Strategie de Informare Si Vizitare In Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Lunca Siretului Inferior
LUCRARE DE DISERTAȚIE
STRATEGIE
DE INFORMARE ȘI VIZITARE ÎN
ARIA DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
LUNCA SIRETULUI INFERIOR
Cuprins
INTRODUCERE
1. Caracteristici fizico-geografice relevante pentru elaborarea strategiei de informare și vizitare în ROSPA 0071
1.1. Localizare
1.2. Elemente de geologie, geomorfologie și soluri
1.3. Caracteristici climatice
1.4. Corpuri și resurse de apă
1.5. Vegetație și faună
2. Elemente de context social, economic și cultural ale spațiului ROSPA 0071
2.1. Scurt istoric al comunităților umane din spațiului analizat
2.2. Situația socio-economică a populației în localitățile cu teritorii în ROSPA 0071
2.3. Servicii și infrastructuri
2.4. Principalele căi de acces
2.5. Tradiții, obiceiuri, valori materiale originale și valorificabile în cadrul unei strategii de informare și vizitare
3. Implementarea statutului de arie protejată în cazul ROSPA 0071
3.1. Statutul legal al ariei protejate
3.2. Obiectivele ariei naturale protejate
3.3. Zonarea și obiectivele din punct de vedere al conservării
3.4. Avantaje și dezavantaje pentru comunitatea locală legate de existența ariei protejate
4. Integrarea aspectelor caracteristice ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA 0071 în strategia de informare și vizitare
4.1. Obiectivele strategice de informare și vizitare
4.2. Strategia de informare
4.3. Strategia de vizitare
4.4. Grupuri țintă
4.5. Rezultate anticipate
4.6. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este o arie protejată ce intră în categoria IV IUCN, rezervație de protecție avifaunistică, situată în nord-estul Câmpiei Române, pe teritoriul administrativ a 31 de localități din județele Vrancea, Galați și Brăila. Situl a fost desemnat arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr. 1284 din 30 octombrie 2007.
La o primă vizitare situl nu pare a avea potențial turistic, pare mai degrabă un areal de câmpie cu localități în care se observă munca oamenilor în străinătate, un areal cu nimic deosebit față de alte localități din afara ariei protejate. Intrând în centrul sitului, în aria protejată propriu zisă, se observă un potențial ecoturistic important. Rezervațiile naturale, pădurile, pajiștile și terenurile în cea mai mare parte bine îngrijite, conferă un peisaj relaxant plin de culorile speciilor floristice și faunistice.
Observarea în detaliu a potențialului turistic antropic tradițional și discuțiile cu populația locală din întreg arealul, au fost motivele care m-au determinat să abordez această temă și să încerc să realizez o strategie de informare și vizitare durabilă.
Arhitectura încă vie a zonei, specificul, tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile pot oferi o mare valoare zonei prin susținerea ecoturismului, totodată participând și la creșterea economiei locale.
Elaborarea strategiei de vizitare și informare urmărește dezvoltarea durabilă a ariei Lunca Siretului Inferior, prin abordarea celor trei dimensiuni: mediu, economie și social, cu accent pe calitatea vieții locuitorilor.
Diversitatea naturală îmbinată cu diversitatea locală etnografică și culturală constituie un peisaj deosebit ce poate dispune de un potențial ridicat de atractivitate turistică.
Caracteristici fizico-geografice relevante pentru elaborarea strategiei de informare și vizitare în ROSPA 0071
Localizare
Aria de protecție specială avifaunistică este localizată în Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est Dobrogea, în nord-estul Câmpiei Române, mai exact în Câmpia Siretului Inferior. Situl este localizat între orașul Adjud și comuna Vădeni, pe teritoriul a 3 județe: Vrancea, Galați și Brăila, ce intră în componența unităților teritorial-administrative a 31 de localități, și se întinde pe o suprafață de 36.492 ha.
Fig.1 Harta localizării ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
Câmpia Siretului Inferior este cea mai joasă treaptă de relief din Câmpia Buzău-Siret, axată cu cursul inferior al râului Siret (Geografia României, vol. I). Este delimitată în nord de Colinele Tutovei, la est de Câmpia Tecucilor și Câmpia Covurlui, la sud-est de câmpia Brăilei, la sud-vest de o câmpie înaltă, Câmpia Râmnicului, și la vest de Subcarpații Curburii.
Elemente de geologie, geomorfologie și soluri
Relieful sitului Lunca Siretului Inferior, este reprezentat de o câmpie fluviatilă, de subsidență ce s-a format datorită restrângerii și colmatării lacului pleistocen. Este alcătuită din depozite aluvionare fine aduse de Siret și râurile care fragmentează curbura, iar în sud este o câmpie joasă puternic afectată de inundații la marile viituri, cu brațe părăsite și sectoare cu exces de umiditate. Altitudinea reliefului scade de la nord la sud, de la 100 m la 5 m. (Coteț,P., 1975)
Conform lui Gâștescu, P, în zona de confluență a Buzăului, Lunca Siretului ajunge la o lățime de 30 km fapt datorat aluvionării intense a albiilor și meandrării puternice.
Din punct de vedere geologic, situl face parte din depresiunea Valahă pe care s-a depus o cuvertură sedimentară. Este situat în lungul Faliei Pericarpatice, la contactul dintre unitatea de orogen și cele de platformă, prezența acesteia impunând anumite restricții fondului construit. (Mutihac, V., 1975)
Depozitele de nisipuri, pietrișuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri și depozitele loessoide cuaternare variază semnificativ în arealul SPA Lunca Siretului Inferior. Astfel, cu cât intensitatea subsidenței a fost mai mare, cu atât grosimea depozitelor este mai mare. (Oncescu, N. 1965) Dacă în nordul arealului grosimea depozitelor variază între 600-700 m, conform hărții geologice, în sud, depozitele au o gosime ce depășesc 2000 m.
Din punct de vedere geomorfologic, din suprapunerea peste Culoarul Siretului în nord și Câmpia Siretului Inferior în sud rezultă un peisaj specific: înclinarea pantei dinspre nord, nord-vest spre sud, sud-vest, meandrarea puternică și prezența suprafețelor cu un grad ridicat de umezeală și freatic la mică adâncime, maluri afectate de procese de prăbușire.(Coteț, P., 1975)
În lungul ariei protejate Lunca Siretului Inferior, au avut loc mai multe procese morfologice în funcție de albia sa. Procesele de adâncire și prăbușire sunt mai accentuate în zonele în care malurile ating 2-3 m, însă, tot aici, în albia minoră, malurile sunt ușor înălțate de către sedimentele fine aduse în urma viiturilor. Albia majoră este caracterizată de prezența unor microforme de relief fluviatil.(Coteț, P., 1975)
În funcție de substratul litologic și de compoziția acestuia, în ROSPA0071 s-au dezvoltat luvisoluri și cernisoluri, salsodisoluri unde salinitatea este ridicată și protisolurile care au o cantitate ridicată de carbonați. (Pătru, I., 2006)
Caracteristici climatice
ROSPA Lunca Siretului Inferior este încadrat în sectorul cu climat temperat cu invazii de mase de aer tropical în timpul verii, care determină încălziri excesive în acea perioadă și mari amplitudini termice determinate de răcirile puternice din timpul iernii. Astfel în perioada rece, după depunerea stratului de zăpadă, rețeaua de transport din ROSPA0071 nu este foarte accesibilă, acest fapt punând în dificultate realizarea unor trasee turistice în această perioadă, atât pe drumurile principale, cât mai ales pe cele secundare, acest lucru observându-se în Fig.2, fotografie realizată în ianuarie 2013.
Fig.2 Starea drumurilor în unitatea teritorial administrativă a comunei Nicorești
Climatul specific arealului este cel de culoar de vale și de luncă, cu vânturi ce ating o viteză medie de 4 m/s. Astfel, în perioadele calde apar fenomene de arșiță și uscăciune, temperaturile fiind foarte ridicate, cu maxime ce depășesc 40°C. Temperatura medie anuală înregistrată este de aproximativ 9,5°C, la stația meteorologică Focșani și 10,5°C la Adjud. (Chiriac, S., 2009)
În funcție de altitudinea și poziția în cadrul țării, precipitațiile medii anuale diferă, cantitatea scăzând de la vest spre est. În situl analizat, precipitațiile medii anuale sunt de aproximativ 400 mm. Cantitățile medii lunare minime din acest areal sunt înregistrate în lunile ianuarie-februarie, 22-25 mm, iar cele maxime în lunile mai-iunie de aproximativ 55 mm în sud, și 70 mm în nord.
Vânturile dominante sunt cele de NV-SE, uscate și generatoare de temperaturi extreme. La începutul verii, mase de aer cald se deplasează dinspre nordul Africii determinând o vreme caldă și precipitații reduse. Vânturile dinspre nord-vest și nord aduc o vreme rece și umedă, prezența efectului de foehn. (Chiriac, S., 2009)
Corpuri și resurse de apă
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se încadrează în bazinul hidrografic Siret, cu principalul curs de apă Siret. Acesta primește afluenți importanți cu un debit mare: Trotuș, Putna, Buzău, Bărlad, însă și afluenți mai mici: Sușița, Râmnicu Sărat, Călmățui, Geru, Suha și Lozova.
Cele mai ridicate valori ale debitului Siretului sunt înregistrate în perioada primăverii după topirea zăpezii. Un alt factor îl constituie și cantitatea ridicată de precipitații din acest sezon. Debitul mediu anual este de 250 m³/s, minimul fiind de 35 m³/s în perioada rece a anului și maximul de 4650 m³/s în lunile aprilie-mai.
Pânza freatică se află la adâncimi cuprinse între 5-15 m, și este alimentată în mare parte din afluxul subteran provenit din câmpia piemontană, și foarte puțin din apele pluviale. (Chiriac. S., 2009)
Deoarece Siretul are un debit mare și frecvent au loc viituri și creșteri de nivel, au fost construite în perimetrul ROSPA0071 lacuri de acumulare și baraje, la Movileni și Călimănești, ce au ca scop regularizarea scurgerii apei dar și producerea energiei electrice.
Frecventele viituri din ultimii ani care au afectat localitățile din zona centrală și sudică a arealului au atras probleme la nivelul infrastructurii și gospodăriilor sau chiar moartea animalelor domestice. Datorită acestor fenomene frecvente, localitățile trebuie refăcute, fapt ce necesită costuri foarte mari. Pentru realizarea strategiei de vizitare și a unui traseu turistic, aceste localități prezintă restrictivități. Odată ce custodele a amenajat acel traseu este obligat să-l reamenajeze ori de câte ori este nevoie, luându-și o mare răspundere.
Iazurile piscicole din acest areal sunt și ele numeroase. Acestea au fost amenajate fie pentru irigații, fie pentru piscicultură. Cele mai mari sunt Lacul Tălăbasca și Lacul Lozova. Iazurile piscicole de la Balta Verde, Măxineni, Lacul de Argint, Balta Doaga și Balta Draglina, au un rol important pentru piscicultură și pentru pescari mai ales în perioadele în care pescuitul este interzis.
