Strategii actuale de instruire pentru formarea competențelor specifice disciplinei limba și literatura română [306416]

Strategii actuale de instruire pentru formarea competențelor specifice disciplinei limba și literatura română

Cuprins

Argument

Capitolul I Metode moderne și tradiționale în studierea literaturii române

1.1 Rolul literaturii în școală

1.2 Metode tradiționale de studiere a literaturii române

1.2.1 Conversatia euristică

1.2.2 Exercițiul

1.2.3 Învățarea prin descoperire

1.2.4. Explicația

1.3 Metode moderne de studiere a literaturii române

1.3.1 Posterul

1.3.2 Explozia stelară

1.3.3 Diagrama Venn

1.3.4 Horoscopul

1.3.5. [anonimizat] -repere teoretice

2.1 Etapele de receptare a textului epic

2.2 Tradițional vs. modern în receptarea operei epice

Capitolul III

Cercetare experimentală privind optimizarea receptării textului epic prin utilizarea strategiilor moderne și tradiționale

Scopul cercetării

Optimizarea receptării textului epic

3.1 [anonimizat] – [anonimizat]. IV Etapa experimentului privind optimizarea receptării textului epic prin utilizarea strategiilor moderne și tradiționale

Etapa constatativă a investigației

Obiectivele cercetării constative

Descrierea eșantionului de subiecți

Metode și instrumente utilizate în cercetare

Analiza rezultatelor obținute în etapa constatativă

Opinii ale cadrelor didactice privind eficiența utilizării strategiilor moderne vs. tradiționale

Concluziile studiului constatativ

Cap. V Etapa experimentului formativ privind optimizarea receptării textului epic la elevii de etnie maghiară

Ipoteza și obiectivele cercetării

Alcătuirea eșantionului de subiecți

Metode de cercetare utilizate. [anonimizat], C., [anonimizat], Iași, 1999

– Pamfil, A. , Limba și literatura romană în gimnaziu. [anonimizat] 45, București, 2006

– [anonimizat], Gimnaziu( pentru învățământul în limbile minorităților naționale), [anonimizat], 2000

– [anonimizat].Reorientări, Editura Art,2016

– Goia, V., [anonimizat], Cluj-Napoca,2002

-Crăciun , Corneliu, [anonimizat] a VI-a, [anonimizat], 2017

– Platon, E., Vîlcu, D., Procesul de evaluare a [anonimizat], Cluj-Napoca, 2011

-Norel, M., Sâmihăian, F., Didactica limbii și literaturii române I și II,2011

(Manual elaborat în cadrul ,,Proiectului pentru învățământul rural”)

– lIie, E., [anonimizat],2014

– Eftenie, N., [anonimizat] 45, Pitești, 2008

-Cucoș, C. , Pedagogie, Iași, Editura Polirom, 2002

– Miron, Radu, Ioan, [anonimizat] a II-a , revizuită, [anonimizat]- Napoca, 2001

– [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Editura Paralela 45, Pitești, 2013

-Ioan, Cerghit, [anonimizat] a IV-a, Editura Polirom, 2006

-Elena, Apetroaiei, [anonimizat], Editura Paradigme, 2009

-Ioan-Ovidiu, Pânișoară, Ghidul profesorului, Editura Polirom, 2017

-Didactica limbii și literaturii române, Editura Universității ,, Lucian Blaga”din Sibiu, 2010

– Sadoveanu, Mihail, Baltagul, Editura Agora, București

– Sadoveanu,Mihail , Hanul Ancuței, Editura Agora, București

– Slavici, Ioan , Nuvele 1, Editura Cartea Românească,1985

Surse internet

-www.wikipedia.ro

– https://www.goodreads.com/quotes/tag/că

Capitolul I

Metode moderne și tradiționale în studierea literaturii române

Rolul literaturii în școală

În prezentarea rolului literaturii în școală, voi porni de la viziunea lui Constantin Parfene , care vede literatura ca o ,, artă, în continuu proces de dezvoltare, ca viziune și ca limbaj artistic…”Această schimbare de viziune propusă de Constantin Parfene se concretizează în noile programe de limba și literatura română , când literatura reprezintă un mod, prin care elevul este pregătit pentru viață. Scopul orelor de literatură este de a forma elevi, care înțeleg ceea ce citesc și pot să-și exprime punctul de vedere față de ceea ce citesc, raportând și integrând ,în viața de zi cu zi, tot ceea ce învață . După Mariana Norel și Florentina Sâmihăian ,,nu se mai pune accent pe cunoștințele despre literatură, despre anumite texte, ci pe formarea unor competențe / abilități de receptare a unor texte diferite și de practicare a diverse tipuri de lectură: lectura de informare (cea care îi ajută pe elevi să găsească informații specifice unor domenii de cunoaștere diverse sau privitoare la realitatea cotidiană), lectura de plăcere (cea pe care o savurează în timpul liber), lectura instituționalizată (cea realizată de critici sau istorici literari sau cea propusă de școală). Un prim țel este așadar formarea unor lectori competenți […]. Astfel, competențele specifice privind receptarea textului (literar sau nonliterar) se subsumează competenței generale de receptare a mesajelor scrise și ele sunt orientate prioritar spre ceea ce, în didactica de specialitate, se numește reading for meaning (a citi pentru a înțelege)…,,

Finalitatea studierii literaturii, în școală, este, de fapt, stârnirea plăcerii de a citi, formarea unor cititori care văd lectura ca pe un stil de viață, o evadare din cotidian, o aventură, o îmbogățire intelectuală și spirituală, care-i desăvârșește și definește ca ființe umane. Pentru a prezenta ,, cititorul ideal” și pasiunea sa pentru lectură, voi folosi un citat din Nicolae Manolescu, din cartea sa ,,Cititul și scrisul”: ,,În ce mă privește, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărți. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să citesc așa cum am nevoie să mănânc și să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca și aceea materială. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută.”

1.2 Metode tradiționale de studiere a literaturii române

1.2.1 Conversația

,, Conversația este metoda tradițională care constă în valorificarea didactică a întrebărilor și răspunsurilor; ea se mai numește și metodă interogativă sau erotematică (termen provenit din limba greacă, erotema-,, întrebare”) și are firesc, un loc și un rol preponderent în practica didactică a studierii limbii și literaturii române.”

După Ioan Cerghit conversația are umătoarele funcții:

,, a)-funcția euristică, de redescoperire a unor adevăruri și formativă, în acelați timp(conversația de tip euristic);

b)- funcția de clarificare,de sintetizare și de aprofundare a cunoștințelor , cu care elevii au avut un anumit contact cognitive în prealabil (conversația de aprofundare);

c)- funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de întărire a convingerilor științifice(conversația de consolidare);

d)- funcția de verificare sau de control( de examinare și evaluare) a performanțelor învățării (conversația de verificare);”

A. Conversația euristică

Conversația euristică este ,, o modalitate aparte de învățare prin descoperire. Specificul ei rezultă din faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin ,,a transmite” sau ,,a prezenta” noi cunoștințe, ci efectuând o activitate comună de gândire, cu elevii săi, pe care îi determină la un efort personal de căutare , de investigație întreprinsă în sfera informațiilor existente deja în mintea lor și de descoperire pe baza valorificării propriei experiențe de cunoaștere, a unor adevăruri, a unor generalizări.”

Ioan Cerghit, în lucrarea sa ,,Metode de învățământ”, clasifică întrebările utilizate în procesul instructiv-educativ în trei categorii: ,, întrebări convergente( care îndeamnă la analize, comparații, sinteze, integrări de date, asociații de idei, explicații, elaborări de noi generalizări); întrebări divergente (care exersează gândirea pe traictorii inedite, originale, implicând răspunsuri multiple, o diversitate cât mai mare de soluții la aceeași problemă); întrebări de evaluare (care solicit emiterea unei judecăți proprii de valoare asupra aspectelor întâlnite , în funcție de criterii diferite de anticipare, predicție etc.)”

Accentul cade pe ,, întrebările cauzale (,, de ce?”, ,, pentru ce?”) , relaționale (,,dacă…atunci…?”) care orientează activitatea gândirii spre operații superioare, iar întrebările Idem,,ce?”, ,,unde?”, ,,când?”, ,,ce sunt?” au o funcție cognitivă.” Astfel, observăm că rolul întrebărilor este de a dezvolta gândirea copilului.

,, Literatura de specialitate identifică și momentele lecției în care metoda se poate folosi cu succes:

-când lecția se poate face pe baza unui material intuitiv, cunoscut elevilor;

-când lecția are loc pe baza studiului individual sistematic;

– când lecția valorifică datele\experiențele accumulate de elevi prin alte forme de organizare a procesului instructiv-educativ(în cazul studierii fenomenului literar, o asemenea modalitate extracurriculară este reprezentată de excursiile literare, de cenaclurile și concursurile literare etc.)

– în lecțiile de recapitulare și sistematizare a materiei;

– în lecțiile de evaluare interactivă a cunoștințelor elevilor; ”

Exemplu:

Pentru descoperirea trăsăturilor basmului, profesorul poate propune următoarele întrebări:

a. –Când se petrece acțiunea în basmul Aleodor Împărat, cules de Petre Ispirescu?

b.-Ce personaje săvârșesc fapte bune?

– Ce fel de personaje sunt acestea?

-Ce simbolizează aceste personaje ?

c. – Ce personaje săvârșesc fapte rele ?

– Ce fel de personaje sunt?

– Ce simbolizează aceste personaje?

d. –Pe cine a ajutat Aleodor ?

– Ce a primit în schimbul ajutorului dat?

e. – Ce puteri supranaturale au viețuitoarele salvate de Aleodor?

f. – Câte personaje îl ajută pe Aleodor?

– De câte ori se ascunde Aleodor?

g. – Ce fel de final are basmul?

-Care sunt cuvintele de la finalul basmului?

Astfel, răspunzând la întrebări au fost descoperite trăsăturile basmului. Acest lanț de întrebări poate fi adaptat oricărui basm.

B. Conversația catehetică

,, Este acea formă a conversației care are drept scop constatarea nivelului la care se află cunoștințele elevilor la un moment dat. ” Deoarece întrebările vizează cunoștințele elevilor ,această metodă poate fi folosită în toate momentele lecției.

În cadrul unei lecții de receptare a operei epice, când s-au învățat modalitățile de caracterizare ale unui personaj, profesorul poate adresa următoarele întrebări:

Care sunt modalitățile de caracterizare ale unui personaj?

De către cine este făcută caracterizarea directă?

Cum se realizează caracterizarea indirectă?

1.2.2 Exercițiul

Exercițiul este ,, o activitate care constă în repetarea conștientă a unei operații sau acțiuni, cu intenția de a o apropia de un model.” Potrivit lui Ioan Cerghit această metodă face parte din grupul ,, metodelor bazate pe acțiune reală”, dar și a metodelor ,, learning by doing”. ,, Ca să deprindă o acțiune, elevul trebuie să încerce, să facă, să refacă, să repete până când intră în posesia modelului acțiunii respective, până când această acțiune se ,,naturalizează”, adică se automatizează și se internalizează, devenind o a doua natură (o deprindere, o obișnuință).”

Funcțiile exercițiului sunt:

,, – adâncirea înțelegerii noțiunilor, regulilor, principiilor și teoriilor învățate, prin aplicarea lor la situații relativ noi și cât mai variate;

-consolidarea cunoștințelor și deprinderilor însușite;

– dezvoltarea operațiilor mintale;

-operaționalizarea achizițiilor;

-prevenirea uitării și evitarea tendințelor de interferență (apariție a confuziilor)

– dezvoltarea unor capacități și aptitudini intelectuale și fizice, a unor calități morale și trăsături de voință și de caracter, în cursul proceselor de învățare;

-învingerea rezistenței opuse de deprinderile și obișnuințele incorecte;

Potrivit Alinei Pamfil exercițiile pot fi clasificate astfel:

-exerciții de repetiție orală sau scrisă

Exemplu:

Transcrie ,din text, un fragment în care Vitoria Lipan este caracterizată, folosind modalitatea de caracterizare directă.

-exerciții de recunoaștere: simplă; recunoaștere și grupare; recunoaștere și justificare; recunoaștere și caracterizare; recunoaștere și disociere.

Exemplu:

Identifică modurile de expunere prezente în fragmentul dat.

Identifică personajele din fragmentul dat și clasifică-le.

Transcrie, câte un fragment, pentru modalitățile de caracterizare a personajului și specifică mijlocul prin care se realizează.

Transcrie ,câte un exemplu, pentru fiecare trăsătură a fabulei, din textul dat.

– exerciții de exemplificare: liberă; ilustrarea unor paradigme; după repere date.

Exemplu:

Alcătuiește trei enunțuri în care să prezinți trei calități ale lui Prâslea.

Povestește, pe momentele subiectului, fragmentul dat.

Poveștește schița ,,D-l Goe”, de Ion Luca-Caragiale, respectând momentele subiectului.

-exerciții de completare și înlocuire

Exemplu:

Completează trăsăturile basmului, folosindu-te de fragmentul dat:

–

-exerciții de transformare, modificări:

structurale; conversiune; contragere; expansiune; reconstruire

Exemplu:

Rescrie textul următor, transformând faptele bune în fapte rele.

Reconstruiți formula de sfârșit a basmului, folosind cuvintele date.

Transformați ideea principală în idee secundară.

-exerciții creatoare:

Prezintă, în 8-10 rânduri, diferențele între o zi din viața unei prințese/ unui prinț și o zi din viața ta.

-exerciții cu caracter ludic:

Răspunde la următoarele întrebări și motivează-ți răspunsul:

– Ești Aleodor Împărat. Care ar fi locurile în care te-ai ascunde și de ce?

– Ești prințesa din basmul, Aleodor Împărat. La ce probe l-ai supune pe prinț și de ce?

