Strategie2016 2025 [608551]
1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
MUNICIPIULUI GALAȚI 201 6 – 2025
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GALAȚI
2016 – 2025
• CENTRU SISTEMIC MAJOR DE DEZVOLTARE URBAN Ă, INTERCONECTAT LA NIVEL REGIONAL,
NAȚ IONAL, TRAN SFRONTALIER, EUROPEAN, EDIFICAT PE COEZIUNE, COMPETITIVITATE ȘI
DEZVOLTARE TERITORIALĂ
• POL DE CREȘTERE PLURIDISCIPLINARĂ ÎN SISTEMUL URBAN BRĂ ILA – GALA ȚI
• ȘANSE EGALE PENTRU TOȚI ACTORII IMPLICA ȚI ÎN VIAȚA ECONOMICO – SOCIAL Ă
• ECONOMIE INCLUZIV Ă ȘI COMPETITIV Ă CA FUNDAMENT PENTRU O DEZVOLTARE DURABILĂ ,
ÎNTR -UN MEDIU NATURAL ȘI ANTROPIC FAVORABIL
• ATRACTIV PENTRU CETĂȚENII SĂI ȘI PENTRU VIZITATOR I, OFERIND O INFRASTRUCTUR Ă
TURISTIC Ă ȘI DE AGREMENT DEZVOLTATĂ
• STRUCTURĂ URBAN Ă COORDONAT Ă DE AUTORIT ĂȚI RESPONSABILE, ALTRUISTE,
VIZIONARE, DESCHISE CONCEPTUAL ȘI PRAGMATIC C ĂTRE CERIN ȚELE CETĂȚENILOR
• CETĂȚENI IMPLICA ȚI AC TIV ÎN VIA ȚA COMUNIT ĂȚII ȘI O COMUNITATE DE AFACERI
INTERCONECTAT Ă DINAMIC LA SISTEMUL URBAN
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
3
CUPRINS
1. PRINCIPII CE FUND AMENTEAZĂ ELABORAREA STRATEGIEI DE D EZVOLTARE A MUNICIPI ULUI GALAȚI
PENTRU PERIOADA 2016 -2025, VIZIUNE INTEGR ATĂ ȘI EXHAUSTIVĂ PE TERMEN LUNG ASUPRA
DEZVOLTĂRII DURABILE A COMUNITĂȚII – SCURTĂ PREZENTARE ………………………………………………….. 5
1.1. OBIECTIVELE PRINC IPALE URMĂRITE DE AD MINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ PRIN ELABORAR EA DOCUMENTULUI DE
PLANIFICARE STRATEGI CĂ …………………………………………………………………………………………………………………… 6
1.2. PROFILUL STRATEGIC AL MUNICIPIULUI GALAȚI – RESURSE CE POT SUSȚI NE O DEZVOLTARE COERENTĂ , DURABILĂ , ÎN
FOLOSUL COMUNITĂȚII ……………………………………………………………………………………………………………………… 8
1.3. PRINCIPALELE DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOL TARE TERITORIALĂ INT EGRATĂ , DURABILĂ ……………………………….. 13
2. ASPECTE METODOLOG ICE ALE PROCESULUI D E ELABORARE ȘI PLANI FICARE STRATEGICĂ ……………… 15
2.1. ETAPELE PRINCIPALE AL E METODOLOGIEI DE EL ABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GALAȚI …… 15
2.2. PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ELABORAREA PROIECTUL UI DE PLANIFICARE ST RATEGICĂ A MUNICIPIULUI GALAȚI ………………. 16
2.3. CADRUL INSTITU ȚIONAL DE ELABORARE A STRATEGIEI …………………………………………………………………………. 17
3. MUNICIPIUL GALA ȚI …………………………………………………………………………………………………………. 18
3.1. INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………………………… 18
3.2. PREMISELE DEZVOLTĂRII ……………………………………………………………………………………………………………. 25
3.3. GALAȚI – CENTRU ECONOMIC DE D EZVOLTARE METROPOLIT ANĂ, POL AL SISTEMULUI URBAN BRĂILA -GALAȚI . …… 124
3.4. POTENȚIALUL INVESTIȚI ONAL – POLITICA REGIONALĂ ES TE PRINCIPALA POLITI CĂ DE INVESTIȚII A UNIUNII EUROPENE 129
3.5. MUNICIPIUL GALAȚI – POL DE DEZVOLTARE UR BANĂ A SISTEMULUI URBAN B IPOLAR BRĂILA – GALAȚI ȘI A REGIUNII
“DUNĂREA DE JOS” ……………………………………………………………………………………………………………………… 131
3.6. MUNICIPIUL GALAȚI – POTENȚIAL POL DE COM PETITIVITATE TERITOR IALĂ, NAȚIONALĂ ȘI INTERNA ȚIONALĂ ………… 133
3.7. MUNICIPIUL GALAȚI , ORAȘ ÎN CONTINUĂ EVO LUȚIE – POL DE CREȘTERE REGI ONALĂ CU EVOLUȚIE EU ROPEANĂ ……. 134
4. CADRUL STRATEGIC (EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL, JUDE ȚEAN) ………………………………………. 138
4.1. CADRUL STRATEGIC EURO PEAN …………………………………………………………………………………………………… 139
4.2. CONTEXTUL STRATEGIC N AȚIONAL ………………………………………………………………………………………………. 141
4.3. CONTEXTUL STRATEGIC R EGIONAL ȘI JUDEȚEAN ……………………………………………………………………………….. 145
4.4. STRATEGII LOCALE , PE DIVERSE SECTOARE DE ACTIVITATE ……………………………………………………………………. 151
5. OBIECTIVE STRATEG ICE ȘI DIRECȚII DE D EZVOLTARE ……………………………………………………………… 152
5.1. DEZVOLTARE ȘI COMPETI TIVITATE – MUNICIPIUL GALATI – ORAȘ INOVATIV , COMPETITIV , INTEGRATOR …………….. 153
5.2. DEZVOLTAREA RELAȚIILO R SPAȚIALE TERITORIA LE ȘI SUPRATERITORIA LE – GALAȚI – ORAȘ DURABIL …………………… 156
5.3. COOPERARE REGIONALĂ …………………………………………………………………………………………………………… 157
5.4. DEZVOLTARE URBANĂ – GALAȚI – ORAȘ ORIENTAT SPRE C OMUNITATE ……………………………………………………. 166
5.5. DEZVOLTARE CULTURALĂ ȘI COMUNICARE INTERC ULTURALĂ ……………………………………………………………….. 169
5.6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ………………………………………………………………………………………………………… 170
6. EVALUAREA IMPLEME NTĂRII PLANULUI STRA TEGIC ……………………………………………………………… 182
6.1. PLANUL DE ACȚIUNE ……………………………………………………………………………………………………………….. 182
6.2. SISTEMUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE …………………………………………………………………………………….. 184
6.3. IMPLEMENTAREA STRATEG IEI …………………………………………………………………………………………………….. 187
7. SURSE DE FINANȚARE ……………………………………………………………………………………………………… 191
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
4
7.1. FINANȚĂRI DIN FONDURI GUVERNAMENTALE ………………………………………………………………………………….. 191
7.2. FINANȚĂRI DIN FONDURI EUROPENE …………………………………………………………………………………………….. 192
7.3. PARTENERIAT PUBLIC PR IVAT …………………………………………………………………………………………………….. 207
7.4. ALTE FONDURI PRIVATE DE INVESTIȚII …………………………………………………………………………………………… 208
8. ANEXE ………………………………………………………………………………………………………………………….. 209
ANEXA 1 – ANALIZA SWOT (PUNCTE TARI , PUNCTE SLABE , OPORTUNITĂȚI , AMENINȚĂRI ) …………………………………… 210
ANEXA 2 – PROIEC TE MAJORE DE INVESTITII LA NIVELUL MUNICIPIULUI GALATI 2016- 2025 ………………………………. 235
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
5
1. Principii ce fundamentează elaborarea strategiei de dezvoltare a Municipiului
Galați pentru perioada 201 6-2025 , viziune integrată și exhaustivă pe ter men lung
asupra dezvoltării durabile a comunității – Scurtă prezentare
Elab orarea unui document strategic ș i asumarea principiilor, strategiilor, direcț iilor de dezvoltare
si a programelor prioritare vor genera acțiuni integrate, corelate ș i corect plan ificate, cu rol în
ameliorarea / eliminarea unor disfun cționalități apărute î n cadrul proc eselor complexe evolutive,
dar și în îmbunătăț irea parametrilor ce define sc viața urbană. De asemenea, strategia de
dezvoltare definește și fundamentează proiectele prioritare majore, ce pot face ob iectul
diferitelor programe de finanț are.
Strategia de dezvoltare locală a Municipiul ui Galaț i pentru perioada 201 6 – 2025 stabileș te o
viziune integrată și exhaustivă pe termen lung asupra dezvoltării durabile a comunităț ii, bazată pe
coeziune și competitivitate economică, socială și teritorială, dezvoltare și ș anse egale pentru toți
membrii comunităț ii locale, regionale, naționale ș i transfrontaliere, d eopotrivă persoane fizice sau
juridice.
Prin procesul de planificare stra tegică (PPS) s-a urmărit stabilirea potenț ialului de dezvoltare, a
direcț iilor de dezvoltare a comunității și etapele de implementare a programelor ș i proiectelor.
Docume ntul strategic va fi reevaluat și completat, stabilindu -se măsura în care este necesar ă
intensificarea ac țiunilor sau orientarea eforturilor spre noi direcț ii. Etapele metodologice
principale ale procesului de planificare strategică au fost elaborate conform „Strategiei de
Dezvoltare Teritorială a României – România policentrică 2035 – Coez iune și competivitate
teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni ”, model bazat pe asumarea coeziunii
teritoriale:
– realizarea analizei – diagnostic preliminare a situației istorice și de actualitate a sistemului
urban, pe baza datelor statisti ce definitorii, a studiilor/documentațiilor deja existente
elaborate de către autoritățile abilitate, grupurile de lucru interdisciplinar; studiul cuprinde și analiza comparată cu structuri administrativ teritoriale similare aflate în cooperare sau în comp etiție cu Municipiul Galați ;
– stabilirea viziunii și a scenariilor prop use privind dezvolt area strategic ă a comunității, în
strânsă corelare cu potențialul specific existent, cu obiectivele proprii și direcțiile de
dezvoltare și evoluție , stabilite prin d ocumen tele strategice europene naționale și
regionale care au efecte asupra comunit ății noastr e;
– analiza specifică multicriterială a domeniilor strategice și elabo rarea documentului
strategic , axat pe măsuri int egrate, acțiuni și proiecte prioritare în str ânsă concordanță cu
„Strategia de Dezvoltare a României – România policentrică 2035 ” și dimensiunea
teritorială a dezvoltării la nivel european.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
6
1.1. Obiectivele principale urmărite de administrația publică locală prin elaborarea
documentului de planificare strategică
– crearea cadrului pluridisciplinar necesar pentru sprijinirea ș i ghidarea procesului de
dezvoltare la nivelul unităț ii adminis trativ -teritoriale proprii, cu scopul prioritar al
valorific ării oportunităților ș i nivelului de dezvoltare, ținând cont de prevederile
principalelor documente strategice europene, naț ionale, regionale:
– obiectivele „Strategiei Europa 2020”;
– priorităț ile Agendei Teritoriale a Uniunii Europene 2020, revizuită;
– obiectivele strategiil or politicilor sectoriale din Româ nia;
– Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene;
– CARTA ALBĂ Foaie de parcurs pentru un spaț iu european unic al transporturilor –
Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de ve dere al resurselor;
– Energie 2020: O strategie pentru energie competitivă, sustenabilă și sigură;
– Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
– Acordul de parteneriat 2014 –2020;
– Strategia Naț ională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru o rizontul de
timp 2020, respectiv 2030;
– Strategia de transport intermodal în România 2020;
– Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Na țional al României 2007 –2026;
– Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030;
– Strategia în domeniul Culturii și Patrimoniului Național 2014 -2020;
– Strategia Na țională privind Incluziunea Socială și Combaterea Sărăciei 2015 -2020;
– Strategia în domeniul sănătății;
– Strategia energetică a României pentru perioada 2007 -2020;
– Strategia de Dezvoltare a Re giunii Sud – Est pentru perioada de programare 2014
–2020;
– Programul de Dezvoltare a județului Galați 2016 – 2020;
– Strategia privind transportul public în Municipiul Galați pentru perioada 2014 –
2020;
– Planul de Mobilitate Urbană Durabilă;
– Programu l Strategic de Dezvoltare a Portului Galaț i;
– Master Planul – Potențialul natural și peisager din teritoriul Municipiului Galați.
– asigurarea integrării funcționale a municipiului în spațiul regional, naț ional, transfrontalier,
european , prin sprijin irea interconectării eficiente a reț elelor energetice, de transporturi ș i
informatice ;
– consolidarea unei structuri urbane complet echipată cu infrastructura tehnico –edilitară
necesară, în vederea asigurării unor spații urbane de calitate, atractive și incluzive ;
– dezvoltarea unor capacități de producție și clustere competitive și funcționale , prin
sprijinirea specializării teritoriale;
– protejarea patrimoniului natural și construit ș i valorificarea elementelor de identitate
locală;
– stabilirea direcțiilor de dezvo ltare prioritară a diferitelor sectoare de activitate, conceperea
și implementarea politicilor urbane integrate, stabilirea programelor priorit are ce au ca
finalitate concretă creș terea calității vieț ii membrilor comunităț ii;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
7
– creșterea volumului finanță rilor nerambursabile atrase de municipiu în perioada 201 6 –
2025 , în raport cu perioada anterioară de programare, prin măsuri proactive de
identificare, pregătire și elaborare ale unor proiecte de investi ții ce coresp und cerințelor
comunității;
– stimularea coop erării dintre actorii relevan ți de la nivel local, în vederea implementării
strategiei, printr- o abordare participativă la procesul de formulare a politicilor publice
(grupuri de lucru, consultări, organizaț ii neguvernamentale, asociaț ii consultative, etc. );
– corelarea priorită ților strategice la nivel local pentru perioada 201 6-2025 cu direcț iile de
dezvoltare stabilite prin documente programatice deja elaborate, pe sectoare de
activitate , pentru a asigura coerența ș i continuitatea proiectelor asumate;
– creșterea capacității instituț ionale de gestionare a proce selor de dezvoltare teritorială;
– realizarea unei zone de dezvoltare economică, definită de sistemul urban Brăila- Galați,
vector de accelerare a dezvoltării pentru întreaga regiune a Dunării de Jos, poat e conduce
la dezvoltare durabilă în zonă , la oprirea declinului economic și social actual și la creșterea
nivelului de trai a populației.
Procesul de planificare strategică este structurat pe două niveluri/domenii specifice
fundamentale:
– nivelul/domeniul t ehnic – demersul de fundamentare ș i natura studiilor elaborate conduc
la un proces de planificare strategică în cadrul unităț ii administrativ teritoriale, proces cu
caracter tehnico – științific;
nivelul tehnic cuprinde:
• evaluarea stării unității administ rativ -teritoriale;
• viziunea propusă asupra unităț ii administrativ -teritoriale;
• modalităț i practice de realizare a vizi unii î n cadrul structurii urbane;
– nivelul/domeniul politic: strategia implică și o dimensiune politică, ea fiind rezultatul
efortului concertat ș i al forțelor politice din eș ichierul local, efort manifestat atât în etapa
de planificare cât și în etapa de implementare, deciden ții politic i având obligația să asigure
transpunerea în practică a documentului strategic asumat , prin adoptarea și aplicarea de
politici și programe specifice;
nivelul politic cuprinde:
• asumarea viziunii asupra unității administrativ -teritoriale;
• programarea și prioritizarea măsurilor de implementare.
Atingerea obiectivelor propuse prin documentul strategic se poate fac e numai pe baza unor
acțiuni de implementare riguroase, cu partici parea tuturor actorilor implicaț i, printr- un plan de
management integrat.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
8
1.2. Profilul strategic al municipiului Galați – resurse ce pot susține o dezvoltare coerentă,
durabilă, î n folosul comunității
Determinarea profilului strategic al municipiului presupune identificarea acelor elemente ce îi
conferă personalitate, identitate și îi pot susține evoluția ulterioară. Analizele efectuate au scos în evidență atât aspecte pozitive, ce urmează a fi valorificate, cât și aspecte negative, ce pot fi
ameliorate prin intervenții de amploare variabilă. Dar prin comparare cu alte municipii cu
caracteristici similare, municipiul Galaț i are un caracter aparte, dat de istoria sa, de coordonatele
geografice, de comunitatea ce a participat la creș terea sa.
Realizarea analizelor – diagnostic preliminare au avut la bază:
– analiza documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate anterior pentru municipiul Galați, în context județean, regional;
– strategii sectoriale elaborate anterior precum Strategia de transport public , Planul de
mobilitate urbană durabilă, analiza de propuneri cu caracter director pentru municipiul
Galați din ,,Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Galați ‘’ (PATJ) , ,,Planul de
Amenajare a Teritoriului Zonal Interjudețean’’(PATZI) Galați – Brăila – Tulcea și ,,Planul de
Amenajare a Teritoriului Național’’(PATN), în context regional;
– evaluarea studiilor și scenariilor de dezvoltare urbană, de perspectivă pentru sist emul
urban Galați – Brăila și/sau Zona Metropolitană Galați – Brăila;
– date statistice identificate din surse autorizate;
– sondaje de opinie realizate prin chestionare, grupuri de lucru, activități de consultare a populaț iei, sinteze ale petițiilor și cererilor cetăț enilor exprimate pe timpul audienț elor
etc.;
– studii efectuate anterior, ce au stat la baza elabor ării documentațiilor de urbanism inițiate
de administratia publică locală;
– studii tehnico – economic e sau soci ologice elaborate de către administrația publică locală
sau î n cadrul proiectelor de parteneriat cu entități juridice neguvernamentale, entități
specializate, centre de cercetare și excelență din mediul academic, universitar din țar ă și
străină tate;
– masterplan -urile privind potențialul de dezvo ltare teritorială, protecția mediului, coeziune
și competitivitate a Municipiului Galați în diferite domenii specifice vieții economico –
sociale a comunității.
În urma acestor analize au fost stabilite elementele definitorii ale dezvolt ării municipiului, ca bază
în elaborarea principiilor directoare ale dezvoltării durabile:
– structura urbană echilibrată necesită implementarea sistematică a planurilor de folosință a terenurilor și aplicarea liniilor directoare pentru dezvoltarea activităților economice, printr –
o creștere controlată, în beneficiul creșterii calității vieții locuitorilor săi;
– fiind dispus în zona de frontieră , se im pune suplimentar , elaborarea unor politici specifice
comune de cooperare î ntre state; scopul acestui management politic este de a institui
cooperarea și consultările transfrontaliere , inclusiv folos irea comună a elementelor de
infrastructură cu Republica Moldova și Ucraina;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
9
– schimbarea bazei economice, restructurarea industrială, refacerea infrastructurii edilitare
și a echipament elor industriale îmbătrânite , situație ce impune în mod clar și imperativ o
asistență specială și asumarea unor politici specifice de redresare și dezvoltare;
– importanța regională a municipiului ;
– echilibrarea relațiilor spațiale teritoriale și suprateritoriale și susținerea relaț iilor de
cooperare cu alte unit ăți administrative, în vederea realizării unor programe comune;
– afirmarea oraș ului ca pol de competitivitate în regiunea Dunării de Jos ;
– orientarea interesului către oportunitatea de a dezvolta un mediu a tractiv, respectiv o
comunitate primitoare, prin creș terea standardelor de viață urbană ;
– dezvoltarea intensivă – prin ocuparea și valorificarea eficientă a resurselor func iare și
economice, în defavoarea dezvoltă rii extensive;
– scăderea presiunii asupra zon elor centrale , prin încurajarea zonelor de dezvoltare
principal e și secundare ;
– reorientarea activităților ce se desfașoară în municipiul Galaț i, prin dezvoltarea sectorului
de cercetare –inovare, susținerea sectorului educaț ional, dezvoltarea infrastructurii d e
bază î n sectorul turistic etc;
– valorificarea potenț ialului universitar specific;
– revitalizarea și valorificarea eficientă a patrimoniului cultural, cu iniț ierea unor acțiuni de
valorificare a patrimoniului industrial;
– susținerea ax elor culturale, a ax elor verzi ș i a sectoarelor privitoare la mobilitatea urbană,
în relație cu fluviul Dună rea și cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea
Dunării ;
– accesul facil și multimodal la coridoarel e de transport;
– creșterea/îmbunătăț irea capacităț ii administrative și guvernanței ;
– implicarea crescută a populației în soluț ionarea problemelor de interes comunitar;
– încurajarea dezvolt ării unui medi u de afaceri dinamic, implicat în viața comunităț ii.
Viziunea propusă pentru municipiu este:
• CENTRU SIST EMIC MAJOR DE DEZVOLTARE URBANĂ, INTERCONECTAT LA NIVEL REGIONAL,
NAȚIONAL, TRANSFRONTALIER, EUROPEAN, EDIFICAT PE COEZIUNE, COMPETITIVITATE ȘI DEZVOLTARE TERITORIALĂ
• POL DE CREȘTERE PLURIDISCIPLINARĂ ÎN SISTEMUL URBAN BRĂILA – GALAȚI
• ȘANSE EGALE PENTRU TO ȚI ACTORII IMPLICAȚI ÎN VIAȚA ECONOMICO – SOCIALĂ
• ECONOMIE INCLUZIVĂ ȘI COMPETITIVĂ CA FUNDAMENT PENTRU O DEZVOLTARE DURABILĂ, ÎNTR -UN MEDIU NATURAL ȘI ANTROPIC FAVORABIL
• ATRACTIV PENTRU CETĂȚENII SĂI ȘI PENTRU VIZITATORI , OFERIND O INFRASTRUCTURĂ
TURIST ICĂ ȘI DE AGREMENT DEZVOLTATĂ
• STRUCTURĂ URBANĂ COORDONATĂ DE AUTORITĂȚI RESPONSABILE, ALTRUISTE, VIZIONARE, DESCHISE CONCEPTUAL ȘI PRAGMATIC CĂTRE CERINȚELE CETĂȚENILOR
• CETĂȚENI IMPLICAȚI ACTIV ÎN VIAȚA COMUNITĂȚII ȘI O COMUNITATE DE AFACERI INTERCONECTA TĂ DINAMIC LA SISTEMUL URBAN
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
10
Galați va fi un centru regional al competitivității , științei, cercetării și oportunităților social –
economice , cu relații teritoriale de cooperare, cu o infrastructură turistică orientată spre polii de
atracție regionali și Du năre , un mediu prietenos pentru locuitori și vizitatori, un oraș cu
autorități locale responsabile și deschise, cu cetățeni activi și o comunitate de afaceri dinamică
și implicată.
Analiza documentelor strategice, a studiilor și a datelor statistice a id entificat următoarele
caracteristici strategice ale municipiului Galați:
Aspecte pozitive, caracteristici cu rol de potențare a acțiunilor de dezvoltare:
– poziționarea geografică, într -un bazin cu potențial hidrografic și piscicol ridicat, la vărsarea
Siretului – Prutului în Dunăre, respectiv în zona de frontieră cu Ucraina și Republica
Moldova, la granița și poarta de est a Uniunii Europene;
– poziționare cu front la fluviul Dunărea care face legătura între 15 țări europene, în arealul
maritim al fluviului;
– proximitatea unității administrativ -teritoriale față de coridoare le de transport european
TEN-T – Coridorul Rin – Dunăre și Coridorul IX pan -euro pean , care fac legătura Europei
Centrale cu estul Europei și Asia;
– potențial accentuat în ceea ce privește rel ațiile asociative regionale, transfrontaliere, în
domeniul protecției mediului, relații economice, dezvoltarea proiectelor de infrastructură, pentru prevenirea și combaterea calamităților, proiecte socio -culturale;
– existența unor universități și a unor șco li de tradiție, având facultăți și specializări specifice,
unice la nivel național;
– potențial economic susținut de tradiție dar și de forța de muncă calificată, înalt specializată
cu mare disponibilitate precum și de infrastructură utilitară optimă dezvolt ării unor noi
structuri;
– existența unei infrastructurii de cercetare ș i inovare, ce permite intensificarea cooperării
centrelor de excelență si cercetare din structurile universitare cu entități din mediul privat
și nu î n ultimul rând cu administrația publ ică locală si centrală, inclusiv în plan
internațional;
– potențial major î n domeniul social al serviciilor medicale, învățămâ nt de toate gradele,
aparatură de înaltă performanță, inclusiv Facultate de medicină și farmacie, infrastructură
solidă, proiecte pentru unităț i regionale;
– potențial crescut în domeniul comunică rii interculturale, fapt susținut prin participarea
activă în domeniu în ca drul parteneriatelor regionale ș i tran sfrontaliere la care
administrația locală este parte;
– posibilități de dezvoltare în domeniul infrastructurii turistice, cadru natural diversificat,
bazin hidrog rafic propice dezvoltă rii, în corelare cu polii de atracț ie regionali;
– existența unui mediu natural ș i antropic divers, specific, cu elemente unice, accesul spre
Deltă , prezența unor ecosisteme valoroase, potențial piscicol;
– patrimoniu cultural -artistic important și a unui mediu ce încurajează manifestarea
tendințelor de acest tip;
– existența unei infrastructuri în dezvolta re și a unor proiecte pilot pentru promovarea
sectorului terțiar, în concordanță cu piața europeană: Zona Liberă, Parcul de Soft;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
11
– potențial asociativ și organizațional bazat pe resurse umane competente, pe societate
civilă implicată și dotare competitivă, pe o participare activă a tuturor actorilor socie tății în
viața comunității;
– existența premis elor legale, „ Planul de Amenajare a Teritoriului, Secțiunea a IV a, Rețeaua
de localități din Legea 351/2001”, pentru realizarea Sistemului Urban Galați – Brăila, motor
de dezvoltare în cadrul regiunii pentru valorificare a potențialului creativ al comunităților
pentru a eficientiza și facilita dezvoltarea întregii regiuni pe bazele solide ale cooperării
interurbane și transfrontaliere.
Analiza acestor premize conduce la concluzia că municipiul Galați are atuuri reale, put ernice,
obiective, unele cu caracter de unicitate, care trebuie valorificate, astfel încât să se accentueze
ponderea economică și socială la nivel național și să devină un pol de integrare europeană, prin
coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și echitate socială.
Aspecte negative, caracteristici ce necesită intervenții în sensul reducerii /eliminării lor:
– ca urmare a amplasamentului în bazinul a trei cursuri importante de apă, se înregistrează
ridicări importante ale nivelului hidrostatic al apei subterane și existența unor areale cu excedent de umiditate a solului, cu efecte negative specifice ;
– alcătuirea din punct de vedere geomorfologic din trei terase a te renului pe care este situat
oraș ul, cu variaț ii de altitudine de la 5 – 7 m la 35 – 55 m, produce condiționări și
constrângeri în realizarea configuraț iei teri toriului urban, a legăturilor dintre platformele
teraselor, f uncționalitatea generală fiind influențată ;
– existenț a unui sol de tip loessoid , sensibil la umezire pe tot teritoriul muni cipiului,
(depozitel e loessoide sunt materializate în straturi cu grosime variabilă de la 30 m la 70 m),
având efecte negative asupra sta bilităț ii co nstrucțiilor existente și generând costuri mari
pentru construcțiile noi;
– existenț a unor zone ample de risc uri naturale, ce impun interdicții de construire până la
eliminarea riscurilor, riscuri ce constau în deosebi î n inunda ții frecvente pentru zonele din
valea oraș ului (Bădă lan), terasa medie și joasă a râului Siret, zona joasă a terasei Dunării
(trecere bac – Elice); alt factor de risc major este riscul de instabilitate generat de factorul
litologic reprezentat de te renul dificil de fundare de pe î ntreg teritoriul administrativ al
municipiului;
– un factor de risc natural care influențează major evoluția comuni tății locale îl reprezintă
factorul seismic, spațiul administrativ al orașului este situat în imediat a apropiere a liniei
de fractură tectonică majoră Focșani – Nămoloasa – Galaț i, ceea ce determină resimțirea
acută a mișcărilor telurice;
– constrângeri gene rate de poziția geografică, în sensul că dezvoltarea extensivă este
limitată atât din cauza reliefului, și a celor trei cursuri de apă care mărginesc orașul;
– existenț a marii platfor me industriale a combinatului metalurgic în partea de vest a
municipiului , ce î mpiedic ă extinderea teritoriului administrativ, dezvoltarea căilor de
comunic ații ș i a legăturilor de transport în această zonă;
– legăturile de transport cu alte zone sunt reduse, uneori dificile, nu este realizată
infrastructura de racordare a oraș ului la coridorul IX de transport pan – european și la
coridorul IV de transport pan – european ;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
12
– economi e puțin diversificată, învechită pe alocuri, cu unele sectoare în declin, existâ nd
riscul abandonului unor zone industriale;
– lipsa coeziunii decizionale înt re actorii ce participă activ la viața comunităț ii; lipsa de
coordonare între resurse ș i politicile teritoriale, insuficienta utilizare a proiectelor ș i
instrumentelor pentru dezvoltarea de politici teritoriale viabile, consecvente, cu im pact
benefic major asupra calității vieții comunităț ii; lipsa de cooperare instituțională în cazul
Proiectului Sistemul Urban Brăila – Galați; ineficienta reprezentare ș i promovare a
intereselor majore ale comunității în plan național și internaț ional;
– slaba v alorificare a resurselor/potenț ialului municipiului; probleme legate de forța de
muncă , forța de muncă care nu își mai găsește în totalitate ocuparea în zonă, în special
tinerii, este nevoită să migreze; îmbătrânirea populaț iei; insuficienta legatură și cooperare
între mediul academic, de cercetare -inovare aplicată ș i mediul antr eprenorial; gestionarea
ineficientă a potențialului turistic natural ș i antropic;
– dezvoltarea incipientă a sectorului terț iar, calitatea deficitară a serviciilor, accesul limitat la
informaț iile de interes public, inerția și indiferența unor membri ai comunităț ii;
– slaba valorific are a potenț ialului multicultural.
În urma procesului de analiză s -au desprins următoarele concluzii care au fundamentat elaborarea
acestui document strategic:
♦ oraș ul se poate dezvolta coerent numai prin articularea unor direcț ii clare, tran spuse în
programe de acțiune , susținute de factorii de decizie și de comunitatea locală,
♦ dialogul dintre autorități și comunitatea locală va ajuta orașul să depăș easc ă momentele de
impas , generate de dinamica evolutivă,
♦ valorificarea potenț ialului unic d e care dispune municipiul Galați va conduce la afirmarea și
dezvoltarea unor sectoare ce îi vor conferi personalitate ; este imperativă deschiderea
orașului către Dunăr e,
♦ municipiul Gala ți are un pro fil strategic puternic, favorizâ nd dezvoltarea sectorului terțiar,
♦ pentru municipiul Galați este imperativă susținerea relațiilor de cooperare regională, în
vederea dezvoltă rii unei infrastructuri complexe, care să îi confere forța de acțiune la nivel
național ș i european,
♦ creșterea standardelor î n sectorul unive rsitar ș i susținerea competitivității vor ave a efecte
benefice asupra calităț ii resursei umane, cu impact asupra tuturor sectoarelor de activitate,
♦ creșterea calității vieț ii, un obiect iv imperat iv la nivelul municipiului Galaț i, se poate realiza
doar prin definirea corectă a cerințelor de interes comunitar ș i prin implementarea
programelor ce susțin aceste cerinț e,
♦ existența unei administraț ii publice performante este esențială pentru d ezvoltarea
strategică a oraș ului,
♦ implementarea corectă a strategiei ș i succesul acesteia la nivel operaț ional depind de
dialogul deschis dintre factorii implicați ș i de capacitatea acestora de management ș i
monitorizare.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
13
1.3. Principalele direcții str ategice de dezvoltare teritorială integrată, durabilă
A. Dezvoltarea mediului de afaceri– Municipiul Galați – oraș inovativ, competitiv, integrator
Afirmarea și î ncurajarea sectoarelor economice ce definesc caracteru l specific al municipiului
Galați, ală turi de implementarea un or programe sinergice privind educația, cercetarea ș i inovarea,
respectiv valo rificarea potențialului unic al oraș ului vor con tribui la definirea unei entităț i urb ane
cu o personalitate puternică, integratoare. Prin dezvoltarea mediu lui de afaceri, care să susțină
aceste domenii – educație, cercetare și inovare – oraș ul nostru poate deveni pol de
competitivita te. Aceasta se poate face prin realizarea unor parteneriate de tip cluster, cu
includerea companiilor, universităților și insti tuțiilor educaționale și de cercetare .
B. Dezvoltarea relațiilor spaț iale teritoriale ș i suprateritoriale – Galați – oraș durabil
Relaț iile dintre municipiul Galați și alte entități aflate în spaț iul p eriurban sau regional orientează
fluxuri privind fo rța de muncă , transporturile, schimburile economice, asigurarea se rviciilor cu
impact social (sănătate, învățământ , etc.). Analizarea ș i reorientarea acestor rela ții presupune
valorificare a potențialului specific fiecăre i zone, încurajarea schimburilor de orice tip, în vederea
realizării unui si stem dinamic, ce poate face față provocărilor de orice natură.
C. Cooperare regională – Sistemul Urban Brăila – Galați î n Regiunea Dună rii
Municipiul Galați se află la numai 15 k m de municipiul Brăila, ceea ce a condus la dezvoltarea unor
legături complexe, pe mai multe paliere. Dezv oltarea relațiilor între cele două oraș e, precum și
participarea municipiului Tulcea în cadrul acestui sistem de cooperare sunt deziderate ale celor
trei comunităț i, iar atingerea aces tora va conduce la promovarea unor programe operaț ionale
zonale, de amploare crescută.
D. Dezvoltare urbană – Galați – oraș orientat spre comunitate
Dezvoltarea urbană presupune consolidarea infrastructurii complexe existente, defin irea polilor
urbani pr incipali și secundari, definirea ș i marcare a axelor principale (axe culturale, axe verzi, axe
de trafic etc.), echilibrarea relațiilor funcționale în ter itoriu, protejarea ș i valorificarea
patrimoniului cultural, natural ș i antropic, crearea pre mizelor pen tru dezvoltarea relaț iilor de
cooperare, corelarea rețelei locale de transport cu rețeaua majoră (interconectivita te). Spre
deosebire de alte oraș e similare, municipiul Galaț i a adoptat deja un masterplan privitor la
valorificarea potențialului natural ș i a peisajului urban, ce va orienta acț iunile prioritate spre acest
sector.
E. Dezvoltare culturală și c omunicare interculturală
Existența unor instituții de cultură, precum Teatrul Dramatic, Teatrul Muzical, Teatrul de P ăpuși,
Liceul de Arte, Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă Vizuală, Complexu l Muzeal de Științe ale Naturii
și potenț area, valorificarea culturilor diverselor etnii ce trăiesc pe teritoriul orașului, vor accentua
caracterul său eclectic, divers și vor da culoare vieț ii urbane. Se vor urmări:
– încurajarea ș i promovare a parteneriatelor între instituțiile publice, private, organizaț ii non –
guvernamentale în diferit e domenii de activitate: educație, cultură , turism etc.;
– organizarea de evenimente cu caracter multicultural și elaborarea, în acest sco p, a unei
agende pe termen scurt și mediu;
– valorificarea potențialului multicultural al oraș ului pentru a încuraja turismul cultural;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
14
– conș tientizarea problematic ii romă, ca o component ă a potenț ialului multicultural al
oraș ului insuficient dezvoltată .
F. Dezvoltarea economică
a) Resursele umane – domeniu prioritar
Se urmărește corelarea deciziilor, măsurilor a doptate de factorii ce activează în ace st domeniu,
crearea unui cadru în care să se încurajeze performanța, îmbunătățirea comunicării, a circulație i
informației între și printre actorii comunităț ii locale, având drept factor integrator cheie
administraț ia publică locală.
Capitalul uman este cel mai important element pentru susținerea creșterii economice în toate
tipurile de regiuni, iar dezvoltarea acestuia poate fi susținută prin măsuri privind îmbunătățirea infrastructurii pentru educație, sănătate și serviciile sociale .
1 Pentru o mai bună corelare cu
tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței muncii este necesară continuarea măsurilor de
reabilitat e/ modernizare/ dotare a licee lor tehnologice și a școlilor profesionale. În același timp,
trebuie continuate investițiile la nivel universitar pentru dezvoltarea capacităților de cercetare –
inovare și consolidarea parteneriatelor cu sectorul comercial și institutele de cercetare, în vederea unei mai bune corelări cu domeniile de competitivitate economică, cu tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței muncii.
2
b) Industria – prioritate a planului strategic
Stimularea activităț ilor product ive prin crearea unei infrastruct uri de producție va conduce la
creșterea gradului de absorbț ie a fo rței de muncă .
c) Turismul – sector terțiar cu potențial
Municipiul Galați nu este în sine un pol de atracție pentru turismul de agrement, dar poate deveni
un hub direct p entru turismul î n zona Dobrogei și a Deltei Dunării. Unități de cazare ș i alime ntație
publică complexe, croaziere pe Dunăre, un sistem informativ ș i de promovare complet pot facilita
accesul în zonele menț ionate. De asemenea, se poate dezvo lta turismul urban, turismul de afaceri
etc.
d) Serviciile și dezvoltarea comunitară – bază a unei comunități atractive, primitoare
Se urmăreș te adoptarea unor p olitici coerente privitoare la îmbunătățirea calităț ii serviciilor
comunita re, orientate pe cat egorii de vârstă și ocupaționale. Încurajarea tinerilor, încurajarea
sportului pentru toți, su sținerea activităților culturale, îmbunătățirea serviciilor sociale,
încurajarea organizațiilor non – profit să participe la viața comunității sunt o serie de direcții ce
generează obiective specifice.
e) Capacitatea administrativă – chintesență a funcț ionării optime a comunității în ansamblu
O administrație puternică și coerentă înseamnă transparența decizională, accesib ilitate,
comunicare, cooperare.
f) Agricult ura – facilitarea intrării pe piață a producă torilor locali
Potenț ialul agricol al municipiului Galaț i (teritoriul administrativ) poate fi reevaluat ș i supus unor
politici ample de valorificare eficientă, coordonate de administrația publică locală și parte nerii ce
activează î n acest sector. Facilitarea intrării pe piață a producătorilor locali va stimula inițiativa
privată în acest domeniu, conducând la explo atarea eficientă a resurselor de teren agricol.
1 Programul Operațional Regional 2014- 2020, pag. 22;
2 Idem, pag. 24.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
15
g) Evaluarea implementării ș i actualizarea strategi ei – metodologie de cuantificare și
monitorizare, motor al evoluț iei
Proiectul de planificare strategică a municipiului Galaț i trebuie să ia în considerare necesitatea
unui proces de evaluare coerent a programelor ș i rezultate lor vizate. Evaluarea trebuie să se
bazeze pe elemente structurale serioase și să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de
interes . Efortul de evaluare trebuie să țină seama de caracteristicile comunităț ii gălăț ene și să aibă
un caracter permanent (care să includă și monitorizare nu doar evaluări fi nale). Evaluarea va fi
realizată periodic de către echipe mixte (fo rmate din funcționa ri ai Primăriei municipiului Galați,
reprezentanți ai instituțiilor statului ș i ai grupurilor inte resate din comunitate) menite să evalueze
măsura în care există progres în termeni de implementare a strategiei dar și să se asigure c ă
strategia răm âne relevantă pentru nevoile și priorităț ile locale.
2. Aspecte metodologice ale procesului de elaborare și planificare strategică
Orice comunitate ur bană se dezvoltă continuu, influențată de o multitudine de factori interni și
externi. În î ncercare a de a armoniza cerințele proprii ș i cele determinate de simplul fapt că orașul
este un subsistem î n cadrul sistemelor regional/național/european, în municip iul Galați se
configurează permanent și dinamic tendințe de dezvoltare a anumitor sectoare, de in hibare a
altora, cu viteză ș i amplo are variabilă.
Realitatea prezentă ne arată că manifestarea necontrolată, lipsită de coordonare și monitorizare a acestor t endinț e a condus la crearea u nor dezechilibre la nivelul vieț ii urbane.
În plus, î ncercarea de asimilare a unor practici străine, de atingere a sta ndardelor impuse de alte
entități, a generat un fenomen de uniformizare, de valo rificare a elementelor comune , în
detrimentul celor particulare.
Elaborarea ș i adoptarea unui document de planificare strategic ă înseamnă afirmarea unei v iziuni
complexe, globale, bazată pe dorinț a de eliminare a dezechilibrelor c reate deja, respectiv de
evidenț iere a elementelor de u nicitate de care dispune municipiul Galați. Această viziune trebuie
promovată, susț inută de către toți factorii implicați și însoțită de un management strategic
integrat la nivelul administraț iei publice locale.
2.1. Etapele principale ale metodologiei d e elaborare a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului
Galaț i
Nr.
Crt. Etapele de lucru Input Output
1 Analiza preliminară a
caracteristicilor
definitorii ale
municipiului Galaț i • Elemente de istorie a
comunității
• Analiza elementelor
contextuale interne și externe
• Analiza cadrului strategic
superior – regional, național, • Identi ficarea potențialului real
al municipiului
• Identificarea tipurilor de relaț ii
teritoriale / suprateritoriale
existente
• Identificarea p rofilului strategic
al comunităț ii
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
16
european.
2 Stabilirea v iziunii de
dezvoltare strategică
a municipiului Galaț i Concluziile analizei preliminare Privire globală, sintetică, anticipativă, asupra dezvoltării ulterioare
3 Identificarea domeniilor strategice principale Concluziile etapelor precedente 6 domenii principale de
intervenți e, definitorii pentru
mun icipiul Galaț i:
• Dezvoltare ș i competitivitate
• Reorientarea relațiilor spațiale
teritoriale ș i suprateritoriale
• Cooperare regională
• Dezvoltare urbană
• Comunicare interculturală
• Dezvoltare economic ă
4 Analiza s pecifică a
celor șase domenii
strategice principale • Date statistice
• Rapoarte
• Studii deja elaborate
• Chestionare, etc. • Analiza SWOT pe fiecare
domeniu
• Probleme strategice
• Strategii pe domenii de
activitate
• Modalități de monitorizare ș i
evaluare a rezultatelor, pe termen
mediu ș i lung
5 Definitivarea documentului strategic • Articularea strategiilor pe
domenii de activitate
• Planificarea și prioritizarea
acțiunilor Strategia de dezvoltare a
municipiului Galaț i
Forma definitivată a docu mentului stra tegic va fi asumată de administrația publică locală,
respectiv de Consiliul Local Galați și va fundamenta acț iunile ulterioare.
2.2. Principii de bază în elaborarea proiectului de planificare strategică a Municipiului Galaț i
• Toate etapele de lucru vor respecta metodologii clare, predefinite, bazate pe cerințele tehnice
ale planificării strategice
• Populaț ia municip iului va fi constant informată și consultată cu privire la elaborarea
documentului strategic
• Procesul de planificare strategică va reflecta int eresele comunității în ansamblul său
• Strategia de dezvoltare va avea un caracter continuu ș i dinamic, fiind desch isă adaptării la noile
cerinț e publice.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
17
2.3. Cadrul institu țional de elaborare a Strategiei
Analizele specifice ale celor șase domenii prin cipale au fost realizate de către o serie de grupuri de
lucru, ce au acționat conform unei metodologii comune, prestabilite. Fiecare etapă a fost supusă
dezbaterii publice, utilizându -se următoarele metode:
– Constituirea unor grupuri consultative, formate din specialiști în diferite domenii,
– Aplicarea unor chestionare,
– Publicarea concluziilor pe pagina de web a primăriei și analizarea propunerilor transmise
de către populația interesată.
Grupurile consultative vor continua activitatea în sprijinul Unit ății de Management a Strategiei,
care va avea rolul de monitorizare a implementării strategiei, de a propune periodic actualizarea acesteia pe baza informațiilor primite în procesul de monitorizare, de corelare cu evoluția documentelor programatice de la n ivelurile superioare (europene, naționale și regionale) și gradul
de realizare a obiectivelor planificate.
Componența Unității de Management a Strategiei:
Manager
• Reprezentarea institu ției în relaț ia cu autoritățile cu rol coordonator de la nivel central și
regional;
• Avizarea rapoartelor de monitorizare și p ropunerea de modificări/completări ale
Strategiei;
• Pregătirea de rapoarte către Primar și Consiliul Local asupra implementării strategiei;
Ofițer proceduri economice și financiare:
• Programarea alocărilo r financiare la nivelul Strategiei;
• Urmărirea propunerilor de alocare bugetară și de rectificare periodică a bugetului alocat proiectelor strategice;
• Întocmirea rapoartelor financiare privind realizarea alocărilor financiare din diferite surse de finanțare pentru obiectivele strategice;
Ofițe r monitorizare și implementare :
• Monitorizarea implementării strategiei;
• Elaborarea rapoartelor de progres (anuale) pe parcursul implementării acesteia;
• Gestionarea documentelor referitoare la implement area Strategie i – lista proiectelor
implementate; indicatorii de progres ; monitorizarea anuală a datelor statistice;
Ofițer comunicare:
• Organizarea ședințelor de consultare publică;
• Redactarea informărilor periodice pentru mass media privind stadiul de implementare;
• Actualizarea informațiilor privitoare la strategie de pe site -ul Primăriei;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
18
3. Municipiul Galaț i
3.1. Introducere
Din punct de vedere administrativ – municipiul Galați este situat în partea de sud -est a jude țului
Galaț i, fiind amplasat înspre gurile de vărs are ale râurilor Siret și Prut în fluviul Dunărea.
Intravilanul municipiului cuprinde o suprafa ță de 5943,4442 ha, iar suprafa ța teritoriului
administrativ este de 24.642 ha, aceasta incluzând și Lacul Brate ș.
Din punct de vedere geografic, municipiul Gala ți este situat la limita de sud -est a teritoriului
României pe malul stâng al Dunării, în apropierea punctului unde cursul fluviului îș i schimbă brusc
cursul de pe direc ție sud – nord, pe direc ție vest – est, fiind bordat de ape de suprafa ță și anume:
• la nord-est și la est – de râul Prut ș i Lacul Brate ș;
• la sud – de fluviul Dunărea;
• la sud -vest – de râul Siret.
În partea de vest , intravilanul municipiului Galați include arealul pe care se dezvoltă Combinatul
Siderurgic reprezentat de dealurile Smârdanului.
Unitatea geografică majoră care se regăse ște pe teritoriul administrativ al municipiului Galați este
podișul Moldovei și anume extremitatea sud -estică a Câmpiei Covurluiului.
Fluviul Dunărea – martor tăcut al vieții gălățene, actor activ, omniprezent și dominant
Dunărea, al doilea mare fluviu al Europei, a constituit unul dintre cele mai traficate drumuri ale Europei încă din antichitate când Dunărea se numea Ister. Fluviul este singura cale majoră de
navigație care face legătura centrului cu estul Europ ei și Asia, parcurgând nouă state și patru
capitale realizând totodată legătura directă pe apă între Marea Nordului și Marea Neagră prin
canalul Rin – Main – Dunăre; unire și diviziune reprezintă cele două coordonate funcționale și
psihologice omniprezente în desfășurarea istoriei acestui areal al continentului, subliniind
importanța sa strategică și influențând în același timp dezvoltarea preponderent urbană a zonei nu numai sub aspect fizic ci și al structurării și menținerii unui amalgam eterogen etnic ș i cultural.
România, țara dunăreană cu cea mai mare lungime a terit oriului său străbătută de apele fluviului,
are șase orașe reședință de județ dezvoltate pe malul Dunării, iar ultimele trei ,
Brăila, Galați și Tulcea beneficiază de facilitățile Dunării Maritime, care permite accesul navelor de tonaj mediu mai adânc pe teritoriul României, fiind accesibile și teritorii ale Ucrainei și Republicii Moldova. Dunărea produce o deosebită impresie asupra călătorului mai ales asupra celui care o vede pentru prima dată.
Prezen ța Dunării reprezintă fără îndoială atrac ția specifică zonei gălățene. Dunărea este un fluviu
cu un curs unic, având adâncimi între 20 și 36 de metri, lăț imea albiei minore fiind de 776 metri în
acest sector fluvial -maritim. Cota cea mai ridica tă a Dunării, în frontul gălățean, a fost atinsă în
2010, când digul de protec ție din Valea Oraș ului a început să se fisureze, nivelul apei măsurând
768 de cm, iar cea mai scăzută, în 1921 când a măsurat 48 de cm. Pozi ția Galaț iului este
peninsulară deoar ece este înconjurat de ape din 3 păr ți. Toate aceste artere hidrografice , prin
caracteristicile lor deosebite , au contribuit la dezvoltarea porturilor gălățene care au fost , într-o
anumită etapă istorică, cea mai mare și mai productivă structură portuară f luvială a României.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
19
Dună rea a însemnat și înseamnă pentru oraș o importantă resursă economică, o cale de circulație
ce îi asigură raporturi comerciale cu alte teritorii, o resursă pentru agrement , un factor decisiv al
configurării țesutului urban î n dife rite epoci ale existenței sale, dar ș i un factor limitativ. Structura
portuară, activităț ile economice, fluxul de mărfuri și persoane, importantele lucrări de
sistematizare a falezei, biodiversitatea, peisajul urban specific su nt elemente generate de
existen ța cursului de apă, care susț in p ersonalitatea municipiului Galaț i. Cu ocazia studiilor
consultative realizate a nterior, s -a demonstrat că Dunărea ș i faleza acesteia sunt considerate
repere importante ale comunităț ii, cu carac ter de reprezentativitate pentru membrii acesteia.
Această situație geografică coroborată cu imensul potenț ial economico -social al fluviului a suscitat
permanent interesul marilor puteri politico –economico -militare euro – asiatice, Dunărea devenind
fluviu internațional . Inițiativă a Un iunii Europene, actuala Strategie a Dunării reliefează interesul
perpetu u față de fluviu și potențialul său prin formularea unor ambițioase ș i exhaustive strategii și
politici ale dezvoltării.
Cu o lungime de aproximativ 2850 kilometri, regiunea Dunării cuprinde 14 state ce însumează o
populație de peste 100 de milioane de locuitori, reprezentând peste 20% din populația Uniunii
Europene.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – este un mecanism comuni tar de cooperare
macro -regională al state lor riverane, destinat dezvoltării economice ș i sociale, menit să faciliteze
realizarea politicii de coeziune a Uniunii Europene în realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020
pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, asumată de toate statele membre ale
Uniunii Europene, o platformă pentru încurajarea parteneriatelor, atât direct între autorităț ile
locale și regionale, cât și între autorită ți, mediu privat ș i sectorul neguvernamental, prin generarea
de proiecte pentru dezvoltarea R egiunii Dunării.
Strategia Uniunii Europ ene pentru Regiunea Dună rii este documentul programatic structurat pe
piloni ai strategiei dezvoltării regionale conexați la politica comunitară vizând domeniile prioritare:
– interconectivitatea regiunii: îmbunătățir ea mobilității și a multimobilităț ii; încurajarea
energiilor durabile; promovare a culturii ș i a turismului, a contactelor directe î ntre oameni;
– protejarea mediului î n regiune prin aplicarea politicilor privind : restaurarea și întreținerea
calităț ii apelo r; gestionarea riscurilor de mediu; conservarea biodiversităț ii, a peisajelor, a
calității aerului ș i solului;
– creșterea prosperității în regiune prin dezvoltarea societății bazate pe cunoaș tere și
sprijinirea competitivităț ii;
– investiția în oameni și ca pacităț i;
– consolidarea regiunii dun ărene prin implementarea politicilor: ameliorarea capacității
instituționale și a cooperării pe toate palierele; promovarea securității și soluț ionarea
problemelor leg ate de criminalitatea organizată și de infracț iunile g rave.
Elemente cu valoare strategică identificate:
– Conform Legii 351/2001 de aprobare a Se cțiunii a I V a -,,Reț elele de L ocalităț i”, a Planului
de Amenajare a Teritoriului Național, Brăila și Galați sunt orașe de rang I și alcătuiesc
Sistemul Urban Brăila – Galaț i;
– Arealul este inclus în Strategiile Teritoriale ș i Programele Europene de dezvoltare durabilă :
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
20
• poziția geo grafică geostrategică – situarea pe Coridorul pan -european de
transport VII Rin –Main –Dună re ;
• situarea pe axele de dezvoltare regională – Strategia Uniunii Europene pen tru
Regiunea Dună rii; este facilitată cooperarea transna țională ș i interregio nală prin
aplicarea unor strategii integrate la toate nivelurile comunităț ii;
– existența unor reț ele ecolo gice și a unei biodiversităț i specifice dezvoltate, cu caracter de
unicitate; bazinul hidrografic dezvoltat permite realizarea proiectelor în domeniul
pisciculturii ș i turismului;
– existenț a unor peisaje culturale de mare valoare; identitatea culturală specifică , marcată
de multiculturalitate etnică ;
– dispunerea unității administrative într -un bazin hidrografic foarte bine reprezentat, cu
reale posibilităț i de dezvoltare; se poate atinge un grad cr escut de echilibrare a cererii și
ofertei de apă prin instrume nte economice în domeniul gospodă ririi apei;
– existenț a ac tivităților economice specifice, tradițiile în do meniul construcți ilor navale,
exploatării portuare și comerț ului fl uvialo -maritim de nivel internaț ional.
Istoric al orașului Galaț i – voci ale trecutului, fundament al prezentului, pro motor al viitorului
integrator și al dezvoltă rii urbane
Primele semne ale unei aș ezări permanente în zona municipiului Galaț i s-au găsit pe malul estic al
bălții Mălina (în nord -vestul municipiului), unde s -au d escoperit fragmente din ceramică de
tip Stoicani – Aldeni, unelte confec ționate din stilex și os, datând din neolitic.
Tot în această zonă, de data aceasta pe malul sudic , s-a descoperit un sceptru de piatră apar ținând
culturii Co șlogeni din perioada de sfâr șit a Epocii Bronzului . Ora șul s-a dezvoltat pe bazele unei
străvechi aș ezări dacice, existente în secolele VI – V î.Hr. la vadul Dunării, care începând cu
perioada celor două războaie ale romanilor purtate împotriva dacilor, în 101 – 102 și 105 – 106, va
cunoa ște influen ța civilizaț iei romane, devenind dependentă, p robabil, de castrul roman învecinat
de la Barbo și, ca ș i în multe alte cazuri întâl nite în provincia romană Dacia.
Noua așezare daco -romană formată în vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud
de locul actualei Biserici Precista, a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care a u străb ătut malul
stâng . Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc conti nuitatea a șezării din Vadul Dunării în
secolele VII -XI: tezaurul de la Gala ți, format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613
– 685, mormântul cuman din partea vestică a Bisericii Precista precum și o monedă bizantină din
vremea împăratului Mihail IV Paflagonianul (1034 – 1041).
Aceste descoperi ri demonstrează că Galaț ii datează din perioada anterioară întemeierii statului
moldovean. Cele mai vechi urme arheologice datează din neolitic, mai precis din epoca fierului.
În mod cert , în prima epocă a fierului, au existat aș ezări umane , în Vatra Oraș ului fiind găsite
vârfuri de săge ți din fier pro venite dintr -un mormânt tumular datând din secolul IV î.Hr. La Barbo și
au fost descoperite vase grece ști, datând din secolul V î.Hr. Barbo șii au fost o importantă davă
dacică, cetate fortificată ce a durat aproape 500 de ani. Aici s -a descoperit ș i un sanc tuar
asemănător celui de la Sarmizegetusa. Cetatea dacică de la Barbo și a fost cucerită de romani, care
apoi au fortificat zona, fapt confirmat ș i de către Dimitrie C antemir și Miron Costin. Prima
men ționare documentară a oraș ului Galaț i, pe atunci târg, datează din anul 1445 și se regăsește
într-un act semnat de domnitorul Ștefan al– II-lea.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
21
În urmă cu cinci ani, un gălăț ean pasionat de istoria ora șului, Dumitru Săndel, autorul monografiei
“Galaț iul, aș a cum mi- l amintesc”, a descoperit, în cursul documentării, că Galaț iul este men ționat
sub numele ”Galatie”, în „Tabula Peutingeriană”, o hartă întocmită în secolul al 2 -lea e.n. însă,
Galaț iul rămâne în continuare cu atestarea documentară de aproape jumătate de mileniu. D eși
așezarea daco -romană de la confluen ța Dunării cu Siretul este confirmată de existen ța a
numeroase vestigii romane: Castrul Roman de la Barbo și, Cavoul Roman din sec. 3 d .Hr, Valul
Roman care înconjoară Galaț iul, Necropola Romană din sec. 1 – 3 d.Hr, mai multe fortifica ții și un
Castelum, aș ezarea „Galatie” care, potrivit lui Dumitru Săndel, ar fi locaț ia Galaț iului de astăzi,
sunt suficiente argumente științifice în baza cărora istoricii ar putea stabili atestarea documentară
a Galaț iului în secolul 2 d .Hr, Galaț iul având astfel o vechime de peste 1.700 de ani.
Din punctul de vedere al periodizării istorice, s -au delimitat trei perioade mari care, rezult ând
din evoluția generală istorică a orașului, prezintă caracteristici diferite foarte bine definite pentru fiecare în parte:
a. din antichitate pâ nă în p erioada regulamentară (introducerea Regulamentelor organice) . În
apropierea unui vad al Dună rii, a luat naștere în Antichitate o așezare dacică care s -a perpetuat
până în timpul campaniei romane din anii 101 – 102 și 105 – 106 e.n. După cucerirea provincie i,
așezarea a făcut parte dintr -o unitate administrativ -teritorială romană de tip territorium, integrată
provinciei romane Moesia Inferior. Zona a fost apărată de către roman i printr- un sistem de
fortificaț ii: castellum -ul descoperit în cartierul Dunărea al oraș ului, castrul de la Tirighina – Barboși
și valul de pă mânt care a fost identificat în zona localitaț ilor Tuluce ști și Traian. Prima men ționare
documentară a oraș ului Galați, pe atunci târg, datează din anul 1445 și se regăsește într-un act
semnat de domnitorul Ștefan al -II-lea .
Secolele XV -XVIII sunt definitor ii pentru comunitatea dezvoltată la confluen ța Dună re-Siret -Prut,
acea sta evoluâ nd de la stadiul de tâ rg comercial și meșteșugăresc la cel centru de economic
important al țării, aproape tot comerț ul din zona Dunării de Jos desfășurâ ndu-se prin intermediul
pieței locale; activitatea șantierelor naval e este și ea în plină dezvoltare, la Galaț i construindu -se
nave comerciale și nave de război, în special pentru beneficiarii din Imperiul Otoman.
Creșterea importanței economice a orașului a fost caracterizată și de o importantă dezvoltare a
zonei construite edilitare ș i de edificare a unor ctitorii de cult care în mare parte nu au rezistat
vremurilor.
Limita temporală a fost dictată de promulgarea în 1831 a Regulamentului Organic , urmat la câț iva
ani, adică în 1835, de prima extindere teritorială majoră a Gala țiului, marcând astfel, începutul
dezvoltării sale moderne: autoritățile locale au hotarâ t fixarea lățimii uliț elor deoarece fluxul de
mărfuri necesită străzi largi care să permită accesul mijloacelor de transport la navele și
infrastructura portuară, străzile trebuiau să fie late de 12 m, loturile pent ru case aveau laturile de
12 m ș i 15 m .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
22
Prin p unerea î n aplicare a planului de sistematizare elaborat de arhitectul I. Rizer, noul oraș urma
să fie cons truit în spațiul cuprins între V alea oraș ului, Vadul Ungurului și Dună re, actualmente
Ansamblul urban Strada Do mne ască, casele care trebuiau să fie construite pe aceste loturi
trebuiau să fie ridicate din cărămidă, să fie învelite cu țiglă, iar proprietarii erau obligați să paveze
străzile.
b. din perioada regulamentară până la sfâr șitul celui de -al doilea război mondial (1831 – 1950).
De la anul 1840 ș i până la sfârșitul secolului se mărește spațiul clădit și se ocupă toate spaț iile
libere din intravilan, fie prin construirea de mici întreprinderi indus triale, f ie prin amenajarea unor
suprafețe î n parcuri ( acum este înființat ș i Parcul Mihai Eminescu). Un număr important de fabrici
au fost localizate în intravilan, atât in ,,orașul de jos”, cât și în ,,orașul de sus”. Importante evenimente politice, cu urmări decisive pentru România modernă – Revoluția de la 1848, Unirea
Principatelor, Războiul de Independență, proclamarea Regatului, Primul Război Mondial și Marea Unire – au avut consecințe însemnate asupra evoluției urbanistice a orașului. În această perioadă
s-a constituit și consolidat noua structură urbană și a fost înnoit în foarte mare măsură fondul
construit, Galațiul înscriindu -se, astfel, pe linia generală de modernizare a orașelor României. În
timpul Primului Război Mondial, orașul s -a aflat în imediata apropiere a liniei frontului, motiv
pentru care a avut mult de suferit, fiind bombardat de artileria germano – bulgară de peste
Dunăre; în anii de după război, portul a rămas o parte vie și motor al orașului, Galațiul situându -se
printre cele mai p uternice centre comerciale ale țării. Izbucnirea celui de -al Doilea Război Mondial
și antrenarea României în conflict, a afectat mult situația orașului, mai ales ca urmare a bombardamentelor repetate la care a fost supus în august 1944 producându -se distru geri majore
până la desființare.
c. 1950 – 1989. Perioada contemporană a evoluției urbane. Regimul comunist instalat la putere
după război a recunoscut potențialul administrativ al orașului acesta fiind introdus în cadrul unui ambițios plan de industrializare ș i urbanizare. Între anii 1950 – 1984 au fost construite mari
întreprinderi de interes local, național și inter național. T otodat ă, Galațiul a fost sistematizat în
funcție de cerințele acestei dezvoltări pentru satisfacerea necesarului de locuințe și dotări social-
economice. În zonele centrale, toate aceste construcții s -au făcut prin distrugerea vechilor clădiri
istorice, sub pretextul că nu mai corespundeau din punct de vedere arhitectonic și edilitar și că fuseseră grav afectate de cutremurele din anii 1940, 1977 sau 1986. În dezvoltarea orașului, s -a
încercat respectarea unui plan de sistematizare menit să orienteze amplasarea construcțiilor
industriale, social- culturale și a cartierelor d e locuințe în zone clare, plan care a însemnat și
regândirea sistemului de străzi. Desfășurată în condi ții politice, economice și sociale complet
diferite, perioada este caracterizată, din punctul de vedere al Galațiului, prin a doua extindere
majoră a teritoriului urban.
Patrimoniul cultural ș i patrimoniul const ruit – repere ale evolu ției precedente, valori
fundamentale ale comunității.
A. Valori urbanistice relevante, existente la nivelul oraș ului
Din analiza evoluț iei urbanistice a Municipiului Galaț i, poate fi evidențiată caracteristica distinctă a
fiecă rei e tape mai importante de dezvoltare , fie ea de extindere a teritoriului oraș ului prin
principiile și concepț iile urbanistice formulate ca atare sau implicite, fie prin modul de construire
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
23
în diferite epoci ale dezvoltă rii comunităț ii.
O analiză mai detaliat ă a tipurilor de țesut conduce la observa ția că unele dintre acestea con țin
valori culturale semnificative pentru întreaga stru ctură urbană. Criteriile avute î n vedere – trama
stradală, parcelarea terenului și raporturile stabilite între teren ș i clădire – sunt completate de
cele care constituie aprecierea calitativă: caracterul istoric (vechimea), precum ș i criterii care se
referă la valori urbanistice și arhitecturale: calitatea ansamblului, semnificaț ia sa pentru istoria
oraș ului și calitatea arhitecturală a clădirilor. Men ționăm că aceste tipuri nu sunt stabilite într -o
ordine valorică oarecare, ci sunt stabilite în func ție de propriile valori interne zonei. Având în
vedere aceste criterii, sunt definite următoarele zone:
– Axa străzii Domne ști – zona de țesut mixt, reprezintă teritoriul urban care a fost, de -a lungul
timpului, centrul oraș ului, fiind totodată nucleul generator al acestuia; de aici decurge caracterul
său de reprezentare la nivelul întregului oraș . Aparț ine, în parte, zonei celei mai vec hi a oraș ului,
criteriul istoric fiind î n acest caz, dintre cele mai importante. Caracteristicile tramei stradal e,
parcelarul ș i rapo rturile dintre teren ș i cladire, chiar dac ă sunt relativ diferite, conferă , prin
calitatea arhitecturii, prin densitatea co nstrucțiilor și definirea clară a spațialității arterelor de
circulaț ie, o unitate remarcabilă. Zona concentrează o tipologie variată de clădiri publice și de
locuit, cele mai numeroase valori arhitecturale ale oraș ului (înscrise sau nu în Lista monumentelor
istorice a Ministerului Culturii), de o varietate stilistică relevantă pentru evolu ția arhitecturii
gălăț ene și, în anumite cazuri, pentru arhitectura românească în ansamblul ei.
– Zona cu țesut planificat (planul Rizer, 1837). Este unicul fragment, d e dimensiuni considerabile,
foarte bine conservat al planului proiectat în prima parte a secolului al XIX- lea. Reprezintă o
mărturie urbană elocventă a primei extinderi planificate, înscriindu -se, totodată, ca valoare
urbanistică, alături de fragmentele similare ale celorlalte oraș e dunărene, ca document al ideei
despre configurarea ora șelor perioadei regulamentare ș i post -regulamentare. Această zonă se
caracterizează printr -o omogenitate remarcabilă a țesutului urban fiind susținută , izolat, de
calitatea c lădirilor publice reprezentative realizate punctual.
– Zona veche (ante 1837), cu dezvoltare spontană, situată pe platforma inferioară a ora șului.
Este una din primele zone urbanizate ale oraș ului, iniț ial ca aș ezare de pescari, s -a înscris ulterior
în caracterul complex al populaț iei. Structura tramei stradale ș i a parcelarului ilustrează vechimea
și caracterul organic, spontan, de constituire a zonei. Pe porț iuni ale unor străzi se păstrează
fragmente ale vechiului sistem de pavare, cu lespezi de mari d imensiuni.
Fondul construi t cu o tipologie relativ unitară, nu este foarte relevant din punct de vedere a valorii
arhitecturale, demonstrâ nd nivelul redus al resurselor financiare ale locuitorilor.
– Zona veche (ante 1837), cu dezvoltare spontană, situa tă pe platforma superioară a oraș ului.
Adiacent zonei cu țesut mixt a străzii Domne ști, acest fragment al oraș ului cu ț esut neregulat, s -a
aflat la limita vestică a oraș ului vechi, care a fost „racordată” cu extinderea din 1837; calitatea
acestei zo ne este susținută de valoarea relativ ridicată a fond ului construit în ansamblul să u, cu
unele clădiri care se ridică peste media zonei.
– Ansambluri de locuințe colective realizate după anii 1960. Calitatea remarcabilă a acestor
areale urbane rezidă în modul deosebit al organizării ansamblului, prin raporturile dintre clădiri,
dintre acestea ș i spa țiile libere, prin înscrierea ansamblului pe teren și parț ial, prin calitatea
arhitecturală a imobilelor de locuin țe colective.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
24
B. Valori instituite. Sintezei st udiului istoric privind valori urbanistice ale patrimoniului construit
al Municipiului Gala ți i se adaugă celălalt element important în privin ța patrimoniului cultural ,
respectiv valorile instituite prin L ista Monumentelor Istori ce a Ministerului Culturii, Cultelor și
Patrimoniului Na țional, Institutul Na țional al Patrimoniului, din Monitorul Oficial 670 bis 2010;
valori culturale de interes local ș i naț ional inc luse în “Planul Urbanistic Zonal Zone Construite
Protejate ale municipiului Galaț i” prin care su nt identificate 23 de zone istorice de referin ță și 18
subzone istorice de referinț ă; totalul suprafe ței zonelor construite protejate din Municipiul Gala ți
este de 174 ha și este structurat astfel:
– zona principal ă, care se î ntinde de la ansamblul arheologic al bisericii fortificate Precista,
din zona falezei, până la Gră dina Public ă, fiind totodată principala zona verde de recreere ș i loisir a
oraș ului;
– zone de referin ță adiacente cu valoare istoric ă, urbanistic ă și arhitecturală care includ
printre altele : Palatul Navigaț iei, fostele Pesc ării, silozul pentru cereale, Casa de Cultur ă a
Sindicatelor, zona parcului Rizer.
– rezerva ții și situri de interes arheologic: situl ar heologic de la Barbo și – Tirighina, clasat ca
monume nt istoric de categorie A, considerat de valoare naț ională și interna țional ă; cavoul roman ;
situl arheologic de pe promo ntoriul Precista ce relev ă descoperiri din perioada roman ă și o
așezare cu necropola medievala; situl arheologic din cartierul Dun ărea, cu descoperiri din
perioada antic ă.
Elemente cu valoare strategic ă identificate:
– existența unui țesut urban valoros, cu axe susținute de clădiri și spații publice (parcuri, grădini) cu valoare de patrimoniu , fapt ce permite crearea unor axe culturale ce
traverseaz ă zona central ă a oraș ului și pot fi introduse î n circuitul turistic;
– existența unui număr apreciabil de monumente istorice, condensate în partea centrală a municipiului sau în zonele de tip central favorizează crearea de areale cu peisaj istoric ,
zone construite protejate, ce dinamizează spațiul urban contemporan și pot fi incluse în circuitul turistic;
– existența unui patrimoniu și a unui mediu cultural de mare valoare pentru comunitate și pentru regiune asigură premisele pentru adoptarea unui p rogram multicultural anual,
respectiv pentru organizarea de evenimente specifice, atractive pentru cetățenii orașului și pentru turiști;
– prezența activă în cadrul comunității a unităților de învățământ superior specializate în domeniu, a structurilor admin istrative cu atribuții precum și a entităților socio -culturale ,
pot fi mediul adecvat pentru realizarea parteneriatelor în domeniul cercetării, studiului, conservării și valorizării patrimoniului cultural – istoric.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
25
3.2. Premisele dezvoltării
Cadru l natural și resursele la nivel de județ
Jude țul Galați este situat în Regiunea de dezvoltare de Sud -Est alături de jude țele Brăila, Buzău,
Constan ța, Vrancea și Tulcea. Jude țul Galați are 2 municipii, 2 orașe și 61 comune și se învecinează
cu:
• Jude țul T ulcea în Sud -Est
• Jude țul Brăila în Sud
• Jude țul Vrancea în Vest
• Jude țul Vaslui în Nord
• Republica Moldova în Est
Jude țul Galaț i, cu o suprafaț ă de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaț a României, se
înscrie în aria jude țelor pericarpatice, dunărene, f iind situat relativ aproape de Marea Neagră, la
confluen ța a trei mari ape curgătoare – Dunărea, Siret, Prut și la încrucișarea unor mari drumuri
comerciale.
Poziționarea județului Galați în cadrul teritoriului national
Jude țul Gala ți ocup ă o pozi ție apropiat ă față de dou ă principale artere de transport din Europa de
Est, a șa numitele Coridoarele Helsinki sau Coridoare Pan – Europene. Astfel, jude țul este traversat
de Coridorul VII Pan European , ce corespunde traseului Fluviului Dun ărea (Nürnberg – Viena –
Budapesta – Bratislava – Belgrad – Drobeta Turnu Severin – Vidin/Calafat – Giurgiu/Ruse – Galaț i –
Marea Neagră ). Acest coridor se completează cu Canalul Rhin – Main și reprezint ă principala arter ă
de infrastructur ă fluvială a Uniunii Europene.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
26
Coridorul VII Pan – European
Sursa: http://infrastructura -romania.blogspot.ro/
În acelaș i timp, jude țul se afl ă în apropierea Coridorului IX Pan – European , care asigură
infrastructura rutieră ș i feroviar ă a Europei pe relaț ia Nord -Sud, pornind de la Marea B altică
(Lituania) și Golful Finic – Sankt Petersburg, în direc ția Moscova – Kiev – Chișinău – România –
Bulgaria – Grecia. Acest coridor trece la aproximativ 115 km distan ță de municipiul Galaț i, prin
jude țul vecin – Vrancea.
Coridorul IX Pan – European
Sursa: http://infrastructura -romania.blogspot.ro/
Prin poziț ia sa, la exteriorul arcului carpatic, jude țul Gala ți ocupă zona de întrepătrundere a
marginilor provinciilor fizico -geografice est -euro peană, sud -europeană și în parte, central –
europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condi țiile climaterice în învelișul vegetal și de soluri, cât
și în structura geologică a reliefului. Acestea din urmă oferă o priveliște cu înălț imi domolite,
cuprinse între 310 m în nord și 5 -10 m la sud.
Teritoriul jude țului Gala ți prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord și mai
slabă în sud, distingându -se după altitudine, pozi ție și particularită ți de relief, cinci unită ți
geomorfologice: P odișul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului
Inferior și Lunca Prutului de Jos.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
27
Forma țiunile geologice vechi sunt prea pu țin importante din punct de vedere al resurselor
minerale. Au fost identificate și se exploatează hidro carburi – țiței și gaze naturale în zonele Schela
– Independen ța, Munteni – Berheci și Brateș. Formaț iunile geologice tinere și în special cuaternare,
constituite din argile comune, nisipuri, pietrișuri – exploatate la Gala ți, Tecuci, Braniștea și din
albia minoră a râului Prut, au deosebită importan ță pentru industria materialelor de construc ții.
Teritoriul Județului Galați aparține în totalitate sectorului cu clima continentală (partea sudică și
centrală însumând mai bine de 90% din suprafață, se încadre ază în ținutul cu climă de câmpie, iar
extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ținutul cu clima de dealuri). În ambele
ținuturi climatice, verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole
puternice, dar și de într eruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și S- V
care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zapadă.
Climatul este de tip temperat – continental, cu o temperatură medie anuală de 10oC, cu o variație
în timpu l iernii între 0 – 28o C, și o medie de vară în jurul a 22o C. Ciclic, la 10 – 12 ani, Dunărea
îngheață 5 – 6 ani consecutiv, 42 de zile pe an în medie.
Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și regimul
principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific
de luncă, mai umed și mai răcoros vara și mai umed și mai puțin rece iarna. Circulația generală a
atmosferei are ca trăsături principale frecvența relativ mare a advecțiilor lente de aer temperat –
oceanic din V si N -V (mai ales în semestrul cald), frecvența de asemenea mare a advecțiilor de aer
temperat – continental din N -E și E (mai ales în anotimpul rece), precum și advecțiile mai puțin
frecvente de aer arctic din N și aer tropical maritim din S- V și S.
