Strategie De Dezvoltare A Serviciilor De Asistenta Sociala In Judetul Dolj [615964]

1 GABRIEL PRICINĂ
FLORIN STANCU GABRIELA MOTOI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR
DE ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ ÎN JUDEȚUL DOLJ
***
STUDIU SOCIOLOGIC ÎN LOCALIT ĂȚILE URBANE MICI
DIN JUDEȚUL DOLJ

2

3 Universitatea din Craiova
Institutul Social Oltenia

GABRIEL PRICINĂ
FLORIN STANCU GABRIELA MOTOI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR
DE ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ ÎN JUDEȚUL DOLJ
***
STUDIU SOCIOLOGIC ÎN LOCALIT ĂȚILE URBANE MICI DIN
JUDEȚUL DOLJ

Editura UNIVERSITARIA
Craiova, 2015

Editura PRO UNIVERSITARIA
București, 2015

4 Referenți științifici:
Lect. univ. dr. Lavina POP Lect. univ. dr. Fe licia ANDRIONI

Copyright © 2015 Editura Universitaria Copyright © 2015 Editura Pro Universitaria

Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria și Editu rii Pro Universitaria.
Nicio parte din acest volum nu p oate fi copiată fără acordul sc ris al editorilor.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
PRICINĂ, GABRIEL
Strategia de dezvoltare a serviciilor de asistență socială în
județul Dolj : studiu sociologic în localitățile urbane mici din
județul Dolj / Gabriel Pricină, Florin S tancu, Gabriela Motoi. –
Craiova : Universitaria ; Bucure ști : Pro Universitaria, 2015
Bibliogr.
ISBN 978‐606‐14‐0908‐2
ISBN 978‐606‐26‐0247‐5
I. Stancu, Florin
II. Motoi, Gabriela
36

Acest studiu s‐a desfășurat în cadrul Parteneriatului încheiat în
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul Dolj și
Facultatea de Drept și Științe Sociale din cadrul Universit ății din Craiova.
Rezultatele acestuia sunt parte componentă a Strategiei de dezvoltare a
serviciilor de asistență socială din județul Dolj.

5 Echipa de cercetare

Nr.
crt. Numele și prenumele Specializarea
1 Olteanu Daniela Master Dezvoltare Comunitar ă și
Integrare European ă
2 Andrei Georgiana Sociologie
3 Bușcă Costel Sociologie
4 Cămărașu Roxana Sociologie
5 Cheulescu Alexandru Sociologie
6 Constantin Ramona ‐
Georgiana Sociologie
7 Crăciunesc Mihaela Sociologie
8 Dincă Elena Sociologie
9 Drăiculescu Roxana Sociologie
10 Mărgineanu Alina Sociologie
11 Mirea Raluca Sociologie
12 Mustață Oana Sociologie
13 Sîrbu Mariana Sociologie
14 Truță Andreea Sociologie
15 Tufiș Ana‐Maria Sociologie
16 Văduva Adriana Doinița Sociologie

6

7

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………. 9
STRATEGIA DE CERCETARE ……………………………………………………………………….. 13
Instrumentul de cercetare (chestionarul) ………………………………………………… 17

CAPITOLUL I
DINAMICA DEMOGRAFIC Ă A POPULA ȚIEI DIN JUDEȚUL DOLJ ……………… 19
1. Dinamica demografic ă a județului Dolj ……………………………………………. 19
2. Dinamica demografic ă a Municipiului Băilești ……………………………….. 21
3. Dinamica demografic ă a Municipiului Calafat ………………………………… 24
4. Dinamica demografic ă a Orașului Bechet ………………………………………… 26
5. Dinamica demografic ă a Orașului Dăbuleni ……………………………………. 28
6. Dinamica demografic ă a Orașului Filiași …………………………………………. 30
7. Dinamica demografic ă a Orașului Segarcea ……………………………………. 33

CAPITOLUL II
DURATA MEDIE A VIEȚII PE MEDII DE REZIDEN ȚĂ ……………………………….. 35

CAPITOLUL III
STATISTICA SERVICIILOR DE ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ ………………………………… 39
1. Date statistice ale serviciilor de asistență socială în România …….. 39
2. Scurtă prezentare a DGASPC Dolj ……………………………………………………… 44
3. Date statistice ………………………………………………………………………………………. 49

CAPITOLUL IV
NIVELUL DE TRAI AL POPULA ȚIEI …………………………………………………………….. 53
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………. 58

CAPITOLUL V
OPINII ȘI NEVOI ALE POPULA ȚIEI CE BENEFICIAZ Ă DE SERVICIILE
DE ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ …………………………………………………………………………….. 65
1. Descrierea lotului de responden ți ……………………………………………………. 65
2. Nevoi biologice/fizice …………………………………………………………………………. 70
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………149

8
CAPITOLUL VI
NEVOI SOCIALE ȘI EMOȚIONALE ……………………………………………………………….151
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………167

CAPITOLUL VIII
SISTEMUL DE ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ …………………………………………………………..169
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………196

CAPITOLUL IX
CINE SUNT ȘI CE SPUN RESPONDEN ȚII? …………………………………………………..197
1. Ce răspund beneficiarii în funcție de vârstă? ………………………………….197
2. Ce răspund beneficiarii în funcție de educație? ……………………………..201
3. Ce răspund beneficiarii în funcție de categoria de venit? ……………..202
4. Ce răspund beneficiarii în funcție de gradul de handicap? …………..204
5. Ce răspund beneficiarii în funcție de localitatea din care provin? 204

CAPITOLUL X
DIMENSIUNEA COMUNITAR Ă …………………………………………………………………….207
1. Municipiul Băilești ………………………………………………………………………………207
2. Municipiul Calafat ………………………………………………………………………………..208
3. Orașul Bechet ……………………………………………………………………………………….209
4. Orașul Dăbuleni …………………………………………………………………………………..210
5. Orașul Filiași ………………………………………………………………………………………..211
6. Orașul Segarcea ……………………………………………………………………………………212

CAPITOLUL XI
DIMENSIUNEA JUDEȚEANĂ ………………………………………………………………………..215

CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………….219

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………223

9
INTRODUCERE

Una dintre cele mai importante activități ale decidenților poli tici din
societățile moderne este asigurarea unui minim de subzistență p entru
cetățenii care, din cauze economi ce, sociale sau medicale, se a flă, temporar sau
permanent, în imposibilitatea de a‐și asigura trebuințele funda mentale ale
omului.
Acest punct de plecare în organizarea și fundamentarea servicii lor
sociale publice presupune numeroase analize destinate soluționă rii unor
dileme ce vizează cantitatea și calitatea acestor servicii, înd reptățirea celor
care devin asistați sociali pentru a primi astfel de ajutor și limitele în care se
poate interveni pentru reechilib rarea economică și socială a un ei persoane.
Doctrinele politice oferă soluț ii antagonice: pe de o parte, in tervenția
statului ar trebui să fie consis tentă în sprijinirea celor afla ți în dificultate, iar,
pe de altă parte, se crede că printr‐o intervenție redusă în as istența socială se
cultivă efortul individual al fiecărei persoane de a‐și rezolva problemele. Acest
ultim punct de vedere poate fi v alabil, în opinia noastră, în c azul unei societăți
dezvoltate în care oportunitățile sociale și economice sunt num eroase, iar
individul uman poate identifica, relativ facil, calea prin care p o a t e d e p ă ș i
dificultățile ce apar în diferite momente ale vieții. Însă, înt r‐o societate în care
problemele sociale sunt înlănțui te pentru lungi perioade de tim p la o
intensitate ridicată ne putem aștepta ca o mare parte din popul ație să fie
lipsită de soluții în plan individual. Șocurile economice și so ciale produc o
repliere succesivă a populației de‐a lungul timpului, fără a se dori revenirea la
starea anterioară șocului, ci doar readaptarea periodică la noi le condiții, însă
de fiecare dată la un nivel de t rai mai scăzut. Dacă peste difi cultățile
economice sau sociale se suprapun e incapacitatea fizică, determ inată de
diferite afecțiuni medicale, dif icultățile se vor multiplica, i ar soluțiile nu vor
putea fi găsite prin efort individual.
Asistența socială, ca activitate importantă în politica oricăre i
guvernări, presupune o abordare dinamică orientată permanent sp re
trebuințele ființei umane. Teoriile care descriu stadiile dezvo ltării ființei
umane (din domeniul psihologiei), ale trebuințelor fundamentale ale ființei

10 umane (A. Maslow) sau ale natur ii ființei umane (F. Herzberg), susțin nevoia
d e e v o l u ț i e p e r m a n e n t ă a o m u l u i , n e v o i a d e a d e p ă ș i s t a d i u l b i o logic de
existență și de a‐și dezvolta abilitățile de satisfacerea trebu ințelor de ordin
superior, care, de fapt, consfin țesc unicitatea ființei umane.
Factorii ce contribuie la satisfacerea trebuințelor sunt numero și și se
află într‐o interdependență permanentă. În numeroase cazuri sun t necesare
eforturi semnificative de distin gere între nevoile și dorințele asistaților sociali.
De exmplu, nevoile identificate la un anumit moment pot fi cauz ate de o serie
d e f a c t o r i c e s e p o t s c h i m b a î n a l t c o n t e x t s o c i a l . A s t f e l , d i m ensionarea
eforturilor materiale este influențată de obiectivele estimate drept suficiente
la un moment dat. Însă nu poate fi identificată dinamica nevoil or în viitor fără
analize sistematice ale trendurilor fenomenelor sociale și econ omice.
În cazul dorințelor sunt necesa re demersuri de clarificare a r elației
dintre posibilități și realizări. Gradul de satisfacție al unui beneficiar de
asistență socială este influențat nu de calitatea calculată obi ectiv a serviciilor
sociale, ci de gradul de satisfa cție resimțit subiectiv. Reglar ea relației nevoi‐
dorințe, în procesul de consiliere, presupune intervenția de pe pozițiile
sistemelor de valori și a sistemului cultural. Astfel, putem distinge două mari categorii de servicii de asis tență
socială: în prima categorie intră cele destinate sprijinului în s a t i s f a c e r e a
n e v o i l o r d e b a z ă , d e o r d i n f i z i o l o g i c ș i d e s e c u r i t a t e i n d i v i d u ală definite,
conform lui Maslow, prin asigurarea funcționării biologice a or ganismului,
respectiv protecția față de factorii externi de risc, ce pun în pericol dezvoltarea
personală și integritatea fizică; în a doua categorie inserăm n evoile sociale, de
stimă și de autorealizare, ce presupun apartanența la un grup, recunoașterea
unui anumit statut al persoanei și drepturile acesteia, precum și autopercepția
individului, în raport cu gr adul de integrare socială.
Cele două mari categorii presupun activități și servicii speci fice: în
p r i m u l c a z a s i s t e n ț a s o c i a l ă p r e supune sprijin material pentru susținerea
existenței fizice, în timp ce în al doilea caz serviciile de as istență socială
intervin prin măsuri specifice de sprijin în dezvoltarea person ală a celor
asistați. Serviciile și prestațiile sociale pot îmbrăca două fo rme: pe de o parte,
încadrarea beneficiarului într‐o anumită categorie, iar pe de a ltă parte, în
gradualizarea acestora în funcție de nevoile persoanelor asista te, astfel încât
să asistăm la o complementaritate a serviciilor din ambele cate gorii.
Consecințele acestor măsuri se regăsesc în evoluția echilibrată a celor care

11 într‐un anumit moment al vieții au nevoie de sprijin în rezolva rea propriilor
probleme.
Unul dintre conceptele utilizate în analizele recente ale cali tății vieții, a
dezvoltării umane și a intervenț iei în dezvoltarea capacitățilo r de adaptare sau
revenire după șocuri naturale sau economice a indivizilor este reziliența.
Raportul de dezvoltare umană pen tru anul 2014 elaborat de UNDP (United
Nations Development Programme ) este dedicat reducerii vulnerabilităților și
construirii rezilienței. În aces t raport, sunt comparate date s tatistice din toată
lumea și argumentate într‐o manieră științifică pe baza concept elor cheie de
vulnerabilitate și reziliență. Prin vulnerabilități sunt înțelese circumstanțele
adverse ce amenință orice membru al unei societăți cu trecerea spre praguri
inferioare din punct de vedere a l sănătății, bunăstării sau sec urității
individuale. Acestea sunt datora te, conform aceluiași raport, r iscurilor
economice, inegalităților în ceea ce privește accesul la servic iile de sănătate,
educație, sprijin financiar etc. La acestea se adaugă amenințăr ile la sănătatea
membrilor unei societăți, datori tă unei calități scăzute a vieț ii, a foametei, a
m a l n u t r i ț i e i s a u a s i s t e m u l u i m e dical ineficient, insecuritatea a l i m e n t a r ă
datorată incapacității de asigurare a nevoilor alimentare perso nale, precum și
nesiguranța fizică datorată unor medii violente sau de efectele unor dezastre
sau cataclisme naturale ( Human Development Report, 2014, p. 20‐21).
Reziliența este un termen preluat din fizică și științele inginerești,
definind capacitatea unui corp de a rezista la un șoc și de rev enire la starea
inițială. În lumina acestui studiu și în spiritul Raportului de Dezvoltare Umană
al Națiunilor Unite, prin reziliență înțelegem capa citatea indivizilor umani de a
depăși crizele determinate de vulnerabilitățile economice și so ciale și de
revenire la situația anterioară producerii acestora. În raportu l menționat,
reziliența se construiește prin universalitatea serviciilor soc iale, în care sunt
incluse educația, asigurările de sănătate, alimentarea cu apă ș i igiena și
siguranța publică ( Human Development Report 2014, p. 85).
Facilitarea accesului către aceste servicii va susține constru cția
rezilienței unui număr mare de c etățeni. Acoperirea nevoilor cu servicii
sociale de bază este o garanție a succesului unui cadru social ce susține
dezvoltarea individuală. Având în vedere faptul că serviciile s ociale de bază
presupun organizarea la scară națională prin instituțiile centr ale ale statului,
subliniem că insuficiența acestora va determina întotdeauna mar ginalizarea
unei părți importante a populației, care de‐a lungul timpului ș i pe parcursul

12 mai multor generații va dezvolta din ce în ce mai puține calită ți necesare
rezilienței. Plasarea responsabil ității doar în plan personal n u este decât o
justificare a ineficienței politicilor sociale, însă persoanele a f e c t a t e n u p o t
depăși situația de criză per sonală prin forțe proprii.
D i n a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă c o n s i d e r ă m c ă o r i e n t a r e a p r e s t a ț i i l o r și
serviciilor sociale doar spre com pensarea unor nevoi materiale nu este
suficientă, aceste acțiuni fiind circumscrise dimensiunii neces ităților
fiziologice ale ființei umane. D eschiderea căilor pentru satisf acerea
trebuințelor de securitate, psihologice (dragoste și acceptare) , status social și
de autoactualizare (conform piramidei lui Maslow), pot intra în sfera serviciilor
de asistență socială. C o n s i d e r ă m c ă p e n t r u a ‐ ș i u t i l i z a l a m a x i m p o t e n ț i a l u l n a t u r a l ,
oamenii au nevoie de un astfel de cadru social. De asemenea, re ziliența se
dezvoltă pe fondul unui cadru so cial echilibrat și în care sunt utilizate
mijloacele ce susțin dezvoltarea umană. Mai mult, extinderea nu mărului de
persoane lipsite de acces la pac hetul de servicii sociale de ba ză va afecta
funcționarea societății în ansam blu prin încetinirea dezvoltări i sociale, prin
c r e ș t e r e a n u m ă r u l u i d e p e r s o a n e l i p s i t e d e p o s i b i l i t ă ț i l e m i n i m e de a‐și
asigura trebuințele fundamentale. Sistemul valoric, transformat sub influența
experiențelor de viață nefaste, va determina un comportament so cial
speculativ și nesocial prin apariția unor zone sociale reticent e la nou și
neparticipative din punct de vedere social și economic.

13
STRATEGIA DE CERCETARE

Pentru realizarea acestui studiu au fost elaborate, în funcție d e
obiectivele funcționale ale Direcției Generale de Asistență Soc ială și Protecția
Copilului (DGASPC) Dolj, două în trebări de cercetare principale :

1. Care este gradul de satisf acție a beneficiarilor?
2. Ce servicii de asistență socială sunt necesare pentru a corespu nde
nevoilor beneficiarilor din punc t de vedere material și social?
3. Ce prestații sociale sunt necesare pentru ca serviciile de asis tență
socială să susțină dezvoltarea umană a beneficiarilor?
Pentru a se găsi răspunsurile concrete la aceste întrebări de cercetare
s‐au adoptat două căi de culegere a informațiilor relevante: an aliza statistică a
evoluției serviciilor de asistență socială și a datelor privind populația ce este
s a u p o a t e d e v e n i o r i c â n d b e n e f i c i a r ă a s e r v i c i i l o r d e a s i s t e n ț ă s o c i a l ă ; o
anchetă sociologică destinată cu noașterii opiniilor beneficiari lor serviciilor de
asistență socială. Scopul final al acestei cercetări este de a fundamenta o strat egie
coerentă de dezvoltare a servic iilor de asistență socială și de a crește calitatea
serviciilor și prestațiilor deja oferite. Raportarea la viitor a participanților la
studiu indică factorii ce vor contribui la satisfacția benefici arilor față de
serviciile de asistență socială. Creșterea calității serviciilo r și elaborarea unor
noi servicii și prestații sociale va avea drept consecință rein tegrarea socială și
profesională a unui număr cât ma i ridicat de persoane asistate social,
dezvoltarea personală a persoanelor aflate în dificultate și, î n plan general,
limitarea pe cât posibil a extinderii problemelor sociale în râ ndul locuitorilor
județului Dolj. Din acest punct de vedere analiza statistică es te utilă în
sesizarea dinamicii fenomenelor sociale care presupun intervenț ia
specialiștilor în asistență socială, în timp ce ancheta de opin ie dezvăluie
decidenților direcțiile generale de urmat pentru îmbunătățirea calității acestor
servicii. Pentru a exemplifica demersul m etodologic subliniem că indicat orii
macro‐economici și sociali ai reg iunii Sud‐Vest Oltenia au prin tre cele mai

14 scăzute valori din România și din Uniunea Europeană, iar proble mele sociale
d e r i v a t e d i n a c e s t e a s u n t n u m e r o a s e : ș o m a j u l c r e s c u t , ș a n s e s c ă zute de
reintegrare profesională a persoanelor de peste 45 de ani (în s pecial a
populației feminine), creșterea ponderii persoanelor cu afecțiu ni grave ale
sănătății, scăderea ni v e lu l u i d e t r a i a u n e i la r g i c a t e g o r i i de p e r s o a n e ( î n
special cu pregătire școlară scă zută sau medie), creșterea aban donului școlar,
creșterea ratei emigrației etc. Toate aceste fenomene influențe ază tipul de
servicii sociale ce pot fi oferite, iar satisfacția cetățenilor va fi influențată de
gradul de acoperire a nevoilor acestora. Însă declinul economic va face dificilă
distincția dintre posibilități, nevoi și dorințe, astfel că ne așteptăm ca în
permanență să existe un grad de insatisfacție datorat, în primu l rând,
imposibilității de satisfacere a nevoilor primare incluse, în r ândurile de mai
sus, în prima categorie de nev oi specifice ființei umane.
Mai mult decât atât, contextul economic dificil produce în tim p
modificări ale sistemului valori c al populației: scade atașamen tul față de valori
precum munca, onestitatea, impli carea civică și reduce interesu l unei părți
numeroase a populației doar la căile de asigurare a subzistențe i cotidiene. Ori
creșterea nivelului de trai și depășirea perioadelor dificile p resupune efort
individual din partea fiecărei persoane afectate. Orientarea că tre subterfugii și
teama de pierdere a ajutorului social actual determină alegerea unor strategii
de eludare a lipsei implicării pe rsonale în rezolvarea propriil or probleme.
So pu l D GASPC D o lj e ste de a a sig ura ce l pu țin u n n iv e l min im d e
sprijin pentru toate categoriile de asistați sociali, astfel în cât să se conserve
posibilitățile de reintegrare socială și de limitare a impactul ui negativ pe care
dificultățile economice sau medicale îl poate avea asupra între gii familii, în
special asupra copiilor. Cercetarea de teren s‐a desfășu rat în orașele mici ale județul ui Dolj:
Băilești, Calafat, Bechet, Dăbul eni, Filiași și Segarcea, în râ ndul persoanelor
a s i s t a t e s o c i a l . P u n c t u l d e p l e c a r e î n a c e a s t ă a l e g e r e a f o s t d istribuția
geografică a comunităților urban e în județul Dolj, aflate la di stanțe destul de
mari de reședința județului, Municipiul Craiova. Totalul persoa nelor asistate
social din orașele mici înscrise în evidențele DGASPC Dolj este de 1139
persoane, iar lotul de responden ți a fost selectat aleatoriu, a plicându‐se un
număr de 367 chestionare (au fost chestionate 32,22% dintre per soanele
asistate ce locuiesc în cele șas e orașe cuprinse în această cer cetare).

15 Precizăm că numărul total al beneficiarilor de servicii și pre stații
sociale aflați în evidențele DGA SPC Dolj este de aproximativ 15 000 persoane.
Extinderea serviciilor de asiste nță socială presupune creșterea numărului de
centre specializate cu diferite destinații plasate în orașele m ai mici ale
județului și care pot deservi și populația din comunitățile rur ale învecinate.
Distanțele mari dintre localitățile aflate la extremitățile jud ețului și reședința
de județ reduc interesul persoan elor aflate în dificultate de p articipare la
activitățile organizate de DGASPC Dolj. Din acest punct de vede re s‐a luat în
calcul dezvoltarea unui sistem teritorial de asistență socială, a f la t câ t m ai
aproape de cetățenii aflați în dificultate. Analiza statistică este destinată estimării generale a nevoii de servicii
de asistență socială și de direc ționare a investițiilor în dezv oltarea instituțională
eficientă.

16

17
Instrumentul de cercetare (chestionarul)

C h e s t i o n a r u l a c u p r i n s 3 8 d e î n t r e b ă r i o r g a n i z a t e î n t r e i c a p i t ole
principale:

I. Gradul de satisfacere a n evoilor biologice/fizice
II. Nevoile sociale și emoționale III. Serviciile de asistență socială IV. Date personale

Î n p r i m u l c a p i t o l a u f o s t u t i l i z a t e 1 8 î n t r e b ă r i p r i n c a r e s ‐ a d o r i t
obținerea de informații cu privire la calitatea spațiului de lo cuit, gradul de
aglomerare a locuințelor, sursele de venit ale respondenților, tipurile de
ajutoare sociale primite, instit uțiile care acordă aceste ajuto are, calitatea
alimentației, confortul locuințe lor, principalele probleme care i‐au afectat pe
respondenți. Acest set de întrebări este circumscris dimensiunii sociale ce
delimitează trebuințele fiziologice de cele de securitate a res pondenților, adică
primele două nivele de pe piramida lui Maslow. În mare parte ac este întrebări
explică și răspunsurile la întrebările ulterioare și permit dis tincția între
satisfacția sau insatisfacția datorată dorințelor respondenților și satisfacția sau
insatisfacția datorată nevoilor respondenților.
În al doilea capitol au fost utilizate șapte întrebări destina te cunoașterii
gradului de interacțiune cu memb rii familiei, apartenenței la u n anumit grup
social, implicării în evenimente sociale și a propensiunii spre implicare în
anumite activități sau eveniment e ce au ca scop socializarea pa rticipanților.
Acest set de întrebări este destinat înțelegerii lotului de re spondenți
din punct de vedere al satisfacerii trebuințelor fundamentale c e încep cu
nivelul al treilea, al nevoilor psihologice, continuă cu cele d e status social și cu
cele de autoactualizare, adică d e dezvoltare a potențialului um an existent.
A treia secțiune a chestionarulu i cuprinde șapte întrebări des tinate
măsurării satisfacției față de serviciile sociale, a serviciilo r sociale dorite și a
preferințelor respondenților în r aport cu anumite servicii sau prestații sociale.

18 Corelația dintre gradul de sati sfacție, nevoile de asistență s ocială
menționate și interesul preponderent către o anumită categorie de necesități
permit distincția dintre nevoi și dorințe, oferind o bază de an aliză rațională
decidenților politicilor de asistență socială din județul Dolj.
Datele personale cuprind informații generale dar și particular izate, în
funcție de gradul în care fiecare respondent este asistat socia l. Aceste date
permit realizarea unor profile u tile în înțelegerea răspunsuril or colectate și de
asociere a unor cerințe cu anumite grade de handicap sau condiț ii speciale ce
i‐au plasat pe respondenți în râ ndul beneficiarilor de asistenț ă socială.

19 CAPITOLUL I
DINAMICA DEMOGRAFIC Ă A POPULA ȚIEI
DIN JUDEȚUL DOLJ

1. Dinamica demografic ă a județului Dolj

Tabelul 1. Evoluția populației totale pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Evoluție medie 2010‐2014
0‐4 ani ‐0,56
5‐9 ani ‐1,38
10‐14 ani ‐1,5215‐19 ani ‐4,15
20‐24 ani ‐3,19
25‐29 ani 0,0830‐34 ani ‐1,2935‐39 ani 0,8440‐44 ani 0,7145‐49 ani 3,1450‐54 ani ‐3,7155‐59 ani 0,9460‐64 ani 2,0665‐69 ani 0,9070‐74 ani ‐4,60
75‐79 ani 2,06
80‐84 ani 0,85
85 ani și peste 7,17
Total ‐0,54
Total peste 65 ani ‐0,01
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo‐Online

20 D i n a m i c a d e m o g r a f i c ă a j u d e ț u l u i D o l j i n d i c ă o t e n d i n ț ă d e
îmbătrânire a populației. Se constată că populația tânără, în s pecial intervalele
de vârstă 5‐29 ani au scăzut în ultimii cinci ani cu mai mult d e 1,0%. Deși pe
intervalul de vâstă 0‐4 ani scăderea este mai mică de 1,0%, fii nd de 0,56%,
considerăm că declinul acestui interval de vârstă se va accentu a având în
vedere scăderile înregistrate la celelalte grupe de vârstă.
Un alt efect pe care îl intuim în baza datelor statistice de m ai sus este
cel al reducerii forței de muncă activă, ceea ce va determina o creștere a ratei
0-4 ani5-9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani și peste
-0.56-1.38-1.52-4.15-3.190.08-1.290.840.713.14-3.710.942.060.9-4.62.060.857.17Dinamica popula ției pe grupe de vârst ăîn județul
Dolj în perioada 2010-2014

21 de dependență a populației și o împovărare a celor care se află în prezent în
vârstă de muncă.
2. Dinamica demografic ă a Municipiului Băilești
 
Tabelul 2. Evolu ția popula ției totale pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Evoluție medie 2010‐2014
0‐4 ani 1,17
5‐9 ani ‐0,42
10‐14 ani ‐0,66
15‐19 ani ‐5,12
20‐24 ani ‐2,8125‐29 ani 0,1230‐34 ani ‐0,3335‐39 ani 0,4040‐44 ani ‐0,9945‐49 ani 3,6150‐54 ani ‐6,8755‐59 ani 2,3960‐64 ani 3,5065‐69 ani 1,83
70‐74 ani ‐4,90
75‐79 ani 0,3680‐84 ani ‐1,79
85 ani și peste 7,93
Total ‐0,68
Total peste 65 ani ‐0,60
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo‐Online

22 Dinamica demografică a Municipiului Băilești evidențiază tendin ța de
îmbătrânire a populației. Grafic ul de mai jos oferă imaginea un ei comunități în
care populația tânără are o pond ere din ce în ce mai redusă, ia r cea vârstnică
își mărește ponderea. Intervalul de vârstă care delimitează lim ita inferioară a
creșterii ponderii populației vâr stnice se află în intervalul 5 5‐59 ani.
Dacă media populației de peste 65 de ani este negativă în ultim ii cinci
ani, ne așteptăm ca în următorii cinci ani aceste categorii de vârstă să
înregistreze o creștere semnificativă. Dificultățile comunitare sunt ușor de
intuit și în condițiile unei rate de dependență ridicate a pers oanelor în vârstă
va deveni și mai apăsătoare pentru populația de vârstă activă.
Rata de dependență indică tendința de creștere a raporturilor d intre
categoriile de vârstă: rata de dependență a scăzut între anii 2 010‐2014 de la
44,50 persoane/100 locuitori la 45,43 persoane/100 locuitori. R ata de
d e p e n d e n ț ă a p e r s o a n e l o r v â r s t n i c e a c r e s c u t d e l a 2 0 . 3 8 p e r s o a ne/100
locuitori la 20,48 persoane/100 locuitori. Dacă această creșter e poate părea
redusă, în raport cu evoluția din ultimii cinci ani, totuși, ra ta de îmbătrânire,
reducerea natalității și emigrația vor contribui pe viitor la a ccentuarea
problemelor generate de creșter ea ponderii populației de vârsta a t r e i a .
Scăderea ratei de dependență totale indică tendința de reducere a populației
tinere cu vârste între 0‐15 ani.

23 Având în vedere ponderile existente și dinamica posibilă a gru pelor de
vârstă considerăm că populația va îmbătrâni într‐un ritm mai ac centuat în
viitor. Astfel, va crește rata de dependență, în special a popu lației vârstnice.
Problemele sociale ale unui astfel de trend presupun dezvoltar ea unor
servicii de asistență socială specifice persoanelor de vârsta a treia, de asistență
medicală, centre de recuperare, iar pentru a se asigura nevoile emoționale și
psihologice ar fi nevoie de dezvoltarea unor activități comunit are de implicare
a persoanelor de vârsta a treia în viața comunității. Acest raport va suferi modificări și în viitor datorită crește rii așteptate
a speranței de viață, astfel că în viitor speranța de viață, pe care o regăsim
cuprinsă în intervalul 70‐74 ani în țara noastră, se va deplasa către intervalul
de vârstă următor 75‐79 ani. Consecințele sociale se vor regăsi în nevoia de
creștere cantitativă și calitativă a serviciilor sociale destin ate acestui segment
de populație.
0-4 ani5-9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste
1.17-0.42-0.66-5.12-2.810.12-0.330.4-0.993.61-6.872.393.51.83-4.90.36-1.797.93Dinamica popula ției pe grupe de vârst ăîn Municipiul
Băilești în perioada 2010-2014

24 3. Dinamica demografic ă a Municipiului Calafat

Tabelul 3. Evoluția populației totale pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Evoluție medie
2010‐2014
0‐4 ani ‐4,84
5‐9 ani ‐0,04
10‐14 ani ‐1,73
15‐19 ani ‐8,18 20‐24 ani ‐4,31 25‐29 ani ‐1,02 30‐34 ani ‐2,04 35‐39 ani 0,05 40‐44 ani ‐2,94 45‐49 ani 1,36 50‐54 ani ‐2,88 55‐59 ani 2,94 60‐64 ani 4,01
65‐69 ani 0,85
70‐74 ani ‐5,73 75‐79 ani 2,23 80‐84 ani ‐2,17
85 ani și peste 7,04
Total ‐1,45
Total peste 65 ani ‐0,82
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo‐Online

25
0-4 ani5-9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste
-4.84-0.04-1.73-8.18-4.31-1.02-2.040.05-2.941.36-2.882.944.010.85-5.732.23-2.177.04Dinamica populatiei pe grupe de vârst ă în Municipiul
Calafat în perioada 2010-2014
Între populația tânără și cea vârstnică se observă tendința de a evolua
în oglindă: populația tânără de până la 29 ani are o dinamică n egativă, în timp
ce populația de peste 55 de ani are tendința de a crește.
Acest raport poate fi înțeles prin prisma raportului de depend ență
care în contextul Municipiului Calafat a crescut în ultimii cin ci ani de la 38,41
locuitori/100 persoane la 38,64 persoane/100 locuitori. Raportu l de
dependență a persoanelor vârstnice a crescut în intervalul 2010 ‐2014 de la
19,13 persoane/100 locuitori la 19,73 persoane/100 locuitori.
Se constată că media ratei de dependență a populației vârstnic e este
mai mare decât rata de dependență generală. Acest raport indică tendința
creșterii ponderii populației de vârsta a treia în rândul popul ației orașului.

26 L a f e l c a ș i î n c a z u l M u n i c i p i u l u i B ă i l e ș t i , a c e s t f e n o m e n d e m o grafic este
primul semn al viitoarelor nevoi de asistență socială a populaț iei din oraș.
Apreciem că modelul tradițional, ce presupune îngrijirea perso anelor
vârstnice de către cele tinere, va suferi modificări având în v edere tendințele
actuale ale dinamicii demografice. Îmbătrânirea populației va a fecta
capacitatea familială de sprijin a persoanelor vârstnice, ceea ce va expune un
număr din ce în ce mai mare de persoane în vârstă la numeroase probleme
specifice. Acest context presupune intervenția externă în atenu area
problemelor acestei categorii de populație prin preluarea parți ală sau totală a
sarcinilor materiale și social‐morale de către instituții speci alizate din
domeniul public sau privat.

4. Dinamica demografic ă a Orașului Bechet
Tabelul 4. Evoluția populației totale pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Evoluție medie
2010‐2014
0‐4 ani ‐4,51
5‐9 ani ‐0,22
10‐14 ani 2,13 15‐19 ani ‐3,57 20‐24 ani ‐1,26 25‐29 ani 0,42 30‐34 ani ‐0,76 35‐39 ani ‐1,49 40‐44 ani 4,17 45‐49 ani 9,36 50‐54 ani ‐7,82 55‐59 ani ‐1,19 60‐64 ani 3,12 65‐69 ani 4,62 70‐74 ani ‐6,10 75‐79 ani 2,00 80‐84 ani 6,53
85 ani si peste 3,34
Total ‐0,36
Total peste 65 ani 0,78
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo‐Online

27
‐4.51‐0.222.13‐3.57‐1.260.42
‐0.76 ‐1.494.179.36‐7.82‐1.193.124.62‐6.126.533.34
0‐4 ani5‐9 ani 10‐14 ani15‐19 ani20‐24 ani25‐29 ani30‐34 ani35‐39 ani40‐44 ani45‐49 ani50‐54 ani55‐59 ani60‐64 ani65‐69 ani70‐74 ani75‐79 ani80‐84 ani85 ani si pesteDinamica  populației pe grupe de vârstă în orașul Bechet  în 
perioada 2010‐2014
Structura grupelor de vârstă din orașul Bechet indică un proces
accelerat de îmbătrânire a popul ației. Datele statistice indică o scădere cu
0,36% a populației în ultimii cinci ani și o creștere a populaț iei de peste 65 de
ani cu 0,78%.
Rata de dependență a crescut între 2010 și 2014 de la 54,87 pe rs/100
locuitori la 56,69 pers/100 locuit ori. Aceasta înseamnă că la f iecare o sută de
locuitori de vârstă activă revin aproximativ 56,7 persoane mai tinere de 15 ani
și cu vârste de 65 ani și peste.

28 Rata de dependență a persoanelor vârstnice a crescut de la 19, 89
pesoane /100 locuitori la 21,14 persoane/100 locuitori. Prin co mparație
constatăm că rata de dependență a crescut datorită persoanelor de vârsta a
treia. Între 2010‐2014 rata de dependență a crescut cu aproxima tiv 1,8
persoane, din care 1,2 sunt de vârsta a treia. Această statisti că ilustrează că la
6 persoane sub 15 ani ce intră în volumului corpului demografic apar 12
persoane în vârstă ce devin depe ndente de populația de vârstă a ctivă.
Trebuie avut în vedere că populația de vârstă activă este la r ândul ei
expusă unor fenomene inhibitoare: emigrația masivă, natalitatea scăzută și un
nivel de trai scăzut. Rezultanta acestor trenduri relevă crește rea dependenței
populației vârstnice și nevoia de dezvoltare a serviciilor de s prijin pentru
persoanele de vârsta a treia.

5. Dinamica demografic ă a Orașului Dăbuleni
Tabelul 5. Evoluția populației totale pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Evoluție medie 2010‐2014
0‐4 ani ‐0,89
5‐9 ani ‐2,64
10‐14 ani ‐3,2715‐19 ani ‐2,5320‐24 ani ‐1,2025‐29 ani ‐0,7130‐34 ani ‐5,5435‐39 ani ‐0,7740‐44 ani 2,65
45‐49 ani ‐1,51
50‐54 ani ‐2,7355‐59 ani ‐0,0160‐64 ani ‐1,5965‐69 ani 1,0370‐74 ani ‐3,8475‐79 ani 2,44

29 80‐84 ani 5,19
85 ani si peste 4,37
Total ‐1,06
Total peste 65 ani 0,68
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo‐Online

‐0.89‐2.64‐3.27‐2.53‐1.2‐0.71‐5.54‐0.772.65‐1.51‐2.73‐0.01‐1.591.03‐3.842.445.194.37
0‐4 ani5‐9 ani 10‐14 ani15‐19 ani20‐24 ani25‐29 ani30‐34 ani35‐39 ani40‐44 ani45‐49 ani50‐54 ani55‐59 ani60‐64 ani65‐69 ani70‐74 ani75‐79 ani80‐84 ani85 ani si pesteDinamica  populației pe grupe de vârstă în orașul 
Dăbuleni   în perioada 2010‐2014

30 Evoluția populației în funcție de grupele de vârstă evidențiază u n
declin demografic semnificativ al populației orașului. Din cele 18 grupe de
vârstă doar cinci au înregistrat creșteri ale dimensiunilor, ia r patru din cele
cinci grupe cuprind persoane c u vârste de peste 65 ani.
Această evoluție se regăsește î n raporturile ratelor de depend ență.
Astfel, rata de dependență în anul 2010 a fost de 54,15 persoan e/100
persoane de vârstă activă, iar în anul 2014 aceasta a ajuns la 55,65
persoane/100 persoane de vârstă activă. Rata de dependență a pe rsoanelor
vârstnice a fost de 34,87 persoan e/100 persoane de vâstă activă în anul 2010,
iar în anul 2014 aceasta a crescut până la 37,62 persoane/100 p ersoane de
v â r s t ă a c t i v ă . C r e ș t e r e a d i n u l t i m i i c i n c i a n i a r a t e i d e d e p e n dență a
persoanelor în vârstă a fost de aproximativ 2,8 de persoane/100 persoane de
vârstă activă. În următorii cinci ani nevoile actuale vor deveni mai numeroas e și mai
i n t e n s e , i a r m ă s u r i l e d e i n t e r v e n ț i e i n s t i t u ț i o n a l ă d e v i n o b l i g atorii pentru
decidenți.

6. Dinamica demografic ă a Orașului Filiași
Tabelul 6. Evoluția populației totale pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Evoluție medie
2010‐2014
0‐4 ani ‐5,39
5‐9 ani ‐3,51
10‐14 ani ‐3,45 15‐19 ani ‐4,68 20‐24 ani ‐3,43 25‐29 ani ‐0,16 30‐34 ani 0,94 35‐39 ani 0,40 40‐44 ani ‐0,62 45‐49 ani 3,58 50‐54 ani ‐2,37
55‐59 ani 4,26

31 60‐64 ani 4,02
65‐69 ani 4,61
70‐74 ani ‐3,36 75‐79 ani 4,02 80‐84 ani 3,29
85 ani si peste 5,65
Total ‐0,53
Total peste 65 ani 2,01
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo‐Online

‐5.39‐3.51‐3.45‐4.68‐3.43‐0.160.940.4‐0.623.58‐2.374.264.024.61‐3.364.023.295.65
0‐4 ani5‐9 ani 10‐14 ani15‐19 ani20‐24 ani25‐29 ani30‐34 ani35‐39 ani40‐44 ani45‐49 ani50‐54 ani55‐59 ani60‐64 ani65‐69 ani70‐74 ani75‐79 ani80‐84 ani85 ani si pesteDinamica  populației pe grupe de vârstă în orașul Filiași   în perioada 2010‐
2014

32
Graficul anterior evidențiază o tendință puternică de „maturiz are” a
populației orașului Filiași. Toa te grupele de vârstă situate pe intervalul 0‐24
ani au înregistrat scăderi semnificative de peste 3%. În aceast ă situație ne
așteptăm ca declinul demografic, datorat scăderii permanente a natalității, să
aibă un efect negativ pe termen lung asupra corpului demografic . Ponderea
populației mature începe să fie predominantă începând cu grupa de vârstă
45‐49 ani. Populația totală a scăzut în ultimii cinci ani cu 0,53%, iar p opulația de
peste 65 ani crescut cu 2,01%. Trendul de îmbătrânire a populaț iei este
accentuat, iar pentru o perioadă de 5‐10 ani ne putem aștepta l a o creștere a
acestei ponderi. Rata de dependență confirmă trendurile constatate prin analiza
dinamicii grupelor de vârstă. În anul 2010 rata de dependență e ra de 34,28
persoane/100 locuitori de vârstă activă, iar în anul 2014 aceas ta a scăzut la
32,28 persoane/1000 locuitori de vârstă activă. Această scădere este datorată
reducerii drastice a populație i cu vârste între 0‐15 ani.
Rata de dependență a persoanelo r vârstnice a crescut, în schim b, de la
12,75 la 13,98 persoane/100 locuitori de vârstă activă.
Structura datelor statistice indică riscurile demografice ale acestei
comunități: natalitate scăzută, îmbătrânirea accelerată a popul ației și creșterea
accentuată a ratei de dependență a persoanelor vârstnice.