Unul din marile avantaje ale acestei metode este aplicabilitatea, deoarece ea poate fi aplicată în orice moment al lecției și la orice tip de conținut. Chiar dacă este considerată o metodă tradițională, ea poate fi integrată cu succes în cadrul procesului instructiv-educativ și astăzi. Elevul învață,doar dacă exersează.

Un dezavantaj al metodei exercițiului poate fi monotonia provocată de executarea aceluiași tip de exercițiu mai mult timp. Dacă se folosesc mai multe tipuri de exerciții, atunci orele devin interesante, iar elevii participă activ la rezolvarea acestora. Exercițiile pot deveni mai atractive și prin modul de prezentare al acestora, adică folosirea imaginilor colorate, prezentarea acestora sub forma unui joc, sarcinile de lucru pot fi scrise pe cartonașe, prezentarea acestora cu ajutorul calculatorului, formularea unor exerciții pe baza unor ecranizări ale operelor studiate. Astfel, putem spune că exercițiul este o metodă , ușor de adaptat și de aplicat, care conduce la însușirea temeinică a unor cunoștințe.

1.2.3 Învățarea prin descoperire

În cadrul acestei metode, ,,accentul cade pe căutarea și găsirea de soluții”. Emanuela Ilie consideră că pentru a folosi metoda trebuie îndeplinite două condiții: ,,existența unei situații- problemă și păstrarea unui <nivel optim de incertitudine>.”

În ceea ce privește tipurile de învățare prin descoperire, Emanuela Ilie realizează următoarea clasificare:

,, După relația stabilită între profesori și elevi: descoperirea independent ( elevul rezolvă ,,situația problemă”; profesorul prezintă ,,situația-problemă” și monitorizează activitatea elevului); descoperirea dirijată (profesorul prezintă ,,situația-problemă”, ghidează și ajută elevul în rezolvarea acesteia).

După tipul de raționament implicat și relația stabilită între achizițiile anterioare și cele la care urmează să se ajungă :

Descoperirea inductivă: de la particular la general;

Descoperirea deductivă: de la general la particular;

Descoperirea analogică: stabilirea de legături între informații;”

În mod frecvent, această metodă ,, se utilizează pentru însușirea noțiunilor de teorie literară, atât în gimnaziu, cât și în liceu.”

Exemplu

La clasa a opta, actualizarea trăsăturilor basmului, poate fi realizată pe fragmente din basmul popular ,,Prâslea cel voinic și merele de aur”, cules de Petre Ispirescu, folosind metoda învățării prin descoperire, descoperirea inductivă. Atât fragmentele, cât și întrebările au fost alese, având în vedere particularitățile clasei de elevi.

Grupa I

,, A fost odată ca niciodată etc.

Era odată un împărat puternic și mare (…) În fundul grădinei avea și un măr care făcea mere de aur și, de când îl avea el, nu putuse să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea venea oarecine noaptea și le fura (…) Fiul său cel mic, Prâslea,(…)vorbi cu frații lui ca să meargă împreună pe urma hoțului și să-l prinză.(…) Prâslea ajunse pe tărâmul cellalt (…) merse până dete de niște palaturi cu totul și cu totul de aramă (…) După ce se odihni vreo două zile, (…) porni la palaturile de argint (…) porni și către zmeul de al treilea. Văzând palaturile de aur în care locuia zmeul cel mic, rămase cam pe gânduri(…)”

( Prâslea cel voinic și merele de aur, cules de Petre Ispirescu)

Când se petrece acțiunea?

Unde se petrece acțiunea?

Grupa II

,,Frații săi prinseră pizmă pe el pentru că fusese mai vrednic decât dânșii și căutau prilej ca să-l piarză; (…) Ei se pregătiră și porniră.(…) Prâslea intră în palat, ca să vază cine locuia acolo.(…) Prâslea , aduse pe zmeu și, trântindu-l, îl băgă în pământ până în genunchi și-i și tăie capul. Fata, cu ochii plini de lacrămi, îi mulțumi că a scăpat-o de zmeu, și-l rugă să-i fie milă și de surorile ei.(…) După ce se odihni vreo două zile, porni, după povața fetei, la soră-sa cea mijlocie.(…) Acolo, ca și la cea mare, fu primit cu bucurie(…) iară zmeul veni turburat, se luptă cu Prâslea ca și frate-său cel mare, și rămase și el mort.(…) Fata, după ce îi mulțumi, îl povățui cum să facă ca să scape din robie și pe sora lor cea mai mică.(…) Cum îl văzu, fata îl rugă ca pe Dumnezeu să o scape de zmeu.(…)Zmeul veni turburat, se luptă cu Prâslea ca și frate-său cel mare, și rămase și el mort(…)”

( Prâslea cel voinic și merele de aur, cules de Petre Ispirescu)

Care sunt personajele pozitive din acest fragment?

Care sunt personajele negative din acest fragment?

Grupa III

,, Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea; aici este moșia a trei frați zmei, care ne-a răpit de la părinții noștri, și suntem trei surori și fete de împărat de pe tărâmul de unde ești tu (…)

-E, corbule, corbule! îi zise și Prâslea, dacă vei pune peste mine seu, eu îți voi da trei stârvuri. (…) Corbul, fără a mai întârzia, aduse în unghiile sale seu, puse peste viteazul Prâslea, și prinse mai multă putere (…) Pre când se gândea și se plângea dânsul(…)văzu un balaur care se încolăcise pe un copac și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele. Puii, cum văzură, îi mulțumiră (…) Când veni zgripsoroaica(…), întrebă pe pui, cine le-a făcut ăst bine? (…)

– Ce bine vrei să-ți fac și eu, pentru că mi-ai scăpat puii de moarte?

– Să mă scoți pe tărâmul celălalt, răspunse Prâslea.”

( Prâslea cel voinic și merele de aur, cules de Petre Ispirescu)

Care sunt personajele reale din basm?

Care sunt personajele fantastice din basm?

Grupa IV

,, Fetele (…) spuseră apoi că fiecare din palaturile zmeilor are câte un bici, cu care lovește în cele patru colțuri ale lor și se fac niște mere.(…) Paznicii de sus pricepură că trebuie să tragă frânghia(…) și scoaseră pe fata cea mare cu mărul ei de aramă.(…) pe fata cea mijlocie, cu mărul ei cel de argint(…) și pe fata cea mică: aceasta era logodnica lui Prâslea; însă mărul ei cel de aur nu-l dete, ci îl ținu la sine.(…)Prâslea se duse de se băgă ucenic la argintar.(…)Iară când fu a treia zi, el ieși dis-de-dimineață din odaie cu furca pe tavă (…) Fata, cum văzu furca(…) pricepu că Prâslea cel viteaz trebuie să fi ieșit deasupra pământului.(…) Iară împăratul chemă îndată pe argintar și-i porunci să-i facă o cloșcă cu pui cu totul și cu totul de aur.(…) Argintarul luă cloșca, o duse la împăratul, iară împăratul(…)o duse fetei.(…)- Tată, îi mai zise fata, cine a făcut aste două lucruri trebuie să aibă și mărul de aur al zmeului; poruncește, rogu-te, argintarului să aducă pe meșterul care le-a făcut (…)”

( Prâslea cel voinic și merele de aur, cules de Petre Ispirescu)

Câte fete de împărat a salvat?

În câte zile a făcut furca de aur?

Ce obiecte magice a folosit Prâslea?

Grupa V

„ A fost odată ca niciodată etc.

Era odată un împărat puternic și mare. (…) Frații săi (…) voiră bucuros să meargă. (…) Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate (…)

– Cu ajutorul lui Dumnezeu, îi răspunse Prâslea, am eu ac și de cojocul tău.Atunci se învoiră să se ia la luptă dreaptă, și se luptară,și se luptară, zi de vară ,până seara;(…)

Prâslea luă pe fata cea mică. Toată împărăția s-a bucurat că le-a adus Dumnezeu sănătos pe fiul cel mai mic al împăratului (…)Trecui și eu pe acolo și stătui de mă veselii la nuntă, de unde luai

O bucată de batoc,
Ș-un picior de iepure șchiop,

și încălecai p-o șea, și v-o spusei dumneavoastră așa. ”

( Prâslea cel voinic și merele de aur, cules de Petre Ispirescu)

1.Basmul începe cu ……………………………………………………………………………………………………….

2.Prâslea și zmeul se …………………………………………………………………………………………………………

3.Basmul se sfârșește astfel: ………………………………………………………………………………………………

Descoperirea deductivă se poate realiza, pornind de la aceleași fragmente. Profesorul le reamintește elevilor trăsăturile basmului, iar aceștia le exemplifică, folosindu-se de fragmentele date.

Descoperirea analogică ar putea fi aplicată pe aceleași fragmente, pornind de la identificarea trăsăturilor operei epice și urmând cu identificarea elementelor specifice basmului: formulele specifice, lupta dintre bine și rău, cifrele magice, obiectele magice, prezența personajelor adjuvant și finalul fericit.

1.2.4. Explicația

Explicația este ,, sensul de înțelegere a unui fapt pe care îl putem face inteligibil și celorlalți și identifică noțiunea cu cea de înțelegere, descriere sau chiar predicție. ”

Potrivit Marilenei Pavelescu, explicația se clasifică astfel:

,, După modul de formare, se identifică două tipuri de explicații:

1. Explicația/comună, empirică, bazată pe intuiție este frecventă și are un caracter imprecis, schematic și implicit lacunar.

2. Explicația științifică se bazează pe studii care îi imprimă o formă precisă. Faptul individual este explicat prin evidențierea cauzelor sale, adică prin enunțarea legii ori a legilor de cauzare, în raport cu care producerea sa este o consecință.

3. Explicația didactică are în vedere doar aspectele consacrate și recunoscute ca atare de comunitatea științifică. Aceasta evită subiectele de dispută, deoarece finalitatea sa constă în a determina anumite modificări la receptor care nu se pot produce decât dacă acesta a înțeles și și-a asumat explicația oferită. Spre deosebire de explicația științifică, indiferentă la destinatar, cea didactică se raportează la acesta din urmă. ”

Acest tip de explicație se construiește având în vedere trei parametrii: nedumeririle elevului, cunoștințele acestuia și subiectul explicației. Explicația este urmată întotdeauna de exerciții rezolvate de elev, sub îndrumarea profesorului sau individual.

,,Metoda se utilizează atât la lecțiile de limbă, cât și la cele de literatură. Ea poate viza:

a. înțelegerea unor noțiuni date prin definiție (concepte metalingvistice/metatextuale);

b. înțelegerea unor raționamente sau metode de memorare sau de prelucrare;

c. înțelegerea unor metode de reprezentare a unor structuri de date. ”

Pentru explicarea cuvintelor necunoscute, propun copiilor jocul ,, Găsește-mi perechea!”, având ca text suport un fragment din basmul ,,Broasca cea fermecată”, cules de Petre Ispirescu:

După rezolvarea exercițiului, elevii alcătuiesc propoziții cu cuvintele din prima coloană. Dacă aceste cuvinte nu au fost înțelese, profesorul le explică și oferă exemple de propoziții pentru a ilustra sensurile cuvântului.

Explicația este o metodă utilizată în toate orele de limba și literatura română, deoarece întotdeauna profesorul oferă explicații elevilor.

În viziunea Marilenei Pavelescu, această metodă ,, determină creșterea motivației pentru îndeplinirea cerințelor.”

Metode moderne de studiere a literaturii române

1.3.1 Explozia stelară

Este o metodă modernă activ-participativă, prin care se dezvoltă competența de producere de mesaj oral și scris, dar și de receptare a mesajului scris. Metoda constă în formularea de întrebări , pornind de la o temă dată, de tipul: CINE?, CU CINE?, CE?,CU CE?, CÂND?, DE CE?, UNDE?, CUM? și altele.

După Emanuela Ilie realizarea corectă a metodei prezintă următoarele etape:

,, -Propunerea problemei;

– Organizarea clasei în mai multe grupuri, fiecare dintre acestea notând problema pe o foaie de hârtie;

– Elaborarea în fiecare grup a unei liste cu întrebări diverse care au legătură cu problema de discutat;

-Comunicarea rezultatelor muncii în grup;

-Evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea acestora;”

În orele de literatură, poate fi folosită cu succes, având ca obiect explorarea subiectului unei opere epice.

Emanuela Ilie consideră că această metodă are următoarele avantaje:

,, -Explozia stelară este una din cele mai relaxante și mai plăcute metode didactice, iar eficiența orei, cum bine se știe , depinde și de plăcerea elevilor de a participa la demersul didactic;

-Este ușor de aplicat oricărui tip de colectiv de elevi, indiferent de vârstă sau caracteristicile individuale ale componenților acesteia;

– Stimulează spiritul de competiție,dar și cel de cooperare;

-Dezvoltă spontaneitatea și creativitatea de grup, dar și abilitățile de lucru în echipă;

– Pune accentul pe stimularea fiecărui participant la discuție;

– Nu necesită acordarea unei perioade prea mari de timp explicațiilor prealabile, întrucât este foarte ușor de înțeles de către toți participanții;

– Stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul stimulează construcția de idei pe idei.”

În ceea ce privește predarea literaturii române la elevii de etnie maghiară, această metodă le dezvoltă competența de comunicare, deoarece formularea de întrebări e urmată de formularea de răspunsuri. Uneori, am adaptat această metodă , formulând întrebări, pe baza unui text, iar ei trebuie să răspundă, apoi ei formulează alte întrebări. Un singur dezavantaj ar putea avea această metodă, faptul că e cronofagă. Acest dezavantaj poate fi eliminat, precizând numărul de întrebări ce trebuie formulate.