Conform analizelor realizate de Apele Române, calitatea apei râului Siret este bună, înregistrând valori cuprinse între clasa de calitate II și clasa de calitate III, în funcție de anotimp și de cantitatea de precipitații căzută pe suprafață. Factorii care aduc un aport semnificativ de poluanți sunt proveniți din agricultură sau din creșterea animalelor, însă și din gospodării prin deversarea apelor uzate.
Realizarea unei bune comunicări și înțelegeri cu populația locală poate duce la rezultate benefice pentru natură și biodiversitate. Utilizarea durabilă a resurselor și grija populației locale față de mediu și specii ajută la îndeplinirea obiectivului de conservare și protecție a sitului. Pe de o parte gândirea durabilă a locuitorilor poate atrage vizitatori pe termen lung și chiar aprecierea și stima altor persoane.
Vegetație și faună
Unul dintre motivele pentru care situl Lunca Siretului Inferior a fost desemnat arie protejată de importanță comunitară și avifaunistică, se datorează florei și faunei care necesită o monitorizare și protejare continuă. Este o zonă cu o diversitate de clase de habitate: plaje de nisip, râu, mlaștini, turbării, pajiști naturale, culturi complexe, pășuni, păduri de foioase și păduri de tranziție, ce asigură condiții de hrană și adăpost pentru multe specii.
Gradul scăzut de antropizare a acestei zone este un factor de favorabilitate pentru mai multe specii de păsări și pești, specifice celse între clasa de calitate II și clasa de calitate III, în funcție de anotimp și de cantitatea de precipitații căzută pe suprafață. Factorii care aduc un aport semnificativ de poluanți sunt proveniți din agricultură sau din creșterea animalelor, însă și din gospodării prin deversarea apelor uzate.
Realizarea unei bune comunicări și înțelegeri cu populația locală poate duce la rezultate benefice pentru natură și biodiversitate. Utilizarea durabilă a resurselor și grija populației locale față de mediu și specii ajută la îndeplinirea obiectivului de conservare și protecție a sitului. Pe de o parte gândirea durabilă a locuitorilor poate atrage vizitatori pe termen lung și chiar aprecierea și stima altor persoane.
Vegetație și faună
Unul dintre motivele pentru care situl Lunca Siretului Inferior a fost desemnat arie protejată de importanță comunitară și avifaunistică, se datorează florei și faunei care necesită o monitorizare și protejare continuă. Este o zonă cu o diversitate de clase de habitate: plaje de nisip, râu, mlaștini, turbării, pajiști naturale, culturi complexe, pășuni, păduri de foioase și păduri de tranziție, ce asigură condiții de hrană și adăpost pentru multe specii.
Gradul scăzut de antropizare a acestei zone este un factor de favorabilitate pentru mai multe specii de păsări și pești, specifice celor două regiuni biogeografice: continentală și stepică. Astfel, au fost identificate 46 specii de păsări care intră sub protecție: pescărușul albastru (Alcedo atthis), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), rața roșie (Aythya nyroca), chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybridus), chirighița neagră (Chlidonias niger), barza albă (Ciconia ciconia), ereta de stuf (Circus aeruginosus), lebădă (Cygnus cygnus), egretă albă (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica), ciovlică ruginie (Graleola pratincola), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș mic (Larus minutus), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), lopătar alb (Platalea leucorodia), cioc-întors (Recurvirostra avosetta), chira de baltă (Sterna Hirundo), rața sulitar (Anas acuta), rața lingurar (Anas clypeata), rața fluierătoare (Anas penelope), rața mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Anas querquedula), rața pestriță (Anas strepera), gâsca de vară (Anser anser), rața cu cap castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), șorecar comun (Buteo buteo), chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), lebăda de vară (Cygnus olor), vânturel roșu (Falco tinnunculus), lișița (Fulica atra), pescăruș pontic (Larus cachinnans), sitar de mâl (Limosa limosa), prigoria (Merops apiaster), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), corcodel mare (Podiceps cristatus), califar alb (Tadorna tadorna), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar cu picioare roșii (Tringa totanus), nagâț (Vanellus vanellus) și pescăruș râzător (Larus ridibundus), foarte multe dintre acestea fiind specii migratoare, care se întâlnesc mai ales la Marea Neagră.
Fig.3 Specii avifaunistice din ROSPA0071: barză (Ciconia ciconia) și egretă albă (Egreta alba)
Dintre speciile faunistice cele mai importante sunt: rădașca (Lucanus cervus), vidra (Lutra lutra-specie protejată de convenții internaționale), pisica sălbatică (Felis silvestris), popândău (Spermophilus citellus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), triton cu creastă (Triturus cristatus), buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina).
Deși situl este de importanță avifaunistică, flora și fauna acvatică, în special, este și ea bogată, având un rol destul de important în procesul de reproducere, respectiv hrănire a păsărilor. Dintre speciile de pești enumerăm: avat (Aspius aspius), boarță (Rhodeus sericeus amarus), fusar (Zingel streber), pietrar (Zingel zingel), țipar (Misgurnus fossilis), sabiță (Pelecus cultratus), zvârlucă (Cobitis tenia), porcușor de nisip (Gobio kessleri), porcușor de șes (Gobio albipinnatus), iar dintre speciile floristice, caracteristice zonei sunt: stuful (Phragmites specia), pipirig (Scirpus lacustris), papură (Thypha angustifolia), rogoz (Carex specia), țipirig (Heleocharis palustris), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada șoricelului (Achillea millefolium), broscărița (Potamogeton natns), lintița (Lemna specia), iarba broaștelor (Hydrocharis morsus-ranae).
Aceste specii pentru care aria protejată a fost desemnată au importanță atât la nivel local cât și la nivel național, în funcție de gradul de protecție menționat în Directiva Habitate.
Elemente de context social, economic și cultural ale spațiului ROSPA 0071
Scurt istoric al comunităților umane din spațiului analizat
Situl Lunca Siretului Inferior a cunoscut de-a lungul timpului mai multe evenimente importante datorită condițiilor favorabile pentru locuire. Deși este o zonă în care au loc seisme destul de frecvente, nu a fost o piedică pentru populare. Ținând cont că pentru a forma o așezare oamenii aveau nevoie în principal de o sursă de apă, era un loc foarte prielnic. Terenul aproape plat, condițiile meteo, flora și fauna existente, ofereau locuitorilor minimul necesar.
Pe teritoriul sitului Natura 2000 au fost descoperite obiecte ce datează din neolitic-începutul Epocii Bronzului. Uneltele din fier, armele și obiectele de podoabă ilustrează diferitele ocupații ale locuitorilor din actualele unități administrative ale comunelor Pufești, Ivești, Nicorești, Adjud și intensa locuire. Tot în acest perimetru au fost descoperite și obiecte ce aparțin culturii Cucuteni, cea mai importantă cercetare fiind mormintele de incinerație de la Mărășești. Descoperirile din aceste localități atestă faptul că zona are o istorie destul de lungă și însemnată. Acest lucru nu poate aduce decât beneficii fiind un punct forte în procesul de realizare a strategiei de informare, locuitorii având astfel, încă o motivare pentru a crede că situl merită să fie vizitat.
Epoca medievală poate fi considerată cea mai importantă perioadă cu un impact semnificativ asupra populației și așezărilor. Primele mențiuni documentare sunt regăsite începând cu secolele XIV-XV. Aflăm că o mare parte din satele și târgurile de atunci erau locuite cu mult timp înainte. Cei mai importanți domnitori și boieri care au avut o influența asupra localităților din ROSPA0071 au fost: Ștefan cel Mare, Ștefăniță Vodă, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Constantin Șuțu, Petru al II-lea, Vasile Lupu, Costache Conachi.
Evenimente importante care și-au pus amprenta asupra localităților au fost Bătălia de la Plevna, Primul Război Mondial și Bătălia de la Mărășești, construirea și punerea în funcțiune a căii ferate Mărășești- Bacău în anul 1872. Sfârșitul secolului XIX a fost începutul modernizării localităților prin apariția unor importante fabrici, dar și a unităților de învățământ.
Muzeul orășenesc Adjud, Mausoleul de la Mărășești și Muzeul de la Tudor Vladimirescu sunt și demonstrează o parte din istoria zonei dar și a țării. Totodată, acestea rămân principala atracție a sitului și principalul punct de influență în strategia de vizitare.
Situația socio-economică a populației în localitățile cu teritorii în ROSPA 0071
Situl Lunca Siretului Inferior este localizată pe unitatea teritorial administrativă a 31 de localități, dintre care doar două orașe: Adjud și Mărășești. Conform Institutului Național de Statistică, localitățile de tip sat sau comună au populație redusă, cuprinsă între 500 locuitori și 4000 de locuitori, cele mai mari dintre acestea fiind Tudor Vladimirescu, Suraia și Independența.
Deși poziția localităților față de centrele urbane mai importante: Adjud, Mărășești, Focșani, Tecuci, Brăila, Galați este relativ mică, predomină populația matură sau bătrână, cu vârste cuprinse între 45-65 ani, de aici observându-se și funcția agricolă. Putem spune că predominarea bătrânilor în acest sit reprezintă un avantaj, aceștia fiind cei care ar putea relua tradițiile și obiceiurile și ar atrage un număr important de vizitatori. În elaborarea strategiei de vizitare, pot veni cu un volum mare de informații și pot ajuta la realizarea portofoliului necesar în campaniile de informare. Obișnuința muncii în gospodării și prepararea mâncărurilor tradiționale, pe care doar oamenii bătrâni o mai păstrează fără a aduce modificări, poate fi considerat pe viitor un mod de a le aduce beneficii economice nivelului de trai scăzut, datorită vizitatorilor care ar vrea să poposească undeva pentru a mânca, contra unei sume de bani.
ROSPA0071 a cunoscut o serie de modificări la nivelul populației, începând cu anul 1900. O creștere semnificativă a numărului de locuitori a fost în perioada comunistă. Fiind considerată „grânarul Europei”, România avea foarte mare nevoie de forță brută, astfel că, principala ocupație a locuitorilor de la sate era agricultura; de aceea și marea majoritatea populației vârstnice sunt foști lucrători în CAP-uri. Un alt factor pentru care în acea perioadă numărul de locuitori era destul de mare s-a datorat regimului care interzicea avorturile, fiecare familie având mai mult de 3 copii.
După anul 1990, după căderea comunismului, populația rurală s-a retras la oraș pentru găsirea unor locuri de muncă. CAP-urile nu numai că nu mai funcționau, ci ofereau salarii mult prea mici pentru un trai prea scump în acel timp. Perioada în care populația din acest areal a scăzut drastic, a fost 2005-2008. Oferirea locurilor de muncă în țările vestice, Spania, Franța, Italia, era un început pentru o viață mai bună. Munca depusă în alte state, se poate observa în toate localitățile din ROSPA0071, prin peisajul rural aproape inexistent.
