STRATEGIA PENTRU CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVARE [600843]

1

STRATEGIA PENTRU CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVARE
ÎN DOMENIUL ALIMENTAR
TERMEN MEDIU ȘI LUNG 2014 -2020 /2020 -2030

Nastasia Belc1(coordonator), Enuta Iorga1, Mihai Visan2, Petru Niculita3, Adriana Macri1, Anca Nicolau4,
Mona Popa3, Maria Turtoi5, Iuliana Banu6, Corina Zugravu7 Alexandru Stoica8 Elena Barascu8 Iosif Gergen9
Ilie Badescu10, Rodica Doros11

1IBA Bucuresti; 2Federatia patronala de industria alimentara – ROMALIMENTA; 3USAMV Bucuresti, Facultatea de
Biotehnologii; 4Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati, Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor; 5Asociatia
Specialistilor din Industria Alimentara – ASIAR; 6 Asociatia Specialistilor din Morarit si Panificatie – ASMP;
7Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”si Ins titutul National de Sanatate Publica; 8Universitatea Valahia,
Targoviste , Facultatea de Ingineria Mediului si Stiinta Alimentului; 9USAMV Timisoara; 10Institutul de Sociologie
Bucuresti ; 11Institutul de Nutritie si Boli Metabolice „N.Paulescu”

Cuvant inainte

Acest document descrie Strategia pentru Cercetare -Dezvoltare -Inovare in domeniul alimentar pe
termen mediu si lung 2014 -2020/2020 -2030 a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Obiectivele strategice, directiile de cercetare si variatele proiecte de cercetare definite in aceasta
strategie au in vedere generarea de cunostinte stiintifico -tehnice pentru valorificarea potentialului
agroalimentar mare al Romaniei, asigurarea securitatii si sigurantei alimentare, precum si a starii de
sanatate a populatiei Romaniei, prin realizarea de alimente sanatoase si sigure de catre o industrie
alimentara romaneasca durabila si competitiva. Strategia CDI in domeniul alimentar din Romania a fost
elaborata in conformitate cu prevederile Regulamentului Planul ui de Dezvoltare Rurala pentru perioada
mentionata.
Aceasta Strategie pentru Cercetare -Dezvoltare -Inovare in domeniul alimentar fost intocmita de
catre un grup de lucru format din membri ai Platformei Tehnologice Nationale „ Food for Life ”, Federatiei
Romal imenta, membri ai Asociatiei Specialistilor din Industria Alimentara din Romania (ASIAR), cadre
universitare, cercetatori, profesionisti din domeniul sanatatii si sociologiei, precum si reprezentanti ai
Directiei de cercetare pentru industria alimentara di n Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Membrii
grupului de lucru au fost selectati pe baza expertizei lor in domeniile educatie si cercetare agroalimentara,
sanatate umana si sociologie, precum si productie in industria alimentara. Strategia prez enta se bazeaza pe
date statistice privind CDI in domeniul alimentar, starea de sanatate a populatiei Romaniei si productia de
alimente din Romania, raportate la datele aferente acestora existente la nivelul Uniunii Europene. Prima
intalnire a avut loc in iunie, urmata de intalniri in iulie si august si completate cu interactiuni prin
intermediul Internet -ului. Forma finala a acestei Strategii va fi supusa dezbaterii publice.

2

Definitii

„Prin aliment ori produs alimentar se intelege orice produs sau substanta, indiferent daca este
prelucrat integral, partial sau neprelucrat, destinat consumului uman ori preconizat a fi destinat consumului
uman; a limentele includ și băuturile, guma de mestecat și orice altă substanță, incl usiv apa, încorporată
intenționat în hrană în timpul producerii, pregătirii sau tratării acesteia ” (text preluat din legislatia UE si
mentionat in legea 150/2004, completata de legea 412/2004, Romania).
„Suveranitatea alimentara este dreptul indivizilor, c omunitatilor, populatiei si tarilor de a -si defini
propriile lor politici in ceea ce priveste agricultura, munca, pescuitul, hrana si pamantul, politici care din
punct de vedere circumstantial sunt apropiate din punct de vedere social, economic si cultural . Aceasta
(suveranitatea) include dreptul real la hrana si la a produce hrana, ceea ce inseamna ca toti oamenii au
dreptul la o hrana sigura, nutritiva si in conformitate cu cultura lor, precum si la productia de resurse
producatoare de hrana, inclusiv cap acitatea de a se sustine pe ei insasi si societatea lor” („International
Planning Committee for Food Sovereignty”, 2002).
„Securitatea alimentara exista atunci cand toti oamenii, in orice moment, au acces fizic si economic la
alimente sigure si nutrit ive care indeplinesc necesitatile de hrana ale organismului uman, pentru a duce o
viata sanatoasa si activa" (Conform „Declaratiei Mondiale asupra Nutritiei” FAO/OMS/ROMA 1992 si a
„Declaratiei asupra Securitatii Alimentare Mondiale” FAO/OMS/1996).
Organiz atia Mondiala a Sanatatii defineste 3 problematici ale securitatii alimentare: prima,
disponibilitatea alimentelor, ceea ce inseamna cantitate suficienta de alimente, a doua, accesul la alimente,
care este legat de resursele economice si/sau fizice, sufici ente, pe care oamenii trebuie sa le aibe pentru a
avea alimentele corespunzatoare dietei individuale si, a treia, modul de utilizare a alimentelor, adica, de a
avea suficiente informatii despre nutritie si igiena, astfel incat alimentele sa aiba functiunea de hrana. Inca
un element suplimentar este acela ca aceste 3 problematici trebuie sa fie stabile in timp si spatiu.
In ceea ce priveste securitatea alimentara, conform FAO/OMS, guvernele statelor trebuie sa fie in stare
sa isi hraneasca populatia.
In co ntextul noilor provocari societale: resurse putine si cerinte mai mari, este nevoie de cercetare –
dezvoltare si inovare pentru asigurarea securitatii alimentare pentru o populatie globala in continua
crestere.
Siguranta alimentara este un concept conform c aruia produsul alimentar nu va dauna consumatorului
daca este preparat si/sau consumat potrivit utilizarii prevazute (SR EN ISO 22000:2005).

1. INTRODUCERE

1.1 Date sintetice privind industria alimentara la nivel european si national

Sistemul alimentar, incluzand tot lantul alimentar pana la consumator, este de departe cel mai
mare sector industrial in Europa (14,9%) cu 4,25 milioane de angajati in 287.000 companii .
Numarul de angajati din industria alimentara (inclusiv industria bautu rilor) reprezinta 15% din
totalul angajatilor in sectorul manufacturier detinand, astfel, primul loc in Europa. Structura sistemului este
dominata de IMM -uri, acestea reprezentand 49,3% din cifra de afaceri si 63,4% din totalul angajatilor in
aceasta indus trie.

3

sursa: “ European Technology Platform “Food for Life”, The Vision for 2020 and beyond

Figura 1. Lantul alimentar, domeniul alimentar

In 2011, industria alimentara europeana a avut o cifra de afaceri de 1.017 miliarde euro, cu o
productie cu 6,8% mai mare decat in 2010. Exporturile europene au reprezentat 76,2 miliarde euro (cu
16,6% mai mult decat in 2010) si importurile 63,0 miliarde euro (cu 13,5% mai mult decat in 2010),
rezultand o balanta de 13,2 miliarde euro in favoar ea exporturilor produselor alimentare si bauturilor
europene. Consumul de alimente in Europa reprezinta 14,5 % din cheltuielile casnice, in timp ce in Romania
acelasi consum reprezinta 30% din totalul cheltuielilor casnice, Romania fiind astfel pe primul lo c in Europa
cu acest procent (Data&Trends of the Europe Food and Drink Industry 2012, FoodDrink Europe).
Industria alimentara romaneasca este cel mai mare sector manufacturier al tarii, cu o cifra de
afaceri care depaseste 44 miliarde lei, si cel mai mare angajator, peste 186.000 salariati. Datele INS din
2011 mai arata ca industria alimentara, prin cei 8.239 operatori inregistrati, realizeaza 7 -8% din exportul
total al Romaniei.
Aceste date sumare prezinta elocvent un sector a carui importanta strategica a fost relevata si de
Guvern, care arata ca trebuie pus accentul pe dezvoltarea continua a sa, atat pentru acoperirea integrala a
necesarului de hrana al populatiei, cat si pentru iesirea agresiva pe pietele externe, pentru echilibrarea si
imbunatatirea bal antei comerciale a tarii. Importanta sa este cu atat mai mare in contextul global al
repetatelor crize alimentare si al ingrijorarii crescande fata de posibilitatile reale de acoperire a necesarului
mondial de hrana, oferind industriei alimentare romanesti sansa valorificarii profitabile, prin plusul de
valoare adaugata, a productiei agricole autohtone – un alt sector crucial pentru noi, atat din punct de
vedere economic, cat si social.
Cercetarea, in schimb, este unul dintre punctele slabe, atat la nivelul Uniunii Europene cat si la noi,
cheltuielile pentru cercetare -dezvoltare fiind mult mai mici decat in alte industrii si comparativ cu alte
continente (America de Nord, Asia, Australia). Comisia Europeana incearca sa elimine acest handicap, prin
fondurile alocate cercetarii alimentare, mai ales in beneficiul IMM -urilor si se impune o abordare similara si
la nivel national, adica fundamentarea unor linii de finantare destinate special cercetarii aplicative si
inovatiei in domeniul alimentar.

1.2 Starea de sanatate a populatiei

Multe studii arata ca alimentatia are o pondere de peste 70% in starea de sanatate a populatiei.
Starea de sanatate a populatiei este in permanenta urmarita de autoritatile nationale si europene. Sunt
analizate in aces t sens date privind stilul de viata, factori de risc sau care influenteaza sanatatea, incidenta
bolilor cronice, a morbiditatii si mortalitatii, precum si informatii privind serviciile medicale, calitatea
dotarilor, personalului, nivelul de finantare si as igurarea necesarului.
Programul de actiune comunitara in domeniul sanatatii publice (2008 -2013) aflat in curs de
desfasurare a elaborat o lista cu indicatori de sanatate in Uniunea Europeana. La stringerea datelor si

4
analiza acestora au mai participat pro gramul Eurostat, programul statistic comunitar, precum si UE, OMS si
OECD.
ECHI (European Comunity Health Indicators) cuprinde in forma scurta 40 de indicatori de baza,
pentru care exista date disponibile, grupati in urmatoarele domenii: de context demogra fic si socio –
economic, al starii de sanatate, al determinantilor starii de sanatate, serviciilor de sanatate si promovare a
sanatatii. Pe plan european se constata o imbatranire a populatiei cu scaderea populatiei active. Romania
ocupa locul 9 in ceea ce p riveste populatia de peste 65 ani. Urmand actualele trenduri in varianta
demografica cea mai pesimista si in situatia in care fertilitatea se mentine la acelasi nivel, in 2050, Romania
va avea o populatie de 16 milioane si raportul de dependenta (adulti ca re sustin grupele de varsta
vulnerabile – copii, batrani) va fi de 1 la 9 persoane. Speranta de viata din Romania estimata a fi una din
cele mai reduse din Europa (locul 22 din 27) s -a imbunatatit continuu in ultimii ani, ramanand insa la o rata
cu 6 ani m ai mica fata de UE (media UE -27 în 2007 a fost de 76,06 ani la bărbați și 82,21 ani la femei, iar în
România de 69,71 ani la bărbați și, respectiv 76,86 ani la femei). Mortalitatea infantila a cunoscut o
diminuare in ultimii ani ajungand,astfel,la 9,2/1000 copii nou –nascuti fata de sub 5/1000 copii nou -nascuti
in UE.
Romania se situeaza printre tarile UE cu cea mai mare mortalitate prin boli cronice. Dintre acestea,
prima cauza de deces o reprezinta bolile cardiovasculare, in special bolile cardiace ischemi ce. In utimii 10
ani mortalitatea prin boli ischemice are o tendinta descrescatoare. A doua cauza de deces este
reprezentata de cancer, rata mortalitatii specifice prin cancer fiind apropiata de cea din UE. Acest indicator
ar putea fi influentat de durata mai mica de viata a romanilor, incidenta cancerului crescand o data cu
inaintarea in varsta. In ceea ce priveste mortalitatea prin diabet zaharat, Romania se situeaza sub media UE
si in acest sens este discutabila modalitatea de raportare. Se constata, de asemenea, o scadere a ratei de
mortalitate prin SIDA cu crestere a ratei de mortalitate prin pneumonie si boli hepatice cronice.
Se constata, din indicatorii raportati ca, Romania prezinta valori scazute ale numarului de fumatori
si de consumatori de alco ol fata de media europeana.
Din punct de vedere al indicatorilor de sanatate, Romania prezinta o situatie nefavorabila pentru
mortalitatea prin neoplasm de col uterin si mortalitatea infantila.
Sanatatea are un caracter plurifactorial care implica in afa ra sistemului de asigurari de sanatate si
alte organisme care sa actioneze integrat asupra factorilor de risc, ducand in cooperare la scaderea
morbiditatii si mortalitatii si cresterea sperantei de viata.
O stare de sanatate buna a populatiei conduce la scaderea costurilor pentru sanatate si la o
imbunatatire a statusului social si economic al acesteia cu influente benefice asupra economiei tarii, in
general. Industria alimentara poate interveni in acest caz, prin alimentele de buna calitate pe care le pu ne
la dispozitia pietei ca un mijloc de preventie impotriva imbolnavirilor.