Exemplu:

Citește,cu atenție, textul și rezolvă cerințele:

,, A fost odată un împărat, care avea trei feciori. Când s-au făcut mari, el le-a spus să meargă să-și caute neveste. Fiul cel mare și cel mijlociu plecară la drum îndată (…).Cel mai mic, însă, nu vroia să plece în pețit.(…) Plecă el pe o potecă care-l duse la un eleșteu mare. (…) O broască țestoasă ieșise pe luciul apei și se uita cu drag la dânsul. (…) Când soarele a asfințit, se ridică binișor și se duse acasă. A doua zi iar …A treia zi broasca țestoasă îi tot sărea pe dinainte și se uita la dânsul cu dor.(…) Tocmai când voi să se ridice și să plece, văzu ochii ei și simți ceva la inimioară. Atunci își luă inima în dinți și strigă:– Asta să fie logodnica mea. Broasca se dete de trei ori peste cap și se făcu o zână gingașă, plăpândă și frumoasă; cum nu se mai afla sub soare. Și făcând un semn cu mâna, apa eleșteului se trase într-o parte și într-alta, în locul lui se văzură niște palaturi, strălucitoare de podoabe, încât la soare te puteai.uita,dară.la.dânsele.ba. –-Dragul meu logodnic, trebuie să știi că și eu sunt fată de împărat,(…) dar blestematele de farmece ne-au acoperit palaturile cu apa aceasta murdară, împărăția ne-au răpit-o-o dușmanii și pe mine m-au făcut precum m-ai văzut.

-Lasă astea acum. Odată dacă te-am ales, tu ești a mea, să zică lumea ce va vrea.  Și domniră amândoi în pace, în liniște și în veselie toată viața lor.”

(Adaptat după Broasca țestoasă cea fermecată, culeasă de Petre Ispirescu)

Formulează câte două întrebări, pornind de la textul dat, cu : CINE?, CU CINE?, CE?,CU CE?, CÂND?, DE CE?, UNDE?, CUM?.

1.3.2. Diagrama Venn

Această metodă constă în identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre speciile unui gen literar, dintre personaje sau chiar dintre genurile literare. Elevii pot rezolva sarcina de lucru, în perechi sau pe grupe. Este o metodă care poate fi adaptată la nivelul oricărei clase și la orice conținut. Pentru ca timpul rezolvării sarcinii de lucru să fie cât mai scurt, profesorul poate specifica numărul de asemănări și deosebiri.

La finalul unei lecții de consolidare a basmului ,,Aleodor Împărat”, cules de Petre Ispirescu, la clasa a opta, am folosit această metodă pentru a realiza o paralelă între Prințul Aleodor și Prințul William, plecând de la textul basmului studiat și prezentarea prințului William făcută de elevi.

Folosindu-te de Diagrama Venn realizează o paralelă între basmele ,,Aleodor Împărat” și ,, Prâslea cel voinic și merele de aur”, cules de Petre Ispirescu.

La clasa a cincea, am studiat textul ,,Vrabia și șoricelul”, de Victor Eftimiu și am realizat o paralelă între cele două personaje, vrabia și șoricelul. Deosebirile au vizat: specia, modul de deplasare, atitudinea, iar asemănările au avut în vedere: mărimea, hrana, culoarea și locul în care se aflau.

1.3.3. Posterul

Marilena Pavelescu o definește ca fiind ,, o tehnică de fixare a unor cunoștințe și de transfer interdisciplinar.”

Aceasta este una dintre metodele, pe care o folosesc , în mod frecvent, la clasă. Ea putând fi adaptată la nivelul fiecărei clase. Realizarea unui poster le permite elevilor să folosească cunoștințele însușite la orele de limba și literatura română, la celelalte discipline, dar și din viața de zi cu zi. Astfel, elevii trec informațiile prin filtrul propriu , prezentându-le așa cum le-au înțeles. Posterul poate conține: imagini, fotografii, proverbe, scurte texte scrise de elevi, desene realizate de ei , hărți etc. Este o metodă în care elevii pot lucra în grup sau individual.

Etapele de realizare ale metodei sunt:

Comunicarea temei posterului;

Prezentarea unor repere, privind structura acestuia de către profesor;

Împărțirea elevilor pe grupe ;

Pregătirea materialelor de către elevi;

Realizarea posterului;

Aprecierea acestuia de către profesor și de către elevi, având în vedere structura acestuia, originalitatea prezentării, contribuția fiecărui membru al grupei la realizarea acestuia;

În viziunea Marilenei Pavelescu această metodă are următoarele avantaje:

,,- valorifică diversele tipuri de inteligențe: folosește materiale didactice variate: fotografii, desene, ilustrații;

– favorizează comunicarea datorită lucrului prin cooperare; identificarea elementelor caracteristice ale unor teme ce vizează situații, procese, fenomene din texte literare sau din viață, contextul unei comunicări, relațiile dintre oameni etc.;

-contribuie la crearea unor structuri verbale variate: versuri, ghicitori, curiozități, mesaje, reflecții etc.;

– cultivă spiritul de echipă; produsele obținute au la bază capacitatea de sinteză.”

La finalizarea studierii basmului ,, Prâslea cel voinic și merele de aur”, cules de Petre Ispirescu, elevii au realizat desene, pentru fiecare idee principală a basmului. Apoi, elevii, pe grupe, au realizat o prezentare în imagini a basmului studiat.

1.3.4 Horoscopul

Metoda horoscopului poate fi folosită în orele de caracterizare a unui personaj. Activitatea se desfășoară, în perechi sau pe grupe.

După Emanuela Ilie, metoda are următorii pași de realizare:

,,-citirea, studierea în mod individual a unui text epic sau dramatic;

– desemnarea unui personaj sau a mai multor personaje pentru discuție;

-citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal;

-opțiunea fiecărei echipe pentru încadrarea personajului în sfera unui semn zodiacal;

-prezentarea în fața clasei a opțiunilor și a argumentelor;

-concluzii pe marginea opțiunilor de încadrare a personajelor;”

Fiind vorba de elevi de gimnaziu, fișa cu trăsăturile fiecărei zodii a fost discutată, în prealabil, pentru ca fiecare cuvânt să fie înțeles. În ceea ce privește citatele, acestea sunt selectate de către elevi din textul literar ales, astfel încât în fiecare citat, să fie prezentă o modalitate de caracterizare a unui personaj. În cadrul activității, elevii identifică modalitatea de caracterizare prezentă și trăsătura personajului. Toate aceste informații sunt consemnate într-un tabel:

În funcție de trăsăturile identificate, personajul este încadrat într-o zodie, justificându-se prin două argumente alegerea făcută.

1.3.5. Pălăriile gânditoare

,, Metoda celor șase pălării gânditoare a fost creată de Edward de Bono, în cartea sa intitulată Six Thinking Hats. Cele șase pălării reprezintă șase posibilități de procesare a datelor.”

La clasa a șaptea, pentru consolidarea operei epice am utilizat textul ,,Boierul și Păcală ”, de Ioan Slavici.

Pălăria Albă

Prezentați, pe scurt, subiectul operei epice ,, Boierul și Păcală”, de Ioan Slavici.

Scrieți, în cel mult opt rânduri, o scurtă biografie a lui Ioan Slavici.

Pălăria Galbenă

Arătați care sunt calitățile lui Păcală.

Crezi că boierul l-a iertat pe Păcală? De ce?

Pălăria Neagră

1.– Precizați de ce nu sunteți de acord cu comportamentul lui Păcală?

2.–Unde a greșit boierul?

Pălăria Roșie

1.-Imaginați-vă că sunteți boierul și ați aflat că ați fost păcălit . Ce simțiți?

2. –Imaginați-vă că sunteți trecătorul și l-ați văzut pe boier. Ce simțiți?

Pălăria Verde

1.- Dacă boierul ar fi refuzat să-i dea trăsura lui Păcală, care ar fi fost finalul textului?

2.- Imaginați-vă că acțiunea ar avea loc în zilele noastre. Ce s-ar modifica?

Pălăria Albastră

Pălăria albastră este purtată de profesor, deoarece el coordonează activitatea.

Un avantaj al metodei este că ,în același timp, sunt discutate mai multe aspecte din operă, iar prin intermediul sarcinilor de lucru se realizează o legătură între operă și realitate. Astfel, textul nu e doar o operă literară, ci devine o parte din realitatea în care trăim. Elevii resping operele pe care nu le pot înțelege și cărora nu le găsesc un corespondent în lumea lor. De aceea, cred că utilizarea acestei metode dezvoltă gândirea critică, abilitățile de comunicare, spiritul de echipă și apropie literatura de elevi.

Capitolul II – Receptarea textului epic -repere teoretice

În ceea ce privește receptarea textului epic, voi pleca de la cele trei modele prezentate de Florentina Sânmihăian și Mariana Norel: modelul cultural, modelul lingvistic și modelul dezvoltării personale.

,,De-a lungul timpului, s-au conturat trei modele mari care oferă perspective diferite asupra felului în care literatura poate fi abordată în școală […] Actualele programe de limba și literatura română nu exclud nici unul dintre aceste modele de studiu, mai degrabă încearcă să le armonizeze pentru a ajunge la țintele precizate anterior. Poate că accentele se schimbă de la o treaptă de școlaritate la alta, în sensul că în gimnaziu poate fi valorificat mai ușor modelul dezvoltării personale, și, treptat, introdus și cel lingvistic, în vreme ce în liceu se adaugă celor două modele și primul, modelul cultural. ”

Cu siguranță, în procesul de receptare a operei epice, întâlnim această îmbinare a modelelor, deoarece elevul de gimnaziu are nevoie de câteva date biografice ale autorului. Acestea pot stârni curiozitatea, dorința de a citi o operă literară și îi creează elevului o imagine despre perioada în care a trăit și a scris autorul. Informațiile despre genurile literare și specii îl ajută pe elev să clasifice textele, să vadă trăsăturile comune ale acestora și să le înțeleagă mai ușor. Ca de exemplu, când studiem basmul, folosim fragmente din mai multe basme, pentru ca să construim în mintea copilului această ,,lume a basmului”. Astfel, procedăm cu toate speciile și genurile literare. Analiza lingvistică este nelipsită din orele de literatură, chiar dacă în cadrul unei ore nu folosim toate tipurile de analiză lingvistică. Apoi, ,,empatia” cu textul, ,,intrarea și călătoria” în lumea lui, și apropierea acestuia de realitate este necesară la elevul de gimnaziu.

În practica didactică, există mai multe modalități de abordare, de aceea, ,, prezentăm mai jos câteva dintre modalitățile de abordare a textului sau căile de acces pe care le poți folosi la clasă, în ora de literatură:

• Abordarea ilustrativă (lectura unui text ilustrativ pentru un curent literar, identificarea, împreună cu elevii, a trăsăturilor marcante ale textului)

• Abordarea centrată pe „punctele tari“ ale textului (identificarea elementelor-cheie pentru interpretarea textului, opțiuni / alternative interpretative)

• Abordarea retoric-argumentativă (identificarea elementelor specifice discursului de tip argumentativ, analizarea acestora)

• Abordarea problematizantă (pornind de la elementele surpriză ale textului, de la obscuritățile acestuia)

• Abordarea tabulară (identificarea paradigmelor semantice ale textului / câmpuri semantice / lexicale), corelații în plan denotativ / conotativ

• Abordarea din perspectivă comunicativă (identificarea rolurilor de comunicare, interpretarea mesajului ca act de comunicare)

• Abordarea structurală (analiza pe niveluri de organizare a textului: fonetic, morfosintactic, semantic etc., corelații între observațiile făcute pe diversele paliere ale analizei)

• Abordarea lineară (la prima lectură și la relectură – progresie textuală,conștientizarea așteptărilor, anticipări, formarea macrostructurilor comprehensive, feed-back-uri)

• Abordarea afectivă / emoțională (reacții de identificare / respingere, corelarea cu experiențe personale).”

Etapele de receptare a textului epic

În prezentarea modului de abordare a textului epic, voi avea în vedere ,, o viziune în care lectura este construcție activă de sens, construcție realizată prin interacțiunea, cooperarea dintre cititor și text […] Modelul propus de Judith Langer reprezintă actul lecturii prin patru tipuri de relații cititor-text:

• a păși din exterior spre interior: intrarea în lumea textului;

• a fi în interior și a explora lumea textului;

• a păși înapoi și a regândi datele pe care le avem;

• a ieși din lumea textului și a obiectiva experiența.”

În viziunea Alinei Pamfil, prima etapă este comprehensiunea, care se realizează conform următorilor pași:

Explicația:

Primul moment este ,,explicarea contextului: înscrierea operei în orizontul creației autorului din punct de vedere tematic, cronologic sau biografic; înscrierea operei în perioada căreia îi aparține din punct de vedere istoric și sau estetic[…] Explicația este un gest necesar în măsura în care leagă textul de realitatea de dincolo de el, oferind date ce pot facilita receptarea.”Datele privind biografia autorului pot cuprinde aspecte interesante din viața sa. Ca de exemplu, când am discutat despre Ioan Slavici, am amintit de prietenia sa cu Mihai Eminescu, de modul în care acesta își prezenta familia, mama, bunicul, învățătorul, copilăria nu numai de activitatea literară. În acest mod, elevii au reușit să realizeze o conexiune între viața lui Ioan Slavici și nuvela ,,Popa Tanda”.

Marilena Pavelescu propune, pentru etapa de prelectură, ,,lectura mediatoare”, plecând de la premisa că: ,,Sistemul educațional trebuie să țină pasul cu dezvoltarea accelerată a societății. A ști să citești înseamnă (sau mai ales) a ști unde să cauți o anume informație. Între cititor și text se interpune ,, un câmp intermediar” care modelează orientarea și stilul receptării individuale. Este ceea ce Paul Cornea numește avantext[…] Un alt factor cu rol important în selectarea unei viitoare lecturi și chiar în direcționarea ei îl reprezintă paratextul. Dintre elementele paratextuale, enumerăm:

Ambalajul format din:

-coperte (formă, culori, grafică);

-numele editurii, al colecției;

– numele autorului;

– precizări referitoare la gen (roman de dragoste, polițist,SF, povestiri etc.)

