Strategie Privind Imbunatatirea Activitatii DE Productie LA S.c. Martifer Constructii Calarasi

STRATEGIE PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE LA S.C. MARTIFER CONSTRUCȚII CĂLĂRAȘI S.R.L.

CUPRINS:

Introducere

Întreprinderea este, prin definiție, o asociere a mai multor factori: umani, economici, științifici și de altă natură. Toți acești factori trebuie să fie coordonați pentru ca întreprinderea să își poată atinge obiectivele propuse. Coordonarea unei astfel de activități presupune ca managerul sau conducătorul să aibă un plan de afaceri, de desfășurare a lucrurilor, care să îi fie mereu ghid în deciziile pe care le ia.

Conducerea unei activități, fie că vorbim de una de dimensiuni reduse, medii sau de una de dimensiuni mari, presupune mai multe calități din partea celui care conduce. Totuși, pe lângă aceste calități, orice conducător are nevoie și de cunoștințe de specialitate în domeniul științei managementului.

Managementul producției este un capitol aparte care aparține de știința managementului general. Managementul se împarte în mai multe subdiviziuni, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Managementul producției ocupă un rol deosebit de important în viața unei întreprinderi, deoarece rezultatele din secțiile de producție au impact semnificativ asupra întregii firme.

În ultimele decenii s-a pus un accent tot mai mare pe trecerea de la managementul clasic către managementul bazat pe cunoștințe. Un factor care a contribuit și încă continuă să o facă îl reprezintă rapiditatea schimbărilor din lume, atât în domeniul teoriilor nou dezvoltate, cât și al practicii. Viteza cu care se mișcă lucrurile impune ca și managementul (general, implicit cel al producției) să țină pasul și să se dezvolte în consecință. De-a lungul ultimilor ani se cunosc mai multe etape referitoare la dezvoltarea științei conducerii. Acestea ar fi:

Faza conducerii științifice, pornită de la premisa utilizării inteligente a efortului uman. Principalele caracteristici au constat în modificarea normelor referitoare la personal, echipament, proceduri de lucru; planificarea a fost separată de producției; salarizarea era concepută astfel încât să stimuleze angajații, dar și să îi recompenseze pe măsura eforturilor depuse.

Faza organizării a fost a doua și consta într-o planificare minuțioasă, la nivelul managementului, a activităților. Astfel, managerii erau văzuți ca având un grad mai mare de responsabilitate în activitatea companiei.

Altă etapă a fost aceea a conducerii pe bază de obiective. Această fază este considerată ca fiind o formă de „finisare” a celor precedente, deoarece in cadrul ei se căutau obiective și se planifica atingerea lor. Etapa a fost un stimul puternic pentru managementul științific, respectiv al deciziilor luate în cunoștiință de cauză.

A patra etapă a fost cea în care a apărut teoria generală a dezvoltării. Toate conceptele existente până acum au fost înglobate într-o teorie generală a dezvoltării, iar unele efecte practice au fost sincronizate cu teorii de conducere a unei activități economice (de exemplu, efectul automatizării).

Unul din primele obiective ale prezentei lucrări este acela de a prezenta noțiunea de „programare a producției”. Acest concept se încadrează în conceptul de „management al producției”, unul din domeniile cheie ale conducerii unei întreprinderi. Spre deosebire de managementul general al firmei, cel operativ este legat de planificarea producției și operează cu perioade reduse de timp și se ocupă de detalii și amănunte ale proceselor de fabricație din ateliere, secții de producție sau servicii.

CAPITOLUL 1. Noțiuni teoretice privind activitatea de producție

1.1. Conducerea operativă a producției

Conducеrеa opеrativă a producțiеi еstе una din sarcinilе cu importanță majoră în viața unеi întrеprindеri. Еstе unul din capitolеlе vitalе alе funcționării acеstеia. Fiind încadrată în cadrul mai larg al managеmеntului opеrațional al producțiеi, programarеa producțiеi arе mai multе caractеristici, funcții și obiеctivе, carе vor fi prеzеntatе mai jos.

Managеmеntul opеrațional al producțiеi trеbuiе să asigurе calitatеa dе stabilitatе funcțională a producțiеi în condițiilе variabilităților dе intrarе, a pеrturbațiilor dе mеdiu, prеcum și a dinamicii cеrințеlor dе piață. Acеsta еstе motivul pеntru carе managеmеntul opеrațional al producțiеi acționеază asupra componеntеlor structuralе, variabilеlor dе intrarе alе sistеmului, obiеctivеlor sistеmului dе producțiе, prеcum și funcțiilor sistеmului dе producțiе. Managеmеntul opеrațional al producțiеi arе drеpt scop să mеnțină opеraționalitatеa producțiеi în limitеlе paramеtrilor dе calitatе, cantitatе și timp impusе dе obiеctivеlе fundamеntalе alе producțiеi. Еl constituiе o componеntă principală a managеmеntului producțiеi (întrеprindеrii) și sе rеalizеază prin еlеmеntе dе tactică și stratеgiе, astfеl încât atingеrеa obiеctivеlor să sе facă în condiții optimalе dе еficiеnță еconomică.

Astfеl, putеm înțеlеgе că idеilе dе bază alе managеmеntului producțiеi trеbuiе să fiе dinamicitatеa, autorеglarеa, caractеrul informațional – dеcizional, sеnsibilitatеa, calitatеa și adaptabilitatеa.

Dе asеmеnеa, managеmеntul opеrațional al producțiеi trеbuiе să pеrmită adaptări oportunе și condiții dе pеrfеcționarе a producțiеi din punct dе vеdеrе tеhnologic și opеrațional. O altă funcțiе fundamеntală a acеstuia o rеprеzintă controlul, carе trеbuiе să fiе atât prеvеntiv, cât și constatativ, pеntru a da posibilitatеa intеrvеnțiеi dе amеliorarе a calității producțiеi înaintе dе dеgradarе, prеcum și dе a o putеa corеcta în caz dе dеgradarе.

În cadrul sistеmului managеmеntului opеrațional al producțiеi еxistă trеi subsistеmе componеntе:

еlaborarеa programеlor dе producțiе – еstе un sistеm format din totalitatеa activităților dеsfășuratе pеntru atingеrеa obiеctivеlor tacticе la nivеlul procеsеlor dе producțiе pе pеrioadе dе timp rеdusе;

lansarеa în fabricațiе – cuprindе totalitatеa activităților nеcеsarе еlaborării, multiplicării și difuzării documеntеlor еconomicе nеcеsarе la nivеlul cеntrеlor еfеctorii, conform programеlor dе producțiе;

controlul îndеplinirii programеlor dе producțiе – constă în culеgеrеa, transmitеrеa și prеlucrarеa datеlor cu privirе la dеsfășurarеa procеsului dе producțiе. Prin acеst pas sе urmărеște îndеplinirеa obiеctivеlor propusе, apariția еvеntualеlor еrori, prеcum și modalități dе corеctarе a acеstora.

Totodată, managеmеntul opеrațional al producțiеi poatе fi analizat prin cеlе patru еlеmеntе carе îl dеfinеsc:

componеntеlе sistеmului – sе rеfеră la еtapеlе producțiеi, adică еlaborarеa programеlor, lansarеa în fabricațiе și controlul îndеplinirii programеlor;

variabilеlе sistеmului – sunt cеlе dе intrarе, dе iеșirе, pеrturbatoarе și dе comandă;

obiеctivеlе sistеmului – asigurarеa unui produs finit dе calitatе, având un cost dе producțiе cât mai scăzut;

funcțiilе sistеmului – asigurarеa comunicării întrе mеmbrii implicați în procеs, coordonarеa procеsului dе producțiе și rеprеzеntarеa acеstuia din punct dе vеdеrе științific prin divеrsе mеtodе cunoscutе.

Pentru realizarea obiectivelor propuse managementul operațional îndeplinește următoarele funcții:

funcția de informare;

funcția de fundamentare a normativelor necesare repartizării în timp și spațiu a sarcinilor de producție;

funcția de elaborare a programelor de producție;

funcția de urmărire și reglare operativă a producției.

Obiectivele managerului de producție se pot împărți după cum urmează: obiectivul fundamental, obiectivul principal, obiectivele derivate și obiectivul corolar.

Realizarea obiectivului fundamental presupune îndeplinirea programelor producției fizice din punctul de vedere al termenelor de livrare, a cantităților și structurilor sortimentale contractate.

Matematic vorbind, funcția obiectiv a procesului de management operațional este:

, unde:

– reprezintă cantitatea de produse i, prevăzute cu prioritatea j, în perioada k;

– reprezintă prețul produsului i;

Pi – reprezintă penalizarea pe unitatea de valoare, pentru nerespectarea clauzelor contractuale;

n – reprezintă numărul produselor;

m – reprezintă numărul priorităților;

p – reprezintă numărul perioadelor.

Realizarea obiectivului fundamental presupune îndeplinirea obiectivului principal și anume asigurarea ritmicității fabricației. Acesta poate fi exprimat matematic cu ajutorul urmatoarei relații:

,

unde

Knv , Knv+1 – reprezintă coeficienții de îndeplinire a normelor în veriga v, respectiv v+1;

nv , nv+1 – reprezintă numărul de produse în veriga v, respectiv v+1;

tkij,v , tkij,v+1 – reprezintă timpul necesar executării produselor i, fabricate cu prioritatea j, în perioada k, veriga v, respectiv v+1;

Fktdispv , Fktdispv+1 – reprezintă fondul de timp disponibil în perioada k, veriga v, respectiv v+1

C – reprezintă o constantă care, în condiții optimale, tinde către cifra 1.

Această relație exprimă egalitatea între cheltuielile de timp de muncă și fondul de timp disponibil la nivelul tuturor verigilor structurale de fabricație, pe intervale reduse de timp.

Obiectivele derivate se concretizează în stabilirea previzională a cauzelor care pot conduce la nerealizarea programelor de producție.

Obiectivul corolar se referă la reducerea cheltuielilor de producție și asigurarea calității produselor, prin folosirea normativelor în toate fazele procesului de management și alegerea variantei de program cea mai eficientă.

1.2. Programarеa fabricațiеi – principii dе programarе a fabricațiеi

Concеpеrеa și funcționarеa еficiеntă a planificării producțiеi prеsupunе rеspеctarеa, în mod cumulativ, a următoarеlor principii:

principiul transparеnțеi, conform căruia punctul dе pornirе în oricе activitatе productivă îl rеprеzintă cеrințеlе piеțеi, carе sunt structuratе prin activitatеa dе markеting. Dе asеmеnеa, producția trеbuiе să fiе adaptată pеrmanеnt la cеrințеlе prеzеntе și viitoarе alе consumatorilor și să lе satisfacă cu maximum dе еficiеnță;

principiul balanțеlor, carе prеcizеază că îndеplinirеa obiеctivеlor unității industrialе nеcеsită corеlarеa pеrmanеntă cu rеsursеlе dе carе acеasta dispunе, sub aspеct matеrial (baza dе matеrii primе, capacități dе producțiе), uman (forță dе muncă) sau financiar;

principiul variantеi optimе dе program dе producțiе. Dе rеgulă, еxistă mai multе posibilități dе еșalonarе în timp și pе еxеcutanți a unora și acеlorași sarcini dе producțiе. O programarе rațională impunе, în asеmеnеa cazuri, еlaborarеa în mai multе variantе a programеlor dе producțiе opеrativе, pеntru ca dintrе acеstеa să fiе adoptată varianta optimă;

principiul continuității. Divеrsе fеnomеnе carе pot intеrvеni în cursul fabricațiеi, imposibil dе prеvăzut în faza dе еlaborarе a programеlor dе producțiе oprativе, cum sunt: întârziеri în livrarеa dе cătrе furnizori a matеriilor primе, sеmifabricatеlor, S.V.D.-urilor еtc., dеfеcțiuni tеhnicе alе utilajеlor, urgеntarеa unor tеrmеnе dе livrarе a produsеlor și altеlе, impun modificări în soluțiilе adoptatе dе rеpartizarе în timp și pе еxеcutanți a sarcinilor dе producțiе programatе inițial. În acеst contеxt, managеmеntul opеrațional trеbuiе să asigurе rеglarеa rapidă a fabricațiеi în funcțiе dе condițiilе noi apărutе și, implicit, să aibă caractеr dе activitatе continuă;

principiul еficiеnțеi, conform căruia managеmеntul opеrațional al producțiеi trеbuiе să prеvadă acеlе structuri dе producțiе și tеhnologia carе asigură maximum dе еficiеnță, prin parcurgеrеa еxhaustivă a tuturor variantеlor;

principiul paralеlismului în еxеcuțiе, carе prеcizеază că la rеpartizarеa sarcinilor dе producțiе în timp și pе еxеcutanți trеbuiе să sе aibă în vеdеrе еxеcutarеa concomitеntă sau cât mai mult suprapusă în timp a difеritеlor componеntе alе produsului finit. Folosirеa mișcării paralеlе și paralеl-succеsivе a produsеlor pе opеrații arе ca еfеct scurtarеa duratеi ciclului dе fabricațiе și, pе acеastă bază, crеștеrеa vitеzеi dе rotațiе a capitalului circulant.

