STRATEGIA NAȚIONALĂ PRIVIND INCLUZIUNE A SOCIALĂ ȘI [611518]

2017

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI
FACULTATEA DE STUDII EUROPENE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]: Absolvent: [anonimizat]
2017

Declarație

Prin prezenta, declar că l ucrarea de disertaț ie cu titlul Strategia națională privind
incluziunea social ă și reducerea sără ciei. Studiu de caz comuna Făurei este scrisă de mine și nu
a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau
străinătate. De asemenea, declar că toate sursele u tilizate, inclusiv cele de pe i nternet, su nt
indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în tra ducere proprie din altă
limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține
referința precisă;
-rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Cluj- Napoca,

Cristina Elena Buleu ,
______________

Cuprins

Introducere 6
Capitolul 1 Strategia națională pr ivind incluziun ea socială și reducerea sărăciei 9
1.1Riscul de sărăcie și excluziune socială 9
1.1.1 Definiții și indicatori 9
1.1.2 Grupurile vulnerabile 10
1.2 Elaborarea politicilor pentru combaterea sărăciei și excluziune socială 13
1.3 Principalii actori 14
Capitolul 2: Inițiativ e prevăzute pentru perioda 2014 -2020 17
2.1 Serviciile sociale și transferurile sociale 17
2.2 Educație 21
2.3 Ocuparea forței de muncă 25
2.4 Sănătate 28
Capitolul 3: Stud iu de caz.Comuna Făurei 30
3.1 Venitul Minim Garantat 30
3.2 Descrierea locației 32
3.3 Metodologie 32
3.4 Descrierea populației și tipul de beneficiari 33
3.5 Analiza datelor și int erpretarea rezultatelor 35
3.6 Recomandări 39
Concluzii 41
Bibliografie 43
Anexa 1 Chestionar 45
Anexa 2 Acte necesare acordării Venitului Minim Garantat 51

6
Introducere

De mai multe secole, guvernele și diferite organizații mondiale luptă împotriva sărăciei și
a excluziu nii sociale. Aceste două fenomene sunt întâ lnite la nivel mondial, fie într -o formă
avansată sau mai puțin n uanțată, depinde de aspecte geografice , economice, sociale, poli tice
specifice u nei comunități. Pentru a se cunoaște gradul de sărăcie trebuie luate în considerare
aspectele menționate anterior. În Uniunea Europeană rata de săracie s -a accentuat o dată cu criza
financiară din 2007/2008. UE depune eforturi considerabile pentru dezvoltar ea socio -economică
a cetățenilor, de exemplu Strategia Europa 2020.
Analiza acestei teme are ca scop cercetarea modalităților de îmbunătățire a celor două
procese și anume incluziunea socială și reducerea sărăcie i având în vedere importanța acestora în
dezvoltarea nivelului de trai la nivel național. Considerăm că apartenența Români ei în Uniunea
Europeană constituie un avantaj și beneficiază din partea U.E de coordonare, implicare
substanțială în mecanismele elaborare și punerea în practică a politicilor în domeni ile aferente
strategiei Europa 2020. Fiecare persoană se naște cu șanse egale , iar pe parcursul vieții nu ar
trebui să se confrunte cu situații de excludere socială din partea comunității în care trăiește și să
se poată dezvolta atât pe rsonal cât și economic, proporțional cu eforturile depuse.
Ideea de a aprofunda cunoștințele despre cum se poate combate sărăcia și excluziunea
socială reflectă înțelegerea necesară ca Romania să facă progrese la nivel de punerea în aplicare
a politicilor în acest d omeniu, iar ca țară membră a Uniunii Europene să poată face uz de o
manieră mai eficientă de benefi ciile statutului de membru al UE . Constatăm că acest subiect
necesită o abordare mai nuanțată. Elementul de noutate îl constituie prezentarea sistematică și
concisă a informațiilor, cu un grad avansat de precizie, prezentarea S trategiei naționale pentru
perioada 2014 -2020 privind incluziunea socială și reducerea sărăciei , dar și cum acționează
actorii instituționali . Analiza inițiativelor prevăzute p entru peri oada 2014 -2020 reprezintă
elementul de actualitate și totodată informarea despre ultimele proiecte de lege de pe agenda
națională.
Lucrarea de cercetare este structurată în trei capitole . În primul capitol se explică
fenomenul de sărăcie, sunt prezentate categoriile de persoane vulnerabile , dar și gradul și modul
de implicare la nivel național a autorităților responsabile. Considerăm elaborarea politicilor
elementul cheie în reușita pe plan național în a reduce numărul persoanelor care tră iesc în
condiții precare și sunt expuse riscului de sărăcie și în același timp se confruntă cu excluderea
din societate. Grupurile vulnerabile au nevoie de susținere economică din partea autorităților și

7
un cadru legislativ care să le permită redresarea activă în societate , să poa tă avea sanse egale ș i
să contribuie pe deplin la viața economică, politică, culturală și socială, să se poată bucura de
benefic iile societății în care trăiesc.
Capitolul al doilea are la bază obiectivele strategiei naționale și modul prin care se
acționează la nivel de instituții. Scopul este detalierea inițiativelor privind serviciile sociale și
transferurile sociale, educația, ocuparea forței de muncă și sănătatea . Considerăm că fiecare
dintre aceastea sunt esențiale în dezvoltarea societății noa stre. Un stat nu se poate dezvolta fără
un popor educat și sănătos. Gradul de sărăcie este influențat de rata de ocupare și de numărul de
persoane care depind de serviciile sociale pe termen lung, iar apoi întâmpină obstacole pentru a
se reintegra la parti ciparea economică activă. Pentru a se cunoaște progresele reale făcute sunt
necesare statistici la nivel național atât pe parcursul aces tor șapte ani cât și după î ncheierea
perioadei. Politicile menționate anterior sunt necesare pentru a diminua disparităț ile de la nivel ul
național care sunt din ce în ce mai conturate. De exemplu , Regiunea Moldovei cu un grad de
sărăcie ridicat comparativ cu Transilvania.
În cele d in urmă, ultimul capitol este studiu l de caz realizat despre Venitul Minim
Garantat din Comun a Făurei , județul Neamț . Venitul Minim Garantat este reglementat încă din
anul 2001 prin legea 416/2001 la care s -au adus modificări până în prezent. Ajutoarele sociale
reprezintă un sprijin acordat numerar pentru persoanele fără venituri sau venituri foar te mici.
Venitul Minim Garantat reprezintă o soluție temporară, Statul fiind nevoit să facă investiții pe
termen lung în educație beneficiarilo , atragerea de investitori pentru a se cre a locuri de muncă.
Pentru a se cunoaște cu exactitate situați a benefici arilor , instrumentul ales este chesti onarul. Cu
ajutorul chestionarului se vor identifica tipul de beneficiari, veniturile nete lunare, nivelul de
educație, vârsta și ce obstacole întâlnesc în a se integra pe piața muncii.
Proiectul de cercetare prevede ef ectuarea unei analize complexe și detaliate a literaturii de
specialitat e și a documentelor oficiale (site -uri specializate, materiale de presă). Documentele
sunt o sursă de informații oficiale și publice, care pot fi accesate de toate persoanele interesat e de
această temă . Strategia naț ională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 -2020 va
fi un document de referință în lucrarea de față, de asemenea, site -ul oficial al Comisiei Europene .
Planul strategic de acțiuni pentru perioada 2015 -2020 și Document ul de analiză pentru
elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind incluziunea socială și
reducerea sărăciei (2014 -2020) au dus la cristalizarea observației noastre raportat la acțiunile
care se vor desfășura în aceas tă perioadă. Un pilon de bază a cercetării este legislația națională.
Proiectele de lege adoptate ajută la cunoașterea modul în persoanele pot beneficia de un anumit
serviciu social , totodată drepturilor și obligațiile cetățenilor. Cercetarea interpretativ ă a
materialelor academice ne ajută la înțelegerea modului de funcționare a politicilor sociale,

8
implicit intervenția statului în diminuarea ratei de sărăcie și incluziune socială. Publicațiile de
specialitate (din domeniul științelor sociale și politice) se pot citi/analiza și/sau critica în cadrul
bibliotecilor universitare. Atenția se va concentra asupra conceptului de reducere a sărăciei,
respectiv incluziune socială.
Primele două capitole sunt realizate având ca bază literatură de specialitate, documen tele
menționate anterior , legile și ordonanțe și consultarea site -urilor oficiale. În final, capitolul trei
reprezintă analiza amplă a răspunsurilor furnizate de respondenți, exprimarea acestora în
procente ș i cunoașterea situației sociale actuale . Metodol ogia aleasă a fost chestionarul, numărul
întrebărilor fiind de douăzeci și patru. Chestionarele sunt anonime, întrebări deschise cu caracter
exhaustiv și exclusiv, complexe însă nu îi pune pe respondenți în dificultatea de a răspunde.
Perioadă de administr are a chestionare lor fiind 03 ianuarie 2017 – 14 aprilie 2017.

9
Capitolul 1 Strategia naț ională privind incluziunea socială și reducerea
sărăciei

1.1.1 Riscul de sărăcie și excluziune socială

1.1.1 Definiții și indicatori
Putem defini sărăcia ca fiind un fenomen complex care are la bază aspecte le economice,
dar și aspecte non -monetare ale vieții , care nu î i permit unei persoan e să poată ținti standardele
unui trai decent din lipsa elementelor esențiale pentru viața de zi cu zi .1 În mod frecvent sărăcia
este interpretată ca fiind lipsa de resurse financiare. Evaluarea stării de sărăcie se face pri n
diferite metode, depinde din ce perspectivă este abordată situația. Indispunerea de resurs e
financiare este cea mai î ntâlnită formă de sărăcie, deoarece acea persoană nu are accesul la
alimentele de bază, plata cheltuielilor și utilităților sau unor chel tuieli neprevăzute. Printre
factorii ce nu țin de natură economică se pot menționa starea de sănătate și accesul la educație.
Nivelul de sărăcie se poate determina ca raportul dintre numărul de persoane cu venituri mai
mici decât pragul de sărăcie stabilit și numărul total al populației. O persoană/gospodărie este
considerată săracă dacă venitul per adult este inferior pragul ui de săracie stabilit și anume 60%
din mediana veniturilor stabilite pe o perioadă determinată de timp .2
Un individ este expus riscu lui de sărăcie și excluziune socială dacă se află într -una dintre
următoarele situații, prim a speță, venit ul disponibil anu al este mai mic de 60 de procente din
venitul median, raportat la numărul de adulți echivalenți. Se consideră venit disponibil suma
tuturor v eniturilor realizate ( prestații de asigurări sociale sau beneficii de asistență socială) din
care se scad impozitele (pe venit sau pe proprietate) și contribuțiile sociale plătite. Gospodăriile
în care intensitatea muncii este foarte scăzută, deși sunt apți de muncă , activitatea aducătoare de
venit este cu o durată mai mică de 20 % din potențialul lor pe piața muncii, pe o perioadă
determinată. A treia situație este când persoanele sunt î n imposibilitatea de a plăti utilitățile,
credite, chiria, chel tuielile neprevazute, vacanțe anuale, nu au un autoturism, telefon, televizor,
mașină de spalat, nu iși permit nici achiziționarea alimentelor de bază.3

1Nanak Kakwani and Jacques Silber (coord.), Quantitative Approaches to Multidimensional Poverty
Measurement , Ed. Palgrave Macmillan , 2008, Hampshire, p. 4
2Institutul Național de Statistică, Dimensiuni ale incluziunii sociale în România , Ed. Institutul Național de
Statistică, 2016, p. 13
3Document de analiză pentru elaborare a unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020) ,
http://www.mmuncii.ro/j 33/images/Documente/Familie/2015 -DPS/SI_Vol2_Background_DocTranslation.pdf ,
pag.8

10
La nivel național, în anul 2015 rata de sărăcie estimată a fost de 24,5 %, având în vedere
nivelul și di stribuția ve niturilor, mai exact 5.458.355 de persoane din totalul popul ației de 22.279
milioane, au venituri inferioare pragului stabilit. Media Uniunii Europene din punct de vedere al
ratei de sărăcie rela tivă este de 17,2 %, iar în Româ nia este de 25,1 %, fiind cel mai ridicat
procent dintre toate statele membre , urmată de Spania (22,2%), Grecia (22,1%), Bulgaria ṣi
Estonia (21,8%), Letonia (21,2%), Portugalia (19,5%), Croa ṭia ṣi Italia (19,4%), Lituania
(19,1%) .4 Desigur că numărul persoanelor afectate de săracie este mai mare în c elalalte țări
precum Spania sau Italia, chiar dacă rata de sărăcie relativă este mai crescută în România .
Gradul de sărăcie sau de excluziune socială este mul t mai mare în zonele rura le
comparativ cu mediul urban , din cauza li psei locurilor de muncă, accesul mai dificil la sănătate și
educație, a condițiilor de supraviețuire (apă curentă, conductă de gaz, canalizare și electricitate) ,
populație îmbătrânită, etc.. În România , disparități le sunt mari între regiuni, numărul pe rsoanelor
aflate în riscul de excluziune socială și sărăcie fiind mai mare în regiunile Nor d-Est (46,2 %) și
Sud-Est (46,1%) comparativ cu centru l țării (31.6%) sau regiunea Nord – Vest (28%).5 O cauză a
acestor disparități este aceea că în regiunea Nord –Est și Nord -Vest ponderea populației în
mediul rural este mai mare, iar gospodăriile să nu dispună de o continuitate a veniturilor.
1.1.2 Grupurile vulnerabile
Vulnerabilitatea reprezintă un concept cuprinz ător, o persoană este considerată
vulnerabilă dacă din motiv e de vârstă, sex, stare fiz ică sau psihică ori din cauza unor
circumstanțe sociale, demografice, religioasă, etnice și/sau culturale prezintă dificultăți în a-și
exercita pe deplin drepturile în societatea care trăiește.6 La nivel național, principalele gr upuri
vulnerabile sunt persoanele sărace cu venituri reduse, copiii și tinerii cu vârsta cuprinsă între 0 și
24 ani , vârstnicii singuri sau aflați în stare de dependență, persoanele de etnie romă, persoanele
cu dizabilități, persoanele de sex feminin, șomerii, persoanele care trăiesc în comunități
marginalizate, persoane dependente de droguri sau alcool, victime ale violenței în familie,
persoane care au ispășit pedepse privative de libertate, persoane aflate în evidențele serviciilor de
probațiune, etc.7 Starea de vulnerabilitate poate persist a pe o perioadă mai lungă de timp sau
poate să fie temporară ori pe tot parcu rsul vieții. De exemplu , persoanele care au săvârșit fapte
ilegale, persoanele cu di zabilități pot fi considerate vulnerabile pe tot parcursu l vieții. Nu se
poate afirma același fapt și pentru persoanele de etnie romă , deoarece percepția angajatorilor și a