33 7. Dinamica demografic ă a Orașului Segarcea

Tabelul 7. Evoluția populației totale pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Evoluție medie
2010‐2014
0‐ 4 ani ‐3,71
5‐ 9 ani 3,99
10‐14 ani ‐4,51
15‐19 ani ‐4,51
20‐24 ani ‐3,87
25‐29 ani 4,62 30‐34 ani ‐3,99
35‐39 ani 0,96
40‐44 ani 0,36
45‐49 ani 4,43
50‐54 ani ‐5,03 55‐59 ani 2,24
60‐64 ani 0,80
65‐69 ani ‐1,12
70‐74 ani ‐2,78
75‐79 ani 5,15 80‐84 ani ‐0,42
85 ani si peste 10,57
Total ‐0,61
Total peste 65 ani 0,20
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo‐Online

34
‐3.713.99‐4.51‐4.51‐3.874.62‐3.990.960.364.43‐5.032.240.8‐1.12‐2.785.15‐0.4210.57
0‐4 ani10‐14 ani20‐24 ani30‐34 ani40‐44 ani50‐54 ani60‐64 ani70‐74 ani80‐84 aniDinamica  populației pe grupe de vârstă în orașul Filiași   în perioada 2010‐2014

Orașul Segarcea este caracterizat de o scădere ponderată a popu lației
și de un proces lent de îmbătrânire. Cele 18 grupe de vârstă an alizate sunt
împărțite în funcție de dinamică în două categorii mari: nouă c are
înregistrează reduceri și nouă care înregistrează creșteri. Sol dul acestei
dinamici îl regăsim în scăderea de ansamblu în cei cinci ani 0, 61%, iar
populația de 65 de ani și peste a crescut cu 0,20%. Rata de dependență a populației a scăzut de la 48,31 persoane/ 100
locuitori de vârstă activă la 47,57 persoane/100 locuitori de v ârstă activă.
R a t a d e d e p e n d e n ț ă a p e r s o a n e l o r v â r s t n i c e a c r e s c u t d e l a 2 3 , 1 4
persoane/100 locuitori de vârstă activă la 23,38 persoane/100 l ocuitori de
vârstă activă. Acest raport de scădere a ratei generale de depe nență pe fondul
creșterii ratei de dependență a po pulației vârstnice evidențiaz ă dezechilibrul
actual dintre grupele de vârstă și permit prognoze negative ale dinamicii
demografice.

35
CAPITOLUL II
DURATA MEDIE A VIEȚII PE MEDII DE REZIDEN ȚĂ

Tabelul 15. Spera nța de viață
1990 2012 Evoluție
România 69,56 74,26 6,76%
Oltenia 69,33 74,32 7,20%
Dolj 69,08 73,08 6,83%
Gorj 69,39 74,3 7,08%
Mehedinți 68,46 73,27 7,03%
Olt 69,28 73,93 6,71%
Vâlcea 70,45 76,75 8,94%
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo‐Online

Tabelul 16. Speranța de v iață în funcție de sex
Masculin Feminin
1990 2012 Evoluție 1990 2012 Evoluție
România 66,56 70,72 6,25% 72,65 77,86 7,17%
Oltenia 66,54 71,01 6,72% 72,12 77,76 7,82%
Dolj 66,58 70,3 5,59% 71,58 77,44 8,19%
Gorj 66,43 71,48 7,60% 72,32 77,24 6,80%
Mehedinți 65,72 70,14 6,73% 71,24 76,58 7,50%
Olt 66,6 70,48 5,83% 71,99 77,45 7,58%
Vâlcea 67,39 73,36 8,86% 73,47 80,27 9,26%
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo‐Online

36 Tabelul 17. Speranța de viață din mediul ur ban în funcție de se x
Masculin Feminin
1996 2012 Evoluție 1996 2012 Evoluție
România 66,12 71,59 8,27% 73,77 78,37 6,24%
Oltenia* 67,71 72,05 6,41% 74,04 77,88 5,19%
Dolj 67,00 72,18 7,73% 73,76 78,30 6,16%
Gorj 66,55 72,54 9,00% 73,58 77,11 4,80%
Mehedinți 66,81 70,85 6,05% 72,94 76,91 5,44%
Olt 65,90 71,22 8,07% 73,25 77,17 5,35%
Vâlcea 67,52 72,68 7,64% 75,08 79,00 5,22%
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo‐Online
*date statistice disponibi le începând cu anul 1999

Tabelul 18. Speranța de viață la naștere și speranța de viață s ănătoase

Speranța
de viață
Speranța
de viață
sănătoasă
Raport

Speranța
de viață
Speranța
de viață
sănătoasă
Raport
2007 2011
Masculin UE27 76,1 61,7 81,02% 77,4 61,8 79,84%
România 69,7 60,6 86,94% 71,0 57,5 80,99%

Feminin UE 27 82,2 62,6 76,16% 83,2 62,2 74,76%
România 76,9 62,6 81,40% 78,2 57,1 73,02
Sursa: Eurostat; Institutul Național de Statistică. Speranța de viață, Direcția de Editare
a Publicațiilor Statistice, 2013, p. 9 (date estimative)

Tabelul de mai sus este relevant cu privire la dinamica demogr afică
din Europa și România. Se constată că în cazul țărilor UE 27 sp eranța de viață
a populației masculine din anul 2007 era mai ridicată, cu o spe ranță de viață
sănătoasă de 61,7 ani. Procentul care evidențiază cercetătorulu i perioada de
viață pe care o persoană o trăiește fără probleme majore de săn ătate era de
81,02%. În cazul României, speranța de viață era mult mai redus ă, de 69,7 ani

37 față de 76,1 ani, iar speranța de viață sănătoasă era de 60,6 a ni. Procentul de
viață fără probleme majore de sănătate era de 86,94%. Comparați a dintre cele
două procente indică faptul că de la apariția unei boli cronice grave și până în
momentul decesului există o perioadă de timp mult mai scurtă în c a z u l
României. În concluzie, putem vorbi despre calitatea sistemului s o c i a l ș i
medical din UE, mult mai ridicat decât în cazul României. Conse cința calității
serviciilor medicale și sociale e ste prelungirea vieții proprii lor cetățeni.
Comparația României cu situația din țările europene evidențiază nevoia de a
s e i n v e s t i î n s i s t e m u l d e s ă n ă t a t e ș i d e a s i s t e n ț ă s o c i a l ă a p e rsoanelor
vârstnice. Anul 2011 a adus un nou argument: creșterea speranței de viață a
populației masculine în țările UE 27 a crescut de la 76,1 ani l a 77,4 ani.
Speranța de viață sănătoasă a crescut de la 61,7 ani la 61,8 an i. Menționăm că
în acest interval de timp s‐a produs o puternică criză economic ă ce a afectat
toate țările lumii. Drept consecință observăm că speranța de vi ață sănătoasă s‐
a redus în cazul țărilor UE 27 la 79,84%, diferența fiind de 1,18%. În cazul
României am asistat la o scădere a duratei de viață sănătoasă a bărbaților de la
86,94% la 80,99%, adică de 5,95%. Raportat la scăderea speranței de viață
din UE 27 constatăm că populația masculin ă a României a fost afectată de
aproximativ cinci ori mai mult
decât cea din Uniunea European ă. Acest
raport evidențiază precaritatea serviciilor sociale și medicale din România și
nevoia de creștere a calității acestora în următorii ani.
În cazul populației feminine această discrepanță este și mai v izibilă.
Astfel, dacă în anul 2007 exista o diferență între speranța de viață de 5,3 ani în
favoarea femeilor din țările UE 27, în cazul speranței de viață sănătoase nu
exista nici o diferență. După in stalarea crizei economice const atăm că speranța
de viață a populației feminine din țările UE 27 a crescut ușor de la 82,2 ani la
83,2 ani pe fondul unei reduceri a speranței de viață sănătoase de la 62,6 ani la
62,2 ani. Astfel, durata vieții sănătoase din totalul speranței de viață a scăzut
de la 76,16% la 74,76%, diferența fiind de 1,40%.
În România exista în anul 2007 o speranță de viață sănătoasă a
populației feminine de 81,40% din totalul speranței de viață. Î n anul 2011,
după diminuarea efectelor crizei economice, speranța de viață a crescut de la
76,9 ani la 78,2 ani, însă speran ța de viață sănătoasă a scăzut de la 62,6 ani
(egală cu cea din UE 27) în anul 2007 la 57,1 ani în anul 2011. Perioada de
viață sănătoasă din totalul speranței de viață a scăzut la 73,0 2%, diferența
între limitele intervalului analizat fiind de 8,38%.

38 În concluzie, diferența dintre sistemele medicale și de asiste nță socială
dintre România și UE 27 este foarte ridicată. Criza a afectat t oate țările lumii,
însă efectele asupra populației s‐au răsfrânt în mod total dife rit. Dacă în cazul
UE 27 populația afectată de calitatea vieții a fost de 1,18% în cazul bărbaților
și 1,40% în cazul femeilor, în România, calitatea vieții a fost afectată cu
5,95% mai mult în cazul bărbaților și cu 8,38% mai mult în cazul
femeilor decât în țările UE 27. Pe scurt, aceasta înseamnă că românii trăiesc
mai puțin decât cetățenii celolalte țări din UE și sunt mult ma i bolnavi decât
aceștia. Sistemul de asistență medicală și socială nu are capac itatea actuală de
a crește durata de viață a persoanelor afectate de prima boală cronică. Aceasta
înseamnă că din momentul îmbolnăvirii probabilitatea de apariți e a decesului
este mai probabilă în România decât în țările europene. Investi ția în sistemul
de sănătate și asistență socială pentru satisfacerea trebuințel or umane este
necesară pentru atenuarea efecte lor crizei economice din perioa da 2008‐
2010.

39 CAPITOLUL III
STATISTICA SERVICIILOR DE ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ

1. Date statistice ale serviciilor de asistență socială
în România
Analiza serviciilor de asistență socială presupune un efort pe rmanent
de identificare a echilibrului existent între nevoi și resurse. Informațiile
prezentate anterior evidențiază că în raport cu țările Uniunii Europene în
România există un decalaj semnif icativ. Consecințele investiții lor în serviciile
de asistență socială se regăsesc în indicatori generali precum speranța de
viață, nivelul de trai, gradul d e reintegrare și reinserție soc ială, reducerea
dimensiunilor grupurilor expuse excluziunii sociale, limitarea efectelor
negative ale sărăciei. Prin cumularea mai multor date statistice am obținut următoare a
situație a principalelor servicii instituționale, numărul de be neficiari deserviți
și personalul de specialitate ce se află la dispoziția acestora .
Între anii de referință, 2009‐20 13, personalul medico‐administ rativ
din unitățile destinate asistenței adulților s‐a redus cu 21,65 %, personalul
administrativ a crescut cu 1,80% î n timp ce numărul de benefici ari a scăzut cu
22,38%. Raportarea acestor date e vidențiază că numărul de benef iciari ce
revin unui specialist medico‐sanitar a scăzut cu 0,93%, în timp ce numărul de
beneficiari ce revin unui membru al personalului administrativ a scăzut cu
23,75%.
Tipuri de unități
pentru asistarea
adulților Categorii
de
personalAnul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013 Evoluție
Total Medico ‐
sanitar 9186 7709 7297 7274 7197 ‐21,65
‐ Adminis
trativ 4498 4925 4634 4634 4579 1,80
Beneficiari 2416324929 25581 26922 18755 ‐22,38
Beneficiari/
medico‐sanitar 2,63 3,23 3,51 3,70 2,61 ‐0,93
Beneficiari/
administrativi 5,37 5,06 5,52 5,81 4,10 ‐23,75
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on‐line

40
În centrele de îngrijire și asistență constatăm reduceri ale pe rsonalului
din domeniul medico‐sanitar cu 26,35% și a celui administrativ cu 1,98%.
A c e s t e s c ă d e r i s ‐ a u p r o d u s p e f o n d u l s c ă d e r i i g e n e r a l e a n u m ă r u lui de
beneficiari cu 7,33%. Consecințele acestor trenduri au fost cre șterea
numărului de beneficiari ce revi ne unui specialist cu pregătire medicală, cu un
procent de 25,82% și de reducere a numărului de beneficiari ce revin unui
membru al aparatului administrativ cu 5,47%.

Tipuri de unități
pentru asistarea
adulților Categorii de
personal Anul
2009 Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013 Evoluție
Centre de
ingrijire si
asistență Medico ‐
sanitar 3594 2794 2595 2564 2647 ‐26,35
‐ Administrati v1923 2041 1864 1858 1885 ‐1,98
Beneficiari 6954 6447 6542 6559 6444 ‐7,33
Beneficiari/
medico‐sanitar 1,93 2,31 2,52 2,56 2,43 25,82
Beneficiari/
administrativi 3,62 3,16 3,51 3,53 3,42 ‐5,47
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on‐line
Centrele de integrare și terapie ocupațională au o dinamică ne gativă a
resurselor umane, caracterizate prin scăderea numărului de spec ialiști din
domeniul medico‐sanitar cu 36,67% și al celui administrativ cu 14,42%, în
t i m p c e n u m ă r u l d e b e n e f i c i a r i a s c ă z u t c u 1 7 , 7 6 % . C o n s e c i n ț e l e s u n t
creșterea numărului de asistați ce revin unui salariat medico‐a dministrativ cu
29,86% și de scădere a numărului de asistați sociali ce revin u nui salariat din
domeniul administrativ cu 3,91%.
Tipuri de unități
pentru asistarea
adulților Categorii de
personal Anul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013 Evoluție
Centre de
integrare prin
terapie
ocupațională Medico ‐
sanitar 529 402 370 379 335 ‐36,67
‐ Administrati v430 451 403 418 368 ‐14,42
Beneficiari 1582 1550 1483 1511 1301 ‐17,76

41 Beneficiari/
medico‐sanitar 2,99 3,86 4,01 3,99 3,88 29,86
Beneficiari/
administrativi 3,68 3,44 3,68 3,61 3,54 ‐3,91
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on‐line
Deși incomplete, datele referit oare la numărul persoanelor asi state în
centre de recuperare și reabilitare, ne oferă totuși o imagine generală.
Personalul medico‐sanitar a scăzu t cu 16,75%, personalul admini strativ a fost
suplimentat cu 8,44%, iar număru l de beneficiari a crescut cu 1 1,62%.
Rezultatele acestor trenduri indică o creștere a numărului de b eneficiari
pentru un salariat medico‐sanitar cu 30,49%, iar pentru un sala riat tehnico‐
administrativ cu 1,54%.

Tipuri de
unități pentru
asistarea
adulților Categorii de
personal Anul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Evoluție
Centre de
recuperare si
reabilitare Medico ‐
sanitar 5063 4513 4332 4331 4215 ‐16,75
(‐14,58 în 2012)
‐ Administrati v2145 2433 2367 2358 2326 8,44
(9,93 în 2012)
Beneficiari 10178 11077 11521 11361 ‐ 11,62
Beneficiari/
medico‐
sanitar 2,01 2,45 2,66 2,62 ‐ 30,49
Beneficiari/
administrativi4,74 4,55 4,87 4,82 ‐ 1,54
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on‐line
Măsura în care aceste date statistice corespund nevoilor actua le poate
fi estimată prin compararea prin cipalilor indicatori de asisten ță socială.
Trendurile prezentate la capito lul anterior oferă imaginea une i
societăți ale cărei nevoi de ser vicii de asistență socială vor fi în creștere pe
fondul scăderii populației. Mai mult, imperfecțiunile sistemelo r de asistență
socială și medicală au dus la o protecție scăzută a cetățenilor în perioada
anilor 2007‐2011, când speranța de viață a crescut sub limita ț ărilor europene,
iar gradul de îmbolnăvire a populației a crescut în raport cu c el al țărilor
europene. Astfel, asocierile can titative rezultate din cercetăr ile statistice,

42 precum cea de față, necesită o c ontinuare cu cercetări calitati ve în interiorul
sistemului pentru descoperirea unor căi de detaliu. Cheltuielile cu alocațiile și ajutoarele de stat au crescut cu 32,47%
pentru bugetul de stat. În tabelul următor prezentăm situația p e ultimii cinci
ani a ajutoarelor și alocaț iilor acordate populației:

Categorii de
alocații și
ajutoare
acordate* 2009 2010 2011 2012 2013 Evoluție
2009‐2013
De la bugetul
de stat 6053767,66925643,96325688,88000089,28019182,2 32,47
Alocații de stat
pentru copii 2894505,62916950,7 2834784 2762798,82718491,5 ‐6,08
Ajutoare de
urgență : 220,6 6875,9 182,8 2046,4 827,65
Ajutoare
financiare 1304 1351 1388,6 1433,1 1475,6 13,16
Ajutorul pentru
persoane
refugiate 330,4 218,2 207,4 244,1 796 140,92
Indemniza ția
pentru cresterea
copilului 1737806,52212724,8 2176419 1760287,11534501,9 ‐11,70
Stimulent pentru
creșterea
copilului 18716,4 12256,6 20198,1 6101,3 149,7 ‐99,20
Indemniza ția
pentru cresterea
copilului
acordată
persoanelor cu
handicap 20583 27088 30601,7 31760,4 34900,1 69,56
Alocația pentru
susținerea
familiei : : 223287,2 216861,4 215062 ‐3,68
Ajutoare de
încălzire ‐
energie termică 140241,3 133318,6 76809,7 100223,8 84721,3 ‐39,59
Ajutoare de
încălzire ‐ gaze
naturale 297576,8 257763,9 147244,7 121142,8 103716,9 ‐65,15
Ajutoare de
încălzire ‐ lemne,
cărbuni sau 52413,4 466217,2 219190,7 145232,3 179992,6 243,41

43 combustibil
petrolier
Contribu ții
pentru
asigurările de
sănătate aferente
beneficiarilor de
venit minim
garantat : : 20051,5 22934,9 31201,1 55,60
Asigurarea
obligatorie a
locuințelor
pentru familiile
beneficiare de
ajutor minim
garantat : : 3363,9 3499,3 2639,5 ‐21,53
Contribu ții
pentru
asigurările de
sănătate aferente
indemniza ției
pentru creșterea
copilului 94034,1 122718,7 121140 97950,6 85489,1 ‐9,09
Ajutoare de
urgență 16470,8 29096,5 32708,9 44938,3 24295,5 47,51
Ajutorul pentru
acoperirea unei
părți din
cheltuielile de
înmormântare 2125,9 2207 1455,8 1447,7 1518,9 ‐28,55
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on‐line
*Notă: în acest tabel au fost incluse doar categoriile de aloca ții pentru care există date
concludente în stat isticile oficiale

Ajutoarele cu cea mai semnificativă creștere sunt cele de urge nță,
pentru încălzire și cele pentru refugiați. Cele mai drastice sc ăderi se constată
la stimulentele pentru creșterea copilului, ajutoarele de încăl zire pentru gaze
naturale și energie termică. Prin compararea cuantumurilor acestor tipuri de ajutoare const atăm
că cei mai mulți bani merg către alocațiile de stat pentru copi i și indemnizațiile
de creștere a copilului. Ponderile cheltuielilor cu protecția socială evidențiază următ oarea
situație:

44 2008 2009 2010 2011 2012

În procente față de
totalul cheltuielilor cu
prestațiile sociale Total 100 100 100 100 100
Boala/ îngrijirea
sănătății 25,2 24,5 25,5 25,1 26,5
Invaliditate 9,8 9,6 9,1 9 8,4
Limita de vârstă46,2 47,3 46,2 49,1 49,4
Urmaș 4,4 4,7 4,5 4,6 4,7
Familie/ Copii 10,6 10 9,6 8,9 8,6
Șomaj 1,4 2,4 3,2 1,6 1,1
Locuință 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1
Excluziune
socială 2,2 1,4 1,8 1,6 1,2
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on‐line
Se constată că ponderea cea mai importantă din prestațiile soc iale o
deține limita de vârstă, categorie către care merg aproape jumă tate dintre
venituri. Următoarea categorie este cea destinată prestațiilor sociale menite
ajutorării cetățenilor în caz de boală și pentru îngrijirea săn ătății.
Următoarea categorie de cheltui eli este cea destinată sprijinu lui
familiei și copiilor. Deși se află pe poziția a treia în ierarh ia categoriilor de
cheltuieli, constatăm că ponderea aceasteia a scăzut între anii 2008‐2012,
fiind mai mică în fiecare an. Raportându‐ne la ratele de îmbătr ânire a
populației și la declinul demogr afic accentuat, considerăm că s prijinul pentru
familiile tinere ar trebui să fie mai consistent, eventual incl us într‐o politică
mai complexă de creșt ere a natalității.

2. Scurtă prezentare a DGASPC Dolj1

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului e s t e
principalul furnizor de servicii și prestații sociale în județu l Dolj. A fost
înființată în anul 2005 prin reorganizarea Serviciului Public Specializat pentru
Protecția Copilului și a Serviciului Public de Asistență Socială ce funcționau în
subordinea Consiliului Județean Dolj.
                                                            
1 Date disponibile pe larg la adresa: www.dgaspcdolj.ro

45 Principalele obiective ale acestei instituții sunt: aplicarea în județul
Dolj, politicile și strategiile d e a s i s t e n ț ă s o c i a l ă î n d o m e n i u l protecției
copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice , persoanelor cu
handicap și persoanelo r aflate în nevoie.
Gama de servicii oferită de această instituție acoperă o gamă largă de
nevoi ale populației județului. Principalele dimensiuni ale act ivității de servicii
sociale sunt:
1. Protecția drepturilor copilului:
‐ Servicii de evaluare a copi lului cu dizabilități;
‐ Servicii de prevenire a abandonului copilului, consilierea mame i
gravide și intervenție în regim de urgență;
‐ Protecția copilului separat temp orar sau definitiv de familie, prin
plasament familial, plasament la asistent maternal profesionist ,
plasament în servicii rezidențiale;
‐ Servicii pentru prevenirea și recuperarea copilului și a cuplul ui
mamă‐copil victime ale abuzului;
‐ Servicii de recuperare a copilului cu dizabilități;
‐ Servicii pentru pregătirea copilu lui și a familiei în vederea
adopției;
‐ Servicii de specialitate oferite copiilor străzii;
‐ Servicii de sprijin pentru tine rii care părăsesc centrele de
plasament;
‐ Servicii de consiliere pentru copii și părinți;
‐ Servicii de consiliere și spriji nire în vederea reintegrării în familie
a copilului care beneficiază de măsura de protecție;
‐ Servicii de recuperare a copilului cu dizabilități îngrijit în familie,
prin intermediul echipei mobile de specialiști.

2. Asistența socială a persoanei adulte cu handicap:
‐ Servicii de îngrijire de tip fa milial a persoanei adulte;
‐ Servicii de evaluare complexă a p ersoanei adulte cu handicap;
‐ Intervenție în regim de urgență a persoanei adulte din comunita te
a persoanei aflată în dificultat e, prin echipa mobilă de specia liști;
‐ Servicii de îngrijire în centre r ezidențiale a persoanei adulte cu
handicap;
‐ Servicii de recuperare și reabilitare a persoanei adulte cu
handicap;

46 ‐ Servicii de intervenție antisărăc ie și prevenire a marginalizăr ii
sociale;
‐ Servicii de acordare dreptu ri persoane cu handicap.
Instituția finanțatoare este Consiliul Județean Dolj, iar coordonarea
activității, în concordanță cu strategia națională, se realizea ză de către
Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap , iar instituțional cadrul
funcțional este coordonat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
DGASPC Dolj are în componență 88 de structuri organizatorice (servicii, compartimente, centre etc.), cu un număr de 1364 pos turi, din care
237 sunt rezervate asistențilo r maternali profesioniști.
Aceste structuri interne sunt subordonate misiunii DGASPC:
responsabilitatea dezvoltării și diversificării serviciilor soc iale specializate, în
funcție de nevoile identificate, cu scopul prioritar de a menți ne funcționarea
socială a persoanei, urmărind re inserția în mediul propriu de v iață, familial și
comunitar. Funcțiile DGASPC Dolj sunt următoarele:
2
a) De strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asiste nță
s o c i a l ă , a p l a n u l u i d e a s i s t e n ț ă s o c i a l ă p e n t r u p r e v e n i r e a ș i
combaterea marginalizării social e, precum și a programelor de a cțiune
antisărăcie, pe care le supune s pre aprobare Consiliului Județe an;
b) De coordonare a activităților de asistență socială și protecția copilului
la nivelul județului;
c) De administrare a fondurilor p e care le are la dispoziție;
d) De colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministere lor și
instituțiilor care au responsabilități în domeniul asistenței s ociale, cu
serviciile publice locale de as istență socială precum și cu
reprezentanții societății civile c are desfășoară activități în domeniu;
e) De execuție, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale și fi nanciare
necesare pentru implementarea st rategiilor cu privire la acțiun ile
antisărăcie, prevenirea și comba terea marginalizării sociale pr ecum și
pentru soluționarea urgențelor s ociale individuale și colective l a
nivelul județului;
f) De reprezentare a Consiliului Ju dețean, pe plan intern și exter n, în
domeniul asistenței sociale și protecției copilului.
                                                            
2Strategia DGASPC Dolj, 2013‐2014

47 Principiile care stau la baza prezentei strategii sunt:
1. Promovarea și respectarea interesului superior al copilului
precum și a interesului, dreptur ilor și demnității persoanelor cu
handicap;
2. Universalitatea, nediscrimina rea și egalitatea de șanse;
3. Primordialitatea responsabilității părinților și responsabiliza rea
comunității;
4. Adaptarea societății la pesoana cu handicap;
5. Abordarea sistemică, subsidiaritatea și solidaritatea;
6. Intervenția intersectorial ă și interdisciplinară;
7. Promovarea parteneriatului;
8. Asigurarea transparenței, pa rticipării și consultării;
9. Asigurarea stabilității, continu ității și complementarității.
Grupurile țintă ale DGASPC Dolj sunt:
‐ Copiii aflați în risc de separare la părinți;
‐ Copiii separați de părinți, inclusiv copiii ai căror părinți su nt
plecați la muncă în străinătate;
‐ Copiii părăsiți;
‐ Tinerii, cu vârsta până la 26 ani, beneficiari ai unei măsuri d e
protecție;
‐ Copiii abuzați, neglijați sau supuși exploatării, inclusiv copi ii
traficați, exploatați prin muncă , exploatați sexual, copiii exp uși
migrației ilegale, copiii neacompaniați, aflați pe teritoriul a ltor
state, copiii repatriați, copiii refugiați, copiii străzii;
‐ Victimele violenței în famile;
‐ Copiii delincvenți;
‐ Copiii cu dizabilități;
‐ Persoana adultă cu han dicap/în dificultate.

Alte grupuri țintă:
‐ Părinți, atât în calitate de beneficiari direcți ai serviciilor sociale,
alături de copii, cât și în vederea responsabilizării lor în pr ocesul
de creștere, îngrijire și ed ucare a propriilor copii;

48 ‐ Familii/reprezentanți legali ai persoanelor adulte cu handicap/ în
dificultate;
‐ Comunități locale din care fac p arte beneficiarii serviciilor s ociale;
‐ Profesioniștilor care interacțio nează cu copiii/persoanele adul te
cu handicap/în dificultate.
Obiectivele de dezvoltare ale DGASPC Dolj sunt:
 Protecția și promovarea drepturilor familiei, copilului și ale
persoanei adulte cu handicap/în dificultate prin:
‐ Responsabilizarea familiei pentru creșterea, îngrijirea și educ area
propriilor copii
‐ Promovarea și respectarea drepturilor civile
‐ Creșterea accesului la serviciil e d e p r o m o v a r e a s ă n ă t ă ț i i ș i
adoptarea acestora la nevoile beneficiarilor
‐ Promovarea unui acces egal la educație
‐ Respectarea dreptului la odihn ă și timp liber și promovarea
activităților recreative și culturale
‐ Promovarea și monitorizarea drepturilor copilului, familiei și ale
persoanei adulte cu handicap/dificultate
‐ Respectarea dreptului copilului la protecție, prin intervenție
multidisciplinară și interinstituțională, împotriva abuzului,
neglijării, exploatării și a o ricăror forme de violență
‐ Promovarea formării prof esionale și supervizării
‐ Prevenirea violenței în famili e și promovarea colaborării
interinstituționale în vederea diminuării fenomenului
 Prevenirea separării copilului de părinți și protecția socială a
copilului separat de părinți, prin:
‐ Responsabilizarea și sprijinire a comunităților locale pentru
prevenirea separării copilului de părinți
‐ Dezvoltarea serviciilor sociale d e la nivelul județului Dolj
‐ Protecția grupurilor vulnerabile care necesită o atenție specia lă
(copiii străzii, copiii delincvenți, copiii/tinerii cu handicap )
 Promovarea integrării sociale a persoanelor cu handicap/aflate
în dificultate
 Promovarea alternativelor la sistemul de protecție de tip
rezidențial și a serviciilor de prevenire a instituționalizării

49  Creșterea gradului de integrare/reintegrare socio‐profesional ă
pentru persoanele cu handicap/în dificultate
Obiectivele instituționale ale D GASPC Dolj ilustrează nevoile populației
județului și provocările pe care actuala dinamică socială le ri dică acestei
instituții. În actualele condiții și în concordanță cu nevoile și obiectivele
i n s t i t u ț i o n a l e s e n a s c î n t r e b ă r i l e g i t i m e c u p r i v i r e l a s u f i c i e nța acestei
structuri instituționale în îndeplinirea scopurilor.

3. Date statistice

Datele statistice oferă o imagine de ansamblu a volumului de m uncă
desfășurat de specialiștii DGASPC Dolj. Conform datelor oficial e ale acestei
instituții, verificabile pe site‐ul oficial www.dgaspcdolj.ro , în grupul țintă al
activităților de asistență socia lă se aflau internate în divers e centre, la data de
31.08.2014, un număr de 210 persoane, dintre care 8 au handicap fizic, 6
vizual, 160 mintal, 11 psihic, 23 asociat și 2 HIV. Pentru a se asigura serviciile de asistență socială la dispozi ția acestor
persoane se află 21 de centre, dintre care 8 sunt de recuperare și reabilitare, 1
de îngrijire și asistență, 1 centru de criză, 1 centru de primi re în regim de
urgență, 4 locuințe protejate, 1 complex de servicii comunitare care oferă
servicii în regim de zi, 4 centre de consiliere, 1 serviciu îng rijire la domiciliu.
N u m ă r u l t o t a l d e b e n e f i c i a r i d e d r e p t u r i c u v e n i t e p e r s o a n e l o r cu
handicap este de 15.017 persoane. Numărul total al persoanelor cu handicap
neinstituționalizate care necesi tă protecție, cuprinde 8153 cop ii și adulți fără
venituri, beneficiari de alocații, indemnizații și alte dreptur i, 446 persoane
adulte cu handicap încadrate în muncă, 2768 pensionari de inval iditate, 3307
pensionari la limita de vârstă, 279 pensionari urmași, orfani ș i văduve de
război, 64 de persoane cu afecți uni renale ce necesită dializă.
Din punct de vedere al handicapului există în evidențele DGASP C un
număr de 4611 persoane cu handic a p g r a v , 7 1 9 5 p e r s o a n e c u h a n d i cap
accentuat, 1317 persoane cu handicap mediu și 121 persoane cu h andicap
ușor.
Datele statistice anterioare oferă un tablou existent la jumăt atea
anului 2014, însă dinamica unora dintre indicatorii specifici s istemului de
asistență socială rezultă din tabelele următoare:

50 Tipuri de unități
pentru asistarea
adulților Dolj Categorii de
personal Anul
2009Anul
2010 Anul
2011Anul
2012Anul
2013 Evoluție
Total Medico ‐
sanitar 319 308 301 276 263 ‐17,55
‐ Administrati v40 44 49 46 45 12,5
Beneficiari 417 6674 724 576 494 18,47
Beneficiari/
medico‐sanitar 1,31 21,67 2,41 2,09 1,88 43,69
Beneficiari/
administrativi 10,43 151,68 14,78 12,52 10,98 5,30
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on‐line
Statistica serviciilor de asistență socială în județul Dolj ev idențiază că
între anii 2009‐2013 a scăzut personalul medico‐sanitar cu 17,5 5%, a crescut
personalul administrativ cu 12,5% pe fondul unei creșteri a num ărului de
beneficiari cu 18,47%. Consecințele unei astfel de dinamici se regăsește în
creșterea cu 43,69% a numărului de beneficiari pentru un cadru medico‐
sanitar și cu 5,3% pentru personalul administrativ.
Acest ritm de creștere și aglomerare a personalului de special itate
susține ideea corelării trendurilor existente cu cele ale perso nalului. În
momentul de față putem vorbi de e voluții divergente, iar rezult atul nu poate fi
pozitiv într‐un viitor în care sunt așteptate creșteri semnific ative ale
populației ce va avea nevoie de asistență socială.

Tipuri de unități
pentru asistarea
adulților Categorii de
personal Anul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013 Evoluție
Centre de îngrijire
și asistență Medico ‐
sanitar 42 39 28 27 28 ‐33,33
‐ Administrati v7 6 4 3 2 ‐71,43
Beneficiari 30 30 98 25 26 ‐13,33
Beneficiari/
medico‐sanitar 0,71 0,77 3,50 0,93 0,93 30,00
Beneficiari/
administrativi 4,29 5,00 24,50 8,33 13,00 203,33
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on‐line
Situația centrelor de îngrijire și asistență relevă tendința d e scădere a
a c t i v i t ă ț i i . C a d r e l e m e d i c o ‐ s a n i t a r e ș i ‐ a u r e d u s p o n d e r e a c u 3 3 ,33%,

51 personalul administrativ a scăzut cu 71,43%, în timp ce numărul beneficiarilor
a scăzut cu 13,33%. Se constată că reducerea personalului din a stfel de centre
a fost mai mare decât reducerea numărului de beneficiari. Consi derăm că într‐
un trend invers, de creștere a numărului de beneficiari vor exi sta dificultăți în
acoperirea nevoilor datorită resursei umane insuficiente.
Tipuri de unități
pentru asistarea
adulților Categorii de
personal Anul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013 Evoluție
Centre de
integrare prin
terapie
ocupațională Medico ‐
sanitar 038856 6 . 6 7
‐ Administrati v03443 0 . 0 0
Beneficiari 0 278 109 51 34
Beneficiari/
medico‐sanitar 0 92.67 13.63 6.38 6.80 ‐92.66
Beneficiari/
administrativi 0 92.67 27.25 12.75 11.33 ‐87.77
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on‐line
Dinamica acestui tip de instituție evidențiază scăderea perman entă a
numărului de beneficiari, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la
cauzele care au determinat reducerea permanentă a numărului de beneficiari.
Statisticile anterioare evidențiază că numărul de persoane ce s ‐a încadrat în
publicul țintă al acestei instituții nu s‐ar fi redus în mod re al, ci au avut loc
reconfigurări instituționale.
Tipuri de unități
pentru asistarea
adulților Categorii de
personal Anul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013 Evoluție
Centre de
recuperare și
reabilitare Medico ‐
sanitar 201 185 192 180 163 ‐18,91
‐ Administrati v31 34 40 37 38 22,58
Beneficiari 222 442 532 473 361 62,61
Beneficiari/
medico‐sanitar 1,10 2,39 2,77 2,63 2,21 100,52
Beneficiari/
administrativi 7,16 13,00 13,30 12,78 9,50 32,66
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on‐line

52 În cazul acestor tipuri de asistență socială observăm că perso nalul
medico‐sanitar s‐a redus cu 18, 91% și cel administrativ a cresc ut cu 22,58%.
Consecința au fost de dublare a numărului de beneficiari ce rev in pentru un
cadru medico‐sanitar (a crescut c u 100,52%), iar pentru un sala riat din
domeniul administrativ a crescut cu 32,66%. Programarea activităților viitoare trebuie să se bazeze pe nev oile
populației și eficiența acestor centre. Dinamica rezultată din datele statistice
ar trebui analizată din perspectiva efectelor pe care aceasta l e are asupra
calității asistenței sociale acordate beneficiarilor.

53 CAPITOLUL IV
NIVELUL DE TRAI AL POPULA ȚIEI

Indicatorii nivelului de trai relevă principalele probleme soc iale ale
societății românești, iar prin comparație cu cele ale UE ne ofe ră și direcția ce
trebuie urmată pentru a se asigu ra un trend pozitiv al acestora . Salariile
reduse, insuficiente unui trai decent și imposibilitatea de asi gurare a unui
minim de subzistență pentru cei mai mulți dintre cetățeni deter mină o
dependență sporită a multor pers oane față de sistemul de asiste nță socială.
De asemenea, statisticile oficiale, în măsura în care au o ari e de
cuprindere cât mai exactă, relevă existența unor mari categorii de populație
aflate în pragul sărăciei, astfe l încât cel mai mic șoc economi c sau social
împinge persoana în cauză într‐o criză personală ce poate căpăt a în timp
accente tragice pentru viața soc ială și starea de sănătate. Rel ația dintre
speranța de viață și vârsta aproximativă a primei îmbolnăviri c u o boală
c r o n i c ă e v i d e n ț i a z ă c ă î n c a z u l R o m â n i e i e x i s t ă p u ț i n e c ă i d e i eșire din
situațiile dificile de viață, iar infrastructura necesară asist enței acestor
persoane este departe de a le concura pe cele din UE. Dacă într e momentul
îmbolnăvirii și cel al decesului descoperim o distanță de aprox imativ 15 ani în
UE, în cazul României această distanță este undeva la 6 ani, ce ea ce înseamnă
că persoana afectată nu are oportunități pentru a‐și asigura ce le necesare
depășirii obstacolelor personale. Această amenințare continuă are implicații semnificative în
comportamentul populației, în at itudinea față de muncă și socie tate. Regiunea
Oltenia ocupă locul doi în țară din punct de vedere al riscului de sărăcie sau
excluziune socială, cu un procent de 44,8% din populație aflată în această
situație. Pe primul loc se află regiunea Nord‐Est cu un risc de excluziune
socială de 51,2%. Cel mai scăzut risc de sărăcie există în Bucu rești‐Ilfov cu
doar 28,4% și regiunea Centru cu 28,5%. Diferențele majore dint re regiuni
explică și gradul de funcționali tate al sistemului socio‐econom ic. Este evident
că serviciile de asistență socială necesită o atenție sporită î n aceste regiuni,
întrucât trecerea unei perioade lungi de timp din momentul inst alării sărăciei
ș i p r i m a o p o r t u n i t a t e d e r e d r e s a re economică poate avea efecte nefaste
asupra indivizilor în cauză, a familiilor lor, dar și împovărar ea suplimentară a
sistemului.