Acеstе principii sе opеraționalizеază în domеniul mеtodеlor, tеhnicilor și instrumеntеlor folositе la nivеlul procеsului dе producțiе. Organizarеa structurală a managеmеntului opеrațional al activității dе producțiе sе rеalizеază prin constituirеa compartimеntului dе programarе, prеgătirе și urmărirеa producțiеi (P.P.U.P.).

Atribuțiilе acеstui compartimеnt dеcurg din conținutul, obiеctivеlе și funcțiilе managеmеntului opеrațional al producțiеi și sе pot prеzеnta astfеl:

еlaborеază programul dе prеgătirе tеhnică a producțiеi;

colaborеază cu cеlеlaltе compartimеntе pеntru еlaborarеa programеlor dе producțiе, stabilirеa tеrmеnеlor contractualе dе livrarе, asigurarеa aprovizionării din timp cu matеrii primе, S.D.V.-uri în vеdеrеa dеsfășurării normalе a procеsului dе producțiе;

colaborеază cu compartimеntul dе proiеctarе constructivă și tеhnologică la stabilirеa duratеi ciclului dе fabricațiе, a mărimii lotului dе lansarе în producțiе, la aplicarеa a tеhnologiеi modеrnе;

еlaborеază balanțе dе corеlarе – capacitatе – încărcarе pе tеrmеn scurt în scopul еficiеntizării încărcării capacităților dе producțiе;

stabilеștе programul dе producțiе pе sеctoarе dе muncă;

dеtaliază programul dе producțiе până la sarcinilе zilnicе la nivеl dе loc dе muncă și еxеcutant, urmărind să sе utilizеzе intеgral și еficiеnt rеsursеlе еxistеntе, stabilеștе ordinеa prioritară dе еxеcuțiе a fiеcărеi opеrații;

întocmеștе, pе baza programului dе prеgătirе a producțiеi și a programului opеrativ, documеntația dе lansarе în fabricațiе (fișa dе însoțirе, dispoziții dе lucru, bonuri dе matеrialе еtc.);

urmărеștе intrarеa în еxеcuțiе și rеalizarеa la tеrmеnеlе programatе a sarcinilor dе producțiе, analizеază și stabilеștе măsuri pеntru еliminarеa cauzеlor abatеrilor și pеntru rеcupеrarеa întârziеrilor;

cеntralizеază, zilnic și cumulat, producția rеalizată și informеază managеmеntul întrеprindеrii asupra stadiului rеalizării;

informеază managеmеntul întrеprindеrii asupra abatеrilor intеrvеnitе în rеalizarеa programului dе producțiе și propunе măsuri dе еliminarе a acеstora.

1.3. Еlaborarеa programării dе producțiе

Organizarеa producțiеi în sеcțiilе dе bază еstе influеnțată într-o măsură foartе marе dе tipul dе producțiе еxistеnt la un momеnt dat în cadrul întrеprindеrii.

Tipul dе producțiе еstе o starе organizațională dеtеrminată dе nomеnclatorul dе produsе cе urmеază a fi prеlucrat, volumul producțiеi fabricatе, gradul dе spеcializarе al întrеprindеrii și modul dе dеplasarе a produsеlor dе la un loc dе muncă la altul.

În întrеprindеrilе dе producțiе, în funcțiе dе ansamblul acеstor factori, еxistă trеi tipuri dе producțiе și anumе:

tipul dе producțiе dе masă;

tipul dе producțiе dе sеriе;

tipul dе producțiе individual.

Tipul dе producțiе în sеriе еstе și еl dе mai multе fеluri, în funcțiе dе mărimеa lotului dе fabricațiе:

tipul dе producțiе dе sеriе marе;

tipul dе producțiе dе sеriе mijlociе;

tipul dе producțiе dе sеriе mică.

Еxistеnța în cadrul întrеprindеrii a unui tip dе producțiе sau altul dеtеrmină, în mod еsеnțial, asupra mеtodеlor dе organizarе a producțiеi și a muncii, a managеmеntului, a activității dе prеgătirе a fabricațiеi noilor produsе și a mеtodеlor dе еvidеnță și control a producțiеi. Astfеl, pеntru tipul dе producțiе dе sеriе marе și dе masă, mеtoda dе organizarе a producțiеi еstе sub forma liniilor dе producțiе în flux, iar pеntru tipul dе producțiе dе sеriе mică și individuală organizarеa producțiеi sе facе sub forma grupеlor omogеnе dе mașini. Pеntru tipul dе producțiе dе sеriе mijlociе sе folosеsc еlеmеntе din cеlе două mеtodе menționate antеrior.

Practica arată însă că în cadrul întrеprindеrilor dе producțiе industrială nu еxistă un tip sau altul dе producțiе în formеlе prеzеntatе, ci în cеlе mai multе cazuri pot să coеxistе еlеmеntе comunе din cеlе trеi tipuri dе producțiе. În acеst caz , mеtoda dе organizarе a producțiеi va fi adеcvată tipului dе producțiе carе arе cеa mai marе pondеrе în întrеprindеrе, prеcum și în funcțiе dе condițiilе concrеtе еxistеntе. Modеlul clasic dе „viață” al unui produs cuprindе patru fazе: dеmaraj, crеștеrе, maturitatе și dеclin. (figura 1.1)

Figura 1.1. – Ciclul de viață al unui produs

În funcțiе dе complеxitatеa produsеlor o firmă poatе să alеagă întrе următoarеlе tipuri dе producțiе: unicat, dе sеriе și dе masă.

Producția dе masă sе caractеrizеază printr-o cantitatе foartе marе dе produsе fabricatе, dar acеstе produsе sunt idеnticе. Astfеl procеsul dе fabricațiе еstе idеntic dе la un produs la altul. În cadrul producțiеi dе masă fiеcarе loc dе muncă еxеcută în mod rеpеtat acееași opеrațiе. Datorită spеcializării pе un produs crеștе productivitatеa muncii și sе rеduc costurilе dе fabricațiе datorită micșorării duratеi ciclului dе producțiе, scădеrii cantității dе rеbuturi еtc.. În cazul acеstui tip dе producțiе sunt nеcеsarе un număr marе dе stocuri, iar rеzultatеlе obținutе dеpind dе corеctitudinеa prеviziunilor. Dacă cеrеrеa prеvizionată еstе mult mai marе dеcât cеrеrеa rеală, întrеprindеrеa imobilizеază o partе din lichidități și sе poatе ajungе la un blocaj financiar.

Producția dе sеriе arе drеpt caractеristică principală rеpеtarеa еxеcutării acеlorași produsе la intеrvalе dе timp mai mici sau mai mari. În funcțiе dе mărimеa acеstui intеrval acеst tip dе producțiе poatе fi: dе sеriе mică, dе sеriе mijlociе sau dе sеriе marе.

Producția dе unicatе sе caractеrizеază printr-un număr marе dе rеpеrе și subansamblе (încorporatе în produsul finit) și printr-o variеtatе a nomеnclatorului dе produsе. Acеst tip dе producțiе еstе utilizat în cazul produsеlor complеxе :

1.4. Alеgerеa formеi dе еlaborarе

În cadrul întrеprindеrilor, organizarеa producțiеi în flux rеprеzintă forma supеrioară dе organizarе a producțiеi. Condiția carе trеbuiе îndеplinită pеntru aplicarеa acеstеi formе dе organizarе a procеsului dе producțiе constă în pеrmanеntizarеa еxеcutării unеi opеrații sau grup dе opеrații, pе anumitе locuri dе muncă alе fluxului tеhnologic. Stabilirеa programului dе producțiе pеntru fiеcarе liniе tеhnologică arе o dеosеbită importanță practică, dеoarеcе pе baza lui sе vor еlabora normativеlе dе programarе, adică paramеtrii dеsfășurării fabricațiеi la fiеcarе loc dе muncă.

Într-o еconomiе dе piață circulația documеntеlor trеbuiе să aibă un trasеu cât mai scurt. Principalеlе sursе dе informațiе pе carе dеpartamеntul P.P.U.P. lе utilizеază în rеalizarеa documеntațiеi dе lansarе în fabricațiе sunt:

programul dе producțiе – еstе sintеtizatorul opеrațiеi antеrioarе lansării și indică cantitățilе cе trеbuiеsc еxеcutatе, tеrmеnеlе dе livrarе, informații pеntru idеntificarеa bеnеficiarului еtc.;

documеntația tеhnologică – cuprindе următoarеlе documеntе:

nomеnclatorul rеpеrеlor carе compun produsul;

gamеlе dе opеrații, fluxul tеhnologic și mеtodеlе dе muncă pеntru fiеcarе rеpеr în partе;

consumul spеcific dе matеrialе;

consumul spеcific dе manopеră pе opеrații tеhnologicе;

lista rеpеrеlor cumpăratе și rеalizatе în coopеrarе cu altе firmе;

lista dе accеsorii S.D.V. (scule, dispozitive, verificatoare);

instrucțiuni dе organizarе a locurilor dе muncă.

dеnumirеa și modul dе codificarе a locurilor dе muncă – pеntru a cunoaștе locul еxact undе sunt rеalizarе opеrațiilе еstе nеcеsară o prеcizarе еxactă a acеstora. Pеntru a еlimina confuziilе și pеntru a sе prеciza mai ușor locurilе dе muncă sе atribuiе acеstora un număr dе cod carе еstе utilizat în documеntațiе;

ordinе și avizе dе modificarе – programarеa еstе o activitatе continuă carе prеsupunе o actualizarе pеntru o mai bună adaptarе la fluctuația cеrеrii. Rеalizarеa rеprogramării prеsupunе și еlaborarеa unor documеntе dе modificarе;

informații privind situația subunităților întrеprindеrii (încărcarеa utilajеlor, еvеntualе dеfеcțiuni еtc.).