– existența unor subtitluri, a unor mottouri;

– diverse inserturi editoriale (o banderolă, recomandări pe ultima copertă)”

Aceeași autoare ne îndreaptă atenția spre alte elemente, ca de exemplu: titlul , ,, vecinătățile, locul pe care îl ocupă un text”, prefețele, rezumatul, citatul și ,,rumoarea, totalitatea informațiilor despre o carte, înaintea momentului lecturii”.

Pentru acest tip de abordare, voi propune exercițiul,, Alege cartea preferată!”.

– Se așează pe o masă volumele: Hanu-Ancuței, de Mihail Sadoveanu și Baltagul, de Mihail Sadoveanu. (Mai multe volume din ediții diferite). Fiecare volum are o fișă, pe care elevii rezolvă sarcinile de lucru.

– Activitatea se desfășoară pe grupe. Astfel, trei grupe aleg cărțile ale căror coperți le plac și celelalte trei aleg cărțile ale căror coperți nu le plac. Elevii fac predicții referitoare la subiectul cărții. La finalul activității, reprezentanții grupelor prezintă predicțiile făcute.

Acest exercițiu a fost construit, plecând de la modelele de exerciții oferite de Florentina Sânmihăian și Mariana Norel.

Potrivit Marilenei Pavelescu, următorul tip de lectură este lectura inocentă, care-și propune să-l apropie pe copil de text, din punct de vedere emoțional, creând ,între text și viața copilului, o conexiune prin întrebări de tipul:

,, -Ce ți-a plăcut/ nu ți-a plăcut? De ce?

-Ce te-a surprins: introducerea, finalul, o secvență anume?

-Plecând de la așteptările tale referitoare la titlu, ce poți spune: m-a dezamăgit, m-a dus pe piste false, m-a dus cu gândul la etc.”

Al doilea moment este ,,explicarea cuvintelor necunoscute”. ,,În privința lor, soluțiile pe care le oferă didactica sunt următoarele:

a) așezarea momentului explicativ înainte de prima lectură (selecția cuvintelor și expresiilor o face profesorul);

b) situarea momentului explicativ după prima lectură (identificarea cuvintelor și expresiilor o realizează elevii);

c) structurarea unei secvențe explicative desfășurate, o parte, înainte și o parte, după prima lectură;”

Potrivit Alinei Pamfil, momentul de explicare a cuvintelor necunoscute trebuie urmat de exerciții de verificare a înțelegerii textului, ca de exemplu: ,, a) exerciții de completare a spațiilor albe; b) chestionarele focalizate pe conținut; c) exerciții cu variante multiple sau d) exerciții de tipul adevărat/fals.” Prin intermediul acestor exerciții, se realizează ,,comprimarea textului, reducerea lui la problematica și articulațiile majore ale conținutului.”

Exerciții de verificare a înțelegerii textului realizate pe fabula ,,Câinele și cățelul”,de Grigore Alexandrescu.

Potriviți cuvintele de mai jos cu sinonimele lor:

2. Completează spațiile libere cu unul dintre cuvintele de la exercițiul anterior:

…………., cățelul, un simplu ………………, ce stătea la o parte, a auzit discuția dulăului cu boul. …………. s-a apropiat de ei plin de iubire, dar a fost primit cu ……………

3. Restabilește ordinea întâmplărilor:

a. Cățelul Samurache se apropie de cei doi. 1……

b. Dulăul și boul discută despre egalitatea între animale. 2……

c. Samurache ascultă discuția . 3……

d. Cățelul este primit cu ură de Samson. 4……

4. Decide dacă enunțurile sunt adevărate sau false:

Samson vrea să fie prietenul lui Samurache. A/F

Dulăul Samson îi admiră pe lei, pe lupi și pe urși. A/F

Boul este un simplu privitor. A/F

Samurache crede cuvintele dulăului. A/F

Toate aceste exerciții au fost realizate după prima lectură a textului.

La finalul orei de înțelegere a textului, la clasa a cincea, am folosit această hartă a lecturii. (Anexa 1) de făcut poza fișei

Se acordă o atenție deosebită acestor exerciții de înțelegere a textului, deoarece ,,calitatea interpretării este determinată de acuratețea comprehensiunii.”

Alina Pamfil consideră că acesta este momentul în care se realizează ,,comprehensiunea sensului global al textului”.

În concepția Marilenei Pavelescu, lectura explicativă este specifică acestei etape a receptării. Se accentuează importanța ,,recitirii”. Pentru elevul de gimnaziu, citirea textului, în mod repetat, este un exercițiu, care îl ajută la înțelegerea textului.

După exercițiile de înțelegere a textului, se extrag ideile principale și ideile secundare, se scrie rezumatul și prezentarea pe momentele subiectului. În prezentarea pe momentele subiectului, modelul utilizat este așa numita ,,variantă tradițională”. Este utilizat acest model, deoarece acesta este prezent și în programele școlare. Noile programe școlare introduc modelul lui A.J. Greimas și P.Larivaille. Pentru a arăta diferențele dintre aceste modele, voi prezenta analiza contrastivă a Alinei Pamfil:

Scrie tabeleul nu uita

Următorul element, pus în discuție, sunt personajele, ,,ființe imateriale, existând în și prin cuvinte […] Dar , în pofida acestei imaterialități constitutive, imaginile pe care lectura le restituie au, de cele mai multe ori, o deosebită concretețe. Secretul se află în pocedeele de individualizare- procedee de ˂˂desemnare˃˃, de ˂˂calificare˃˃ și de ˂˂prezentare˃˃- la care fac apel autorii pentru a da viață ființelor de hârtie.”

Caracterizarea unui personaj se poate realiza astfel, ,, structurat prin două axe reprezentate de întrebările:,,1. – Cine este personajul? (nume, portret fizic și moral, apartenență socială)? și 2.- Cum este reprezentat personajul (prin cuvintele autorului, prin cuvintele altor personaje, prin propriile sale cuvinte, prin fapte, prin atitudini, gesturi); […] o a treia axă, trasată prin întrebarea – Ce face personajul(care este rolul său în acțiune, locul pe care i-l conferă textul și raportul lui cu celelalte personaje)?.”

Potrivit Alinei Pamfil, acestea ar fi criteriile urmărite în realizarea unei caracterizări la clasele a V-a și a VI-a. ( Fig.1)

În ceea ce privește clasele a VII-a și a VIII-a, autoarea ne oferă o fișă de control, pe care ne îndeamnă să o oferim elevilor ca și reper în redactarea compunerii de caracterizare.

,,Importantă în alcătuirea fișelor îmi pare a fi nu numai coloana ce surprinde profilul personajului, ci și cea în care sunt exprimate modalitățile de realizare , coloană pe care elevii o vor complete cu citate și observații, pe măsură ce evidențiază caracteristicile eroului.”

În gimnaziu, acordăm o atenție deosebită compunerii de caracterizare, deoarece aceasta este prevăzută în programa de examen a clasei a VIII-a. Predarea modalităților de caracterizare se face din clasa a VI-a. La început, elevii primesc fișa cu citate, ,,tabelul cu n trăsături” și sunt solicitați să identifice modalitatea de caracterizare a personajului și trăsătura. Apoi, profesorul le oferă planul de redactare al compunerii, iar ei redactează compunerea, utilizând informațiile din fișa cu citate.

În ceea ce privește contextul spațio-temporal al desfășurării acțiunii, se urmărește identificarea indicilor spațio-temporali. Indicii temporali ,, au rostul de fixa acțiunea în paginile unor calendare trecute sau prezente (proza realistă), de a o plasa în timpuri viitoare (proza științifico- fantastică) sau în anacronia duratelor exemplare ( parabola sau basmul).” Un alt mod de abordare vizează: ,, duratele în care este decupat …, rolul…. în viața personajelor, modul în care marchează figura, gesturile, acțiunile…” În romanul ,,Baltagul”, de Mihail Sadoveanu, unii indici temporali sunt sărbătorile creștine importante de peste an. Astfel, se poate observa legătura dintre religie și viața oamenilor de la țară.

Spațiul desfășurării acțiunii ajută la construirea unei imagini a ,,lumii operei”.

,, Discutarea problematicii spațiului poate viza:

justificarea alegerii unui anume spațiu pentru desfășurarea acțiunii sau justificarea prezenței sau absenței determinărilor spațiale;

reflecția asupra modului de reprezentare a spațiului (contururi extrem de vagi, în basm și bine precizate, în proza realistă) ;

reflecția asupra rolului pe care îl are, în text, descrierea locurilor; ”

Potrivit Alinei Pamfil, descrierea îndeplinește următoarele funcții :

,,1. de a crea iluzia realului (funcția mimesică)

de a comunica informații concrete despre știința, moda sau arhitectura epocii(funcția mathesică);

de a sluji narațiunea prin informații asupra atmosferei, prin indicii asupra desfășurării ei, asupra personajelor, de a-i încetini ritmul etc.(funcția narativă);

de a indica apartenența la gen, la o formulă estetică(funcția estetică);”

Alina Pamfil propune următoarele tipuri de întrebări:,,˂˂- Cum apar locurile, personajele, atmosfera?; Ca reale sau ca ireale?; Ce informații despre epocă prezintă descrierea; Care este locul\ rolul descrierii în text?; Ați mai întâlnit acest mod de a prezenta locul, personajul? Unde?”. Prin intermediul acestor întrebări, elevul realizează conexiuni între operele literare și identifică asemănările și deosebirile dintre operele literare, care fac parte dintr-un gen literar sau o specie.

Aspectele menționate, mai sus, conferă acestei etape a receptării o altă valoare. Discuțiile legate de indicii temporali și spațiali pot ajuta elevul: să realizeze conexiuni între textele studiate și să le clasifice.

Pentru ca elevii să diferențieze autorul de narator, profesorul le oferă următoarea fișă, având următoarele cerințe:

a.Completează spațiile punctuate.

b. Transcrie câte un citat.

c. Realizează câte un desen sau lipește câte o fotografie.

Alte modele de exerciții propuse de Alina Pamfil sunt: citirea pe roluri, dramatizarea, repovestirea din alte perspective.

Interpretarea

,,Interpretarea urmărește conturarea unor semnificații posibile: semnificații ale unora din semnele ce compun textul și\ sau semnificația textului în întregul său.”

Potrivit Alinei Pamfil, etapa de interpretare este ,,o continuare a analizei literare” și are două arii: ,,regruparea semnelor” și ,,interogarea zonelor de indeterminare”.

Aria ,,regruparea semnelor” cuprinde exercițiile de aprofundare a înțelegerii textului: ,,structurarea câmpurilor lexicale”, harta personajelor, ,,identificarea unor fragmente cu descrieri” ale unor locuri importante , ale personajelor și a unor momente importante din operă. Aceste exerciții pot primi valoarea de interpretare, dacă vor solicita și ,, justificarea selecției și comentarea semnelor”.

În ceea ce privește aria ,,interogarea zonelor de indeterminare”, Alina Pamfil propune câteva exerciții: ,,scrieți ce gândesc personajele și nu spun; exprimați ceea ce gândesc celelalte personaje despre erou; scrieți ceea ce ar trebui să gândească cititorul.”Având în vedere această perspectivă, pornind de la nuvela ,, Popa Tanda”, de Ioan Slavici, putem propune următoarele exerciții: Scrieți cum îl vede preoteasa pe soțul ei la finalul nuvelei?; Scrieți ce cred sătenii din Butucani despre Preotul Trandafir?; Imaginează-ți că ești reporter și îi iei un interviu preotului Trandafir. Prezintă-ți interviul.; Prezentați rolul părintelui Trandafir în schimbarea satului Sărăceni și a sătenilor.

Aceeași autoare încheie etapa de interpretare cu ,, producerea de ˂˂text împotriva textului˃˃”. Exemplele de activități propuse sunt: ,, redactarea unor parodii, a unor extensii ale textului( ex.:imaginați-vă drumul lui Goe cu birja) sau prin rescrierea unor fragmente (ex.: rescrieți descrierea bisericii din Sărăceni, adăugând câteva detalii noi).”Putem propune și alte tipuri de exerciții, ca de exemplu: Imaginați-vă că acțiunea snoavei ,, Boierul și Păcală”, de Ioan Slavici se petrece în zilele noastre, descrieți-l pe Păcală.

Demersul de receptarea a operei epice se finalizează cu redactarea unui comentariu literar scris al textului.

Profesorul de gimnaziu acordă atenție și analizei literare, deoarece identificarea particularităților unui gen sau a unei specii, motivarea apartenenței la un gen literar sau la o specie, identificarea mesajului unei opere literare, explicarea titlului unei opere literare și comentarea figurilor de stil și a imaginilor artistice sunt conținuturi prevăzute în programa de examen a clasei a opta.

Potrivit Florentinei Sânmihăian și Marianei Norel, ultimele exerciții propuse corespund etapei intitulate ,,Ieșirea din text”. Ele propun și alte exerciții, ca de exemplu:

,,-corelații cu producerea de texte nonliterare (reportaj, reclame, știri, articol, conversație)

– producerea de imagini ilustrative pentru textul studiat, proiect de copertă ;

– ipoteze contrafactuale („ce ar fi fost dacă…“)

– adaptarea textului pentru alt tip de public etc.”

Aceleași autoare propun o grilă de lectură, pentru cele trei genuri literare.Vom prezenta doar grila care se referă la genul epic :(Fig. 3 )

Putem observa că această grilă prezintă pașii ce sunt urmați în receptarea operei epice. Utilizarea grilei, la fiecare operă epică studiată, conduce la însușirea unui algoritm, pe care elevul va fi capabil să-l urmeze.

Scopul profesorului este să îmbine toate aceste strategii de receptare a operei epice, pentru a-l face pe elev să înțeleagă opera epică, să o vadă ca pe o lume construită după aceleași ,,reguli”: acțiune, narator, personaje, timp și spațiu. Fiecare specie adăugă doar câteva elemente specifice, prin care ea se individualizează, dar funcționează după aceleași ,,reguli”.