1.3 Ipoteze de lucru si context sociologic in asigurarea securitatii alimentare

Una dintre problemele cheie de care depinde orice politică în domeniul alimentar și succesul
orică rei strategii de cercetare, inclusiv strategia de cercetare in domeniul alimentar, este chiar studiul
populației. O strategie de cercetare ori o politică alimentară trebuie gândite prin prisma „corpului
demografic” al unei țări (regiuni etc.).
Studiul sec urității alimentare trebuie fundamentat pe o bună cunoaștere a structurii și dinamicii
populaționale ale țării. Conceptul pivot al acestui gen de studii este cel de corp demografic, așa cum a fost
definită această noțiune de demograful român, Vladimir Treb ici. O populație îmbătrânită este o populație
cu un corp demografic obosit, după cum o populație expusă unei hemoragii demografice de tip migraționist
atestă un corp demografic fragil, căruia îi lipsește punctul de echilibru organic, astfel că este expus u nei
forme de volatilitate demografică cu binecunoscutele frisoane generate de fragilitatea organismului indusă
prin deficite generale și specifice sau, cu termenii consacrați, prin subnutriție și malnutriție.
Trecerea la alimentația supermarchetizată, adi că la comerțul alimentar transfrontalier, a distrus
sistemul cvasi -natural de apărare în fața riscurilor precarității alimentelor, sistem pe care specialiștii îl indică
prin ceea ce denumesc alimentație specificată cultural. Putem spune că supermarchetiza rea și, deci,
comerțul alimentar transfrontalier au adâncit insecuritatea alimentară și, adeseori, chiar au agravat riscul
bolilor prin alimentație, al formelor noi de malnutriție, al nesiguranței generale în perioadele de precaritate
alimentară etc. Conce pția unei strategii de cercetare a securități alimentare ar trebui să cuprindă, ca
obiectiv general, evaluarea capacității de reproducere biologică a unei populații și a condițiilor care

5
influențează evoluția unei asemenea capacități. Starea de sănătate și de echilibru ale corpului demografic
național, urban, rural etc. pot fi evaluate printr -o grilă sau o matrice standard. Dimensiunile unei asemenea
matrici sunt cele care vizează starea internă a corpului demografic – indicatori și indici ai morbidității, ai
fertilității, ai îmbătrânirii, ai mortalității, migrației, sporului natural și migrator etc. pe zone și la scara țării –
în raport cu starea sa externă, sub cele cinci fațete ale acesteia, și anume: cultura sănătății, cultura muncii,
cultura hranei, cul tura minții și cultura sufletului. Acestea compun ansamblul factorilor de care depinde,
apoi, starea internă a corpului demografic, evaluată prin indicatori și indici specifici, analitici și sintetici.
Corpul demografic rural poate fi afectat de minimum un a, maximum cinci surse generatoare ale
unor riscuri de „îmbolnăvire”. O direcție de cercetări dedicate evaluării insecurității potențiale a corpului
demografic (rural, urban, național, regional etc.) este demoiatria (demos , în gr., popor/populație și iatrikos ,
în gr., vindecare ). Demoiatria se constituie din cele cinci ramuri ale sale, între care, cea care ne interesează
aici este demoiatria alimentară , adică studiul factorilor de care depinde sănătatea corpului demografic prin
alimentație și, deci, secur itatea alimentară a unei populații. Condițiile acestea țin nu doar de cantitatea și
calitatea statică ale alimentelor (evaluate la un moment dat), ci si de cantitatea și calitatea dinamică și
structurală ale alimentației, adică de evoluțiile acesteia. Dina mica și configurația alimentației se constituie
într-o sursă a securității alimentare suverane . Un asemenea tip de evaluare ne permite să identificăm
dezechilibrul și, deci, insecuritatea indusă de distrugerea alimentației specificate cultural (a modelelor de
alimentație tradiționale: stilurile care definesc o alimentație specificată cultural, regional etc.), prin
impunerea discriminatorie a alimentației bazate pe comerțul alimentar transfrontalier (esența
supermarketizării). Acolo unde supermarketizarea n -a indus „uciderea” alimentației specificate cultural
putem vorbi despre securitate alimentară suverană . Demoiatria alimentară, așadar, este conceptul prin
care se poate descrie un tip nou de organicitate între alimentația specificată cultural, comunitate prosperă
și populație sănătoasă. O populație care depinde exclusiv de conjunctura pieței alimentare nu -și poate
asigura securitatea alimentară și nici nu dispune de condițiile minimale de care depinde capacitatea ei de a
conserva sănătatea corpului demogra fic.

2. SCOPUL STRATEGIEI

Scopul strategiei este stabilirea conditiilor si a prioritatilor de cercetare -dezvoltare si inovare
necesare atingerii obiectivelor si tintelor de dezvoltare ale domeniului alimentar, utilizand o viziune si un
model integrator ag ricultura -procesare -alimentatie -nutritie -sanatate astfel incat, sa se asigure, in perioada
prognozata, un grad ridicat de securitate si suveranitate alimentara la nivel national si regional.
Plecand de la conditiile economice, sociologice, legislative si i nstitutionale actuale din Romania,
strategia de cercetare -dezvoltare si inovare pentru domeniul alimentar isi defineste drept tinte, la sfarsitul
perioadelor prognozate, dezvoltarea pietei romanesti cu produse alimentare hranitoare, sigure,
diversificate s i accesibile care sa raspunda mai bine cerintelor si preferintelor diferitelor grupe de
consumatori astfel incat, pe baza permanentei informari si educatii referitoare la nutritie, igiena alimentara
si la corelarea acestora cu starea de sanatate, sa fie as igurata o alimentatie corecta si sigura a populatiei.

3. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE SISTEMULUI DE CDI IN INDUSTRIA
ALIMENTARA

Cheltuiala cu cercetarea -dezvoltarea -inovarea,in Europa, in domeniul alimentar, in 2011, a fost de
0,53 % din cifra de afaceri a i ndustriei ( Eurostat, UN COMTRADE, OECD).
In Romania, cercetarea in domeniul alimentar prin planul sectorial al MADR este practic inexistenta,
iar in Planurile Nationale de Cercetare -Dezvoltare a fost incadrata in domeniul 5. „ Agricultura, securitate si
siguranta alimentara” , domeniu care a avut circa 12% din totalul fondurilor alocate acestui plan.
Cercetarea –dezvoltarea si inovarea (CDI) in domeniul alimentar trebuie sa se concentreze, in
special, pe acele sectoare care pot aduce valoare adaugata si care pot constitui nise de produs pe pietele
internationale.
CDI in domeniul alimentar trebuie sa ia in considerare protectia mediului, resursele economice si
sociale si potentialul agricol care situeaza Romania pe locul 7 in Europa.

Obiectivele strate gice ale sistemului CDI in domeniul alimentar sunt urmatoarele:

6
I. Imbunatatirea nutritiei si sanatatii populatiei si asigurarea securitatii alimentare pentru toate
categoriile de consumatori este una dintre cerintele majore ale societatii. Reformularea si fortifierea
produselor alimentare existente, pe baza voluntara, cu reducerea cantitativa a unor ingredienti alime ntari,
precum zahar, sare (ex. sodiu) si grasimi si fortifierea alimentelor cu alti nutrienti (ex. vitamine, minerale si
alti compusi bioactivi) reprezinta dinamismul acestui sector; totodata, combaterea malnutritiei (obezitatii si
subnutritiei) reprezinta o tinta pe care este necesar sa o atingem. Alimentul, ca hrana, este influentat si de
nivelul de contaminare pe care acesta il are. Asigurarea sigurantei alimentelor prin noi tehnologii protective
si sisteme de calitate integrate care sa previna transform area unui aliment in non -aliment sau chiar intr -un
compus nociv este o alta tinta pe care acest obiectiv strategic trebuie sa il aiba in considerare. O
componenta importanta a acestui obiectiv strategic o reprezinta educarea consumatorilor in ceea ce
prive ste modul de alegere al alimentelor, care poate fi un mijloc de schimbare a structurii pietei alimentare
romanesti prin cresterea calitativa a produselor alimentare.
II. Cresterea durabila a productiei interne de produse alimentare prin reducerea pierderilor
pe intreg lantul alimentar pana la consumator si minimizarea, pe cat posibil, a deseurilor alimentare.
Deseurile alimentare reprezinta o problema societala acum si care va fi din ce in ce mai grava in viitor si
pentru care trebuie sa se gaseasca solutii de rezolvare. Este nevoie de o evaluare a pierderilor alimentare
pe fiecare etapa a lantului alimentar: ferma, depozitare, transport, procesare, distributie si consumator.
Pe de alta parte, trebuie luat in considerare conceptul de “mai mult din mai putin” ti nand cont de
resursele tot mai putine (energie, apa si terenuri agricole) in comparatie cu cererea alimentara si de
bioenergie, tot mai crescute.
Atat valorificarea deseurilor, reducerea pierderilor de alimente, cat si utilizarea eficienta a
resurselor, n ecesita o abordare integrata a lantului alimentar avand in vedere ”intrarile” (materii prime,
materiale, utilaje, substante agrochimice si aditivi etc.) pe lant, dar si “iesirile” (produs finit, subproduse,
deseuri etc.), in interdependenta cu factorii de mediu si schimbarile climatice.
III. Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti prin atragerea
industriei in procesul de CDI, dar si prin transferul sistematic al cunostintelor si tehnologiilor obtinute prin
acest proces de la organi zatiile CDI catre industrie. Imbunatatirea continua a calitatii resursei umane si a
infrastructurii de cercetare, atat la nivel public, cat si privat sunt unele dintre conditiile primordiale ale
cresterii competitivitatii economice.

4. VIZIUNEA NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL CDI ÎN DOMENIUL
ALIMENTAR

La nivel national, s -au elaborat mai multe documente care demonstreaza importanta domeniului atat
din punct de vedere economic, cat si social, cultural si de mediu. Astfel, Strategia Nationala de Ce rcetare,
Dezvoltare si Inovare 2007 -20131, arata ca cercetarea științifică agricolă, prin natura obiectului de cercetare
– sol, plantă, animal – trebuie să ofere produse biologice de înaltă valoare, materii prime, tehnologii si
cunoștințe adecvate, care să contribuie la promovarea agriculturii durabile și dezvoltării rurale, la creșterea
securității alimentare și a siguranței alimentului în concordanță cu cerințele generale și specifice ale pieței.
În aceste condiții, obiectivul cercetării este de a dezvolt a tehnologii care să acopere întregul lanț alimentar
(de la sol până la consumator – „from farm to fork”) și de a răspunde cerințelor specifice ale consumatorilor
(„from fork to farm”), prin soluții și concepte științifice conforme principiilor agriculturi i durabile și
asigurării nutriției corespunzătoare și siguranței alimentare.
Planul National de Reforma (2011 -2013)2 are, de asemenea, un capitol dedicat cercetarii,
dezvoltarii si inovarii.
La nivel international este in pregatire Programul Cadru pentru Cercetare si Inovare, HORIZON
20203, program structurat printr -un set clar de obiective bazat pe Strategia Europa 2020 si Uniunea Inovarii.

1 Strategia Nationala de Cercetare, dezvoltare si Inovare 2007 – 2013,
http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/ROST/1188314177strategia%20ro.pdf
2 Programul National de Reforma (2011 -2013), http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf
3 Horizon 2020, www .ec.europe.eu/research/horizon2020

7
Acest program s e concentreaza asupra provocarilor societale, asupra i ntegrarii cercetarii si inovarii intr-un
prog ram consolidat cu un set de instrumente comune de scheme de finantare, ce reuneste trei initiative
separate si aduce in prim plan m ai multa inovare, pe intreg drumul parcurs de produs de la cercetare pana
la vanzarea cu amanuntul. Mai mult, programul isi i mpune sa simplifice accesul companiilor, universitatilor
si institutelor din toate tarile UE.
Cele trei initiative separate sunt:
– Provocari Societale: schimbarea demografica a sanatatii si a starii de bine; p rovocari ale
bioeconomiei UE: securitate aliment ara, agricultura si paduri durabile, cercetari marine si maritime;
energie sigura, curata si eficienta; transporturi inteligente, ecologice si integrate; combaterea
schimbarilor climatice, utilizarea eficienta a resurselor si a materiilor prime si societat i favorabile
incluziunii, inovative si sigure;
– Tehnologii Industriale prin l eadership in domeniul tehnologiilor generice si industriale, t ehnologii
de informare si comunicare (TIC), nano -tehnologii, materiale avansate, b iotehnologii, s isteme de
productie a vansate si spatiu;
– Excelenta Stiintifica prin Consiliul de Cercetare European, Tehnologii Viitoare si Emergente (TVE),
Actiuni Marie Curie si Infrastructuri de Cercetare.
Un alt concept este Bioeconomia cu un o biectiv specific de asigurarea unor cantități suficiente de
alimente si alte produse bio, sigure și de calitate ridicată, prin dezvoltarea unor sisteme productive și
utilizarea eficientă a resurselordin producția primară , promovând servicii ecosistemice corespunzătoare ,
de-a lungul lanțurilor competitive si cu aport scazut de carbon .
Acest lucru va accelera tranziția către o bioeconomie durabilă a UE .
In ceea ce priveste provocarile societale ale bioeconomiei in domeniul aliment -alimentatie acestea
sunt:
– Consumatorii (consumatori informati) cu p referintele, atitudinile, nevoile, comportamentul
alimentar, stilul de viata si educatia alimentara ale lor; Comunicarea dintre consumatori si
comunitatea de cercetare pe lantul alimentar; Imbunatatirea alegerii alimentelor in cunostinta de
cauza, a c onsumului durabil si impactul acestora asupra productiei, cresterii favorabile a incluziunii
si a calitatii vietii, in special, a grupelor vulnerabile.
– Alimente sanatoase si sigure si diete pentru toti cu necesitatile nutritionale si impactul alimentelor
asupra functiilor fiziologice, ale performantelor fizica si mentala; Legaturile dintre obisnuintele
alimentare si alimentatie si imbatranire, boli si afectiuni cronice; Solutii si inovatii legate de dieta
care sa conduca la imbunatatirea sanatatii si a star ii de bine; Contaminarea chimica si
microbiologica ale alimentelor si nutreturilor, riscuri si expuneri; Inovatii in siguranta alimentara,
instrumente de comunicare a riscului imbunatatite.
– Industrie agroalimentara durabila si competitiva cu n ecesitati pen tru ca industria alimentara si a
furajelor sa faca fata provocarilor sociale, de mediu, climatice si economice de la local la global;
Design alimentar, procesare, ambalare, control al procesului, reducerea deseurilor, valorificarea
sub-produselor si elimin area in siguranta a subproduselor de origine animala; Procese inovatoare si
durabile pentru utilizarea eficienta a resurselor; Produse diversificate, sigure, la preturi accesibile si
de calitate ridicata; Trasabilitate, logistica si servicii, factori socio -economici, rezilienta lantului
alimentar fata de riscurile de mediu si climatice; Limitarea impactului negativ al activitatilor de pe
lantul alimentar si al schimbarii dietelor si sistemelor de productie asupra mediului.
In concordanta cu Strategia Comis iei Europene «Europe 2020 strategy», viziunea pentru Uniunea
Europeana este de a realiza un viitor durabil, de a asigura mai multe locuri de munca si o viata mai buna.
Cateva dintre elementele cheie ale viziunilor mai multor initiative sau programe sunt: d urabilitate, inovatie
si competitivitate.
Inovarea este instrumentul cheie de a realiza tranzitia catre o productie si un consum ale
alimentelor, durabile. Pentru a imbunatati durabilitatea pe intreg lantul alimentar, cercetatorii trebuie sa
fie inovativ i si sa gaseasca continuu noi metode de a imbunatati productia alimentara, tehnologia si
managementul sistemului alimentar.
Unul dintre considerentele principale in cadrul documentului « Europe 2020 strategy » este « The
Innovation Union » care mentioneaz a ca este nevoie de o abordare strategica catre inovare sustinuta la cel
mai inalt nivel politic. In acest sens, viziunea nationala trebuie sa ia in considerare transferul de cunostinte
si tehnologii, obtinute prin CDI, catre industrie.

8
5. SITUATIA ȘI PROVOCĂRILE ACTUALE ALE SISTEMULUI DE CERCETARE –
DEZVOLTARE – INOVARE ÎN DOMENIUL ALIMENTAR

Marile provocari mentionate in strategiile elaborate in cadrul Platformei Tehnologice Europene
„Food for Life”4, Initiativelor de Programare Comune (Joint Programming Initiatives)5,6 sau in cele peste 22
de proiecte europene ERA NET in domeniul alimentar sunt: securitatea alimentara, alimentatia si sanatatea
pentru o populatie cu tendinta de imbatranire, incalzirea globala si schimbarile climatice ceea ce im pune,
din punctul de vedere al domeniului alimentar, ca nevoie obligatorie, constientizarea conceptului
durabilitatii productiei, procesarii si consumului de alimente si gasirea de solutii, prin cercetare -dezvoltare –
inovare, de implementare a acestui conce pt.
Economia nationala si, in special, industria alimentara, se confrunta cu cateva provocari, si anume
sa furnizeze alimente sigure, accesibile ca pret si in cantitati suficiente in contextul:
 cresterii cererilor populatiei;
 cresterii competitiei pe pi ata;
 cerintelor mari de sustenabilitate si durabilitate;
 grijii mai mari a populatiei pentru sanatate.