Din punct de vedere demografic, deși numărul de locuitori a scăzut, densitatea populației este de aproximativ 73 loc./kmp. Acest lucru se datorează faptului că în anumite localități densitatea este foarte mare. Printre acestea se remarcă Adjud și Mărășești, însă și localitățile: Homocea, Vulturu, Liești, Cosmești. Aproximativ 99% din populație este de etnie română, mai puțin de 1% reprezentânt populația de etnie rromă.
Deși în aproape toate localitățile există biserici adventiste sau penticostale, din populația totală a acestui spațiu, doar 2% aparțin acestei religii; 96% sunt ortodocși, și 2% catolici.
După cum am mai menționat, principala ocupație a locuitorilor fiind cea agricolă, fie că ne referim la cultivarea pământului sau la creșterea animalelor, aceștia nu s-au axat foarte mult pe partea profesională. În funcție de vârsta pe care o au în prezent, nivelul de educație diferă. Factori care au avut un aport important asupra educației au fost: gradul de sărăcie al fiecărei familii, ocupația membrilor dar și suprafața de teren pe care o dețineau. Astfel, locuitorii din zona rurală cu vârsta peste 60 ani au 4 sau 7 clase, doar câțiva au studii medii sau studii superioare, între 40 și 60 ani, 10 clase și profesională, iar populația tânără, datorită problemelor bănești, în general, au liceu sau 10 clase. În cele două orașe, Adjud și Mărășești, nivelul de educație este puțin mai ridicat datorită instituțiilor de învățământ liceal existente, însă nivelul de educație nu poate fi considerat un criteriu în realizarea strategiei de informare. Faptul că populația nu s-a axat pe educație, nu poate fi considerat un impediment în procesul unei bune comunicări cu custodele.
Cultivarea terenurilor se realizează într-un mod divers rezultând un peisaj puternic fragmentat. Principalele culturi sunt cele cerealiere: porumb, grâu, orz, ovăz, plante furajere, plante leguminoase, plante oleaginoase dar nu în ultimul rând viță de vie și pomi fructiferi. Proximitatea față de râul Siret are un rol foarte important în agricultură fiind o sursă de apă pentru irigații dar și o sursă de apă pentru animale.
Fig.4 Tipuri de acoperire ale terenurilor în ROSPA Lunca Siretului Inferior
Exploatarea agregatelor minerale, a nisipului și pietrișului, de pe cursul râului Siret deși ajută la creșterea economiei, au un impact semnificativ asupra mediului, faunei și florei din ROSPA0071, și în același timp sunt și o sursă de poluare. Această activitate destul de intensă datorită profiturilor, duc la intensificarea proceselor erozionale și la inaccesibilitatea vizitatorilor în anumite zone sau trasee. Deși în anumite localități există și alte activități ce oferă locuitorilor un loc de muncă, ca de exemplu prelucrarea lemnului, panificație, hârtie și carton, principala activitate rămâne extracția agregatelor mai ales în zona centrală a sitului după cum se poate observa și în Fig. 4.
O sursă de hrană și în același timp un hobby pentru locuitori o reprezintă pescuitul și vânătoarea necontrolate ce au un impact asupra speciilor. Proximitatea localităților față de râul Siret este un factor ce duce la o atenție detaliată a custodelui față de populația locală, aceasta fiind un factor de risc pentru atingerea obiectivelor de protecție a ariei. Totodată nerespectarea acestor obiective și recurgerea la amenzi, poate provoca neînțelegeri și chiar atragerea mai mult persoane în acest conflict. Astfel, informarea și atingerea obiectivelor și acțiunilor din strategia de informare va fi mult mai dificilă, fiind și foarte greu de aplanat conflictele.
Turismul slab valorificat, nu aduce un beneficiu locuitorilor. Principalele atracții rămân: Mausoleul de la Mărășești, Adjud, Hanul Conachi care este și punct de popas, și mănăstirea Tudor Vladimirescu care an de an atrage tot mai mulți vizitatori.
Servicii și infrastructuri
Din punct de vedere al serviciilor și infrastructurii, arealul este slab dezvoltat. Cele mai dezvoltate localități din acest punct de vedere sunt Adjud și Mărășești.
Dacă aproximativ 95% din numărul total de locuințe dispun de alimentare la rețeaua electrică, și 5% nu, în cazul rețelei de alimentare apă curentă, canalizare și gaz metan, situație este și mai dificilă.
Astfel, localitățile care nu dispun de alimentare cu apă potabilă sunt: Pufești, Garoafa, Vânători, Tudor Vladimirescu și Liești. Totodată, încercând să-și realizeze confortul minim, populația și-a amenajat fântâni sau hidrofoare. Dacă nu rețeaua de apă potabilă lipsește, automat nu s-a luat măsuri nici pentru rețeaua de canalizare. Astfel, toată apa menajeră este deversată fie direct în râu, fie pe amplasament rezultând o modificare la nivelul solului.
Deși modernizarea intensă a rețelei de gaze a început încă din anul 2000, în aria Lunca Siretului Inferior, cam 8% din populație dispun de ea, în orașele Mărășești și Adjud, cam în toate clădirile de tip bloc.
Existența acestor servicii este necesară pentru realizarea unei strategii de vizitare datorită nevoilor oamenilor. Cu cât aceste infrastructuri acoperă o zonă mai largă, cu atât populația locală și vizitatorii au un grad de comfort mai mare.
Principalele căi de acces
Accesibilitatea, comunicațiile, infrastructura și serviciile legate de transport, sunt servicii esențiale, alături de utilitățile publice disponibile, pentru dezvoltarea ariei protejate. Importantă din acest punct de vedere este și situația terenurilor.
Aria Lunca Siretului Inferior dispune atât de rețea de transport rutier cât și de transport feroviar.
Rețeaua de transport feroviar din acest perimetru face legătura între regiunile Moldova și Muntenia prin orașele Buzău-Râmnicu Sărat-Focșani-Mărășești-Adjud-Bacău. Este o rețea ce asigură atât transport de persoane cât și transport de marfă.
Cele mai importante căi rutiere sunt E85 ce leagă Focșani de Bacău, DN 11A Adjud-Homocea, DN24 Mărășești-Tecuci, DN23 Focșani-Brăila, DN25A Nănești-Tudor Vladimirescu și DN25 Tecuci-Șendreni-Galați.
Calitatea drumurilor publice ce traversează localitățile din ROSPA0071 este bună, însă nu același lucru putem spune și despre cele interioare, județene, DJ 204E și DJ 252, și cele din proximitatea râului Siret. Drumurile naționale sunt frecvent amenajate și întreținute datorită importanței acestora și mașinilor de mare tonaj ce trec zilnic în număr mare. În ceea ce privește celelalte drumuri, acestea sunt amenajate foarte rar datorită căruțelor și autobasculantelor ce transportă pietriș și nisip de la balastiere, chiar și cu o viteză mică.
După cum se poate observa și în Fig.5, densitatea drumurilor din nordul arealului este mult mai mare. Densitatea mică a drumurilor asfaltate poate fi considerat un factor pozitiv în elaborarea strategiei de vizitare, crescând gradul de îndeplinire a obiectivelor de conservare datorită infrastructurii pentru practicarea ecoturismului și nu cu mijloace motorizate.
Fig.5 Densitatea drumurilor din ROSPA Lunca Siretului Inferior
Drumurile comunale neasfaltate sau nepietruite, îngreunează accesul între localități și aria de interes, mai ales în perioadele în care se înregistrează cantități mari de precipitații, acest lucru reprezentând o importantă problemă. Supraumectarea terenurilor pe o perioadă mai mare de timp poate afecta traseele amenajate pentru diferite forme de turism mai ales pentru cel în natură.
Tradiții, obiceiuri, valori materiale originale și valorificabile în cadrul unei strategii de informare și vizitare
Din punct de vedere turisic situl ROSPA Lunca Siretului Inferior este slab dezvoltat deși are un potențial destul de bogat și diversificat remarcându-se prin arhitectură, cultură, tradiții și obiceiuri.
Cele mai cunoscute atracții ale arealului sunt Mausoleul de la Mărășești și Mănăstirea Vladimirești. Acestea deși au o istorie interesantă nu atrag atât de mulți vizitatori pe cât ar trebui. Mănăstirea atrage anual o serie de vizitatori datorită pelerinajelor din perioada marilor sărbători ortodoxe.
Pentru a crește atractivitatea zonei, ar trebui să se pună foarte mult accent pe ecoturism și pe promovarea acestuia. Situl dispune de o serie de habitate naturale precum plajele de nisip, râul, lacuri, păduri însă și de o diversitate de specii protejate.
Fig.6 Tipuri de habitate din ROSPA Lunca Siretului Inferior
Prin ecoturism se înțelege promovarea valorilor culturale tradiționale rurale. ROSPA 0071 este o zonă în care încă se mai păstrează anumite tradiții și obiceiuri. Deși au început să apară casele de tip p+1 (Fig. 7), cea mai mare parte a locuințelor sunt cele tradiționale construite din chirpici și prevăzute cu prispă, cu rama geamurilor din lemn și viu colorată. Datorită ocupației locuitorilor cu agricultura, grajdurile, șura și hambarele încă se păstrează, la fel și produsele tradiționale realizate în gospodării.
Fig.7 Case moderne din Suraia și Homocea
Un alt punct de interes asupra zonei îl reprezintă și lăcașele de cult, foarte multe construite între secolele XVIII-XIX. Dintre cele mai cunoscute și cu o arhitectură aparte se remarcă Biserica de lemn din Nănești, Mănăstirea Matei Basarab din comuna Măxineni, Mănăstirea Sihastru din Adjud, Biserica de rit vechi Sf. Voievozi din Schela. Ținând cont că în fiecare localitate există o biserică adventistă sau penticostală, anual pot fi atrași vizitatori datorită întrunirilor ce au loc.
Importante pentru atragerea vizitatorilor sunt și cele două case memoriale din comunele Vădeni și Ivești, a lui Panait Istrati, respectiv Hortensia Papadat Bengescu.
Din punct de vedere al tradițiilor și obiceiurilor, foarte multe au dispărut, însă se mai păstrează olăritul, țesutul, obiectele de artizanat și gastronomia. Anual la târgul Cucuteni din Iași, locuitori din situl Lunca Siretului participă cu vase din pământ specifice zonei.
Fig.8 Oală din lut tradițională din sudul ariei Lunca Siretului Inferior
Viticultura este o activitate tradițională care încă se păstrează, oamenii câștigând din această afacere. Cele mai cunoscute vinuri de pe aceste podgorii sunt: Fetească Albă și Fetească Neagră, Fetească regală, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon.
Tradițiile și dansurile locale încă se păstrează în perioadele cele mai importante ale anului. Pentru a face cunoscute dansurile specifice și porturi populare tradiționale, au fost formate grupuri folclorice care participă la diferite concursuri.
Fig.9 Costume populare tradiționale din ROSPA Lunca Siretului Inferior
Deși suntem într-o perioadă modernă, încă se crede și s-au mai păstrat o serie de decântece, în special cele pentru deochi sau dragoste.