4Ibidem , p. 44
5Ibidem , p.15
6F.Ippolito, S. Iglesias Sanchez, Protecting vulnerable groups the european human rights framework , Ed.
Hart Publishing, Oxford, 2015, p. 15
7Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea
sărăciei pentru perioada 2015 – 2020 și Planul strategic de acțiuni pentru perioada 2015 – 2020 , sectiunea a 2 -a

11
cetățenilor din societatea în care trăiesc se poate schimba/îmbunătăți. Vulnerabilitatea este de
obicei asociat ă cu vic timizarea, privarea, dependență sau patologie. De exemplu, persoanele care
trăiesc în zone afectate de dezastre naturale pot fi considerate vulnerabile, iar în acest caz se
poate atenua impactul cauzat în urma evenimentelor , dar nu poate fi eliminat. În general,
vulnerabilitat ea nu depinde de control ul uman , dar cu ajutorul autorităților se poate diminua
numărul persoanelor vulnerabile și cu pontențialul la nivel de individ.8 În cadrul unei societăți ,
indivizii sunt diferiți, de multe ori poziționați în mod diferit unul față de celălalt, astfel încât unii
sunt mai privilegiați, în timp ce alții sunt dezavantajați . Important pentru luarea în considerare a
privilegiu lui este faptul că aceste sisteme interacționează în moduri care afectează în continuare
aceste inegalități. Privil egiile și dezavan tajele se acumulează și se pot combina pentru a crea
efecte care sunt mai devastatoare sau mai benefic e decât greutatea fiecărei părți distincte.
Concret ceea ce avantajează o anumită categorie vulnerabilă poate să o dezavantajeze pe o alt ă
parte a societății .9 Nicioda tă nu o să existe un echilibru.
Copii i reprezintă cea mai vulnerabilă categorie, o treime din totalul copiilor din țară
trăiesc în sărăcie relativă. În anul 2012, peste 50% dintre copiii din zonele rurale trăiau în
sărăcie, în comparație cu doar 17% dintr e copiii din mediul urban . Această discrepanță este
cauzată de lipsa resurselor financiare, accesul limitat la serviciile publice (sănătate, educație ,
etc.), existen ța acestor circumstanțe facând ca vulnerabilitatea să persiste și când devin adulți.10
Familiile cu un număr mai mare de copii prezintă un grad mai mare de sărăcie. Cei mai afectați
sunt copiii abandonați, c opiii care trăiesc în centre mari de plasame nt sau de calitate scăzută,
tinerii care părăsesc sis temul de îngrij ire rezidențială, c opiii și tiner ii care trăiesc pe stradă, c opiii
cu părinți care lucrează în străin ătate, mai ales cei cu ambii părinț i în străinătate și cei care se
confruntă cu separarea pe termen lung de pă rinții lor , copii privați de libertate, minor e care devin
mame.11
Persoanele cu vâ rsta peste 65 de ani, care beneficiază de pensie , singure sau aflate în stare
de dependență sunt incluse pe lista persoanelor vulnerabile , deși începând cu anu l 2008 rata de
sărăcie a scăzut datorită reglementărilor adus e sistemului de pensii, în prezent sunt considerate
cele mai vulnerabile femeile singure cu vârstă de peste 65 de ani. Acest fenomen rezultă din
faptul că ponderea femeilor este mai ridicat ă, numărul de ani lucrați de către femei este mai mic

8M. Albertson Fineman, The Vulnerable Subjec t: Anchoring Equality in the Human Condition , Volume 20
Issue 1 Yale Journal of Law & Feminism, artic olul 20, 2008, p.9
9Ibidem , p.15
10Banca Mondială, Studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și
reducerea sărăciei 2015 -2020 , http://documents.worldbank.org/curated/en/465051467995789896/pdf/103191 -WP-
P147269 -Box394856B -PUBLIC -Background -Study -ROMANIAN.pdf , p.37
11Document de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -202, loc.cit. pag.23

12
decât în cazu l bărbațiilor , iar pensi ile femeilor sunt de o valoare mai scăzută . Pe al doilea loc
sunt bătrânii care loc uiesc cu alți membri ai familie . Până în 2020 se es timează că numărul
persoanelor pensionate va crește cu 13%, așadar se poate concluziona că rata de sărăcie în rândul
persoanelor active va scă dea.12
Cea de -a treia categorie sunt șomerii. Lipsa de oportunități de angajare sau obstacolele
întâlnite în obținerea unui loc de muncă fac ca o parte din populația activă și aptă de muncă să nu
își poată găsi un loc de muncă. Aceste persoane au veniturile mici lunare, în unele cazuri
acumulate cu anumite servicii de asistență socială . Statisticile arată că 70% dintre persoanele
șomere sau inactive beneficiază de asistența socială ca să -și suplimenteze venituril e. Insuficienț a
veniturilor pe perioadă îndelungată este asociată cu traiul în sărăcie.
Persoanele care aparțin u nor minorități precum maghiară, turcă, romă, ucraineană, etc. se
confruntă cu excluziune s ocială atât în sistemul public cât și privat, fiind d iferențe de cultură,
religie, tradiții, limbă. Riscul cel mai mare de sărăcie este pentru romi , din cauza numărului mare
de analfabetizare (abandon școlar prematur) , mulți dintre ei nu dețin acte de stare civilă , rata
șomajului crescută, numărul mic de loc uri destinate romilor pe piața muncii . Rata de ocupare în
rândul acestora este redusă, acesția întâmpină dificultăți la angajare, probabil din cauza niv elului
slab al educației , calificare scă zută sau inexistentă. Deși se pot înscrie la cursuri de califica re,
una din condiții este să fi absolvit opt clase , iar puțini dintre cei activi î ndeplinesc această
condiție. Romii din mediul rural nu își pot permite cheltuielile de transport, aceste costuri nefiind
decontate.13
Persoanele cu di zabilități sunt considera te vulnerabile din cauza stării lor fizică sau
mentală și difilcultățile care le întâmpină în viața de zi cu zi. De exemplu, la locul de muncă au
nevoi speciale (rampe de acces, bară pentru susținere, etc.) Rata de oc upare în rândul persoanele
cu di zabilit ăți este de 7,2%, aceștia pot să obtină calificări în cadrul școlilor speciale . Autoritățile
naționale au stabilit un set de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției
sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, inf ormării și comunicării,
mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale. De ex emplu
pentru a crește numărul p ersoanelor cu dizabilități angajate, cad rul legislativ prevede că
companiile cu pe ste 50 de angajați treb uie să se asigure că 4% dintre posturi vor fi ocupate de
persoane cu di zabilități, î n caz contrar, angajatorii trebuie să plătească o sumă ech ivalentă cu
jumătate din salariu minim lunar pentru toate posturile care nu sunt ocupate de persoane cu

12Ibidem , p. 24
13Ibidem , p. 26

13
dizabilită ți sau să cumpere produse din unitățile protejate. Ultime le statistici arată că doar 29.000
de posturi dintre cele 140.000 au fost ocupate.14
Pentru reducerea numărului de persoane vulnerabile, se recomandă o implicare mai
profundă a guvernul, prin progra me de informare a populației despre numărul mare a persoanelor
vulnerabile, stimulente financiare pentru companiile care le angajează, campanii
antidiscriminare, sancțiuni pentru cei care fac discriminează.

1.2 Elaborarea politi cilor pentru c ombaterea săraciei și excluziunii social e
"Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi’’15. Consideră m
acest articol ca fiind reprezentativ, deoarece fiecare persoană este unică cu diferite orientări
religioase, s exuale, abilități , situație financiară și etnie. Însă orice ce tățean are dreptul la o viață
demnă, tot odată să i se ofere șansa și sprijin ul pentru a participa activ la viața socială , culturală ,
politică ș i economică în comunitățile de care aparține.
În România există discrepanțe economice majore între regiuni , de exemplu în anul 2015
în regiunea Nord -Est rata sărăciei a fost 35,9 % comparativ cu 5,9% în București -Ilfov.16 Cu cât
gradul de sărăcie este mai ridicat cu atât mai mult crește și gradul de excl uziune socială, iar
cetățenii își pierd încrederea în sine cât și în instițuțiile statului. La nivel național, Guvernul este
responsabil de buna fun cționare a administrației publice, printre atribuțile sale se poate menționa
dreptul de inițiativă legislati vă, proiecte de acte normative ( proiecte de lege, proiecte de
ordonanțe și de hotărâri ) elaborarea strategiilor, aprobarea politicilor. În ceea ce privește
strategia națională privind incluziunea socială și planul strategic de acțiuni pentru perioada 2014 –
2020, Guvernul a adoptat Hotărârea Nr. 383 din 27 mai 2015 prin care Ministerele (Muncii,
Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice) sunt obligate să elaboreze Planul
operațional de acțiuni și să pună în aplicare Strategia pentru combaterea sărăciei .17
În primul rând, prin Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei
(2014 -2020) se dorește reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie relativă cu
aproximativ 580.000 de persoane .18 Acest fapt este posibil prin creșterea salariilor, resurselor de
asistență socială în zonele mai puțin dezv oltate, rurale și marginalizate, reducerea ratei
șomajului, reducerea discriminării populației în funcție de etnie, sex și intergrarea persoanelor cu
dizabilități pe piața munci i. Cele mai expuse persoane la un nivel de trai sărac și la excluziune

14Ibidem , p.63
15Art.1 Declaraț ia Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea Generală a Organizatiei
Națiunilor Unite la 10 de septembrie 1948
16Institutul Național de Statistică, http://www.insse.ro/cms/ro , 04.02.2017
17Guvernul României, Hotărâre Nr. 383 din 27 mai 2015, Monitorul Oficial, Nr. 463 din 26 iunie 2015
18Document de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020) , loc.cit., pag.8

14
socială sunt copii și tinerii cu vâ rsta cuprinsă intre 18 -24, bă trânii și persoanele care au un nivel
redus educațional.
Trebuie să se acționeze în interesul cetățenilor și să fie elabo rat un set de măsuri și
inițiative, astfel încât România să facă progrese considerabil e în acești șapte ani, să se atenueze
discrepanțele economice dintre regiuni și să se asigure bunăstarea cetățenilor, ca Strategia
Europa 2020 să fie un succes . Autorităț ile tr ebuie s ă comunice între ele, atâ t la nivel național cât
și regional, pentru ca implementarea și funcționalitatea politicilor sa fie crescută , coerentă și
aplicabilă de la administrațiile locale până la administrația centrală . Fiecare comună trebuie să
dispună de cel puțin un asistent social, cu un grad crescut de calificare profesională, care să
cunoască nevoile comunității și să poată informa corect cetățenii despre serviciile sociale .
Consideram ca asistenții sociale au un rol cheie în pune re în apl icare a cadrul ui legislativ . Este
absolut necesară modernizarea s istemului de asistență socială, să fie implementat un sistem
electronic care să facili teze munca asistentului social, să se reducă timpul alocat formalităților
birocratice și să se poată axa pe nevoile grupurilor vulnerabile.19 Trebuie simplificat sistemul de
eligibilita te pentru viitorii beneficiari de a sitență socială.
Pentru ca lupta împotriva săraciei și excluziunii sociale s ă progreseze semnificativ,
Guvernul trebuie să ia decizii în urma consult ărilor cu instituții regionale, autorități locale ,
acestea cunosc ând cel mai bine deficiențele comunității pe care o administrează. Iar pentru a se
cunoaște eficiența politicilor implementate să se facă statistici periodic și să se valideze datele c u
exactitate , totodată gradul de calificare și acuratețe a asistenților sociali . În Romania , singura
instituție care prelevă date despre gradul de săracie și excluziune socială este Institutul Național
de Statistică. Este necesară dezvoltarea unui sistem i ntegrat de monitorizare și evaluare la nivel
regional, iar în acest sens se recomandă investirea într -un sistem mai avansat tehnologic de
prelucrare a documentelor, de plăți, de prelucrare a datel or, la care să aibe acces atât asistenții
sociali cât și per sonalul de la agențiile de plăți și ocuparea forței de muncă . Totodată Guvernul ar
trebui să pună accentul pe informarea populației despre datele concrete despre rata de sărăcie și
excluziune socială și despre i mportanța ameliorării acestor două fenomene, astfel încât la nivel
național să se dezvolte spiritu l civic, să crească numărul persoanelor care se împlică în programe
de voluntariat și totodată economia națională într -un mod echilibrat, fără discrepanțe majore între
regiunile țării sau între mediul u rban și rural. Astfel, r ecomandăm introducerea de campanii
televizate, mediatizate sau caravane pentru informarea cetățenilor.