5.1 Cadrul legislativ intern și la nivel european

Cadrul legislativ la nivel european

Legislatia in vigoare la nivel european privind cercetarea -dezvoltarea -inovarea este «Cadrul
Comunitar pentru Ajutoarele de Stat pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare» (2006/C 323/01)7, prin care
se stipuleaza ca «promovarea domeniului cercetarii -dezvoltarii -inovarii (denumit in continuare «CDI»)
cons tituie un obiectiv de interes comun important». In acest document sunt mentionate actiunile de
sprijinire a domeniului CDI, prin cresterea cheltuielilor globale in domeniul cercetarii -dezvoltarii si inovarii,
ajungand la aproximativ 3% din produsul intern brut.
In contextul modernizarii preconizate a politicii ajutoarelor de stat in UE, Comisia va revizui Cadrul
Comunitar pentru Ajutoarele de Stat pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare. In conformitate cu obiectivele
Strategiei Europa 2020, revizuirea in cearca sa sprijine dezvoltarea durabila si sa contribuie la calitatea
cheltuielilor publice, prin descurajarea ajutoarelor care nu aduc o valoare adaugata reala si denatureaza
competitia. O prioritate cheie stabilita in Strategia Europa 2020 este aceea de a atinge un nivel al
investititiilor in C&D corespunzator la 3% din PIB, si una dintre initiativele sale emblematice este o Uniune a
Inovarii8.
Este evident c ă un proiect integrator, bazat pe continuitate aplicată, nu poate fi construit decât pe
consecvență în transpunerea efectivă a principiilor și legilor care guvernează întreaga politică europeană în
sectorul alimentar la baza căreia stă Regulamentul (CE) nr . 178/2002/CE de stabilire a principiilor și a
cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța
Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare .
Corelate firesc în că din perioada de pre -aderare la Uniunea Europeană și raliate organic în post –
aderare, eforturile susținute ale României împlinesc misiunea de armonizare a legislației naționale cu
spectrul reglementărilor comunitare (Anexa 1) în ceea ce privește siguranț a produselor alimentare și a
hranei pentru animale, protejarea sănătății publice și consolidarea încrederii consumatorilor în produsele
alimentare din Europa, protecția consumatorilor împotriva practicilor comerciale frauduloase sau
înșelătoare, sănătatea și bunăstarea animalelor, protecția și sănătatea plantelor precum și mediul
înconjurător. Astfel, Legea nr. 150 din 2004 privind siguranța alimentelor (susținută de actele normative
subsecvente) constituie, în legislația internă, baza pentru asigurarea unu i nivel înalt de protecție a sănătății
oamenilor și a intereselor consumatorilor în ceea ce privește alimentele, ținând cont de diversitatea ofertei

4European Technology Platform „Food for Life” Strategic Research and Innovation Agenda (2013 -2020 and Beyond),
http://etp.fooddrinkeurope.eu/documents/2012/SRIA_2012/SRIA_ETP_Food4Life_2012.pdf JPI – A Healthy Diet for a
5 Healthy Life, Strategic Research Agenda 2012 – 2020 and beyond,
http://www.healthydietforhealthylife.eu/images/documents/jpi_sra.pdf
6 FACCE – JPI Strategic Research Agenda, www.faccejpi.com
7http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:08:05:52006XC1230(01):RO:PDF
8http://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/rdi_i ssues_paper.pdf

9
alimentare (incluzând și produsele tradiționale, precum și funcționarea eficientă a pietei interne). Toate
aceste reglementări conturează o politică alimentară coerentă, eficace, dinamică, adaptabilă și
transparentă.
Strategia actuală europeană identifică știința și inovarea ca elemente esențiale ale asigurării
competitivității economice a Uniunii Europene, iar sectorul alimentar și cel al hranei pentru animale sunt
vectori importanți în ceea ce privește economia UE, alimentele și băuturile reprezentând un capital rulant
anual de aproximativ 900 miliarde euro.
Strategia pentru cercetare – dezvoltare – inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu și lung
(2014 -2020/2020 -2030) men ține traiectoria de consecvență a politicii românești în domeniu și susține
eforturile României de a -și afirma propria individualitate între națiunile UE, inclusiv în zona asigurării unei
disponibilități de materii prime și produse agro -alimentare sigure care vor contribui la realizarea
obiectivelor de securitate și siguranță alimentara în interiorul uniunii, în contextul în care s e estimează că
produsele alimentare europene vor fi afe ctate din ce în ce mai mult de factori precum creșterea cererii și
schimbarea tendințelor consumului în cadrul economiilor emergente, prețul energiei electrice, seceta din
emisfera sudică, creșterea de la an la an a utilizării terenurilor pentru biocombust ibili, mărirea necesarului
de produse alimentare la nivel mondial, anticipându -se că, până în anul 2030, producția internațională de
alimente va trebui să fie mai mare decât cea actuală cu aproximativ 50% pentru a satisface cerințele
previzionate .

5.2 Tendințe interne și la nivel UE

Strategia la nivel european pe perioada 2014 -20209 aduce argumente pentru mai multe investitii in
cercetare pentru a furniza baza de cunostinte pentru inovare in scopul cresterii economice si imbunatatirii
conditiilor socia le. In domeniul alimentatiei si sanatatii s -au identificat marile provocari pentru stiinta,
politici si actiuni, astfel incat sa creasca bunastarea populatiei, oamenii sa fie cat mai mult timp
independenti si activi, intr -o viata mai lunga.
Consumatorul ar e nevoie de un mediu prielnic, nepoluat, de alimente sanatoase. Cresterea
biodiversitatii si valorificarea potentialului si biodiversitatii florei si faunei din tara noastra precum si
reconsiderarea valorilor nationale (traditie, cultura) in domeniul indus triei alimentare sunt de asemenea
factori de crestere a calitatii vietii.
Incidenta bolilor cronice este in continua crestere atat in Romania, cat si in intreaga Europa. Dintre
acestea amintim: bolile de inima, congestii, cancere, diabet si dementa, care s unt cauzate, predominant, de
4 factori – fumat, exces de alcool, lipsa de exercitii fizice si comportament alimentar nesanatos10, dar si de
unii contaminanti prezenti in mediu.
Costurile pentru sanatate pentru tratamente si ajutoare sociale pentru familiil e celor in suferinta,
sunt foarte mari. Pentru a scadea incidenta bolilor cronice, pentru a scadea costurile pentru tratamente si
pentru a creste bunastarea oamenilor este necesara o noua abordare: sa prevenim mai mult decat sa
vindecam.
Alimentul este in teles ca o productie a naturalului si a laboratorului uman. Nu este de ajuns ca
alimentele sa fie alese de catre consumator (carne, lapte, fructe, legume), ci este foarte important ca el sa
stie unde sunt produse alimentele, cum si cine este implicat in l antul alimentar de productie.
Este necesar, de asemenea, sa se identifice pericolele la care este supus organismul uman din cauza
alimentelor: noi patogeni, zoonoze, agenti toxici, iradiere, posibile efecte ale ingineriei genetice sau ale
noilor tehnici d e procesare, precum si cercetari privind potentialul, pe termen lung, teratogenic, mutagenic
si oncologic ale contaminantilor alimentari.
Calitatea mediului depinde, in general, de activitatile omului, iar industria agroalimentara
influenteaza aceasta cal itate prin tehnologiile folosite, modul de recuperare si reciclare ale deseurilor si ale
ambalajelor utilizate.
Numarul oamenilor pe planeta este din ce in ce mai mare, ceea ce inseamna cantitate mai mare de
alimente, dar si cantitate mai mare de deseuri. Aceasta va conduce la schimbari ale politicilor aplicate, ale

9 European Commission. Europe 2020. A strategy for smart, sustainable and inclusive growth. EUROPE 2020 A strategy for smart,
sustainable and inclusive growth. Brussels, COM (2010) 2020.
10 World Health Organisation, Global status report on non -communicable diseases. Geneva, 2010.

10
legilor, conducand la randul lor la schimbari in modul procesare si chiar si la schimbarea comportamentului
alimentar si a cerintelor consumatorilor.
Desi productia alimentara a crescut cu mai mult de 35% in 2008 comparativ cu 1999, gazele emise
de industria alimentara europeana au scazut cantitativ cu 17%. Studiul publicat de Comisia Europeana in
2010 (Preparatory Study on Food Waste across EU 27 ), arata ca anual, la nivel european, deseurile
alimentare reprezinta aproximativ 90 milioane tone. Reducerea acestei cantitati este o mare provocare.
Prin recuperarea a 5% dintre alimentele care sunt aruncate la nivel global, se pot hrani 4 milioane de
oameni pe zi (Food for all forever, Danish Academy of technical sciences report, 2010). Una dintre caile de
reducere a deseurilor in industria alimentara ar fi stimularea utilizarii tehnologiilor curate. Alta este
educatia consumatorilor in ceea ce priveste modul de interpretare a informatiilor de pe eticheta, de
exemplu termenul de valabilitate: ‘best before’ si ‘use by’ astfel incat consumul de alimente sa fie
sustenabil, sa nu se cumpere mai mult decat se consuma. Cand, la capatul lantului alimentar alimentele
sunt aruncate, atunci toate resursele investite in ciclul de viata al produselor sunt pierdute, de aceea,
industria trebuie sa minimizeze producerea de deseuri pe fiecare st adiu al lantului alimentar.

5.3 Aspecte privind resursele naturale, umane și infrastructura la nivel național

5.3.1 Resurse naturale

Agricultura si zootehnia din Romania pot asigura resursa materiala necesara dezvoltarii industriei
alimentare romanesti, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, industrie cu potential remarcabil in
asigurarea bunastarii si cresterii calitatii vietii populatiei, atat prin alimentele pe care le produce, prin
locurile de munca pe care le pune la dispozitia oamenilor, cat s i prin impactul important in balanta
comerciala si economica a tarii.
Resursele naturale ale Romaniei: solurile de buna calitate, padurile cu bogatia fructelor de padure
sau ciuperci, apele cu potentialul piscicol, toate acestea, printr -o exploatare optima si durabila pot asigura
hrana de buna calitate populatiei tarii, dar pot asigura si productie de premium cu care putem accesa piata
europeana si nu numai. Pe langa acestea se mai adauga potentialul genetic al soiurilor si raselor de animale
romanesti recu noscute prin buna calitate tehnologica si nutritionala care reprezinta una dintre resursele de
baza ale industriei alimentare.

5.3.2 Resurse umane

Numarul de cercetatori in domeniul alimentar din reteaua nationala CDI de interes public este circa
520.
In Romania, dupa 1990, invatamantul universitar in domeniul alimentar a crescut exponential,
ajungandu -se, in prezent, ca in 17 universitati sa existe cca. 75 specializari, atat cu nivel de licenta (24), cat
si masterat (46) si chiar doctorat (5), care au for mat deja citeva mii de ingineri, in mai toate regiunile tarii
(Anexa 2).

5.3.3 Infrastructura

Dupa 2000, Programul Infras si Programul Capacitati au facut posibila imbunatatirea infrastructurii
de cercetare in organizatiile CDI. Dupa 2006, respectiv 2009 , datorita fondurilor (nationale si structurale)
substantiale investite in invatamint si cercetare, multe organizatii de cercetare cu activitate in domeniul
alimentar au achizitionat echipamente performante, de ultima generatie, atat analitice, cat si de
procesare -pilot. Exista, in momentul de fata, baza materiala adecvata desfasurarii activitatii de CDI in
organizatiile de cercetare din domeniu.
Exemple de infrastructurile de cercetare publice disponibile in momentul de fata sunt:
– rezonanta magnetica n ucleara : IBA Bucuresti;
– cromatografie de performanta in faza lichida si gazoasa : IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de
Biotehnologii USAMV Bucuresti, USAMV Cluj Napoca – Facultatea de stiinta si tehnologia alimentelor
Politehnica Bucuresti – Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor;
– analiza senzoriala : IBA Bucuresti, FSIA Galati;

11
– statii pilot – procesare cereale si fainuri, procesare carne si procesare legume si fructe: IBA Bucuresti,
FSIA Galati;
– testarea ambalajelor de uz alimentar : perm eabilitati, proprietati mecanice, migrari: IBA Bucuresti,
Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti;
– microbiologie alimentara : IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti,
USAMV Cluj Napoca – Facultatea de stiinta si tehnologi a alimentelor;
– biologie moleculara : IBA Bucuresti;
– biotehnologii alimentare : IBA Bucuresti, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti, Universitatea
Lucian Blaga din Sibiu, FSIA Galati;
– spectrometrie : IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de Biotehnolog ii USAMV Bucuresti, USAMV Cluj
Napoca – Facultatea de stiinta si tehnologia alimentelor; Facultatea de Tehnologia Produselor
Agroalimentare – USAB Timisoara.
Exemple de infrastructuri publice create pe fonduri structurale:
– INCD pentru Bioresurse Alimentare Bucuresti: Cresterea calitatii si competitivitatii activitatii de
cercetare -dezvoltare a Institutului de Bioresurse Alimentare;
– Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti: Dezvoltarea infrastructurii
centrului de cerce tare pentru studiul calitatii produselor agroalimentare;
– Academia Romana Filiala Iasi, Centrul de Cercetari pentru Oenologie Iasi: Dezvoltarea infrastructurii
pentru eficientizarea activitatilor tehnologice si implementarea unor metode neconventionale de
imbunatatire a calitatii bauturilor alimentare.
Exemple de infrastructuri private create pe fonduri structurale:
– S.C. PLANTA CARPATICA S.R.L. Danes – Infrastructura pentru cercetare plante medicinale, in vederea
obtinerii de produse inovative fitofarmaceutice si suplimente nutritionale;
– SC NATURA SRL Biertan – Centru de cercetari pentru prelucrarea materiilor prime vegetale obtinute
din agricultura ecologica.

5.4 Analiza SWOT a sistemului de cercetare -dezvoltare -inovare in industria alimentara

5.4.1 Puncte tari

Sistemul național CDI din domeniul alimentar are următoarele principale puncte tari:
a) Valențele cu totul favorabile ale domeniului alimentar pe care îl deservește (a avut, are și va avea
potențial de dezvoltare sustenabilă având potențial pedoc limatic de excepție, asigură atât de necesara
stare de bună nutriție și bună sănătate ale întregii populații a țării, asigură locuri de muncă, stabilitate și
condiții de dezvoltare economică pentru un număr foarte mare de persoane din mediul rural și urban ,
are contribuție majoră la PIB -ul național și are un potențial mare și durabil de export al produselor
procesate);
b) Numărul mare și stabil de clienți și beneficiari ai rezultatelor cercetărilor, ai activităților de inovare, de
transfer tehnologic, de trans fer de cunoaștere, de extensie și dezvoltare;
c) Resursă umană de cercetare de foarte bună calitate, performantă și pragmatică cu potențial ridicat de
inovare (număr mare de brevete de invenție valorificate, specializări universitare de licență, masterat și
doctorat din domeniul alimentar, experiență acumulată în proiecte de cercetare naționale și europene);
d) Infrastructură de cercetare experimentală foarte bună (aparatură modernă performantă, laboratoare și
centre de excelență, stații pilot);
e) Conexiuni consist ente, colaborări și parteneriate cu Spațiul European de Cercetare (existența
Platformei Tehnologice Naționale integrate în Platforma Tehnologică Europeană ” Food for Life” ;
participarea activa a cercetatorilor romani in grupurile de lucru ale diferitelor in itiative, platforme,
programe, comitete, organizate la nivel european etc.);
f) Atragerea tinerilor absolventi si incurajarea acestora catre cariere prodigioase in spatiul generos al
cercetarii din domeniul alimentar.