54 Acest prag al sărăciei a fost stabilit oficial în anul 2011 la suma de
5349 Ron/persoană anual, adică un venit de membru de familie de 445,75
RON/lună. Ori în numeroase famil ii există doar un loc de muncă pentru un
membru al familiei. Un alt indicator, semnificativ pentru starea de sărăcie sau ri sc de
sărăcie a poplației, este cel al p e r s o a n e l o r c u v â r s t e s u b 6 0 d e ani din
gospodăriile cu intensitate scăzută a muncii. Pe primul loc se află regiunea
Sud‐Est cu 9,5 ‰, urmată de regiunea Sud‐Vest Oltenia cu 9,4‰. Pe cea mai
bună poziție se află regiunea București‐Ilfov cu 2,9‰.
În completarea indicatorului an terior menționăm că rata sărăci ei
relative plasează Regiunea Nord‐Est pe primul loc cu 32,4% din populație
afectată de sărăcia relativă și pe locul al doilea Regiunea Sud ‐Vest Oltenia cu
28,9% populație afectată de sărăcia relativă. Deprivarea materială severă indică o plasare a României (cu o rată de
29,9‰) în rândul țărilor cu cele mai mari valori, alături de Un garia (26,8‰)
și Bulgaria (44,1‰).

Informație preluată de la adresa:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/ tgm/refreshMapView.do?tab=map& plugin=1&init=1&toolbo
x=types&pcode=t2020_53&language=e n# site consultat la data de 0 6.08.2014

55 Pentru comparație, acest indicator are o medie la nivelul UE 28 de
9,9‰, iar din rândul țărilor UE, cele mai mici rate se regăseau la finele anului
20133 în F inla n da (2 ,5‰ ), I sla n da (1 ,9 ‰ ), No rv eg ia (1 ,9‰ ). L a sfâ rși tul
anului 2012 situația în alte țări europene era următoarea: Dane marca (2,8‰),
O l a n d a ( 2 , 3 ‰ ) , S u e d i a ( 1 , 3 ‰ ) , L u xemburg (1,3‰). Menționăm că ac est
indicator, utilizat la nivel european este definit astfel: pond erea persoanelor
care nu‐și permit cel puțin patru dintre următoarele cheltuieli : 1) să‐și
plătească chiria, ipoteca sau fa cturile de utilități; 2) să‐și asigure încălzirea
corespunzătoare a locuinței; 3) să facă față unor cheltuieli ne așteptate; 4) să
mănânce carne sau proteine cu regularitate; 5) să plece în conc ediu; sau nu‐și
permit să cumpere: 6) un televizor; 7) un frigider; 8) o mașină ; 9) un telefon
(definiție Eurostat, SILC). Comp arând datele statistice constat ăm că între rata
specifică României, de (29,9‰) și cele mai multe țări europene distanța este
foarte mare, iar politicile de incluziune socială trebuie să fi e direcționate ferm
către reducerea acestor decalaje. În actualul context, dificil din punct de vedere economic și s ocial,
nevoile de servicii de asistență socială devin din ce în ce mai stringente. Este
evident faptul că o proporție atât de ridicată a indicatorilor ce ilustrează stări
de fapt indezirabile soluția nu poate veni prin căutări individ uale ci printr‐o
acțiune instituțională coerentă. Populația sărăcită și cu o cap acitate redusă de
a‐și asigura cele mai elementare nevoi personale are nevoie de sprijin pentru
depășirea situațiilor dificile. Populația vârstnică este expusă permanent unui
astfel de risc, fiind în imposibilitatea de a‐și satisface prin eforturi personale
nevoile. Mai mult, modelul tradițional de familie, în care gene rațiile tinere își
asumă sprijinul vârstnicilor, poate fi considerat în declin din cel puțin două
perspective: prima se datorează modificării sistemului de valor i și adoptarea
unor valori specifice lumii mode rne, dominate de procesul globa lizării, iar a
doua la limitele financiare prin care trece o mare parte a popu lației. Este dificil
să credem că spre vârstnici se îndreaptă atenția celor care nu își pot plăti
constant facturile la utilități, încălzirea locuințelor, să con sume suficiente
p r o t e i n e s a u s ă c u m p e r e b u n u r i d e b a z ă î n g o s p o d ă r i a p r o p r i e . T otul se
reduce, în astfel de cazuri, la o luptă permanentă pentru asigu rarea existenței
cotidiene.
                                                            
3Eurostat, informație vizibilă la adresa
http://epp.eurostat.ec.europa.eu /tgm/table.do?tab=table&plugin= 1&language=en&p
code=t2020_53, consultată pe data de 06.08.2014

56 I n t u i m c ă î n m a r e p a r t e a c e s t e p e r s o a n e n u a u r e s u r s e p e n t r u
redresare individuală, iar ponder ea ridicată a acestei categori i de persoane le
plasează în rândul problemelor sociale ce presupun intervenția instituțională
pentru atenuare. Dificultățile financiare sunt ilustrate de statisticile oficia le în care
ponderea tinerilor din familiile fără persoane ocupate este sem nificativ:

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ponderea copiilor
de 0‐17 ani din gospodăriile fără persoane ocupate 8,1 8,0 10,7 10,3 12,2 11,3 10,3 10,0 9,9 9,9 10,0
Ponderea adulților
de 18‐59 ani din gospodăriile fără
persoane ocupate 9,0 9,4 11,8 11,5 11,8 11,3 10,3 10,4 10,5 10,9 11,0
Sursa: http://www.insse.ro/cms/f iles/Web_IDD_BD_ro/index.htm, s ite consultat la
data de 06.08.2014

Considerăm că tinerii membri ai gospodăriilor, cuantificate pr in
tabelul de mai sus, nu vor avea capacitatea să îi sprijine pe c ei vârstnici în
perioadele de vârstă activă. Tre ndurile, ușor de observat în ta belul anterior,
relevă faptul că în 11 ani acest proces a crescut atât în rându l tinerilor de la
8,1% la 10,0% în 2010 și de la 9,0% la 11,0% în cazul persoanel or de vârstă
activă. Ratele de dependență prezentate în capitolul anterior consfinț esc
ideea unei agravări a actualului context. Un număr din ce în ce mai mare de
persoane în vârstă vor fi expuse riscurilor de sărăcie și însin gurare într‐o
societate în care „ziua de mâine” devine finalitatea strategiei d e v i a ț ă
îmbrățișată de numeroși concetățeni. Indicatorii dezvoltării durabile, ce se constituie în obiectiv e de atins în
cadrul UE, oferă o imagine îngri jorătoare a susținerii material e a populației
care a renunțat la asistență medicală din rațiuni financiare. D atele cuprinse în
tabelul de mai jos indică o scăd ere a capacității de reziliență a populației, dar
și de o evoluție nedorită a sistemului de asistență medicală. C onsiderăm că
unul dintre principiile de construire a rezilienței, menționat încă din
introducerea acestei lucrări, es te în declin semnificativ: univ ersalitatea
accesului la serviciile medicale . În condițiile în care o parte dintre membrii
societății renunță la aceste servicii considerăm că disfuncțiil e sociale se află la

57 un nivel care afectează pături largi de populație, deși, pe fon d, cadrul legal
presupune gratuitatea acestora. Tabelul următor ilustrează dimensiunea acestui fenomen în Româ nia:

Anii 2007 2008 2009 2010
Total 72,5 72,2 73,0 73,4
Masculine 71,5 71,6 70,4 71,0
Feminine 73,2 72,7 74,7 74,9
Persoane în vârstă de:
15‐24 ani 59,7 45,3 68,4 86,9
25‐34 ani 68,9 59,9 56,7 73,9
35‐49 ani 67,2 70,1 72,7 70,2
50‐64 ani 71,9 75,2 80,7 76,4
65‐74 ani 77,5 76,4 72,7 71,9
75 ani și peste 76,5 72,7 67,7 70,5
Sursa: http://www.insse.ro/cms/f iles/Web_IDD_BD_ro/index.htm, s ite consultat la
data de 06.08.2014

Se observă că există o diferență în funcție de sex: femeile re nunță în
măsură mai mare la asistența medicală din rațiuni financiare, î n timp ce prin
raportarea la vârstă constatăm că acest fenomen este în creșter e la
majoritatea grupelor de vârstă. Cel mai ridicat procent aparțin e tinerilor cu
vârste între 15‐24 ani, care în procent de 86,9% au renunțat la asistența
medicală din rațiuni financiare, în timp ce în anul 2007 aceast ă grupă de
v â r s t ă a v e a c e a m a i r e d u s ă r a t ă d e r e n u n ț a r e : 5 9 , 7 % . A c e a s t ă o p țiune
înregistrată statistic denotă starea economică precară a tineri lor și a faptului
că îngrijirea sănătății este neg lijată în favoarea nevoilor de altă natură.
Reducerea procentelor persoanel or vârstnice (intervalele 65‐74 ani și
75 ani și peste) se poate explica prin gravitatea afecțiunilor și predispoziția de
a renunța la alte cheltuieli în favoarea sănătății.

58 Concluzii
Din analiza statistică se desp rind câteva idei principale:

– Din punct de vedere demografic p opulația are o tendință accentu ată de
reducere și de îmbătrânire;
– Natalitatea este foarte scăzută și în majoritatea comunităților analizate
putem vorbi despre un declin și mai accentuat în viitor;
– Rata de dependență indică o tendință de creștere a numărului de
persoane vârstnice ce revin la 1000 de persoane de vârstă activ ă, în
timp ce persoanele tinere sunt mai reduse din punct de vedere a l
ponderii în rata de dependență;
– Gradul de acoperire a nevoilor d e către serviciile actuale de a sistență
socială este insuficient;
– Capacitatea de reziliență a populației este foarte scăzută, cee a ce aduce
în atenție riscul ridicat de cre ștere a populației expuse exclu ziunii
sociale;
– Ratele de dependență din mediul urban definit de orașele mici a le
județului Dolj sunt cu mult mai ridicate decât media județeană:

Localitatea Rata de
dependen ță în
2010 Rata de
dependen ță a
persoanelor
vârstnice în
anul 2010 Rata de
dependen ță în
anul 2014 Rata de
dependen ță a
persoanelor
vârstnice în
anul 2014 Evoluție rata
de
dependen ță
a
persoanelor
în vârstă Număr de persoane în vârstă ce revin la 1000 locuitori
de vârstă activă
Dolj 221,47 15,86 221,12 20,72 4,86%
Dăbuleni 541,51 348,70 556,53 376,29 27,59%
Segarcea 483,12 231,40 475,72 233,82 2,29%
Bechet 548,75 198,97 566,92 211,48 12,51%
Băilești 445,08 202,85 454,37 204,81 1,96%
Calafat 384,10 191,35 386,48 197,32 5,97%
Filiași 342,86 127,57 322,87 139,86 12,29%
Sursa: Baza de date Tempo On‐Line, prelucrare date
Notă: localitățile au fost ordonate în funcție de rata de depen dență a persoanelor
vârstnice în anul 2014. Procentele au fost calculate drept rate pentru a ilustra mai clar
discrepanțele existente

59 Tendința de îmbătrânire a populației este vizibilă cu ușurință prin
compararea ratelor de dependență. Orașul Dăbuleni este afectat în cea mai
mare măsură de acest fenomen, cu o medie de 346,29 persoane vâr stnice la
1000 persoane de vârstă activă, c u o creștere de 27,59% în numa i cinci ani.
Următorul oraș, Segarcea are un număr ridicat de persoane de vâ rstă raportat
la persoanele de vârstă activă, însă creșterea în cei cinci ani este de doar
2,29%.
Orașul Bechet ocupă locul al treilea în această ierarhie a îmb ătrânirii
populației cu 211,48 persoane în vârstă la 1000 persoane de vâr stă activă și o
creștere de 12,51%. Datorită aces tei dinamici demografice orașu l Bechet a
devansat orașul Băilești în decurs de cinci ani, când rata de d ependență era de
198,97 vârstnici la 1000 persoan e de vârstă activă față de Băil ești unde rata de
dependență era de 202,85 vârstnici la 1000 locuitori de vârstă activă. Însă, în
cazul orașului Băilești rata de dependență a crescut doar cu 1, 96% față de
creșterea de 12,51% din orașul Bec het. În cazul orașului Băileș ti se constată și
o evoluție diferită față de celelalte orașe: creșterea ratei de dependență totale
este de aproximativ 9 persoane în ultimii cinci ani, iar crește rea ratei de
d e p e n d e n ț ă a p o p u l a ț i e i v â r s t n i c e e s t e d e d o a r 2 p e r s o a n e . A c e s te cifre
semnifică o creștere a ponderii populației tinere în cei cinci ani.
O situație relativ echilibrată există în orașul Calafat, unde rata de
dependență a persoanelor vârstnice nu a crescut foarte mult, pe fondul unei
rate de dependență totale aproape nemodificată. Rata de îmbătrâ nire de doar
5,97% la o pondere scăzută a ratei de dependență sugerează o pe rioadă mai
îndelungată de îmbătrânire a populației.
Orașul Filiași are cea mai redusă rată de dependență în moment ul de
față, însă comparația dintre cele două rate de dependență indic ă un proces de
îmbătrânire accelerată a populației datorită unei evoluții dife rite a ratelor de
dependență: rata de dependență generală a scăzut aproximativ 20 d e
persoane, iar rata de dependență a populației în vârstă a cresc ut cu 12
persoane. Această evoluție divergentă relevă tendința de îmbătr ânire a
populației. Scăderea ratei de dependență generală se datorează declinului
demografic ce trebuie înțeles ca o rezultantă a evoluției natal ității, emigrației
și mortalității, însă creșterea ratei de dependență a persoanel or vârstnice
indică o tendință puternică de îmbătrânire a populației. Riscur ile demografice
sunt deosebite în acest context.

60 P r i n a n a l i z a s t a t i s t i c ă e f e c t u a t ă a m d e l i m i t a t p r i m u l g r u p ț i n t ă al
serviciilor de asistență socială: persoanele în vârstă. Proiecția populației indică
o creștere a dimensiunilor acestui segment de populație. Nevoil e materiale,
emoționale și sociale nu mai pot fi compensate de familie, astf el că funcțiile
familiei tradiționale vor fi îndeplinite parțial sau deloc. Int ervenția
instituțională devine necesară p entru acoperirea acestor tipuri de nevoi. Prin
u t i l i z a r e a r a t e i d e d e p e n d e n ț ă a m d o r i t s ă e v i t ă m s i m p l a d e s f ă ș urare a
t r e n d u l u i f i e c ă r u i f e n o m e n ș i s ă a r ă t ă m , î n t r ‐ o m a n i e r ă c â t m a i explicită,
evoluția sincronă a fenomenelor demografice. Astfel, ne așteptă m la creșterea
speranței de viață a populației concomitent cu o pondere mărită a persoanelor
în vârstă și, implicit, a persoa nelor singure ce au nevoie de s prijin. Având în
vedere probabilitatea mai ridica tă a unor afecțiuni medicale co nsiderăm că
asistența socială trebuie comple tată cu cea medicală. Aceste ne cesități sunt
argumentate de comparația realizată anterior în care populația României este
expusă la riscuri mai mari decât cea din UE datorită lipsei asi stenței medicale
și condițiilor socio‐economice. Perioada de criză din anii 2008 ‐2010 a afectat
populația românească din punct d e vedere biologic într‐o măsură mult mai
mare decât pe cea occidentală. Analiza datelor statistice referitoare la sistemul românesc de asistență
socială evidențiază o politică d e raportare a numărului de anga jați la numărul
de beneficiari ai acestor servic ii. Însă, credem că această str ategie nu este
eficientă pe termen mediu și lung, iar pe termen scurt nu are l egătură cu
evenimentele viitoare, datorită redimensionării repetate a numă rului de
salariați din sistem. Astfel, orice șoc de natură economică afe ctează din plin
cetățenii țării.
Prin efortul de delimitare a direcțiilor de acțiune și de dezvo ltare a
serviciilor de asistență socială delimităm un al doilea grup ți ntă ce reclamă o
dezvoltare a serviciilor specifice: persoanele care au nevoie d e sprijin
specializat sau permanent pr in centre specializate.
Datele actuale evidențiază că în centrele de îngrijire și asis tență
personalul medico‐sanitar a scăzut cu 26,35%, personalul admini strativ a
scăzut cu 1,98%, în timp ce numărul de beneficiari a scăzut cu 7,33%.
Consecințele sunt cele ale creșterii cu 25,82% a numărului de b eneficiari ce
revin unui cadru medical/sanitar. Deși în cifre absolute aceast ă medie pare
redusă, considerăm că în actualu l trend ne putem aștepta la agl omerarea
personalului de specialitate care are drept consecință scăderea î n t i m p a

61 calității prestațiilor și servic iilor sociale. Această tendință de aglomerare a
personalului medico‐sanitar actual se desfășoară în paralel cu îmbătrânirea
accelerată a populației și posibila creștere a numărului de per soane ce vor
avea nevoie de serviciile acestui tip de centre. În centrele de integrare prin terapie ocupațională scăderea cu 36,67%
a personalului medico‐sanitar are drept consecință o creștere c u 29,86% a
beneficiarilor ce revin unui sal ariat specializat în acest dome niu. Deși numărul
b e n e f i c i a r i l o r a f o s t î n s c ă d e r e c u 1 7 , 7 6 % s e c o n s t a t ă c ă p e r s o nalul de
specialitate a scăzut într‐o pro porție dublă. Lipsa de coerență în menținerea
unui echilibru între personalul calificat și de specialitate în raport cu numărul
beneficiarilor, fără a lua în considerare și infrastructura exi stentă sau
condițiile de lucru, a determinat scăderea disproporționată a p ersonalului de
specialitate în raport cu numărul de beneficiari.
Centrele de recuperare și reabilitare prezintă o evoluție a ac estor
indicatori într‐o formă și mai a ccentuată: personalul medico‐sa nitar a scăzut
între 2009‐2012 cu 14,58% pe fondul unei creșteri a numărului d e beneficiari
cu 11,62%. Consecința a fost accea de creștere cu 30,49% a bene ficiarilor ce
revin la un cadru medico‐sanitar. Menționăm că raportarea stati stică are un
rol orientativ, însă cantitatea de servicii ce revine unui bene ficiar este
variabilă depășind ca intensitat e a muncii raportarea numerică a cifrelor
absolute. Motivațiile și indicatorii de pe rformanță utilizați pot fi jus tificați și
argumentați în diferite forme. T otuși, credem că un indicator r eal este dat de
comparația cu țările UE prezenta tă în paginile anterioare: româ nii au fost
afectați de criză într‐o proporție mult mai mare decât occident alii, bărbații de
aproximativ cinci ori, iar femei le de aproximativ opt ori, ceea ce denotă și
diferențele între sistemele medicale și de asistență socială. D i n p u n c t d e
vedere al performanței serviciil or de asistență socială sunt ne cesare investiții
care să apropie rezultatele din țara noastră de cele ale societ ăților occidentale.
Prin analiza cheltuielilor cu alocațiile și ajutoarele sociale acordate
constatăm o creștere cu 32,47% a cheltuielilor de la bugetul de stat. Însă prin
observarea trendurilor diferitel or tipuri de ajutor constatăm c ă există creșteri
și scăderi ale acestora astfel:

62
Categorii de alocații și ajutoare
acordate* Creșteri Scăderi
De la bugetul de stat 32,47 ‐
Alocații de stat pentru copii ‐ ‐6,08
Ajutoare de urgență 827,65* ‐
Ajutoare financiare 13,16 ‐
Ajutorul pentru persoane
refugiate 140,92 ‐
Indemniza ția pentru creșterea
copilului ‐ ‐11,70
Stimulent pentru creșterea
copilului ‐ ‐99,20
Indemniza ția pentru creșterea
copilului acordate persoanelor
cu handicap 69,56 ‐
Alocația pentru susținerea
familiei ‐> <
Ajutoare de încălzire ‐energie
termică ‐ ‐39,59
Ajutoare de încălzire ‐gaze
naturale ‐ ‐65,15
Ajutoare de încălzire ‐lemne,
cărbuni sau combustibil
petrolier 243,41 ‐
Contribu ții pentru asigurările
de sănătate aferente
beneficiarilor de venit minim
garantat 55,60** ‐
Asigurarea obligatorie a
locuințelor pentru familiile
beneficiare de ajutor minim
garantat ‐ ‐21,53**
Contribu ții pentru asigurările
de sănătate aferente
indemniza ției pentru creșterea
copilului ‐ ‐9,09
Ajutoare de urgență 47,51 ‐
Ajutorul pentru acoperirea
unei părți din cheltuielile de
înmormântare ‐ ‐28,55
Sursa: Baza de date Tempo On‐Line, prelucrare date
* Intervalul 2009‐2013 ** Intervalul 2011‐2013

63 Prin comparația indicatorilor unde s‐au înregistrat creșteri s au scăderi
ale investițiilor constatăm că în ultimii cinci ani au scăzut î ntr‐un mod
semnificativ cheltuielile pentru sprijinul copiilor și familiil or: s‐au redus
sumele pentru alocații ale copiilor, indemnizațiile pentru creș terea copiilor,
stimulentele pentru creșterea copiilor, pentru susținerea famil iei și contribuțiile
la asigurările de sănă tate aferente indemniz ației pentru crește rea copilului.
Alte cheltuieli care au scăzut se referă la ajutoarele de încăl zire pentru
locuințe bazate pe energia termică și gaze naturale. Acest tip de ajutoare a
crescut la încălzirea pe lemne, cărbuni sau combustibil petroli er. Această
discriminare a populației sărace în funcție de sursele de încăl zire se regăsește
în structura datornicilor din mediul urban față de furnizorii d e agent termic
sau diverse utilități. Scăderea veniturilor nu le permite să îș i plătească
utilitățile al căror preț a crescut constant de‐a lungul timpul ui, iar acumularea
unor astfel de datorii îngreunează redresarea economică a acest or familii.
O creștere minoră a veniturilor se va direcționa către plata re stanțelor la
întreținere și nu către ridicarea nivelului de trai, investiții în educația copiilor
sau recalificare în vederea îmbu nătățirii nivelului de trai.
Prin compararea datelor demografice cu ponderea cheltuielilor
constatăm că poate exista o relație între cheltuielile cu sprij inul familiei,
creșterii copiilor și dinamica populației tinere. Gradul ridica t de sărăcie și
sprijinul insuficient, din ce în ce mai scăzut, a determinat în tr‐o anumită
măsură numărul de noi născuți în familiile de tineri.
Reechilibrarea se poate realiza prin investiții în reintegrarea
profesională a beneficiarilor de ajutor minim garantat, sprijin î n e d u c a ț i a
copiilor din familiile sărace cel puțin până la nivelul deprind erii unei meserii și
scăderea ratei abandonului școlar.
În ansamblu observăm că cea mai ridicată pondere în cheltuielil e cu
prestațiile sociale sunt cele pentru limită de vârstă ce au cre scut de la 46,2%
în 2008 la 49,4% în anul 2012. Al doilea indicator se referă la cheltuielile
pentru boală/îngrijirea bolii, unde s‐a înregistrat o creștere de la 25,2% la
26,5%. În schimb au scăzut cheltuielile de sprijin a familiilor și copiilor de la
10,6% la 8,6% și cele pentru prev enirea excluziunii sociale de la 2,2% la 1,2%,
adică aproape la jumătate.
Prin compararea acestor date constatăm că fondurile publice au fost
destinate în mare parte intervenției în cazurile limită și au u rmat mai puțin o
politică coerentă de reinserție profesională și socială a popul ației. De exemplu,
au crescut cheltuielile cu asigurările de sănătate ale benefici arilor de ajutor

64 minim garantat și au scăzut cele de sprijin a acțiunilor de lim itare a excluziunii
sociale.
Contextul național, în general, și cel al județului Dolj, în pa rticular,
descris prin aceste statistici d enotă nevoia de dezvoltare a in stituțiilor ce au ca
misiune asistența socială și sprijinul populației aflată în dif icultate. Acțiunile
parțiale, orientate doar spre limitarea situațiilor de criză, n u au consecințe pe
termen lung și nu influențează indicatorii calității vieții înt r‐o direcție
convergentă cu cea a UE.
Prin analiza statistică am reușit să delimităm în general princ ipalele
grupuri ce intră în sfera de activitate a serviciilor de asiste nță socială:
populația vârstnică, familiile tinere și copiii minori, persoan ele neocupate pe
piața muncii sau cu activitate economică redusă, persoanele ce suferă de
diferite afecțiuni sau dizabilități.
Structura cheltuielilor publice indică susținerea materială, de multe ori
insuficientă, a acestor categorii de persoane. Instituțiile spe cializate trec
printr‐un proces de împovărare, iar nevoile reale rămân probabi l într‐o
proporție semnificativă în afara acțiunii instituționale. În de scrierea
principiilor de asistență socială am menționat, prin comparație cu piramida
nevoilor a lui Maslow, că nevoile umane nu se reduc doar la spr ijinul existenței
biologice, ci și prin satisfacerea nevoilor emoționale și socia le ale cetățenilor.
Analiza cheltuielilor evidențiaz ă că o pondere importantă a pop ulației țării
este sprijinită financiar doar la primul nivel, însă nu există cheltuieli
instituționale pentru reintegrarea socială a populației aflată în dificultate.
Consecința este cea a apariției unor grupuri subculturale, marg inalizate social
care adoptă valori și atitudini deviante și reticente față de s istemul social. Cei
care sunt nevoiți să trăiască do ar la nivel biologic, fără a‐și satisface și nevoile
ce țin de natura umană, devin purtătorii și susținătorii unor f ilosofii de viață
negativiste, de respingere a societății și de izolare față de s ocietate. Din acest
punct de vedere, investițiile în dezvoltarea activităților de s ocializare și
implicare a acestor categorii so ciale în viața comunității are ca finalitate
armonizarea ființei umane și creșterea probabilității de reinte grare socială
prin eforturi personale.
Chia r și cazu l pe rso an e lo r cu diz ab ilită ți sa u cu a fe cțiu n i me d icale
cronice nu trebuie vizată doar susținerea biologică. Aceste per soane sunt
membri ai societății, iar incapacitatea de implicare în activit ăți economice nu
este un motiv de marginalizare socială. Ei pot constitui un cap ital social de
calitate, iar dezvoltarea persona lă a acestora devine o cale de influențare a
dezvoltării capitalului social.

65 CAPITOLUL V
OPINII ȘI NEVOI ALE POPULA ȚIEI CE BENEFICIAZ Ă DE
SERVICIILE DE ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ

1. Descrierea lotului de responden ți

Obiectivele acestui studiu sunt destinate îmbunătățirii calită ții
serviciilor de asistență socială prestate de DGASPC Dolj. De as emenea se
dorește și extinderea serviciilor destinate beneficiarilor de a sistență socială,
a s t f e l î n c â t a c e a s t ă i n s t i t u ț i e s ă d e v i n ă u n a g e n t d i n a m i c d e d ezvoltare
comunitară și regională. De asemenea, se dorește prestarea acestor servicii cât mai apr opape
de beneficiari prin înființarea unor noi centre în localități d in județ, în special
cele urbane unde există condiții mai bune de lucru pentru speci aliști.
Delimitările statistice nu aduc informații în totalitate noi, însă au
acoperit dimensiunea extensivă a studiului răspunzând unor într ebări de tipul
„unde?” și „cât?”. Prin ancheta sociologică desfășurată în rând ul celor aflați în
evidențele DGASPC Dolj dorim că răspundem unor întrebări de tip ul „ce?”, „de
ce?”, „cum?”, „unde?”. La finalul acestei cercetări de teren do rim să oferim
răspunsuri satisfăcătoar e la aceste întrebări.
Selecția respondenților s‐a realizat în funcție de beneficiari i serviciilor
de asistență socială din orașele mici ale județului Dolj: Băile ști, Calafat, Bechet,
Dăbuleni, Filiași, Segarcea. Ponderea acestora a fost determina tă de numărul
de persoane aflate în evidențele DGASPC Dolj:
Localitatea Procente
Băilești 23,7
Calafat 20,7
Segarcea 18,5
Dăbuleni 17,2
Filiași 15,8 Bechet 4,1
Total 100,0

66
23.7
20.7
18.5
17.2
15.8
4.1
Băilești Calafat Segarcea D ăbuleni Filia șiB e c h e t

Al doilea criteriu important pe ntru obținerea unor răspunsuri
relevante a fost vârsta responden ților. Structura pe grupe de v ârstă a fost
următoarea:
Vârsta Procente
51‐60 ani 20,4
61‐70 ani 18,8
31‐40 ani 16,3
41‐50 ani 16,1
71 ani și peste 15,3
21‐30 ani 10,1
<20 ani 3,0
Total 100,0

67

Grupele de vârstă au fost selectate în funcție de structura
beneficiarilor aflați în evidențele DGASPC Dolj. Procentele res pondenților în
funcție de grupele de vârstă reflectă structura în funcție de g rupele de vârstă
ale beneficiarilor din bazele de date.

Nivelul de educație al responden ților este următorul criteriu:

Procente
Liceu 30,0
Gimnaziu 24,0
Școala primară 13,6
Școala profesională/ucenici 13,4
Fără studii 9,3 Studii superioare 5,4
Postliceală 2,2
Patru clase 1,1 NR 1,0
Total 100,0

68 Majoritatea respondenților au a bsolvit studii liceale (30,0%),
următoarea categorie fiind forma tă de absolvenții de gimnaziu c are întrunesc
24,0%. La mai mult de zece procente urmează absolvenții de școa lă primară și
profesională/ucenici. Numai 5,4% sunt absolvenți de studii supe rioare, iar
9,3% sunt persoane c are nu au studii.

În funcție de sex, 60,2% sunt femei și 39,7% sunt bărbați, ref lectând
ponderea beneficiarilor de asistență socială din evidențele DGA SPC.
În funcție de categoria de venit lotul de respondenți are urmă toarea
structură:
Categorie de ajutor social Procente
Pensie de invaliditate 39,6
Fără venit 20,8
Pensie pentru limita de vârstă 20,5
Pensie de urmaș 2,2
NR 16,9
Total 100,0

Categoria de respondenți cu cea mai mare pondere este formată din
cei care primesc pensie de invaliditate (39,6%), urmată de cei care se află în
evidențe dar nu primesc nici un venit (20,8%), pe a treia poziț ie se află cei
pensionați pentru limită de vârs tă (20,5%), iar a patra categor ie este formată

69 de cei care primesc pensie de urmaș (2,2%). Un procent de 16,9% nu au
menționat categoria de ajutor social pentru care se află în evi dențe.

Dintre cei 367 de respondenți un procent de 66,8% beneficiază în mod
direct de ajutoare sociale de la DGASPC Dolj și/sau primării. U n procent de
27,8% nu beneficiau în momentul aplicării chestionarului de plă ți sau erau
însoțitori ai unor persoane cu afecțiuni grave.
În funcție de gradul de handicap al respondenților avem următo area
structură:
Grad de handicap Procente
Accentuat 30,5
Grav 23,2
Mediu 10
Ușor 3,8
Nu este cazul 2,5 NR 30,0
Total 100,0

70

Ordinea respondenților este ord onată în funcție de gradul de h andicap
și de posibilele nevoi pe care aceștia le au. De asemenea, prob lemele acestor
categorii de cetățeni sunt importante pentru dezvoltarea servic iilor de
asistență socială. Prin analiza caracteristicilor lotului de respondenți relevăm
dificultatea metodologică a demersului nostru. Multe dintre per soanele din
eșantion au dificultăți de exprimare și de înțelegere, fapt car e a dus la un efort
suplimentar de explicare a între bărilor cuprinse în chestionar.

2. Nevoi biologice/fizice
1. Din câți membri este formată familia dvs.?
1. …………… 0. NS/NR

Număr de persoane Procente
Trei 24,0
Șase și peste 19,9
Patru 19,1 Doi 17,2
Cinci 15,0
Unu 4,8
Total 100,0

71

24,0% dintre respondenți trăiesc în familii formate din trei p ersoane.
Următoarea categorie de responden ți (19,9%) provine din rândul unor familii
numeroase, cu sau peste șase membri de familie. A treia categor ie de
respondenți (19,1%) provine din familii formate din patru membr i.
Următoarele categorii de respondenți provin din rândul familiil or formate din
două persoane (17,2%), cinci persoane (15,0%) și persoane singu re (4,8%).
Constatăm că mai mult de o treime (34,9%) dintre respondenți t răiesc
în familii numeroas e, cu mai mult de cinci membri.

Prin compararea datelor cu cele lalte întrebări constatăm că pr ofilul
persoanelor singure este următorul:
Persoane singure Itemul Procente
Vârsta 41‐50 ani 16,7%
51‐60 ani 22,2%
61‐70 ani 27,8% 71 ani și peste 33,3%
Total 100,0%
Studii Fără studii 11,1%
Gimnaziu 22,2%
Școală primară 16,7%
Școală profesională/ucenici 16,7%

72 Liceu 33,3%
Total 100,0%
Plăți de la DGASPC Da 72,2%
Nu 22,2%
NR 5,6%
Total 100,0%
Categorie de venituri Fără venit 5,6%
P e n s i e d e u r m a ș 5 , 6 %
Pensie de invaliditate 44,4%
Pensie pentru limită de vârstă 33,3% NR 11,1%
Total 100,0%
Gradul de handicap Gra
v 16,7%
Accentuat 44,4%
Nu este cazul 11,1%
NR 27,8% Total 100,0%
Camere în locuință Două 33,3%
Trei 16,7%
Patru 38,9% Mai mult de patru camere 11,1%
Total 100,0%

Persoanele singure din lotul de respondenți sunt cu vârste îna intate.
Cel mai mic interval de vârstă este cel de 41‐50 ani, care cupr inde 16,7% din
eșantion. Nivelul de studii specific este gimnaziul și liceul, un procent de
72,2% sunt beneficiari de plăți de la DGASPC, un procent predom inant de
44,4% au un grad de handicap accentuat, iar cei mai mulți trăie sc în locuințe
cu patru camere (38,9%) și cu două camere (33,3%).

Familii cu două persoane Itemul Procente
Vârsta 21‐30 ani 4,8%
31‐40 ani 7,9%
41‐50 ani 7,9%
51‐60 ani 19,0%
61‐70 ani 31,7%
71 ani și peste 28,7% Total 100,0%
Studii Fără studii 4,8%
Gimnaziu 23,8%
Școală primară 17,5%
Școală profesională/ucenici 11,1%
Liceu 28,6%

73 P o s t l i c e a l ă 1 , 6 %
Studii superioare 9,5%
NR 3,1%
Total 100,0%
Plăți de la DGASPC Da 77,8%
Nu 20,6%
NR 1,6%
Total 100,0%
Categorie de venituri Fără venit 7,9%
P e n s i e d e u r m a ș 1 , 6 %
Pensie de invaliditate 38,1%
Pensie pentru limită de vârstă 39,7%
NR 12,7%
Total 100,0%
Gradul de handicap Gra v 25,4%
Accentuat 28,6%
Mediu 14,3%
Ușor 3,2%
NR 28,5% Total 100,0%
Camere în locuință Una 4,7%
Două 20,6%
Trei 41,3%
Patru 15,9%
Mai mult de patru camere 17,5% Total 100,0%

Cele mai numeroase persoane din familiile de două persoane pro vin
majoritar din segmentele de vârstă de peste 50 ani, nivelul de studii
predominant este gimnaziul (23,8% ) și liceul (28,6%), un procen t de 77,8%
primesc ajutoare sociale, iar di ntre aceștia 39,7% primesc pens ie pentru limită
de vârstă, iar 38,1% primesc pensie de invaliditate. Un procent de 25,4% au
grad de handicap grav, iar 28,6% au grad de handicap accentuat.
Cei mai mulți dintre aceștia trăiesc în case cu trei camere (4 1,3%),
urmați de cei care trăiesc în case cu două camere (20,6%). Constatăm că cea mai mare part e dintre acești respondenți (74, 7%)
locuiesc în case cu trei sau mai mult de trei camere.

74 Familii cu trei persoane Itemul Procente
Vârsta <20 ani 2.3%
21‐30 ani 12.5%
31‐40 ani 21.6%
41‐50 ani 18.2% 51‐60 ani 15.9% 61‐70 ani 20.5% 71 ani și peste 9.1% Total 100,0%
Studii Fără studii 9.1%
Patru clase 2.3%
Gimnaziu 19.3% Școală primară 9.1%
Școală profesională/ucenici 14.7%
Liceu 33.0%
P o s t l i c e a l ă 5 . 7 % Studii superioare 6.8%
NR 0.0%
Total 100,0%
Plați de la DGASPC Da 70.5%
Nu 21.6%
NR 7.9%
Total 100,0%
Categorie de venituri Fără venit 17.0%
P e n s i e d e u r m a ș 4 . 5 %
Pensie de invaliditate 53.4% Pensie pentru limită de vârstă 10.2%
NR 14.9%
Total 100,0%
Gradul de handicap Gra
v 20.5%
Accentuat 40.9%
Mediu 9.1%
Ușor 4.5% Nu este cazul 3.4%
NR 21.6%
Total 100,0%
Camere în locuință Una 0%
Două 23.9%
Trei 30.7%
Patru 29.5%
Mai mult de patru camere 14.8% N r 1 . 1 %
Total 100,0%

75 Î n c a z u l f a m i l i i l o r c u t r e i p e r s o a n e s e c o n s t a t ă o m o d i f i c a r e a
principalelor caracteristici. În primul rând a scăzut media de vârstă, cei mai
numeroși respondenți (21,6%) provenind din grupa de vârstă 31‐4 0 ani, cei
mai mulți au un nivel de studii mai ridicat decât cei din famil iile cu una sau
două persoane (33,0% absolvenți de liceu și 14,7% absolvenți de școli
profesionale/ucenici). Un procent de 70,5% primesc ajutoare soc iale de la
DGASPC, iar 53,4% primesc pensie de invaliditate. Un procent se mnificativ
dintre aceștia, 17,0%, nu au niciun venit. Afecțiunile celor ma i mulți dintre
acești respondenți au grad accent uat (40,9%) și grav (20,5%).
Locuințele în care trăiesc cei mai mulți respondenți din acest segment
au trei camere (30,7%), patru camere (29,5%) și două camere (23 ,9%).

Familii cu patru persoane Itemul Procente
Vârsta <20 ani 7,1%
21‐30 ani 10,0%
31‐40 ani 17,1%
41‐50 ani 17,1%
51‐60 ani 24,3% 61‐70 ani 11,5% 71 ani și peste 12,9% Total 100,0%
Studii Fără studii 1,4%
Patru clase 2,9% Gimnaziu 21,4% Școală primară 12,9%
Școală profesională/ucenici 15,7% Liceu 37,1%
P o s t l i c e a l ă 2 , 9 %
Studii superioare 5,7%
NR 0,0%
Total 100,0%
Plăți de la DGASPC Da 65,7%
Nu 28,6%
NR 5,7%
Total 100,0%
Categorie de venituri Fără venit 15,7%
P e n s i e d e u r m a ș 1 , 4 %
Pensie de invaliditate 42,9%
Pensie pentru limită de vârstă 14,3%

76 NR 25,7%
Total 100,0%
Gradul de handicap Gra v 22,9%
Accentuat 27,1%
Mediu 12,9% Ușor 5,7%
Nu este cazul 1,4%
NR 30,0%
Total 100,0%
Camere în locuință Una 0,0%
Două 22,9%
Trei 37,1%
Patru 21,7%
Mai mult de patru camere 17,1%
N r 1 , 2 %
Total 100,0%

Cei mai numeroși respondenți ce provin din familii de patru pe rsoane
au între 51‐60 ani (24,3%). Nivelul de studii este determinat d e absolvenții de
liceu care dețin 37,1% din ponderea în funcție de nivelul de st udii. Un procent
de 65,7% primesc plăți de la DGASPC, iar cei mai mulți dintre a ceștia (44,9%)
primesc pensie de invaliditate. Un procent de 27,1% au grad de handicap
accentuat, iar 22,9% au grad grav de handicap. Cei mai mulți di ntre aceștia
locuiesc în case cu trei camere (37,1%).
Familii cu cinci persoane Itemul Procente
Vârsta <20 ani 1,8%
21‐30 ani 10,6%
31‐40 ani 14,5% 41‐50 ani 21,8% 51‐60 ani 20,0%
61‐70 ani 14,5%
71 ani și peste 16,4% Total 100,0%
Studii Fără studii 12,7%
Patru clase 0,0% Gimnaziu 18,2% Școală primară 10,9%
Școală profesională/ucenici 12,7%
Liceu 36,4%

77 P o s t l i c e a l ă 0 , 0 %
Studii superioare 7,3%
NR 1,8%
Total 100,0%
Plăți de la DGASPC Da 61,8%
Nu 32,7%
NR 5,5%
Total 100,0%
Categorie de venituri Fără venit 23,6%
P e n s i e d e u r m a ș 1 , 8 %
Pensie de invaliditate 30,9% Pensie pentru limită de vârstă 27,3%
NR 16,4%
Total 100,0%
Gradul de handicap Gra
v 27,3%
Accentuat 27,3%
Mediu 7,3%
Ușor 3,6%
Nu este cazul 1,8%
NR 32,7% Total 100,0%
Camere în locuință Una 1,8%
Două 10,9%
Trei 23,6% Patru 29,1%
Mai mult de patrucamere 34,5%
N r 0 , 0 %
Total 100,0%

Familiile formate din cinci persoane provin predominant din do uă
grupe de vârstă: 41‐50 ani și 51‐60 ani. Majoritatea au absolvi t liceul (36,4%).
U n p r o c e n t d e 6 1 , 8 % p r i m e s c p l ă ț i d e l a D G A S P C . U n p r o c e n t d e 3 0,9%
primesc pensie de invaliditate, 27,3% primesc pensie pentru lim ită de vârstă,
însă 23,6% nu au niciun venit. Un procent de 27,3% au grad grav de handicap,
procent egal cu cei care au grad accentuat de handicap.
Din punct de vedere al spațiului locativ constatăm că 34,5% lo cuiesc în
case cu mai mult de patru camere , 29,1% trăiesc în locuințe cu patru camere,
iar 23,6% trăiesc în loc uințe cu trei camere.
Constatăm că numărul de persoane af la te în pla tă pe n tru a ju to a re
sociale este cel mai redus din grupele analizate până acum.