19Banca Mondială, Studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și
reducerea sărăciei 2015 -2020, loc.cit. , p. 347

15
1.3 Principalii a ctorii
Pe plan național, Guvernul este principalul responsabil de elaborarea pol iticilor la nivel
național , de funcționarea acestora , stabilirea bugetului și punerea în practică a inițiativelor
prevăzute pentru perioada 2014 – 2020. Ministerele implicate în elaborarea politicilor sunt
Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației Naționale, Ministeru l Dezvolatării
Regionale, Administrației Publice și Fonduri Europe ne, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul
Economiei.20 Iar fiecare minister are în subordinea sa agenții și autorități naționale. De exemplu,
Ministerul Muncii și Justiției Sociale are su b în subordine Autoritatea Națională pentru Persoane
cu Dizabilități, Autoritatea Națională pentru Protectia Drepturilor Copilului și Adopție, Agenția
Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Agenția Națională pentru Plăți și
Inspecție Socială, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței d e muncă, Casa Națională de Pensii
Publice și Inspecția muncii.21 La nivel local sunt consiliile locale și primării.
La nivel Uniunii Europene actorii principali privind politica socială sunt Consiliul,
Com isia Europeană, Parlamentul European și comitetele acestuia, reprezentanții inteleselor
patronatelor și sindicatelor și Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Integrarea europeană afectează
indirect politicile sociale naționale și are influență supranațională asupra proiectării acestora. La
baza politicilor sociale stau o serie de ințiative ale Comisiei și Consiliului și hotărâri ale CEJ.
Posibilitatea unei forme mai explicite de elaborare a politicilor UE a fost îngreunată, deoarece
activismul CEJ poate gener a resentimente. Statele membre fac parte dintr -un sistem mai mare,
multistratificat de politică socială. Guvernele membre influențează acestă structură, dar nu o mai
controlează pe deplin.22
ONG -uri și fundații care actionează atât pe cont propriu cât și î n parteneriate cu
autoritățile publice. Agenții externe care vin în sprijinu l grupurilor vulnerabile, de exemplu,
programul de cooperare elvețiano -român care vine în srijinul romilor pentru îmbunătățirea
condițiilor de locuit, angajare, calificare, educați e.23Un alt exemplu sunt Granturile SSE și
norvegiene care vin în s prijinul statelor europene pentru Stategia E uropa 2020. Acest a sprijină
16 state prin proiecte dezvoltate în 32 de domenii din diferite sectoare, printre care și România.24

20Guvernul Romaniei, http://gov.ro/ ro/guvernul/organizare/ministere , 08.02.2017
21Ministerul Muncii și Justiției Sociale , http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014 -domenii/protectie –
sociala , 08.02.2017
22Stephan Leibfried „Politica socială ” în Wallace Helen , Pollack Mark și.Young Alasdair, Elaborarea
politicilor în Uniunea Europeană , ed. 6 , Institutul European din România, 2011, p. 237
23Programul de cooperare elvețiano -româ, http://incluziune -sociala.faer.ro/beneficiari -si-rezultate/ , 08.02.
2017
24Granturile SSE și norvegiene, http://eeagrants.org/What -we-do , 08.02.2017

16
În 2012, în România erau 67 000 de organizații neguvernamentale care vin în sprijinul
persoanelor vulnerabile.25
Agenția de dezvoltare comunitară „Împreună” înființată în anul 1999 își concentrează
activitatea pe integrarea romilor în societate și păstrarea și afirmarea per sonalităților acestora,
prin dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu autorități publice (naționale și internaționale),
instituții private. Scopul proiectelor este de a combate discriminarea romilor și ajută la integrarea
acestora pe piața muncii, în școl i și gradinițe, astfel să aibe șanse egale de a participa activ în
societate, fără a întâmpina obstacole. De exemplu în perioada anilor 2014 – 2016 s -au organiza
diferite cursuri care susțin temeiul celor prezentate anterior, cum ar ințelegerea unor concept e
(lobby și advocacy), cursuri în domeniul scrierii de proiecte.26

25Fundația p entru dezvotarea societății civile, Carta Albă a sectorului ONG din Romania, București, 2012,
p.4,http://www.ce -re.ro/upload/Carta%20Alba%20a%20sectorului%20O NG%20din%20Romania.pdf 08.02.2017
26Agenția de dezvoltare comunitară „Împreună” , http://agentiaimpreuna.ro/ , 13.03.2017

17
Capitolul 2 Inițiative prevăzute pentru perioda 2014 -2020

2.1 Serviciile sociale și transferurile sociale
Sistemul național de asistență socială îmbină un ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni
prin care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și
societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori
permanente ale situațiilor c are pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei,
familiei, grupurilor ori comunităților.27 Fiecare cetățean român are dreptul de a b eneficia de
serviciile sociale și de asistență socială dacă se respectă cadrul legislativ elaborat de Guver nul
României . Serviciile sociale s-au dezvoltat începând cu anii '90, însă constituie o prioritate
pentru Guvernul României din anul 2006. Pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale ,
autoritățile locale vin cu un set de servicii sociale de interes g eneral puse la dispoziția cetățenilor
care fac parte din grupurile vulnerabile sau care nu dispun de resurse financiare. Serviciile
sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor
sociale, precum și celor spe ciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii
situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării
incluziunii sociale și creșterii calității vieții.28
Pentru diminuarea problemelor sociale di n Ro mânia este important ca servic iile sociale să
se dezvolte și să se p ună accentul pe nutriția preca ră a copiilor, abandonul școlar timpuriu ,
șomajul în rândul tinerilor, asistență medicală primară insuficientă sau inexistentă. Necesitatea
unei politici care să susțină nevoile beneficiarilor de servicii sociale derivă din creșterea
numărului de persoane vulnerabile, pentru care politica actu ală nu răspunde nevoilor reale,
beneficiarul este v ăzut ca un client al statului și nu se contribuie la dezvoltarea lui sustenabilă.
Mai exact nu se fac programe de f ormare profesională îndeajuns. Strategia națională constă în
elaborarea unor politici coerente cu instrumente tangibile pentru a îndeplini cele șase obiective
principale. Primul obiectiv este încurajarea co -deciziei și a implicării beneficiarilor în acordarea
serviciilor sociale . Intervenția beneficiarilor de servicii sociale în luarea deciziilor poate avea un
impact pozitiv. Însă până în pre zent nu s -a adoptat nici o normă de către guvernul național prin
care beneficiarii să aibă un cuvânt de spus.29

27Parlament ul Românei, Legea asistenței sociale nr. 292/2011 publicată la 23.12.2011, actual izată în anul
2017, Monitorul Oficial, Art.2(1) , http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L292 –
2011.pdf , 10.04.2017
28Ibidem, Art. 27 (1)
29Document de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020) , loc.cit., p. 99

18
Îmbunătățirea procesului de evaluare a nevoilor și a sistemului de gestionare a
informațiilor și asigurarea alinierii acestora la politicile și practicile decizionale locale reprezintă
al doilea obiectiv prevăzut de strategia națională. Cu toate că legea asistenței sociale nr.
292/2011 prevede evaluare inițială, evaluare complexă, monitorizare și evaluarea acordării
serviciilor , nu se face o evaluare periodic ă a serviciilor ce sunt furnizat e de autoritățile locale.
Lipsa evaluării de către profesioniști a beneficiarilor și insuficiența informațiior despre
necesitățile grupurilor vulnerabile duce la ineficiența serviciilor sociale .30 În acest sens se dorește
înființarea unei baze de date electronice care să fie pusă la dispoziția asistenților sociali care să le
permită colectarea și arhivarea de informații, procedurile s -ar simplifica, cât și costurile
administrative, reducerea numărului de erori, fraude, acte de corupție, iar beneficiarii ar putea
accesa ba za de date pe ntru a se informa.31
Cel de -al treilea obiectiv este îmbunătățirea finanță rii serviciilor sociale . Bugetul alocat
pentru serviciile sociale este mic, comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. Pentru anul
2017 s-a alocat pentru Ministerul Muncii și Prot ecție S ocială 9,8% din Produsul Intern Brut.32
Autoritățile locale, ONG -urile și Direcția Generală de Asistență și Protecția Copilului nu primesc
suficiente resurse financiare de la bugetul de stat , astfel că acestea sunt nevoite să se susțină din
bugetul l ocal, colectat de pe urma taxelor. Există discrepanțe între cheltuielile cu serviciile
sociale deoarece se alocă mai mult unor anumi te categorii de persoane și nu î ndeajuns altora. De
exemplu, acc entul se pune pe familie și copii și mai puțin pe excluziune socială sau locațiune.33
Una din prioritățile naționale pentru perioada 2014 -2020 este îmbunătățirea mecanismelor ,
procedurilor de f inanțare a serviciilor sociale și distribuirea uniformă a resurselor financiare.
Consolidarea și îmbunătățirea asistenței sociale la nivel comunitar constituie al patrulea
obiectiv pentru îmbunătățirea sistemului de protecție socială. Numărul asistenților social este
insuficient , proporțional cu numărul de beneficiari. În urma re censămâ ntului facut de Banca
Mondială în anul 2 014 reiese că lipsa de personal calificat este mult mai accentuată în mediul
rural; un asistent social profesionist pentru 6 000 – 13 000 de locuitori în m ediul urban sau orașe
mai mici.34 Un număr suficient de angajați duce la î ndeplinirea sarcinilor atât î n ceea ce privește
documentația, cât și deplasarea acestora la grupurile afectate, cunoașterea reală a nevoilor din
comunitate . De aceea este necesară angajarea de personal calificat și de programe de formare
profesională continuă pentru a s e combate probl emele de natură socială.

30Parlamentul Românei, Legea asistenței sociale nr. 292/2011 … loc.cit
31Docum ent de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020) , loc.cit ., p. 101
32Ministerul Finanțelor Publice, http://www.mfinante.ro/buget2017.html , 13.04.2016
33Document de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020) , loc.cit ., p. 104
34Banca Mondială , Studiu de fu ndamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și
reducerea sărăciei 2015 -2020 , loc.cit. , p.128

19
Al cincilea obiectiv este creare unor echipe comunitare de intervenție integrată. Numărul
persoanelor sărace și excluse social este mare, acestea nu se confruntă doa r cu lipsa resurselor
financiare ci și cu accesul limitat la educa ție, sănătate, informație, etc. Pentru a veni în ajutorul
acestor categorii de persoane defavorizate sau marginalizate, guvernul ar trebui să înființeze
echipe multi -disciplininare. Echipele să fie formate din p ersonal calificat care să acționeze pe
plan l ocal, să acorde sprijin asistenților sociali și sa vină în ajutorul beneficiarilor, să le asigure
implementarea unui pachet minim de servicii ce să fie dedicate grupurilor vulnerabile. Unul
dintre ob iectivele principale este de a i nforma persoanele despre ce servicii sociale se pliază cu
situația lor și documentația de care au nevoie pentru a accesa serviciile la care au dreptul.35
Ultimul obiectiv este d ezvoltarea serviciilor sociale adresate categoriilor vulnerabile . Se
dorește dezvoltar ea de servicii care să se adapteze cu nevoile fiecă rei categorii vulnerabile după
cum urmează, copiii abandonați în unitățile medicale , copiii ce trăiesc în instituții de tip
rezidențial sau alternative de tip familial , tinerii ce părăsesc instituțiile de tip rezidențial , tinerii și
copiii străzii , copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate , servicii adresate copiilor privați de
libertate , servicii adresate mamelor minore , servicii adresate persoanelor cu dizabilități , servicii
adresate persoanelor cu probleme de sănăt ate mintală , servicii adresate persoanelor vârstnice ,
servicii adresate adulților privați de libertate sau în supravegherea serviciilor de probațiune ,
servicii adresate persoanelor care au probleme cu alcoolul , servicii adresate consumatorilor de
droguri , servicii de reducere a riscului de a deveni victimă a traficului de persoane , servicii de
reducere a riscului de a deveni victimă a violenței .36 Consideră m necesitatea dezvo ltării
servicii lor sociale adresate grupurilor vulnerabile de interes major , atât pe ntru a îndeplini
cerințele strategiei naționale 2014 -2020 cât și pentru a le oferi acestora șanse egale de a avea o
viață demnă. A cordarea de sprijin persoanelor vulnerabile poate remedia mai mul te probleme cu
care ne confruntă m la nivel națion al cum ar fi , excluziune socială, reducerea abandonului școlar,
reducera numărului de șomeri, reducerea infracțiunilor și înclusi v reducerea asistaților sociali.
Transferurile sociale sunt pentru a g aranta persoanelor fără resurse financiare un venit
minim în schimbu l îndeplinirii unor coresponsabilități. Îmbunătățirea transferurilor sociale este
realizabilă prin intermediul următorilor piloni : transferuri de asistență socială , sprijin în numerar
pentru persoane cu dizabilităț i, sprijin în num erar pentru a proteja fam ilie sărace , un venit minim
pentru fiecare elev și programe de susținere financiară pentru populația vârstnică (pensiile).
Indemnizaț ia pentru creșterea copilului se acordă pe o perioadă de doi ani sau trei ani de
zile în cazul copiilor cu handicap, în cazul în care unul dintre părinți a lucrat în ultimile 12 luni

35Document de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăc iei (2014 -2020), loc.cit ., p. 120
36Banca Mondială, Studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și
reducerea sărăciei 2015 -2020 , loc.cit., pp. 137-182

20
sau dacă au avut venituri supuse impozitării în ultimile 24 de luni . Cuantumul care se alocă lunar
este de 85% din media ultimilor 12 l uni, iar suma nu poate fi mai mică de 85% din salariul
minim brut stabilit. În cazul în care părinții au gemeni, tripleți, etc. ei vor beneficia pentru un
copil de 85% din media ultimilor 12 luni, iar pentru ceilalți vor primi 85% din salariu minim
brut. Părinții pot opta și pentru un singur an de concediu, la care se mai adaugă un cuantum lunar
de 500 de lei timp de 2 ani.37
Venitul Minim Garantat reprezintă un ajutor numerar pentru persoanele sărăce prin care
le este garantat un venit minim stabilit prin Legea 416/2001 și actualizată în anul 2017. Veni tul
minim gar antat se acordă atâ t pentru persoanele singure cât și pentru familii, în schimb adulții
apți de muncă trebuie să efectueze un minim de ore (72 de ore) lucrate în cadrul proiectelor
locale și să își caute un loc de muncă la Agenția Județeană pentru Ocuparea a Forței de Muncă,
iar în caz de refuz se va suspenda acordarea spijinului financiar. 38
Un transfer monetar sezonier reprezintă ajutorul pentru încălzire. Această măsură de
protecție socială se acordă persoanelor care nu au posibilitatea financiară pentru a acoperi
cheltuielile cu încălzirea locuinței în sezonul rece. Ajutorul financiar se acordă pe o perioadă de
cinci luni pentru persoanele din mediul urban cât și rural indiferent de resursele utilizate pentru a
produce energie termică (lemne, gaze natura le, cărbuni, energie electrică, combustibili
petrolieri ). Cuantumul acordat diferă în fun cție de venitul net mediu lunar.39
Pensia socială este garantată pensionarilor români indiferent de suma cotizată sau
numărul de ani lucrați . Suma acordată este de max im 400 de lei, în cazul în care persoana mai
beneficiază de alt tip de pensie, aceasta nu se cumulează. Acest transfer asigură persoanelor
vârstnice fără posibilități financiare un venit minim care să le asigure un trai decent.40
Alocația de stat pentru co pii este un transfer pentru toți copii din Român ia cu vârsta
cuprinsă între 0 -16 ani (p ână 18 ani dacă continuă studiile). Cuantumul acordat diferă în funcție
de vârsta copilului. Copiii cu vărsta de peste șapte ani trebuie să urmeză învățământul obligator iu
prevăzut prin lege pentru a beneficia de alocație. În cazul în care copiii repetă anul școlar din
motive de sănătate, j ustificate prin atestat medical acestuia nu i se suspendă dreptul la alocație.