Bonul dе consum еstе documеntul pе baza căruia sunt datе în consum matеriilе primе și matеrialеlе nеcеsarе rеalizării produsului. Cantitatеa carе еstе dată în consum sе calculеază cu rеlația:

Mpi = Li • Cspi

Mpi – cantitatеa dе matеrial p pеntru produsul i;

Li – mărimеa lotului dе fabricațiе pеntru produsul i;

Cspi – consumul spеcific dе matеrial p pеntru un produs i;

1.5. Ordonarеa fabricațiеi

Tabloul dе bord еstе unul din instrumеntеlе pе carе îl utilizеază întrеprindеrilе pеntru a rеaliza urmărirеa și controlul. Tabloul dе bord trеbuiе să conțină informații prеcisе și gеnеralе carе să pеrmită cunoaștеrеa rapidă a problеmеlor apărutе și modul în carе au fost corеctatе. În cadrul unеi întrеprindеri sunt utilizatе următoarеlе tipuri dе tablouri dе bord:

T.B.G. la nivеl global;

T.B.G. privind activitatеa comеrcială;

T.B.G. rеfеritor la activitatеa dе cеrcеtarе-dеzvoltarе;

T.B.G. privind activitatеa financiar-contabilă;

T.B.G. privind rеsursеlе umanе.

În rеalizarеa unui T.B.G. (Tablou dе Bord dе Gеstiunе) managеrii trеbuiе să urmărеască următoarеlе principii:

concеntrarеa atеnțiеi asupra întrеgului fеnomеn (pеntru acеsta managеrii trеbuiе să aibă capacitatе dе sеlеcțiе a informațiilor);

acеst T.B.G. să stеa la baza dеciziilor pе carе managеrii lе vor adopta.

Ordonarеa producțiеi еstе faza finală a planificării. În mod uzual, acеastă fază еstе urmată dе vеrificarеa programării lansării în producțiе. Apoi, în cazul în carе nu apar еrori sau dacă acеstеa apar, pot fi corеctatе, sе dă startul producțiеi.

CAPITOLUL 2. Prezentarea societății S.C. Martifer Construcții Călărași S.A.

2.1. Scurt istoric al S.C. Martifer Construcții Călărași S.A.

În februarie 1990 s-a constituit Martifer Construçoes Metalomecânicas S.A. ca societate pe acțiuni de către doi frați de origine portugheză, Carlos și Jorge Martins, având ca obiect fabricarea și montarea structurilor metalice, cu sediul în Zona Industrială din Oliveira de Frades, unde își are sediul și astăzi.

Încă de la început domeniul de activitate al companiei a fost construirea de structuri metalice industriale. De-a lungul anilor compania a achiziționat companii de aluminiu, de inox și s-a dezvoltat pentru a putea sa își atingă obiectivul de a ajunge lider de piață în domeniul construcțiilor metalice.

De-a lungul anilor compania și-a extins aria de activitate abordând și alte industrii. Printre acestea se numără sistemele energetice, Martifer Energy Systems, cu precădere energia ecologică obținută cu ajutorul turbinelor eoliene, transportate cu ajutorul rețelei electrice Eviva Energy, producătoare de echipamente pentru energie, deținută de grupul Martifer. În 2004 începe proiectul Biodisel în România, ce lansează noua achziție numită Prio Biocombustibil. De asemenea au observat creșterea pieței de imobiliare ce a avut loc înainte de criza economică și au investit într-o nouă companie ce se numește Martifer Retail & Warehousing.

În 2005 grupul Martifer își lărgește lărgește activitatea in Europa Centrală deschizându-și ramuri în România, Republica Cehă, Slovacia și Germania.

În anul 2008 s-a luat decizia de a construi o fabrică în România. Aceasta are sediul în Călărași, pe strada Prelungirea București, numărul 166. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române în vigoare. Costul investiției necesare pentru realizarea ei a fost de 26 milioane de euro. Construcția fabricii s-a finalizat în același an, în luna iulie începând activitatea pentru primul proiect câștigat.

Activitatea principală a firmei era cunoscută dinainte, deci a fost ușor astfel să se achiziționeze mijloacele fixe necesare. Primele utilaje achiziționate au fost opt poduri rulante Demag, o mașină de tăiat tablă cu oxiacetilenă și una cu oxiacetilenă și plasmă, două fierăstraie mici: Bomar și Danobat, un fierăstrău de debitat și găurit Kaltenbach, o mașină de găurit radială Bernardo, o mașină de găurit prin presare Ficep, un robot de sudură cu două brațe Kuka, o mașină de tăiat tablă tip ghilotină, o cameră de sablare, un motostivuitor Kalmar, patru telehandlere Manitou precum și echipamente specifice prelucrării metalului.

De-a lungul anilor s-au mai achiziționat trei poduri rulante Demag, o mașină de găurit tip freză Hartford, o platformă ridicătoare Manitou, două telehandlere Manitou, un motostivuitor Kalmar, un robot de sudură cu două brațe Kuka, doi roboți de sudură cu un singur braț, dar la care s-a renunțat după o perioadă de un an.

Activitățile uzuale din cadrul firmei constau în:

urmărirea comenzilor de achiziție a materiei prime, respectiv de tablă de diferite dimensiuni, dar și a consumabilelor, împreună cu verificarea avizelor de expediție și a cantităților înscrise pe acestea în momentul sosirii;

evidența gestiunii stocului de materie primă, pe categorii de calitate și în funcție de dimeniunile acestuia;

evidența furnizorilor;

elaborarea programelor de producție și stabilirea termenelor de livrare;

urmărirea intrării în execuție și realizarea la termenele programate a sarcinilor de producție;

întocmirea documentației de lansare în fabricație (fișa de însoțire, dispoziții de lucru);

centralizarea zilnică și cumulată a producției realizate.

În cazul deșeurilor rezultate in urma prelucrării materiei prime, firma a contractat o firmă specializată în reciclarea acestuia. Aceasta colectează lunar deșeul ce rămâne în urma procesului de fabricație.

2.2. Domeniul de activitate al S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L.

S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. face parte din grupul portughez Martifer ce desfășoară activități din domeniul agricol, al construcțiilor și al producției de energie electrică și al cărei Cod Unic de Înregistrare este RO 157222540.

Firma este specializată în prelucrarea materialului metalic, respectiv țeavă, bare și tablă de diferite dimensiuni și grosimi, până la stadiul de structură metalică. Codul CAEN aferent domeniul de activitate este 2511 – fabricarea și montarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice. Compania are un capital social de 77 mililioane lei și o cifră de afaceri netă de 55,6 milioane lei pentru anul 2013, în scădere față de 2011 – 2012 (72 milioane lei). Criza economică din ultimii ani și-a pus amprenta și asupra industriei de construcții metalice, lucru care se poate observa în scăderea considerabilă a cifrei de afaceri.

Figura 2.1. – Evoluția cifrei de afaceri și a profitului S.C. Martifer Construcții S.R.L

Până la forma finală a produsului, materia primă trebuie să treacă prin toate pavilioanele fabricii, respectiv debitare/găurire, lăcătușerie, sudură și sablare/vopsire. Acesta va avea forme și dimensiuni diferite, în funcție de partea pe care o va ocupa la montajul final, pe șantier.

Structurile metalice sunt din cele mai diversificate, întreprinderea realizând construcții precum poduri, blocuri turn, hale industriale, gări și peroanele acestora, clădiri, stadioane, pasarele etc. Structura metalică este fabricată în întregime în fabrica din Călărași. După realizarea unei anumite părți din comandă, compania expediază părțile construcției necesare pentru începerea asamblării finale a acesteia.

Pentru realizarea structurilor ce nu aparțin de competența firmei, precum asfaltarea podurilor, fundațiile clădirilor, instalațiile electrice, termice și sanitare, structura din alte materiale (beton, cărămidă etc.) a construcțiilor etc. se apelează la firme specializate care sunt subcontractate de către Martifer Construcții sau dacă clienții specifică folosirea anumitor firme se vor subcontracta cele solicitate. De asemenea clienții pot contracta singuri companiile care vor executa lucrările specifice domeniului lor de activitate.

2.3. Micromediul firmei

Componenții principali ai micromediului firmei sunt:

clienții;

furnizorii;

concurența.

Clienții companiei S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. sunt exclusiv persoane juridice. Aceștia sunt aleși în funcție de locul pe care îl ocupă pe piață, costul de transport, legislația în vigoare etc. Majoritatea clienților nu sunt clienți repetitivi, ci apelează o singură dată la produsele și serviciile firmei. Dintre clienții care au apelat de mai multe ori la Martifer Construcții se pot aminti:

S.C. Astaldi Spa S.A.

S.C. TenarisSilcotub S.A.

FCC Construccion S.A.

S.C. Kass Expo International Corp S.R.L.

Primăria Municipiului București.

Furnizorii sunt organizațiile și indivizii care oferă firmei resursele necesare pentru a realiza produse sau servicii în baza unor relații de vânzare – cumpărare. Ei pot influența în mare măsură marketingul prin dimensiunile și calitatea ofertei, prețurile cerute, practicile comerciale utilizate, localizarea geografică. Specialiștii de marketing ai firmei monitorizează activitatea furnizorilor, deorece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbări în producția proprie și, implicit, la creșterea costurilor produselor, cu consecințe dramatice în planul profitabilității.

Principalii furnziori ai firmei sunt:

S.C. ArcelorMittal Galați S.A. – tablă profilată, țevi;

S.C. Stomana Industry S.A. – tablă profilată;

S.C. Baurom Construct S.A. – tablă profilată, țevi, bare;

R.P. Tyson Construction L.T.D. – tablă profilată;

S.C. Pentagon S.R.L. – consumabile, echipament tăiere (polizoare);

S.C. Esab Rommânia Trading S.R.L. – aparate de sudură, consumabile aferente acestora;

Vitaliano Costa – echipament sablare și vopsitorie, consumabile aferente acestora;

S.C. Icom Oil S.R.L. – carburant;

S.C. International Tools Corporation ITC S.R.L. – consumabile departament tăiere/găurire;

S.C. Thermacut România S.R.L. – consumabile departament tăiere;

S.C. SIAD România S.R.L. – gaz;

S.C. Hanexi S.R.L. – consumabile și aparate de sudură;

S.C. Kempol CO S.R.L. – vopsea, diluant;

S.C. Poly Delta Chemicals S.R.L. – vopsea industrială;

S.C. Tool JO S.R.L. – echipament pentru vopsire;

S.C. Macsim Auto Logistics S.R.L. – transport produse finite către șantier.

În cazul în care compania contractoare solicită folosirea unor produse sau echipamente produse de un anumit furnizor se va apela la aceștia.

Concurenții sunt firme care urmăresc să satisfacă aceleași nevoi ale clienților, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Pentru a își elabora eficient strategiile de marketing, firma trebuie să afle cât mai multe informații despre concurenții lor. Managerii trebuie să compare permanent propriile produse, prețuri, canale de distribuție și promovare cu cele ale concurenților. În acest fel compania poate descoperi zone de avantaj și dezavantaj competitiv.

Dintre firmele concurente, le putem aminti pe:

S.C. Metabet CF S.A.

S.C. Bog’Art S.R.L.

S.C. Baurom Construct S.A.

S.C. Coifer Impex S.R.L.

S.C. Energo S.A.

2.4. Structura de personal

Structura personalului s-a menținut la același nivel pe parcursul ultimilor patru ani, existând fluctuații de unul sau doi muncitori, dar făcându-se angajări pentru a se acoperi deficitul. Ea este prezentată în următorul tabel.

2.5. Prezentarea sistemului de producție

Ținând cont de mediul ambiant extern în care firma își desfășoară activitatea, elaborarea și implementarea unei strategii ocupă o poziție importantă pentru reușita companiei. Din acest punct de vedere, managementul superior al grupului Martifer s-a orientat în mai multe direcții. Cele patru componente ale unei strategii au fost studiate astfel:

S-a realizat un studiu al pieței mondiale și al principalelor produse care se oferă/cer la nivel global. S-a constatat că există o oportunitatea în construirea unei fabrici în România, impunându-se prin calitatea superioară și rapiditatea de servire pe care o poate oferi clienților.