Implementarea statutului de arie protejată în cazul ROSPA 0071
Statutul legal al ariei protejate
Conform Directivei Consiliului 79/409/CEE, desemnat prin HG 1284/2007 și publicată în Monitorul Oficial al României, Aria de Protecție Specială Avifaunistică ”Lunca Siretului Inferior” este desemnată arie naturală protejată de interes comunitar, ce vizează protecția biodiversității și creșterea gradului de vizitare prin implementarea rețelei ecologice europene Natura 2000. Zona a fost desemnată arie de protecție specială avifaunistică datorită identificării a unui număr de 46 specii de păsări, cuprinzând, astfel 5 Rezervații Naturale și 2 Situri de Importanță Comunitară.
Obiectivele ariei naturale protejate
Custodele, Agenția de Conservare a Diversității Biologice, își propune să atingă obiectivele de conservare și menținere a habitatelor și speciilor pentru care aria a fost desemnată, conform Directivei Păsări. Astfel, custodele are obligația de a proteja păsările de interes pentru ROSPA0071 cât și ouăle, cuiburile și habitatele lor.
Conform Directivei Păsări, custodele are obligația de a îndeplini următoarele obiective:
Întreținerea, amenajarea și protejarea zonelor în care păsările își amenajează cuiburile în funcție de gradul de protecție a speciei
Luarea unor măsuri împotriva vânatului și poluării habitatelor
Cercetarea speciilor din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
Conform Articolului 4 din Directiva 79/409/CEE, 21 dintre cele 46 de specii întâlnite în ROSPA0071, custodele va avea obligația de a asigura supraviețuirea și reproducerea speciilor migratoare cu o revenire regulată în acest areal. Conform Articolului 7, cele 7 specii care fac parte din Anexa II-2, pot fi obiectul actelor de vânătoare numai dacă acestea sunt în număr mare și nu în perioadele de cuibărit, de reproducere sau dependență. Cele 8 specii din Anexa III ce sunt întâlnite și pe teritoriul ROSPA0071 necesită o protecție atentă de către custode. Este interzisă vânzarea lor sau a ouălelor lor pentru comercializare.
Atingerea obiectivelor de conservare poate fi realizată doar prin elaborarea și aplicarea unei strategii de informare reușită. Cu cât mesajul este transmis mai corect prin folosirea unui limbaj adecvat, cu atât șansele de a proteja speciile de interes cresc. Astfel, transmițând populației locale restricțiile și beneficiile pe care le au, într-un mod cât mai perceptiv, și în special informarea cu privire la amenzile date pentru încălcarea legii, se poate considera că aceste obiective din Directiva Habitate vor fi respectate într-un procent de peste 50%.
Pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate putem considera că atât strategia de vizitare cât și strategia de informare sunt obiective ale obiectivului general, astfel că un management durabil al unei arii protejate nu poate atins decât printr-o informare și educare corectă.
Zonarea și obiectivele din punct de vedere al conservării
Aria protejată este localizată în Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est-Dobrogea, în județele: Vrancea, Galați și Brăila, pe teritoriul administrativ a 31 de localități ( Județul Vrancea: Adjud, Biliești, Garoafa, Homocea, Mărășești, Nănești, Ploscuțeni, Pufești, Ruginești, Suraia, Vânători, Vulturu; Județul Galați: Braniștea, Cosmești, Fundeni, Independența, Ivești, Liești, Movileni, Nămoloasa, Nicorești, Piscu, Poiana, Schela, Slobozia Conachi, Șendreni, Tudor Vladimirescu, Umbrărești; Județul Brăila: Măxineni, Siliștea, Vădeni).
Deoarece aria de interes este inclusă în Natura 2000 ca fiind Sit de Protecție Specială Avifaunistică, prevederile din OUG 154/2008 privind zonarea interioară, se poate aplica deoarece aria cuprinde cinci rezervații naturale: Balta Potcoava, Lunca Siretului, Dunele de Nisip de la Hanul Conachi, pădurea Merișor Cotul Zatuanului și Balta Tălăbasca.
Principalul scop al zonării ariei protejate este de a propune opțiuni de dezvoltare locală, de a conserva speciile pentru care situl a fost declarat și de a aduce beneficii materiale comunităților locale.
Ținând cont de grupurile țintă, de durata șederii în aria protejată, de accesibilitate, de cele trei poduri care facilitează trecerea de pe o parte pe alta a râului Siret și de distanța parcursă de vizitatori până la punctul de interes, este necesară zonarea perimetrului astfel încât managementul sitului să fie eficient. De aceea, pentru un management eficient al turismului, situl va fi împărțit în funcție de infrastructura disponibilă, puncte de acces și atracții turistice.
Deși este o zonă predominant rurală cu puține atracții turistice, unitățile de cazare nu lipsesc. Aria oferă peste 300 de locuri de cazare în localitățile Adjud, Liesti, Ivești, Șendreni, Vulturu, Garoafa, Cosmești și Fundenii Noi.
Fig.10 Principalele atracții și unitățile de cazare din ROSPA Lunca Siretului Inferior
Zona I-Adjud-Mărășești sunt cele două orașe incluse în situl Natura 2000 ROSPA0071, putând fi considerate principalele atracții ale ariei.
Realizând o zonare strict din punct de vedere al infrastructurii și rețelei de transport, acestea dispun de o infrastructură relativ bună. Sunt două centre de interes care oferă servicii vizitatorilor dar se și poate ajunge foarte ușor.
Fig.11 Harta turistică Zonei I ROSPA0071
Adjud este punctul de legătură dintre cele două părți ale râului Siret, est și vest, fiind totodată cea mai nordică localitate din aria protejată. Oferă spații de cazare și unități de alimentație publică. Principalele atracții din acest oraș sunt: parcul, casa de cultură și Mănăstirea Sihastru ce datează din anul 1885. Deși este un oraș mic și nu foarte important din punct de vedere istoric, anual se țin o serie de concursuri și festivaluri. Anual, în luna martie, de Ziua Mondială a Teatrului, au loc spectacole de teatru și documentare la Casa de Cultură, de Ziua Europei, în data de 9 mai, au loc expoziții foto, expoziții de arte plastice dar și spectacole organizate în special de profesori și elevii școlilor din Adjud, la fel și de Ziua Copilului, 1 iunie. Un festival important îl reprezintă „Toamna culturală adjudeană” unde au loc expoziții, simpozioane, lansări de carte, spectacole folclorice în centrul orașului. „Salonul literar Botta” și „Anuala artiștilor plastici adjudeni” sunt două proiecte culturale de mare amploare în care au loc conferințe și simpozioane. Deși nu sunt mediatizate, anual în perioada marilor sărbători, instituțiile de învățământ din oraș organizează alături de elevi piese de teatru, sau dansuri populare specifice încercând să amintească din când în când populației locale vechile tradiții.
Mărășești, spre deosebire de Adjud, este un important centru istoric datorită bătăliei din perioada Primului Război Mondial. Pentru comemorarea eroilor ce au luptat în acea perioadă, anual, în data de 6 august are loc programul „Comemorarea Eroilor căzuți în luptele din primul război mondial de la Mărășești”. Un alt proiect destul de interesant, pe lângă cele menționate pentru Adjud care au loc și la Mărășești, este „Festivalul șanselor tale”, proiect ce-și propune să promoveze și să recunoască persoanele dedicate învățământului și învățării.
Localitățile incluse în Zona I, sunt: Ruginești, Pufești, Garoafa, Homocea, Nicorești, Cosmești, Movileni și orașele Adjud și Mărășești.
Deși sunt localități mici, se pot observa diferențe foarte mari. Astfel, dacă în localitți precum Pufești și Nicorești predomină casele vechi realizate din chirpici dar bine întreținute, în Homocea se observă casele viu colorate, de tip p+1. Cele mai importante și valoroase atracții turistice din această zonă sunt cele două lăcasuri de cult din Homocea și Pufești ce datează din secolele XVI-XVII.
Este un areal favorabil pentru practicarea ecoturismului datorită tradițiilor care încă se mai păstrează, de la casele străvechi, gospodăriile ce cuprind hambare, grajduri și fântâni până la mâncarea tradițională: borș, sarmale în foi de viță, plimbări în natură pe marginea râului Siret, pescuit sau ciclism.
În ceea ce privește infrastructura, căile de comunicație și transport calitatea acestora este satisfăcătoare. Realizând o comparație între trecut și prezent, starea drumurilor este mult mai bună, însă pentru a ajunge în aria de interes, parcurgerea traseului se poate realiza mai degrabă pe jos sau cu bicicleta.
Zona II-Focșani deși nu face parte din perimetrul ariei protejate Lunca Siretului Inferior, pentru a acoperi zona centrală și a oferi spații de cazare și alimentație publică, desemnarea municipiul județului Vrancea ca fiind principala zonă de interes este favorabilă. Este localitatea de unde se poate ajunge foarte ușor și repede în localitățile de interes și mai ales oferă condiții necesare vizitatorilor de a petrece câteva zile în acest areal.
Localitățile incluse în zona centrală a ariei protejate sunt: Vânători, Suraia, Vulturu, Nănești, Fundenii Noi, Umbrărești, Ivești și Liești. Spre deosebire de localitățile din nord, acestea se evidențiază doar prin arhitectura tradițională a caselor, lăcașelor de cult și funcția predominant agricolă a localităților. Cel mai important lăcaș de cult îl reprezintă Biserica de lemn din localitatea Nănești.
Deși nu se remarcă prin clădiri sau atracții turistice importante, zona centrală poate fi considerată o zonă viticolă cu soiuri de struguri recunoscute național: Fetească Regală, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Aligota, Băbească Neagră.
Un atu al acestei zone este Pădurea de Salcâmi Hanu Conchi și Dunele de Nisip. Hanul Conachi este un important loc de popas, ce oferă trecătorilor spațiu pentru cazare și alimentație publică.
În strânsă legătură cu satul tradițional, zona centrală poate fi considerată zona ideală pentru ecoturism, cu accent pe natură și biodiversitate. În același timp, vizitatorii pot învăța vechile obiceiuri tradiționale de la bătrâni, meșteșugul olăritului și cărămizii, a vinului dar și a țesutului.
Fig.12 Harta turistică a Zonei II ROSPA0071
Un punct forte, se poate spune, îl reprezintă tipul așezărilor. Acestea s-au format de-a lungul drumurilor principale, rezultând sate foarte lungi și greu de parcurs pe jos într-un timp foarte scurt. Faptul că locuitorii, mai ales bătrânii merg foarte mult cu bicicleta, ar atrage vizitatorii și i-ar îndemna să participe mai mult pentru un turism durabil.
Zona III-Galați-Tudor Vladimirescu este cea mai dezvoltată din punct de vedere al infrastructurii și căilor de comunicație, dar și din punct de vedere al tradițiilor. Încă se păstrează olăritul, țesutul, realizarea obiectelor de artizanat, gastronomia, sculptura, activități ce au la bază exploatarea și prelucrarea lemnului, agricultura și zootehnia.
Localitățile ce fac parte din această zonă sunt: Nămoloasa, Măxineni, Siliștea, Vădeni, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi, Piscu, Independența, Schela, Braniștea, Șendreni și Vădeni. Ca și celelalte localități din ROSPA Lunca Siretului Inferior, din punct de vedere al infrastructurii și căilor de comunicație, calitatea este satisfăcătoare, doar drumurile principale având o calitate bună.