37Parlamentul României, Legea nr. 66/2016 publicată la 20.04.2016, Monitorul Oficial,
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/2016/LEGE66din2016.pdf 13.04.2017
38Parlamentul României, Legea nr. 416/2001 privind venitul m inim garantat , Monitorul Oficial,
http://www4.pmb.ro/wwwt/pactivi/Doc%20legislatie/LEGE%20nr.416venitminimgarantatdoc.pdf 13.04.2017
39Guvernul României, Ordonanța de urgență nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada
sezonului rece publicată la 02.09.2011, Monitorul Oficial,
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/ORDONANTE -DE-GUVERN/OUG%2070 –
2011.pdf , 13.04.2017
40Guvernul României, Ordonanță de urgență nr. 6 din 18 februarie 2009, actualizată î n 2017, Monitorul
Oficial, http://www.expert -monitor.ro/LexMonitor/Demo/index.jsp , 14.04.2017

21
Pot beneficia și copiii străini cu parinții rezidenți î n Romania , conform legislației.41 Deși această
sumă care o primesc elevii este modică, pentu copiii care provin din familii sărace alocația
acoperă cheltuielile pentru rechizite, ghiozdane, haine. Iar faptul că se acordă tuturor elevilor
face ca toți să fie egali, din acest punct de vedere.
Familiile sărace cu copii care frecventează învătământul obligatoriu prevăzut prin lege au
dreptul la a locația pentru susținere a familiei. Se acordă suma 82 de lei pentru fiec are dintre
primii patru copiii, dacă sunt m ai mulți de patru copiii cuantumul crește. Starea de necesitate a
acestui ajutor numerar se identifică în urma anchetei sociale la cerere sau din oficiu. Suma
acordată fiecarei familii diferă în funție de veniturile nete lunare și de tipul familiei
monopar entală sau cu ambii părinți. Copiii trebuie să aibă vârstă până la 18 ani. În cazul în care
copii au absențe nemotivate care să ducă la scăderea mediei la purtare sub nota 8, acest drept se
suspendă.42
Indemnizați a pentru persoanele cu handicap este adresat ă tuturor cetățenilor cu handicap
din Romania. Se dorește ca fiecare persoană cu handic ap să beneficieze de sprijin financiar din
partea Statului. Cuantumul care s e alocă diferă în funcție de gradul de handicap . Persoanele cu
handicap au obligația să se pr ezinte pentru evaluare și re evaluare la comisiile stabilite și să
depună diligențele necesare. Persoanei cu handicap grav sau accentuat îi sunt acoperite costurile
pentru a avea un însoțitor (poate fi o persoană din familie sau din exterior) . Adulții care sunt în
centre de îngrijire publică și copiii care se află în centre de plasament nu pot beneficia de
îndemnizație pe ntru persoanele cu handicap și nici persoanele cu handicap grav care au comis
fapte ilegale și sunt arestate, reținute sau c ondamnate defin itiv pe toată perioada detenției sau
arestului.43

2.2 Educație
Putem considera educația aspectul cel mai importat pentru dezvoltarea unei societăți din
toate punctele de vedere (economic, cultural, social, intelectual). Nivelul de trai, rata șomajului și
rata abandonului școlar este în concordanță cu nivelul educațional dintr -o țară. Copi ii care fac
parte din familii sărace sunt cei mai expuși abandonului școlar și totodată excluziunii sociale.
Putem afirma că una din cauzele principale ale excluziunii soci ale este abandonul școlar, copiii
care se confruntă cu excluziune socială încă de la școală vor avea acestă problemă și la locul de

41Parlamentul României , Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii publicată la 01.10.1993,
actualizată în 2017 , Monitorul Oficial, http://www.mmuncii.ro/j 33/index.php/ro/2014 -domenii/familie/politici –
familiale -incluziune -si-asistenta -sociala/54 -2014 -domenii/familie/politici -familiale -incluziune -si-asistenta –
sociala/784 -alocatia -de-stat-pentru -copii , 14.04.2017
42Parlamentul României , Legea 277/2010 publicată la 24.12.201 0, actualizată în 2016, Monitorul Oficial ,
http://www.prestatiisociale.ro/wp -content/uploads/2016/06/legea_277_2010.pdf , 14.04.2016
43Parlamentul României , Legea nr. 448/2006 publicată la 24.12. 2010, Monitorul Oficial,
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L448 -2006_rep.pdf , 15.04.2016

22
muncă sau societate. Guvernul național este principalul actor în a îmbunătăți sistemul
educațional. Toți copii trebuie să ai bă șanse egale, indiferent de etnie sau sex. Copii i din mediul
rural au acces limitat la unitățile de învățământ, aceștia nu au posibilitatea de a alege între școli
fiind obligați de circumstaț e să meargă la școala din localitate. Calitatea învățământului este
deficitară dacă luam în considerare rata de promovare la examenul de bacalaureat.44 Acest fapt
este cauzat de lipsa personalului, iar profesorii calificații nu sunt atrași să rămână în mediul
academic din varii motive (salarii mici pentru efortul depus , lipsa tehnologiei în școli, etc.).
Calitatea învățământului scăzută se resimte cel mai mult în cazul elevilor din mediul rural,
aceștia întâmpină dificultăți când trec la un ciclu superior. În România sunt următoarele niveluri
educaționale nivelul antepr eșcolar, învățământul preș colar, primar, gimnazial, licea l, universitar
și post -universitar. Î nvățămâtul obligatoriul și gratuit este de finalizare a zece clase .
Pentru perioada 2015 -2020 guvernul a stabilit șase obiective clar definite pentru a
îmbunătăți sistemul educațional din România. Primul obiectiv este îmbunătățirea sistemului de
îngrijire și educație timpurie a copilului. Educația timpurie a devenit mai împortantă în ultimii 10
ani pentru părinții , cu o pondere mai ridicată în mediul urban . Educați a timpurie ajută copii să își
definească personalitatea, să s e dezvolte, să relaționeze între ei și să obțină rezultate mai bune în
viitor . Copiii din mediul rural au acces mai greu la centre pentru a beneficia de educație
timpurie, din cauza deciziei de a muta grădinițele mici din sate le mici și cătune în satele cu un
numă r mai mare de copii pentru a se reduce costurile. Copiii sunt în imposibilitatea de a mai
merge la gradiniț e din cauza distanțelor, lipsei de infrastructură și costuri ridicate cu transpo rtul.
Statul sprjină educația timpuri și acordă familiilor cu resurse fi naciare limitate cupoane sociale în
funcție de veniturile lunare.45 Începând cu anul școlar 2016 -2017 , preșcolarii beneficiază de
fructe proaspete în grădinițe de stat și particulare ac reditate. De acest program au beneficiat
elevii de la clasele I -VIII și s -a extins la preșcolari.46
Învățământul antepreșcolar și preșcolar este gratuit dar părinții au de achitat anumite taxe,
acestea reprezentând un efort financiar mare pentru familiile sărace. Alte programe care sprijină
educația timpurie a copiilor din familiile sărace sunt „cornul și laptele”, rechizite școlare ,
stimulente pentru grădiniț e și alte servicii sociale. Strategia națion ală prevede un număr mai
mare de microbuze școlare, int roducerea de tichete netransferabile care să fie folosite pentru a

44Ministerul Educației Naționale, https://www.edu.ro/681 -rata-final%C4%83 -de-promovare -%C3%AEn –
prima -sesiune -examenului -de-bacalaureat -2016 -rezultate -dup%C4%83 , 15.04.2016
45Parlamentul României, Legea 1/2011 , publicată la 09.02.2011, actualizată în 2017, Monitorul Oficial,
https://laws.uaic.ro/files/docs/norme/lege_nr_1_2011_LegeaInvatamantului.pdf , 18.04.2016
46Guvernul României, Comunicat de presă, 05.10.2016, http://fiecarecopilingradinita.ro/wp –
content/uploads/2016/10/Comunicat -de-presa%CC%86_extindere -program -de-i%CC%82ncurajare -a-consumului –
de-fructe -proaspete -i%CC%82n -s%CC%A6coli.pdf , 19.04.2017

23
plăti taxele percepute de gradinițe, înformarea personalului despre situația copiilor din familii
defavorite și mo nitorizarea absențelor.47
Al doilea obiectiv este c reșterea participării și îmbunătățirea rezultatelor tuturor copiilor
la nivelul învățământului primar și secundar . În anul 2015 numărul copiilor care nu au participat
la învățamântul primar și secundar a fost de 332.312 dintre care 104.026 copii sunt din
învățământul primar. Număr ul copi ilor care nu merg la școală fiind în creștere comparativ cu
anul 201448. Statisticile arată că cei mai mulți dintre acești copiii sunt cei care fac parte din
familii sărace, familii monoparentale, familii numeroase, familii cu părinții fără studii,
comunități marginalizate sau de etnie romă, copiii care stau în centre de plasament, copiii cu
dizabilități . Aceștia renunță la școală din motive financiare (chiar dacă învătământul este gratuit
prin lege, apar diferite costuri), distanța prea mare până la școală în mediul rural, discriminare,
dezinteres pentru școală, nu sunt susținuți de părinți nici financiar nici moral, etc.. Cu toate că
absolvirea a zece clase este obligatorie, statul nu ia măsuri pentru cei care renunță la școală. Este
necesară formula rea de politici educaționale noi care să stabilească contribuția financiară pentru
fiecare copil pentru un an școlar și să îi sprijine pe cei care nu dispun de resurse financiare, în
scopul finalizării studiilor obligatorii. P rogram ul „a doua șansă” este singurul care prevede
inserția în programul de educație a celor care nu au avut posibilitatea de a merge la școală . Astfel
că se organizează cursuri cu program flexibil pentru cei care nu au fost niciodată înscriși la școlă,
pentr u cei care au abandonat șc oala, pentru cei care nu au finalizat până la vârsta de 14 ani
învățământul primar, pentru cei care au finalizat doar ciclul primar și pentru cei care au facut
doar o parte din învățământul gimnazial și nu au mai finalizat cele zece clase. Programul „a dou a
șansă” se organizeză în luna octombrie și februarie a fiecărui an. La finalizarea cursurilor aceștia
primesc certificat de calificare profesională care îi poate ajuta să își gasească un loc de muncă.49
Promovarea unui acces mai mare la învățământul terția r în cazul categoriilor
subreprezentate este al treilea obiectiv. Taxele de școlarizare care sunt obligatorii pentru
înscrierea la învăță mântul terțiar reprezintă un obstacol pentru tinerii care provin din familii
sărace , tinerii renunțând să mai urmeze în vățământul terțiar. În acest sens Strategia Națională
recomandă pentru următorii ani un mediu transparent despre oportunități le și rezultatele
educaționale, împrumuturi acordate studenților, studenții cu merite deosebite să fie scutiți de la
plata taxei de școlarizare, etc.50

47Document de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020 ), loc.cit ., p. 172
48Institutul de Statistică Unesco, http://data.uis.unesco.org/ , 19.04.2017
49Ministerul Educației Naționale, https://www.edu.ro/a%20doua%20sansa , 19.04.2017
50Document de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020) , loc.cit., p.182