12
5.4.2 Puncte slabe

Principalele puncte slabe ale Sistemului de CDI din domeniul alimentar sunt:
a) Lipsa, cronicizată în ultimele două decenii, a unei politici concrete, constante și continue privind
organizarea, finanțarea și funcționarea Sistemului Național de CDI și, în special, a sistemului de CDI
din domeniul alimentar (slabă finanțare națională, cu precădere în ultimii ani, neîncurajarea finanțării
private și a parteneriatelor public – private, sistem defectuos de finanțare nediferențiată pe domenii
prioritizate ca interes național în cadrul Progra melor de CDI din PNCDI 2);
b) Lipsa centrelor eficiente de transfer tehnologic in domeniu;
c) Lipsa unui Program Național de CDI, distinct și a unui Program Național de Nutriție;
d) Stabilirea și finanțarea în cadrul PNCDI 2 a unor Programe Naționale de CDI după mo delul
Programelor de CD ale Uniunii Europene și neținând seama de cerințele și interesele naționale de
dezvoltare a diverselor domenii economice și sociale;
e) De multe ori cercetarea pare un scop in sine, incercand „sa traga” industria catre inovatii de
labo rator, de unde lipsa racordarii la cerintele pietei si, in final, utilizarea insuficienta a rezultatelor
C&D.
5.4.3 Oportunitati

a) Colaborarea dintre entitățile Sistemului CDI și patronatul din industria alimentară ROMALIMENTA,
alte patronate interesate de domeni ul alimentar, asociații profesionale, fundații, IMM -uri,
procesatori din industria alimentară;
b) Cooperări și parteneriate cu entitățile de cercetare din domeniu, la nivel regional, național,
transfrontalier, european și internațional;
c) Competitia tot mai ace rba, inasprita de criza, care obliga tot mai multe companii sa nu se mai
multumeasca doar cu piata interna, ci sa iasa si la export – de unde necesar sporit de inovatie;
d) Încurajarea asocierii dintre micii fermieri și trecerea de la o producție agricolă veg etală și/sau animală
de subzistență la una economică, comercială și, prin consecință, creșterea numărului de beneficiari
interesați de rezultatele cercetării de industrie alimentară pentru procesarea locală a produselor
agroalimentare;
e) Increderea pe care c onsumatorii romani o acorda produselor alimentare autohtone (a se vedea
impactul programului „Fabricat in Romania”) si recunoasterea, de catre acestia, a importantei pe care
cercetarea si inovarea din domeniul alimentar le au in cresterea calitatii vietii in tara noastra;
f) Poziționarea domeniului alimentar pe primul loc, cu ponderea cea mai mare de finanțare în
Programul Uniunii Europene HORIZON 2020 (2014 – 2020).
5.4.4 Amenintari

a) Slaba finanțare a activităților de CDI, intre alte consecinte determinand procesul de „brain drain”
catre sectorul industrial multinational si, mai grav, catre alte piete de munca mai remunerante;
b) Funcționarea precară, dificilă și imprevizibilă ale IMM -urilor din domeniul alimentar datorate
suprafețelor foarte mici ale exploatațiilor ag ricole și, prin consecință, a imposibilității aplicării de
tehnologii adecvate sau a nelucrării pământului, a slabei asocieri a fermierilor și procesatorilor, a
slabei colectări, depozitări și valorificări ale producției vegetale, a slabei și insuficientei procesări ale
producției animale, a slabei protecții și încurajări de natură fiscală sau financiară ale fermierilor și
micilor procesatori;
c) Infrastructură slab dezvoltată sau inexistentă în zonele rurale (căi de transport, căi de comunicare,
rețele de ali mentare cu energie, rețele de apă, rețele de canalizare) care dezavantajează dezvoltarea
economică și socială.

13
d) Efectele perpetuării și adâncirii problemelor financiare și economice europene, globale și naționale
asupra domeniului alimentar;
e) Interes scazut fata de activitatea de cercetare si slaba legatura dintre companiile din industria
alimentara si institutiile de cercetare din domeniu;
f) Lipsa unui interes consistent și diversificat pentru transferul tehnologic al rezultatelor cercetării din
partea entităț ilor din economia reală;
g) Perpetuarea practicării unui management politic slab și neproductiv pentru dezvoltarea industriei
alimentare, servicii și de CDI, la nivelul decizional central și regional;
h) Fiscalitatea exagerata care descurajeaza investitiile priv ate, inclusiv in cercetare si, pe de alta parte,
stimuleaza economia neagra, cu efecte catastrofale nu numai asupra incasarilor bugetare, ci si a
competitiei corecte si a sanatatii economiei, in final a intereselor populatiei in calitate de consumator
si contribuabil.

6. DIRECȚIILE PRIORITARE ȘI REZULTATELE SCONTATE

Prioritatile in cercetarea -dezvoltarea -inovarea in domeniul alimentar la nivel national trebuie sa
sustina potentialul agricol pe care Romania il are, sa imbunatateasca politicile nationale ale d omeniului, sa
imbunatateasca calitatea vietii si bunastarea populatiei si sa asigure o dezvoltare durabila si competitiva a
sectorului. Directiile prioritare in CDI in domeniul alimentar in directa relatie cu obiectivele strategice sunt
urmatoarele:

Obiectivul strategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii

1. Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de
alimente sanatoase
Rezultate scontate:
a) reinfiintarea culturilor vechi: legume, cereale – ex. ovaz pentru consumul uman, pseudocereale – ex.
hrisca, amarant etc.;
b) valorificarea fructelor din zona montana;
c) cresterea biodiversitatii;
d) diversificarea sortimentelor de alimente pe piata;
e) minimalizarea ponderii produselor scumpe din import si asigurarea independentei alimentare, cu
cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in agricultura si industria alimentara si a valorificarii
superioare a resurselor agro -zootehnice locale;
f) beneficii industriale prin noile produse alimentare pentru diferite cat egorii de populatie, crearea de
noi activitati productive sau de servicii in agricultura -stiintele si ingineria alimentelor -medicina,
beneficii pentru sanatatea diferitelor categorii de populatie, asezarea cercetarii romanesti in
domeniu alaturi de cerceta rea europeana;
g) crearea unei baze de date necesara in stabilirea dietelor pentru eficientizarea eficacitatii acestora; o
mai buna cunoastere a proceselor de nutritie, elaborarea unor alimente eficace, cresterea increderii
populatiei in alimentele obtinute si procesate autohton.

2. Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si
accesibile, atat prin diversificarea matricilor alimentare, cat si prin educarea consumatorilor in sensul
atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor
Rezultate scontate:
a) dezvoltarea productiei si pietei de alimente ecologice;
b) preventia imbolnavirilor prin alimentatie sanatoasa: alimente functionale si/sau personalizate;
c) alimente traditionale cu proprietati nutritive b enefice organismului si metode inovative de
autentificare a lor;
d) elaborarea unui brand nutritional de tara si strategie de promovare a acestuia prin realizarea unui
catalog cu produse nationale avand caracteristici superioare si particularitati traditional e;

14
e) management superior al profilelor de morbiditate, ca o completare a tratamentului medical alopat.

3. Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta
proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor
alimentari de sinteza cu aditivi naturali
Rezultat e scontate:
a) noi politici si strategii alimentare in ceea ce priveste compozitia „sanatoasa” a alimentelor in relatie
cu acceptabilitatea consumatorilor romani;
b) noi produse (extracte, amestecuri, uleiuri esentiale etc.) din plante aromatice in vederea utili zarii lor
ca inlocuitori de aditivi sintetici pentru conservarea sau aromatizarea alimentelor.

4. Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”
Perceptia consumatorului s -a schimbat substantial in ultimii ani si tinde catre un nivel mai inalt de
constientizare in legatura cu alegerea alimentelor. Consumatorii romani au inceput sa fie tot mai interesati
de calitatea alimentelor, modul in care acest ea sunt produse, punandu -si tot mai des intrebari referitoare la
igiena produselor alimentare existente pe piata. In esenta, luarea deciziei de a consuma un aliment se
bazeaza pe sintagma ”aliment in care pot avea incredere”. Aceasta este legata de anumite elemente: nevoi,
cultura, religie, traditii, obiceiuri alimentare, marca, producator, compozitie, ambalaj etc.
Rezultate scontate:
a) educarea consumatorilor referitoare la rolul alimentatiei in mentinerea sanatatii si a existentei de
optiuni adecvate in die ta traditionala autohtona. Educatia va fi adaptata grupurilor tinta, astfel incat
eficacitatea demersului sa fie cuantificabila si maximala, iar solutiile oferite vor tine seama de
posibilitatile practice aflate la indemana fiecarui grup populational;
b) intelegerea comportamentului alimentar si al atitudinii consumatorilor asupra alimentelor;
c) acces crescut la alimente de calitate, sanatoase, datorita preturilor mici sau prin productie proprie;
d) stabilirea unor directii generale care sa orienteze inovatia in domeniul alimentar, in asa fel incat noile
produse sa fie acceptate cu usurinta de consumatorul local.

5. Sisteme de calitate si management integrat – tehnologii si control pe flux – in vederea minimizarii
nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic
Rezultate scontate:
a) alimente sigure cu continut redus de contaminanti sau chiar de nivel «0»;
b) competenta crescuta a laboratoarelor de profil in detectarea si monitorizarea contaminantilor;
c) tehnologii noi, inovative de obtin ere de produse alimentare sigure;
d) intelegerea microecologiei alimentului in diferite sisteme de ambalare: inteligenta, activa, in atmosfera
modificata etc.;
e) noi sisteme de trasabilitate;
f) formarea unei educatii a calitatii, uniformizarea standardelor de cal itate la unitatile de productie,
reducerea pierderilor prin diminuarea produselor neconforme, reducerea costurilor cu echipamentele
de monitorizare, reducerea poluarii mediului, cresterea competitivitatii.

Obiectiv strategic II: Cresterea durabila a productiei interne
1. Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse – apa si energie – in vederea obtinerii de
produse alimentare
Rezultate scontate:
a) gasirea de solutii privind minimizarea consumului de resurse pentru tehnologiile existente de obtinere a
alimentelor;
b) elaborarea de noi tehnologii de obtinere de produse alimentare cu consum redus de resurse.

2. Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de
ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra m ediului
Rezultate scontate:
a) valorificarea deseurilor alimentare (din industrie si consum) in vederea obtinerii de produse non –
alimentare cu valoare adaugata mare;

15
b) elaborarea de „tehnologii curate” prin valorificarea integrala a deseurilor si subproduselor rezultate prin
procesarea alimentelor;
c) scaderea impactului ambalajelor asupra mediului – utilizarea ambalajelor biodegradabile, reciclabile etc.

Obiectiv strategic III: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti

1. Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si
valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti
Rezultate scontate:
a) realizarea de centre de colectare si procesare primara a produselor agricole;
b) cresterea cantitatilor de sortimente de produse agricole romanesti minimal procesate in lanturile de
distributie;
c) valorificarea eficienta a potentialului agricol al zonelor rurale;
d) cresterea numarului de locuri de mu nca in industria alimentara, in zona rurala.

2. Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de
depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare
Rezultate scontate:
a) prelungirea durabilitatii min imale a produselor;
b) cresterea productiei de legume si fructe;
c) dezvoltarea pietei de produse agricole romanesti constante pe tot parcursul anului;
d) stabilizarea preturilor unor produse agricole.

3. Cresterea calitatii resursei umane din industria alim entara si din cercetare
Rezultate scontate:
a) cresterea increderii consumatorilor in calitatea produselor alimentare romanesti;
b) cresterea competitivitatii economice a companiilor;
c) cresterea capacitatii de inovare;
d) dezvoltarea de competente adecvate pentru toate categoriile de personal astfel incât infrastructura de
cercetare sa fie exploatata eficient;
e) dezvoltarea competentelor personalului implicat in cercetarea aplicativa si dezvoltarea de tehnologii
inovative;
f) incurajarea tinerilor cercetatori sa ocupe pozitii profesionale stabile in institute/departamente de
cercetare de profil din tara;
g) incurajarea schimbului de personal national si international (mobilitati).

4. Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneria telor public private
Rezultate scontate:
a) promovarea potențialului de inovare al infrastructurilor de cercetare existente, inclusiv asigurarea
resurselor financiare pentru activitati de intretinere, service si upgrade al echipamentelor de cercetare
exist ente;
b) crearea de noi infrastructuri de cercetare;
c) incurajarea utilizarii infrastructurii de cercetare de catre industrie;
d) integrarea infrastructurilor de cercetare in ecosisteme de inovare la nivel local, regional si international.

7. INOVAREA ȘI TRANSFERUL DE CUNOȘTINȚE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARA

7.1 Propuneri de măsuri privind transferul de cunoștințe și al inovării în industria alimentara

Transferul de cunostinte consta intr -o serie de activitati care au drept scop obtinerea, colectarea si
transmit erea de cunostinte, competente si abilitati de la cei care le genereaza catre cei care le vor
transforma in rezultate palpabile (produse, tehnologii, procese, servicii etc.) d.p.d.v. economic.

16
Principalul obiectiv al transferului de cunostinte in cadrul sectorului alimentar este cresterea
bunastarii populatiei, care beneficiaza de produsele, procesele si serviciile nou create, ce contribuie la
imbunatatirea calitatii vietii.
Institutiile de cercetare genereaza cunostinte, iar pentru transferul acestora ca tre industria alimentara sunt
necesare urmatoarele masuri:
 Constituirea, in tara noastra, a unui numar suficient de institutii care sustin inovarea si se implica in
mod activ in sprijinul ei (autoritati, institutii din cercetare si educatie, Platforma Food for Life ,
federatia patronala, clustere din cercetare etc.);
 Constituirea (existenta) unui numar corespunzator de initiative proprii industriei (organizatii
voluntare), cum ar fi Platorma Tehnologica Nationala Food for Life, clustere in domeniu etc., care au
o influenta pozitiva asupra dinamicii legata de inovare in industria alimentara romaneasca si in care
sunt implicati cei mai reprezentativi factori din sector;
 Crearea unei mai stranse legaturi intre comunitatea de cercetare si industria alimentara din
Romania.
Centrele de cercetare trebuie sa initieze cat mai multe activitati pentru a atrage si sprijini
companiile in activitatile de inovare ale acestora:
 workshop -uri, seminarii, conferinte, evenimente de brokerage;
 sesiuni de instruire pe diferite te matici;
 punerea la dispozitie a statiilor pilot din cadrul institutiilor de cercetare sitransmiterea de publicatii
de specialitate, pliante, brosuri etc.;
 promovarea rezultatelor proiectelor de cercetare, informatii despre programele nationale de
finantare;
 acordarea de consultanta tehnica, financiara si de marketing.
Cercetarea trebuie sa participe la evenimentele organizate de industrie , sa observe care sunt nevoile
acesteia, cu ce probleme se confrunta si sa se implice in rezolvarea lor.

7.2 Necesi tatea inovarii si modalitati de sustinere a acesteia

7.2.1 Necesitatea inovării în domeniul industriei alimentare
Procesul de inovare din domeniul alimentar trebuie susținut deoarece:
 este necesar pentru a permite tuturor reprezentanților lanțului alimen tar din România să contribuie
la obținerea de produse competitive cu ale reprezentanților din alte țări;
 este vital pentru companiile de industrie alimentară care își doresc să acceseze sau să se mențină
pe piețele produselor de calitate.