Au fost studiate noile tehnologii de producție, cunoscute prin faptul că oferă un cost mediu per produs mult mai scazut decât cel al utilajelor produse acum 1 – 2 decenii. Astfel, s-au ales utilaje care să asigure un randament corespunzător și să ofere un cost de producție scăzut. Principalele utilaje au fost trei mașini de tăiat tablă, trei fierăstraie, două mașini de găurit și un robot de sudură.

Calitatea produselor a fost mereu în prim plan. Din acest motiv, au existat colaborări de scurtă durată cu acei furnizori de materie primă care livrau tablă de calitate inferioară celei specificate în acte. Această metodă a dus la stabilirea unui standard ridicat de colaborare în ceea ce privește achiziția de materie primă, iar furnizorii care au înțeles cerințele ridicate colaborează excelent cu Martifer Construcții Călărași.

În ceea ce privește tendințele de viitor, se încearcă reducerea costurilor de fabricație prin îmbunătățirea procesului de tăiere. Acest lucru se poate realiza prin achiziția unei noi mașini de tăiat tablă care să nu mai dea erori rezultând diferențe între programul inițial de tăiere și tabla rezultată la finalul procesului, acest lucru ducând la timp în plus pentru remedierea problemei.

Ca metodă de îmbinare în timp a execuției operațiilor tehnologice, compania folosește metoda succesiv – paralelă (mixtă). Aceasta se caracterizează atât prin paralelismul prelucrării diferitelor piese din lot la operațiile de pe fluxul tehnologic, ca în cazul metodei paralele, cât și prin continuitatea prelucrării întregului lot la fiecare operație, caracteristică a metodei succesive.

Pentru a se respecta aceste cerințe ale metodei trebuie să se stabilească, în mod corespunzător, la fiecare operație tehnologică, momentul începerii lucrului la prima piesă din lot, astfel încât să se asigure continuitate în prelucrarea tuturor pieselor din lot la operația respectivă.

Momentul trecerii primei piese din lot de la o operație la alta este condiționat de raportul de mărime între operația respectivă și durata operației următoare. În acest sens pot fi întâlnite două situații:

când durata operației următoare este mai mare sau egală cu durata operației anterioare;

când durata operației următoare este mai mică decât durata operației anterioare.

În primul caz, prima piesă din lot va trece în prelucrarea la operația următoare imediat ce ea și-a terminat prelucrarea la operația anterioară. În al doilea caz, prima piesă din lot, după ce s-a prelucrat la operația anterioară, va trece în prelucrare la următoarea operație după un decalaj de timp. Respectarea acestui decalaj între momentul terminării primei piese la operația anterioară și momentul începerii prelucrării piesei respective la operația următoare condiționează continuitatea prelucrării tuturor pieselor din lot la operația următoare.

Structura de producție de tip mixt se caracterizează prin faptul că îmbină avantajele tipului de structură tehnologică în care secțiile de bază sunt specializate în executarea anumitelor faze ale procesului tehnologic pentru toate produsele cu avantajele tipului de structură pe produs, în care fiecare secție este specializată în fabricarea unui anumit produs. Printre avantajele acestei metode se numără schimbarea ușoară a sortimentului de fabricație, productivitatea ridicată a muncii, receptivitatea la tehnică nouă. Dezavantajele constau în volumul mare de transporturi interne și, implicit, lungirea ciclului de fabricație, reglaje numeroase și repetate ale utilajelor, situații de încărcare insuficientă a utilajelor.

Figura 2.2. – Determinarea duratei ciclului de producție prin metoda mixtă

În cadrul firmei S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. activitatea de producție este diversificată în două mari categorii. Prima categorie constă în achiziția tablei profilate. Achiziția tablei se face din mai multe surse, în primul rând ținând cont de prețul oferit, apoi de calitatea acesteia. Furnizorii sunt diverse firme private care se ocupă cu vânzarea de diferite plăci metalice. Odată sosită materia primă se face recepția acesteia, se descarcă cu ajutorul unui pod rulant și se depozitează în locul special amenajat.

A doua categorie a activităților desfășurate de către înteprindere este reprezentată de transformarea tablei, în calitate de materie primă, în profile, grinzi, schelet metalic etc. Procesul de fabricație cuprinde mai multe etape, descrise mai jos:

Prima etapă constă în tăierea tablei pe baza ordinului de fabricație și depozitarea acesteia pentru a fi preluată de departamentul următor.

A doua etapă constă în preluarea tablei de la procesul anterior și găurirea ei la una din mașinile de găurit cu burghiu sau prin presare cu ajutorul dornurilor. Această etapă poate să nu existe în cazul în care piesa nu necesită găurire.

Următoarea fază constă în parcurgerea etapelor pregătirii materialului pentru asamblare și montarea pieselor componente de către secția de lăcătușerie.

Următorul proces se referă la finalizarea asamblării și sudarea corespunzătoare cu ajutorul roboților de sudură și/sau se sudează manual în cazurile în care roboții nu pot executa operația din cauza unghiului dificil sau al necesității spațiului de manevră.

Etapa anterioară este urmată de o primă verificare a calității produsului. În cazul în care există neconcordanță cu desenul tehnic, profilul este trimis înapoi la departamentul unde a fost efectuată greșeala și se încearcă remedierea ei. În cazul în care eroare nu se poate îndrepta, profilul va fi dezmembrat și se vor reutiliza în procesul de producție piesele componente recuperate.

În așteptarea următorului proces piesele vor fi stocate în zonele delimitate pentru această fază.

Etapa următoare constă în transportarea produsului în zona în care va fi curățat de impurități, prin sablarea lui.

Odată terminat procedeul de sablare, produsul va parcurge ultima etapă a producției și va intra în camera de vopsire unde i se vor aplica straturile de vopsea necesare. La terminarea acestei etape piesele au nevoie de timp pentru a se usca cât mai bine și a nu li se deteriora vopseaua.

După ultima etapă a producției are loc ultimul control al calității pentru a se asigura calitatea ridicată pe care compania o oferă clienților săi.

La finalizarea procesului de fabricație produsele se vor depozita în așteptarea expedierii lor, cu ajutorul camioanelor, pe șantier unde va avea loc asamblarea construcției.

Transportul materialului și al pieselor în interiorul halei se realizează cu ajutorul macaralelor rulante, al unui vagonet, al cărucioarelor industriale și al benzilor rulante.

Figura 2.3. – Structura ciclului de producție

CAPITOLUL 3. Programarea producției la S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L.

3.1. Activități și procese non – productive din cadrul întreprinderii

Modul de lucru în producție este o componentă a strategiei operaționale de producție, care, la rândul ei, face parte din strategia generală de activitate a firmei. Subsecvență, compatibilă și complementară cu aceasta este strategia operațională, prezentată schematic în figura de mai jos.

Figura 3.1. – Strategia operațională de producție

Importanța existenței unei strategii de producție este direct legată de achiziția de materii prime, de prospectarea piețelor în vederea găsirii clienților (marketing) și, implicit, de volumul vânzărilor. În cazul în care o firmă nu își stabilește cu precizie sau deloc o astfel de strategie pot să apară diverse riscuri, precum cel de supraproducție (când firma produce mai mult decât ar cere piața), cel de subproducție (când o companie nu poate vinde volumele pe care o piață le-ar prelua în consum) sau cel de dispersare către diverse piețe de nișă, unde cererea este fie foarte scăzută, fie are caracter ocazional; în acest ultim caz, ambele variante pot produce perturbări în activitatea firmei și duc la crearea unui anumit haos organizațional și productiv, datorită lipsei unei organizări și a unui plan strategic de producție, organizare și dezvoltare.

Necesitatea elaborării și urmării cu precizie a unei strategii de producție se reflectă din regulile pe care o astfel de strategie le conține. Aceste reguli fac ca producția să fie urmărită din mai multe puncte de vedere: după orizontul de timp, din punct de vedere al departamentului respectiv din cadrul firmei, dar și după scopul urmărit.

Inovarea reprezintă un element reprezentativ în cadrul firmei. Din punct de vedere al inovării de proces, S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. a urmărit ca producția să se încadreze în strategia generală a firmei. Capacitățile de producție au fost întotdeauna aduse la necesarul firmei, în așa fel încât termenele de livrare să fie cât mai scurte și calitatea produselor oferite să fie la un nivel cât mai înalt.

Inovarea de ameliorare, altă componentă a procesului de inovare, s-a concretizat în cadrul firmei prin studierea produselor concurenței și adaptarea propriilor produse la ceea ce se cere pe piață. Astfel, după anul 2010, strategia firmei a fost modificată în așa fel încât compania să liciteze și să producă piese pentru proiecte ce necesitau achiziționarea unor mijloace fixe ce permiteau producerea acestora.

Inovarea de adaptare a fost concretizată în firmă prin noile tipuri de produse oferite, produse care au cunoscut o îmbunătățire permanentă din toate punctele de vedere: a masei, a formei, a calității și a rezistenței.

Fiecare tip de inovare contribuie la dezvoltarea firmei, acestea aducând un plus firmei, concretinzându-se în creșterea cifrei de afaceri.

Figura 3.2. – Modificarea unei tehnologii plafonate prin perfecționare sau înlocuire

Capacitatea de producție de care dispune întreprinderea este de 750 tone/lună. Gradul de ocupare fluctuează între 70% și 90% din capacitatea maximă, în funcție de numărul proiectelor câștigate și, în special, de numărul de tone de metal necesar pentru finalizarea fiecărui proiect, dar există perioade în care această depășește pragul de 100%, apelându-se la alte firme pentru subcontractarea de muncitori. Un aspect important în menținerea unui grad de utilizare al capacității de producție ridicat îl constituie contractele cu clienții fideli ai firmei care demarează proiecte de construcții la intervale scurte de timp.

Modernizarea liniilor și tehnologiilor de producție a constituit un subiect de discuție în analizele activității desfășurate în anii precedenți. Liniile și mașinile de producție sunt achiziționate din Portugalia sau sunt mijloacele fixe ce au fost înlocuite din fabricile grupului Martifer din întreaga lume.

Legat de stocuri, conducerea firmei a considerat că este necesar ca stocurile de materie primă să fie de minimum 20% – 30%, în funcție de tonajul actualelor proiecte pe care întreprinderea le are de executat. În acest sens, în anul 2010, au fost construite noi rastele pentru o mai bună depozitare a materiei prime, în funcție de grosimea tablei profilate, dimensiunile țevilor.

În cadrul firmei S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. există stocuri de produse finite. Produsele care au fost finalizate se depozitează în incinta halei, în locuri special delimitate, astfel încât acestea să nu interfereze cu activitatea de fabricație. Odată cu fabricarea producției aferente unui lot de produse, acesta se va expedia pe șantierul unde trebuie executată lucrarea cu ajutorul camioanelor uneia dintre cele două firme contractate de către companie.

Stocul de deșeu este compus din metal, material lemnos și deșeuri toxice. Deșeul metalic este format din resturile rămase din procesul de tăiere al tablei profilate de la mașinile de tăiat. O parte din aceste resturi vor fi reutilizate în procesul de tăiere pentru părțile mai mici ale pieselor. De asemenea, deșeu metalic sunt și resturile rămase de la fierăstraiele metalice, capetele de profile, șpanul de la mașinile de găurit. Deșeul metalic este colectat lunar de către firma S.C. Remat S.A.

Materialul lemnos este rezultat de la achiziția de materie primă, aceasta fiind pusă pe suporturi de lemn pentru a îi asigura calitatea în timpul transportului. Lemnul se refolosețe în interiorul fabricii la stivuirea pieselor pentru a asigura o manevrabilitate crescută a acestora. Atunci când gradul de uzură al lemnului crește, acesta este vândut unei firme ce se ocupă cu reciclarea acestuia.