78 Familii cu șase persoane și peste Itemul Procente
Vârsta <20 ani 4,1%
21‐30 ani 13,7%
31‐40 ani 21,9%
41‐50 ani 15,1% 51‐60 ani 23,3% 61‐70 ani 13,7% 71 ani și peste 8,2%
Total 100,0%
Studii Fără studii 17,8%
Patru clase 0,0% Gimnaziu 37,0% Școală primară 17,8%
Școală profesională/ucenici 11,0% Liceu 15,1%
P o s t l i c e a l ă 0 , 0
Studii superioare 0,0 NR 1,4%
Total 100,0%
Plăți de la DGASPC Da 56,1%
Nu 38,4%
NR 5,5% Total 100,0%
Categorie de venituri Fără venit 43,1%
P e n s i e d e u r m a ș 0 , 0 %
Pensie de invaliditate 26,4%
Pensie pentru limită de
vârstă13,9%
NR 16,7%
Total 100,0%
Gradul de handicap Gra v 23,3%
Accentuat 21,9%
Mediu 9,6%
Ușor 2,7%
Nu este cazul 2,7% NR 39,7%
Total 100,0%
Camere în locuință Una 1,4%
Două 15,1%
Trei 13,7% Patru 28,8%
Mai mult de patru camere 41,1%
N r 0 , 0 % Total 100,0%

79 Din această categorie de respondenți fac parte numeroase perso ane de
vârstă activă. Mai mult de jumătate dintre aceștia (54,8%) au v ârste de până la
5 0 d e a n i . N i v e l u l d e s t u d i i e s t e s c ă z u t l a m a j o r i t a t e a r e s p o n d enților,
predominând absolvenții de gimna ziu (37,0%). Această categorie de
respondenți cuprinde și cei mai puțini beneficiari de plăți, pr imind ajutor doar
56,1% dintre aceștia. De asemenea, în această categorie sunt cu prinși și cei
mai mulți respondenți care s‐au declarat fără venit: 43,1%. Gra dul de
handicap grav afectează 23,3% respondenți, iar 21,9% sunt inclu și în gradul
de handicap accentuat. Un procent de 41,1% locuiesc în case cu mai mult de
patru camere. Prin compararea ac estor date în funcție de număru l de membri
ai familiei constatăm că pe măsură ce familiile devin mai numer oase scade
gradul de educație, de beneficii sociale, de venituri, iar popu lația este din ce în
ce mai tânără. Mai mult, familiile cu una sau două persoane deț in un spațiu
locativ excedentar, în timp ce familiile numeroase tind să aibe locuințe unde
există aproximativ o cameră pentru fiecare persoană.

2. În afara familiei dvs. mai trăiți și cu alte persoane în locuință?
1. Da (se aplică întrebările 15, 16, 17 atunci când se va ajunge la ele)
2 . N u 0 . N S / N R

Număr de persoane Procente
Da 4,6
Nu 85,3
NR 10,1Total 100,0

3. Care sunt principalele surse de venit ale familiei dumneavoastr ă?
1.Cine îl
muncește? 2.Câți salariați
sunt, unde lucrează
și cât câștigă lunar?3. Câți pensionari
sunt, care este
cuantumul pensiei?
1. Terenul agricol care se află în proprietatea
familiei 1.
2. Salariile unor
membri ai familiei 2.

3. Pensiile persoanelor
vârstnice 3.
4. Ajutor social 4.1. Da 4.2. Nu 0. NS/NR
5. Altele (care?)

80  
Cazul 1. Venituri din terenul agricol
3.1. Lucrat de… Procente
Familie 16,1
Asociație 12,0
Nimeni 2,3
Altcineva 1,6
Respondentul 1,4Rude 1,1
Părinți 0,3
Vecini 0,3
Nu este cazul 62,7
NR 2,2Total 100,0

16.1
12
2.31.61.4 1.1 0.3 0.362.7
2.2
Familie Nimeni Respondent Parintii Nu  este
cazul

81  
Cazul 2. Venituri din salarii
3.2. Câți salariați sunt în
familie Procente 3.2.2. Cât
câștigă Procente
O persoană 23.2 601‐1000
RON 4.1
Două persoane 10.4 1001‐1500
RON 2.7
Trei persoane 1.1 1501 RON și
peste 1.6
Patru persoane 0.3 <600 RON 0.5
Nu este cazul 61.9 Nu este cazul 61.9
NR 3.1 NR 29.2 Total 100,0 Total 100.0

82  
Cazul 3. Venituri din pensiile persoanelor vârstnice
3. Câți pensionari sunt în
familie Procente 3.3. Care este
cunatumul
pensiilor Procente
O persoană 42,8 <600 RON 12.3
Două persoane 23,2 601‐1000 RON 6.3
Trei persoane 1,6 1001‐1500
RON 4.9
1501 RON și
peste 2.2
Nu este cazul 31,6 Nu este cazul 31.6
NR 0,8 NR 42.7 Total 100,0 Total 100.0
 
 
Prin centralizarea răspunsurilo r la întrebările anterioare con statăm că
35,1% dintre respondenți trăiesc î n familii care au venituri di n terenurile
agricole, 35,0% au venituri din salarii, iar 67,6% au venituri ale familei din
pensiile persoanelor vârstnice. Dintre cei care lucrează terenul agricol împreună cu familia a u și un
salariat în familie în proporție de 22,0%, iar 22,7% dintre cei c a r e a u
pământul în asociație au și un salariat în familie.
Profilul general care rezultă e ste acela al unor familii în ca re sursele de
venit sunt ajutoarele sociale și frecvent pensiil e persoanelor vârstnice.

83 3.4. Primiți ajutor social? Procente
Nu 52,3
Da 39,2
NR 8,5
Total 100,0

Un procent de 52,3% au declarat că nu primesc ajutoare sociale . Având
în vedere structura lotului de respondenți și prezența lor pe l istele de plată ale
DGASPC constatăm că mai mult de jumătate dintre cei asistați în diferite
moduri de această instituție nu se consideră asistați sociali.

4. Dacă beneficia ți de ajutor social, cine este persoana care îl primește?
1 . S o ț u l
2 . S o ț i a 3. Copiii 4 . E u 5. Altcineva (cine…?)….. ……………………………. ..
0 . N S / N R

4. Dacă beneficia ți de ajutor social, cine este
persoana care îl primește?* Procente
Respondentul 38,60
Copiii 18,71
Altcineva 16,37 Soțul 15,21

84 Soția 11,11
Total 100,0
*Notă: la această întrebare au fost prelucrate răspunsurile exp rimate, nefiind incluse
în analiză non‐răspunsurile

Un procent de 38,6% dintre cei care au răspuns la chestionar s unt și
printre beneficiarii de ajutoare sociale. Următorii sunt copiii , menționați în
proporție de 18,71%. Soțul a fost menționat în proporție de 15, 20%, iar soția
î n p r o p o r ț i e d e 1 1 , 1 1 % . M e n ț i o n ă m c ă î n c a t e g o r i a a l t c i n e v a a u fost
menționați în proporții reduse rude de gradul I (frați, surori) , ori de grade de
rudenie mai îndepărtate (unchi, mătuși, bunici etc.).
5. Ce tip de ajutor social primiți?* Procente
Indemnizație de handicap 43,91
Alimente 25,83
Ajutor social 18,82
Ajutor de încălzire 3,69
Pensie pe caz de boală 3,32 Indemnizație de însoțitor 2,58
Socializare/petrecerea timpului liber 1,48
Produse non‐alimentare 0,37
Total 100,0
*Notă: la această întrebare au fost prelucrate răspunsurile exp rimate, nefiind incluse
în prelucrare non‐răspunsurile

85

Majoritatea respondenților sunt beneficiari ai indemniza ției de
handicap , întrunind un procent de 43,91%. Următoarea categorie este for mată
din cei care au primit alimente (25,83%), urmați de cei care au primit ajutoare
sociale (18,82%). Celelalte tipuri de ajutor au fost menționate în procente
reduse (mai mici de 5%).
5. 1. De la ce instituție primiți asistență
socială?* Procente
Primărie 48,16
DGASPC 45,71
Stat 6,13 Total 100,0
*Notă: la această întrebare au fost prelucrate răspunsurile exp rimate, nefiind incluse
în prelucrare non‐răspunsurile

86

Instituțiile care asigură măsurile de asistență socială sunt Primăria,
menționată în proporție de 48,16% și DGASPC, menționată în proporție de
45,71%. În mențiunile respondenților apare și o altă categorie numită Stat,
menționată în proporție de 6,12%. Considerăm că această mențiun e relevă
necunoașterea sistemului instituțional, astfel că această menți une se poate
referi la DGASPC. Prin prelucrarea datelor colect ate prin această cercetare pute m realiza
un profil al modului cum este percepută fiecare instituție de c ătre respondenți.
În tabelul următor prezentăm gama de servicii și prestații de a sistență socială
percepute de respondenți:
Instituția Indemniza ție
de handicapAjutor
socialAlimente Însoțitor Pensie
pe caz
de
boalăAjutor
de
încălzireSocializare/
timp liber Total
DGASPC 68,89 12,59 8,15 2,22 2,96 2,22 2,97 100,0
Primărie 16,46 30,38 43,67 3,16 0,00 6,33 0,00 100,0
Stat 30,77 23,08 30,77 0,00 15,38 0,00 0,00 100,0

87
0 2 04 06 08 0 1 0 0 1 2 0Indemnizație de
handicapAjutor socialAlimenteÎnsoțitorPensie pe caz de
boalăAjutor de încălzireSocializare/ timp
liber
68.8912.598.152.222.962.222.96
16.4630.3843.673.1606.330
30.7723.0830.77015.3800
DGASPC Primărie Stat

Deși tipurile de servicii sociale pot fi oferite în diferite c ircumstanțe de
ambele instituții observăm că pentru mulți respondenți expresia „stat” este un
termen generic pentru a defini entitatea care îi sprijină în de pășirea
dificultăților. Considerăm că activitatea instituțiilor care of eră asistență
socială trebuie promovată mai mult în rândul populației. Necuno așterea
instituțiilor poate sugera și nec unoașterea drepturilor garanta te prin lege.
6. Există una sau mai multe persoane afectate de boli cronice sau de
handicap în familia dvs.?
1. Da (se trece la întrebarea „7”)
2. Nu (se trece la întrebarea „8”) 0. NS/NR

6. Există și alte persoane cu boli cronice sau
handicap în fam. dvs? Procente
Da 68,9
Nu 29,7
NR 1,4
Total 100,0

88 Un procent de 68,9% dintre respondenți fac parte din familii u nde
există una sau mai multe persoane cu handicap.

7. Cine sunt persoanele și care sunt afecțiunile aceastora? (dacă s‐a
răspuns „da la întrebarea 6”)
1. ………….. ………………………… suferă de 11. …………………………….
2. ………….. ………………………… suferă de 22. …………………………….
3. ………….. ………………………… suferă de 33. …………………………….
4. ………… …………………………… suferă de 44. …………………………….
0 . N S / N R

7. Cine sunt persoanele bolnave?* Procente
Rude 26,6
Soțul/soția 25,9
Respondentul 24,5 Mama 8,7
Tata 4,2
Socrii 2,8
Frate/soră 2,4
Părinții 2,1 Copiii 1,4
Bunica/bunicul 1,4
Total 100,0
*Notă: la această întrebare au fost prelucrate răspunsurile exp rimate, nefiind incluse în
prelucrare non‐răspunsurile

89

Majoritatea respondenților au î n familie persoane apropiate ce suferă
de boli cronice sau handicap. Pe primele poziții au fost mențio nate rudele
(26,6%), soțul/soția (25,9%) și r espondentul (24,5%). În ultimu l caz este
vorba despre persoanele ce însoțesc respondenți incapabili să r ăspundă la
chestionar (boli grave precum afe cțiuni mintale, pareze, accide nte vasculare).

7.1. De ce boli suferă?* Procente
Boli cronice 27,6
Boli mentale 22,9
Boli cardiace 14,0
Pareză 13.6
Diabet/interne 6.8
Văz 4,3 Epilepsie 2,9
Auditive 2,5
Pulmonare 1,1
Hipertensiune arterială 0,4
Altele 3,9 Total 100,0
*Notă: la această întrebare au fost prelucrate răspunsurile exp rimate, nefiind incluse
în prelucrare non‐răspunsurile

90 13.6
6.8
4.3
2.9 2.5
1.10.43.927.6
22.9
14
Boli cronice
Boli mentale
Boli cardiace
Pareza
Diabet
Epilepsie
AuditivePulmonareHTA
Altele

Bolile de care suferă persoanele înrudite cu respondenții sunt
ierarhizate astfel: boli cronice (27,6%), boli mintale (22,9%), boli cardiace
(14,0%) și pareze în diferite grade de gravitate (13,6%). Prin această întrebare am conturat în linii mari atmosfera de familie
pentru cei mai mulți dintre respondenți. Menționăm că această î ntrebare a
primit răspunsuri generale, fără ca respondenții să ofere prea multe detalii.

8. Dvs. personal, sau membrii familiei dvs., dețin unul sau mai multe
dintre următoarele bunuri…?
1. Televizor color
2. Televizor alb‐negru
3. Autoturism
4. Mașină de spălat automată
5. Telefon fix
6. Telefon mobil
7. Aragaz
8. Aspirator
9. Aparat radio
0. NS/NR

91 Bunuri
în dotare Opțiunea
1 Opțiunea
2 Opțiunea
3 Opțiunea
4 Opțiunea
5 Opțiunea
6 Opțiunea
7 Total
TV color 93.2 93.2
TV alb‐negru 3.3 1.6 4.9
Autoturism 0.3 30.2 0.5 31.0
Mașină de
spălat
automată 0.8 38.7 25.1 0.3 31.5
Telefon fix 4.6 15.3 13.6 0.3 33.8
Telefon mobil 0.3 13.4 28.6 21.5 13.4 0.3 77.5
Aragaz 0.8 6.8 18.3 32.7 21.8 12.8 0.3 92.7
Aspirator 3.3 16.3 17.7 10.4 47.7
Radio 0.3 1.1 3.8 2.7 5.4 6.5 19.8

0 2 04 06 08 0 1 0 0TV ColorTV alb‐negruAutoturismMașină de
spălatTelefon fixTelefon
mobilAragazAspiratorRadio
Opțiunea 7Opțiunea 6Opțiunea 5Opțiunea 4
Opțiunea 3Opțiunea 2Opțiunea 1

Prin totalizarea opțiunilor exprimate de respondenți obținem ș i o
primă ierarhie a dotărilor gospodăriilor beneficiarilor de serv icii sociale.
Astfel, într‐o locuință găsim drept dotări TV color, aragaz, te lefon mobil și
aspirator. Aceste procente sunt relevante pentru înțelegerea co ndiției

92 persoanelor asistate social, în special datorită faptului că ni ci un indicator nu
îndeplinește 100,0%. Singurii indicatori care se apropie de max im sunt cei
referitori la posesia televizoarelor color și aragaze. Următoru l indicator care
depășește 50,0% este posesia unu i telefon mobil. Faptul că majo ritatea
d o t ă r i l o r n u s e a f l ă î n p o s e s i a n i c i c e l p u ț i n a 5 0 % d i n t r e r e s pondenți
ilustrează gradul de sărăcie pri n care trec persoanele aflate î n dificultate sau
sărace.

Bunuri în dotare 20
ani și
sub 21‐30
ani 31‐40
ani 41‐50
ani 51‐60
ani 61‐70
ani 71
ani și
peste Total
TV color 3,2 9,6 16,4 16,1 20,8 18,7 15,2 100,0
TV alb‐negru 0,0 5,5 11,1 5,6 22,2 27,8 27,8 100,0
Autoturism 2,9 10,9 16,1 14,6 22,6 13,9 19,0 100,0
Mașină de spălat
automată 3,5 11,4 22,7 29,5 1,1 2,3 29,5 100,0
Telefon fix 3,2 7,3 14,5 10,5 17,7 23,4 23,4 100,0
Telefon mobil 3,2 10,6 17,3 18,3 20,4 18,0 12,2 100,0 Aragaz 3,3 10,0 17,6 17,3 20,6 15,2 16,0 100,0 Aspirator 2,2 8,9 20,1 17,3 17,9 21,8 11,8 100,0 Radio 2,8 12,5 18,1 13,9 20,8 23,6 8,3 100,0

Posesiile materiale ale responden ților în funcție de grupele d e vârstă
evidențiază câteva diferențe în funcție de grupele de vâsrstă.
Astfel, televizoarele color se găsesc în proporția cea mai rid icată, de
20,8%, în posesia persoanelor cu vârste între 51‐60 ani, urmați de cei din
categoria 61‐70 ani, cu 18,7% și la valori apropiate categoria 31‐40 ani (16,4
ani) și 41‐50 ani (16,1%). T e l e v i z o a r e l e a l b n e g r u s e a f l ă predominant în posesia celor c are
provin din grupele vârst nice de peste 51 ani.
Cele mai multe autoturisme se regăsesc în posesia celor din gr upa de
vârstă 51‐60 ani (22,6%), urmați de cei din grupa de vârstă 71 ani și peste
(19,0%).
Mașinile de spălat automate se regăsesc predominant în posesia celor
din grupa de vârstă 41‐50 ani și 71 ani și peste, urmați de cei din grupa de
vârstă 31‐40 ani. Telefoanele fixe sunt preferate de persoanele în vârstă, ponde rile
deținătorilor acestor dotări se află în posesia persoanelor de vârsta a treia.

93 Telefoanele mobile se află în posesia celor din intervalul 51‐ 60 ani
(20,4%). Aragazurile se găsesc în posesia celor cu vârste între 51‐60 ani
(20,6%), urmați de cei din cat egoriile 31‐40 ani (17,6%) și 41‐ 50 ani (17,3%).
Aspiratoarele se găsesc în dotările gospodăriilor celor cu vâr ste
cuprinse între 61‐70 ani (21,8%) și 31‐40 ani (20,1%). Din compararea dotărilor gospodăriilor și proprietăților
respondenților constatăm desprind erea a două categorii de vârst ă:
1. Grupele de vârstă tinere, formate din cei în vârstă de 20 de an i și
mai puțin, 21‐30 ani, la care se adaugă parțial cei cu vârste î ntre
31‐40 ani, cu posesii materiale reduse și probabil preocupați d e
dobândirea acestora în măsură ma i mare decât ceilalți. Pentru
aceste persoane se recomandă acțiuni de sprijin astfel încât să își
asigure o dotare standard minimă a propriilor gospodării. Numai
după acest moment putem vorbi de acțiuni eficiente din a doua
dimensiune care să corespundă ne voilor de dezvoltare personală,
emoționale și sociale. Sprijinul acestor persoane nu necesită
neapărat investirea unor sume de bani, ci implicarea acestora î n
activități generatoare de venit, acolo unde sănătatea celor asi stați
permite;
2. A doua categorie este formată di n persoane trecute de 50 ani
posesoare ale unor dotări de bază în gospodărie și care sunt ma i
puțin preocupate de satisfacerea unor astfel de nevoi. Această
categorie este mai predispusă să se implice în activități de
socializare și petrecere a timpu lui liber. Alternativa de ocupa re a
timpului liber este vizionarea emisiunilor TV, care nu aduce ni ci un
profit social și nu influențează calitatea capitalului social.

9. În ultimul an, v‐ați aflat într‐una din următoarele situații?
1. Nu am putut achita la timp energia electrică 2. Nu am putut achita la timp factura la cablul TV 3. Nu am putut plăti la timp pentru încălzirea locuinței 4. Nu am putut plăti la timp alimentarea cu gaze 5. Nu am putut plăti cheltuielile de apă‐canal 6. Nu am putut cumpăra anumite alimente 7. Nu am putut cumpăra încălțaminte 8. Nu am putut cumpăra haine 0 . N S / N R

94 Situații critice Procente
Nu am putut achita la tim p energia electrică 19,9
Nu am putut cumpăra încălțăminte 18,3
Nu am putut cumpăra anumite alimente 17,8
Nu am putut cumpăra haine 16,1 Nu am putut achita la timp factura la cablul TV 14,4
Nu am putut plăti la timp pent ru încălzirea locuinței 10,3
Nu am putut plăti cheltuielile de apă canal 3,2
Total 100,0

Cele mai frecvente situații critice sunt datorate dificultățil or la plata
energiei electrice așa cum au declarat 19,9% dintre respondenți . Următoarea
problemă menționată este cea a i mposibilității de achiziționare a încălțămintei
(18,3%), cumpărarea anumitor produse alimentare (17,8%), cumpăr area de
haine (16,1%). Semnalăm faptul că problemele menționate se refe ră la nevoi
primare ale ființei umane: nevoi a de protecție î mpotriva mediul ui prin haine și
încălțăminte și de supraviețuire biologică prin alimente. Energ ia electrică este
relaționată cu minimul de confort al unei gospodării moderne. Î nsă
dificultățile financiare reduc sau împiedică posibilitățile per soanelor din
aceste gospodării să duc ă un trai civilizat.

Prin analiza datelor colectate constatăm că există o diferență între cei
care au declarat că primesc ajutoare sociale și cei care nu pri mesc ajutoare
sociale. Persoanele care au menționat că nu primesc ajutoare so ciale au
menționat mai multe probleme (44 7 probleme față de 311) decât c ei care se

95 află cuprinși în sistemul de asi stență socială. Acest lucru dev ine și mai relevant
din punct de vedere al numărului de membri de familie. În funcție de numărul de persoane ce formează o familie și aju toarele
sociale primite obținem următoar ea structură a situațiilor crit ice:

Primesc ajutoare sociale
Situații critice 6 pers.
și peste Cinci
pers. Patru
pers. Trei
pers Două
pers. O
persoan ă
Nu am putut
cumpăra
anumite
alimente 20,2 12,5 17,4 20,0 24,6 10,5
Nu am putut
cumpăra
încălțăminte 15,7 20,0 17,4 21,7 17,5 21,1
Nu am putut
cumpăra haine 12,4 15,0 15,2 15,0 12,3 5,3
Nu am putut
achita la timp
factura la cablul
TV 16,9 15,0 10,9 13,3 8,8 15,8
Nu am putut
plăti la timp
pentru
încălzirea
locuinței 11,2 12,5 8,7 8,3 14,0 10,5
Nu am putut
plăti cheltuielile
de apă canal 5,6 2,5 6,5 0 3,5 5,3
Nu am putut
achita la timp
energia electrică18,0 22,5 23,9 21,7 19,3 31,6

Persoanele asistate social din familii numeroase (șase și mai mult de
șase persoane) au menționat drep t primă problemă imposibilitate a de a
cumpăra anumite alimente, cei din familii cu cinci persoane au menționat ca
primă problemă întârzierea în achitarea facturii la electricita te, la fel ca și cei
din familii cu patru persoane; c ei din familii de trei persoane au menționat

96 faptul că nu au putut să‐și cumpere încălțăminte și să‐și achit e factura de
energie electrică, cei din famil iile de două persoane nu și‐au putut cumpăra
alimente, iar pesoanele singure s‐au referit la probleme în ach itarea facturilor
de energie electrică.
Nu primesc ajutoare sociale
Situații critice 6 pers.
și peste Cinci
pers. Patru
pers. Trei
pers Două
pers. O
persoan ă
Nu am putut
cumpăra
anumite
alimente 21,3 21,1 16,1 19,5 21,1
Nu am putut
cumpăra
încălțăminte 13,8 15,8 21,8 18,6 18,4 20,0
Nu am putut
cumpăra haine 12,5 9,2 14,9 14,2 17,1 6,7
Nu am putut
achita la timp
factura la cablul
TV 17,5 15,8 12,6 15,9 14,5 26,7
Nu am putut
plăti la timp
pentru
încălzirea
locuinței 13,8 15,8 9,2 7,1 5,3 13,3
Nu am putut
plăti cheltuielile
de apă canal 2,5 2,6 3,4 5,3 3,9
Nu am putut
achita la timp
energia electrică18,8 19,7 21,8 19,5 19,7 33,3

Prin compararea datelor statist ice constatăm că în aproape toa te
grupele cei care nu primesc ajutoare sociale au menționat drept situații critice
imposibilitatea de a cumpăra anu mite alimente. Cei din familiil e cu patru
pe rso a ne a u m e n țio na t în a ce ea și m ă su ră im po sib ilita tea de a ‐și cu m pă ra
încălțăminte și achitarea la tim p a facturii la electricitate.

97 Explicația rezultă din primirea ajutoarelor sociale care pot f ace
diferența între nevoia de alimente și dorințele ce transcend ne voile biologice.

10. În ziua în care mergeți la piață, vă permiteți să cumpărați….
Cantitate
achiziționată Intervalul la care se
cumpără Tip de produs
1. Carne

1. Da
2. Nu
0. NS 1. mai puțin de
1kg
2. 1‐2kg
3. 2,1‐3 kg
4. peste 3 kg 5. Altă cantitate
(care…?) 1. O dată pe zi
2. De două ori pe
săptămână
3. O dată pe săptămână
4. O dată la două săptămâni
5. Alt interval (care…?) 11. De pui
12. De porc
13. De vită
14. De oaie
15. Alt fel (de care?)….
2. Mezeluri

1. Da
2. Nu
0. NS 1. mai puțin de
1kg
2. 1‐2kg
3. 2,1‐3 kg
4. peste 3 kg 5. Altă cantitate
(care…?) 1. O dată pe zi
2. De două ori pe
săptămână
3. O dată pe săptămână
4. O dată la două săptămâni
5. Alt interval (care…?) Ce tip de
mezeluri?
21. ……………………..
22. ……………………..
23. ………………………. 24. ……………………….

10. Vă permiteți să cumpărați carne? Procente
Da 71,4
Nu 27,8
NR 0,8 Total 100,0

98

10. 1. Ce cantitate de carne cumpărați? Procente
Între 1‐2 kg 35,7
Mai puțin de 1 kg 17,7
Între 2,1‐3 kg 10,1
Peste 3 kg 6,5 Nu este cazul 27,8
NR 2,2
Total 100,0
 

Notă: din acest grafic lipsește opțiunea „Nu este cazul”‐ irele vantă pentru reprezentarea grafică.

99
10. 2. La ce perioadă de timp vă aproviziona ți? Procente
O dată pe săptămână 39,8
O dată la două săptămâni 15,8
De două ori pe săptămână 7,9
O dată pe zi 1,6 Alt interval 6,0 Nu este cazul 27,8 N
R 1 , 1
Total 100,0

39.8
15.8
7.9
1.66
1.1
O dată pe
săptămânăO dată la două
săptămâniDe două ori pe
săptămânăO dată pe zi Alt interval NR

10. 3. Ce tip de carne cumpărați? Procente
Pui 39,7
Porc 23,7
Vită 8,0
Altfel 0,4
Nu este cazul 27,8
NR 0,4 Total 100,0

100
 

Majoritatea respondenților cumpără carne (71,4%), între 1‐2 kg
(35,7%), o dată pe săptămână (39, 8%), de preferință de pui (39, 7%).
În funcție de numărul de membri de familie constatăm că există un
specific al consumurilor de carn e în funcție de mărimea familie i:

Tip de carne 6 pers.
și peste Cinci
pers. Patru
pers. Trei
pers Două
pers. O
persoan ă
Pui 46,8 52,5 53,3 54,4 55,7 65,0
Porc 41,8 35,6 32,0 28,2 28,6 35,0
Vită 7,6 11,9 14,7 14,6 12,9 0,0
Oaie 3,8 0,0 0,0 2,8 2,8 0,0
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

S e c o n s t a tă c ă c e l m a i e c h i l i b r a t c o n s u m d e ca r n e s e r e g ă s e ș t e în
familiile cu șase sau mai mult d e șase persoane, unde carnea de pui este
consumată în proporție de 46,8%, iar cea de porc în proporție d e 41,8%. Cel
mai dezechilibrat consum în func ție de tipul cărnii îl regăsim în cazul persoa‐
nelor singure unde carnea de pui este consumată în proporție de 65,0%.
În cazul celorlalte tipuri de familii consumul de carne de pui depășește
50,0%. Acest lucru este explicabil prin prețul foarte scăzut al cărnii de pui în
comparație cu celelalt e tipuri de carne.

101 Pentru a oferi explicații ulterioare ale caracteristicilor răsp unsurilor, a
aptitudinilor și opiniilor oferite de respondenți am realizat o a n a l i z ă a
cantităților consumate de carne, având în vedere că acest alime nt face parte
din categoria alimentelor de bază.
Pentru a explica rațiunile care stau la baza acestui set de înt rebări
oferim câteva explicații bazate pe recomandările Societății pentru Nutriție din
România .4
Conform recomandărilor specialiș tilor o alimentație echilibrată ș i
sănătoasă trebuie să respecte principiile exprimate grafic prin piramida
alimentară, caracterizată prin u rmătoarea structură a alimentel or:5
1. pîine, cereale, orez și paste (6‐11 porții/zi), u n d e o p o r ț i e
î n s e a m n ă o f e l i e d e p â i n e , o j u m ă t a t e d e c a n ă d e c e r e a l e , o
jumătate de cană de orez sau paste făinoase sau un biscuit;
2. legume și vegetale (3‐5 porții/zi), unde o porție înseamnă trei
sferturi de cană suc de roșii, un cartof mijlociu, o jumătate d e cană
vegetale proaspete sau fierte, o jumătate de cană zarvaturi fie rte
sau o cană legume frunze fierte, o jumătate de cană de legumino ase
fierte;
3. fructe (2‐4 porții/zi), unde o porție înseamnă un fruct mediu
(măr, banană, portocală), un cio rchine mijlociu de strugure, o
jumătate de cană de cireșe, o ju mătate grapefruit, trei sfertur i de
cană de suc sau o felie medie de pepene;
4. lapte și derivate (2‐3 porții/zi), unde o porție înseamnă o cană
de lapte, un iaurt de 200 ml, o jumătate de cană de brânză de v acă,
50 g telemea;
5. carne, pește, ouă (2‐3 porții/zi), unde o porție înseamnă 100g
carne gătită, 200 g pește gătit, un ou.
E c h i l i b r u l a l i m e n t a r ș i h a n a s u f icientă au menirea de a asigura
menținerea unei stări de sănătate suficiente pentru fiecare per soană. În caz
contrar, prin hrană insuficientă sau dezechilibrată pot apărea boli de nutriție
sau diverse afecțiuni cronice. În cazul unor persoane ce suferă de diferite boli
sau se află sub tratament, hrana insuficientă și dezechilibrată v a î n c e t i n i
procesul de refacere acolo unde este cazul sau va limita efecte le benefice ale
                                                            
4Document vizibil la adresa file: ///D:/Activitate% 20Universitara /Migratia%20si%20
politici%20privind%20migratia/5%20recomandari%20nutritionale_83 19_6030%20
(1).pdf, consultat la data de 09.08.2014
5Idem

102 tratamentelor medicale. Consecin ța se regăsește în consumul de resurse cu
asistența medicală și socială, în supraaglomerarea personalului de specialitate
și agravarea stării de sănătate a celor asistați.

Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
3kg+ Odată la
2 săptămâni Număr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 2 0 0 0,04
Cinci
pers. Da Da 1 0 0 0,04
Patru
pers. Da Da 2 0 0 0,05
Trei
pers. Da Da 1 0 0 0
Două
pers. Nu Nu 0 0 0 0
O
persoan ă Nu Nu 0 0 0 0
Total 6 0 0
Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
3kg+ Odată pe
SăptămânăNumăr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 2 0 0 0,07
Cinci
pers. Da Da 1 0 0 0,09
Patru
pers. Da Da 3 0 0 0,11
Trei
pers. Da Da 2 0 1 0,14
Două
pers. Nu Nu 0 0 0 0
O
persoan ă Da Da 1 0 0 0,43
Total 9 0 1

103
Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
3kg+ De două
ori pe
SăptămânăNumăr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 1 0 0 0,14
Cinci
pers. Nu Nu 0 0 0 0
Patru
pers. Nu Nu 0 0 0 0
Trei
pers. Da Da 1 0 0 0,29
Două
pers. Nu Nu 0 0 0 0
O
persoan ă Nu Nu 0 0 0 0
Total 2 0 0
Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
2,1‐3 kg Odată la
două
săptămâni Număr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 1 2 0 0,03
Cinci
pers. Da Da 2 0 0 0,04
Patru
pers. Nu Nu 0 0 0 0
Trei
pers. Da Da 1 0 1 0,06
Două
pers. Nu Nu 0 0 0 0
O
persoan ă Nu Nu 0 0 0 0
Total 4 0 0 0

104
Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
2,1‐3 kg Odată pe
săptămânăNumăr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 4 2 0 0,06
Cinci
pers. Da Da 2 0 0 0,07
Patru
pers. Da Da 4 0 0 0,09
Trei
pers. Da Da 7 0 0 0,12
Două
pers. Da Da 1 0 0 0,18
O
persoan ă Da Da 1 0 0 0,36
Total 19 2 0

Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
2,1‐3 kg De două
ori pe
săptămânăNumăr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 1 0 0 0,12
Cinci
pers. Nu Nu 0 0 0 0
Patru
pers. Da Da 1 0 0 0,18
Trei
pers. Nu Nu 0 0 0 0
Două
pers. Nu Nu 0 0 0 0
O
persoan ă Nu Nu 0 0 0 0
Total 2 0 0

105
Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
Între
1‐2 kg Odată la
două
săptămâni Număr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 3 2 1 0,02
Cinci
pers. Da Da 2 0 0 0,02
Patru
pers. Da Da 5 0 0 0,03
Trei
pers. Da Da 5 0 0 0,04
Două
pers. Da Da 3 0 0 0,05
O
persoan ă Da Da 2 0 0 0,11
Total 20 2 1

Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
Între
1‐2 kg Odată pe
săptămână Număr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 10 0 0 0,04
Cinci
pers. Da Da 10 3 0 0,04
Patru
pers. Da Da 10 3 1 0,05
Trei
pers. Da Da 18 0 0 0,07
Două
pers. Da Da 11 0 0 0,11
O
persoan ă Da Da 3 0 0 0,21
Total 62 6 1

106
Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
Între
1‐2 kg De două
ori pe
săptămână Număr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 3 3 0 0,07
Cinci
pers. Da Da 1 1 0 0,09
Patru
pers. Da Da 1 0 0 0,11
Trei
pers. Da Da 3 2 0 0,14
Două
pers. Da Da 2 0 0 0,21
O
persoan ă Da Da 1 0 0 0,43
Total 11 6

Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
Între
1‐2 kg Odată
pe zi Număr persoane care
cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 2 0 0 0,25
Cinci
pers. Nu Nu 0 0 0 0
Patru
pers. Nu Nu 0 0 0 0
Trei
pers. Da Da 1 0 0 0,50
Două
pers. Nu Nu 0 0 0 0
O
persoan ă Nu Nu 0 0 0 0
Total

107
Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
Mai puțin
de 1 kg Odată la
două
săptămâni Număr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 0 1 0 0,01
Cinci
pers. Da Da 1 0 0 0,01
Patru
pers. Da Da 1 0 0 0,01
Trei
pers. Da Da 5 1 0 0,01
Două
pers. Da Da 5 0 0 0,02
O
persoan ă Da Da 0 0 0 0
Total 12 2
Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
Mai puțin
de 1 kg Odată pe
săptămânăNumăr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Da Da 2 1 0 0,01
Cinci
pers. Da Da 6 0 0 0,01
Patru
pers. Da Da 7 1 0 0,02
Trei
pers. Da Da 7 0 0 0,02
Două
pers. Da Da 7 0 0 0,04
O
persoan ă Da Da 5 0 0 0,07
Total 34 2 0

108
Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
Mai puțin
de 1 kg De două
ori pe
săptămână Număr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Nu Nu 0 0 0 0
Cinci
pers. Da Da 2 0 0 0,03
Patru
pers. Da Da 1 0 0 0,04
Trei
pers. Nu Nu 0 0 0 0
Două
pers. Da Da 2 0 0 0,07
O
persoan ă Nu Nu 0 0 0 0
Total 5 0 0

Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
Mai puțin
de 1 kg De două
ori pe
săptămână Număr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
6 pers. și
peste Nu Nu 0 0 0 0
Cinci
pers. Da Da 1 0 0 0,10
Patru
pers. Da Da 1 0 0 0,13
Trei
pers. Nu Nu 0 0 0 0
Două
pers. Da Da 0 0 0 0
O
persoan ă Nu Nu 0 0 0 0
Total 2 0 0

Menționăm că pentru aceste calcule au fost reținute doar răspu nsurile
clar exprimate și care au oferit câte unul sau mai multe răspun suri la fiecare
categorie. Au fost excluse din c alcul non‐răspunsurile și cei c are au menționat

109 alte intervale de timp. În total au fost colectate 211 răspunsu ri, dintre care 188
au menționat carnea de pui, 20 carnea de porc și 3 carnea de vi tă.
Concluziile privitoare la consumul de carne evidențiază că în cea mai
m a r e p a r t e l o t u l d e r e s p o n d e n ț i a c h i z ț i o n e a z ă m a i p u ț i n ă c a r n e decât
necesarul zilnic. Din acest punct de vedere putem distinge grup ele celor care
sunt capabili să își asigure cantitatea minimă de carne zilnică și cei care nu
sunt în măsură să atingă acest prag pe membru de familie.
După prelucrarea datelor a rezultat că cea mai mare parte a
respondenților nu își pot asigura nici o porție de carne pe zi (aproximativ 100
g carne gătită pe zi sau 200g pește gătit pe zi). Dintre cei care depășesc acest prag se realizează două categor ii: cei
care își asumă o porție pe zi și cei care își asigură două porț ii pe zi:
Totalul celor care își asigură o porție de carne pe zi pentru f iecare
membru de familie:

Familia Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
Număr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
Patru
pers. 3 kg+ Odată pe
săptămână 30 , 1 1
Trei
pers. 3kg+ Odată pe
săptămână20 , 1 4
Șase și
peste 3kg+ De două
ori pe
săptămână10 , 1 4

Trei
persoane 2,1‐3 kg Odată pe
săptămână70 , 1 2

Două
persoane 2,1‐3 kg Odată pe
săptămână10 , 1 8

Șase și
peste 2,1‐3 kg De două
ori pe
săptămână10 , 1 2

Patru
persoane 2,1‐3kg De două
ori pe
săptămână10 , 1 8

110 O
persoan ă 1‐2 kg Odată la
două
săptămâni20 , 1 1

Două
persoane 1‐2 kg O dată pe
săptămână11 0,11

Patru
persoane 1‐2 kg De două
ori pe
săptămână10 , 1 1

Trei
persoane 1‐2 kg De două
ori pe
săptămână30 , 1 4

Trei
persoane 1‐2 kg O dată pe
zi10 , 5 0

Cinci
persoane Mai puțin
de 1 kg De două
ori pe
săptămână10 , 1 0

Patru
persoane Mai puțin
de 1 kg De două
ori pe
săptămână10 , 1 3

Total 36

Totalul celor care își asigură două porții de carne pe zi pentr u fiecare
membru de familie (recoman dat de nutriționiști).