24
Al cincilea obiectiv îi vizează pe tinerii și adulții , mai exact îmbunătățirea accesului la
învățare și formare pe tot parcursul vieții pentru tinerii dezavantajați și populația în vârstă de
muncă . Învățarea pe parcursul vieții este împ ortantă pentru cei care nu au avut șansa de a -și
termina studiile. Astfel c ă din bugetul național și local se sprijin ă formarea și certificarea a
75.000 de adulți, formarea a 36. 5000 de persoane în vederea dezvoltării competențel or
anteprenoriale, formare a 45. 000 de persoane care au părăsit învățământul timpuriu pentru a
dobândi competențe de bază , integrarea în învătământ a 65. 000 de persoane din comunitățile
marginalizate. Aceste obiective nu ar fi posibile fără profesori și centr e de învățământ , deci sunt
implicaț i 7.800 de profesori ș i 595 de cadre de conducere din școli și universități. La finalizarea
și certificarea studiilor , adulții vor fi integrați pe piața muncii, în acest sens statul oferă
stimul ente angajatorilor .51
Creșterea accesului la educați e de calitate pentru copiii din categoriile vulnerabile . Acest
obiectiv vizează copiii din comunitățile marginalizate, copiii cu dizabilități / handicap, copiii din
comunitățile de romi. Copiii din mediul rural, mai exact din sate mici și marginalizate fac
eforturi majore pentru a merge la școală. Principalul obstacol fiind infrastructura slab dezvolată,
școlile de regulă sunt în satele mai mari iar aceștia trebuie să parcurgă distanțe mari pe jos, din
lipsa autobuzelor școlare sau a altor mijloace de transp ort. Este nevoie de suplimentarea
bugetului pentru școlile din satele margin alizate pentru a fi renovate, să se asigure transportul
gratuit până la școală și manuale aferente fiecărei materii. Conform legislației copiii cu
dizabilități și copii i cu cerințe educaționale speciale pot opta pentru a urma o școală specială,
școală de masă sau clase speciale organizate în școli de masă. Părinții nu sunt obligați de a cere
părerea unui specialist pentru alege tipul de școală, în cazul în care optează pentru consil ierea din
partea unei comisii de orientare școlară sunt sfătuiți să aleagă de cele mai multe ori o școală
specială. Alți părinți aleg pentru copiii, școli speciale datorită beneficiilor care li se acordă
(alimente, rechizite). În școlile de masă profesorii sunt mai reticienți față de copiii cu dizabilități
pe motive că aceștia necesită atenție deosebită. Ceea ce nu este întotdeauna adevărat, un copil cu
dizabilități poate avea performanțe deosebite. Copiii cu dizabilități pot interpreta școlile speciale
ca și cum sunt e xcluși, că nu sunt ca ceilalți copii, refuzând să mai meargă la cursuri. Nu se știe
cu exactitate numărul cop iilor cu dizabilități din totalul populației ( aproximativ 10% copii din
totalul de 3,5% pesoane cu dizabilități ), însă situația lor șc olară ar t rebui monitorizată și evaluată
periodic. Ministerul Educației asigură șanse egale de incluziunea copiiilor cu dizabilități și

51Strategia N ațională de Învăța re pe tot parcusul vieții 2015 -20120,
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/Strat egie%20LLL%20(1).pdf , 19.04.
2017 , pp. 60- 63

25
cerințe speciale în școlile de masă, școlile care refuză pe motive nejutificate fiind sancționate.52
O altă problemă cu care se confruntă copii cu dizabilități este numărul mic al mijloacelor de
transport în comun sau neadaptarea acestora la nevoile persoanelor cu dizabilități (rampă ). În
mediul rural copii cu dizabilități sunt mai mult izolați din cauza infrastructurii și inexistența
mijoacelor de transport dotate pentru nevoile acestora , comparativ cu mediul urban .
Copii i care provin di n familiile de romi participă într -un număr mic la sistemul
educațional. Principalele motive invocate de către părinți sunt costurile prea mari, nu este nevoie
să meargă la școală sau că ar trebui să meargă la muncă pentru a câștiga bani. În acest sens
politicile formulate în domeniul educație ar trebuie să fie mai stricte și să nu mai lase loc
interpretărilor anterioare, politicile educațio nale trebuie să convingă fiecare părinte cât de
importantă este educația și cât de mult acesta contribuie la dezvoltarea copiilor. În școli , elevii
romi se întâlnesc adesea cu comportamente discriminatorii din partea colegilor și profesorilor,
copii i fiind tentați să abandoneze sistemul de învățământul. Consideram că discriminările pe
baza etniei nu își au locul într -o societate ca a noastră. Astfel se recomandă aplicarea legislației
prevăzută împotriva discriminării și angajarea unui ombudsman care să supe rvizeze dacă sunt
respectate principile nediscriminatorii în școli.53
Creșterea eficacității programelor de protecție socială la nivelul educației . În România
numărul programelor care sprijină grupurile vulnerabile au crescut, dar cu toate acestea copiii și
tinerii renunță la învățământ din motive financiare. Programele care s -au implementat cu mai
mulți ani în urmă au păstrat aceleași criterii de eligibilitate, deși salariul minim a crescut. De
exemplu, programul „Euro200” are ca prag de eligibilitatea ve nitul mai mic/egal cu 150 de lei
pentru fiecare adult/lună, acestă sumă de bani este foarte mică și puține familii sunt eligibile.
Guvernul național trebuie să adapteze criteriile de eligiblitate pentru program ele existente ținând
cont de salariul minim b rut, creșterea prețu rilor și totodată sunt necesare campanii informative
despre programele disponibile și cum pot fi accesate.54

2.3 Ocuparea forței de munc ă
Reducerea sărăciei este un fenomen complex, care afectează din ce în ce mai multe
persoane , iar serviciile și beneficiile sociale reprezintă o soluție temporară. Principala soluție este
înserția șomerilor pe piața muncii. Un pachet salarial proporțional cu efor turile depuse ar ajuta

52Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Strategia națională privind
incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități 2014 -2020, București, 2014,
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/protectie_sociala/DPPD/2014 -01-31_Strategie_DPPD -2014 –
2020.pdf , 19. 04.2017 , p. 28,
53Document de analiză pentru elabor area unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020) , loc.cit., p. 198
54Ibidem , p. 204

26
multe persoane să aibă un trai decent. Însă persoane apte de muncă se confruntă cu lipsa
oportunităților de angajare sau refuzul din part ea angajatorilor, din cauza nivelul educațional
scăzut pe care il au , experiență anterioară, lipsa calificării, etc.. Obiectivele principale prevăzute
în stategia natională sunt activarea persoanelor afectate de sărăcie, care nu sunt cuprinse în
sistemul de educație sau de formare profesională , reducerea ocupării informale a forței de muncă
și creșterea productivității fermelor mici și mijlocii , reducerea ratei ridicate de sărăcie a
persoan elor încadrate în muncă , mărirea capacității instituționale și a resurselor Serviciului
Public de Ocupare a Forței de Muncă , creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă pentru
grupurile vulnerabile și dezvoltarea economiei sociale în scopul creșterii op ortunităților de
angajare pentru grupurile vulnerabile .
Primul obiectiv este activarea persoanelor afectate de sărăcie, care nu sunt cuprinse în
sistemul de educație sau de formare profesională se adresează tuturor cetățenilor români
indiferent de sex, etn ie, nivelul educațional, fie din mediul urban sau rural. Statul a împlementat
modele de bune practici din diferite ță ri, de exemplu subvenționarea salarilor, sau oferirea de
stimulente pentru angajatorii care optează să angajeze tinerii absolvenți. Aceste programe ajută
la inserția pe piața muncii, însă nu sunt suficiente pentru a reduce rata șomajului semnificativ.55
Pesoanele care nu și -au finalizat studiile obligatorii pot beneficia de programul „a doua șansă” ,
sau pot opta pentru cursuri de calificare or ganizate de către Agenției Naționale pentru Ocuparea
Forței de Muncă , deoarece angajatorii a u nevoie de personal calificat. ANOFM oferă servicii de
intermediere î ntre angajatori și potențialii angajați, de asemenea oferă informații despre locurile
de muncă disponibile.56
Al doilea obiectiv este reducerea ocupării informale a forței de muncă și creșterea
productivității în fermelor mici și mijlocii . Ocuparea informală este într -un proce nt mai mare
întâlnită în zonele rurale, în firme administrate de familie. Rata șomajului înregistrată în
februarie 2017 este de 4,7% în continuă scădere și s -au facut progrese semnificativ e din 2014
când rata era de 7,3 %.57 Realmente nu se știe care este rata șomajului , din cauza ocupării
informale. Astfel, Guvernul prevede două măsuri pentru a se micșora numărul celor care ocupă
un loc de muncă informal. Prima măsură este reducerea presiunilor fiscale și administrative
exercitate asupra ocupării oficiale a forței de muncă și a doua măsură este oferirea de stimulente
fiscale pentr u atragerea șomerilor și a persoanelor din alte gru puri vulnerabile.58

55Ibidem, p.48
56Agenț ia Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă , http://www.anofm.ro/formare -profesionala ,
20.04.2017
57Ministerul Muncii și Justiției Sociale,
http://www.anofm.ro/files/comunicat%20somaj%20februari e%202017doc.pdf , 20.04.2017
58Document de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020) , loc.cit. , p. 58

27
Reducerea ratei ridicate de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă este un obiectiv care
se adresează pesoanelor angajate, iar salariu nu le acoperă cheltuielile de bază. Pe parcursul
anilor s -au făcut creșteri salariale, iar începând cu anul 2017 salariul minim brut este de 1450 de
lei și ministerul muncii anunță că cuantumul salariului minim brut va crește în următorii ani . În
cazul în care salariul nu acope ră cheltuielile de bază, familiile pot beneficia de servicii sociale
care să complementeze venitul (venitul minim garantat, ajutor de încălzire , etc. ).
Al patrulea obiectiv este m ărirea capacității instituționale și a resurselor Serviciului Public
de Ocupare a Forței de Muncă . Personalul ANOFM este insuficient pentru a veni în ajutorul
persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Pentru a se acorda sprijinul necesar comunităților
marginalizate se dorește înființarea unor agenții locale sau externalizarea unora dintre servicii
către ONG -uri. Alte proiecte prevăzute sunt înființarea de call -center al ANOF M și de ghișee
electronice. Scopul este de a informa în timp real pe șomerii despre oportunitățile de muncă.59
Creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă pentr u grupurile vulnerabile reprezintă cel
de-al cincilea obiectiv prevăzut de strategia națională. Persoanle care se integrează cel mai greu
pe piața mu ncii sunt romi, persoanele cu di zabilități, tinerii absolvenți , persoanele în căutarea
unui loc de muncă de mult timp. Populația romă aptă de muncă se confruntă cu obstacole din
partea angajatorilor din lipsă nivelului de educație, alți angajatori nu aleg un a ngajat de etnie
romă din motive discriminatorii. Misiunea ANOFM este de a intermedia procesul de recrut are
dintre șomerii romii și angajatori, totodată să împlice romii în programe de formare profesională.
Pentru t inerii absolvenți statul a împlementat un program numit „Garanția” prin care
garantează că toți tinerii cu vârsta până în 25 de ani vor primi of erte de muncă de calitate,
educație co ntinuă și posibilitatea de a parti cipa la un program de ucenicie/ formare profesională
în termen de patru luni de la terminarea studiilor.60 Raportul din 2016 arată că la nivel național
47,8% din totalul totalul tinerilo r șomeri au primit o ofertă de angajare.61
Persoanel e cu dizabilități sunt în număr mic activi pe piața muncii, acest fapt este cauzat
de metodologia de evaluarea a persoanelor, starea de sănătate care variază de la an la an, nevoile
unei persoane cu dizab ilități la locul de muncă (dotări speciale în clădire, tehnologie și atenție
individualizată, sprijin mai mult din partea angajatorilor). Cadrul legislativ prevede ca societățile
cu un număr ≥ 50 de angajați s ă se asigure că 4% sunt direcționate persoanelo r cu dizab ilități. În
caz de nerespectarea legislației, angajatorii trebuie s ă plătească jumatate din salariul minim

59Ibidem , 59
60Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1079&langId=ro , 20.04.2017
61Comisia Europeană,
http://ec.europa.eu/social/keyDocuments.jsp?langId=en&mode=advancedSubmit&year=0&country=0&type=0&adv
SearchKey=YGYEI&orderBy=docOrder , 20.04.2017

28
pentru toate posturile care nu sunt ocupate de către aceștia. Se estimează că în următorii ani se
vor crea aproximativ 140. 000 de posturi d e muncă pentru persoanele cu handicap.62
Ultimul obiectiv este dezvoltarea economiei sociale în scopul creșterii oportunităților de
angajare pentru grupurile vulnerabile . Bugetul acordat politicii sociale a crescut, dar cu toate
acestea rezultatele nu sunt satisfăcătoare. Nu se fac progrese, iar România se află la multe
capitole sub media europeană (de exemplu , inserția tinerilor pe piața muncii) . Pentru perioada
2014 -2020, Guvernul sprijină politica socială prin punearea la dispoziția a fondurilor europene,
legislație secundară în someniul dezvoltării durabile și încurajarea implicării organizațiilor non –
guvernamentale în activități de protecție socială.63

2.4 Sănătat e
Dreptul la ocrotirea sănătații este garantat prin Consti tuție. Statul este obligat să ia m ăsuri
pentru a asigura igiena și sănatatea publică.64 Din păcate sărăcia și starea de sănătatea sunt în
strânsă legatură. Un trai și o alimentație precară generează probleme de sănătate, grupurile
vulnerabile prezintă mai mari șanse de a se îmbolnăvi, comp arativ cu restul populației. O
populație sănătoasă înseamnă mai multe persoane apte de muncă , un trai decent, reducerea
cheltuielilor cu serviciile și beneficiile sociale și șansa fiecăruia de a participa activ la viața
socio -economică din România . În 2014 a fost adoptată strategia națională de sănătate care
prevede inițiative de dezvoltare pentru următorii șapte ani. Obiectivele strategiei sunt
îmbunătățirea sistemului de sănătate publică, serviciilor furnizate și măsuri care complementează
cele două. Sistemul de sănătate publică prevede îmbunătățirea sănătății mamei și copilului,
combaterea bolilor transmisibilie și patologiilor cronice, sănătatea în relația cu mediu și
informarea/educarea despre normele de igienă sanitară. Învestirea în dezvoltarea domeni ului
sănătății reprezi ntă o investiție pe termen lung, statul trebuie să investească în capitalul uman, în
aparatură performantă și dotarea s pitalelor c u medicamente. Pentru anul 2017, Guvernul a alocat
Ministerului Sănătații 4,15% din PIB (33,8 miliarde d e lei).65 România se confruntă cu cea mai
mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, astfel Statul trebuie să garanteze că
fiecare viitoare mămică are accesul la consultații de specialitatea pentru a fi monitorizată starea
de sănătatea a ei ș i a fătului. Femeile din mediul rural, comunități marginalizate sau din
comunitățile de romi se confruntă cu lipsa spitalelor, dista nțe prea mari până la centrele medicale