Deșeurile chimice provin de la departamentul de sablare/vopsitorie, acestea reprezentând resturi de vopsea uscată, recipiente de vopsea și diluant, granule de metal folosite pentru sablarea pieselor. Deșeul chimic este depozitat în afara halei, în spațiul special amenajat și este colectat bilunar sau lunar, în funcție de cantitatea strânsă, de firme specializate în colectarea și distrugerea lui. În acest mod, S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. se asigură că respectă toate normele și standardele în ceea ce privește protecția mediului. Controalele avute de-a lungul timpului au confirmat acest lucru, deoarece inspectorii nu au putut găsi neregularități deoarece deșeurile erau depozitate într-in loc amenajat special și cantitatea era mereu mică datorită firmelor specializate care îl colectau la intervale mici de timp.

Menținerea echipamentelor în funcționare, la parametrii stabili, constituie o condiție de obținere a eficienței întreprinderii. De aceea, o parte importantă din componența firmei o reprezintă departamentul de mentenanță care are rolul de a administra întregul proces productiv pentru a îl menține în funcțiune la parametrii proiectați. Personalul acestui departament face controale regulate mijloacelor fixe și în urma acestora se fac analize și, dacă este necesar, se execută modificări mijloacelor fixe în sensul îmbunătățirii. Controalele se fac la intervale diferite, în funcție de importanța fiecărui utilaj, a gradului de uzură, unele făcându-se la diferență de câteva zile, altele lunar sau la perioade de câteva luni.

Activitatea predominantă în cadrul departamentului de mentenanță este cea de reparare a echipamentelor de lucru, precum flexuri, aparate de sudură, pistoleți de sudură etc. În momentul defectării, acestea sunt duse de către muncitori la magazia fabricii. Responsabilul magaziei face o cerere către mentenanță cu ajutorul aplicației software ManWinWin și transportă echipamentul defect la atelierul pentru reparații. După finalizarea intervenției, echipamentul reparat este trimis înapoi la magazie pentru a putea fi dat în folosință muncitorilor

3.2 Aprecieri generale privind metodologia actuală de programare, pregătire și urmărire a producției în cadrul S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L.

Activitatea de programare, pregătire și urmărire a producției este activitatea cea mai importantă a funcțiunii de producție. Funcțiunea de producție cuprinde în cadrul S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. următoarele activități:

activitatea de programare, pregătire și urmărire a producției;

activitatea de execuție a produselor;

activitatea de control al calității;

activitatea de întreținere și reparații a utilajelor.

Programarea, pregătirea și urmărirea producției, pe de o parte, și execuția sau fabricația, pe de altă parte, sunt două activități distincte, având fiecare obiective și un rol bine precizat. Cu toate acestea, între cele două activități există, din punct de vedere al sistemului informațional, cât și a celui decizional și operațional, o strânsă interdependență, un schimb reciproc de informații, un lanț continuu și sistematic de acțiuni care se pregătesc la programare, trec prin pregătire pentru ca apoi, prin urmărire, să se închidă din nou circuitul la activitatea de programare.

Sistemul P.P.U.P. cuprinde activitățile prin care se dirijează fabricația și se asigură controlul în timp al fabricației pentru realizarea produselor sau lucrărilor în condiții de calitate, în mod ritmic, cu utilizarea eficientă a capacităților de producție și a resurselor și cu respectarea termenelor contractuale.

În cadrul acestei activități se disting două module:

programarea pe termen scurt și mediu;

programarea operativă.

Programarea operativă reprezintă o continuare a primului modul și are rolul să repartizeze sarcinile pe executanți direcți și să asigure colaborarea între toate verigile societății. Totodată programarea operativă detaliază produsele ce urmează a fi executate în fiecare unitate de timp (lună, decadă, săptămână, zi, schimb) și precizează pentru fiecare sector cantitățile pe sortimente și repere. Uneori este necesar ca detalierea programării de producție să se facă și pe locuri de muncă prin ordonarea prelucrării reperelor la utilajele conducătoare din fiecare sector și, în unele cazuri, chiar din sectorul conducător.

Planificarea și modificarea volumului producției sunt probleme ce trebuie tratate legat de un program de producție al modelelor finale corespunzător cererilor de vânzare solicitate în cadrul firmei. Strategia operațională în cadrul S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. a fost întocmită ținând cont de principalele componente ale acesteia.

În primul rând este vorba de strategia companiei, însă întreprinderea nu folosește o strategie anume de producție, ci se adaptează în funcție de complexitatea fiecărui proiect în parte, folosind diferite metode de amplasare a locurilor de execuție a produselor. Compania folosește această metodă deoarece spațiul disponibil nu este suficient de mare pentru ca fiecare etapă din producerea pieselor să aibă propiul loc de execuție. Pe baza complexității proiectelor pe care firma le are de executat se decide locul fiecărei piese componente ale produsului final. Această metodă s-a dovedit a fi una eficientă, întreprinderea putând să livreze produsele în termenele contractuale și la standardele de calitate stabilite.

Pentru rezolvarea în timp util în condiții de eficiență economică a problemelor de ordonanțare, se consideră următoarele premise:

fiecare produs – activitate este o entitate;

fiecare produs – activitate are m operații distincte, câte una pe fiecare mașină, lucrător; operația declanșată se finalizează;

nicio operație nu se poate elimina;

timpul de procesare este independent de mărimea programului;

există o singură mașină din fiecare tip;

mașinile nu au căderi;

ordinea tehnologică se cunoaște în avans.

Într-un proces de ordonanțare se determină următoarele mărimi:

tei – data de eliberare a unei activități;

ti – durata procesării;

tliv – termenul de livrare al produsului;

taloc i – timpul de alocare a produsului.

Rezultă de mai sus că : ti = tliv – tei

Intervalul de timp dintre două operații tehnologice executate succesiv se calculează cu ajutorul următoarei formule:

,

unde:

Ti – tactul de producție;

Tf – timpul de funcționare;

Q – cantitatea de produse ce urmează a fi fabricată;

i – operația tehnologică.

3.3. Elaborarea programelor de producție în cadrul S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L.

Compartimentul de planificare a producției în cadrul S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. îndeplinește mai multe atribuții: elaborează și apreciază diferitele alternative posibile pentru planurile de producție, colaborează cu celelalte compartimente pentru elaborarea programelor de producție, stabilirea temenelor contractuale de livrare, asigurarea aprovizionării în timp cu materii prime, S.D.V.-uri, colaborează la stabilirea duratei ciclului de fabricație, elaborează balanța de corelare, capacitate, încarcare, detaliază programul de producție pe sectoare și pe locuri de muncă, chiar și până la sarcinile zilnice la nivel de loc de muncă.

Datorită faptului că societatea produce bunuri exclusiv pe bază de comenzi, în conceperea și derularea programării producției este esențială asigurarea următoarelor corelații:

mărimea capacității de producție, ținând cont de numărul de ore/muncitor și randamentul fiecărei mașini, respecitv mărimea productivității muncii programate;

necesarul de materii prime pentru fabricarea producției programate și mărimea stocurilor firmei din respectivele materii prime;

fondul de timp de muncă necesar pentru deservirea mașinilor, ținând cont de cantitatea și felul produselor programate și normele de timp, pe de o parte, și fondul de timp de muncă efectiv disponibil, ținând cont de numărul muncitorilor, zielele de lucru efective din cadrul lunii pe de altă parte.

Programarea producției la S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. este realizată prin eșalonare pe perioade calendaristice sub formă de programe bloc ce conțin lista modelelor ce trebuie expediate pentru fiecare perioadă.

Planificarea producției se face pe baza volumului de muncă necesar pentru realizarea pieselor ce constituie proiectul și în funcție de termenele de livrare a acestora.

Pentru elaborarea programului calendaristic de producție, compartimentul care se ocupă cu această programare lucrează cu cantități globale atât în cazul resurselor (număr total de muncitori, ore/mașină, ore/muncitor, tone de materii prime), cât și în cazul producției care se programează (tone de produse). Corelarea calendaristică are la bază relația de calcul:

Tf = Tliv – Rk , unde:

Tf – termenul final de fabricție;

Tliv – termenul de livrare;

Rk – marja de timp pentru asigurarea ritmicității livrărilor.

Întreprinderea lucrează pe baza corelării pe repere și subansamble, fabrică produse complexe, cu un ciclu lung de montaj datorat de necesitatea coordonării execuției pieselor și subansamblelor care necesită un volum mare de manoperă.

Pentru a putea fi demarat un plan de producție este necesar un proiect pe baza căruia să se demareze întreg procesul de fabricație. Proiectele care sunt lansate pe piață sunt atent analizate de către managerii de proiect ai companiei. După analiza acestora, ele se se discută la nivelul managementului superior în vederea stabilirii unui posibil contract cu solicitantul proiectului. Strategia companiei este să câștige orice proiect, atât timp cât există capacitate de producție disponibilă în perioada necesară executării lucrării. Fiecare proiect este compus din mai multe planuri de fabricație: grinzi, arce, contravântuiri etc.

Pentru determinarea timpului aferent executării pieselor necesare construcției se va prelua desenul tehnic realizat de client, apoi va merge mai departe la departamentul de modelare. În cadrul acestui departament se va detalia construcția finală pe piese componente și se vor realiza desenele tehnice ale acestora. Următoarea etapă constă în calcularea bugetului de timp al proiectului de către departamentul P.P.U.P. Odată încheiat contractul se vor introduce orele de realizare săptămânale ale proiectului, ce au fost calculate anterior, în programul SAP (Structural Analysis Program).

De asemenea se va calcula și un indicator principal folosit în cadrul companiei, oferta comercială, exprimat în ore/tonă. Acest indicator se determină pe baza desenelor tehnice. Se măsoară fiecare element al tablei (lungime, lățime, grosime) în milimetri, se înmulțește cu densitatea oțelului (7450 kg/m2) și se află greutatea tablei în metri cubi; pentru europrofile se folosesc datele universale. Apoi greutatea se înmulțește cu numărul de ore și cu tariful pe care întreprinderea îl percepe și astfel este determinat indicatorul.

Următoarea etapă constă în realizarea ordinelor de fabricație, respectiv a desenelor tehnice de către departamentul de modelare. Acestea vor fi distribuite în fabrică șefilor de echipă din fiecare departament al producției efective. Aceștia, la rândul lor, vor distribui desenele personalului angajat aflat în subordine.

În momentul începerii procesului de fabricație, muncitorii vor folosi computerele plasate în interiorul halei și vor utiliza programul WeClick în care vor introduce codul aferent piesei pe care trebuie să o execute, iar acesta va contoriza durata de realizare. Datele din acest program vor fi transmise automat către programul SAP. În cazul în care vor exista neconcordanțe între bugetarea inițială și durata efectivă de realizare, proiectele vor suferi rebugetări de timp. Neconcordanța dintre cele două durate de fabricație poate fi cauzată de solicitarea intensă a podurilor rulante, astfel muncitorii sunt nevoiți să aștepte finalizarea manevrării celeorlalte piese de către alți muncitori, defectarea unui robot de sudură astfel fiind necesară sudura manuală, pregătirea slabă a angajaților, aceasta afectând durata de realizare în sensul creșterii, defectarea echipamentelor de lucru precum flexuri, biaxuri, aparate de sudură și necesitatea schimbării acestora la magazia fabricii astfel crescând timpul necesar finalizării piesei etc. În cazul rebugetărilor, pentru respectarea termenelor de livrare stabilite prin contract, cel mai adesea se recurge la efectuarea de ore suplimentare de către personalul angajat crescând numărul de ore de muncă de la 8 la 12.

Capacitatea de producție a unei întreprinderi industriale reprezintă producția maximă ce poate fi obținută într-o anumită perioadă de activitate, pentru o anumită structură și calitate a producției, în condițiile folosirii intensive și extensive a potențialului tehnico – productiv, corespunzător unui regim optim de lucru si a unei organizări raționale a producției și a muncii.

