Strategia Națională Pentru Competitivitate 2015 2020 [625030]

STRATEGIA NA ȚIONALĂ PENTRU
COMPETITIVITATE
201 5 – 2020

Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 752 din 16 septembrie 2015

2
Cuprins

1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
2 Informații generale relevante privind contextul competitiv al
României ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
2.1 Cadrul macroeconomic ………………………….. ………………………….. …………….. 4
2.2 Rolul investițiilor străine ………………………….. ………………………….. …………. 6
2.3 Sectoare economice cu potențial competitiv ………………………….. …….. 7
2.4 Dimensiunea teritorială a competitivității ………………………….. ………… 9
2.5 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 14
3 Politici și cadrul juridic existente ………………………….. ………………………….. … 17
4 Viziunea Strategiei Naționale pentru Competitivitate ……………………….. 18
5 Priorități strategice ………………………….. ………………………….. ………………………… 22
6 Monitorizarea și evaluarea ………………………….. ………………………….. …………… 26
6.1 Principii generale cu privire la rolul Strategiei în realizarea
obiectivelor de dezvoltare ec onomică ………………………….. ……………………….. 26
6.2 Monitorizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. 28
6.3 Evaluarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 31
7 Etape ulterio are și instituții responsabile ………………………….. ………………. 32

3 1 Introducere
Strategia Națională pentru Competitivitate (SNC) reprezintă un document strategic al Ministerului
Economiei, Comerțului și Turismului, elaborat prin consultări atât c u mediul privat, cât și cu ministerele de
linie ( în special cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației și Cercetării Științifice ,
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice , Ministerul Muncii, Familiei, Protecție i Sociale și
Persoanelor Vârstnice ), pentru corelarea intervențiilor dedicate competitivității, având în vedere domeniile
naționale de excelență, inclusiv din perspectiva dimensiunii teritoriale și a dezvoltării rurale , a dezvoltării
pieței muncii și facto rului uman .
Strategia Națională pentru Competitivitate izvorăște din dezideratul de a construi pe baze strategice un
viitor mai bun pentru economia românească și pentru români în general. Prin viziunea, prioritățile și
obiectivele propuse, acest document strategic oferă o soluție pentru dezvoltarea economică în România pe
termen scurt și mediu , soluție care să permită depășirea obstacolului de a valorifica un potențial competitiv
recunoscut pe piață, dar incomplet pus în valoare pentru a crea valoare adăug ată și prosperitate sau ceea ce
se mai numește „capcana țărilor cu venituri medii”. Succesul Strategiei va putea fi validat dacă România se
va afla în poziția de a se poziționa competitiv foarte aproape de sau chiar în grupul țărilor avansate la
orizontul 2020 .
Strategi a reprezintă un document de politică publică în domeniul competitivității care este structurat în
următoarele secțiuni principale:
 Contextul competitiv al economiei României, în cadrul căruia sunt analizate provocările la care această
Strate gie va încerca să răspundă, în principal în perioada 201 5-2020;
 Definirea viziunii și priorităților Strategiei , împreună cu obiectivele pentru realizarea acestora.
 Operaționalizarea Strategiei prin definirea direcțiilor de acțiune și a rezultatelor aștepta te împreună cu
indicatorii de măsurare, a implicațiilor bugetare și juridice, a procedurilor de monitorizare și evaluare,
a sarcinilor instituțiilor implicate în procesul de implementare.
Următorii șapte ani vor fi critici pentru dezvoltarea economică a Ro mâniei, iar prioritățile strategice ale
țării, stabilite în prezentul document, sunt menite să creeze condițiile propice ca R omânia să poată concura
eficace cu restul țărilor din Europa. Provocările cheie la care această Strategie încearcă să răspundă incl ud:
 Reglementarea mediului de afaceri
 Încrederea (lipsa de colaborare) între actorii de pe piață (firme, instituții, autorități)
 Antreprenoriatul (demografia, structura, reziliența mediului de afaceri)
 Resursele umane și educația (masa critică și calitatea forței de muncă)
 Inovarea (cererea și oferta de produse ale cercetării, masa critică de cercetători și firme inovative)
 Creativitatea (cultura antreprenorială, comunitatea de inovare)
 Eficiența (utilizarea resurselor)
 Excelența (sectoare prioritare și com petitivitate internațională)