Tradițional vs. modern în receptarea operei epice

Trecerea de la tradițional la modern s-a realizat prin schimbarea persoanei asupra căreia

se pune accentul.

În demersul tradițional, profesorul era sursa de informație. Astăzi, în demersul modern, elevul este doar îndrumat și supravegheat, în drumul său de căutare a informației. Este învățat să gândească, să-și folosească cunoștințele pe care și le-a însușit. În cadrul orelor, profesorul este un moderator, elevul dobândește cunoștințe prin efort propriu, contribuind la propria formare. Înțelegerea textului și interpretarea acestuia sunt momentele cheie ale acestui demers. Dacă elevul a înțeles foarte bine textul, poate să-l interpreteze.

În cele din urmă, tradiționalul și modernul se îmbină, completându-se reciproc, deoarece ceea ce elevul a descoperit trebuie învățat , apoi aplicat pe texte la prima vedere.

Capitolul III Cercetare experimentală privind optimizarea receptării textului epic prin utilizarea strategiilor moderne și tradiționale

3.1.1 Scopul cercetării

Această activitate experimentală își propune să contribuie la optimizarea receptării operei

epice și implicit la dezvoltarea și activizarea vocabularului elevilor, care se va reflecta în corectitudinea exprimării scrise. În cadrul cercetării, s-a realizat o analiză comparativă între rezultatele obținute la testul inițial și rezultatele obținute la lucrările scrise semestrial. Pentru optimizarea receptării operei epice au fost concepute două demersuri didactice, care respectă toate etapele receptării unei opere epice, și proiectul ,, Maratonul lecturii”.

3.1.2 Ipoteza de lucru

Prin intermediul acestui experiment am urmărit verificarea următoarelor ipoteze:

Prin demersurile de receptare a operei epice putem dezvolta și activiza vocabularul elevilor, reflectându-se în dezvoltarea competenței de exprimare scrisă a elevilor.

Corectăm greșelile ……………….

3.1.3 Obiectivele cercetării

Această cercetare are următoarele obiective:

Identificarea nivelului general de cunoștințe al elevilor.

Înregistrarea și compararea rezultatelor obținute la testele inițiale și la lucrările scrise semestrial;

Realizarea unor aplicații, având ca scop creșterea nivelului de cunoștințe al elevilor;

Interpretarea rezultatelor și elaborarea concluziilor.

3.1.4 Metodologia de cercetare

În cadrul cercetării, am utilizat următoarele metode : observația, testul, experimentul pedagogic și metoda statistică.

În etapa constatativă, observația a constat în urmărirea elevilor , vizând receptarea operei epice și exprimarea scrisă. Testul a contribuit la stabilirea nivelului general de cunoștințe al elevilor la disciplina limba și literatura română.

Experimentul pedagogic a constituit etapa formativă, în cadrul căreia s-au realizat demersurile de receptare a operei epice și proiectul ,,Maratonul lecturii”, urmărind verificarea ipotezelor.

În etapa finală, s-a realizat compararea rezultatelor testării inițiale și cele obținute la lucrările scrise semestrial și interpretarea acestora, apoi s-au analizat textele scrise ale elevilor, având în vedere dezvoltarea competenței de producere de mesaj scris. Metoda de cercetare utilizată este: metoda statistică.

3.1.5 Descrierea eșantionului

Eșantionul de subiecți sunt elevii clasei a VII-a B de la Școala Gimnazială ,,Bethlen Gabor”, Lăzarea. Am ales să lucrez doar cu un grup experimental, având în vedere nivelul acestora înaintea desfășurării experimentului și după desfășurarea experimentului.

Cercetarea s-a desfășurat la Școala Gimnazială ,,Bethlen Gabor”, din Lăzarea, județul Harghita, o școală cu predare în limba maghiară, la nivelul claselor a șaptea. Clasa a VII-a B este clasa experimentală, o clasă formată din 21 de elevi, iar clasa a VII-a A formată din 17 elevi este clasa de control.

3.2. Organizarea cercetării

3.2.1. Optimizarea receptării textului epic la gimnaziu-aplicații practice

În ceea ce privește demersul de receptare a operei epice, se urmărește dezvoltarea personalității elevului prin: dezvoltarea abilităților de comunicare, stimularea creativității, formarea gândirii critice. Acest demers se realizează conform unui algoritm, respectând cele două principii esențiale, al accesibilității și al adecvării la particularitățile de vârstă și intelectuale ale elevilor. Respectarea acestor principii conduce la realizarea obiectivelor operaționale propuse.

Având în vedere aceste criterii, în anul școlar precedent, am implementat proiectul ,,Maratonul lecturii”. Grupul țintă sunt elevii clasei a VII-a B. Consider că receptarea operei epice are ca punct de plecare lectura. Când citește, elevul reconstruiește la nivel mental acțiunea, plecând într-o ,,aventură” a cunoașterii, un drum plin de neprevăzut și de incertitudini, la sfârșitul căruia va avea ,,uneltele” necesare pentru a face față ,,provocărilor”, din viața de elev sau din viața de zi cu zi. Lectura ajută la îmbogățirea vocabularului, la dezvoltarea creativității și a gândirii elevului.

Cartea ne oferă modele de viață, demne de urmat în viața de zi cu zi. Astfel, întâlnindu-ne mereu cu ,, cartea” vom deveni mai bogați intelectual și sufletește. Sloganul proiectului a fost

,, Citește, învață să descoperi!”.

Prin desfășurarea proiectului am urmărit îndeplinirea următoarelor obiective:

-dezvoltarea interesului pentru lectura operelor epice;

– îmbogățirea vocabularului elevilor;

-formarea unei gândiri critice, autonome, reflexive;

– dezvoltarea capacității de sinteză;

-stimularea creativității elevilor;

– îmbogățirea orizontului cultural și spiritual al elevilor;

– încurajarea muncii în echipă;

În prima etapă a proiectului, s-a desfășurat activitatea ,,Citește și rezumă!” , începând cu luna octombrie până în luna martie. În această etapă, elevii au citit, în fiecare lună, câte o operă literară și au întocmit o fișă de lectură. Fișa de lectură a cuprins: titlul, autorul operei, personajele, rezumatul textului și mesajul operei.

Poze cu fisa de lectură

În a doua etapă a proiectului, elevii au participat la activitatea ,, Ghicește personajul și opera!”. În cadrul activității, elevii au realizat câte un poster pentru fiecare operă literară citită, apoi l-au prezentat în fața clasei. Materialele necesare realizării posterului au fost pregătite de aceștia, în prealabil. Posterul a vizat următoarele elemente: o scurtă biografie a autorului; ilustrarea unor evenimente din operă; imaginea personajului principal și zece trăsături ale acestuia; citate din opera literară. Această activitate s-a desfășurat sub forma unui concurs.

La finalul activității, concluziile elevilor au fost următoarele:

-Ne-a plăcut mai mult a doua activitate.

– Citind biografiile autorilor, am aflat lucruri interesante despre ei.

– Lucrul în echipă ne place, dar unii colegi nu cooperează la îndeplinirea sarcinilor de lucru.

– Unele texte, pe care le-am rezumat, au fost prea lungi;

-Ne place să prezentăm, în imagini, operele epice.

Scopul acestor activități a fost de a completa activitatea desfășurată cu elvii, în orele de curs.

În cadrul orelor de curs, în receptarea operelor epice, am încercat să folosesc strategii diverse pentru a facilita înțelegerea textului, pentru a dezvolta competența de comunicare a elevilor de etnie maghiară. Studiul textului literar s-a realizat pe fragmente, fără ca textul să fie adaptat. Dacă textul este adaptat, se pierd fapte de limbă, care contribuie la conturarea tabloului ,,epocii”. Pentru prezentarea modului de abordare a unei opere epice, s-au ales următoarele opere literare: nuvela ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici și povestirea ,,Iapa lui Vodă”, de Mihail Sadoveanu.

Nuvela ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici

Pentru ,,intrarea în lumea textului” le-am solicitat elevilor să realizeze o prezentare a satului lor, respectând următoarele cerințe:

Așezarea geografică

Obiective turistice

Tradiții și obiceiuri

Greșelile copiilor au fost consemnate de către profesor în caietele lor. Aceștia au rescris textele. Prin prezentarea necorectată, mi-am dorit să prezint nivelul acestora.

În următoarele imagini, le voi prezenta :

Exercițiu de spargere a gheții

Haideți, să pornim în călătorie!

Răspundeți la următoarele întrebări!

-Cu ce și unde ai călătorit ultima dată cu părinții tăi?

– Cu ce îți place să călătorești? De ce?

-Ce orașe din România ai vrea să vizitezi?

-Care crezi că este cel mai interesant oraș/sat din România?

Cel mai interesant oraș este …………………….., deoarece:

Cel mai interesant sat este …………………….., deoarece:

POPA TANDA, de IOAN SLAVICI

1. Completează spațiile punctuate:

Citește, cu atenție, textul:

,, Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte (…) și totdeauna vorbește drept și cumpănit(…). Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir.(…)A ajuns popă în satul tătâne-său, în Butucani, bun sat și mare, oameni cu stare și cu socoteală(…)Minunat om ar fi părintele Trandafir dacă nu l-ar strica un lucru. Este cam greu la vorbă (…)El nu mai sucește vorba, ci spune drept în față…(…)Părintele Trandafir fu trimis de la Butucani la Sărăceni.(…) În cea dintâi duminică, părintele Trandafir ține o predică înaintea oamenilor(…)se simțea norocit într-acea zi. Niciodată el n-a fost ascultat cu atâta luare-aminte ca astă dată. În a doua duminică n-avea cui să vorbească(…) Așteptați! grăi el. Dacă nu veniți voi la mine, mă duc eu la voi!(…) Vrun an de zile a dus-o părintele Trandafir cu sfatul.(…) "Ei! că nu e bine așa! grăi iarăși preotul. Nu merge cu sfatul. Să-ncep cu ceva mai aspru." și începu cu batjocura.(…)Oamenii i-au pus numele "Popa Tanda".Doi ani de zile au trecut fără ca părintele Trandafir să fi mișcat satul înainte. "Nu merge! grăi părintele Trandafir. Așa nu merge!" Începu a se face și el om ca lumea, a se îngriji mai-nainte de toate de binele casei sale. Numaidecât în primăvară luă un țigan, îl puse să frământe imală și-și lipi casa… Luă un om, îl puse… la papură și trestie. Sâmbătă era plin împrejurul casei, tot snopi legați cu nuiele de răchită; iară în cealaltă sâmbătă acoperișul era cârpit… Un gard trebuia încă și o portiță, pe care să intre oamenii când vin la popa.. Acuma preotesei i-a intrat un lucru în cap,…să semănăm ceapă, morcovi, fasole, barabule și curechi…,, — Auzi tu, preoteasă, grăi acum popa. Oare n-ar fi bine să sămănăm păpușoi pe lângă gard și împrejurul straturilor?"….. Popa, Marcu, Mitru, boii și calul împreună munciră o zi de dimineață până seara; locul fu arat și semănat cu păpușoi… Părea că tot îi mai apasă ceva pe inimă. Era lucru greu, de care nu cuteza a se prinde: pământurile din țarină.  I-ar fi plăcut ca să le lucreze însuși. Să-și vadă el semănăturile lui, să meargă la ele cu preoteasa…(…) În vremea asta, părintele Trandafir a îmbătrânit cu zece ani; dar întinerea când încărca preoteasa și copiii în trăsură, da bici la cai și mergea ca să-și vadă holdele. Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir a rămas precum a fost: verde, vesel și harnic. Dacă părul cărunt și barba căruntă nu ar vesti vremea lui (…)Un om din sat trece, le poftește "bună odihnă" și-și zice: "Ține-l, Doamne, la mulți ani, că este omul lui Dumnezeu!" "

( Popa Tanda, de Ioan Slavici)

2. Alcătuiți, pe caiet, enunțuri cu cuvintele explicate.

3. Răspunde la întrebări:

Răspuns

Când se petrece acțiunea?

Unde se desfășoară acțiunea?

Cine este personajul principal?

Ce alte personaje apar în text?

Care este aspectul satului la finalul nuvelei?

4. Alcătuiți familia lexicală a cuvintelor: ,,sat" și ,,loc".

5. Transcrieți, din text, cinci cuvinte din câmpul semantic al legumelor.

6. Precizați modul în care s-au format următoarele cuvinte: grijitor, numaidecât și primăvară.

7. Desparte în silabe următoarele cuvintele: înaintea, aspru, îngriji, trestie.

8.Citește, cu atenție, enunțurile și încercuiește varianta corectă:

Popa Tanda ajunge preot în satul Sărăceni. A/F

La venirea preotului, satul de pe Valea Seacă este bogat și cu oameni harnici. A/F

Oamenii din sat îi ascultă predicile, dar nu se schimbă. A/F

Sătenii îi dau exemplu preotului și cultivă pământul. A/F

Viața preotului se schimbă, când începe să muncească. A/F

La bâtrânețe, preotul este urât de oamenii satului. A/F

Temă pentru acasă

Scrie un alt final pentru nuvela Popa Tanda, de Ioan Slavici.

Ora a II-a

Exercițiu de spargere a gheții

Părintele Trandafir își face bagajul pentru călătoria spre Sărăceni.

Alege obiectele pe care le pune în valiză și motivează alegerea făcută .

(www.google.ro)

1. Restabilește ordinea întâmplărilor:

…. Părintele Trandafir este mutat din satul Butucani, în Sărăceni.

…. Speriat de sărăcia satului, vrea să-i schimbe pe săteni.

…. Părintele Trandafir ajunge preot în satul Butucani.

…. La bătrânețe, părintele este un om mulțumit, iubit de familie și de săteni.

…. Oamenii îl ascultă cu interes, evitând participarea la slujbă.

…. Părintele se schimbă, devenind un om gospodar.

…. Părintele recurge la batjocură , fără nici un rezultat.