Cu toate acestea principala atracție a zonei sudice rămâne Mănăstirea Vladimirești datorită pelerinajelor din perioada marilor sărbători, aceasta fiind și principala sursă ce asigură cazare vizitatorilor.
Ca și în celelalte zone ale ariei protejate, principala formă de turism care ar atrage destul de mulți vizitatori rămâne ecoturismul sau turismul tradițional, însă și turismul în natură. Spre deosebire de zona nordică și cea centrală, în acest areal sunt introduse și 2 rezervații naturale destul de importante: Balta Potcoava în localitatea Braniștea, și Balta Tălăbasca ce aparține de localitatea Tudor Vladimirescu, ce pot fi puncte de atracție pentru birwatching.
Fig. 13 Harta turistică a Zonei III ROSPA0071
Avantaje și dezavantaje pentru comunitatea locală legate de existența ariei protejate
Declararea unui areal ca fiind zonă protejată atrage efecte negative din partea populației locale și primăriilor. De aceea, este necesară o campanie de informare și conștientizare a locuitorilor asupra avantajelor și dezavantajlor constituirii ariei protejate.
Deși este un sit de protecție specială avifaunistică, punându-se foarte mult accent pe păsări, trebuie să ținem cont că în același timp este un sit de importanță comunitare ce protejează specii și peisaje. De aceea, pentru o dezvoltare durabilă și în același timp o conservare fiabilă, custodele are nevoie în primul rând de susținerea populației locale prin respectarea unor reguli.
Astfel considerând dezavantaj pentru comunitatea locală, este interzisă vânătoarea în perioadele de cuibărit și împerechere a păsărilor, pescuirea în perioadele de depunere a icrelor de către pești, poluarea apelor de suprafață, degradarea habitatelor speciilor de interes, comerțul cu speciile din Anexa III din Directiva 79/409/CEE și distrugerea cuiburilor păsărilor.
Cu toate aceste dezavantaje, populația locală ar dispune de ajutoare din partea custodelui și a părților interesate de acest proiect. Unul din obiectivele principale ale custodelui în ceea ce privește aria protejată, este de a atrage fonduri europene pentru proiecte, ce țin în mare parte de modernizarea infrastructurii, a rețelei de comunicații și a economiei locale. Prin atragerea vizitatorilor în ROSPA 0071, localnicii ar avea un beneficiu datorită vânzării unor produse tradiționale.
Realizarea centrelor de informare în cele trei zone ale ariei protejate, ar fi un mod de a face reclamă produselor tradiționale prin oferirea vizitatorilor.
Integrarea aspectelor caracteristice ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA 0071 în strategia de informare și vizitare
Obiectivele strategice de informare și vizitare
Pentru realizarea unui management durabil a ariei protejate ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior este nevoie de informarea, conștientizarea și implicarea activă a populației locale și a custodelui.
Obiectivul general al ROSPA 0071 constă în „Creșterea gradului de informare și conștientizare, cu cel puțin 10%, asupra ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior”.
Pentru realizarea acestui obiectiv, am luat în considerare informarea și vizitarea sitului ca două obiective diferite în atingerea obiectivului general, Valorificarea potențialului turistic și natural al ariei de protecție specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior, informarea fiind primul pas ce trebuie realizat.
Astfel, pentru realizarea unei strategii de informare obiectivul general este: Creșterea gradului de informare și conștientizare cu cel puțin 10% asupra ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, la nivel național.
Pentru realizarea și atingerea obiectivului general al strategiei de informare, trebuie atinse trei obiective specifice
O1. Creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației locale.
O2. Realizarea unei infrastructuri pentru informarea continuă a populației locale și a vizitatorilor.
O3.Informarea grupurilor țintă la nivel național.
Strategia de vizitare are ca obiectiv general „Creșterea atractivității turistice și a numărului de vizitatori în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior”
Obiective specifice:
O1. Valorificarea resurselor, obiceiurilor și tradițiilor din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior
O2. Promovarea biodiversității și valorilor culturale din situl Natura 2000.
O3. Realizarea și promovarea unor noi atracții turistice.
O4. Monitorizarea fluxurilor de vizitatori.
Strategia de informare
Desfășurarea unei campanii de informare și conștientizare a părților interesate are ca scop crearea unui cadru favorabil între custode și grupurile țintă. Popularizarea speciilor și habitatelor emblemă ale zonei, prezentarea avantajelor economice și de mediu, precum și sensibilizarea grupurilor țintă reprezintă o modalitate de atragere a unei atitudini favorabile față de obiectivele de conservare.
Planul de acțiune
O.1. Creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației locale
Elaborarea unor obiective și activități este necesară în orice etapă de realizare a unui management corect a unei arii protejate. Creșterea gradului de informare și conștientizare este un pas care trebuie realizat cu atenție deoarece în urma întâlnirilor cu populația locală și autoritățile locale, în funcție de informația primită, poate duce la efecte mai mult sau mai puțin plăcute. De aceea, custodele trebuie să transmită informația pe înțelesul grupurilor țintă, a scopului și obiectivelor ariei protejate. Pentru ca informația să fie înțeleasă cât mai bine, în cadrul conferințelor vor fi menționate atât beneficiile care sunt aduse populației și mediului, cât și restricțiile impuse care trebuie respectate, în așa măsură încât populația să conștientizeze mai mult importanța desemnării ariei protejate.
A.1. Organizarea focus-grupurilor și a întâlnirilor de lucru cu autoritățile locale.
Această activitate reprezintă prima etapă ce trebuie atinsă în procesul de informare. Autoritățile locale, în special primăriile, au cea mai mare influență asupra populației locale. Înțelegerea obiectivelor de conservare dar și beneficiilor datorate atragerii vizitatorilor de către acestea va ajuta custodele în etapa de informare a localnicilor.
Organizarea focus-grupurilor și a întâlnirilor de lucru cu autoritățile locale se va desfășura în două etape, la Mărășești în sediul primăriei și la Focșani, în sediul ACDB. Pentru fiecare întâlnire, vor fi pregătite mape de prezentare cu conținut clar și sugestiv, iar în sedii, în locurile vizibile, vor fi amplasate banere și afișe.
A.2. Organizarea întâlnirilor publice cu populația locală
Populația locală este principalul factor care contribuie activ în desfășurarea unui management corect al ariei protejate și în etapa de elaborare și realizare a strategiei de vizitare. De aceea, campania vizează creșterea gradului de informare, motivare și angajare a grupului țintă în procesul de protejare și conservare a speciilor și habitatelor. Comunicarea obiectivelor trebuie să se preteze pentru populația locală, astfel încât informația să fie percepută corect.
Pregătirea întâlnirilor constă în realizarea unor materiale informative, pliante, ce vor fi utilizate și distribuite înainte de începerea ședințelor. Aceste întruniri vor avea loc în sediul primăriilor din cele 31 de localități sau săli ale unităților de învățământ. Populația locală va fi anunțată cu 30 de zile, respectiv 5 zile înainte de orice întrunire, atât de către custode, cât și de administrația locală.
Timp: 3 luni
A.3. Vizitarea ariei protejate de către populația locală pentru o cunoaștere detaliată a speciilor de interes natural.
După desfășurarea conferințelor cu populația locală este importantă și o cunoaștere a ariei protejate in situ, a problemelor de mediu generate de locuitori, dar și a calității infrastructurii. Vizitarea ariei protejate se va desfășura doar cu populația din localitățile a cărei distanță până la râul Siret este mai mică de 3 km. Se vor realiza liste de câte 20 persoane din fiecare localitate, iar trainingurile vor fi susținute de 2 specialiști, un biolog și un specialist în domeniul protecției mediului.
Educația ecologică este un element necesar în educația oricărui elev. Pentru ca proiectul să fie durabil este necesară susținerea unei curs lunar despre obiectivele și importanța ariei protejate în școlile din cele 31 de localități.
Scopul acestei vizite este de a face populația locală să conștientizeze importanța ariei protejate prin dezbateri in situ. Totodată, aceștia pot admira speciile și habitatele în detaliu, dar pot veni și cu idei de dezvoltare durabilă a localităților și sitului.
Timp: 3 luni
A.4. Organizarea unor traininguri despre tradițiile și obiceiurile din aria protejată cu autoritățile locale și populația interesată.
Cunoașterea detaliată a sitului, a tradițiilor și obiceiurilor este un punct forte pentru realizarea unei strategii de informare a factorilor interesați, a unei strategii de vizitare dar și pentru atragerea de fonduri europene. Scopul acestor traininguri este de a realiza un portofoliu cu toate atracțiile tradiționale din sit. Astfel, acest portofoliu va fi realizat de către persoanele participante, persoane care cunosc foarte bine obiceiurile străvechi și care vin cu un aport important de informații. Se vor realiza 3 traininguri la care vor participa 20 de persoane din cele trei zone ale ariei, nord, centru și sud. Persoanele vor fi selectate în funcție de anumite criterii, de gradul de cunoaștere al zonei, de vârstă și ocupație, dar și după scrisoarea de intenție.
Trainingurile se vor desfășura la sediul ACDB, custodele asigurând transportul, cateringul și materialele necesare pentru cele 3 zile.
O.2. Realizarea unei infrastructuri pentru informarea continuă a populației locale și a vizitatorilor.
Deoarece sediul central al custodelui se află în municipiul Focșani, iar distanța dintre sediu și cea mai nordică (Adjud-Homocea) sau sudică (Vădeni-Siliștea) localitate este destul de mare, este necesară amenajarea a încă două filiale sau centre de informare pentru monitorizarea atentă a situației din ROSPA 0071, pentru informarea continuă a populației locale și a vizitatorilor cu privire la infrastructură, căi de comunicație, atracții turistice, spații de recreere, spație de cazare și alimentație publică.
A.1. Crearea a 3 centre de informare în localitățile Adjud, Focșani și Tudor Vladimirescu.
Scopul acestor centre de informare în localitățile Adjud, Focșani și Tudor Vladimirescu este de a facilita accesul direct la informație a tuturor locuitorilor din perimetrul și proximitatea ariei protejate. Centrele de informare vor fi dotate cu aparatură și mobilier modern, cu materiale educative și informative necesare, și pretabile pentru orice tip de vârstă.
Persoanele ce răspund de aceste centre vor fi capabile să ofere date generale despre rețeaua Natura 2000, managementul sitului, motivul declarării sitului ca fiind arie protejată, sesizării din sfera proiectului, dar și materiale publicitare. Tot ele, vor încasa taxele pentru anumite activități din cadrul sitului: pescuit.
A.2. Inventarierea obiectivelor turistice și a zonelor pentru birdwatching.