Jude țul Galați are o bogată rețea hidrografică care cuprinde:
• ape de suprafață – Dunărea (22 km), Siretul (150 km) – cu afluenții săi Bârladul și
Bârlă dețul, Prut (124 km) – cu afluenții Horincea și Elanul. Aces te râuri străbat teritoriul
jude țului în cursul lor inferior, ceea ce face ca ele s ă aibă un debit mai mare. Media anuală
a debitului de ap ă variaz ă de la 6460 mc / s pentru Dun ăre, la 72 mc / s pentru râul Prut și
la circa 7 mc / s pentru râul Bârlad. Râu l Chineja cu afluen ții săi Covurlui, Slivna ș i Bujoru
dreneaz ă partea de Est a jude țului și se vars ă în lacul Brate ș, acesta fiind ș i cel mai
important lac al jude țului;
• ape subterane – rezerve de apă existente în straturi acvifere freatice și straturi de mare
adâncime în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întâlnesc pe teritoriul jude țului
Galaț i: Dun ăre, Prut și Bârlad.
Sursele de ap ă de suprafață sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dac ă se iau în
considerare debitele medii multianuale. Dat fiind că folosirea surselor subterane este mai puțin
costisitoare și sunt teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea cazurilor
pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafață pentru cerințele industriale, care de regulă
sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigații, piscicultură și alte folosin țe.
Astfel, sursele de ap ă subterană pot fi:
• straturi freatice, straturi de ap ă cu nivel liber sau de unic ă presiune;
• straturi de mic ă adâncime (sub 50 m: Cosmești, Salc ia – Liești, Cernicari);
• straturi de medie adâncime (50 – 100 m: Vadu Roșca, Nicorești);
• straturi de mare adâncime (peste 100 m: Rotunda, municipiul Tecuci).
Pe teritoriul jude țului este localizat sistemul de irigații Câmpia Covurlui, care are prizele de
alimentare la râurile Siret, Dunăre și Prut.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
28
Conform Studiului privind protecția mediului aferent Planului Urbanistic General PUG Galați, pe
teritoriul jude țului Galaț i există o bogată diversitate biologică floristică și faunistică, care cuprinde
230 speci i de păsări, 26 specii de mamifere, 13 specii de reptile, 14 specii de amfibieni, 35 specii
de pești. Flora jude țului Galaț i cuprinde 1442 de specii și 305 subspecii, aparț inând la 502 genuri și
108 familii de plante superioare.
Vegetația reprezintă rezult atul interferenței ariei de influență est -europeană, sudică și atlantică.
Predomină vegetația de silvostepă, o vegetaț ie ierboasă care apare astăzi numai pe terenurile
unde nu se face agricultură. Aceasta este reprezentată prin graminee și dicotiledonate. În zona
luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică
bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina
fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi
albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde
mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin.
Gramineele sunt prezente prin tufișuri rezistente la uscăciu ne formate din: păiușul ( Festuca
vallesiaca ), negara ( Stipa capillata), pirul crestat (Agropyrum oristatum), lucerna mică ( Medicago
minima ) etc. În afară de aceste asocia ții de vegeta ție stepică, mai sunt răspândite asociaț ii
veget ale derivate sau secundare, reprezentate prin Andropogan Ischaemun, care este rezistentă la
pășunat și se instalează ușor pe terenurile degradate. Pe nisipurile fixate apar: sărăcica ( Salsola
ruthenica), ciulini ( Cecatocarpus sarenarius ) etc. Pe înălț imile mici ce separă văile între ele și pe
pantele mai abrup te regăsim o vegetaț ie de stepă ierboasă, care a favorizat formarea unui sol
schelet de suprafa ță, în care s -a acumulat o can titate redusă de humus. în aceste păr ți, unde
predomină materialul fin la suprafa ță, sunt condiț ii favorabile pentru pomii fructiferi și cultura
viței de vie. Acolo unde predomină materialul grosier, sunt condiț ii pentru planta ții de protec ție și
pășunat. Apar de asemenea, păduri de stejar în amestec cu tei și carpen, precum și păduri de
stejar brumăriu, arț ar tătăresc sau plantaț ii de salcâm.
Fauna terestră din zona Galați est e bine reprezentată de roză toare de câmp, șopârle , șerpi și
iepuri, iar dintre păsări mai des întâlnite sunt potârnichea, prepeli ța și ciocârlia. Pădurile seculare
din apropierea municipiului adă postesc specii de interes cinegetic ca mistre țul și vulpea. Fauna
aparț ine biotopului stepei și silvostepei precum și biotopului luncilor și bălț ilor. Fauna spontană
este reprezentată, atât prin animale sedentare, c ât și migratoare. Elementele faunistice care
populează zona silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor și putem aminti popândăul, hârciogul,
dihorul de stepă, iar dintre păsări: ra țe, gâște, grauri, ciori, dropii. Fauna care populează luncile și
bălțile se compune din: vulpe, vidră, iar dintre păsări: raț a, gâsca, pescărușul, sitarul, lișiț a.
Modificările ce au avut loc în biotop au avut ca urmare și reducerea lor ca număr și arie de răspândire.
În privința peștilor, în apele Siretului și Prutul ui se găseșt e predominant crap, șalău și mai rar
somn. În Dunăre se găsesc pești mari migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și
semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul, carasul, etc. Primăvara apare și scrumbia
de Dunăre.
Principala rezervaț ie naturală din jude țul Galaț i este localizată pe nisipurile din câmpia Tecuciului
și anume la sud de localitatea Liești, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâșie de circa 4 km lungime
și 0,5 – 1 km lă țime având o suprafa ță de circa 84 ha și care se co ntinuă până în lunca Siretului.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
29
La câț iva kilometri de Municipiul Gala ți se află rezerva ția paleontologică de la Barboși (Tirighina)
cu o suprafa ță de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluște din faza Euxinului vechi (cu aproximativ
400.000 ani în urmă). D e asemenea, nu departe de Gala ți, și anume la nord de oraș, pe valea
Prutului, pe teritoriul comunei Tulucești, în locul numit Râpa Bălaia, se află cea de -a doua
rezerva ție paleontologică. A treia rezervaț ie paleontologică se află lângă orașul Tecuci, pe ș oseaua
Tecuci – Valea Mărului – Pechea – Galaț i, cu o suprafaț ă de 1,5 ha. Rezervaț ia se află pe terasa
inferioară a Bârladului, la punctul numit "La Rateș" adică acolo unde a fost cândva un han.
În partea de răsărit a jude țului, pe teritoriul comunei Băne asa, între localităț ile Băneasa și Roșcani,
se află Pădurea Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit și bujorul sãlbatic.
Rezervaț iile naturale de la Hanu Conachi și Păd urea Băneasa constituie nu numai obiective
știin țifice, dar și atrac ții permanente pentru turiști.
Așezarea, populația și suprafața Municipiului Galați
Municipiul Galați este capitala administrativă a județului Galați. Acesta este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45° 27'' latitudine nordică și 28
o 02''
longitudine estică. Situat pe malul stâng al Dunării, ocupă o suprafață de 241,5 km2, la confluența
râurilor Siret (la vest) și Prut (la est), lângă Lacul Brateș, cel mai mare luciu de apă din această
parte a țării.
Intravilanul existent al municipiului cuprinde o suprafață de 5.856,43 ha, iar suprafața teritoriului
administrativ este de 24.363,37 ha, incluzând și Lacul Brateș.
Vecinătățile municipiului Galați sunt: la est – râul Prut, la sud, sud -est – Dunărea, la sud – râul Siret,
la vest – Sendreni, Smârdan, la nord – Vânători, Tulucești.
Municipiul Galați se află la o distanță de 240 de km de capitala României conform informațiilor
oferite de Harta rutieră a României. Municipiul poate dezvolta relații comerciale internaț ionale
grație localiz ării la aproximativ 11 km de punctul vamal Giurgiule ști, la 57 km de cel de la Oancea,
care fac leg ătura cu Republica Moldova ș i la 88 de km de punctul vamal Ismail, care face leg ătura
cu Ucraina.
Municipiul Galați este unul din cei doi poli de dezvoltare urbană din cadrul Regiunii Sud- Est,
conform HG nr. 998 / 2008 pentru desemnarea polilor na ționali de creștere în care se realizează
cu prioritate investiț ii din programele cu finan țare comunitară și naț ională, cu modificările și
completările ulterioare. Clasificarea localităților urbane ca poli de dezvoltare și a teritoriilor
specifice ca zone de aplicare a politicii regionale a fost realizată pornind de la categoriile
determinate de cercetările desfășurate în cadrul inițiativelor și programe lor europene și
categoriile definite de legislația națională.
Portul Galaț i este inclus în rețeaua trans -europeană de transport ( TEN-T), ce are ca termen de
finalizare a investi țiilor anul 2030 .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
30
Coridoarele pan -europene
Coridorul Ten T – Porturi la Dunăre Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec –
portal/main.jsp
Populaț ia stabilă a municipiului reprezintă aproximativ 43,12% din popula ția jude țului și 9,5% din
cea a regiunii. Raportând populaț ia municipiului la suprafaț a ace stuia, densitatea este de 938,33
locuitori / km
2. Recensământul din 2011 a reliefat următoarea structură etnică: 90,79% români,
0,6% romi, 0,07% ruși – lipoveni, 0,06% greci, 0,028% turci, 0,02% germani, 0,016% ucrainieni,
0,019% italieni, 0,045% maghiari, 0,019% evrei, diferen ța fiind reprezentată de alte na ționalită ți.
Avantajele convie țuirii diferitelor etnii se manifestă în domeniul social (schimburi de experien ță),
cultură și poten țial pentru turism și sport.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
31
Structuri demografice și evoluție social ă
Demografie
Populaț ia stabilă a Municipiului Galați în perioada 2007 -2011 a scăzut cu 6.477 persoane,
respectiv cu 2,21%:
2007 2008 2009 2010 2011
Populație stabilă 293.523 291.608 290.733 290.593 287.046
Masculin 142.358 141.148 140.516 140.078 138.065
Feminin 151.165 150.460 150.217 150.515 148.981
Sursa: Direcția Județeană de Statistica Galați
Variaț ia popula ției stabile a municipiului se datorează, în primul rând:
– mișcării migratorii a popula ției (plecări/sosiri cu domiciliul),
– mișcării naturale a populaț iei (nașteri/decese).
Reflectarea modificării acestor factori în perioada 2007 – 2012 poate fi observată în graficele de
mai jos:
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
32
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sosiri cu domiciliul 1.619 1.104 1.073 1.434 956 815
Plecări cu do miciliul 1.617 1.882 1.965 1.806 1.487 1.367
Sursa: Direcția Județeană de Statistica Galați
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Născuți vii 2.349 2.431 2.446 2.317 1.881 1.801
Decedați 2.567 2.483 2.485 2.611 2.457 2.587
Sursa: Direcția Județeană de St atistica Galați
Educație și resurse umane
Învățământul preuniversitar
Conform datelor oferite de Inspectoratul Școlar Județean Galați în anul școlar 2012 -2013 în
municipiul Galați au funcționat, un număr de 100 de unități de învățământ publice, dintre c are 48
de grădinițe, 31 de școli gimnaziale și 21 de colegii și licee. La acestea, s -au adăugat 19 unități de
învățământ private, respectiv 10 grădinițe, 2 școli primare, un liceu teoretic și 4 școli postliceale.
Analizând perioada 2007 –2012 se constată u rmătoarele:
– În perioada 2007 –2010 numărul de unități școlare a rămas constant (109) cu o ușoară
scădere a populației școlare de la 46.887 elevi /anul școlar 2007 -2008 până la 45.474
elevi /anul școlar 2009 –2010;
– În perioada 2010 –2013 numărul de unități de î nvățământ din rețeaua publică a scăzut ca
urmare a comasării unor unități cu un număr mic de copii / elevi, în conformitate cu normele legislative de la nivel național. În paralel au fost înființate 3 unități private – 2 școli
primare și un liceu.
– În perio ada 2010 –2013 populația școlară a scăzut de la 45.178 elevi/anul școlar 2010 -2011
până la 41.677 elevi/anul școlar 2012 –2013.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
33
Unități de învățământ și capacitate anuală în mun icipiul Galați
Denumire indicator Anul școlar
2007 –
2008 2008 –
2009 2009 –
2010 2010 –
2011 2011 –
2012 2012 –
2013
Învățământ
preșcolar nr. unit.
școlare 52 52 52 51 48 48
nr. elevi 6976 7221 7427 7407 7800 6523
Învățământ
primar nr. unit.
școlare 0 0 0 0 0 0
nr. elevi 8712 8522 8702 8102 7534 10058
Învățământ
gimnazial nr. unit.
școlare 33 33 33 31 31 31
nr. elevi 8902 8869 8283 8464 7362 8547
Învățământ
profesional nr. unit.
școlare 2 2 2 0 0 0
nr. elevi 461 468 454 0 0 359
Învățământ
liceal nr. unit.
școlare 22 22 22 22 21 21
nr. elevi 21836 21148 20608 20959 17658 15212
Învățământ
postliceal nr. unit.
școlare 0 0 0 0 0 0
nr. elevi 0 0 206 246 536 978
TOTAL UNITĂȚI 109 109 109 104 100 100
TOTAL POPULAȚIE
ȘCOLARĂ 46887 46228 45474 45178 40890 41677
Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Galați
Dinamica populației școlare a fost influențată de 3 factori majori:
– factorii demografici: scăderea natalității, îmbătrânirea populației, migrația externă și internă au condus la scăderea populației școlare la toate nivelurile educaționale;
– factorii de ordin legislativ: înființarea clasei 0, care a condus la scăderea numărului de copii
din grădinițe și la creșterea celui din învățământul primar, respectiv desființarea unor școli de arte și meserii și transformarea lor în licee tehnologice;
– factorii de ordin administrativ: înființarea de clase de liceu în mediul rural (de ex. Ivești,
Pechea, Tudor Vladimirescu, Corod etc.), care a condus la reducerea numărului de elevi
care faceau naveta.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
34
Infrastructura educațională de la nivelul municipiului Galați, în perioada 2007 -2012 se prezint ă
astfel:
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Săli de clasă și cabinete școlare 1277 1311 1290 1308 1295 1310
Laboratoare școlare 686 674 725 720 729 686
Ateliere școlare 128 125 151 127 121 101
Săli de gimnastică 69 70 66 65 70 65
Terenuri de sport 72 64 72 72 72 66
Bazine de înot 1 1 1 1 2 2
Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Galați
În perioada analizată se constată o ușoară creștere cu 2,6% a numărului de săli de clasă și de
cabinete școlare din Municipiul Galați ceea ce a condus la o reducere a numărului mediu de elevi
pe sală de clasă de la 38,9 la 34,4. Această evoluție permite pe termen scurt renunțarea la organizarea cursurilor în schimburi în unele unități educaționale dar va conduce pe termen lung la necesitatea comasării unor unități de învățământ și la disponibilizarea unor spații educaționale, care vor putea fi folosite în alte scopuri (de ex. centre sociale, programul after- school, etc.). O
astfel de decizie va fi însă influențată de normele de la nivel național cu privire la modul de organizare al rețelei educaționale. În ultimii ani în Municipiul Galați au avut loc astfel de comasări
de unități școlare: un liceu (Traian), două școli generale (nr. 9 și nr. 31) și două școli speciale („Emil
Gârleanu” și „Constantin Pufan”) au fost comasa te în anul 2011.
În aceeași perioad ă se constată de asemenea reducerea numărului de ateliere școlare (cu 26,7%),
săli de gimnastică (cu 6,15%) și terenuri de sport (cu 9,09%).
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
35
Infrastructura educațională este distribuită neuniform între cartierele municip iului Galați, existând
zone cu spații excedentare, respectiv zone cu acces dificil la unitățile de învățământ. Unitățile de
învățământ din zonele centrale înregistrează un număr mare de cereri de înscriere în defavoarea celor din cartierele industriale, iar unele cartiere rezidențiale noi (de ex. Dimitrie Cantemir) nu
dispun de spații adecvate pentru grupele de grădiniță sau clasele de gimnaziu.
O atenție deosebită va trebui acordată, în perioada 201 6-2025, eficientizării rețelei de unități
școlare, prin realizarea de investiții doar la nivelul unităților de învățământ viabile din punctul de vedere al populației școlare actuale și preconizate, precum și continuarea procesului de comasare și refuncționalizare a spațiilor excedentare pentru alte activități co munitare, în funcție de
contextul legislativ existent la momentul respectiv. Conform Planului Managerial al ISJ Galați pentru anul 2012, la nivelul județului s -au înregistrat 228
de cazuri de absolvenți de clasa a VIII -a, majoritatea din mediul rural, care nu și -au mai continuat
studiile la un alt nivel de învățământ, ceea ce nu reprezintă mai mult de 5% din totalul absolvenților.
Prin urmare, cu atât mai mult în cazul municipiului Galați, fenomenul abandonului școlar nu este de amploare. Cu toate acestea, îngrijorător este faptul că 29,9% dintre elevii clasei a VIII -a au
obținut medii sub 5 sau nu au susținut examenul de evaluare națională.
În ceea ce privește evoluția numărului de cadre didactice din municipiu, conform informațiilor
furnizate de catre I nspectoratul Școlar Județean Galați, în perioada 2007 – 2012 s -a înregistrat o
scădere cu 9,37%, de la 2.486 la 2.273. Spre comparație, numărul cadrelor didactice la nivel
național a scăzut cu 12%, la nivel regional cu 10,1% iar la nivel județean cu 8,8%.
Denumire
indicator Anul școlar
2007 -2008 2008 -2009 2009 -2010 2010 -2011 2011 -2012 2012 -2013
Învățământ
preșcolar 407 434 435 434 431 422
Învățământ
primar 360 342 362 370 380 448
Învățământ
gimnazial 445 443 414 423 368 427
Învățământ
profesional 83 82 84 0 0 32
Învățământ
liceal 1191 1057 1030 1147 1102 944 Învățământ
postliceal
Total 2486 2358 2325 2374 2281 2273
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
36
La nivelul municipiului Galați funcționează o serie de colegii și licee cu profil unic la nivel județean
și chiar regional, ce le mai multe cu profil vocațional: Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin”, Liceul cu
Program Sportiv, Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Andrei”, Liceul Tehnologic de Marină, Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate, Colegiul de Indus trie Alimentară „Elena Doamn a” etc. Trebuie
de asemenea menționat faptul că legislația autohtonă limitează numărul de unități de învățământ vocațional dintr -o localitate.
În perioada 2007 -2013 au beneficiat de investiții în lucrări de extindere, modernizare sau
dezvoltare 45 unități de învățământ preuniversitar din Municipiul Galați. Cele mai multe dintre
acestea au fost executate în anii 2007 (12 obiective) și 2008 (14 obiective). În aceea perioadă au fost alocate fonduri semnificative de la bugetul de stat și din Programul de reab ilitare cofinanțat de Banca Mondială, BERD și Guvernul României, pentru lucrări de extindere,
reabilitare, consolidare, construcția de săli de sport, etc., la care s -au adăugat fonduri de la
bugetul local pentru lucrări de reparații capitale, dotări, etc.
Ulterior, au beneficiat de astfel de lucrări doar 3 – 6 unități anual, pe fondul reducerii drastice a
fondurilor alocate de la bugetul de stat în acest sens. Dintre acestea se remarcă prin amploarea investițiilor cele realizate cu co -finanțare din POR 20 07-
2013, respectiv:
• Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”;
• Grupul Școlar Industrial „Gheorghe Asachi”;
• Școala Gimnazială nr. 38 „Grigore Moisil”;
• Școala Gimnazială nr. 9 „Calistrat Hogaș”;
• Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu,,
De asemenea, lucrări de reabilitare cu fonduri de la bugetul de stat se desfășoară și la Colegiul Național „Costache Negri”.
Conform Inspectoratului Școlar Județean Galați, pentru viitor sunt propuse alte 25 de proiecte de investiții, pentru 10 dintre acestea existând studi i de fezabilitate, și anume:
• Colegiul Tehnic de Alimentație și Turism „Dumitru Moțoc” – sală de sport;
• Colegiu Tehnic „Paul Dimo” – sală de sport;
• Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate – reabilitare;
• Școala gimnazială „Sf. Grigorie Teologul” – reabilit are;
• Colegiul Tehnic „Radu Negru” – reabilitare;
• Școala Gimnazială „Iulia Hașdeu” – reabilitare;
• Școala Gimnazială nr 3 – reabilitare;
• Școala Gimnazială nr 33 – reabilitare;
• Grădinița nr 45 – consolidare;
• Grădinița nr 15 – reabilitare.
Oportunitatea realiz ării acestor investiții trebuie reanalizată din perspectiva dinamicii populației
școlare.
Pentru dezvoltarea învățământului preuniversitar, în perioada 201 6-2025 trebuie să se acorde
atenție atât investițiilor în infrastructură cât și elaborării și implementării de planuri de management pentru fiecare nivel educațional, care să răspundă nevoilor locale de dezvoltare. Dintre acestea menționăm:
– revitalizarea învățământului tehnic și profesional, în strânsă corelare cu modificările și trendurile de pe piața l ocală a muncii;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
37
– înființarea de servicii de tip After -school pentru elevii din învățământul primar și
gimnazial, la prețuri competitive de care să beneficieze cât mai mulți elevi;
– creșterea numărului grădinițelor cu program prelungit astfel încât să acopere solicitările
existente;
– realizarea de stagii de practică în întreprinderi pentru elevii din învățământul tehnic și profesional.
Învățământul universitar
Municipiul Galați are o tradiție universitară de peste 60 de ani, în anul 1948 fiind înființată Facultatea de Îmbunătățiri Funciare, prima de acest tip din țară. În prezent, în municipiul Galați își
au sediul două universități: Universitatea „Dunărea de Jos” (publică) și Universitatea „Danubius” (privată), cu un număr total de 13.258 de studenți.
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Studenți învățământ public 14805 13256 12591 12429 11973 10578
Studenți învățământ privat 6201 7107 7526 5336 3647 2680
Sursa: Direcția Județeană de Statistica Galați
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
38
În perioada 2007 -2012 numărul de studenți a scăzut c u 36,9% per total, respectiv cu 28,6% în
învățământul public și cu 56,8% în învățământul privat. Scăderea numărului de studenți s -a produs
pe fondul reducerii natalității și, implicit a numărului de absolvenți, a ratei de promovabilitate a
examenului de ba calureat, precum și a concurenței manifestate de marile centre universitare
(București, Iași, etc.).
Această scădere are un impact negativ asupra mediului universitar local, dar reducerea
componentei educaționale poate fi compensată prin transformarea celor două universități în furnizori importanți de cercetare. Pentru aceasta este fundamentală dezvoltarea și consolidarea unor structuri asociative de tip cluster (precum cel din domeniul naval, deja constituit în anul 2013), care să pună laolaltă competențe le și resursele din mediul universitar, de afaceri,
instituțional și financiar. Se recomandă de asemenea susținerea cu prioritate a programelor educaționale unice sau competitive în context național (arhitectură navală, nutriție și industrie alimentară), p entru care există cerere pe piața locală a muncii și care poate atrage inclusiv
studenți din alte țări.
Universitatea „Dunărea de Jos”
Universitatea „Dunărea de Jos” este cea mai veche din municipiul Galați și funcționează în prezent
cu 15 facultăți, ce reunesc peste 10.000 studenți, în 46 de domenii la formele de învățământ de
licență și masterat la zi, la distanță și cu frecvență redusă.
Universitatea a fost clasificată de către Ministerul Educației și Asociația Universităților Europene în
categoria a II-a „Universități de educație și de cercetare științifică” și a primit în anii 2008 și 2013
din partea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior ARACIS calificativul „Grad de încredere ridicat”. Unele programe de studii ale facult ăților de Mecanică, Știința și
Ingineria Alimentelor, dar și Inginerie (Brăila) sunt clasificate în grupa A, primele pe țară. În cadrul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor există un masterat unic în țară – Masteratul de nutriție,
cu o abordare i nterdisciplinară, îmbinare între domeniul tehnic și medicină.
În cadrul Universității „Dunărea de Jos” există 10 școli doctorale ce pregătesc 500 doctoranzi îndrumați de 75 de conducători științifici de doctorat. De asemenea în cadrul universității funcțio nează 24 de centre de cercetare.
Baza materială cuprinde 12 clădiri destinate învățământului (săli de curs, amfiteatre, laboratoare, biblioteci, săli de lectură), 13 cămine cu o capacitate de 3.000 de locuri, grupate în 4 campusuri, o cantină -restaurant, 2 săli de sport, o bază sportivă și un dispensar studențesc.
În perioada 2007 – 2012 numărul de studen ți înscriși la facultă țile din cadrul Universităț ii
„Dunărea de Jos” a înregistrat o tendin ță descendentă cu excepția Facultății de Arhitectură Navală
(+10,4%), Facultății de Știin țe și Mediu(+23,7%), Facultății de Medicină și Farmacie(+40,6%),
Facultății de Arte (dublarea numărului de studen ți de la 70 în 2007 la 141 în 2012). Având în
vedere această evolu ție a numărului de studen ți, se poate aprecia o cre ștere a potențialului de
angajare al tinerilor absolven ți în domeniul sănătăț ii și în industria navală.
În celelalte sectoare ale economiei scăderea numărului de absolven ți de facultate determină un
deficit de personal cu studii superioare în domeniile re spective. Această reducere a numărului de
studenți poate duce și la reorganizarea Universității, prin comasarea unor facultăți; astfel, în cursul anului 2014 a existat o fuziune între Facultatea de Mecanică și Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului (fosta Facultate de Metalurgie).
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
39
Universitatea „Danubius”
Universitatea „Danubius” este o unitate de învățământ superior privată, încadrată în categoria a
III-a („Universitatea centrată pe educație”), acreditată în anul 2002, care dispune de 3 facultăți:
Drept, Științe Economice, Comunicare și Relații Internaționale și de 3 centre de cercetare.
Universitatea funcționează într -o clădire modernă, dotată cu săli de conferințe, trei amfiteatre și
peste 30 de săli de curs, seminarii, laboratoare, săli de lectură și depozit de carte. Aceasta dispune
de terenuri de sport, de pistă de alergări cu tartan, de o cantină -bufet, precum și de o editură. În
prezent Universitatea are în construcție un cămin studențesc ultramodern.
În 2013, Agenția Română pentru Asig urarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS) a acordat
managementului Universității „Danubius” calificativul „Încredere” pentru asigurarea calității
programelor de studii și respectarea standardelor academice de acordare a diplomelor de absolvire. În anul 2013 Universitatea a primit și o nominalizare din partea Oxford Summit of
Leaders la titlul de „Best Regional University”. Universitatea dispune și de un departament de Învățământ la Distanță și Frecvență Redusă, însă datele prezente pe site -ul oficial al acesteia nu
prezintă situația numărului de studenți.
Social și sănătate
Servicii sociale
În municipiul Galați își desfășoară activitatea 42 de unități autorizate, care oferă servicii sociale pentru diferite categorii de beneficiari ( copii, tineri, vârstnici, persoane cu handicap, persoane
expuse violenței domestice, etc.): servicii rezidențiale, de informare, consiliere, de recuperare și reabilitare, de orientare, de mediere, de îngrijiri paleative, etc.
În afara acestora există o serie de alte org anizații non -guvernamentale, fundații ori asociații care
desfășoară activități similare furnizării de servicii sociale pe raza municipiului Galați. Principalii furnizori de servicii sociale de la nivel local sunt Direcția de Asistență Socială și Servicii P ublice din
cadrul Primăriei Galați și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, subordonată Consiliului Județean Galați, dar a cărei infrastructură este concentrat ă în municipiu.
În perioada 2007 – 2012 numărul beneficiarilor de servicii sociale a înregistrat o scădere, datorită
modificării legislației în domeniu, în această perioada neînregistrându -se o reducere a ratei
sărăciei sau a numărului de persoane supuse riscului de excluziune.
Numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială este ridicat, pe fondul
îmbătrânirii populației, al numărului mare de copii ai căror părinți lucrează în străinătate, al creșterii numărului de tineri care se află în căutarea unui loc de muncă și care locuiesc în condiții improprii, al numărului mare de persoane cu handicap.
În perioada 2007 – 2013, au fost derulate mai multe proiecte de modernizare și dotare a centrelor
sociale din subordinea Consiliului Local, Consiliului Județean, dar și al furnizorilor privați care au
contribui t la creșterea capacității autorităților locale de a presta servicii sociale. Dintre acestea,
cele mai importante din punct de vedere al valorii proiectului au fost:
1) Modernizarea Clădirilor Căminului Pentru Persoanele Vârstnice „Sf. Spiridon” (2,6 mil. lei, POR 2007 – 2013);
2) Dezvoltarea și extinderea Centrului Medico -Social (2,85 mil. lei, POR 2007 – 2013);
3) Modernizarea și extinderea centrului multifuncțional de recuperare KIDS (2,75 mil. lei, POR 2007 – 2013);
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
40
4) Înființarea centrului Alzheimer și reabilitarea serviciilor conexe Centrului multifuncțional
de servicii sociale (2,82 mil. lei, POR 2007 – 2013);
5) Centrul social de urgență “Șansa” (0,6 mil.lei, fonduri guvernamentale);
6) Centrul Multifuncțional de Servicii Sociale “Speranța” (0,22 mil. Euro, PHARE 20 04 – 2006);
7) Centrul Mutifuncțional de Servicii Sociale “Speranța pentru vârsta a III -a” (0,22 mil. Euro,
PHARE 2004- 2006, în parteneriat cu Parohia “Pogorârea Sf. Duh”);
8) “Prietenii Școlii” (0,15 mil. Euro, PHARE CBC 2006);
9) Centrul de instruire “Viza pentr u un alt standard de viață” (0,15 mil. Euro, PHARE 2006).
10) Proiectul “Modernizarea Centrului multifuncțional de servicii medico -sociale pentru
persoane vârstnice“ având o valoare de 4,1 milioane lei a fost depus spre finanțare din POR 2007 – 2013 și va fi f inalizat în data de 30.06.2016.
De asemenea, Fundația “Eurodezvoltare” a implementat proiectul “Centrul multifuncțional pentru tineri – Delfinul”, cu o valoare de 3,22 mil. lei, finanțat tot din POR 2007 – 2013.
Primăria Municipiului Galați a depus spre f inanțare prin POR 2007 – 2013 proiectul “Centru
Comunitar de Servicii Sociale – Str. Științei, nr. 26, Municipiul Galați”, în valoare de 12,65 mil. lei,
care a fost contractat și se află în etapa de implementare. Acesta va furniza inclusiv servicii de orientare, consiliere și îndrumare în sprijinul tranziției de la școală la viața activă a grupurilor defavorizate, inclusiv a celor de etnie romă, precum și de calificare/recalificare a persoanelor
provenite din rândul acestora.
Proiectul “Silver City”, finanțat din Programul de Cooperare Transnațională Sud -Estul Europei , în
cadrul căruia Primăria Municipiului Galați a fost partener, a vizat integrarea socio -economică a
seniorilor în comunități urbane sustenabile.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați ( DGASPC ) dispune în Municipiul
Galați de centre de tip rezidențial. În anul 2013, 383 de copii și tineri au fost plasați în centrele de
tip rezidențial ale DGASPC, iar 38 au fost ocrotiți în centrele de zi ale acesteia. La acestea se
adaugă 45 de adulți cu handicap care au beneficiat de servicii de tip rezidențial și 145 care au beneficiat de servicii la centrele de zi.
În domeniul infrastructurii de servicii sociale, DGASPC Galați a implementat proiectul “Modernizarea și extindere a Centrului de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap
adulte nr. 1”, cu o valoare de 1,71 mil. lei, finanțat din POR 2007 – 2013.
Toate aceste proiecte au vizat sprijinirea incluziunii sociale și profesionale a diferitelor categorii de persoa ne provenind din grupuri dezavantajate (femei, romi, tineri, persoane cu diazabilități, etc.),
cunoscute fiind problemele cu care se confruntă acestea în dezvoltarea unei cariere și găsirea unui
loc de muncă.
În pofida investițiilor substanțiale în infr astructura de servicii sociale, centrele sociale existente la
nivel local au o capacitate insuficientă în raport cu numărul potențial de beneficiari, oferta de astfel de servicii fiind încă insuficientă. De asemenea la nivelul municipiului se resimte un de ficit
de locuințe sociale și pentru tineri, în raport cu numărul mare de persoane care locuiesc în condiții improprii.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
41
Pentru perioada 2016– 2025 strategia de dezvoltare a serviciilor sociale în municipiul Galați
prevede:
• Furnizarea în mod diversificat ș i echitabil a serviciilor sociale și dezvoltarea categoriilor de
beneficii, servicii sociale și socio -medicale, în vederea acoperirii situațiilor de risc cu care se
pot confrunta diverse grupuri defavorizate;
• Dezvoltarea de servicii sociale pentru copii ș i a măsurilor de prevenire a marginalizării
sociale și separării copilului de părinți;
• Dezvoltarea de servicii de asistență socială pentru persoane vârstnice;
• Îmbunătățirea managementului sistemului de furnizare a serviciilor sociale, a calității
acestora și a gradului de perfecționare profesională;
• Creșterea gradului de integrare socială și îmbunătățirea vieții persoanelor expuse riscului
de marginalizare socială și a familiilor acestora;
• Măsuri de prevenire a situațiilor de dificultate (PREVENTIA) ;
• Îmbună tățirea categoriilor de servicii socio -medicale pentru grupuri devaforizate ale
comunității .
Servicii de sănătate Municipiul Galați este un centru medical de importanță județeană și regională care dispune de unități medicale specializate oferind servicii de sănătate întregii populații a județului și chiar a
județelor învecinate (Tulcea, Brăila etc).
Conform datelor furnizate de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Galați, în perioada 2007 – 2013 infrastructura de sănătate publică în Municipiul Galați a avut următoarea evoluție:
Infrastructura de sănătate publică în municipiul Galați
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Nr. Spitale 7 7 7 7 7 7 7
Nr. cabinete de
specialitate 46 47 50 45 47 47 69
Nr. medici de familie 127 127 128 130 125 125 127
Nr. dispensare medicale 4 4 4 4 4 4 4
Ambulatorii integrate 5 5 5 5 6 6 7
Policlinica cu plată 1 1 1 1 1 1 1
Nr. paturi în spitale 2.615 2.615 2.605 2.317 2.322 2.327 2.437
Nr. medici 488 466 457 460 462 452 458
Nr. cadre medii sanitare 1.863 1.919 1.949 1.759 1.720 1.785 1.758
Nr. ambulanțe 61 56 56 54 54 54 50
Sursa: Direcția de Sănătate Publică Galați
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
42
Se observă o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărul de spitale, numărul cabinetelor de
specialitate și a ambulatoriilor integrate. La num ărul de 7 spitale aflate în evidența Direcției de
Sănătate Publică Galați, se adaugă și Spitalul Militar, subordonat Direcției Medicale din Ministerul
Apărării Na ționale, totalizând un număr de 8 instituții spitalicești pe raza municipiului.
Se observă că în perioada analizată, 2007 – 2013 , a rămas relativ constant numărul medicilor de
familie, numărul de dispensare medicale și numărul de policlinici cu plată.
Evoluții negative se înregistrează în cazul paturilor din spitale (scădere de la 2.615 în 2007 la 2.437
în 2013), a numărului medicilor (scădere de la 488 în 2007 până la 458 în 2012) și a numărului cadrelor medii sanitare (scădere de la 1863 în 2007 până la 1758 în 2012). Numărul de ambulanțe este d e asemenea în scădere, de la 61 la nivelul anului 20 07 până la 50 în 2013.
Reducerea numărului de paturi în favoarea serviciilor de tip ambulatoriu se datorează restructurării rețelei de unități medicale din sectorul public. În ceea ce privește scăderea numărului de personal medical din sectorul public , aceasta se datorează migrației specialiștilor
către sectorul privat sau către alte țări.
Pe raza Municipiului Galați își desfășoară activitatea următoarele spitale:
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați (categoria II plan
conformare) – cea mai mare și mai importantă unitate medicală a județului avand 44 de
secții și 1.222 paturi;
Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Spiridon” Galați (categoria V) – dispune de 4 secții și circa
300 de paturi;
Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasa P arascheva” Galați (categoria V) – totalizează
aproximativ 150 de paturi, în 3 secții;
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” Galați (categoria IIM) – își desfășoară
activitatea prin 9 secții și compartimente, precum și alte laboratoare și servicii. Are o capacitate de circa 300 de locuri ;
Spitalul Militar de Urgență „Dr. Aristide Serfioti” Galați (categoria IV) – cu un total de peste
200 de paturi și o gamă diversificată de servicii;
Spitalul de Obstetrică – Ginecologie „Buna Vestire” Galați (c ategoria V) – efectiv de circa
130 paturi, dispune de 3 secții, 3 laboratoare și 12 compartimente ;
Spitalul General Căi Ferate Galați – are în structură două ambulatorii de specialitate în care
funcționează 22 cabinete medicale ;
Spitalul de Psihiatrie „Eli sabeta Doamna” Galați (categoria V) – cu 3 secții de psihiatrie și un
disponibil de 235 paturi.
Cu toate că majoritatea spitalelor aflate în subordinea Consiliului Local și al Consiliului Județean Galați au beneficiat de investiții semnificative în ultimii ani, există încă unități care nu
funcționează în spații corespunzătoare și nu sunt dotate cu aparatură modernă.
În perioada 2007 – 2008, au fost realizate demersuri concrete în vederea construirii Spitalului
Regional de Urgență Galați – Brăila, fiind realizat un studiu de fezabilitate și identificat un teren de
circa 15 ha, între cele două municipii, în extravilanul comunei Vădeni. Acesta ar presupuse o investiție de minim 170 mil. Euro și ar cuprinde, conform planului inițial, 450 de paturi, un campus universitar, un heliport și locuințe de serviciu pentru personalul medical. Până în prezent nu a fost
identificată o sursă de finanțare pentru realizarea acestei investiții, fiind analizată chiar și posibilitatea realizării unui parteneriat public -privat.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
43
Infrastructura de sănătate privată în municipiul Galați
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Nr. centre medicale de
specialitate 3 4 4 4 3 5
Nr. cabinete de medicină general ă 39 43 45 47 47 48
Nr. cabinet medicale de familie 14 15 16 16 126 126
Nr. cabinete stomatologice 113 113 119 127 225 204
Nr. cabinete medicale de specialitate 99 161 179 170 170 183
Nr. farmacii 75 75 75 76 98 98
Nr. puncte farmaceutice 38 66 61 21 23 226
Nr. laboratoare medicale 31 18 24 50 47 47
Nr. laboratoare de tehnică dentară 7 7 7 7 7 7
Nr. medici 83 84 85 85 239 240
Nr. farmaciști 128 128 128 127 137 149
Nr. stoma tologi 101 101 119 128 243 159
Nr. cadre medii sanitare 482 480 475 474 695 691
Sursa: Info TEMPO on line INSSE
În perioada analizată se constată că sectorul d e servicii medicale private s -a dezvoltat continuu,
fiind inaugurate noi centre și cabinete medicale private, cabinete stomatologice, farmacii și puncte farmaceutice, laboratoare de analize etc. Totuși, Municipiul Galați nu dispune încă de nici
un spital privat.
Concluzionând, infrastructura de servicii medicale din municipiul Galați s -a îmbunătățit în ultimii
ani, atât datorită investițiilor realizate în unitățile spitalicești publice, cât și datorită dezvoltării
sectorului privat. Toate acestea s -au conc retizat în creșterea speranței de viață a populației
municipiului de la 73,16 ani, în 2007, la 74,93 ani, în 2012, nivel similar cu cel înregistrat la nivel
național.
Nivelul de dotare a unităților spitalicești cu aparatură medicală este insuficient, unele dintre acestea având nevoie de investiții suplimentare pentru reabilitare și modernizare. De asemenea migrarea personalului medical din sectorul public către mediul privat sau către alte țări, a devenit un fenomen cu impact negativ asupra sistemului medi cal local, ca și lipsa unui spital regional de
urgență la standarde europene.
Morbiditatea și mortalitatea populației sunt în creștere, pe fondul îmbătrânirii demografice, a acțiunilor precare de prevenție, dar și a accesului la servicii medicale de calit ate al tuturor
cetățenilor.
Pentru perioada 2016 -2025 se recomandă continuarea investițiilor în modernizarea și dotarea
tuturor unităților spitalicești și de tip ambulatoriu de la nivelul municipiului Galați, astfel încât să se asigure accesul cetățenilor la servicii medicale de calitate. Aceste investiții trebuie însoțite de
măsuri de formare profesională continuă a personalului medical și de atragere de noi medici în sistem. Pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației trebuie să se pună accent pe
prevenție și pe tratamente în sistem ambulatoriu, prin campanii de informare, de control periodic
a stării de sănătate etc.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
44
Sport
Orașul de la Dunăre are o tradiție veche în domeniul sportului. De -a lungul vremii în Galați și- au
făcut apariția cluburile sportive, deservind multe ramuri sportive: fotbal, rugby, baschet, volei,
handbal, hochei, popice, canotaj, judo, înot, alte sporturi.
Infrastructura sportivă este insuficient dezvoltată, multe din complexele sportive fiind în stare
avansată de degradare .
În Municipiul Galați există 7 stadioane de fotbal din care se remarcă stadionul Dunărea cu o
capacitate de 23.000 locuri dintre care 7.000 locuri pe scaune și stadionul Oțelul cu o capacitate
de 13.500 locuri.
De asemenea sunt omologate 2 săli de sport în care se pot desfășura competiții sportive, Sala
Siderurgistul și Sala Sporturilor de curând reabilitată. Acestora li se adaugă Patinoarul Artificial
care poate găzdui competiții sportive – cu precădere hocheiul.
În Municipiul Galați funcționează Liceul cu Program Sportiv unde învață copii la următoarele
discipline sportive: Atletism (fete și băieți), Fotbal (băieți) Baschet (băieți și fete).
Manifestările sportive cu caracter regulat sunt mai numeroase, calendarul fiecărui an putând
înregistra de asemenea și alte evenimente cu efect în plan turistic.
Echipele care participă la întreceri sportive sunt următoarele:
Echipă Tip sport Desfășurare Campionat
Oțelul Galați fotbal masculin regulat Liga 1
Dunărea Galați hochei
masculin regulat campionat nați onal seniori
Phoenix Galați baschet feminin regulat Liga națională de baschet feminin
C.S. Ph oenix Galați baschet feminin regulat Liga 1 feminin
C.S. Ph oenix LPS
Galați baschet feminin regulat Campionatul național – U16
feminin
Phoenix LPS Galați basch et feminin regulat Campionatul național – U13
feminin
C.S. Ph oenix Galați baschet
masculin regulat Liga 1 masculin
Phoenix LPS Galați baschet
masculin regulat Campionatul național – U18
masculin
C.S. Ph oenix LPS 1 baschet
masculin regulat Campionatul na țional – U16
masculin C.S. Ph oenix LPS 2
Phoenix LPS Galați baschet
masculin regulat Campionatul național – U15
masculin
Phoenix LPS Galați baschet
masculin regulat Campionatul național – U14
masculin
C.S. Ph oenix LPS 1 baschet
masculin regulat Camp ionatul național – U13
masculin C.S. Ph oenix LPS 2
C.S. Arcada Galați volei masculin regulat Divizia A 1
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
45
CSU Galați volei feminin regulat Divizia A 2 Est
CSU Galați handbal
masculin regulat Divizia A Seria A
CSS Galați handbal
masculin regulat Juniori 1 Seria C
CSS Galați handbal
masculin regulat Juniori 2 Seria C
CSS Galati handbal
masculin regulat Juniori 3 Seria B
CSU Danubius
Galați handbal
feminin regulat Divizia A Seria A
CSS Galați handbal
feminin regulat Juniori 1 Seria C CSH Art Galați
CSS Galati handbal
feminin regulat Juniori 2 Seria D CSH Art Galați
CS United Galați
CS United Galați
handbal
feminin Regulat Juniori 3 Seria C CS Danubius 2010
Galați
CSH Art Galați
CSS Galați
Dezvoltarea economică
Mediul de afaceri
Municipiul Galaț i, în trecut oraș cu voca ție comercială internaț ională prin care se tranzac ționau
cele mai diverse mărfuri pe calea apei, având ca destinaț ie nu numai România dar și țările vecine
României, a devenit, în perioada anilor ’60, un oraș puternic industrializat. După 1990, municipiul
a înregistrat cel mai mare declin economic dintre municipiile de rangul I (scăderi de peste 50% ale numărului de salariați și ale producției industriale), ca urmare a declinului industriei grele, cu o foart e ridicată pondere în economia locală.
În prezent la nivelul municipiului sunt înregistrați peste 19.000 de agenți economici, dintre care
15.000 de societăți comerciale. Rata antreprenoriatului și numărul de întreprinderi mici și mijlocii
este semnificativ mai scăzut în comparație cu alte municipii de rangul I din România
Municipiul Galați este al doilea pol economic al regiunii Sud -Est, după Constanța și ocupă locul VII
la nivel național după cifra de afaceri totală.
Municipiul Galați este caracterizat de prezen ța dominantă a industriei metalurgice reprezentată
de ArcelorMittal Galați, Galfinband S.A., Profiland Steel S.A. dar și de industria navală – Șantierul
Naval DAMEN Shipyards Galați, Menarom și Institutul de cercetare și proiectare navală Gala ți –
ICEPRONAV, navigație fluvială și activități portuare și diverse întreprinderi din domeniul alimentar,
textil, construc ții etc.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
46
O pondere ridicată în producția industrială a municipiului Galați o reprezintă producția pentru
export, în special la produsele siderurgice, vase maritime și fluviale, ulei combustibil, textile și confecții, accesorii metalice, confecții metalice și altele.
După cifra de afaceri a unităților industriale orientarea economică este următoarea:
Domeniu Orientare după
cifra de afaceri
Total jude ț 19159
Industri a extractiv ă 0,16%
Industria prelucrătoare 37,99%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică 3,58%
Distribu ție apă, salubritate, gestionare deșeuri, activită ți de
decontaminare 3,94%
Construcții 8,06%
Comer ț cu ridicata și cu amănuntul, între ținerea autovehiculelor 35,82%
Transport, depozitare și activităț i de poștă și de curier 3,85%
Alte activități 6,60%
Oportunităț ile de dezvoltare ale orașului constau în încurajarea sectoarelor tradiț ionale și
profitabile , precum și a unor noi ramuri, între care, cu precădere, dezvoltarea sectorului terț iar.
Prezentarea structurii economiei locale pe domenii principale de activitate:
Industria metalurgică
Industria metalurgică reprezintă principala activitate economică d e la nivelul municipiului Galați.
ArcelorMittal Galați (fost Sidex Galați) este cel mai mare combinat siderurgic din România . A fost
cumpărat de LNM Holdings NV în noiembrie 2001 , de la statul român. Începând cu 2004, Sidex
Galați este parte a Mittal Steel, companie formată prin fuziunea companiilor LNM Holdings
NV și Ispat International N. V . După fuziunea dintre Mittal Steel și Arcelor, în anul 2006, din care a
rezultat ArcelorMittal, numele combinatului a fost schimbat în ArcelorMi ttal Galați.
La momentul privatizării, compania producea pierderi de 1 milion de dolari pe zi, din cauza
firmelor – căpușă. Înlăturarea firmelor intermediare a adus combinatul la profit în doi ani după
privatizare, fără ca proprietarul să facă investiții s emnificative. Tranzacțiile bazate pe barter au
fost eliminate complet, imediat după privatizare. S- au creat relații de afaceri directe cu toți marii
consumatori de oțel din România, iar la nivel internațional, compania a beneficiat de rețeaua
grupului.
Sidex a fost un punct nevralgic al negocierilor României cu Uniunea Europeană la unul dintre cele
mai dificile capitole, Concurența . În principal era vorba de ajutoarele de stat acordate
combinatului siderurgic Sidex Galați, Uniunea Europeană cerând ca acestea să fie eliminate.
ArcelorMittal Galați realizează 55,6% din productia de oțel a României, 55% din cea a producției
de laminate și 90,4% din producția de tablă și b enzi laminate la rece. Mai mult de două treimi din
producția metalurgică este exportată . În anul 2009 , ArcelorMittal Galați contribuia cu 3,8% la
exporturile României.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
47
Până în anul 2009, ArcelorMi ttal contribuia cu peste 50% din afacerile operatorului
portuar Comvex , iar circa 58% din traficul pe Canalul Dunăre – Marea Neagră era realizat de
combinatul ArcelorMittal din Galați.
Capacitatea de producție a Combinatului s -a restrâns continuu , în prezent fiind în funcțiune un
singur furnal, cu o capacitate de 2 milioane de tone anual, la care se adaugă un furnal în
conservare, o uzină de aglomerare, o oțelărie, 3 linii de turnare continuă, un laminor de benzi la
cald, un laminor de benzi la rece, două laminoare de tablă groasă și o linie de zincare.
O bună parte din capacitățile de producție rămase în funcțiune au fost modernizate în ultimii ani: Oțelăria, Laminorul de Tablă Groasă nr. 2, Furnalul nr. 5, etc., având ca efect eficientizarea activității și conformarea la standardele europene și naționale de mediu.
În ultimii ani, Combinatul Siderurgic a înregistrat pierderi semnificative, pe fondul reducerii cererii mondiale de oțel, dar și a creșterii costurilor cu energia. Reducerea activității ArcelorMittal, chiar riscul închiderii, este un pericol major atât din punct de vede re economic, cât și social, asupra
căruia vor trebui găsite soluții în următoarea perioadă.
În afara ArcelorMittal la nivelul Municipiului Galați își desfășoară activitatea o serie de firme (Galfinband S.A., Profiland Steel S.A., S.C. MAIRON TUBES S.R.L., etc) care produc importante
fluxuri de capital pe piață. Cele mai multe dintre acestea sunt dependente de activitatea ArcelorMittal, care este principalul furnizor de materie primă.
Acestea produc benzi și tuburi de oțel, plasă de sârmă, tablă cutată/zi ncată și profile din oțel
zincat, țiglă metalică, folie cant, accesorii pentru p rofile metalice, țevi din oțel etc.
Supraviețuirea industriei metalurgice de la nivel local este strâns legată de evoluția cererii
mondiale de oțel, de dinamica prețului la en ergie electrică, precum și de continuarea investițiilor
pentru modernizarea și eficientizarea energetică a unităților de producție deținute de investitorii
de profil .
Industria construcțiilor navale
Șantierul Naval Gala ți este lider în industria navală de mai bine de 100 de ani. Șantierul este
amplasat la malul Dunării între oraș și Zona Liberă. Din 1991 Șantierul Naval Galaț i a devenit
societate pe ac țiuni având ca activitate proiectarea, construc ția, repararea și vânzarea de nave
maritime și fluviale. În martie 1999 pachetul majoritar a fost cumpărat de Grupul de șantiere
navale Damen din Olanda.
Damen Shipyards Galaț i furnizează flotei fluviale și maritime nave de până la 65.000 tdw (barje,
vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere, nave militare, c lippere, yacht -uri de mari
dimensiuni etc) și platforme de foraj marin.
Industria construcțiilor navale a angajat în 2012 circa 2.300 persoane, generând și importante venituri. Clasamentul firmelor active în acest domeniu cuprinde societățile care la nivelul anului 2012 au avut încasări de peste 5 milioane lei. Firmele din domeniu se confruntă cu migrația unui număr important de salariați calificați către șantierele navale din alte țări, unde nivelul de
salarizare este de câteva ori mai mare. Pentru a compe nsa deficitul de personal calificat, Damen
Shipyards Galaț i și-a dezvoltat propriul centru de formare autorizat, unde asigură
calificarea/specializarea până la 400 de angajați anual.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
48
În Galați funcționează, încă din anul 1966, cel mai important institut d e cercetare în domeniul
construcțiilor navale din România – ICEPRONAV. ICEPRONAV S.A. Galați este o companie privată
de proiectare, cercetare și inginerie tehnologică pentru construcții na vale. Din anul 2002 este
membră a grupului International Contract Engineering (ICE) , din Marea Britanie , care deține 98,3%
din acțiunile firmei. Grupul britanic mai deține trei centre importante de proiectare
la Hamburg , Oslo și Newcastle .
Institutul de ține un mare departament de proiectare a navelor, structurilor și echipamentelor
navale, precum și un mic departament de produc ție, cu posibilităț i de testare a modelelor și
prot otipurilor.
În proiectare, institutul operează cu un sistem informatic integrat pentru industria navală
(TRIBON) folosit de toate șantierele românești și de încă peste 300 de utilizatori din toată lumea. Institutul utilizează de asemenea alte sisteme softw are pentru proiectarea sistemelor de
conducte, analize CFD, analize FEM. ICE a proiectat de -a lungul anilor petroliere și vrachiere
variind în mărime de la 1.100 la 170.000 tdw, vase de croazieră, feriboturi, vase de cercetare seismică, nave militare .
ICE are o bază largă de clienți care provin în principal din 3 sectoare de activitate, și anume:
• industria de apărare,
• industria de construcții nave comerciale și
• industria de exploatare petrol și gaze naturale.
Compania are un număr de peste 250 de salariați și o cifră de afaceri de circa 7 mil. de euro anual,
derulând inclusiv proiecte de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniu.
Prin prisma intențiilor de dezvoltare ale investitorilor străini din domeniu, a relansării cererii pentru nave, a tradiție i și forței de muncă calificate din domeniu, este de așteptat ca industria
locală de construcții navale și celelalte activități -suport să cunoască o dezvoltare semnificativă în
ultimii ani și să constituie motorul economiei locale, inclusiv prin formarea u nui cluster în
domeniu.
Transporturile
În anul 2012, în domeniul transporturilor și depozitării își desfășurau activitatea 344 de societă ți
care realizau aproximativ 4% din cifra de afaceri a municipiului. În perioada 2008 -2012, cifra de
afaceri a crescu t cu 24,2% (de la 620 milioane în 2008 la 770 milioane în 2012), numărul de
salariaț i s-a redus cu 3% (de la 5822 la 5650), pe fondul creșterii productivității muncii și a gradului
de automatizare/mecanizare, iar profitul total s -a redus cu 52% (de la 61,5 milioane lei în 2008 la
29,5 milioane lei în 2012) .
În domeniul transportului rutier de mărfuri și persoane, activau 280 de societăț i (cu 51,3% mai
multe ca în 2008) cu un număr total de 2889 salariaț i (cu 4,37% mai pu țini ca în 2008), o cifră de
afaceri totală de 284 milioane lei (cu 68% mai mare ca aceea înregistrată în 2008) și profit net
total de 7,6 milioane lei (dublu faț ă de anul 2008) .
În func ție de profitul raportat în 2012, cei mai importan ți agen ți economici care își desfășoară
activitatea în ac est sector sunt: ROMPORTMET S.A., NAVROM BAC S.R.L., HIDROMECANICA S.R.L.,
EUROPOLIS SHIPPING AND TRADING S.R.L., DOCURI S.A., INTERTRANS S.A. etc. În domeniul transportului pe apă activează 10 societă ți cu 813 salaria ți (dublu fa ță de 2008), cu o
cifră de afaceri de 269 milioane lei (cu 16,4% mai mare ca în 2008) și un profit total de 7,7
milioane lei (cu 50% mai mic decât cel raportat în 2008).
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
49
Traficul maritim și fluvial al județului Galați este derulat prin complexul portuar Galați alcătuit din
Portul Docuri, Portul Bazinul Nou, Portul Comercial Vechi și Portul Mineralier.
Acest complex portuar oferă numeroase oportunități pentru economia întregii zone. În structură,
ponderea traficului maritim este superioară celei corespunzătoare traficului fluvial ca număr de
nave, însă inferioară după tonajul mărfurilor transportate.
Portul Galați se întinde pe o suprafață de 865.131 mp și dispune de 2 bazine portuare și 56 de
dane de operare. Lungimea cheurilor: vertical = 4.675 m; pereat = 2.390 m. Portul este cone ctat la
rețeaua feroviară, infrastructura de acces având o lungime în raza portului de 12,34 km, pe
ecartament standard și câteva linii pe ecartament larg, rusesc, în lungul danelor de operare, dar
care nu sunt utilizate în prezent. Portul dispune de posibilități de transpunere/transbordare a
vagoanelor, fapt ce îi conferă un avantaj pentru derularea activității de transport intermodal.
Deși afacerile companiilor locale care se ocupă cu transportul pe apă au crescut în ultimii ani,
volumul de mărfuri transp ortate se mențin e la un nivel extrem de scăzut în raport cu potențialul
Dunării, care este una dintre axele prioritare TEN -T de la nivel european, implicit și cu al portului
Galați.
Conform datelor Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați, volumul de mărfuri tranzitate prin Portul Galați a scăzut de la 10,05 mil. tone în 2007, la 3,99 mil. tone în 2012 ( -60,3%), concomitent cu o scădere cu 66, 6% a numărului de nave operate.
Această dinamică este influențată și de scăderea volumu lui de activitate al ARCELORMITTAL,
principalul operator economic din municipiu, care importă și exportă cantități importante de produse metalurgice (materii prime și produse finite).
Pentru revitalizarea sectorului de transporturi și depozitare este nece sară dezvoltarea unei
infrastructuri intermodale de transport, continuarea investițiilor în modernizarea transporturilor pe Dunăre și a infrastructurii portuare, modernizarea rețelei de transport rutier și feroviar, dezvoltarea agriculturii, precum și rela nsarea activității de producție de la nivel local, prin
atragerea de noi investitori. Dezvoltarea sectorului de transporturi de persoane este direct influentață de dezvoltarea turismului în bazinul Dunării și de dinamica investițiilor în infrastructura feroviară și rutieră, care să faciliteze mobilitatea populației.
O investiție care ar putea conduce la dezvoltarea sectorului de transport și logistică de la nivel local ar fi construcția unui aeroport internațional în zonă, care ar deservi o aglomerare urbană de peste 400.000 de locuitori și o zonă polarizată de peste 1 milion de locuitori (județele Galați, Brăila
și parțial Vrancea, Vaslui, Tulcea, chiar și sudul Republicii Moldova).
Sectorul construcțiilor
În Municipiul Galați companiile care își desfășoară activitatea de construcții acoperă o paletă largă
de lucrări din zona construcțiilor de drumuri și poduri, civile și industriale, tehnico -edilitare,
hidrotehnice și de mediu, la care se adaugă producția de materiale de construcții (betoane, mortare, mix turi asfaltice, agregate minerale, confecții metalice, tâmplărie etc.), laboratoare de
construcții, înc hirieri de utilaje etc.
La nivelul anului 2012 în construcții existau 743 firme, dintre care 10 firme au avut cifre de afaceri de peste 10 milioane lei și peste 3.400 locuri de muncă. Companiile gălățene din domeniul
construcțiilor asigură peste 8.000 de locuri de muncă, având o piață de desfacere regională și chiar națională.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
50
Toate companiile au înregistrat profit în anul 2012, ceea ce indică faptul c ă acest domeniu este
unul stabil și nu există premise pentru insolvența sau falimentul unor companii de profil, în pofida
lipsei de lichidități de pe piața de profil. Topul celor mai importante companii locale din domeniul construcțiilor este prezentat în anexă. Cifra de afaceri a companiilor de construcții din domeniu a
crescut, chiar și pe fondul crizei globale, prin extinderea pieței de desfacere către alte județe, preponderent din zona Moldovei. O mare parte dintre lucrările acestor firme s -au realizat cu
fonduri guvernamentale și din fonduri europene, în condițiile blocării unor proiecte private pe fondul crizei. Deși fondurile publice au reprezentat o alternativă pentru supraviețuirea firmelor din domeniu în perioada de criză, acestea au generat și nu meroase blocaje în activitatea acestor
companii din cauza întârzierii alocării lor, conducând chiar și la insolvența unor constructori.
Dinamica sectorului construcțiilor depinde de volumul investițiilor din fonduri publice (cu precădere în domeniul infr astructurii tehnico -edilitare și de transport, dar și a relansării apetitului
investițional în mediul privat (de ex. construcții rezidențiale, comerciale, industriale etc.).
Industria alimentară și a băuturilor
În municipiu marile unități de industrie alimentară (S.C. GALMOPAN S.A., S.C. GALACTA S.A., S.C. GALCO S.A. Galați) și- au încetat activitatea datorită atât incapacității acestora de a se adapta la
cerințele economiei de piață cât și managementului defectuos practicat de conducerile acestor
unități. Totuși există în municipiu unităț i de morărit și panifica ție, prelucrarea cărnii, bere,
prelucrarea peștelui, uleiuri vegetale , care își desfășoară activitatea în bune condiții.
Industria alimentară joacă un rol important în economia municipiului Galați, fiind reprezentată de
companii importante, precum S.C. PRUTUL S.A. (ulei vegetal ), S.C. ALMERA INTERNATIONAL S.R.L.
(lactate și brânzeturi), S.C. SALTEMPO S.R.L. (carne și preparate din carne). Aceste companii din industria alimentară au înregistrat o din amică pozitivă în perioada 2007 – 2012: cifra de afaceri a
S.C. PRUTUL S.A. a crescut de 3 ori la peste 100 mil. Euro anual, devenind unul dintre cei mari producători de ulei vegetal din România. Cifra de afaceri a S.C. ALMERA INTERNATIONAL S.R.L. s -a
dubl at, în același interval, ajungând la peste 10 mil. Euro, cu toate că o mare parte a acesteia este
realizată de fabrica din județul Bacău. O dublare a cifrei de afaceri s -a înregistrat și în cazul
producătorului de preparate din carne S.C. SALTEMPO S.R.L.
Industria de procesare a materiilor prime agricole de la nivel local are un potențial deosebit de dezvoltare, prin proximitatea unor zone agricole extinse în județele din jurul municipiului, a cererii în creștere de alimente la nivel mondial, a disponibili tății fondurilor europene pentru dezvoltarea
agricultu rii și a industriei alimentare etc.
Agricultura
În anul 2012, suprafaț a agricolă (din intravilan și extravilan) a Municipiului Galați era, confo rm
datelor INS, de 13.535 ha, din care 12.819 ha repreze ntau suprafaț a arabilă, 406 ha pășunile, 99
ha viile și pepinierele viticole, 142 ha livezile și pepinierele pomicole, iar 69 ha fânețe.
În conformitate cu PUG al Municipiului Galați, elaborat în anul 2013, suprafața agricolă totală de la nivelul municipiului era de 12.668,94 ha, fiind amplasată exclusiv în extravilan și alcătuită din: 12.420,55 ha terenuri arabile; 133,64 ha livezi; 23,95 ha vie; 90,80 ha pășuni.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
51
Documentul consemnează de asemenea și schimbarea funcțiunii a 674,96 ha de teren agricol din
intravilanul municipiului, precum și a 194,07 ha de teren aferent unităților agro -zootehnice.
Aceste modificări explică diferențele dintre suprafețele aferente celor două surse sus -menționate
(INS și PUG).
Conform rezultatelor Recensământului General Ag ricol din 2010, în municipiul Galați existau un
număr de 1.318 de exploatații agricole, cu o suprafață agricolă utilizată de 12.063,1 ha. Din cele
1.318 exploatații agricole, 369 sunt mixte (cultivarea plantelor și creșterea animalelor), 834 cultivă exclus iv plante iar 115 sunt axate exclusiv pe creșterea animalelor. Mărimea medie a unei
exploatații agricole din municipiu este de 9,15 hectare și este mai mare decât media județeană de 3,59.
Agricultura în municipiul Galaț i se desfășoară cu tractoare, plugu ri pentru tractoare, cultivatoare
mecanice, grape mecanice, semănători cu trac țiune mecanică ș.a. Gradul de mecanizare al
agriculturii s -a îmbunătățit în ultimii ani, prin achiziționarea de mașini și utilaje moderne,
preponderent în cadrul unor proiecte co -finanțate din programele cu finanțare europeană
(SAPARD, PNDR 2007 -2013).
La RGA 2010, în municipiul Galaț i 11.603,12 ha au fost amenajate pentru irigat, 45,42 ha au fost
certificate ecologic și 171,13 ha se aflau în conversie. Conform datelor Agenției N aționale de
Îmbunătățiri Funciare (ANIF) , pe teritoriul municipiului Galați există 14 stații de pompare și 4 stații
de desecare, puse în funcțiune în anii 70 -80. Dintre acestea, doar 3 au fost modernizate în
perioada 2007 -2013, la care se adaugă un canal d e irigații, cu fonduri de la Banca Mondială, din
PNDR și din fondurile proprii ale ANIF. Deși această infrastructură ar permite irigarea a peste 180.000 ha, suprafața efectiv irigată a fost de circa 1.500 ha. La nivelul municipiului Galați, cele mai mari s uprafețe amenajate pentru irigații și desecare se regăsesc în incinta Brateșul de Jos din
Sistemul Hidro Prut.
La nivelul Municipiului Galați o activitate cu tradiție este cea de pescuit și acvacultură. Conform datelor Agenției Naționale pentru Pescuit ș i Acvacultură (ANPA), la nivelul Municipiului Galați erau
autorizate, la 1 martie 2014, următoarele exploatații piscicole:
– Amenajarea piscicolă de cercetare – dezvoltare Brateș – Crescătorie (225,2 ha)
– Amenajarea piscicolă de cercetare – dezvoltare Brateș – Pepinieră (94,78 ha)
– Amenajarea piscicolă Zătun – Crescătorie (375 ha)
Acestea se află în administrarea Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică,
Pescuit și Acvacultură Galați (ICDEAPA), respectiv a Serviciului Public Județean de A dministrație a
Domeniului Public – Privat Galați.
ICDEAPA Galați, aflat în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sișești”, este singurul institut cu acest profil din țară și derulează programele naționale de cercetare funda mentală și aplicativă în domeniu, înregistrând rezultate recunoscute pe plan intern
și internaționa l (metode, tehnologii, brevete etc.). Pe lângă cele 4 laboratoare, institutul deține și
două ferme de cercetare și dezvoltare la Brateș și Cotu Chiului.
Datele ANPA indică o scădere a activității de pescuit comercial după 1990, o dată cu dispariția
fostelor companii de profil cu capital de stat și a multor unități de procesare. În județul Galați, conform datelor de la Direcția Sanitară Veterinară ( DSV), sunt autorizate 26 de pescării și
magazine de desfacere a peștelui, plus unele unități de procesare de mici dimensiuni.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
52
Sectorul Serviciilor
Comerțul
În municipiul Galați, sectorul serviciilor este dezvoltat, cu peste 1.000 de firme active, iar cea mai
impo rtantă ramură este cea a comerțului. În perioada 2007 –2012 comerțul a înregistrat o creștere
a numărului de societăți active și a cifrei de afaceri în timp ce numărul salariaților s -a redus.
Scăderea numărului de salariați concomitent cu creșterea cifrei d e afaceri poate fi explicată prin
faptul că multe companii cu sediul în municipiul Galați realizează o bună parte a afacerilor în alte orașe (de ex. Arabesque, cu o rețea națională de magazine). Dezvoltarea comerțului modern, cu o productivitate ridicată a muncii, a condus de asemenea la dispariția multor unități comerciale de
foarte mici dimensiuni, care asigurau un număr important de locuri de muncă, dar care nu pot fi la fel de competitive ca marile rețele comerciale cu capital străin.
89% dintre entită țile din acest sector sunt microîntreprinderi (au maxim 10 salariaț i).
În anul 2012 cei mai importan ți agen ți din această ramură sunt: ARABESQUE S.R.L., MAIRON
GALA ȚI S.A., FIGRAN S.R.L., BAUROM CONSTRUCT S.R.L., MYOSOTIS S.R.L., DYNAMIC SELLING
GROUP S.R .L., SILVANO S.R.L., CAVALA GLASS S.R.L., STIBORG PRIM S.R.L., EUXIN S.R.L., TELESYS
S.R.L. Pe lângă agenții economici locali, în ultimii ani au fost deschise noi unități comerciale ale
unor rețele internaționale, cum ar fi: Kaufland (2009, 2013), Billa (2 012), Penny (2013), Lidl (2013-
2014), C arrefour (2011), Auchan (2014) etc.
În anul 2013, a fost inaugurat centrul comercial Shopping City Galați, pe o suprafață de 12 ha, cu 1400 de locuri de parcare și galerii comerciale cu o suprafață totală de 18.000 mp, la care se adaugă restaurante și o zonă de agrement. Printre cei mai importanți chiriași ai centrului comercial se află hypermarket -ul Carrefour și magazinele unor retaileri europeni p recum H&M,
C&A, DM, Intersport etc. În Municipiul Galați mai există 2 centre de mari dimensiuni: Dunărea
Center Mall, cu o suprafață închiriabilă de 10.000 mp și EUROMALL, al cărui proiect a fost abandonat, având o suprafață închiriabilă de 50.000 mp și 800 de locuri de parcare proiectată.
Dinamica inaugurării de unități ale comerțului modern indică faptul că piața locală are un potențial de creștere ridicat, situație confirmată de faptul că nici un astfel de magazin nu a fost
închis în ultimii ani.
IT&C Sectorul telecomunicaț iilor și al informa țiilor a înregistrat o creș tere ușoară în perioada 2007 –
2012 pe fondul cererii tot mai mari de servicii informatice, dar și a investițiilor realizate de companiile din domeniu , dar este încă slab dezvoltat în comparație cu marile centre universitare
din țară (București, Cluj- Napoca, Timișoara, Iași). O contribuție la dezvoltarea sectorului de
software a avut -o și dezvoltarea Parcului Științific și Tehnologic de Software Galați, unde activează
peste 30 de firme de profil.
Industria IT&C este un sector emergent inclusiv la nivel local, cu o valoare adăugată și cu un nivel de salarizare peste medie. Dată fiind calitatea ridicată a forței de muncă din domeniu, este de așteptat ca acest domeniu să continue să se dezvolte la nivel local.
Cele mai importante companii care activează în dom eniu sunt: S.C. SELIR S.R.L., S.C.
DATAMONDIAL S.R.L., S.C. ALTFACTOR S.R.L., S.C. ATTOSOFT S.R.L.
Pe lângă aceste societăț i (cu sediul social în Galaț i), în domeniul telecomunicaț iilor își mai
desfășoară activitatea, prin puncte de lucru sau agen ții, și operatorii naț ionali de telefonie fixă,
mobilă și de servicii de date, precum Telekom, RDS- RCS, UPC, ORANGE, VODAFONE.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
53
Servicii financiare
Sectorul serviciilor de intermedieri financiare și asigurări este dezvoltat, în municipiu fiind prezente cele mai importante bănci și societăți de asigurări din țară. În anul 2012, activitatea s -a
dezvoltat, fiind înregistrate creșteri semnificative ale numărului de locuri de muncă asigurate, cifrei de afaceri și ale profitului net. Locuitorii și agenții economici din municipiul Galați au acces la
o gamă diversificată de produse și servicii financiare (credite, depozite, schimb valutar, plasamente pe piața de capital, hedging, asigurări etc.). Deși unele bănci comerciale și- au
restructurat rețeaua de unități de la nive l local și au operat restructurări de personal, numărul
total de agenții bancare și de asigurări a rămas relativ constant.
Recomandările pentru dezvoltarea sectorului serviciilor în perioada 2016 -2025 sunt legate de
luarea unor măsuri indirecte care să s timuleze astfel de activități:
– construcția unui terminal logistic și a unui terminal intermodal de transport, care să conducă la creșterea tranzitului de mărfuri, implicit și la dezvoltarea ramurii transporturilor rutiere, feroviare și pe apă;
– reabilitarea și modernizarea infrastructurii portuare, cu un impact similar;
– construcția unui aeroport internațional în zona municipiului Galați, care să conducă la
crearea de noi locuri de muncă în domeniul transporturilor aeriene, cu efecte benefice
asupra întregii economii locale, implicit asupra turismului.
Structuri de sprijinire a afacerilor
La nivelul Municipiului Galați există 3 structuri de sprijinire a afacerilor și inovării: Parcul Industrial Galați, Parcul Științific și Tehnologic de Software – Parcul pen tru Tehnologia Informației Galați și
Zona Liberă Galați.
Parcul Industrial Galați a fost inaugurat în 2013 și are o suprafață totală de 21,8 ha, împărțită pe 8
parcele. El este amplasament strategic pe malul Dunării, în sud -estul orașului, în apropierea Z onei
Libere. Parcul dispune de o clădire administrativă, cu spații de birouri, săli de conferințe etc., de
peste 1.400 mp și de o hală de depozitare de 1.100 mp, iar terenurile au acces la rețelele tehnico –
edilitare, putând fi închiriate la prețuri foarte avantajoase (0,8 Euro/mp). Investiția în acest
obiectiv a fost de peste 10 mil. e uro, fonduri de la bugetul local și de stat. Până în prezent, parcul
nu a atras nici un investitor, una dintre cauze fiind lipsa rețelei de energie electrică. Premize pentru d ezvoltare există având în vedere că de curând s -au realizat investiții în drumul de acces și
racordarea la rețeaua de energie electrică, fiind în curs de execuție rețeaua de fibră optică.
Parcul Științific și Tehnologic de Software – Parcul pentru Tehnol ogia Informației găzduiește peste
31 de firme din domeniu, cu un număr total de 300 de salariați. Parcul a fost inaugurat în anul
2004 și dispune de o clădire de circa 1.400 mp, complet renovată și echipată, care găzduiește un incubator de afaceri cu 64 de birouri, sală de conferințe, sală multimedia, sală de protocol, spații
de cercetare, consultanță, instruire.
Zona Liberă Galați (ZLG) , înființată prin H otărâre de Guvern în anul 1994, are o suprafață totală de
139 de ha, terenuri care pot fi puse la disp oziția investitorilor pentru concesiune pe 49 de ani sau
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
54
închiriate pe o durată de până la 5 ani, în vederea realizării de investiții, la prețuri foarte
avantajoase. Terenurile au acces la infrastructura tehnico -edilitară și de transport din zonă. În ZLG
își desfășoară activitatea 30 de firme, dintre care 15 au concesionat terenuri, iar 15 le -au închiriat
sau beneficiază, sub o formă sau alta, de regimul de zonă liberă. Acestea își desfășoară activitatea
în domeniul producției de energie, de laminate și pie se pentru construcții de mașini, al
transportului, depozitării și comerțului cu cereale, produse petroliee, metale și GPL etc. Peste 40%
din suprafața concesionabilă a Zonei Libere este neocupată, o serie de proiecte de investiții fiind
abandonate.
La niv elul municipiului există mai multe structuri asociative ale mediului de afaceri, dintre care se
remarcă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați (CCIA), cu o tradiție de peste 100 de ani
și care a derulat un număr mare de proiecte din domeniul serviciilor de afaceri pentru IMM -uri,
CDI, formare profesională continuă etc.
Pe lângă promovarea intereselor mediului de afaceri, CCIA Galați a întreprins activități continue de promovare a municipiului ca destinație de afaceri, în cadrul unor întâlniri of iciale cu Guvernul și
diferitele agenții guvernamentale, ambasade, evenimentelor de tipul Topul Național al Firmelor, prin semnarea de acorduri de cooperare cu camere de comerț din Rusia, Republica Moldova, China, țări din Europa de Vest etc.