Familia Cantitate Interval Tip carne Cantitate/zi/pers
Kg/pers.
Număr persoane
care cumpără…
Pui Porc Vită
O persoan ă 3kg+ Odată pe
săptămână
1 0,43

Trei
persoane 3kg+ De două ori
pe
săptămână 1 0,29

O persoan ă 2,1‐3 kg Odată pe
săptămână 1 0,36

O persoan ă 1‐2 kg O dată pe
săptămână 3 0,21

111
Două
persoane 1‐2 kg De două ori
pe
săptămână 2 0,21

O persoan ă 1‐2 kg De două ori
pe
săptămână 1 0,43

Șase
persoane și
peste 1‐2 kg O dată pe zi 2 0,25

Trei
persoane 1‐2 kg O dată pe zi 1 0,50

Total 12

Pentru comparație menționăm că t otalul respondenților care au
răspuns complet la acest set de întrebări este de 188. Cei care își permit două
porții de carne pe zi sunt doar 12 persoane, adică 6,4% din tot al. Persoanele
care își asigură o porție pe zi reprezintă 19,1% din totalul re spondenților. În
c o n c l u z i e , l a u n l o t d e 3 6 7 d e p e r s o a n e a p r o x i m a t i v 1 9 , 1 % î ș i p ermit
aproximativ 100g carne/zi/persoan ă, 6,4% își permit aproximativ 200
g/zi/persoană, în timp ce marea majoritate a celorlalți (74,5%) nu își permit
n ici o po rție de ca rn e pe z i. Se m na lă m și f a ptu l că sta n da rdu l propus de
nutriționiști este satisfăcut la limite inferioare doar în ceea c e p r i v e ș t e
alimentația cu carne de pui. În cazul celorlalte sortimente ace ste standarde nu
sunt atinse în nici o situație.
Menționăm că aceste calcule se limitează la lotul de responden ți
cuprinși în acest studiu, iar ge neralizarea acestor calcule est e aproximativă și
limitată la cei care au răspuns complet la setul de întrebări p ropus. Aceste
rezultate sunt utile în interpre tarea datelor acestui studiu ne cesitând
verificări suplimentare în condițiile multiplicării acestei ana lize asupra altor
categorii sociale. Referința datelor este intensivă și servește evaluării nevoilor
sociale ale persoanelor aflate în evidența DGASPC Dolj.
Rezultatul acestei analize este cel al nevoii de compensare a nevoilor
alimentare a beneficiarilor serv iciilor de asistență socială. M enționăm acest
f a p t î n t r u c â t , a ș a c u m a m m e n ț i o n a t a n t e r i o r , s a t i s f a c e r e a d i m e nsiunii
biologice a ființei umane reprez intă un pas spre trecerea către următoarea
dimensiune specifică omului, aceea a satisfacerii nevoilor emoț ionale, de
socializare și dezvoltare personală.

112 În cazul celor care cumpără mez eluri rezultă următoarea situaț ie:

10.2. Vă permiteți să cumpărați mezeluri? Procente
Da 49,6
Nu 46,9
NR 3,5
Total 100,0

Consumul de mezeluri este mult mai scăzut decât cel de carne. Î ntre
cei care cumpără mezeluri și cei lalți există aproape egalitate (49,6% cumpără
mezeluri față de 46,9% cei care nu cumpără). Menționăm că în mu lte cazuri
mezelurile sunt relaționate doar cu satisfacerea senzației de f oame, acestea
neavând valoare nutrițională.

10. 2. Ce cantitate de mezeluri cumpărați? Procente
Mai puțin de 1 kg 25,3
Între 1‐2 kg 18,3
Între 2,1‐3 kg 4,4 Peste 3 kg 1,4
Nu este cazul 46,9
NR 3,7
Total 100,0

113

C a n t i t ă ț i l e c u m p ă r a t e s u n t m a i m i c i d e u n k i l o g r a m , a ș a c u m a u
menționat 25,3% dintre respondenți. A doua categorie este forma tă de cei
18,3% respondenți care cumpără în tre 1‐2 kg de mezeluri. Celela lte categorii
întrunesc procente reduse, mai mici de 5,0%.
10. 2.2. La ce perioadă de timp vă aproviziona ți? Procente
O dată pe săptămână 26,4
O dată la două săptămâni 12,5
De două ori pe săptămână 5,7
O dată pe zi 1,1
Alt interval 3,0
Nu este cazul 46,9 NR 4,4
Total 100,0

114

Ritmul predominant de aprovizionare cu mezeluri este cel săptăm ânal,
fiind menționat de 26,4% dintre respondenți. Acesta este mult m ai redus
decât în cazul cumpărării cărnii, unde 39,8% dintre respondenți s e
aprovizionează săptămânal. La mai mult de jumătatea acestui gru p de
respondenți se află cei care cumpără mezeluri o dată la două să ptămâni
(12,5%).
10. 2.2.2. Ce tip de mezeluri cumpărați? Procente
Salam 55,56
Cârnați 29,50
Altele (kaiser, costiță afumată, specialități,
ciolan, scăriță etc.) 13,41
Șuncă/slănină 1,53
Total 100,0

Majoritatea celor care cumpără mezeluri preferă diferite sorti mente
d e s a l a m ( 5 5 , 5 6 % ) , u r m a ț i d e c e i c a r e î n p r o p o r ț i e d e 2 9 , 5 0 % c u mpără
cârnați.

115 A c e a s t ă s t r u c t u r ă a r ă s p u n s u r i l o r n u r e l e v ă n e a p ă r a t o a n u m i t ă
preferință culinară ci prețul destul de ridicat al mezelurilor în raport cu cel al
cărnii, în special carnea de pui. Menționăm că cel mai ieftin s ortiment de salam
depășește 10 Ron, în timp ce 1 kg de carne de pui poate fi cump ărat la prețuri
mai mici de 10 Ron.

3. Pâine
1. Da 2. Nu 0. NS 1. câte pâini
consumați pe zi? R:…………

10.3. Vă permiteți să cumpărați pâine? Procente
Da 83,1
Nu 15,0
NR 1,9
Total 100,0

116

10.3.3 Câtă pâine cumpărați în
fiecare zi? Procente
Două 20,2
Trei 18,8
Mai mult de patru 18,8
Patru 12,8 Una 11,7
Nu este cazul 15,0
NR 2,7 Total 100,0

117 Cei mai numeroși respondenți (20,2%) cumpără în medie două pâi ni
pe zi. Prin cumulare constatăm că pâinea este unul dintre alime ntele de bază
ale respondenților. Un procent d e 31,6% dintre aceștia cumpără patru sau mai
mult de patru pâini în fiecare zi. Prin raportarea numărului de pâ ini cumpărate zilnic de respond enți
(931) și numărul de persoane ce au declarat că achiziționează p âine zilnic
(302 persoane în cifre absolute) constatăm că rezultă o medie d e aproximativ
trei pâini de persoană. Acest ra port ilustrează că pâinea este nu doar un
aliment cotidian, ci și un alime nt de compensare a nevoilor de hrană
nesatisfăcute.
4. Legume

1. Da 2. Nu 0. NS 1. mai pu
țin de 1kg
2. 1‐2kg
3. 2,1‐3 kg 4. peste 3 kg
5. Altă cantitate
(care…?) 1. Odată pe zi
2. De două ori pe
săptămână 3. O dată pe săptămână
3. O dată la două
săptămâni 4. Alt interval (care…?)Ce tip de
legume?
41. …………………….. 42. ……………………..
43………………………..
44………………………..

10. 4. Vă permiteți să cumpărați legume? Procente
Da 65,4
Nu 33,0
NR 1,6
Total 100,0

118 U n p r o c e n t d e 6 5 , 4 % d i n t r e r e s p o n d e n ț i c u m p ă r ă l e g u m e . A c e s t
procent este mai mic cu 6,0% decât al celor ce cumpără carne. Î nsă o parte
dintre respondenți își produc legumele în propriile gospodării.

10. 4.4. La ce perioadă de timp vă aproviziona ți
cu legume? Procente
O dată pe săptămână 42,8
De două ori pe săptămână 11,7
O dată la două săptămâni 4,6 O dată pe zi 3,0
Alt interval 1,4
Nu este cazul 33,0 NR 3,5
Total 100,0
 

Aproape jumătate dintre respondenți se aprovizionează cu legum e o
dată pe săptămână. Aceștia sunt urmați de cei care preferă prob abil legume
proaspe și se aprovizionează cu legume de două ori pe săptămână .

10. 4.4.4. Ce cantitate de legume cumpărați? Procente
Între 1‐2 kg 27,5
Între 2,1‐3 k g 20,2
Peste 3 k g 13,4
Mai puțin de 1 kg 3,0
Nu este cazul 33,0
NR 2,9
Total 100,0

119

Pe primele două locuri se află cei care cumpără între 1‐2 kg l egume
(27,5%), urmați de cei care achi zționează între 2,1‐3 kg legume . La mare
distanță sunt cei care cumpără mai mult de 3 kg de legume cu o pondere
13,4%.
10. 4.4.4.4. Ce tip de legume cumpărați? Procente
Roșii 37,3
Cartofi 28,3
Ceapă 10,6
Varză 6,6
Fasole 5,2
Castraveți 4,7 Ardei 4,7
Morcovi 1,7
Vinete 0,9
Total 100,0

120

Cele mai cumpărate legume sunt roșiile, cartofii și ceapa. Cu p rocente
mai mici sunt cumpărate varza, f asolea, castraveții și ardeii.
Comparând ponderea celor care cu mpără legume, cu ponderea celo r
care cumpără carne constatăm că există un interes mai scăzut pe ntru acestea.
Reamintim configurația piramidei alimentelor și faptul că acest ea ar trebui să
ocupe un loc mai important în alimentație decât carnea. Ori pri n comparația
procentelor preferințelor consta tăm că pe primele locuri se afl ă roșiile
(legume sezoniere), urmate de cartofi, aliment care nu are valo area nutritivă a
celorlalte legume. Prin structura răspunsurilor constatăm că în cea mai mare
parte în meniul cel mai frecvent al respondenților găsim carne de pui, pâine, și
cartofi, iar pe perioada verii adăugăm și roșii.

5. Fructe

1. Da 2. Nu 0. NS
1. mai puțin de 1kg
2. 1‐2kg
3. 2,1‐3 kg
4. peste 3 kg 5. Altă cantitate (care…?) 1. Odată pe zi
2. De două ori pe săptămână
3. O dată pe săptămână
3. O dată la două săptămâni 4. Alt interval (care…?)
10. 5. Vă permiteți să cumpărați fructe? Procente
Da 51,0
Nu 47,4
NR 1,6
Total 100,0

121

10. 5.5. Ce cantitate de fructe cumpărați? Procente
Între 1‐2 kg 27,8
Mai puțin de 1 kg 9,8
Peste 3 kg 6,0
Între 2,1‐3 kg 5,4 Nu este cazul 47,4
NR 3,6
Total 100,0

122 10. 5.5.5. La ce perioadă de timp vă
aproviziona ți cu fructe? Procente
O dată pe săptămână 28,6
De două ori pe săptămână 8,4
O dată la două săptămâni 8,4 O dată pe zi 0,8
Alt interval 2,5
Nu este cazul 47,4
NR 3,9
Total 100,0

Doar 51.0% dintre respondenți c umpără fructe, în cantități de 1‐2 kg
de regulă o dată pe săptămână. Consumul de fructe este importan t pentru
sănătatea fizică. Răspunsurile c olectate prin acest studiu demo nstrează că
acestea nu se află în atenția respondenților din acest lot. Deș i în piramida
alimentelor acestea ocupă o dime nsiune importantă, totuși sunt neglijate de
respondenți. Există și justificar ea prețurilor ridicate pe care l e a u a c e s t e
produse pe tot parcursul anului.
6. Lapte
1. Da 2. Nu 0. NS Ce cantitate ?
R:…………….. 1. Odată pe zi
2. De două ori pe săptămână 3. O dată pe săptămână 3. O dată la două săptămâni 4. Alt interval (care…?)

123
10. 6. Vă permiteți să cumpărați lapte? Procente
Da 56,4
Nu 42,5
NR 1,1
Total 100,0

10. 6.6. Ce cantitate de lapte
cumpărați? Procente
2 litri 32,2
1 litru 15,5
4 litri 4,4
Mai mult de 5 litri 1,9
3 litri 1,6
Nu este cazul 42,5
NR 1,90 Total 100,0

124

10. 6.6.6. La ce interval de timp vă aproviziona ți
cu lapte? Procente
O dată pe săptămână 28,6
O dată la două săptămâni 8,4
O dată pe zi 7,6
De două ori pe săptămână 5,7 Alt interval 3,5
Nu este cazul 42,5
NR 3,70
Total 100,0

125

P u ț i n p e s t e j u m ă t a t e d i n t r e r e s p o n d e n ț i ( 5 6 , 4 % ) a u d e c l a r a t c ă
achiziționează lapte la diferite intervale de timp. Majoritatea dintre aceștia
(32,2%) cumpără doi litri de lapte. Frecvența cumpărării laptel ui este de o
dată pe săptămână pentru cei mai mulți dintre aceștia (28,6%).
Prin raportarea la piramida ali mentelor și nevoia biologică pe ntru
lapte și derivatele sale considerăm că lotul de respondenți se află sub
standardele recomandate.
7. Ouă
1. Da 2. Nu 0. NS Ce cantitate?
R: …………….. 1. Odată pe zi
2. De două ori pe săptămână 3. O dată pe săptămână 3. O dată la două săptămâni 4. Alt interval (care…?)

10. 7. Vă permiteți să cumpărați ouă? Procente
Da 33,8
Nu 64.9
NR 1,3
Total 100,0

126

10. 7.7. Ce cantitate de ouă cumpărați? Procente
Mai puțin de 10 ouă 22,9
11‐20 de ouă 6,5
21‐40 ouă 2,7
Mai mult de 41 ouă 0,5 Nu este cazul 64.9
NR 2.50
Total 100,0

127 10. 7.7.7. La ce interval de timp vă aproviziona ți
cu ouă? Procente
O dată pe săptămână 17.7
O dată la două săptămâni 8.4
O dată pe zi 1.1 De două ori pe săptămână 2.2
Alt interval 3.5
Nu este cazul 64.9
NR 2.20
Total 100,0
 

Doar aproximativ o treime dintr e respondenți (33,8%) au declar at că
achiziționează ouă la diferite intervale de timp. Aceștia cumpă ră predominant
mai puțin de 10 ouă o dată pe săptămână. Aceste cantități și fr ecvențe relevă
faptul că și în cazul acestui aliment respondenții se află sub limita
recomandată de nutriționiști.

8. Băuturi nealcoolice (sucuri, apă
minerală etc.) 1. Da 2. Nu 0. NS Ce
cantitate? R: …………….. 1. O dată pe zi
2. De două ori pe săptămână 3. O dată pe săptămână 3. O dată la două săptămâni 4. Alt interval (care…?)

128
10. 8. Vă permiteți să cumpărați băuturi
nealcoolice? Procente
Da 56,4
Nu 42,5
NR 1,1 Total 100,0

10. 8.8. Ce cantitate de băuturi nealcoolice
cumpărați? Procente
2 litri 39,2
Mai mult de 5 litri 5,4
4 litri 5,2 5 litri 1,9
1 litru 1,6
3 litri 1,6
Nu este cazul 42,5
NR 2,6 Total 100,0

129

10. 8.8.8 Ce cantitate de băuturi nealcoolice cumpărați? Procente
O dată pe săptămână 28,3
O dată pe zi 13,4
De două ori pe săptămână 9,0 O dată la două săptămâni 3,5
Alt interval 1,4
Nu este cazul 42,5 NR 1,9 Total 100,0

130 Procentul celor care cumpără bă uturi nealcoolice este redus, d oar
56,4% au pe lista de cumpărături aceste produse, pe care la ach iziționează cel
mai frecvent în cantități de doi litri o dată pe săptămână (28, 3%).

9. Băuturi
alcoolice

1. Da 2. Nu 0.
NS Ce
cantitate?
R: …………….. 1. Odată pe zi
2. De două ori pe săptămână
3. O dată pe săptămână
3. O dată la două săptămâni
4. Alt interval (care…?) Ce tip de băuturi
cumpărați? 91. ……………………..
92. ……………………..
93. ………………………. 94. ……………………….

10. 9. Vă permiteți să cumpărați băuturi
alcoolice? Procente
Da 14,4
Nu 84,5
NR 1,1
Total 100,0

131 10. 9.9.. Ce cantitate de băuturi alcoolice
cumpărați? Procente
2 l i t r i 9 , 8
Mai mult de 5 litri 0,3
4 litri 0,8 5 litri 0,3
1 litru 2,2
Nu este cazul 84,5
NR 2,1
Total 100,0

 

10. 9.9.9. La ce interval cumpărați băuturi
alcoolice? Procente
O dată pe săptămână 5,4
O dată pe zi 3,3
De două ori pe săptămână 2,5 O dată la două săptămâni 0,8 Alt interval 1,9 Nu este cazul 84,5
NR 1,60
Total 100,0

132
 

10. 9.9.9.9.Ce băuturi alcoolice cumpărați? Procente
Bere 10,6
Vin 0,8
Nu este cazul 84,5
NR 4,1
Total 100,0

133 Doar 14,4% dintre respondenți au declarat că își cumpără de o bicei o
dată pe săptămână (5,4%) aproximativ 2 litri (9,8%) de bere (10 ,6%).
Menționăm că față de această întrebare au existat rețineri, aș a cum ne‐
am așteptat încă de la proiectar ea cercetării, și considerăm că procentele
colectate sunt mai mic i decât în realitate.

10. Țigări

1. Da 2. Nu 0. NS
Ce cantitate?

R: …………….. 1. Odată pe zi
2. De două ori pe săptămână
3. O dată pe săptămână
3. O dată la două săptămâni
4. Alt interval (care…?)

10. Vă permiteți să cumpărați țigări? Procente
Da 23,7
Nu 75,2
NR 1,1
Total 100,0

134 10. Ce cantitate de țigări cumpărați? Procente
Un pachet 18,0
Două pachete 2,5
Peste două pachete 1,9
Nu este cazul 75,2 NR 2,4
Total 100,0

 

10. La ce interval de timp cumpărați țigări? Procente
O dată pe săptămână 3,5
O dată pe zi 13,1
De două ori pe săptămână 3,3
O dată la două săptămâni 0,5
Alt interval 1,4
Nu este cazul 75,2 NR 3,0
Total 100,0

135

Un procent de 23,7% dintre participanții la studiu au declarat acest
viciu. Cei mai mulți dintre aceștia cumpără un pachet de țigări (18.0%) pe zi
(13.1%).
Deși riscurile pe care tutunul le prezintă pentru sănătate sun t
cunoscute, iar decizia de a fuma este individuală, totuși, în c azul acestei
categorii de populație putem vorbi despre cheltuieli care slăbe sc bugetele de
familie fragile și contribuie la ineficiența asistenței sociale , întrucât o parte
dintre ajutoarele materiale sunt destinate achiziționării unui astfel de produs.

11. Aveți posibilitatea să produceți personal o parte dintre alimentele
necesare familiei dvs.?
1. Da (se aplică întrebarea „12”) 2. Nu (se trece la între barea 13) 0. NS

11. Vă produce ți o parte dintre alimente în propria
gospodărie? Procente
Da 68,7
Nu 30,0
NR 1,3 Total 100,0

136

Cea mai mare parte dintre respondenți își produc individual
alimentele de care au nevoie. Aceste categorii de persoane pot face parte din
rândul celor care au menționat la întrebarea 10 cantități redus e de produse,
însă nu avem certitudinea unor cantități suficiente având în ve dere structura
veniturilor de familie și a fapt ului că cei mai mulți nu sunt p osesori de
suprafețe semnificative de teren agricol. 12. Dacă ați răspuns „Da” la întrebarea anterioar ă, vă rugăm să ne
spuneți ce alimente produceți personal.
1. ……………………………………..
2. ……………………………………..
3. ……………………………………..

12. Alimente produse în gospodăriile personale? Procente
Legume 33,6
Ouă 27,8
Fructe 16,7
Carne de pasăre 14,5 Pâine 4,7
Carne de porc 1,8
Carne de vită 0,9
Total 100,0

137 Principalele alimente produse în gospodăriile individuale ale
respondenților sunt legumele (33, 6%), ouăle (27,8%), fructele ( 16,7%) și
păsările (14,5%). Prin comparați e putem observa diferențele înt re
preferințele respondenților în ceea ce privește frecvența aprov izionării,
alimentele cumpărate și anumite preferințe pentru acestea.
Pâine, 4.7
Carne de porc, 1.8Carne de vita, 0.9Carne de pasare, 
14.5Fructe, 16.7Ouă, 27.8Legume, 33.6
Legume Ou ă Fructe Carne  de
pasarePâine Carne  de
porcCarne de
vita

Atrage atenția asupra diferențe i de procente între cei care au
menționat că produc ouă și cei care produc carne de pasăre. Dif erența de
13,3% dintre cei doi itemi este explicată că cei care au mențio nat producția
individuală de ouă posedă păsări doar pentru acest lucru fără s ă le folosească
și la producția de carne. Pentru a înțelege contribuția pe care producția individuală o are
asupra cumpărării unor produse p rezentăm următoarea situație:

Produce individual Cumpără acel produs..(%)
Da Nu
Legume 50,8 49,2
Ouă 6,7 93,3
Fructe 7,1 92,9
Carne de pasăre 42,3 57,7 Pâine 57,1 42,9

138 Carne de porc 50,0 50,0
Carne de vită 60,0 40,0
Total

Impactul producției personale este limitat. Astfel, în tabelul de mai sus
s u n t p r e z e n t a t e p r o ce n te l e c e l o r ca r e p r o d u c a n u m i t e p r o du s e î n p r o pr i a
gospodărie și care achiziționeaz ă alimente similare sau de acee ași categorie.
Cei care produc legume își comp letează nevoile de aprovizionar e cu
acest fel de produse în proporție de 50,8%. Aceasta datorită fa ptului că
producția individuală nu aco peră necesarul de produse.
În cazul consumului de ouă putem oferi o explicație a procentu lui
major al celor care nu‐și cumpără ouă. Producția individuală es te suficientă
nevoilor de consum ale respondenților, așa cum relevă cele 93,3 % persoane
care nu cumpără ouă datorită pro ducției în propria gospodărie.
Același raport există și în cazul fructelor. Un procent de 92, 9% dintre
respondenți nu cumpără fructe deo arece le produc în propriile g ospodării.
Cei care dețin păsări cumpără carne în proporție de 42,3%. Un procent
predominant de 57,7% își reduc consumul la producția din propri a
gospodărie. Referindu‐ne la calculele realizate la întrebarea 1 0 menționăm că
acestea pot fi multiplicate în sens pozitiv pentru cei care își produc alimente în
propria gospodărie. Producția de pâine în propria gospodărie este insuficientă pen tru cei
mai mulți dintre respondenți. Un procent de 57,1% dintre cei ca re își produc
pâinea își completează necesar ul de consum prin cumpărare.
Cei care produc carne de porc se împart în două categorii egal e din
punct de vedere al cumpărării produselor din carne. Reamintim c ă cel mai
consumat sortiment de carne în rândul respondenților este carne a de pui, a
cărei caracteristică e ste prețul scăzut.
Cei care au în posesie vite cumpără în proporție de 60,0% carn e din
comerț. Acest indicator a fost raportat și la cumpărarea de lap te, rezultând că
un procent de 80,0% dintre posesorii de vaci nu cumpără lapte. La fel ca și la
păsări, crescute pentru producția de ouă, vitele sunt crescute în gospodăriile
individuale nu pentru carne, ci pentru producția de lapte.

139 13. Vă rugăm să menționați ponderea din bugetul familiei dvs. ce revine
fiecărui tip de cheltuial ă (se ordoneaz ă ierarhic mențiunile responden ților)

1 2 3 4 5 6 7
1. Alimente 32,7 28,6 30,0 2,2 1,1
2.
Îmbrăcăminte 0,5 2,5 10,9 27,8 7,1 5,2 5,4
3. Încălțăminte 4,6 10,1 27,2 8,7 7,1
4. Țigări 2,5 0,3 1,6 5,4 5,2 22,6
5. Băuturi
alcoolice 1,1 0,3 1,6 5,4 5,2 22,6
6. Chirie 1,6 2,5 3,7 5,7 1,9 4,4 14,4
7. Îngrijirea
sănătății 26,2 34,9 24,3 3,8 1,6 0,8 1,4
*Notă: în acest tabel au fost reținute datele predominante, fiin d excluse non răspunsurile. De
asemenea, trebuie reținut faptul că foarte mulți respondenți au menționat între 1‐3 mențiuni în
ierarhie. De exemplu, în cazul cheltuielilor cu țigările și bău turile alcoolice au existat foarte
multe non‐răspunsuri, iar prima poziție pe care au foste mențio nate cheltuielile pentru
achiziționarea de țigări se află pe locul al treilea.

Ponderea cheltuielilor responden ților are următoarea structură :
1. Alimente
2. Îngrijirea sănătății
3. Îmbrăcăminte
4. Încălțăminte
5. Țigări
6. Băuturi alcoolice
7. Chirie
Cea mai mare pondere o au cheltuielile cu alimente, urmate de cele cu
îngrijirea sănătății, achiziționa rea de îmbrăcăminte, încălțămi nte, țigări,
băuturi alcoolice și chirie. A v â n d î n v e d e r e s t r u c t u r a c h e l t uielilor gospodărești constatăm c ă
ierarhia rezultată est e corelată cu situațiile critice în care s‐au aflat
participanții la acest studiu. Prin raportarea variabilelor ce lor două întrebări rezultă anum ite
structuri lămuritoare cu privire la problemele de viață întâmpi nate de
participanții la acest studiu. Mai mult decât atât, aceste legă turi între ponderea
cheltuielilor și situațiile critice pot fundamenta noi servicii de sprijin eficient
pentru persoanele asistate social.

140 Ponderea
cheltuielilor Locul indicat
al
cheltuielilor Situație critică
predominant ă Procente
predominante
Alimente Unu Nu am putut
achita la timp
energia
electrică 52,5
Alimente Unu Nu am putut
achita la timp
cablul TV 33,3
Îmbrăcăminte Trei Nu am putut
achita la timp
energia
electrică 50,0
Încălțăminte Cinci Nu am putut
achita la timp
energia
electrică 36,0
Chirie/întreținere
casă Șapte Nu am putut
achita la timp
energia
electrică 49,1
Îngrijirea sănătății Doi Nu am putut
achita la timp
energia
electrică 48,4
Îngrijirea sănătății Trei Nu am putut
achita la timp
energia
electrică 52,8
Îngrijirea sănătății Unu Nu am putut
achita la timp
energia
electrică 45,8
Îngrijirea sănătății Doi Nu am putut
achita la timp
cablul TV 31,2
Îngrijirea sănătății Unu Nu am putut
achita la timp
cablul TV 33,3
Îngrijirea
sănătății Trei Nu am putut
achita la timp
cablul TV 34,8

D i n t a b e l u l d e m a i s u s d e s p r i n d e m o f a m i l i e d e p r o b l e m e c a r e afectează participanții la acest studiu. Astfel, cei care chelt uiesc cei mai mulți

141 bani pe alimente s‐au aflat de‐a lungul timpului în imposibilit atea de a‐și
achita facturile la energie electrică și cablul TV. Cei care au indicat pe locul al treilea ponderea cheltuielilor pentru
î m b r ă c ă m i n t e a u a v u t , d e a s e m e n e a , p r o b l e m e c u a c h i t a r e a f a c t u r ilor la
energia electrică. Aceeași probl e m ă a u î n t â m p i n a t ș i c e i c a r e a u indicat
ponderea cheltuielilor cu încălțămintea pe locul cinci și cei a re au indicat
ponderea cheltuielilor cu chiria și întreținerea locuinței pe l ocul șapte.
Însă, cele mai numeroase probleme le constatăm la cei care au indicat
pe primele locuri cheltuielile cu îngrijirea sănătății. Astfel, cei care au indicat
ponderea acestor cheltuieli pe locul întâi nu au putut achita e nergia electrică
în proporție de 45,8% și cablul TV în proporție de 33,3%. Respo ndenții care
au indicat cheltuielile de îngrijire a sănătății pe locul al do ilea s‐au aflat în
situația de a nu achita energia electrică la timp în proporție de 48,4% și cablul
TV în proporție de 31,2%. Aceeași categorie de respondenți, dar c a r e a u
menționat îngrijirea sănătății pe locul al treilea în cheltuiel ile personale, au
întâmpinat probleme cu achitarea energiei electrice în proporți e de 52,8% și
cablul TV în proporție de 34,8%. Constatăm că una dintre căile de dezvoltare a serviciilor de a sistență
socială este creșterea calității asistenței sociale pentru pers oanele care își
epuizează veniturile pentru îngrijirea sănătății.

14. Câte camere are locuința dvs.?
1. Una 2. Două 3. Trei 4. Patru 5. Peste p atru 0. NS

14. Camere în locuință Procente
Trei 28,6
Patru 25,9
Mai mult de patru camere 23,7
Două 19,9 Una 1,4
NR 0,5
Total 100,0

142

Majoritatea respondenților locuiesc în case formate din trei c amere
(28,6%), patru camere (25,9%) și mai mult de patru camere (23,7 %).

15. Locuința dvs. este dotată cu….
1. Baie în locuință
2. Latrină în curte 3. Bucătărie 4. Grădină 5. Apă curentă 6. Canalizare 89. Nu este cazul 0. NS

15. Dotări în locuință Procente
Bucătărie 21,52
Apă curentă 19,75
Grădină 17,63
Baie în locuință 13,99 Canalizare 13,99
Latrină în curte 13,12
Total 100,0

143

Principalele dotări ale locuințelor sunt bucătăriile (21,52%), a p a
curentă (19,75%) și grădinile (17, 63%). Atragem atenția asupra dotărilor
reduse pe care le au locuințele respondenților. Procentul de 21 ,52% de
locuințe dotate cu bucătării și cel de 13,12% dotate cu latrină în curte relevă
un nivel locativ precar al respondenților.
16. Câte persoane trăiesc în locuință alături de dvs.?
1. Una 2. Două 3. Trei 4. Patru 5. Cinci 6. M ai mult de 5 (câte?…..)
7. niciuna

16. Câte persoane locuiesc în aceeași locuință Procente
Trei 16,9
Două 15,5
Una 14,7
Cinci 9,0
Patru 8,7 Mai mult de cinci 6,8
Niciuna 2,7
NR 25,7
Total 100,0

144

Această întrebare este destinat ă completării informației obțin ută prin
întrebarea 1. Pe de o parte suntem interesați să cunoaștem sist emul relațional
a l f i e c ă r u i r e s p o n d e n t , i a r p e d e a l t ă p a r t e s ă p u t e m r e a l i z a o e s t i m a r e
generală a gradului de aglomerare a spațiului locativ, pentru a înțelege și
nevoia de completare a asistențe i sociale din această perspecti vă.
Situația obținută prin corelare a răspunsurilor celor două într ebări este
următoarea:

Membri de
familie Câte persoane trăiesc în locuință alături de dvs.? Total
NS/NR Una Două Trei Patru Cinci Peste
cinci Niciuna
Șase și peste 39,7%001,4%027,4% 31,5%0 100,0%
Cinci 30,9% 1,8% 1,8% 5,5% 38,2% 18,2% 3,6%0 100,0%
Patru 22,9% 4,3% 4,3% 52,9% 14,3% 1,4%00 100,0%
Trei 21,6% 2,3% 51,1% 22,7% 1,1% 1,2%00 100,0%
Doi 17,5% 69,8% 11,1% 1,6%00 0 0 100,0%
Unu 11,1% 22,2% 5,6%005,6%055,6% 100,0%
Total 25,6% 14,7% 15,5% 16,9% 8,7% 9,0% 6,8% 2,7% 100,0%
Notă: Nu au fost inserate non‐răspunsurile la ultimele două variante

145 Prin compararea datelor colecta te observăm că cei care au menț ionat
șase și mai mult de șase membri de familie locuiesc împreună cu alte trei
persoane, 27,4% locuiesc împreun ă cu alte cinci persoane, iar 3 1,5% locuiesc
împreună cu mai mult d e cinci persoane.
Cei care au menționat cinci memb ri de familie locuiesc împreun ă cu o
altă persoană în locuință (1,8%), cu două persoane (1,8%), alăt uri de trei
persoane (5,5%), alături de patr u persoane (38,2%), alături de alte cinci
persoane (18,2%) și peste cinci persoane (3,6%). Se observă în acest caz o
d i s t i n c ț i e î n t r e d o u ă c a t e g o r i i : o p r i m ă c a t e g o r i e c a r e m e n ț i o n ează cinci
membri de familie dar nu locuies c împreună, iar a doua categori e este formată
din cei care locuiesc împreună c u mai mult de cinci persoane, a dică în locuințe
aglomerate, împreună c u persoane care nu sunt membri de familie .
În cazul persoanelor provenite din familii de patru persoane c ei mai
mulți respondenți au menționat că locuiesc cu încă trei persoan e (52,9%). Însă
un procent destul de ridicat, de 14,3% mai locuiesc și cu alte persoane care nu
sunt parte a familiei. Cel mai mare procent al persoanelor care locuiesc doar cu memb rii
familiei îl regăsim în cazul fam iliei formată din două persoane , unde 69,8%
dintre participanții la studiu au menționat că mai locuiesc împ reună cu încă o
persoană. Concluzionăm că familiile numeroase mai locuiesc și cu alte pe rsoane
în locuință, fapt ce sugerează tendința de aglomerare a locuinț elor nu neapărat
prin membri de familie, ci și cu alți membri. Mai mult, observă m că din punct
de vedere al acceptării persoanelor străine în locuință putem e xplica și nevoia
de socializare a celor chestionați. 17. Sunteți proprietarul locuinței în care locuiți?
1. Da (se trece la întrebarea „19”)
2. Nu (se aplică întrebarea „18”) 0. NR

17. Proprietar locuință Procente
Da 51,8
Nu 46,9
NR 1,3
Total 100,0

146

Puțin peste jumătate dintre respondenți sunt proprietarii locui nțelor
în care locuiesc. 18. Cine este proprietarul locuinței în care aveți reședința?
R: …………………………………………………… .

18. Cine este proprietar locuință Procente
Soțul/soția 14,2
Rude 11,7
Tata 7,4
Mama 6,8 Fiul/fiica 3,5
Părinții 3,3
Altcineva 0,8
Nu este cazul 51,8
NR 0,5 Total 100,0

Cei care nu sunt proprietarii locuințelor în care își au domic iliul
locuiesc în case proprietatea so țului/soției (14,2%), rudelor ( 11,7%) sau
părinților.

147

Din acest punct de vedere trebuie analizate condițiile de locu ire și
alternativele în cazul în care mediul în care trăiește nu devin e o piedică pentru
cei asistați. Pentru comparațiil e statistice prezentăm principa lele caracteristici
ale celor care nu sunt proprietarii locuințelor în care trăiesc:

Vârsta Total
<20
ani 21‐30
ani 31‐40
ani 41‐50
ani 51‐60
ani 61‐70
ani 71 ani și
peste
4,7% 16,9% 19,2% 18,6% 19,2% 13,4% 8,0% 100,0%

Educație Total

Fără studii
Patru clase
Gimnaziu
Școala
primară
Școala
profesiona‐
lă/
ucenici
Liceu
Postliceala
Studii
superioare
11,6% 0,6% 26,7% 8,1% 13,4% 32,0% 2,3% 4,7% 100,0%
Notă: non răspunsurile totalizeaz ă 1,6%

148
Beneficiaz ă de plăți de la DGASPC Total
NR Da Nu
4,7% 68,6% 26,7% 100,0%

Categorie socială Total
NR Fără
venit Pensie de
urmaș Pensie de
invaliditate Pensie pentru
limită de
vârstă
17,4% 23,8% 1,7% 45,3% 11,6% 100,0%
Notă: non răspunsurile totalizeaz ă 1,2%

Gradul de handicap Total
NR Grav Accentuat Mediu Ușor Nu este
cazul
22,1% 25,6% 35,5% 9,9% 5,2% 1,7% 100,0%

Localitate Total
Segarcea Calafat Băilești Bechet Dăbuleni Filiași
19,8% 20,3% 20,3% 4,7% 18,0% 16,9% 100,0%

Grupele de vârstă predominante sunt 31‐40 ani, 41‐50 ani și 61 ‐60 ani.
Cei mai mulți dintre aceștia au un nivel de școlarizare mediu s au scăzut, fiind
absolvenți de liceu în proporție de 32,0% și de gimnaziu‐ 26,7% . Un procent
de 66,6% beneficiază de plăți din partea DGASPC, care reprezint ă în proporție
de 45,3% pensii de invaliditate, iar gradul de handicap al celo r mai mulți este
accentuat.
Cei mai mulți dintre aceștia provin din localitățile Calafat și Băilești,
unde întrunesc procente egale de 20,3%, urmați de cei din Segar cea, unde
trăiesc 19,8%, Dăbuleni 18,0%, Fi liași 16,9% și Bechet cu 4,7%.
Atragem atenția asupra faptului că pentru cei care nu sunt prop rietarii
locuințelor în care trăiesc și care locuiesc alături de persoan e ce nu le sunt
membri de familie.

149 Concluzii
Lotul de respondenți este format din persoane care trăiesc în familii cu
un număr mediu de membri, dar între care putem distinge drept c aracteristică
principală că există tendința ca cei de vârstă mai tânără provi n din familii mai
numeroase, de patru sau mai mult de patru pesoane, iar nivelul de educație al
respondenților scade pe măsură ce crește numărul membrilor de f amilie.
Structura veniturilor relevă un grup de persoane cu venituri r eduse,
unde 35,1% dintre respondenți au venituri din terenurile agrico le, 35,0% au
v e n i t u r i d i n s a l a r i i , i a r 6 7 , 6 % a u v e n i t u r i ș i d i n p e n s i i . D e ș i unii dintre
respondenți trăiesc în familii unde veniturile pot fi multiple, constatăm că,
acolo unde s‐au obținut răspunsuri, acestea au un cuantum redus . Pentru
aceste categorii de oameni asiste nța socială devine un pilon pr incipal în
asigurarea supraviețuirii cotidiene. De asemenea, un procent de 68,9% dintre
respondenți provin din famili în care se află și alte pesoane c e suferă de boli
cronice și au un grad d e handicap ridicat.
Diversele forme de ajutor sunt oferite de două instituții impo rtante:
DGASPC și Primăriile. Din răspunsurile colectate constatăm că D GASPC este
percepută drept instituția care o feră indemnizații de handicap. Pentru alte
forme de asistență socială există denumirea generică de „Stat”. Din acest punct
de vedere serviciile oferite de această instituție presupun și un demers de
popularizare, ce se poate realiz a prin dezvoltarea unui birou t eritorial de
relații publice care să gestione ze imaginea instituției în rela ția cu beneficiarii.
Dacă nivelul veniturilor este s căzut în cazul tuturor responde nților,
există diferențe în dotările locuințelor acestora. Persoanele v ârstnice locuiesc
în gospodării mai dotate, apropiate de standardul minim de dotă ri, în timp ce
persoanele tinere fac parte din categoria celor care datorită v eniturilor reduse
sunt departe de a‐și asigura dotările de bază în propriile gosp odării. Dacă
asociem și cu numărul membrilor d e f a m i l i e v o m c o n s t a t a c ă s i t u ația
economică se agravează. Starea economică precară afectează viața normală a participanț ilor la
acest studiu. Numeroase persoane participante la acest studiu s ‐au aflat în
situații dificile de‐a lungul timpului, dintre care cele mai gr ave au fost
imposibilitatea cumpărării anumitor alimente sau achitarea fact urii la energie
electrică. O altă dificultate menționată frecvent de respondenț i a fost
imposibilitatea achiziționării de articole de îmbrăcăminte sau încălțăminte.
O frecvență destul de ridicată o au și dificultățile legate de achitarea facturilor
de cablu TV‐ probabil cel mai im portant mijloc de divertisment pentru
participanții la acest studiu.