7.2.2 Modalități de susținere a inovării

În România trebuie să se instituționalizeze activitățile de inovare cu buget dedicat. Specialiștii
consideră că instituționalizarea procesului de inovare poate ajuta companiile fie să demareze procesul de
inovare, fie să -l optimizeze, ceea ce contribuie la creșterea eficienței operaționale. O asemenea abordare
permite prioritizarea și acce lerarea transpunerii în practică ale ideilor noi. În acest scop, Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale trebuie să creeze programe speciale pentru a susține inovarea în industria
alimentară. Tot în această direcție, susținerea financiară a unor comp etiții de inovare , în special cele
dedicate tinerilor, poate constitui o modalitate eficientă de revigorare a procesului de inovare în România.
De exemplu, finantarea unei perioade de practica pentru masteranziin unitatile de productie si de realizare
a lucrarii de disertatie pe teme inovative, de interes pentru companie, ar fi utile activitatii de inovare, sau
lansarea de programe de scurta durata, de transfer de cunostinte si tehnologie de la cercetare la industrie
poate fi o modalitate rapida si eficace.
Industria alimentară din România trebuie să îmbrățișeze și posibilitățile oferite de sistemul de
inovare deschisă , dacă vrea să aibă succes în economia de piață în care competitivitatea este extrem de
importantă. Inovarea deschisă este legată în mod trad ițional de telecomunicații și industria informatică, dar
se consideră că poate aduce beneficii majore industriei alimentare. Pentru a putea face acest lucru, trebuie
să fie facilitată întâlnirea industriei cu reprezentanții universităților și institutelor de cercetare.

Direcții de susținere a inovării

17
Pentru următorii ani, se estimează că sănătatea și bunăstarea consumatorilor vor rămâne forța
motrice a inovării, ceea ce va determina companiile să fie interesate să investească în activități CDI centrate
pe probleme de nutriție.
În stabilirea strategiei de inovare trebuie să se țină seama și de faptul că statisticile demonstrează
existența unei piețe de alimente dedicate consumatorilor cu anumite probleme de sănătate (alimente cu
beneficii pentru sănătate) , de o anumită vârstă sau chiar având un anumit sex.
România trebuie să susțină inovarea în domeniul tehnologiilor emergente (pulsuri de lumină,
câmpuri electrice pulsatorii, presiuni înalte, ultrasunete), care permit obținerea de produse alimentare cu
proprietăți deosebite de ale produselor obținute cu metode clasice.
 Inovarea cu privire la ingredientele alimentare;
 Inovarea în domeniul ambalajelor și materialelor de ambalare;
 Înțelegerea și comunicarea cu noii consumatori pe probleme legate de criza econ omică pe care o
traversăm;
 Utilizarea mediilor de socializare pentru a crea interacțiuni noi cu consumatorii și strategii de
inovare a alimentelor;
 Crearea de rețele deschise de inovare pentru a stimula transpunerea în practică a ideilor noi.
Crearea si consolidarea capacitatii de inovare a industriei alimentare in Romania atrage dupa sine
implementarea continua si sistematica a sistemelor moderne de management la nivelul companiilor.
Aceasta consta in:
 aplicarea celor mai avansate procese de productie p rin tehnologii moderne, controlul procesului,
facilitati pentru testarea calitatii si sigurantei produselor alimentare si managementul operatiunilor
corespunzatoare acestora, inclusiv sistemele de management al calitatii;
 aplicarea tehnicilor moderne de ma nagement financiar;
 implementarea celor mai avansate tehnici ale managementului in marketing;
 utilizarea resurselor umane necesare acestor activitati, educate si instruite in mod continuu;
 implementarea celor mai avansate concepte de management al energiei si mediului, conform
standardelor de mediu;
 accesul la sistemele de informatii.
Pentru ca acestea sa poata fi realizate, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale trebuie
sa elaboreze politici de sustinere a inovarii la nivelul industriei alimentare, cum ar fi:
 facilitarea cooperarii in domeniu, a schimbului de informatii, bune practici si implementarea politicii
de invatare intre actorii implicati;
 facilitarea dezvoltarii de noi instrumente pentru a sustine inovarea: portaluri de distribuire de
cunostinte, ghiduri de bune practici, paneluri pentru industrie etc.;
 sprijinirea cererii pentru educatie si dezvoltarea resursei umane necesare industriei alimentare;
 inlesnirea accesului catre finantarea proiectelor de inovare;
 acordarea a sistentei in managementul inovarii, incluzand aici si abordarea managementului lantului
alimentar spre inovare;
 acordarea de ajutor in identificarea potentialului inovator, cum ar fi: informatii legate de nevoile
pietei, conditiile de piata, regulamente no i, cerinte noi etc.;
 acordarea de ajutor in internationalizarea intreprinderilor romanesti (accesul pe pietele
internationale, colaborarea cu alte companii/institutii din afara tarii etc.);
 facilitarea transferului de cunoastere/tehnologic.

7.3 Propuneri de proiecte de CDI finanțate de la bugetul de stat și din fonduri europene

OS = obiectiv strategic
DP = directie prioritara

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive
superioare in ve derea obtinerii de alimente sanatoase

 Utilizarea mierii si a produselor stupului in elaborarea de formule alimentare destinate profilaxiei
bolilor cronice netransmisibile;

18
 Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime
autohtone;
 Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente
sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubi le hipocolesterolemiante, fitosteroli,
elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la
consumator;
 Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate
exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman;
 Cercetari privind biodisponibilitatea mineralelor si a altor componente bioactive si influenta
diferitelor tipuri de procesare asupra acestora;
 Obtinerea de produse alimentare imboga tite natural in componente functionale (minerale,
antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.);
 Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si punerea la punct de metode pentru cresterea acestui
raport;
 Consolidarea si extinderea cercetarilor in dome niul componentelor si alimentelor functionale, prin
cercetare interdisciplinara: agricultura -stiintele si ingineria alimentului -medicina;
 Cercetari de nutrigenomica, proteomica si metabolomica pentru stabilirea efectelor asupra sanatatii
ale componentelor functionale obtinute din resurse autohtone.

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii . DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente
hranitoare, diversificate, sigure si accesibile, atat prin diversificarea matricilor alimentare, cat si prin
educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor

– Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii
inselatoare asupra proprietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare,
prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile,
reclamele si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si
complete si raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a
importantei mentiunilor nutritionale validate;
– Modificarea ponderii directiilor de cercetare dezvoltare dupa directia de evolutie a structurii populatiei
europene si romanesti si cresterea ponderii produselor pentru varstnici activi sau instituti onalizati, cu
mentinerea aspectului proprietatilor organoleptice traditionale si modificari structurale si nutritionale
adaptate acestei conditii. Utilizarea unor ambalaje capabile sa asigure siguranta, facilitati de procesare si
portionare conform tipului si nivelului de activitate;
– Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si
realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate
etc.).

OSI: Imbuna tatirea nutritiei si sanatatii . DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de
zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale
acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinte za cu aditivi naturali

– Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale;
– Solutii de inlocuire a aditivilor chimici de sinteza in procesarea alimentelor.

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii . DP4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”

– Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale
superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea
acestora in scheme nutritional e personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice,
avand ca rezultat obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta
care sa sustina si stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunat irea starii de sanatate;
– Identificarea problemelor nutritionale europene, urmarirea comportamentului alimentar al populatiei
statelor membre si al populatiei emigrate in Romania pentru dezvoltarea unor noi produse care sa
valorifice potentialul local exi stent;

19
– Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului
alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in
cunostinta de cauza si de a intelege impactul acesto r alegeri;
– Urmarirea comportamentului si obiceiurilor alimentare autohtone, a modificarilor aparute in ultimii ani
in urma globalizarii pietelor alimentare, a cresterii migratiei si a mobilitatii cetatenilor romani, inclusiv a
obiceiurilor pe grupuri de co nsumatori (vegetarieni, populatie din zona Deltei, populatie din
comunitatile de crescatori de oi etc.).

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii . DP5: Sisteme de calitate si management integrat – tehnologii si
control pe flux – in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul
procesului tehnologic

– Cercetari privind aplicarea tehnologiilor IT moderne in controlul si asigurarea securitatii si sigurantei
alimentare;
– Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica p entru diferitele sectoare ale industriei alimentare
(valabil pe tot lantul alimentar !);
– Consolidarea si amplificarea monitorizarii in timp real a calitatii produselor agroalimentare pe intregul
lant alimentar: producator, procesator, distributie prin proi ectarea si realizarea de prototipuri de
sisteme de monitorizare utilizand intreaga gama de senzori existenti cat si a sistemelor informatice
complementare;
– Cercetari referitoare la implicatiile nanotehnologiilor in procesarea agroalimentara;
– Sisteme de supraveghere si monitorizare epidemiologica in perspectiva cercetarii stiintifice anticipate
asupra modului in care patogenii supravietuiesc si se dezvolta in alimente;
– Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului “de la consumator la
producator” pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia;
– Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara;
– Abordarea holistica a relatiei dintre procesare si siguranta alimentara, inclusiv elaborar ea de noi metode
de conservare nedistructiva a alimentelor;
– Evaluarea risc/beneficiu si evaluarea combinata a tuturor riscurilor chimice, biologice si fizice in
procesarea alimentelor;
– Evaluarea pe termen lung a potentialului teratogenic, mutagenic si onc ologic ale contaminantilor
alimentari;
– Controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat;
– Elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor producatorilor si a
prevenirii fraudelor alimentar e;
– Microorganismele din alimente si ecofiziologia lor; interactiunile dintre microorganisme, interactiunile
gazda -microorganism si aliment –microorganism, patogenicitatea si mecanismele virulentei lui folosind
genomica functionala;
– Intelegerea mecanismelor moleculare de aparitie si actiune a virusurilor, parazitilor si patogenilor;
– Metodologii cu acuratete inalta, fezabile, rapide pentru detectarea reziduurilor si contaminantilor.

OSII: Cresterea durabila a productiei interne . DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse – apa
si energie – in vederea obtinerii de produse alimentare

– Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a
resurselor;
– Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor acvatice;
– Aplicarea unor strategii de managementul bioresurselor naturale si valorificarea potentialului
biotehnologiilor in producerea alimentelor.

OSII: Cresterea durabila a productiei interne . DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea
tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului

– Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara;
– Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii a resurselor agroalimentare;

20
– Caracterizarea unor surse de proteine mai putin utilizate in industria alimentara;
– Modificarile induse asupra matricei cerealelor de catre ingrediente noi si tehnici de procesare noi;
– Cercetari fundamentale privind arome alimentare, structuri, asociatii si combinatii ale componentelor
alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care au loc in timpul procesarii alimentelor;
– Dezvoltarea si validarea tehnologiilor alternative si a altor tehnologii noi de procesare.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti . DP1: Dezvoltarea sistemelor
locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare comerciala in mod
sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti

– Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor din zona montana si a Deltei Dunarii;
– Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiil or
unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente;
– Studiul proporției dintre forțele gospodăriei rurale (de la cea familială țărănească la cea asociativă,
patronală etc.) și presiunile mediului socio -demografic (populații îmbătrânite, sub -populații obosite,
sărăcie comunitară etc.), economic (disproporția catastrofală între renta europeană și renta identitară a
agrosistemelor UE etc.), politico -juridic (legi antirurale de tipul legii 18 a fondului funcia r, regimul
agrosistemului neprotejat într -o Europă agro -protejată etc.), internațional (migrația internațională,
supermarketizarea multinațională a pieței alimentare etc.);
– Studierea formelor pe care le îmbracă externalizarea asimetrică a efectelor sistemu lui economic spre
spațiul rural (recrutare de muncă ieftină, abandonul agrosistemului național în jungla concurenței
internaționale sălbatice a agrosistemelor, politicile de abandon în raport cu exploatațiile familiale de tip
țărănesc, emigrarea forței de muncă tinere și retromigrația bătrânilor spre rural etc.);
– Studiul raportului dintre cele patru componente ale unui agrosistem gândit în raport cu doctrina
„suveranității alimentare”, împărtășite de cele 148 de state care au aderat la programul internațion al
Via Campesina. Cele cinci sisteme sunt: pământul, apa, stocul de animale, exploatațiile, populațiile
agrare;
– Elaborarea matricei rurale de evaluare a stării de sănătate a corpului demografic național și rural; O
asemenea matrice ar trebui să fie concepu tă în raport cu cele cinci dimensiuni: cultura muncii, cultura
sănătății, cultura hranei, cultura minții și cultura sufletului. Corpul demografic rural poate fi afectat de
minimum una, maximum cinci surse de „îmbolnăvire” cu o simptomatologie pe care studi ul acesta o
poate sistematiza într -un tabel etiologic special. Cu tipul acesta de studii poate fi lansată noua direcție
de cercetări și anume demoiatria : studiul sănătății corpului demografic (rural, urban, național, regional
etc.);
– Relansarea cercetărilor privind „suveranitatea alimentară” a populației, pornind de la concepția unei
proporții corecte între exploatațiile familiale și „consumul acoperit”, dintre exploatațiile producătorilor
mici și mijlocii și agrosistemele orientate spre piață și profit. Stu dierea condițiilor favorabile
implementării „dreptului de a produce hrană pe teritoriul propriu” și a politicilor de protecție a
lucrătorilor agricoli, a femeilor rurale și a comunităților locale;
– Studierea efectelor sociale, agro -industriale și alimentare ale emergenței unui tip special de rentă rurală:
renta rurală europeană, dată de capacitatea inegală a exploatațiilor de a accesa și valorifica fondurile
europene pentru dezvoltare agro -alimentară. Regândirea politicilor rurale în raport cu preîntâmpinare a
adâncirii decalajelor dintre agrosistemele europene induse de renta rurală europeană;
– Studierea sănătății corpului demografic românesc în raport cu norma alimentației sigure, hrănitoare,
specificată cultural, de cantitate și calitate suficientă pentru a garanta o viață sănătoasă. Elaborarea unui
compendiu digital cuprinzând harta stilurilor alimentare sănătoase și a specificului alimentar al
diverselor regiuni sub titlul generic: ”Bucătăria sănătoasă”;
– Studierea raportului dintre cele două sisteme aliment are concurențiale: sistemul bazat pe comerț
alimentar transfontalier și sistemul bazat pe dreptul popoarelor de a -și defini propria lor alimentație,
agricultură, stocul de animale, sistemele de pescuit etc.; identificarea factorilor care stimulează
conflue nța celor două sisteme în locul coliziunii lor.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti . DP2: Dezvoltarea de lanturi
frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a unor materii p rime agricole
sau produse alimentare

21

– Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor;
– Metode de evaluare cantitativa a riscului si modelarea anticipata a sigurantei si riscului de -a lungul
lantului alimentar, inclusiv modele de proiectare a produsului si procesului, noi cai de detectie si
impactul lantului frigorific in pastrarea produselor agroalimentare.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti . DP3: Cresterea calitatii
resursei umane din industria alimentara si din cercetare

– Organizarea de workshop -uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele
industriei alimentare romanesti;
– Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimi le evidente stiintifice.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti . DP4: Imbunatatirea
infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private

– Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamen telor de cercetare in centrele de cercetare in
domeniu; infiintarea centrelor de excelenta sau a unor centre de inovare.