Pentru realizarea strategiei de vizitare este neapărat nevoie de o cunoștere detaliată a sitului, a problemelor, a favorabilităților și restrictivităților. De aceea, împreună cu populația locală se va realiza un material în care vor fi incluse toate atracțiile turistice existente din aria protejată, dar și viitoarele spații amenajate. Această inventariere este necesară pentru realizarea traseelor tematice, a hărților și a materialelor informative. În plus, la acestea se vor adăuga și zonele pentru birdwatching, amenajate special în funcție de tipul de habitat și de gradul de antropizare, dar și în funcție de infrastructură (aceste amenajări nu trebuie poziționate în zonele cu trafic). Amenajările pentru birdwatching vor fi situate pe teritoriul administrativ al localităților: Pufești, Nicorești, Movileni, Ivești, Fundenii Noi, Independența, Siliștea și Vădeni, în special în zonele în care predomină tufărișurile și pădurile.
A.3. Realizarea unor trasee cu principalele puncte de interes în fiecare dintre cele 3 zone.
Scopul realizării unor trasee este de a realiza hărți tematice pentru vizitatori, în funcție de interesul lor. Fiecare centru de informare din cele 3 zone va deține pliante și hărți tematice, dar și hărți cu principalele puncte turistice. Traseele vor fi realizate astfel încât vizitatorul să observe atât zonele naturale cât și cele antropice sau istorice. De pe aceste hărți nu va lipsi nici punctele de popas, pescuit, echitație. Pentru realizarea traseelor se va lua în considerare și tipul infrastructurii de transport, rezultând trasee pentru ciclism sau plimbare în natură și trasee pentru automobile. Cele din urmă, nu vor fi amenajate și marcate foarte aproape de zonele de cuibărit al păsărilor.
A.4. Amplasarea panourilor informative și educative pretabile pentru fiecare grup de vârstă.
Pentru un management cât mai bine realizat, este necesară amplasarea panourilor informative in situ. Deoarece nu toți vizitatorii ajung la centrele de informare, se vor monta panouri informative și educative în funcție de grupul de vârstă, cu materiale tradiționale din aria protejată, în interiorul fiecărei localități. Panourile vor conține informații despre obiectivele ariei protejate, o hartă a întregului sit cu punctele de interes și poziția panourilor, și obiectivele de vizitare din unitatea teritorial administrativă a localității respective. În total vor fi amplasate 31 de panouri informative și 31 de panouri educative. Panourile educative vor fi amplasate în cele mai importante zone din punct de vedere peisagistic, precum Balta Tălăbasca (Fig.11), Balta Potcoava, Pădurea de Salcâm de la Hanu Conachi.
Fig.14 Panou de informare Rezervația Naturală Balta Tălăbasca
O.3. Informarea grupurilor țintă la nivel regional.
Informarea grupurilor țintă de la nivel regional, a locuitorilor și a autorităților locale din proximitatea ariei protejate este necesară datorită atragerii vizitatorilor și creșterii economice la nivelul sitului. Pentru informarea grupurilor țintă din afara ROSPA0071, se vor organiza 4 conferințe la Bacău, Tecuci, Galați și Buzău. Aceste orașe populate și mai dezvoltate decât localitățile din sit, aduc populației un beneficiu economic și social. Cu cât informarea este realizată mai corect, iar grupurile din exteriorul ariei percep exact obiectivele ariei proteje și valorile culturale ale acesteia, cu atât nivelul de vizitare va crește. În plus, realizarea unor noi proiecte sau centre de ecoturism, va atrage pasionații din întreaga regiune.
Informarea la nivel regional ar atrage investitori ce ar aduce beneficii ariei prin modernizarea sau realizarea infrastructurilor, căilor de comunicație sau chiar prin construirea unor spații de cazare și alimentație publică.
A.1. Informarea publicului cu ajutorul mass-media.
Cea mai bună metodă de informare a publicului regional cu privire la importanța ariei protejate, a obiceiurilor, tradițiilor și punctelor de atracție al sitului este cu ajutorul mass-media fie că vorbim de transmitere radio, fie de transmitere vizuală prin spot-uri publicitare, sau chiar realizarea unor reclame în cadrul unor conferințe naționale din domeniul protecției mediului.
Informarea este continuă și are ca scop motivarea persoanelor din exteriorul ariei de a vizita situl pentru diferite activități durabile.
A.2. Crearea unui site detaliat.
Perioada actuală ne oferă șansa de a avea acces continuu la internet și la rețelele sociale. Pagina web va fi creată special pentru informarea publicului asupra ariei protejate, a situației actuale din teren, dar și viitoarelor proiecte și concursuri.
Pagina web va conține 3 secțiuni; una având date specifice despre situl Lunca Siretului Inferior: istoricul așezărilor și cercetărilor, localizare și motivele declarării sitului, descrierea socio-economică, culturală și turistică, imagini relevante, a doua secțiune va fi dedicată populției locale, iar a treia secțiune va fi dedicată vizitatorilor.
Pagina web va fi actualizată continuu, iar informațiile vor fi accesibile tuturor categoriilor sociale sau de vârstă.
A.3. Organizarea a 4 conferințe la Bacău, Tecuci, Galați și Buzău cu autoritățile regionale și naționale.
Realizarea celor 4 conferințe la nivel regional este un mod de a asigura custodele că informația a ajuns la viitorii vizitatori. Conferințele în care sunt implicate autorități din cadrul Agențiilor de Protecție a Mediului Bacău, Vaslui, Brăila, Galați și Buzău, a Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerului Educației și Consiliilor Județene au rolul de a retransmite obiectivele de conservare și vizitare pentru un management al ariei protejate adecvat.
Aceste conferințe se vor desfășura în sediile primăriilor din orașele menționate, iar fiecare persoană va primi o mapă de prezentare a arealului. Perioada de desfășurare a acestor conferințe este de o lună.
A.4. Organizarea unei întâlniri de lucru cu cercetători de profil din țară.
Este necesară organizarea unei întâlniri de lucru cu cercetătorii din domeniul biologiei, ecologiei și protecției mediului dar și cu ONG-urile de profil. Scopul acestor întâlniri este de a-i atrage pe cercetători să descopere și să realizeze studii despre biodiversitatea și importanța ariei protejate la nivel regional sau național. Cercetătorii sunt un grup țintă foarte important deoarece pot veni cu un aport important de informații și chiar pot veni cu idei de amenajare a traseelor de vizitare și a centrelor de informare, dar și a site-ului.
Grupuri țintă
După cum enumerat la activități, grupurile țintă pentru strategia de informare cuprinde un grup larg. Astfel, am considerat că principalele grupuri țintă sunt populația, instituțiile de învățământ și administrația locală din cele 31 de localități (Adjud, Biliești, Garoafa, Homocea, Mărășești, Nănești, Ploscuțeni, Pufești, Ruginești, Suraia, Vânători, Vulturu, Braniștea, Cosmești, Fundeni, Independența, Ivești, Liești, Movileni, Nămoloasa, Nicorești, Piscu, Poiana, Schela, Slobozia Conachi, Șendreni, Tudor Vladimirescu, Umbrărești, Măxineni, Siliștea, Vădeni), Agențiile de Protecție a Mediului și Consiliile Județene din județele Vrancea, Brăila, Galați, Buzău, Bacău, Vaslui, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, minim 5 ONG-uri cu activitate în domeniul protecției mediului, centrele de cercetare din marile orașe centre universitare: Iași, București, Cluj și Constanța, Muzeul de Științe ale Naturii Galați și Muzeul Vrancei.
Strategia de vizitare
Planul de acțiune
Promovarea turismului durabil deține un rol important în constituire ariilor protejate, justificat prin avantaje economice și management durabil. Practicarea turismului constituie o modalitate de atragere a fondurilor pentru administrarea ariei protejate și dezvoltarea comunităților locale. Această necesitate rezidă și din nivelul de dezvoltare economică scăzut, majoritatea populației fiind ocupată cu agricultura, astfel că, promovarea turistică oferă alternative de dezvoltare.
O.1. Valorificarea resurselor, obiceiurilor și tradițiilor din ROSPA Lunca Siretului Inferior.
Județele Vrancea, Brăila și Galați sunt trei județe bogate din punct de vedere tradițional, însă datorită nepracticării obiceiurilor și tradițiilor acestea au fost în mare parte uitate. De aceea este necesară atingerea acțiunilor din strategia de informare și realizarea trainingurilor cu persoanele interesate în care va fi creat un raport al tuturor atracțiilor turistice, obiceiurilor și tradițiilor, produselor tradiționale și zonelor de agrement și pescuit.
A.1.Etichetarea produselor tradiționale cu sigla Natura 2000
Orice arie protejată de interes național sau comunitar ar trebui să promoveze produsele tradiționale locale pentru a crește economia locală. ROSPA Lunca Siretului Inferior dispune de o serie de produse tradiționale specifice: oale de lut ce se deosebesc de cele din Horezu datorită picturii nu foarte accentuate, vin, țuică, mâncăruri tradiționale precum pâinea pe vatră, sarmale, brânză și preparate din carne. La acestea se mai adaugă și fructele și cerealele pe care locuitorii le cultivă. Promovarea produselor cu sigla Natura 2000 Lunca Siretului Inferior atât în centrele de informare cât și în localități prin amenajarea unor spații pentru vânzare sau alimentație publică ar aduce profit atât populației locale cât și custodelui. Banii proveniți din vânzarea produselor tradiționale ar fi incluși în proiecte ce țin de amenajare și infrastructură. Promovarea acestor produse se realizează pe o perioadă lungă de timp, în toate localitățile ce se suprapun peste aria protejată.
A.2. Mediatizarea obiceiurilor și tradițiilor din aria protejată
Pentru ca vizitatorii să afle despre tradițiile și obiceiurile din aria protejată Lunca Siretului Inferior este necesară realizarea unui portofoliu care să cuprindă localitățile și tradiția care încă se mai păstrează. Acel trainig cu factorii interesați este necesar în procesul de elaborare al proiectului. Realizând spoturi publicitare în care să se observe vechiile tradiții, porturile populare locale și viața unei familii într-o gospodărie tradițională ar fi o modalitate prin care situl s-ar face remarcat. Pentru că scopul strategiei de vizitare este de a atrage vizitatorii pe, perioade scurte de timp, trebuie să existe o colaborare între custode și populația locală deoarece mediatizarea se va desfășura pe o perioadă lungă de timp sau continuă.
Pentru a face cunoscute tradițiile și obiceiurile, în perioada festivalurilor sau a zilelor localităților, fiecare comună va avea grupuri de muzică populară. Astfel se vor face cunoscute atât dansurile populare cât și doinele, baladele și porturile tradiționale locale. Fiecare eveniment va fi promovat cu minim o lună înainte de desfășurarea lui, dar și la începutul fiecărui an.
A.3. Reluarea obiceiurilor străvechi.
Foarte multe tradiții au fost uitate mai ales de către cei tineri. Scopul acestei activități este de a readuce vechile obiceiuri uitate în rândul populației tinere, de a reamenaja gospodării tradiționale funcționale din chirpici, în fiecare localitate din aria protejată, mai exact de a recrea atmosfera unui sat tradițional, de a resimți mirosul pâinii pe vatră și a mâncării tradiționale la ceaun. Îndeplinirea acestei acțiuni necesită foarte mult timp. De aceea, gospodăriile părăsite din perimetrul ariei vor fi recondiționate cu materiale tradiționale de către custode, populația locală și voluntari. Recondiționarea va începe din nordul ariei, din comuna Homocea deoarece zona nordică rurală dispune de puține atracții turistice.