150 Aceste dificultăți sunt completate de hrana insuficientă și ne adaptată
la recomandările nutriționiștilor , având în vedere că majoritat ea
respondenților suferă de diferite afecțiuni. Cantitățile de hra nă sunt invers
proporționale cu numărul membrilor de familie. Deși există inte res pentru a
produce alimentele de bază în gospodărie constatăm că producția e s t e
insuficientă. Majoritatea respond enților cumpără produse asemăn ătoare cu
cele produse în propria gospodărie. Nevoile încadrate în această parte a studiului drept primare s au
biologice sunt în primul rând alimentele și sănătatea. Celelalt e mențiuni au
fost indicate în proporții mai mici decât acestea. Precizăm că minimul de
alimentație reprezintă prima nevoie a individului uman. Gravita tea
problemelor de viață este demons trată și de relația dintre pond erea
cheltuielilor și situațiile critice. De multe ori, respondenții trebuie să aleagă
între alimente, medicamente și fa cturile la energia electrică ș i cablul TV. Adică
subzistența și socializarea care probabil se realizează prin em isiunile TV.
Rezultă câteva direcții de acțiu ne pentru atenuarea celor semn alate în
acest capitol și care ar trebui să favorizeze trecerea dinspre dimensiunea
primară a existenței spre ce le emoțională și socială:
1. dezvoltarea serviciilor de asistență pentru persoanele care își
epuizează o mare parte a veniturilor pentru cumpărarea medicamentelor, cel puțin prin compensarea unor medicamente
destinate tratării afecțiun ilor acestor persoane;
2. o atenție sporită acordată familiilor numeroase, în special a c elor cu
mulți copii. Această direcție nu trebuie să fie dependentă de a jutoarele
financiare, ci de sprijin în educația copiilor prin organizarea de servicii
gratuite de after‐school, manuale și rechizite gratuite. Rezult atele
studiului au ilustrat că nivelul de educație este mai scăzut în rândul
persoanelor ce provin din famili i numeroase. Primul obstacol în
integrarea socială a tinerilor p roveniți din aceste familii va fi gradul
scăzut de școlarizare și, probabil, incapacitatea prestării une i munci
calificate;
3. analiza condițiilor de viață pentru persoanele ce primesc ajuto are
financiare și care provin din familii cu venituri reduse sau cu o rată a
ocupării scăzută întrucât există riscul ca persoane cu grad de handicap
grav sau accentuat să fie admise la locuire doar pentru venitur ile pe
care le generează. Acest risc ex istă în cazul celor care nu deț in o
locuință și trăiesc alături de u n număr de persoane mai ridicat decât
numărul membrilor de familie.

151 CAPITOLUL VI
NEVOI SOCIALE ȘI EMOȚIONALE

Reducerea asistenței sociale doar la prestațiile sociale transf ormă
acest sistem într‐o instituție de distribuție a ajutoarelor soc iale, fără efecte în
plan social. Condițiile economice dificile nu permit asigurarea nevoilor
asistaților sociali în totalitat e. Astfel, pentru creșterea imp actului social al
serviciilor de asistență socială este nevoie de a se completa p restațiile sociale
cu servicii sociale complexe care să sprijine dezvoltarea psiho logică și
abilitățile sociale ale beneficiarilor.
Lipsa asistenței de natură psihologică are consecințe negative asupra
celor lipsiți de resurse materia le, capacitate fizică de adapta re la mediul social
și oportunități de integrare soc ială. Căutarea unui sprijin mor al și psihologic
se finalizează prin adoptarea unei atitudini de respingere a no ului, izolare și
relaționare cu persoane ce provin din grupuri marginale ce au a celeași
probleme. Menținerea pentru lungi perioade de timp în acest med iu a celor
care trec prin situații de viață dramatice îi transformă în age nți sociali ai
pesimismului și vor influența pe cei din apropiere în respinger ea sistemului
social considerat incapabil să le asigure cele necesare. Izolar ea individuală și
refuzul multiplicării experiențe lor personale vor avea drept co nsecință
accentuarea stării de nemulțumire , se vor accentua complexele d e inferioritate
și sentimentul de nedreptate. Nu trebuie ignorat faptul că cei care locuiesc
împreună cu familiile pot influența negativ evoluția generațiil or tinere prin
blocarea proceselor psihologice naturale ce permit maturizarea celor tineri.
Inhibarea maturizării psihologice va afecta capacitatea de învă țare și adaptare la
cerințe. Din această perspectivă putem considera că un grup soc ial marginalizat
își va extinde influența asupra celor din jur sau generațiilor tinere.
Procesele psihologice se îmbun ătățesc prin multiplicarea
experiențelor de viață precum sp ortul, călătoriile, lectura, in teracțiunea
frecventă cu alte pesoane.6 Considerăm că asistența socială completă
presupune și astfel de eforturi. În cazul participanților la ac est studiu
contextele de viață se complică datorită afecțiunilor medicale. A c e s t e a
presupun un efort suplimentar pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și
integrare socială.
                                                            
6Newman, Barbara M.; Newman Philip R., Development through life. A Psyhological
Aproach, Wadsworth, Cengage Learning, 2009, p. 6

152 19. Cât de frecvent interacționați cu….
1.Foarte
des 2. Des 3. Rar 4. Foarte
rar 5. Deloc NR Total
1. Părinții 33,8 7,9 4,4 2,2 40,9 10,8 100,0
2. Copiii 55,3 13,6 9,0 2,7 12,5 6,9 100,0
3. Frații/surorile 24,3 24,8 20,4 6,5 17,2 6,8 100,0 4. Prieteni 33,2 34,1 20,2 3,8 5,2 3,5 100,0
5. Vecini 38,2 40,3 13,6 3,5 1,6 2,8 100,0
6. Rude 22,9 29,4 34,1 6,3 3,0 4,3 100,0

 

Din analiza datelor prezentate în tabelul anterior observăm că în cazul
relațiilor de rudenie există o p referință pe verticală, adică p ărinți copii, în
prima direcție, iar în a doua direcție pe filiera antecedentă, adică spre părinți.
S u n t m a i p u ț i n e v i d e n t e r e l a ț i i l e d e r u d e n i e d e p e a c e l a ș i n i v e l, precum
surorile și frații, ori cu persoane mai îndepărtate de familia nucleară, precum
rudele.

153 În schimb procentele relațiilor cu vecinii au procente mai rid icate,
d e p ă ș i n d u ‐ l e c h i a r p e a l e p ă r i n ț ilor, ceea ce denotă că majorit atea
respondenților se limitează la re lații cu cei apropiați geograf ic.
Despre procente ridicate vorbim și în cazul relațiilor de prie tenie, care
se leagă pe baza unor sentimente reciproce de simpatie. 20. Ați participat la vreun eveniment public în ultimul timp?
1. Da (se trece la întrebarea „21”) 2. Nu (se trece la î ntrebarea „22”)
0. NS

20. Ați participat la vreun eveniment în ultimul timp? Procente
Da 21,3
Nu 77,7
NR 1,0
Total 100,0

Majoritatea respondenților nu au participat la nici un evenimen t
public în ultimul timp. Aceste preferințe și structura răspunsu rilor la
întrebarea anterioară relevă apa rtenența la comunități restrâns e, de
vecinătate, a celor mai mulți dintre respondenți. Această struc tură a
răspunsurilor poate rezulta din tendința de izolare față de lum ea
înconjurătoare și de impli care în viața socială.

154 21. Dacă da, la ce tip de evenimente ați participat?
1. …………………………………………. 2. …………………………………………. 3. …………………………………………. 89. Nu este cazul (dacă s‐a răspuns „Nu” la întrebarea 20)
21. La ce eveniment ați participat? Procente
Evenimente de familie (nunți, botezuri,
înmormântări) 59.8
Zilele orașului 27,6
Întâlniri de socializare 5,7
Reuniuni religioase 4,6 Altele 1,1
NR 1,2
Total 100,0

 
 
Din punct de vedere al activităților sociale constatăm că cele m a i
frecvente evenimente la care participă respondenții sunt cele d e familie, unde
participarea este condiționată d e gradul de rudenie și nu de vo ința de
implicare personală. Acțiunea este bazată pe valori religios‐tr adiționale și mai
puțin pe valori sociale: nun ți, botezuri, înmormântări.

155 Celelalte tipuri de manifestări și activități cu rol de integr are socială
sunt mai puțin menționate. În afara evenimentelor de familie ce l mai
frecventat eveniment se referă la zilele orașului. Situația pe localități a celor
care au participat la „Zilele orașului” este următoarea:

Participarea la zilele orașului Procente
Calafat 50,0
Filiași 20,8
Băilești 16,7
Segarcea 8,3
Dăbuleni 4,2 Bechet 0,0
Total 100,0
 

În funcție de orașele cuprinse în studiu constatăm că cei mai numeroși
participanți la alte evenimente decât cele de familie, precum s ărbătorirea
zilelor orașului, provin din Calafat (50,0%), urmați de cei din Filiași (20,8%) și
Băilești (16,7%).

156 22. Simțiți nevoia să participa ți la diverse evenimente, altele decât de
familie?
1. Da (se trece la întrebarea „23”) 2. Nu (se trece la întrebarea „24”) 0. NR
22. Dorința de participare la diverse evenimente Procente
Da 54,5
Nu 45,2
NR 0,3
Total 100,0
 

Compararea răspunsurilor la „întrebarea 21”, unde participarea de
p â n ă a c u m l a d i v e r s e e v e n i m e n t e e s t e f o a r t e r e d u s ă c u c e l e c o l e ctate la
această întrebare evidențiază că există nevoia de a participa l a diverse
evenimente. Considerăm că participarea scăzută la evenimente pu blice se
datorează lipsei acestora sau pe rioadelor lungi de timp dintre acestea.
Menționăm că „Zilele orașulu i” are o frecvență anuală.

157 Profilul celor care au menționat dorința de a participa la div erse
evenimente este următorul:
Profilul general al celor care ar dori să participe la
diverse evenimente sociale Procente
Sex Feminin 57,0
Vârsta 51‐60 ani 24,5
61‐70 ani 19,0
41‐50 ani 15,5
Educație Liceu 33,5
Gimnaziu 19,5 Ș c o a l ă
profesională/ucenici 16,5
Categoria de venituri Pensie de in
validitate 40,0
Fără venit 23,0
Pensie pentru limită de
vârstă 15,0
Grad de handicap Accentuat 32,5
G r a v 21,5
Beneficiari de plăți
DGASPC Da 66,0
Număr membri de
familie Trei 25,0
Șase și peste 21,5
Doi 18,0
Dotări locuințe TVcolor 94,0 Mașină de spălat 36,5
Autoturism 34,0
Telefon mobil 29,5 Producție proprie de
alimente Da 65,0
Interacțiune cu
părinții Foarte des 38,5
Interacțiune cu copiii Foarte des 52,0
Interacțiune cu
frați/surori Des 30,5
Interacțiune cu
prietenii Des 45,0
Interacțiune cu vecinii Des 52,5
Interacțiune cu rudele Rar 37,0
Participarea la
evenimente publice Nu 68,5
Localitate Calafat 25,5
Băilești 22,5 Segarcea 21,0

158 Datele cuprinse în tabelul urmă tor oferă câteva informații cu privire la
persoanele care manifestă tendin ța de implicare în activități p ublice,
evenimente. Propensiunea către participare la alte evenimente d ecât cele
familiale este influențată în ge neral de vârstă, condițiile de trai, intensitatea
relațiilor de familie, vecinătate și prietenie, categoria de ve nituri, educație.
P a r t i c i p a n ț i i p r o b a b i l i l a u n e v e n i m e n t s o c i a l p u b l i c s u n t c e l m a i
probabil femei, cu vârste de peste 41 ani, cel mai probabil din intervalul 51‐60
ani, absolvente de liceu, beneficiare de pensie de invaliditate , cu grad de
handicap accentuat, provenită din familii cu trei persoane sau foarte
numeroase (șase persoane sau mai multe), care provin din gospod ării cu un
minim de confort asigurat, pro‐a ctive, abilitate demonstrată pr in producția de
alimente în propria gospodărie, ceea ce denotă faptul că nu se resemnează în
fața dificultăților de viață, ca re se află în interacțiune inte nsă cu părinții și
copiii, interacțiune mai slabă cu frații/surorile, vecinii și p rietenii și care au
relații slabe cu celelalte rude, care nu au participat la astfe l de evenimente
publice în ultimul timp și locuiesc cel mai probabil în Calafat , Băilești sau
Segarcea.
Menționăm că eficiența unor activități de socializare este dep endentă
și de voința de implicare a beneficiarilor. Cauzele care predet ermină
participarea la astfel de evenimente va fi analizată în paginil e următoare.
Tabelul de mai sus oferă un prim set de informații relevante: p ersoanele cu un
minim de confort în gospodărie, active, în ciuda afecțiunilor m edicale, care au
relații de familie pe verticală cu generațiile anterioare și ur mătoare (părinți și
copii), ce slăbesc pe măsura înd epărtării de propriul grup fami lial (relații
intense cu frații/ surorile, dar nu la fel de intense ca cele c u părinții și copiii și
slabe cu rudele), care nu sunt dependente puternic de relațiile de vecinătate și
prietenie manifestă înclinația spre implicare în activități de socializare.
Optimismul probabil ce caracterizează aceste persoane se datore ază și
faptului că primesc deja un ajutor din partea societății prin p lățile primite de
la DGASPC, ceea ce creează deschid erea beneficiarilor și către alte tipuri de
activități și servicii destinate lor.
Implicarea celor reticenți și p esimiști în astfel de activităț i presupune
o activitate mai laborioasă de convingere. Acești oameni respin g astfel de
activități din necunoașterea importanței și rolului acestora sa u datorită lipsei
unui confort material suficient. Pentru analiză prezentăm în og lindă
principalele caracteristici ale celor care nu simt nevoia să pa rticipe la astfel de
manifestări:

159 Profilul general al celor care ar dori să participe la
diverse evenimente sociale Procente
Sex Feminin 64,5
Vârsta 71 ani și peste 24,7
61‐70 ani 18,7 Educație Gimnaziu 28,9
Liceu 25,9
Categoria de venituri Pensie pentru
invaliditate 39,4
Pensie pentru limita de
vârstă 27,3
Grad de handicap Accentuat 28,3
Grav 25,3
Beneficiari de plăți
DGASPC Da 68,1
Număr membri de
familie Trei 22,9
Patru 20,5
Dotări locuințe TV color 92,3
M a ș i n ă d e s p ă l a t
automantă 41,6
Telefon mobil 27,1
Aragaz 33,1
Producție proprie de
alimente Da 72,9
Interacțiune cu
părinții Deloc 48,2
Interacțiune cu copiii Foarte des 59,6
Interacțiune cu
frați/surori Foarte des 30,7
Interacțiune cu
prietenii Foarte des 47,6
Interacțiune cu vecinii Foarte des 53,6
Interacțiune cu rudele Foarte des 34,3
Participarea la
evenimente publice Nu 89,2
Localitate Băilești 25,3
Dăbuleni 21,1 Filiași 17,5
Segarcea 15,7
Calafat 15,1
Bechet 5,4

Prin comparația celor două profiluri constatăm că cele mai mar i
diferențe există în ceea ce privește legăturile de familie, vec inătate și prietenie.
Cei care sunt reticenți activităților de socializare nu au rela ții cu părinții, sunt

160 de vârste înaintate, cu un nivel de școlarizare scăzut (gimnazi u‐ 28,9%) din
familii cu trei sau patru persoane.
Aceste persoane au un cerc de persoane apropiate cu care
interacționează frecvent, precum frați, rude sau prieteni. Aces te relații,
menționate ca fiind intense, înlocuiesc nevoile de socializare. D o t ă r i l e
gospodăriilor sunt asemănătoare c u cele ale celor care ar dori să participe.
O altă explicație a diferențelor constatate o regăsim în ceea ce privește
l o c a l i t a t e a , c e e a c e s u g e r e a z ă u n a n u m i t s p e c i f i c l o c a l s a u c o m unitar. Se
constată că în ceea ce privește optimiștii Municipiul Calafat s e află pe locul
întâi, iar în ceea ce privește pesimiștii acesta a trecut pe pe nultima poziție.
Municipiul Băilești a fost pe locul doi ca pondere a celor ce s ‐ar implica în
activități sociale, în timp ce persoanele care resping astfel d e inițiative duc
orașul pe locul întâi.
Două orașe mici au evoluții inverse: în Dăbuleni predomină reti cenții,
în timp ce la Segarcea dorința de implicare este mai mare. Deși structura
respondenților este aproximativ a ceeași constatăm că din punct de vedere al
opțiunilor există diferențe evidente. Rezultă că dezvoltarea se rviciilor de
asistență socială presupune abordări diferențiate în funcție de specificul
comunitar.
E s t e e s e n ț i a l p e n t r u r e u ș i t a u n u i a s t f e l d e d e m e r s c a a c ț i u n i l e s ă
debuteze acolo unde există cea mai mare deschidere. Odată atins un prag
minim al reușitei ne putem aștepta la dorința de imitație, odat ă ce rezultatele
pozitive devin vizibile. Aici se explică și necesitatea dezvolt ării serviciilor de
promovare a acțiunilor instituți onale și rezultatelor acestora.

23. La ce tip de evenimente ați dori sa participa ți?
1. Întâlniri de socializare cu persoane de vârsta mea 2. Întâlniri de socializare cu persoane cu handicap 3. Întâlniri de socializare cu persoane care au aceleași afecț iuni ca mine
4. Întâlniri de socializare cu orice persoane 5. Altceva (ce?)……………………………………….
6. Altceva (ce?)……………………………………….
89. Nu este cazul (dacă s‐a răspuns „Nu” la întrebarea 18) 99. Nu pot menționa nici un tip 0 . N S

161 23. Tip de evenimente dorite Procente
Întâlniri cu persoane de vârsta mea 39,6
Întâlniri de socializare cu orice persoane 32,9
Întâlniri de socializare c u persoane cu handicap 14,7
Întâlniri cu persoane cu aceleași afecțiuni ca și mine 12,8
Total 100,0

Organizarea unor evenimente destinate satisfacerii nevoilor
e m o ț i o n a l e ș i d e s o c i a l i z a r e a l e b e n e f i c i a r i l o r d e a s i s t e n ț ă s o cială sunt
c o n d i ț i o n a t e d e m o d u l î n c a r e v o r f i s t r u c t u r a t e î n f u n c ț i e d e ordinea
reperelor prezentate în tabelul de mai sus. Astfel, primul crit eriu de selecție ar
fi segmentul de vârstă căruia i se adresează evenimentul.
Al doilea criteriu este datorat opțiunilor celor care nu restr âng modul
de relaționare doar la propriile persoane și afecțiuni. Un alt procent de 14,7%
preferă întâlniri cu persoane cu handicap în diverse grade, iar 12,7% doresc
întâlniri cu persoane care au aceleași afecțiuni.
Aceste opțiuni pot sta la baza diversificării activităților de socializare
și sprijin a beneficiarilor de a sistență socială. Din tabelul d e mai sus se
d e s p r i n d c e l p u ț i n d o u ă d e m e r s u r i s p e c i a l i z a t e c e p o t a t r a g e i m plicarea
beneficiarilor: întâlniri între persoane ce se află pe același segment și întâlniri
între persoane cu af ecțiuni similare.

162 <20
ani 21‐
30
ani31‐
40
ani41‐
50
ani51‐
60
ani61‐
70
ani71
ani si
peste Total
Întâlniri de socializare cu
persoane de vârsta mea 3,6 13,9 14,6 15,3 22,6 21,2 8,8 100,0
Întâlniri de socializare cu
persoane cu handicap 2,0 15,7 17,6 11,8 23,5 25,5 3,9 100,0
Întâlniri de socializare cu
persoane cu aceleași afecțiuni
ca mine 4,5 4,5 25,0 15,9 22,7 22,7 4,7 100,0
Întâlniri de socializare cu
orice persoane 3,4 14,7 21,6 18,1 19,8 18,1 4,3 100,0

În funcție de vârstă se constată că grupele de vârstă cuprinse între 51‐
70 ani preferă întâlniri cu persoane de aceeași vârstă, persoan e cu handicap
sau cu aceleași afecțiuni.
Cei din grupa de vârstă 31‐40 de ani preferă predominant întâl niri de
socializare cu persoane care au aceleași afecțiuni. Aceeași gru pă de vârstă
dorește întâlniri de socia lizare cu orice persoane.

35. Educație
Fără
studiiPatru
claseGimnaziu Scoala
primaraScoala
uceniciLiceu Postliceala Studii
superioare Total
Întâlniri de
socializare cu
persoane de
vârsta mea 10,3 0,7 22,8 8,1 15,4 30,9 4,4 7,4 100,0
Întâlniri de
socializare cu
persoane cu
aceleași
afecțiuni ca
mine 3,7 0,0 22,2 3,7 25,9 37,0 3,7 3,8 100,0
Întâlniri de
socializare cu
orice
persoane 4,3 1,1 19,1 11,7 14,9 39,4 4,3 5,3 100,0

Cele mai frecvente preferin țe pentru întâlniri cu persoane de aceeași
vârstă descoperim la absolven ții de gimnaziu și liceu.
Întâlniri de socializare cu persoane ce suferă de aceleași afe cțiuni sunt
preferate de absolven ți de școală profesională/ucenici și liceu.

163 Întâlnirile de socializare cu orice persoane sunt preferate de
absolven ții de liceu.
M e n ționăm că procentele cumulate în func ție de acest criteriu la
opțiunea „Întâlniri de socializare cu persoane cu handicap” lipseș te datorită
numărului mic de op țiuni, acestea fiind irelevante.

GravAccentuat Mediu Ușor Total
Întâlniri de socializare cu persoane
de vârsta mea 32,7 43,6 17,8 5,9 100,0
Întâlniri de socializare cu persoane
cu handicap 31,8 52,3 13,6 2,3 100,0
Întâlniri de socializare cu persoane
cu aceleași afecțiuni ca mine 35,3 52,9 5,9 5,9 100,0
Întâlniri de socializare cu orice
persoane 30,9 45,6 13,2 10,3 100,0

Structura grupurilor de lucru trebuie să urmeze această struct ură, în
funcție degradul de handicap al grupu lui de beneficiari. Astfel, ce cu grad
accentuat trebuie să fie preponderen ți în toate grupurile.

Segarcea Calafat Băilești Bechet Dăbuleni Filiași Total
Întâlniri de
socializare
cu
persoane
de
vârsta mea 24,1 25,5 21,2 2,9 12,4 13,9 100,0
Întâlniri de
socializare
cu
persoane
cu
handicap 25,0 25,0 13,9 0,0 25,0 11,1 100,0
Întâlniri de
socializare
cu
persoane
cu
aceleași
afecțiuni
ca mine 11,4 27,3 22,7 6,8 13,6 18,2 100,0
Întâlniri de
socializare
cu
orice
persoane 21,1 23,7 17,5 3,5 15,8 18,4 100,0

164
În func ție de localitatea de domiciliu a responden ților obținem
următoarea structură a preferin țelor: pentru prima op țiune, referitoare la
întâlniri în func ție de grupa de vârstă, au optat predominant responden ții din
Calafat (25,5%), Segarcea ( 24,1%) și Băilești (21,2%).
În cazul celui de‐al doilea ite m, socializare cu persoanele cu handicap,
opțiunile predominante provin în propor ții egale (25,0%) de la beneficiarii din
Segarcea, Calafat și Dăbuleni.
Preferin ța pentru socializarea cu persoanele cu afec țiuni similare a fost
exprimată în propor ție de 27,3% de participan ții din Calafat, urma ți, în
proporție de 22,7%, de responden ții din Băilești.
Socializarea cu orice perso ane este specifică responden ților din Calafat
(23,7%) și a celor din Segarcea (21,1%). 24. Obișnuiți să mergeți la slujbele de duminic ă?
1. Da 2. Nu 0. NR

24. Participarea la slujbele religioase Procente
Da 31,1
Nu 68,4
NR 0,5
Total 100,0

165 Răspunsurile la această întrebare eviden țiază participarea redusă la
u n u l din tre ce le ma i impo rta n te eve n ime n te ce f av o rize a ză so cia lizarea și
interacțiunea cu alte persoane. Informa țiile colectate prin prelucrarea
răspunsurilor la „întrebarea 19” relevă existen ța unor raporturi destul de
intense cu membrii familiei și cu vecinii sau prietenii. Însă s pecificul acestor
microcomunită ți presupune o restrângere în jurul gospodăriei și rela țiilor cu
persoane probabil apropiate spa țial și neparticiparea la activită ți ce presupun
participarea unui număr ma i ridicat de persoane.
Mai mult, pentru satisfacerea nevoilor emo ționale, religia ar putea juca
un rol important, datorită răspunsurilor la întrebări ce afecte ază pe fiecare
dintre aceste persoane. 25. Atunci când aveți o problem ă vă adresați…
1 . P ă r i n ților
2 . S o țului/soției
3 . F r a ților/surorilor
4 . P r e o t u l u i 5. Unei persoane de specialitate 6. Altcuiva (cui?)……………… 7. Nu mă adresez nimănui
8. Nu am încredere în nimeni
0 . N R

Procente
Soțului/soției 44,7
Părinților 20,2
Nu mă adresez nimănui 8,4
Frați/surori 4,6
Unei persoane despecialitate 4,6
Preotului 3,3
Altcuiva 12,3 NR 1,9
Total 100,0

166 4.6 4.63.312.3
1.98.420.244.7
Sotului/sotiei
Nimanui
Frati/surori
Pers. de specialitate
Preotului
Altcuiva NR

Această întrebare reliefează atitudinea acestor persoane fa ță de
rezolvarea problemelor. Astfel, aproape jumătate (44,7%) dintre responden ți
au menționat soțul sau soția ca persoane cărora li se adresează. Doar 4,6% s‐ar
adresa unei persoane de speciali tate, iar un procent de 8,34% n u s‐ar adresa
nimănui.

167
Concluzii

Răspunsurile colectate la acest set de întrebări sunt utile în
caracterizarea grupului de resp ondenți. Cei mai mulți dintre re spondenți au
relații sociale reduse, limitate de membrii grupului familial p e linie ascendentă
sau descendentă. Alături de acest tip de relaționare descoperim persoane care
au relații intense cu vecinii sau prietenii. În ceea ce priveșt e vecinătatea
considerăm că aceste relații au la bază apropierea spațială, în timp ce relațiile
de prietenie se datorează preferințelor subiective. Pe ultimele l o c u r i s e
plasează relațiiile de rudenie cu frații/surorile și cu rudele. Din acest punct de
vedere apreciem că grupul familial preponderent este redus la r elațiile
părinți‐respondenți‐copii, astfel că în grupul familial nu are importanță prea
mare modul de relaționare a respondenților. A doua categorie de respondenți, care cuprinde numeroase perso ane
v â r s t n i c e , a r e o r e l a ț i o n a r e i n t e n s ă c u v e c i n i i ș i c u p r i e t e n i i și mai puțin
consistentă cu părinții. Menționă m că relațiile de vecinătate s unt determinate
spațial și au consistență doar î n condițiile apropierii teritor iale. Această
caracteristică poate fi o dovadă a preferințelor către interacț iunea cu persoane
a f l a t e î n a p r o p i e r e . Î n s ă , a ș a c u m a m m e n ț i o n a t î n i n t r o d u c e r e a a c e s t u i
capitol, un rol important în dez voltarea personală îl are inter acțiunea cu
persoane noi și asumarea de activități noi. Rutina zilnică are efecte inhibitoare
ale proceselor emoționale sau intelectuale. Prezența în spațiul social a ac estor persoane este redusă, maj oritatea
neparticipând la evenimente publ ice, iar ponderea cea mai ridic ată a
evenimentelor la care au participat sunt legate de viața de fam ilie și tradițiile
specifice: nunți, botezuri, înmo rmântări. Evenimente eminamente sociale, la
care membrii lotului de respondenți au participat, sunt cele de stinate
celebrării orașului, numite generic în mai toate cazurile „Zile le orașului”.
Frecvența anuală a acestor eveni mente sugerează o retragere apr oape totală
din viața socială a respondenților. Se naște astfel nevoia de a descoperi
posibilități și locuri în care a stfel de acțiuni să corespundă aștepărilor
beneficiarilor și care să‐i spri jine în dezvoltarea armonioasă a propriei
personalități. Totuși aproape jumătate dintre respondenți nu ar dori să parti cipe la
evenimente sociale, preferând actualul context de viață. Acești a provin din

168 rândul celor care au relații puternice cu vecinii și prietenii. Probabil că în
aceste cazuri vorbim de micro‐com unități care predetermină comp ortamentul
membrilor în sensul respingerii lumii exterioare și împărtășiri i de noi
experiențe, probabil grupuri mar g i n a l e b a z a t e p e s i s t e m e d e v a l ori
subculturale. Dorința de participare este influențată de două perspective: p rima
d i n t r e e l e s e r e f e r ă l a g r u p u l f o r m a t d i n p e r s o a n e c e d o r e s c î n tâlnire cu
persoane din aceeași grupă de vârstă sau din persoane ce au ace leași afecțiuni
sau handicap, iar a doua grupă este formată din cei care nu au nici o preferință
cu privire la persoanele ce vor participa. Cei care doresc participarea la astfel de evenimente provin di n rândul
celor care nu au relații puterni ce de vecinătate și prietenie. Deficitul de
socializare rămâne necompensat ș i a s t f e l a c e s t e p e r s o a n e p o t d e veni
principalii actori ai unui astfel de demers. Trebuie ținut cont , de asemenea, de
gradul de religiozitate scăzut al acestora, dovedit prin nepart iciparea la
s l u j b e l e d u m i n i c a l e . A c e a s t ă o p ț i u n e p o a t e f i i n t r e p r e t a t ă d i n două
perspective posibile: prima se referă la pierderea speranței și , implicit, a
încrederii că se va schimba ceva în bine, iar a doua perspectiv ă se referă la
suficiența grupului de prieteni și vecinătate. Acest lucru este susținut și de
ponderea ridicată a celor care a pelează doar la membrii familie i pentru
rezolvarea problemelor.

169 CAPITOLUL VIII
SISTEMUL DE ASISTEN ȚĂ SOCIALĂ

Sistemul național de asistență socială este instrumentul prin care se
implementează politicile guverna mentale de protecție socială și se asigură
susținerea necesară persoanelor care se află într‐o perioadă di ficilă de viață.
De asemenea, prin acest sistem se asigură sprijin pentru cei ca re sunt afectați
de boli cronice sau au dife rite grade de handicap.
Aceste obiective sunt îndeplinite prin prestații sociale ce pr evăd o
gamă de ajutoare menite să susțină material o serie dintre nevo ile
beneficiarilor și servicii sociale ce au ca menire reintegrarea s o c i a l ă ș i
satisfacerea unor nevoi circumscri se nevoilor emoționale și soc iale.
Principalele dificultăți ale sistemului provin din dificultăți le de
evaluare a rezultatelor obținute. De multe ori aceasta poate fi redusă la nivel
cantitativ, adică din punct de vedere al persoanelor asistate, fără a se putea
obține o precizie suficientă în măsurarea atingerii obiectivelo r . D i n a c e s t
punct de vedere managementul soc ial devine dificil datorită lip sei unor
indicatori preciși precum „raportul dintre investiții și rezult ate”.7 În capitolul
destinat analizei statistice am oferit o comparație a fenomenel or sociale între
România și UE între anii 2007‐2011. Valorile europene ale durat ei de viață și
vârstei probabile de apariție a primei îmbolnăviri cu o boală c ronică devin
obiective pentru performanțele sistemului. Însă, evaluarea inve stițiilor și
perioadei de timp necesare ating erii acestor valori devine utop ică. Factorii
care determină dinamica fenomenelor sociale sunt complecși și c aracterizați
de multe interdependențe. Astfel, se poate trasa calea de urmat , însă nu se
poate oferi un plan de lucru pre tabil monitoriză rii periodice.
Schimbarea sistemului public de asistență socială este dificil ă.
Structura instituțională este rezultatul proiecției guvernament ale, adică de sus
în jos, pe baze ideologice și în conexiune cu numeroși factori, și nu pe baza
nevoilor care presupun planificarea bugetului și activităților plecând de la
nevoi și mergând până la alegerea strategiei. În consecință, al ternativa oferită
de societatea civilă, neconstrânsă de bugetul de stat și care e xprimă acțiunea
p l e c a t ă d e l a n e v o i s p r e s t r a t e g i e p o a t e c o n s t i t u i o a l t e r n a t i v ă utilă în
                                                            
7Ștefăroi, Petru, Teoria fericirii în asistența socială, Editura Lumen, Iași, 2009.

170 managementul social. Parteneriat ele de tip public‐privat în dom eniul
asistenței sociale poate constitui drumul cel mai sigur pentru asigurarea unui
număr cât mai mare de nevoi ale celor aflați în situații limită .
26. Care sunt prestațiile sociale de care ați beneficiat, și cât de mulțumit
sunteți de acestea?

1 .
Foarte
mulțumit2.
Mulțumit3.
Nemulțumit4.
Foarte
nemulțumit5. Nu am
beneficiat
de acest
serviciu99.
Nu pot
aprecia 0.
NR Total
1. Ajutor
pentru
încălzirea
locuinței 0,8 6,0 12,3 2,2 74,4 3,3 1,0 100,0
2. Produse
alimentare 3,3 28,1 21,3 3,0 40,1 3,3 0,9 100,0
3.
Medicamente
gratuite/
compensate 5,7 33,0 23,2 1,6 32,4 3,5 0,6 100,0
4. Produse
non‐
alimentare
(haine) 0 0,3 1,4 1,6 90,5 3,3 2,9 100,0
5. Ajutor
social 1,1 4,1 15,3 3,5 70,0 3,3 2,7 100,0
6. Transport
în comun
gratuit 1,4 10,4 2,7 2,7 73,8 6,5 2,5 100,0
7. Indemnizație
pentru
persoană cu
handicap 0,8 11,2 35,1 8,7 37,3 4,6 2,3 100,0
8. Scutire de
taxe și
impozite 1,9 6,5 4,6 1,1 76,3 6,0 3,6 100,0

171 0% 20% 40% 60% 80% 100%1. Ajutor pentru înc ălzirea
locuinței2. Produse alimentare3. Medicamente
gratuite/compensate4. Produse non‐alimentare
(haine)5. Ajutor social6. Transport în comun
gratuit7. Indemniza ție pentru
persoană cu handicap8. Scutire de taxe și impozite
1. Foarte mulțumit 2. Mulțumit 3. Nemulțumit 4. Foarte nemulțumit

Notă: În acest grafic nu au fost incluși cei care nu au benefic iat de serviciile respective,
nu pot aprecia sau nu au răspuns

Din acest tabel desprindem și principalele prestații sociale d e care
beneficiază respondenții la acest chestionar. Din totalul de re spondenți 40,1%
nu au fost ajutați cu produse alimentare, 32,4% nu au primit me dicamente
gratuite sau compensate, 37,3% nu au primit indemnizație pentru persoane cu
handicap.
Prestațiile sociale cele mai apreciate de participanții la aces t studiu au
fost produsele alimentare, față de care s‐au declarat mulțumiți 28,1% și
medicamentele gratuite sau compensate, față de care s‐au declar at mulțumiți
33,0%.

172 Cele mai mari nemulțumiri sunt legate de cuantumul indemnizație i
pentru persoană cu handicap, așa cum au precizat 35,1% dintre r espondenți.
Răspunsurile colectate la această întrebare confirmă opțiunile
e x p r i m a t e în p r i m a p a rt e a a c e s t u i s t u d i u , î n c a r e a l i m e n te l e ș i îngrijirea
sănătății epuizează o mare parte din veniturile respondenților, i a r
consecințele se regăsesc în situațiile critice precum incapacit atea temporară
de achitare a cheltuielilor cu e lectricitatea, cablul TV, de cu mpărare a hainelor
sau încălțămintei. Mai mult, ali mentația este redusă la minimul de subzistență
și nu la recomandările nutriționiștilor, iar efectele asupra să nătății indivizilor
pot fi grave. Gradul în care respondenții sunt satisfăcuți de p restațiile sociale
în acest context este foarte scăzut.

27. Care sunt serviciile sociale de care ați beneficiat și cât de mulțumit
sunteți de acestea?
1 .
Foarte
mulțumit2.
Mulțumit3.
Nemulțumit4. Foarte
nemulțumit5. Nu am
beneficiat
de acest
serviciu99.
Nu pot
aprecia 0.
NR
1. Asistență
și îngrijiri
medicale 12,3 56,9 16,9 2,2 9,3 2,2 0,3
2. Informare 0,0 10,4 6,5 2,7 64,6 10,9 4,9
3. Consiliere
socială 0,3 6,0 5,7 2,5 69,2 12,3 4,1
4. Consiliere
juridică 0,3 2,7 4,4 2,5 72,2 12,8 5,2
5.
Socializare/
petrecerea
timpului liber 2,7 9,8 7,9 1,6 60,9 11,7 5,2
6. Instruire
și pregătire profesională 0,5 5,2 3,3 1,1 71,7 11,7 6,5
7. Orientare/
calificare profesională 0,0 4,1 3,5 0,8 71,9 11,7 7,9
8. Ajutor
pentru nevoi
personale 1,6 10,6 13,4 2,5 58,6 9,5 3,8
9. Inserție/
reinserție
profesională 0,0 1,6 1,6 1,6 71,4 16,6 7,1

173

În raport cu prestațiile sociale constatăm că serviciile social e au o
pondere mult mai redusă. În opt din cele nouă tipuri de servici i sociale
enumerate ponderea celor care nu au beneficiat de acestea trece de 50,0%.
Din punct de vedere al satisfacției asistența și îngrijirile me dicale sunt
cele mai apreciate. S‐au declarat mulțumiți 56,9% dintre respon denți, iar
12,3% s‐au declarat foarte mulțumiți. Tot la acest item există și cel mai mare
număr de nemulțumiți (16,9%).
Deși procentele sunt mici, constatăm că există servicii sociale unde
opiniile sunt preponderent pozitive, iar la altele preponderent negative.

174
Foarte mulțumit+
Mulțumit Nemulțumit+Foarte
nemulțumit
1. Asistență și îngrijiri medicale 69,2 19,1
2. Informare 10,4 9,2
3. Consiliere socială 6,3 8,2 4. Consiliere juridică 3,0 6,9
5. Socializare/
petrecerea timpului liber 12,5 9,5
6. Instruire și pregătire
profesională 5,7 4,4
7. Orientare/ calificare
profesională 4,1 4,3
8. Ajutor pentru nevoi personale 12,2 15,9
9. Inserție/ reinserție
profesională 1,6 3,2

Diferențele dintre cele două categorii de opțiuni trasează și d irecțiile
d e d e z v o l t a t î n a c t i v i t a t e a d e a s i s t e n ț ă s o c i a l ă d e s t i n a t ă c a t e goriilor de
persoane aflate în evidența DGAS PC. Acest lucru se poate face î n doi pași:
primul se referă la extinderea unor servicii necesare, precum i nformarea,
consilierea socială, socializare a/petrecerea timpului liber, in struirea și
pregătirea profesională, orientarea și calificarea profesională . După ce
numărul beneficiarilor acestor s ervicii va crește semnificativ se va putea face o
evaluare semnificativă a calității acestora.
28. Care sunt serviciile de care ați dori să beneficia ți?
1 . Î n
foarte
mare
măsură 2. În
mare
măsură3. În
mică
măsură4. În
foarte
mică
măsură 5.
Deloc99.
Nu pot
aprecia 0.
NR Total
1. Centru de zi 37,9 16,6 7,6 3,3 30,0 3,5 1,1 100,0
2. Centru
rezidențial
permanent 14,7 6,0 10,4 4,9 54,8 4,1 5,1 100,0
3. Centru de
noapte 13,1 6,5 8,2 3,8 58,0 5,2 5,2 100,0
4. Posibilitatea
de a lucra într‐o
întreprindere
protejată 18,3 9,8 4,1 3,5 37,6 20,4 6,3 100,0
4. After school 7,9 3,5 1,9 1,9 32,2 33,0 19,6 100,0

175

Interesul pentru instituții care să deservească beneficiarii de servicii
de asistență socială este foarte scăzut. Singura instituție faț ă de care ar exista
d e s c h i d e r e s u n t c e n t r e l e d e z i c a r e s u n t c o n s i d e r a t e u t i l e î n f oarte mare
măsură de 37,9% dintre respondenți și 16,6% care îl consideră u til în mare
măsură. Față de centrele de zi există și o reticență destul de ridicată din partea
a 30,0% respondenți care au menționat că nu doresc „deloc” să b eneficieze de
astfel de instituții.
Pentru a obține o distribuție co munitară a preferințelor exprim ate la
această întrebare prezentăm opiniile predominante ale responden ților în
f u n c ț i e d e l o c a l i t ă ț i . A c e s t e a v o r f i p r e z e n t a t e î n t r ‐ o d u b l ă s tructură, din
perspectiva fiecărei instituții și preferințe în funcție de loc alitate. Acestea vor

176 fi analizate și din perspectiva opoziției sau dezinteresului fa ță de aceste
instituții ce oferă servic ii de asistență socială.