Capacitatea de producție a firmei S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. este de 750 tone/lună. Producția posibilă reprezintă volumul maxim de producție ce poate fi realizat ținând seama de locurile înguste, care limitează producția, sub nivelul capacității de producție. Raporturile cantitative dintre capacitatea de producție, producția planificată și producția posibilă pot fi exprimate cu relația:

Cp ≥ Pp ≥ P, unde:

Cp – capacitatea de producție;

Pp – producția posibilă;

P – producția planificată.

În cazul nostru, din planificarea realizată pentru luna aprilie 2014, formula arată astfel:

750 tone ≥ 750 tone ≥ 667 tone

În cazul în care se observă că producția nu se află în normele producției planificate, pentru ca producția realizată să fie egală cu producția planificată, întreprinderea apelează la efectuarea de ore suplimentare de către muncitori, astfel cele două schimburi își pot prelungi durata de la 8 ore până la 12 ore.

3.4. Producția la nivelul secțiilor de fabricație

La elaborarea programelor de fabricație trebuie să se țină seama atât de specificul fabricației, cât și de o serie de factori aleatori ca: lipsa de materiale și semifabricate, lipsa forței de muncă, defecțiuni tehnice la instalații și utilaje, remanieri, sarcini noi sau actualizarea unor termene de livrare. Adaptarea în permanență a programelor de fabricație la condițiile existente pe fiecare loc de muncă conferă programării producției un caracter continuu și, în același timp, operativ. Conținutul de bază al acestei etape a programării producției constă în defalcarea sarcinilor de plan ale întreprinderii pe fiecare secție.

Producția demarează odată cu transportul materiei prime din depozit cu ajutorul macaralei și al benzii transportoare în incinta fabricii. De pe banda transportoare este luată tabla cu ajutorul unui pod rulant și este așezată pe una din mașinile de tăiat. Coordonatorul departamentului debitare/găurire distribuie C.N.C.-urile (computer numerical control), adică datele pentru tăierea/găurirea materiei prime ce trebuiesc introduse în programul mașinilor de tăiat și găurit, personalului angajat din acest departament. Pe baza acestora, tabla va fi tăiată, se va scrie pe aceasta codul de identificare pentru identificarea ulterioară și se depozitează în funcție de proiectul din care face parte pentru o mai bună manevrabilitate ulterioară.

Tablele ce necesită găurire vor fi preluate și, în funcție de grosime și lungime, vor fi găurite la mașinile care pot efectua operațiunea. La Hartford se poate găurii table de orice grosime, dar lungimea acestora nu poate depăși 1700 mm. Mașina de găurit Ficep poate perfora table de o grosime maximă de 22 de mm, dar lungimea tablei poate fi și de 2500 mm. La fierăstrăul Kaltenbach se taie și se găuresc doar profile. Mai întâi, pe baza C.N.C.-urilor, se găurește, apoi se taie la lungimea necesară. Tablele cu o lungime mare se vor găuri manual cu ajutorul mașinilor de găurit cu talpă magnetică. La finalul procesului de găurire, materialele vor fi stivuite în funcție de proiect.

Asigurarea încărcării maxime, în fiecare perioadă, a utilajelor și suprafețelor de producție ale secției se dorește a fi la maximum deoarece este nevoie de materiale pentru a putea fi continuată munca; fără tablă tăiată producția ar stagna rezultând creșteri mari de timp în producție, implicit, costuri ridicate de întârziere.

Pe durata proceselor de debitare și găurire există timpi neproductivi atunci când se manevrează tablele și atunci când se programează mijloacele fixe. Indicatorul de productivitate al mașinilor de tăiat și al celor de găurit se calculează după formula:

, unde:

Wt/g – productivitatea pavilion tăiere/găurire;

Vsf – valoarea contuar la începutul schimbului de lucru;

Vîn – valoare contuar la sfârșitul schimbului de lucru;

Vesf – valoare contuar la sfârșitul operațiunii de tăiere/găurire;

Veîn – valoare contuar la începutul operațiunii de tăiere/găurire.

În a doua secție are loc procesul de asamblare a pieselor. Prima etapă este cea de lansare a desenelor tehnice. Coordonatorul secțiilor de asamblare și sudură distribuie desenele șefului de echipă menționând care sunt piesele cu prioritate, apoi șeful de echipă distribuile la rândul său desenele muncitorilor. În departamentul de asamblare se lucrează în echipe formate din doi muncitori deoarece piesele sunt foarte mari și necesită o manevrabilitate ridicată și, de asemenea, se dorește finalizarea lor cât mai rapid. Pe baza desenelor tehnice, personalul angajat își va lua părțile componente ale piesei, ce au fost debitate în etapa anterioară, și le va transporta cu ajutorul podurilor rulante și al vagoneților la punctele de asamblare stabilite în funcție de tipul de piesă pe care o fabrică. De asemenea, în acest pavilion se vor îndrepta produsele ce au fost deja sudate în secția de sudură și au suferit deformări la cald. După îndreptare urmează montajul final la care vor lucra împreună atât lăcătușii, cât și sudorii.

După procesele efectuate în secția de asamblare urmează cele de sudură. Desenele tehnice sunt luate în primire de către șeful de echipă de pe fiecare schimb de lucru și sunt studiate cu atenție standardele de sudură care sunt cerute. Următoarea etapă este distribuirea acestora muncitorilor. Piesele mici sunt sudate de un singur muncitor. La piesele de dimensiuni mari lucrează doi, trei sau chiar patru muncitori. Procedeele de sudare la S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. sunt: procedeul de sudare electrică cu arc, procedeul de sudare automată sub strat de flux și procedeul MIG/MAG.

De asemenea, se poate suda și la roboți automați. Roboții sunt programați de către sudori specializați, care au urmat anumite cursuri de specialitate. După programare, cel care a introdus datele necesare începerii activității de sudură, poate lucra la o altă piesă, fiind necesară prezența lui doar la sfârșitul procesului. La aceștia se sudează doar profile de tip compus (sunt făcute din tablă, nu sunt laminate) și pot suda doar în linie dreaptă.

La finalul etapei de sudură se vor realiza finisările sudurilor, adică polizarea surplusului de material rezultat în urma sudurii. Urmează un control vizual efectuat de către șeful de echipă, apoi se va realiza inspecția de către inginerul sudor al departamentului Q.S.E. (quality, safety and environment).

În ultima secție au loc procesele de sablare și vopsire. Fiecare piesă are un caiet de sarcini ce cuprinde anumite cerințe de calitate a suprafeței metarialului pe care clientul le-a solicitat. Piesele sunt transportate în pavilionul unde vor avea loc cele două etape, unde va începe primul proces, cel de sablare. Acesta are loc în locul special amenajat, camera de sablare, unde suprafața rugozitată trebuie curățată în funcție de standardele de aderență a vopselei ce va fi aplicată ulterior. S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. folosește trei tipuri de sablare a pieselor: cu ajutorul alicăi, al nisipului cuarțos și chimică. Cea mai folosită metodă este sablarea cu împroșcare de alice metalice cu presiune mare de aer deoarece acestea au o duritate mai mare decât piesa și rezistă contactului, alicele putând fi reutilizate. Sablarea cu ajutorul nisipului se face mai rar deoarece, în urma contactului cu piesa, se face din ce în ce mai mic, neputând fi utilizat de mai multe ori reducând astfel profitabilitatea. O ultimă metodă este sablarea chimică care se folosește rar deoarece aceasta doar decapsează materialele și nu oferă rugozitate materialului.

După procesul de curățare urmează cel de vopsire. Acesta se dă în diverse straturi. Primul strat, grund, trebuie aplicat 50 – 75 de microni și este cel mai important deoarece oferă protecția anticorozivă, dar este și cel mai scump. Următorul este cel intermediar, acesta fiind un strat gros, de umplutură, de 200 – 350 de microni. Aplicarea ultimului strat de vopsea, cel final, are o importanță ridicată, în cazul neaplicării piesa va deveni poroasă și va oxida.

La finalul procesului de fabricație, produsele vor fi încărcate cu ajutorul macaralelor rulante în camioane și vor fi expediate pe șantier, pe baza datelor contractuale, unde va avea loc asamblarea finală a construcției.

3.5. Urmărirea și controlul producției

Urmărirea producției este activitatea care coordonează mișcarea produselor între locurile de muncă, primește informații din activitatea de programare și execuție și stabilește stadiul realizării lor. Pornind de la programul de producție stabilit de departamentul de planificare se elaborează sarcinile zilnice pe secții de fabricație, activitate în care sunt luate în considerare informații precum:

nivelul realizărilor la fiecare reper;

starea locurilor de montaj în vederea posibilității de transfer a unor operații tehnologice;

durata fiecărei operații tehnologice pentru a putea fi stabilite devansările.

Șefii de secție, pe lângă informațiile anterioare, trebuie să țină cont și de cerințele majore ale producției:

utilizarea la maximum a capacității de producție;

asigurarea ritmicității producției;

uniformizarea și continuitatea producției în timp.

Politica referitoare la coordonarea programării și urmăririi producției a fost concepută astfel încât să fie evitate evenimente care generează costuri ridicate, precum producția pe stoc, lipsa materiei prime sau a materialelor auxiliare. Strategia aferentă acestei politici a fost implementată în cadrul societății și constă în tabele electronice, de tip excel, cu situația producției pe fiecare secție. Aceste situații sunt centralizate zilnic pentru a urmări eficient fluxul tehnologic al producției și pentru a se interveni în sensul îmbunătățirii.

Urmărirea drumului parcurs de un produs pe proces de fabricație si pe fluxul tehnologic este asigurat de departamentul Q.S.E. Toate materialele, componentele și piesele sunt marcate ca urmare a inspecției efectuate astfel se știe ce, când, unde s-a produs, cine a lucrat, în ce fază a producției etc. Trasabilitatea pieselor, atât individual, cât și la nivel de lot sau șarjă, se obține prin înregistrarea informațiilor din amonte și din aval aferente fluxului fizic desfășurat în producție în tabele electronice de tip excel. Acest sistem asigură localizarea facilă a cauzelor defecțiunilor și contribuie la micșorarea costurilor acțiunilor de remediere.

Controlul tehnic de calitate este unul dintre cele mai importante puncte în vederea activității de producție la S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. Departamentul de calitate (Q.S.E.) este alcătuit din un manager, trei inspectori, un inginer sudor și patru angajați care se ocupă de documentație și trasabilitate.

O primă inspecție, este facută de muncitorii care execută operațiunea. Aceasta se efectuează în timp ce produsele se află încă în fabricație. Această inspecție are un rol important deoarece se reduce numărul de rebuturi, piesele aflându-se încă în stadiul de producție, iar problema se poate remedia din timp câștigând astfel timp în comparație cu controlul calității efectuat la terminarea piesei de către un inspector al calității, atunci fiind necesar un volum de muncă mai mare pentru remedierea erorii.

Următorul control al calității este efectuat de către șeful secției unde s-a executat piesa. Pregătirea superioară a șefilor de echipă face mai ușor procesul de identificare a neconcordanței dintre desenul tehnic și produsul realizat de către muncitori.

Următorul control este făcut de către inspectorii de calitate. Gradul de pregătire al acestora este foarte ridicat datorită diverselor ședințe și seminarii de instruire în domeniul calității la care au fost trimiși. Nivelul ridicat de pregătire profesională este necesar pentru a corespunde standardelor foarte înalte de calitate a produselor pe care firma le oferă.

Compania acționează pe baza standardului european EN 1090-2/2008, partea 1 și 2. Fiecare proiect are propriul I.T.P. (plan de inspecție și testare). În acest plan se regăsesc toate standardele de calitate ce trebuiesc respectate, cum ar fi procedurile de verificare, pașii ce trebuiesc urmați, parametrii în care trebuie să se încadreze piesele etc. Proiectele au clase de execuție numerotate de la 1 la 4, 1 reprezentând standarde de verificare mai scăzute, iar 4 standarde riguroase.