CCIA Galați împreună cu structurile sale , Fundația Școala Română de Afaceri a CCI – Filiala Galați și
Fundația pentru Promovarea Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii Galați, a derulat și derulează o
serie de proiecte menite să contribuie activ la dezvoltarea mediului de afaceri local finanțate prin programe nerambursabile CIP, PHARE, de cooperare teritorială europeană și POS DRU.
Pentru perioada 2016 -2025 se recomandă realizarea de demersuri pentru creșterea gradului de
ocupare a structurilor de afaceri existente la nivel local, prin dezvoltarea capacității de atragere a investitorilor. În acest sens, se va avea în vedere înființarea unui birou unic pentru investitori, care să ofere servicii complete de asistență pentru companiile care doresc să se stabilească în municipiu, să participe la diferite târguri de investiții etc.
Pe de altă parte, trebuie continuate eforturile pentru asigurarea de servicii de afaceri adresate IMM -urilor de la nivel local, prin intermediul structurilor asociative asemenea CCIA Galați, pa rte a
rețelei EEN, dar și a clusterelor existente, care trebuie să beneficieze de sprijin financiar pentru întărirea capacității de a furniza servicii de informare, consiliere, internaționalizare, de formare, de inovare, de cercetare -dezvoltare, dar și de a implementa proiecte de investiții de interes
comun pentru firmele asociate.
Forța de muncă
Conform rezultatelor definitive ale Recensământului General al Populației și Locuințelor din anul 2011, la nivelul municipiului Galați există un număr de 115.79 4 de persoane active (46,4% din
populația stabilă), acestea reprezentând resursele totale de muncă de la nivel local.
Din totalul populației active, 103.512 persoane erau efectiv ocupate (89,4% din resursele de muncă existente și 41,5% din populația stabi lă), dintre care 56.148 de sex masculin (54,2%) și
47.364 de sex feminin (45,8%).
Din totalul populației ocupate, 97.793 aveau statutul de angajați (94,4% din total), 2.301 de întreprinzători/patroni (2,2%), 3.005 de lucrători pe cont propriu (2,9%), iar 389 de lucrători
familiali neremunerați (0,3%). Evoluțiile de pe piața locală a muncii au avut un impact direct
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
55
asupra dinamicii socio -demografice a municipiului. Scăderea cu peste 70% a numărului de salariați
din industrie a condus la migrarea masivă a f orței de muncă disponibilizate, fie către mediul rural,
fie către alte țări, ceea ce a contribuit la scăderea populației stabile cu peste 70.000 de locuitori
față de 1992 și aproape 50.000 de locuitori față de 2002. Datele recensământului general al
popula ției și locuințelor 2011 ne dau o imagine asupra structurii populației ocupate în funcție de
activități.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
56
Structura salariaților din mun Galați în funcție de activități Sursa: RGPL 2011
Se constată că cele mai multe dintre persoanele ocupate din municipiul Galați își desfășoară activitatea în industria prelucrătoare 22,16%, comerț 18,74%, construcții 8,69% și transport –
depozitare 7,93%, administrație publică și apărare 6,77%, învățământ 5,87% și sănătate și asistență socială c u 5,79%. Celelalte activități nu depășesc pragul de 5% importanță în numărul
total de persoane ocupate de la nivelul municipiului Galați.
Conform datelor oficiale ale AJOFM, evoluția numărului de șomeri și a ratei șomajului în municipiul Galați în perioada 2007 – 2013 este următoarea:
An ( Luna
decembrie ) Total
șomeri,
din care Femei Bărbați Rata șomaj
înregistrat
(%) Rata șomaj
feminin
(%) Rata șomaj
masculin
(%)
2007 12589 5422 7167 5,8 5,5 6
2008 14538 6109 8429 6,6 6,3 6,9
2009 24555 9925 14630 11,35 10,06 12,43
2010 21292 8668 12624 9,84 8,78 10,73
2011 15673 6549 9124 7,65 6,96 8,23
2012 18069 7230 10839 9,14 7,87 10,25
2013 18817 7457 11360 9,22 7,84 10,43
Sursa: AJOFM Galați
Trebuie menționat faptul că datele AJOFM nu reflectă în totalitat e fenomenul șomajului de la
nivel local, întrucât ia în considerare doar persoanele fără un loc de muncă care se află în evidențele Agenției Locale de Ocupare a Forței de Muncă.
Astfel, recensământul din 2011 a consemnat, la nivelul municipiului Galați, u n număr total de
12.282 de persoane fară un loc de muncă, ceea ce reprezintă 10,6% din populația activă totală. Dintre acestea, 7.755 (63,1% din total) erau de sex masculin, iar 4.527 de sex feminin (36,9%).
Rata șomajului se menține la cote scăzute față de disponibilizările masive de personal operate de
companiile locale în acest interval (mai ales după 2008, pe fondul crizei locale). Aceasta indică
faptul că o bună parte din persoanele disponibilizate au preferat să migreze către alte localități
sau țări în căutarea unui nou loc de muncă, respectiv au trecut în categoria persoanelor inactive,
prin pensionare. La nivelul municipiului Galați funcționează, în prezent, un număr mare de furnizori publici și privați de formare profesională continuă. Conform datelor Autorității Naționale pentru Calificări, în județul Galați au fost autorizate, în perioada 2004 -2011, 627 de programe ale unui număr de 97
de furnizori autorizați de FPC, cu un număr total de 42.739 de absolvenți care au obținut certificate de calificare și 21.703 care au obținut certificate de absolvire.
Cei mai importanți furnizori de programe de formare profesională sunt: AJOFM Galaț i, S.C. Centrul
de Consultanță și Studii Europene S.R.L., Fundația Școala Română de Afaceri a CCI – Filiala Galați,
Dialfa Security S.R.L., S.C. Andirivac S.R.L., Asociația Ecologică Universitară, AJPS, Universitatea
„Dunărea de Jos”, Colegiul Tehnic „Traian Vuia” etc.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
57
Oferta de servicii de formare profesională continuă se îndreaptă către ocupații relativ noi sau
către cele pentru care există cerere pe piața locală, încercând să suplinească declinul
învățământului tehnic și profesional de după 1990. Numărul participanț ilor la programe de
calificare/ specializare se menține scăzut în raport cu modificările produse pe piaț a muncii de la
nivel local, cel mai mare număr de absolvenți fiind înregistrat în cazul programelor gratuite oferite de AJOFM pentru șomeri sau a celor finanțate din fonduri europene.
Conform datelor OI POSDRU SUD -EST, la nivelul regiunii și a județului s unt implementate sau în
curs de implementare peste 75 de proiecte care au ca obiectiv dezvoltarea resurselor umane și care cuprind inclusiv beneficiari din municipiul Galați.
În perioada 2016 -2025 trebuie asigurat necesarul de forță de muncă calificată pe ntru sectoarele
cu o evoluție ascendentă sau emergente de la nivel local (construcții navale, transporturi pe apă,
servicii, turism, energie etc.). Aceasta se poate realiza prin revitalizarea învățământului tehnic și
profesional de la nivel local, respectiv prin dezvoltarea de noi programe de formare profesională continuă pentru adulți, împreună cu principalii agenți economici de la nivel local.
Taxe și impozite
La nivelul municipiului Galați au fost delimitate 4 zone de impozitare (A, B, C, D), cu valori diferite ale taxelor și impozitelor pe proprietate. Municipiul Galați are un nivel redus al impozitelor pe proprietate, fiind acordate inclusiv bonificații și facilități pentru plata anticipată sau pentru
persoanele care investesc în reabilitarea termică a locuințelor.
Față de anul 2013, în 2014 un număr de 71 străzi au fost trecute într -o zonă fiscală superioară,
după ce au beneficiat de investiții în infrastructură. De asemenea, au existat și unele străzi care au
trecut într -o zonă fiscală inferioară.
În cazul autovehiculelor, impozitele cresc gradual odată cu dimensiunile motoarelor.
Municipalitatea percepe de asemenea o taxă de habitat direcționată către finanțarea serviciilor de salubritate și o taxă de ecarisaj.
În ultimii ani, taxele și impozitele locale nu au fost majorate, ci doar indexate cu rata anuală a
inflației (sub 5%).
De facilități fiscale beneficiază și firmele instalate în Zona Liberă Galați.
În perioada 2016 -2025, se recomandă adoptarea unor scheme suplimentare de stimulare a
reparațiilor fațadelor clădirilor și reabilitării termice a clădirilor, dar și scheme locale de ajutor de minimis pentru in vestitori, în vederea creării de noi locuri de muncă și a creșterii gradului de
ocupare a structurilor de sprijinire a afacerilor și inovării existente.
Turism / Servicii
În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Național ( PATN ) secțiunea VIII – zone
turistice, adoptată prin OUG 142/2008, municipiul Galați constituie unitate administrativ –
teritorială cu o concentrare foarte mare a resurselor turistice (cf. OUG, Anexele 1, 2), fără
probleme în privința infrastructurii turistice (cf. OUG, Anexele 3, 4) și tehnice (cf. OUG, Anexele
5, 6). Această încadrare are în vedere raportarea la criterii și repere cantitative de maximă generalit ate aplicate la nivel național. Totuși, în analize și comparații punctuale, situația
potențialului turistic la nivelul municipiului Galați este mult mai nuanțată.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
58
Resurse turistice naturale
Dintre componentele cadrului natural, pe teritoriul administrativ al municipiului Galați au fost identificate ca relevante din punct de vedere turistic un număr de 11 elemente de hidrografie
(râuri și lacuri), o arie forestieră și două rezervaț ii naturale: Ostrovul Prut și locul fosilifer Tirighina –
Barboși, cărora li s e adaugă o serie de elemente naturale aflate în diverse grade de amenajare.
Elementele geografice naturale relevante pentru valorificare turistică în municipiul Galați
Element
natural Arie protejată Caracteristici Amenajări Valorificare Forme de
turism
asociate
Dunărea 22 km lungime
4 km faleza Da agrement, turism
sportiv, turism
gastronomic, turism
cultural, pescuit
sportiv
Delta Dunării <1% pe teritoriul
Galaț i ecoturism
Ostrovul Prut 62 ha, rezervație de
interes național Nu agrement ecoturism
Prutul Parcul Natural
Lunca Joasă a
Prutului
Inferior interes comunitar Nu pescuit sportiv ecoturism
Siretul Lunca Siretului inferior Nu pescuit sportiv ecoturism
Lacul Zătun 28,5 ha Da pescuit sportiv
Lacul Brateș Lacul Brateș 2069 ha
arie protejat ă spe –
cială avifaunistică Da pescuit sportiv ecoturism
Lacul Mălina 127 ha Da pescuit sportiv
Lacul Cătușa 30 ha Nu antrenament caiac
Lacul
Seromgal 2 ha Nu pescuit sportiv
Lacul La
Salcâmi 5 ha Da agrement, pescuit sportiv
Lacul
Vânători 10 ha Da pescuit sportiv
Balta Moartă 2 ha Nu pescuit sportiv
Pădurea
Gârboavele Pădurea
Gârboavele interes comunitar
219 ha Da agrement
turism cultural ecoturism
Tirighina
Barboși Rezervație
paleontologică
(1 ha) Nu turism cultural
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
59
Se constată că din tre categoriile de resurse naturale lipsește integral categoria ”balnear”, în timp
ce categoria ”peisaj” este reprezentată de doar două grupe de elemente – hidrografie, vegetație &
faună. În aceste condiții, ale unei diversități naturale limitate, se impun e maximizarea valorii
categoriilor de resurse existente.
Zone verzi amenajate (relevante pentru valorificare turistică în municipiul Galați)
Element Caracteristici
cele mai reprezentative spa ții verzi deschise permanent *
Faleza Dunării 20 ha
Grădina P ublică ( monument de artă peisagistică) 8,6 ha
Parc Selgros 4,5 ha
Parc Rizer 2,6 ha
Parc Carol I/CFR 1,7 ha
Parc Turn TV 1,7 ha
Parc Cloșca 1,6 ha
Parc Libertății 0,9 ha
Parc Vega 0,75 ha
Parc Eminescu 0,3 ha
spații verzi cu destinație specială
Grădina Botanică 18 ha
Grădina Zoologică (Gârboavele) 7 ha
* constituie totodată arii protejate prin HCJ
Resurse turistice antropice
Dată fiind diversitatea elementelor antropice cu potențial pentru turism, acestea au fost grupate atât conform criteriilor utilizate în geografia turismului pentru clasificarea resurselor antropice, cât și în acord cu cadrul de reglementare normativă al acestora (acolo unde există). Întrucât numărul de elemente potențial valorificabile este mult prea mare pentru a fi reda t în materialul de față,
prezentăm, pe scurt, o analiz ă critică a situației acestora.
Cultural -istorice
Zone construite protejate
Legea 5 / 2000 privind aprobarea PATN – Secțiunea a III -a – zone protejate identifică și operează cu 27
de categorii de monume nte. Dintre acestea, pe teritoriul municipiului Galați se află doar două,
respectiv Biserica Precista (categoria biserici și mănăstiri) și castrul roman Tirighina- Barboși
(categoria castre, fortificații romano – bizantine).
Monumente istorice
În conformit ate c u Ordinul Ministrului Culturii nr. 2.361 / 2010, lista monumentelor istorice pentru
județul Galați cuprinde un număr de 266 obiective.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
60
Din acest punct de vedere, sub aspect strict cantitativ, județul Galați se numără printre județele cu
o încărcătură ex trem de modestă la nivel național, situându- se pe locul 39/ 41 (urmat de județele
Ialomița și Brăila).
Din cele 266 monumente, 112 se află în municipiul Galați, fapt ce plasează orașul pe locul 4 la
nivelul Regiunii Sud -Est, ca nivel de concentrare a patrim oniului, după orașele Constanța (132
monumente), Focșani (128 monumente) și Brăila (115 monument e).
O scurtă analiză a celor patru categorii de monumente relevă următoarele:
– din categoria I (arheologie), din cele 6 amplasamente distincte (vezi lista
monu mentelor istorice Galaț i) nu pot fi valorificate efectiv decat siturile Precista și
Tirighina celelalte având localizări improprii includerii într -un circuit turistic;
– din categoria II (arhitectur ă), din cele 178 de elemente (pozi țiile 97 – 175 din list ă),
un număr semnificativ se află în perimetrul celor 3 ansambluri urbane – străzile
Domnească, Eroilor și N. Bălcescu, inclusiv partea veche a orașului, ceea ce justifică
(re)considerarea arealului și o atenție sporită în vederea valorificării sale din punct de
vedere turistic;
– categoria III (monumente de for public, pozițiile 240 – 254 din lista) reunește
elemente care suscită un interes turistic redus, valorificarea putând fi sporită prin includere în trasee turistice tematice ;
– din categoria IV monumente me moriale/funerare, în Galați există doar 2 obiective –
fosta școală bulgară și casa Nicolae Mantu. Se pot identifica și propune alte case
memoriale spre a fi incluse într- un posibil circuit .
– există în întreaga listă de monumente, un singur monument clas ificat în categoria A
(importanță națională) – castrul roman Tirighina -Barboși, a cărui recuperare și valorizare a
început, dar este încă departe de a fi valorificat pe măsură.
Zonele valoroase din punct de vedere urbanistic – Studiul istoric aferent PUG
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
61
Muzee și colecții
În municipiul Galați funcționează cinci muzee al căror profil acoperă o arie tematică bogată –
istorie, etnografie, artă și cultură, știință și tehnică, științe naturale, biserică și creș tinism,
numisatică, filatelie etc.
Muzee gălățene
Element Caracteristici Observații
Muzeul de Istorie ”Paul
Păltânea” secții: Casa Cuza vodă, Casa
colecțiilor și Domnească
Complexul muzeal
de științele naturii „Răsvan
Angheluță” Acvariu, Planetariul,
Observatorul astronomic,
Grădina Botanică, Grădin a
Zoologică cel mai mare și mai modern
observator public din țară
Muzeul istoriei, culturii și
spiritualității creștine 400 piese cel mai nou muzeu al spiritualității creștine
Muzeul de artă contemporană 7000 de piese primul muzeu de artă contemporană ro mânească
din țară;
în prezent fără sediu adecvat
Muzeul satului – gospodărie
tradițională din zona Prutului
inferior (pădurea Gârboavele ) patru gospodării prea puțin cunoscut
Acestora li se adaugă ansamblul de artă monumentală în aer liber ”Tabăra de s culptură în metal”,
majoritatea pieselor fiind plasate în zona falezei. Acesta reprezintă un obiectiv cu caracter de
unicat în România prin numărul de piese, poziționarea lor, tematica, dimensiunea lucrărilor,
tehnica și simbolurile artistice.
Spirituale
Evenimente culturale
În categoria evenimentelor culturale cu relevanță turistică se includ festivaluri, c oncerte,
concursuri, expoziții etc. Acestora li se adaugă, distinct, manifestările și întrecerile sportive.
Întrucât numărul și genul manifestărilor culturale variază de la un an la altul, în studiul de față au
fost reținute doar cele care se desfășoară regulat de mai mulți ani.
Se constată că evenimentele cu potențial de atractivitate din această categorie sunt puține, o singură manifestare având ecou național/internațional.
Element Caracteristici (data, importanța)
Festivalul Scrumbiei Duminica Floriilor , importanța locală
Noaptea muzeelor 18 mai, importanță locală
Festivalul cărții Axis
Libris Sfârșitul lunii mai
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
62
Ziua Marinei 15 august, importa nță regională
Festivalul de teatru luna septembrie, importanță națională
Serbările Galațiului 28-29-30 noiembrie, importanță locală
Pelerinaje
Existența unui număr mare de biserici ortodoxe și a lăcașurilor aparținând altor culte religioase face din or aș un spațiu cu puternic potențial pentru turismul religios și ecumenic. Catedrala
arhiepiscopală și majoritatea bisericilor vechi din oraș reprezintă cele mai cunoscute puncte de atractivitate spiritual -religioasă. În plus, pelerinajele au devenit un fen omen deosebit de activ în
ultimii ani în eparhia Dunării de Jos, desfășurarea lor având loc cu ocazia sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul orașului.
Lăcașuri de cult cu potențial de atractivitate turistică
Element Anul
construirii
Biserici ortodoxe
Biserica Precista 1647
Biserica Mavramol (Adormirea Maicii Domnului) 1702 /1858
Biserica Vovidenia 1790/ 1865
Biserica mănăstirii Sfinții Arhangheli (Metoc) 1801
Biserica Sfântul Nicolae 1845
Biserica Sfinții Voievozi 1863
Biserica Sfântul Spiridon 1817- 1828
Biserica Schimbarea la Față (”greacă”) 1864
Biserica Sfântul Pantelim on (”bulgărească”) 1861 -1887
Catedrala ortodoxă arhiepiscopală Sf.Ier.Nicolae 1906 -1917
Lăcașuri aparținând altor culte
Biserica romano -catolică 1844
Biserica armeană 1858
Biserica lipovenească Aprox. 1880
Sinagoga 1875
Tradiții și gastronomie
Deși a pierdut o semnificativă parte din personalitatea de odinioară care se datora multietnicității, există încă în Galați urme și resturi de tradiții și obiceiu ri culinare, dar care nu sunt valorificate. Pe
de altă parte, confluențele culturale actuale se reflectă în apariția restaurantelor ”cu specific”, acestea reprezentând un punct pozitiv în peisajul monoton și uniform al majorității unităților de alimentație publică. Cu privire la specificul local, din intervievarea mai multor persoane aparținând
unor categorii diferite de vârstă, a rezultat că, pe lângă pește, care ar trebui să marcheze statornic specificul gastronomic local, se mai pot adăuga și alte produ se. Unele dintre acestea, fără a fi pur
autohtone, pot atrage prin calitate și inedit – mucenici moldovenești, turte cu n ucă, bragă,
baclavale, zacuscă etc.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
63
Restaurante cu specific
Nume Specific
Corneliuss românesc
Crama Haiduceasca românesc
Crama Lau tarilor românesc
El C.O.Jones mexican
Ixelles belgian
Antique italian
Yako vietnamez
Dakota Steakhouse american
Takis grecesc
Tratoria Alfredo libanez
Fei Hang chinezesc
Nava Malnaș Pescăresc
Pestera turcesc
Blue Aqua fructe de mare/peș te
Union Jack englezesc
Tehnico -economice
Turnuri, poduri, obiective industriale
Deși mai puțin obișnuite, aceste tipuri de resurse turistice completează paleta locală, fiind reprezentate prin două obiective: turnul de televiziune și gara fluvială – Palatul Na vigației (sediul
mai multor instituții, printre care " Administrația Porturilor Dunării Maritime " sau "
Compania de
Navigație Fluvială Română Navrom ").
Comerț, târguri, expoziții
Ca și în cazul evenimentelor culturale, lista târgurilor și expozițiilor poate varia semnificativ de la un an la altul. Sun t totuși de menționat câteva târguri a căror derulare a atras în ultimii ani un
număr important de participanți atât din județ și împrejurimi, cât și din țară sau străinătate –
Târgul apicol internațional, Târgul de toamnă, Târgul colecționarilor, Târgul e ducațional ”world
education”, Târgul de turism, Expoziția de păsări, etc.
Infrastructura turistică Valorificarea potențialului turistic, atât natural cât și antropic, este strâns legată de calitatea
infrastructurii turistice care necesită investiții perman ente pentru menținerea atractivității turistice
a municipiului Galați.
Componentele infrastructurii turistice identificate și evaluate la nivelul municipiului Galați, conform Ordinului nr. 913 / 30.10.2009, prin care se stabilește metodologia privind evaluar ea
potențialului turistic în unita țile administrativ – teritoriale de bază, sunt:
C1 – unitățile de cazare;
C2 – instala ții de tratament;
C3 – săli de conferin ță, centre expoziț ionale etc.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
64
C5 – alte instalaț ii de agrement (terenuri de golf, plaje omologat e „Blue Flag”, instala ții de
agrement nautic, parcuri de distrac ții, herghelii).
C.1. Unități de cazare
Unitățile de cazare (structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare din municipiul Galați sunt reprezentate de hoteluri (15 unități, reprezentâ nd 71,4% din numărul total de unități de cazare),
vile turistice (3 unități – 14,2%), pensiuni turistice (1 unitate), hosteluri (1 unitate), moteluri (1
unitate), unități tip căsuță (1 unitate).
În ceea ce privește capacitatea de cazare , din totalul de 754 de camere și 1717 locuri de cazare,
cea mai mare pondere este deținută de hoteluri (594 camere – 78,7% și 1231 locuri de cazare –
71,7%), urmate de hosteluri (80 camere – 10,6%; 320 locuri de cazare – 18,6%); vile turistice (60
camere – 7,9%; 126 locuri d e cazare – 7,3%); pensiuni turistice (8 camere – 1%; 16 locuri de cazare –
0,9%) , moteluri (8 camere – 1%; 16 locuri de cazare – 0,9%) și căsuțe (4 camere – 0,5%; 8 locuri de
cazare -0,5%).
Ierarhizarea capacității de cazare (număr camere & locuri de cazare) pe categorii de confort
reflectă predominanța unităților de 3 stele (503 camere – 66,7%; 1007 locuri de cazare – 58,6%),
urmată în mod surprinzător de unitățile de o stea (80 camere – 10,6%; 320 locuri de cazare –
18,6%); cele de 5 stele (69 camere – 9,1%; 161 locuri de cazare – 9,4%); cele de 4 stele (63 camere
– 8,3%; 141 locuri de cazare – 8,2%) și 2 stele (39 camere – 5,1%; 88 locuri de cazare – 5,1%).
Astfel, în urma analizei tipurilor de unități de cazare, a capacității de cazare și a nivelului d e
confort, la nivelul municipiului Galați, punctajul agregat obținut, conform metodologiei de
evaluare mai sus menționate este de 5,95 puncte dintr -un maxim posibil de 7 puncte , acesta fiind
obținut prin însumarea punctajelor parțiale pentru fiecare tip de unitate de cazare ( hoteluri – 5
puncte , pensiuni turistice – 0,07 puncte , alte tipuri de unități de cazare cu excepția hotelurilor și
a pensiunilor turistice – 0,88 puncte ).
În acest context, deși nu înregistrează punctajul maxim, considerăm că municipiul Galați deține o
bază de cazare care poate satisface cu succes cererea turistică ascendentă din ultimii 4 ani,
creșterea capacității de cazare și a gradului de confort (prin apariția de noi unități de cazare sau modernizarea celor existente) putând repreze nta și o direcție de dezvoltare strategică pentru
mediul privat gălățean.
Evaluarea unităților de cazare din municipiul Galați
Nr.
crt. Unitate de
cazare Tip
unitate
de
cazare Număr
camere Număr
locuri Confort
(nr.stele) Nr.camere
/nr. locuri Camere
% Locuri
% Punctaj Nr.camere
/nr. locuri
1 Viva Club Hotel 69 161 5
2 Kreta Hotel 15 33 4
3 Galmondo Hotel 42 94 4
4 Vega Hotel 69 132 3
5 Galați
Centrum Hotel 66 138 3
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
65
6 Danube
Stars Hotel 84 156 3
7 Cornel iuss Hotel 19 39 3
8 Faleza Hotel 73 146 3
9 Alex Hotel 12 24 3
10 Magnus Hotel 49 100 3 594/1231 78,7 71,69 5
11 Royale Hotel 12 30 3
12 Mercur Hotel 41 82 3
13 Complex
Stejarul
(Gârboavele) Hotel 12 24 3
14 Sport Hotel 17 44 2
15 Das Hotel Hotel 14 28 2
16 Pensiunea
Siret
(Șendreni) pensiune
turistică
turistică 8 16 2 8/16 1,08 0,93 0,07
17 Vila Clasic vilă
turistică 6 14 4
1
0,88 18 Vila
Belvedere vilă
turistică 27 58 3 60/126 7,95 7,33
19 Vila Tirighina vilă
turistică 27 54 3
20 Hostel
Waterland Hostel 80 320 1 80/320 10,6 18,6 1
21 Motel
Didona B
(Șendreni) Motel 8 16 3 8/16 1,08 0,93 0,51
22 Complex
Stejarul
(Gârboavele) Căsuțe 4 8 3 4/8 0,53 0,46 1
TOTAL 754 1717 754/1717 100 100 5,95
C.2. Instalații de tratament
Poziția geografică a municipiului Galați explică absența, din păcate, a unor factori naturali
terapeutici care să justifice baze de tratament după modelul stațiunilor balneare naționale și
internaționale de renume. Totuși, stresul cotidian din mediul urban, sedentarismul, condițiile de muncă din ce în ce mai solicitante psihic au generat apariția și dezvoltarea în orașul Galați a unor centre medicale care oferă, alături de activități de relaxare, și proceduri de tratament majore,
concomitent cu proceduri asociate, specif ice f iecărui pacient. În acest sens menționăm Centrul
Delfinul , un concept nou pentru sănătatea locuitorilor orașului, dar și a turiștilor care -l
tranzitează, având o suprafață de 1 .070 m
2 și fiind structurat pe 3 niveluri.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
66
Clinica Aves Medicom este dotat ă cu aparatură modernă de terapie, recuperare medicală,
fizioterapie, kinetoterapie și laser. La această clinică, prin utilizarea procedurilor electrice,
mecanice (kinetoterapie, masaj, recuperare medicală), pacienții sunt tratați de afecțiuni medicale, neurologice, reumatologice, substituind sau ajutând medicația.
În afară de aceste două centre, care oferă proceduri de tratament variate, turiștii pot beneficia de servicii de kinetoterapie la Spa & Fitness Viva Club , situat în interiorul hotelului de 5 stel e Viva
Club, la Centrul de kinetoterapie al Universității ”Dunărea de Jos” din Galați, deschis în anul 2013
în cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport, sau la cabinetul Romi Kinetics.
Suplimentar, în municipiul Galați, sunt prezente și serviciile de wellness oferite de Centrul Elite
Wellness & Spa unde, atât locuitorii urbei, cât și turiștii care tranzitează regiunea pot beneficia de
o serie de tratamente corporale, împachetări sau masaj antistres.
În concluzie, conform criteriilor menționate în metod ologia de evaluare ( numărul instalaț iilor de
tratament, procedurile pe care le realizează instalaț iile de tratament, tipurile de aparate utilizate,
prezenț a facilităț ilor pentru wellness ) municipiul Galați obține punctajul maxim – 5 puncte -,
prezența facilităților de wellness fiind un criteriu decisiv pentru acordarea acestui punctaj.
Centre de tratament în municipiul Galați
Nr.
Unitate
tratament Proceduri tratament Tipuri de aparate Adresa crt.
1 Centrul Delfinul Laserterapie endolaser 422 Bulevard ul
Galați 3E în
spatele
Selgros –
Auchan Termoterapie
Ergoterapie
Kinetoterapie masă pentru elongatii
ELTRAC 471
Centrul Delfinul Magnetoterapie aparatul de
magnetoterapie cu 2
canale independente,
pentru recuperare
medicală; Frecvența de
lucru 1 -100 Hz; putere
de emisie : aprox 100
Gauss; afisaj tip LCD
pentru vizualizarea
parametrilor terapeutici;
unde de emisie
sinusoidale sau
triunghiulare; Bulevardul
Galați 3E în
spatele
Selgros –
Auchan
Electroterapie si
ultrasunete aparat compact
Sonopuls 692 și aparat
terapie cu unde scurte
Curapuls 670
Masaj terapeutic si
antistres
Psihoterapie
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
67
Hidrokinetoterapie
2 Clinica Aves
Medicom balneofizioterapie Strada Ion
Luca
Caragiale, nr.
13 Kinetoterapie
3 Centrul de
kinetoter apie
UGAL Kinetoterapie Str. Garii, nr.
63-65
4 Romi Kinetics Kinetoterapie Str. Oltului,
Nr. 39, Bl. G4C, Sc. 4
5 Spa & Fitness
Viva Club masaj antistres,
kinetoterapie,
electroterapie
Strada Traian nr. 429
6 EliteWellness Eximia
Bd-ul.
Sideru rgiștilor
SD10, parter Ultratone Futura Pro
Împachetări
Masaj antistres
C.3. Săli de conferință, centre expoziționale
Specifice orașelor mari și foarte mari, dezvoltate din punct de vedere economic, turismul de afaceri a prins contur din ce în ce mai mult și în orașul Galaț i, mai ales după privatizarea
combinatului siderurgic și a șantierului naval.
Acestuia i se adaugă și tipuri noi de turism, precum cel academic sau cultural. Acestea presupun, printre altele, existența unor spații de re uniune, conferințe sau dezbateri.
În acest sens, în prezent, municipiul Galați dispune de 21 de săli de conferință cu o capacitate
totală de 2006 locuri , unde se pot organiza numeroase evenimente de afaceri, majoritatea fiind
situate în incinta unităților de cazare. Conform metodologiei menționate, punctajul obținut de
Galați la acest capitol privind capacitatea infrastructurii pentru conferin țe, reuniuni și manifestări
expozi ționale este de 2,75 puncte dintr -un maxim de 6 puncte, indicând necesitatea creș terii pe
viitor a numărului spaț iilor individuale, respectiv a capacității totale.
Săli de conferință (număr și capacitate) din municipiul Galați
Nr.crt. Sala de conferință Număr
săli Număr locuri Punctaj
1 Vega 3 120
2 Galați Centrum 2 240
3 Cent rul de Afaceri Dunărea 3 135
4 Kreta 1 40
5 Viva Club 3 510
6 Alex 1 60
7 Magnus 1 100
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
68
8 Mercur 1 80
9 Galmondo 1 50
10 Vila Belvedere 1 55
11 Vila Clasic 1 50 2,75
12 Complex Stejarul 1 45
13 Teatru Dramatic 1 321
14 Aula Magna UDJ 1 200
Total 21 2006
C4. Alte instalaț ii de agrement
Municipiul Galaț i, prin poziț ia sa geografică în imediata apropiere a unor importante și valoroase
zone turistice, cât și prin resursele proprii de care dispune, oferă posibilităț i largi pe ntru
dezvoltarea turismului de tranzit, alături de turismul de afaceri și turismul de weekend .
Astfel, fluxurile turistice dinspre țările dunărene ale Europei Centrale spre Delta Dunării precum și
axele comunicaț ionale spre nordul și estul țării, litoralu l Mării Negre și Delta Dunării trec prin
Galaț i. În acest context orașul Galați ar trebui să dispună de o serie de instalații de agrement care
să le ofere atât turiștilor veniți pentru business, celor aflați în tranzit, dar și locuitorilor orașului posibilitatea relaxării în timpul liber.
În prezent, instalațiile de agrement reprezentative pentru municipiul Galați sunt:
• Tudor Vladimirescu , navă de agrement.
• Vega River , navă de agrement la bordul căreia turiștii pot face croaziere pe Dunăre spre
gurile de v ărsare ale Siretului și Prutului, canalul Măcin și Tulcea cu o durată de minim 2
ore. De asemenea, având în vedere faptul că nava are o capacitate de 60 de persoane se organizează și excursii de maxim 3 zile în Delta Dunării.
• Herghelia de la Tulucești , situată la marginea pădurii Gârboavele, pe DN24 D, la 17 km de
municipiul Galați, a fost înfiin țată în 1999, fiind populată cu material biologic din varietatea
rasei Ghidran, provenit de la Herghelia Rădău ți. În prezent oferă posibilitatea practicării
echitației, vizitării și observării cabalinelor, plimbărilor cu trăsura în pădurea Gârboavele trasă de cai sau de ponei în sezonul estival. În viitor autoritățile locale ar trebui să modernizeze herghelia, amenajarea unui manej acoperit fiind necesară pentru prac ticarea
echitației pe tot parcursul anului.
• Patinoarul artificial Dunărea oferă posibilitatea practicării patinajului sportiv pentru
locuitorii orașului, dar și pentru turiștii aflați în tranzit, atunci când nu au loc manifestări sportive naționale și inte rnaționale.
Punctajul acordat instalațiilor de agrement în urma evaluării realizate este de 0,5 puncte dintr -un
maxim posibil de 1 punct, orașul Galați având un număr redus de instalații de agrement care pot motiva deplasarea turiștilor.
Potențialul turi stic – tablou sintetic
Având în vedere cele analizate anterior, situația potențialului turistic (cuantificat) al municipiului
Galați se prezintă astfel:
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
69
Potenț ial turistic natural
Tipul de resursă Categoria Criteriul Punctaj
mun. Galați
Naturale Cadrul natural • poziția pe trepte de relief 1
câmpie (1 p)
1 dealuri și podișuri (2 p)
subcarpa ți (3p)
mun ți (4p)
litoral și Delta Dunării (4 p)
• geomorfologie 0
prezen ța unor chei, abrupturi,
relief carstic, vecinătatea unor
unităț i impunătoare 1 p 0
• vegetație 0,5
pădure peste 30% (1 p)
pădure sub 30% (0,5 p) 0,5
• fauna 0
interes cinegetic mare (1 p) 0 interes cinegetic mediu (0,5 p)
• hidrografie 1
prezen ța unor lacuri, amenajări
pisci cole, izvoare minerale,
cascade 1 p
1
• peisaj 1
interes mare (2 p)
interes mediu (1 p) 1
Maxim 10 p. 3,5/10
Factori naturali terapeutici Maxim 10 p. 0/10
Arii naturale protejate Maxim 5 p. 5/5
Total 25 8,5/25
Patrimoniul cultural
Tipul de resursă Categoria Criteriul Punctaj
mun. Galați
Antropice Monumente istorice
de interes na țional I – arheologie
II – arhitectură
III- monumente de for public
IV – memoriale
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
70
Maxim 8 p. 8/8
Muzee si colec ții
publice I. Muzee
II. Colec ții publ ice
Maxim 9 p. 9/9
Arta si tradiț ie
populară I. Festivaluri, târguri obiceiuri,
sărbători, etc.
II. Meșteșuguri populare
8/8
Instituții de spectacole și concerte filarmonici, orchestre, forma țiuni
instrumentale, corale ori vocal
instrumentale etc.
Manifestări culturale repetabile
Maxim 8 p.
Total 25 25/25
Infrastructură specific turistică
Tipul de resursă Categoria Criteriul Punctaj
mun. Galați
Infrastructură
specific turistică C1. Unită ți de cazare hoteluri – 5 p
pensiuni turistice – 1 p
alte tipuri de unităț i de
cazare cu excep ția hotelurilor
și a pensiunilor turistice -1 p
Maxim 7 p 5,95 / 7
C2. Instala ții de tratament Existența a cel puțin 5 instalații de tratament
Maxim 5 p 5 / 5
C3. Săli de conferin ță,
centre expozi ționale peste 10.000 locuri (6p) 2,75 / 6
C4. Pârtii de schi, instala ții
de transport pe cablu numărul, diversitatea,
lungimea, etc (1 p) 0
C5. Alte instalaț ii de
agrement terenuri de golf, plaje
omologate „Blue Flag”, instala ții de agrement nautic,
parcuri de distrac ții, herghelii
(1p) 0,5 / 1
Total 20 14,2 / 20
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
71
Infrastructură generală
Tipul de resursă Categoria Criteriul Punctaj
Galați
Infrastructură generală tehnică Accesul direct la
infrastructura
majoră de transport
16 p Port (1 p) 1
Aeroport internațional/național
(5 p) 0
Acces la drum european (E) (5 p) 5
Acces la drum naț ional și cale
ferată (DN / CF) 5 p 5
Maxim16 p. 11 / 16
Furnizarea de servicii
publice de
gospodărire
comun ală –
Infrastructura
edilitară Alimentare cu apă, canalizarea apelor uzate și pluviale (5 p) 5
Alimentarea cu gaze naturale (4 p) 5
Maxim 9 p. 9 / 9
Furnizarea serviciilor
de comunica ții
electronice –
infrastructura de
telecomunicaț ii Acoperire a GSM cu/sau fără
telefonie la punct fix (1 p)
Telefonie la punct fix (0,5 p)
Fără servicii de telecomunicaț ii (0
p) 5
Maxim 5 p.
Total 30 25 / 30
Punctajul general obținut la nivelul municipiului Galați este de 72,7 puncte (72,7 / 100), ceea ce
semnifică u n potențial turistic mediu -bun.
Circula ția turistică
Motivația deplasării turistice și formele de turism practicate la nivelul municipiului Galați au fost
determinate, pe de -o parte, de construirea și dezvoltarea obiectivelor ec onomice majore ale
orașului (combinatul siderurgic și șantierul naval) și, pe de altă parte, de poziția sa geografică în imediata apropiere a unor importante și valoroase zone turistice.
Specificul activită ților turistice și a unităț ilor de cazare din pre zent a început să se contureze după
anul 1990, turismul de afaceri și turismul de tranzit fiind principalele forme de turism practicate în Galați.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
72
Analiza fluxurilor turistice receptoare arată că în anul 2013 numărul sosirilor în unită țile de cazare
din Galați a fost de 63.521 persoane, dintre aceștia 87,6% fiind cazaț i în hoteluri, 6 ,7% în vile
turistice, 3 ,2% în moteluri, 1 ,7% în pensiuni turistice și doar 0 ,8% preferând hostelurile. Această
structurare a numărului turiștilor sosiți , pe tipuri de unități de cazare , ne arată foarte clar faptul că
turismul de afaceri domină net celelalte forme de turism practicate în orașul Galați (turism de
tranzit, turism de weekend, turism de agrement, cinegetic), turiștii preferând hotelurile cu un
nivel de confort car e depășește adesea 3 stele, unde găsesc majoritatea dotărilor necesare
practicării acestei forme de turism.
Dinamica sosirilor în unitățile de cazare în perioada 2001 – 2013 reflectă trei perioade distincte:
perioada 2001 – 2007 caracterizată printr -un tr end ascendent, de la 48.793 turiști în anul
2001, la 65.576 turiști în anul 2007, acesta fiind maximul de turiști sosiți în orașul Galați pe parcursul întregii perioade analizate. Această evoluție favorabilă a numărului sosirilor după anul 2000 se datoreaz ă schimbărilor înregistrate la conducerea combinatului siderurgic, cât și
la șantierul naval, schimbări care au eficientizat procesele de producție, mărind considerabil volumul comenzilor și a cifrelor de afaceri în această perioadă. De asemenea putem cons tata
că, din anul 2006, locul al doilea în preferințele de cazare ale turiștilor, după hoteluri, este deținut de vilele turistice, care deși dispun de o capacitate de cazare mult mai redusă, oferă un
confort și dotări asemănătoare hotelurilor.
perioada 200 8 – 2010 este perioada crizei economice mondiale, aceasta resimțindu -se și în
municipiul Galați. Scăderea comenzilor înregistrate atât de Arcelor Mittal cât și de șantierul
naval Damen, disponibilizările masive la nivel național și internațional, au deter minat
scăderea constantă a fluxurilor sosirilor la numai 32.236 persoane în anul 2010 (minimul perioadei analizate).
Sosirile pe tipuri de unități de cazare în municipiul Galați în perioada 2001 – 2013
(sursa: INS, Baza de date TEMPO- Online)
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
73
perioada 20 11 – 2013 marchează o creștere constantă a numărului sosirilor, de la 46.843
persoane în anul 2011, la 63.521 persoane în anul 2013, ca urmare a depășirii crizei
economice, numărul comenzilor pentru șantierul naval și combinatul siderurgic fiind hotărâtor pentru această evoluție a fluxurilor turistice. Astfel, atât Damen Shipyards, cât și Arcelor Mittal
au reușit să -și eficientizeze în această perioadă procesul de producție, încât prețul și calitatea
produselor oferite au devenit din ce în ce mai competitiv e pe piața internațională. De
asemenea, diversificarea bazei de cazare, prin apariția motelurilor, care ocupă locul al treilea
în prezent, ca preferință de cazare, în detrimentul hostelurilor și pensiunilor turistice, reflectă evoluția ascendentă a turismu lui de afaceri în Galați.
Analiza fluxurilor turistice la nivelul lunilor calendaristice în perioada ianuari e 2010 – noiembrie
2014 reflectă faptul că activitatea turistică a municipiului Galați este afectată de sezonalitate.
Lunile cu cei mai mulț i turiști sunt cele de primăvară târzie (mai), vară (iunie – august), dar și
început de toamnă (septembrie -octombrie). În trimestrele I (ianuarie, februarie) și IV (noiembrie,
decembrie) numărul sosirilor scade foarte mult, minimul fiind în luna ianuarie 2011, când s -au
cazat numai 1770 de turiști.
Înnoptările în unitățile de cazare din municipiul Galați însumează 124.334 persoane în anul 2013, cea mai mare pondere fiind înregistrată, ca și în cazul sosirilor, la hoteluri (89 ,1% din total),
urmând vilele turistice cu 5,1%, moteluri cu 2 ,8%, pensiuni turistice cu 2 ,4% și hosteluri cu 0 ,6%.
Înnoptările pe tipuri de unități de cazare în municipiul Galați
în perioada 2001 – 2013 (sursa: INS, Baza de date TEMPO- Online)
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
74
Analiza înnoptărilor pe tipuri de unități de cazare în perioada 2001 – 2013 reflectă aceeași evoluție
menționată la începutul capitolului, în analiza sosirilor, perioadele favorabile/nefavorabile fiind
influențate de mutațiile înregistrate de cele două ”motoare economice” ale orașului.
Factori de i nfluență a i turismului
Factorii de influen ță ai activită ții de turism în municipiul Galați pot fi grupați după cum urmează:
Factori economici:
– veniturile popula ției (la nivel național, regional și local);
– oferta turistic ă;
– prețurile și tarifele produselo r turistice.
În acest sens, este de reținut faptul că prognoza veniturilor salariale pentru perioada 2014 -2017
relevă o dominantă a eșaloanelor salariale inferioare (sub media națională) în toată regiunea S- E,
ceea ce, pe termen scurt, va însemna o slabă perspectivă a fluxurilor intra -regionale de turism.
Factori tehnici:
– calitatea infrastructurii și a mijloacelor de transport;
– dotările existente în unit ățile hoteliere, de alimentaț ie, sportive, de agrement ș .a.;
Este deja cunoscut faptul că infrastructura de transport de proastă calitate este unul dintre elementele cel mai restrictive ale dezvoltării turismului în general și, în cazul de față, al celui gălățean , în mod particular. În plus, din acest punct de vedere, se poate spune că municipiul Galați
înregistrează chiar un efect negativ cumulativ al proastei infrastructuri de transport și
comunicație , datorită poziției sale periferice în raport cu marile orașe.
Factori sociali:
– timpul liber.
Timpul liber este o categorie deosebit de importantă atunci când se propun soluții de dezvoltare a
unor forme de turism pe plan local. Mai exact, durata șederii (sejur scurt, sejur lung) este un criteriu de identificare a formelor de turism, iar în cazul Galațiului durata medie a sejururilor este de 2 zile, Galațiu l nefiind o destinație de lung sejur. În aceste condiții, distincția dintre proprii
rezidenți și turiștii externi este decisivă, iar atenția trebuie să se îndrepte către activități de petrecere a timpului liber diurn sau de week -end (ceea ce nu mai reprezi ntă turism propriu -zis, ci
intră în sfera agrementului și loisirului).
Factori demografici:
– evolu ția numeric ă a popula ției (în scădere atât la nivel național, cât și la nivel local) și
modificarea structurii pe vârste (tendința de îmbătrânire demografică).
Formele de turism reflectă și se adaptează continuu schimbărilor demografice. În aceste condiții, deși turismul continuă să antreneze o gamă variată de persoane, din ce în ce mai multe activități
vor fi marcate de geronto -turism.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
75
Factori psihologic i, educativi și de civiliza ție:
– nivelul de instruire;
– apetența pentru cultur ă și dorin ța de cunoa ștere.
Acești factori interferă direct mai ales cu turismul cultural și turismul științific, dar modelul de mobilitate turistică se poate forma încă de la vârste fragede, sens în care o sarcină importantă revine școlii. În cazul școlilor din orașul Galați, numărul excursiilor, drumețiilor și vizitelor a scăzut contin uu în ultimii ani.
Factori geopolici:
– securitatea regiunii și apropierea unor zone de conflict .
În cazul orașului Galați, situarea în vecinătatea unei zone de conflict ar putea influența opțiunile turistice doar într -o mică măsură.
Tipologia turismului (tipuri de turism existente sau posibil a fi dezvoltate)
Turismul cultural -istoric
Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism rezultă din existența unei istorii locale bogate
reflectate și susținute de un patrimoniu istoric și arhitectural local semnificativ, Galațiul fiind:
● loc de constituire și funcționare pentru început a Comisiei Eu ropene a Dunării (prima ședință de
constituire 5 martie 1856 );
● orașu l c u cel mai mare număr de consulate și viceconsulate (20), ca nici un alt oraș al României
din epoca modernă;
● sediu al agențiilor și companiilor straine de navigație situate în part ea centrală a orașului (între
care cele mai însemnate: Danubiana Austro -Ungară, Lloydul Austriac, Compania Rusă și
Mesageriile Franceze), case de comerț, bănci etc.
● oraș – port cu o structură etnică diversă (greci, italieni, evrei, ruși, etc), recunoscu t a fi populat
mai mult ca oricare alt oraș de la Dunăre de străini în perioada sa de maximă înflorire;
Posibilități de valorificare a potențialului:
– punerea în valoare a patrimoniului istoric și a monumentelor istorice prin conservare și
restaurare;
– conceperea unor circuite/trasee tematice de vizitare în oraș;
– menționarea, prin plăcuțe indicatoare, a funcțiilor reprezentative pe care le -au găzduit unele
imobile (palate, case memoriale, sedii publice, consulate);
– introducerea monumentelor istor ice în circuite turistice tematice;
– organizarea de evenimente culturale , expoziții, serate, dezbateri și reuniuni în imobile de
patrimoniu restaurate și promovarea acestora;
– identificarea și activarea unor povești și legende locale (ex. rețeaua subterană de hrube, beciuri,
tuneluri cu marcarea punctelor de vizitare și de acces (Mănăstirea Metoc, Bisericile Mavramol și Precista).
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
76
Turismul de tranzit:
Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism se datorează:
• poziției geografico – istorice, la contactul celor trei provincii istorice Moldova, Muntenia și
Dobrogea;
• poziției pe Coridorul de Transport Pan – European VII, la Dunărea maritimă, ceea ce
asigură:
– posibilitatea de escală pentru navele de croazieră înspre/dinspre Delta Dunării;
– joncțiune în transportul intermodal între Coridorul de Transport Pan- European IX (dinspre
Republica Moldova și Bulgaria), în vecinătatea căruia se află, pentru accesul înspre/dinspre Delta
Dunării :
• punctului de frontieră rutier și feroviar Galați –Giur giulești (Republica Moldova) și a
accesului spre punctul de frontieră rutier Oancea -Cahul;
• punctului de trecere cu bacul a Dunării;
• posibilei vecinătăți a podului peste Dunăre de la Brăila (așa cum rezultă din site -ul
Ministerului Transporturilor, punctul V ”Priorități infrastructură rutieră 2015”) .
Posibilități de valorificare a potențialului:
– oferirea de informații cu privire la posibilitățile locale turistice și de agrement.
Ecoturismul și turism verde
Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism se datorează:
– prezenței unor eco-destinații în imediata vecinătate a orașului, ariile naturale protejate
Pădurea Gârboavele, Lunca Prutului de Jos, Ostrovul Prut și Delta Dunării, precum și apropierea
parcului natural Munții Măcin;
– interesului în creștere pentru protecția mediului în diverse medii naționale și occidentale;
– existenței ONG -urilor de profil care pot susține acțiun i de eco -turism, bird -watching etc.
Posibilități de valor ificare a potențialului : Turismul de afaceri
Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism se datorează:
– agenților economici care derulează activități de producție și schimb comercial cu
parteneri din țară și străinătate;
– structurilor de primire cu funcție de cazare și alimentație superior clasificate (anterior
enumerate);
– spațiilor de conferin țe și reuniuni din cadrul unităților de cazare sau al unor instituții de
învățământ superior (ex. Universitatea ”Dunărea de Jos” Galați, Danubius).
Posibilități de valorificare a potențialului:
– oferirea de p achete turistice personalizate pentru timpul libe r al turiștilor de afaceri;
– promovare corectă și actualizare permanentă a informațiilor cu privire la eveniment, locul
desfășurării, facilități etc;
– oferirea de circuite turistice locale, mijloace de transport adaptate, ghizi pregătiți.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
77
– combinarea activităților ecoturistice cu cele de agrement și petrecere a timpului liber;
– implicarea ONG -urilor și instituțiilor de învățămân t în promovarea eco -turismului (excursii cu
bicicleta pe trasee amenajate, tururi pe ntru observarea naturii, vizitarea de ferme -piscicole,
pescuit, excursii pe trasee stabilite);
– creșterea numărului de unități de cazare certificate ecoturistic.
Turismul universitar și școlar
Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism se leagă de:
– existența a două instituții de învățământ superior (campus universitar cu unităț i de cazare
pentru studen ți și însoțitori) și a unui număr mare de unități școlare;
– relațiile internaționale și legăturile multiple ale staff -ului academic cu parteneri și omologi din
țară și străinătate .
Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism se leagă de:
– existența a două instituții de învățământ superior (campus universitar cu unităț i de cazare
pentru studen ți și însoțitori) și a unui număr mare d e unități școlare;
– relațiile internaționale și legăturile multiple ale staff -ului academic cu parteneri și omologi din
țară și străinătate .
Turismul religios -ecumenic
Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism se leagă de:
– existența biser icilor ortodoxe și catedralei arhiepiscopale a căror valoare este dată de vechime,
arhitectură, stil și materiale de construcție, ctitori, existența sau aducerea de moaște ale unor
sfinți la anumite date etc;
– manifestările spiritual- religioase organizate în fiecare an de Arhiepiscopia Dunării de Jos, în
perioada 16 -17 octombrie, respectiv 30 noiembrie, în cinstea pomenirii Sfântului Apostol Andrei
și a momentului în care racla cu moaștele sfântului este adusă în România; orașul se află sub patronajul s piritual al Sfântului Andrei;
– mozaicul religios local, reprezentat prin biserici aparținând mai multor culte și confesiuni
religioase.
Posibilități de valorificare a potențialului:
– promovarea calendarului manifestărilor religioase (hramuri ale bisericilor);
– introducerea în circuite stabile tematice sau mixte a locașurilor de cult .
Turismul medical și de menținere a sănătății
Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism se datorează:
– conturării și dezvoltării bazei medicale private;
– serviciilor medicale de calitate (kinetoterapie, gimnastică medicală, stomatologie etc .) la
prețuri mult mai mici decât în occident .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
78
Turismul sportiv, de recreere și agreement
Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism se datorează:
– tradiți ei în competiții sportive periodice legate de fotbal, recunoscute la nivel național, precum
și a existenței unui patinoar acoperit pretabil întrecerilor pe gheață (între puținele din țară de
acest gen);
– existența hergheliei de la Tulucești (în vecinătat ea Galațiului) și echitație; din anul 2002, Regia
Națională a Pădurilor – Romsilva a preluat administrarea cabalinelor de rasă aflate în
proprietatea statului;
– Dunărea, Lacul Brateș, Siretul, Prutul – unități acvatice pentru concursuri sportive de recre ere
și agreement: schi nautic, înot, plutărit, întreceri cu mici ambarcațiuni.
Posibilități de valorificare a potențialului:
– organizarea de manifestări și întreceri sportive regulate pe tot parcursul anului (având în
vedere facilitățile naturale și amenajate);
– invitarea/implicarea unor nume sonore din sportul românesc;
– construirea unor noi spații destinate sportului;
– amenajarea pistei de ciclism între Galați – Brăila.
Alte forme de turism
Ca urmare a poziției geografice și a unor tradiții existente în spațiul adiacent, în municipiul Galați se pot avea în vedere ca posibile axe de dezvoltare, următoarele:
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
79
Turismul viti – vinicol
Argumente și potențial:
ș Municipiul Galați este singurul dintre orașele foarte mari ale țării privilegiat de poziția
geografică în raport cu regiunile viticole ale României, la ”confluența” a 4 regiuni viticole
din cele 8 ale României, 3 din acestea fiind cele mai extinse din țară (delimitate și grupate conform Ordinului nr. 225/31.03.2006 pentru aprobarea „Zonării soiurilor nobile de viț ă-
de-vie roditoare recomandate și autorizate admise în cultură
în arealele viticole din
România”):
– Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei;
– Regiunea viticolă a nisipurilor și a altor terenuri f avorabile din sudul țării;
– Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei;
– Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei,
încadrate prin valen țele economice de notorietate (cu tăria alcoolică naturală a recoltei de
struguri ce a mai mare) în 2 zone viticole din cele 3 ale UE, așa cum rezultă din Ordinul nr.
645 din 15 iulie 2005 al Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și din „Studiul ecopedologic și ecoclimatic pentru încadrarea arealelor viticole din Român ia în
zonele viticole ale U.E., elaborat de Institutul de Cercetare -Dezvoltare pentru Viticultură și
Vinifica ție Valea Călugărească.
ș Galaț i este reședința județului Galați, pe teritoriul căruia se află partea sudică a Regiunii
viticole a Dealurilor Moldo vei:
♦ cu podgoriile Dealul Bujorului, Nicore ști, Ive ști, Covurlui
♦ cu importan ța recunoașterii vechimii practicării viticulturii prin:
– vinurile de Nicorești, cu cea mai veche atestare documentară care, în 1626, pe vremea
domn iei lui Miron Barnovschi Movilă (1626 – 1629), erau vândute de negustori la Viena și
în alte mari orașe din Anglia, Europa Centrală etc;
– Băbeasca Neagră de Nicorești, unul dintre vinurile preferate ale lui Ștefan cel Mare,
menționat și în Cronica lui Io n Neculce, care spunea: "Crăcana de Nicorești este o licoare
pentru sfinți mai păcătoși, așa ca noi", rămasă și azi ”vedeta” zonei;
– existența proprietarilor de vii de la Nicorești, a unor mari familii boierești — Sturza,
Donici, Conachi;
– Podgoria I vești atestată documentar , de pe 15 iulie 1448, printr -un act de la Petru
Voievod către Cernat Ploscar;
♦ în prezent cu vinuri apreciate ș i medaliate:
– în 2008, 2009 și 2010 cu "Prințesa Covurluiului", un riesling italian foarte dulce, SC DVV
Târgu Bujor a câștigat medaliile de aur la Concursul Internațional de Vinuri de la București, la concurență cu vinuri din Germania, Grecia, Moldova, Chile, Uruguay, Australia și Noua Zeelandă;
– vinuri din Podgoria Dealul Bujorului au primit de mai bin e de 10 ani premii la concursurile
naționale și internaționale, medaliatele cu argint aflandu -se "Cabernetul Sauvignon",
"Merlot" și "Șarba".
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
80
Turismul cinegetic
Argumente și potențial:
– existența a 7 domenii de vânătoare pe teritoriul jud. Galați, fiecare între 10 și 14
specii (10 comune), care atrag cu regularitate turiști străini (baza de cazare fiind asigurată de orașul Galați);
– prin fauna sălbatică de interes vânătoresc (la care vânătoarea este permisă), se poate desfășura un turism de nișă, din s eptembrie până în aprilie, complementar celui din
perioada caldă.
Fondul de
vânătoare Structura fondului
cinegetic
(specii comune) Proveniența
deținătorilor de trofee
din fond
Nămoloasa Cerb lopătar
Căprior
Mistre ț
Iepure comun
Fazan
Potârniche
Vulpe
Dihor
Nevăstuica
Bizam România
Hanul Conachi România
Liești România, Spania
Barcea Spania, Fran ța,
România
Cerțești Spania, Fran ța, Italia,
România
Adam Spania , Elve ția,
România
Suceveni Spania, Fran ța,
Portugalia, România
Turismul piscico l
Argumente și potențial:
– evidențierea pescuitului în sigilografie, ca mijloc de păstrare a corespondenței și a garanției de autenticitate a unui act – vechea pecete a Galaților, doi pești suprapuși;
– existența concursurilor de pescuit la Dunăre în anii 60, până la amenajarea falezei;
– varietate în fauna piscicolă exploatabilă din bazinele piscicole naturale – Dunărea și
lunca inundabilă a Dunării, Lacul Brateș, râurile Prut și Siret și zonele lor inundabile, cu crap, somn, plătică, babușcă, caras, scrumbie de Dunăre – dar și în bazinele
piscicole amenajate.
Turismul gastronomic
Argumente și potențial:
– varietatea resurselor piscicole;
– bucătăria tradițională (diversificată și prin prezența minorităților de altădată)
Posibilități de valorificare a pot ențialului :
”Festivalul somelierilor și al bucătarilor” (cu promovarea de vinuri din regiunile viticole
enunțate, inclusiv cele din spațiul județului, cu bucate care să reflecte mai ales specificul
provinciilor istorice și bogăția spațiului din împrejurimi (cu produse agroalimentare pe seama
pescuitului și a vânatului) .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
81
Apicultură și produse apicole
Argumente și potențial:
Conform calendarului târgurilor apicole de la nivel național, orașul Galați se află deja la a VI -a
ediție (în 2015). Activitatea apic olă în arealele învecinate este extrem de activă, deoarece ne
situăm într- o regiune cu mare diversitate floristică, cu prelungirea succesiunii aceleiași
fenofaze (de ex. de înflorire ) pentru specii recunoscute și cautate de apicultori (salcâm,
rapiță etc) pe baza diferențierilor ecopedoclimatice din vasta întindere dintre Carpații
Curburii și Marea Neagră, ceea ce asigură mărirea duratei de producție pe tipul de miere. Acest fapt explică prezența unui număr foarte mare de apicultori cu stupii lor din alte județe
din țară.
Posibilități de valorificare a potențialului:
– înființarea Bursei mierii și a produselor apicole , neexistând în prezent o astfel de piață
nicăieri în țară.
Măsuri pentru dinamizarea activității turistice
Ca v iziune strategică, t urismul trebuie să devină unul dintre motoarele dezvoltării locale în
municipiul Galați prin care să se obțină:
– dezvoltarea economică a municipiului Galați, prin dezvoltarea sectorului turistic;
– crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea turismului local;
– îmbunătă țirea condi țiilor de viaț ă prin înfrumuse țarea orașului, oferirea unor noi
posibilităț i de agrement și refacere și îmbunătățirea calităț ii mediului pentru locuitorii
municipiului Galați și pentru turiști;
– promovarea imaginii municipiului Galați p rin turism;
– recuperarea identității și refacerea personalității orașului.
A fost elaborat un PUZCP pentru zona centrală municipiului, care concentrează majori tatea
clădirilor de patrimoniu și prevede amenajarea unei axe culturale care să lege centrul vechi de
parcuri și de zonele de agrement. Pentru dezvoltarea turismului de agrement trebuie realizate investiții pentru reamenajarea Falezei Dunării ca spațiu de agrement și de promenadă, investiții similare fiind prevăzute și pentru reamenajarea infrastructu rii Lacului Brateș. Pentru dezvoltarea
serviciilor de informare și promovare turistică se are în vedere înființarea unui Centru de profil precum și implementarea de proiecte de concepere și promovare de circuite integrate cu zonele învecinate, organizarea de noi evenimente culturale.
AXE MAJORE OBIECTIVE ACȚIUNI
”GALAȚIUL TURISTIC” promovare turistică pe
piața internă și
internațională – înființarea unui centru de informare și
promovare turistică;
– crearea unei rețele de puncte de
informare turistic ă;
– realizarea și întreținerea unui website
al municipiului Galati care să -i
sporească vizibilitatea internațională;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
82
– participări la manifestări interne și
internaț ionale (târguri și expoziț ii de
profil);
– realizarea unui sistem de informare
turistică unitară la nivelul unităților de
cazare (tipărirea de h ărți turistice,
broșuri cuprinzâ nd tipuri și forme de
turism specifice, unitățile cu funcții de alimentație, transport etc.);
– asigurarea mijloacelor de informare,
orientare, publicitate, reclamă și afișaj
în scop turistic (ex : plăcuțe indicatoare,
panouri de informare, planuri stradale);
dezvoltarea
infrastructurii generale și
specifice – accesarea cu prioritate a fondurilor
europene pentru modernizarea și dezvoltarea infr astructurii de transport;
– control regulat al unităților de cazare și
alimentație
– stimularea inițiativei private și atragerea
de investitori în domeniul turismului (ex: investiții private pentru construirea de noi unități de cazare, alimen tație,
instalații de tratament etc.)
”GALAȚIUL VERDE –
ALBASTRU” diversificarea
infrastructurii de
agrement -inițiative locale pentru
reamenajarea/construirea unor locuri/zone de agrement în oraș și împrejurimi (ex. club nautic la
Dunăre/lacuri; cinematograf, te ren de
golf, minigolf, tir cu arcul, teren de
squash etc.)
reamenajarea unităților
acvatice și a spațiilor verzi – repopularea lacurilor cu faună piscicolă;
– amenajarea de noi plaje pe malul
Dunării și a lacurilor și modernizarea
celor existente;
– amenajarea de piste de biciclete și
terenuri de sport;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
83
– introducerea în circuitul turistic a
cramelor din județ (Ivești, Nicorești,
Târgu Bujor) și deschiderea unor vinoteci
în oraș care să promoveze vinurile
autohtone (îmbutelierea vinurilor
Prințesa Covurluiului, Merlot, Sârba,
Cabernet Sauvignion) ;
– promovarea domeniilor/fondurilor de
vânătoare din județ , în afara granițelor
țării, orașul oferind baza de cazare necesară pentru intensificarea turismului cinegetic .
TURISMUL – MOTOR
DE DE ZVOLTARE atragerea și diversificarea
afacerilor mici și mijlocii – organizarea de evenimente cu impact
național și internațional, care valorifică
ocupațiile tradiționale din spațiul adiacent (ex.: Bursa mierii și a altor produse apicole);
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
84
Comunicații și infrastructura de transport
Rețele de comunicații
Până în 1990, re țeaua națională de telecomunicaț ii (telefonie + telegrafie) era organizată pe o
structură ierarhică (pe zone), dictată de:
– lipsurile tehnologice de interconectare, care ar fi fost necesare pentru a asigura fluidizarea
traficului telefonic și telegrafic;
– diversitatea tehnologiilor aflate în exploatare în perioada respectivă (sisteme de comuta ție: Rotary, Pentaconta și extrem de multe centrale manuale iar pentru
transmisiuni: sisteme analogice de curenți purtători furnizate de R .D. Germană, U .R.S.S.,
Cehoslovacia);
– capacitatea redusă de vehicularea traficului pentru centralele telefonice interurbane aflate în exploatare;
– calitatea func țională a echipamentelor periferice (concentratori) din cauza reducerii
exagerate a importurilor de piese de schimb sau din cauza degradării tehnologiei aflate în exploatare .
Introducerea, după anii 1990, a tehnologiilor digitale pentru comunica țiile electronice (telefonie,
internet), a sistemelor de difuziune moderne (radio, TV) și a tehnologizării accentuate a
comunicaț iilor poștale în România, împreună cu procesul de liberalizare a pie ței comunicaț iilor,
adoptat de Uniunea Europeană în 1998, a creat condiț iile iniț iale de acces la serviciile digitale
integra te, internet, transmisii de date cu mare viteză, la sistemele de difuziune a programelor
radio și Tv prin satelit.
În prezent, la nivelul municipiului Galați, se poate considera că re țeaua de telefonie, teoretic,
corespunde cerinț elor de dezvoltare, oferta furnizorilor de servicii „acoperind” cerin țele de
comunicaț ie pentru o perspectivă de dezvoltare economică și cerințele de implementare a
legislației Uniunii Europene.
În conformitate cu recomandările UE, privind dezvoltarea comunica țiilor, trebuie să fie luate în
considera ție procesele de introducere în exploatare a serviciilor electronice (e -services) de tip on –
line pentru:
• e – Guvernare
• e – Administra ție
• e – Justi ție
• e – Sănătate
• e – Educa ție
• e – Tax
• e – Cultură
• e – Turism
• e – Urgen țe
• e – Fraudă
• e – Asociativ
• e – Participare
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
85
Comisia Europeană recomandă adoptarea acestor tipuri de servicii în scopul simplificării
modalităților de ob ținere a informa țiilor și de realizare a contactelor pentru stabilirea unor
comunicaț ii care includ diverse sectoare. Desigur, aceasta are loc pe măsură ce dezvoltarea
rețelelor de comunicaț ie prin telefonie, internet, mass -media și cele poștale vor deveni accesibile
tuturor locuitorilor, iar operarea acestora va deveni conformă cu cerin țele cetă țenilor.
Estimativ, numărul serviciilor va crește ca urmare a noilor directive europene .
Pentru comunicaț iile mass -media (radio, televiziune, IPTV), căile recomandate sunt cele de
generalizare a digitalizării canalelor de comunicaț ie pentru întreg teritoriu și adoptarea, la nivelul
întreg ii populaț ii, a politicilor de migrare de la receptoarele analogice la cele digitale, incluzând
dezvoltarea tipurilor de comunicaț ii prin satelit, în contextul digitalizării complete a re țelei de
transport pentru difuzarea radio TV. Comisia Europeană recomandă alinierea completă la tabelul internaț ional al frecven țelor de radio și televiziune, eliminarea completă a transportului analogic
și trecerea la cel digital.
Pentru comunica țiile poștale și pentru accesibilizarea teritoriului, se impune creșterea numărului
punctelor de acces pentru exploatarea serviciilor poștale, odată cu adoptarea unor politici de
securitate specifice, a dezvoltării tehnologice a operaț iunilor poștale și cel de dezvoltare a
rețelelor de drumuri (căi) de acces.
Acest deziderat se va i mplementa în contextul în care, sta tul român a asumat pentru Poșta
Română atingerea unor obiective de eficiență și eficacitate, rezultate în urma aplicării unui proces de reorganizare și privatizare. Procesul va putea conduce la obținerea de fonduri de dezvoltare și
modernizare.
Infrastuctura de transport
Municipiul Galați are o poziție relativ excentrică față de coridoarele de transport de la nivel
național și European, TEN -T centrală – rutieră și feroviară, dar beneficiază de acces direct la Fluviul
Dunărea, care este parte a rețeiei TEN -T fluviale central. Această poziție excentrică a fost o piedică
constantă în atragerea de investitori, în raport cu performanțele orașelor mai accesibile din vestul și centrul României (Timișoara, Cluj- Napoc a, Oradea, Brașov, Sibiu, Arad etc.), care înregistrează
actualmente performanțe economice mult mai ridicate.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
86
Rețeaua TEN -T rutieră din România Rețeaua TEN -T feroviară (Sursa: CNADR 2014)
Municipiul Galați face parte din rețeaua TEN -T rutieră și fero viară globală, care va lega România
de spațiul ex -sovietic, o piață cu un potențial deosebit de dezvoltare. Un prim pas a fost făcut în
anul 2013, cand a fost finalizată construcția unei linii de cale ferată cu ecartament normal între
Galați și Portul Giurgiulești din Republica Moldova, asigurând accesul rapid al municipiului la spațiul ex -sovietic.
În anul 2014 miniștrii transporturilor din România, Moldova și Ucraina au aprobat traseul
Autostrăzii Inelare a Mării Negre pe teritoriul celor trei state. Potrivit proiectului, ruta viitoarei Autostrăzi Inelare a Mării Negre (AIMN) va avea două direc ții: de la Odesa spre București prin
Chișinău – Ungheni și respectiv de la Odesa spre București prin Reni – Giurgiulești – Galaț i. Prin
realizarea acestui proiect mu nicipiul Galați va avea acces rapid la spațiul ex -sovietic. Se estimează
că realizarea acestei rețele se va face doar după finalizarea rețelei globale, deci după anul 2020 (după cum indică și Master Plan- ul General de Transport al României).
Municipiul Gal ați este cel mai important port fluvial românesc la Dunăre, ce constituie principala
axă de transport pe apă din rețeaua europeană TEN -T. Astfel perspectivele sale de îmbunătățire a
accesibilității în context internațional sunt strâns legate de dezvoltarea transportului pe Dunăre și
de afirmarea avantajului competitiv de a fi cel mai mare port fluvial din România, cu acces rapid la Marea Neagră. Cele mai mari probleme de accesibilitate sunt cauzate de bariera naturală
reprezentată de fluviul Dunărea, care limitează accesul către zona Dobrogei, cu care municipiul Galați are legături funcționale puternice. În acest sens, proiectul unui pod între Sistemul Urban Brăila- Galați și județul Tulcea este de o importanță vitală pentru dezvoltarea municipiului, inclusiv
pentru mobilitatea mărfurilor, a forței de muncă, a fluxurilor de turiști.
Municipiul Galați are 6 intrări dinspre: Tulcea, Brăila, Tecuci, Smârdan, Bârlad și Rep.
Moldova/Ucraina. Niciunul dintre aceste drumuri nu a beneficiat, în ultimii ani, de lucrări ample de reabilitare, ci doar de reparații. Un singur drum județean care asigură legătura către municipiul
Tecuci, ca o alternativă la DN 25 , a fost reabilitat cu fonduri din POR 2007 -2013. Există de
asemenea un studiu de fezabilitate pentru modernizarea a 94 km din DN 26, pe segmentul Galați –
Murgeni.
Pentru creșterea accesibilității Muncipiului Galați , autoritățile centrale au realizat două studii de
fezabilitate: studiu de fezabilitate pentru construcția unui drum expres între Galați și Brăila cu o
lungime de 12,28 km care fost cuprins în Master Plan -ul General de Transport al României și
studiul de fezabilitate pentru construcția unei variante de ocolire a municipiului, cu o lungime de
33,6 km.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
87
Rețeaua de străzi din municipiul Galați cuprinde aproximativ 420 de străzi. Conform datelor
aferente Hărții Strategice de Zgomot elaborate de Primăria Municipiului Galați, la nivel local există 332,184 km de rețea stradală, alcătuită din:
– artere magistrale: 48,1 km;
– străzi principale: 56,9 km;
– străzi de legăt ură: 65,9 km;
– străzi colectoare: 71,7 km;
– străzi de folosință locală: 219,3 km.
La nivelul municipiului Galați există mai multe zone de congestionare a traficului, cu precădere în zona centrală, a arterelor de penetrație și a marilor ansambluri de locuinț e, cu o densitate ridicată
de locuitori.
În perioada 2007 -2013 s -au derulat următoarele proiecte de modernizare a infrastructurii de
transport din municipiu, finanțate prin Programul Operațional Regional 2007 -2013:
1) “Modernizarea Bd. Oțelarilor, Străzilo r Stadionului, Frunzei și Gheorghe Asachi din Municipiul
Galați“ – cu o valoare de 50,86 mil.lei. Prin intermediul proiectului s -au realizat peste trei kilometri
de linii tramvai moderne, 65.507 metri pătra ți de străzi noi, 12 kilometri de piste pentru bic icliști și
40 de rampe pentru persoanele cu handicap locomotor. De asemenea, prin proiect s -au reabilitat
1.502 metri de re țea de apă, 1.884 metri de colector de canalizare și au fost modernizaț i peste trei
kilometri din re țeaua de iluminat public stradal;
2) „Modernizare strada Basarabiei între Piața Energiei și B -dul George Coșbuc” – cu o valoare de
13,54 mil.lei, care constă din reabilitare a 1,15 km de carosabil, inclusiv amenajarea de piste de biciclete, reabilitarea liniilor de tramvai, instalarea de semafoare pentru pentru persoane cu dizabilități, etc.;
3) „Modernizare str. Unirii din Municipiul Galați – cu o valoare de 8,62 mil . lei, a constat din
refacerea carosabilului pe 1,5 km, a trotuarelor, a unei parcări laterale, precum și a rețelelor tehnic o-edilitare;
4) „Parcare D rum Centură în Municipiul Galați” – cu o valoare de 5,79 mil.lei, a constat din
amenajarea unei platforme betonate de 13.780 mp pentru oprirea și staționarea autovehiculelor de marfă care tranzitează municipiul.
În prezent, Primăria Municipiului Galați a demarat lărgirea și modernizarea Str. Traian, una dintre principalele artere din oraș. De asemenea, Str. Ana Ipătescu, una dintre cele mai importante artere din Valea Orașului, a fost modernizată. Anterior, cu fonduri de la bugetu l local, s -a realizat
modernizarea străzilor Drumul Viilor, A. Saligny, Transilvaniei, Aprodul Purice, 24 ianuarie,
Turturelelor, Valea Orașului, Farului, Apollon, Vasile Lupu, Tăuni, Săliște, N. Bălcescu, a aleilor laterale din Str. Arcașilor, a străz ilor din Cartierul Traian Nord etc.
De asemenea, s -au semaforizat intersecțiile Coșbuc – Drumul Viilor, Coșbuc – H.Coandă,
Prelungirea Brăilei – Drumul de Centură, Saligny – Siderurgiștilor etc.