7.4 Stabilirea estimativă anuală a surselor de finanțare : buget național, fonduri externe rambursabile și
nerambursabile
Pentru perioada 2014 -2020, bugetul total propus pentru cele 20 de proiecte identificate ca prioritare
este de 3 milioane euro, c onform tabelului 1 .
Tabel 1.
Obiectiv strategic/Directie prioritara/teme Euro,
milioane
Obiectiv Strategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii 16
Directie Prioritara 1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare
in vederea obtinerii de alimente sanatoase 7
Tema 1: Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii
prime autohtone 2
Tema 2: Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente
sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli,
elemente minerale, fitoest rogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la
consumator 1
Tema 3: Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional,
bazate exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii cons umatorului roman 1
Tema 4: Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale
(minerale, antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.) 1
Tema 5: Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si dezvoltarea de metode si metodologii pentru
cresterea acestui raport in vederea cresterii bunastarii consumatorilor romani – 1 milion
euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte. 2
Directia Prioritara 2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare,
diversif icate, sigure si accesibile atat prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea
consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor 2
Tema 1: Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii
publicitatii inselatoare asupra propietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si
suplimentelor alimentare, prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a
Audiovizualului privind emisiunile, reclame le si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile
publice care trebuie sa fie corecte si complete si raportate la actualele ghiduri nutritionale
stiintifice si introducerea in constiinta publica a importantei mentiunilor nutritionale validate 1
Tema 2: Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate
ridicata si realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare,
diabet, obezitate etc.) 1

22
Directia Prioritara 3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si
grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia;
inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali 1
Tema 1: Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale 1
Directia Prioritara 4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului” 2
Tema 1: Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici
nutritionale superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si
introducerea acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice,
boli metabolice, avand ca rezultat obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare
nationale in nutritia corecta care sa sustina si stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit
imbunatirea starii de sanatate 1
Tema 2: Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra
lantului alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a
face alegeri in cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri 1
Directia Prioritara 5: Sisteme de calitate si management integrat – tehnologii si control pe flux –
in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului
tehnologic 4
Tema 1: Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale
industriei alimentare 1
Tema 2: Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului “de la
consumator la producator” pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia 2
Tema 3: Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara 1
Obiectiv Strategic II: Cresterea durabila a productiei interne 4
Directie Prioritara 1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse – apa si energie – in
vederea obtinerii de produse alimentare 2
Tema 1: Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea
eficienta a resurselor 2
Directie Prioritara 2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja
existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra medi ului 2
Tema 1: Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara 2
Obiectiv Strategic III: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti 10
Directie Prioritara 1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare,
depozitare, procesare si valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si
zootehnice romanesti 2
Tema 1: Cercetari privind aplicarea unor stra tegii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea
principiilor unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila
de alimente 2
Directie Prioritara 2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii
capacitatii de depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare 2
Tema 1: Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durab ilitatii minimale a
alimentelor 2
Directie Prioritara 3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara 1
Tema 1: Organizarea de workshop -uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica
problemele industriei alimentare romanesti 0,5
Tema 2: Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice 0,5
Directie Prioritara 4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor
public private 5
Tema 1: Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de
cercetare in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a centrelor de inovare 5
Pentru perioada 2020 -2030, bugetul total propus pentru cele 28 de proiecte identificate este de 28
milioane euro cu aceeasi valoare a bugetului pe proiect si timp.

7.5 Propuneri de asociere între entitațile publice și private (formarea unor grupuri operaționale
pentru accesarea fondurilor europene prin Parteneriatul European pentru Inovare, grup de producători –
entitate publică etc.)

23

Pentru accesarea fondurilor europene si pentru eficientizarea procesului de cercetare si
transferului rezultatelor cercetarii catre industrie si piata, este necesara asocierea actorilor din domeniu
(figura 2) in platforme, clustere sau parteneriate.

Autoritati
(MADR, MS, MEN, ANPC, ANSVSA)

Educatia Media
(sistemul de (scrisa, TV,
invatamant radio, on -line)
universitar)
Cercetarea Industria
(din sanatate (alimentara si
si domeniul cele colaterale)
alimentar)
Sanatatea Agricultura
(nutritionisti, (cultura plantelor,
medici de familie) zootehnie, piscicultura)
Organizatii non -guvernamentale
(asociatii profesionale si ale
consumatorilor)

Figura 2 Actorii din piata agroalimentara care influenteaza atitudinea consumatorului in ceea ce
priveste alimentele si alimentatia si pe care proiectul ii va avea in vedere

In momentul de fata este activa Platforma Tehnologica Nationala „ Food for Life ” cu corespondentul
ei la nivel european. In aceasta platforma activeaza voluntar peste 150 de membri din cercetare, industrie,
asociatii si autoritati.
Asociatia Intreprinderilor Mici si Mijlocii Covasna, ASIMCOV a initiat clusterul AGROFOOD in care
activeaza peste 100 de membri, mici companii procesatoare, asociatii profesionale si IBA Bucuresti.
Ambele asocieri au fost realizate in special in derularea de proiecte nationale sau internationale in
parteneriat.
Alte propuneri de parteneriate sunt date in tabelul 5.

8. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

8.1 Prioritizare tematici de cercetare

Pentru implementarea strategiei s -au analizat propunerile de teme de cercetare de la capitolul 7.2, analiza
realizata de 17 experti din diferite organizatii de cercetare, in domeniu, care a condus la clasificarea acestor
teme dupa importanta si certitudinea de a fi realizate. Votand cu puncte de la 1 la 10 acesti indicatori,
pentru fiecare tema in parte s -au obt inut urmatoarele punctaje finale:

Tabel 2: Stabilirea Importantei si certitudinii temelor de cercetare propuse
Obiective strategice/Directii prioritare/Teme de cercetare Importanta Certitudine
OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii
DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de alimente
sanatoase
T1 Utilizarea mierii si a produselor stupului in elaborarea de formule alimentare
destinate profilaxiei bolilor cronice netransmisibile 7,8 7,3
Consumator

24
T2 Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe
materii prime autohtone 8,8 8,1
T3 Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu
valente sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile
hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti
diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la consumator 9,3 8,5
T4 Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere
nutritional, bazate exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii
consumatorului roman 8,6 7,9
T5 Cercetari privind biodisponibilitatea mineralelor si a altor componente bioactive si
influenta diferitelor tipuri de procesare asupra acestora 8,1 7,4
T6 Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale
(minerale, antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.) 8,8 8,6
T7 Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si punerea la punct de metode pentru
cresterea acestui raport 8,7 7,9
T8 Consolidarea si extinderea cercetarilor in domeniul componentelor si alimentelor
functionale, prin cercetare interdisciplinara: agricultura -stiintele si ingineria
alimentului -medicina 9,2 7,3
T9 Cercetari de nutrigenomica, proteomica si metabolomica pentru stabilirea efectelor
asupra sanatatii ale componentelor functionale obtinute din resurse autohtone 8,5 5,6
DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat prin
diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste
alegerea alimentelor
T1 Elaborarea unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii
publicitatii inselatoare asupra proprietatilor profilactice sau curative ale alimentelor
si suplimentelor alimentare, prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comis ia
Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele si recomandarile
nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si
raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta
publi ca a importantei mentiunilor nutritionale validate 9,2 8,3
T2 Modificarea ponderii directiilor de cercetare dezvoltare dupa directia de evolutie a
structurii populatiei europene si romanesti si cresterea ponderii produselor pentru
varstnici activi sau ins titutionalizati, cu mentinerea aspectului proprietatilor
organoleptice traditionale si modificari structurale si nutritionale adaptate acestei
conditii. Utilizarea unor ambalaje capabile sa asigure siguranta, facilitati de
procesare si portionare conform t ipului si nivelului de activitate 8,5 7,4
T3 Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu
acceptabilitate ridicata si realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru
bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.) 9,1 8,0
DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea
alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu
aditivi naturali
T1 Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale 8,9 8,0
T2 Solutii de inlocuire a aditivilor chimici de sinteza in procesarea alimentelor 9,3 7,6
DP4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”
T1 Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici
nutritionale superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele
nutritionale si introducerea acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe
de v arsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat obtinerea unui ghid
de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si
stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate 9,4 7,9
T2 Identificarea problemelor nutritionale europene, urmarirea comportamentului
alimentar al populatiei statelor membre si al populatiei emigrate in Romania pentru
dezvoltarea unor noi produse care sa valorifice potentialul local existent 7,9 6,9

25
T3 Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului
asupra lantului alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite
consumatorului de a face alegeri in cunostinta de cauza si de a intelege impactul
acestor alege ri 8,9 7,9
T4 Urmarirea comportamentului si obiceiurilor alimentare autohtone, a modificarilor
aparute in ultimii ani in urma globalizarii pietelor alimentare, a cresterii migratiei si
a mobilitatii cetatenilor romani, inclusiv a obiceiurilor pe grupuri de consumatori
(vegetarieni, populatie din zona Deltei, populatie din comunitatile de crescatori de
oi) 9,0 7,6
DP5: Sisteme de calitate si management integrat – tehnologii si control pe flux – in vederea minimizarii nivelelor
de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic
T1 Cercetari privind aplicarea tehnologiilor IT moderne in controlul si asigurarea
securitatii si sigurantei alimentare 8,4 7,6
T2 Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale
industriei alimentare 8,9 8,2
T3 Consolidarea si amplificarea monitorizarii in timp real a calitatii produselor
agroalimentare pe intregul lant alimentar: producator, procesator, distributie prin
proiectarea si realizarea de prototipuri de sisteme de monitorizare utilizind
intreaga gama de senzori existenti cit si a sistemelor informatice complementare 9,1 7,8
T4 Cercetari referitoare la implicatiile nanotehnologiilor in procesarea agroalimentara 7,7 5,9
T5 Sisteme de supraveghere si monitorizare epidemiologica in perspectiva cercetarii
stiintifice anticipate asupra modului in care patogenii supravietuiesc si se dezvolta
in alimente 8,8 7,8
T6 Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului “de la
consumator la producator” pentru a asigura siguranta produsului si a garanta
originea acestuia 8,9 8,1
T7 Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara 8,6 7,9
T8 Abordarea holistica a relatiei dintre procesare si siguranta alimentara, inclusiv
elaborarea de noi metode de conservare nedistructiva a alimentelor 8,3 7,3
T9 Evaluarea risc/beneficiu si evaluarea combinata a tuturor riscurilor chimice,
biologice si fizice in procesarea alimentelor 9,0 7,3
T10 Evaluarea pe termen lung a potentialului teratogenic, mutagenic si oncologic ale
contaminantilor alimentari 8,6 6,1
T11 Controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat 8,1 7,3
T12 Elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor
producatorilor si a prevenirii fraudelor alimentare 8,9 7,5
T13 Microorganismele din alimente si ecofiziologia lor; interactiunile dintre
microorganisme, interactiunile gazda -microorganism si aliment –microorganism,
patogenicitatea si mecanismele virulentei lui folosind genomica functionala 8,3 6,4
T14 Intelegerea mecanismelor moleculare de aparitie si actiune a virusurilor, parazitilor
si patogenilor 8,2 6,0
T15 Metodologii cu acuratete inalta, fezabile, rapide pentru detectarea reziduurilor si
contaminantilor 9,0 7,0
OSII: Cresterea durabila a productiei interne
DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse – apa si energie – in vederea obtinerii de produse
alimentare
T1 Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu
utilizarea eficienta a resurselor 9,4 8,5
T2 Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor acvatice 8,8 7,6
T3 Aplicarea unor strategii de managementul bioresurselor naturale si valorificarea
potentialului biotehnologiilor in producerea alimentelor 8,1 7,0
DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in
ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
T1 Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria
alimentara 9,6 8,1

26
T2 Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii a resurselor agroalimentare 8,1 6,7
T3 Caracterizarea unor surse de proteine mai putin utilizate in industria alimentara 7,9 6,9
T4 Modificarile induse asupra matricei cerealelor de catre ingrediente noi si tehnici de
procesare noi 7,8 7,3
T5 Cercetari fundamentale privind arome alimentare, structuri, asociatii si combinatii
ale componentelor alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care
au loc in timpul procesarii alimentelor 8,4 7,4
T6 Dezvoltarea si validarea tehnologiilor alternative si a altor tehnologii noi de
procesare 7,4 6,4
OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti
DP1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare
comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti
T1 Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor din zona montana si a
Deltei Dunarii 8,4 7,6
T2 Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu
aplicarea principiilor unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara
si productie sustenabila de alimente 9,1 8,3
T3 Studiul proporției dintre forțele gospodăriei rurale (de la cea familială țărănească la
cea asociativă, patronală etc.) și presiunile mediului socio -demografic (populații
îmbătrânite, sub -populații obosite, sărăcie comunitară etc.), economic
(disproporția catastrofală între renta europeană și renta identitară a agrosistemelor
UE etc.), politico -juridic (legi antirurale de tipul legii 18 a fondului funciar, regimul
agrosistemului neprotejat într -o Europă agro -protejată etc.), internațional (migrația
internaț ională, supermarketizarea multinațională a pieței alimentare etc.) 8,1 7,3
T4 Studierea formelor pe care le îmbracă externalizarea asimetrică a efectelor
sistemului economic spre spațiul rural (recrutare de muncă ieftină, abandonul
agrosistemului național în jungla concurenței internaționale sălbatice a
agrosistemelor, politicile de abandon în raport cu exploatațiile familiale de tip
țărănesc, emigrarea forței de muncă tinere și retromigrația bătrânilor spre rural
etc.) 7,9 6,8
T5 Studiul raportului dintre cele patru componente ale unui agrosistem gândit în
raport cu doctrina „suveranității alimentare”, împărtășite de cele 148 de state care
au aderat la programul internațional Via Campesina. Cele cinci sisteme sunt:
pământul, apa, s tocul de animale, exploatațiile, populațiile agrare 7,6 6,3
T6 Elaborarea matricei rurale de evaluare a stării de sănătate a corpului demografic
național și rural. O asemenea matrice ar trebui să fie concepută în raport cu cele
cinci dimensiuni: cultura muncii, cultura sănătății, cultura hranei, cultura minții și
cultura sufletului. Corpul demografic rural poate fi afectat de minimum una,
maximum cinci surse de „îmbolnăvire” cu o simptomatologie pe care studiul acesta
o poate sistematiza într -un tabel etiologic special. Cu tipul acesta de studii poate fi
lansată noua d irecție de cercetări și anume demoiatria : studiul sănătății corpului
demografic (rural, urban, național, regional etc.) 8,0 6,3
T7 Relansarea cercetărilor privind „suveranitatea alimentară” a populației, pornind de
la concepția unei proporții corecte între exploatațiile familiale și „consumul
acoperit”, dintre exploatațiile producătorilor mici și mijlocii și agrosistemele
orientate spre piață și profit. Studierea condițiilor favorabile implementării
„dreptului de a produce hrană pe teritoriul propriu” și a politicilor de protecție a
lucrătorilor agricoli, a femeilor rurale și a comunităților locale 8,8 7,1
T8 Studierea efectelor sociale, agro -industriale și alimentare ale emergenței unui tip
special de rentă rurală: renta rurală europeană, dată de capacitatea inegală a
exploatațiilor de a accesa și valorifica fondurile europene pentru dezvoltare agro –
alimentară . Regândirea politicilor rurale în raport cu preîntâmpinarea adâncirii
decalajelor dintre agrosistemele europene induse de renta rurală europeană 8,0 6,8

27
T9 Studierea sănătății corpului demografic românesc în raport cu norma alimentației
sigure, hrănitoare, specificată cultural, de cantitate și calitate suficientă pentru a
garanta o viață sănătoasă. Elaborarea unui compendiu digital cuprinzând harta
stilurilor alimentare sănătoase și a specificului alimentar al diverselor regiuni sub
titlul generic: ”Bucătăria sănătoasă” 8,6 7,4
T10 Studierea raportului dintre cele două sisteme alimentare concurențiale: sistemul
bazat pe comerț alimentar transfrontalier și sistemul bazat pe dreptul popoarelor
de a -și defini propria lor alimentație, agricultură, stocul de animale, sistemele de
pescuit etc.; identificarea factorilor care stimulează confluența celor două sisteme
în locul coliziunii lor 8,0 7,3
DP2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a unor
materii prime agricole sau produse alimentare
T1 Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a
alimentelor 8,8 7,9
T2 Metode de evaluare cantitativa a riscului si modelarea anticipata a sigurantei si
riscului de -a lungul lantului alimentar, inclusiv modele de proiectare a produsului si
procesului, noi cai de detectie si impactul lantului frigorific in pastrarea produselor
agroalimentare 8,9 7,7
DP3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara
T1 Organizarea de workshop -uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a
identifica problemele industriei alimentare romanesti 9,4 8,9
T2 Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente
stiintifice 9,1 9,0
DP4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private
T1 Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in
centrele de cercetare in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a
centrelor de inovare 9,6 8,6

In vederea prioritizarii temelor, am stabilit, in continuare, cateva criterii:
– Temele cu importanta mai mare de 8 si certitudine mai mare de 7,9 vor fi incluse in programul de
cercetare 2014 -2020;
– Temele cu importanta mai mare de 8 si cu certitudine intre 6 s i 7,9 vor fi incluse in programul pe
termen lung 2020 -2030;
– Temele cu importanta mai mica de 8 vor fi excluse.