Modul de prezentare al noțiunilor de teorie este preluat din manualul de clasa a VI-a al edituriii Paralela 45.

2.Completează :

3.Grupează pe momentele subiectului ideile de la exercițiul anterior.

4. ,,Fii scriitor!ˮImaginează-ți și scrie, în opt-zece rânduri, un alt posibil punct culminant al narațiunii ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici.

5. Realizează o prezentare pe momentele subiectului a unei povești citite de tine.

Ora a III-a

Exercițiu de spargere a gheții

Asociază fiecărui obiect câte un personaj din textul studiat, ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici.

……………. ……………… ………………………….. ……………………………… …………………………….

(www.google.ro)

Clasifică personajele textului în : personaj principal, secundar, episodic,colectiv.

Acrostih

Spune câte un adjectiv pentru fiecare literă dată, pentru a-i face portretul moral al preotului Trandafir.

P Perspicace

O Onest

P Perseverent

A Aspru

Realizează portretul părintelui Trandafir, transcriind ,din textul suport, câte un exemplu pentru fiecare modalitate de caracterizare și identifică trăsătura.

Completează blazonul preotului Trandafir, urmând criteriile:

,,-Cine sunt? (statutul social)

-Cum sunt?(trăsături morale)

-Ce mă definește?( trăsătura dominantă)

-Ce fac? (relația cu celelalte personaje)”

Elevii au lucrat în perechi la realizarea blazonului. La finalul activității, am realizat un blazon al preotului Trandafir , pe care l-am notat în caiete.

,,-Cine sunt?”

Preotul Trandafir

-un preot tânăr, în satul natal;

– un preot sărac, urât de enoriași, într-un sat sărac, Sărăceni;

-un preot bătrân, iubit, admirat de enoriași, într-un sat bogat;

,,-Cum sunt?”

-aspru, hotărât, harnic

,,- Ce mă definește?”

-sinceritatea, tenacitatea

,,- Ce fac?”

-predic,cert, muncesc, iubesc

Temă pentru acasă

Redactează o compunere de caracterizare a preotului Trandafir, personajul principal din nuvela Popa Tanda, de Ioan Slavici.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

precizarea a două trăsături ale personajului;

ilustrarea trăsăturilor cu trimiteri la text sau prin citate;

modalitățile de caracterizare;

relația cu celelalte personaje;

să ai conținutul și stilul adecvate cerinței formulate;

să te încadrezi în limita de spațiu indicată;

Această compunere urmează pașii unei compuneri de caracterizare a unui personaj, prevăzută în programa pentru examenul de Evaluare Națională.

Caută trei imagini, prin care să ilustrezi cele trei etape importante din viața preotului Trandafir:

cuvinte, muncă, ideal îndeplinit. Imaginile aduse de către elevi sunt prezentate în acest poster: (sursa www.google.ro)

Ora a IV-a

Pentru lecția de consolidare a cunoștințelor, am ales metodele R.A.I și metoda pălăriilor gânditoare, ca metode de bază. Verificarea cunoștințelor anterioare se face prin aplicarea metodei R.A.I. Fiecare echipǎ pregǎtește câte o întrebare pentru celelalte echipe, ca de exemplu:

– Cum se numește satul natal al preotului Trandafir?

– Ce personaje se regăsesc în text?

– De ce este mutat preotul Trandafir în satul Sărăceni?

-Ce face preotul pentru a-i schimba pe săteni ?

-Cum este satul Sărăceni la finalul nuvelei?

Metoda pălăriilor gânditoare este folosită pentru aprofundarea înțelegerii textului nuvelei ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici.

Pălăria Albă

Rezumă, în zece rânduri, subiectul nuvelei Popa Tanda,de Ioan Slavici.

Pălăria galbenă

-Conflictul dintre preotul Trandafir și sătenii din Sărăceni a fost benefic pentru preot?

3. Pălăria roșie

-V-a plăcut atitudinea preotului față de sătenii din Sărăceni, dar atitudinea sătenilor față de preot?

4. Pălăria verde

– Dacă preotul Trandafir nu ar fi fost mutat în Sărăceni, ce s-ar fi întâmplat cu satul Sărăceni?

5. Pălăria neagră

– Ce a fost greșit în încercările preotului de a schimba satul Sărăceni?

6. Pălăria albastră este a profesorului , care este moderatorul activității, sintetizând informațiile.

Pornind de la textul studiat, completează definiția și trăsăturile nuvelei:

Nuvela este o specie a genului………………., în ……….. Acțiunea este declanșată de un ……………….. puternic și antrenează mai multe personaje. Numărul personajelor este relativ redus. Accentul cade pe ……………. personajelor și nu asupra întâmplărilor. Prezența naratorului obiectiv,care povestește la persoana a III-a. Modul de expunere dominant este ……………………………, îmbinată cu ………………… și cu ……………………….

Temă pentru acasă

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care motivezi apartenența la specie a nuvelei ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

– să numești patru dintre trăsăturile nuvelei, care se întâlnesc în text;

– să ilustrezi aceste trăsături cu ajutorul exemplelor din text;

să ai conținutul și stilul adecvate cerinței formulate;

să te încadrezi în limita de spațiu indicată;

,, Ieșirea din text”

Pentru ,,ieșirea din text” ,le-am solicitat elevilor să deseneze sau să găsească imagini pentru ilustrarea proverbului:

,, Faci bine, bine găsești!”

Aplicații realizate pe povestirea ,, Iapa lui Vodă”, din volumul ,, Hanul Ancuței”, de Mihail Sadoveanu.

Pentru ,,intrarea în lumea textului” le-am solicitat elevilor să realizeze o prezentare a Hanului Ancuței , de ieri și de azi sub forma unei reclame.

Surse bibliografice:

http://www.wikiwand.com/ro/Hanul_Ancuței

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hanu-Ancuței

Citește ,cu atenție, textul și rezolvă cerințele:

,, Într-o toamnă aurie am auzit multe povești la Hanul Ancuței. Dar asta s-a întâmplat demult. Hanul acela al Ancuței nu era han, – era cetate. Avea niște ziduri groase (..), și niște porți ferecate cum n-am văzut în zilele mele. In cuprinsul lui se puteau oploși oameni, vite și căruțe și nici habar n-aveau de  hoți. Porțile stăteau deschise ca la Domnie. Și prin ele, în zile de toamnă, puteai vedea valea Moldovei (…) până la Ceahlău . (…)Un răzăș străin (….) asculta … cântecele lăutarilor și se lua la întrecere până și cu moș Leonte la tâlcuirea tuturor lucrurilor… Îl chema Ioniță comisul. Dumnealui Ioniță comisul avea o pungă destul de grea în chimir…și venise călare pe un cal….numai pielea și ciolanele!..,,Eu aici îs trecător….spunea dumnealui Ioniță Comisul …Cal ca mine n-are nimeni." – Într-adevăr … Îi răspunse într-un rând moș Leonte; cal ca al dumitale nu se găsește….,, – Să știi dumneata, prietine Leonte! strigă răzășul. Ăista-i cal… la care s-a uitat cu mare uimire chiar Măria-sa Voda Mihalache Sturza …Asta-i o poveste pe care aș putea să v-o spun, dacă m-ascultați…Stam aici și aud… o trăsură … Vine și se oprește la han … se coboară din ea boierul, ca să vadă ochii Ancuței.Cum s-a apropiat, eu i-am închinat oala cu vin și i-am poftit sănătate. El s-a oprit,s-a uitat zâmbind la mine și la iapă, și la oameni, apoi zise:

,,- Oameni buni, tare mă bucur că văd chef și voie-bună în țara Moldovei …"

– Și noi ne bucurăm, zic eu, că auzim asemenea vorba. Atunci boierul … m-a întrebat de unde sunt și unde mă duc :,,- Cinstite boierule,… sunt răzăș de la Drăgănești, din ținutul Sucevei….Am o pricină… .Vrăjmașul cu care mă lupt mi-a tăiat cu plugul din ocina părintească…Am coborât … sacul cu hârțoagele și cu pecetile cele vechi,…și-am încălicat pe roaiba mea și de-acu nu mă opresc decât la Vodă. Să-mi facă el dreptate!”

– Cum se poate? s-a mirat boierul… Te duci la Vodă?

– Mă duc! S-apoi dacă nici Voda nu mi-a face dreptate.

– Ei, și dacă nu ți-a face dreptate nici Vodă?

Aici comisul Ionita își coborî puțin vocea, dar Ancuța cea tânără, cum făcuse … cealaltă, întinse urechea si auzi, dacă nici Vodă nu i-a face dreptate, atunci să poftească Măria Sa să-i pupe iapa nu departe de coadă! Când a rostit comisul vorba asta mare,… Ancuta … s-a prefăcut că se uită departe. Iar boierul a prins să râdă și l-a întrebat:

– Când te înfățișezi la Vodă? a întrebat dumnealui.

– Apoi, cinstite boierule, numai oala asta de vin s-o deșert întru slava domniei tale,…. și nu mă opresc decât la Ieși. Iar daca vrei si domnia ta să guști …, atunci o aduce Ancuța must roș într-o oală nouă.  Eu, ca răzăș … am cerut … să plătesc eu cinstea aceea și-am aruncat patru parale … Ancutei. Boierul s-a întors zâmbind cătră Ancuța cea de demult…Iar eu, încălecând precum am făgăduit, nu m-am oprit decât în târgul Ieșului, și-am tras la un han, lânga biserica … peste drum de Curtea Domnească. Și a doua … m-am înfătișat cu inima bătând la poarta Curții. Un ofițer tinerel și subțire, m-a întrebat:- Ce poftesti dumneata, omule? 
– Eu sunt comisul Ioniță, răzăș de la Drăgănești, si-am venit la Voda. 
– Prea bine, a răspuns ofițerul cel tânăr. Vodă îți poate asculta chiar acuma plângerea. Lasă pălăria ici și intră pe ușa asta mititică. Dincolo în odaia cea mare, ai să găsești pe Vodă (…) Și deschizînd ofițerul ușa (…),am intrat într-o lumină mare , și , cum eram cu grumazul plecat, am zărit botforii de marochin ai lui Vodă, ș-am căzut în genunchi. Și mă gândeam că la domn nou și tânăr trebuie să găsesc eu milă pentru supărările mele.(…)

-Măria ta, am strigat eu (…);am venit să-mi faci dreptate!

Vodă mi-a răspuns: -Scoală-te!

Auzind glasul, am ridicat ca-ntr-un fulger privirea, ș-am cunoscut pe boierul de la han(…) Scot hârtiile din tașca de piele și i le întind, și încep a spune.(…) Și cetind Vodă hârtiile și plecându-și de aproape ochii pe pecețile de ceară, s-a înseninat ș-a grăit :

-Bine,răzeșule, am să-ți fac dreptate!(…) " Are să meargă cu tine un om al meu … să facă rânduială la Drăgănești. Eu, când am auzit, am dat iar în genunchi și Vodă iar mi-a poruncit să mă scol. Apoi, … a zâmbit, m-a bătut pe umăr: 
– Ei, dar dacă nu-ți făceam dreptate, cum rămânea? 
– Da, Măria Ta, răspund eu râzând. Eu vorba nu mi-o iau inapoi. Iapa-i peste drum!. După asta puteți cunoaște ce fel de om sunt eu!" (Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu)

Ora I

Exercițiu de spargere a gheții

1.Comisul Ioniță a ajuns la Hanul Ancuței, completează dialogul acestuia cu Ancuța cu cuvintele date: rezervare, luminoasă, călduroasă, șase, în cameră, frumos, plăcută.

La recepția hanului

1. –Bună ziua, domnule ………………..

2. – V-am sunat, săptămâna trecută pentru a face o ……………

3. Domnul Ioniță Comisul dorește o cameră ……………., spațioasă și ……………….. .

4. Vacanța domnului Ioniță Comisul este de ………. zile.

5. Domnul Ioniță Comisul va lua micul dejun și cina în ………………….

6. Recepționera îi spune Comisului Ioniță : Vă mulțumesc și vă doresc ședere plăcută ………………!

7. Ioniță Comisul răspunde: Vă mulțumesc ………….!

2. Citește, cu atenție, textul și rezolvă cerințele:

,, Hanul acela al Ancuței nu era han, – era cetate. Avea niște ziduri groase (..), și niște porți ferecate cum n-am văzut în zilele mele. In cuprinsul lui se puteau oploși oameni, vite și căruțe și nici habar n-aveau de  hoți. Porțile stăteau deschise ca la Domnie. Și prin ele, în zile … de toamnă, puteai vedea valea Moldovei … până la Ceahlău … Vodă îți poate asculta chiar acuma plângerea. Lasă pălăria ici și intră pe ușa asta mititică. Dincolo în odaia cea mare, ai să găsești pe Vodă (…) Și deschizînd ofițerul ușa (…),am intrat într-o lumină mare , și , cum eram cu grumazul plecat, am zărit botforii de marochin ai lui Vodă, ș-am căzut în genunchi. Și mă gândeam că la domn nou și tânăr trebuie să găsesc eu milă pentru supărările mele.(…)

-Măria ta, am strigat eu (…);am venit să-mi faci dreptate!

Vodă mi-a răspuns: -Scoală-te!

Auzind glasul, am ridicat ca-ntr-un fulger privirea, ș-am cunoscut pe boierul de la han(…) Scot hârtiile din tașca de piele și i le întind, și încep a spune.(…) Și cetind Vodă hârtiile și plecându-și de aproape ochii pe pecețile de ceară, s-a înseninat ș-a grăit :

-Bine,răzeșule, am să-ți fac dreptate!(…) " ( Mihail Sadoveanu, Iapa lui Vodă)

3. Restabilește ordinea întâmplărilor:

La han se puteau caza oameni și animale.

Hanul Ancuței era un loc sigur și confortabil .

Și-a dat seama că boierul de la han era Vodă.