În anul 2013, Primăria Municipiului Galați a depus spre finanțare din POR 2007 – 2013 proiectul
“Sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creșterii fluenței și siguranței circulației și a prevenirii criminalității”, cu o valoare de 19,21 mil. lei, proiectul fiind în prezent în perioada de post -imple mentare având ca obiectiv modernizarea și extinderea sistemului de
semaforizare pentru 33 de intersecții și 28 de treceri de pietoni, dotarea cu camere de supraveghere video, crearea unui Cen tru de Comandă și Control unic etc.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
88
Pentru perioada 2016 – 2017 s unt prevăzute lucrări de modernizare a străzilor Tecuci, Mihai Bravu,
Anghel Saligny, lucrări care vor fi finanțate printr -un credit BERD.
În ceea ce privește transportul public, la nivelul municipiului Galați există un operator principal de
transport publ ic, SC TRANSURB SA, aflat în subordinea Consiliului Local Galați.
Parcul de mijloace de transport în comun este uzat fizic și moral, iar eficiența energetică a acestora este redusă, ceea ce a condus la scăderea atractivității acestora pentru cetățenii muni cipiului .
Rețeaua de transport în comun din municipiu și -a păstrat configurația în ultimii ani, în termeni de
trasee, de lungime a acest ora, de frecvență a deservirii etc., acoperind circa 90 – 95% din zona
rezidențială, conform Studiului de trafic aferen t PUG. Reducerea fluxurilor de călători poate fi
pusă pe seama unei reduceri generale a mobilității la nivel local (reducerea activității Combinatului Siderurgic, a Portului, creșterea numărului de șomeri și de pensionari), dar și a creșterii gradului de motorizare – deplasarea cu autoturisme proprii.
O problemă majoră legată de sistemul de transport în comun este cea a valorii ridicate a subvențiilor acordate de la bugetul local pentru acoperirea diferențelor de preț și de tarif pentru unele categorii so ciale de populație care s -au cifrat, în anul 2013, la peste 34 de milioane de lei,
ceea ce reprezintă 66% din bugetul operatorului TRANSURB.
În anul 2014 s -a realizat Strategia privind transportul public în Municipiul Galați care cuprinde
principalele direcții de acțiune pentru restructurarea și modernizarea activității de transport
public local în vederea efectuării unei activități eficiente cu mijloace de transport nepoluante (troleibuze, tramvaie si autobuze electrice) și care sa satisfacă cerințele căl ătorilor.
Concluzionând, elementele definitorii ale contextului actual sunt:
– subdimensionarea re țelei de transport, slaba irigare a zonelor de interes, deficien țele din
sistemul de transport public, lipsa punctelor logistice și a centrelor intermodale de transport care concură la dezechilibrarea rela țiilor dintre municipiu și zona periurbană;
– absen ța infrastructurii de transport rutier/feroviar între zona de sud a Moldovei și zona
Dobrogei, respectiv între jude țul Gala ți și jude țul Tulcea;
– absen ța legăturilor de transport cu coridoarele majore de transport;
– lipsa legăturilor rapide cu municipiul Brăila, cu zona Deltei Dunării care creează disfunc ționalită ți la nivelul traficului de tranzit între zona Moldovei și zona Dobrogei,
frecventate de traficul turistic, dar în special de cel de mărfuri;
– infrastructura feroviară nu este reabilitată/modernizată;
– lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a zonei portuare și a func țiunilor c onexe.
Deschiderea municipiului Galați către Dunărea maritimă trebuie valorificat ă la potențialul
său maxim, având în vedere specificitatea acestuia. Este necesară susținerea acestui sector în corelare cu direcțiile de dezvoltare a infrastructurii de transport, a învățământului superior de specialitate, a cercetării și inovării.
Pentru perioada 2016 -2025 se recomandă implementarea unor proiecte care vizează creșterea
accesibilității și a mobilității la nivelul municipiului:
• Construcția unui terminal intermodal de transport, care să asigure transbordarea mărfurilor între diferite tipuri de mijloace de transport;
• Modernizarea șoselei de centură a municipiului, care să conducă la eliminarea traficului greu din zona locuită, cu impact pozitiv asupra poluării;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
89
• Construcția unui terminal logistic de mărfuri, care să favorizeze tranzitul de mărf uri în
context transfrontalier;
• Modernizarea parcului de mijloace de transport în comun, prin achiziționarea de
autovehicule eficiente energetic;
• Înființarea unor linii noi de troleibuz (Bd. George Coșbuc, Str. Traian, Gară – Cartierul
Dunărea, Gară – Cart ierul Țiglina);
• Modernizarea stațiilor de așteptare;
• Implementarea sistemului E -ticketing la nivelul sistemului public de transport în comun;
• Automatizarea schimbătoarelor de cale aferente liniilor de tramvai;
• Amenajarea de benzi unice pentru mijloacele de transport în comun;
• Crearea de parc ări publice sub – și supraterane în zonele cele mai aglomerate;
• Înființarea unui operator metropolitan de transport în comun, care să opereze inclusiv în zona periurbană și către municipiul Brăila;
• Dezvoltarea și extinder ea sistemului de management inteligent al traficului și de
supraveghere video a spațiilor publice;
• Finalizarea proiectului de modernizare a Gării Galați;
• Modernizarea rețelei stradale, cu precădere în noile zone rezidențiale;
• Modernizarea infrastructur ii portuare (dane, echipamente etc.).
La proiectele menționate se adaugă o serie de investiții de importanță regională, a căror implementare depinde de deciziile factorilor de la nivelurile teritoriale superioare:
• Construc ția podului amplasat între Brăila și Galaț i și jude țul Tulcea
• Construcția Aeroportului Internațional Brăila – Galați;
• Construcția Drumului Expres Brăila – Galați;
• Construcția Variantei de Ocolire a municipiului Galați;
• Finalizarea electrificării liniei de cale ferată Galați – Doaga.
Cultură și patrimoniu
Cultură
În Municipiul Galați acțiunile culturale se desfășoară sub patronajul Prim ăriei Municipiului sau
Consiliului Jude țului (festivaluri, simpozioane, expoziții, mese rotunde), în colaborare cu institu țiile
aflate în subordinea aces tora, respectiv Teatrul Dramatic “Fani Tardini”, Teatrul Muzical “Nicolae
Leonard”, Teatrul de P ăpuși “Gulliver” – pentru festivaluri și Biblioteca “V.A. Urechia”, Muzeul de
Artă Vizuală , Muzeul de Istorie ș i Complexul Muzeal de Ș tiințele Naturii – pentru expoziții,
simpozioane și mese rotunde.
Sunt remarcabile eforturile depuse în domeniul activității teatrelor, realiz ările colectivelor de
teatru precum și tradi ția organiz ării a dou ă festivaluri: Festivalul de comedie, organizat de Teatrul
Dramatic și Fest ivalul Gulliver al Teatrului de P ăpuși.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
90
O alt ă inițiativ ă este aceea a Centrului Cultural ,, Dună rea de Jos ,, de a organiza un târg anual al
meșterilor populari. O tradiț ie a oraș ului este desfășurarea Să rbătorilor Galațiului, organizate la
sărbătorirea ocrot itorului spiritual al orașului, Sf. Apostol Andrei.
Dificultăț ile întâmpinate în domeniul culturii, se refer ă în primul rând la numă rul insuficient de
locații în care s ă se desfășoare acte de cultur ă, plus starea unora dintre acestea (s ălile de teatru și
cinematograf).
De asemenea, se simte necesitatea existen ței cel pu țin a unei s ăli publice polivalente înzestrat ă cu
dotări moderne (proiectoare digitale, amplificare, traducere simultan ă etc.) necesar ă pentru
diferite manifestă ri interne ș i interna ționale.
Trebuie sprijinite în continuare serviciile de bibliotec ă public ă din unităț ile specializate (Biblioteca
V.A. Urechia) sau în cadrul sistemului de înv ățământ (Biblioteca Colegiului Vasile Alecsandri a
Universit ății Dun ărea de Jos), pentru modernizarea sistemelor de deservire (biblioteci virtuale pe
internet) și cre șterea fondului de carte ș i alte documente, precum și prin cre șterea num ărului de
biblioteci în cartierele orașului.
O preocupare specială o constituie eficien ța educativ ă a actului cultural asupra membrilor
comunităț ii gălățene. Unele din probleme reies din lipsa de informare a unor
dețină tori/proprietari de clă diri înregistrate ca monumente de arhitectură , sau având calit ăți
comp atibile unei asemenea definiri care, cu ocazia unor reparații și restaură ri, opereaz ă modific ări
ale arhitectonicii sau accesoriilor exterioare, cu estetic ă discutabilă , de regulă cu înc ălcarea legii ș i
a autorizațiilor legale obținute.
Este necesară de asemenea o abord are mai energică de c ătre instituțiile culturale gălățene a
activit ății de cercetare, asigurat ă de persoane licențiate, preg ătite în arhivistic ă, istorie,
arhitectur ă de fond vechi valoros.
O situație aparte o are Tab ăra de Sculptură în Metal de pe Faleza Dun ării, care reprezint ă o
valoare a municipiul ui Galați, și care nu trebuie agresat ă de construcții ce diminuează perspectiva
asupra ei.
Monumente istorice
Conform Listei Monumentelor Istorice din 2010, aprobată prin Ordinul M.C.C. nr.2361/2010, în municipiul Gala ți sunt 111 monumente istorice, din care:
• 14 fac parte din categoria arheologie;
• 79 sunt din categoria arhitectură;
• 16 fac parte din categoria monumente de for public;
• 2 sunt din categoria monumente memoriale.
Din cele 111 monumente istorice, 10 sunt de grupă valorică A (de importan ță naț ională și
internaț ională), restul fiind de grupa B (de importan ță locală sau regională).
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
91
Din categoria monumentelor istorice de grupă valorică A de pe teritoriul municipiului Galaț i, 4 fac
parte din categoria arheologie ( Situl arheologic de la Barboși – Gala ți, cod L.M.I. GL -I-s-A-02971;
Castellum roman, GL -I-m-A-02971.01; Așezare, cod L.M.I. GL -I-m-A-02971.02; Așezare, GL -I-m-A-
02971.03), celelalte 6 aparț inând categoriei arhitectură (Palatul de Justi ție, azi rectoratul
Universită ții „Dunărea de Jos”, cod L.M .I. GL -II-m-A-03013; Palatul Administrativ, azi Prefectura
Jude țului Galaț i, cod GL -II-m-A-03016; Casa Robescu, azi Palatul Copiilor, GL -II-m-A-03058;
Ansamblul bisericii fortificate ,, Precista”, cod L.M.I. GL -II-a-A-03066; Biserica cu turn fortificat
„Ado rmirea Maicii Domnului” – Precista, cod GL -II-m-A-03066.01; Zid de incintă ( funda ții), cod GL –
II-m-A-03066.02).
La categoria arhitectură sunt incluse și ansamblurile urbane, municipiul Galaț i având patru
monumente istorice, din totalul de 79: Ansamblul urb an „Str. Nicolae Bălcescu”, GL -II-a-B-03000;
Ansamblul urban „Str. Domnească”, GL -II-a-B-03010; Ansamblul urban ,,Strada Eroilor”,GL -II-a-B-
03040; Ansambl ul urban ,,Strada Mihai Bravu” ,GL-II-a-B-03056.
Tot la categoria arhitectură au fost incluse și două parcuri: Grădina publică, cod GL -II-s-B-03008 și
Parcul municipal „Mihai Eminescu”, cod GL -II-s-B-03009.
Din această categorie mai fac parte și monumentele istorice apar ținând patrimoniului tehnic și
industrial: Siloz pentru cereale, cod L.M.I. GL -II-m-B-03052; Palatul Poștei, cod L.M.I. GL -II-m-B-
03054; Gara Fluvială Galaț i- Palatul Naviga ției, cod L.M.I. GL -II-m-B-03064; Pescăriile Statului, cod
L.M.I. GL -II-m-B-03065.
Referitor la statutul juridic al proprietăț ii , din cele 111 monumente istorice, 30 dintre ele se află în
proprietatea unor persoane fizice sau juridice private, 7 monumente istorice au un regim de
proprietate mixt, în sensul că ele apar țin atât municipiului Gala ți, cât și unor proprietari persoane
fizice sau juridice private, restul apar ținând domeniului public sau privat al statului (municipiului
Galaț i, jude țului Gala ți, Institu ției Prefectului Galaț i, unor firme ale statului) ori bisericilor.
Din punctul de vedere al conservării, cele 111 monumente istorice de pe teritoriul municipiului Galaț i se prezintă astfel:
• stare foarte bună – 46;
• bună- 32;
• medie – 16 (Ansamblul urban „Str. Nicolae Bălcescu”, cod GL -II-a-B-03000; Ansamblul urban
„Str. Domnească”, cod GL -II-a-B-03010; Grand Hotel, cod GL -II-m-B-03012; Casă, cod GL -II-
m-B-03017; Casa Damian Drăgănescu, cod GL -II-m-B-03019; Casă, fostul Consulat spaniol,
cod GL -II-m-B-03026; Casa Macri, fostul Consulat portughez, cod GL -II-m-B-03027;
Ansamblul urban ,,Strada Eroilor”, cod GL -II-a-B-03040; Casă, cod GL -II-m-B-03048; Casă,
cod GL -II-m-B-03051; Ansamblul urban ,,Strada Mihai Bravu”, cod GL -II-a-B-03056; Spitalul
Municipal „Elisabeta Doamna”, cod GL -II-m-B-03072; Basorelieful „Concertul”, cod GL -III-
m-B-03125; Statuia lui Ion C. Brătianu, cod GL -III-m-B-03133; Monument comemorativ al
răscoalei din 1907, cod GL -III-m-B-20526; Bustul lui Tudor Vladimirescu, cod GL -III-m-B-
03136);
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
92
• precolaps – 15 (Situl arheologic de la Gala ți, punct „Cartierul Dunărea”, cod GL -I-s-B-02970;
Fortificaț ie de pământ, cod GL -I-m-B-02970.01; Necropolă, cod GL -I-m-B-02970.02;
Castellum de pământ, cod GL -I-m-B-02970.03; Situl arheologic de la Barboși – Galaț i, cod
GL-I-s-A-02971; Castellum roman, cod GL -I-m-A-02971.01; Așezare, cod GL -I-m-A-
02971.02; Așezare, cod GL -I-m-A-02971.03; Necropolă tumulară, cod GL -I-s-B-02972;
Cavoul dr. Aristide Serfioti, cod GL -II-m-B-02999; Poartă de han turcesc, cod GL -II-m-B-
03039; Casă, cod GL -II-m-B-03050; Pescăriile Statului, cod GL -II-m-B-03065; Monumentul
lui Mihai Eminescu, cod GL -III-m-B-03132; Fosta școală bulgară, cod GL -IV-m-B-03145);
Cavou roman sec. IV p. Chr., (GL -I-m-B-02973 – Cod RAN: 75105.03.01, 75105.03.02),
municipiul Galați, Str. Oțelarilor zona blocurilor D14 – D16;
• colaps – 2 (Casa Simion Gheorghiu GL -II-m-B-03011 și Casa memorială „Nicolae Mantu”
GL-IV-m-B-03146 )
Prin Planul de Urbanism – Zone construite protejate și Planul de Urbanism – Zona Faleza Dunării, cu
regulamentele aferente, a fost stabilită zona de protec ție a fiecărui monument istoric în parte .
În cele dou ă Planuri de Urbanism au fost propuse pentru introducerea în Lista Monumentelor
Istorice și alte imobile reprezentative din municipiul Gala ți, precum și a unor străzi – fosta stradă
Colon el Boyle, fosta stradă Deciană etc.
Pe lângă interven ția urgentă pen tru salvarea monumentelor aflate în precolaps și a celor două
monumente istorice aflate în colaps, este necesară și executarea unor noi însemne de
monumente istorice care să con țină de această dată și un scurt text bilingv (română- engleză)
pentru a fi ream plasate pe toate imobilele monumente istorice, iar la ansambluri urbane și
monumente arheologice, aceste însemne să fie montate astfel încât să fie vizibile și să poată fi citite cu ușurin ță.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
93
Situri arheologice
Așa cum se cunoaște, prima atestare documentară a orașului Gala ți datează din 1521. Însă
vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul orașului atestă locuiri mult anterioare anului 1521.
Inventare formate din ceramică și obiecte de podoabă din perioada dacică și romană, sarcofagul găsit pe strada Lozoveni, amforele elenistice descoperite în zona Grădinii Publice, apoi monedele
bizantine descoperite în fosta zonă Vadul lui R oșca, aproximativ zona blocurilor P de pe str.
Domnească, constituie izvoare care dovedesc locuirea din cele mai vech i timpuri pe teritoriul
municipiului Galaț i.
Aceste descoperiri, la care se adaugă altele noi, mai recente, rezultate în urma unor supravegheri și apoi cercetări arheologice în zona veche a orașului (Biserica Sf. Neculai, str. Domnească, str. Nicolae Bălce scu – zona Hotel Dunărea, str. Brăilei, str. Movilei, str. Anul Revolu ției 1848), conduc
la ideea că teritoriul vechi al orașului Gala ți, dezvoltat în zona portului și, mai târziu, pe deal,
trebuie tratat ca pe un sit arheologic și toate interven țiile asup ra terenului trebuie să se
desfășoare numai sub supraveghere arheologică.
Municipiul Gala ți are înscrise în Repertoriul Arheologic Naț ional un număr de șapte situri
arheologice. Toate acestea sunt și monumente istorice, cuprinse în Lista Monumentelor Istorice. Este vorba de: Situl arheologic de pe promontoriul ,, Precista’’ Galaț i, cod GL -I-s-02969; Situl
arheologic de la Galaț i, punct „Cartierul Dunărea”, cod GL -I-s-B-02970; Situl arheologic de la
Barboși – Galaț i, cod GL -I-s-A-02971; Necropolă tumulară, cod GL -I-s-B-02972; Cavou roman, cod
GL-I-m-B-02973; Ansamblul urban „Str. Domnească”, cod GL -II-a-B-03010; Ansamblul bisericii
fortificate ,,Precista” GL -II-a-A-03066, la care se va adăuga, în curând și situl arheologic de la
Biserica Sf. Neculai, un alt monument istoric, întrucât în urma cercetărilor arheologice din 2013, în
apropierea zidurilor bisericii s -a descoperit o necropolă din sec. XVIII – XIX.
Zona de protec ție a siturilor arheologice este cea stabilită de Legea 422 din 2001, republicată,
respe ctiv suprafaț a delimitată cu o rază de 100 m măsurată de la limita exterioară, de jur –
împrejurul monumentului istoric, așa cum prevede art. 59, din actul normativ men ționat.
Singura zonă de protec ție mai extinsă o are Necropola tumulară de pe platoul Comb inatului, la
vest de banda transportoare, deoarece situl se află în extravilanul orașului Galaț i și, potrivit art. 59
din Legea 422 din 2001, republicată, pentru monumentele istorice aflate în afara localităț ilor, zona
de protec ție este suprafa ța delimitat ă cu o rază de 500 m măsurată de la limita exterioară, de jur-
împrejurul monumentului istoric.
Dintre aceste situri, Situl arheologic de la Gala ți, punct „Cartierul Dunărea” se află deocamdată în
proprietate privată, deși a aparț inut Primăriei municipiulu i Galaț i. Terenul de 10 ha se află în litigiu
în instan ță, fiind deschis și un dosar penal.
Situl arheologic de la Barboși – Gala ți, monument istoric de grupă A, Situl arheologic de la Galaț i,
punct „Cartierul Dunărea”, Necropola Tumulară din punct de vede re al stării de conservare se află
în precolaps.
Pentru Cavoul roman nu se cunoaște starea de conservare, acesta fiid conservat in situ. Încercările
Direc ției Jude țene pentru Cultură Gala ți de a -l decoperta și de a -l valorifica turistic au fost sortite
eșecului. Cavoul se află pe strada O țelarilor între blocurile D 14 și D 16. Peste cavoul de
aproximativ 102 metri pătraț i se află turnată o placă de beton și sunt amenajate o parcare și un
spaț iu de depozitare a deșeurilor.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
94
Aceste situri arheologice ar consti tui puncte de atrac ție turistică dacă ar fi valorificate printr -o
strategie eficientă. De asemenea, hrubele existente și necercetate ar îmbogăț i patrimoniul turistic
din municipiul Galaț i.
Comunicare interculturală
Trasăturile specifice ale fiecărei comu nități, modul propriu de viață, sistemul de valori, tradiții și
credințe se oglindesc și se relevă prin cultură, care se manifestă prin toate formele de artă.
Peste tot în lume, grupurile sociale se orientează spre redefinirea identității, spiritualității, respectiv spre încurajarea creativității în îmbinarea tradiționalului și a modernității, ca mijloace de afirmare. Cetățenii sunt implicați tot mai mult în viața comunității, inclusiv în direcția valorificării resurselor culturale și a expunerii valorilor proprii.
Afirmarea în plan cultural a municipiului Galați va arăta un oraș care apreciază și susține activ artele și membrii de valoare ai comunității.
De asemenea, potențarea, valorificarea culturilor diverselor etnii ce trăiesc pe teritoriul orașului vor accentua caracterul său eclectic, divers și vor da culoare vieții urbane. Se vor urmări:
• încurajarea și promovarea parteneriatelor între instituțiile publice, private, organizații non –
guvernamentale în diferite domenii de activitate: educație, cultură, turism etc.;
• organizarea de evenimente cu caracter multicultural, elaborarea în acest scop a unei agende pe termen scurt și mediu;
• valorificarea potențialului multicultural al orașului pentru a încuraja turismul cultural;
• conștientizarea problematicii ro me ca o componentă a potențialului multicultural al
orașului.
Toate acestea vor fi corelate cu proiectul de constituire a axei culturale “Str. Domnească”, în vederea formării unui nucleu specific în zona centrală veche a municipiului.
Dezvoltarea urbană
Servicii publice
Apă Canalizare
Serviciul de alimentare cu ap ă și de canalizare al municipiului Galați este asigurat de către S.C. APĂ
– CANAL S.A., această companie fiind furnizor de astfel de servicii și pentru municipiul Tecuci,
orașele Tg. Bujor și Berești, dar și pentru câteva comune din împrejurimi. Sistemul de alimentare
cu apă al municipiului Galați se întinde pe o suprafață de circa 2700 ha și deservește 99,7% din populația orașului.
Sursele de apă sunt în principiu de două tipuri:
• subterană – captarea se realizează de la Vadu Roșca și Salcia Liești care se află la o distanță
de aproximativ 70 km de oraș, fapt ce creează unele dificultăți în operare și mentenanță.
• suprafață – apa brută din Dunăre este captată de către ARCELOR MITTAL SA și este livrată
către stația de pompare uzina 2 a APĂ – CANAL SA.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
95
Rețeaua de distribu ție a apei din Gala ți este de tip inelar, fiind alcătuită din conducte principale,
conducte secundare sau de serviciu și branșamente individuale. Apa potabilă este distribuită de
operator prin branșamente contorizate în procent de aproape 100%. Lungimea rețelei de
distribuție este de 572 km și 97,4% (RGPL 2011) din locuințele municipiului Galați beneficiază de
instalații de alimentare cu apă potabilă.
Canalizarea municipiului Galați este realizată în sistem unitar, apele uzate menajere cât și cele
pluviale fiind colectate de o rețea de circa 530 km și preluate prin colectorul interceptor către
Stația de Epurare a municipiului Galați. Sistemul de canalizare acoperă o suprafață de 2.30 0 ha din
intravilanul municipiului Galați și 96,7% dintre locuințele din municipiu au instalație de canalizare (RGPL 2011). Conform estimărilor operatorului APĂ – CANAL, circa 6% din suprafața municipiului
nu este acoperită de rețea de canalizare.
Municipiul Galați a beneficiat de două proiecte ample ISPA și POS MEDIU de reabilitare a infrastructurii de apă și de apă uzată, precum și de construire a unei noi stații de epurare, care dispune în prezent inclusiv de treaptă terțiară .
Prin proiectul ISPA s -au reabilitat conductele de aducțiune; s -a reabilitat și extins rețeaua de
canalizare; s -au reabilitat stația de tratare a apei și instalațiile de pompare de la Uzina de Apă 2,
Turnul de Apă, Filești, Șerbești și a conductei magistrale de apă; s -au construit noi rezervoare, 4
noi stații de pompare 4 st ații noi de clorinare și o stație nouă de epurare ape i uzate.
Investițiile realizate prin proiectul ISPA asigură furnizarea continuă a apei către consumatori, la presiunea normală și la un nivel corespunzător de calitate.
În pofida acestor investiții, există încă zone din municipiu care nu dispun de rețea centralizată de distribuție a apei potabile și/sau de canalizare, cu precădere cele periferice, unde au fost construite multe locuințe noi (de ex. Traian Nord, Barboși, Filești etc.). Conform evidențelor
Primăriei, la nivel local există peste 40 de străzi sau zone complet sau parțial necanalizate, unele dintre acestea cu o lungime redusă sau cu un număr mic de locuințe.
Master Plan -ul Județean pentru Apă și Apă Uzată Galați pentru perioada 2014 – 2020 prevede
pentru Municipiul Galați următoarele investiții prioritare, în valoare totală de 17,171 mil. Euro:
– Extinderea rețelei de canalizare în cartierele Filești și Barboși (2015);
– Reabilitare conducte magistrale î n Municipiul Galați (2018);
– Stații de epurare monobloc pentru cartierele Filești și Barboși (2015);
– Reabilitare rețea de canalizare (2015 – 2042);
– Reabilitarea rețelei de distribuție a apei (2015 – 2042);
– Extinderea rețelei de distribuție a apei, rezervoar e și stații de pompare în cartierele Filești
și Barboși (2020);
– Stație de clorinare cartier Barboși (2020);
– Sistem SCADA (2020);
– Achiziție autocisterne (2020).
Acestea vor conduce la o rată de acoperire a serviciului de apă și de apă uzată de 100%.
Pentr u perioada 201 6 – 2025 se recomandă continuarea extinderii rețelei de apă și de apă uzată,
astfel încăt să asigure accesul tuturor cetățenilor la ac easta, precum și construcția une i stații de
pompare în zona Valea Orașului, care să conducă la evitarea inun dațiilor. Printre propuneri
menționăm:
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
96
Reabilitări re țele de ap ă potabilă:
– conducta Dn 400mm OL + Fn, pozată îngropat (L=550m), tronson str. Navelor – Domnească;
– conducta Dn 400mm OL, pozată î n carosabil î n cani vou, (l=600m) – strada Domnească (trons on
str. Brigadierilor – Eroilor);
– conducta Dn 400mm OL strada Brăilei (Ada Marinescu), pozată în trotuar/carosabil în canivou
(L=500m) – tronson b- dul Dunarea – str. O țelarilor;
– conducta Dn 200mm OL + Dn 600mm OL (L=600m), pozată în carosabil în canivo u comun str.
Domnească (tronson str Eroilor – Basarabiei);
– conducta Dn 300mm OL (L=950m), pozată în spaț iu verde/trotuar în canivou str. Brăilei (tronson
Inel Rocada – str. G. Coșbuc);
– conducta Dn 350mm Fn (L=675m) pozată în carosabil str. AL. Cernat (tronson str. M.
Kogălniceanu – Tecuci);
– conducta Dn 350mm Fn, strada Serei, pozată îngropat în carosabil, (L=630m);
– conducta Dn 600mm OL strada Mărăști – G-ral Dragalina, pozată îngropat în carosabil (L=900m);
– conducta Dn 500mm Fn, strada Lemnari po zată îngropat în carosabil (L=350m);
– conducta Dn 200mm Fn strada Marinei – Magaziilor pozată îngropat în carosabil (L=320m);
– conducta Dn 100mm OL + Dn 600mm OL str. Eroilor pozată îngropat în carosabil (L=2x600m);
– conducta Dn 800mm OL str Prelungire a Anghel Saligny (tronson str. Tecuci – Basarabiei), pozată
îngropat în carosabil (L=90m);
– conducta Dn 800mm PREMO str. Movilei pozată îngropat în carosabil (L=1100m);
– conducta Dn 250mm OL str. Prelungirea Brăilei pozată îngropat în carosabil (L=870m);
– conducta Dn 500mm Fn str. AL. Moruzzi (tronson str. Gara 8 – Corabiei) pozată îng ropat î n
carosabil (L=950m);
– întocmirea unui studiu pentru îmbunătă țirea capacită ții de î nmagazinare ap ă în zona Traian
Nord.
Rețele canalizare :
– Extinderi : str. Eter nității
– Reabilitari:
– bl. C35 Tiglina I (Grădina Botanică)
– strada Navelor (până în str.Portului)
– strada Domnească bl. C (Grădina de Vară – în spate Romarta Nouă )
Zone ce necesită sistematizare și creare sistem de canalizare:
– zona Bădălan (str.C orabiei, Vaporului)
– zona MENAROM (str. Depoului, Vezuviului, Locomotivei, Cărămidăriei, Temișana)
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
97
Gestiunea deșeurilor
Gestiunea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și
eliminare a deșeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operații.
Deșeuri municipale
Pe raza municipiului Galaț i, operatorul sistemului integrat de management al deșeurilor este
Serviciul Public Ecosal. Acesta preste ază următoarele activităț i publice:
• Salubrizare stradală;
• Salubrizare menajeră, care constă în colectarea și transportul de la populaț ie a deșeurilor
menajere, deșeurilor vegetale, deșeurilor animaliere;
• Salubrizare agen ți economici, în func ție de contractele încheiate de fiecare operator.
Populația deservită este de circa 250. 000 de persoane (acoperire de 100%).
Începând cu anul 2012 eliminarea finală a deșeurilor municipale se realizează la noul depozit
ecologic de deșeuri municipale al municipiului Galați de la Tirighina, acesta fiind construit printr-un proiect derulat de Pr imăria Municipiului Galați, și anume „Sistem integrat de management al
deșeurilor urbane solide în municipiul Galați și împrejurimi” (Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027). Depozitul neconform a fost închis și reabilitat în cadrul aceluiași proiect.
Proiectul a facilitat construcția și punerea în funcțiune a stației de sortare și compostare de la
Galați, a cărei operare a fost încredințată Serviciului Public ECOSAL.
Stația de sortare are o capacitate de 6.000 t/an iar stația de compostareare capacitatea anuală de
10.000 tone și este folosită pentru a procesa deșeurile de origine vegetală provenite din grădini,
parcuri, spații verzi, piețe etc. După sortare și balotare, materialele reciclabile sunt predate spre
reciclare/valorificare.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
98
Deșeurile voluminoase ș i din demolări, care reprezintă un procent mic din totalul deșeurilor
menajere generate, sunt colectate, începând cu anul 2012, în două puncte verzi de colectare a
deșeurilor.
Serviciul Public ECOSAL dispune de un parc de 80 de mașini și utilaje sp ecifice . De asemenea, la
nivel local există peste 1.220 de containere de tip IGLU pentru colectarea selectivă a deșeurilor.
Gradul de colectare selectivă și de valorificare a deșeurilor este redus.
Serviciul Public ECOSAL Galați se confruntă cu o criză acută de p ersonal, ceea ce face necesară
contractarea temporară de forță de muncă de la diferite companii private. De asemenea, în vederea îmbunătățirii activității de colectare a deșeurilor este necesară achiziționarea de autogunoiere de tonaj mic, care să poată pătrundă cu ușurință în cartiere, și de utilaje multifuncționale.
Deșeuri industriale
La nivelul municipiului Galați, principalele activități generatoare de deșeuri industriale sunt
metalurgia, construcțiile și reparațiile navale, industria construcțiilor metalice și a produselor din
metal, precum și industria alimentară și cea de prelucrare a lemnului. Doar 2% din cantitatea
totală de deșeuri industriale generate reprezintă deșeuri periculoase.
Ca urmare a crizei economice globale cantitatea de deșeuri ind ustriale generate a scăzut simțitor
în perioada 2008 – 2012, în principal datorită reducerii capacităților de producție și închiderii unor
companii.
Cel mai mare operator economic al municipiului, S.C. ArcelorMittal S.A. este și cel mai mare producător de deșeuri industriale, raportând pentru anul 2012 o cantitate de 453.751 tone
deșeuri, circa 770 t fiind periculoase. În perioada 2008 – 2012, cantitatea de deșeuri generată de
ArcelorMittal a scăzut puternic, urmare a restrângerii activității și dezafectării unor sectoare importante de producție precum Uzina Cocsochimică, OLD 3 și furnalele 1 și 2.
Pentru valorificarea unor deșeuri generate, de exemplu zgura de oțelărie, S.C. Phoenix Slag Services S.R.L. este autorizată să execute procesul necesar recuperări i componentei feroase
pentru reintroducerea în fluxul tehnologic, iar un alt subprodus, lidonit, este utilizat la construcția de drumuri.
În ceea ce privește eliminarea deșeurilor industriale, S.C. Decinera S.R.L. a obținut o autorizație integrată de mediu cu valabilitate până în 2022 pentru activitatea de incinerare a deșeurilor
industriale și spitalicești periculoase, având capacitatea proiectată de 1.575 kg deșeu/oră (circa 10.000 tone/an).
Consiliul Jude țului Galaț i a aprobat , prin Hotărârea nr.787/201 2, Masterplanul pentru „Sistemul
de management integrat al deșeurilor în jude țul Galaț i” și, prin Hotărârea nr. 788/2012 , Studiul de
fezabilitate pentru proiectul „Sistemul de management integrat al deșeurilor în jude țul Galaț i”.
Studiul de fezabilitate prevedea:
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
99
– extinderea depozitului de deșeuri conforme Tirighina ;
– extinderea staț iei de sortare existente în Gala ți;
– construirea unei sta ții de tratare biomecanică la Galaț i;
– construirea unei sta ții de transfer la Târgu Bujor și la centrele de colectare din z onele
rurale ;
– achiziț ionarea de containere și pubele pentru reciclarea materialelor.
Pentru perioada 2016 -2025 se recomandă , de asemenea , continuarea implementării sistemului de
management integrat al deșeurilor, prin construcția unei noi celule de depozitare la Depozitul
Tirighina, dotarea cu echipamente suplimentare a Serviciului Public ECOSAL, valorificarea biogazului rezultat din depozitul închis , construirea unei stații de procesare a deșeurilor de
construcții, precum și derularea de campanii de info rmare și de conștientizare cu privire la
importanța colectării selective în rândul populației.
De asemenea, se impune amenajarea de noi puncte de colectare a deșeurilor, precum și securizarea tuturor celor existente.
Eficientizarea energetică
Energia te rmică
Sursa principală de energie termică pentru Municipiul Galați o reprezintă S.C. ELECTROCENTRALE GALAȚI S.A. , entitate subordonată direct Ministerului Economiei. În afară de partea de producere
a energiei termice, compania este deținătoarea rețelei primare de transport a energiei termice (sub formă de apă fierbinte) până la punctele termice. Lungimea totală a rețelei primare de transport a energiei termice este de cca. 138 km.
Distribuția energiei termice este asigurată, pentru partea de consumatori re zidențiali, de către
operatorul S.C. CALORGAL S.A. Galați, aflat sub jurisdicția Consiliului Local al Municipiului Galați.
Sistemul de distribuție centralizată a energiei termice din Municipiul Galați, constă din construcții, instalații, echipamente, dotări specifice și mijloace de măsurare, destinate producerii, distribuției și furnizării energiei termice pe teritoriul Municipiului Galați și se compune din:
• 118 puncte termice și câteva puncte termice aflate în patrimoniul unor agenți economici
sau instituții publice;
• 6 centrale termice ce funcționează pe gaz metan;
• rețele de distribuție energie termică (încălzire, apă caldă consum și recirculație) în lungime
totală de 506,573 km, din care suprateran 1,1 km.
Infrastructura de producere a energiei termice est e uzată fizic și moral, cu o eficiență energetică
redusă și costuri ridicate de producție. Rețeaua de distribuție primară și secundară a energiei
termice este învechită și generează pierderi ridicate.
Pentru reabilitarea și modernizarea întregului sistem d e distribuție a energiei termice (puncte
termice și rețele termice secundare), cât și pentru dezvoltarea și eficientizarea sistemului de distribuție energie termică, s -au elaborat două studii de fezabilitate:
• Reabilitare și modernizare puncte termice din municipiul Galați – proiectul cuprinde
lucrări de modernizare puncte termice, în scopul îmbunătățirii calității serviciilor de
distribuție a energiei termice, în condițiile unei eficiențe energetice ridicate, întreținere
ușoară, exploatare în regim automat și introducerea dispecerizării punctelor termice;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
100
• Reabilitare și modernizare rețele termice (încălzire, apă caldă de consum și recirculație)
din Municipiul Galați – proiectul urmărește modernizarea rețelelor termice secundare
aferente punctlor termice pentru reducerea pierderilor de energie termică.
În baza soluțiilor studiilor de fezabilitate până în prezent s -au modernizat și reabilitat 65 de puncte
termice și 134, 97 km de rețele termice (încălzire, apă caldă de consum și recirculație) la un număr
de 16 puncte termice.
În baza noilor reglementări în domeniul energiei s -a actualizat “ Strategia de dezvoltare a
sistemului centralizat de distribuție a energiei termice din municipiul Galați”, urmând a fi aprobată în Consiliul Local al Municipiului Galați. În s trategie, ca variantă optimă, a fost aleasă soluția
semicentralizată cu trei surse noi de producere a căldurii, cu instalații de cogenerare și cazane cu apă fierbinte, fiecare cu sistemul propriu de transport și distribuție a căldurii, retehnologizarea și modernizarea rețelelor secundare corelată cu consumurile actuale și previzionate de căldură,
retehnologizarea și modernizarea p unctelor termice. Având în vedere consumurile actuale și cele
previzionate de căldură , corelate cu sursele de producere a căldurii, în prezent se lucrează la
reactualizarea strategiei pentru stabilirea, într- un termen scurt, a une i soluții eficientă energetic,
ținându -se cont și de caracterul public și social al serviciului de alimentare cu apă.
În anul 2014 s -a încheiat un acord c adru, pe o durată de 4 ani, pentru achiziția unui număr de
3395 contoare de energie termică pentru încălzire montate la branșamentele blocurilor racordate la sistem urmând a fi demarată procedura de achiziție pentru un număr de 3281 contoare de energie ter mică pentru apă caldă de consum.
Crearea condițiilor pentru contorizarea consumurilor individuale, pe fiecare apartament , atât
pentru apă caldă de consum, cât și pentru agentul termic pentru încălzire , impune schimbarea
soluției de distribuție în imobil prin trecerea de la distribuția pe verticală, la distribuția pe orizontală.
Analizând evoluția numărului de contracte încheiate cu abonații casnici și agenții economici în perioada 2007 – 2013 se observă o oarecare constanță în evoluția numărului de contract e cu
beneficiari asociații de proprietari/locatari. În ceea ce privește numărul de apartamente și numărul de agenți economici cărora S.C. APATERM S.A. le -a furnizat servicii se constată o tendință
de scădere accentuată din 2007 până în 2013 ( -22,7%, respec tiv -24%) , evoluție datorată în
principal trecerii beneficiarilor la sistemul de încălzire în regie proprie prin centrale termice personale.
Beneficiari 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Asociații proprietari/locatari 670 665 669 680 677 674 676
Nr. A partamente 81.614 82.803 81.985 81.384 78.546 65.475 63.053
Agenți economici 750 747 765 725 654 589 570
Sursa: S.C. APATERM S.A .
Conform ANRSC, în luna mai 2014, la sistemul centralizat de distribuție a energiei termice din
municipiul Galați erau racordate 62.664 de apartamente, prin 379 de brașamente în funcțiune.
De asemenea, procesul de debranșare a apartamentelor de la sistemul centralizat de termoficare
în favoarea instalării de centrale termice individuale pe bază de gaze naturale continuă, aceas tă
alternativă fiind considerată mai atractivă de către cetățeni din perspectiva prețului și a confortului.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
101
Cu toate acestea, o dată cu creșterea continuă a prețului la gaze naturale pentru consumatorii
casnici, este probabil ca sistemul centralizat, reteh nologizat și reorganizat, să reprezinte din nou o
alternativă mai atractivă și mai eficientă de asigurare a necesarului de energie termică.
Cheltuielile cu subvenționarea furnizării de energie termică în sistem centralizat dețin o pondere
ridicată în buge tul local al municipiului Galați. Astfel în anul 2013, din suma facturată de către
furnizorul ELECTROCENTRALE către societatea de distribuție APATERM, 37% au fost acoperite de
către municipalitate, sub formă de subvenții pentru diferența de preț și pentru acoperirea
pierderilor induse de prestarea serviciului către populație, 22% au provenit de la bugetul de stat, pentru cheltuieli cu combustibili și sub forma ajutoarelor de căldură acordate populației cu venituri reduse, în timp ce doar 41% din sumă au pro venit din încasările directe de la consumatori.
Pentru perioada 2016 -2025 se recomandă implementarea unor măsuri care vizează modernizarea
sistemului de producere și de distribuție a energiei termice care să vizeze: instalarea de noi turbine de gaz și de cazane pentru apă fierbinte, înlocuirea magistralelor de transport a agentului
termic primar, dar și modernizarea rețelei secundare de distribuție cu conducte preizolate noi, modernizarea și automatizarea punctelor termice dotate cu schimbătoare de căldură cu plăci,
care va conduce la creșterea eficienței energetice, la reducerea pierderilor din rețea, inclusiv la reducerea cuantumului subvențiilor acordate de municipalitate și a valorii facturilor populației, concomitent cu reabilitarea termică a apartamen telor. În paralel cu modernizarea centralei pe
bază de gaze, care va rămâne principala sursă de energie pentru termoficarea urbană, se va avea în vedere și oportunitatea construcției unei centrale electrice de cogenerare pe bază de biomasă, care ar putea asigura necesarul de energie pe timpul verii. Energie electrică – iluminat public
Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Național prin intermediul stațiilor de sistem Smârdan (400/220 kV) și Bărboși (220/110 kV). La barele de 110 kV ale acestor stații se
racordează 6 stații de 110 kV aferente municipiului Galați. Compania care se ocupă cu distribuția energiei electrice în Municipiul Galați este S.C. ELE CTRICA FURNIZARE S.A. – Sucursala de
Distribuție a Energiei Electrice Galați.
Deși are un grad bun de acoperire, rețeaua de distribuție a energiei electrice este uzată fizic și moral, fiind subdimensionată. Rețeaua aeriană este pozată pe stâlpi de beton care găzduiesc atât
circuitele pentru alimentarea consumatorilor casnici, precum și pe cele pentru iluminat public. Un
procent mic de cabluri de transport a energiei electrice (ca și de telecomunicații) au fost trecute în
subteran, rețelele aeriene împânzind domeniul public, dar și blocurile de locuințe.
Sistemul de iluminat public al municipiului Galați funcționează după un Regulament de organizare
și funcționare a serviciului de iluminat public în municipiul Galați, conform cu standardele europene. Serviciul de iluminat public a fost concesionat unei companii private și dispune de o
rețea de aproape 500 km de cabluri electrice, care însă nu acoperă toată suprafața municipiului și care are o eficiență energetică redusă.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
102
În anul 2014, Consiliul Local a aprobat aderarea municipiului Galați la Convenția Primarilor –
principala mișcare europeană în care sunt implicate autorităț ile locale și regionale care se
angajează în mod voluntar în demersul ambițios împotriva efectelor schimbărilor climatice prin
dezvoltarea energetică durabilă a comunității , respectiv prin creșterea eficien ței energetice și
utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor. Prin angajamentul lor, semnatarii
Convenției își propun atingerea și depășirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a
emisiilor de CO2 până în 2020 .
Atingerea acestui obiectiv asumat voluntar de către reprezentantul primăriei se realizează prin
elaborarea unui inventar de referin ță al emisiilor de CO 2 și monitorizarea și actualizarea
periodică a Plan ului de Acțiune privind Energia Durabilă (PAED) care descrie acțiuni le cheie și
măsurile pe care Primăria Municipiului Galați urmează să le implementeze.
Pentru perioada 2016 -2025 se recomandă extinderea și modernizarea rețelei de distribuție a
energiei electrice și de iluminat public de la nivelul municipiului, precum și implementarea unor
soluții eficiente energetic. Trebuie luată în considerare posibilitatea asigurării necesarului de energie pentru sistemul de iluminat public din resurse regenerabile. Soluții tehnice viabile pentru creșterea eficienței energetice la niv elul municipiului sunt stabilite prin Planul de Acțiune pentru
Energie Durabilă elaborat de Primărie, care determina inclusiv amprenta de carbon a municipiului.
Administrarea domeniului public
În administrarea Consiliului Local al Municipiului Galați se află, în conformitate cu prevederile Legii
nr. 24/2007 și ale Legii nr. 47/2012, urm ătoarele tipuri de spații verzi:
a) 61,28 ha de spații verzi publice cu acces nelimitat (zona de faleză, parcuri, grădini, scuaruri, peluze stradale);
b) 71,3 ha de spați i verzi publice de folosință specializată (muzee, zone de agrement și parcuri
sportive) .
La acestea se adaugă și cele insuficient amenajate sau neamenajate, însumând 65,09 ha. Calculele făcute în cadrul PUG Galați relevă astfel o suprafață de spațiu verde pe cap de locuitor de 6,89
mp. În această suprafață nu au fost introduse însă cotele specifice aparținând următoarelor zone funcționale, care sunt cuprinse în bilanțul teritorial: instituții publice și servicii, unități industriale și depozitare, păduri, terenuri forestiere, gospodărie comunală, cimitire.
Municipiul Galați dispune de 5 cimitire care totalizează 32,85 ha spații verzi.
În ultima perioadă, au beneficiat de lucrări de modernizare și amenajare următoarele parcuri din
municipiul Galați:
• Parcul R izer – care cuprinde zone de promenadă, locuri de joacă pentru copii, locuri de
odihnă pentru adulți, zone pentru animale, alee pentru patine, amfiteatru în aer liber, pergolă și platformă dalată pentru activități expoziționale, două fântâni arteziene, baz ine
succesive cu apă (iaz), zone comerciale etc. Investiția a fost co -finanțată din FEDR, prin POR
2007 – 2013;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
103
• Grădina Publică – procurare și plantare de arbori, arbuști și gard viu; refacerea aleilor și a
scărilor; amenajarea a două parcări cu un total d e 74 de locuri; realizarea și dotarea unui
loc de joacă pentru copii; realizarea rețelei de iluminat ambiental; reabilitarea reț elelor de
apă și canalizare, realizarea rețelei de irigații și a canalizării pluviale și dotarea cu mobilier
urban specific. Inv estiția a fost co -finanțată din FEDR, prin POR 2007 – 2013;
• Parcul Viva – cuprinde spații plantate, un teren de sport, spații pentru copii, pentru câini,
aparate de fitness, fântână arteziană, zone pentru sk ate, promenadă, rampe etc.;
• Amenajare Parc Micro 13 aferent blocuri ANL – str. N. Mantu – finanțare din Fondul de
Mediu;
• Amenajare Parc Selgros – spațiu de joacă și relaxare cu o suprafață de 45.000 mp –
finanțare din Fondul pentru Mediu;
• Realizare Miniparc Micro 39 – obiectiv inaugurat în luna noiembrie 2013;
• Parcul Or ășelul Copiilor – spațiu de joacă inaugurat în anul 2015 prevede o zonă destinată
câinilor, o zonă de joacă prevăzută cu suprafaț ă antitraumă din cauciuc turnat și
echipamente de joacă noi, o zonă cu echipamente de fitness, un teren multisport
împrejmuit, cu suprafa ță de joc realizată din cauciuc turnat și o zonă de promenadă prin
refacerea aleilor.
Vor fi realizate de asemenea 10 miniparcuri de cartier – prin montarea de echipamente de joacă,
aparate de gimnastică, de fitness, mobilier urban, echipament pentru terenuri de joacă și realizarea de lucrări de arhitectur ă peisagistică a terenurilor de sport și a zonelor de recreere.
S.C. Gospodărire Comunală S.R.L., societate al cărei acționar unic este Consiliul Local Galați, asigură administ rarea spațiilor verzi și a cimitirelor. Aceasta dispune inclusiv de o seră proprie,
unde produce material dendricol și floricol. Societatea are în administrare și Talciocul Municipal cu o suprafață de 3,7 ha ( 2,0 ha amenajare cu zgură și 1,7 ha extindere n eamenajată). Societatea
asigură de asemenea administrarea parcărilor din municipiu, dispune de un compartiment care se ocupă de desființarea construcțiilor ilegale, de ridicarea autovehiculelor abandonate pe spațiul public și de blocarea celor parcate nere gulamentar.
Parcările cu plată aferente arterelor principale de circulație sunt în număr de 2.539 locuri de parcare având o suprafață totală de 54.785 mp. În condițiile creșterii continue a parcului auto, Municipiul Galați se confruntă cu problema lipsei spațiilor de parcare.
Municipalitatea a inventariat 5.806 de baterii de garaje cu peste 10 locuri, care ocupă 14 ha din intravilanul municipiului, la care se adaugă baterii mai mici și garaje individuale .
În anul 2014, în conformitate cu prevederile noului PUG, a început demolarea primelor baterii
stradale de garaje în locul cărora vor fi construite parcări și diferite spații publice.
Pentru viitorul apropiat este un proiect privind introducerea unui sistem de abonamente pentru locurile de parcare din juru l blocurilor de locuințe.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
104
Serviciul Public Ecosal Galaț i, serviciu specializat în prestarea serviciilor de salubritate stradală și
menajeră care ac ționează pe teritoriul Municipiului Galaț i desfășoară și activități de: amenajare,
întreținere și infrumuseț are a zonelor verzi; asigurarea funcționalității, întreținerea și repararea
fântânilor arteziene și a cișmelelor stradale; curățarea chimică a placajelor din travertin de graffiti;
desființarea împrejmuirilor și demolarea construcțiilor ilegale aflate pe d omeniul public/privat al
municipiului Galați; optimizarea și organizarea circulației rutiere și pietonale; conservarea,
întreținerea și repararea monumentelor de for public aflate pe domeniul public al municipiului Galați; administrarea drumurilor și străz ilor – repararea și întreținerea străzilor, deszăpezire;
montarea mobilierului stradal; semaforizare. Serviciul Public Ecosal se ocupă de asemenea de
activitatea de ecarisaj și capturare a câinilor comunitari. Pentru asigurarea evidenței, asistenței medicale și efectuarea de tratamente corespunzătoare sunt încheiate contracte de prestări servicii cu cabinete sanitar- veterinare.
Gestionarea populației canine prin controlul reproducerii acesteia se realizează prin activitatea de sterilizare, deparazitare, vaccinare antirabică, marcare și înregistrare a câinilor fără stăpân din municipiu.
Primăria Municipiului Galați a realizat investiții în amenajarea bazei de ecarisaj aflată în administrare având în vedere că pe străzile municipiului există încă un număr de circa 16.000
(estimările ECOSAL) – 20.000 (estimările DSV Galați) de câini fără stăpân.
Activitatea de ecarisaj de la nivel local este susținută financiar dintr- o taxa de ecarisaj plătită de
agenții economici și de populație, iar printr -un parteneriat într e Primărie, Consiliul Județean și
ARCELORMITTAL un nou padoc de 500 de locuri a fost amenajat în comuna Smârdan. Cu toate acestea, investițiile în extinderea și modernizarea padocurilor pentru câinii fără adăpost trebuie continuate, mai ales o dat ă cu modi ficările legislative din anul 2013.
S.C. Administrația Piețelor Agroalimentare S.A. Galați, persoană juridică al cărei acționar unic este Consiliul Local al municipiului Galați gestionează piețele agroalimentare din municipiul Galați. Societatea are în administrare în prezent 20 de piețe care însumează peste 92.000 mp.
Proiectele de viitor ale municipalității vizează construcția de noi piețe și extinderea celor existente precum și amenajarea unei piețe între Galați și Brăila, cu spații de depozitare, come rcializare,
cazare.
Pentru perioada 2016- 2025 se recomandă implementarea următoarelor măsuri:
Amenajarea zonei de agrement Lacul Brateș;
Modernizarea și transformarea Patinoarului Artificial în centru sportiv polivalent;
Construcția unei stadion modern;
Modernizarea spațiilor verzi necorespunzător amenajate;
Desființarea bateriilor de garaje și amenajarea de noi locuri de parcare, spații verzi și spații publice;
Construcția a două piețe agroalimentare noi în cartierul Micro 17, respectiv între Galați și Brăila, extinderea piețelor din zona Basarabia și cartierul Micro 19;
Amenajarea unui nou cimitir.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
105
Siguranța cetățenilor și ordinea publică
Pentru asigurarea ordinii și liniștii publice, a siguranței cetățenilor, prevenirii și combaterii
infrac țiunilor, a pazei bunurilor apar ținând domeniul public și privat, la nivelul Municipiului Galați
func ționează următoarele instituții publice:
• Poliția Municipiului Galați, prin cele 5 secții;
• Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Galați;
• Inspectoratul pentru Situații de Urgență „General Eremia Grigorescu” al județului Galați;
• Inspectoratul de Jandarmi Județean Galați;
• Poliția Locală Galați;
• Biroul Apărare și Protecție Civilă din cadrul Direcției Generale Servicii Publice a Primăriei
Municipiului Galați.
Aceste instituții asigură respectarea legilor statului român pe teritoriul municipiului Galați, având
și sarcini în gestionarea unor situații de urgență. În cazul în care apar situații de urgență există 26
de unități în care populația poate fi cazată. Lista detailiată a acestor unități este prezentată în Anex ă.
În anul 2014, Primăria Municipiului Galați a demarat implementarea proiectului “Sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creșterii fluenței și siguranței circulației și a prevenirii c riminalității” finanțat din POR 2007 – 2013 care va conduce la flu idizarea circulației și la
preve nirea criminalității pe arterele cele mai intens circulate din municipiu.
De asemenea, prin intermediul ADI “Sud -Est pentru Situații de Urgență”, în cadrul c ăreia CJ Galați
este partener, a fost implementat un proiect finanțat din POR 2007 -2013, care a constat din
dotarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență Galați cu trei autospeciale pentru lucrul cu apă și spumă de capacitate mare, trei autospeciale d e capacitate medie, o autospecială pentru
descarcerări grele, două ambulan țe de prim- ajutor, o ambulan ță de reanimare, o autospecială
pentru intervenții la înălțime și o șeniletă. Cu toate acestea, nivelul de dotare al serviciilor publice pentru situații de urgență este încă deficitar în raport cu numărul mare de intervenții și cu complexitatea acestora. Urbanism și amenajare peisagistică
Municipiul Galați este cea mai importantă așezare urbană din județul Galati și al optulea ca mărime din țară, fiind un centru polarizator tradițional, cu funcția de reședință de județ.
În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Național, Galați este un municipi u de rangul
I, de importanță naț ională, cu influență potențială la nivel european, care formează un sistem
urban cu Municipiul Brăila.
Municipiul Galați este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45°27'' latitudine nordică și 28
o02'' longitudine estică. Situat pe malul stâng al
Dunării, ocupă o suprafață de 24 1,5 km2, la confluența râurilor Siret (la vest) și Prut (la est), lângă
Lacul Brateș, cel mai mare luciu de apă din această parte a țării. Intravilanul existent al municipiului cuprinde o suprafață de 5.856,43 ha, iar suprafața teritoriului administrativ e ste de
24.363,37 ha, incluzând și Lacul Brateș.
Vecinătățile municipiului Galați sunt: la est – râul Prut, la sud, sud -est – Dunărea, la sud – râul Siret,
la vest – Șendreni, Smârdan, Vânători, la nord – Tulucești.
Teritoriul administrativ al municipiului cuprinde următoarele zone:
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
106
a) terasa medie a Siretului T2 – care ocupă partea nord – vestică a municipiului, incluzând și
dealurile Smârdanului, prezintă o suprafa ță relativ plană cu altitudini sub 67,0 m, coboară în
taluz spre Dunăre și este în pantă spre lacul Brateș, balta Cătușa și spre terasa joasă;
b) terasa joasă a Siretului T3 – ocupă zona centrală a municipiului Galaț i, are o suprafa ță relativ
plană, coboară în taluz și este și în pantă spre Dunăre și lacul Brateș și prezintă cote de n ivel
cuprinse între 20,0 și 30,0 m;
c) panta de racord – care face legătura dintre cele două terase – T2 și T3 prezintă o diferen ță de
cote de nivel de cca. 20 m, între +30,0 și +50,0 m;
Terasele Siretului și zona pantei de racord dintre acestea sunt const ituite în suprafa ță pe cca. 30 –
70 m din depozite cuaternare de natură eoliană (loessuri și pământuri cu structură loessoidă),
care reazemă în adâncime pe depozite aluvionare prăfoase argiloase și nisipoase.
Existen ța zonelor taluzate înspre Dunăre și lac ul Brateș și a pantelor în general – anexa 3, a
favorizat prin scurgerea apelor pe suprafe țele acestora producerea de fenomene de eroziune
reprezentate de râpe, ogașe, viroage, canioane miniaturale, iar spre marginile terasei se formează
microreliefuri – crovuri și se manifestă procese pseuodocarstice (clastocarstice), sufozionale etc.,
care în unele zone s -au lărgit și au dat naștere la adevărate văi și anume:
d) valea Țiglinei și valea Abatorului – care își varsă debitele colectate în fluviul Dunărea. Din tre
acestea, valea Țiglinei este bine reprezentată, brăzdând împreună cu ramificaț iile sale terasa
medie pe o distan ță de cca. 1000 m;
e) valea Fileștilor și valea Viilor, în prezent par țial colmatate își varsă încă debitele în balta Cătușa,
la gura căreia aluviunile Siretului formează un adevărat baraj care împiedică scurgerea
normală a apelor – fenomen de agradare.
f) lunca Dunării, interfluviul Dunăre – Brateș și lunca joasă a Prutului inferior reprezintă cel mai
tânăr relief fluv iatil- holocen, fiind constituite prin eroziunea, transportul și depunerea
materialelor din amonte, acestea formând o microgeomorfologie caracteristică. De asemenea
sunt și cea mai joasă treaptă de relief, relativ plană, în mare parte inundabile, cu pante longitudinale care se reduc foarte mult. Forma țiunile care alcătuiesc terenul până la adâncimi de
cca. 30,0 m sunt argiloase, prăfoase sau nisipoase, neconsolidate, în general cu consisten ță
redusă și compresibilitate ridicată.
Local, aceste fo rmaț iuni sunt mâlite sau prezintă zone și intercalaț ii de mâl, resturi vegetale,
cochilii, precum și lentile de turbă.
Bilanțul teritorial relevă o suprafață totală a intravilanului municipiului Galați de 5.920,78 ha, cu toate trupurile cumulate: A, H, C, D, F, G.
3
TRUP ZONE FUNCȚIONALE SUPRAFAȚA (HA)
PROCENT DIN
TOTAL INTRAVILAN
A Localitatea Galați 5.856,43 98,91
H Unitate Agro -zootehnică 29,12 0,49
C Construcție edilitară 8,40 0,15
3 Sursa : PUG Galaț i
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
107
D Unitate industrială 2,20 0,04
F Unitate industrială 3,49 0,06
G Unitate Agro -zootehnică 21,14 0,36
TOTAL INTRAVILAN UAT GALAȚI 5.920,78 100
Conform tabelului extras din Planul Urbanistic General Galați, suprafața efectivă a Trupului A –
localitatea Galați este de 5.856,43 ha, împărțirea în zone funcționale f iind următoarea4:
ZONE FUNCȚIONALE SUPRAFAȚA
(HA) PROCENT DIN
TOTAL
INTRAVILAN
TRUP A –
localitatea Galați Rutier 272,30 4,65
Feroviar 286,00 4,88
Naval 77,93 1,33
Ape 251,00 4,28
Locuințe individuale P -P+1 656,10 11,20
Locuințe colective P+1 -P+4 465,09 7,94
Locuințe colective P+4 -P+10 58,50 1,00
Instituții publice și servicii 196,02 3,35
Comerț – servicii 155,26 2,65
Unități industriale și depozitare 1757,80 30,01
Spații plantate, agrement, sport, perdele
de protecție 159,30 2,72
Păduri, terenuri forestiere 95,68 1,63
Construcții edilitare 55,04 0,94
Gospodărie comunală și cimitire 84,87 1,45
TDS în proprietatea MApN 127,92 2,18
Alte TDS 18,60 0,32
Terenuri neproductive 22,62 0,39
Zona Liberă 175,75 3,00
Zona unități agro -zootehnice 228,09 3,89
Terenuri agricole în intravilan 674,96 11,52
Livezi 21,01 0,36
Pășuni 3,42 0,06
Arabil 13,09 0,22
TOTAL INTRAVILAN UAT GALAȚI 5.856,43 100
4 Sursa: PUG Galaț i
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
108
Prin actualu l Plan Urbanistic General ( incluzând și Regulamentul Local de Urbanism – RLU) al
Municipiului Galați, teritoriul intravilan s -a împ ărțit în unităț i teritoriale de referin ță – U.T.R.- uri5.
Stabilirea reglementărilor fiecărei unități teritoriale de referință s -a făcut în așa fel încât să
consacre și să accentueze carac teristicile urbanistice existente: tipul tramei stradale, a
parcelarului, a raportului dintre clădire și vecinătăți (spațiul stradal și imobilele laterale),
funcțiunile compatibile cu cele existente, indicii urbanistici (POT și CUT), înățimea clădirilor, t ipul
de volum etrie și arhitectura acceptată ș.a.m.d.
Nr.
U.T.R. TIP U.T.R.
1. Traian Nord – zonă mixtă
2. TDS (CAZARMA 530)
3. Zona locuințe individuale Filești
4. Zona locuințe individuale – Arcașilor
5. Zona locuințe individuale – Arcașilor
6. Zona spații verzi
7. Pol urban principal – Traian Nord
8. Bulevardul Coșbuc – zonă mixtă
9. Strada Traian – zonă mixtă
10. Zona locuințe individuale – Traian
11. Zona locuințe individuale – Traian
12. Pol urban secundar – Traian
13. Zona locuințe indi viduale țesut Rizer
14. Pol urban principal – Coșbuc / Basarabiei
14' Pol urban principal – Coșbuc / Basarabiei
15. Zona central
16. Locuințe colective – cartier Aurel Vlaicu
16’. Locuințe colective
17. Locuințe colective – cartier Aviatiei
18. Locu ințe colective – cartier Micro 13B, Micro 14
18'. Zona locuințe individuale extindere Filești
19. Zona locuințe individuale – extindere Filești
20. Ferma agrozootehnică – conversie agrement
21. Pol urban secundar – Șoseaua de Centură
22. Locuințe cole ctive – cartier Țiglina 3
23. Zona mixtă – Siderurgiștilor / Basarabiei
24. Zona activități productive
25. Zona locuințe individuale
26. Pol urban principal – strada Brăilei
27. Locuințe colective – cartier Mazepa
28. Parc
29. Locuințe colective – cartier Țiglina II
5 Sursa: PUG Galați
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
109
30. Locuințe colective – cartier Țiglina I
31. Pol urban principal – centru afaceri
32. Pol de agrement principal – Faleza Dunării
33. Zonă mixtă – strada Prelungirea Brăilei
34. Pol urban principal – Brăilei
35. Locuințe colective – cartier Micro 17
36. Locuințe colective – cartier Dunărea
37. Zona activități productive / servicii / locuințe individuale
38. Pol de agrement / servicii – secundar – Faleza Dunării
39. Pol de agrement / servicii – principal
40. Zonă activități prod uctive / servicii conexe Combinat -Bărboși
41. Zonă activități productive – Combinat
42. Spații verzi
43. Pol universitar, locuințe și agrement – Brateș
44. Zonă activități portuare
45. Zonă mixtă – în valea orasului
46. Zonă activități productive și servicii – Zona Liberă
47. Zonă activități productive
Configurația morfologică actuală a orașului rezultă din suprapunerea sau adiționarea în timp a mai multor tipuri de teritorii:
a) Axa străzii Domnești – zonă de țesut mixt, de la faleza Dunării până în dreptul Grădinii Publice,
reprezintă teritoriul urban care a fost, de -a lungul timpului centrul orașului fiind, totodată, nucleul
generator al acestuia; de aici decurge caracterul său de reprezentare la nivelul întregului oraș. Apar ține, în parte, zonei c elei mai vechi a orașului, criteriul istoric fiind, în acest caz, dintre cele
mai importante. Trama stradală, parcelarul și raporturile dintre teren și clădire – chiar dacă sunt
relativ diferite, conferă, prin calitatea arhitecturii, prin densitatea constr ucțiilor și definirea clară a
spaț ialităț ii arterelor de circulaț ie, o unitate remarcabilă.
b) Zona cu țesut planificat (planul Rizer) – unicul fragment, de dimensiuni considerabile, foarte
bine conservat al planului proiectat în prima parte a secolului al XIX- lea. Reprezintă o mărturie
urbană elocventă a primei extinderi planificate, înscriindu -se, totodată, ca valoare urbanistică,
alături de fragmentele similare ale celorlalte orașe dunărene, ca document al ideei despre configurarea orașelor perioadei regulamentare și post -regulamentare. Această zonă se
caracterizează printr -o omogenitate remarcabilă a țesutului urban fiind sus ținută, izolat, de
calitatea clădirilor publice reprezentative realizate punctual.
c) Zone vechi (înainte de 1837) , cu dezvoltare spontană – situate la estul, respectiv la vestul
țesutului mixt aflat de -a lungul axului străzii Domnești; zona veche , situată pe platforma inferioară
a orașului, este una din primele zone urbanizate ale orașului, ini țial ca așezare de pescari, s -a
înscris ulterior în caracterul complex al popula ției.
d) Parcelări realizate în perioada interbelică si în anii 50 – reduse ca si suprafață, prezente în zone
diferite ale orașului, fără să reprezinte, prin urmare, o prezen ță ușor de identificat la nivelul
struc turii urbane. Ele provin din două tipuri de intervenții urbanistice.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
110
Unele sunt rezultatul unor parcelări apar ținând unor institu ții sau unor proprietari individuali prin
divizările unor mari terenuri anterioare. Celelalte au făcut parte din parcelări de dimensiuni mult
mai mari care au fost înlocuite, în perioada postbelică, de alt tip de țesut urban.
e) Ansambluri de locuințe colective realizate în anii 1960 – 1970 – aici sunt incluse cartierele
Țiglina 1, Țiglina 2, Mazepa 1 si partea vestică a cartier ului Micro 16; calitatea remarcabilă rezidă
în modul deosebit al organizării ansamblului, prin raporturile dintre clădiri, dintre acestea și
spaț iile libere, prin înscrierea ansamblului pe teren și, parț ial, prin calitatea arhitecturală a
imobilelor de loc uințe colective. Ele sunt expresia elocventă a concep țiilor urbanismului liber
aplicate la începutul anilor 1960 în câteva orașe ale țării. Gruparea imobilelor de locuin țe colective
în conformitate cu principiul microraioanelor a permis desfășurarea unor c ompoziț ii libere ale
volumelor clădirilor (inclusiv ale dotărilor), urmărindu -se orientarea acestora pe direc țiile est -vest,
respectiv nord -sud. Silueta generală a fiecărui ansamblu este determinată de înălț imea
standardizată a imobilelor P+4, respectiv ac cente volumetrice date de imobilele P+8. Dispare
relaț ia tradiț ională a clădirii cu străzile; acestea au rolul strict func țional de deservire, fără a mai
conta drept spa țiu public propriu zis. Dotările sunt complet separate de locuințe, fie că este vorba
de echipamentele școlare, fie de cele cu caracter comercial sau cultural.
f) Ansambluri de locuințe colective realizate în anii 1970 – 1980 – tipul de țesut urban
preponderent al perioadei postbelice. Cele mai multe și mai mari cartiere de locuit ale Galaț iului,
realizate în partea de vest, apar țin acestui tip, fiind proiectate și executate după principiile și
legislaț ia în vigoare începând cu prima parte a anilor 1970: trama stradală recapătă rolul de
ordonator al compoziț iei iar fronturile stradale, constituite din imobile colec tive de locuit, tind
spre recre area spaț iului coridor. Se preiau unele artere mai importante existente, de obicei cele
periferice ansamblurilor, iar în interior sunt trasate noi străzi locale. Imobilele de locuin țe
colective orientat e spre str ăzile principale au la parter spa ții comerciale. Din aceeași categorie fac
parte câteva ansambluri de mici dimensiuni, situate în interiorul păr ții vechi, pe terenuri rezultate
din dispari ția țesutului urban anterior .
g) Zone cu funcțiune predomi nant industrială – În acest tip au fost incluse țesuturile foarte
variate, dependente de procese tehnologice diferite – incinte industriale de dimensiuni mici sau
medii, șantierele navale și portul Gala țiului, marile suprafe țe de magazii și depozite etc. Aceste
zone sunt situate la est de strada Ana Ipătescu, între Dunăre și digul de protec ție al lacului Brateș
și respectiv, de -a lungul frontului vestic al bulevardului George Coșbuc. Marea diversitate a
necesită ților func ționale și tehnologice a condus la v arietatea densităț ii căilor de circulaț ie,
inclusiv a căilor ferate, a dispunerii clădirilor, dimensiunilor lor, raporturile între ele etc;
h) Zone periferice cu țesut dezvoltat spontan – partea de nord -est, dincolo de tunelul de cale
ferată, dar si în partea vestică spre combinatul siderurgic. Configura ția morfologică a fost generată
de utilizări diverse ale teritoriului, fără o corelare a acestora la nivelul întregii structuri urbane: fragmente de parcelări recente, terenuri agricole, fâșii de cale ferată, străzi cu trasee aparent întâmplătoare etc;
i) Zona cu țesut în curs de coagulare – aflată în partea de nord a orașului, cu o structură
morfologică ordonată, dar fără o funcționalitate bine precizată.
j) Zone verzi amenajate ;
k) Cimitire.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
111
Sintetizând, A xa străzii Domnești (zonă cu țesut mixt), zona cu țesut planificat (planul Rizer), zona
veche (anterioară anului 1837, cu dezvoltare spontană, situată pe platforma interioară a orașului,
respectiv pe platforma superioară a orașului), precum și ansamblurile de locuințe construite în
anii 60, conțin valori culturale semnificative pentru întreaga structură urbană, prin prisma caracterului istoric, al semnificației acestora pentru istoria orașului și calitatea arhitecturală a clădirilor.
În ceea ce priveste ev oluțiile recente, studiile prospective aferente PUG Galați reflectă ponderea
ridicată a autorizațiilor de construire emise pentru funcțiunile locuire și comerț -servicii, rezultând
că acestea continuă să fie principalele obiective investiționale, dar și rez ultat al necesităților de
dezvoltare spațială
6.
Se remarcă, de asemenea, concentrarea locuințelor cu precădere în zona centrală a municipiului și pe axa Nord – Sud. Concentrarea autorizațiilor destinate echipamentelor publice: cultură, educație,
sănătate, sport -agrement și spații verzi , în zona centrală, în celalalte zone ale municipiului
intervențiile fiind aproape inexistente. Acest fapt se cumulează cu lipsa unui grad suficient de echipare publică a numeroaselor zone rezidențiale (mai ales cele dezvoltat e în ultima perioadă).
Concentrarea dezvoltării activităților productive în zona Drumului de Centură, dar și pe DN2B spre Șendreni, cu tendința de aglomerare în aproprierea Combinatului Siderurgic.
6 Sursa: PUG Galați
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
112
Tendințe de dezvoltare urbanistică la nivelul municipiului Gala ți
Propunerile de dezvoltare urbanistică7 au ca punct de plecare tendințele constatate la nivelul
municipiului Galați, precum și echilibrarea funcțională a teritoriului intravilan, prin inserarea de
noi funcțiuni comerciale și de servicii și structurarea zonelor construite:
1) La nivelul teritoriului se propune extinderea zonelor de locuit spre nord -vest și nord -est
către Filești (zonă în care se propune inițial sistematizarea terenului din cauza declivității mari a reliefului). Dezvoltarea noil or zone de locuit va urmări atât organizarea sistemului
de circulații local, cât și asigurarea echipamentelor publice necesare (spații verzi, zone mixte, dotări de sănătate și învățământ);
2) Zona Arcașilor se conturează ca zonă de dezvoltare rapidă, cu tendințe de „cartier –
dormitor”;
7 Studiu de analiză U.T.R. -uri ca situație existentă, funcțiuni dominante, reglementări necesare autorizării directe –
aferent PUG Galați
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
113
3) La nivelul zonelor rezidențiale existente, dezvoltate în timp pe o rețea stradală
subdimensionată și cu echipare edilitară precară, se propune reorganizarea acestor zone din punct de vedere al traficului, asigurării parcajelor n ecesare, precum și a
echipamentelor publice. De asemenea, se propune reorganizarea garajelor prin
delimitarea unor zone de restructurare urbană, care să integreze și programe de
construire de parcări supraterane;
4) Se propune dezvoltarea unei axe culturale d e dezvoltare, care să relaționeze centrul istoric
de zonele de recreere/agrement ale orașului, cu accent pe strada Domnească (Grădina Publică – Parcul Rizer), contrabalansând astfel zona de faleză a Dunării, inclusiv cu
asigurarea necesarului de parcaje pu blice, amenajarea de spații pietonale etc.;
5) La nivelul străzii Coșbuc, se remarcă un deosebit potențial de dezvoltare a funcțiunilor mixte (comerț, servicii, birouri, locuințe), fiind însă necesară asigurarea coerenței prin realizarea de studii specializat e – circulații, zone cu interdicție de construire, asigurarea de
parcaje, reglementări privind conformarea volumelor construite;
6) Strada Traian constituie o arteră importantă cu potențial mare de dezvoltare, fiind necesară încurajarea diversității funcționale, prin încurajarea dezvoltării funcțiunilor mixte și asigurarea coerenței cadrului construit prin reglementările aferente PUG;
7) Din punct de vedere al spațiilor verzi și de agrement, se propune completarea sistemului
existent la nivel municipal cu noi poli verzi, precum și transformarea falezei Dunării în zonă
de promenadă. La nivelul Falezei Dunării sunt propuse spații verzi publice și un port de ambarcațiuni, dar și o dezvoltare coerentă a zonei prin reglementarea dezvoltării pontoanelor -restaurant. Toto dată, se propune prelungirea falezei în zona de Sud -Est și
Sud-Vest, pentru viitoare amplasări de pontoane, în vederea decongestionării tronsonului
utilizat în prezent. De asemenea, propunerile au avut în vedere posibilitatea prelungirii spre faleză a axei culturale propuse, până în portul de ambarcațiuni și spre sud – vest (într -o
etapă ulterioară);
8) Sistemul verde se va completa cu centuri verzi, propuse pentru a ameliora problemele rezultate din vecinătatea unor zone funcționale – activități productive, lo cuire. De
asemenea, se propune reabilitarea zonei de locuințe din vecinătatea gării portuare și transformarea acesteia în zonă cu caracter comercial și de agrement, în vederea încurajării dezvoltării activităților turistice;
9) Este necesară atenuarea discrep anțelor de imagine dintre țesutul tradițional și
ansamblurile de locuințe colective existente și viitoare, precum și între cele două țesuturi
diferențiate morfologic ale zonei centrale;
10) Este necesară și posibilă valorificarea terenurilor libere și eliberab ile de construcții în stare
proastă, atât din zona centrală, cât și de pe faleză, prin reînnoirea fondului construit cu noi
elemente;
11) Sunt necesare intervenții de reconfigurare și de îmbunătățiri a imaginii urbane de -a lungul
axelor de comunicație est -vest (Str. Brăilei și Str. Basarabiei), respectiv Str. Domnească, cu
accent pe spațiile publice.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
114
Protecția mediului
Calitatea aerului, apei și solului
Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanți lor în mediu. Poluarea aerului are multe și semnificative efecte adverse asupra sănătăț ii
umane și poate provoca daune florei și faunei în general.
Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staț ionare și sursele
mobile ( traficul rutier), cu preponderen ță în marile orașe, precum și de transportul pe distan țe
lungi a poluan ților atmosferici.
În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.452 din 28
iunie 2011. Prin această lege au fost transpuse în legisla ția naț ională prevederile Directivei
2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconj urător și un aer mai curat pentru Europa publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 și ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile
aromatice policiclice în aerul înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al Comunităț ilor Europene
(JOCE) nr. L 23 din 25 ianuarie 2005.
Măsuri prevăzute de legea privind calitatea aerului înconjurător
Legea prevede măsuri la nivel naț ional privind:
a) definirea și stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite și să prevină producerea unor evenimente dăunătoare și să reducă efectele acestora asupra sănătă ții
umane și a mediului ca întreg;
b) eva luarea calităț ii aerului înconjurător pe întreg teritoriul țării pe baza unor metode și criterii
comune, stabilite la nivel european;
c) ob ținerea informa țiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de
combatere a poluării aerului și a disconfortului cauzat de acesta, precum și pentru a monitoriza pe termen lung tendin țele și îmbunătă țirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel na țional și
european;
d) garantarea faptului că informaț iile privind calitatea aerului înconjurăto r sunt puse la dispozi ția
publicului;
e) men ținerea calită ții aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare și/sau
îmbunătă țirea acesteia în celelalte cazuri;
f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europe ne în vederea
reducerii poluării aerului;
g) îndeplinirea obligaț iilor asumate prin acordurile, conven țiile și tratatele interna ționale la care
România este parte.
Evaluarea calităț ii aerului înconjurător
Respectând criteriile de clasificare impuse de Uniunea Europeană, în scopul evaluării calită ții
aerului, pe teritoriul României au fost stabilite, conform prevederilor Anexei nr.2 din Legea nr. 104/2011:
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
115
• 13 aglomerări: Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj Napoca, Constan ța, Craiova,
Galaț i, Iași, Pitești, Ploiești și Timișoara;
• 41 zone, identificate la nivel de jude ț.
În scopul evaluării calităț ii aerului, în fiecare zonă sau aglomerare, se delimitează arii care se
clasifică în regimuri de gestionare (A, B sau C) în func ție de pragurile su perior și inferior de
evaluare. Regimurile de evaluare sunt prevăzute în art. 25 din Legea nr.104/2011.
Gestionarea calităț ii aerului înconjurător
În scopul gestionării calităț ii aerului, în fiecare zonă sau aglomerare, se delimitează arii care se
clasifică în regimuri de gestionare (I sau II) în func ție de rezultatul evaluării calită ții aerului
înconjurător. Regimurile de gestionare sunt prevăzute în art. 42 din Legea nr. 104/2011.
Municipiul Galați se încadrează în regimul I de gestionare având în veder e rezultatele obținute în
urma evaluării calității aerului la nivel național, impunându -se în acest caz elaborarea Planului de
calitate a aerului pentru indicatorul dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx) – în curs de
elaborare .
În zona municipiului Ga lați, Agen ția pentru Protec ția Mediului Galați a monitorizat, în perioada
2007 -2012, calitatea apelor de suprafa ță din zona municipiului ( fluviul Dunărea). Acestea au
înregistrat o stare bună din perspectiva elementelor biologice, fizico -chimice și a poluan ților
specifici. Calitatea apelor freatice, în perioada 2007 -2012, este bună pentru toate profilele
hidrologice, nefiind înregistrate depășiri ale valorilor de prag pentru poluan ți.
Monitorizarea solului în municipiul Gala ți este realizată prin expertizarea solului ce se recoltează și
se analizează în puncte de prelevare, amplasate în zone cu risc de poluare, în zonele limitrofe unor agen ți economici (SC DAMEN SA, ARCELOR MITTAL SA), în Cartierul Traian – DN 26, zona Tirighina,
precum și la Sediul A.P.M. Galaț i. Dispunerea în teren a punctelor de monitorizare este realizată
astfel încât să permită ob ținerea de informa ții asupra calită ții solului pe o suprafaț ă cât mai
reprezentativă.
În urma monitorizării, valorile înregistrate de nutriția solului variază în funcție de zona
monitorizată și de natura solului, nu se semnalează poluări cu metale, și nici surse antropogene de poluare (reziduuri lichide, solide, menajere, stradale și industriale), calitatea solurilor încadrându –
se în valorile normale admisibile conform Ordinului nr. 756/1997.
Poluarea fonică
Conform datelor puse la dispoziție pe portalul Primăriei Municipiului Galați, la nivelul orașului,
principala sursă de poluare fonică o reprezintă traficul auto, în condițiile în care măsurătorile pentru tr aficul feroviar, cel cu tramvaie și pentru activitatea industrială au relevat că acestea nu
depășesc valorile maxime premise. Harta strategică de zgomot a municipiului relevă depășirea valorilor maxime admise pentru traficul rutier (60 dB ziua și 50 dB noa ptea), o parte importantă
din populația municipiului (peste 57.000 de persoane ziua și 71.000 noaptea) fiind expusă la un nivel de zgomot peste limita admisă.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
116
Poluarea fonică – Sursa: Harta strategică de zgomot a municipiului Galați
În vederea reducerii nivelului de poluare fonică din municipiul Galați, Planul de Acțiune prevede măsuri de tipul:
– planificarea și temporizarea traficului (PUZ Faleza Dunării – girații, extindere Str. Saturn la
4 benzi, treceri de pietoni semaforizate etc.);
– realizarea unor străzi pietonale;
– dezvoltarea unui transport în comun fiabil, modern (extinderea rețelei de transport public, achiziționarea de noi vehicule, crearea de noi parc aje, de căi de rulare separate etc.);
– măsuri de management de trafic (sistem de undă verde pe Axa Brăilei – George Coșbuc,
Axa Siderurgiștilor – 1 Decembrie 1918 – Traian Vuia – Henri Coandă, Axa Brăilei –
Domnească – Prundului – Traian Nord, Axa Basarabiei);
– modernizarea infrastructurii de trafic (modernizarea Str. Traian, inclusiv a căii de rulare);
– dezvoltarea pistelor de bicicliști (PUZ Faleza Dunării, Str. Traian);
– asfaltare cu materiale fonoabsorbante;
– amenajarea teritoriului (evitarea amplasării construcțiilor aproape de calea ferată, amenajarea de spații verzi, plant area de gard viu etc.);
– sprijin pentru montarea de ferestre izolatoare;
– conservarea zonelor liniștite (parcuri, grădini publice).
Biodiversitatea
Pe teritoriul administrativ al municipiului Galaț i se regăsesc următoarele situri NATURA 2000:
Tabel nr. XXXXXX Eviden țierea SCI -urilor și SPA- urilor la nivelul UAT Gala ți
Nr crt Cod sit Denumire Suprafa ță sit [ha] Suprapunere sit
cu UAT Gala ți
[ha]*
Situri de importanț ă comunitară
1 ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului 5.852 ~1.725
2 ROSCI0065 Delta Dunării 454.037 ~ 0,20
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
117
Arii de pr otec ție specială avifaunistică
3 ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul
Razim – Sinoie 512.820 ~ 62
4 ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădești –
Frumuși ța 14.389 ~ 1,6
5 ROSPA0121 Lacul Brateș 15.682 15.682
Prin Hotărârea Consiliului Jude țului Gala ți, Nr. 46/ 1994, privind instituirea regimului de
protec ție oficială a unor zone și monumente de pe teritoriul jude țului Galaț i s-au desemnat 6
rezerva ții de tip dendrologic, ca arii naturale protejate de interes jude țean, localizate pe teritoriul
municipiului Galaț i, respectiv:
Tabel nr. XXXXXXXX Rezerva ții de tip dendrologic localizate pe teritoriul UAT Gala ți
Nr crt. Denumire Suprafaț ă [ha]
1 Grădina Botanică Galaț i 22,2
2 Grădina publică Galaț i 16
3 Faleza Dunării 30
4 Parcul CFR Galaț i 2,92
5 Parcul Mihai E minescu 0,8
6 Parcul Turn TV 0,6
Suprafa ță totală 75,52
Prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na țional –
Secțiunea a III -a zone protejate și Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004, privind instituirea
regimului de arie naturală protejată pentru noi zone au fost desemnate la nivelul municipiului Galaț i 2 rezervaț ii naturale, respectiv:
Tabel nr. XXXXXX Rezerva țiile naturale existente la nivelul UAT Gala ți
Nr.
ctr. Cod Aria protejată Localizare Suprafa ța
[ha]
1 2.405. Locul fosilifer Tirighina – Barboși Municipiul Gala ți 1,00
2 2.410. Ostrovul Prut* Municipiul Gala ți 62,00
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
118
− Ostrovul Prut (62 ha) localizat pe Dunăre în dreptul gurii de vărsare a Prutului în fluviu;
Caracter: Forestier/ interes na țional.
Motivul constituirii: Habitate de pădure naturală de zonă umedă predeltaică din Lunca Dunării, cu zăvoaie naturale de plop indigen (Populus alba) și Populus nigra și salcie (Salix alba); Floră de pădure aluvială cu Rubus sp., Polygonum sp., Mentha sp., Lycopus sp., I ris sp., Agrostis sp., Juncus
sp., Carex sp.
Se dezvoltă în mod spontan gramineele și vegetaț ia caracteristică zonelor umede: stuf
(Phragmites communis), papură (Thypha latifolia), pipirig (Scirpus sylvaticus), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), coad a calului (Equisetum arvense), izma broaștei (Mentha aquatica),
nufărul (Nymphaea alba) etc.
Specii protejate: Egretta alba (egreta), Ardea cinerea (stârc cenușiu), Ardea purpurea (stârc roșu), Circus aeroginpsus (erete de stuf), Larus ridibundus (pescăr uș râzător) Anas platyrhynchos (raț a
mare), Dendrocopus minor (ciocănitoarea pestriț ă mică), Pelecanus onocrotalus (pelican comun),
Lepus europaeus, Sus scrofa.
− Locul fosilifer Tirighina -Bărboși (1ha), aflat în partea de sud -vest a municipiului Galați;
Caracter: Paleontologic/Interes na țional
Motivul constituirii: zăcăminte fosilifere din ere geologice îndepărtate.
În această formaț iune de origine marină se află cochilii de moluște (melci și scoici) cuaternare.
Primele cercetări asupra acestui sit paleont ologic fosilifer au fost făcute de geo logul român
Grigore Cobălcescu care, în materialul colectat, a identificat 12 specii noi pentru știin ță.
Tipuri de habitate Sursa: Studiul privind protecția mediului aferent PUG Galați
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
119
Conform Studiului privind p rotecția mediului aferent PUG Galați, cele mai importante tipuri de
ecosisteme de la nivelul Municipiului Galați sunt agroecosistemele, în particular terenurile
agricole neirigate (59% din suprafa ța totală), apele interioare (12% din suprafa ța totală) și z onele
construite ( țesutul urban discontinuu și zonele industriale/comerciale însumând 17% din
suprafaț a totală). Modificările survenite asupra ecosistemelor de la nivel local după 1990 au vizat
circa 30 ha și au apărut ca urmare a unor fenomene de urbanizare și restructurare urbană (construcția de noi locuințe, căi de comunicații, restructura rea unor platforme industriale etc.).
Figura nr. XXXXX Evidențierea ariilor naturale protejate în raport cu municipiul Gala ți
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
120
Teritoriul administrativ al municipiul ui Galaț i se suprapune cu Parcul Natural “Lunca Joasă a
Prutului Inferior” (cu o suprafa ță de 8247 ha) și corespunde în prezent zonei inundabile a râului
Prut ce străbate graniț a de est a jude țului Galaț i, între bornele hectometrice 6216, 6245 ce
marchează graniț a dintre jude țele Galaț i și Vaslui și confluen ța râului Prut cu Dunărea care se face
la hectometrul 7420 (mila fluviatilă 71 + 750 m), limita sudică a parcului natural fiind traversată de
talvegul Dunării între milele fluviatile 71 + 400 și 78.
Capacitatea administrativă
Administrația publică locală
În cadrul Primăriei Municipiului Galaț i sunt înregistrate un total de 409 func ții, din care 370 funcții
publice. Structura departamentală a Primăriei permite îndeplinirea atribu țiilor ce îi revin conf orm
legii. Pentru creșterea standardelor de calitate a serviciilor publice oferite , Primăria Municipiului
Galați a derulat mai multe proiecte care au vizat formarea profesională continuă a personalului și de întărire a capacității administrative.
Organigrama (simplificată a) Primăriei municipiului Galați cuprinde:
Primar
Viceprimar 1
Viceprimar 2
Administrator public
o Direcția Generală Dezvoltare , Infrastructură și Lucrări Publice
− Direcția de Proiecte și Finanțări Externe
o Direcția Generală Servicii Comunitare de Utilități Publice
o Direcția Financiar Contabilitate
o Direcția Generală Impozite, Taxe și alte Venituri Locale
o Direcția de Evidență, Gestiune și Administrare a Patrimoniului
o Direcția de Asistență Socială
o Instituția Arhitect -șef
o Direcția Generală Relații Publice, Evenimente Publice, Managementul
Documentelor
o Serviciul de Administrație Publică
o Serviciul Public Comunitar Local de Evidenț ă a Persoanelor
În ultimii ani Primăria Municipiului Galați a implementat proiecte finanțate din fonduri europene (URBACT, SEE, POC Bazinul Mării Negre, LEONARDO DA VINCI) care au vizat întărirea capacității
administrative a autorităților locale.
O problemă importantă a municipalității este lipsa unui sediu propriu, clădirea în care funcționează Primăria în prezent fiind ret roced ată. Pentru rezolvarea acestei probleme,
administraț ia locală a aprobat investiția pentru construcția noului sediu al Primăriei, aflat în
desfășurare cu fonduri de la bugetul local.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
121
Consiliul Local Galați este o autoritate a administrației publice lo cale, prin care se realizează
autonomia municipiului Galați, exercitând atribu ții privind: organizarea și func ționarea aparatului
de specialitate al primarului, ale institu țiilor și serviciilor publice de interes local și ale societă ților
comerciale și reg iilor autonome de interes local; dezvoltarea economico -socială și de mediu a
municipiului Galați; administrarea domeniului public și privat al municipiului; gestionarea
serviciilor furnizate către cetăț eni; cooperarea interinstitu țională pe plan intern și extern. Acesta
are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice, locale sau centrale.
Structuri Asociative
Municipiul Galați are 12 acorduri de înfrățire cu alte orașe din Europa și de pe alte continente.
La nivel regional, municipiul Galați este inclus în aria Asociației de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos. Euroregiunea ,,Dunărea de Jos’’ reprezintă un p arteneriat între
România (prin jude țele Tulcea, Brăila și Galaț i), Republica Moldova (prin raioanele Cahul și
Cantemir) și Ucraina, prin Consiliul Regional Odessa. Președin ția Consiliului Euroregiunii Dunărea
de Jos, organismul de conducere al Euroregiunii, a fost d eținută de Consiliul Jude țului Gala ți, pe o
perioadă de doi ani (decembrie 2009 -decembrie 2011).
Sursa: www.acredj.ro
Municipiul Galați este unul din cei doi poli urbani ce formează Sistemul Urban Galați – Brăila, care
acoperă o suprafață de circa 2.500 km2 și peste 500.000 locuitori.
Aceasta poate fi considerată a doua aglomerație urb ană a României, după București.
În anul 2013, a fost elaborat un “Studiu de fundamentare în vederea configurării sistemului urban Galaț i – Brăila și determinării profilului teritorial și a proiectelor majore de dezvoltare” realizat d e
Univesitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București.
Acest studiu eviden țiază domeniile de cooperare teritorială între cele două municipii și jude țe,
strategiile de dezvoltare co mună și modalită țile de atragere a fondurilor necesare în acest scop,
prefigurate pentru perioada 2016 -2025. În același an, au avut loc mai multe sesiuni de dezbatere
între autoritățile publice locale din județele Galați, Brăila și Tulcea, în vederea const ituirii Zonei
Metropolitane Brăila – Galați, dar și a ADI Brăila – Galați – Tulcea, însă aceste structuri asociative
nu au fost încă formalizate.
Municipiul Galați este membru al asociațiilor de dezvoltare intercomunitară constituite la nivel județean pentru derularea de investiții în domeniul infrastructurii de apă, apă uzată și de management integrat al deșeurilor.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
122
Primăria Mu nicipiului Galați este membru în Clubul Internațional al Mării Negre din anul 1994.
Clubul este o organizație neguvernamentală ce r eunește mai multe orașe de pe malul Mării Negre ,
dar și din vecinătatea acesteia și a fost creat pentru dezvoltarea afacerilor și consolidarea
cooperării intre orașele -porturi din țările din bazinul Mării Negre . Scopul acestuia este realizarea
unui grad înalt de integrare a țărilor din regiunea Mării Negre, coordonarea dezvoltării sociale,
economice, ecologice, culturale și educa ționale a regiunii M ării Negre. Organizația are statut de
observator în cadrul Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră și un statut special
consultativ al Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite (ECOSOC), care este
acordat numai organizațiilor care au primit o recunoaștere mondială. IBSC este de asemenea
membru al Uniunii Internaționale a Autorităților Locale (IULA) și Consiliului European pentru Mici
Afaceri (ECSB). IBSC este inclus în Anuarul organizațiilor internaționale de la Bruxelles .
În anul 2012 municipiul Galați a aderat la Consiliul Orașelor și Regiunilor Dunărene. Consiliul oferă
asistență pentru toți partenerii potențiali în identificarea temelor și modalităților adecvate de cooperare în punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Această strategie
este un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării
economice și sociale a macro- regiunii dunărene , prin consolidarea implementării în regiune a
politicilor și legislaț iei UE. SUERD este a doua strategie macro -regională a UE, preluând modelul de
cooperare dezvoltat prin Strategia UE pentru Marea Baltică (adoptată în 2009) cu adaptare la
specificul regiunii dunărene.
Strategia Uniunii Euro pene pentru Regiunea Dunării este documentul programatic structurat pe
piloni ai strategiei dezvoltării regionale conexați la politica comunitară vizând domeniile prioritare:
– interconectivitatea regiunii: îmbunătățirea mobilității și a multimobilității; în curajarea
energiilor durabile; promovarea culturii și a turismului, a contactelor directe între oameni;
– protejarea mediului în regiune prin aplicarea politicilor privind: restaurarea și întreținerea
calității apelor; gestionarea riscurilor de mediu; conse rvarea biodiversității, a peisajelor, a
calității aerului și solului;
– creșterea prosperității în regiune prin: dezvoltarea societății bazate pe cunoaștere, sprijinirea competitivității; investiția în oameni și capacități;
– consolidarea regiunii dunărene prin implementarea politicilor: ameliorarea capacității instituționale și a cooperării pe toate palierele; promovarea securității și soluționarea problemelor legate de criminalitatea organizată și de infracțiunile grave.
Capacitatea financiară
Buna guvernar e presupune și existen ța unui consens al celor guverna ți fa ță de obiectivele și
metodele guvernării, responsabilitatea guvernan ților, eficien ța guvernării și dreptul cetă țenilor de
a fi informaț i în primul rând în ceea ce privește utilizarea și repartizare a resurselor financiare ale
guvernării, cât și participarea acestora la luarea deciziilor. Astfel că un management financiar
performant și participativ este un deziderat al administra ției locale.
După recesiunea economică, care a impus autorităț ilor o gân dire financiar bugetară riguroasă, se
impune să fie asumate și implementate măsuri fiscale și bugetare care să conducă la maximizarea opera ționalului brut și la atragerea de resurse destinate dezvoltării economice locale.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
123
În acest context, Municipiul Gala ți este un oraș care nu reprezintă o atrac ție investiț ională mare
datorită lipsei în principal a unor legături pe calea aerului și a unei autostrăzi. Pe cale de
consecin ță, Galați are nevoie de sus ținerea programelor și proiectelor ce pot contribui la
implementarea strategiei de dezvoltare urbană. Această sus ținere financiară vine pe de o parte
din bugetul local, dar mai ales din Acordul de Parteneriat al României pentru perioada 2014 -2020.
Bugetul operațional pentru perioada de implementare 2014 -2023
8 reprezintă bugetul nealocat pe
care o unitate administrativ – teritorială îl are la dispoziție și care poate fi folosit, atât pentru
finanțarea unor investiții de capital, cât și pentru alte cheltuieli. Având în vedere că investițiile de capital presupun și cheltuieli ulterioare de operare și mentenanță, cu cât se va aloca un buget mai
mare pentru investiții de capital, cu atât vor fi mai mari cheltuielile de operare și mentenanță care vor fi acoperite din bugetele nealocate viitoare.
Pentru stabilirea buge tului operațional s -a propus o pondere prudentă de 30% din bugetul total
nealocat al perioadei 2014 -2023.
Calcul buget operațional pentru Municipiul Galați
pentru perioada de implementare 2014 -2023
– milioane Euro –
Buget nealocat anual 2009 -2014 și media perioadei
2009 2010 2011 2012 2013 2014 Medie
2009 –
2014 Buget
operațional
2014 -2023
(BO) Limită maximă buget
operațional 2014 –
2023
(110% BO)
67,48 63,96 63,95 76,39 63,7 65,12 66,77 265,95 292,55
Primăria a adoptat o politică de cheltuieli restrictivă, prudentă și echilibrată construită pe principiul managementului financiar solid, pentru care au fost necesare măsuri suplimentare dificile, având în vedere și incertitudinile de pe pie țele internaț ionale.
Veniturile totale la bugetul local al municipiului au fost de circa 112 mil. e uro în 2013, nivel similar
cu cel înregistrat în 2007, încasările fiind afectate negativ de criza economică financiară și globală
din perioada 2009 -2011. Veniturile proprii reprezintă principala sursă de venituri la bugetul local
(peste 50% din total), urmate de sumele defalcate din TVA pe ntru finanțarea cheltuielilor
descentralizate și subvenții. În ceea ce privește gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat
se constată că acesta se menține în jurul a 80% din sumele bugetate, sub procentul înregistrat în
alte municipii de talie s imilară, care au o bază economică mai solidă.
Ponderea cheltuielilor cu subvenționarea transportului în comun și a energiei termice este foarte ridicată (peste 15% din buget), depășind în 2013 cheltuielile de capital.
Volumul finanțărilor nerambursabile at rase a crescut semnificativ în perioada 2010 -2013,
ajungând la aproape 8% din încasările totale la bugetul local în 2013.
8 Propunere metodologie conform studiului Cadrul metodologic pentru implementarea eficientă a activităților de
dezvoltare urbană durabilă – Banca Mondială
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
124
Din perspectiva fondurilor absorbite, municipiul se poziționează pe locul IV la nivel național în
rândul municipiilor de rang I.
Pentr u perioada 2016 -2025, asigurarea implementării proiectelor de investiții de la nivel local
depinde de creșterea veniturilor bugetare, care se poate realiza prin cel puțin trei modalități:
– creșterea gradului de colectare a veniturilor: prin întărirea mecanismelor de control și creșterea bazei de impozitare, prin atragerea de noi investitori;
– creșterea volumului de finanțări nerambursabile, prin fructificarea instrumentelor financiare disponibile în ciclul financiar 2014 -2020;
– creșterea alocărilor de la buget ul de stat pentru realizarea unor investiții prioritare la nivel
local, o dată cu creșterea încasărilor la bugetul de stat consolidat, dar și ca urmare a finalizării procesului de regionalizare și descentralizare;
– scăderea cheltuielilor cu subvenționarea agentului termic și a transportului în comun, prin realizarea de investiții pentru modernizarea sistemului de producere și distribuție a energiei termice, respectiv prin modernizarea parcului auto și eficientizarea sistemului de transport în comun de la niv el municipal.
Prognoza Buget Dezvoltare pentru perioada 2016 – 2025
– milioane lei –
Indicatori 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Buget investitii 57,05 37,80 39,40 41,20 43,20 45,20 47,20 49,20 51,20 53,20
Valoare credite ce pot
fi contractate pentru
dezvoltare sau
cofinantare 40,00 30,00 25,00 25,00 25,00 25,00 30,00 30,00 30,00 40,00
Finantari europene 0,00 25,00 25,00 25,00 25,00 25,00 25,00 25,00 25,00 25,00
Total buget dezvoltare 97,05 92,00 89,40 91,20 93,20 95,20 102,20 104,20 106,20 118,20
Alocare orientativă POR 2014 -2020 Axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile pentru municipiul reședință
de județ Galați : FEDER 35,03 mil. Euro; Contribuție națională 6, 18 mil. Euro; total 41,21 m il. Euro ( Ghid POR 2014 –
2020 Axa prioritară 4)
3.3. Gala ți – centru economic de dezvoltare metropolitană , pol al Sistemului Urban Bră ila –
Galați.
Sistemul Urban ofer ă o viziune cu plajă largă de cuprindere a modului de structurare și relaț ionare
a tuturo r tipurilor de activit ăți pe un teritoriu, caracteristic ă fiind viziunea multiscalară spațial ce
permite o modelare a unor spaț ii extrem de diverse, convenabilă pentru managementul dezvoltă rii.
În acest context Municipiul Galați se remarc ă prin atuuri put ernice î n perspectiva dezvoltă rii
durabile:
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
125
A. Pozi ția geo – strategică a Municipiului Galaț i.
Aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa , de la Est la Vest ș i de la
Nord către Sud, existen ța celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a
forței de muncă în domeniul construcțiilor navale , exploat ării portuare ș i relaț iilor comerciale
fluvialo -maritime reprezintă atuuri demne de atenț ia poten țialilor investitori străini.
Galaț iul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România , conectat la
principalele coridoare de comunica ție europeană:
– pe cale fluvială, prin culoarul TEN -T Rin – Dunăre ;
– prin căile ferate c e asigură transferul de la ecartamentul european către cel folosit în țările
ex – sovietice;
– rețeaua rutier ă existent ă reprezint ă baza pentru racordarea la re țeaua de trans port
terestru regional, național, transfrontalier, pan – european .
Alte institu ții ce confirmă poziț ia geo -strategică a municipiului Gala ți sunt :
Inspectoratul Teritorial al Poli ției de Frontieră Iași prin Serviciul Teritorial al Poliț iei de Frontieră
Galați exercită atribu ții cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, cu zona
de responsabilitate la frontiera de est a Romaniei executând misiuni de :
– Supraveghere și control al trecerii frontierei de stat, prevenirea și combatere a migraț iei
ilegale și criminalitatea transfrontalieră, precum și orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat;
– Asigurare a aplicării prevederilor tratatelor, acordurilor și conven țiilor cu privire la
frontiera de stat și controlul trece rii, încheiate de România cu statele vecine precum și
respectarea angajamentelor asumate de România în fa ța statelor member UE pentru
implementarea, la nivelul frontierelor române a practicilor Schengen;
Control al navelor si ambarcatiunilor pe Prut si pe fluviul Dunărea pe raza jude țelor Gala ți și Brăila,
împreună cu unită țile teritoriale pentru protec ția mediului în caz de evacuare de ape uzate sau de
producere a unei poluări accidentale;
Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azi l (CRCPSA) Galați; centrul
funcționează din 2004 și are compentență pe linia depunerii cererilor de azil pe șapte județe: Galați, Tulcea, Brăila, Constanța, Bacău, Vrancea, Vaslui. Obiectul de activitate al centrului îl
reprezintă primirea cererilor de azil și analizarea lor. CRCPSA Galați are o capacitate de 250 de
locuri, care poate fi extinsă cu încă 30 de locuri.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
126
B. Orașul Gala ți, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării , are patru porturi
– un port pentru transportul de persoane și trei pentru transportul de mărfuri. Galaț iul este al
doilea port al României, cu posibilitate de conectare la Marea Neagră, de la Brăila Dunărea fiind
maritimă. Prin porturil e sale se realizează cea mai importantă parte a exportului de cherestea a
României. Cel mai important port la Dunăre, construit acum 12 decenii, Port Bazinul Nou oferă o
serie de servicii: facilită ți de încărcare, descărcare, legare, depozitare pentru bunu ri: tablă și
bandă laminate din o țel, aluminiu, cherestea, bu șteni, cereale, maș ini și alte încărcături. Portul
Galati este pozi ționat între km 145,7 si km 157 pe malul stâng al Dunării, la confluen ța râurilor
Siret și Prut cu fluviul Dunărea, la doar 7,5 km de grani ța cu Republica Moldova ș i la 14 km pe
uscat (pe apă 13 Mm (23 km)) de portul ucrainean Reni. Având aproximativ 6,5 km de chei și
pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri de peste 9.000.000 tone, permițând accesul navelor d e până la 30.000 tdw.
Caracteristicile portului Galaț i sunt următoarele:
• Suprafa ță totală: 864.131 mp;
• Număr de bazine portuare: 2 (Docuri, Bazinul Nou);
• Lungimea cheurilor: vertical = 4.675 m; pereat = 2.390 m;
• Număr dane de operare: 56;
• Facilităț i pentru staționarea navelor pe timp de iarnă;
• Conexiune feroviară: lungime = 12.348 m (Ecartament European);
• Cale ferată cu ecartament larg – în lungul danelor de operare;
• Punct de tarifare cale ferată;
• Conexiune cu sistemul rutier na țional;
• Parcare asigurată pen tru camioane;
• Facilităț i de depozitare a mărfurilor (platforme deschise și magazii închise);
• Echipamente p ortuare pentru operarea navelor;
• Siloz pentru cereale;
• Gestiunea de șeurilor de la navă: gunoi menajer, ape uzate și ape de santin ă;
• Facilităț i pentru bunkeraj și pentru între ținerea navelor;
• Zona liberă ;
• Punct vamal;
• Terminal cerealier;
• Terminal de containere;
• Terminal petrolier;
• Siguran ță în conformitate cu codul ISPS
C. Zona Liberă Galaț i, înfiin țată în 1993, amplasată pe malul Dunării la est de o rașul Gala ți
constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin
facilită țile fiscale pe care le oferă. Zona Liberă Galaț i este un punct strategic , pe teritoriul acesteia
întâlnindu- se toate căile de comunicaț ie: rutier, feroviar mixt ruso -european și naval. Avantajele
oferite de amplasamentul Zonei Libere Galaț i (suprafa ță totală de 137 ha) sunt :
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
127
– accesul la importantele magistrale de transporturi fluvial- maritime prin C oridorul TEN-T
Rin – Dună re, accesul la chei ș i la instala țiile portuare, pozi ționarea pe Dunărea maritimă la
80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina ș i Republica Moldova;
– accesul la reț eaua de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg), prin
stația de triaj din localitatea Movileni și stația Barboș i Triaj;
– accesul la re țeaua rutieră de transport printr -o rețea de șosele na ționale și jude țene.
Prin poziț ia sa geografică, Zona Liberă Gala ți continuă tradiț ia statutului de Porto -Franco pe care
Galaț iul l-a ob ținut în perioada 1837 – 1883, având acces la Dun ăre. Prin infrastructura modernă,
în conjunc ție cu avantajele naturale oferite de canalul de navigaț ie al Dun ării, Zona Liberă Galaț i
oferă avantaje speciale pentru investitori, deopotrivă români sau s trăini. Exonerările de taxe,
garan țiile de stat pentru investi țiile realizate, operaț iile financiare realizate în monedă str ăină
convertibilă, sunt măsuri pentru a atrage investitorii.
D. Parcul de software de la Gala ți a fost inaugurat în martie 2004 ș i a avut de la bun început un
grad de ocupare de 100%. În prezent, în parcul de software Gala ți lucreaz ă 500 de angaja ți
permanen ți plus înc ă aproape 100 de colaboratori, la un număr de 31 de firme, dintre care patru,
Oracle, HP, Microsoft ș i Sun Microsystems , au deschis, împreun ă cu Universitatea „Dunărea de
Jos”, centre de cercetare ș i dezvoltare. Universitatea „Dunărea de Jos” este singura institu ție din
regiune care are o facultate de calculatoare.
E. În Gala ți se află cel mai mare combinat siderurg ic din România, Arcelor Mittal S.A. Industria
metalurgică g ălățeană realizează 55,6% din produc ția de o țel a României, 55% din cea a produc ției
de laminate ș i 90,4% din produc ția de tablă și benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din
produc ția metalu rgică este exportată. Arcelor Mittal S.A., împreună cu alte unităț i specializate ,
formează un sector metalurgic puternic . Din anul 2001 pâna în prezent, combinatul siderurgic din
Galaț i a cunoscut mai multe denumiri: Ispat Sidex, LNM Holdings, Mittal Stee l și în prezent Arcelor
Mittal. Parte a celui mai mare grup mondial din industria de profil, combinatul asigură jumătate
din necesarul de o țel al României.
Cumulat, de la data privatizării, s-au investit 1.152,54 milioane de dolari în obiective tehnologic e
și de mediu, din care 152,55 milioade de dolari în investiții pentru mediu. În anul 2014 Arcelor
Mittal Gala ți a depă șit cifra anu ală de afaceri de 3,59 miliarde RON.
Din 27 .000 de angaja ți câți erau în 2001, s -a ajuns în 2006 la 16 .000, iar în prezent la 6.980.
Investi țiile în tehnologie modernă au ac celerat transformarea combinatului. În prezent ,
combinatul are o capacitate de producție de 3 milioane tone de o țel pe an .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
128
F. Industria navală, ramură de mare tradi ție în ora ș, furnizează flotei fluviale și maritime nave de
până la 65.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) și platforme de foraj
marin. Galaț iul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la
principalele coridoare de comunicaț ie europea nă: pe cale fluvială la Canalul Main -Dunăre , care
leagă Marea Nordului de Marea Neagră ; prin căile ferate se asigură transferul de la ecartamentul
european către cel folosit în țările ex -sovietic e. Municipiul Gala ți este cel mai important centru
român de industr ie maritimă. Șantierul Naval S.C. DAMEN S .A. asamblează și repară nave de până
la 65.000 tdw .
G. Zece companii din Gala ți sunt prezente în top 30 al Regiunii de S ud Est în func ție de cifra de
afaceri: S.C. Arcelor Mittal S. A., S.C. Arabesque S .R.L., S.C. Electrocentrale S. A., S.C. Damen S. A.,
S.C. Mairon S. A., S.C. Vega 93 S .R.L., S.C. Euro -P.E.C S .A., S.C. Mairon Holding Ltd. S .R.L., S.C.
Navrom S. A., S.C. Prutul S .A. Indicii produc ției industriale au fost în anul 2007 realizaț i în procent
de 102,1%, compa rat cu aceea și perioadă a anului 2006. Cre șteri semnificative ale produc ției s-au
înregistrat în industria construc țiilor metalice ș i a produselor din metal (120,4), produc ția de
mobilier ( 111,5), industria metalurgică (102,7%), captarea, tratarea și distr ibuția apei (101,1%).
Scăderi ale produc ției s -au remarcat în industria de maș ini și echipamente (72,9%), edituri,
poligrafie și reproducerea înregistrărilor pe suporț i (92,6%), industria alimentară și a băuturilor
(98,4%).
H. Din totalul de 23.715 de oper atori economici activi înregistra ți la Registrul Camerei de
Comer ț, Industrie și Agricultură din Gala ți la sfârș itul anului 2008, 150 de mari companii asigură
locuri de muncă pentru majoritatea salariaț ilor din jude ț. Firmele private reprezintă 97,5% din
numărul total al întreprinderilor.
Structura firmelor după forma de proprietate: dintre cei 23.715 agen ți economici, 5 .678 sunt
asociaț ii familiale ș i persoane fizice ș i 18.037 sunt societă ți comerciale. Totalul operatorilor
economici activi din Galaț i rep rezintă 2 ,1% din totalul operatorilor economici activi din întreaga
țară.
Elemente cu valoare strategic ă identificate:
A. Frontul la Dunăre:
• Municipiul Gala ți este unul dintre cele mai importante centre românești de industrie
navală fluvial- maritimă. Șantierul Naval S.C. DAMEN S .A. construiește și repară nave de
până la 65.000 tdw;
• Galaț iul este al doilea mare port fluvial al României cu posibilitate de conectare la Marea
Neagră, de la Brăila Dunărea fiind maritimă. Prin porturile sale se realizeaz ă cea mai
importantă parte a exporturilor comerciale ale țării către spa țiul Asiei Centrale.
• APDM Gala ți, Companie naț ională ce gestioneaza întreaga infrastructură portuară situată
pe Dunărea maritimă, respectiv terenuri portuare și fronturi de acostare a navelor, de la
Mm 12,5 la km 17,5 si km 251 la km 255, incluzând porturile Galaț i, Brăila, Tulcea, Hârșova,
Isaccea, Mahmudia și braț ele secundare Măcin, Chilia și Sf. Gheorghe.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
129
• AFDJ Gala ți, regie autonomă ce indeplinește func ția de autoritate de că i navigabile pe
sectorul românesc al Dunării de la intrarea în țară la km 1.075 până la ieșirea în Marea
Neagră având ca obiect de activitate asigurarea adâncimilor minime de navigaț ie prin
dragaje de între ținere, asigurarea semnalizării costiere și plutitoare, efectuarea de
măsurători topohidrografice, efectuarea de lucrări de construc ții și reparaț ii construc ții
hidrotehnice pentru asigurarea condi țiilor de navigaț ie, asigurarea efectuării pilotajului
navelor maritime pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina și Brăila și în porturile
situate pe acest sector precum și punerea la dispoziț ia tuturor utilizatorilor a infrastructurii
de transport naval.
B. Proximitatea fa ță de cele trei coridoare de transport pan -european:
• coridorul IV – est – vest – șosea și c ale ferată
• coridorul IX – nord – sud – șosea și cale ferată;
• coridorul VII – Rhin – Main – Dunăre, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră;
C. Pozi ție transfrontalieră puternică, de poartă a Uniunii Europene la grani ța de est a acesteia:
• existen ța cadru lui legal și a premizelor pentru crearea Sistemului Urban Brăila – Galaț i,
poten țial centru regional de dezvoltare economică bipolar și a Zonei Metropolitane Galați.
D. Posibilitatea dezvoltării cooperării transfrontaliere prin intermediul Euroregiunii „Dunărea de
Jos”. Constituită în anul 1998 de către jude țele Galaț i, Brăila și Tulcea din România, jude țul Cahul
din Republica Moldova și Regiunea Odesa din Ucraina, realizează proiecte de protec ția mediului,
de infrastructură, pentru combaterea calamită ților naturale, relaț ii economice, socio -culturale.
E. Integrarea în proiectele din platforma „Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării” ,
prin dezvoltarea parteneriatelor între autorităț ile administrative, mediul privat și sectorul
neguvernamental, î n baza direc țiilor strategice:
• conectivitatea (transport durabil, re țele de energie, turism, cultură);
• protec ția mediului, a resurselor de apă și managementul riscurilor;
• prosperitate și dezvoltare socio -economică (educaț ie, cercetare, dezvoltare rurală,
competitivitate, pia ță internă);
• îmbunătă țirea sistemului de guvernare (capacitate institu țională și securitate internă).
F. Prin infrastructură modernă , în conjunc ție cu avantajele naturale oferite de canalul de
navigaț ie al Dunării, Zona Liberă Gala ți ofe ră avantaje speciale pentru investitori, deopotrivă
români sau străini. Exonerările de taxe, garan țiile de stat pentru investi țiile realizate, opera țiile
financiare realizate în moneda străină convertibilă sunt măsuri pentru a atrage investitorii.
G. Existența î n Gala ți a prim ului parc de software din România în care își desfășoară activitatea
31 de firme care au în prezent 500 de angaja ți permanen ți plus încă aproape 100 de colaboratori .
Dintre firmele existente, Oracle, HP, Microsoft și Sun Microsystems au deschis împreună cu
Universitatea „Dunărea de Jos”, centre de cercetare și dezvoltare.
Universitatea „Dunărea de Jos” este singura institu ție de învă țământ superior din regiune care are
o facultate de calculatoare.
3.4. Potenț ialul investiț ional – Politica regională este principala politică de investi ții a Uniunii
Europene
Politica regională se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
130
durabilă și îmbunătăț irea calităț ii vie ții tuturor cetăț enilor săi. Pornind de la acești piloni ai politicii
investi ționale a Comunităț ii Europene am elaborat studiile necesare în toate domeniile vizând
potențialul investi țional propriu. Acest ea evidențiază faptul că Municipiul Gala ți prezintă un
poten țial ridicat în domeniul investiț ional, în unitatea administrativ teritorială fiind favorizate
implicarea sectorului privat în mod autonom sau în parteneriat cu administra ția publică locală
precum și crearea structurilor asociative între parteneri din diferite paliere ale vie ții economico –
sociale. P arteneriate le au c a obiective comune coeziunea și competitivitatea teritorială,
dezvoltarea și șanse egale pentru to ți actorii sociali. Studiile relevă totodată că este imperativă
valorificarea tuturor resurselor existente în mod eficient și durabil, atât în vedere a dezvoltării de
noi ramuri în sectoarele economice, creștere economică și competitivitate în întreprinderile
existente, cât și în vederea abso rbției de for ță de muncă, disponibilă la ora actuală.
Experiență relevantă în atragerea de fonduri prin Programe pre -aderare – ISPA, PHARE și
LEONARDO, PHARE CBC –, structurale și de coeziune – POR, POSDRU, POSCCE, POS MEDIU – și
cooperare teritorială – URBACT, SUDEST EUROPA , BLACKSEA, INTERREG -.
Elemente cu valoare strategic ă identificate:
A. Existen ța bazei legale, decizie politică superioară ierarhic și a premizelor socio -economice
necesare pentru constituirea și dezvoltarea în premieră na țională a Si stemului Urban Brăila –
Galaț i;
B. Pozi ția geostrategică, situarea pe axele de dezvoltare regională au generat condi țiile
favorabile de parteneriat la care Municipiul Gala ți este parte :
• la nivel european: Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării;
• la nivel de cooperare transna țională: Programul Comun de Cooperare Marea Neagră,
Programul de Cooperare transnațională Sud–Estul Europei;
• la nivelul cooperării transfrontaliere: Euroregiunea Dunărea de Jos;
• la nivel na țional: Dezvoltarea Policentrică – Poli de Creștere/Dezvoltare;
• la nivel de cooperare regională: Regiunea Sud –Est, Centrul Regional Brăila.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
131
C. Sistemul Urban poate deveni „poarta” Uniunii Europene către est și Platforma Logistică de
Nivel Continental, viziune investiț ională care presupune:
• creșterea numărului de locuri de muncă prin dezvoltarea zonelor de activităț i;
• creșterea accesibilităț ii zonei prin modernizarea infrastructurii existente și prin realizarea
de investi ții noi care să faciliteze accesul și conectarea teritorială a unită ții administrativ
teritoriale la jude țul Brăila, la spa țiul dobrogean, la culoarele europene de comunicaț ii:
poduri/treceri peste/pe sub Dunăre, drumuri expres, aeroport;
• folosirea oportunită ții existen ței bazinului hidrografic dezvoltat de fluviul Dunărea și
afluen ții săi prin dezvoltarea unor lucrări hidrotehnice complexe pentru dezvoltarea
porturilor comerciale .
D. Capitalul intelectual de excepție – rezultat al tradi ției academice și al transferului de
mentalitate, conex al interac țiunii cu structurile Uni unii Europene .
E. Posibilită țile de inovare ridicată – furnizate de universită țile și instituțiile de cercetare prin
activită țile de cercetare- dezvoltare pe care le desfășoară; posibilitatea realizării parteneriatelor
în domeniu cu parteneri priva ți pentru dezvoltarea cercetării aplicate ;
F. Accesul la informa ție și tehn ologii informatice – prin sectoarele de IT și cele de ramuri cu
tehnologie înaltă dezvoltate în unită țile economice, centrele de cercetare și structurile de
învă țământ universitar.
3.5. Municipiul Galaț i – pol de dezvoltare urban ă a Sistemului Urban bipolar Br ăila – Gala ți și a
Regiunii “Dunărea de Jos ”
Prin Hotărârea Guvernului privind modificarea și completarea H.G. nr. 998/2008, pentru desemnarea polilor naț ionali de creștere, în care s e realizează cu prioritate investi ții din
programele cu finan țare comunitară naț ională, au fost desemna ți polii de dezvoltare urbană.
Aceștia vor avea rolul de liant între polii de creștere și celelalte orașe mici și mijlocii ale sistemului urban, pentru a atenua și preveni tendin țele de dezechilibrare a dezvoltării în cadrul regiunii din
care fac parte. De asemenea, vor contribui la reducerea nivelului de concentrare a popula ției și a
forței de muncă din marile centre urbane și la crearea unei structuri sp ațiale care să impulsioneze
dezvoltarea economică echilibrată teritorial. Investiț iile realizate în poli de dezvoltare urbană vor
diminua migra ția for ței de muncă către marile aglomerări urbane.
Criteriile de baz ă în stabilirea polilor de dezvoltare urbană au fost:
– potențialul de dezvoltare economică;
– capacitate de cercetare – dezvoltare și inovare (universităț i, institu ții de cercetări, centre
de excelen ță);
– infrastructură de afaceri adecvată;
– accesibilitate (rutieră, feroviară, aeriană, maritimă);
– servic ii publice oferite;
– capacitatea de asociere administrativă.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
132
Conform Legii 351/2001 de aprobare a Sec țiunii a IV a – „Rețelele de localităț i” a Planului de
Amenajare a Teritoriului Naț ional, Brăila și Galaț i, sunt orașe de rang I și alcătuiesc Sistemul Urba n
Brăila– Galaț i. Existen ța bazei legale, decizie politică superioară ierarhic și a premizelor socio –
economice necesare pentru constituirea și dezvoltarea în premieră na țională a Sistemului Urban
Brăila – Galaț i, sistem definit pe o rază de influen ță de circa 50 km, care reunește unită ți
administrativ – teritoriale situate în trei state:
– România: jude țele Brăila, Galaț i, Tulcea;
– Republica Moldova: raioanele Cahul și Dimitrie Cantemir;
– Ucraina– regiunea Odesa, raionul Reni, pe o suprafaț ă totală de peste 1,3 milioane hectare
și însumează o popula ție de aproximativ 800.000 locuitori, constituie premizele cele mai
favorabile pentru dezvoltarea inteligen tă și durabilă a orașului nostru.
Elemente cu valoare strategic ă identificate:
– municipiul are capacitatea de a structura o zonă de influen ță coerentă și viabilă având ca
principale argumente: talia demografică, indicatorii demografici favorabili,
comportamentul economic, experien ță asociativă și administrativă; din punct de vedere
administrativ – teritorial arealul s ău de influen ță poate fi alcătuit din 16 unită ți
administrativ teritoriale rurale doar pe teritoriul său;
– accesibilitate (rutieră, feroviară, maritimă) relativ dezvoltată și cu poten țial major de
creștere; valorificarea poten țialului economic a celei mai mari artere de navigaț ie din
Europa, fluviul Dunărea;
– proiectul pentru realizarea Sistemului Urban poate genera creștere economică prin
valorificarea mai eficientă a poten țialului întregii zone, prin atragerea fondurilor europene
destinate unor astfel de aglomerări urbane; consecin ța acestui proiect ar fi intensificarea
schimburilor economice și a mobilităț ii între cei doi poli urbani și celelalte unităț i
administrativ teritoriale din regiune;
– dezvoltarea activită ții economico -sociale la niv elul Regiuni i de dezvoltare Sud- Est și a Euro –
Regiunii „Dunărea de Jos”; valorificarea facilită ților Zonei Libere;
– tendin ța de creștere a indicatorilor în diferite sectoare ale economiei, în special în sectorul
terțiar;
– existen ța potențialului în ceea ce privește dezv oltarea ramurii de cercetare și inovare
(universită ți, institu ții de cercetări, centre de excelen ță);
– existen ța interesului tot mai crescut în dezvoltarea investiț iilor și implicarea factorilor
interesaț i în optimizarea mediului de afaceri;
– creșterea calit ății și diversificarea serviciilor publice comunitare oferite în domenii
prioritare: apă și canalizare, energie termică, transport, educaț ie-învățămâ nt, sănătate ,
cultură –teatre, biblioteci ;
– capacitatea de asociere administrativă a tuturor actorilor vie ții economico –sociale
demonstrată prin multiplele proiecte derulate în parteneriat inclusiv pentru atragerea
fondurilor europene.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
133
3.6. Municipiul Galaț i – potențial pol de competitivitate teritorială , națională și internaț ional ă
Prin pol de competitivitat e se în țelege o asociere, într -un spa țiu geografic definit, între entită ți
diverse apar ținând mediului economic, mediului academic, mediului universitar, respectiv
administraț iei publice.
Această asociere se fundamentează pe o strategie comună de dezvolta re, orientată pe proiecte
inovative, ce se adresează diferitelor arii de consum.
Un pol de competitivitate poate fi constituit într -o entitate juridică sau poate func ționa pe baza
unor acorduri de parteneriat între membrii săi.
Calitatea de pol de compet itivitate este dovedită de trei elemente:
– componen ța (existența în pol în mod obligatoriu a două tipuri de entită ți, respectiv
întreprinderi și organisme/organiza ții de cercetare/universită ți și op țional a autorită ților
publice locale și catalizatori) ;
– asocierea (având c a rezultat fie o persoană juridică fie o entitate care func ționează pe baza
unui acord formal de asociere semnat de membrii polului);
– strategia de dezvoltare a polului care este un document însușit și asumat de to ți membrii
polului.
Adminis trația publică locală Galați poate ini ția astfel de asocieri, având în vedere următoarele
elemente:
– disponibilitate, transparen ță, deschidere, capacitate tehnică – sunt caracteristici actuale ale
aparatului administrativ;
– resurse patrimoniale ce pot fi ca pacitate în vederea cre ării unei in frastructuri de
competitivitate;
– existen ța și disponibilitatea resursei umane cu grad ridicat de pregătire în do menii variate;
– resurse naturale și antropice de care dispune municipiul Gala ți, ce pot fi exploatate și
valorificate .
Elemente cu valoare strategic ă identificate:
• existen ța proiectului de realizare a Sistemului Urban Brăila – Galaț i pentru care municipiul
Brăila a realizat deja un studiu Plan de Amenajare a Teritoriului Interjude țean Zonal : sistem
de localită ți învecinate, între care se stabilesc relaț ii de cooperare economică, socială și
culturală, de amenajare a teritoriului și de protec ție a mediului, echipare tehnico -edilitară,
parteneriate administrative pentru managementul complex al sistemului bipolar;
• participarea activă a administraț iei locale și a altor actori din viaț ă comunită ții la
dezvoltarea și implementarea programelor derulate la nivel de cooperare regională
Regiunea Sud -Est și în cadrul cooperării transfrontaliere al Euroregiunii „Dunărea de Jo s”;
• implicarea activă a centrelor de cercetare dezvoltate în cadrul universităț ilor și a unităț ilor
economice de profil , în parteneriate public -private sau doar private , în domenii ale
dezvoltării economico – sociale, în concordan ță cu politica și strategia Uniunii Europene;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
134
• administraț ia publică locală are în structură entită ți competent e să dezvolte parteneriate
în plan teritorial și regional iar documentul Strategia de Dezvoltare a Municipiului în
strânsă coordonare cu politica regională și europeană include elementele programatice
definitorii ale administra ției Municipiul Galaț i – poten țial pol de competitivitate teritorială,
națională și internaț ională.
3.7. Municipiul Galaț i, ora ș în continu ă evolu ție – pol de cre ștere regional ă cu evolu ție
european ă
Orașul Galaț i este municipiu reședin ță de jude ț, principalul centru economic, politico –
administrativ și cultural la nivel jude țean.
Importan ța și rolul municipiului depășește nivelul jude țean, el fiind considerat în ierarhia
func țională în cadrul re țelei de localită ți din Român ia oraș de rang I, încadrare având la baza
următoarele criterii: are un număr mai mare de 200.000 de locuitori, dispune de accesibilitate
directă la re țeaua de comunicaț ii paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene), are o bază
economică de înalt nivel tehnologic, bază flexibilă caracterizată prin existența unui puternic sector
secundar, servicii productive, social- culturale și de natură informatică; pe teritoriul său
administrativ sunt dezvoltate universităț i, institu ții de învățământ superior diversificate care
dispun de centre de cercetare și de excelen ță competitive, în continuă evolu ție, racordate la
inovativitate în plan internaț ional. De asemenea orașul poate să se dezvolte c a pol de dezvoltare
în zona metropolitană co nstituită în strânsă cooperare administrativă, economică, socio -culturală
cu localită țile urbane și rurale aflate în zona sa de influență.
Studiile efectuate arată că Municipiul Gala ți dispune de o serie de resurse specifice, care îi conferă
o pozi ție avantajoasă faț ă de alte orașe similare:
– sectorul naval, lider al dezvoltării economiei locale, reprezentat prin numeroase societăț i
de profil sau conexe, reprezentative fiind: DMT Design Gala ți, Institutul de Cercetare și
Proiectare Navală Galaț i – ICEPRONAV Engineering Galaț i, Libmar Consulting Gala ți, P.A.
Libra Gala ți, Van der Velden România;
– în Galaț i se află cel mai mare combinat siderurgic din România, Arcelor Mittal S.A. Industria
metalurgică gălăț eană realizează 55,6% din produc ția de o țel a României, 55% di n c ea a
produc ției de laminate și 90,4% din produc ția de tablă și benzi laminate la rece. Mai mult
de jumătate din produc ția metalurgică este exportată. Arcelor Mittal S.A., împreună cu
alte unităț i specializate, formează un sector metalurgic și side rurgic puternic;
– învăț ământul universitar cu domenii unice în plan naț ional, reprezentat de către
Universitatea „Dunărea de Jos” (are în structur ă 14 facultă ți, însumând 74 specializări,
beneficiind de 15 centre de cercetare, unice fiind Facul tatea de Știința și Ingineria
Alimentelor, Facultatea de Arhitectură N avală); Universitatea „Danubius” (are în structură
3 facultă ți, însumând 8 specializări, beneficiind de 3 centre de cercetare);
– domeniul construc ții civile și industriale, este reprezentat de numeroase firme de pro fil
specializate în construc ții, instala ții și lucrări publice, domeniu dominant privind cererea
angajatorilor de for ță de muncă la nivel regional;
– activităț ile cultural -artistice și sportive, beneficiază de o bună baz ă de selec ție, de școli și
institu ții de profil cu tradiț ie și o puternică baz ă tehnico -materială.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
135
Toate acestea sunt sectoare cu tradiț ie, ce pot sus ține dezvoltarea unor ramuri complementare și
pot angrena noi investi ții.
Elemente cu valoare strategic ă identificate:
– sectorul universitar poate fi angajat în parteneriate privitoare la obiective de cercetare și
inovare în cadrul Programelor și Proiectelor Europene promovate de către structurile asociative la care este parte și comunitatea noastră;
– entitățile ce activează în secto rul naval, în colaborare cu Universitatea „Dunărea de Jos” –
Facultăț ile Tehnice, pot dezvolta rela ții de colaborare la nivel regional, european pentru
realizarea unor proiecte în domenii ale cercetării aplicate;
– activităț ile portuare pot fi extinse, înglo bând ramuri complementare, cu condi ția
dezvoltării infrastructurii hidrotehnice și portuare, mai ales prin derularea și implementarea politicilor din cadrul parteneriatului Strategia Uniunii Europene pentru
Regiunea Dunării și al P rogramului de cooperare t ransfrontalieră în Euroregiunea Dunărea
de Jos;
– industria siderurgică a suferit etape de dezvoltare și recesiune, dar platforma combinatului siderurgic poate adăposti noi activităț i de produc ție sau poate fi supusă par țial
reconversiei, în func ție de avant ajele pe care le oferă fiecare alternativă, reprezentând o
rezervă de spa țiu pentru noi centre economice;
– activităț ile sportive sunt intens promovate și sus ținute la nivelul municipiului; consolidarea
infrastructurii sportive și de agrement, alături de valorificarea poten țialului natural (Lacul
Cătușa, Lacul Vânători, Lacul Brateș, Dunărea) sunt imperative prioritare în agenda de lucru și proiecte a le administra ției publice locale, ale asociaț iilor și cluburilor sportive;
– potențialul turistic poate fi valorificat: zona construită protejată – spațiu complex, cu
valoare istorică și urbanistică, importantă ax ă culturală, poate fi pusă în valoare prin
intensificarea traficului pietonal, încurajarea dezvoltării func țiunilor atractive în
detrimentul celei reziden țiale, decongestionarea zonei centrale; punerea în valoare a
siturilor arheologice; promovarea pesajului cultural – festivaluri, spectacole, conservarea
tradi țiilor; dezvoltarea spaț iilor de cazare și alimenta ție publică, cluburi;
– municipiul Gala ți – punct de plecare către alte destina ții turistice: Delta Dunării, Marea
Neagră, Tulcea; analizele efectuare arată importan ța creării/dezvoltării unor axe de
transport spre jude țele Tulcea și Brăila ;
– structura etnică diversificată a comunităț ii locale, marcată de sute de ani de coabitare, se
răsfrânge benefic asupra vie ții culturale gălăț ene cu implicaț ii și în context regional,
sprijinite de administra ția publică locală, asocia țiile etnice, parteneri publici sau privaț i
care valorizează tradi ția în spiritul comunită ții diversificate dar unită prin mesajul actului
de cultură.
1. Galați – potențial turistic
– zona construită protejat ă – spațiu complex, cu valoare istoric ă și urbanistic ă, important ă
axă cultural ă; inten sificarea traficului pietonal, încurajarea dezvolt ării func țiunilor atractive
în detrimentul celei reziden țiale, decongestionarea zonei centrale sunt operaț iuni ce au ca
efect punerea î n valoare a acestei zone ;
– siturile arheologice;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
136
– peisajul cultural – festivaluri, spectacole, conservarea tradi țiilor;
– spații de cazare și alimentaț ie public ă, cluburi;
– Municipiul Galati – punct de plecare c ătre alte destinaț ii turistice: Delta Dun ării, Marea
Neagră, Tulcea; analizele efectuat e arat ă importan ța cre ării/dezvolt ării unor axe de
transport spre jude țele Tulcea ș i Brăila;
– zone ce pot fi amenajate pentru agrement ș i sport: Lacul Catu șa, Lacul V ânători, Lacul
Brate ș, zona adiacent ă Dunării.
2. Galaț i – potențial multicultural
De-a lungul timpului, orașele – porturi au fost spațiile în care s -a întâlnit cel mai des feno menul
multiculturalității, Galațiul numărându -se în acest sens printre exemplele cu o istorie bogată.
O importantă etapă de progres și schimbare în structura populației orașului a început odată cu
instaurarea regimului de porto – franco (1837- 1874) când s -au stabilit în oraș numeroase firme
comerciale străine. Pentru a- și consolida pozițiile în viața economică a orașului, unele state
europene și -au deschis consulate (organisme cu atribuții economice și politice) pentru a apăra
interesele conaționalilor lor, parte dintre ei stabiliți în oraș pentru o lungă perioadă de timp.
Orașul Galați a fost și locul de constituire și, pentru o vreme, sediul Comisiei Europene a Dunării
(1856). Galațiul a fost cunoscut ca orașul cu cel mai mare număr de consulate și vicec onsulate, ca
nici un alt oraș al României din acele vremuri; sediul mai multor agenții și companii stră ine de
navigație; sediul a numeroase case de co merț, bănci etc.
Galațiul era recunoscut ca fiind populat de străini în perioada interbelică, mai mult de cât oricare
alt oraș de la Dunăre , dispunând de o structură etnică diversificată, cu aport din partea fiecărei
etnii la dezvoltarea orașului.
Configurația multiculturalității gălățene s -a schimbat treptat pe parcursul secolul XX, ca urmare a
evenimentelor istorice și politice înregistrate în toată țara, dar cu efect particular asupra orașului
de la Dunăre. Men ționăm mai jos câteva dintre personalită țile vieții c ultural- artistice:
• Lucian Temelie (1933- 2007), actor și regizor, înmormântat la Brașov.
• Stela Po pescu- Temelie (1935- 2008), actriță, înmormântată la Brașov.
• Vasile Alexandrescu Urechia (1834 – 1901), istoric și scriitor român, fondatorul bibliotecii
care -i poartă numele.
• Jean Bart , scriitor.
• Hortensia Papadat Bengescu (1876 – 1955), romancieră.
• Iordan Chimet (1924- 2006), scriitor.
• Nicolae Dunăreanu, scriitor, prietenul și tovarășul de vânătoare al lui Mihail Sadoveanu .
• Fani Tardini , actriță. Teatrul Dramatic Galați îi poartă numele în prezent.
• Nicolae Leonard (1886 – 1928), supranumit "prințul operetei românești". Teatrul Muzical
din Galați îi poartă numele în prezent
• Tudor Pamfile (1883 – 1921), folclorist.
• Pompiliu Comșa , profesor universitar și ziarist de renume.
• Iosif Ivanovici , comandantul fanfarei din Galați, autorul valsului „Valurile Dunării”
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
137
• Nicolae Mantu, pictor
• Paul și Ecaterina Pasa, fondatorii primei colecții muzeistice din Galați
• Ion și Alexandru Vladicescu, actori
• Octavian O. Miclescu (n. 1978), poet, dram aturg și inginer.
• Ion Dongorizzi , scriitor.
• Grigore Hagiu , poet
• Dimitrie Cuclin , muzicolog. A compus peste 600 de lucrări simfonice de operă, muzică
corală și studii teoretice.
• Ludovic Feldman, compozitor.
• Valentin Gheorghiu (n. 1928), pianist și compozito r.
• Ileana Cotrubaș (n. 1939), soprană.
• Temistocle Popa , compozitor de muzică ușoară.
• Adrian Enache , cântăreț de muzică pop.
• Marcela Rusu (1926- 2002), artistă.
• Camil Ressu (1880- 1962) , pictor.
• Paul Păltânea (1924- 2008), istoric, membru al Academiei Interna tionale de Genealogie.
• Ioan Brezeanu (1916- 2010), scriitor, filolog, culegător de folclor, academician român.
• Ioan Nenițescu (1854- 1901), poet, academician român.
• Tudor Caranfil (n. 1931), este un critic de film, realizator de emisiuni TV cu subiecte cinef ile
și istoric de film român. Este tatăl regizorului Nae Caranfil.
• Alexandru Jula (n. 1934), solist de muzică ușoară la Teatrul Nae Leonard, cetățean de
onoare al mun. Galați din 2002.
• Costel Constantin (n.1942), este un apreciat actor român.
• Radu Lupu (n. 1945), pianist.
• Laurențiu Darie (n. 1977), artist.
• Eugen Trancu- Iași, avocat, muzicolog
• Paul Sânpetru (n. 1936 Galați), scriitor, sculptor, muzician, medic. Este membru al Uniunii
Scriitorilor din România din 1978 și membru al Societății Scriitorilor Medici și Publiciști din
Bucuresti.
• Joseph Brociner , istoric și publicist, conducătorul comunități evreiești din Galați, unul din
primii membri ai organizației sioniste Hovevei Țion d in România,
• Heinrich Fischer -Galați (1879 -1960), traducător, redactor și industriaș evreu. A fost și
fondator și președinte al Societății Esperantiste din Galați (prima societate esperantistă
din România, anul 1904 ), al Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului
Esperantist Român. În 1910 a fost decorat cu ordinul " Steaua României ".
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
138
La început de mileniu, Galațiul prezintă o structură etnică și confesională relativ omogenă, minoritățile fiind încă departe de ceea au reprezentat acestea în urmă cu un secol. Astfel, conform
datelor statistice de la ultimul recensământ, ponderea populației de altă etnie decât cea română reprezintă doar 10% din total.
La aceste date trebuie adăugate o serie de mici nuclee etnice temporare. Prezența acestora în
anumite perioade se leagă de conjuncturi economice, politice sau sociale, așa cum au fost cazurile grupurilor de specialiști francezi sau indieni (datorită combinatului siderurg ic), olandezi (șantierul
naval) etc.
Agenda culturală a orașului din ultimii ani dovedește că există o dinamică în acest sens având în vedere numărul evenimentelor și manifestărilor care a fost în creștere sau apariția unor restaurante cu specific etnic.
În contextul unei mobilități în creștere și a diversificării posibilităților de rezidență, Galațiul are
reale șanse de a înregistra în viitor o re -mozaicare treptată a populației.
Pe de altă parte, valorificarea structurii demografice și a moștenirii existente, la dimensiunile sale actuale, reprezint ă oricând o oportunitate de dezvoltare a vieții culturale, a turismului și a
creativității urbane.
3. Galaț i – parte a sistemului urban Br ăila – Galaț i
Gruparea urbană Brăila – Galaț i, definită ca „sistem urban” în cadrul P .A.T.N. – Rețeaua de localităț i,
ce de ține un punct forte, apartenenț a la Coridorul TEN -T Rhin – Main – Dunăre, ar putea constitui
o aglomeraț ie urbană bipolară, un motor la nivel regional, caracterizat nu atât prin omogenitate,
cât prin complementaritate (asigurând coeren ța teritoriului) și prin competitivitate (respectând
propria dezvoltare a oraș elor și politica de imagine a acestora).
Atragerea în sfera de influen ță a aglomeraț iei urbane Brăila – Gala ți și a unui al treilea pol,
municipiul Tulcea, aflat peste Dunăre, poate aduce în di scuție „ ariile de cooperare
supracomunală”, o nouă formă de organizare, prin care comunită țile pot ajunge la performan țe
tehnice și de imagine pe care nu le puteau atinge înainte.
Propunerea pentru acest proiect poate cuprinde două orizonturi de timp: unul mediu, în care să se
constituie arealul Galaț i – Brăila (plus stațiunea Lacu -Sărat) – Tulcea și unul pe termen lung, care să
cuprindă și ariile de polarizare în teritoriu ale celor trei mari oraș e, precum ș i întreaga zonă
dobrogeană din estul Dunării (Măc in, Jijila, Garvăn, I.C. Brătianu), care ar putea avea o dezvoltare
interesantă, prin poten țialul nefolosit în prezent.
4. Cadrul strategic (european, național, regional, jude țean)
În ultimii ani, la nivel european a crescut semnificativ importan ța acor dată coeziunii teritoriale, în
general și dezvoltării urbane, în special, sporind substan țial alocările financiare destinate
dezvoltării durabile a oraș elor, considerate „motoare” ale cre șterii economice ș i ale creării de noi
locuri de muncă, într- o abordare integrată, care să contribuie la coeziunea economică, socială și
teritorială.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
139
În perioada de programare 2007 -2013, politica de sus ținere a oraș elor promovată de Uniunea
Europeană s -a bazat pe prevederile Cartei de la Leipzig pentru ora șe europene durab ile (2007) ,
care a stabilit ca priorită ți: abordarea integrată a dezvoltării urbane; focalizarea interven țiilor pe
cartierele defavorizate; considerarea transportului în com un ca element -cheie al mobilităț ii
urbane; crearea unor spaț ii publice de calitate pentru rezolvarea problemelor sociale ș i
economice. Declaraț ia de la Toledo (2010) a accentuat importan ța acordată regenerării urbane,
abordării integrate a dezvoltării urbane, care ar trebui să fie inteligentă, durabilă și incluzivă social,
în linie cu priorită țile U.E. Această declaraț ie a fost prima care a subliniat necesitatea de a
promova o Agendă urbană europeană.
Principalele provocări si priorităț i ale Uniunii Europene ș i, implicit ale Statelor Membre , legate de
coeziunea teritorială și dezvoltarea urbană în perioada 2014 -2020 sunt cuprinse în Agenda
Teritorială 2020. Conform Agendei, principalele provocări ale coeziunii teritoriale ale U.E. pentru
orizontul 2020 sunt:
1. Expunerea sporită la globalizare: transformările structurale după criza economică
globală;
2. Provocările integrării europene și interdependenț a crescândă a regiunilor;
3. Provocări demografice și sociale diverse din punct de vedere teritorial, segregarea
grupurilor vulnerabile;
4. Schimbările climatice și riscurile legate de mediu: efecte dive rse din punct de vedere
geografic;
5. Provocările energetice se situează în prim -plan și amenin ță competitivitatea regională;
6. Pierderea biodiversită ții: patrimoniul natural, peisagistic și cultural vulnerabil.
În cele ce urmează sunt prezentate principalele documente programatice de la nivel european,
național și regional, considerate relevante pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare a
Municipiului Galați pentru perioada 201 6-2025.
4.1. Cadrul strategic european
Strategia „Europa 2020” – Obiectivul gene ral al acestei strategii este transformarea UE într -o
economie inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării
forței de muncă, al productivită ții și pentru a asigura coeziunea economică, socială și teritorială.
Cele trei priorităț i stabilite în cadrul acestei strategii sunt:
• Creștere inteligentă ;
• Creștere durabilă;
• Creștere favorabilă incluziunii sociale.
Printre țintele Strategiei Europa 2020 se numără:
• rata de ocupare a popula ției cu vârsta cuprinsă între 2 0 și 64 de ani , de 75%;
• nivelul investiț iilor în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB -ul Uniunii Europene;
• obiectivul 20/20/20 în materie de energie și schimbări climatice:
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
140
o emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900 ;
o 20% din energia produsă să provină din surse regenerabile ;
o creșterea cu 20% a eficien ței energetice ;
• rata de părăsire timpurie a școlii sub 10% ;
• ponderea tinerilor cu vârsta între 30 -34 ani, absolven ți ai unei forme de învăț ământ terț iar,
de cel pu țin 40% ;
• scădere a numărului de persoane expuse sărăciei, cu 20 de milioane.
Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene integrează la nivel teritorial
obiectivele de coeziune ș i competitivitate ale Uniunii, stabilind ca obiective:
1. Amenajarea policentrică a teritoriului
2. O nouă rela ție urban -rural
3. Accesul egal la infrastructură și cunoa ștere
4. Administrarea în țeleaptă a patrimoniului natural și cultural
Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic Guidlines) indică trei
priorităț i:
• îmbunătă țirea atractivităț ii Statelor Membre, regiunilor și orașelor, prin îmbunătăț irea
accesibilităț ii, asigurarea unui nivel și a unei calităț i adecvate a serviciilor și protejarea
mediului înconjurător;
• încurajarea inovării, antrepren oriatului și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere,
prin promovarea capacităț ii de cercetare – inovare, inclusiv a noilor instrumente TIC;
• crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane în
procesul de ocupare și în ac tivită ți antreprenoriale, îmbunătă țirea adaptabilită ții
lucrătorilor și a firmelor și investi țiile în capitalul uman .
Conectarea Europei – are scopul de a accelera investiț iile pe termen lung în drumuri, căi ferate,
rețele energetice, conducte și reț ele d e mare viteză în bandă largă.
• Ameliorarea legăturilor de transport – investi ții în proiecte de infrastructură menite să
faciliteze transportul de mărfuri și călători, în special între vestul și estul Europei.
Investiț iile se vor axa pe moduri de transport ecologice și durabile;
• Conectarea reț elelor energetice – realizarea de conexiuni între țările UE, care să faciliteze
furnizarea energiei – atât a celei tradi ționale, cât și a energiei p rovenind din surse
regenerabile;
• Sprijinirea re țelelor digitale de mare viteză – crearea de re țele în bandă largă și furnizarea
de servicii digitale paneuropene. Se vor acorda subvenții pentru crearea infrastructurii necesare în vederea introducerii serviciilor de identificare digitală, precum și a serviciilor electronice în domeniul achiziț iilor publice, sănătăț ii, justiț iei și opera țiunilor vamale. Banii
vor fi utiliza ți pentru a asigura conectarea și interoperabilitatea serviciilor naț ionale.
CARTA ALBĂ Foaie de parcurs pentru un spa țiu european unic al transporturilor – Către un
sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor – stabilește
următoarele obiective de atins până în anul 2050:
• Eliminarea autoturismelor cu combustibili conven ționali din orașe;
• Reducerea cu 40% a emisiilor din transpor tul maritim;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
141
• Trecerea a 50% dintre pasagerii și mărfurile de pe rela țiile interurbane de distan ță medie
de pe modul rutier pe modul feroviar și naval;
• Reducerea în ansamblu cu 60% a emisiilor generate de activitatea de transport.
Energie 2020: O strategie pentru energie competitivă, sustenabilă și sigură COM(2011) 21 din
26.01.2011 – țintește realizarea unei Europe eficiente din punct de vedere energetic; construirea
unei adevărate pie țe integrate pan -europene de energie; sporirea puterilor consumatorilor și
atingerea celui mai înalt nivel de siguran ță și securitate; extinderea pozi ției de lider a Europei în
domeniul tehnologiilor energetice și al inovării; consolidarea dimensiunii externe a pie ței
energetice a UE.
Acordul de la Paris este un demers import ant la nivel global pentru realizarea tranziției către o
economie cu emisii reduse de carbon în contextul unei dezvoltări durabile și a eforturilor comune
de eradicare a sărăciei. Cu această ocazie , cele 196 de state participante au adoptat Acordul de la
Paris sub UNFCCC, care stabilește un set de reguli ambițioase și obligatorii din punct de vedere
juridic, în domeniul schimbărilor climatice.
În decembrie 2015, s -a adoptat Acordul de la Paris, primul instrument multilateral obligatoriu din
punct de vedere juridic și cu participare universală în domeniul schimbărilor climatice, care va ghida acțiunile la nivel global pe o traiectorie de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2°C.
Regiunile cunoașterii – scopul de a întări poten țialul Regiunilor Europene și în particular de a
încuraja și sprijini dezvoltarea, în întreag a Europă, în “clustere orientate pe cercetare”, universită ți
asociate, centre de cercetare, întreprinderi și autorită ți regionale.
Strategia Dunării este o platformă pentru încur ajarea parteneriatelor, atât între autorităț ile locale
și regionale, cât și între autorită ți, mediu privat și sectorul neguvernamental, prin generarea de
proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dunării. Această strategie are patru piloni:
• conectivitatea (transport durabil, re țele de energie, turism și cultură);
• protec ția mediului, a resurselor de apă și managementul riscurilor;
• prosperitate și dezvoltare socio -economică (educaț ie, cercetare, dezvoltare rurală,
competitivitate, pia ță internă);
• îmbunătă țirea sis temului de guvernare (capacitate instituțională și securitate internă) .