28

29
Astfel, din 55 teme initial identificate au fost alese, ca prioritare pentru perioada 2014 -2020, urmatoarele
20 de teme:

Tabel 3: Teme de cercetare prioritare pe termen scurt
Obiective strategice/Directii prioritare/Teme de cer cetare
OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii
DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de
alimente sanatoase
T1 Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime autohtone
T2 Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente sanogenetice
multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente minerale,
fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la consumator
T3 Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate exclusiv pe
resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman
T4 Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale, antioxidanti,
acizi grasi nesaturati, fibre etc.)
T5 Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si punerea la punct de metode pentru cresterea acestui raport
DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat
prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce
priveste alegerea alimentelor
T1 Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii
inselatoare asupra propietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare, prin
stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele
si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si
raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiin ta publica a importantei
mentiunilor nutritionale validate
T2 Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si realizate
din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.)
DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta
proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de
sinteza cu a ditivi naturali
T1 Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale
DP4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”
T1 Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale superioare
sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea acestora in scheme
nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat
obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si
stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate
T2 Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului
alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in
cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri
DP5: Sisteme de calitate si management integrat – tehnologii si control pe flux – in veder ea minimizarii
nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic
T1 Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei alimentare
T2 Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului “de la consumator la
producator” pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia
T3 Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara
OSII: Cresterea durabila a productiei interne
DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse – apa si energie – in vederea obtinerii de produse
alimentare
T1 Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a
resurselor

30
DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare)
in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
T1 Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara
OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti
DP1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si
valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehn ice romanesti
T1 Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor unei
alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente
DP2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a
unor materii prime agricole sau produse alimentare
T1 Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alime ntelor
DP3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara
T1 Organizarea de workshop -uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele
industriei alimentare romanesti
T2 Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice
DP4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private
T1 Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare i n
domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a centrelor de inovare

Pentru urmatoarea perioada strategica, 2020 -2030, au fost identificate ca prioritare urmatoarele 28
de teme:

Tabel 4: Teme de cercetare prioritare pe termen lung
Obiective strategice/Directii prioritare/Teme de cercetare
OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii
DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de
alimente sanatoase
T1 Cercetari privind biodisponibilitatea mineralelor si a altor componente bioactive si influenta diferitelor
tipuri de procesare asupra acestora
T2 Consolidarea si extinderea cercetarilor in domeniul componentelor si alimentelor functionale, prin
cercetare interdisciplinara: agricultura -stiintele si ingineria alimentului -medicina
DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat
prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce
priveste alegerea alimentelor
T1 Modificarea ponderii directiilor de cercetare dezvoltare dupa directia de evolutie a structurii populatiei
europene si romanesti si cresterea ponderii produselor pentru varstnici activi sau institutionalizati, cu
mentinerea aspectului proprietatilor organo leptice traditionale si modificari structurale si nutritionale
adaptate acestei conditii. Utilizarea unor ambalaje capabile sa asigure siguranta, facilitati de procesare si
portionare conform tipului si nivelului de activitate
DP3: Reformularea alimentelo r in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta
proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de
sinteza cu aditivi naturali
T1 Solutii de inlocuire a aditivilor chimici de sinteza in procesarea alimentelor
DP4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”
T1 Urmarirea comportamentului si obiceiurilor alimentare autohtone, a modificarilor aparute in ultimii ani in
urma globalizarii pietelor alimentare, a cresterii migratiei si a mobilitatii cetatenilor romani, inclusiv a
obiceiurilor pe grupuri de consumatori (vegetarieni, populatie din zona Deltei, populatie din comunitatile
de crescatori de oi)
DP5: Sisteme de calitate si management integrat – tehnologii si control pe flux – in vederea minimizarii
nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic
T1 Cercetari privind aplicarea tehnologiilor IT moderne in controlul si asigurarea securitatii si sigurantei
alimentare

31
T2 Consolidarea si amplificarea monitorizarii in timp real a calitatii produselor agroalimentare pe intregul lant
alimentar: producator, procesator, distributie prin proiectarea si realizarea de prototipuri de sisteme de
monitorizare utilizind intreaga gama de senzori existenti cit si a sistemelor informatice complementare
T3 Sisteme de supraveghere si monitorizare epidemiologica in perspectiva cercetarii stiintifice anticipate
asupra modului in care patoge nii supravietuiesc si se dezvolta in alimente
T4 Abordarea holistica a relatiei dintre procesare si siguranta alimentara, inclusiv elaborarea de noi metode
de conservare nedistructiva a alimentelor
T5 Evaluarea risc/beneficiu si evaluarea combinata a tuturor riscurilor chimice, biologice si fizice in procesarea
alimentelor
T6 Evaluarea pe termen lung a potentialului teratogenic, mutagenic si oncologic ale contaminantilor
alimentari
T7 Controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat
T8 Elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor producatorilor si a prevenirii
fraudelor alimentare
T9 Microorganismele din alimente si ecofiziologia lor; interactiunile dintre microorganisme, interactiunile
gazda -microorganism si aliment –microorganism, patogenicitatea si mecanismele virulentei lui folosind
genomica functionala
T10 Intelegerea mecanismelor moleculare de aparitie si actiune a virusurilor, parazitilor si patogenilor
T11 Metodologii cu acuratete inalta, fezabile, rapide pentru detectarea reziduurilor si contaminantilor
OSII: Cresterea durabila a productiei interne
DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse – apa si energie – in vederea obtinerii de produse
alimentare
T1 Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor acvatice
T2 Aplicarea unor strategii de managementul bioresurselor naturale si valorificarea potentialului
biotehnologiilor in producerea alimentelor
DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare)
in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
T1 Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii a resurselor agroalimentare
T2 Cercetari fundamentale privind arome alimentare, structuri, asociatii si combinatii ale componentelor
alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care au loc in timpul procesarii alimentelor
OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti
DP1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare
comerciala in mod sustenabil a produse lor agricole si zootehnice romanesti
T1 Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor din zona montana si a Deltei Dunarii
T2 Studiul proporției dintre forțele gospodăriei rurale (de la cea familială țărănească la cea asociativă,
patronală etc.) și presiunile mediului socio -demografic (populații îmbătrânite, sub -populații obosite,
sărăcie comunitară etc.), economic (disproporția catastrofală între renta europeană și renta identitară a
agrosistemelor UE etc.), politico -juridic (legi antirurale de tipul legii 18 a fondului funciar, regimul
agrosistemului neprotejat într -o Europă agro -protejată etc.), internațional (migrația internaț ională,
supermarketizarea multinațională a pieței alimentare etc.)
T3 Elaborarea matricei rurale de evaluare a stării de sănătate a corpului demografic național și rural. O
asemenea matrice ar trebui să fie concepută în raport cu cele cinci dimensiuni: cultura muncii, cultura
sănătății, cultura hranei, cultura minții și cult ura sufletului. Corpul demografic rural poate fi afectat de
minimum una, maximum cinci surse de „îmbolnăvire” cu o simptomatologie pe care studiul acesta o poate
sistematiza într -un tabel etiologic special. Cu tipul acesta de studii poate fi lansată noua d irecție de
cercetări și anume demoiatria : studiul sănătății corpului demografic (rural, urban, național, regional etc.)
T5 Studierea efectelor sociale, agro -industriale și alimentare ale emergenței unui tip special de rentă rurală:
renta rurală europeană , dată de capacitatea inegală a exploatațiilor de a accesa și valorifica fondurile
europene pentru dezvoltare agro -alimentară. Regândirea politicilor rurale în raport cu preîntâmpinarea
adâncirii decalajelor dintre agrosistemele europene induse de renta ru rală europeană
DP2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a

32
unor materii prime agricole sau produse alimentare
T1 Metode de evaluare cantitativa a riscului si modelarea anticipata a sigurantei si riscului de -a lungul lantului
alimentar, inclusiv modele de proiectare a produsului si procesului, noi cai de detectie si impactul lantului
frigorific in pastrarea produselor agroalimentare

8.2 Program de cercetare 2014 -2020

Tabel 5 . Progr am de cercetare 2014 -2020
Obiectiv St rategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii

De calitatea nutritiei depinde sanatatea populatiei, iar calitatea nutritiei depinde de calitatea alimentelor.
Calitatea alimentelor este influentata, la randul ei, de calitatea materiilor prime si a ingredientelor, calitatea
procesarii, a modului de distributie si a modului de depozitare.
Totodata calitatea nutritiei depinde de modul igienic de consum al alimentelor dar si de cantitatea lor corelata
cu cantitatea de com pusi bioactivi pe care alimentele ii contin.

Directie Prioritara 1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea
obtinerii de alimente sanatoase
Materiile prime agricole, incluzand atat materii prime de origine non -animala cat si animala: cereale, fructe si
legume, oleaginoase si leguminoase, carne, lapte, oua sau peste, contin compusi nutritivi (proteine, glucide,
lipide, vitamine si saruri minerale etc.), necesari cresterii si functionarii normale a or ganismului uman, precum si
a mentinerii statusului de sanatate al acestuia. Nu in fiecare materie prima se gasesc toti nutrientii necesari
organismului. Mai mult, prin prelucrarea materiilor prime, in vederea obtinerii de alimente, parte dintre
nutrienti se pierd. Avand in vedere aceste lucruri pentru obtinerea de alimentele procesate, pe care le
consumam, utilizam un amestec de materii prime care se completeaza unele pe altele in ceea ce priveste
nutrientii pe care acestea le contin, astfel incat alimen tul final sa asigure o nutritie corespunzatoare
organismului uman. Pentru aceasta este de dorit sa se aiba in vedere surse cat mai variate de materii prime si sa
ne folosim de compozitia variata a acestora in vederea obtinerii de matrici alimentare person alizate pe tipuri de
nevoi.

Tema 1: Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime
autohtone
Incidenta obezitatii este din ce in ce mai mare ea crescand in ultimii ani si in randul copiilor.
Se stie ca a limentele bogate in fibre alimentare, in alti compusi cu rol in satietate si efect hipocolesterolemiant
si/sau cu valoare energetica scazuta au rol in mentinerea unei greutati corporale normale. Prin identificarea si
alegerea unor materii prime autohtone c u compozitie adecvata acestei cerinte se are in vedere imbogatirea
pietei de produse alimentare cu sortimente de alimente care au acest scop: preventia si tratamentul obezitatii.
In acest sens se are in vedere colaborarea dintre organizatiile de cercetare in domeniul alimentar cu cele din
domeniul sanatatii. Se va avea in vedere parteneriatul cu industria in scopul transferarii rezultatelor.
Rezultate estimate , indicatori : minim 4 tehnologii si 8 alimente noi , brevetabile; 10 articole ISI/BDI; 10
prezentari la evenimente stiintifice internationale; 4 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul
produselor la companiile producatoare partenere.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte

Tema 2: Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente
sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente
minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acc eptabilitate la consumator
Caracterizarea complexa a soiurilor de cereale si leguminoase autohtone si posibilitatea utilizarii lor la obtinerea
unor alimente sanatoase, bogate in compusi bioactivi este scopul principal al acestei propuneri prin dezvoltarea
de tehnologii de pastrare si potentare a bioactivitatii nutrientilor din compozitia acestor materii. Promovarea
alimentelor obtinute in randul consumatorilor si gradul mare de acceptabilitate al acestora reprezinta un alt
obiectiv important al proiectului .
Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si ONG -uri

33
in domeniul consumatorilor pentru diseminarea rezultatelor obtinute.
Rezultate estimate: minim 4 tehnologii si 4 alimente noi brevetabile; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari la
evenimente stiintifice internationale; 2 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la
companiile producatoare partenere.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare pentru 1 proiect

Tema 3: Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate
exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman
Exista alimente fabricate in Romania dar cu materii prime de import. Prin aceasta tema se are in vedere
promovarea materiilor prime romanesti, de buna calitate nutritionala si tehnologica si obtinerea de alimente
sanatoase, echilibrate nutritional, accesibile ca pret pentru toate categoriile de consumatori.
Parteneriatul se va realiza i ntre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si ONG -uri
in domeniul consumatorilor pentru diseminarea rezultatelor obtinute.
Rezultate estimate , indicatori : minim 4 tehnologii si 4 alimente noi brevetabile; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari
la evenimente stiintifice internationale; 2 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la
companiile producatoare partenere.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare pentru 1 proiect
Tema 4: Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale,
antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.)
Tema are in vedere obtinerea de alimente si/sau ingrediente functionale care sa fie testate clinic si care sa aiba
documentatia necesara elaborata in vederea aprobarii EFSA sau sa se incadreze in cerintele nutritionale si de
sanatate EFSA deja aprobate.
Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si organizatii
din domeniul sanatatii.
Rezultate estimate , indicatori : minim 3 tehnologii si 3 alimente noi si/sau ingrediente, testate nutritional,
brevetabile; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari la evenimente stii ntifice internationale; 2 conferinte de presa de
promovare. Se va face transferul produselor la companiile producatoare partenere.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect .

Tema 5: Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si dezvoltarea de metode si metodologii pentru cresterea
acestui raport in vederea cresterii bunastarii consumatorilor romani
Tema are in vedere identificarea unor produse alimentare romanesti si studierea costrurilor pe compozitie si
flux tehnologic (energi e, manopera, alte utilitati) in vederea optimizarii acestora, crestererii productivitatii
muncii si scaderii preturilor de productie fara modificarea calitatii finale a produselor alimentare. Se vor oferi
pieteii produse alimentare sanatoase, accesibile d in punct de vedere financiar.
Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si organizatii
din domeniul economic si energetic.
Rezultate estimate , indicatori : minim 20 produse alimentare cu managemen tul optimizat si pret cu cel putin
20% mai mic fata de cel existent; 6 articole ISI/BDI; 10 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 2
conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la companiile producatoare partenere.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte .

Directia Prioritara 2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si
accesibile atat prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii
lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor
Educatia alimentara a consumatorilor este cheia schimbarii structurii pietei. Incepand din 13 decembrie 2014,
Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare va
inlocui Directiva 90/496/CEE a Consiliului din 24 septembrie 1990 privind indicarea valorii nutritive pe etichetele
produselor alimentare, cu modificarile ulterioare. Acest regulament integreaza prezenta directiva si Directiva
2000/13/CE referitoare la etichetarea si prezentarea produselor alimentare, precum si la publicitatea acestora.
Noile cerinte in vederea i mbunatatirii nivelului de informare si de protectie a consumatorilor europeni prevad
obligatia de a include o declaratie nutritionala in etichetarea produselor alimentare. Declaratia nutritionala
trebuie sa cuprinda mentiuni privind valoarea energeticca da r si cantitatea de anumite substante nutritive care
intra in componenta produsului, lipide, acizi grasi saturati, glucide, cu referire in mod special la zaharuri si sare.