4.Citește ,cu atenție, enunțurile și încercuiește varianta corectă:

Comisul Ioniță îl întâlnește pe Vodă, la han. A/F

Ancuța este proprietara hanului. A/F

Comisul Ioniță nu-l recunoaște pe Vodă. A/F

Vodă nu îi ascultă plângerea. A/F

5. Transcrie două cuvinte, care arată locul și timpul desfășurării acțiunii.

6. Enumeră personajele din fragmentul dat.

7. Transcrie din text patru cuvinte derivate.

8. Scrie patru cuvinte din câmpul semantic al numelor de munți.

9. Extrage, din text, verbe la toate modurile învățate, analizează-le.

10. Alcătuiește propoziții în care verbul ,, a avea " să aibă trei valori morfologice diferite.

Temă pentru acasă

11. Scrie un alt final pentru fragmentul din povestirea ,,Iapa lui Vodă", de Mihail Sadoveanu.

Ora a II-a

Exercițiu de spargere a gheții

Comisul Ioniță își pune actele în ,,tașca” de piele, pentru a-i arăta lui Vodă că este proprietarul terenului, pe care vecinul său i l-a furat .

Alege actele pe care le pune în ,,tașcă” și motivează alegerea făcută .

1. Completează spațiile punctuate:

2. Răspunde la întrebări:

Răspuns

Când se petrece acțiunea?

Unde se desfășoară acțiunea?

Cine este personajul principal?

Ce alte personaje apar în text?

De ce este fericit comisul Ioniță la

finalul povestirii?

3. Ordonează ideile:

…… Își dă seama că boierul de la han nu era altul, decât Vodă.

…… În timp ce comisul se oprise la han, a venit un mare boier.

…… Într-o toamnă,demult, la Hanul Ancuței se afla Comisul Ioniță.

…… Comisul Ioniță povestește o întâmplare, din tinerețile sale, petrecută la han.

…… Dacă Vodă nu-i va face dreptate, pretinde ca acesta să-i pupe iapa nu departe de coadă.

…… Comisul Ioniță este primit de Vodă.

…… După ce cinstește o oală cu must roșu, răzeșul pleacă la Vodă.

…… Vodă este amuzat de cuvintele răzeșului și îi face dreptate.

……. Ioniță îi prezintă boierului scopul vizitei la Vodă .

…… El se laudă cu descendența calului său din ,, iapa lui Vodă".

…… Comisul Ioniță îi răspunde , cu umor, că el nu-și retrage cuvintele spuse.

4. Alege proverbul potrivit subiectului acestei povestiri. Motivează-ți alegerea într-un text de zece rânduri.

a. ,,Sinceritatea este cea mai îndrăzneață formă a curajului."

b. ,, Sinceritatea prea multă poate să fie și obrăznicie.”

Ora a III-a

1.Identifică personajele textului și clasifică-le în : personaj principal, secundar, episodic.

2. Citește textul următor:

!”,,Dacă nici Vodă nu mi-a face dreptate, atunci să poftească Maria Sa să pupe iapa nu departe de coadă!”,, Scot cu îndrăzneală hârtiile din tașca de piele și i le întind…Și-ispun eu despre tot… cât am adunat în inima mea.
– Bine, răzășule, am să-ți fac dreptate. .. Apoi, a zâmbit, m-a bătut pe umăr:
– Ei, dar dacă nu-ți făceam dreptate, cum rămânea?
– Da, Măria ta, răspund eu râzând, cum să rămâie? Eu vorba nu mi-o i înapoi. Iapa-i peste drum!”

( Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu)

1. Potrivește cuvântul cu sinonimul lui, alcătuiește propoziții cu ele:

1.brăzdată a. țesătură aspră din lână

2.tușinată b. ridată

3. siac c .nemilos

4. aprig d. întunecat

2.Transcrie câte două fragmente pentru caracterizarea directă și caracterizarea indirectă.

3. Realizează, împreună cu colegul de bancă, blazonul comisului Ioniță, folosind următoarele întrebări: ,,-Cine sunt?”/ ,,-Cum sunt?”/ ,,- Ce mă definește?”/ ,,- Ce fac?”. Elevii au prezentat blazoanele, iar profesorul a completat pe tablă un blazon al comisului Ioniță, sintetizând răspunsurile elevilor.

,,-Cine sunt?”

Comisul Ioniță

-un ,,răzeș de la Drăgănești, dinținutul Sucevei”;

,,-Cum sunt?”

-mândru, curajos, sociabil, respectuos, hotărât, glumeț

,,- Ce mă definește?”/

-sinceritatea, cinstea

,,- Ce fac?”

-povestesc, călătoresc, lupt, glumesc

Temă pentru acasă

Redactează o compunere de caracterizare a comisului Ioniță, personajul principal din povestirea ,,Iapa lui Vodă”, Mihail Sadoveanu.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

precizarea a două trăsături ale personajului;

ilustrarea trăsăturilor cu trimiteri la text sau prin citate;

modalitățile de caracterizare;

relația cu celelalte personaje;

să ai conținutul și stilul adecvate cerinței formulate;

să te încadrezi în limita de spațiu indicată;

Ora a IV-a

Pentru lecția de consolidare a cunoștințelor, am ales metodele R.A.I și metoda pălăriilor gânditoare, ca metode de bază. Verificarea cunoștințelor anterioare se face prin aplicarea metodei R.A.I. Fiecare echipǎ pregǎtește câte o întrebare pentru celelalte echipe, ca de exemplu:

– Cine este comisul Ioniță?

– Ce personaje se regăsesc în text?

– De ce merge comisul Ioniță la Vodă?

-Cine era boierul de la han ?

Metoda pălăriilor gânditoare este folosită pentru aprofundare înțelegerii povestirii ,,Iapa lui Vodă”, de Mihail Sadoveanu..

1.Pălăria Albă

Rezumă, în zece rânduri, subiectul povestirii,, Iapa Lui Vodă”, de Mihail Sadoveanu.

2. Pălăria galbenă

-Credeți că sinceritatea comisului Ioniță a fost apreciată de Vodă?

3. Pălăria roșie

-V-a plăcut atitudinea lui moș Leonte față de comisul Ioniță?

– Ce nu v-a plăcut la comisul Ioniță?

4. Pălăria verde

– Dacă Vodă nu i-ar fi făcut dreptate, ce ar fi făcut comisul Ioniță?

5. Pălăria neagră

– Ce a fost greșit în comportamentul comisului Ioniță față de boierul de la han?

6. Pălăria albastră este a profesorului , care este moderatorul activității. Acesta îi îndrumă, le corectează răspunsurile și le oferă explicații.

Pornind de la textul studiat, completează definiția și trăsăturile operei epice:

Opera epică este opera literară în care ………, …………………. și …………………… autorului sunt exprimate în mod ……………………. cu ajutorul ………………………. și a ……………………..

Are un narator……………………….,care povestește la persoana a ……..-a.

Acțiunea este prezentată pe ………………………………….., momentele subiectului prezente în text sunt …………………………… Întâmplările se desfășoară într-un timp și un spațiu. Modurile de expunere sunt ………………………….., ………………………… .

Temă pentru acasă

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care motivezi apartenența textului Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu la opera epică.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

– să numești patru dintre trăsăturile operei epice, care se întâlnesc în text;

– să prezinți detaliat două trăsături ale operei epice, valorificând textul dat;

să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

să te încadrezi în limita de spațiu indicată;

,,Ieșirea din text”

7. În calitate de reporter, poposești la Hanul Ancuței, prezintă interviul, pe care ți l-a acordat Ancuța.

În continuare voi prezenta unul dintre interviuri.

,, În continuare, vă voi prezenta interviul, pe care Ancuța cea tânără mi l-a acordat.

Reporterul: -Bună ziua, stimată doamnă!

Trebuie să vă mărturisesc că hanul acesta e un loc minunat.

Ancuța: -Bună ziua! Bine ați venit! Mă bucur că vă place la noi.

Reporterul:- De când lucrați la han?

Ancuța : – Am crescut în acest han, dar lucrez aici de la vârsta de douăzeci de ani.

Reporterul: -Vă place să lucrați la han?

Ancuța: -Îmi place pentru că hanul este casa mea. E interesant să cunoști oameni noi și să le asculți poveștile.

Reporterul:- Aveți o poveste preferată?

Ancuța: Da, Iapa lui Vodă, povestea răzeșului de la Drăgănești, comisul Ioniță.

Reporterul: -De ce v-a plăcut?

Ancuța: -Comisul Ioniță era un povestitor priceput, dar și un om sociabil și respectuos.

Reporterul: -De ce le place hanul oamenilor?

Ancuța: -Hanul este renumit datorită ospitalității, a mâncărurilor gustoase și a peisajului.

Reporterul: – Întradevăr și mie îmi place foarte mult peisajul și liniștea. Voi recomanda acest loc și prietenilor mei.

Ancuța: -Vă mulțumesc și vă mai așteptăm pe la noi!

Reporterul: -Și eu vă mulțumesc.”

Competența de producere de mesaje scrise

Competența de producere de mesaje scrise face parte din competențele generale în programa de limba și literatura română, căreia procesul instructiv-educativ îi acordă o atenție deosebită. Nivelul lingvistic al elevului se reflectă în exprimarea scrisă.

Potrivit Alinei Pamfil, în cadrul programelor școlare sunt prevăzute patru categorii de scriere:

Scrierea funcțională ( lista de cumpărături,completarea de formulare, cererea, telegrame, procese-verbale,invitația )

Scrierea reflexivă (scrisoarea familială, de felicitare,relatarea unor evenimente personale, exprimarea unui punct de vedere personal)

Scrierea imaginativă ( textele descriptive și narative)

Scrierea interpretativă ( scrierea despre textul literar: rezumatul, comentariul literar etc.)

Având în vedere cele patru categorii de texte, în programa de limba și literatura română pentru clasa a VII-a, la Practica funcțională a limbii sunt prevăzute următoarele tipuri de texte:

-Scrierea funcțională: Fișa de lectură. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte, vernisaj al unei expoziții, premiera unui spectacol de teatru, festivități de premiere etc.); rezumatul scris (actualizare);Cererea

– Scrierea reflexivă: Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele și motivarea opțiunilor;

– Scrierea imaginativă: Compuneri narative, descriptive și informative; inserarea dialogului în compuneri.

– Scrierea interpretativă: Comentarea unor secvențe din textele studiate; comentarea semnificațiilor titlului; caracterizare de personaj.

În ceea ce privește predarea limbii și literaturii române ca limbă nematernă, atenția este îndreptată asupra unei clasificări realizate de Vähäpäsi:

,, În funcție de procesele cognitive implicate, identifică:

Texte care reproduc o informație : scrierea după dictare, completarea unui formular, citarea unor surse etc.;

Texte care presupun organizarea sau aranjarea unor informații deja cunoscute: repovestirea, rezumatul, parafrazarea,scrisoarea, raportul, descrierea;

Texte care presupun inventarea/generarea unor idei și informații noi: comentariul pe marginea textului, eseul academic, articolul, recenzia, parodia;

După scopul sau intenția dominantă, putem avea:

-texte cu funcție metalingvistică (pentru a învăța): rezumatul,scrierea după dictare etc.;

-texte cu funcție emotivă (pentru a exprima emoții): jurnalul, scrisoarea personal etc.;

-texte cu funcție referențială (pentru a informa) completarea unui formular, instrucțiunile, biografia, descrierile tehnice etc.;

– texte cu funcție conativă (pentru a convinge): citirea surselor, scrisoarea de intenție, reclama etc. ;

– texte cu funcție poetică (pentru amuzament): parodia, regândirea finalului unei povestiri etc.;

După publicul avut în vedere:

-texte destinate celuilalt: vederea, scrisoarea, instrucțiunile, circular, descrierea tehnică etc.;

-texte destinate sieși: jurnalul, scrierea după dictare etc. ;”

În cadrul orelor, profesorul trebuie să abordeze toate tipurile de texte, adaptând cerințele la nivelul elevilor.

Aplicațiile au vizat următoarele tipuri de texte: compunerea narativă, rezumatul, descrierile nonliterare, caracterizarea de personaj și interviul.

În aceea ce privește analiza textelor scrise, am optat pentru o evaluare analitică, deoarece este obiectivă.

3.3. Prelucrarea și interpretarea datelor cercetării

Testul de evaluare inițială elaborat în anul școlar 2017-2018 a avut un nivel mediu de dificultate, datorită particularităților individuale ale elevilor din clasa a VII-a B, clasa experimentală, și clasa a VII-a A, clasa de control. În clasa a VII-a B, au fost testați 21 de elevi, iar în clasa a VII-a A, 17 elevi. Itemii propuși au vizat conținuturi predate în clasa a VI-a.

Menționez faptul că elevii întâmpină dificultăți în înțelegerea limbajului expresiv al textelor și ,totodată, modalitatea de exprimare în cadrul compunerilor este deficitară. Datorită acestui fapt, rezultatele au avut o pondere scăzută.

Graficul 3.1. Analiza rezultatelor testării inițiale clasa a VII-a B

Graficul 3.2. Analiza rezultatelor testării inițiale clasa a VII-a A

Aplicarea testului inițial (vezi Anexa 3) a avut ca scop identificarea nivelului de cunoștințe al elevilor, constituind un punct de plecare în procesul instructiv–educativ.

În continuare, voi prezenta analiza compunerilor narative ale elevilor din testul inițial, folosind grila de evaluare analitică (vezi Anexa 4) utilizată la Examenul de Evaluare Națională.

Graficul 3.3. Analiza compunerilor narative- a VII- a B

Analizând graficul, putem observa că elevii întâmpină dificultăți la producerea de mesaj scris. Opt elevi nu au avut nici o compunere.