4.2. Contextul strategic național
Țintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:
• rata de ocupare a popula ției cu vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani de 70%;
• nivelul investiț iilor în cercetare și dezvoltare de 2% din PIB – ul României;
• obiectivul 20 / 20 / 20 în materie de energie și schimbări climatice:
o emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900 ;
o 24% din energia produsă să provină din surse rege nerabile ;
o creșterea cu 19% a eficien ței energetice ;
• rata de părăsire timpurie a școlii sub 11,3% ;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
142
• ponderea tinerilor cu vârstă între 30 – 34 ani, absolven ți ai unei forme de învăț ământ
terțiar, de cel pu țin 26,7% ;
• scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.
La nivelul Statelor Membre, Strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul Programelor Na ționale de Reformă (PNR) .
Acordul de parteneriat 2014 – 2020 are ca și obiectiv global reducerea disparită ților de dezvoltare
economică și socială între România și statele membre ale UE. Pentru a atinge aspiraț iile de
creștere economică și pentru a avea o economie modernă și competitivă, România trebuie să răspundă următoarelor provocări: competitivitatea și dezvoltarea locală, populația și aspectele
sociale, infrastructură, resursele și administra ția și guvernarea.
Astfel, pentru fiecare provocare au fost identificate obiective, corelate cu obiectivele tematice de
la nivelul UE, și priorităț i de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020:
• Provoc area 1 – Competitivitatea și dezvoltarea locală
• Provocarea 2 – Populația și aspectele sociale
• Provocarea 3 – Infrastructura
• Provocarea 4 – Resursele
• Provocarea 5 – Administraț ia și guvernarea
Programul Opera țional Regional 2014- 2020 își propune ca obiect iv general creșterea
competitivită ții economice și îmbunătă țirea condi țiilor de via ță ale comunităț ilor locale și
regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condi țiilor infrastructurale și a
serviciilor, care să asigure o dezvoltare sust enabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod
eficient resursele, să valorifice poten țialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
Axele prioritare definite în cadrul POR 2014 -2020 sunt:
1. Promovarea transfer ului tehnologic
2. Îmbunătă țirea competitivităț ii întreprinderilor mici și mijlocii
3. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon
4. Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
5. Îmbunătăț irea mediului urban, conservarea, protecția și valorificarea durabilă a
patrimoniulu i cultural
6. Îmbunătăț irea infrastructurii rutiere de importan ță regională
7. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
8. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale
9. Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităț ilor defavorizate din mediul urban
10. Îmbunătăț irea infrastructurii educaț ionale
11. Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară
12. Asisten ță tehnică
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
143
Programul Opera țional Infrastructură Mare 2014 -2020
Plecân d de la experien ța perioadei de programare 2007 -2013, în scopul asigurării unei mai bune
coordonări a procesului de gestionare a fondurilor europene, a unei abordări integrate a
proiectelor majore de investiț ii vizând îndeplinirea obligaț iilor asumate de R omânia prin Tratatul
de Aderare precum și prin alte directive europene , a căror perioadă de implementare se încheie la
orizontul anilor 2020, Guvernul a stabilit necesitatea grupării priorităț ilor de investiț ii aferente
sectoarelor infrastructurii majore d e transport, mediu și energie într -un singur program
opera țional – Programul Operaț ional Infrastructură Mare.
Axele prioritare ale POIM 2014 -2020:
Transport:
1. Îmbunătățirea mobilităț ii prin dezvoltarea re țelei TEN -T și a metroul ui
2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient
Mediu și managementul riscurilor:
3. Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condi ții de management eficient al resurselor
4. Protec ția mediului prin măsuri de conservare a biodiversită ții, monitorizarea calităț ii
aerului și decontaminarea siturilor poluate istoric
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor
Energie curată și Eficienț ă Energetică:
6. Promovarea energiei curate și eficien ței energetice în vederea susține rii unei economii cu
emisii scăzute de carbon
7. Creșterea eficien ței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele
selectate
8. Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale
Programul Operaț ional Competitivitate 2014– 2020
În cadrul POC 2014 -2020 au fost identificate, în afara axei de asistență tehnică, două axe
prioritare:
1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivităț ii economice și
dezvoltării afacerilor
2. Tehn ologia Informaț iei și Comunica țiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă
Programul Opera țional Capital Uman 2014 -2020
În cadrul POCU 2014 -2020 au fost identificate următoarele axe prioritare:
1. Inițiativa ”Locuri de muncă pentru tineri”
2. Îmbunătă țirea situa ției tinerilor din categoria NEET s
3. Locuri de muncă pentru to ți
4. Incluziunea socială și combaterea sărăciei
5. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)
6. Educa ție și competen țe
7. Asisten ță tehnică
Programul Operaț ional Capacitate Administrativă 2014 -2020 își propune să consolideze
capacitatea administrativă a autorită ților și institu țiilor publice, contribuind astfel la sus ținerea
creșterii durabile în România.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
144
POCA 2014- 2020 este structurat pe trei axe prioritare și are rolul de a contribui la crearea unei
administraț ii publice modern, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio -economică a țării, prin
intermediul unor servicii publice, investi ții și reglementări de calitate, contribuind la atingerea
obiectivelor strategiei 2020:
1. Administrație publică și sistem judiciar eficiente
2. Administraț ie publică și sistem judiciar accesibile și transparente
3. Asisten ță tehnică
Strategia de transport intermodal în România 2020 – obiective avute în vedere:
• modernizarea și/sau construirea unor terminale intermodale și a infrastructurii aferente;
• realizarea unor servicii intermodale de calitate;
• implementarea unui sistem de urmărire, planificare și management a transportului intermodal de marfă, utilizând sistemele inteligente de transport disponibile pe pia ță;
• stimularea promovării sistemului naț ional de transport intermodal.
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Na țional al României 2007 – 2026 are ca principale
obiective transformarea României într- o destina ție turistică de calitate pe baza patrimoniului său
natural și cultural.
Strategia Na țională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul de timp 2020,
respectiv 2030. Obiectivele pentru 2020 vizează atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii
Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse
de carbon 2016 -2030 (Strategia CRESC) – aflată în dezbatere publică este prima strategie la nivel
național care tratează compo nentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de
adaptare la efectele schimbărilor climatice, tratând și conceptul de creștere economică cu emisii reduse de carbon.
Strategia CRESC a fost elaborată în cadrul proiectului ”Operaționalizarea strategiei naționale privind schimbările climatice și dezvoltarea componentei climatice a Programelor Operaționale
2014 -2020” (OPERA -CLIMA), proiect dezvoltat cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale și
cofinanțat în procent de 85% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, prin Programul
Operațional Asistență Tehnică 2007 -2013.
Strategia CRESC a fost dezvoltată în baza unei evaluări macroeconomice, realizată după o modelare de impact sectorială și transsectorială. Aceasta a evaluat în detaliu pe rspectivele,
opțiunile, costurile și beneficiile măsurilor ce trebuie aplicate pentru ca România să- și asigure o
dezvoltare solidă și sustenabilă pe termen mediu și lung, în condiț iile obliga țiilor majore de
prevenire și combatere a schimbărilor climatice.
Obiectivul principal al strategiei naționale privind schimbările climatice și creștere economică
bazată pe emisii reduse de carbon este acela de a mobiliza și de a permite actorilor privați și publici să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) prov enite din activitățile economice în
conformitate cu țintele UE și să se adapteze la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente,
cât și cele viitoare.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
145
Strategia na țională de gestionare a deșeurilor 2014- 2020 – are ca obiective principale:
• priorit izarea eforturilor în domeniul gestionării deșeurilor în linie cu ierarhia deșeurilor
(prevenirea; pregătirea pentru reutilizare; reciclarea; alte opera țiuni de valorificare, de
exemplu, valorificarea energetică; eliminarea);
• dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea,
promovând utilizarea durabilă a resurselor;
• creșterea ratei de reciclare și îmbunătă țirea calită ții materialelor reciclate, lucrând aproape
cu sectorul de afaceri și cu unită țile și întreprinderile care valorifică deșeurile;
• promovarea valorificării deșeurilor din ambalaje, precum și a celorlalte categorii de
deșeuri;
• reducerea impactului produs de carbonul generat de deșeuri;
• încurajarea producerii de energie din deșeuri pentru deșeurile care nu p ot fi reciclate;
• organizarea bazei de date la nivel naț ional și eficientizarea procesului de monitorizare;
• implementarea conceptului de "analiză a ciclului de via ță" în politica de gestionare a
deșeurilor.
Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială Rom ânia 2030 – are următoarele obiective:
• Valorificarea periferialită ții prin dezvoltarea rolului de conector și releu la nivel continental
și intercontinental;
• Racordarea la re țeaua europeană de poli și coridoare de dezvoltare;
• Structurarea și dezvoltarea ec hilibrată a re țelei de localită ți urbane;
• Afirmarea solidarită ții urban – rural;
• Dezvoltarea rurală;
• Consolidarea și dezvoltarea legăturilor interregionale ca suport al dezvoltării regionale;
• Dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii;
• Creșt erea competitivităț ii teritoriale ;
• Protejarea, dezvoltarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural.
4.3. Contextul strategic regional și jude țean
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud – Est pentru perioada de programare 2014 -2020:
Obiectiv ul general al Strategiei de dezvoltare regională Sud – Est este acela de a pro mova
dezvoltarea durabilă și î mbunătățirea calității vieții populației, astfel încât aceast a să devină o
regiune competitivă pe termen lung și atractivă pentru investiții, cu valorificarea patrimoniului de
mediu, a resurselor umane superior calificate, crearea de noi oportunități de ocupare a forței de muncă și creş̦terea semnificativă a PIB -ului regional până în 2020, până la 90% din media
națională.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
146
Obiect ivele de dezvoltare au conturat următoarele priorități regionale:
Prioritatea 1. Dezvoltare urbană durabilă integrată
• Obiectiv specific 1 .1: Creșterea atractiv ității și competitivității zonelor urbane în scopul
conservării, protejării și dezvoltării patrimoniului istoric și cultural în vederea dezvoltării regiunii ;
• Obiectiv specific 1.2: Îmbunătățirea condițiilor de locuit, a spațiilor publice, a calității mediului în zonele urbane și dezvoltarea unui transport public urban ecologic;
• Obiectiv specific 2 .1: Îmbunătățirea accesibilității, mobilității și conectivității regionale, prin
dezvoltarea unui sistem de transport rutier bazat pe principiile durabilității, inovării și securității, capabil să asigure legături rapide și eficiente cu piețele internaționale .
Prioritatea 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel regional
• Obiectiv specific 2.2: Îmbunătățirea accesibilității, mobilității și conectivității regionale prin
dezvoltarea unui sistem de transport portuar competitiv;
• Obiec tiv specific 2.3: Îmbunătățirea accesibilității, mobilității și conectivității regionale, prin
dezvoltarea unui sistem de transport aerian și competitive.
Prioritatea 3. Îmbunătățirea competitivității economiei regionale, în contextual promovării
specializării economice i nteligente
• Obiectiv specific 3 .1: Dezvoltarea infrastructurii de CDI și a sinergiilor între întreprinderi și
aceste centre, prin utilizarea de produse și procese innovative;
• Obiectiv specific 3.2: Sprijinirea dezvoltării firmelor în vederea creșterii competitivității regionale și crearea de noi locuri de muncă;
Prioritatea 4. Îmbunătățirea calității turismului la nivel regional
• Obiectiv specific 4 .1: Creșterea nivelului de promovare și a gradului de valorificare
economic a potențialului touristic local ( turism de agreement, turism științific, educațional,
turism pentru vânătoare și pescuit, turism balnear și de tratament, turism cultural, turism oenologic și gastronomic, etc.);
• Obiectiv specific 4.2: Îmbunătățirea infrastructurii de turism specific în ved erea creșterii
atractivității regiunii ca destinație turistică.
Prioritatea 5. Conservarea și protecția mediului înconjurător
• Obiectiv specific 5 .1: Valorificarea eficientă și durabilă a patrimoniului natural prin
crearea/modernizarea infrastructurilor ne cesare pentru asigurarea alimentării cu apă
potabilă a populației și pentru colectarea și epurarea apelor uzate în vederea creșterii calității vieții;
• Obiectiv specific 5.2: Protejarea mediului prin consolidarea și extinderea sistemelor de
management integ rat al deșeurilor, sprijinirea investițiilor care promovează prevenirea
generării de deșeuri, reutilizarea, inclusiv utilizarea lor ca materii prime
secundare/subproduse în vederea creșterii eficienței utilizării resurselor naturale și prin
decontaminarea siturilor contaminate;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
147
• Obiectiv specific 5.3: Prevenirea și reducerea impactului schimbărilor climatic e prin
implementarea unor măsuri de protecție a mediului și de prevenire a riscurilor de mediu și
dezvoltarea și întărirea serviciilor profesioniste și v oluntare pentru situații de urgență și a
centrelor rapide de intervenție;
• Obiectiv specific 5.4: Conservarea și refacerea ecosistemelor naturale prin
menținerea/ameliorarea stării factorilor de mediu și prin managementul durabil al ariilor protejate .
Prioritatea 6. Îmbunătățirea eficienței energetic e și ut ilizarea resurselor regen erabile
• Obiectiv specific 6 .1: Îmbunătățirea eficienței energetic e a clădirilor din sectorul rezidențial
și valorificarea resurselor regenerabile pentru producerea energiei elect rice și termice;
• Obiectiv specific 6.2: Îmbunătățirea eficienței energetic e a clădirilor din sectorul public și a
sistemului de iluminat public și valorificarea resurselor regenerabile pentru producerea energiei electrice și termice .
Prioritatea 7. Îmbună tățirea calității în domeniile educație, sănătate și incluziune socială
• Obiectiv specific 7 .1: Creșterea ratei participării populației în sistemul de învățământ prin
îmbunătățirea serviciilor de educație și a infrastructurii din sistemul educațional;
• Obiec tiv specific 7.2: Creșterea calității serviciilor medicale și a infrastructurii în vederea
îmbunătățirii stării de sănătate a populației;
• Obiectiv specific 7.3: Creșterea calității serviciilor sociale și a infrastructurii de servicii sociale pentru combat erea sărăciei și incluziunii sociale;
• Obiectiv specific 7.4: Reducerea gradului de sărăcie prin asigurarea unor condiții îmbunătățite de locuit, pentru comunitățile defavorizate, precum asigurarea unor servicii
de bază – medicale, educaționale, sociale – în vederea creșterii gradului de ocupare și
incluziune socială.
Prioritatea 8. Valorificarea superioară a resurselor din mediul rural și modernizarea economiei
rurale
• Obiectiv specific 8 .1: Diversificarea economiei rurale prin creșterea numărului de
întrep rinderi, inclusiv din sectorul non -agricol, încurajarea menținerii și dezvoltării
activităților tradiționale din spațiul rural;
• Obiectiv specific 8.2: Creșterea competitivității și durabilității sectorului piscicol;
• Obiectiv specific 8.3: Creșterea calităț ii vieții în zonele rurale prin dezvoltarea
infrastructurii rurale inclusiv prin conservarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului istoric și cultural.
Prioritatea 9. Îmbunătățirea resurselor umane la nivelul regional, în contextual specializării regio nale inteligente
• Obiectiv specific 9 .1: Îmbunătățirea performanței resurselor umane prin investiții în
infrastructură;
• Obiectiv specific 9.2: Îmbunătățirea serviciilor publice, promovarea parteneriatelor la nivel regional/local și crearea unei piețe a forț ei de muncă regionale modern e, flexibile,
inclusive în vederea satisfacerii nevoilor pieței;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
148
Prioritatea 10. Promovarea cooperării transfrontaliere și interegionale
• Obiectiv specific 10 .1: Sprijinirea dezvoltării firmelor pentru a implementa proiecte în
domeniul cooperării transfrontaliere și interregional în vederea creșterii competitivității și
crearea de noi locuri de muncă;
• Obiectiv specific 10.2: Reducerea riscului în zona transfrontalieră prin identificarea,
evaluarea, monitorizarea și abordarea risc urilor de dezastre și consolidarea de avertizare
timpurie;
• Obiectiv specific 10.3: Îmbunătățirea capacității de cooperare și a eficienței administrațiilor
publice în contextual CBC.
Programul de Dezvoltare a județului Galați 2016 – 2020
OBIECTIVUL GENE RAL al planului este dezvoltarea economico – socială a jude țului Galaț i prin
specializare inteligentă și durabilă în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor până în anul
2020.
În acest context, obiectivele strategice formulate la nivelul anului 2015 se definesc astfel:
• Obiectivul strategic 1: Dezvoltare economică ;
• Obiectivul strategic 2: Creșterea capacităț ii administrative;
• Obiectivul strategic 3: Amenajarea teritoriului – Dezvoltare urbană și rurală;
• Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea/Moderni zarea sistemului de educaț ie și formare
profesională. Sprijin pentru dezvoltarea culturală;
• Obiectivul strategic 5: Dezvoltarea/Modernizarea sistemului sanitar și de asisten ță socială ;
• Obiectivul strategic 6: Protec ția și conservarea mediului natural și co nstruit.
Obiectivele specifice sunt defalcate pe fiecare dintre obiectivele strategice:
01. Dezvoltarea economică
1. Agricultură și Piscicultură;
2. Dezvoltarea și promovarea activităț ilor economico – sociale;
3. Infrastructură și activită ți de cercetare -dezvoltare -inovare;
4. Dezvoltarea turismului.
02. Creșterea capacită ții administrative
1. Crearea/dezvoltarea/modernizarea serviciilor publice;
03. Amenajarea teritoriului – Dezvoltare urbană și rurală
1. Modernizarea căilor de comunicaț ii și conectarea jude țului Gala ți la principalele rute de
transport na țional și internaț ional;
2. Dezvoltarea infrastructurii tehnico -edilitare;
3. Dezvoltarea mediului de locuire;
04. Dezvoltarea/Modernizarea sistemului de educa ție și formare profesională. Sprijin pentru
dezvoltarea culturală
1. Modernizarea infras tructurii sistemului de învă țământ din jude țul Gala ți;
2. Dezvoltarea resurselor umane;
3. Dezvoltarea infrastructurii culturale a jude țului Galaț i;
05. Dezvoltarea/modernizarea sistemului sanitar și de asisten ță socială
1. Dezvoltarea/modernizarea și diversificarea s erviciilor medicale în jude țul Galaț i;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
149
2. Dezvoltarea/modernizarea și diversificarea serviciilor sociale oferite în jude țul Galaț i;
06. Protec ția și conservarea mediului natural și construit
1. Conservarea mediului natural din jude țul Gala ți;
2. Protec ția și valorificarea durabilă a mediului din jude țul Galaț i.
Printre proiectele majore cuprinse în această strategie , care vizează direct municipiul Gala ți,
putem enumera:
– Modernizarea și extinderea Parcului de software pentru dezvoltarea capacităț ii de inovare
și transfe r tehnologic ;
– Construirea variantei de ocolire a municipiului Galaț i;
– Construire aeroport de pasageri și/sau cargo în jude țul Gala ți;
– Platformă multimodală Galaț i – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea
infrastructurii existente și asigurarea con exiunilor lipsă pentru re țeaua Rhin – Dunăre/Alpi;
– Integrarea portului Galaț i în traficul naval de pasageri;
– Modernizarea conexiunilor rutiere și feroviare ale comunităț ii portuare și sistemului urban
Brăila – Gala ți cu hinterlandul ;
– Consolidare și repara ție capitală Clădire Corp A (sala de sport, cantină, săli de clasă), Liceul
Tehnologic ”Simion Mehedin ți” Gala ți;
– Reabilitare, modernizare și dotare Școala Profesională Specială P.P. Neveanu ;
– Consolidarea și reamenajarea Muzeului "Casa Cuza Vodă" ;
– Reabilitarea Muzeului "Casa Colec țiilor" ;
– Tradi ții la Dunărea de Jos ;
– VIS-ART – Servicii integrate în domeniul vizual ;
– EUROTURISM la “Dunărea de Jos” – dezvoltarea serviciilor oferite publicului de Complexul
Muzeal de Știin țele Naturii “Răsvan Anghelu ță”;
– Amenajare spațiu exterior Biblioteca „V.A. Urechia” ;
– Extinderea re țelei de biblioteci publice din municipiul/jude țul Gala ți;
– Dezvoltarea serviciilor de tele -medicină în jude țul Galaț i;
– Reabilitare, extindere și dotare ambulatoriu Spitalul Pneumoftiziologie Galaț i;
– Modernizare și dotare ambulatoriu de specialitate al Spitalului Clinic de Urgen ță "Sf. Ap.
Andrei" ;
– Reabilitare/modernizare/extindere și dotare Spitalul Clinic Jude țean de Urgen ță „Sf.
Apostol Andrei” Gala ți;
– Reabilitare/modernizare/extindere și dotare Spitalul de Pneumoftiziologie Galaț i;
– Reabilitare/modernizare/extindere și dotare Spitalul Clinic de Boli Infec țioase „Sf. Cuv.
Parascheva” Galaț i;
– Termosistem la clădire școală și clădire cantină, Școala Gimnazială Specială “Constantin Pufan” ;
– Reabilitare te rmică Spitalul Clinic Jude țean de Urgen ță „Sf. Apostol Andrei” Galaț i;
– Reabilitare termică Spitalul Clinic de Boli Infec țioase „Sf. Cuv. Parascheva” Galaț i;
– Reabilitare termică Spitalul de Pneumoftiziologie Galaț i;
– Centru pentru managementul situa țiilor de urgen ță;
– Elaborarea Planului Jude țean de Gestionare a Deșeurilor pentru jude țul Galaț i pentru
perioada 2014 – 2020;
– Sistem de monitorizare și control al nivelului pânzei freatice la nivelul municipiului Galaț i.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
150
În ceea ce privește contextul local, conside răm relevan tă analiz a implementării Planului Integrat
de Dezvoltare Urbană pentru perioada 2007 – 2013.
Documentul “Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Gala ți” pentru perioada 2007 –
2013 a fost elaborat în anul 2009, în vederea accesării de finan țări nerambursabile din POR 2007 –
2013, Axa Prioritară 1.
În perioada de programare 2007 -2013, au fost implementate următoarele proiecte prioritare de
investi ții cuprinse în PIDU Galaț i:
– Reabilitarea/modernizarea liniilor de tramvai și a carosabilului pe Str. Stadionului,
Oțelarilor, Frunzei, Gh. Asachi;
– Modernizarea str. Unirii, str. Ana Ipătescu, st răzi cartier Traian Nord etc.;
– Reabilitarea și extinderea re țelelor de apă și canalizare;
– Reabilitarea și modernizarea unor unită ți de învă țământ;
– Mod ernizarea și echiparea ambulatoriilor integrate spitalelor;
– Managementul integrat al deșeurilor;
– Modernizare Baia Comunală;
– Modernizare Cămin Persoane Vârstnice;
– Finalizarea Parcului Industrial;
– Modernizare Parc Rizer și Grădina Publică;
– Amenajare Port de agrement la Dunăre;
– Centrul Multicultural “Dunărea de Jos”;
– Sistemul de management al traficului;
– Reabilitarea termică a clădirilor;
Datorita fondurilor limitate allocate municipiului Galați, un număr de proiecte strategice din PIDU
nu au fost încă impleme ntate. Dintre acestea, pot fi menționate următoarele:
– Modificarea amplasamentului șoselei de centură;
– Construc ția de noi parcări;
– Construc ția unui aeroport;
– Implementarea unui plan de marketing în turism;
– Reamenajarea Falezei Dunării;
– Realizarea planului p eisagistic;
– Reabilitare și dotare laboratoare de cercetare;
– Reabilitarea și extinderea re țelei de iluminat public;
– Reabilitarea re țelei de termoficare .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
151
4.4. Strategii locale, pe diverse sectoare de activitate
– La sfârșitul anului 2014 a fost fina lizată Strategia privind transportul public în Municipiul
Galați pentru perioada 2014 –2020, conform cerințelor și standardelor aplicabile
proiectelor derulate de BERD. Strategia privind transportul public în Municipiul Galați a
fost realizată în cadrul unui proiect pilot la nivel national, dezvoltat de Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu sprijinul BERD. Prin implementarea
acestei strategii soluțiile propuse vor contribui la asigurarea unui transport durabil, mai
sigur, mai curat ș i mai eficient în municipiul Galați, diminuând totodată efectele negative
asupra mediului și controlând mai bine situațiile potențial periculoase, prin reducerea poluării mediului, prin ajutarea călătorilor să evite aglomerațiile și traseele inutile, prin optimizarea capacității infrastructurii existente și prin încurajarea utilizării de mijloace de transport mai durabile;
– Planu l de Mobilitate Urbană Durabilă, este un plan strategic proiectat pentru a satisface
nevoile de mobili tate ale oamenilor și sector ului economic din orașe și din împrejurimile
acestora pentru o dezvoltare socio -economică armonioasă și o mai bună calitate a vie ții în
prezent și în viitor. Este construit pe practicile de planificare existente ținând cont în mod
corespunzător de principii le de integrare, participare și evaluare. Prin HCL 336/2015,
Consiliul Local Galaț i a aprobat studiul ,,Reabilitarea transportului public urban în Gala ți –
Plan de Mobilitate Urbană Durabilă” ;
– Programul Strategic de Dezvoltare a Portului Galaț i, având ca o rizont de timp perioada
2014– 2035 s-a finalizat în anul 2015 și include un portofoliu de proiecte menite să
integreze portul Gala ți în fluxurile internaț ionale de mărfuri și de pasageri și să- l
transforme într- un motor de creștere și dezvoltare economică p entru comunitatea locală;
– spații verzi – a fost realizat Master Planul – Potențialul natural și peisager de pe teritoriul
Municipiului Galați.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
152
5. Obiective strategice și direcții de dezvoltare
Municipiul Galați are o viață urban ă complex ă, dinamic ă, bazat ă pe activit ăți diverse, tradiț ionale
și moderne, interconectate, dominate de tendin țe de dezvoltare sectorial ă inegale. Prin urmare,
direcț iile de dezvoltare identificate interfereaz ă, genereaz ă acț iuni comune sau reciproce, îș i induc
efecte motrice . În acest context, abordarea integrată a acestor axe și a programelor
interdependente va conduce la definirea ș i structurarea corect ă a acț iunilor ulterioare.
relații de
cooperare la
nivel regional
potențial pol de
competitivitate
reorientarea
activităților
echilibrarea
relațiilor spațiale
în teritoriu
creșterea
standardelor de
viață urbană dezvo ltarea
intensivă –
valorificarea
eficientă a
resurselor
economice
dezvoltarea
sectorului ter țiar
valorificarea
potențialului
universitar
specific
administrație
publică
performantă
coridoare de
transport
GALAȚI
Obiective majore
de dezvoltare
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
153
Prin definirea programelor de dezvoltare ș i prin ierarhizarea și planificarea implement ării
proiectelor de investiții se urmăre ște sprijinirea, eficientizarea, optimizarea infrastructurii
specifice existente î n fiecare din sectoarele analizate.
5.1. Dezvoltare și compe titivitate – Municipiul Galati – oraș inovativ, competitiv, integrator
♦ Context specific; disfuncț ionalit ăți
– la nivelul municipiului sunt înregistrați peste 19.000 de agenți economici, dintre care
15.000 de societăți comerciale;
– pe fondul crizei economice globale, în perioada 2007 -2013, numărul de întreprinderi nou –
înființate a scăzut, iar cel al radierilor a crescut semnificativ;
Dezvoltare
culturală și
comunicare
interculturală
Dezvoltare
economică
Dezvoltare a
mediului de afaceri –
Municipiul Galați
– oraș inovativ,
competitiv,
integrator
Dezvoltarea
relațiilor spațiale
teritoriale și
suprateritoriale –
Galati – oraș durabil
Cooperare
regională
Dezvoltare urbană –
Galați – oraș
orientat spre
comunitate
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
154
– rata antreprenoriatului și numărul de IMM -uri este semnificativ mai scăzut în comparație
cu alte municipii de rangul I din România;
– municipiul Galați ocupă locul VII la nivel național după cifra de afaceri totală, însă 25% din
economia municipiului este susținută de un singur agent economic (Combinatul
Siderurgic);
– după 1990, municipiul a înregistrat cel mai mare declin economic dintre municipiile de
rangul I (scăderi de peste 50% ale numărului de salariați și ale producției industriale), ca
urmare a declinulu i industriei grele, cu o pondere foarte ridicată în economia locală;
– municipiul Galați este al doilea pol economic al regiu nii Sud – Est, după Constanța;
– cel mai mare număr de firme locale activează în domeniul comerțului, serviciilor și construcțiilor;
– portul Galați este cel mai mare port fluvial al României și dispune de o infrastructură portuară complexă (4 bazine portuare cu o suprafață totală de peste 800.000 mp, cu peste
50 de dane, suprafețe de depozitare, terminale de cereale, de produse petroliere, macarale plutitoare, de chei, mobile etc.);
– în Portul Galați activează unii dintre cei mai importanți operatori portuari ș i de navigație
fluvială din România;
– infrastructura portuară este degradată fizic și moral, fiind necesare investiții pentru
modernizarea danelor, asigurarea adâncimii în bazinele portuare, dezvoltarea unor
facilități multi – modale etc.;
– traficul portuar a scăzut cu circa 60%, în perioada 2007 – 2012, pe fondul crizei economice
globale și a declinului industriei siderurgice locale;
– sectorul construcțiilor are un potențial deosebit de creștere la nivel local, atât din pris ma
existenței unor companii mari de profil, a forței de muncă calificate și a know -how -ului
pentru diferite categorii de lucrări (construcții rezidențiale, industriale, hidrotehnice etc.);
– sectorul serviciilor (terțiar) are cea mai mare contribuție la economia locală, concentrând circa 60% din locurile de muncă și 80% din numărul total de firme, cu precădere în
domeniul comerțului;
– serviciile turistice au o contribuție nesemnificativă la economia municipiului, gradul de ocupare al infrastructurii de cazare fiind unul foarte scăzut (circa 20% );
– sub-sectorul IT&C s -a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, pe fondul cererii tot mai mari de
servicii informatice, dar și a investițiilor realizate de companiile din domeniu, dar este încă slab dezvoltat în comparație cu marile centre universitare din țară;
– serviciile financiare de la nivelul municipiului sunt satisfăcătoare, pe piața locală fiind prezente cele mai importante bănci și societăți de asigurări de pe piața autohtonă;
– sub-sectorul transporturilor, cu precădere al celor rutiere și pe apă, are o lungă tradiție și o
bună dezvoltare la nivel local, fiind strâns legată de statutul de cel mai mare port fluvial românesc la Dunăre;
– deși a fost afectat de scăderea puterii de cumpărare pe fondul crizei globale, domeniul comerțului s -a dezvoltat și s -a reprofilat continuu, fiind impulsionat de investițiile marilor
retalieri internaționali prezenți pe piața locală, conducând la o supremație a comerțulu i de
tip modern, în mall- uri, h yper și supermarket -uri;
– potenț ialul economic și turistic existent este i nsuficient exploatat;
– lipsesc parteneriate eficiente între institu țiile de înv ățământ și mediul de afaceri;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
155
– inexistenț a unui sistem stimulativ pentru înfiin țarea de IMM -uri în domeniile economice
deficitare ;
– la nivelul municipiului Galați se constată o colaborare insuficientă între industrie ș i
cercetare ;
– investițiile în resurse umane la nivelul IMM- urilor este la un n ivelul sc ăzut;
– necorelarea sistemului educaț ional cu necesit ățile concrete ale dezvolt ării economice a
municipiului .
♦ Direc ții strategice de dezvoltare
– consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv;
– constituirea unui mediu favorabil dezvolt ării întreprinderilor;
– creșterea capacit ății de dezvoltare ș i stimularea cooperă rii între administra ția locală ș i
mediul de afaceri;
– diversificarea econo miei în vederea acoperirii sectoarelor absente sau deficitare în mediul
de afaceri local;
– promovarea poten țialului turistic local, astfel încât municipiul Galați să devin ă o destina ție
atractiv ă pentru turism și afaceri;
– asigurarea condi țiilor pentru atrag erea și sus ținerea investitorilor români și străini cu un
real poten țial economic (mediu economic stabil, acces la piaț ă și competi ție liber ă, sisteme
de taxare coerente și transparente) ;
– utilizarea noilor tehnologii ca parte integrantă a dezvoltării comun ității;
– stimularea politicilor axate pe inovație și transfer tehnologic în sectorul public și privat ;
– stimularea industriilor cu potențial creativ (cinematografie, teatru, arte plastice, muzică
etc);
– dezvoltarea unei economii de tip ICC (Inovație, Creativitate, Competitivitate), integrarea structurală a cercetării universitare în dezvoltarea economiei locale;
– elaborarea unui program de atragere a investiț iilor;
– crearea de parteneriate între mediul privat și furnizorii de cercetare – dezvoltare ;
– elaborarea d e strategii privind introducerea și dezvoltarea sistemelor inteligente pentru
afaceri și managementul informaț iei;
– elaborarea unei strategii privind introducerea sistemelor de comer ț electronic și a
sistemelor pentru relaț ii cu clien ții (Customer Relations hip management);
– oferirea de facilită ți investitorilor – elaborarea unor scheme de stimulente pentru
investitori în func ție de beneficiul pe care aceștia l -ar putea aduce bugetului local, și de
natura activităț ii.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
156
5.2. Dezvoltarea relațiilor spația le teritoriale ș i suprateritoriale – Gala ți – oraș durabil
♦ Context specific; disfunc ționalit ăți
Relaț iile dintre municipiul Galaț i și alte entită ți aflate în spa țiul periurban sau regional orientează
fluxuri privind for ța de muncă, transporturile, schimb urile economice, asigurarea serviciilor cu
impact social (sănătate, învăț ământ etc.). Analizarea și reorientarea acestor relaț ii presupune
valorificare a poten țialului specific fiec ărei zone, încurajarea schimburilor de orice tip, în vederea
realizării unui sistem dinamic, ce poate face fa ță provocărilor de orice natură.
Elemente definitorii ale contextului actual:
– dinamică ocupaț ională. Dată fiind dezvoltarea inegală a ramurilor economice, alături de
diversificarea continuă a ofertei educaț ionale, se remarcă o migrare a forț ei de muncă
între cei doi poli urbani majori – Galaț i și Brăila, între zonele rurale și cele urbane. Lipsa
legăturilor de transport coerente între zonele afectate conduce la creșterea timpilor de transport, la creșterea presiunii în traf ic în anumite puncte, la creșterea consumului de
energie și a poluării;
– dezvoltarea aleatorie a anumitor segmente aparț inând sectorului ter țiar – servicii, în
teritoriul jude țului Gala ți. Construirea unor dotări – centre de zi/permanente pentru
vârstnici, unităț i școlare, centre universitare, centre comerciale etc. – în zone convenabile
pentru investitori, dar excentrice fa ță de arealele ocupate de beneficiari și de angajaț i,
conduce la apari ția unor dezechilibre func ționale la nivel teritorial. Fluxurile de trafic
încărcate la intervale orare de vârf, creșterea distan țelor și a timpilor de deplasare,
inaccesibilitatea dotărilor fa ță de unele categorii ale popula ției sunt determinate atât de
poziționarea nefavorabilă a acestor dotări, cât și de lips a infras tructurii de transport;
– lipsa de specializare a arealelor ce compun zona periurbană a municipiului Galaț i a condus
la o dezvoltare slabă a economiei acestora, la lipsa tendin ței de conturare a unui sector
specific, definitoriu, care să acapareze for ță de muncă și să sus țină creșterea sectoarelor
complementare ;
– constituirea unor nuclee industriale, a unor culoare de transport feroviar, a unor zone cu
destinaț ie specială, a unor dotări cu caracter tehnico –edilitar ce ocupă suprafe țe de teren
însemnate la limita municipiului Galaț i sau a altor UAT -uri reprezintă o barieră pentru
dezv oltarea rela țiilor teritoriale;
– subdimensionarea re țelei de transport, slaba irigare a zonelor de interes, deficien țele din
sistemul de transport public, lipsa punctelor logistice ș i a centrelor intermodale de
transport concura la dezechilibrarea relaț iilor dintre municipiu și zona periurbană;
– absen ța infrastructurii de transport rutier/feroviar între zona de sud a Moldovei și zona
Dobrogei, respectiv între jude țul Gala ți și jude țul Tulcea ;
– absen ța legăturilor de transport cu coridoarele majore de transport ;
– lipsa legăturilor rapide cu municipiul Brăila, cu zona Deltei Dunării, creează
disfunc ționalităț i la nivelul traficului de tranzit între zona Moldovei și zona Dobrogei,
frecventat e de traficul turistic, dar în special de cel de mărfuri;
– infrastructură feroviară nu este reabilitată/modernizată;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
157
– lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a zonei portuare și a func țiunilor conexe.
Deschiderea municipiului Galaț i către Dunărea maritimă valorificat ă la poten țialul s ău
maxim, av ând în vedere specificitatea acestuia. Este necesară susținerea acestui sector în
corelare cu direc țiile de dezvoltare a infrastructurii de transport, a î nvățământului superior
de specialitate, a cercet ării și ino vării.
♦ Direc ții strategice de dezvoltare
– echilibrarea relațiilor la nivel teritorial și suprateritorial;
– stabilirea unei zonificări funcționale optime la nivelul teritoriului periurban și încurajarea
specializării nucleelor de dezvoltare;
– racordarea municipiului Galați la coridoarele majore de transport, realizarea unui centru
intermodal, facilitarea transportului de m ărfuri și persoane ;
– realizarea unui plan pentru amenajarea teritoriului periurban ;
– dezvoltarea infrastructurii de transport și eficientizar ea relaț iilor în teritoriu;
– realizarea unui centru intermodal de transport .
5.3. Cooperare regională
♦ Context specific
Politica Uniunii Europene în domeniul urbanismului și dezvoltării urbane
Dezvoltarea teritorială este un proces amplu de transformare majoră a geografiei teritoriilor
locuite, care are în vedere atât elemente fizice precum, peisaje naturale și urbane, infrastructura,
cât și structura teritorială sau dispunerea localităților, precum distribuția geografică a populației și activităților uman e și relațiile existente în orașe. În cadrul politicilor publice, dezvoltarea
teritorială reprezintă o prioritate generală în vederea îmbunatățirii serviciilor și a gradului de ocupare, dar mai ales în vederea reducerii dezechilibrelor teritoriale, urmărin d nu doar creșterea
economică în anumite teritorii, ci și durabilitatea, cu aspectele sale economice, sociale, de mediu și culturale.
Având în vedere că mai mult de jumătate din populația globului locuiește în orașe, aspectele legate de dezvoltarea urbană sunt din ce în ce mai importante în politicile naționale, orașele și
zonele metropolitane jucând un rol cheie în dezvoltarea teritorială.
În ultima perioadă, analiza orașelor a trecut de la abordarea problematicii orașelor numai din perspectiva amenajării teritoriului și urbanismului, la abordarea acestora într -o manieră integrată
în care orașul este văzut ca un sistem complex în care componenta socială, schimburile economice, serviciile, protecția mediului, educația, cultura, știința și cercetarea reprezin tă
elemente prioritare de analiză, sinteza, elaborare de politici publice. Prin urmare , dezvoltarea
urbană urmărește generarea bunăstării colectivităților urbane, periurbane, metropolitane, prin înglobarea tuturor domeniilor și componentelor specifice dezv oltării locale durabile integrate; în
acest sens trebuie combinate măsuri privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri simultane care promoveaza educația, dezvoltarea economică, incluziunea socială și protecția mediului, dezvoltarea unor parteneriat e puternice între cetățenii de la nivel local, societatea
civilă, economia locală și diversele paliere de guvernare.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
158
Strategiile vor trebui să țină cont de diversitatea orașelor: traiectoriile lor de dezvoltare,
dimensiunea, contextele demografice și sociale, capitalul lor cultural și economic; politicile urbane nu mai pot viza doar unități administrative la nivel de oraș, provocările sociale, economice și ecologice trebuind să fie abordate atât la nivel de cartier, cât și în contexte teritoriale mai largi;
trebuie să se aibă în vedere complementaritățile necesare între abordările funcționale la nivelul
marilor aglomerări urbane și metropole – abord ările culturale si sociale care implic ă anga jarea si
responsabilizarea cetăț enilor – la nivelul cartierelor, po liticile urbane vor trebui să asigure
compatibilitatea între inițiativele sectoriale cu impact spațial și inițiativele la nivel local.
Prin urmare, politicile destinate zonelor urbane au o semnificație din ce în ce mai mare pentru Uniunea Europeană în ans amblul său . Propunerile Comisiei Europene privind politica de coeziune
2014 -2020 urmăresc să stimuleze politicile urbane integrate pentru a intensifica dezvoltarea
urbană durabilă în vederea consolidării rolului orașelor în contextul politicii de coeziune . La nivel
european, numeroase documente strategice pun în discuție situația dezvoltării urbane pe toate
tipologiile actuale locale și transfrontaliere:
– Schema de dezvoltare a spațiului comunitar. Documentul Spre o dezvoltare spațială
echilibrată și durabil ă a teritoriului , promulgat în 1999, se propun trei obiective politice
majore prioritare privind teritoriul european:
o dezvoltarea spațială policentrică și o nouă relație urban – rural;
o acces e chivalent la infrastructuri și la cunoaștere;
o gestionarea pruden tă a naturii și patrimoniului cultural.
– Perpectiva dezvoltării spațiale a Europei , document adoptat în 1999 la Potsdam , ilustrează
preocupările comunității europene pentru coeziunea teritorială, scopul major fiind o dezvoltare echilibrată și durabilă a teritoriului bazată pe următorii factori determinanți:
o continuă integrare și cooperare între statele membre;
o creșterea rolului și importanței comunităților locale în amenajarea teritoriului și urbanism;
o procesul de extindere a Uniunii Europene și relațiile de vecinătate.
– La Conferința CEMAT de la Hanovra din anul 2000, se adoptă documentul care conține principiile directoare pentru dezvoltarea durabilă spațială a teritoriului european pe baza coeziunii teritoriale fundamentată pe dezvoltare economico -socială e chilibrată în condițiile
creșterii competitivității.
– Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile , promulgată în 2007, recomandă:
o utilizarea mai intensă a abordărilor integrate ale politicii de dezvoltare urban ă,
coordonarea aspectelor spațiale, sect oriale și temporale ale domeniilor cheie ale
politicii urbane;
o acordarea unei atenții speciale zonelor defavorizate în contextul orașului, ca sistem
complex unitar.
– Declarația de la Toledo privind dezvoltarea urbană propune următoarele priorități:
o rezolvarea provocărilor urbane actuale și implementarea Strategiei Europa 2020;
o continuarea procesului de la Marsilia și a implement ării Referențialului european
pentru orașe durabile;
o adoptarea și consolidarea unei Agende urbane europene pentru acțiuni viitoare .
– Strategia Europa 2020 , reprezintă strategia europeană pentru o creștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii axată pe trei priorități care se susțin reciproc:
o creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
159
o creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere
al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
o creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, care să asig ure coeziunea socială și teritorială.
– Fișa informativă Dezvoltare urban ă durabilă integrată, promulgată de către Comisia
Europeană – Politica de coeziune 2014 –2020, propune pentru perioada de referință o serie
de politici publice:
o strategii integrate de in vestiții, având o abordare cu caracter strategic și holistic
mai accentuat;
o rezervarea finanțării pentru dezvoltarea urbană integrată – minim 5% din fondurile
FEDR;
o platforma de dezvoltare urbană – Comisia Europeană stabilește c a un număr de
300 orașe să c onstituie o platformă care are rolul stimulării dialogului
intercomunitar și cu structurile Comisiei;
– acțiuni inovatoare în zonele urbane, care constau în proiecte pilot, proiecte demonstrative
și studii aferente de interes european;
– accent mai puternic pus pe dezvoltarea urbană la nivel strategic – abordarea integrată a
dezvoltării zonelor urbane;
– instrumente imbunătățite pentru realizarea de acțiuni integrate (ITI);
– oportunități sporite privind abordarea provocărilor urbane vizate de prioritățile de inves tiții;
– extinderea și utilizarea instrumentelor financiare pentru sprijinirea dezvoltării durabile;
– crearea de rețele teritoriale urbane – programul de schimburi și învățare destinat orașelor,
furnizează acestora oportunități de creare de rețele în vederea dezvoltării de bune practici
în materie de dezvoltare urbană.
Politica promovată de către Uniunea Europeană în zona transfrontalieră România – Republica
Moldova – Ucraina
Principiul cooperării teritoriale este unul cheie în cadrul multor programe ale Uni unii Europene.
Programele de vecin ătate în cvasitotalitatea lor furnizează informații bogate, bazate pe o
experiență valoroasă iar concluziile și recomandările reieșite în urma inițiativelor concrete
reliefează un rol catalitic major și foarte clar al Uniunii Europene în cooperarea pentru dezvoltarea
scopurilor comune, în cadrul procesului de dezvoltare a unui profil și a unei identități regionale,
într-o abordare strategică care promovează constant mijloacele prin care comunitățile dispuse în
zonele de fr ontieră să beneficie ze de o mai strânsă colaborare.
Obiectivele strategice propuse de către organismele specializate ale Uniunii Europene pentru programele ENPI CBC în perioada 2014 –2020 sunt grupate în două programe bilaterale (România –
Republica Moldova ș i România- Ucraina) care finanțează regiunile eligibile din statele partenere și
vizează:
– promovarea dezvoltării economice și sociale a regiunilor de pe ambele părți ale graniței;
– acțiuni de răspuns la provocările comune, în domenii precum mediul, sănătatea, prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere;
– promovarea unor condiții mai bune și modalități de facilitare a mobilității persoanelor, mărfurilor și capitalului.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
160
Obiectivele strategice propuse au generat și diseminat o serie de obiective tema tice aplicabile în
comun, obiective care propun:
– dezvoltarea afacerilor și IMM -urilor;
– sprijinirea educației, cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;
– promovarea culturii locale și conservarea patrimoniului istoric;
– promovarea incluziunii sociale ș i lupta împotriva sărăciei;
– sprijinirea bunei guvernanțe locale și regionale;
– protejarea mediului, adaptarea la schimbările climatice și prevenirea/managementul
dezastrelor;
– promovarea managementului și securității frontierelor;
– îmbunătățirea accesibilităț ii regiunilor, dezvoltarea rețelelor și sistemelor de transport și
comunicații;
– provocări comune în domeniul siguranței și securității;
– promovarea c ooperării în domeniul energiei.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (EUSDR) este o platform ă solidă a politicii
europene pentru încurajarea parteneriatelor atât între autoritățile locale și regionale, cât și între autorități, mediul privat și sectorul neguvernamental, prin generarea de proiecte pentru
dezvoltarea regiunii Dunării. Din punct de v edere geografic, această strategie privește în mod
principal, dar nu exclusiv: Germania, Austria, Republica Slovacă, Republica Cehă, Ungaria,
Slovenia, Croația, România și Bulgaria ca state membre ale Uniunii Europene, precum și Serbia, Bosnia și Herțegovi na, Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina, țări din afara Uniunii.
Această strategie este structurată pe patru piloni ai politicii comunitare, piloni care sunt la rândul lor organizați pe zone prioritare și domenii specifice de acțiune, astfel:
– pilonul ,,Interconectarea Regiunii Dunării “este cadrul generator:
o pentru îmbunătățirea mobilității multimodalității pentru căile navigabile interioare arealului partenerilor, precum și pentru legăturile rutiere, feroviare și aeriene;
o pentru încurajarea energiilor mai durabile;
o pentru promovarea culturii și a turismului, a contactelor directe între oameni.
– pilonul ,,Protejarea mediului în Regiunea Dunării“ constituie programul pentru:
o restaurarea și întreținerea calității apelor;
o gestionarea riscurilor de mediu;
o conservarea biodiversității, a peisajelor, a calității aerului și solurilor.
– pilonul ,,Creșterea prosperității în Regiunea Dunării ”:
o dezvoltarea societății bazate pentru cunoaștere prin cercetare, educație și tehnologii ale informației;
o sprijinirea competit ivității întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea grupurilor
asociative;
o investiția în oameni și activități.
– pilonul ,,Consolidarea Regiunii Dunării” propune programe pentru:
o ameliorarea capacității instituționale și a cooper ării;
o conlucrarea în vederea promovării securității și pentru soluționarea problemelor puse de criminalitatea organizată și de infracțiuni grave.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
161
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării propune un Plan de acțiune care subliniază
importanța unei abordări localizate și integrate în domeniile definitorii ale dezvoltării comunității
în ansamblul său, ce vizează:
– asigurarea mobilității și a unui sistem de transport metropolitan durabil, dezvoltarea
sistemelor de trafic inteligente prin utilizarea tehnologiilor ecologice în special în regiunile
urbane;
– investiții majore în construirea și modernizarea facilităților de tratare a apelor reziduale
urbane;
– dezvoltarea infrastructurii verzi în vederea conectării diferitelor regiuni și habitate bio –
geografice; dezvoltare urbană inovativă și s ustenabilă, tehnologii urbane verzi;
– îmbunătățirea coordonării politicilor inter – sectoriale cu privire la provocările generate de
schimbările demografice și migrație;
– asigurarea fluxurilor și schimburilor de informații la toate nivelele: rețele de orașe, regiuni,
zone urbane și rurale, cooperare pentru regenerare urbană, sprijin pentru tehnologii urbane moderne;
Programul de Cooperare Transnațională Dunărea 2014- 2020 vizează îmbunătățirea procesului
integrării teritoriale, economice și sociale și contribuția la coeziune, stabilitate și competitivitate
prin dezvoltarea de parteneriate transnaționale și realizarea de acțiuni comune în acțiuni de
importanță strategică; obiectivul strategic general al programului este crearea de parteneriate transnaționale în domenii de importanță strategică în scopul îmbunătățirii procesului de integrare teritorială, economică și socială și al sprijinirii coeziunii, stabilității și competitivității.
Axele prioritare ale Programului sunt definite prin următoarele principii strategice:
– axa 1 – Sprijinirea inovării și antrep renoriatului;
– axa 2 – Protecția și îmbunătățirea mediului înconjurător;
– axa 3 – Îmbunătățirea accesibilității;
– axa 4 – Dezvoltarea sinergiilor transnaționale ale zonelor cu potențial;
– axa 5 – Asistență tehnică pentru implementarea programului și creșterea capacității.
Documente naționale strategice în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului
Structurile de guvernanță specializate din România au elaborat un pachet de documente strategice și operaț ionale care fac referire la situația dezvoltării urbane de la nivel național sau
regional inclusiv transfrontalier și la principalele direcții de dezvoltare din acest domeniu, acestea
trasând piloni de politici publice la nivel național care vizează:
– Raco rdarea la rețeaua europeană a polilor și coridoarelor de dezvoltare spațială, care
presupune următoarele categorii de abordări:
o desăvârșirea și definitivarea racordării României la coridoarele europene de
transport;
o dezvoltarea spațială policentrică și ech ilibrată a ariilor cu funcțiuni metropolitane
București, Timișoara și Constanța (ca terminal al coridorului IV trans –european și al
coridorului VII pan -european al Dunării);
o constituirea unui sistem policentric echilibrat de regiuni metropolitane prin preg ătirea accesului în categoria de metropole a municipiilor cu populație de peste
300.000 de locuitori – Brașov, Cluj – Napoca, Craiova și Iași, precum și a Sistemului
Urban Brăila – Galați;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
162
o structurarea sistemelor urbane de sprijin în configurarea rețelei p olicentrice
echilibrate la nivel teritorial;
o continuarea și amplificarea programelor de colaborare transfrontalieră,
transnațională și interregională pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor de
coeziune teritorială a Uniunii Europene și pentru a îmbunătăț i conectivitatea și
interacțiunea cu spațiile învecinate.
– Structurarea și dezvoltarea rețelei de localități urbane prin:
o creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, prin adoptarea unei
abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvol tări mai echilibrate a
regiunilor;
o dezvoltarea tramei infrastructurilor de transport și telecomunicații la scară națională și regională ca armătură a dezvoltării echilibrate; îmbunătățirea accesibilității regiunilor și în particular a accesibilității centrelor urbane și a legăturilor cu zonele înconjurătoare;
o formarea de orașe și regiuni urbane dinamice, atrăgătoare și competitive; comunități mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci; creșterea calității infrastructurii sociale, reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuințelor sociale și îmbunătățirea serviciilor sociale a regiunilor;
o susținerea procesului de urbanizare în perspectiva atingerii de către România, în
anul 2030 , unei ponderi a populației urbane de circa 70% în sistem areal (în cadrul
aglomerațiilor urbane ale orașelor mari și mijlocii), vectorial (în lungul principalelor drumuri naționale și europene) și punctual (noi centre urbane în zone profund rurale).
o dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri, creșterea co mpetitivității regiunilor ca
locații pentru afaceri;
o creșterea contribuției turismului la dezvoltarea regiunilor; diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului;
– Afirmarea solidarității urban –rural adecvată categoriilor de teritorii prin:
o dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate și perfomanță pentru toate categoriile de teritorii rurale: arii rurale incluse în interiorul aglomerațiior urbane ale orașelor, arii rurale incluse în zonele urbanizate, arii interstițiale rurale situat e între culoarele
urbanizate, arii rurale izolate.
În acest cadru legislativ european și național este elaborată și aplicată Strategia de dezvoltare a
Regiunii de Sud– Est 2014 –2020, document programatic care menționează importanța abordării
integrate, care va permite abordarea de politici sectoriale cât mai apropiate de cerințele
teritoriului și focusate pe o serie de obiective specifice identificate:
– Creșterea atractivității și competitivității zonelor urbane promovând modernizarea
infrastructurii din medi ul urban, conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea
patrimoniului istoric și cultural și îmbunătățirea calității mediului în zonele urbane;
– Îmbunătățirea accesibilității, mobilității și conectivității în regiune, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi bazat pe principiile durabilității, inov ării și securității, capabil să
asigure legături rapide și eficiente cu piețele internaționale, valorificând poziția geo –
strategică deosebită a regiunii, cu accent pe racordarea optimă a regiunii la sistemele
teritoriale învecinate pentru fluidizarea maximă a circulației bunurilor, persoanelor și informațiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
163
– Realizarea unui sistem teritorial deschis și competitiv, atenuarea disparităților economice
și sociale intra și interregionale prin stimularea dezvoltării întreprinderilor și productivității
întreprinderilor prin utilizarea de produse și servicii inovative, crearea condițiilor favorabile pentru localizarea de noi investiții și întărirea poten țialului celor existente prin dezvoltarea
serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, sprijinirea creșterii economice a sectoare lor cu valoare adăugată ridicată, precum și c reșterea ratei de ocupare a forței de
muncă ;
– Creșterea atractivității regiu nii ca destinație turistică prin promovarea turismului regional
integrat, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice și creșterea calității serviciilor turistice oferite;
– Valorificarea eficientă și durabilă a patrimoniului natural prin crearea/modernizarea infrastructurilor necesare, precum și prin implementarea unor măsuri de protecție a mediului și de prevenire a riscurilor de mediu, pentru crearea de noi oportunități de creștere economică durabilă și de creștere a calității vieții;
– Crearea con dițiilor pentru o regiune eficientă în utilizarea resurselor, prin creșterea
eficienței enegetice și exploatarea potențialului regional pentru producția de energie din surse regenerabile;
– Creșterea ratei participării populației în sistemul de învățământ și de formare profesională
asigurând o calitate crescută a serviciilor de educație și de formare profersională, adaptate la noile cerințe ale pieței muncii, precum și o infrastructură și dotări îmbunătățite;
– Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăc iei prin creșterea calității serviciilor
sociale, de sănătate și susținerea activităților specifice economiei sociale și îmbunătățirea infrastructurii și dotărilor;
– Modernizarea sectorului agricol și piscicol și diversificarea activităților rurale cu activ ități
complementare agriculturii și pisciculturii, pentru creșterea calității vieții în zonele rurale prin dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și popula ția rurală;
– Întărirea capacității administrative, prin dezv oltarea resurselor umane în administrația
publică, prin îmbunătățirea serviciilor publice și promovarea par teneriatelor la nivel
regional și local;
– Intensificarea cooperării transfrontaliere terestre și maritime prin valorificarea durabilă a potențialului uman, material și a resurselor de mediu existente în zonele de graniță.
Concluzii finale
– Cele trei țări din zona transfrontalieră ar trebui să își definească o politică clară privind
dezvoltarea urbană, prin adaptarea politicilor de dezvoltare urbană de la nivel european la specificul localităților urbane din regiunea transfrontalieră și asigurarea respectării principiilor de la nivel european, inclusiv întărirea dimensiunii urbane în politicile de la nivel național și regional. De asemenea ar trebui imple mentat un proces mai intens de
regionalizare și descentralizare;
– Astfel, în cadrul politicilor teritoriale trebuie să se țină cont de obiectivele propuse în cadrul Schemei de dezvoltare a spațiului comunitar – spre o dezvoltare spațială echilibrată
și dura bilă a teritoriului și a Agendei Teritoriale a Uniunii Europene:
o dezvoltarea spațială policentrică (identificarea polilor de dezvoltare de la nivelul regiunii transfrontaliere) și o nouă relație urban –rural;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
164
o acces nediscriminatoriu la infrastructuri și la cunoastere;
o gestionarea durabilă a naturii și a patrimoniului cultural;
– Strategiile de acțiune ar trebui să fie orientate, pe de o parte, spre creșterea
competitivității orașelor (spații publice de bună calitate, rețele de infrastructuri moderne,
eficienț ă energetică, inovație proactivă și politici educaționale) iar, pe de altă parte, spre
zonele defavorizate din cadrul orașelor (dezvoltarea mediului fizic, consolidarea economiei
locale și a politicii locale prin forță de muncă, educație proactivă și polit ici de pregătire a
copiilor și tinerilor, transport urban eficient și la prețuri accesibile);
– Asigurarea unei abordări integrate a dezvoltării urbane prin acțiuni în domeniul economic, social (combaterea segregării și a marginalizării sociale), mediu, cult ură, arhitectură și
planificare urbană și guvernanță. Astfel, trebuie încurajată dezvoltarea elementelor transfrontaliere ale rețelelor de tran sport, energie, comunicații, cultură, educație,
economie, turism, sănătate etc., domenii cu impact asupra dezvolt ării transfrontaliere;
– În contextul regiunii transfrontaliere, ar trebui să se aibă în vedere oportunitățile oferite de obiectivul cooperare teritorială europeană pentru crearea de rețele în vederea partajării și dezvoltării de bune practici în materie de dezvoltare urbană;
– Orașele din regiunea transfrontalieră ar trebui să participe mai intens în cadrul programelor URBACT și INTERREG și să utilizeze platformele europene EUKN, URBACT și
RSFC;
– Regiunile care fac parte din zona transfrontalieră trebuie să fac ă față unor provocări
comune precum:
o polarizarea puternică a orașelor mari și disparități importante în dezvoltarea
orașelor, dar și în urban – rural;
o scăderea populației urbane, inclusiv datorită emigrației, creșterea populației în zonele limitrofe ale ma rilor orașe;
o expansiune urbană necontrolată;
o declinul economic și probleme structurale ale economiei, concentrarea activităților economice în orașele mari;
o calitatea precară a fondului locativ, calitatea slabă a dotărilor infrastructurale urbane și a trans portului urban mai ales în orașele mici și mijlocii, dar și în zonele
urbane defavorizate din cadrul orașelor mari;
o probleme sociale și sărăcie, îndeosebi în orașele mici și în mediul rural;
o tranziția prelungită post -socialistă și conflicte politico -militare – trăsături
caracteristice pentru Republica Moldova și Ucraina;
Din punct de vedere strategic ar trebui încurajat procesul de urbanizare, crearea unor zone urbane funcționale, asigurarea abordării integrate a dezvoltării urbane, realizarea regenerării
urbane pentru zone istorice, zone industrial e/terenuri degradate, zone dezavantajate prin
intervenții integrate, creșterea capacității administrațiilor publice în gestionarea proceselor de dezvoltare și elaborarea unor strategii de dezvoltare integrată a localităților, susținerea orașelor
cu potențial pentru cooperare transfrontalieră prin depășirea barierelor administrative și planificarea în comun a dezvoltării localităților.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
165
Municipiul Gala ți se afl ă la numai 15 Km de municipiul Brăila, ceea ce a cond us la dezvoltarea unor
legături complexe, pe mai multe paliere. Dezvoltarea relaț iilor între cele 2 oraș e, respectiv
participarea municipiului Tulcea î n cadrul acestui sistem de cooperare sunt deziderate ale celor 3
comunităț i, iar atingerea acestora va co nduce la promovarea unor programe operaț ionale zonale,
de amploare crescut ă.
♦ Direcț ii strategice de dezvoltare
– consolidarea cooperării regionale prin ac țiuni menite să favorizeze dezvoltarea teritorială
integrat ă;
– dezvoltarea de activită ți economice și s ociale prin iniț iative locale și regionale realizate în
comun;
– cooperarea trilaterală între orașele Galați, Brăila și Tulcea;
– dezvoltarea zonei Galați – Brăila – Tulcea din punct de vedere al infrastructurii, serviciilor,
industriei/economiei;
– crearea une i zone metropolitane bipolare (Galați – Brăila) bazată pe existența PATN și
consolidarea ei ca al doilea pol de consum al țării;
– creșterea calității serviciilor portuare în scopul de a îmbunătăți transportul de marfă pe căi
navigabile de -a lungul fluviului Dunărea;
– rețele de Centre de Informare Turistică în zona Mării Negr e ;
– ghid multimedia privind biodiversitatea și mediul în Municipiul Galați;
– crearea unei baze de date privind manifestările culturale și artistice și promovarea
schimburilor culturale ș i artistice în regiunea Dunării;
– dezvoltarea în comun a unor destina ții turistice dunărene prin crearea unui sistem de
informaț ii turistice, a unui masterplan turistic (staț ii de acostare nave de agrement, sta ții
de ciclism, situri istorice și arheologice) și a unei mărci a regiunii Dunării ;
– schimbul de bune practici cu privire la sistemele de avertizare timpurie, care permit
populației expuse pericolelor de a lua măsuri corespunzătoare pentru evitarea/reducerea
riscului și pentru pregătirea unor răspunsuri e ficiente; îmbunătățirea disponibilității
informațiilor de mediu pentru populație în ceea ce privește riscul de cutremure, inundații
etc.
– schimb de experiență și bune practici ale autorităților locale și regionale rez ultând în
planuri de acțiune de promovare și facilitare a sistemelor de generare și distribuție a
energiei sustenabile .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
166
5.4. Dezvoltare urbană – Gala ți – oraș orientat spre comunitate
Municipiul Gala ți, ca toate celelalte oraș e importante ale țării, trebuie s ă își asume rolul de motor
de dezvoltare regional ă, oferind oportunităț i pentru cre șterea standardelor de via ță ale
locuitorilor. Astfel, polit icile de dezvoltare, transpuse î n strategii sectoriale ș i planific ări de
investiții, vor urmă ri atingerea acestui obiectiv. Dezvoltarea urb ană a municipiului prin
reechilibrarea rela țiilor spaț iale va conduce at ât la dezvoltarea economic ă a oraș ului, c ât și la
eficientizarea valorific ării resurselor naturale ș i antropice din teritoriul extravilan. Introducerea
unor astfel de zone (ex.: Lacul Brate ș, Lacul C ătușa ș.a.) în circuitul de agrement ș i turism va
contribui la schimbarea imaginii acestor areale, la cre șterea fluxului de vizitatori locali sau turișt i,
ajung ându-se la posibilitatea autosusț inerii acestora.
Se remarc ă o diversificare con tinuă a cerin țelor populaț iei vis –a-vis de structurarea zonelor
reziden țiale. Pe de o parte, se solicit ă îmbunătăț irea confortului locuirii î n zonele deja
sistematizate (zonele cu l ocuințe rezidențiale), dar, pe de alt ă parte, numeroș i membri ai
comunităț ii caut ă să se refugieze î n zone lini știte, departe de aglomeraț ia oraș ului, dorind un mod
de locuire apropiat de cel rural. Se produc astfel deplas ări ale populaț iei spre zonele periferice ale
oraș ului, determin ând necesitatea echipă rii tehnico –edilitare, dar și cu echipamente publice a
acestor cartiere –dormitor.
Dinamica investi țiilor și a modului de valorificare a resurselor funciare are impact direct, accentuat
și de cele mai multe ori negativ asupra mediului î nconjur ător, natural, parț ial antropizat sa u
antropic.
Este imperativ ca toate obiectivele specifice propuse prin documentul de planificare strategic ă să
urmă reasc ă direct sau indirect îmbun ătățirea mediului cu toate componentele sale.
La stabilirea direc țiilor de dezvoltare urban ă a municipiului Galați, dar și în cadrul configur ării
planurilor de urbanism și a proiectelor de investiții se va urmări respectarea unor principii de bază:
– optimizarea, eficientizarea, valorif icarea intensivă a resurselor funciare, imobiliare, a
patrimoniului cultural co nstruit și protec ția mediului natural, par țial antropizat, construit ;
– dezvoltarea echilibrat ă a tuturor zonelor, av ându-se în vedere conferirea specificului
arealelor de tip central/periferic, accentuarea identit ății locale ;
– creșterea calit ății și confortu lui în mediul construit;
– diminuarea/eliminarea riscurilor naturale/tehnologice ;
– asigurarea accesului tuturor membrilor comunit ății la serviciile publice de calitate,
diversificate pentru diferite categorii de v ârstă, sociale etc. ;
– reglementarea corect ă a modului de construire î n zonele destructurate, respectiv î n zonele
de extindere a intravilanului;
– facilitarea dezvolt ării municipiului în context regional ș i naț ional, evitarea tendin țelor de
claustrare și izolare.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
167
♦ Context specific; disfunc ționalit ăți
Dezvoltarea urbană presupune consolidarea infrastructurii complexe existente, d efinirea și
marcare a axelor principale (axe culturale, axe verzi, axe de trafic etc.), echilibrarea relaț iilor
func ționale în teritoriu, protejarea și valorificarea patrimoniulu i cultural, crearea premizelor
pentru dezvoltarea rela țiilor de cooperare, corelarea re țelei locale de transport cu re țeaua majoră
(interconectivitate). Spre deosebire de alte municipii similare, municipiul Galaț i a adoptat deja un
masterplan privitor la v alorificarea poten țialului natural ș i a peisajului urban, ce va orienta
acțiunile prioritar e din acest sector.
Elemente specifice ale contextului actual:
Dezvoltare urbană , disfuncț ionalit ăți în cadrul sistemului urban:
– lipsa/ineficien ța dot ărilor și ech ipamentelor publice î n unele zone ale municipiului, ceea ce
conduce la c reșterea presiunii pe zonele centrale sau echipate corespunză tor – ex.: cartier
Traian Nord, cartier D imitrie Cantemir, cartier File ști, cartier Barbo și etc. De asemenea, au
fost identificate zone cu surplus de dotă ri pe anumite sectoare, dar eliptice pe alte
sectoare – ex.: Micro 19, Micro 20, unde exist ă mai multe unit ăți de î nvățământ școlar, dar
nu există suficiente locuri în gr ădinițe și nu exist ă nici o dotare cultural ă (cinematog raf,
bibliotec ă etc.);
– existen ța unor zone nesistematizate corespunză tor, respectiv a unor zone destructurate –
ex.: cartier File ști, cartier Barbo și, Valea Orașului etc. Î n aceste areale terenurile apar țin
preponderent persoanelor fizice/juridice, care îș i reclamă dreptul de a construi, de a locui,
de a -și exploata proprietatea. Lipsa sistematiz ării terenurilor, lipsa infrastructurii, existen ța
unor riscuri naturale (inundaț ii) scad consistent nivelul de via ță în aceste cartiere , iar
modul de construi re es te unul aleatoriu, anarhic;
– cartierul de locuin țe sociale D imitrie Cantemir este nefinalizat, neechipat corespunză tor și
relațiile funcț ionale cu oraș ul sunt extrem de fragile. Utilizarea resursei funciare este
ineficient ă, în contextul î n care municipiul are nevoie de astfel de resurse pentru a
răspunde la cererea tot mai mare de locuin țe;
– lipsa unor spa ții publice deschise, ample, pentru desf ășurarea activit ăților ce î nsoțesc
sărbătorile, festivalurile etc.;
– lipsa/insuficien ța/slaba exploatare a spaț iilor verzi (parcuri, gră dini) de importan ță
crescut ă, capabilă să adăposteasc ă și să susțină desf ășurarea de activit ăți diverse,
destinate diferitelor categorii de v ârstă;
– lipsa de identitate a unor zone construite, î n special a celor ocupate de l ocuin țe colec tive,
dar și a spaț iilor publice ;
– lipsa unui centru administrativ bine definit, care s ă beneficieze de un spa țiu urban amplu
(dală urbană ), care s ă conduc ă la facilitarea accesului cet ățenilor la serviciile
administrative ;
– zonele care prezint ă potenț ial ri dicat pentru dezvoltarea func țiunilor specifice
agrementului nu sunt valorificate eficient (Plaja Dun ărea, Faleza Dun ării, Lacul Brate ș,
Lacul V ânători etc.) ;
– lipsa cadastrului general, cu impact asupra gestiunii patrimoniului public/privat al
municipiului Galaț i.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
168
Infrastructura edilitar ă și de transport:
– slaba deservire în ceea ce p rivește art erele de comunicaț ie, respectiv re țelele de utilit ăți
ale zonelor în dezvoltare (ex.: zonele în care s -au efectuat puneri în posesie î n urma
cererilor de retrocedare , zonele de extindere a intravilanului etc.) . Au rezultat astfel zone
relativ restrânse î n care accesul auto/pietonal se realizeaz ă defectuos, iar bran șarea la
utilit ăți este dificil ă, fiind imperativ ă extinderea reț elelor ;
– lipsa coeren ței/continuit ății centurii ocolitoare, destinate prelu ării traficului de tranzit, cu
orientare spre/dinspre nordul Moldovei, jude țul Br ăila, zona de trecere cu bacul a Dun ării,
zona de frontier ă cu Ucraina ;
– zonele de intrare î n ora ș sunt deficitare din punct de vedere al orga nizării traficului ș i al
echip ării cu componentele conexe – zone de parcare, servicii, elemente de direc ționare și
semnalizare etc. ;
– lipsa unui punct logistic – areal amenajat corespunz ător în vederea transferului de m ărfuri
de pe vehicule de tonaj mare pe vehicule cu capacitate sub 3 ,5 t, în vederea aprovizion ării
centrelor comerciale din oraș;
– rețeaua stradală a municipiului prezint ă urmă toarele disfunctionalit ăți: exist ă străzi cu
gabarite subdimensionate raportat la traficul pe care î l suport ă, exist ă intersec ții
neamenajate corespunz ător, zonele destinate traficului velo sau pietonal nu sunt
dimensionate/amenajate corespunz ător, exist ă artere cu îmbr ăcăminte provizorie sau
neamenajate etc.;
– insuficienț a locurilor de parcare la sol, inexisten ța parcărilo r etajate conduc la ocuparea
trotuarelor și a unei părți din carosabil cu autovehicule sta ționate.
♦ Directii strategice de dezvoltare
– echilibrarea relațiilor funcționale în toate zonele/cartierele municipiului;
– sistematizarea zonelor destructurate și reglementarea modului de construire;
– asigurarea infrastructurii de transport și tehnico –edilitare prin extinderea rețelei existente
și prin modernizarea arterelor subdimensionate și realizarea centurii ocolitoare pentru
preluarea traficului de tranzit;
– redefin irea relației spațiu public –spațiu construit și constituirea de spații publice (piețe,
piațete urbane, dale urbane, spații verzi) structurate în funcție de cerințele comunității, urmărindu -se în special definirea identității spațiilor publice, în contextul urban eterogen;
– implementarea master planului privind potențialul verde al municipiului;
– dezvoltarea unui habitat ecologic prietenos cu locuitorii ;
– eliminarea ansamblurilor de construcții provizorii/parazitare (ex.: baterii de garaje) și înlocuirea acesto ra cu dotări/echipamente publice;
– creșterea confortului în clădirile rezidențiale/în zonele rezidențiale;
– realizarea cadastrului general;
– elaborarea unor planuri urbanistice zonale ș i demararea unor obiective de investi ții pentru
reglementarea modului de c onstruire și asigurarea infrastructurii î n zonele destructurate ,
inclusiv cartierul D imitrie Cantemir;
– extinderea reț elei de transport în zonele periferice și crearea centurii ocolitoare ;
– modernizarea arterelor subdimensionate ;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
169
– amenajarea de locuri de parc are/parc ări etajate î n zonele ocupate de baterii de garaje ;
– extinderea reț elelor tehnico -edilitare în zonele neacoperite ;
– crearea unor axe culturale, a unor axe verzi, sus ținute de spa ții publice definite ș i
structurate în funcție de cerințel e locuitorilor, vizitatorilor, în relație cu potenț ialul existent
– Faleza Dun ării, zona construit ă protejat ă și î ncurajarea activit ăților specifice – activit ăți
culturale, informare turistic ă, servicii, comerț , agrement, sport etc. ;
– elaborarea unor studii complexe refe ritoare la organizarea zonelor de intrare î n ora ș;
– implementarea master planului privind poten țialul verde al municipiului;
– promovarea programelor ce au ca efect sc ăderea gradului de poluare în ora ș;
– reducerea cantităților de deșeuri municipale depozitate;
– elaborarea Planului de calitate a aerului pentru municipiul Galați;
– construirea de locui nțe sociale ;
– creșterea eficien ței energetice î n clădirile publice și în clădirile reziden țiale.
5.5. Dezvoltare culturală și c omunicare intercultural ă
Trăsăturile sp ecifice ale fiecărei comunită ți, modul propriu de viaț ă, sistemul de valori, tradi ții și
credin țe se oglindesc și se relevă prin cultură, care se manifestă prin toate formele de artă. Peste
tot în lume, grupurile sociale se orientează spre redefinirea iden tității, spiritualităț ii, respectiv spre
încurajarea creativităț ii în îmbinarea tradiț ionalului și a modernită ții, ca mijloace de afirmare.
Cetăț enii sunt implicaț i tot mai mult în viaț ă comunităț ii, inclusiv în direc ția valorificării resurselor
culturale și a expunerii valorilor proprii.
Afirmarea în plan cultural a municipiului Gala ți va arăta un oraș care apreciază și sus ține activ
artele și membrii de valoare ai comunită ții.
De asemenea, poten țarea, valorificarea culturilor diverselor etnii ce trăiesc pe teritoriul orașului
vor accentua caracterul sau eclectic, divers și vor da culoare vie ții urbane. Se vor urmări:
– încurajarea și promovarea parteneriatelor între institu țiile publice, private, organizaț ii non –
guvernamentale în diferite domenii de activitate: educa ție, cultură, turism etc.;
– organizarea de evenimente cu caracter multicultural, elaborarea în acest scop a unei agende pe termen scurt și mediu;
– valorificarea poten țialului multicultural al orașului pentru a încuraja turismul cultural;
– conștientizarea problematicii rome ca o componentă a poten țialului multicultural al
orașului.