O.2. Promovarea biodiversității și valorilor culturale din ROSPA0071
Strategia de informare și vizitare presupune implicare din partea custodelui, populației locale și autorităților locale. Pentru realizarea unei strategii de vizitare este importantă cunoașterea detaliată a biodiversității din aria protejată dar și a valorilor culturale și turistice. Atragerea vizitatorilor se realizează cu ajutorul mijloacelor de informare și comunicare. Cu cât comunicarea este mai eficientă și se adresează mai multor grupe de vârstă, cu atât zona va fi vizitată de un număr mai mare de oameni.
A.1. Realizarea unor spoturi publicitare.
Spoturile publicitare sunt considerate a fi principala metodă de informare. Scopul acestora este de a informa populația locală și regională cu privire la aria protejată Lunca Siretului Inferior. Pentru a atrage mai multe grupuri țintă din cele enumerate în strategia de informare, se vor realiza mai multe spoturi publicitare în funcție de interesele viitorilor vizitatori. Astfel, spoturile se vor adresa tuturor grupelor de vârstă. Principalele teme ce vor fi atinse sunt: biodiversitatea și culorile ei, pescuitul, mâncăruri tradiționale și viața într-o gospodărie tradițională. Promovarea ariei se va realiza atât prin mijloace tv cât și prin cele radio, pe o perioadă de minim 2 ani.
A.2. Organizarea unor deplasări in situ cu grupurile de interes dar și cu vizitatorii.
După promovarea ariei protejate cu ajutorul mass-media se vor organiza 3 workshopuri in situ cu un număr de 20 de vizitatori. Pentru participarea la aceste workshopuri, populația interesată se va înscrie pe site-ul ariei protejate, scriind și motivația pentru participare. Rolul acestei deplasări este de a atrage vizitatorii și de a-i face să conștientizeze obiectivele de conservare a sitului. Aceste vizite nu vor avea loc în perioada de cuibărit sau de împerechere a păsărilor. Vizitatorii vor fi ghidați pe un traseu cu multe obiective turistice și vor avea ocazia de a vedea diferite tipuri de peisaje și păsări.
A.3. Realizarea unor documentare despre viața speciilor din ROSPA 0071 și a interacțiunilor om-natură.
Documentarele au rolul de a informa populația regională și chiar cea națională asupra ariei protejate Lunca Siretului Inferior. Vor observa speciile de păsări protejate din acest areal, dar și caracteristici despre acestea. Având în vedere că în sit se desfășoară activități de extracție a agregatelor, documentarul va oferi informații despre viața speciilor și cum sunt ele afectate de activitățile umane. Deoarece în aria protejată sunt incluse 5 rezervații naturale: Balta Potcoava, Balta Tălăbasca, Pădurea Merișor-Cotul Zatuanului, Dunele de Nisip de la Hanu Conachi și rezervația Lunca Siretului. Scopul acestor documentare este de a-i face pe oameni să conștientizeze activitățile lor și impactul pe care l-ar putea avea asupra biodiversității și mediului.
A.4. Realizarea unor concursuri anuale de cercetare.
Un grup țintă vizat pentru ca managementul ariei protejate să fie eficient este format din cercetători din domeniul biologie, ecologie și protecția mediului dar și etnografie. Scopul acestor concursuri de cercetare anuale este de a monitoriza aria protejată din perspectiva mediului, social și economic. Toate cercetărilor vor fi publicate într-o revistă cotată ISI dar și în revista ariei protejate, realizată pentru acest concurs. Acest fapt duce la creșterea gradului de informare asupra ariei Lunca Siretului Inferior Custodele își propune ca acest proiect să fie derulat pe o perioadă de minim 5 ani.
O.3. Promovarea unor noi atracții turistice.
Realizarea unor noi atracții turistice aduce o creștere semnificativă la nivel economic local datorită numărului mare de vizitatori. Ocupația populației locale cu agricultura și creșterea animalelor este un motiv pentru care este necesară promovarea turismului în natură. Deși este o zonă în mare parte săracă, amenajarea unor spații pentru turism sezonier ar atrage vizitatorii din orașele din proximitate. Promovarea noilor atracții va fi realizată pe pagina web a ariei protejate dar și pe o pagină de facebook.
A.1. Amenajarea unor spații pentru tabere școlare
Promovarea ecoturismului prin amenajarea unor spații pentru tabere școlare are drept scop cunoașterea unei arii aproape necunoscute elevilor, atragerea fondurilor pentru implementarea unor noi proiecte dar și educarea pentru dezvoltare durabilă. Taberele vor fi amenajate pe teritoriul administrativ al localităților Braniștea, Liești și Vânători. Perioada petrecută de un grup de 15-20 elevi în aceste tabere permite asimilarea de noi cunoștințe din domeniile biologie-ecologie. Realizarea taberelor presupune și realizarea unor trasee tematice pretabile pentru elevi, trasee care vor varia în funcție de localitate. Dacă în Braniștea elevii vor vedea două rezervații naturale și în același timp două locuri importante pentru păsări, în Liești vor vedea dunele de nisip de la Hanu Conachi, iar în Vânători vor putea observa și analiza efectele impactului antropic.
Perioada de funcționare a taberelor va fi cuprinsă în lunile iunie-septembrie.
A.2. Amenajarea a două parcuri aventura.
Parcurile aventura sunt două puncte de interes care atrag turiști din mai multe regiuni ale țării. Realizarea a două parcuri aventura în localitățile Mărășești și Independența aduc beneficii materiale importante. Amenajarea a 5 trasee cu grade de dificultate diferite atrage lunar un număr important de vizitatori. Tarifele percepute pentru intrarea pe o perioadă de 2 ore sunt accesibile oricărui buget. Traseele, tarifele și imaginile de pe cele două amplasamente pot fi vizualizate atât pe site-ul administrației ariei protejate la secțiunea dedicată vizitatorilor, cât și pe o pagină web destinată acestui proiect. Implementarea acestui proiect are ca scop atragerea vizitatorilor pe o perioadă scurtă și vizite repetate.
Perioada de desfășurare a acestui proiect este de minim 5 ani.
A.3. Realizarea anuală a unor concursuri de pescuit sportiv, călărit și ciclism.
Localizarea sitului în apropierea unui curs de apă reprezintă un punct forte pentru realizarea unor concursuri de pescuit sportiv. Iubitorii acestui sport pot veni în zonele special amenajate chiar și în perioada de prohibiție. Contra unei taxe, amatorii se pot relaxa practicând acest sport. În prezent zonele de agrement sunt situate în localitățile: Brăniștea, Măxineni, Nămoloasa, Tudor Vladimirescu, Ivești, Suraia și Nănești. Se poate observa un deficit în nordul ariei protejate. Aceste baze de agrement ar putea fi amenajate și în localitățile Pufești, Cosmești și Vânători.
Amenajarea unor centre de echitație, ca și în cazul parcurilor de aventură ar aduce profit ariei protejate, chiar dacă taxele impuse nu sunt mari. Aceste centre ar beneficia și de instructori pentru cei care vor să practice acest sport pe o perioadă mai lungă de timp sau pentru cei care sunt interesați de aceste concursuri.
Ciclismul este unul din sporturile intens practicate în România. Anual vor avea loc concursuri de ciclism pe traseele special amenajate. Traseele vor traversa diferite tipuri de peisaje, fără însă să disturbe speciile.
Scopul acestor concursuri este de a îndemna populația să participe la activități în natură, dar și de a strânge fonduri necesare pentru modernizarea infrastructurii. Aceste activități ar atrage investitori în spații de cazare și alimentație publică.
Perioada de desfășurare a acestor proiecte este de minim 5 ani.
A.4. Amenajarea unor locuri pentru birdwatching.
Deși nu este o metodă de a atrage multe fonduri, birdwatching-ul este un mod de a petrece timpul liber într-o zonă liniștită și de a admira natura, este un mod de relaxare mai ales pentru cunoscătorii și pasionații depăsări. Cele 46 de specii migratoare întâlnite, dau culoare ariei protejate. Scopul acestor amenajări este de a interacționa mai mult cu lumea păsărilor și cu natura.
Aceste locuri vor fi dotate cu panouri educative dar și cu obiecte pentru odihnă și colectare a deșeurilor.
A.5. Realizarea unor trasee tematice.
Traseele tematice variază în cele 3 zone de interes din aria protejată. La nivelul întregii arii protejate vor exista trasee atât mixte cât și tematice precum cele care au ca obiectiv lăcașe de cult.
Primul traseu ce marchează lăcașele de cult trece prin localitățile: Pufești-Ruginești-Adjud-Homocea-Cosmești- Tudor Vladimirescu-Vădeni-Măxineni-Nănești. Aceste lăcașe datează din secolele XVIII-XIX și cuprind o serie de informații istorice impresionante.
Al doilea traseu propus cuprinde vizitarea celor două orașe Mărășești și Adjud și a localităților cu arhitectură tradițională Pufești-Nicorești-Cosmești-LieștiBrăniștea-Siliștea Nămoloasa-Vulturu.
Traseele pentru ciclism sunt realizate de-a lungul ariei protejate Lunca Siretului Inferior și traversează unitatea teritorial-administrativă a tuturor celor 31 de localități.
Deoarece în arealul sitului sunt cuprinse 5 rezervații naturale, un alt traseu ce va traversa aceste zone este: Vânători-Garoafa-Brăniștea-Tudor Vladimirescu-Fundenii Noi.
Aceste trasee ating mai multe puncte de interes și îmbină obiective naturale cu obiective antropice. Parcurgând aceste trasee, vizitatorii pot face popasuri în localități pentru achiziționarea produselor tradiționale cu eticheta sitului.
Grupuri țintă
Strategia de vizitare se adresează atât populației locale, cât și populației din proximitatea ariei protejate, autorităților locale și regionale, ONG-urilor și cercetătorilor din domeniul științe ale naturii.
Îndeplinirea obiectivelor de vizitare și a acțiunilor duce la îmbunătățirea infrastructurii din aria protejată dar și la realizarea unui turism durabil.
Grupuri țintă
Proiectul se adresează în principal comunității locale și autorităților locale, însă și proprietarilor de terenuri din sit, unităților de învățământ, organizațiilor non-guvernamentale și vizitatorilor. Grupurile țintă au fost selectate în funcție de gradul de interes.
Comunitățile locale și proprietarii de terenuri din sit au o influență semnificativă asupra zonei, ei fiind principalii actori ce participă activ în realizarea unui management durabil al ariei protejate. De aceea, proiectul își propune colaborarea între custode și populație cu scopul de a atinge obiectivele de conservare și vizitare.