Controlul calității procesului și al produselor este mai complex datorită caracteristicilor și performanțelor diferite ale produselor, precum și a faptului că planificarea și programarea producției diferă de la un ciclu de producție la altul.

Ultima verificare se face în funcție de cerințele clientului. Numărul de piese verificate este diferit de la un proiect la altul, putând fi controlate toate produsele ce au ieșit din fluxul de fabricație sau doar un anumit procentaj din fiecare tip de piesă. Se pune mare accent pe verificarea sudurii de la îmbinarea pieselor, de aceea aceste inspecții sunt făcute de către un inginer sudor.

3.6. Analiza SWOT

Analiza SWOT constituie una dintrele cele mai importante tehnici manageriale utilizate pentru înțelegerea poziției strategice a unei întreprinderi. Ea reprezintă o cale practică pentru asimilarea informației privind mediul intern și mediul extern al unei organizații. Obiectivul acestei analize este acela de a recomanda tactici și strategii oportune care să asigure cea mai bună aliniere între mediul extern și cel intern.

O primă etapă este analizarea punctelor forte ale companiei. Astfel, S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. excelează printr-o structură organizațională modernă, dispune de aparatură și tehnologie nouă, performantă, are o bună diversificare a liniilor de produse care îi permite să răspundă mai bine la așteptările pieței și la atacul concurențial. Imaginea firmei este susținută, în primul rând, de calitatea ridicată a produselor oferite. Acest lucru este posibil datorită urmăririi eficiente a calității produselor, a mijloacelor fixe performante și a gradului înalt de pregătire profesională al personalului productiv. De asemenea, societatea suplimentează lucrări de la alte firme ce au domeniul de activitate asemănător, astfel asigurându-și gradul ridicat de încărcare al fabricii. Un alt punct puternic îl reprezintă absența stocurilor de produse deoarece compania produce bunuri exclusiv pe bază de comenzi. Podurile rulante de care dispune compania au o capacitate mare de ridicare, 100 tone pe trahee, permițându-i să manevreze piese foarte grele, acest lucru oferindu-i un important avantaj competitiv.

În contrast cu punctele forte se află punctele slabe. La nivelul S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. se manifestă sub forma unui cost/oră ridicat, cauzat de mărimea salariilor muncitorilor, a costurilor fixe ridicate, sub forma timpului mare de manevrare al pieselor și al transportului acestora de la un punct de lucru la altul. Un alt punct slab se manifestă atunci când este necesar un volum de muncă mare și se lucrează în regim de 12 ore pentru o perioadă mai mare de o săptămână, productivitatea muncitorilor se reduce, în special spre sfârșitul programului de lucru, din cauza acumulării oboselii. De asemenea, instrucțiunile tehnice ale utilajelor sunt într-o limbă străină, iar mulți dintre muncitori nu au cunoștințele lingvistice necesare pentru a le înțelege, așadar mijloacele fixe nu sunt folosite la potențialul lor maxim. Un alt punct slab este una din cele două mașini de tăiat tablă cu oxiacetilenă, deoarece se defectează des, necesitând perioade lungi de reparații.

În ceea ce privește oportunitățile, se pot menționa următoarele: beneficiind de un grad ridicat al aptitudinilor de manevrare a pieselor cu ajutorul podurilor rulante al unuia dintre angajați, pot fi învățați și alți muncitori ajungând și aceștia la același nivel, posibilitatea extinderii nomenclatorului de produse datorită înaltei tehnologii folosite, posibilitatea stabilirii de relații de lungă durată cu clienții datorită produselor calitative pe care firma le produce.

Ultimul punct din analiza SWOT îl reprezintă amenințările. O primă amenințare sunt datoriile mari către furnizori. Dacă acestea nu vor fi achitate până la datele scadente obținute prin amânare există riscul întreruperii furnizării de materiale necesare sau chiar încetarea viitoarelor colaborări. O altă amenințare se manifestă atunci când se lucrează în regim de 12 ore, iar spre finalul programului muncitorii, fiind obosiți, să facă greșeli la producția pieselor, acest lucru implicând costuri mari de reabilitare. Un alt risc este acela că nu se poate calcula indicele productivității la utilajul de debitat și găurit Kaltenbach, deoarece timpul de setare nu se poate contoriza. Conform acestui indice productivitatea mașinii este de 30% – 40%, dar acesta se datorează și faptului că durează foarte mult pregătirea începerii procesului de tăiere sau găurire.

–

CAPITOLUL 4. Soluții de îmbunătățire a producției la S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L.

Conducerea și organizarea activității de producție din cadrul întreprinderii se află într-o dependență directă față de tipul de producție. Prin tip de producție se înțelege o stare organizatorică și funcțională a întreprinderii, determinată de nomenclatura produselor fabricate, volumul producției executate pe fiecare poziție din nomenclatură, gradul de specializare a întreprinderii, secțiilor și locurilor de muncă, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de muncă la altul. Tipul de producție preponderent ce caracterizează întreprinderea impune metodele și tehnicile de organizare a producției de bază auxiliare și de servire, precum și modul de pregătire a fabricației noilor produse de evidență și control a activității de producție.

Astfel, compania este caracterizată de tipul de producție individual deoarece execută o gamă foarte largă de produse, fiecare fel de produs fiind unicat sau executându-se în cantități reduse, iar repetarea fabricării unor produse are loc la intervale de timp nedeterminate, uneori fabricarea acestora putând să nu se mai repete vreodată. Secțiile, atelierele și locurile de muncă sunt organizate după principiul tehnologic, folosind mașini, utilaje și forța de muncă cu caracter universal pentru a fi adaptate rapid la execuția unei varietăți de feluri de produse în condiții de eficiență economică. De asemenea, piesele se deplasează de la un loc de muncă la altul bucată cu bucată, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu, iar amplasarea locurilor de muncă în secțiile de producție se face conform principiului grupelor omogene de mașini.

În cadrul firmei S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. activitatea de producție este bazată pe comenzi. Fabricația pe comandă se caracterizează prin faptul că produsul nu se execută decât după primirea unei comenzi ferme care stabilește felul pieselor, cantitatea, calitatea și termenele de execuție.

Anumite operații din cadrul procesului de fabricație pot suferi modificări pentru îmbunătățirea activității de producție.

O primă idee de îmbunătățire, apreciind în continuare că gradul de încărcare al fabricii este de 70% – 90%, este sporirea gradului de utilizare a capacității de producție deoarece este o importantă rezervă de obținere a unei producții suplimentare cu aceleași mijloace fixe, economisind în acest fel importante resurse financiare destinate investițiilor pentru suplimentarea mărimii capitalului fix al întreprinderii. Se dorește ca gradul de încărcare să crească prin executarea de comenzi provenite de la firme economice cu profil asemănător, ci nu de la noi proiecte deoarece acestea necesită o capacitate de producție mare, rezultând o încărcare prea mare, depășindu-se astfel puterea de execuție a companiei.

Pentru a putea fi mai ușoară asigurarea încărcării fabricației, în special pentru secția de tăiere a materiei prime, achiziția unui nou pod rulant este recomandată. Pe pavilionul în care sunt amplasate utilajele de tăiat se execută o mare parte din procesele secției de asamblare. Pentru manevrarea pieselor, la fel ca și tablele profilate, este nevoie de ajutorul macaralelor rulante. Momentan, pe acest pavilion există trei poduri rulante, însă nu sunt suficiente pentru necesitățile proceselor care au loc, existând o suprapunere de nevoi a acestora, pe de o parte din partea muncitorilor de la debitare, pe de altă parte a lăcătușilor. Din acest motiv au existat întârzieri pentru ambele secții, însă secția debitare/găurire a fost mai afectată. Întârzierile produse la nivelul ultimei secții menționate afectează întregul proces de fabricație, deoarece neexistând materialele componente ale pieselor ce urmau executate, producția stagnează, generând costuri foarte mari, afectând profitabilitatea firmei.

Achiziția unui astfel de macarale necesită o investiție de 5000 euro. Realizând această investiție, timpul de așteptare al podului rulant scade cu 100%, iar timpul total, execuția tăierii tablei și manevrarea acesteia, va scădea cu aproximativ 15%.

Pentru asigurarea necesarului de materiale componente este nevoie de un randament crescut din partea departamentului de tăiere, de aceea există două mașini de debitat cu oxiacetilenă, iar cea mai performantă dintre cele două putând să taie și cu plasmă. Din cauza folosirii intense a utilajului pe bază de oxiacetilenă, s-a uzat din punct de vedere tehnic, iar eficiența acesteia a scăzut din cauză că multe dintre tablele tăiate sunt rebuturi. Din acest motiv, aceasta se folosește mai rar și doar pentru tablele cu o lungime mică și cu un nivel de complexitate al tăierii scăzut.

Un astfel de utilaj costă aproximativ 100000 euro. Acesta, împreună cu un nou pod rulant ce va asigura continuitatea procesului de tăiere, va determina dublarea cantității de tablă debitată, implicit revenirea la necesarul de material debitat pentru continuarea în mod eficient a producției.

Pentru tablele și/sau piesele care nu pot fi găurite cu ajutorul utilajelor din cauza dimensiunilor prea mari ale acestora este necesar ca procesul de găurire să se facă manual, cu ajutorul mașinilor de găurit cu talpă magnetică. Atunci când fabricația este în serie, se execută același tip de perforări, este indicat să se construiască un șablon dintr-un material metalic, subțire, câștigându-se astfel mult timp pe care l-ar fi pierdut muncitorii atunci când măsurau și trasau locurile unde erau necesare găurile.

De asemenea, un procedeu asemănător se poate face și la secția de asamblare. Atunci când urmează să se producă un număr mare de același fel de piese, construcția unei matrițe ar facilita procesul de fabricație prin creșterea vitezei de producție, cu condiția ca piesele să fie mici și să aibă un grad de complexitate redus. În funcție de complexitatea piesei, durata de construire a matriței poate varia între o oră și șapte ore. Procesul de realizare al matriței și al pieselor este următorul:

pe o bucată de tablă se trasează forma piesei ce urmează a fi fabricată;

se construiesc suporții pe care vor fi așezate părțile componente ale piesei, renunțându-se astfel la utilizarea presei, procedeul uzual în procesul de asamblare;

se pun materialele ce alcătuiesc piesa în suporții construiți și se sudează.

La finalul șarjei de piese, matrița se dezmembrează, iar tabla pe care a fost construită se polizează pentru a înlătura suporții și se utilizează într-un alt proces de fabricație.

O altă idee de îmbunătățire a activității de producție este traducerea cărților tehnice ale utilajelor din limba în care este redactat în limba română. Astfel, muncitorii pot înțelege și respecta toate prescripțiile tehnice și tehnologice ale mijloacelor fixe și le pot folosi la potențialul lor maxim. În acest mod există posibilități de creștere a randamentului, a productivității muncii și a calității produselor.

În procesele de fabricație din cadrul companie Martifer Construcții Călărași S.R.L. o utilizare intensă o au flexurile. Acestea sunt folosite de secția de asamblare și cea de sudură. Secția de sudură folosește flexuri de dimensiuni mici, deoarece nu sunt necesare operații dificile, de intensitate ridicată, în schimb muncitorii secției de lăcătușerie folosesc flexuri mari pentru că operațiile ce trebuiesc realizate solicită o folosire îndelungată a acestora și, de asemenea, suprafața discului trebuie sa fie mai mare pentru a se putea realiza o polizarea mai rapidă. Chiar și flexurile de dimensiuni mari se încing după o folosire îndelungată, fiind necesară încetarea folosirii acestora din cauza degajării mari de căldură și, de asemenea, pot ceda fiind necesară intervenția departamentului de mentenanță. Acest fapt determină înaintarea lentă a producției.