Toate acestea vor fi corelate cu proiectul de constituire a axei culturale “Str. Domnească”, în vederea formării unui nucleu specific în zona centrală veche a municipiului.
♦ Context specific; disfuncț ionalit ăți
– este necesară încurajarea institu țiilor/organizaț iilor, cu specific cultural , să își accentueze
vizibilitatea, să se implice tot mai puternic în viaț a comunită ții în vederea creșterii calită ții
produsului cultural ;
– spaț iile destinate desfășurării activităț ilor culturale sunt insuficiente, în special cele în aer
liber;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
170
– este necesară sus ținerea actului cultural de către instituții și organiza ții de orice natură ;
– este necesară implicarea institu țiilor de învăț ământ în propagarea culturii, sub toate
formele sale de manifestare ;
– lipsesc politicile comunitare privitoare la dezvoltarea acestui sector, cu precădere în
domeniul multicultural ;
– reducerea accentuată a membrilor comunităț ilor entice.
♦ Direc ții strategice de dezv oltare
– încurajarea institu țiilor, organiza țiilor și a mediului de afaceri în vederea asocierii, a
colaborării pentru realizarea de manifestări cu caracter cultural ;
– dezvoltarea politicilor de creștere a calităț ii actului cultural ;
– amenajarea temporară/def initivă a spaț iilor ce pot adăposti manifestări cu caracter
cultural ;
– crearea unui plan general și a unui plan anual de organizare a evenimentelor cu caracter
cultural, cuprinzând organiza țiile/institu țiile de pe teritoriul municipiului ;
– organizarea de eve nimente care să aducă în prim plan tradiț iile culturale ale etniilor ce
convie țuiesc în municipiul Galati;
– crearea și amenajarea de spaț ii ce pot adăposti manifestări culturale .;
– demararea unui program complex privitor la realizarea/sus ținerea axei culturale
“Str.Domnească” ce va cuprinde ac țiuni de restaurare/reabilitare a
monumentelor/clădirilor / spa țiilor deschise cu valoare ambientală, crearea pietonalului
“Str. Domnească” și a atmosferei specifice (mobilier urban, amenajări), ac țiuni privitoare la
organizarea de evenimente culturale în colaborare cu institu țiile/societăț ile
comerciale/organiza țiile ce activează în această zonă ;
– crearea unui circuit multicultural ;
– încurajarea dezvoltării industriilor creative .
5.6. Dezvoltare economic ă
Creșterea indic atorilor care arată elementele de progres în sectoarele economice este o
consecin ță a reechilibrării relaț iilor de pia ță în toate domeniile active. Dezvoltarea economică a
municipiului Gala ți înseamnă sus ținerea, optimizarea, eficientizarea tuturor sectoarelor
compone nte.
Încurajarea parteneriatelor și crearea condi țiilor optime pentru realizarea de noi investiț ii
înseamnă creșterea dinamicii ocupaț ionale, creșterea veniturilor, cu efecte în modul de viaț ă
socială – creșterea ratei de școlarizare, scăderea infrac ționalităț ii, creșterea gradului de mulț umire
a membrilor comunită ții, creșterea puterii de cumpărare etc.
În vederea stabilirii direc țiilor strategice care conduc la sus ținerea, optimizarea, eficientizarea
activităț ilor economice, s -au eviden țiat a tât resursele, poten țialul existent, cât și deficien țele ce
urmează a fi reduse/excluse.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
171
Obiective specifice:
– încurajarea IMM -urilor;
– încurajarea investi țiilor în toate sectoarele economice: industrie, agricultură, servicii,
transporturi etc.;
– stabilire a de parteneriate;
– întărirea capacităț ii institu ționale .
Resurse umane Se urmă rește corelarea deciziilor și a măsurilor adoptate de factorii ce activeaz ă în acest domeniu,
crearea unui cadru î n care s ă se încurajeze performan ța, îmbun ătățirea comunic ării, a circulației
informaț iei între ș i printre actorii comunit ății locale, avân d drept factor cheie administraț ia locală .
♦ Context specific; disfuncț ionalit ăți
– evoluțiile pe piața locală a muncii au avut un impact direct asupra dinamicii socio –
demografice a municipiului. Scăderea cu peste 70% a numărului de salariați din industrie a
condus la migrarea masivă a forței de muncă disponibilizate, fie către mediul rural, fie
către alte țări, ceea ce a contribuit la scăderea populației stabile cu peste 70.000 de locuitori față de 1992 și aproape 50.000 de locuitori față de 2002;
– dezvoltarea sectorului terțiar (comerț, servicii pentru populație și mediul de afaceri), inclusiv a celui public (administrație public ă, sănătate, asistență socială etc.), concretizată
și în creșterea numărului de salariați din aceste domenii, care solicită un grad mai înalt de
calificare decât industria, agricultura sau construcțiile;
– trecerea treptată de la un oraș cu profil preponderent industrial la unul cu profil de servicii a condus ș i la mutații cu privire la nivelul de calificare al forței de muncă, concretizat în
creșterea ponderii persoanelor cu studii superioare, în defavoarea celor cu studii medii (profesionale, tehnice);
– măsurile de recalificare a forței de muncă disponibilizat e din sectoarele în declin au fost
insuficiente, numărul participanților la cursuri de formare profesională continuă fiind să fie
scăzut în comparație cu dimensiunile pieței muncii de la nivel local;
– oferta de servicii educaționale de la nivel local este una diversificată și acoperă toate
nivelurile educaționale, de la învățământul preșcolar până la cel preuniversitar, atât în unități publice, cât și private;
– la nivel local există licee și facultăți cu profil unic în context județean, regional și chiar național, cu precădere în domeniul învățământului vocațional, al transporturilor pe apă și
al industriei de construcții nav ale, al industriei alimentare etc.;
– schimbările demografice din ultimii 25 ani (scăderea natalității, îmbătrânirea populației, migrația externă și internă) au condus la scăderea populației școlare la toate nivelurile
educaționale;
– infrastructura educațională este distribuită neuniform între cartierele municipiului, existând zone cu spații excedentare, respectiv zone cu acces dificil la unitățile de
învățământ;
– numărul unităților de învățământ care oferă servicii de tip After -School este redus, iar
costurile celor din sistem ul privat sunt ridicate pentru anumite categorii de populație;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
172
– oferta educațională este neadaptată la cerințele pieței forței de muncă;
– declinul învățământului tehnic și profesional conduce la un deficit de forță de muncă
calificată, cu studii medii, iar oferta educațională nu este adaptată la cerințele mediului de afaceri local;
– deși numărul total al facultă ților din cad rul celor două universități din municipiu a scăzut
după 2007, numărul studenților străini, cu precădere din Republica Moldova, este în creștere;
– învățământul universitar din municipiul Galați joacă un rol deosebit în susținerea dezvoltării economice locale , din două perspective:
o asigurarea necesarului de forță de muncă înalt calificată în domeniile de specializare locală sau în cele emergente, cu potențial de creștere pe viitor: industria navală, indus tria alimentară, IT&C, energie etc.;
o furnizarea serviciilor de cercetare fundamentală și aplicativă, în vederea transferului tehnologic către companiile locale (de ex. în industria navală, industria alimentară etc.), cu efecte benefice asupra competitivității economiei gălățene.
– deși multe unități de învățământ au beneficiat de lucrări de investiții în ultimii 7 ani,
infrastructura educațională de la nivel local necesită continuarea investițiilor de modernizare și dotare, inclus iv cu săli și terenuri de sport;
– colaborarea între partenerii sistemului este deficit ară;
– inexistența, inadaptabilitatea programelor strategice proprii în domeniul educației, incluziunii sociale, asistență și protecție socială adecvate, reconversie profesională.
♦ Direc ții strategice de dezvoltare
– elaborarea și implementarea de planuri de management pentru fiecare nivel educațional,
care să răspundă unor nevoi locale de dezvoltare și cererea pe piața muncii;
– elaborarea de programe de formare continuă;
– dezvoltarea colaborării între unitățile de învățământ și autoritățile locale;
– dezvoltarea colaborării între unitățile de învățământ preuniversitar și universitar;
– asigurarea unei baze materiale corespunzătoare, infrastructură și specifică, pentru
unitățile de învă țământ preuniversitar și universitar;
– adaptarea ofertei educaționale a învățământu lui la cerințele de perspectivă impuse de
forța de muncă;
– promovarea incluziunii sociale, creșterea accesului la educație și formare profesională pe
piața muncii;
– promovarea spiritului și culturii antreprenoriale ca opțiune strategică;
– promovarea în rândul agenților economici a necesității de a investi în capitalul uman;
– dezvoltarea parteneriatului social și economic între patronate , sindicate, instituțiile
statului, societatea civilă pentru politicile de resurse umane;
– asigurarea necesarului de forță de mu ncă calificată pentru sectoarele cu o evoluție
ascendentă sau emergente de la nivel local (construcții navale, transporturi pe apă, servicii, turism, energie etc.);
– crearea și funcționarea continuă a unui cadru normativ de comunicare, cooperare, coordonare pe toate palierele și între toți partenerii;
– sporirea atractivit ății comunit ății locale ca piață a forței de muncă;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
173
– revitalizarea învățământului tehnic și profesional, în strâns ă corelare cu modificările și
trendurile de pe piața locală a muncii (de ex. c reșterea cererii de personal în industria
navală, în domeniul diferitelor ti puri de servicii, a turismului etc.);
– dezvoltarea serviciilor de tip After- school pentru elevii din învățământul primar și
gimnazial, eventual prin utilizarea spațiilor excedentare ale unităților de învățământ;
– creșterea gradului de cuprindere al copiilor în învățământul preșcolar, prin creșterea
numărului grădinițelor cu program prelungit;
– dezvoltarea de noi programe de formare profesională continuă pentru adulți, împreună cu princ ipalii agenți economici de la nivel local;
– realizarea de stagii de practică în întreprinderi pentru elevii din învățământul tehnic și profesional, sub îndr umarea unor mentori certificați.
Turism
Municipiul Gala ți nu este în sine un pol de atrac ție pentru turismul de agrement, dar poate deveni
un suport direct pentru turismul în zona Dobrogei, și a Deltei Dunării.
Unităț i de cazare și alimenta ție publică complexe, croaziere pe Dunăre, un sistem informativ și de
promovare complet pot facilita accesul în zo nele men ționate. De asemenea, se poate dezvolta
turismul urban, turismul de afaceri etc.
♦ Context specific; disfuncț ionalit ăți
– diversitate naturală limitată, pe teritoriul administrativ al municipiului Galați fiind
identificate ca relevante din punct de v edere turistic un număr de 11 elemente de
hidrografie (râuri și lacuri), o arie forestieră și două rezervaț ii naturale: Ostrovul Prut și locul
fosilifer Tighina- Barboși, cărora li se adaugă o serie de elemente naturale aflat e în diverse
grade de amenajare;
– municipiul Galați se plasează pe locul 4 la nivelul Regiunii Sud -Est, ca nivel de concentrare a
patrimoniului având o încărcătură extrem de modestă a monumentelor istorice ;
– evenimentele culturale cu potențial de atractivitate turistică sunt puține, o sing ură
manifestare având ecou național/internațional (Festivalul de teatru) ;
– existența unui număr mare de biserici ortodoxe și a lăcașurilor aparținând altor culte
religioase face din oraș un spațiu cu puternic potențial pentru turismul religios și ecumenic;
– în municipiul Galați funcționează cinci muzee al căror profil acoperă o arie tematică bogată
– istorie, etnografie, artă și cultură, știință și tehnică, științe n aturale, biserică și creștinism,
numis matică, filatelie etc.;
– exist ența ansamblul ui de artă mo numentală în aer liber ”Tabăra de sculptură în metal”,
care reprezintă un obiectiv cu caracter de unicat în România prin numărul de piese, poziționarea lor, tematica, dimensiunea lucrărilor, tehnic ă și simbolurile artistice;
– municipiul Galați deține o bază de cazare care poate satisface cu succes cererea turistică ;
– lipsa unor factori naturali terapeutici care să justifice baze de tratament după modelul stațiunilor balneare naționale și internaționale de renume;
– număr redus de instalații de agrement care pot motiva deplasarea turiștilor;
– activitatea turistică a municipiului Galați este afectată de sezonalitate;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
174
– municipiul Galați înregistrează chiar un efect negativ cumulativ al proastei infrastructuri de
transport și comunicație, datorită poziției sale perif erice în raport cu marile orașe;
– prognoza veniturilor salariale pentru perioada 2014 -2017 relevă o dominantă a eșaloanelor
salariale inferioare (sub media națională) în toată regiunea S- E, ceea ce, pe termen scurt,
va însemna o slabă perspectivă a fluxurilor intra -regionale de turism.
♦ Direcț ii strategice de dezvoltare
– creșterea capacității de cazare și a gradului de confort (prin apariția de noi unități de cazare sau modernizarea celor existente);
– analizarea posibilităților de dezvoltare a diferitelor tip uri de turism: turismul cultural
istoric, turismul de tranzit, turismul de afaceri, ecoturismul și turismul verde, turismul
universitar și școlar, turismul religios ecume nic, turismul medical și de menținere a
sănătății, turismul sportiv, de recreere și ag rement, turismul viti –vinicol, turismul cinegetic,
turismul piscicol, turismul gastronomic , apicultură și produse apicole ;
– punerea în valoare a patrimoniului istoric și a monumentelor istorice prin conservare și
restaurare;
– organizarea de evenimente culturale , expoziții, serate, dezbateri și reuniuni în imobile de
patrimoniu restaurate și promovarea acestora;
– organizarea de manifestări și întreceri sportive regulate pe tot parcursul anului (având în vedere facilitățile naturale și amenajate);
– implicarea o rganizațiilor neguvernamentale și instituțiilor de învățământ în promovarea
eco-turismului (excursii cu bicicleta pe trasee amenajate, tururi pentru observarea naturii,
vizitarea de ferme piscicole, pescuit, excursii pe trasee stabilite) ;
– combinarea activităților ecoturistice cu cele de agrement și petrecere a timpului liber;
– promovarea corectă și actualizarea permanentă a informațiilor cu privire la evenimentele de afaceri, locul desfășurării, facilități etc;
– promovarea calendarului manifestărilor religioase (hramuri ale bisericilor) .
– introducerea monumentelor istorice în circuite turistice tematice;
– oferirea de informații cu privire la posibilitățile locale turistice și de agre ment;
– identificarea și activarea unor povești și legende locale (ex. rețeaua subt erană de hrube,
beciuri, tuneluri cu marcarea punctelor de vizitare și de acces – Mănăstirea Metoc,
Bisericile Mavramol și Precista) ;
– creșterea numărului de unități de cazare certificate ecoturistic ;
– construirea unor noi spații destinate sportului;
– amenajarea pistei de ciclism între Galați – Brăila.
Servicii dezvoltare comunitar ă
♦ Context specific; disfuncț ionalităț i
– în perioada 2007 -2013, au fost derulate mai multe proiecte de modernizare și dotare a
centrelor sociale din subordinea Consiliului Local, Co nsiliului Județean, dar și al furnizorilor
privați;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
175
– la nivelul municipiului Galați există un număr de peste 42 de furnizori publici și privați, care
oferă servicii sociale diferitelor categorii de beneficiari (copii, tineri, vârstnici, persoane cu
handicap , perso ane expuse violenței domestice etc.);
– centrele sociale existente la nivel local au o capacitate insuficientă în raport cu numărul
potențial de beneficiari, oferta de astfel de servicii fiind încă insuficientă;
– numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială este ridicat, pe
fondul îmbătrânirii populației, al numărului mare de copii ai căror părinți lucrează în
străinătate, de tineri care se află în căutarea unui loc de muncă și care locuiesc în condiții improprii, de persoane cu handicap etc.;
– la nivelul municipiului se resimte un deficit de locuințe sociale și pentru tineri, în raport cu numărul mare de persoane care locuiesc în condiții improprii;
– municipiul Galați este un centru medical de importanță județeană și chiar regio nală,
dispunând de unități medicale specializate, care deservesc întreaga populație a județului și chiar a județelor învecinate (Tulcea, Brăila etc);
– rețeaua de unități medicale din sectorul public s -a restructurat în ultimii ani, inclusiv prin
reducerea n umărului de paturi de spital în favoarea serviciilor de tip ambulatoriu;
– scăderea numărului de personal medical din sectorul public, prin migrația specialiștilor către sectorul privat sau către alte țări;
– morbiditatea și mortalitatea populației sunt în cre ștere, pe fondul îmbătrânirii
demografice, a acțiunilor precare de prevenție, dar și a accesului la servicii medicale de calitate al tuturor cetățenilor;
– deși majoritatea spitalelor din subordinea Consiliului Local și al Consiliului Județean Galați au bene ficiat de investiții semnificative, există încă unități care nu funcționează în spații
corespunzătoare și nu sunt dotate cu aparatură modernă;
– sectorul medical privat s -a dezvoltat continuu în ultimii ani, atât prin deschiderea de noi
unități (cabinete med icale și stomat ologice, farmacii, laboratoare etc.), cât și prin creșterea
numărului de angajați;
– speranța de viață a crescut continuu în ultimii ani, până la o medie de 75 de ani;
– deși a fost elaborat un studiu de fezabilitate în acest sens, proiectul Spi talului Regional de
Urgență care să deservească întregul Sistem Urban Brăila- Galați a fost abandonat;
– municipiul Galați are o tradiție veche în domeniul sportului, de -a lungul vremii în oraș și- au
făcut apariția multe cluburi sportive, deservind multe ramu ri sportive: fotbal, rugby,
baschet, volei, handbal, hochei, popice, judo, înot, alte sporturi;
– infrastructura sportivă este insuficient dezvoltată, multe din complexele sportive fiind în
stare avansată de degradare ;
– în Municipiul Galați funcționează Liceu l cu Program Sportiv cu următoarele discipline
sportive: Atletism (fete și băieți), Fotbal (b ăieți) Baschet (băieți și fete).
♦ Direcț ii strategice de dezvoltare
– dezvoltarea de facilit ăți și servicii în sprijinul cercet ării din domeniu l sanitar (rețele, ce ntre,
centre de servicii);
– eliminarea decalajului existent față de nivelul european în privinț a serviciilor medicale ;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
176
– promovarea cercet ărilor multisectoriale ș i multidisciplinare în concordan ță cu alte domenii
ca: biofizica, biochimia , biotehnologia, pentr u înț elegerea și corelarea rezultatelor
medicale în contextul modern actual ;
– creșterea performan ței spitalelor cu asigurarea accesului la unit ățile spitalice ști;
– furnizarea în mod diversificat și echitabil a serviciilor sociale și dezvoltarea categoriilor de
beneficii, servicii sociale și socio -medicale, în vederea acoperirii situațiilor de risc cu care se
pot confrunta diverse grupuri defavorizate;
– dezvoltarea de servicii sociale pentru copii și a măsurilor de prevenire a marginalizării
sociale și separării copilului de părinți;
– dezvoltarea de servicii de asistență socială pentru persoane vârstnice;
– îmbunătățirea managementului sistemului de furnizare a serviciilor sociale, a calității acestora și a gradului de perfecționare profesională;
– creșterea gradului de integrare socială și îmbunătățirea vieții persoanelor expuse riscului
de marginalizare socială și a familiilor acestora;
– măsuri de prevenire a sit uațiilor de dificultate;
– dezvoltarea sportului ș colar și universitar, în cadrul asociaț iilor sportive ș colare și
universitare;
– dezvoltarea sportului de performan ță, participarea municipiului la competiț iile naț ionale și
interna ționale ;
– program de dezvoltare a serviciilor de asisten ță medicală ambulatorie de specialitate și a
laboratoarelor de analize medicale;
– crearea unor programe de stimulare a serviciilor de îngrijire la domiciliu;
– program de reabilitare a întregii re țele spitalice ști;
– programe de formare profesională c ontinuă a personalului medical și de atragere de noi
medici;
– program de promovare ș i îmbun ătățire a condi țiilor igienico -sanitare din instituț iile de
învățământ în parteneriat cu institu țiile sanitare;
– elaborarea și distribuirea de materiale informative – campanie antiviciu (droguri, alcool,
fumat), în special în instituț iile de înv ățământ;
– acordarea de beneficii de asisten ță socială pentru familii și persoane aflate î n nevoie
socială , în risc de marginalizare socială;
– furnizarea de servicii de informare, consiliere ș i asisten ță pentru familii și persoane aflate
în nevoie socială , în risc de marginalizare socială;
– creșterea calit ății serviciilor acordate de cantin a de ajutor social ș i modernizarea acesteia ;
– dezvoltarea re țelei de servicii tip centre de zi pentru copiii cu dizabilit ăți;
– monitorizarea copiilor ai c ăror parin ți sunt pleca ți la munc ă în str ăinătate;
– dezvoltarea serviciilor de informare ș i consiliere pentru p ărinți și copii;
– înființ area unei Re țele de Locuin țe de Inser ție Socială , pentru tinerii externa ți din Centrele
de Plasament ;
– înființ area Re țelei Locale a Centrelor Educa ționale de zi pentru copii ;
– derularea de cursuri de specializare a cadrelor didactice potrivit curriculei adaptate
sprijinirii copiilor cu deficien țe de î nvățare precum ș i atestarea acestor cadre didactice
pentru derularea acestor ;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
177
– înființ area unor clase de sprijin pentru copii cu ADHD, autism, alte deficienț e de învățare,
în cadrul centrelor de zi zonale cu servicii de tip after school, care s ă deserveasc ă familii cu
copii cu deficien țe din zonele viz ate;
– înființ area de Cluburi de voluntariat educaț ional și antre narea cadrelor didactice, pentru a
se derula activit ăți inclusive ș i de sprijin pentru copii cu deficien țe;
– organizarea și promovarea de servicii reziden țiale și de î ngrijire prin Centrul Alzheimer;
– înființ area Re țelei ACTIV de asisten ță în regim socio -familial a persoanelor v ârstnice prin
apartamente și centre de zi ;
– formarea și perfec ționarea continu ă a personalului de lucru din asistenț ă socială ;
– gestionarea eficientă și monitorizarea re țelei private de servicii sociale ;
– crearea unui sistem coerent în c eea ce privește activităț ile de asisten ță socială ;
– creșterea calită ții și dezvoltarea serviciului de informare în domeniul asistenței sociale ;
– administrarea și între ținerea bazei de date func ționale unice a sistemului de asisten ță
socială ;
– diversificarea acțiunilor de conștientizare și sensibilizare socială – organizarea de
manifestări de socializare a categoriilor defavorizate ;
– promovarea în mass media ș i publicitatea sistemului de asisten ță socială;
– elaborarea de studii și sondaje privind persoanele aflat e în dificultate și nevoile acestora.
Se urmărește adoptarea unor politici coerente privitoare la îmbunătăț irea calităț ii serviciilor
comunitare, orientate pe categorii de vârstă și ocupaț ionale. Încurajarea tinerilor, încurajarea
sportului pentru to ți, sus ținerea activităț ilor culturale, îmbunătă țirea serviciilor sociale,
încurajarea organizaț iilor non -profit să participe la viaț a comunită ții, sunt o serie de direc ții ce
generează obiective specifice.
Capacitate administrativ ă
O administra ție puternică și coerentă înseamnă transparen ță decizională, accesibilitate,
comunicare, cooperare.
♦ Context specific; disfunc ționalit ăți
– Primăria Municipiului Galați a derulat mai multe proiecte care au vizat formarea profesională continuă a personalului și de întări re a capacității administrative (de ex. în
domeniul dialogului social, al economiei sociale, al accesării de finanțări nerambursabile
etc.);
– Municipiul Galați are 12 acorduri de înfrățire cu alte orașe din Europa și de pe alte continente;
– La Galați își ar e sediul Asociația de Cooperare Transfrontalieră “Euroregiunea Dunărea de
Jos”, care cuprinde membri din România, Republica Moldova și Ucraina;
– Municipiul Galați alcătuiește, împreună cu Brăila, un sistem urban de circa 500.000 de locuitori, ceea ce reprez intă a doua aglomerare urbană ca mărime după București.
Demersurile de înființare a unei zone metropolitane nu s -au materializat până în prezent;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
178
– Municipiul Galați este membru al asociațiilor de dezvoltare intercomunitară constituite la
nivel județean pent ru derularea de investiții în domeniul infrastructurii de apă, apă uzată și
de management integrat al deșeurilor;
– La nivel local a fost implementat, încă din anul 2012, sistemul de plată online cu cardul
bancar al taxelor și impozitelor locale;
– La nivelul Primăriei Municipiului Galați se află în curs de implementare un sistem
informatic integrat de management al documentelor, de arhivă electronică și de management al relației cu cetățenii și mediul de afaceri;
– Veniturile totale la bugetul local al municipiu lui au fost de circa 112 milioane Euro în 2013,
nivel similar cu cel înregistrat în 2007, încasările fiind afectate negativ de criza economică financiară și globală instalată în 2008;
– Veniturile proprii reprezintă principala sursă de venituri la bugetul lo cal (peste 50% din
total), urmate de sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate
și subvenții;
– Volumul finanțărilor nerambursabile atrase a crescut semnificativ în perioada 2010 -2013,
ajungând la aproape 8% din încasările totale la bugetul local în 2013. Din perspectiva fondurilor absorbite, municipiul se poziționează pe locul IV la nivel național , în rândul
municipiilor de rang I;
– Gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat se menține în jurul a 80% din sumele
bugetate , sub procentul înregistrat în alte municipii de talie similară, care au o baz ă
economică mai solidă;
– Ponderea cheltuielilor cu subvenționarea transportului în comun și a energiei termice este
foarte ridicată (peste 15% din buget), depășind în 2013 cheltui elile de capital;
♦ Direc ții strategice de dezvoltare
– dezvoltarea capacității administrative de la nivel local;
– eficientizarea furnizării serviciilor publice către cetățeni și mediul de afaceri;
– creșterea gradu lui de colectare a veniturilor prin întărirea mecanismelor de control și
creșterea bazei de impozitare, atragerea de noi investitori;
– creșterea volumului de finanțări nerambursabile, prin fructificarea instrumentelor
financiare disponibile în perioada financiară 2014 -2020;
– creșterea alocărilor de la b ugetul de stat pentru realizarea unor investiții prioritare la nivel
local, o dată cu creșterea încasărilor la bugetul de stat consolidat, dar și ca urmare a finalizării procesului de regionalizare și descentralizare;
– scăderea cheltuielilor cu subvenționarea agentului termic și a transportului în comun, prin realizarea de investiții pentru modernizarea sistemului de producere și distribuție a energiei termice, respectiv prin modernizarea parcului auto și eficientizarea sistemului de transport în comun la nivel municipal;
– valorificarea acordurilor de înfrățire deja semnate cu alte orașe, în vederea atragerii de investitori și turiști, derulării de schimburi de bune practici, organizării de schimburi culturale etc.;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
179
– întărirea cooperării transfrontaliere cu comunitățile învecinate di n Republica Moldova și
Ucraina și orașele -port de la Dunăre, cu precădere în domeniul economic, al
transporturilor, cultural -artistic și al protecției mediului, în vederea valorificării
oportunităților de finanțare prin Programele de Cooperare Teritorială și prin Strategia
Dunării;
– finalizarea demersurilor pentru înființarea Zonei Metropolitane Brăila – Galați, în vederea
implementării de proiecte de interes comun în domeniul transportului, economic, turistic
etc.;
– construcția unui s ediu nou pentru Primăria Municipiului Galați, care să corespundă
nevoilor de furnizare a unor servicii publice de calitate;
– derularea de noi proiecte în domeniul creșterii capacității administrative, dar și a formării
profesionale continue a personalului;
– finalizarea implementării sistemului informatic integrat de la nivelul municipalității, care să conducă la eficientizarea comunicării cu cetățenii și la reducerea timpilor de așteptare.
Industrie
Stimularea activit ăților productive prin crearea unei inf rastructuri edilitare va conduce la cre șterea
gradului de absorbție a forței de muncă.
♦ Context specific; disfunc ționalit ăți
– industria siderurgică a reprezentat, timp de peste 6 decenii, principala ramură a economiei
locale, însă după privatizarea Combin atului Siderurgic capacitatea de producție s -a
înjumătățit, fiind operate peste 14.000 de disponibilizări. În pofida investițiilor realizate în ultimii ani există riscul închiderii combinatului, pe fondul creșterii prețului la enegie și a cererii scăzute d e oțel la nivel mondial;
– industria construcțiil or navale are o tradiție de peste 100 de ani la nivel local, firmele din
domeniu (cu precădere Șantierul Naval DAMEN și furnizorii săi) asigurând peste 3.000 de
locuri de muncă, cu perspective bune de dezvolta re;
– industria alimentară a fost afectată negativ de criza economică globală, care a condus la
insolvența celui mai important grup de firme din domeniu, dar continuă să joace un rol important în economia locală, prin producția de uleiuri vegetale, preparate din carne, bere
etc.;
– în municipiul Galați funcționează cea mai importantă companie autohtonă din domeniul proiectării navale;
– există un deficit de forță de muncă în domeniul construcțiilor navale;
– lipsa unei politici de promovare și de marketing în dome niul investi țional pentru
Municipiul Galați;
– lipsa unei politici de reabilitare, conservare și valorificare a patrimoniului industrial;
– activitate redusă a asociaț iilor și organiza țiilor patronale și profesionale;
– interoperabilitatea scăzută între mediul d e afaceri și administraț ia publică;
– pregătirea ineficientă în domeniul antreprenorial;
– dezvoltarea neuniformă a infrastructurii economice .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
180
♦ Direc ții strategice de dezvoltare
– susținerea ramurilor industriale cu potențial de creștere și de specializare int eligentă de la
nivelul municipiului (construcții navale, industrie alimentară, industrie energetică);
– sprijinirea investiț iilor în tehnologii nepoluante, în industria prelucrătoare de vârf, în soluții
tehnologice de eficien ță energetică și energii alternative și a infrastructurii adiacente;
– implicarea activă a sectorului de cercetare dezvoltare în realizarea de noi produse și
tehnologii;
– sprijinirea dezvol tării activităț ilor economice în arealul municipiului;
– promovarea antreprenoriatului în scopul dezvolt ării sectorului întreprinderilor mici și
mijlocii;
– crearea platformelor de interoperativitate între administrația publică locală și mediul de afaceri;
– atragerea de noi investitori, cu precădere în structurile de sprijinire a afacerilor existente (Parcul In dustrial și Zona Liberă) ;
– implementarea schemei de minimis locale pentru realizarea de investiții;
– revitalizarea învățământului tehnic și profesional;
– dezvoltarea infrastructurii- suport (parc logistic, terminal intermodal etc.) ;
– construirea/modernizarea/ex tinderea de clădiri, inclusiv extinderea și echiparea utilităț ilor
de bază necesare dezvoltării economice durabile;
– dezvoltarea capacităț ii de cercetare și dezvoltare tehnologică în vederea diversificării
ofertei în servicii de orientare și consiliere prof esională;
– dezvoltarea parteneriatelor și încurajarea iniț iativelor pentru partenerii sociali și societatea
civilă;
– încurajarea programelor de ce rcetare cu precădere în domeni ul ITC, tehnologiilor moderne
și specifice regiunii;
– dezvoltarea infrastructurii în zona de mică industrie, depozite și prestări de servicii;
– înființarea de parcuri logistice – diferite loca ții în zona municipală;
– dezvoltarea parcului industrial;
– Centru Expozițional Regional;
– Centru Regional de Conferințe în Galați;
– înființarea unui ce ntru de competențe ecologice ;
– dezvoltarea unor parten eriate cu firmele din industria locală și furnizorii de energie în
ideea dezvoltării procesului la scară mare pentru a obține o autonomie energetică cât mai mare ;
– Centrul regional de excelență pentru ind ustrii creative – dezvoltarea unei structuri de
sprijinire a afacerilor din domeniul industriilor creative, care să ofere servicii specializate actorilor din domeniu;
– dezvoltarea capacității și infrastructurii de CD prin dezvoltarea unui centru de resurse de
tip GRID la nivel regional.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
181
Agricultura
Potențialul agricol al municipiului Galați (teritoriul administrativ) poate fi reevaluat și supus unor politici ample de valorificare eficientă, coordonate de administrația publică locală și partenerii ce
activeaza în acest sector. Facilitarea intrării pe piață a producătorilor locali va stimula inițiativa
privata în acest domeniu, conducând la explotarea eficientă a resurselor de teren agricol.
♦ Context specific; disfuncț ionalit ăți
– municipiul Galați și zona rurală adiacentă dispun de suprafețe extinse ocupate de terenuri
agricole fertile, cu potențial productiv ridicat;
– terenurile agricole sunt variate ș i pot să producă o mare diversitate de produse (cereale,
legume, fructe);
– peisajul agricol este exploatat ș i puțin valorizat;
– mărirea și unificarea parcelelor, abandonul progresiv al culturilor pomicole și viticole sunt
principalele caracteristici ale zonelor agricole din perimetrul orașului Galați;
– fermele de la limita orașului susțin piața locală și participă în mod activ la îmbunăt ățirea
mediului economic urban prin crearea de locuri de muncă, furnizare de produse locale de
calitate;
– exploatarea legumico lă în zona terenurilor drenate este limitată de valea Prutului;
– în zona văii C ătușa, orașul este bordat de grădini cultivate cu legume, vie și pomi fructiferi;
– terenurile pără site din apropierea zonelor industriale sunt revalorificate prin agricultură
locală de mici dimensiuni;
– potențialul piscicol este unul foarte ridicat (peste 600 ha de exploatații piscicole , fluviul
Dunărea, râurile Prut și Siret), existând o lungă tradiție în domeniu;
– Institutul de C ercetare în domeniul A cvaculturii este singurul institut cu acest profil din
țară, dezvoltând cercetare a fundamentală în domeniul acvaculturii, conserv area resu rselor
acvatice vii și pescuitul. Baza de cercetare a Institutului , situată la sudul lacului Brateș,
reprezintă o importantă oportunit ate pentru dezvoltarea orașului;
– potențialul piscicol este subutilizat, în lipsa unor exploatații moderne și a unor unități de procesare de mari dimensiuni;
– efectivele de animale au scăzut cu peste 80% după 1989, în lipsa unor ferme zootehnice de mari dimensiuni;
– infrastructura de irigații este uzată fizic și moral, suprafețele efectiv irigate fiind restrânse;
– în pofida inves tițiilor semnificative realizate din finanțări nerambursabile (SAPARD,
PNADR), sectorul agricol continuă să aibă o contribuție marginală la economia
municipiului;
– municipiul Galați polarizează o zonă agricolă bogată, existând premise reale pentru dezvoltar ea sectorului de procesare a produselor agricole .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
182
♦ Direc ții strategice de dezvoltare
– transformarea municipiului într- un centru polarizator al zonei agricole extinse și fertile din
județul Galați și din județele învecinate, cu funcții de depozitare, p rocesare, transport,
comercializare a produselor agroalimentare, dar și a echipamentelor pentru activitatea de
producție (mașini, echipamente, material săditor, produse fitosanitare etc.);
– revitalizarea sectorului acva- piscicol, susținută de nucleul de cer cetare existent la nivel
local;
– dezvoltarea unei industrii solide de colectare, procesare și comercializare a peștelui și a
produselor derivate ;
– încurajarea activităților de agro -turism (ferme ecvestre);
– încurajarea agrosilviculturii pentru protejarea pote nțialului agricol și crearea de culoare
ecologice;
– dezvoltarea pisciculturii pe lacul Brateș ;
– încurajarea unei activități apicole în zona peri -urbană pentru creșterea biodiversității;
– plantarea de noi elemente vegetale de mare dimensiune , pentru a influența microclimatul
și a favoriza biodiversitatea;
– implementarea unui plan de pășunat care va defini zonele accesibile și perioadele admise;
– încurajarea activităților profesionale și științifice legate de acvacultură și în special de creșterea sturionilor (dez voltarea unui brand local).
6. Evaluarea impleme ntării planului strategic
6.1. Planul de acțiune
Pentru asigurarea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Galați pentru
perioada 201 6-2025, prop unem următorul plan de ac țiune structurat pe trei intervale de timp:
Acțiuni de întreprins pe termen scurt (2016 )
Acțiuni Responsabili
Lansarea spre consultare a Strategiei de dezvoltare locală a
municipiului Galați pentru perioada 201 6-2025 – 30 de zile Consiliul Local Galați
Primăria Galaț i
Aprobarea Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Galați
pentru perioada 2016 -2025 în cadrul Consiliului Local, prin
adoptarea unei hotărâri în acest sens Consiliul Local Galați
Primăria Galați
Constituir ea Unității de Management a Strategiei Primăria Galați
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
183
Promovarea strategiei în rândul publicului larg și a factorilor de
decizie (parlamentari, consilii județe ne, Guvern, MDRAP, ADR Sud-
Est etc.), prin postarea pe site -ul instituției, editarea unei broșuri și
transmiterea acesteia către institu țiile sus -menționate, prezentarea
acesteia la diferite evenimente etc., inclusiv în vederea integrării
priorităților și proiectelor locale în documentele programatice de la nivel teritorial superior (PDR SE, POS- uri etc.) Primăria Galați
Stabilirea portof oliului de proiecte propuse a fi realizate în perioada
de programare 2014 -2020 Primăria Galați
Realizarea/actualizarea documentațiilor (studii de fezabilitate, documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, proiecte tehnice
etc.) în vederea realizării proiectelor Primăria Galați
Proiectanți
Identificarea programelor operaționale și a su rselor proprii și atrase
de finanțare necesare realizării proiectelor propuse pentru perioada
de programare 2014 -2020 Primăria Galați
Stabilirea parteneriatelor Primăria Galați
Parteneri
Planificarea multianuală a bugetului având în vedere resursele
necesare pentru implementarea proiectelor prioritare (inclusiv în
corelare cu cuantumul co -finanțării pentru proiectele cu finanțare
externă) și stabilirea graficului de derulare/implementare a
strategiei (includerea în bugetul multianual a investi țiilor propuse ca
fiind prioritare în vederea pregătirii lor) Primăria Galați
Consiliul Local Galați
Asigurarea capacității instituționale a Primăriei, prin participarea
persona lului de specialitate la cursuri de formare profesională,
stabilirea unităților de implementare a proiectelor, achiziționarea de servicii de consultanță externă p entru managementul proiectelor
etc.) Primăria Galați
Acțiuni de întreprins pe termen mediu (2016 – 2020)
Acțiuni Responsabili
Continuarea activită ților pe termen scurt care nu au fost finalizate
(acțiunile noi și diferite faț ă de cele anterioare) Aceiași responsabili ca și pe termen scurt
Pregătirea cererilor de finan țare și derularea contract elor de
finanțare în vederea implementării proiectelor
Beneficiari
Monitorizarea stadiului implementării proiectelor din portofoliul de proiecte prioritare în contextul strategic Primăria Galați,
Structurile parteneriale formate la nivelul municipiului pentru
planificare strategică (grupuri de lucru
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
184
sectoriale)
Identificarea și gestionarea riscurilor probabile în implementarea
proiectelor (monitorizarea cadrului legislativ; monitorizarea contractelor în raport cu prevederile graficelor de activități; evitarea erorilor care conduc la aplicarea de corecții
financiare/penalități; evitarea întârzierilor în derularea plăților etc.) Beneficiari
Evaluarea intermediară a Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Galați pentru perioada 2016 -2025 Primăria G alați,
Evaluator independent
Acțiuni de întreprins pe termen lung (2016 – 2025)
Acțiuni Responsabili
Pregătirea și lansarea programelor/proiectelor pe termen lung cu impact strategic
Continuarea activităț ilor pe termen mediu care nu au fost finalizat e
(acțiunile noi și diferite faț ă de cele anterioare) Aceeași responsabili ca și pe termen
mediu
Revizuirea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Galați, pe
baza evaluării intermediare și luarea de măsuri corective, dacă e
cazul Primăria Galați
Finalizarea implementării proiectelor prioritare Primăria Galați
Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel naț ional și
interna țional Primăria Galați
6.2. Sistemul de evaluare și monitorizare
Monitorizarea reprezintă un sistem de colectare și raport are a informațiilor asupra desfășurării
proiectelor, în vederea îmbunătățirii eficienței și reorientării acțiunilor, în cazul în care acestea nu conduc la rezultatele estimate.
Monitorizarea este un instrument de management și o etapă a oricărei strategii de dezvoltare,
care evaluează o serie de aspecte aflate în plină desfășurare, cum ar fi: activități, rezultate parțiale, buget, performanțe ale organizației ce asigură implementarea, riscurile identificate inițial. Existența unor activități bine formulate, a indicatorilor de performanță aferenți acestora și
a unui buget propriu fiecărei activități constituie factori de succes în procesul de monitorizare.
Evaluarea este un instrument care apreciază dacă obiectivul a fost atins, în cadrul de timp sau de buget alocat, și se realizează în două etape – la jumătatea și la sfârșitul proiectului.
Evaluarea impactului apreciază măsura în care proiectul contribuie la scopul inițial și afectează mediul. Impactul poate fi analizat înaintea începerii proiectului – impac t potențial – și poate, în
acest sens, să devină un criteriu de decizie asupra oportunității unui proiect, sau la o anumită perioadă după încheierea proiectului, constituind un punct de vedere obiectiv în cazul deciziilor de investiție viitoare.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
185
Indicato rii de monitorizare a performanțelor atinse în dezvoltarea urbană de către administrația
locală în condițiile implementării obiectivelor strategice sunt prezentați în continuare:
Indicatori de impact Indicatori de resurse Indicatori de rezultat
Calit atea vieții
Gradul de sărăcie urbană
Inegalitatea venitului
Rata bolilor din apa
potabilă
Calitatea aerului și a apei
Mortalitatea infantilă
Condiții de malnutriție
Rata criminalității
Gradul de satisfacție a
locuitorilor Procent de locuință cu acces la apă potabilă, canalizare, energie
electrică, încălzire, asistență
socială
Procent cheltuit de deținătorii de locuințe săraci cu locuința, apa, ene rgia, transport,
mâncare
și servicii sociale
Procentul deținătorilor de locuințe cu contract de închiriere/titlu de proprietate
Investiții și eficiența sistemului de îmbunătățire a serviciului
de alimentare cu apă,
canalizări, electricitate,
încălzire și asistență socială.
Procent din zone de locuit
decăzute trecute prin programe de reabilitare .
Îmbunătățirea regu lamentelor
privind modul de folosire a
clădirilor și terenurilor în scopul creșterii ofertei de teren pentru locuințe .
Suprafața locuibilă pe persoană
Procent de locuitori aflați în
condiții de locuire ilegală
Capacitatea d e acces la o
locuință (raportul dintre prețul
casei și venit)
Cifra de afaceri a pieței de
locuințe (din chirii)
Existența și utilizarea
trans portului public
Procentul deșeurilor depozitate ecologic
Procentul apei uzate tratate prin stații de epurare
Rata de abandon școlar
Răspunsul (î n minute) la
dezastre Îmbunătățirea/reformarea titlurilor de proprietate și a
cadastrului .
Existența subvențiilor și a
finanțării de tip ipotecar direcționate către locuințe .
Existența de micro -credite
pentru îmbunătățiri ale locuinței, realizate de către
proprietari.
Îmbunătățirea
managementu lui colectării și
depozitării gunoiului .
Îmbunătățirea
managementu lui transportului
public .
Îmbunătățirea siguranței
traficului .
Planificarea intervențiilor în caz de dezastre .
Competitivitate
Creșterea și divers ificarea
forței de muncă urbane
Creșterea venitului în mediul urban Tendințe în calitatea și eficiența serviciilor Funcționalitatea pieței de terenuri (funcțiune/valoarea de Investiții, management, întreținere, îmbunătățirea infrastructurii.
Fluxul de informații privind
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
186
Creșterea și structura
investițiilor în zonele
urbane
Creșterea investițiilor
directe străine în zonele urbane
Produsul intern brut / oraș
Gradul de satisfacție privind climatul de afaceri
exprimat de firme de
diverse mărimi și tip. piață)
Durata medie de călătorie către
serviciu
Întârzieri în tranzacții imobiliare,
autorizații de construcții, licențe
de funcționare
Existența microcreditelor (valoare)
Accesul firmelor către
tehnologia IT și servicii
financiare
regulamente/reglementări privin d afacerile și piața
imobiliară.
Fluxul de informații către potențialii investitori .
Asistență tehnică și microcredite oferite IMM -rilor.
Colaborarea dintre sectorul afaceri, administrația locală, instituții de cercetare și ONG –
uri în promovarea unui climat
pozitiv de afaceri pentru o creștere substanțială a locurilor de muncă.
Buna guvernare și management
Transparența și
ones titatea administrației
publice locale precum și răspunsul dat nevoilor săracilor.
Eficiența și competența administrației publice locale în îndeplinirea
responsabilităților esențiale .
Gradul de satisfacție și de
încredere față de
administrația publică locală exprimată de locuitori și alți actori urbani importanți . Gradul de implicare a actorilor importanți ai municipiului în formulare a unei viziuni
strategice de dezvoltare .
Gradul de utilizare a consultărilor publice în procesul de realizare/selectare a bugetului local și a investițiilor.
Procent din executivul primăriei cu calificări profesionale pe post .
Procent din serviciile public e
locale subiect de competiție cu sectorul privat în scopul asigurării unui serviciu eficient și eficace.
Existența de reglemen tări clare
privind responsabilitățile
inter -organizaționale, locale și
centrale .
Gradul de descentralizare a funcțiunilor și au toritatea
locală responsabilă.
Gradul de participare a cetățenilor și/sau de reprezentare în consiliul local.
Existența de reglementări
precise în împlicarea sectorului
privat în oferta de servicii publice .
Accesul publicului la deciziile
consiliului lo cal sau la informații
privind aceste decizii. Programe de formare pentru executivul primăriei și instituțiile publice locale .
Existența de proceduri precise privind funcțiunile admi –
nistrative majore realizate pe baza bunelor practici și modul în care aces tea sunt
monitorizate .
Existența unui sistem independent și obiectiv privind întocmirea raportului anual asupra performanțelor și a
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
187
integrității administrației
publice locale
Solvabilitate
Deficitul bugetului local .
Investițiile de capital realizate de primărie ca parte a bugetului .
Gradul de solvabilitate .
Integrarea finanțelor publice și a finanțelor
ipotecare în sistemul
financiar național. Gradul de colectare a impozitelor și taxelor.
Dezvoltarea pieței municipale de credit .
Contabilizarea plăților d in
fondurile de credit municipale .
Gradul de îndatorare a
primăriei.
Imbunătățirea recuperării
costurilor, raportat la veniturile
obținute din servicii .
Gradul de colectare a impozitelor și taxelor. Regleme ntări clare privind
accesul primăriilor la credite .
Existența de proceduri transparente privind politicile de acordare a subvențiilor.
Documentarea indicatorilor de performanță se va realiza preponderent pe baza surselor secundare: datele statistice puse la dispoziție de Institutul Național de Statis tică și din Rapoartele
Anuale de Implementare ale Programelor Operaționale aferente perioadei 2014 -2020, elaborate
de Autoritățile de Management/Organismele Intermediare (pe baza datelor din SMIS), în contextul în care unele dintre proiectele prioritare di n portofoliul strategiei sunt propuse spre
finanțare din Programe Operaționale.
6.3. Implementarea strategiei
Implementarea Strategiei de Dezvoltare constă în realizarea acțiunilor prevăzute în Planul de
acțiune și eventualelor măsuri corective identific ate.
Etapele implementării S trategiei sunt prezentate în tabelul următor:
188
Activități 2016 2017 2018 2019 2020 …… 2025
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 … … … … 1 2 3 4
Managementul Strategiei realizat de Unitatea de
management, moni torizarea Planului de acțiune și
raportarea îndeplinirii indicatorilor de rezultat
Promovarea strategiei în rândul publicului larg și a
factorilor de decizie, prezentarea acesteia la diferite evenimente, în vederea integrării p riorităților
identificate în documentele programatice de la nivel teritorial superior
Identificarea surselor de finanțare adecvate în vederea realizării proiectelor propuse pentru perioada de programare 2014 -2020
Stabilirea portofoliului de proiecte propuse a fi
realizate în perioada de programare 2014 -2020 și
prioritizarea acestora
Pregătirea și derularea proiectelor conform Planului de acțiune
Identificarea și gestionarea riscurilor probabile în implementarea proiectelor
Stabilirea și aplicarea măsurilor corective identificate
Evaluarea anuală și intermediară a stadiului de realizare a Strategiei de Dezvoltare Locală a
Municipiului Galați
189
Unitatea de Management a Strategiei, responsabilă cu implementarea Strategiei, va urmări
respectarea planului de acțiune aprobat, va comunica Orga nismului Intermediar și Autori tății de
Management POR stadiul de implementare a Strategiei și va monitoriza activitățile derulate de
unitățile de implementare a proiectelor.
De asemenea , unitatea va avea în atribu ții comunicarea cu celelate structuri implicate în
implementare , monitorizare și asisten ță tehnică Strategie , precum și planificarea și coordonarea
activităț ilor intra și inter- instituționale.
La nivelul municipiului Galați se va constitui Autoritatea Urbană către care AM POR va
delega atribuțiile aferente funcției de selectare a proiectelor. Atribuțiile delegate Autorității Urbane se referă, în primul rând, la selectarea strategică a proiectelor propuse spre finanțare prin FESI 2014 -2020. Municipiul Galați va asigura respectarea principiului segregării funcțiilor și a
prevenirii conflictului de interese, prin desemnarea unor membri care să nu fie implicați în procesul de implementare a operațiunilor
În acest scop, municipiul Galați va acționa ca organism intermediar de nivel II (secundar) al
AM POR 2014 -2020 pentru pr ioritizarea și selectarea strategică a operațiunilor aferente Strategiei
finanțabile prin intermediul POR 2014 -2020, Axa Prioritară 4, Sprijinirea dezvoltării urbane
durabile.
Autoritatea Urbană își va stabili un coordonator– șef al autorității urbane. Comp onența
recomandată a autorității urbane la nivelul Municipiului Galați va include experți din următoarele departamente:
– Direcția Generală de Dezvoltare, Infrastructură și Lucrări Publice;
– Direcția Generală Servicii Comunitare de Utilitati Publice;
– Instituția Arhitect Șef;
– Direcția Financiar Contabilitate ;
– Direcția de Asistență Socială
– Serviciul Juridic și Legalitate;
– Secretarul Municipiului Galați
Președintele Comisiei de urbanism și amenajarea teritoriului, lucrări publice, ecologice și
protecția mediului înconjurător.
În urma elaborării Strategiei și implicit a proiectelor, vor fi constituite echipe pentru
implementarea fiecărui proiect. Aceste unită ți vor fi func ționale pe toată perioada de
implementare a proiectelor și vor cuprinde personal din cadrul d epartamentelor/direc țiilor
/birourilor Primăriei municipiului Gala ți, conform dispozi ției Primarului. Unităț ile de implementare
au rolul de a asigura implementarea proiectelor conform legisla ției în vigoare și a prevederilor
ghidurilor, asigurând desfășurarea procesului de achiziț ii servicii, lucrări, furnizare, contractare,
supervizare desfășurare contracte și plăț i. Fiecare membru al echipei de implementare va avea
stabilite prin fișa postului atribuțiile specifice, în funcție de poziția ocupată. Unitățil e de
implementare vor fi coordonate de un manager de proiect specializat în funcție de specificul proiectului.
Unitățile de implementare ale proiectelor vor fi formate din:
– Manager de proiect cu următoarele atribuții: asigură coordonarea tehnică și financiară a
implementării proiectului; desfășoară activită ți de conducere a echipei de proiect , de planificare,
monitorizare și control a implementării acestuia;
– Responsabil monitorizare și raportare cu următoarele atribuții: realizează derularea
activit ăților de raportare, conform procedurilor prevăzute în documentele
programatice /instrucțiuni; asigură monitorizarea periodică și prin sondaj a stad iului implementării
proiectului;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
190
– Responsabil financiar cu următoarele atribuții: g estionează bugetul proiec tului, urmărirea
analitică și sintetică a conturilor proiectului; este responsabil cu verificarea cheltuielilor și
transmiterea, către organismul responsabil cu plă țile, a cererilo r de rambursare a cheltuielilor;
– Responsabil tehnic cu următoarele atribuț ii: asigură supervizarea și monitorizarea
implementării proiectului; verifică întocmirea și respectarea de către Proiectant și Contractor a specificaț iilor tehnice, clauzelor contractuale și condiț iilor tehnice speciale; verifică existen ța și
respectarea p ermiselor și autorizaț iilor necesare pe tot parcursul lucrărilor;
– Responsabil achiziț ii – desfășoară activită ți de întocmire a documentaț iei de atribuire,
lansarea procedurilor de achiziț ie, pregătește contractele de achizi ție, contractele de servicii și
lucrări conform procedurilor prevăzute, verifică întocmirea caietelor de sarcini și a specificaț iilor
tehnice.
Numărul de persoane din componența unităților de implementare poate varia în funcție de
complexitatea proiectului.
De asemenea, vor fi contract ați Consultan ți care să asigure asisten ță în managementul
proiectelor. Consultanții vor asigura asisten ță în management unităț ilor de implementare a
proiectelor pe tot parcursul desfășurării acestora, pentru următoarele activităț i: coordonarea
tehnică și f inanciară a implementării proiectului; planificarea, monitorizarea și controlul
activităț ilor proiectului; verificarea respectării documenta ției tehnice și încadrarea în bugetul
alocat; urmărirea respectării termenilor contractelor; elaborarea planului pro priu de ac țiune în așa
fel încât să asigure realizarea în termen a activită ților și recuperarea eventualelor întârzieri.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
191
7. Surse de finanțare
7.1. Finanțări din fonduri guvernamentale
Fondurile guvernamentale sunt disponibile în cadrul unor programe la nivel național precum
„Programul na țional de construc ții de interes public sau social” derulat de Compania Naț ională de
Investi ții "C.N.I." – S.A. În cadrul acestui program există următoarele subprograme:
Săli de sport
Subprogramul are drept scop constru irea de săli de sport, atât în mediul urban cât și în mediul
rural, în vederea garantării accesului la facilităț ile moderne de practicare a sporturilor, în
conformitate cu normele și standardele europene.
Obiectivele incluse în acest program sunt realizate după proiecte pilot, în func ție de necesită țile
fiecărei comunită ți:
– sală de educaț ie fizică școlară
– sală de gimnastică
– sală de sport școlară cu nivel de practică sportivă competi țională locală, teren de handbal
și 150 de locuri pentru spectatori
– sală de sport cu tribună 180 de locuri
De asemenea, în program pot fi finalizate lucrări de construire a unor structuri de săli de sport, anterior începute însă neterminate , precum și lucrări de reabilitare și consolidare pentru săli de
sport construite înainte de anul 2000.
Complexuri sportive
Beneficiarii programului sunt autorită țile administraț iei publice centrale, precum și autorită țile
administraț iei publice locale. Prin acest proiect se prevede construirea de noi complexuri sportive,
finalizarea structurilo r începute precum și reabilitarea celor existente cu rol în asigurarea
desfășurării activităț ilor sportive în spa ții corespunzătoare și special amenajate, în vederea
dezvoltării armonioase a individului și a pregătirii echipelor sportive în scopul ob ținerii unor
rezultate sportive superioare. Se are în vedere realizarea de spaț ii și terenuri special amenajate pe
care se pot desfășura activită ți sportive și de recreere, acoperite sau în aer liber, inclusiv activităț i
conexe care facilitează desfășurarea ant renamentelor și competi țiilor sportive.
Bazine de înot
Obiectivul subprogramului este reabilitarea bazinelor de înot existente, finalizarea structurilor începute și construirea de bazine de înot.
În cazul bazinelor noi se pot realiza trei tipuri de obiect ive, după proiecte pilot și anume:
– bazin didactic de înot
– bazin de polo (inclusiv un bazin didactic pentru antrenamente)
– bazin olimpic (cu 10 culoare și un bazin didactic pentru antrenamente)
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
192
Lucrări în primă urgen ță
Subprogramul are ca scop prevenirea și atenuarea efectelor riscurilor naturale cauzate de
cutremure de pământ, inundații, alunecări de teren, tasări și/sau prăbușiri de teren dar și
înlăturarea pericolului de prăbușire a unor elemente de construcții.
În cadrul programului pot fi incluse obiective precum poduri, podețe, biserici, sanatorii, centre de recuperare etc. care prezintă deteriorări și riscuri în exploatare iar în cazul producerii unor evenimente precum seismele sau inundațiile pot produce victime.
Patinoare artificiale
Obiectivul subprogramului este construirea de patinoare artificiale noi, finalizarea structurilor
începute și reabilitarea patinoarelor artificiale existente.
Reabilitare blocuri de locuințe situate în localită ți din zone defavorizate
Subprogramul urmărește reabilit area construc țiilor cu destina ția de locuin țe, multietajate, aflate
în proprietatea persoanelor fizice/juridice și care prezintă degradări grave la sistemul structural și deficien țe majore la sistemul termo/hidroizolare.
Instituții de învă țămâ nt superior de stat
Unită ți sanitare din mediul urban
Săli de cinema
Subprogramele Instituț ii de învăț ământ superior de stat , Unităț i sanitare din mediul urban și Săli
de cinema sunt subprograme noi, introduse în cadrul Programului na țional de construc ții de
interes public sau social prin Ordonan ța 16/2014 pentru modificarea și completarea Ordonan ței
Guvernului nr 25/2001 privind înfiin țarea Companiei Naț ionale de Investiț ii CNI SA.
Totodată, în cadrul „Programului na țional de construc ții de interes public sau social” se pot realiza
și alte obiective de interes public sau social în domeniul construc țiilor care se aprobă prin ordin al
ministrului dezvoltării regionale și administraț iei publice, în condiț iile legii.
7.2. Finanțări din fonduri europene
Programul Operaț ional Capital Uman 2014 – 2020
Programul Operațional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investițiile realizate prin FSE în perioada 2007 –2013 contribuind la atingerea obiectivului general al Acordului
de Parteneriat 2014 -2020, acela de a reduce disparităț ile de dezvoltare economică și socială dintre
România și Statele Membre ale Uniunii Europene.
În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POCU au fost stabilite 7 Axe Prioritare, cărora le coresp und 11 priorități de investiții:
AP 1 Inițiativa locuri de muncă pentru tineri
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
193
– integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc
de muncă, care n u urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se
confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri
AP 2 Îmbunătățirea situației tinerilor din ca tegoria NEETs (not in education, employment or
training)
– integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu risc ul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv
prin implementarea garanției pentru tineri
AP 3 Locuri de muncă pentru toți
– acces la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoane le inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele cu șanse
mici de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobilitatea forței de muncă
– activități independente, antreprenoriat și înființare de întrepr inderi, inclusiv a unor
microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare
– adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor
– modernizarea instituțiilor pieței forțelor de muncă, precum serviciile publice ș i private de
ocupare a forței de muncă și îmbunătățind satisfacerea nevoilor pieței forțelor de muncă, prin măsuri de stimulare a mobilității transnaționale a lucrătorilor și prin programe de mobilitate și printr‐o mai bună cooperare între instituții și pă rțile interesate relevante
– creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele de vârstă în cadre formale, nonformale și informale, actualizarea cunoștințelor, a competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și promovarea unor parcursuri de învățare flexibile, inclusiv
prin orientarea profesională și validarea competențelor dobândite
AP 4 Incluziunea socială și combaterea sărăciei
– integrarea socio‐economică a comunită ților marginalizate, cum ar fi romii
– promovarea antreprenoriatului social și a integrării profesionale în întreprinderile sociale și
promovarea economiei sociale și solidare pentru a facilita accesul la locuri de muncă
– creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general
AP 5 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
– dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităț ii
AP 6 Educație și competențe
– reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la
învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și informale pentru reintegrarea în educație și formare
– îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar și a celui echivalent și a accesului la acestea, în vederea creșterii participării și a nivelului de educație, în special pentru grupurile defavorizate
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
194
– creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele de vârstă
în cadre formale, nonformale și informale, actualizarea cunoștințelor, a competențelor și a
aptitudinilor forței de muncă și promovarea unor parcursuri de învățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională și validarea competențelor dobândite
– sporirea relevanței pe piața forțelor de muncă a educației și a sistemelor de formare, facilitarea tranziției de la educație la piața forțelor de muncă și consolidarea formării și a sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de
anticipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și instituirea și dezvoltarea unor sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare duală și programe de ucenicie
AP 7 Asistență tehnică
Program ul Operațional Competitivitate 2014 -2020
Programul Operațional Competitivitate propune soluții nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice la nivel național, în special în ceea ce privește sprijinul insuficient pentru CDI și infrastructura subdezvoltată de TIC și implicit servicii slab dezvoltate
Aceste două carențe, alături de alte deficiențe structurale, ca de exemplu, mediul de afaceri fragil sau productivitatea scăzută în industrie și servicii, fac imposibilă utilizar ea potențialului competitiv
existent.
Prin intervențiile sale, Programul contribuie la creșterea competitivității și la dezvoltarea economică prin îmbunătățirea accesului, securității și utilizării TIC și prin consolidarea CDI. Totodată, Programul Operațio nal Competitivitate contribuie, în mod indirect, la reformarea unor
domenii precum educația, sănătatea și cultura, dar și la incluziune socială sau reducerea sărăciei.
Obiective tematice și priorități de investiții
01 – Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării
o Consolidarea cercetării și inovării (C&I), a infrastructurii și a capacităților de dezvoltare a excelenței în domeniul C&I, precum și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes european
o Promovarea investițiil or în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi,
centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea
socială, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și
de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor – pilot, acțiunilor de v alidare
precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
02 – Îmbunătățirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor
o Extinderea conexiunii în bandă largă și desfășurarea rețelelor de mare viteză și sprijinirea adoptării noilor tehnologii și rețele pentru economia digitală;
o Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului elect ronic și a cererii de TIC;
o Consolidarea aplicațiilor TIC pentru e -guvernare, e -învățare, e -incluziune, e cultură și e –
sănătate .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
195
Programul Opera țional Infrastructură Mare 2014 – 2020
Programul Operaț ional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -2020 a fost elaborat pentru a răspunde
nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014 -2020 și în acord cu
Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziț ie al serviciilor Comisiei Europene.
Strategia POIM este orientată spre obiectivele Stra tegiei Europa 2020, în corelare cu PNR și
recomandările specifice de țară, concentrându -se asupra creșterii durabile prin promovarea unei
economii bazate pe consum redus de carbon, prin măsuri de eficien ță energetică și promovare a
energiei verzi, precum ș i prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o
utilizare mai eficientă a resurselor.
Priorităț ile de finan țare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al
Acordului de Parteneriat de a reduce disparită țile de dezvoltare economică și socială dintre
România și Statele Membre ale UE, prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naț ional: Infrastructura și Resursele.
Programul Operaț ional Infrastructură Mare (POIM) 2014- 2020 finanțează următoarele obiective
tematice:
• OT4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele , prin susținerea producției de energie din surse regenerabile, măsurilor de
eficien ță energetică, introd ucerea tehnologiilor de tip smart:
o Promovarea producerii și distribuției de energie derivate din surse regenerabile;
o Promovarea eficienței energetice și a utilizării energiei din surse regenerabile în
întreprinderi;
o Sprijinirea eficienței energetice, a ges tionării inteligente a energiei și a utilizării
energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor;
o Dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemelor de distribuție inteligente care funcțion ează la tensiuni medii și joase;
o Promovarea utilizării cogenerării de căldură și energie cu randament ridicat bazată
pe cererea de energie termică utilă;
• OT5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, prin finan țarea măsurilor de prevenire și protecție împotriva riscurilor naturale, menite să
atenueze și să combată efectele schimbărilor climatice, și consolidarea capacităț ii de
intervenție în domeniu:
o Sprijinirea investițiilor pentru adaptarea la schimbările climat ice, inclusiv abordări
bazate pe ecosistem;
o Promovarea investițiilor pentru a face față unor riscuri specifice, asigurarea rezistenței în fața dezastrelor și dezvoltarea sistemelor de gestiune a dezastrelor.
• OT6. Protejarea și conservarea mediului și promo varea utilizării eficiente a resurselor, prin
promovarea investi țiilor în sistemele de apă și apă uzată, managementul integrat al
deșeurilor, protec ția biodiversității și monitorizarea calită ții aerului:
o Protejarea și refacerea biodiversității și a solurilor și promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 , și de infrastructură ecologică;
o Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor
de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
196
o Investiții în sectorul deșeurilor, pentru a îndeplini cerințele acquis -ului de mediu al
Uniunii și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre
care depășesc aceste cerințe;
o Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis -ului de mediu al
Uniunii și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre
care depășesc aceste cerințe .
• OT7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor importante, prin sprijinirea investi țiilor în infrastructura pentru toate modurile de
transport, precum și în transportul de energie:
o Sprijinirea unui spaț iu european unic al transporturilor de tip multimodal prin
investiții în TEN -T;
o Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN -T, inclusiv a nodurilor multimodale;
o Dezvoltarea și îmbunătățirea sisteme lor de transport care respectă mediul, inclusiv
a celor cu zgomot redus) și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroport uare, cu scopul de a promova mobilitatea
durabilă la nivel regional și local;
o Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea măsurilor de reducere a zgomotului;
o Îmbunătățirea eficienței energ etice și a securității aprovizionării prin dezvoltarea
unor sisteme inteligente de distribuție, stocare și transport al energiei și prin integrarea descentralizării producției de energie din surse regenerabile .
Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020
Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020 este unul din programele prin care se pot
accesa fondurile europene structurale și de investiții, în concret cele provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).
Obiectivul general al PO R 2014– 2020 îl constituie creșterea competitivității economice și
îmbunătă țirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare
sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
POR cuprinde 11 axe prioritare destinate concentrării intervenții lor financiare în anu mite priorități
de investiție (PI), la care se adaugă o axă prioritară de asistență tehnică pentru finanțarea activităților de implementare a programului. De asemenea, prin POR 2014 – 2020 se utilizează în
mod complementar anumite strategii și instrumente de dezvoltare teritorială ( Strategia Uniunii
Europene pe ntru Regiunea Dunării – SUERD, Investiții T eritor iale I ntegrate cu privire la Delt a
Dunării – ITI Delta Dunării, Dezvoltare Urbană Durabilă și Dezvoltare Locală Plasată sub
Responsabilitatea C omunităț ii – CLLD).
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
197
Axa prioritară 1 – Promovarea transferului tehnologic
1.1 Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele
de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în
dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă
prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată,
liniilor- pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de
primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării teh nologiilor de
uz general .
Tipuri de proiecte :
– activități specifice realizării de investiții inițiale pentru dezvoltarea entităților de inovare și transfer tehnologic in concordan ță cu SNCDI și a documentelor regionale de specializare
inteligentă, respectiv :
o crearea, modernizarea și extinderea entităților de inovare și transfer tehnologic,
inclusiv dotarea cu echipamente a acestora;
o achiziționarea de servicii tehnologice specifice , inclusiv consultanță specializată în
afaceri;
o (eg: studii de investi ții tehnologice; asistență și consultanță tehnică de specialitate
la aplicarea/achizi ționarea de tehnologii; evaluare tehnologică și audit tehnologic;
veghe tehnologică, informare tehnologică, asisten ță la
restructurarea/retehnologizarea și dimensionarea agen ților economici; dezvoltarea
de activită ți economice inovative în vederea reconversiei for ței de muncă în zonele
cu probleme accentuate cu șomajul; urmărirea dezvoltării tehnologice în plan intern și internaț ional; transfer tehnologic si validare tehnologică; prognoza,
evaluare tehnologică; audit tehnologic; analize statistice și ind icatori ai eficien ței
inovării, crearea, dezvoltarea și între ținere a de bănci de date specializate etc.);
– crearea și actualizarea platformelor de tranzac ționare pentru cererea și of erta de
proprietate intelectuală.
Axa prioritară 2 – Îmbunătă țirea competitivită ții întreprinderilor mici și mijlocii
2.1 Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri.
Tipuri de proiecte:
– construcția/modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii microintreprinderilor, inclusiv dotare cu active corporale și necorporale ;
– crearea/modernizarea/ extinderea incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri, inclusiv
dezvoltarea serviciilor aferente ;
2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor.
Tipuri de proiecte:
– construcția/modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu active corporale și necorporale;
– activități necesare pentru parcurgerea și implementarea procesului de certificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specific e;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
198
– promovarea produselor și serviciilor, realizarea de site -uri pentru prezentarea activităț ii și
a produselor sau serviciilor promovate, inclusiv instrumente de vânzare on -line; facilitarea
comerțului și inovații specifice;
– activităț i specifice procesului de internaț ionalizare (participarea la târguri și expoziț ii
internaț ionale, investi ții în adaptarea proceselor tehnologice de produc ție la sistemele de
certificare și standardizare specifice pie țelor de export etc).
Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon
3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor.
Tipuri de proiecte:
Eficien ța energetică a clădirilor publice :
– îmbunătățirea izolație i termice a anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie,
planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;
– reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic,
apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la
sistemele de încălzire centralizată, după caz;
– utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie
termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;
– implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea
eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice);
– înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu
eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
– orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice – scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și
echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.);
– realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au proiecte implementate prin POR 2014 –2020.
Eficiența energetică a clădirilor reziden țiale:
– îmbunătățirea izolației termice și hidroizolarea anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre,
tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor inclusiv
măsuri de consolidare;
– reabilitarea și modernizarea instala ției de d istribu ție a agentului termic, încălzire și apă
caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuin țe, inclusiv montarea de
robinete cu cap thermostatic etc.
– modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de bloc/scară;
achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldura și/s au
centrale termice pe biomasă etc.;
– înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu corpuri
de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
199
– implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetic;
achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea
energiei electrice;
– orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea
lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune – scări, subsol, lucrări de demontare a
instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.);
– realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au
proiecte implementate prin POR 2014 –2020.
Investiții în iluminatul public:
– înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea unor
lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și asigurarea confortului corespunzător (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice – stâlpi, reț ele etc.;
– achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
– extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane;
– utilizarea surselor regenerabile de ene rgie (ex. panouri fotovoltaice etc.);
– orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului.
– realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au
proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.
3.2. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor.
Tipuri de proiecte:
– A. Investiții destinate î mbunătățirii transportului public urban (ex. Achizi ționarea de
material rulant electric/vehicule ecologice (EEV) inclusiv pentru proiecte pilot de introducere a transportului public în localități urbane; modernizarea materialului rulant electric (tramvaie) , modernizarea/reabilitarea/extinderea traseelor de transport electric
public; modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi pentru transportul electric; realizarea de
trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public; îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport in comun; realizarea de sisteme de e -ticketin g pentru călători;
construirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaț ie și
exploatare al rețelei de transport (cu asigurarea creării/ modernizării traseelor pentru
pietoni și bicicliști, acolo unde este posibil etc).
– B. Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire infrastructură
necesară transportului electric (inclusiv staț ii de alimentare a automobilelor e lectrice);
construirea/modernizarea/reabilitarea pistelor/traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a t raficului auto în anumite zone
etc.).
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
200
– C. Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex. realizarea de
sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și eficiente de management
al traficului; modernizarea/reabilitare a infrastructurii rutiere fundamentate de mă surile
propuse de PMUD pentru reducerea emisiilor de CO2 realizarea sistemelor de tip park
and ride; realizarea de perdele forestiere – alineamente de arbori (cu capacitate mare de
retenție a CO2).
Axa priorita ra 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
4.1. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor.
Tipuri de proiecte:
– Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex. achizi ționarea de
material rulant electric/vehicule ecologice (EEV); modernizarea/reabilitarea/extinderea traseelor de transport electric public; modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie); modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi pentru transportul electric; realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public;
îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și
terminale intermodale pentru mijloacele de transport in comun; realizarea de sisteme de e-ticketing pentru călători; construirea/modernizarea (inclusiv prin introducerea pistelor
pentru bicicliști)/reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaț ie și exploatare al
rețelei de transport etc.)
– Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire infrastructură
necesară transportului electric (inclusiv staț ii de alimentare a automobilelor electrice);
construirea/modernizarea/re abilitarea pistelor/traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii
tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a t raficului auto în anumite zone
etc.).
– Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex. realizarea de
sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și eficiente de management al traficului; realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere –
alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2) .
4.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de rec onversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului.
Tipuri de proiecte:
– demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor;
– realizare alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
– amenajare spaț ii verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului; montarea
elementelor constructive de tip alei, foișoare, pergole, grilaje etc.; plantarea/gazonarea
suprafețelor, inclusiv plantare arbori);
– crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale pentru
sport , locuri de joacă pentru copii etc.);
– instalare Wi- Fi în spațiile publice;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
201
– dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi etc);
– modernizarea străzilor urbane adiacente terenurile supuse intervențiilor, inclusiv
înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice (străzile urbane sunt eligibile în situații
excepționale, numai în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru facilitarea
accesibilității la obiectivul de investiții).
4.3. Oferirea de sprijin pen tru regenerarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate
din regiunile urbane și rurale .
Tipuri de proiecte:
– investiții în facilități destinate utilizării publice, cum ar fi: zone verzi de mici dimensiuni,
piețe publice, scuaruri, părculeț e, locuri de joacă pentru copii, precum și facilități pentru
activități sportive și recreaționale (ex. terenuri de sport etc);
– investiții în clădiri destinate utilizării publice pentru activități educative, culturale și recreative, cu scopul de a crea, îmb unătăți sau extinde serviciile publice de bază
(construcție/reabilitare/modernizare), inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice;
– construcția/reabilitarea/modernizarea tuturor tipurilor de utilități de bază la scară mică (cum ar fi infratructura ed ilitară de gaze, electricitate, apă, salubritate);
– construcția/reabilitarea/modernizarea străzilor de importanță secundară, inclusiv trotuare, piste pentru bicicliști, alei pietonale, căi de acces.
Investițiile privind străzile urbane, inclusiv utilități, sunt eligibile în situații excepționale, numai în
măsura în care astfel de investiții se fac în completarea proiectului/proiectelor vizând celelalte categorii de activități eligibile.
4.4. Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesio nală pentru dobândirea de
competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare .
Tipuri de proiecte:
– construcția/reabilitarea/modernizarea / extinderea/echiparea infrastructurii educaț ionale
antepreșcolare și preșcolare (creșe și grădinițe);
– construcția/reabilitarea/modernizarea / extinderea / echiparea infrastructurii educa ționale
pentru învăț ământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții (licee
tehnologice și școli profesionale).