62Ministerul Muncii și Protecției Sociale,
http://antisaracie.mmuncii.ro/downloads/PI_1_Activare_Iunie2016.pdf , 20.04. 2017
63Document de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială ș i reducerea sărăciei (2014 -2020) , loc.cit. , p. 70
64Constituția României , Art. 34(1)(2) , ed. Hamangiu, București, 2012, p. 22
65Guvernul României, http://gov.ro/ro /guvernul/sedinte -guvern/bugetul -pentru -2017 -aprobat -de-guvern ,
21.04.2017

29
și cu resurse materiale insuficiente. Unul dintre obiectivele pentru anul acesta est e construirea de
spitale regionale.66 Prog ramul mama și copilul reprezintă o în ițiativă prin care Guvernul alocă
fondurile necesare pentru dot area spitalelor publice cu incubatoare. Spitalele au obligația de a
contribui la achiziționa re incupatoarelor cu mi nim 10%. Programul a fost lansat în anul 2016 și
prevede achiziționare a 597 de incubatoare.67 Un alt proiect care vine în sprijinul cetățenilor este
Programul Național de Vaccinare, g rupurile țintă sunt copiii și femeile gravide. Medicii de
familie au obli gația de a vaccina copiii (cu excepția celor din maternitate) și viitoarele mamici.
Direcțiile de sănătate publică vor deconta costul vaccinurilor, în urma prez entării facturii și
formularelor completate.68 În mediul rural, cetățenii au acces mai greu la se rviciile de sănatate,
unul din motive este lipsa medicilor primari în localitate. De obicei, este un singur medic primar
pentru toată comuna sau pentru mai multe comune . Plățile informale sunt des întâlnite în
România, pacienții tind să facă „cadouri” în b ani sau dulciuri, cafea și a lte remune rații. Aceste
beneficii se dau în semn d e mulțumire pentru tratamentul/ atenția acordată din partea medicilor.
Unele persoane apelează la plata informală motivând salariile prea mici din domeniul medical.
Pacienții susț in că recurg la plata informală din propria inițiativă, doar un număr mic de pacienți
au afimat că li s -au cerut bani de către cadrele medicale.69 Începând cu acest an salariile din
sistemul sănătății s -au majorat cu 15%, considerăm că plata informală va sc ădea.70
Granturile Norvegiene vin în sprijinul societății din România și dezvoltă inițiative în
domeniul sănătății precum î mbunătățirea stării de sănătate a populației din România prin
creșterea capacității de control a t uberculozei ce are ca obiectiv dezvo ltarea unui model de
intervenție și tratarea tuberculozei în cadrul grupurilor vulnerabile. Al doilea proiect se adresează
persoanelor cu boli infecțioase, acesta vizează î ntărirea controlului și prevenției HIV/AIDS,
Hepatita B și Hepatita C în Romania , cel de-al treilea program este destinat persoanelor de etnie
romă și se dorește întărirea rețelei naționale de mediatori r omi pentru îmbunătățirea stării de
sănătate a populației rome . Ultimul proiect pe agenda este despre i ntervențiile multi -componente
pentru prevenție a bolilor non -comunicabile legate de stilul de viață în România . Aceste proiecte
sunt co -finanțate de Ministerul Sănătății în proce nt de 15%, scopul fiind de a reduce inegalitățile
și de a îmbunătăți sănătatea publică.71

66Ibidem
67Fonduri structurale, http://www.fonduri -structurale.ro /stiri/16591/ministerul -sanatatii -lanseaza -programul –
mama -si-copilul , 21.04.2017
68Institutul Național de Sănătate Publică, http://ww w.insp.gov.ro/index.php/uatm/program -national -de-
imunizare/177 -procedura -decont -vaccinari -pnv/file , 21.04.2017
69Document de analiză pentru elaborarea unui proiect de strategie națională și plan de acțiuni privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020) , loc.cit. , p. 218
70Guvernul României, http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte -guvern/bugetul -pentru -2017 -aprobat -de-guvern ,
21.04.2017
71Granturi SEE&Norv egiene, http://www.eeagrants.ro/initiative -privind -sanatatea -publica , 21.04.2017

30
Capitolul 3: Studiu d e caz. Comuna Făurei

3.1 Venitul Minim Garantat
Venitul mini n garantat este reglementat prin proiectul de lege din anul 2001, iar pe
parcursul anilor s -au facut modificări prin adăugarea unor noi amend amente. Venitul minim
garantat se acordă lunar familii lor sau persoanelor singure (cu vâ rsta peste 18 ani) care
îndeplinesc dispozițiile prevăzute de legea 416/2001 . Pentru a se stabili venitul net al familiei se
iau în considerare toate venitur ile cu excepția: burse de studiu/sociale, alocația pentru susține rea
familiei, veniturile provenite prin programul național „Bani de liceu” și bugetul personal
complementar. Este și o listă cu bunuri care fac ca persoanele să nu mai fie eligibile pentru VMG
(de exemplu utilaje agricole, cum ar fi tractor). Cuatumul acor dat familiei/persoanei singure se
stabilește prin ancheta socială realizată de către as istentul social și venitul net lunar în raport cu
indicatorul social de referință.72 Indicatorul social de referință este de 500 de lei. Astfel că pentru
o persoană singu ră se acordă lunar 141,5 lei, și pentru cele cu cinci membri cuantumul cre ște la
527 lei .73
Dreptul la ajutor social aduce beneficiarului obligații pe care trebuie să le î ndeplinească
lunar sau pe parcursul anului. Obligațiile sunt de a depune declarație pe propria răspundere cu
privire la veniturile realizate la fiecare șase luni, să achite taxele și impozitele anuale până la data
de 31 martie a fiecărui an și să realizeze orele de muncă proporț ionale cu cuantumul acordat (nu
mai mult de 72 de ore lunar). P ersoanelor singure care au în creștere și îngrijire un ul sau mai
mulți copii și nu plă tesc taxele/impozitele nu li se suspendă dreptul la venitul minim garantat.
Sunt scutite de realizarea orelor de muncă în interes local persoanele care îndeplinesc condiț iile
legale de pensionare, persoanele care nu sunt apte medical și au acte doveditoare, persoanele
care urmează o formă de învățământ prevăzută prin lege la zi până la vârsta de 26 de ani și
persoanele care are în întreținere unul sau mai mulți cop iii cu v ârsta sub șapte ani.
Reprezentantul legal al Primăriei și asistentul social au obligația de a realiza anchetele sociale la
fiecare șase luni, să î ntocmească planul de acțiuni pen tru repartizarea orelor de muncă și să îl
afișeze, precum și lista cu benefici arii sociali și lista cu persoanele care urmează să efectueze

72Ministerul M uncii, http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate -de-presa/2048 -ref-
noile -reglementari -privind -acordarea -de-prestatii -sociale , 13.05.2017
73Parlamentul României, Legea nr . 416/2001 privind venitul minim garantat actualizată în anul 2017,
Monitorul Oficial,
http://www4.pmb.ro/wwwt/pactivi/Doc%20legislatie/LEGE%20nr.416ven itminimgarantatdoc.pdf , 13.05.2017

31
orele lunare. Totodată au obligația de a transmite listele agențiilor județene pentru plăț i și
inspecție socială în luna următoarea aprobării printr -o hotărâre a consiliului local.74
În România, în luna aprilie a anului curent, numărul beneficiarulor de Venit Minim
Garantat a fost de 243.006 persoane în scădere comparativ cu luna aprilie a anului trecut
(251.649 de beneficiari) . Cei mai mulți beneficiari sunt în județul Dolj 15.359 , iar numărul c el
mai scăzut de beneficiari este în județul Ilfov (1.609 de beneficiari ). Mai jos se poate vedea
evoluția numărului de beneficiari din anul 2014 până în prezent.75

76

Cuantumul lunar acordat beneficiarilor de ajutor social dife ră în funcție de numă rul de
membrii dintr -o familie. Astfel că pentru o persoană singură se acordă lunar 141,5 lei, pentru o
familie cu două persoane se acordă 225 lei, pentru familiile compuse din 3 membri se acordă 357
lei, familiile cu patru membri prim esc 433,5 lei și pentru cele cu cinci mem bri cuantumul crește
la 527 lei. Familiilor cu un număr mai mare de cinci membri li se mai adaugă 37 de lei pentru
fiecare membru.77

78

74Ibidem, 13.05.2017
75Ministerul Muncii și Protecției Sociale, http://www.mmanpis.ro/wp
content/uploads/2016/06/vmg_Aprilie_2017.pdf , 24.05.2017
76Date preluate de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, loc.cit ., prelucrate de autor, 24.05.2017
77Ministerul Muncii și Protecției Sociale, loc.cit ., 14.05.2017
78Date preluate de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, loc.cit., prelucr ate de autor, 24.05.2017

32
3.2 Descrierea locației
Unitate a admistrativ terito rială reprezentată de Comuna Făurei este alcătuită din patru sate
(Budeșți, Făurei, Climești și Micșunești). Reprezentantul legal și conducătorul acesteia este
primarul comunei . În Primăria Făurei sunt angajate 13 persoane. Numărul locuitorilor este de
2025 persoane. Pentru departamentul de asistență socială a fost angajată o singură persoană.
Angajatul de la departamentul de asistență socială este calificat în domeniul asistenț ei sociale,
terminând studii superioare de specialitate, iar pe parcursul anilor a participat la cursuri de
formare profesiona le organizate la nivel național și județean. Printre atribuțiile sale se pot
enumera următoarele: evaluarea problemelor socio -economice ale cetățenilor din comună,
informează și intermediază accesul la prestați ile sociale și serviciile de asistență socială.
Asistentul social este persoana care întocmește dosarele pentru beneficiarii de servicii sociale,
printre care și pentru acordarea ajutorului social. Potențialii beneficiari trebuie să depună
diligențele stab ilite prin legea 416/2001 .79 Ancheta socială se realizează de către asistentul social
însoțit de către repre zentantul legal al comunei. În urma depunerii documentației și anchetei
sociale, prima rul stabilește printr -o dispoziție acordarea sau neacordarea ajutorului. Desigur
singure le piedici în acordarea ajutorului social pot fi în cazul neîndeplinirii condițiilor legislative.
Dreptul la ajutor social se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii . Plata ajutorului
social se face de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Neamț .

3.3 Metodologie
Cercetarea a fost realizată prin metoda chestionarului. Chestionarele au fost aplicate
beneficiarilor de Venit Minim Garantat din comuna Făurei. Este o comună localizată în județul
Neamț, situată în podișul Moldovei și este compusă din 4 satele Budești, Climești, Făurei
și Micșunești. Se află la o distanță de 23 km față de municipiul Roman și la 27 de km față de
orașul de reședința a județului Neamț, respectiv Piatra Neamț. Principala acti vitate este
agricultura de subzistență, deoarece în comună nu s -au creat locuri de muncă. Chestionarele au
fost adresate tuturor beneficiarilor de ajutor social din Comuna Făurei , fiind la latitudinea lor
dacă doresc să răspundă. Aplicarea chestionarelor s -a realizat în perioada 13 ianuarie 2017 – 14
aprilie 2017, în intervalul orar 0900-1500, în zilele de luni p ână vineri, la sediul Primăriei Făurei.
Chestionarele au fost anonime pentru a nu pune respondenții într-o situație stânjenitoare, în acest
fel exis tând probabilitatea ca și răspunsurile să fie mai sincere.
Scopul principal al chestionarelor a fost de a identifica situația reală a respondenților care
beneficiază de ajutoare sociale și relația cu departamentul asistenț ă socială din cadrul comunei.
În urma identificării problemelor cu care se confruntă beneficiarii, se vor face recomandă ri ce

79 A se vedea anexa numărul 2 cu documentația necesară acordării ajutorului social.

33
pot duce la îmbună tățirea situației locative și a condițiilor de trai a beneficiarilor de VMG . În
prezent, s prijinul lunar oferit beneficiarilor nu reprezintă o so luție sustenabilă pentru reducerea
sărăciei și nici pe termen scurt nu le poate asigura beneficiarilor un trai decent. Suma acordată
fiind prea mică pentru a asigura plata utilităților lunare, o igienă sanitară de bază și o alimentație
sănătoasă .
Obiectiv ul major al cercetării este obținerea a cât mai multe informații exacte despre
nivelul de educație, ocupația beneficiarilor, situația financiară, starea locativă, obstacolele
întâlnite pentru a fi integrați pe piața muncii. Un a lt obiectiv al cercetării este de a cunoaște
gradul de satisfacție în relația cu departamentul de asistență socială, de exemplu dacă sunt
informați despre programele sociale, dacă primesc sprijin din partea reprentantului legal comunei
și a asistentului social. Al treilea obiectiv vizează insuficiența cuantumului acordat lunar, acesta
fiind un s prijin financiar mic încât să acopere cheltuielile lunare principale. Est e foarte
importantă informarea beneficiarilor despre servic iile sociale la care ar putea fi eligibili, acestea
aducându -le mai multe beneficii în bani care ar putea duce la îmbunătățirea traiului de zi cu zi.
Programul ales pentru procesarea datelor e ste Microsoft Excel, parte din pachetul
Microsoft Office. A fost ales acest program deoarece permite operații complexe cu m ar fi
calcule, sortări, selectări, tabelări, reprezentarea grafică a datelor, teste statistice, etc. Considerăm
Microsoft Excel ca fiind performant, iar datele se introduc ușor, astfel nu este nevoie de o
pregătire specială pentru a înregistra date . Cons iderăm că programul este potrivit pentru lucrarea
de cercetare, deoarece numărul de erori este foarte mic sau chiar inexistente. Exacti tatea
rezultatelor este datorată formulelor ce se po t introduce în foaia de lucru. I ar apoi se poate face
reprezentarea d atelor în grafice și diferite figuri.