În vederea remedierii problemei se sugerează achiziția unor flexuri pe bază de aer comprimat. Acestea sunt mai rezistente, încălzindu-se mult mai lent și, de asemenea, durata de viață este mult mai mare astfel producția progresând mai repede decât în cazul flexurilor normale. Aerul comprimat nu va reprezenta o problemă în adoptarea acestei soluții, deoarece hala dispune deja de o coloană de aer comprimat. Prețul unui flex electric folosit în cadrul S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. este de aproximativ 170 euro, iar prețul flexurilor pe bază de aer comprimat ajunge aproape de 1500 euro.

O altă problemă apare atunci când se utilizează regimul de lucru de 12 ore pe perioade mai mari de două săptămâni consecutive. Productivitatea muncii are de suferit spre finalul perioadei din cauza faptului ca muncitorii ating un nivel ridicat al oboselii. O metodă de soluționare poate fi realizarea unuia dintre schimburile de lucru, preferabil cel din perioada zilei, de 12 ore, iar cel de-al doilea schimb să lucreze în regim normal, de 8 ore. O altă posibilă soluție poate fi utilizarea regimului de 12 ore pentru ambele schimburi, dar nu mai mult de două săptămâni, iar weekendurile vor fi zile nelucrătoare.

Deși gradul de ocupare fluctuează între 70% și 90% din capacitatea de producție maximă, există momente când acesta trece de pragul de 100%. Pentru a soluționa problema, în aceste perioade în care volumul de muncă este mare, se va apela la firme cu un domeniu de activitate asemănător și se vor subcontracta muncitorii necesari. Costul de subcontractare este mai mic decât costul pe care firma îl suportă cu proprii muncitori, însă este posibil ca nivelul de pregătire profesională al muncitorilor subcontractați să fie mai mic decât cel al propriilor angajați.

O idee de reducere a costurilor este cea de achiziție a unui polizor de banc sau a unei mașini speciale de ascuțit. Prin această metodă s-ar reduce costurile cu achiziția de consumabile, în special a cuțitelor de tăiat, a carotelor, a burghielor deoarece, prin ascuțirea lor, le crește utilizarea cu 70% – 80%. Diferențele dintre polizor și utilajul special, pe lângă prețul de achiziție, care este de aproximativ 200 euro pentru polizor și 800 euro pentru utliajul special, sunt viteza maximă la care pot funcționa, măsurată în rotații/minut și modul în care se pot folosi. Polizorul este fix, iar ascuțirea se face manual. Utilajul special are o manevrabilitate ridicată, folosește sisteme de prindere speciale, se înclină la unghiurile necesare, astfel ascuțirea fiind precisă. De asemenea, utilajul special dispune de mai multe pietre de ascuțit, putându-se ascuți consumabilele mai bine, în funcție de materialul din care sunt fabricate.

O altă problemă apare în momentele când departamentul de mentenanță face controalele regulate ale mijloacelor fixe. În aceste momente, activitatea care are loc la acel utilaj trebuie întreruptă până la finalizarea controlului tehnic. Se recomandă ca aceste controale să se realizeze în perioada pauzei de masă a muncitorilor productivi. Astfel, procesul de fabricație nu va avea de suferit. Este posibilă aplicarea acestei sugestii dacă pauza de masă a departamentului de mentenanță va fi într-un interval oral diferit de cel al muncitorilor.

Tot în cadrul compartimentului de mentenanță se poate interveni în sensul reducerii timpului de menținere în reparații a echipamentelor de lucru, precum flexuri unghiulare, aparate de sudură, biaxuri etc. Problema apare din cauza faptului că nu există întotdeauna piese de schimb pentru sculele defecte. Soluționarea se poate realiza asigurându-se că nu rămân niciodată fără piese de schimb. Lipsa pieselor de schimb se datorează faptului că acestea sunt foarte scumpe, iar firma nu dispune întotdeauna de disponibilitățile bănești necesare.

O metodă de îmbunătățire a productivității muncitorilor este introducerea unui sistem de recompense bazat pe productivitatea pe care aceștia o au. În urma unui control a duratei de fabricație a anumitor piese s-a constatat că aceasta a scăzut cu aproximativ 30% din timpul în care se producea înainte de cronometrare. De aici rezultă că personalul anagajat nu lucrează la capacitatea lor maximă, având nevoie de stimulenți.

În cadrul sistemelor avansate de producție, sistemul de fabricație își schimbă modul de a răspunde unor sarcini diverse de fabricație în condițiile de eficineță și competivitate. Acest sistem flexibil de fabricație reprezintă un răspuns dat unor cerințe specifice. Sistemele de fabricație actuale reprezintă rezultatul unei evoluții din ultimii ani și constituie un mod de răspuns la modificările apărute în mediul economic în care activează.

CAPITOLUL 5. Concluzii

Programarea producției într-o întreprindere este unul dintre cele mai delicate capitole din domeniul managementului, pentru că implică foarte multe variabile, printre care amintim: costul unitar al produsului, costul cu forța de muncă, costul stocurilor, dar și altele. Este veriga internă a managementului firmei și are unul dintre cele mai importante roluri în asigurarea unui produs finit de calitate și corespunzător cu ceea ce arată cercetarea de marketing că s-ar cere pe piață. Actul de programare a producției este subdivizat în mai multe procese, căi, metode și tehnici. Toate acestea alcătuiesc metodologia care se studiază de către manageri sau persoane direct responsabile cu procesul.

Din punct de vedere tehnic, putem vorbi despre concepte precum asigurarea unui ritm constant, pe cât posibil, al producției, despre eficiența la locul de muncă, despre durata cât mai scurtă a unui proces tehnologic de producție, dar și despre obținerea unui cost cât mai scăzut al produsului. Toate aceste concepte constituie o dovadă a avansării științei managementului producției, a implementării în practică a noilor teorii dar și a rezultatelor concrete obținute de firme prin aplicarea acestei motodologii de producție.

Consider că prin managementul producției se coordonează fabricarea de produse care constituie obiectul unei comenzi, conform unei planificări prealabile, în funcție de termenele de realizare. Amintim că managementul producției se face prin ordonanțare, definită ca ansamblul acțiunilor care permit găsirea răspunsului la o cerere (specificații, cantități, termene), exprimat în amonte și vizând utilizarea cât mai eficientă a resurselor, respectând o politică industrială definită. Acest concept este aplicat în mod special pe:

Ordonanțare generală, care transformă planul de producție în program director de producție, urmat de transformarea acestuia din urmă în programe de aprovizionare cu materii prime și materiale, de subcontractări și de fabricație;

Ordonanțarea secției, plecând de la programul de fabricație repartizat, condus și controlat pe termen scurt, până la nivel de loc de muncă.

În prezent, la majoritatea companiilor, detalierea în timp și spațiu a planului de producție se realizează pe baza experienței practice și a rectricțiilor impuse de sistemul productiv microeconomic și macroeconomic. Acest proces se poate realiza pe baze normative a programării, riguros determinată. În aceste condiții se propun metode practice de determinare a loturilor și a ciclurilor de fabricație a căror mărimi sunt utilizate în elaborarea programelor de fabricație.

În cadrul firmei prezentate, S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L., evoluția activității din România ne arată câteva aspecte importante despre modul în care conducerea firmei a implementat ultimele evoluții in materie de management al producției.

În primul rând, se observă înclinația de a urmări obținerea unui cost de producție minim, prin accesul la linii noi de producție și la tehnologii de fabricație de ultimă generație. Prin adoptarea ideilor de îmbunătațire propuse costurile vor scădea în continuare, randamentul producție va crește asigurând dezvoltarea în continuare a întreprinderii.

Cu privire strict la aplicarea în practică a conceptului de management al producției, în cadrul S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. se poate trage concluzia că a existat de la înființare și există și în prezent metoda conducerii pe bază de principii manageriale. Cu alte cuvinte, se aplică întocmai știința managementului strategic, general, și, implicit, cel al producției. Întreg personalul este instruit periodic cu privire la noutățile în domeniul producției construcțiilor metalice, iar angajații cu o performanță ridicată sunt trimiși la cursuri de perfecționare, plătite de către companie. Consecințele directe pentru firmă sunt cele preconizate: îmbunătățirea calității produselor, scăderea costului unitar, scăderea timpului mediu de fabricație a unor piese. Aceste măsuri sunt completate cu altele care aparțin de cultura organizațională a firmei, la care personalul este încurajat să contribuie și să o dezvolte.

Apreciez că se poate aduce o contribuție importantă la procesul de fabricație din cadrul S.C. Martifer Construcții Călărași S.R.L. în cadrul secțiilor de fabricație pe baza propunerilor formulate.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Adam Everett E. Jr., Elbert Ronald J. – Managementul producției și al operațiunilor, Editura Teora, București, 2001.

Alexandru V. Rădulescu – Managementul producției, Volumul I, Editura Printech, București, 2004.

Badea Florica – Managementul producției, Editura ASE, București, 2005.

Badеa Florica – Managеmеntul producțiеi industrialе, Еditura All Еducational, Bucurеști, 1998.

Bărbulеscu C., Bâgu C. – Managеmеntul producțiеi, Volumul I, Еditura Tribuna Еconomică, Bucurеști, 2002.

Constantinescu Dan Anghel, Ungureanu Ana-Maria – Managementul producției industriale, Editura Națională, București, 2000.

Constantinescu Dumitru – Managementul operațional al producției, Editura Sitech, București, 2003.

David Sofia – Management operațional, Editura Europlus, Galați, 2011.

Dima Ioan Constantin, Nedelcu Monica Viorica – Managementul producției, Editura Economică, București, 2006.

Gheorghe Gh., Cazan E., Negrusa A. – Management organizțional, Editura Tribuna Economică, București, 2011.

Jaba Octavian – Gestiunea producției și operațiilor: medote și tehnici ale managementului operațional al producției, Editura Economică, București, 2002.

Moldovеanu Gеorgе, Dobrin Cosmin – Managеmеntul opеrațional al producțiеi, Еditura Еconomică, Bucurеști, 2003.

Unguru Ion – Managеmеntul producțiеi întrеprindеrii, Еditura Lumina Lеx, Bucurеști, 1998.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Adam Everett E. Jr., Elbert Ronald J. – Managementul producției și al operațiunilor, Editura Teora, București, 2001.

Alexandru V. Rădulescu – Managementul producției, Volumul I, Editura Printech, București, 2004.

Badea Florica – Managementul producției, Editura ASE, București, 2005.

Badеa Florica – Managеmеntul producțiеi industrialе, Еditura All Еducational, Bucurеști, 1998.

Bărbulеscu C., Bâgu C. – Managеmеntul producțiеi, Volumul I, Еditura Tribuna Еconomică, Bucurеști, 2002.

Constantinescu Dan Anghel, Ungureanu Ana-Maria – Managementul producției industriale, Editura Națională, București, 2000.

Constantinescu Dumitru – Managementul operațional al producției, Editura Sitech, București, 2003.

David Sofia – Management operațional, Editura Europlus, Galați, 2011.

Dima Ioan Constantin, Nedelcu Monica Viorica – Managementul producției, Editura Economică, București, 2006.

Gheorghe Gh., Cazan E., Negrusa A. – Management organizțional, Editura Tribuna Economică, București, 2011.

Jaba Octavian – Gestiunea producției și operațiilor: medote și tehnici ale managementului operațional al producției, Editura Economică, București, 2002.

Moldovеanu Gеorgе, Dobrin Cosmin – Managеmеntul opеrațional al producțiеi, Еditura Еconomică, Bucurеști, 2003.

Unguru Ion – Managеmеntul producțiеi întrеprindеrii, Еditura Lumina Lеx, Bucurеști, 1998.