Centru
de zi Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași Total
În foarte
mare
măsură 18,7 22,3 17,3 5,0 18,7 18,0 100,0
În mare
măsură 18,0 21,3 26,2 3,3 11,5 19,7 100,0
În mică
măsură 17,9 14,3 39,3 0,0 17,8 10,7 100,0
În foarte
mică
măsură 16,7 8,3 41,7 0,0 25,0 8,3 100,0
Deloc 15,4 20,9 27,3 4,5 16,4 15,5 100,0

Centru de zi Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași Total
Acceptare
(În f. mare
măsură+mare
măsură) 36,70 43,6 43,5 8,3 30,2 37,7 200,0
Indiferen ță sau
refuz
(în mică măsură+f.
mică măsură+deloc)50,0 43,5 108,3 4,5 59,2 34,5 300,0
*Notă: aceste totaluri reprezintă o concentrare a răspunsurilor din tabelul anterior.
Astfel, procentele de total reprezintă cumularea totalurilor de pe fiecare rând, iar
totalurile depășesc 100,0%.

177

Explicație
Modul în care s‐au cumulat răspunsurile la aceste întrebări sun t
determinate de nevoia de a obțin e o perspectivă clară a modului în care o
instituție ar fi bine promovată de populație, în special din pu nctul de vedere al
celor care formează grupul țintă. Din acest punct de vedere au fost cumulate
doar cei care doresc în mare măsură aceste instituții în mare ș i foarte mare
măsură. Mult mai puțin semnificativ este răspunsul celor care d oresc astfel de
instituții în mică sau foarte mică măsură. Considerăm că aceast ă categorie a
grupului țintă este formată din persoane nehotărâte sau care de țin puține
informații despre aceste instituții. Astfel, pentru obținerea u nor informații
relevante și sigure am considerat semnificative răspunsurile ce lor care și‐au
exprimat în mod clar și ferm opțiunile în ceea ce privește înfi ințarea unei
astfel de instituții în propria localitate.

178 Prin cumularea procentelor în funcție de preferințe constatăm c a sunt
doar două localități în care acceptarea în mare și foarte mare măsură este mai
mare decât opoziția sau dezinteresul: Calafat, unde diferența î ntre cele două
categorii de beneficiari este de 0,1% și Filiași unde diferențe le sunt de 3,2% în
favoarea celor care pref eră aceste instuții.
Prin această analiză ne raportăm la intensitatea opțiunilor exp rimate
față de înființarea centrelor de zi. Rezulatele permit și o com parație între
localitățile din eșantion și rap ortarea la fiecare dintre acest ea. Astfel, deducem
că localitățile unde acestea pot avea cel mai mare succes sunt Calafat și Filiași.
În continuare prezentăm și situaț ia defalcată pe fiecare locali tate în
parte, unde distribuția răspunsu rilor denotă dorința unor astfe l de servicii în
propriile localități, realizându ‐ s e o d i f e r e n ț i e r e a i n t e n s i t ă ț ilor în fiecare
localitate. Referința în acest caz este internă și nu permite c ompararea
procentelor între localități, ci doar gradul în care un centru de zi este dorit
într‐o localitat e sau în alta.

Centru de zi Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași
În foarte mare măsură 38,2 40,8 27,6 46,7 41,3 43,1
În mare măsură 16,2 17,1 18,4 13,3 11,1 20,7
În mică măsură 7,4 5,3 12,6 0,0 7,9 5,2
În foarte mică măsură 2,9 1,3 5,7 0,0 4,8 1,7
Deloc 25,0 30,3 34,5 33,3 28,6 29,3
Total 89,7 94,8 98,8 93,3 93,7 100,0
Notă: Nu au fost inserate non‐răspunsurile
Constatăm că din punct de vedere al nevoilor locale procentele
obținute în cinci din cele șase localități relevă faptul că per soanele intervievate
înțeleg importanța dezvoltării acestor servicii și doresc în ce a mai mare
măsură înființarea unor astfel de centre în fiecare localitate.
Încercând să recomandăm o prioritizare a investițiilor nu ignor ăm
dorința beneficiarilor de a exista astfel de centre în propriil e localități. Prin
comparația intercomunitară, real izată în tabelele anterioare, a m căutat să
obținem ordinea logică de înfiin țarea unor astfel de instituții .
Singura localitate unde există reticență față de centrele de zi e s t e
Municipiul Băilești, acolo unde există deja astfel de centre ad ministrate de

179 DGASPC sau de organizații ale societății civile sprijinite de P rimăria Băilești.
Având în vedere existența unor astfel de instituții se explică reticența față de
construirea unor noi edificii de acest fel. Respondenții semnal ează prin
răspunsurile oferite suficiența unor astfel de stabilimente.
În cazul acestui studiu realizăm doar o prioritizare a nevoilor și nu o
excludere a unor comunități de la astfel de investiții. Astfel, recomandabile
pentru construcția unor astfel de centre în prima fază a planul ui de dezvoltare
a serviciilor de asistență socială sunt localitățile Filiași (c u cea mai mare
diferență între gradele de acceptare/respingere) și Calafat (a doua localitate
cu o diferență pozitivă dintre acceptare și respingere).
Ulterior debutului unor astfel de investiții este de așteptat c a opțiunile
pozitive ale beneficiarilor să s e modifice și să capete valori de acceptare mult
mai mari în cazul unei promovări eficiente a calității servicii lor oferite și
satisfacerii unei game cât mai diverse de nevoi ale beneficiari lor. Mai mult,
dezvoltarea serviciilor destinate îndeplinirii unor obiective s pecifice celei de‐a
doua dimensiuni a naturii umane (sociale și emoționale) va cont ribui într‐o
măsură semnificativă la su ccesul acestor centre.
Prin corelare cu celelalte opțiuni ale respondenților aceste ce ntre ar
trebui să ofere servicii integrate pentru beneficiari. În primu l rând este
recomandabil să se țină cont de insuficiența asigurării nevoilo r alimentare ale
populației. Dotarea cu locuri de servire a mesei, în special pe ntru cei care trec
prin perioade foarte grave, continuate cu posibilitatea asisten ței medicale
specializate pentru cei care nu își pot permite anumite tratame nte și
continuate cu posibilitatea petrecerii timpului liber.
Al doilea tip de instituție furnizoare de servicii de asistență socială se
referă la centrele de zi permanente. Structura răspunsurilor ob ținute este
următoarea:

Centru de zi
permanent Segarcea Calafa tBăileștiBeche tDăbuleni Filiași Total
În foarte mare măsură 22,214,8 14,8 9,3 25,913,0 100,0
În mare măsură 18,2 31,8 22,7 4,5 4,5 18,3 100,0
În mică măsură 15,8 15,8 36,8 5,3 18,4 7,9 100,0
În foarte mică măsură 22,316,7 22,2 0,0 11,1 27,7 100,0
Deloc 15,9 18,9 26,4 3,5 16,9 18,4 100,0

180 P r i n c o m p a r a ț i e c u r e z u l t a t e l e o b ț i n u t e î n c a z u l c e l u i l a l t t i p de
instituție constatăm că interesul respondenților este mult mai scăzut.
Respondenții au menționat cu o intensitate mult mai mică nevoia unor astfel
de centre, iar intensitatea opin iilor negative sau dezinteresat e este mai mare.

Centru de zi
permanent Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași Total
Acceptare
(În f. mare
măsură+mare
măsură) 40,4 46,6 37,5 13,8 30,4 31,2 200,0
Indiferen ță sau
refuz
(în mică măsură+f.
mică măsură+deloc)53,9 51,4 85,4 8,8 46,4 54,1 300,0

181 Prin cumularea opiniilor exprimate constatăm că în cinci din ce le șase
comunități urbane opoziția este mai puternică decât acceptarea. S i n g u r a
excepție este constituită de ora șul Bechet, unde acceptarea est e mai ridicată
decât respingerea. Însă această acceptare nu oferă siguranță, î ntrucât numărul
beneficiarilor este mult mai redus decât în celelalte localităț i, așa cum reise și
din compararea ponderii beneficiarilor de servicii sociale din acest oraș cu
ponderile din ce lelate orașe.

Centru de zi
permanent Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași
În foarte mare
măsură 17,6 10,5 9,2 33,3 22,2 12,1
În mare măsură 5,9 9,2 5,7 6,7 1,6 6,9
În mică măsură 8,8 7,9 16,1 13,3 11,1 5,2
În foarte mică
măsură 5,9 3,9 4,6 0,0 3,2 8,6
Deloc 47,1 50,0 60,9 46,7 54,0 63,8
Total 85,3 81,5 96,5 100,0 92,1 96,6

Raportarea la comunități a răspunsurilor colectate relevă respi ngerea
înființării unor astfel de stabi limente de către beneficiari. C azul orașului
Bechet din tabelele anterioare, unde raportul acceptare/resping ere a fost
pozitiv se datorează intensității mai scăzute a respingerii înf iințării acestor
instituții în raport cu c elelalte localități.
Din acest punct de vedere considerăm că nu este oportună înfiin țarea
unor astfel de instituții în comunitățile cercetate, cel puțin din punct de vedere
al preferințelor beneficiarilor.

Centru de
noapte Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași Total
În foarte
mare
măsură 25,0 16,7 12,5 10,4 22,9 12,5 100,0
În mare
măsură 16,7 16,7 37,5 4,2 4,2 20,7 100,0
În mică
măsură 10,0 20,0 36,7 6,7 16,7 9,9 100,0

182 În foarte
mică
măsură 21,4 14,3 14,3 0,0 14,3 35,7 100,0
Deloc 16,9 18,3 25,8 3,3 18,3 17,4 100,0

Centru de noapte Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași Total
Acceptare
(În f. mare
măsură+mare
măsură) 41,7 33,4 50,0 14,6 27,1 33,2 199,9
Indiferen ță sau
refuz
(în mică măsură+f.
mică măsură+deloc)48,3 52,6 76,8 10,0 49,3 63,0 300,0

183 Structura răspunsurilor colectat e prin cercetarea de teren evid ențiază
și în acest caz o reticență a beneficiarilor față de aceste ins tituții. Ca nivel de
acceptare, în comparație cu celelalte comunități, constatăm că în Băilești ar
putea exista cea mai mare deschidere către aceste instituții. Î nsă și gradul de
refuz sau de indiferență este ce l mai mare comparativ cu celela lte comunități.

Centru de noapte Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași
În foarte mare
măsură 17,6 10,5 6,9 33,3 17,5 10,3
În mare măsură 5,9 5,3 10,3 6,7 1,6 8,6
În mică măsură 4,4 7,9 12,6 13,3 7,9 5,2
În foarte mică
măsură 4,4 2,6 2,3 0,0 3,2 8,6
Deloc 52,9 51,3 63,2 46,7 61,9 63,8
Total 85,2 77,6 95,3 100,0 95,1 96,5
Notă: Nu au fost inserate non‐răspunsurile

L a n i v e l c o m u n i t a r c o n s t a t ă m c ă e x i s t ă o p r e d o m i n a n ț ă a
răspunsurilor negative. Menționă m că serviciile centrelor de no apte se
adresează persoanelor fără locui nță. Având în vedere că o mare parte dintre
respondenți au locuințe personale sau locuiesc împreună cu fami lia constatăm
că, în mod logic, astfel de instituții nu sunt considerate util e. Probabil că acest
gen de instituții de asistență socială sunt necesare în comunit ățile mari, cu un
număr ridicat de locuitori, unde intensitatea relațiilor de fam ilie este mult mai
scăzută.
Întreprinderile protejate nu se bucură de atenția respondențilo r la
acest studiu. În analiza datelor colectate trebuie să ținem con t de cel puțin doi
f a c t o r i c a r e d e t e r m i n ă a c e s t e o p ț i u n i : c e a m a i m a r e p a r t e a l o t ului de
respondenți este formată din persoane de vârstă înaintată și cu g r a d d e
handicap grav sau accentuat. Astfel, așa cum este așteptat, ace ste persoane și‐
au manifestat, prin răspunsurile oferite, respingerea sau indif erența față de
aceste instituții. Prezentăm datele doar pentru comparație și f undamentarea
unor analize viitoare.

184
Întreprindere
protejată Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași Total
În foarte mare
măsură 11,9 16,4 23,9 4,5 14,9 28,4 100,0
În mare măsură 16,7 19,4 33,3 2,8 11,1 16,7 100,0
În mică măsură 26,7 13,3 26,7 0,0 33,3
0,0 100,0
În foarte mică
măsură 30,8 30,8 15,4 0,0 0,0 23,0 100,0
Deloc 17,4 20,3 25,4 4,3 17,4 15,2 100,0

Analiza gradului de acceptare‐respingere poate sta la baza unor
inițiative locale de integrare p rofesională a persoanelor ce au profilul necesar
unor activități de acest gen. Menționăm că astfel de unități ec onomice cu
regim special nu necesită un număr mare de angajați, iar grupul țintă poate
proveni din rândul grupurilor vu lnerabile sau marginalizate, as tfel încât nu
are importanță densitatea populației cu profilul potrivit.

Întreprindere
protejată Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași Total
Acceptare
(În f. mare
măsură+mare
măsură) 28,6 35,8 57,2 7,3 26,0 45,1 200,0
Indiferen ță sau
refuz
(în mică măsură+f.
mică măsură+deloc)74,9 64,4 67,5 4,3 50,7 35,3 300,0

185

Prin compararea răspunsurilor obținute de la respondenți consta tăm
că există două localități cu un raport acceptare/respingere poz itiv: Filiași cu o
diferență de 9,8% și Bechet cu o diferență de 3,0%, dar care ar e un număr mic
de beneficiari cuprinși în sistemul de asistență socială. Însă reamintim că
grupul țintă predominant al acestei cercetări nu este constitui t din persoane
fără ocupație, șomere sau aflate în căutarea unui loc de muncă, c i d e
persoanele care au diferite grade de handicap, asistă persoane din această
categorie și persoane aflate î n risc de excluziune socială.

186

Întreprindere protejată Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași
În foarte mare măsură 11,8 14,5 18,4 20,0 15,9 32,8
În mare măsură 8,8 9,2 13,8 6,7 6,3 10,3
În mică măsură 5,9 2,6 4,6 0,0 7,9 0,0
În foarte mică măsură 5,9 5,3 2,3 0,0 0,0 5,2
Deloc 35,3 36,8 40,2 40,0 38,1 36,2
Total 67,7 68,4 79,3 66,7 68,2 84,5
Notă: Nu au fost inserate non‐răspunsurile

Structura răspunsurilor pe fieca re comunitate indică tendința d e
respingere a înființării unor astfel de centre.

After School Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași Total
În foarte mare
măsură 6,9 13,8 27,6 6,9 17,2 27,6 100,0
În mare măsură 7,7 15,4 30,8 0,0 30,8 15,3 100,0
În mică măsură 28,6 14,3 42,9 0,0 14,2 0,0 100,0
În foarte mică
măsură 28,6 42,9 0,0 0,0 14,3 14,2 100,0
Deloc 18,6 20,3 25,4 4,2 17,8 13,7 100,0

After School Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași Total
Acceptare
(În f. mare
măsură+mare
măsură) 14,6 29,2 58,4 6,9 48,0 43,0 200,1
Indiferen ță sau
refuz
(în mică măsură+f.
mică măsură+deloc)75,8 77,5 68,3 4,2 46,4 27,9 300,1

187

Întreprindere
protejată Segarcea Calafat BăileștiBechet Dăbuleni Filiași
În foarte mare
măsură 2,9 5,3 9,2 13,3 7,9 13,8
În mare măsură 1,5 2,6 4,6 0,0 6,3 3,4
În mică măsură 2,9 1,3 3,4 0,0 1,6 0,0
În foarte mică
măsură 2,9 3,9 0,0 0,0 1,6 1,7
Deloc 32,4 31,6 34,5 33,3 33,3 27,6
Total 42,6 44,7 51,7 46,6 50,7 46,5

188 Aceste instituții se adresează familiilor de vârstă mai tânără cu copii.
Rezultatele obținute în acest studiu în ceea ce privește acest tip de instituție
este influențată de structura lotului, care cuprinde o pondere ridicată a
persoanelor în vârstă, precum și o pondere ridicată a persoanel or cu un nivel
scăzut de studii. Astfel, necesit atea înființării unui astfel d e așezământ este
dependentă de un studiu special destinat, aplicat unui eșantion c u o a l t ă
structură a respondenților. În multe cazuri aceasta este o nevo ie
neconștientizată de cei care ar putea beneficia de serviciile s pecifice unui after
school.

29. Care sunt punctele slabe ale serviciilor sociale?
1. Calitatea serviciilor sociale 5. Insuficiența ajutorului fi nanciar
2. Cantitatea serviciilor sociale 6. Birocrația excesivă 3. Dezinteresul autorităților 0. NS/NR 4. Costul ridicat al serviciilor medicale

29. Punctele slabe ale serviciilor sociale Procente
Insuficiența ajutor ului financiar 15,0
Costul ridicat al serv iciilor medicale 14,8
Dezinteresul autorităților 14,4
Calitatea 11,4
Cantitatea 10,8
Birocrația excesivă 5,5
NR 28,1 Total 100,0

189 11.410.8
5.528.1
1514.8 14.4
Insuficienta
aj. FinCost ridicat Dezinteresul
autCalitatea Cantitatea Birocratia   NR

Criticile față de serviciile sociale au întrunit un număr ridic at de non‐
răspunsuri, ceea ce demonstrează o necunoaștere a obiectivelor și misiunii
instituțiilor din acest domeniu d e activitate. Cel mai ridicat procent, de 15,0%,
se referă la insuficiența ajutorului financiar, urmat de costul ridicat al
serviciilor medicale și dezintere sul autorităților. Pe ultimele l o c u r i s e a f l ă
referințele la calitatea și cant itatea serviciilor sociale, cu 11,4, respectiv 10,8%.
Pe ultimul loc, la mare distanță se află birocrația excesivă, d eplânsă de 5,5%
dintre respondenți. Această iera rhie a nemulțumirilor este parț ial dependentă
de instituțiile de asistență socială în sine. Prin analiza răsp unsurilor colectate
constatăm că referințele la cuan tumurile ajutoarelor financiare și medicale se
corelează cu cele referitoare la situațiile critice întâmpinate de respondenți.

190 30. Ce tip de servicii sau prestații sociale ar fi necesare pentru
dumneavoastr ă?
1. ………………………………………………….. ..
2. ………………………………………………….. ..
3. ………………………………………………….. ..
99. Nu pot aprecia 0. NR

30. Servicii necesare Procente
Mărirea pensiilor/ajutorului social 31,1
Asistența medicală/bilete de tratament 18,2
Centre de zi 17,4
Loc de muncă 15,9 Transport în comun gratuit 10,6
Altele 6,8
Total 100,0

15.9
10.6
6.817.418.231.1
Marire pensii Asist  med Centre  de zi Loc de munca Transport  in
comunAltele

191 Nevoile anunțate de respondenți se corelează în mare măsură cu
problemele menționate pe parcursul a c e s t u i s t u d i u . P e p r i m u l l o c se află
dorința de a primi suplimentări ale ajutoarelor financiare, ind iferent dacă este
vorba de pensii, pensii de inval iditate sau ajutor social. Pe a l doilea loc se află
îmbunătățirea și dezvoltarea serviciilor medicale, la care se a daugă dorința de
a se suplimenta biletele de tratament.
Pe al treilea loc în cerințele respondenților se află cerința î nființării
unor centre de zi. Precizăm că aceasta este singura cerință de servicii de
asistență socială în raport cu celelalte cereri care se referă la prestații sociale.
Această cerință se corelează și cu mențiunile anterioare. Cele mai numeroase
mențiuni referitoare la înființarea unui centru de zi provin di n Municipiul
Calafat, solicitare care se core lează și cu mențiunile de la în trebările
anterioare. În raport cu celelal te comunități acestea întrunesc 46,7%.
Pe ultimele locuri se află cerințe precum locuri de muncă și tr ansportul
în comun gratuit. În categoria „ altele” sunt cuprinse solicităr i care au întrunit
procente reduse și care nu sunt relevante în cadrul acestui stu diu, precum
scăderea prețului la alimente, î nsoțitor personal, includerea u nor afecțiuni
medicale la grade de handicap superioare pentru a putea primi i ndemnizații
de invaliditate mai ridicate sau pentru a avea dreptul la însoț itor etc.

31. Care sunt cele mai importante probleme ce ar trebui să intre în sfera
instituțiilor de asistență socială?

1 . Î n
foarte
mare
măsură 2. În
mare
măsură 3. În
mică
măsură 4. În
foarte
mică
măsură 5.
Deloc 99. Nu
pot
aprecia 0. NR
1. Insuficiența
veniturilor 73,3 19,9 0,8 0,8 0,0 2,2 3,0
2. Perspective
reduse de ocupare43,3 28,1 6,5 2,2 2,7 8,4 8,8
3. Problemele de
sănătate 69,2 22,1 3,3 0,0 0,3 1,1 4,0
4. Sprijin pentru
persoanele vârstnice 66,8 23,4 1,4 0,3 0,3 1,1 6,7
5. Suport pentru
familiile sărace 66,2 25,3 1,9 0,5 0,0 0,8 5,3
6. Violența în
familie 40,6 30,8 8,2 1,4 1,6 11,6 5,8

192 7. Consumul de
alcool 38,7 28,6 8,4 2,2 3,5 11,2 7,4
8. Îngrijirea
bolnavilor cronici 63,8 17,2 4,2 1,4 0,3 4,1 9,0

Răspunsurile la această întrebar e denotă principalele probleme ce
afectează cel puțin lotul de respondenți ce a participat la ace st studiu.
Problema care preocupă în cea mai mare măsură populația investi gată este
cea a insuficienței veniturilor. Astfel, intervenția în asisten ța socială poate
crește în eficiență dacă debutul începe de la acest punct: al c reșterii veniturilor
celor care se află în diferite s isteme de asistență socială. Ac olo unde acest

193 deziderat nu poate fi satisfacut prin inițiative locale sau reg ionale sunt
necesare măsuri alternative prin care să se poate ajunge la o c ompensare a
cheltuielilor de familie, în spe cial cele legate de achiziționa rea medicamentelor
sau plata unor servicii medicale.
A doua problemă menționată este o continuare a celei legate de
suficiența veniturilor. Probleme l e d e s ă n ă t a t e s u n t p e p r i m u l p lan în
cheltuielile celor mai mulți dintre cei incluși în lotul cercet at. Importanța
acestora este relevată de statis ticile prezentate în prima part e a lucrării, care
ilustrează într‐un mod dur inconsistența actuală a asistenței s ociale și
medicale din țara noastră. Temerile populației sunt justificate din acest punct
de vedere, iar cerințele participanților la acest studiu nu rep rezintă un punct
de vedere segmentar, specific nu mai unei categorii de populație .
A treia problemă semnalată este cea a asistenței persoanelor vâ rstnice.
Prin corelarea întrebărilor aces tui studiu observăm un specific a p a r t e a l
comunităților românești. Dacă în țările dezvoltate sistemul ins tituțional este în
măsură să sprijine persoanele de vârsta a treia din punct de ve dere al
infrastructurii existente, în Ro mânia această categorie de vârs tă nu este
suficient susținută. Vârsta senectuții aduce cu sine o serie de probleme care
depășesc în cele mai multe cazur i capacitatea celor în cauză să le depășească
prin eforturi proprii. Cuantumul pensiilor după perioade lungi de muncă nu
este în multe cazuri suficient pentru acoperirea nevoilor vârst ei. Apariția cea
mai probabilă a unei afecțiuni cronice afectează în mod dramati c nivelul de
trai al celor în cauză. Creșterea cheltuielilor de familie dete rminate de
tratamentele medicale și medicamente afectează viața de familie , atitudinea
față de societate, gradul de integrare socială și în multe cazu ri asistăm la
scăderea respectului față de regulile sociale tocmai din partea celor care în
societăți echilibrate sunt susținătorii acestora.
Următoarea problemă este cea a suportului pentru familiile săra ce. În
multe cazuri sărăcia nu poate fi imputată celor afectați. Cei c are din nefericire
se nasc în familii sărace sunt condamnați la sărăcie în mare mă sură. În
societatea românească acest fenomen s‐a extins treptat, iar în prezent
afectează o mare parte din populație. Comparația cu țările Uniu nii Europene
este relevantă pentru contextul intern. Mai mult, riscul de săr ăcie și deprivare
materială severă este în creștere, iar conservarea actualei stă ri de lucruri va
avea drept consecință agravarea problemelor sociale. Abandonul școlar este
doar una dintre consecințele sărăciei, gradul scăzut de școlari zare și, implicit,

194 de calificări îngreunează eforturile de integrare socială a per soanelor
provenite din aceste familii. Creșterea ajutorului financiar pe ntru aceste
familii nu poate fi o soluție în condițiile economice ostile. S oluționarea
nevoilor acestor persoane poate proveni din dezvoltarea unui si stem coerent
de reintegrare socială care să cuprindă acțiuni de calificare, de căutare a unui
loc de muncă și chiar de educație antreprenorială. În răspunsur ile colectate
prin acest studiu nu am obținut altceva decât confirmarea datel or statistice
oficiale, dar și a altor cercetă r i c e i l u s t r e a z ă l a n i v e l g e n e r a l e x i s t e n ț a ș i
consecințele sărăciei. Respodenții din lotul investigat prin ac eastă cercetare
resimt în plan individual lipsa oportunităților de supraviețuir e prin propriile
forțe. Prin agregarea datelor ob ținem o pondere semnificativă a celor care
cred că trebuie acționat în direc ția sprijinirii familiilor săr ace.
Ultima problemă care a fost menționată într‐o proporție semnifi cativă
este cea a îngrijirii bolnavilor cronici. Acest item confirmă p e cel referitor la
îngrijirea sănătății și pe cel r eferitor la îngr ijirea persoane lor vârstnice.
Numeroși participanți la acest studiu suferă de handicap în dif erite grade de
gravitate. Astfel, opiniile lor devin importante în elaborarea unei strategii de
susțienere eficiente specifice unei societăți civilizate.

32. Dumneavoastr ă, personal, ați agrea să locuiți permanent într‐un
centru de asistență socială?
1. Da 2. Nu 99. Nu pot aprecia 0. Nu răspu nd

32. Accept locuire într‐un centru de asistență socială Procent
Da 18,8
Nu 74,1
Nu pot aprecia 2,7
NR 4,4
Total 100,0

195

Doar 18,8% ar accepta locuirea într‐un centru de asistență soc ială.
Structura familiei românești nu este permisivă cu plecarea pers oanelor în
vârstă către astfel de centre. Valorile tradiționale determină pe parcursul vieții
atașamentul față de familie, vec inătate sau față de proprietate . Părăsirea
propriei locuințe aduce asupra familiei conotații negative, ast fel că un procent
de 74,1% dintre respondenți nu acceptă locuirea într‐un centru specializat.
Această opinie confirmă și opțiunile anterioare dintre care se detașează
preferințele pentru centrele de zi și respingerea centrelor per manente sau de
noapte. Experiențele unor investiții în dezvoltarea socială eșu ate datorită
ignorării contextului valoric și cultural ne orientează spre as umarea unor
investiții acceptate de populație.

196 Concluzii
În urma prelucrării datelor de l a acest capitol constatăm o li mitare a
posibilităților de intervenție socială de către sistemul valori c al populației.
Astfel, singurele instituții locale acceptate, în prezent, ar f i centrele de zi, prin
care să se ofere diverse servicii beneficiarilor de asistență s ocială. Prestațiile
sociale au cumulat cel mai mare număr de nemulțumiri datorită i nsuficienței
resurelor financiare. Serviciile sociale sunt reduse din punct de vedere
numeric, ceea ce denotă o gamă de servicii necorelată cu nevoil e. Această
concluzie este relevată de numărul mare de persoane care au men ționat că nu
au beneficiat de aceste servicii. Cel mai frecvent serviciu a f ost cel de asistență
medicală și îngrijire care se și bucură de satisfacția a 69,2% dintre
respondenți. Nevoia de asistență instituționalizată necesară es te relevată de
opțiunile respondenților din comu nitățile cercetate. Răspunsuri le colectate
denotă că în Municipiul Calafat și orașul Filiași există cea ma i mare dorință
pentru înființarea unui centru d e zi. Datorită sistemului valor ic specific
județului și a tipurilor contextu lui comunitar al beneficiarilo r, cel puțin în
momentul de față, orice alte centre care presupun părăsirea dom iciliului nu ar
fi acceptate și nu s‐ar bucura de succes.

197 CAPITOLUL IX
CINE SUNT ȘI CE SPUN RESPONDEN ȚII?

Dorind să răspundem întrebărilo r de cercetare, cuprinse în str ategia
de cercetare, am recurs pentru p rofunzimea analizei la analiza bivariată a
răspunsurilor colectate. Analiza cuprinde corelațiile variabile lor independente
cu răspunsurile colectate în efortul de a oferi explicații clar e ale opțiunilor
respondenților, precum și deducerea unor soluții ce pot fi suge rate
specialiștilor din sistemul pu blic de asistență socială.

1. Ce răspund beneficiarii în funcție de vârstă?
Începem cu vârsta datorită faptului că mai mult de jumătate din tre
respondenți sunt trecuți de 50 de ani, iar răspunsurile în func ție de acest
criteriu poate oferi informații relevante. Analiza corelațiilor dintre vârstă și răspunsurile la întrebăr ile
chestionarului indică o creștere direct proporțională a nevoilo r acestora. Deși
această informație pare redundantă, totuși, prin faptul că rezu ltă din
corelațiile studiului, conferă acestuia garanții suplimentare a le deducțiilor
realizate. Această observație are ca prim element relația dintr e înaintarea în
vârstă și categoria de venit în care se încadrează respondenții . De asemenea,
înaintarea în vârstă se coreleaz ă în sens invers cu numărul mem brilor de
familie, ceea ce sugerează că pe măsură ce vârsta respondențilo r crește scade
numărul persoanelor din familie sau alături de care locuiesc, c eea ce denotă
existența unui proces de însingu rare și izolare a persoanelor î n vârstă.
Vârsta se corelează pozitiv și cu modul în care se aprovizione ază cu
alimente. Astfel, odată cu înaintarea în vârstă constatăm o cre ștere a cantității
de alimente cumpărate concomitent cu intervalul de timp la care acestea sunt
cumpărate. Această corelație apa re în cazul cărnii, mezelurilor , legumelor,
fructelor, ouălor, băuturilor ne alcoolice, băuturilor alcoolice și, acolo unde
cazul, a țigărilor. Considerăm c ă această corelație relevă că o dată cu vârsta
respondenții preferă să meargă ma i rar la cumpărături, ceea ce explică
suplimentarea cantităților de pr oduse. Pe fond consumul rămâne același, însă
cauza principală a scăderii frec venței cumpărăturilor este dată de dificultatea
deplasării. Această preferință co nfirmă tendința spre izolare a beneficiarilor.

198 Însă, plecând de la această constatare, sugerăm ca în efortul d e îmbunătățire a
serviciilor sociale trebuie să se țină cont de eventualele greu tăți în
aprovizionare a beneficiarilor, în special, considerăm noi, în perioada toamnă‐
primăvară. În acest context cons iderăm că aprovizionarea pentru perioade
mai lungi de timp cu anumite produse determină în timp degradar ea acestora.
Analiza anterioară a calității alimentației a relevat că în cel e mai multe cazuri
nu se corelează cu recomandările nutriționiștilor, iar dacă adă ugăm și produse
expuse deteriorii datorită perioadelor lungi de depozitare cons iderăm că se
adaugă la deficitul alimentar prezentat anterior. Înaintarea în vârstă se corelează invers proporțional cu situa țiile
critice în care s‐au aflat respondenții. Această corelație se d atorează
veniturilor constante din pensii, a scăderii numărului de membr i de familie și,
implicit, a obligațiilor ș i a scăderii consumului.
Această metodă de analiză semnalează că odată cu înaintarea în vârstă
scade interesul pentru modernizarea locuințelor, pe fondul scăd erii numărului
de membri de familie. Această structură a corelațiilor indică ș i propensiunea
scăzută a respondenților ca pe mă sura înaintării în vârstă să i nvestească în
modernizarea spațiului locativ. Predominanța persoanelor de sex feminin din acest eșantion fac e ca
odată cu înaintarea în vârstă să scadă numărul celor care sunt proprietari ai
locuinței și să crească ponderea membrilor de familie care sunt proprietari. În
cazul persoanelor în vâstă consta tăm că în cazul persoanelor de sex feminin în
cele mai numeroase cazuri proprietar este soțul, iar în cazul c elor tineri și
foarte tineri părinții. Această distincție nu apare în cazul pe rsoanelor de sex
feminin de vârstă mijlocie sau mai tinere. Deși este o speculaț ie, considerăm că
prin acest studiu am surprins și tendința de modificare a valor ilor familiale în
rândul participanților la studiu. Cei în vârstă reprezintă fami lia tradițională, în
care soția se mută în casa soțului, în timp ce persoanele mai t inere devin
copropietare. În afară de aceast ă considerație menționăm și pos ibilele
probleme de ordin testamentar ce pot apărea din modul de posesi e al
locuințelor persoanelor în vârst ă. Dependența locativă de soț a a c e s t o r
persoane poate determina în timp dependența de moștenitori a ce lor în cauză,
precum copiii sau rude din partea soțului proprietar. Acest ris c trebuie luat în
considerare și prevăzute situaț iile în care persoane în vârstă sau foarte în
vârstă să fie sprijinite și locativ în cazuri extreme.

199 Odată cu vârsta crește și gradu l de participare la evenimente de familie
sau de natură socială. La aceasta se adaugă și intenția de impl icare pe viitor în
evenimente de ordin social, altele decât cele de familie. Însă, împlinirea
acestor deziderate este dependentă de o situație menționată ant erior:
dificultatea deplasării persoane lor de vârstă înaintată, dedusă de noi prin
analiza intervalelor și cantităț ilor de produse cumpărate. Menț ionăm, ca pe o
condiție a succesului, că organi zarea unor astfel de activități trebuie să includă
și facilități de transport pentru publicul țintă.
Creșterea în vârstă și multiplic area problemelor aferente acest eia sunt
corelate negativ cu aprecierea s erviciilor de asistență și îngr ijiri medicale. Pe
măsură ce beneficiarii au înaintat în vârstă a crescut și gradu l de nemulțumire
f a ț ă d e a c e s t e s e r v i c i i , o b s e r v a ț i e c o n f i r m a t ă ș i d e c o r e l a ț i a pozitivă cu
punctele slabe ale sistemului de asistență socială, unde pe pri mele locuri au
fost menționate insuficiența ajutorului financiar și costul rid icat al serviciilor
medicale. Deși ajutorul financia r este rezultatul planificării bugetare, în cazul
costului ridicat al serviciilor medicale pot fi găsite soluții de îmbunătățire a
infrastructurii destinate acestor activități.
Î n m o d p a r a d o x a l , v â r s t a n u s e c o r e l e a z ă p o z i t i v c u o r d o n a r e a
priorităților serviciului de asi stență socială. Înaintarea în v ârstă se corelează
negativ cu prioritățile referitoare la persoanele vârstnice: sp rijinul pentru
bolnavii cronici și sprijin pe ntru persoanele în vârstă.
Concluzionăm că persoanele în vâ rstă nu solicită multiplicarea
serviciilor și prestațiilor socia le destinate lor. Majoritatea nu doresc să‐și
părăsească locuințele în favoarea unor centre special construit e pentru ei,
unde asistența medicală și socială să fie de o calitate superio ară celei actuale.
Deși condițiile locative ale multor persoane în vârstă sunt pre care acestea
doresc menținerea acestei stări de fapt.
Pentru modificarea acestei stări de lucruri este necesară modif icarea
sistemului de valori ce stă la baza acestor opțiuni. În condiți ile bolilor cronice,
a vârstei înaintate nu considerăm că simpla creștere a cuantumu lui financiar
ar duce la creșterea calității vieții beneficiarilor. Astfel, g ama de servicii
trebuie multiplicată prin contri buția și creativitatea speciali știlor din sistem,
iar în plus sunt necesare activități de promovare și conștienti zare a utilității
acestora.

200 Pentru exemplificare prezentăm ș i valorile corelației bivariate :

34. Vârsta Se coreleaz ă cu… Valoarea corelației
p=1%
Educația ‐0,153
Categoria de venit 0,350
Cuantumul pensiilor ‐0,261 Tipul ajutorului social 0,199
Instituția care oferă ajutorul social 0,153
Bunuri deținute personal(TV, aragaz etc.) ‐0,135 Cantitatea de carne 0,118
Intervalul de cumpărare 0,119
Cantitate mezeluri 0,158
Intervalul de cumpărare 0,15
Cantitate legume 0,156 Intervalul de cumpărare 0,158
Cantitate fructe 0,152
Intervalul de cumpărare 0,150
Ouă 0,112
Intervalul de cumpărare 0,119 Cantitate băuturi nealcoolice 0,218
Intervalul de cumpărare 0,219
Cantitate băuturi alcoolice 0,162
Intervalul de cumpărare 0,160
Cantitate țigări 0,177 Intervalul de cumpărare 0,189
Dotărilocuință(apă curentă, canalizare etc.) ‐0,176
Colocatari ‐0,224
Proprietar ‐0,279
Alt proprietar 0,315 Participarea la evenimente publice 0,167
Tip de evenimente 0,180
Nevoia de participare la evenimente 0,167
Tip de evenimente dorite 0,192
Asistență și îngrijiri medicale ‐0,115 Puncte slabe ale serviciilor sociale 0,105
Prioritate servicii pentru p robleme de sănătate ‐0,118
Sprijin pentru bătrâni ‐0,153
Acceptare centru de asistență socială ‐0,189
Membri de familie ‐0,239 Alte persoane în locuință 0,151

201
2. Ce răspund beneficiarii în funcție de educație?