Axa prioritar ă 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă
a patrimoniului cultural
5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural
Tipuri de proiecte:
– restaurarea, consolidarea, protec ția și conservarea monumentelor istorice;
– restaurarea, protec ția, conservarea și realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor
murale exterioare;
– restaurarea și remodelarea plasticii faț adelor;
– dotări interioare (instalaț ii, echipament e și dotări pentru asigurarea condi țiilor de
climatizare, siguran ță la foc, antiefrac ție);
– dotări pentru expunerea și protec ția patrimoniului cultural mobil și imobil;
– activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digiti zarea
acestuia, în cadrul proiectului.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
202
5.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării
și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului.
Tipuri de proiecte:
– demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor;
– realizare alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
– amenajare spații verzi (defrișarea vegetației ex istente; modelarea terenului; montarea
elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje etc.; plantarea/gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori);
– crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale p entru
sport , locuri de joacă pentru copii etc.);
– instalare Wi- Fi în spațiile publice;
– dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi etc);
– modernizarea străzilor urbane adiacente terenurile supuse intervențiilor, inclusiv înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice (străzile urbane sunt eligibile în situații excepționale, numai în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru facilitarea accesibilității la obiectivul de investiții).
Axa prioritară 6 -Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională
6.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la
infrastructura TEN -T, inclusiv a nodurilor multimodale .
Tipuri de proiecte:
– modernizarea si reabilitarea (pentru îmbunătățirea parametrilor relev anți – creșterea
vitezei, siguranței rutiere, portanței etc.) re țelei de drumuri jude țene care asigură
conectivitatea, directă (drumuri județene sau trasee compuse din mai multe drumuri județene legate direct) sau indirectă (drumuri județene/trasee legate de rețea prin
intermediul unui drum național modernizat) cu rețeaua TEN -T, construirea unor noi
segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres ;
– construc ția/modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum jude țean ce vor face
parte din drumul judetean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente pentru creșterea siguranței circulației;
– construirea/modernizarea/reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru
asigurarea conectivit ății directe la autostrăzi TEN T a drumurilor județene) și construirea
pasarelelor pietonale;
– construirea/modernizarea de stații pentru transport public pe traseul drumului județean;
– realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și bicicliști (trasee
pietonale și piste pentru bicicliști unde situația din teren o permite), inclusiv semnalistică verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică;
– realizarea de perdele forestiere și parapeți pentru protecție, realizarea de investiții
suplimentare pentru protecția drumului respectiv față de efectele generate de condiții meteorologice extreme (provocate de schimbări climatice sau alte cauze excepționale) –
inundații, viscol etc.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
203
Axa prioritară 7: Diversificarea economiil or locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
7.1 Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului
endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor ind ustriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor
naturale și culturale specifice .
Tipuri de proiecte:
– dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructură rutieră, rețele de captare și transport, parcur i balneare, modernizare și creare baze de tratament);
– crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilită ților aferente;
– amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/modernizarea infrastructurilor cone xe de utilitate publică;
– dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice;
– activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat.
Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și s ociale
8.1 Investi țiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel na țional,
regional și local, reducând inegalită țile în ceea ce privește starea de sănătate și promovând
incluziunea socială prin îmbunătă țirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreare,
precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale .
Tipuri de proiecte:
– construcție/reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor comunitare integr ate
socio -medicale;
– reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor, inclusiv a celor provenite din reorganizarea/raț ionalizarea spitalelor mici, ineficiente;
– reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de unită ți de primiri urgen țe
– construc ția/dotarea spitalelor de urgen ță regionale;
– reabilitarea/ modernizarea / extinderea/dotarea infrastructurii de servicii sociale fără
componentă rezidențială (centre de zi, centre de tip „respiro”, centre de consiliere, centre /
servicii de abilitare/reabilitare, cantine sociale etc. );
– construc ție/reabilitare/modernizare de locuin țe de tip familial, apartamente de tip familial,
locuin țe protejate etc.
Axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din
mediul urban.
9.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităț ii CLLD.
Acțiuni integrate prin:
– investi țiile în infrastructura de locuire – construirea/reabilitare a/modernizare a locuin țelor
sociale ;
– investi ții în infrastru ctura de sănătate, servicii sociale – reabilitarea/modernizarea
centrelor comunitare integrate medico -socială;
– investi ții în infrastructura de educa ție – construire/reabilitare/modernizare de unită ți de
învăț ământ preuniversitar (creșe, grădini țe, școli p rimare, școli gimnaziale etc.);
– investiții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate respectiv:
o construcția/reabilitarea/modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement și spo rt etc.;
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
204
– crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (străzi nemodernizate, inclusiv
reabilitarea/modernizarea utilităților publice, zone verzi neamenajate, terenuri abandonate , zone pietonale și comerciale etc.);
– construirea/dotarea cu ech ipamente a infrastructurii întreprinderilor de economie socială
de inser ție.
Axa prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
10.1 Investițiile în educație, și formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competențe și în vățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și
formare .
Tipuri de proiecte:
– construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii pentru educația timpurie – antepreșcolară și preșcolară (creșe și g rădinițe);
– construcția/reabilitarea/modernizarea / extinderea / echiparea infrastructurii educa ționale
pentru învățământul general obligatoriu (școli I – VIII);
– construcția/reabilitarea/modernizarea / extinderea / echiparea infrastructurii educa ționale
pentru învăț ământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții (licee
tehnologice și școli profesionale);
– reabilitarea/modernizarea/extinderea / echiparea infrastructurii educaț ionale universitare.
Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăț ilor în cadastru și
cartea funciară
11.1. Consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă.
Obiectiv specific: Creșterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.
Proiectul major elaborat pentru o implementare î n trei faze:
– Integrarea datelor existente și extinderea înregistrării sistematice in zonele rurale ale României;
– Îmbunătățirea serviciilor de înregistrare cadastrală;
– Politici, strategii și management.
Axa prioritară 12 – Asistență Tehnică
Sprijinirea implementării transparente și eficiente a Programului Operațional Regional.
– sprijinirea Autorită ții de Management și a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri de
personal pentru OI) pentru implementarea diferitelor etape ale POR,
– sprijinirea activităților coordonatorilor de poli.
Programe de cooperare teritorială și transfrontalieră
o Programul operațional comun Romania –Republica Moldova 2014– 2020
Prog ramul Operațional România– Republica Moldova 2014 -2020 asigură cadrul legal pentru
finanțarea proiectelor de cooperare transfrontalieră dintre cele două țări în perioada 2014 -2020.
Obiectivul general al programului este dezvoltarea economică și îmbunătățir ea calităț ii vieții
oamenilor din zona de frontieră prin investiții comune în educație, dezvoltarea economică,
cultură , infrastructură și sănătate .
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
205
Bugetul total al programului este de 89.1 milioane euro (81 milioane euro finanțate de UE prin
Instrumentul European de Vecinătate – ENI și 8.1 milioane euro cofinanțare asigurată de statele
partenere).
Obiectivele tematice și priorită țile programului sunt:
Obiectivul tematic 2: Sprijin pentru educaț ie, cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare
• Prioritatea 1.1 – Cooperare instituțională în domeniul educațional în vederea creșterii
accesului la educație și a calității acesteia
• Prioritatea 1.2 – Promovare și sprijin pentru cercetare și inovare
Obiectivul tematic 3: Promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric
• Prioritatea 2.1 – Promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric
Obiectivul tematic 7: Îmbunătățirea accesibilită ții în regiuni, dezvoltarea transportului și a re țelelor
și a sistemelor de comunicații
• Prioritatea 3.1 – Dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier și a infrastructurii
TIC
Obiectivul tematic 8: Provocări comune în domeniul siguran ței și securităț ii
• Prioritatea 4.1 – Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate și a accesului la sănătat e
• Prioritatea 4.2 – Sprijin pentru activită ți comune în vederea prevenirii dezastrelor naturale
și antropice, precum și ac țiuni comune în timpul situaț iilor de urgen ță
• Prioritatea 4.3 – Prevenirea și combaterea criminalităț ii organizate și cooperarea p oliției
o Programul operational comun “Bazinul Mării Negre “2014 -2020
Cu o alocare de 39 milioane de euro din ENI – Instrumentul European de Vecinătate și 10 milioane
euro fonduri IPA – Instrumentul de Asistență pentru Preader are pentru participarea Turciei,
programul are în vedere 2 obi ective tematice și 4 priorități privind cooperarea între regiunile din
aria eligibilă a fiecărui stat participant la program. Statele participante sunt: România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Armenia, Georgia, Moldova, Ucraina ș i Azerbaidjan.
Obiectivele și prioritățile programului sunt:
1. Promovarea mediului de afaceri și a antreprenoriatului în Bazinul Mării Negre:
a. Prioritatea 1.1 – Promovarea în comun a mediului de afaceri și a antreprenoriatului
în sectoarele turism și cultu ră;
b. Prioritatea 1.2 – Creșterea oportunităț ilor de comerț transfrontalier și modernizarea
în domeniul agriculturii și a sectoarelor conexe .
2. Promovarea unei politici de mediu coordonate și reducerea prin ac țiuni comune a
deșeurilor maritime în Bazinul Mării Negre:
a. Prioritatea 2.1 – Îmbunătăț irea sistemului de monitorizare în comun a mediului;
b. Prioritatea 2.2 – Promovarea unor activități comune de conștientizare publică și a
unor acțiuni comune împotriva deșeurile maritime și riverane.
o Prog ramul de cooperare interregională INTERREG EUROPE
Programul INTERREG EUROPE urmărește îmbunătățirea punerii în aplicare a politicilor și programelor de dezvoltare regională, în principal a celor care urmăresc investițiile pentru creștere economică și a locurilor de muncă și, după caz, a celor de cooperare teritorială europeană, prin promovarea schimbului de experiență și a învățării de noi politici de către actorii de inte res
regional.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
206
Programul are un buget de 359 milioane de euro, alocați din Fondul European de Dezvoltare
Regională, și finanțează două tipuri de acțiuni:
• proiecte de cooperare interregională și
• platforme de învățare de politici,
în domeniile:
• cercetare și inovare,
• competivitate a IMM,
• economie cu emisii scăzute de carbon,
• folosirea eficientă a resurselor de mediu.
o Programul operaț ional URBACT III
URBACT III este un program de cooperare interregională ce are ca scop promovarea dezvoltării urbane durabile. Misiunea URBACT este de a permite orașelor să colaboreze și să dezvolte împreună soluții integrate pentru provocările comune în domeniul dezvoltării urbane, prin crearea cadrului în care orașele pot colabora, învăța unele de la altele și contura împreună soluții și bune
practici pentru îmbunătățirea politicilor urbane.
Programul are un buget total de 96,3 milioane Euro, din care 74,3 milioane Euro din Fondul European de Dezvo ltare Regională, și finanțează următoarele trei tipuri de intervenții:
– Schimb de experiență și bune practici la nivel transnațional;
– Creșterea capacității administrative;
– Capitalizarea și diseminarea rezultatelor.
Programul URBACT III este organizat în jur ul următoarelor 4 obiective principale:
1. Creșterea capacității în implementarea politicilor : îmbunătățirea capacității orașelor de a
gestiona politicile și practicile pentru dezvoltarea urbană durabilă într- o manieră integrată
și participativă.
2. Formularea p oliticilor : îmbunătățirea modului în care sunt elaborate strategiile de
dezvoltare urbană și planurile de acțiune în orașe.
3. Implementarea politicilor: îmbunătățirea implementării planurilor integrate pentru
dezvoltarea urbană durabilă.
4. Consolidarea și împărtășirea cunoștințelor: creșterea accesului profesioniștilor în domeniu
și al actorilor implicați în luarea deciziilor la toate nivelurile (UE, național, regional și local) la cunoștințe și know -how din cadrul URBACT privind toate aspectele legate de dezvo ltarea
urbană.
o Programul transnațional DUNĂ REA 2014- 2020
Programul transnațional Dunărea 2014 -2020 este un instrument de finanțare ce are c a scop
susținerea integrării politicilor din domeniile selectate în macroregiunea Dunării.
Aria eligibilă este compusă din 14 state: 9 state membre ale Uniunii Europene – Austria, Bulgaria,
Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania (landurile Baden -Wurtt emberg și Bayern), România,
Slovacia și Slovenia și 5 state ne -membre Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru,
Serbia și patru provincii din Ucraina, cuprinzând 69 de așa numite „regiuni NUTS- 2”
(Nomenclature of Units for Territorial Statistics, nivelul 2, care pentru România sunt reprezentate de cele 8 regiuni de dezvoltare).
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
207
Pentru perioada financiară 2014 -2020, programul DUNĂREA este finanțat din Fondul European de
Dezvoltare Regională (202.095.405 euro) și Instrumentul de Pre -Aderare (19.8 29.192 euro).
României îi revin aproximativ 75,4 milioane de euro. Cofinanțările naționale sunt prevăzute la
aproximativ 37,5 milioane de euro, România urmând să contribuie cu 14,01 milioane de euro.
Axele prioritare și Priorităț ile de investi ții ale Progr amului Dunărea 2014 -2020 sunt :
Axa prioritară 1: Inovare și responsabilitate socială în Regiunea Dunării.
o Îmbunătățirea condițiilor cadru pentru inovare;
o Creșterea competențelor pentru inovarea în mediul social și mediul de afaceri
Axa prioritară 2: Res ponsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării.
o Sprijinirea utilizăr ii sustenabile a moștenirii naturale și culturale și a resurselor;
o Sprijinirea restaurării și managementului coridoarelor ecologice;
o Consolidarea managementului transnaționa l al apelor și prevenirea riscurilor produse de
inundații;
o Îmbunătățirea capacității de răspuns și managementul situațiilor de urgență .
Axa prioritară 3 Conectivitate și responsabilitate energetică în Regiunea Dunării.
o Sprijinirea sistemelor de transport ecologice și sigure și a accesibilității egale a zonelor
rurale și urban;
o Îmbunătățirea securității și eficienței energetic.
Axa prioritară 4: Guvernanța în Regiunea Dunării.
o Îmbunătățirea capacității instituționale de a răspunde provocărilor sociale ;
o Sprijinirea guvernanței și implementării SUERD .
Axa prioritară 5 – Asistență tehnică – este dedicată finanțării structurilor de management ale
programului și activităților acestora, în vederea facilitării implementării programului.
7.3. Parteneriat public p rivat
Proiectele majore de infrastructură pot fi finanțate prin parteneriatul public -privat. Mecanismul
economic al parteneriatului public -privat prevede asocierea a 2 parteneri, autoritatea publică și
investitorul privat, în vederea realizării, prin proiectul de parteneriat public -privat, a unui bun
public sau a unui serviciu public.
Proiectul de parteneriat public -privat este creat pentru proiectarea, finan țarea, construc ția,
reabilitarea, modernizarea, operarea, între ținerea, dezvoltarea și transferarea oricărui bun sau
serviciu public , pe baza unui tip de contract de parteneriat public -privat, realizat conform
prevederilor din Legea -cadru .
La finalizarea contractului, bunul public este transferat, cu titlu gratuit, partenerului public , în
bună stare și liber de orice sarcină sau obligaț ie.
Proiectul de parteneriat public -privat se realizează prin încheierea unui contract care poate fi de
mai multe tipuri, în func ție de activităț ile în proiectele de parteneriat public -privat transferate de
partenerul publ ic, ca obligaț ii, către investitorul privat.
Tipurile de lucrări publice ce pot face obiectul contractului de parteneriat public -privat sunt:
lucrări publice de interes local; lucrări publice de interes jude țean; lucrări publice de interes
național. Parten eriatul public -privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, în func ție de
nivelul de implicare a investitorului privat și anume:
• proiectare – construc ție – operare – transfer (PCOT) ;
• construc ție – operare – dezvoltare – transfer (CODT);
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
208
• constr ucție – operare – transfer (COT);
• dezvoltare – între ținere – operare – transfer (DIOT);
• reabilitare – operare – transfer (ROT).
7.4. Alte fonduri private de investiții
Atragerea de fonduri private de investiții de către sectorul public se poate face tot sub forma
parteneriatului public -privat.
De asemenea pot fi atrase fonduri private de investiții pentru companiile din municipiul Galați care doresc să își dezvolte afacerile, sub două forme:
• Finanțare de tip private equity – reprezintă în mod clasic orice investi ție în capitalul social
al unei companii care nu este listată la bursă. Activitatea de finan țare prin private equity
s-a făcut iniț ial pentru a finan ța idei sau companii ce nu puteau avea acces la surse clasice
de finanțare. Ulterior, accepțiune a termenului s -a modificat, astfel opera țiunile de private
equity cuprind în prezent și companii listate la bursă. Pe lângă componenta de finan țare,
investitorii private equity aduc și un aport de expertiză companiilor în care investesc.
– Finanțarea de tip venture capital este necesară în fazele ini țiale de dezvoltare a unei
afaceri și se adresează în principal start -up-urilor. Acest tip de finanțare implică investiț ii
ale capitalului privat în capitalul social al societăț ilor mici înalt -tehnologice de perspectivă,
care sunt orientate către elaborarea și fabricarea produselor de înaltă tehnologie și introducerea ulterioară a acestora pe pia ță.
Ca și în cazul atragerii de fonduri private de investiții, atragerea de companii private pentru
realizarea de invest iții la nivelul municipiului Galați se poate face doar sub forma unui parteneriat
public -privat.
Parteneriatul public -privat se realizează în mod obligatoriu prin intermediul unui subiect de drept
distinct, respectiv compania de proiect. Aceasta se organizează și func ționează conform Legii
privind societăț ile comerciale și a altor acte normative în vigoare, ca o societate comercială a cărei
capital social este de ținut de către partenerul public și investitorul privat. Inițiatorul unui astfel de
parteneriat este, în toate cazurile, municipalitatea.
Cooperarea dintre partenerul public și investitorul privat , în cadrul unui proiect de parteneriat,
public -privat se poate derula pe o perioadă relativ lungă de timp (de până la 49 ani), iar finanțarea
unui proi ect de parteneriat public -privat poate fi doar privată.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
209
8. Anexe
210
Anexa 1 – Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunită ți, amenin țări)
FONDUL LOCATIV ȘI PIAȚ A IMOBILIAR Ă
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Existența unor
cartiere ample cu
locuințe colective,
construite în diferite etape, din anii 1960 până în anii 1980 Suprafețe importante
aparținând
domeniului public
sunt ocupate de
construcții
provizorii Există resurse de teren pentru crearea unor zone de ti p
central (piațete, dotări și echipamente publice etc.) în cartierele rezidențiale cu densitate mare de locuire Continuarea procesului de
îmbătrânire
demografică și creșterea gradului de dependență
Dinamica pozitivă a realizării/ocupării spațiilor destin ate
sectorului terțiar Nivelul foarte crescut al chiriilor și taxelor pentru spațiile comerciale/de prestări servicii Construirea de supermarket -uri
și hypermarket -uri în ultimii ani Existența unor discrepanțe în ceea ce privește răspândirea dotărilor la n ivelul
cartierelor de locuințe
Primăria Municipiului Galați a inițiat elaborarea unor PUZ –
uri în vederea
restructurării arealelor ocupate de locuințe unifamiliale și colective Regimul juridic al terenurilor –
apartenența la proprietatea privată a persoane lor
fizice/juridice, respectiv existența unor ZDS în proximitatea zonelor rezidențiale îngreunează concretizarea
proiectelor de
restructurare Prin redimensionarea spațiilor publice (circulații, spații verzi) și eliberarea terenurilor ocupate de construcții
provizorii se poate eficientiza utilizarea resurselor funciare Inerția crescută a populației și lipsa de încredere în factorii de decizie încetinesc realizarea investițiilor de
interes public
Tendința populației de a apela la tehnologii noi (locuințe independente
energetic, sisteme de producere a energiei din surse regenerabile) Scăderea numărului de locuințe finalizate și de autorizații de construcții eliberate. Diversificarea tehnicilor/tehnologiilor în construcții cu impact în scăderea substanțială a costurilor în exploatare Reticența populației în realizarea de investiții în domeniul energiei verzi
Existența unor resurse de teren pentru realizarea de noi ansambluri rezidențiale (ex.: cartierul Traian Nord, cartierul Dimitrie Cantemir) Degradarea fondului construit vechi datorată lipsei de întreținere, a expirării perioadei de viață a echipamentelor Ocuparea eficientă a terenurilor în zonele încă destructurate/nesistematizate corespunzător conduce la dezvoltarea intensivă a orașului, respectiv la eficie ntizarea sistemelor de
alimentare cu utilități Degradarea continuă a ansamblurilor de locuințe colective (Mazepa I, Mazepa II, Țiglina
I, Țiglina II, Țiglina III, Țiglina IV, Aviaț iei, Aurel
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
211
Vlaicu, Dunărea,
Micro 14, Micro
13B, Port),
creșterea uzurii tehnice și morale
a acestora, imagine degradată și
lipsită de personalitate
Imaginea neunitară și infrastructura deficitară a noilor zone rezidențiale Constituirea de noi ansambluri rezidențiale cu locuințe colective, în vederea restructurării ansamblurilor
realiz ate în anii 60, cu clădiri de
locuințe colective cu risc
seismic I -II Degradarea continuă a locuințelor colective din
cauza lipsei de
întreținere și intervențiilor efectuate haotic
Insuficiența locurilor de parcare din marile ansambluri de locuinț e Posibilitatea de accesare de fonduri de finanțare Dificultăți în trafic datorită parcării haotice
S-a obținut finanțare
europeană pentru reabilitare a termică a
11 blocuri de locuință Eficiența energetică redusă a blocurilor de locuințe și a clădirilor p ublice Disponibilitatea fondurilor europene pentru eficientizarea energetică a clădirilor
Creșterea costurilor cu consumurile energetice pentru încălzirea clădirilor, degradarea acestora
ECONOMIE ȘI FORȚA DE MUNCĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Creșterea ponderii populației cu studii superioare, ajungând la 20,4% în 2011,
față de 12% în 2002. Migrația forței de muncă calificate în țară și străinătate Existența forței de muncă calificate pentru economia locală Continuarea migrației forței de muncă către
alte țări, mai ales a
persoanelor înalt calificate (brain –
drain).
Scăderea numărului de accidente și conflicte de muncă. Reducerea numărului de îmbolnăviri Scăderea numărului de salariați din industrie Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane Continuarea reducerii numărului de salariați din industrie
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
212
profesionale.
Numărul de
accidentați în muncă
a scăzut de la 118 la 77, iar cel al conflictelor de muncă de la 3 la 0, în perioada 2007 -2013.
Derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea resurselor umane, FPC
Criza economică
actuală a afectat
negativ activitatea
de formare
profesională a
adul ților, în sensul
că mulț i agen ți
economici și -au
închis sau și -au
diminuat
activitatea,
bugetele alocate
formării
profesionale au
scăzut simț itor,
multe firme de
consultanță își
găsesc cu greu
clien ții, activitatea
unor func ționari din
domeniu nu mai
este salarizată. Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea sprijinirea polilor urb ani, creșterea
compet itivită ții economice,
cercetare –dezvoltare –
inovare, dezvoltarea infrastructurii de transport și servicii publice, dezvoltarea resurselor umane, energie (regenerabilă), dezvoltarea infrastructurii educaț ionale,
de sănătate și sociale, dezvoltarea ag riculturii și a
mediului rural etc. Implementarea defectuoasă a proiectelor europene; lipsă de interes a grupurilor țintă pentru programele
FPC promovate prin
proiecte
Numărul mare de furnizori și de
programe de FPC acreditate Standardele
ocupaționale nu
acoperă decât în
mică măsură
profesiile și
meseriile din
economia
națională, iar unele,
prin conținutul lor,
nu au nicio legatură
cu ce se întâmplă în
viața reală Posibilitatea autorizării de noi programe de instruire în concordanță cu necesitățile pieței muncii. Neadaptarea programelor de FPC la cerin țele
economiei de pia ță
Existența unei zone libere, cu facilități fiscale pentru investitori Numărul scăzut de investitori din Zona Liberă Extinderea ofertei de servicii a Zonei Libere Galați Reducerea investi țiilor la nivel
global și orientarea investitorilor către
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
213
piețele emergente cu
potențial ridicat de
creștere (migrarea
unor investitori locali către Asia).
Existența unui parc științific și tehnologic în domeniul IT&C Grad nesatisfăcător
de ocupare a spațiilor puse la dispoziție Dezvoltarea sectorului tehnologiei informa țiilor și
comunicaț iilor și creșterea
numărului de utilizatori ai Internetului Sprijin insuficient pentru dezvoltarea sectorului IT&C
Derularea de
proiecte cu finanțare
nerambursabilă
pentru sprijinirea sectorului IMM Accesul dificil al
IMM -urilor la
sursele de finan țare Introducerea noilor tehnologii și dezvolta -rea
ramurilor economice
perfomante, bazate pe
oportunitățile multiple de finanțare a IMM – urilor:
finanțări de la bugetul de
stat, finanțări din fonduri structurale, finanțări din fondurile de garantare, microfinanțări Men ținerea la un
nivel scăzut a spiritului antreprenorial
Existența unor structuri asociative
solide ale mediului
de afaceri (CCIA, patronate) Lipsa unor structuri asociative de tip
cluster în domeniul
agroalimentar Creșterea fluxului investițiilor străine și
transfer tehnologic, apariț ia
ramurilor/tipurilor de
activităț i noi Reticența întreprinderilor de a
participa la structurile
asociative de tip
cluster
Existența unui cluster în domeniul transporturilor pe apă Număr redus de firme implicate în această structură Implicarea întreprinderilor autohtone în rețeaua clusterială europeană/internațională Reticența întreprinderilor din domeniul transp ortului pe apă
de a participa la structurile asociative de tip cluster
Existența unui parc industrial nou Numărul scăzut de investitori din Parcul Industrial Existen ța unei infrastructuri
de produc ție ce poate fi
valorificată în dezvoltarea afacerilor Parcul Industrial nu găzduie ște nicio
firmă, nefuncționarea și neîntreținerea acestuia putând duce la degradarea activelor existente
Dezvoltarea sectorului terțiar (IT&C, servicii financiare, media,
comerț, servicii
profesionale etc.) Nivelul scăzut de salarizare Creșterea atractivită ții
mediului de afaceri și investi țional autohton
(atragerea de noi investitori
străini) Cadru legislativ
complex, instabil, inflexibil, necorelat , care nu stimulează în
suficientă măsură
dezvoltarea afacerilor
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
214
Existența unui know-
how, a tradiției, a
forței de muncă
calificate în domeniul naval, agroalimentar și al construcțiilor
Volumul redus al cheltuielilor cu
activitățile de
cercetare –
dezvoltare -inovare Progresul tehnologic continuu și transferul de
tehnologie și know -how (de
ex. servicii medicale
îmbunătățite pentru cetățeni, tehnologii
nepoluante etc.) Cheltuielile reduse pentru activități de
CDI, au impact
negativ asupra dezvoltării economice
Existența unor unități de CDI în domeniul acvaculturii, construcțiilor navale ,
automatizărilor Nu există
laboratoare acreditate, subfinanțarea activității de cercetare la nivel
local și național
Noi surse de finanțare a
cercetării/infrastructurii de cercetare
Lipsa de atractivitate a carierelor în cercetare
Existența unui fond
agricol extins și fertil.
Potențial piscicol foarte ridicat Lipsa unor
exploatații agricole și ferme zootehnice de mari dimensiuni
Perpetuarea practicării agriculturii de subzisten ță.
Fragmentarea proprietă ții și
exploata țiilor
agricole.
Ponderea foarte
scăzută a suprafețelor irigate Posibilităț i de dezvoltare a
unor activităț i de
transformare și distribu ție în
spaț iul rural
Piața agricolă și
agroalimentară – favorabilă
în ceea ce privește pre țurile,
pentru producătorii agricoli
Conștientizarea publică și
politică a importan ței
agriculturii ca factor de
securitate internă, promovarea produselor agricole românești Creșterea costurilor
cu input -urile în
agricultură (carburan ți, produse
chimice pentru fertilizare și tratament), precum și a costurilor creditelor bancare
Accentuarea gradului
de neutilizare a for ței
de muncă din spa țiul
rural
Restric ții de ordin
administrativ și procedural european (norme comunitare)
Poziție strategică în raport cu piața ex –
sovietică și asiatică Propagarea crizei economice globale
și a efectelor acesteia (cu impact si asupra companiilor locale care exportă) Statutul de localitate de graniță cu Republica
Moldova și Ucraina.
Existența unei legături feroviare cu ecartament normal cu Portul Giurgiulești din Republica Moldova. Extinderea
conflictului din
Ucraina către
Republica Moldova și Gurile Dunării.
Creșterea puterii de cumpărare a populaț iei (creșterea
vânzărilor Rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor Programe europene pentru susținerea tinerilor
angrenați în activități economice Creșterea infrac ționalităț ii din
cauza nepregătirii și neutilizării
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
215
companiilor locale). corespunzătoare a
forței de muncă
Îmbătrânirea forței de muncă
Accentuarea fenomenului de sărăcie și accentuarea excluziunii sociale. Existenț a uno r programe de
asisten ță socială și pensii
Imposibilitatea susținerii p ensiilor
populației de către
tinerii aflați în câmpul muncii
Existența unui proiect de centru comercial abandonat Atragerea de investitori pentru preluarea și/sau conversia centrului
abandonat Degradarea în continuare a zonei în care se află centrul comercial abandonat, lipsa perspectivelor de dezvoltare economică a zonei
Numărul mare de firme locale importante radiate, aflate în insolvență sau faliment Posibilitatea accesării de fonduri europene destinate
firmelor nou înființate Creșterea șomajului și insecurității la nivel local
Existența combinatului siderurgic Arcelor Mittal Declinul industriei metalurgice și dependența economică a orașului de Combinatul Siderurgic Eficientizare a în continuare
a activității combinatului coroborată cu găsirea de noi
piețe de desfacere. Specializarea îngustă din zonele monoindustriale și lipsa unor programe de reorientare profesională coerente reduce atractivitatea acestor zone pentru investitori
Firme care activează
în domeniul piscicol Declinul industriei piscicole Posibilitatea accesării de fonduri europene în
domeniul piscicol Dezinteres din partea
firmelor care
activează în domeniul
industriei piscicole
Creșterea numărului de ini țiative de tip
parteneriat public –
privat (inclusiv la nivel local, resurse adiționale pentru investi ții). Accentuarea disparităț ilor de
dezvoltare din oraș și sat, dintre regiuni și jude țe.
Posibilitatea accesării de surse de finanțare de către parteneriatele nou în ființate Dezinteres din partea firmelor în a participa
la inițiative de tip
parteneriat public –
privat
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
216
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Accesul direct al
municipiului la rețeaua TEN -T Core
fluvială – Dunărea Lipsa unei infrastructuri de traversare a Dunării
Accesarea de surse de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii de transport
Construcția Autostrăzii Inelare a Mării Negre Izolarea Municipiului Galați prin nerealizarea conectării cu rețelele de tran sport
europene cu impact direct asupra dezvoltării economice
Izolarea municipiului față de rețeaua TEN -T
Core feroviară și rutieră
Alocarea de fonduri insuficiente de la bugetul de stat pentru realizarea de lucrări de investi ții
Galați este cel mai mare port fluvial al României și permite accesul unor nave maritime Lipsa unui terminal intermodal pentru mărfuri/a unui terminal logistic Posibilitatea de accesare de fonduri europene pentru realizarea de investiții în domeniul portuar. Reducerea în cont inuare a traficului
de mărfuri transportate pe Dunăre datorită lipsei
unui terminal
intermodal pentru mărfuri.
Existența unor companii de navigație și a unor operatori portuari puternici. Scăderea tranzitului de mărfuri pe Dunăre Participarea companiilor de navigație în cluster- ul
din domeniul transporturilor pe apă Scăderea traficului de mărfuri datorită unei crize politice în Europa.
Derularea unor proiecte cu finanțare
nerambursabilă
pentru dezvoltarea transportului fluvial Număr redus de proiecte cu f inanțare
nerambursabilă pentru dezvoltarea transportului fluvial Disponibilitatea fondurilor europene
pentru dezvoltarea
transportului fluvial Scăderea traficului de mărfuri datorită unei
crize politice în
Europa.
Existența unei infrastructuri portuare co mplexe.
Gradul avansat de uzură fizică si morală a infrastructurii portuare Posibilitatea accesării de surse de finanțare pentru realizarea de lucrări de modernizare a danelor, pentru
asigurarea adâncimii în bazinele portuare din municipiu, de construcți e a unui
terminal intermodal și RO-RO. Nerealizarea lucrărilor de modernizare va avea efect negativ asupra traficului de mărfuri.
Derularea unor proiecte cu finanțare Lipsa unei variante de ocolire pentru traficul Disponibilitatea fondurilor europene Aglomerarea din ce în ce mai accentuată și
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
217
nerambursabilă care
vizează modernizarea
infrastructurii de
transport (străzi, linii de tramvai, piste de
bicicletă, parcări etc.) greu pentru sprijinirea polilor urbani, dezvoltarea
infrastructurii de
transport și servicii publice; Reabilitarea
infrastructurii de transport public, inclusiv a parcului de vehicule, cu finan țare europeană chiar blocarea traficului, datorită
lipsei prezente de
alternative în ce privește traseele ocolitoare
Demararea traficului feroviar pe linie cu
ecartament normal către Giurgiulești (Republica Moldova ) Tergiversarea proiectului de modernizare a Gării si scăderea traficului feroviar de mărfuri si
persoane Disponibilitatea
fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii de transp ort feroviar Reducerea traficului de mărfuri datorită existenței unei infrastructuri feroviare cu
deficiențe
Lipsa unui drum
expres către Brăila Includerea drumului expres către Brăila în Masterplanul de transport al României 2014 -2020 Evitarea orașului de
către turiști și investitori datorită infrastructurii rutiere deficitare
Lipsa unui aeroport internațional Interes ridicat al investitorilor priva ți,
pentru dezvoltarea
infrastructurii Izolarea municipiului
Galați
Numărul insuficient de locuri de p arcare și
lipsa unui sistem eficient de management al parcărilor Reorganizarea și limitarea parcării pe stradă, c onstruirea de
parkinguri supraterane și subterane, atât în zona centrală a orașului, cât și în cartiere Lipsa fondurilor și a proiectelor în v iitorul
apropiat pentru construirea de parkinguri
Gradul ridicat de uzură și eficiența
energetică redusă a
parcului de autovehicule pentru transport în comun Reducerea nivelului de zgomot și de emisii
poluante prin
ecologizarea si modernizarea serviciulu i
de transport public de persoane
Dezvoltarea unui transport public și privat mai puțin poluant (electric) Creșterea gradului de poluare a aerului, a
nivelului de zgomot și
a vibrațiilor în situația utilizării în continuare a autovehiculelor cu care se des fășoară
transportul public de persoane în prezent
Lipsa unui sistem integrat de
monitorizare și
management al Asigurarea unui sistem de semaforizare
coordonat, care să
asigure un trafic fluent și Crește rea numărului
de accidente rutiere în oraș
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
218
traficului și de
supraveghere video bine coordonat
Insuficiența pistelor pentru bicicliști și a zonelor pietonale, ca alternative ecologice de deplasare Reconfigurarea infrastructurii pietonale (trotuare, pietonale și piețe pietonale) Creșterea numărului de ac cidente în rândul
bicicliștilor pe măsura creșterii numărului de astfel de vehicule.
Existența unei firme publice de transport în comun și a unei strategii de dezvoltare
a transportului Reducerea numărului
de pasageri care utilizează transportul în comu n Educarea populației și promovarea utilizării sistematice a transportului public
Înființarea și dezvoltarea unui serviciu de marketing pentru transportul public de persoane (introducerea unui sistem de tarifare a călătoriilor diferențiat, în funcție de numărul de stații, oferte de abonamente diferențiate pe categorii de persoane fizice sau juridice, cons olidarea
loialității clienților etc.)
Introducerea unui
sistem de transport
integrat și a unui sistem de ticketing integrat care vor duce la complementarit ate între
transportul public urban și cel interurban Scăderea în continuare a numărului de persoane
transportate de
operatorul public , cu
repercursiuni asupra profitabilității societății
Lipsa unui operator metropolitan de transport în comun Creșterea nu mărului de
trasee pentru mijloacele de transport în comun și facilitarea legăturii
dintre zona urbană și
periurbană Resurse bugetare locale insuficiente pentru finanțarea unui operator
metropolitan de
transport în comun
Existența unor zone de congestiona re a
traficului în interiorul municipiului Decongestionarea traficului prind investiții în infrastructura rutieră Creșterea explozivă a numărului de autovehicule duce la creșterea presiunii pe infrastructura rutieră
Lipsa unei infrastructuri de Posibi litatea întăririi
legăturii dintre cele Reticența locuitorilor din cele două
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
219
transport în comun
către Brăila două orașe localități de a utiliza
noua linie de
transport
PROTECȚIA MEDIULUI. RISCURI NATURALE ȘI ANTROPICE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Reducerea nivelului de
poluare a apei, solului
și aerului (investiții de
mediu și dispariția unor poluatori industriali) Existența unei halde de steril la Combinatul
Siderurgic Disponibilitatea
fondurilor europene
pentru investiții în
protecția mediului Risc de poluare datorită haldei de
steril
Biodiversitatea din
zonă: floră și faună diversificate, habitate diverse Biodiversitatea este amenințată de activitățile umane Disponibilitatea fondurilor europene pentru investiții în protecția mediului și a
biodiversității Accentuarea schimbărilor climatice.
Exinderea și reabilitarea rețelei de distribuție a apei, de canalizare, inclusiv a stației de tr atare,
epurare, captări etc. Calitatea proastă a apelor freatice Derularea de proiecte în vederea înlocuirii și modernizării conductelor de apă, gaze, agent termic, canalizare care sunt uzate Apariția de surpări și tasări în diverse zone ale municipiului.
Lipsa unor accidente majore de mediu în ultimii ani Realizarea de investiții din fonduri europene pentru reducerea
riscurilor de accidente Pericolul apar iției
accidentelor de mediu în situația în care nu se vor respecta normele de protecție a
mediului
Existența mai multor
zone protejate și rezervații naturale pe teritoriul municipiului Ariile protejat e sunt
amenin țate de
activităț ile antropice
și de pășunatul excesiv Disponibilitatea fondurilor europene pentru conservarea patrimoniului natural, protec ția mediului Accentuarea modificărilor survenite asupra ecosistemelor de la nivel local după 1990 ca ur mare a
fenomenelor de urbanizare și restructurare urbană (construcția de noi locuințe, căi de comunicații,
restructurarea unor
platforme industriale
etc.)
Existența unui depozit Reducerea investiț iilor Dezvoltarea Alocarea de fonduri
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
220
de deșeuri ecologice la
nivel local, precum și a
unui operator care
colecte ază și
transportă deșeurile. în domeniul protec ției
mediului tehnologiei reciclării deșeurilor. insuficiente pentru investi ții în domeniul
protec ției mediului
Operatorul local de salubritate asigu ră
pre-colectarea
selectivă a deșeurilor Lipsa unui depozit de deșeuri industriale nepericuloase (inerte) Posibilitatea accesării de fonduri europene pentru dezvoltarea tehnologiei reciclării deșeurilor. Creșterea poluării datorită lipsei depozitului autor izat
de deșeuri industriale inerte
Derularea unui proiect
cu finanțare
nerambursabilă pentru dotarea cu echipamente a ISU Dotarea deficitară a
serviciilor de protecție
și de apărare civilă și de urgență Posibilitatea accesării
de fonduri europene
pentru î mbunătățirea
dotării cu echipamente a bazelor
operaționale pentru situații de urgență. Intervenții dificile în
cazul apariției
situațiilor de urgență datorită uzurii echipamentelor de intervenție
Riscul seismic ridicat Disponibilitatea fondurilor europe ne
pentru investiții în consolidarea clădirilor Municipiul este situat în zona seismică 8, conform hăr ții
seismice a României. Conform ISU, în cazul unui seism se pot
înregistra: avarierea
unui număr de 73 clădiri (risc 1, afectând 1506 de persoane), 45 clădiri risc 2, afectând
2407 persoane, și 23 clădiri risc 3. afectând 1836 persoane
Nivelul ridicat de poluare fonică din anumite cartiere ale municipiului Disponibilitatea fondurilor europene pentru investiții în reducerea nivelului de
poluare în cartie re O parte importantă din
populația municipiului (peste 57.000 de persoane ziua , și
71.000 noaptea) sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita admisă.
Existența mai multor zone afectate de inundații și de alunecări de teren Disponibilitatea fonduril or europene
pentru investiții în amenajarea teritoriului Cartierele Barboși, Valea Orașului (la est de Str. Dogăriei) și Zona Bădălan sunt expuse riscului de inundații. Manifestarea
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
221
instabilității în zona
taluzului Cart ier Țiglina
I, Complex Francezi, Str. Livezeni, Micro 17,
taluz Lac Brateș –
Grădina Publică, drumul Galați –
Smârdan, Vadul Bacalbașa, Platforma Triaj Cătușa
Îmbunătățirea factorilor de mediu la nivelul Municipiului Galați (creșterea
calității aerului, apei,
solului cu impact benefic asupra
cetățenilor din municipiu) Epuizarea resurselor de hidrocarburi și creșterea prețului la energie Creșterea interesului pentru energia verde și valorificarea potențialului de
producere a energiei
regenerabile. Risc de poluare cu influențe asupra factorilor de mediu
datorită nerespectării
normelor de mediu de
către unele societăți.
INFRASTRUCTURA TEHNICO – EDILITARĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Existența unor
padocuri pentru câinii fără stăpân
Numărul mare de câini fără stăpâni de pe
străzi Dezvoltarea de proiecte pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân Înmulțirea câinilor fără stăpân are efecte negative asupra condițiilor de viață ale cetățenilor
Infrastructura de telecomunica ții este
bine dezvoltată Procentul redus al cablurilor aeriene
trecute în subteran Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații (telefonie fixă, mobilă,
internet) cu fondurile
operatorilor privaț i.
Realizarea de proiecte pentru trecerea cablurilor aeriene în subteran
Dezvoltarea sectorului tehnologie i
informaț iilor și
comunicaț iilor și
creșterea numărului de utilizatori ai internetului (de ex.
potențial de promovare online a Producerea de accidente datorită rețelelor aeriene care împânzesc domeniul
public, dar și blocurile
de locuințe.
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
222
ofertei turistice locale,
e-administrație).
Extinderea și reabilitarea rețelei de alimentare cu apă și de canalizare Existența unor zone/cartiere care nu sunt conectate la rețeaua centralizată de alimentare cu apă și canalizare Derularea de proiecte finanțate din fond uri
europene și locale pentru înlocuirea și modernizarea și extinderea conductelor de alimentare cu apă, agent termic și canalizare. Posibilitatea apariției de focare de infecție în zonele care nu sunt
conectate la rețeaua centralizată de alimentare cu apă și
canalizare (peste 40 de
străzi sau zone complet sau parțial necanalizate)
Modernizarea piețelor agroalimentare Existența de cartiere în care nu există piețe agroalimentare Realizarea de investiții în zonele unde nu există piețe agroalimentare Dificul tăți în
aprovizionarea cu produse agro –
alimentare
Existența unei sere proprii care produce material dendro –
floricol Degradarea spațiilor verzi din cartiere și ocuparea lor cu construcții parazitare Asigurarea necesarului de material dendro –
floricol din su rse
proprii și posibilitatea dezvoltării activității S.C. Gospodărire Comunală S.R.L. prin
furnizarea de
materiale către terți.
Continuarea degradării fizice a spațiilor verzi, lipsa de calitate a imaginii urbane și o proastă calitate a locuirii, concomit ent cu
degradarea spațiilor
publice din jurul
asociațiilor de proprietari datorită dificultăților financiare ale locatarilor, cât și slabei capacitați de management a asociațiilor de proprietari.
Modernizarea rețelei de distribuție a gazelor naturale Existența de zone fără
sistem de distribuție a gazelor naturale Dezvoltarea în continuare a rețelei de distribuție a gazelor
naturale de către
operatorul privat care administrează rețeaua. Apariția de accidente datorită improvizațiilor în racordarea la rețeaua
de alimentare cu gaze
naturale
Modernizarea unor
parcuri din municipiu Existența de parcuri neamenajate și
insuficiente Disponibilitatea fondurilor pentru investiții în spații verzi Apariția de accidente în parcurile neamenajate
Nivelul ridicat al datoriilor asociatiilor
de proprietari către operatorul de Posibilitatea realizării de investiții în centrale
termice de
apartament Înrăutățirea condițiilor de viață ale cetățenilor
datorită lipsei căldurii și
apei calde în
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
223
termoficare
Falimentul
operatorului local de distribuție energie termică apartamente
Existența unui sistem
integrat de management al deșeurilor Criza de personal de la
operatorul public de salubritate Construcția unei noi
celule de depozitare la Depozitul Tirighina, dotarea cu echipament e
suplimentare a Serviciului Public ECOSAL, înființarea
unei stații de biogaz
care să valorifice o parte din deșeurile colectate la nivel local, construirea unei stații de procesare a deșeurilor de construcții, a unei facilități MBT, precum și derularea de
campanii de informare și de conștientizare cu privire la importanța colectării selective în
rândul populației Colectarea dificilă a
deșeurilor datorită
lipsei de personal
Numărul mare de baterii de garaje amplasate în ansamblurile de locuințe Posibilitatea realizării de investiții în realizarea de parcări moderne în locul bateriilor de garaje. Număr redus de parcări rezidențiale
Numărul redus de parcări cu plată din municipiu Posibilitatea extinderii parcărilor cu plată Încasări reduse la bugetul local din
administrarea parcărilor
existente
Sistemul de iluminat
public este ineficient energetic și necesită lucrări de extindere. Investiții în reabilitarea rețelei de iluminat public Depășirea duratei de viață a componentelor
sistemului de iluminat
Rețeaua de distribuție
a energiei electrice este uzată și subdimensionată Disponibilitatea fondurilor pentru modernizarea rețelei de distribuție a Apariția de accidente și căderi de tensiune datorită stării tehnice precare a unora din
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
224
energiei electrice liniile de transport și
distribuție a energiei
electrice
Pierderi cauzate de
subdimensionarea, rețelei de cabluri subterane de medie și joasă tensiune
Pierderile mari din rețeaua de termoficare și necesarul de investiții pentru modernizarea acesteia Disponibilitatea fondurilor pentru modernizarea rețelei de termoficare Creșterea pierderilor de energie termică datorită uzurii rețelei de termoficare.
Uzura infrastructurii de producere a energiei electrice și termice la CET Modernizarea infrastructurii de prod ucere a energiei
electrice și termice la CET Apariția de accidente și pierderi datorită uzurii infrastructurii
Dotarea insuficientă cu echipamente de salubritate al operatorului public de
salubrizare Investiții în
achiziț ionarea de
autogunoiere de tonaj mic, care să poată
pătrundă cu usurință
în cartiere, și de utilaje multifuncționale. Dificultăți în colectarea deșeurilor menajere în cartiere
SERVICII SOCIALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă pentru modernizarea infrastructurii de servicii sociale și a incluziunii pe piața muncii a persoanelor provenite din grupuri defavorizate Puține proiecte promovate în domeniile deficitare (centre de recuperare și reabilitare pentru copiii cu deficiențe auditive, psihomotorii; centre de zi pentru copiii autiști/cu sindrom Down; școli pentru
copii cu deficiență vizulă; centre
recuperare pentru blonavii Alzheimer; adăposturi Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea serviciilor sociale.
Accesarea de fonduri europene pentru orientare și consiliere profesională prin recalificarea unui număr de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă Întreruperea finanțării structurilor de servicii sociale
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
225
temporare de
zi/noapte pentru
vârstnici; centre de
găzduire pentru tineri care părăsesc sistemul de protecție )
Existența unui număr important de furnizorii publici si privați de servicii sociale. Puțini furnizori de servicii sociale în domeniile deficitare Încheierea de parteneriate între instit uțiile publice și
ONG -uri care au ca
obiect de activitate acordarea de servicii sociale specializate Acordarea de servicii sociale slabe calitativ datorită lipsei comunicării și colaborării interinstituționale defectuoase
Insuficiente proiecte integrate care să
vizeze comunitatea de romi din municipiu și din localitățile învecinate Disponibilitatea fondurilor europene pentru integrarea comunității de romi. Creșterea problemelor datorate neintegrării sociale a romilor.
Capacitatea insuficientă a centrel or de servicii
sociale din municipiu Creșterea gradului de implicare a mediului privat și non –
guvernamental în furnizarea de servicii medicale, educaț ionale, de
asisten ță socială. Numărul redus de locuri în centre de zi (cu precădere pentru copii
– de tip After School),
centre rezidentiale
pentru vârstnici, servicii de îngrijire la domiciliu etc.
Creșterea numărului de persoane expuse riscului de excluziune socială (de ex. romi, bătrâni dependenți, persoane care locuiesc în condiții
improprii etc.) Acce sarea de fonduri
europene pentru
înființarea unor centre medico -sociale. Creșterea abandonului de către familii a persoanelor vârstnice
Înrăutățirea condițiilor de viață ale celorlalte categorii vulnerabile
Existența a două proiecte de construire de locui nțe sociale,
proiecte aflate în curs de implementare Numărul insuficient de locuințe sociale în raport cu numărul persoanelor fără locuință sau care locuiesc în condiții improprii. Construirea cartierelor sociale Creșterea numărului de infracțiuni, a pers oanelor fără
adăpost
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
226
EDUCAȚIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Existența unei rețele
diversificate de unități de înv ățământ
preuniversitar –
publice și private Scăderea populaț iei
școlare, la toate nivelurile educaționale
Scăderea gradului de
cuprindere al popula ției
în sistemul de învăț ământ, creșterea
abandonului școlar Posibilitatea utilizării fondurilor europene disponibile în vederea sprijinirii dezvoltării infrastructurii de educație
Scăderea continuă a numărului de elevi pe fondul scăderii natalităț ii și al
îmbătrânirii popula ției
Atractivitatea liceelor din municipiu pentru absolvenții de gimnaziu din zona rurală învecinată Rata scăzută de promovabilitate la examenele de bacalaureat Diversificarea ofertei educaționale pe ntru
absolvenții de gimnaziu din zona rurală învecinată Dezinteresul tinerilor din mediul rural pentru educație generat de slaba ofertă a locurilor de muncă
Oferta educaț ională
a liceelor este diversificată (inclusiv unele cu profil unic în
regiune și în țară,
vocaționale) Numărul redus de elevi
din școlile profesionale, de maiștri și de ucenici Preocuparea institu țiilor abilitate
pentru formarea profesională în
vederea asigurării flexibilităț ii tinerilor
pe piaț a muncii Nearmonizarea ofertei educaționale
cu cerințele pieței forței de muncă
Existența unei universități publice și a unei universi tăți
private, cu o ofertă diver sificată de studii
universitare și de servicii de CDI Slaba corelare dintre oferta educațională locală și nevoile mediului de afaceri Integrarea universităț ilor din
Galați în re țelele
europene
Dezvoltarea de parteneriate cu universită ți de
prestigiu din alte țări Scăderea interesului adolescen ților pentru
studiile universitare
Creșterea numărului de studenți străini Lipsa unei ofert e
atractive de educație pentru studenții străini Diversificarea ofertei educaționale pentru studenții străini care va duce la creșterea numărului acestora și la creșterea veniturilor universităților Riscuri de securitate națională în cazul în care printre studenții străini ar apare persoane suspecte de terorism.
Derularea unui proiect de modernizare a
unităților de
învățământ Scăderea numărului de ateliere școlare și dotarea lor deficitară Posibilitatea utilizării fondurilor europene disponibile în vederea
sprijinirii dezvoltării
infrastructurii de educație Uzura morală a infrastructurii necesare
învăț ământului
profesional și tehnic
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
227
Disponibilitatea
autorită ților locale
pentru realizarea de proiecte și atragerea de fonduri în sectorul educației
Nivelul rel ativ redus
de abandon școlar Scăderea numărului de
personal didactic
Îmbunătățirea
salarizării cadrelor didactice
Scăderea atractivității
sistemului de învăț ământ datorită
salariilor mici din acest sector
Creșterea interesului pentru educa ție,
formală și informală Starea fizică necorespunzătoare a unora dintre clădirile de școli, inclusiv a unor săli de sport Existența de proiecte de investiții în educație: Conform ISJ Galaț i, pentru viitor
sunt propuse alte 25 de proiecte de investi ții, pentru 10
dintre acestea
existând studii de fezabilitate. Apariția de îmbolnăviri în școlile neconforme
Numărul insuficient de centre de tip After
School Disponibilitatea
fondurilor europene
pentru investiții în
domeniul educației Neadaptarea numărului de locuri
din centrele de zi (cu
precădere pentru
copii – de tip After
School), centrele rezidențiale pentru vârstnici cu solicitările existente
Distribuția neuniformă a rețelei educaționale în teritoriu (cartiere) Disponibilitatea fondurilor europene pentru investiții în domeniul educației Dificultăți din partea părinților pentru școlarizarea copiilor lor
Existența unor spații de învățământ excedentare Posibilitatea conversiei spațiilor de învătământ excedentare în centre medico sociale și centre de sănătate Degra darea spațiilor
excedentare aflate în conservare
SĂNĂTATE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Dezvoltarea sectorului medical privat Migrarea personalului medical din sectorul public, cu precădere în Realizarea de investiții noi din fonduri private
și europene în Migraț ia cadrelor
medicale cu pregătire superioară și medie,
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
228
străinătate laboratoare medicale,
farmacii, cabinete de
specialitate, cabinete
stomatologice, cabinete de medicină generală etc. cu precădere în străinătate, datorită
nivelului scăzut de
salarizare
Adresabilitatea
ridicată a unităților
medicale din municipiu Restructurarea rețelei
sanitare și scăderea numărului de paturi de spital din sectorul public Existența unor unități
spitalice ști cu profil
unic la nivel jude țean:
Spitalul Jude țean de
Urgen ță, Spitalul de
Pneumoftiziologie, Spitalul Clinic de Urgen ță pentru Copii,
Spitalul Militar de Urgen ță etc. Deteriorarea spațiilor,
aparaturii și serviciilor medicale și chiar închiderea unor unități medicale datorită fondurilo r
insuficiente și a managementului
defectuos
Creșterea speranței
de viață a populației Creșterea morbidității Crearea de noi centre
private și publice de
sănătate
Creșterea numărului
de probleme medicale ca urmare a procesului de îmbătrânire a populaț iei
Derularea unor
proiecte ample de
investiții la spitalele din subordinea Primăriei și a Consiliului Județului Galați Unele unită ți spitalice ști
își desfășoară activitatea în clădiri necorespunzătoare și/sau insuficient dotate pentru o unitate medicală modernă Oportunitatea de
dezvoltare și dotare cu
aparatură performantă a ambulatoriilor de specialitate, dată de noile reglementări ale Ministerului Sănătății și de nevoia populației de a beneficia de servicii medicale performante, eficiente, economice și eficace Clădirea maternității
„Buna Vestire” a fost retrocedată, iar la nivelul celorlalte unități spitalicești sunt necesare lucrări de reabilitare și dotare cu echipamente
Accentul redus pus pe
prevenție Posibilitatea implementării de
programe privin d
prevenția Grad ridicat de
ocupare la unitățile
spitalicești datorită creșterii numărului de internări anuale pe fondul accentului redus pus pe prevenție
Lipsa unui spital regional de urgență Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii de Imposibilitatea acordării de asistență medicală de specialitate la
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
229
sănătate standarde europene
către locuitorii
Regiunii Sud -Est
TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Diversificarea ofertei
de servicii de cazare
și de alimentație
publică Numărul scăzut de turiști și de vizitatori Dezvoltarea și amplificarea turismului
de agrement și croazieră
pe Dunare
Dezvoltarea agroturismului (inclusiv din jurul municipiului). Slaba percepție și implicare a mediului
de afaceri local cu
privire la perspectivele
de dezvoltare a turismului
Feedback online negativ cu privire la calitatea unor servicii de cazare și alimentație
Existența unor arii protejate și rezervații naturale unice în țară Infrastructura de agrement din zonă este insufic ientă în
raport cu numărul mare de turiști și vizitatori ce ar putea beneficia de potențialul existent Posibilitatea utilizării fondurilor europene în vederea sprijinirii
dezvoltării infrastructurii
turistice
Disponibilitatea, interesul și i mplicarea
societății civile (ONG -uri)
în promovarea și dinamizarea turismului Folosirea ineficientă a
unor fonduri destinate dezvoltării turismului
în municipiu și jude ț
Existența unor
obiective de patrimoniu cultural și istoric de interes
național (lăcașuri de
cult, clădiri-
monument, vestigii romane etc.) Multe dintre monumentele istorice din municipiu se află într-o stare avansată
de degradare și nu sunt valorificate corespunzător în scop turistic Valorificarea turistică a vestigiilor istorice din zona Galați, monume ntele
arhitectonice, casele memoriale, lăcașurile de cult, vestigiile romane
Degradarea obiectivelor de patrimoniu în lipsa investițiilor
Existența unui patrimoniu imaterial bine reprezentat (tradiții, obiceiuri etc.) Lipsa unui brand turistic local Valo rificarea tradițiilor și
obiceiurilor populare, gastronomie locală, organizarea unor festivaluri (Festivalul Național de Comedie, Festivalul Scrumbiei, Festivalul Internațional
de Fanfa re, Festivalul
„Perla Dunării” etc.) Nevalorificarea
potențialului tur istic
local cu repercusiuni
negative asupra activității economice.
Elaborarea unui PUZ Posibilitatea accesării de Neaplicarea PUZ
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
230
pentru zona
construită protejată fonduri europene pentru realizarea investițiilor
necesare pentru
aplicarea PUZ pentru zona construită protejată pentru zona construită protejată datorită
unor interese locale
particulare
Elaborarea unui PUZ
pentru Faleza Dunării Posibilitatea accesării de
fonduri europene pentru realizarea investițiilor necesare pentru aplicarea PUZ pentru Faleza Dunării Neaplicarea PUZ
pentru Faleza Dunării, protejată datorită unor interese locale particulare
Numărul de turiști care au vizitat orașul este în creștere Durata scăzută a sejurului turistic Posibilitatea accesării de fonduri europene pentru realizarea de investiții în baze de agrement și petrecere a timpului liber Lipsa unei culturi a ospitalității și deservirii clienților în unitățile turistice
Creșterea numărului de turiști care vizitează România (potențial de dezvoltare a
turismului în zona
Dunării – Delta
Dunării) Lipsa unor pachete turistice integrate, diversificate (turismul cultural -religios, de
agrement,
gastronomic, ecologic etc.), inclusiv în cooperare cu alte centre turistice din zonă (Delta Dunării) Crearea unui circuit turistic pentru escale ale vapoarelor în portul Galați
Creșterea numărului de
website -uri unde turiștii
evaluează și comentează
serviciile oferite de unitățile de cazare și alimentație (tripadvisor.com, virtualtourist.com, am fostacolo.ro) Diminuarea circulației turist ice ca urmare a
evoluției economiei
Lacul Brate ș și Faleza
Dunării nu sunt amenajate suficient în scop turistic și de
agrement Posibilitatea accesării de
fonduri europene pentru realizarea de investiții în amenajarea acestora în
scop turistic Lacul Brate ș nu este
amenajat în scop
turistic, iar Faleza Dunării nu este
amenajată
corespunzător ca zonă de promenadă și de petrecere a timpului liber.
Lipsa unui centru de informare și promovare turistică Posibilitatea accesării de fonduri europene pentru realizarea de investiții în puncte de informare turistică Scăderea în continuare a numărului de turiști, diminuarea circulației turistice
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
231
CULTURA ȘI SPORT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Existenț a unor
instituții de cultură
(muzeu, bibliotecă) Instituțiile culturale din municipiu necesită lucrări de reabilitare și dotare. Posibilitatea utilizării de fonduri europene în vederea sprijinirii dezvoltării sectorului cultural Degradarea clădirilor instituțiilor de cultură
Creșterea numărului de vizitatori în muzee
și de cititori în biblioteci Promovarea unei oferte culturale cât mai
atractive Diminuarea interesului
tinerilor pentru
cultură, artă și tradiț ii
Existența unor resurse
umane specializate în cadrul instituțiilor de cultur ă din județ Salarii mici ale personalului Creșterea salariilor în situația îmbunătățirii situației economice a țării Migrația cadrelor din instituțiile de cultură cu pregătire superioară în afara județului/țării
Ofertă culturală complexă (festivaluri, expoziții, conc erte,
lansări de carte etc.) susținută de un număr important de instituții culturale de renume Lipsa unor inițiative de cercetare și dezvoltare în
domeniul cultural–
artistic Aplicarea pentru programe și granturi de sprijinire și dezvoltare a
culturii și tradi țiilor
Lipsa unor inițiative de
cercetare și dezvoltare în domeniul cultural–
artistic, determină o
ofertă culturală anacronică
Existența unui patrimoniu cultural –
istoric deosebit Multe dintre monumentele istorice din municipiu se află într-o stare avansată
de degradare și nu sunt valorificate
corespunzător în scop
turistic Disponibilitatea fondurilor europene pentru conservarea patrimoniului cultural istoric Degradarea continuă a fațadelor clădirilor considerate monument istoric și dispariția acestora
Lipsa sau diminuarea
fondurilor alocate
pentru restaurare și conservare
Existența unui număr semnificativ de asociații și fundații culturale, ale minorit ăților, cu o
activitate prolifică Insuficiența fondurilor pentru activitatea culturală Dezvoltarea de proiecte
de punere în valoare a diversității etnoculturale existente
Oportunități de dezvoltare a schimburilor culturale, bazate pe caracterul cosmopolit al orașului
și pe valoarea
arhitecturală și istorică a Centrului Istoric al Insuficientă sus ținere
a vie ții culturale de
către societatea civilă
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
232
Municipiului Galați
Existen ța unui număr
ridicat de asociaț ii
private care
promovează sportul în municipiu. Lipsa unei săli polivalente la nivel local Acordarea unor facilită ți fiscale celor ce
sponsorizează
activităț ile sportive Dezinteresul autorităților locale de promovare
Modernizarea Băii Comunale Capacitate redusă a Băii Comunale Posibilitatea accesării de fonduri europene/
guvernamentale pentru construirea unui bazin olimpic Dezinteresul autorităților locale
Pentru sportul de amatori au fost înființate săli de aerobic și fitness. Gradul ridicat de degradare a Stadionului “Dunărea” Construirea unui stadion nou
Încurajarea tinerilor pentru sportul de performan ță Degradarea infrastructurii stadionului
Diminuarea interesului
tinerilor pentru sport
Gradul ridicat de degradare a Patinoarului Artificial Disponibilitatea fondurilor europene pentru investiții în infrastructura sportiv ă. Degradarea în continuare a clădirii și imposibilitatea desfășurării de competiții sportive
GUVERNANȚĂ LOCALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Menținerea unui nivel relativ scăzut al taxelor și impozitelor
locale, existența unor
bonificații și facilități de plată Gradul redus de colectare a veniturilor la bug etul
local Posibilitatea extinderii bazei de impozitare Reducerea veniturilor colectate la bugetul local ca
urmare a sărăcirii
populației
Municipiul este înfră țit cu orașe din
mai multe țări, în baza acordurilor de cooperare fiind derulate vizite de studi u, schimburi
economice și culturale. Nivel scăzut al cooperării cu orașele înfrățite Sporirea colaborării cu institu ții ale
administraț iei publice
locale din străinătate și dezvoltarea de proiecte comune Dezinteresul autorităților locale în a dezvolta cooperarea cu
orașele înfrățite
Creșterea cuantumului veniturilor proprii la bugetul local Capacitate administrativă redusă Colaborarea, în vederea eficienti zării
procesului administrative între adminis trația locală și
unităț ile
descentralizate ale Cheltuirea ineficientă a veniturilor
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
233
ministe relor în
teritoriu
Volumul ridicat al
finanțărilor nerambursabile atrase în perioada 2007 -2013 Finanțările nerambursabile nu au fost folosite pentru înființarea de structuri de sprijinire a afacerilor Disponibilitatea fondurilor europene pentru noul ciclu de programare 2014 –
2020
Posibilitatea de a obține susținere pentru proiecte privind punerea în valoare a patrimoniului oferit de Dunăre prin
Strategia UE privind
Regiunea Dunării Cheltuirea ineficientă a fondurilor eu ropene
Implementarea unui
sistem de management informatizat al documentelor Men ținerea birocra ției la
un nivel înalt Implicarea ONG –
urilor specializate în rezolvarea problemelor comunităț ilor și
grupurilor pe care le reprezintă Menținerea
birocraț iei la u n nivel
înalt și furnizarea de servicii slab calitative
Posibilitatea de plată on-line cu cardul a
taxelor și impozitelor locale Sistemul de plată on line este puțin cunoscut populației Accesarea fondurilor europene pentru extinderea sistemului informatic Interes scăzut din partea populației în folosirea sistemului de plată on -line.
Apartenența municipiului la asociații de dezvoltare intercomunitară și la Euroregiunea „Dunărea de Jos” Posibilitatea realizării de proiecte în comun cu partenerii din ADI și Euroregiunea „Dunărea de Jos” Reticența partenerilor în implicarea în proiecte
Cota alocată de la bugetul local pentru investiții este insuficientă pentru realizarea tuturor proiectelor de investiții Posibilitatea accesării de credite bancare pentru r ealizarea de
investiții Necheltuirea fondurilor alocate pentru investiții
Alocările semnificative de la bugetul local pentru subvenționarea energiei termice și a transportului în comun Eficientizarea sistemului de alimentare cu energie termică și a tran sportului în
comun Resurse insuficiente la bugetul local pentru alocarea de susbvenții în situația unei crize economice
severe.
Nivelul redus de salarizare Creșterea salariilor în Migrația
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
234
al personalului din
administrația locală situația îmbunătățirii situației economice a
țării personalului calificat și specialiștilor din
administrația publică
locală
Lipsa unui sediu propriu al Primăriei/retrocedarea sediului existent Construirea unui sediu nou pentru
Primărie Desfășurarea cu dificultate a activității Primăriei
Creșterea chiriei solicitate de către proprietarul imobilului retrocedat
Tergiversarea initiațivei de constituire a Zonei Metropolitane Brăila –
Galați și a unei structuri asociative între autoritățile din Brăila, Galați și Tulcea Înființarea zonei
metropolitane Galaț i-
Brăila ar permite dezvoltarea activităț ii
economice și creșterea accesibilităṭ ii zonei.
Posibilitatea accesării de către zona metropolitană de fonduri europene pentru dezvoltare locală Imposibilitatea accesării de fonduri pentru dezvoltarea
zonei metropolitane Galați- Brăila
235
Anexa 2 – Proiecte majore de investiț ii la nivelul Municipiului Gala ți 2016 -2025
Proiecte majore de investiț ii la nivelul
Municipiului Gala ți 2016 -2025
(Anexa 2)
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
236
I. INFRASTRUCTURĂ URBANĂ
1. Consolidarea falezei inferioare a Dunării și supraîn ălțare dig de protec ție
2. Modernizarea, amenajarea și dotarea falezei Dunării cu material dendrologic și mobilier
urban
3. Modernizare linii tramvai și carosabil Străzile Siderurgiștilor, 1 Decembrie, Henry Coandă, Traian Vuia, George Coșbuc
4. Reabilitare infrast ructură transport Axa E – V, inclusiv viaducte
5. Amenajare urbanistică și reabilitare infrastructură urbană Strada Brăilei
6. Reabilitări clădiri de patrimoniu – Strada Domnească nr. 90 și 58
7. Achizi ționare mijloace de transport nepoluante (tramvaie, troleibuze)
8. Punerea în valoare a Sitului arheologic Tirighina – Barboși
9. Reabilitarea zonei istorice a orașului – străzile Al.I.Cuza și Domnească
10. Modernizare și extindere Teatrul Muzical ,,Nae Leonard,,
11. Modernizarea conexiunilor rutiere și feroviare ale comunității portuare și sistemului urban
Brăila – Galați cu hinterlandul – obiectiv strategic prioritar al administrației publice locale
12. Regenerarea urbană a unității teritoriale de referință 8/CZ 302 (cazarmă bdul. George Coșbuc)
13. Regenerarea urbană a unității teritor iale de referință 14 / CZ 3006 (cazarmă str.
Crizantemelor)
14. Modernizarea, dezvoltarea comunității portuare, componentă și partener conceptual urban
al sistemului urban Brăila – Galați
15. Regenerarea urbană a vechiului port comercial Galați
16. Modernizarea stadio nului Dunărea
17. Sală de sport multifuncțională
18. Reabilitare termică clădiri rezidențiale din Municipiul Galați
19. Reabilitare termică clădiri publice în Municipiul Galați
20. Reabilitare Cămin nr.1 strada Pictor Isser
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
237
21. Creșterea atractivității spațiilor publice prin îmbunătățirea gradului de confort urban –
pictura fațadelor, mobilier urban personalizat
22. Extindere și modernizare iluminat public
23. Regenerare urbană zona Uzina de apă nr. 1.
24. Bază sportivă și de agrement strada Cloșca
25. Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug -in în Municipiul Galați –
inclusiv în parcari etajate
26. Reabilitare conductă apă brută –Priza Siret -Uzina de apă (Fir 4)
27. Resistematizare drum DN 2B Tirighina
28. Modernizare plaja Dunărea
29. Reabilitare și modernizare Săli cinema pr in transformare în Săli multifuncționale
30. Reabilitare și modernizare bazin olimpic Sala Sporturilor
31. Resistematizare zona Colegiu Național M.Kogalniceanu
32. Amenajare scuar bdul.Galați și lucrări conexe
33. Modernizare Parc Eminescu
34. Amenajare târg auto strada Macul ui
35. Baza logistică Primăria municipiului Galați -strada Macului
36. Amenajare locuri de joacă
37. Realizarea unor surse de producere și distribuție energie termică
38. Sistematizare teren strada Lunca Siretului nr.1K (relocare ECOSAL)
39. Parc strada Anghel Saligny /strada Basarabiei
40. Extindere Cimitir Eternitatea
41. Resistematizare zonă trecere BAC
42. Lărgire la 4 benzi bdul Marii Uniri în zona Gradina Botanică
43. Restructurare urbană cartier Barboși
44. Restructurare urbană cartier Filești
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
238
45. Resistematizarea fluxurilor de circulație rutieră în municipiul Galați
II. INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIONALĂ
46. Modernizare și dotare Colegiul Tehnic “Paul Dimo”
47. Modernizare și dotare Colegiul Tehnic “Traian Vuia”
48. Modernizare Colegiul Tehnic “ Aurel Vlaicu ”
49. Modernizare Liceu cu program sportiv
50. Reabilitare și mode rnizare Școala Gimnazială nr. 33 “Sf. Dumitru” Galați
51. Modernizarea Școlii Gimnaziale “Mihail Sadoveanu”
52. Modernizarea Școlii Gimnaziale “Ștefan cel Mare”
53. Modernizarea Școlii Gimnaziale nr. 22
54. Modernizarea Școlii Gimnaziale nr. 18
55. Modernizarea Școlii Gimnaz iale “Grigore Teologul”
56. Reabilitare Școală Gimnazială “ Constantin Gheorghe Marinescu”
57. Reabilitare și extindere Școala Gimnazială nr. 17, prin construirea unui grup alimentar
pentru program after school
58. Construire Grădini ță cu 8 săli de grupă cartier Țigli na II
59. Construire Grădini ță cu 12 săli de grupă, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 15
60. Campus Colegiul National Al.I.Cuza
61. Reabilitare termică clădiri publice
• Colegiul Mihail Kogălniceanu
• Colegiul Tehnic Radu Negru
• Liceul teoretic Mircea Eliade
• Școala Gimnazială nr.3
• Liceul Teoretic Dunărea
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
239
• Liceul Tehnologic Anghel Saligny
• Școala Gimnazială nr.22 Dimitrie Cantemir
• Școala Gimnazială nr.40 Iulia Hașdeu
• Școala Gimnazială nr.31
• Școala Gimnazială nr.17
III. INFRASTRUCTURĂ SANITARĂ
62. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Sf. Ioan” Galați
• Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Ambulatoriul integrat al Spitalului, cu
includerea unei clinici ambulatorii specializată în oncologie pediatrică
• Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Compartimentului de Prim iri Urgențe
63. Spitalul de Psihiatrie “ Elisabeta Doamna” Galați
• Construcția și dotarea Centrului integrat medico – social pentru pacienții psihici
• Reabilitare termică
64. Spitalul de Obstetrică – Ginecologie “Buna Vestire ” Galați
• mutare, reabilitare, modernizare
IV. INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ
65. Căminul pentru Persoane Vârstnice “Ștefan cel Mare și Sfânt” Galați
• mutarea sediului din Str. Războieni nr. 15 – 17 în Str. Traian nr. 203; modernizarea și
dotarea căminului
66. Centrul Medico – Social Pechea
• modernizarea și dotarea pavilionului spălătorie C10
• extinderea, modernizarea și dotarea pavilionului dezafectat C11, în vederea desfășurării de
activități medico – sociale
67. Cantina de ajutor social Galați -depozitul
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI GALA ȚI
2016 -2025
240
68. Căminul pentru Persoane Vârstnice “ Sf. Spiridon”
• amenajarea peisagistică a Parcului Tudor Vladimirescu
• reabilitare termică
69. Centrul Multifuncțional de Servicii Sociale Galați
• reamenajarea zonei birourilor (corp de clădire în regim P+1)
• modernizarea și reabilitarea celor trei clădiri, pavilioanele A,B,C (rezidențial)
70. Cent rul de Locuințe și Sprijin pentru Tineri (Zimbru 1+2)
• construcția unei săli dotată pentru activități sportive (întreținere fizică – fitness)
• reconfigurarea instalațiilor de apă și gaze pentru clădirea Zimbru 2
• schimbarea acoperișului clădirii Zimbrului 1, datorită infiltrațiilor
• izolarea termică a celor 2 (două) centre rezidențiale care asigură asistența socială și cazare
temporară Zimbru 1, Zimbru 2
71. Municipiul Galați – Direcția de Asistență Socială și Servicii Publice
• Centrul Terapeutic pentru o Viață Acti vă – locația Complex Țiglina 1 (Saturn 6A)
• Fundația Familia – Extinderea / dezvoltarea infrastructurii sociale pentru spațiul din Galați,
str. Barboși, nr. 6, prin extinderea Centrului de zi pentru copii aflați în dificultate (prin mansardarea acestuia)
72. Complexul integrat de servicii sociale pentru persoane în situație de Risc – Str. Traian 203
73. Centrul integrat pentru copii aflați în situație de risc – Școala nr. 16
74. Centrul de zi “Elena Cuza” pentru copiii aflați în situație de risc social – Școala Gimnazi ală
nr. 15 “Elena Cuza”
75. Înființarea a patru Centre de tip After School în cadrul Școlilor generale din cartierele Micro
40, Micro 39, Micro 38 (Școala nr. 33, 30, 18, 38 )
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategie2016 2025 [608551] (ID: 608551)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.