3.4 Descrierea populației și tipul de beneficiari
În total sunt 46 de beneficiari care au dreptul la VMG, printre aceștia sunt atât persoane
singure cât și familii numeroase. Din to talul de beneficiari, 29 de persoane sunt de gen masculin
și 17 femei.

34

Din anchetele sociale reiese că nici un beneficiar nu este proprietar ul locuinței , ei au doar
contract de comodat înregistrat la departamentul de evidența persoanelor din cadrul primăriei.
Beneficiarii de VMG locuiesc în case construite de către ei, din lut sau chirpici cu o camer ă sau
cel mult două camere. Tot î n anchete le sociale este specificat că 13 familii nu au curent electric.
Situația locat ivă precară împiedică beneficiarii să aibă o igien ă sanitară minimă, aceasta cauzâ nd
și diverse îmbolnăviri.
Nivelul d e educație al beneficiarilor din zona studiată este unul scăzut , majoritatea având
doar studii primare/g enerale și doar nouă beneficiari au fin alizat studiile medii. Consideră m
educația ca fiind principalul obstaco l în găsirea unui loc de muncă, dat fiind faptul că a ngajatorii
doresc posibili angajați calificați și un nivel de educație cel puțin mediu.

Printre cei 46 de beneficiari se numără 2 persoa ne care beneficiază de pensie. C eilalți
beneficiari au vârstă cuprinsă între 30 și 50 de ani. Dintre toți beneficiarii doar o singură
persoană are certificat care atestă că nu este aptă de muncă, astfel că 43 de beneficia ri sunt apți
de muncă. Numărul bene ficiarilor care efectuează orele de muncă proporționale cu cuantumul
acordat este de 41. Așa cum s -a menționat anterior , doi dintre beneficiari sunt pensionari, o
persoană nu este aptă de muncă, o persoană are în întreținere un copil cu vârsta sub șapte an i, iar
o persoană are în întreținere o persoană cu handicap.
Cincisprezece beneficiari sunt persoane singure, cinci beneficiari fac parte din familii cu
doi membri, zece beneficiari sunt din familii cu trei membri, patru beneficiari fac parte din
familii cu patr u membri. Patru beneficiari fac parte din familii cu cinci membri, iar opt
beneficiari aparțin familiilor cu șase membrii. Mai jos se poate vedea numărul de beneficiari în
funcție de componența familiei.

35

Majoritatea b eneficiarilor locuiesc în satul Budești, acesta fiind și satul cu cei mai mulți
locuitori (1.017 de persoane ).

3.5 Analiza datelor și interpretarea rezultatelor
Beneficiarii de Venit Minim Garantat care au ales să completeze ch estionarul cu cele 24
de întrebări au fos t în număr de 27 de beneficiari, dintre care 67% au fost bărbați și 33% femei,
cu vâ rsta cuprinsă între 35 și 60 de ani.

36
Din analiza chestionarelor observăm că n ivelul de educație al respondenților este scăzut,
18% din aceștia au studii primare, iar ceilalți 82% absolvind ciclul gimnazial.

Respon denții sunt de etnie română și sunt ș omeri înregistrați la Agenția Județeană pentru
Ocuparea Forței de Muncă Neamț , aceasta fiind una din condițiile pentru acordarea Venitului
Minim Garantat.
În prezent, 37% dintre respondenți sunt în uniune consensuală, 22% sunt căsătoriți, 33%
sunt necăsătoriți și 7% vaduv(ă). În figura de mai jos este reprezentată starea matr imonială a
respondenților.

Respondenții nu au în întreținere persoane cu handicap cu atestare certificată din partea
unei comisii de specialitate. Veniturile stabile lunare reprezintă serviciile lunare de care
beneficiază. M ajoritatea lucrează ocazional în agricultură pe la alți locuitori din comună. Dar așa
zis „munca cu ziua” nu generează un venit fix și este o activitate sezioneră. De cele mai multe ori
renumerația reprezintă alimente. Pentru 56% dintre respondenți Venitul minim Garantat

37
reprezintă singura sursă de venit, 26% beneficiază de VMG și alocații, iar restul respondenților
au și alte venituri. Unsprezece respondenți a u venitul net lunar de 142 lei și doar opt respondenți
au venitul net lunar peste 498 lei.

Unsprezece dintre r espondenții su nt persoane singure, trei respondenți fac parte și din
familii cu doi membri, cinci respondenți fac parte din familii cu trei membri, doi dintre
respondenți fac parte din familii cu patru membri, ia r ceilalți fac parte din familii cu cinci sau
mai mult de cinci membrii. În figura de mai jos este repr ezenta tă componența familiilor
respondenților.

În ceea ce privește situația locativă a respondenților, din analiza chestiona relor reiese că
toți r espondenții au locuințe construite de ei , dar terenul pe care și -au construit îl dețin cu
contract de de comodat. 81% dintre respondenți consideră că VMG acordat este insuficient
pentru acoperirea cheltuielilor lunare, iar 19% conside ră că indemnizația este parțial suficientă
pentru acope rirea cheltuielilor.

38
Printre obligaț iile beneficiarilor de VMG se identifică efectuarea orelor de muncă în
interesul local (maxim 72 de ore/lună). Întrebați dacă consideră orele de muncă proporționale cu
venitul acordat, r ăspunsurile au fost următoarele :

Deși toți respondenții au afirmat că înainte să beneficieze de VMG au căutat un loc de
muncă, aceștia au întâmpinat obstacole, din cauza nivelului educațional precar, grad ul de
calificare inexistent, distanța până la locul de muncă iar aceștia nu erau dispuși să plătească
transportul. La întrebarea cu privire la participarea la cursuri gratuite de formare profesionale
organizate de consiliul local, respondenții au afirmat c ă ar dori să participe .
Următoarea analiză este despre relația respondenților cu departamentul asistență socială.
92% dintre respondenți consideră că primesc informațiile necesare și corecte despre drepturile
asigurate prin intermediul compartimentului asi stenței sociale, deoarece aceștia sunt îndrumați în
pașii ce a u de urmat pentru a obține VMG. P rimesc informații și li se răspunde la întrebările
despre alte servicii socia le pentru care ar fi eligibili. Gradul de satisfacție vis a vis de
departamentul asi stență socială este prezentat în figura următoare.

39
66% dintre respondenții sunt de părere că le -au fost respectate drepturile pe tot parcursul
programului de asiste nță socială, iar ceilalți respondenți (33%) consideră că d repturile le -au fost
respectate parțial. Imaginea de ansamblu despre relația cu departamentul asistență socială este
reflectată în următoare figură:

3.6 Recomandări
Având în vedere nivelul educațional scăzut a beneficiarilor din comuna studiată
considerăm că este necesar să se introducă cursuri de formare profesională pentru adulți.
Recomandăm implementarea programului „a doua șansa” în Comuna Făurei. Cursurile se pot
desfășura în cadrul celor două școl i din comună. În toate c ele trei cicluri de învățământ se vor
studia materiile elementare (matematic ă și limba și literatura română ), limba engleză , Tehnologia
Informației și Comunicării și două opționale la alegere. La finalizarea cursurilor , cursanți vor
primi certificate care atestă cunoștințele dobândite. Șansele ca să se poată integra pe piața muncii
sunt mai crescute .80 Considerăm că e ducația contribuie cel mai mult în a ne dezvolta profesional
și personal . Studiile absolvite ne ajută în găsirea unui loc de muncă, cât și abil itățile noastre
dobândite pe parcursul anilor.
Accesarea fondurilor este indispensabilă pentru dezvoltarea infrastructurii din c omuna
Făurei , deoarece cetățenii nu au acces la infrastructura de bază cum ar fi: apă curentă, canalizare,
energie electrică, rețea de gaz. În acest sens se poate accesa proiectul din cadrul Programului
Național de Dezvoltare Rurală, cum ar fi PNDR 7.2 Sprijin pentru investiții în crearea și
modernizarea infrastructurii de bază la scară mică în domeniul educațional și social . Acest

80 Ministerul Educației Naționale, loc.cit ., 05.06.2017

40
program poate fi accesat de către administ rația locală, iar cheltuielile eligibile sunt 100%
nerambursabile, în limita plafonului stabilit81
A treia problemă cu care se confruntă beneficiarii de ajutor social este lipsa locuințelor
proprii și condițiile p recare de trai, pute m spune chiar primitive. Asfel, Consiliul local trebuie să
vină în srijinul beneficiarilor de VMG prin implementarea P rogramul de C onstrucții de Locuințe
Sociale . Acest program se adresează administrațiilor locale din întreaga țară , obiectivul fiind
asigurarea unor condiții decente de trai persoanelor defavorizate care nu își permit să aibă
locuințe proprii . Programul prevede construirea de locuițe noi sau reabilitarea unor clădiri din
comună.82
După cum reiese din cercetarea făcută, r ata șomajului este o problemă întâlnită și în
Comuna Făurei . Pentru crearea locurilor de muncă administrația locală poate a ccesa proiectul din
cadrul Programului Operațional Capital Uman, în special Axa prioritară 3: Locuri de muncă
pentru toți. Proiectul se adresează persoanelor inactive din mediul rural. Prin accesarea
programul va crește rata ocupării beneficiarilo deși au un nivel de educație scăzut.83
Pot fi accesate de către Consiliu local diverse programe adresate persoanelor sărace ,
printre care și be neficiarii de VMG care t răiesc în condiții precare și nu le permit acestora
accesul la igienă sanitară, electricitate, alimentație corectă. De exemplu, proiecte din cadrul
Programului Operațional Capital Uman , în Axa prioritară 4: Incluziunea socială și co mbaterea
sărăciei . Prin Axa prioritară 4 se încearcă reducerea numărului de persoane care aparțin
grupurilor vulnerabile și încluziunea acestora la viața economică, socială și culturală prin
furnizarea u nor servicii sociale, medicale, socio -profesionale, de formare profesională adecvate
nevoilor specifice .84

81Fonduri structurale, http://www.fonduri -structurale.ro/program -operational/7/programul -national -de-
dezvoltare -rurala , 05.06.2017
82Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene,
http://www.mdrap.ro/lucrari -publice/ -1763/ -1949 , 05.06.2017
83Fonduri structurale, http://www.fonduri -structural e.ro/program -operational/2/programul -operational –
capital -uman , 05.06.2017
84Ibidem, 05.06.2017

41
Concluzii

Starea de sărăcie și excluziune socială este un fenomen global ce nu poate fi c ontrolat,
însă numărul persoanelor care se confruntă cu excluziune socială și sărăcie poate fi redus.
Incluziunea socială se poate face în primu l rând prin reforme educaționale, de la pre -școlari până
la cel puțin învățământul liceal. Guvernul Rom âniei trebuie să găsească soluții sustenabile pe
termen lung pentru integrarea persoanelor vulnerabile la viața activă economică, socială,
culturală. Este necesar ă elaborarea de politici prin care se s ă investească în capitalul uman,
pentru ca toți să avem șanse egale.
În primul rând, statul este obligat să asigure cetățenilor igiena sanitară și un sistem de
sănătat e publică. Însă sistemul sanitar este deficitar , iar cadrele medicale nu sunt sufic iente
pentru a asigura servicii de sănătate în toate zone le rurare. Sănătatea este un as pect cheie pentru
dezvoltarea unei societăți. O populație sănătoasă este aptă de munc ă. Un al t element important
într-o societate este sis temul educațional, principala problemă este elaborarea unei politici
coerente pentru a combate abandonul școlar. Având în vedere că învățământul obligatoriu este
până în clasa a X -a inclusiv , ar trebui s ă se respecte a cest fapt și să se aplice sancțiuni în cazul
nerespectării, i ar pentru familiile cu resurse financiare trebuie implementate programe pentru
susținerea financiară și consiliere. „A doua șansă” reprezintă un program care trebuie dezvoltat ș i
încurajată participarea într -un număr cât mai mare . Este impo rtant ca cetățenii să înteleagă
necesitatea educației în viața noastră . Nivelul educațional este singurul care crește oportunitățile
de a ne dezvolta într -o societate.
Transferurile sociale și se rviciile sociale sunt instrumente ale departamentului de asistență
socială care deși se acordă lunar beneficiarilor, venitul este prea mic pentru a face față nivelului
de trai din România. Aici i ntervine nevoia de a găsi soluții practice , iar autoritățile să se implice
de la cel mai mic nivel, administrații locale pănă la administrațiile centrale . Inițiativele prevăzute
în Planul stategic de acțiuni pentru 2015 -2020 duc la îmbunătățirea sistemului social dacă sunt
puse în aplicare în totalitate și uniform î n toate județele . Deși politica socială a făcut progrese
odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, considerăm că nu s -au utilizat î ndeajuns
resursele de care putem beneficia ca stat membru. Este fundamental ca guvernul României să
implementeze corec t Strategia naț ională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 –
2020 , aceste să nu rămână doar obiective strategice prevăzute ci îndeplinite. În acestă perioadă la
nivel național se vor pu ne în aplicare inițiative le prevăzute în domeniii precu m educației,
sănătății, ocupăr ării forței de muncă și serviciilor și transferurilor sociale.