Nivelul relativ scăzut al educației lotului de respondenți redu ce și numărul
variabelor ce se corelează cu acesta. Acest criteriu devine rel ativ și poate fi
luat în considerare doar prin as ociere cu alte criterii, precum vârsta.
Principalele corelații sunt cele cu vârsta, unde creșterea în vârstă
denotă o scădere a gradului de șc olarizare, o corelație pozitiv ă cu plățile
primite de la DGASPC, o scădere a bunurilor e care le dețin pe măsură ce
respondenii au o educație mai ridi cată. Această corelație trebu ie înțeleasă prin
prisma vârstei, întrucât dacă cei cu un nivel de educație mai r idicat sunt mai
tineri, rezultă în mod firesc po sesiuni materiale mai puține.
Tot în funcție de vârstă apar corelații în legătură cu modul d e
cumpărare a bunurilor: există tendința de scădere a cantitățilo r cumpărate,
concomitent cu scăderea intervalelor de cumpărare. Astfel, pers oanele cu un
nivel de educație mai ridicat merg mai des la cumpărături însă cumpără
cantități mai mici de produse. Și în acest caz, considerăm că a ceastă corelație
este mediată de vârsta responden ților. Produsele la care s‐a co nstatat acest
comportament sunt: mezeluri, fru cte, lapte, ouă, băuturi nealco olice, băuturi
alcoolice. Din punct de vedere al dorinței de socializare există o corela ție invers
proporțională între educație și participarea la evenimente de f amilie sau
p u b l i c e . M a i m u l t , î n f u n c ț i e d e e d u c a ț i e d e p i s t ă m c e i m a i m u l ț i dintre
pesimiști: intenția de participare pe viitor se corelează inver s cu educația.
În funcțiile de gradul de educa ție constatăm o corelație inver să între
aceasta și numărul membrilor de familie. Astfel, deducem că în familiile mai
numeroase există un nivel mai scăzut de educație. Direcția de d ezvoltare a
serviciilor sociale ar putea fi îndreptată spre asistența școla ră suplimentară a
tinerilor din familiile numeroas e. Riscul abandonului școlar pe fondul unui
nivel de trai scăzut este foarte mare. Deși rezultă că în acest lot cei cu educație
precară provin predominant din familii numeroase nu apare expri mată și
nevoia de sprijin în acest sens. Astfel, identificarea nevoii n u este suficientă,
iar unele dintre serviciile sociale nu se pot baza pe cerințele beneficiarilor sau
a potențialilor beneficiari, ci pe nevoile identificate prin di ferite metode,
inclusiv cea statistică.

202 35. Educația Se coreleaz ă cu… Valoarea corelației
p=1%
Vârsta ‐0,153
Plăți DGASPC 0,138
Bunuri în posesie ‐0,142 Cantitate mezeluri ‐0,132
Interval de cumpărare ‐0,131
Cantitate fructe ‐0.200
Interval cumpărare ‐0,201
Cantitate lapte ‐0,211 Interval de cumpărare ‐0,213
Cantitate ouă ‐0,108
Interval de cumpărare ‐0,108
Cantitate băuturi nealcoolice ‐0,124
Intervalul de cumpărare ‐0,218 Cantitate băuturi alcoolice ‐0,144
Intervalul de cumpărare ‐0,143
Participare la evenimente publice ‐0,265
Tip de evenimente ‐0,278
Nevoia de part icipare ‐0,146
Tip de evenimente ‐0,135
Aprecierea sistemului de sănătate ‐0,171

3. Ce răspund beneficiarii în funcție de categoria de venit?
Categoria de venit în care se încadrează respondenții evidenți ază
câteva caracteristici: în primul rând se corelează invers cu nu mărul membrilor
de familie. Această corelație se continuă cu cea a grupelor de vârstă.
Probabilitatea de a deveni asistat social crește odată cu vârst a, iar integrarea
într‐o categorie de venit este o formă de susținere financiară a celor în cauză.
Totuși, în funcție de categoria de venit constatăm că grupa car e generează
această corelație este formată d in persoane care primesc pensie d e
invaliditate. Mai mult decât atât, grupurile familiale nu au în componență d oar
respondenții. Aceștia mai au în familie persoane ce suferă de d iverse afecțiuni.
Este importantă pentru analiză propensiunea pentru implicarea î n
evenimente de socializare, alt ele decât cele de familie.
Cel mai important element în această serie de corelații este c ea legată
de consumul de țigări și intervalul de cumpărare. Constatăm că se corelează
pozitiv categoria de venit cu ca ntitatea de țigări cumpărate la intervale ce tind

203 să devină mai mari. Corelația cu vârsta confirmă concluzia ante rioară că pe
măsura înaintării în vârstă apar nevoi care îi duc pe beneficia ri în situația de a
primi cât mai multe ajutoare sociale.
Prin acest set de corelații argumentăm nevoia de asigurare a u nor
servicii sociale care să favorize ze o creștere a calității vieț i i , c h i a r d a c ă
utilitatea acestora nu este conștientizată pe deplin în prezent de beneficiari.
Prestațiile sociale vor fi întotdeauna insuficiente față de sol icitări, întrucât
așteptările beneficiarilor se bazează în realitate pe dorințe ș i nu pe nevoile
identificate. Corelația pozitivă cu consumul de tutun (care nec esită totuși un
studiu separat pentru confirmare) ridică semne de întrebare cu privire la
ponderea cheltuielilor în bugetul de familie al unora dintre be neficiari, în
paralel cu cele declarate, iar su spiciunile apar în situația în care se renunță la
a l i m e n t e s a u m e d i c a m e n t e î n f a v o a r e a p r o d u s e l o r d i n t u t u n . C o m p letarea
asistenței sociale cu servicii ca re influențează calitatea vieț ii, fără a se oferi
ajutoare materiale directe, devine un deziderat pentru asigurar ea susținerea
valorilor umanitare în societate.
4. Categoria de venit Se coreleaz ă cu… Valoarea
corelației
p=1%
Numărulmembrilor de familie ‐0,220
Alți colocatari în afara
membrilor de familie 0,152
Cine muncește tere nul agricol ‐0,259
Venituri din pensiile
persoanelor vârstnice ‐0,300
Cuantumul pensiilor ‐0,264
Persoane bolnave în famile 0,148
C e a f e c ț i u n i a u p e r s o a n e l e d i n
familie 0,145
Cantitate țigări 0,140
Intervalul de cumpărare țigări 0,135
Nevoia de participare la evenimente publice 0,169
Tip de evenimente 0,176
Vârsta 0,350

204 4. Ce răspund beneficiarii în funcție de gradul de handicap?
Gradul de handicap este un criteriu cu mult mai puține corelați i decât
cele anterioare. Acest criteriu predetermină opiniile față de p onderea
cheltuielilor și cele legate de eforturile de reintegrare socia lă. Constatăm că
există o corelație pozitivă într e gradul de handicap și opiniil e despre servicii
care au ca obiectiv integrarea pe piața muncii a acestei catego rii de persoane.
Având în vedere dificultățile financiare relevate de ponderea
cheltuielilor pentru alimente, încălțăminte și îngrijirea sănăt ății, apreciem că
a c e s t s e t d e c o r e l a ț i i d e m o n s t r e a z ă v o i n ț a u n e i p ă r ț i a b e n e f i c iarilor de
a‐și completa necesarul de venituri prin activități profesional e. Investiția în
întreprinderi protejate, acolo unde este posibil, poate aduce u n plus al
nivelului de trai al beneficiari lor, dar și un plus de integrar e socială și evitare a
excluziunii sociale.

5. Gradul de
handicap Se coreleaz ă cu… Valoarea
corelației
p=1%
Bunurile deținute 0,139
Ponderea cheltuielilor pentru
alimente 0,350
Ponderea cheltuielilor pentru
încălțăminte 0,153
Ponderea cheltuielilor pentru
îngrijirea sănătății 0,300
Opinia despre instruirea și
pregătirea profesională 0,165
Orientare și calificare profesională 0,165

5. Ce răspund beneficiarii în funcție de localitatea din care
provin?
Corelarea localităților unde s‐ a desfășurat această cercetare cu
răspunsurile oferite aduce câtev a clarificări ce confirmă concl uziile de la
capitolele anterioare. În primul rând există corelații pozitive între localități și
dotările locuințelor. Acest lucru se datorează diferențelor înt re utilitățile
publice din orașele în care s‐a desfășurat studiul. În mare par te dotările, în
special cele moderne precum apa curentă și canalizarea, sunt in tegrate
ansamblului urban, iar locuințel e respondenților nu fac excepți e. Diferențele

205 se produc în momentul în care dotările țin de interesul proprie tarilor pentru a
exista: baie în locuință, bucătărie, grădină etc.
A l d o i l e a s e t d e c o r e l a ț i i s e r e f e r ă l a i n t e n ț i a d e a p a r t i c i p a la
e v e n i m e n t e p u b l i c e , a l t e l e d e c â t c e l e d e f a m i l i e ș i t i p u l d e e v enimente
preferate și cu tipul de servicii necesare. Pentru a căuta un anumit specific al orașelor cercetate am rec urs la
analiza factorială pentru a iden tifica specificul opțiunilor ex primate de
locuitorii fiecărui oraș. Din această perspectivă vom obține do uă seturi de
informații: primul se referă la existența unui specific local, iar al doilea la
factorii comuni tuturor comunităților. Această structură permite elaborarea unor strategii județene ș i a
strategiilor locale de asigu rare a asistenței sociale.

206

207 CAPITOLUL X
DIMENSIUNEA COMUNITAR Ă
1. Municipiul Băilești
Factorii determinanți ai opiniilor respondenților din Municipiu l
Băilești expică varianța opiniil or în procent de 99,198%. Aceșt ia sunt în
număr de 11 și au o ordine speci fică acestei comunități urbane.

Factorul Pondere explicativ ă
1. Consumul de alimente 39,706
2. Consumul de băuturi alcoolice 10,234
3. Dorința de socializare 8,552
4. Producția proprie de alimente 6,911
5. Tipul ajutorului social primit 6,903
6. Afecțiuni medicale 6,804
7. Consumul de țigări 5,126
8 . Consumul de băuturi nealcoolice 4,960
9 . Servicii de asistență sociale primite 3,358
10. Proprietatea asupra locuinței 3,336
11. Implicarea în evenimente sociale 3,308
Total 99,198

Specificul lotului de respondenți din Băilești relevă că princ ipalul
factor este consumul de alimente. Acesta explică opiniile respo ndenților în
proporție de 39,706%. Al doilea factor este consumul de băuturi alcoolice,
care explică opiniile exprimate în proporție de 10,234%. Al tre ilea factor este
cel al intențiilor de a se implica în activități de socializare , altele decât cele de
familie. Al patrulea factor, ref eritor la producția de alimente , este cel care
mediază și ponderează primul fact or, cel referitor la consumul de alimente.
A c e s t a e s t e c o m p l e t a t d e t i p u l d e a j u t o r s o c i a l p r i m i t ș i d e a f ecțiunile
medicale. Consumul de tutun este un factor ce explică varianța opțiunilor în
proporție de 5,126%. Factori importanți în explicarea opțiunilo r
respondenților sunt dreptul de proprietate asupra locuinței și implicarea de
până acum în evenimente sociale. Succesul unor servicii de asis tență socială cu
efecte benefice este condiționat de asigurarea unui minim de hr ană pentru
fiecare beneficiar, urmată de ac tivități care să presupună soci alizarea
acestora, de tipul de ajutor primit, de afecțiunile medicale, d e serviciile de
asistență sociale oferite. Sunt necesare eforturi de integrare a acestor servicii

208 și oferirea în altă formă decât cea financiară, întrucât în ace astă localitate
pentru o parte dintre respondenți există riscul de neatingere a obiectivelor
serviciilor și prestațiilor socia le determinate de consumul de alcool și tutun.
Astfel, între tipul de ajutor social primit și nevoile minime e xistă o diferență ce
poate fi acoperită prin prestații sociale în natură, având în v edere că există
posibilitatea schimbării destinaț iei sumelor de bani acordate s uplimentar.

2. Municipiul Calafat
Prin analiza factorială am rețin ut 15 factori care au determina t
răspunsurile participanților la studiu. Aceștia explică în prop orție de 98,734%
opiniile exprimate, oferind, din acest punct de vedere, o bază pentru
generalizarea concluziilor.

Factorul Pondere
explicativ ă
1. Consum alimentar 28,518
2. Situațiile critice în care s‐au aflat
respondenții 12,428
3. Dorința de socializare 9,462
4. Relațiile sociale 8,992
5. Consumul de alcool 7,473
6. Tipul de ajutoare sociale primite 5,803
7. Implicarea în activități de socializare 5,648
8. Serviciile sociale primite 4,466
9 . Persoana care primește ajutor social 4,284
10. Producția proprie de alimente 4,255
11. Consumul de tutun 4,167
12. Consum băuturi nealcoolice 3,869
Total 99,365

Principalul factor determinant al opțiunilor populației din lo tul de
respondenți este cel al consumulu i alimentar, care explică opin iile
respondenților în proporție de 25,518%. Calitatea și cantitatea alimentelor
reprezintă cauze ale nemulțumirilor populației, iar confirmarea acestei situații
apare prin al doilea factor, acela al situațiilor critice în ca re s‐au aflat
respondenții. Al treilea factor reprezintă dorința de socializa re a
respondenților, urmat de intensitatea relațiilor sociale. Consu mul de alcool
influențează opiniile re spondenților cu 7,473%.

209 Satisfacția față de ajutoarele sociale se regăsește în al șase lea factor,
care influențează opin iile exprimate. Factorul care ilustrează profilul social al
respondenților se află pe poziția a șaptea și face distincția î n funcție de gradul
de participare a respondenților la diferite evenimente sociale sau de familie.
Cu influențe mai mici de 5% se a flă factori precum satisfacția față de serviciile
sociale primite, persoana care p rimește ajutor social, producți a de alimente în
propriile gospodării, consumul de tutun și de băuturi nealcooli ce.
Având în vedere că în Municipiul Calafat preferințele pentru
deschiderea unui centru de zi au întrunit cele mai mari procent e, considerăm
că analiza factorială confirmă s porirea gradului de satisfacție a beneficiarilor
prin înființarea unei astfel de instituții. Serviicile sociale nou înființate
presupun integrarea acestora și compensarea nevoilor prin prest ații directe,
nemediate de diferite sume de bani.

3. Orașul Bechet
Numărul redus al beneficiarilor de asistență socială din Beche t a
ridicat dificultăți de interpretare a datelor analizei factoria le. În mare măsură
a c e s t e d a t e s u n t t e m p o r a r e ș i s e r e f e r ă d o a r l a n u m ă r u l r e d u s d e cazuri
prezentate. Având în vedere că au fost chestionați toți benefic iarii din listele
DGASPC Dolj s‐au obținut factori care explică în totalitate var ianța
răspunsurilor. Factorii obținuți sunt următorii:
Factorul Pondere
explicativ ă
1. Consumul de alimente 20,161
2. Ponderea cheltuielilor pen tru diferite produse 10,021
3. Numărul de persoane afectate de boli cronice în
gospodărie 9,466
4. Dorința de socializare 8,678
5. Bunuri aflate în posesie 8,163
6. Cantitatea de băuturi alcoolice cumpărată 8,082
7. Tipul de servicii sociale primite 7,723
8. Câștigurile financiare ale familiei 7,417
9. Tipul de ajutor social primit 6,874
10. Dotările locuinței 5,340
11. Consumul de țigări 4,895
12. Situațiile critice în care s‐a aflat 3,179
Total 99,99

210 Factorii determinanți ai opiniilor respondenților din Bechet su nt
datorați nevoilor de consum alimen tar. Procentele explicative a le acestor
factori au valori mai mult decât duble față de factorul următor . Al doilea factor
este legat de cheltuielile de natură financiară și se referă la distribuția
veniturilor pentru achiziționarea diferitelor produse. Numărul persoanelor
bolnave din aceeași familie contribuie la opiniile exprimate de respondenți.
Starea materială este importantă pentru respondenții din Beche t
apărând determinări în funcție de bunurile aflate în posesie, c âștigurile
materiale ale familiei, tipul de ajutor social primit și dotări le locuinței. Modul
în care sunt satisfăcuți de serviciile sociale primite devine u n factor prin prisma
căruia s‐au oferit răspunsurile la acest studiu. Și în această localitate apar factori
precum consumul de tutun și alcool ul care influențează opiniile respondenților,
ceea ce justifică nevoia de a se găsi soluții complexe de sprij in social.

4. Orașul Dăbuleni
Răspunsurile obținute în orașul Dăbuleni se datorează unui numă r de
13 factori care explică varianța acestora în proporție de 95,38 7%. Numărul
relativ ridicat de factori face ca unul singur să explice varia nța răspunsurilor
în proporție de 31,029%, în timp ce factorii următori să nu dep ășească 10%.
Ponderea explicativă a consumului de alimente se află în legătu ră cu prima
perspectivă analitică a acestui studiu, ilustrând preocupările preponderente
ale respondenților. Al doilea factor este cel al tipului de aju tor social primit,
care în cele mai multe cazuri este insuficient nevoilor.
Factorul Pondere
explicativ ă
1. Consumul de alimente 31,029
2. Tipul de a jutor social 8,887
3. Cantitatea de băuturi alcoolice 8,197
4. Afecțiuni medicale 7,585
5. Dorința de socializare 7,278
6. Situațiile critice 5,987
7. Producția proprie de alimente 4,968
8. Ponderea cheltuielilor cu anumite produse 4,649
9. Implicarea socială 4,359
10. Serviciile sociale primite 3,536
11. Consumul de băuturi nealcoolice 3,360
12. Dotările locuinței 2,965
13. Cuantumul pensiilor 2,587
Total 95,387

211 În categoria factorilor legați de venituri includem tipul de a jutor social,
ponderea cheltuielilor pentru an umite produse și cuantumului pe nsiilor
membrilor de familie. Imaginând un bugetele de familie constată m că există
un dezechilibru între cheltuieli și venituri, chiar dacă aceste a sunt mediate
prin producție proprie de alimente. Situațiile critice prin car e au trecut
respondenții de‐a lungul timpului contribuie la starea de spiri t comunicată
prin răpunsurile la întrebările chestionarului.
Deși cantitatea de băuturi alcoolice consumată ocupă locul tre i în
rândul factorilor care predeterm ină răspunsurile la cercetarea efectuată de
noi, constatăm că lipsește consum ul de tutun din rândul factori lor explicativi.

5. Orașul Filiași
Analiza factorială a opiniilor și aptitudinilor respondenților din orașul
Filiași a generat 12 factori care explică varianța răspunsurilo r în proporție de
98,427%. Structura acestor factori este următoarea:

Factorul Pondere
explicativ ă
1. Consumul de alimente 30,856
2. Dorința de socializare 11,019
3. Afecțiunile medicale 10,882
4. Tipul de ajutor social 10,820
5. Consumul de băuturi alcoolice 10,132
6. Implicarea socială 7,018
7. Ponderea cheltuielilor pentru anumite
produse 5,464
8. Consumul de băuturi nealcoolice 5,074
9. Producția proprie de alimente 3,584
10. Consumul de țigări 3,577
Total 98,426

O treime dintre respondenți au oferit răspunsuri din perspecti va
analizei consumului de alimente. Din nefericire acest factor es te
predeterminant în toate comunitățile analizate. Al doilea set d e factori
determinanți se referă la tipul de afecțiuni medicale, tipul de ajutor social
primit, de ponderea cheltuielilor pentru anumite produse. Al tr eilea set de
factori se refecă la implicarea în evenimente, de familie sau s ociale, dar și de
dorința de participare la evenimente sociale, altele decât cele de familie.

212 Ultimul set de factori se referă la consumul de tutun și alcool . Apariția drept
factori a celor două produse rel evă necesitatea distincției înt r e d o r i n ț e ș i
nevoi în asistența socială și orientarea către nevoile benefici arilor astfel încât
să se obțină un plus prin intervenția instituțiilor specializat e, atât din
perspectiva dimensiunii biologice/fizice cât și din perspectiva dimensiunii
social‐emoționale.
6. Orașul Segarcea
Analiza factorială, prin care în cercăm să obținem un specific l ocal al
tipologiei răspunsurilor obținute, a relevat 10 factori care ex plică în proporție
de 99,757% opțiunile colectate.

Factorul Pondere
explicativ ă
1. Consumul de alimente 23,734
2. Situațiile critice în care s‐au aflat
respondenții 17,390
3. Consumul de băuturi alcoolice 13,323
4. Producția proprie de alimente 8,762
5. Dorința de socializare 8,720
6. Consumul de țigări 6,463
7. Consmul de băuturi nealcoolice 6,456
8. Servicile sociale de care au beneficiat 6,323
9 . Tipul de afecțiune medicală 4,298
10. Implicarea în activități de socializare 4,288
Total 99,757

Analiza factorilor ce predetermină răspunsurile respondenților la
acest studiu evidențiază că preocupările acestora sunt limitate la nevoi ce
p r o v i n d i n p r i m a d i m e n s i u n e : a c e e a a n e v o i l o r b i o l o g i c e / f i z i c e . Problema
cantității de alimente pe care și‐o pot asigura respondenții ex plică 23,734%
din opiniile respondenților.
Al doilea factor, ce determină aprecierile pozitive sau negativ e ale
respondenților, este cel al experiențelor neplăcute de viață, a dică al situațiilor
critice: imposibilitatea achităr ii facturilor, imposibilitatea achiziționării
anumitor alimente sau articole d e îmbrăcăminte și încălțăminte.
Factorii menționați reprezintă și o ierarhie a posibilelor str ategii de
asistență socială pentru cei mai mulți dintre respondenți. Menț ionăm încă

213 odată că apariția unor factori care determină atitudinea respon denților,
precum consumul de alcool și tutun, evidențiază și riscurile in tervenției doar
prin suplimetarea sumelor de bani care se pot regăsi în proporț ie
semnificativă în cheltuielile respondenților. Mai mult, factori i contribuitori la
structura opiniilor nu cuprind ajutoarele sociale, cuantumul ac estora sau
categoriile de venit. Aceasta se explică prin faptul că cei mai mulți dintre
respondenți raportează sistemul de asistență socială la dorințe și nu la nevoile
minime. Atrage atenția și lipsa factorilor legați de nevoia de îngrijire medicală
sau compensarea cheltuielilor cu aceasta, apărând doar tipul de afecțiune. De
asemenea, nu apare drept factor ponderea cheltuielilor pentru u nul sau mai
multe produse. Concluzionăm că nevoile menționate, nemediate de venituri,
pot fi satisfăcute prin servicii directe care pot avea un grad semnificativ de
satisfacție a beneficiarilor. O îmbunătățire a serviciilor de asistență socială se poate rea liza prin
dezvoltarea serviciilor de asiste nță socială ce prevăd socializ area
beneficiarilor. Acest factor det ermină răspunsurile respondenți lor în
proporție de 8,720%. De asemenea, sunt necesare activități care să vizeze
c o n s u m u l d e a l c o o l ș i t u t u n î n r ândul beneficiarilor, chiar dac ă aceste
demersuri se realizează prin acțiunile de socializare așteptate .
De asemenea, cantitatea de alimente consumată este un factor
determinant în opțiunile și pref erințele exprimate de responden ți. Acolo unde
există posibilități, o cantină socială ar putea fi una dintre s oluții pentru această
problemă semnalată frecvent de respondenți. O altă cale ar fi interacțiunea frecventă cu beneficiarii dato rită
factorului care privește atitudinea cu serviciile sociale de ca re au beneficiat și
care influențează opiniile respond enților în proporție de 6,323 %.

214

215 CAPITOLUL XI
DIMENSIUNEA JUDEȚEANĂ

Analiza factorială a relevat principalele caracteristici ale or așelor mici
din județul Dolj. Din păcate, factorul omniprezent, și care inf luențează opiniile
respondenților, este legat de cons umul alimentar. Așa cum am pr ezentat în
acest studiu în secțiunea destinată cantității și calității ali mentației am
demonstrat că alimentația este insuficientă și cel mai probabil slab calitativă,
scopul principal al beneficiaril or fiind asigurarea hranei ziln ice.
În analiza realizată de noi constatăm că problema alimentelor ocupă
primul loc în toate localitățile cercetate. Procentele în care acest factor
influențează opiniile respondenților trece de 20% în toate cazu rile:

Factorul Ponderile explicative alefactorului Consumul
alimentar
1. Băilești 39,706
2. Calafat 28,518
3. Bechet 20,161
4. Dăbuleni 31,029
5. Filiași 30,856
6. Segarcea 23,734

Ace a stă situa ție , în ca re b e ne f icia rii de a sisten ță so cia lă n u își po t
asigura minimul de hrană, evidențiază și cel mai important obie ctiv al politicilor
de asistență socială și numai. Politicile antisărăcie au un rol important în
îmbunătățirea acestei stări de fapt. Având în vedere și suspici unile privitoare
la capacitatea unor beneficiari de a‐și administra eficient bug etul de familie,
c o n s i d e r ă m c ă o u ș o a r ă a m e l i o r a r e , c e l p u ț i n d i n p u n c t d e v e d e r e al
satisfacției beneficiarilor, ar putea apărea din înființarea un or cantine sociale
sau din asigurarea acestui servi ciu prin alte instituții social e.

Factorul Ponderile explicative alefactorului Consumul de
alcool
1. Băilești 10,234
2. Calafat 7,473
3. Bechet 8,082
4. Dăbuleni 8,197
5. Filiași 10,132
6. Segarcea 13,323

216 Consumul de alcool este al doilea factor ce determină opiniile
respondenților. Apariția acestui factor în fiecare oraș presupu ne o strategie
ju de țe a nă de com b a te re a co n su mulu i de a lco ol. M e n țion ăm că a lă turi de
consumul de tutun, obișnuința de a consuma alcool, mai ales din partea unor
persoane cu venituri reduse, este un factor al agravării stării de sărăcie. Dacă
luăm în calcul și diferite afecți uni medicale, credem că bugetu l de familie nu
poate acoperi suficient toate cheltuielile beneficiarilor.
Deși decizia de cumpărare a unor produse în detrimentul altora este o
decizie individuală, credem că prin acțiuni de conștientizare p ot fi obținute
rezultate care să influențeze mo dul de administrare a bugetelor de familie.

Factorul Ponderile explicative ale factorului Consumul de
băuturi nealcoolice
1. Băilești 4,960
2. Calafat 3,869
3. Bechet ‐
4. Dăbuleni 3,360
5. Filiași 5,704
6. Segarcea 6,456

Deși este greu de explicat cum această achiziție influențează opiniile
exprimate, totuși este unul dintre factorii care apare în cinci din cele șase
orașe. Având în vedere ponderea redusă a influenței pe care o e xercită asupra
opiniilor respondenților consider ăm că este asociat altor facto ri. Din analiza
comparativă cu factorul consumul de alcool am constatat că există câteva
regularități: în primul rând fre c v e n ț a c u m p ă r ă r i i d e b ă u t u r i a l coolice și
nealcoolice este de o dată pe să ptămână sau o dată pe zi. Atunc i când cele două
tipuri de produse sunt achiziți onate, constatăm că sunt prefera te cantitățile de
doi litri, probabil apă minerală sau suc și bere. Din totalul c elor care cumpără
băuturi nealcoolice, un procent de 20,0% cumpără atât băuturi a lcoolice cât și
nealcoolice, iar 6,4% cumpără doar băuturi alcoolice. C e a m a i f r e c v e n t ă c a n t i t a t e c u m p ă r a t ă e s t e d e d o i l i t r i d e b ă u turi
nealcoolice (apă minerală sau suc) și doi litri de bere odată p e săptămână.
Astfel, acest factor apare ca factor asociat consumului de alco ol și relevă un
anumit comportament de cumpărare.

217 Factorul Ponderile explicative ale factorului Dorința de
socializare
1. Băilești 8,552
2. Calafat 9,462
3. Bechet 8,678
4. Dăbuleni 7,278
5. Filiași 11,019
6. Segarcea 8,720

Dorința de socializare este unul dintre obiectivele acestei ce rcetări.
Aceasta este prezentă în diferit e ponderi în toate localitățile cercetate. Din
analizele de la capitolele anterioare s‐a constatat că benefici arii din Municipiul
Calafat și orașul Filiași au cea mai mare deschidere față de ce ntre de zi și cea
mai mare propensiune către parti ciparea la evenimente de social izare. Totuși,
un alt factor frecvent este și implicarea de până acum în eveni mente de familie
s a u s o c i a l e . O i n f o r m a ț i e r e l e v a n t ă , o b ț i n u t ă p r i n a n a l i z a f a c t orială, a
evidențiat că există tendințe contrare între factorul consumul de alcool ș i
dorința de socializare . Putem înțelege acești factor i pe principiul unei balanțe:
creșterea interesului pentru consumul de alcool s c a d e i n t e r e s u l p e n t r u
participare la evenimente publice. Creșterea interesului pentru participarea la
evenimente de socializare s c a d e i n t e r e s u l p e n t r u consumul de alcool. Prin
compararea celor două tabele vom constata că în cele două local ități (Calafat și
Filiași) unde s‐a manifestat dorința de implicare în evenimente de socializare
există valori superioare ale inf luenței acestui factor asupra r espondenților
decât în cazul consumului de alcool.
Specificul persoanelor care au contacte frecvente cu grupurile d e
vecini și prieteni și care s‐au dovedit a fi reticenți față de centrele de zi și au
menționat că nu simt nevoia unor evenimente de socializare sunt probabil
membri ai unor grupuri de vecinătate sau prieteni în care consu mul de alcool
este frecvent, chiar în cantități mici. Însă normativitatea unu i grup nu va
permite modificarea principiilor care îl susțin. Astfel, prin c reșterea veniturilor
materiale nu se vor elimina obișnuințele provenite din normativ itatea de grup.
Cei care doresc implicarea în acțiuni sociale au relații de fam ilie mai intense
decât cele de vecinătate, astfel că nu putem evita anumite cons iderații de
ordin valoric ce stau la baza mo dului de relaționare individual .

218 Factorul Ponderile explicative ale factorului implicarea în
evenimente de socializare
1. Băilești 3,308
2. Calafat 5,648
3. Bechet ‐
4. Dăbuleni 4,359
5. Filiași 7,018
6. Segarcea 4,288

Implicarea în diferite evenimente de socializare este un facto r care
face distincția între atitudinile exprimate de respondenți. Ast fel, în funcție de
participarea anterioară la diferite evenimente există o anumită predilecție
către participarea la astfel de evenimente. Acest factor nu apa re și în orașul
Bechet datorită numărului mic de respondenți, iar analiza local ă nu poate fi pe
deplin relevantă în cazul acestui studiu.

Factorul Ponderile explicative ale factorului producția
proprie de alimente
1. Băilești 6,911
2. Calafat 4,255
3. Bechet ‐
4. Dăbuleni 4,968
5. Filiași 3,584
6. Segarcea 8,762

Acest factor reprezintă efortul individual al beneficiarilor d e a face față
dificultăților zilnice. Este lăudabil acest efort din partea un or persoane care au
afecțiuni medicale grave și refuză să se resemneze în fața difi cultăților vieții.
Opiniile exprimate de aceștia sunt filtrate și de acest factor, care în cele mai
multe cazuri îi diferențiază de cei care nu au această posibili tate sau nu
exploatează acest potențial.
Acest factor justifică și intenția de participare la eveniment e sociale.
Credem că această activitate lu crativă consumă un anumit buget de timp, ceea
ce duce la respingerea unor activități ce presupun părăsirea go spodăriei
pentru o lungă perioadă din zi.
Ceilalți factori, deși apar în două sau trei localități, nu su nt
caracteristici în mod predominant și nu permit considerarea lor d r e p t
elemente ale unor strategii județene ci doar locale.
Studiul actual a relevat că infrastructura locală de asistență socială
este asigurată de două instituții principale: DGASPC Dolj și pr imăriile locale.
Politica județeană cade însă în sarcina DGASPC ca instituție cu
responsabilitate județeană.

219
CONCLUZII
Din cercetarea de față rezultă două direcții majore de activit ate:
înființarea unor noi instituiții de asistență socială cu arie d e acoperire locală.
Din datele colectate și analizele efectuate constatăm că centre le de zi ar fi bine
primite de beneficiari în raport cu alte forme de organizare in stituțională.
Orașele cu cele mai multe opțiuni pozitive față de aceste insti tuții sunt Calafat
și Filiași. Însă analiza statistică a demonstrat că există și o altfel de nevoie ce
n u p o a t e f i s a t i s f ă c u t ă l a n i v e l ul fiecărui individ: securitate a alimentară.
Această nevoie poate fi atenuată prin înființarea de cantine so ciale, care să
deservească un număr ridicat de beneficiari ce nu își pot asigu ra un meniu
zilnic de subzistență.
A d o u a d i r e c ț i e d e a c t i v i t a t e c e n e c e s i t ă d e z v o l t a r e a s e r v i c i i lor de
asistență socială se referă la tipul de servicii care necesită intervenție în
momentul de față:

1. Asistența alimentar ă. Factorul ce predetermină atitudinea celor mai mulți
dintre respondenți. O astfel de nevoie rămasă pe coordonatele a ctuale are
efecte asupra sistemului de valori individual și în grupurile s ociale din care fac
parte grupurile de respondenți. Atitudinea față de societate es te determinată
de capacitatea individuală de asigurare a minimului necesar de hrană. De
asemenea, din rezultatele acestei cercetări rezultă și o stare de neliniște și
nemulțumire permanentă a beneficiarilor. De multe ori soluțiile n u p o t f i
găsite la nivel individual.

2. Asistența medicală. Numeroși participanți la această cercetare suferă de
boli cronice care au determinat diferite grade de handicap. Cos turile actuale
ale medicamentelor și ale servic iilor medicale, distanțele dest ul de mari
pentru anumite tratamente, ce nu există în localitatea de domic iliu, epuizează
bugetele de familie care oricum sunt precare. Modificările de p rețuri, pe
fondul unor venituri reduse sau cu un ritm de creștere lent în cele mai bune
c a z u r i , a u d r e p t c o n s e c i n ț ă s c ă d e r e a p e r m a n e n t ă a n i v e l u l u i d e trai al
respondenților. Calitatea vieții are de suferit, însă identific area unor situații în
care o parte din aceste cheltuieli să fie preluate prin reducer i de prețuri
pentru serviciile medicale sau c ompensarea unor medicamente ar fi utilă în
atenuarea actualei situații economice a respondenților.

220 3. Îmbunătățirea calității serviciilor de consiliere și orientare
profesional ă. A c e s t e s e r v i c i i a u f o s t p u s e l a d i s p o z i ț i a u n e i p ă r ț i a
beneficiarilor de asistență socială. În analiza factorială aces te servicii apar
drept explicații ale atitudinii respondenților. Creșterea gradu lui de încadrare
profesională pentru cei care sun t î n m ă s u r ă e s t e o a l t ă c a l e p e ntru
îmbunătățirea calității vi eții acestor persoane.

4. Compensarea unor prestații sociale cu servcii sociale. Această
propunere rezultă din concluziile acestui studiu, care sugereaz ă că o parte
dintre respondenți nu își admini strează bugetele de familie înt r‐o manieră
coerentă. Argumentul nostru este datorat celor doi factori expl icativi ce apar
frecvent în toate localitățile c ercetate: consumul de băuturi a lcoolice și tutun.
Din această perspectivă suplimentele financiare vor fi direcțio nate, fie și
parțial, către consumul acestor p roduse. Astfel, sumele de bani investite în
creșterea calității vieții nu vor fi suficiente. De exemplu, ne voile de hrană pot fi
s a t i s f ă c u t e p r i n c a n t i n e l e s o c i a l e s a u o f e r i r e a d e a l i m e n t e , n e voile de
îmbrăcăminte pot fi compensate prin oferirea de haine. De aseme nea, pentru
stimularea de activităților ce țin de nevoile sociale și emoțio nale, aceste
activități se pot face prin acți uni publice în centrele special izate.

5. Creșterea numărului de activități de socializare. Beneficiarii serviciilor
de asistență socială nu sunt doar receptori pasivi ai unor ajut oare materiale.
Aceștia sunt ființe umane, care, în cele mai multe cazuri, nu s unt vinovați de
situația economică precară în care se află. Cei bolnavi au nevo ie de ajutor
pentru recăpătarea sănătății, iar cei care suferă de boli croni ce au nevoie de
asistență medicală și socială astfel încât să fie tratați cu de mnitate.
Marginalizarea datorată sărăciei sau afecțiunilor medicale este datorată
tendinței de izolare în singurătate sau grupuri mici de persoan e afectate de
a c e l a ș i f e n o m e n i n d e z i r a b i l . A s i s t e n ț a s o c i a l ă p r e s u p u n e ș i s p r ijin pentru
satisfacerea nevoilor emoționale și sociale.
6. Acțiuni de promovare a imaginii instituționale, a obiectivelor acesteia,
de conștientizare a riscurilor presupuse de consumul de alcool și tutun.
Deși această părere poate părea nerealistă, credem că atitudine a față de
instituțiile publice este determinată și de modul în care acest ea își gestionează
imaginea în rândul cetățenilor. Volumul de muncă, nivelul venit urilor
salariaților, dificultatea muncii și numărul redus de personal pot fi cauze ale

221 unor disfuncționalități instituționale. Însă prezența în spațiu l public prin
anunțarea realizărilor și eforturilor care se depun pentru îmbu nătățirea
activității și creșterea perform anțelor instituționale au ca fi nalitate aprecierea
publicului și transformarea, odată cu trecerea timpului, a bene ficiarilor în
parteneri ai instituțiilor publi ce și nu în receptori pasivi ai acestora.
Modul în care aceste obiective pot fi atinse se bazează pe fin anțarea de
la b ug e tu l de sta t, ra țion a liz a re a che ltu ie lilo r în dire cția su sținerii reale a
nevoilor și nu a dorințelor în limita prevederilor legale, prin parteneriate
public‐privat între instituțiile publice și entități ale societ ății civile și, pe cât
posibil, prin dezvoltarea activităților de tip R.S.C. ( Responsabilitate Socială
Corporatist ă).

222

223
BIBLIOGRAFIE
1. Birch, A., (2000), Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, București
2. Bonchiș, E., Dezvoltarea umană, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea,
2000
3. Braconnier, A., (2001), Copilul tău de la 10 ani până la 25 de ani. Manualul
părinților, Editura Teora, București
4. Bronfenbrenner, Urie, (1979), The Ecology of Human Development ‐
Experiment by Nature and Design, Harvard College, USA
5. Burcu, Aurelian, (2003), Piramida trebuințelor umane fundamentale ,
Editura Fundației „Mercur”
6. Dimitriu, C., (1973), Constelația familială și deformările ei, Editura
Didactică și Pedagogică, București
7. Dumitrana, Magdalena (2000), Dezvoltarea psihică și umană, Editura V&I
Integral, București
8. Enăchescu C., (1996), Tratat de igienă mintală, Editura Didactică și
Pedagogică, București
9. Eysenck, H., Eysenck, M., (1998), Descifrarea comportamentului uman,
Editura Teora, București
10. Gal, D., (2001), Dezvoltarea umană și îmbătrânirea, Presa Universitară
Clujeană, Cluj‐Napoca
11. Gelder M., Gath D., Mayou R., (1994), Tratat de psihiatrie Oxford, Asociația
Psihiatrilor Liberi din România
12. Giddens, Anthony, Sociologie , Editura Bic All, 2001
13. Hayes, N., Orrell, S., (1997), Introducere în psihologie , Editura All
Educational, București
14. Hannum, Emily; Buchmann, Claudia, The Consequences of Global
Educational Expansion , American Academy of Arts and Sciences, 2003

224 15. Kelcourse, Felicity,B. (Editor), (2004), Human Development and Faith,
Clearence Center, Danvers, USA
16. Munteanu, A., (1998), Psihologia copilului și a adolescentului , Editura
Augusta, Timișoara
17. Newman, Barbara M.; Newman Philip R., (2009), Development through
life. A Psyhological Aproach, Wadsworth, Cengage Learning
18. Rogoff, Barbara, (2003), The Cultural Nature of Human Development ,
Oxford University Press, New York
19. Stănciulescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației, Editura Polirom,
Iași, 1996
20. Șchiopu U., Verza E., (1995), Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții, Editura
Didactică și Pedagogică, București
21. Sigelman, Carol, K.; Rider, Elizabeth, A., (2012), Life‐Span, Human
Development , Wadsworth, Cengage L earning, Belmont, USA
22. Ștefăroi, Petru, (2009), Teoria fericirii în asistența socială, Editura Lumen,
Iași
23. Verza, E., (1993), Psihologia vârstelor , Editura Hyperion, București
24. *** www.dgaspcdolj.ro, (2014), Strategia DGASPC Dolj, 2013‐2014
25. *** Human Development Report, United Nations Development Programme,
New York, USA, 1990
26. *** Human Development Report 2014. Sustaining Human Progress:
Reducing Vulnerabilities and Building Resilience , United Nations
Development Programme, New York, USA, 2014
27. *** Insitutul Național de Statist ică, Baza de date Tempo Online
28. *** http://www.insse.ro/cms/file s/Web_IDD_BD_ro/index.htm
29. ***http://epp.eurostat.ec.europa.eu/ portal/page/portal/eurostat/home/
30. ***http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshMapView.do?tab=m ap&
plugin=1&init=1&toolbox=types&pcode=t2020_53&language=en#