În continuare, voi evidenția cele mai frecvente greșeli :

-acordul între predicat și subiect, între atribut și substantivul determinat nu s-a realizat corect;

-au folosit incorect articolele (hotărât, nehotărât, demonstrativ și posesiv), pronumele, numeralele și prepozițiile;

– au utilizat greșit, în exprimare, diatezele verbului;

– au folosit cuvintele în contexte nepotrivite;

-nu au folosit cratima pentru a lega pronumele reflexive de verbul auxiliar;

-nu au folosit virgula după complementele circumstanțiale așezate înaintea verbului sau pentru a despărți două propoziții subordonate de același fel aflate în raport de coordonare;

-nu au folosit două puncte înaintea unei enumerații;

-compunerile de zece puncte, cinci la număr, sunt prezentate schematic;

-două dintre compuneri s-au apropiat de ceea ce înseamnă o compunere narativă;

Această evaluare a urmărit identificarea dificultăților întâmpinate de elevi în redactarea textelor scrise și implementarea unor măsuri pentru ameliorarea acestora. Prima dintre măsuri a fost implementarea proiectului ,,Maratonul lecturii” pentru a completa activitatea desfășurată în orele de curs. Activitatea ,,Citește și rezumă!” a urmărit îmbogățirea vocabularului, dezvoltarea capacității de sinteză, dar și dezvoltarea competenței de producere de mesaj scris. Textele citite și rezumate au fost: ,,Sarea în bucate”, cules de Petre Ispirescu, ,,Cinci pâini”, de Ion Creangă, ,,Păzitoarea de gâște”, de Frații Grimm, și ,, Pasărea măiastră”, de Petre Ispirescu.

Analiza rezumatelor se realizează conform unei grile de evaluare ( Anexa 5) elaborată, pornind de la criteriile de realizare a unui rezumat, prezentate de Elena Sandu.

Graficul 3.3. Analiza rezumatelor elevilor

În ceea ce privește punctajele obținute se observă un progres. Elevii au fost îndrumați ca după lectura textului să vizioneze desene animate, prezentări în imagini ale poveștilor sau ecranizări ale operelor literare. Unii elevi au citit și operele traduse în limba maghiară, apoi au scris rezumatele.

Greșelile cele mai frecvente au fost:

Întâmplările au fost relatate, folosind timpul mai mult ca perfect și perfectul simplu;

Relatează întâmplările, respectând parțial succesiunea logică a evenimentelor;

Transpunerea, în cadrul rezumatului, a unor pasaje de descriere sau de dialog din text;

Realizează greșit acordul adjectivului, al numeralului cu valoare adjectivală cu substantivul determinat;

Nu dublează complementul direct cu forma neaccentuată a pronumelui personal, ca de exemplu: ,,a izgonit pe fata” , ,,a întrebat pe fete”etc.;

Nu realizează o prezentare sintetizată a subiectului;

Această primă activitate a fost completată prin realizarea posterelor pentru fiecare poveste. Astfel, s-a realizat aprofundarea înțelegerii operelor epice citite.

Fotografia unui rezumat.

A doua parte a experimentului s-a realizat prin cele două demersuri de receptare a operei epice. Primul demers a fost realizat pe nuvela ,, Popa Tanda ”, de Ioan Slavici. Pentru etapa ,, intrarea în lumea textului”, elevii au realizat o descriere nonliterară a satului Lăzarea. Aceste descrieri sunt analizate, folosind grila de evaluare a descrierii nonliterare (Anexa 5) elaborată, pornind de la criteriile de realizare a unui descrieri, prezentate de Elena Sandu. Elevii au prezentat descrierile însoțite de imagini din satul lor.

Graficul 3.5. Analiza descrierilor nonliterare

Le-a plăcut foarte mult elevilor să scrie despre satul în care ei trăiesc. De aceea, punctajele obținute arată că au fost încântați de tema primită, dar poate că aceste informații au fost ușor de găsit.

Greșelile cele mai frecvente sunt:

-sunt transcrise informațiile cerute fără a fi integrate în enunțuri și fără a fi prelucrate;

– informațiile nu sunt însoțite de fotografii sau desene;

-prezentarea nu este completă, deoarece nu respectă toate cerințele;

-nu se realizează corect acordul articolului demonstrativ cu substantivul determinat de adjectiv ;

– În cazul diatezei pasive, verbul la participiu nu este folosit cu forma corectă;

-este folosit greșit articolul hotărât;

– nu se despart, prin virgulă, termenii unei enumerații;

-nu sunt scrise cu majusculă numele unor sărbători religioase;

Următorul tip de text analizat este compunerea de caracterizare a unui personaj. Aceasta va fi analizată, folosind grila de evaluare de la Examenul de Evaluare Națională (Anexa 6).

Graficul 3.6. Analiza compunerilor de caracterizare clasa a VII-a B

–

Anexe

Anexa 1

Proiect didactic

Data:

Școala: Școala Gimnazială ,,Bethlen Gabor”, Lăzarea

Clasa: a VII-a

Obiectul: Limba și literatura românǎ

Subiectul: Receptarea operei epice Poveste, de Ion Creangă

Tipul lecției: mixtă

A ) COMPETENȚE GENERALE:

1.Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare; 2.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată ;

3.Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare,în scopuri diverse; 4.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite

contexte de realizare, cu scopuri diverse;

B) COMPETENȚE SPECIFICE

1.1 înțelegerea semnificației generale a unui mesaj oral;

2.1 asigurarea coerenței ideilor exprimate într-un mesaj oral;

2.4 asigurarea coerenței ideilor exprimate într-un mesaj oral adaptarea vorbirii la

situațiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog;

3.1 citirea unei varietăți de texte literare sau nonliterare, demonstrând înțelegerea

sensului acestora;

3.2 recunoașterea modalităților specifice de organizare a textului epic și a procedeelor

de expresivitate în textul liric;

4.1 exprimarea, în scris, a propriilor opinii și atitudini ;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

Cognitive:

O1- să răspundă la întrebări pe baza textului;

O2- să identifice momentul subiectului din fragment;

O3-să rezume fragmentul;

O4-să prezinte textul pe momentele subiectului;

b) Psihomotorii :O1’: să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite, tabla,fișele de lucru;

c) Afective: O1’’: să manifeste spirit de colegialitate și cooperare în cadrul echipei;

O2’’: să participe cu interes la activitate;

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode și procedee: R.A.I, Știu ̸Vreau să știu/ Am învățat , conversația, exercițiul, explicația;

b) Mijloace de învățământ: fișe cu texte suport,

c) Forme de organizare a activității: activitate pe grupe , activitate frontală;

d) Resurse și managementul timpului:

– spațiu de lucru: sala de clasǎ

– capacități normale de învățare ale elevilor

– cunoștințelor anterioare;

– timpul de învățare: 50 minute.

MODALITĂȚI DE EVALUARE: evaluare frontalǎ, evaluare oralǎ și evaluare formativă

BIBLIOGRAFIE:

-Programe școlare pentru clasele V-VIII. Aria curriculara: limbă și comunicare, București, 2009;

-Anca Davidoiu-Roman, Mihaela Doboș, Luminița Paraipan, Dumitrița Stoica, Limba și literatura română standard, Clasa a VII-a, Ediția a III-a, revizuită, Editura Paralela 45, Pitești, 2011

DEMERSUL DIDACTIC

1. Moment organizatoric:

Se asigură condițiile necesare defășurării optime a activității: notarea absenților, împărțirea elevilor pe grupe (trei grupe formate din cinci elevi și două grupă formate din patru elevi).

2. Exercițiu de spargerea gheții:

Fiecare elev își spune prenumele și printr-un cuvânt se autocaracterizează.

3.Verificarea temei și actualizarea cunoștințelor însușite anterior:

Se verificǎ tema cantitativ și se corecteazǎ eventualele greșeli.

Verificarea cunoștințelor anterioare se face prin aplicarea metodei R.A.I.: fiecare echipǎ pregǎtește câte o întrebare pentru celelalte echipe:

– Cu cine locuiește omul însurat ?

– Ce personaje se regăsesc în text?

– De ce pleacă bărbatul în lume?

-Cu cine se întâlnește bărbatul în drumul său ?

-Ce face bărbatul după cele patru întâlniri?

4. Anunțarea temei și a obiectivelor:

Se anunțǎ tema și obiectivele lecției. Astăzi, la ora de limba și literatura română, ne vom continua discuția despre textul ,,Poveste”, de Ion Creangă. Ne vom aminti: personajele și vom prezenta subiectul povestirii pe momentele subiectului.

5. Dirijarea învățării:

Folosind metoda Știu ̸Vreau să știu/ Am învățat se actualizează noțiunile de teorie legate de momentele subiectului. În coloana Vreau să știu, se notează ceea ce elevii doresc să afle despre subiect. Fiecare grupă primește câte un fragment, identifică momentul subiectului și îl rezumă.

Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă pentru a se asigura că s-au transmis corect informațiile. Reprezentanții fiecărei grupe citesc rezumatul făcut și denumesc momentul subiectului, apoi îl notează în rubrica ,,Am învățat”. Profesorul completează și corectează răspunsurile elevilor.

6. Obținerea performanței:

Fiecare elev primește o fișă de lucru:

Denumește momentul subiectului corespunzător ideilor.

Prezintă una din persoanele, cu care s-a întâlnit drumețul.

3. Ce hotărâre ia bărbatul la finalul operei?

7. Asigurarea retenției și a transferului de cunoștințe:

Tema pentru acasă

Realizează o prezentare pe momentele subiectului a unei povești citite de tine.

8.Evaluarea

Se realizează prin aprecieri verbale ale elevilor .

Anexa 2

Test predictiv

Timp de lucru 50 de minute. Vei primi 10 puncte din oficiu.

Citește, cu atenție, fragmentul următor și răspunde , pe rând, cerințelor date:

,,Era pe la sfârșitul lui august, și pădurea Petrișorului, bătrână și nestricată de mână de om, își arăta tăcută bolțile de frunzișuri. Urca domol coline trăgănate, se ridica departe într-un pisc prăpăstios, în vârful căruia săgeta spre cer un brad vechi, care vestea cel întâi, printr-un șuier adânc, sosirea vânturilor. Așa urca lin spre asfințit, și de pe cerul răsăritului soarele începea să-i pătrundă ascunzișurile.

În țihla măruntă de la margine, lumina se cernea în ploaie deasă și caldă de raze; roiouri de musculițe se roteau ici-colo, tesându-se într-un joc grăbit; străluceau în lumină,pe urmă dispăreau. Un grangur sta nemișcat pe o ramură de fag întinsă spre soare; îi sticleau penele ca gășlbenușul oului; întindea din vreme în vreme gâtul și da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un răsunet lung în urmă, în ramurile pădurii. Paseri mărunte, de felurite culori, se chemau de pe vârfuri de nuielușe mlădioase. ( …)” ( Mihail Sadoveanu, În pădurea Petrișorului)

Țihlă- pădure deasă de copaci tineri;

Grangur: pasăre cântătoare, cu pene galben-aurii;

Gâlgâit: zgomot produs de un lichid;

Partea I ( 48 de puncte)

( 30 de puncte)

Identifică, în text două cuvinte ce conțin diftong și un cuvânt ce conține hiat. 6p.

Notează câte un sinonim potrivit sensului din text pentru cuvintele următoare: pădure, pisc, domol. 6p.

Alcătuiește familia lexicală a cuvântului frunză. (cel puțin trei termeni). 6p.

Construiește un enunț în care cuvântul cer să aibă alt sens decât în text. 6p.

Precizează valoarea morfologică ( partea de vorbire) a cuvintelor subliniate în text. 6p.

( 18 puncte)

Selectează, din text, o personificare, un epitet și o comparație. 6p.

Transcrie, din text, un fragment ce conține descriere. 6p.

Numește anotimpul prezent în text, precizând efectul acestuia asupra naturii. 6p.

Partea a II-a (30 de puncte)

Redactează, în 10-15 rânduri, o compunere în care să povestești o întâmplare reală sau imaginară din timpul vizitării unei păduri.

În compunerea ta trebuie:

să precizezi două elemente ale contextului spațio- temporal; 8p.

să povestești o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor; 12p.

să respecți tipul de text și cerința formulată; 5p.

să respecți precizarea privind numărul de rânduri; 5p.

Grilă de evaluare a compunerii narative

Grilă de evaluare a rezumatului

Grilă de evaluare a descrierii științifice/nonliterare

Grilă de evaluare a compunerii de caracterizare a unui personaj

Grilă de evaluare a compunerilor informative

Grilă de evaluare a rezumatului

Grilă de evaluare a compunerii de caracterizare a personajului

Bibliografia prezentată în ordine alfabetică

Bibliografie

-Parfene, C., Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Editura Polirom, Iași, 1999

– Pamfil, A. , Limba și literatura romană în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, București, 2006

– Pamfil Alina, Didactica limbii și literaturii române, Gimnaziu( pentru învățământul în limbile minorităților naționale), Editura Dacia Cluj- Napoca, 2000

– Pamfil Alina, Didactica literaturii.Reorientări, Editura Art,2016

– Goia, V., Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca,2002

-Crăciun , Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și licee, Ediția a VI-a, Editura Emia, Deva, 2017

– Platon, E., Vîlcu, D., Procesul de evaluare a limbii române ca limbă nematernă la ciclul gimnazial, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2011

-Norel, M., Sâmihăian, F., Didactica limbii și literaturii române I și II,2011

(Manual elaborat în cadrul ,,Proiectului pentru învățământul rural”)

– lIie, E., Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom,2014

– Eftenie, N., Introducere în metodica studierii limbii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2008

-Cucoș, C. , Pedagogie, Iași, Editura Polirom, 2002

– Miron, Radu, Ioan, Didactica modernă, Ediția a II-a , revizuită, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 2001

– Davidoiu-Roman, Anca, Doboș, Mihaela, Paraipan, Luminița, Stoica Dumitrița, Limba și literatura română standard, Editura Paralela 45, Pitești, 2013

-Ioan, Cerghit, Metode de învățământ, Ediția a IV-a, Editura Polirom, 2006

-Elena, Apetroaiei, Strategii active-participative în predarea limbii și literaturii române, Editura Paradigme, 2009