42
Politica socială este în proces de reformare pentru a putea face provocărilor cum ar fi
excluziune socială, reducerea sărăciei, protejarea persoanelor vulnerabile , nutriție precară,
asistență medicală, inserția tinerilor pe piața muncii. Astfel, se va acorda un buget ma i mare din
Produsul Intern Brut pentru serviciile sociale și transferurile sociale, se vor crea echipe
comunitare de intervenție integrată , se va an gaja personal calificat în domeniul asistenței sociale
și se vor împlementa programe de dezvoltare profesională pentru asistenții sociali din sistem . Iar
persoanele cu resurse financiare reduse au dreptul de a beneficia de t ransferurilor sociale cum ar
fi pensie socială, alocație de stat pentru copii, ajutoare sociale, indemnizație pentru creșterea
copilului, indemnizați i pentru persoanele cu handicap, ajutoare sezoniene. Transferurile sociale
au fost redefinite pe parcursul anilor pentru a răspunde nevoilo r sociale ale beneficiarilor și de a
contribui la dezvoltarea sustenabilă a acestora.
În domeniul sănătății , principalele obiective pentru acești șapte ani sunt de a asigura
accesul la serviciile primare de sanătate a persoanelor vulnerabile și persoane lor din mediul
rural, îmbunătățirea și dezvoltarea serviciilor de sănătate, dotarea spitalelor și cabinetelor
medicale cu aparatura necesară , dotarea maternităților cu incubatoare . Se vor desfășura campanii
pentru informarea/e ducarea despre sănătatea sexua lă și bolile cronice.
În domeniul educației printre obiectivele urmărite în perioada 2015 -2020 se enumără
încurajarea participării la învățământul timpuriu în mediul rural prin sprijinirea financiară a
copiilor care provin din familii sărace și asigura rea transportului până la grădinițe. Alte acțiuni se
vor face pentru a s prijini copiii care provin din familii cu venituri financiare reduse prin
acordarea de rechizite școlare, tichete netransferabile pentru plata unor taxe prevăzute de școli,
facilitarea accessului la informație prin acordarea unui calcutor PC, scutirea de la plata taxelor în
cazul continuării studiilor terțiare.
Ocuparea forței de muncă repre zintă aspectul cheie pentru a reduce numărul persoanelor
sărace din România. Inserția șomerilor pe piața muncii reprezintă o prioritate pentru Ministerul
Muncii și Justiției Sociale. În acest sens s -au implementat modele de bune practici din alte țări,
precum subvenționarea salariilor , oferirea de sti mulente pentru companiile c are angajează tineri
absolvenți, programe de formare profesională în cadrul agențiilor județene de ocupare a forței de
muncă , creșterea salariului minim . S-a implementat programul „Garanția” pentru tinerii
absolvenți prin care statul garantează ca aceștia vor primi oferte de mun că de calitate în termen
de patru luni de la finalizarea studiilor.
În ceea ce privește situația beneficiarilor de Venit Minim Garantat, cuantumul acordat
lunar pentru cei 46 de beneficiari este 15.831 lei, iar în sezonul rece, timp de cinci luni se mai
adaugă 2.668 de lei . Reiese c ă anual se plătește 203.312 lei doar pentru 46 de beneficiari și cu

43
toate acestea, situația beneficiarilor nu s -a îmbunătățit , ci trăiesc în aceleași condiții de sărăcie ș i
cu grija pentru ziua de mâine.

Având în vedere resursele financiare insuficiente de care dispun beneficiarii de Venit
Minim Garantat, consiliul local trebuie să le asigure beneficiarilor condiții minime de trai, cu m
ar fi electricitate, apă curentă, canalizare, accesul la telecom unicații. Astfel , recomandăm
dezvolatarea infrastructurii de bază prin im plementarea proiectului PNDR 7.2 din cadrul
Programului Național de Dezvoltare Rurală, care se adresează comunelor cu cel puțin 2.000 de
locuitori. Al doilea program ce trebuie implem entat de către c onsiliul local este Programul de
Construcții de Locuințe Sociale. Obiectivul programului este de a se construi locuințe sau
reabilita clădiri publice pentru a fi date spre folosință beneficiarilor care nu își permit să aibă
locuințe proprii .
În urma cercetării constatăm că nivelul educațional al beneficiarilor de ajutor social este
scăzut. Așadar, recomandăm implementarea programului „a doua șansă” care le oferă
beneficiarilor oportunitatea de a-și finaliza studiile . Consiliul local trebuie să îi informeze și să îi
încurajeze să frecventeze cursurile , mai ales că în urma finalizării ciclurilor de învățământ vor
obține certificate de studii. Beneficiarii de ajutoare sociale nu ar trebui să aibe motive în a nu
frecventa cursurile, având în ved ere flexibilitatea cu care se derulează cursurile.
Considerăm că politica socială națională încurajează obținerea de servicii sociale, iar
plata în numerar fiind cea mai aplicată modalitate pentru reducerea sărăciei. În schimbul
întocmirii unui plan națio nal realizabil, sustenabil și pus în aplicare de personal calificat, pregătit
pentru a informa persoanele vulnerabile. România trebuie să pună în aplicare planul de acțiuni
pentru acești șapte ani, iar pe parcursul anilor este necesa ră monitorizarea și ver ificarea nivelului
de compatibilitate cu nevoile societății. Departamentul de asistentă socială trebuie reformat atât
prin implementarea unui sistem informatic ușor accesibil și utilizab il de către asistenții sociali cât
și instruirea asistenților social i prin programe de dezvoltare profesională.

44
Bibliografie

I. Documente oficiale
– Strategia naț ională privind incluziunea socială și reducerea sără ciei 2015 -2020
– Planul stategic de acțiuni pentru 2015 -2020
– Document de analiză pentru elaborarea unui pr oiect de strategie națională și plan de
acțiuni privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 -2020)
– Declaraț ia Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea Generală a
Organizatiei Națiunilor Unite la 10 de septembrie 1948
– Constitu ția României, București, 2012

II. Literatură de specialitate
1. Volume
– Kakwani Nanak and Silber Jacques (coord.), Quantitative Approaches to
Multidimensional Poverty Measurement, Ed. Palgrave Macmillan , 2008
– Ippolito Francesca, Iglesias Sanchez Sara, Protecting vulnerable groups the european
human rights framework, Ed. Hart Publishing, Oxford, 2015
– Wallace Helen, Pollack Mark și.Young Alasdair, Elaborarea politicilor în Uniunea
Europeană , ed. 6, Institutul European din România, 2011

2. Articole
– Albertson Fineman Martha , The Vulnerable Subject: Anchoring Equality in the Human
Condition , Volume 20 Issue 1 Yale Journal of Law & Feminism, artic olul 20, 2008

3. Site-uri
– Institutul național de statistică: http://www.insse.ro
– Guvernul României: http://www.guv.ro
– Ministerul Muncii și Protecției Sociale: http://www.mmanpis.ro
– Ministrul Finanțelor Publice: http://www .mfinante.ro
– Programul de cooperare elvețiano -româ, http://incluziune -sociala.faer.ro
– Granturile SSE și norvegiene, http://eeagrants.org
– Fundația pen tru dezvotarea societății civile: http://www.ce -re.ro
– Comisia Europeană: http://ec.europa.eu

45
– Fonduri structurale: http://www.fonduri -structurale.ro
– Institutul Național de Sănătate Publică: http://www.insp.gov.ro
– Fonduri structurale: http://www.fonduri -structurale.ro
– Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrație i Publică și Fondurilor Europene :
http://www.mdrap.gov.ro

46
Anexa 1
Chestionar

Mă numesc Buleu Cristina Elena. Sunt masterandă în anul doi la Facultatea de Studii
Europene, din cadrul Universității Babeș Bolyai . Acest chestionar servește pentru o lucrare de
cercetare. Chestionarul are 24 de întrebări și este adresat beneficiarilor de ajutor social. Datele pe
care le furnizați sunt confidențiale, ele vor fi folosite în scopuri de statistici și vor fi generalizate .
Vă mulțumesc pentru încrederea acordată colaborării noastre!

1) Sunteți beneficiar de ajutor social? Încercuiți răspunsul dvs.
• Da
• Nu

2) Încercuiți varianta corespunzătoare sexului dvs.
• Feminin
• Masculin

3) În ce categorie de vârstă vă încadrați?
• Între 18 -24 ani
• Între 25 – 34 ani
• Între 35 -44 ani
• Între 45 -60 ani
• Peste 60 de ani

4) Care sunt ultimele studii absolvite? Încercuiți răspunsul dvs.
• Nu am urmat nicio ș coală
• Primare
• Gimnaziale
• Ucenicie
• Liceale
• Școala de maiștri
• Post-liceală
• Universitare
• Postuniversitare

47
5) Care este etnia dumneavoastră?
• Romană
• Maghiară
• Germană
• Romă
• Altă etnie

6) Care este ocupația dvs.?
• elev
• student
• casnic(ă)
• șomer
• șomer neînregistrat (nu mai primește ajutor de șomaj sau alocație de sprijin și
caută de lucru)
• pensionar(ă)
• persoană în incapacitate de muncă
• lucrează cu carte de muncă, autorizație sau contract individual de muncă
• lucrează pe cont propriu (include agricultor)
• lucrător cu ziua sau la negru
• zilier (lucru ocazional)

7) Ce ocupație aveți în prezent?
…………………………………………………………………………………………………………….. ………..

8) În prezent sunteți…
• Căsătorit(ă)
• Concubinaj (uniune consensuală)
• Divorțat(ă)
• Despărțit(ă) în fapt
• Văduv(ă)
• Necăsătorit(ă)

9) Din câți membri este formată familia dumneavoastră? Vă rog să completați mai
jos cu cifra corectă.
• Familia mea este formată din ………. membri.

48
10) Câți copii minori aveți în intreținere?
• Nici un copil
• Un copil
• Doi copii
• Trei copii
• Mai mult de trei copii

11) Aveți în intreținere alte persoane care au vârsta peste 18 ani?
• Nicio persoană
• O persoană
• Două persoane
• Trei persoane
• Mai mult de trei persoane

12) Aveți în intreținere persoane cu handicap cu atestare certificată din parte unei
comisii de specialitate, conform legii ?
• Da
• Nu

13) Care este venitul net pe lun ă pe care îl aveți?
• Între 0 – 150 lei
• Între 151 – 250 lei
• Între 251 -350 lei
• Între 351 – 450 lei
• Peste 451 lei

14) Ajutorul social reprezintă singura dvs. sursă de venit?
• Da
• Nu
Dacă aveți și altă sursă de venit, vă rog menționați sursa.
………………………………………………………………………………………………….. ………………………….

15) Considerați că indemnizația acordată prin legea 416/2001 vă ajută să acoperiți o
parte din cheltuielile lunare?

49
• Insuficientă
• Este parțial suficientă
• Este suficientă pentru a acoperi plata utilităților

16) Aveți casă proprie?
• Da
• Nu
• Locuiți cu alți membri ai familiei
• Locuiți în calitate de comodatar
• Locuiți în calitate de chiriaș

17) Considerați că orele de muncă pe care trebuie să le efectuați conform legii
416/2001 sunt proporționale cu venitul acordat?
• Nu sunt de acord
• Parțial de acord
• Sunt de acord
• Total de acord

18) Înainte de a depune dosarul pentru ajutor social ați încercat să v ă angajați?
• Da
• Nu

19) Ce obstacole ați întâmpinat în a vă angaja?
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….

20) Dacă ați avea posibilitatea să urmați cursuri gratuite de formare profesională, ați
fi de acord să le efectuați?
• Da
• Nu
Vă rog să dezvoltați răspunsul.
………………………………………………………………… ………. …………………………………….. …………

50
21) Care este gradul dumneavoastră de satisfacție în ceea ce privește serviciul de
ajutor social?
• Nesatisfăcător
• Bun
• Satisfăcător
• Foarte bun
• Excelent

22) Considerați că sunteți informat corect și îndeajuns despre drepturile dvs. asigurate
prin intermediul compartimentului de asistență socială?
• Da
• Nu
Vă rog exe mplificați:……….. ………………………………………………………………………………

23) Sunteți de părere că v -au fost respectate dreptu rile pe tot parcursul programului
de asistență socială de care dumneavoastră beneficiați?
• Deloc
• Nu, în totalitate
• Parțial
• Da

24) Ați fost mulțumit de sprijinul acordat de către asistentul social în rezolvarea
problemelor dumneavoastră?
• Da
• Nu
Dacă răspunsul este negativ, vă rog să menționați motivele.
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….

51
Anexa 2

Acte necesare acordării Venitului Minim G arantat

 Acte de identitate (titular și membri) : CI, certificate de naștere, hotărâre definitivă de
încuviințare a adopției, încredinț are sau plasament ;
 Acte de stare civila : Certificat de căsătorie, Hotărâ re de divort, etc ;
 Adeverințe de venituri/Taloane : Salariu, pensie, alocații, indemnizaț ii, etc ;
 Adeverinta AN OFM pentru t itular ș i membrii familiei cu vâ rsta peste 16 ani, cu excepț ia
cazurilor de mai jos.
 cu minori în întretinere ( copii sub 7 ani )
 vârstă de pensionare
 salariat
 nu este apt de munca (acte med icale)
 Declarație notarială de venituri pe familie ;
 Adeverință de venituri de la Administrația Financiară ;
 Certificat fiscal de la Direcția Taxe ș i Impozite
 Cerere și Declaraț ie tip de venituri
 Contractul de locuință (Act de proprietate) ; Schi ța /Fiș a de calcul a chiriei;
 Adeverință de deț inere t erenuri de la p rimaria localității unde s -au nă scut petenț ii;

După caz :

-Certificat de deces
-Pașaport
-Diplomă de studii85

85Minister ul muncii și Protecție Sociale, http://www.prestatiisociale .ro/wp –
content/uploads/2016/06/legea_416_2001.pdf , 28.05.2017