Autoritățile locale sunt reprezentate de persoane cu atribuții decizionale din diferite instituții: primăriile celor 31 de localități ce intră în perimetrul ariei protejate, Consiliul Județean Vrancea, Consiliul Județean Galați, Consiliul Județean Brăila, Agențiile de Protecția Mediului Vrancea, Brăila și Galați, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est-Dobrogea și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Impactul proiectului pe care îl va avea asupra acestui grup țintă va consta în ridicarea nivelului de informare asupra rețelei Natura 2000 dar și asupra Sitului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Instituțiile de învățământ, formate din școlile și liceele locale dar și cele din proximitatea ariei protejate, vor dobândi cunoștințe în domeniul ecologiei și protecției mediului, crescând astfel gradul de informare și conștientizare asupra sitului Lunca Siretului Inferior, putând fi derulate de-a lungul unui an mai multe proiecte (Ziua Mediului-5 iunie, Ziua Biodiversității-22 mai, Ziua Păsărilor-10 mai). Proiectul se adresează și universităților și centrelor de cercetare din domeniul științe ale naturii, dar și cadrelor didactice, ce pot contribui la completarea inventarului de specii. Desfășurarea activităților științifice și realizarea studiilor, cresc gradul de popularitate al ariei protejate.
Organizațiile non-guvernamentale ce-și desfășoară activitățile în domeniul protecției mediului vor participa la promovarea ariei prin implicarea unităților de învățământ. Importanța acestora constă în organizarea acțiunilor de voluntariat pentru promovare, colaborând totodată, și cu autoritățile publice.
Vizitatorii reprezintă un grup țintă important deoarece interesul custodelui și a populației locale este de a-i crește sitului potențialul turistic în scopul dezvoltării economice a ariei protejate Lunca Siretului Inferior.
Rezultate anticipate
Scopul creării unei strategii de vizitare și informare este de a realiza un management cât mai favorabil. Implementarea proiectului și respectarea obiectivelor și acțiunilor propuse duc la îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin custodelui ca administrator al ariei protejate. Prin administrarea corectă a sitului Lunca Siretului Inferior, custodele anticipează următoarele rezultate:
Acceptarea condițiilor de protecție de către populația și autoritățile locale
Creșterea gradului de conștientizare a grupurilor țintă cu până la 40% din numărul total de persoane implicate
Participarea a peste 100 de persoane/conferință
Implicarea populației locale în procesul de atragere vizitatori
Implicarea tuturor elevilor din comunitățile locale vizate în proiectele de mediu desfășurate
Crearea unui site în care să fie specificate clar obiectivele de conservare și importanța sitului la nivel național
Creșterea nivelului de calitate a infrastructurii și căilor de comunicație
Atingerea 100% a obiectivelor de vizitare propuse
Încheierea de parteneriate cu Universitățile din marile centre
Crearea unor pachete turistice pentru o mai bună informare
CONCLUZII
Realizarea unei strategii de vizitare și informare este primul pas în elaborarea unui plan de management al unei arii protejate de mică sau mare dimensiune. Strategia de informare și educare a populației locale stă la baza atingerii tuturor obiectivelor de conservare. Transmiterea informației într-un mod cât mai corect, prin utilizarea unui limbaj pretabil vârstei și clasei sociale, poate duce la rezultate foarte bune.
Cunoașterea formelor și tipurilor de activități antropice reprezintă un indicator util pentru elaborarea unor obiective de conservare. Deoarece predomină populația matură, strategia de informare pentru realizarea obiectivelor de protecție și conservare trebuie să fie adecvată vârstei. Ținând cont că este greu să educi o persoană matură, trebuie găsite modalități în așa fel încât informația să fie înțeleasă corect.
Prin susținerea acestui proiect de către populație și autoritățile locale, custodele își propune să le ofere anumite beneficii prin atragerea unor fonduri, fie prin proiecte derulate precum ciclism, pescuit sportiv, tabere sau parc aventura, fie prin atragerea vizitatorilor pentru ecoturism.
Odată ce informația a ajuns corect la grupul țintă și s-a format o legătură între custode și locuitori, se va încerca promovarea tradițiilor, obiceiurilor, mâncărurilor sau obiectelor tradiționale cu ajutorul mass-media.
Atragerea vizitatorilor crează și o presiune asupra mediului. Cu cât sunt mai mulți vizitatori într-o singură zonă, cu atât șansele ca obiectivele de conservare să nu se realizeze sunt mai mari. De aceea este necesară amenajarea unor centre de informare, dar și amplasarea a cât mai multor panouri educative.
BIBLIOGRAFIE
Ardelean A., Mohan G., (2006), Parcuri și rezervații naturale din România, Ed. Victor B Victor, București
Bibirigea R., (2009), Turismul durabil:oportunități și provocări, Ed. Universitară, București
Bran F., Simon T., Nistoreanu P., (2000), Ecoturism, Ed. Economică, București
Chiriac, S., (2009), Potențialul ecologic și exploatarea biologică a ariilor protejate din județul Vrancea, Teză de doctorat, Universitatea din București
Conea A., (1960), Contribuții la studiul geomorfologic al Câmpiei joase a Siretului, Probleme de Geografie, III, București
Conea I., (1993), Vrancea-geografie istorică,toponimie și terminologie geografică, Editura Academiei Romane, București
Costache N., (1996), Regionarea biogeografică a României, Ed. Universității București, București
Coteț, P., (1975), Câmpia Română:studiu de geomorfologie integrată, Ed. Ceres, București
Diaconu, I., (1930), Ținutul Vrancei, Editura pentru literatura, București
Dinu M., (2005), Impactul turismului asupra mediului: indicatori și măsurători, Ed. Universitară, București
Doniță N. și colab., (2005), Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București
Gafta D., Mountford O. coord. (2008) – Manual de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
Gâștescu, P., (1979), Excesul de umiditate din Câmpia Română de nord-est, Ed. Academia Rep. Socialiste România, București
Glăvan V., (2003), Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism, Ed. Economică, București
Grumăzescu H., (1970), Județul Vrancea, Editura Academiei Române, Bucuresti
Ielenicz, M., Săndulache, I., (2008), Podișuri și dealuri, Ed. Universitară, București
Manea G., (2005), Zone și arii protejate și valorificarea lor în turism. Ed. Credis, București
Matei E., (2003), Turism rural și ecoturism, Ed. Credis, București
Mutihac, V., Ionesi, L., (1974), Geologia României, Ed. Tehnică, București
Oncescu, N., (1965), Geologia României, Ed. Tehnică, București
Pătru I., Zaharia L., Oprea R., (2006), Geografia fizică a României. Climă, ape, vegetație, soluri, Ed. Universitară, București
Primack R., Pătroescu M, Rozylowicz L., Iojă C., (2008), Fundamentele conservării diversității biologice, Ed. AGIR, București
Rădulescu N.A., (1937), Vrancea-Geografie fizică și umană, Societatea Regală Română de Geografie, Bucuresti
Roșu Al., (1973), Geografia fizică a Romaniei, Ed. Didactică și Pedagogică
Smaranda J. S., (2008), Managementul turismului în ariile naturale protejate, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
Tătaru, A., (2008), Organizarea spațiului rural în Bazinul Putnei, Teză de doctorat, Universitatea din București
*** (1979), Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice
*** (1992), Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice
*** (2007), HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrată a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
*** (2007), Ordinul 1964/2007 privind instituirea de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrată a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
*** Rapoartele de mediu ale Agenției de Proteția Mediului Vrancea în perioada 2005-2010
*** Studiu de evaluare adecvată, (2013), Exploatare agrgate minerale din terasa râului Siret, mal stâng, în perimetrul Mălureni 3, comuna Nicorești, județul Galați, 2011
***Studiu de evaluare adecvată, (2013), Lucrări de extracția pietrișului și nisipului în perimetrul de exploatare Ivești amonte, în comuna Ivești, jud. Galați
BIBLIOGRAFIE
Ardelean A., Mohan G., (2006), Parcuri și rezervații naturale din România, Ed. Victor B Victor, București
Bibirigea R., (2009), Turismul durabil:oportunități și provocări, Ed. Universitară, București
Bran F., Simon T., Nistoreanu P., (2000), Ecoturism, Ed. Economică, București
Chiriac, S., (2009), Potențialul ecologic și exploatarea biologică a ariilor protejate din județul Vrancea, Teză de doctorat, Universitatea din București
Conea A., (1960), Contribuții la studiul geomorfologic al Câmpiei joase a Siretului, Probleme de Geografie, III, București
Conea I., (1993), Vrancea-geografie istorică,toponimie și terminologie geografică, Editura Academiei Romane, București
Costache N., (1996), Regionarea biogeografică a României, Ed. Universității București, București
Coteț, P., (1975), Câmpia Română:studiu de geomorfologie integrată, Ed. Ceres, București
Diaconu, I., (1930), Ținutul Vrancei, Editura pentru literatura, București
Dinu M., (2005), Impactul turismului asupra mediului: indicatori și măsurători, Ed. Universitară, București
Doniță N. și colab., (2005), Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București
Gafta D., Mountford O. coord. (2008) – Manual de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
Gâștescu, P., (1979), Excesul de umiditate din Câmpia Română de nord-est, Ed. Academia Rep. Socialiste România, București
Glăvan V., (2003), Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism, Ed. Economică, București
Grumăzescu H., (1970), Județul Vrancea, Editura Academiei Române, Bucuresti
Ielenicz, M., Săndulache, I., (2008), Podișuri și dealuri, Ed. Universitară, București
Manea G., (2005), Zone și arii protejate și valorificarea lor în turism. Ed. Credis, București
Matei E., (2003), Turism rural și ecoturism, Ed. Credis, București
Mutihac, V., Ionesi, L., (1974), Geologia României, Ed. Tehnică, București
Oncescu, N., (1965), Geologia României, Ed. Tehnică, București
Pătru I., Zaharia L., Oprea R., (2006), Geografia fizică a României. Climă, ape, vegetație, soluri, Ed. Universitară, București
Primack R., Pătroescu M, Rozylowicz L., Iojă C., (2008), Fundamentele conservării diversității biologice, Ed. AGIR, București
Rădulescu N.A., (1937), Vrancea-Geografie fizică și umană, Societatea Regală Română de Geografie, Bucuresti
Roșu Al., (1973), Geografia fizică a Romaniei, Ed. Didactică și Pedagogică
Smaranda J. S., (2008), Managementul turismului în ariile naturale protejate, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
Tătaru, A., (2008), Organizarea spațiului rural în Bazinul Putnei, Teză de doctorat, Universitatea din București
*** (1979), Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice
*** (1992), Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice
*** (2007), HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrată a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
*** (2007), Ordinul 1964/2007 privind instituirea de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrată a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
*** Rapoartele de mediu ale Agenției de Proteția Mediului Vrancea în perioada 2005-2010
*** Studiu de evaluare adecvată, (2013), Exploatare agrgate minerale din terasa râului Siret, mal stâng, în perimetrul Mălureni 3, comuna Nicorești, județul Galați, 2011
***Studiu de evaluare adecvată, (2013), Lucrări de extracția pietrișului și nisipului în perimetrul de exploatare Ivești amonte, în comuna Ivești, jud. Galați
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategie de Informare Si Vizitare In Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Lunca Siretului Inferior (ID: 124077)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.