34

Tema 1: Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in ve derea combaterii publicitatii
inselatoare asupra propietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare, prin
stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele si
recoman darile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si raportate
la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a importantei mentiunilor
nutritionale validate
Sunt foarte multe in formatii despre alimente atat on -line cat si in media. Printre aceste informatii se afla si
mesaje confuze sau surse de informare indoielnice ducand consumatorul in eroare, acesta nemaistiind care este
informatia adevarata. Este un aliment sanatos sau nu, poate fi mancat in orice cantitati, suntem siguri ca acesta
este un aliment de incredere sau nu, are contaminanti in cantitati care exced limitele maxim admise?
Consumatorul este de multe ori derutat si neinformat cand este vorba de mancare, care trebuie s a aiba
functiunea de hrana astfel incat sa asigure organismului toate elementele nutritive de care acesta are nevoie la
un moment dat.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara, companii de media si publicitare si mari retaileri.
Rezultate estimate , indicatori : ghiduri de buna practica de publicitate si strategii de promovare produse
alimentare; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 6 conferinte de presa de
promovare.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect .

Tema 2: Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si
realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.)
Romania se situeaza printre tarile UE cu cea mai mare mortalitate prin boli cronice. Dintre acestea, prima cauza
de deces o reprezinta bolile cardiovascula re, in special bolile cardiace ischemice. In utimii 10 ani mortalitatea
prin boli ischemice are o tendinta descrescatoare. A doua cauza de deces este reprezentata de cancer, rata
mortalitatii specifice prin cancer fiind apropiata de cea din UE. Cunoasterea situatiei reale a morbiditatii in
Romania este esentiala pentru a stabili un mod de viata si de alimentatie cu rol de preventie.
Avand in vedere aceste lucruri, alimentatia romanilor trebuie sa se schimbe in sensul de a introduce in dieta
factori protect ivi impotriva aparitiei acestor boli.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara, organizatii de cercetare din sanatate si companii producatoare de
alimente.
Rezultate estimate , indicatori : minim 10 produse alimentare noi, brevetabile; 10 articole ISI/BDI; 10 prezentari
la evenimente stiintifice internationale; 6 conferinte de presa, de promovare.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maxim um 2 proiecte .

Directia Prioritara 3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a
afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor
alimentari de sinteza cu aditivi naturali
Reformularea alimentelor este un subiect actual pe masa Comisiei Europene. Strategii privind scaderea
continutului de zahar, sare si grasimi, cu mentinerea atributelor senzoriale si neafectand termenul de
valabilitate este una d intre provocarile acestei perioade. Mai mult, termenul de valabilitate este mentinut cu
ajutorul aditivilor, de multe ori obtinuti prin sinteza chimica, deseori incriminati ca fiind factori de crestere a
incidentei alergiilor sau chiar a unor cancere.

Tema 1: Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale.
Reformularea alimentelor deja existente pe piata trebuie sa ia in calcul scaderea continutului de zahar, grasimi si
sare care, prin diferite studii de anvergura, s -a demonstrat ca sunt factori de crestere a incidentei de obezitate,
diabet si hipertensiune arteriala.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara, orga nizatii de cercetare din sanatate si companii producatoare de
alimente.
Rezultate estimate , indicatori : minim 12 produse alimentare noi reformulate, brevetabile; 12 articole ISI/BDI;

35
12 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 6 conferinte de p resa, de promovare.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte .

Directia Prioritara 4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”
Stiintele consumatorului, denumire cunoscuta in limba engleza drept „consumer sciences” sunt foarte studiate
in tarile vestice in sensul de a cunoaste nevoile consumatorilor dar si de a modela aceste nevoi in functie de
noile dovezi stiintifice care sa conduca la o viata mai lunga, independenta si activa.
Stiintele consumatorului implica: psihologia alimentara, comportamentul alimentar, atitudinea asupra
alimentelor etc.
Tema 1: Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale
superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerin tele nutritionale si introducerea acestora in
scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat
obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si
stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate
Exista multe alimente cu retete consacrate produse de zeci de ani care s -au dovedit ca sunt alimente sanatoase
care asigura organismului nutrientii de care nevoie dar s i placere si stare de bine. Identificare si promovarea
acestor alimente ar putea constitui adevarate nise de produse sanatoase si competitive atat pe piata nationala
cat si europeana.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cer cetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara (conventionala si ecologica), companii producatoare de alimente (inclusiv
traditionale), organizatii de cercetare in sanatate, companii de publicitate.
Rezultate estimate , indica tori: catalog national de produse alimentare romanesti consacrate; 6 articole ISI/BDI;
6 prezentari la evenimente stiintifice internationale; strategii de promovare.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect .

Tema 2: Metode de c uantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului
alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in
cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri
Consumat orul, prin comportamentul sau alimentar, influenteaza direct dezvoltarea lantului alimentar si
structura pietei. Cuantificarea acestui comportament ar putea sa aduca noi informatii privind modul de
abordare care trebuie avut in vedere atunci cand trebuie s chimbat modul de alegere al alimentelor de catre
consumator in sensul unei alegeri sanatoase.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara si consumator, companii producatoare de alimente (inclusiv traditionale),
organizatii de cercetare in sanatate, companii de publicitate.
Rezultate estimate , indicatori : identificarea determinantilor care alcatuiesc comportamentul alimentar si
influenteaza ale gerea alimentelor; 6 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect .

Directia Prioritara 5: Sisteme de calitate si management integrat – tehnologii si control pe flux – in vederea
minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic
Desi exista sistemul de calitate HACCP si ISO 22000 care asigura un manag ement al calitatii produselor
alimentare, aceste instrumente asigura in special calitatea microbiologica a alimentelor, contaminantii chimici
fiind mai greu de decelat. Pentru a fi siguri ca alimentele pe care le consumam nu au contaminanti, sau ca
acestia se gasesc mult sub limitele admise trebuie sa se gandeasca noi sisteme de management ale cxalitatii pe
intreg lantul alimentar.

Tema 1: Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei
alimentare
Studierea diferitelor tehnologii alimentare avand in vedere toti contaminantii care ar putea apare in lumina
noilor evidente stiintifice reprezinta principalul obiectiv alacestei teme. Sunt necesare a fi dezvoltate ghiduri de
buna practica pe fiecare tehno logie alimentara in parte, care sa ramana ca niste documente de referinta
recunoscute de industrie si autoritati.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii

36
profesionale din industria ali mentara si autoritati de control oficial.
Rezultate estimate , indicatori : minimum 20 ghiduri de buna practice pe tehnologii alimentare diferite; 6 articole
ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect .

Tema 2: Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului “de la consumator la
producator” pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia
In Romania in ca nu s -au dezvoltat sisteme de trasabilitate pe lantul alimentar, pe produs. Consumatorul doreste
sa aiba informatii despre produsul alimentar, inca de la materia prima si ingredientele care il compun. Nevoie de
informare este din ce in ce mai acuta pentr u a putea alege alimentele in conostinta de cauza.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara si autoritati de control oficial.
Rezultate estimate , indicatori : ghiduri si sisteme de trasabilitate pe ntru minimum 20 produse alimentare; 6
articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte .

Tema 3: Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara
Igiena spatiilor de productie din industria alimentara este de importanta vitala pentru ca un aliment sa poata fi
consumat in siguranta. Igiena spatiilor de productie trebuie sa aiba o abordare mai complexa care sa includa si
amplasamentul fabricii care poate afecta aceasta igiena, modul de constructie si igiena propriu -zisa a spatiilor de
productie si a celor adiacente, igiena personalului, igiena materiilor prime si materialelor, a ustensilelor,
echipament elor si apei etc.
Mentinerea igienei se face utilizand substante chimice care trebuie sa nu contamineze in vreun fel alimentele.
Tema are in vedere gasirea celor mai eficiente modalitati de mentinere a igienei spatiilor de productie. Se are in
vedere si co nceptul de „hygienic design”.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara si autoritati de control oficial precum si companii specializate in soluti i de
mentinere a igienei.
Rezultate estimate , indicatori : minim 10 ghiduri de bune practici pe tipuri de producatori (asociatii patronale),
inclusiv cataloage de produse de curatenie testate si vizate de asociatiile de producatori pentru acesti
producatori ; 6 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect .

Obiectiv Strategic II: Cresterea durabila a productiei interne
Romania are un potential mare in productia agroalimentara. Tinand cont de marile provocari si anume cresterea
populatiei pe glob in contextul resurselor limitate de productie agroalimentara, Romania, pe langa faptul ca
trebuie sa isi hraneasca populatia, p oate juca un rol important in exportul de alimente. Insa pentru ca aceasta
productie agroalimentara sa dea timp refacerii resurselor printr -o abordare durabila si de maxima eficienta.

Directie Prioritara 1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse – apa si energie – in vederea obtinerii
de produse alimentare
Pe langa abordarea durabila, optimizarea consumurilor de apa si energie in industria alimentara poate conduce
si la scaderea preturilor de pr oductie a alimentelor. Metode inovative de procesare non -invaziva a alimentelor
pot fi solutii de optimizare a acestor consumuri. Se va avea in vedere o reducere cu cel putin 20% a consumurilor
de apa si energie.

Tema 1: Optimizarea proceselor si opera tiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a
resurselor
Obiectivul principal al acestei teme este gasirea unor solutii de reducere cu cel putin 20% a consumurilor de apa
si energie de obtinerea a alimentelor cu extrapolare pe lan tul alimentar. Se asteapa sa se dezvolte noi
tehnologii, inovative care sa eficientizeze modul de procesare si sa conduca la produse de calitate superioara.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimenta r si asociatii
profesionale din industria alimentara .
Rezultate estimate , indicatori : minim 8 tehnologii optimizate si 4 tehnologii noi, inovative ; 8 articole ISI/BDI; 8

37
prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte

Directie Prioritara 2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv
de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
Impactul asupra mediului al tehnologiilor alimentare se incadreaza in conceptul de procesare durabila care are
in vedere si protectia mediului prin minimizarea deseurilor si chiar dezvoltarea de tehnologii cu deseuri „0”.

Tema 1: Valorificarea superioara a materiilor prime si su bproduselor din industria alimentara
In urma procesarii produselor agroalimentare rezulta subproduse si deseuri care, de cele mai multe ori, sunt
aruncate. La acestea se adauga si retururile din centrele de distributie ale alimentelor. Aceste deseuri pot f i
valorificate prin procesare (bio)tehnologica pentru obtinerea de produse alimentare si/sau non -alimentare.
Rezultate estimate , indicatori : minim 6 tehnologii noi si 10 tehnologii existente evaluate ; 10 articole ISI/BDI; 10
prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte .

Obiectiv Strategic III: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti
Industria alimentara romaneasca are o dinamica pozitiva si dispune de resurse si potential pentru a fi un jucator
important pe piata europeana. Acest lucru inseamna si implicarea tot mai mult a industriei in activitatea de
cercetare -dezvoltare si inovare, transferul cunostintelor si rez ultatelor din proiectele de cercetare industriei si
informarea sistematica a industriei cu noile evidente stiintifice.

Directie Prioritara 1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare,
procesare si valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti
Lanturile de depozitare, procesare si de distributie a produselor al imentare romanesti au nevoie de o
imbunatatire a managementului, o abordare durabila si o eficientizare a modului de preluare si utilizare a
produselor agricole. Acest lucru ar conduce la o crestere a productiei agricole romanesti si o minimizare a
pierder ilor pe lant.

Tema 1: Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor
unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente
Scopul temei este de a eficientiza atat procesul de procesare cat si cel de utilizare a produselor agricole pe
destinatii bine stabilite astfel incat tinand cont de calitatea tehnologica si nutritionala a acestor produse sa se
gaseasca produsul alimentar c el mai potrivit atat ca cerinte cat si ca utilizare. Astfel, pentru cereale, de exemplu,
in functie de calitatea lor tehnologica trebuie sa se gaseasca tehnologiile potrivite pentru panificatie, biscuiti,
patiserie sau paste fainoase, ca si pentru legume s i fructe care au proprietati tehnologice ce difera functie de soi
si care le face apte pentru obtinerea anumitor sortimente de produse alimentare de calitate superioara cu
mentinerea principiilor nutritive initiale.
Rezultate estimate , indicatori : minim 2 0 strategii de procesare ; 15 articole ISI/BDI; 15 prezentari la evenimente
stiintifice internationale.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte .

Directie Prioritara 2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de
depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare
In retelele de magazine alimentare gasim produse agricole congelate, in special, din import. Congelarea si
refrigerarea reprezinta solutii de pastrare a calitatii materiilor prime agricole pentru utilizarea acestora dupa o
anumita durata de timp de la reco ltare/sacrificare in procesare sau in procesul de distributie.

Tema 1: Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor
Lanturile frigorifice reprezinta solutii si strategii de depozitare a produselor agricole in scopul minimizarii
pierderilor de dupa recoltare/sacrificare. In vederea realizarii acestor lanturi sunt necesare studii de fezabilitate
care sa indice furnizori de materii prime ce vor fi depozitate dar si utilizatori ai acestei materii prime, astfel incat
aceste capacitati frigorifice sa fie utilizate cat mai eficient.

38
Rezultate estimate , indicatori : minim 4 lanturi frigorifice ; 10 articole ISI/BDI; 10 prezentari la evenimente
stiintifice internationale , 2 conferinte de presa.
Buget alocat : 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte .

Directie Prioritara 3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara
Resursa umana, din toate organizatiile din domeniu, atat cercetare, cat si industrie, autoritati sau ONG -uri este
necesar sa fie pregatita profesional periodic astfel incat rezultatul muncii lor sa fie de cea mai buna calitate
tinand cont de faptul ca de calitatea alimentelor si a alimentatiei depinde sanatatea fizica si mentala a
populatiei.
Tema 1: Organizarea de w orkshop -uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele
industriei alimentare romanesti
Organizarea periodica a unor workshop -uri exploratorii pentru a identifica problemele industriei si a gasi
modalitati de rezolvare ale aces tora. Identificarea unor prioritati in cercetare si stabilirea unor tinte strategice
reprezinta alte obiective ale acestei teme.
Rezultate estimate , indicatori : minim 12 workshop -uri; 4 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice
international e.
Buget alocat : 0,5 milio ane euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect .
Tema 2: Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice
Informarea sistematica a industriei cu cele mai noi evidente stiintifice in domeniu este nu numai ca necesara dar
si obligatorii. Organizarea de seminarii pe tematici de interes actual dar si la cererea speciala a industriei
reprezinta principalul obiectiv al acestei teme.
Rezultate estimate , indicatori : minim 12 seminarii ; 4 articole IS I/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice
internationale .
Buget alocat : 0,5 milio ane euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect .

Directie Prioritara 4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private
Aceasta directie isi propune sa improspateze infrastructura existenta prin inlocuirea infrastructurii uzate moral
cu alta noua de ultima generatie dar si achizitionarea de noi echipamente cu noi posibilitati mai rapide de
investigare a calitatii produselor agroalimentare

Tema 1: Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare
in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a centrelor de inovare

Tema are in vedere, printr -o justificare si o argumentare de tip studiu de fezabilitate, imbunatatirea
infrastructurii de cercetare si transformarea unor centre de cercetare in centre de cercetare de excelenta care
sa reprezinte un pol de referinta in regiunea de sud -est europeana pe un domeniu de com petenta clar stabilit .
Rezultate estimate , indicatori : imbunatatirea a 10 infrastructuri ; 3 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente
stiintifice internationale .
Buget alocat : 0,5 milio ane euro/proiect; finantare de maximum 10 proiect e.