4
Obiectivul SNC este să integreze aceste provocări într -o viziune coerentă, pe termen mediu, suport pentru
pachetul de inițiative și acțiuni care vor conduce la implementarea ei în perioada 201 5-2020, în
concordanță cu domeniil e prioritare strategice ale României, mai ales în direcțiile cercetării și inovării,
ocupării și dezvoltării regionale , prin activități agricole și industriale competitive.
2 Informații generale relevante privind contextul competitiv
al României1
2.1 Cadrul macr oeconomic
Existența unui cadru macroeconomic și financiar stabil reprezintă o precondiție pentru a crea un teren
favorabil afirmării potențialului competitiv al mediului de afaceri.
România a înregistrat o creștere economică de +3,5% în anul 2013, un progr es față de 2012, când a
înregistrat un ritm relativ modest, de +0,7% . Această situație s -a explicat prin rata de dependență ridicată a
creșterii economice de evoluția producției agricole, care a avut de suferit din cauza condițiilor climaterice
nefavorabil e din 2012. Prognozele indică o dinamică moderată a PIB, peste media UE, pe fondul menținerii
incertitudinilor legate de evoluțiile economice externe.2
TABEL 1 ECONOMIA ROMÂN IEI ÎN UE ȘI LUME
Indicator 2008 2013
Ponderea PIB -ului R omâniei în PIB -ul mondial 0,33 0,25
Ponderea PIB -ului României în PIB -ul UE 1,1 1,1
Ponderea exporturilor românești în exporturile
mondiale 0,31 0,35
Ponderea populației României în populația UE 4,2 3,9
Ponderea agriculturii românești în exporturile UE 0,8 1,0
Ponderea agriculturii românești în agricultura
europeană 4,8 4,1
Ponderea industriei românești în industria europeană 1,5 1,9
Sursa: UN CTAD, Eurostat
Ponderea PIB -ului României în PIB -ul UE a fost în 2013 la fel ca în anul 2008, respectiv 1,1%. Ponderea în
PIB-ul mondial a scăzut de la 0,33% în anul 2008 la 0,28% în anul 2009 până la 0,25% în anii 2012 si 2013,
de unde rezultă că restul țărilor lumii s -au dezvoltat mult mai rapid decât noi.
În ceea ce privește exporturile românești, ponderea ac estora în exporturile globale a crescut de la 0,31% în
anul 2008 la 0,33% în anul 2009, 0,32% în anul 2012 și apoi crește din nou, atingând 0,35% în anul 2013,
conform ultimelor date OMC. La nivelul Uniunii Europene, se înregistrează un progres: exporturil e
românești reprezintă 1% din totalul exporturilor europene în anul 2013 fa ță de 0,8% în anul 2008. Potrivit
BNR, deficitul balanței comerciale a scăzut cu 975 milioane euro, iar surplusul înregistrat de balanța

1 Mai multe informații privind contextul competiti v al României se regăsesc în Documentul de fundamentare a
Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015 -2020 , disponibil la
www.minind.ro/s trategie_competitivitate/Strategia_Nationala_de_Competitivitate_Anexa_1.pdf
2 BNR, Raport asupra stabilității financiare 2013 , p. 93, disponibil la www. bnro.ro/files/d/Pubs_ro/RSF/RSF 2013 .pdf

5 serviciilor a fost de 721 milioane euro, faț ă de un deficit de 130 milioane euro în aceeași perioadă a anului
2012 .
Referitor la balanța de plăți, în perioada decembrie 2012 – decembrie 2013, contul curent al balanței de
plăți a înregistrat un deficit de 955 milioane euro, comparativ cu 5.331 milio ane euro în aceeași perioadă
din anul 2012, pe fondul reducerii deficitului balanței comerciale (cu 3.519 milioane euro), al majorării
surplusului înregistrat de balanța serviciilor (cu 1.434 milioane euro) și de balanța transferurilor curente
(cu 292 mili oane euro).3
Potrivit Raportului asupra i nflației, rata anuală a inflației IPC a atins la sfârșitul trimestrului IV 2013
minimul ultimilor 24 de ani, coborând la limita inferioară a intervalului de variație de ±1 punct procentual
asociat țintei staționare d e 2,5 la sută.
În ceea ce privește fondurile europene, rata de absorbție este în continuare scăzută, de doar 54,82% în luna
iunie 201 5, cu mari variații pe programe operaționale (OP), astfel: PO Dezvoltarea Capacității
Administrative: 81,20%; PO Regional: 62,99%; PO Sectorial Creșterea Competitivității Economice: 58,16%;
PO Sectorial Mediu: 46,71%; PO Asistență Tehnică: 62,24%; PO Sectorial Trasport: 58,79%; PO Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane: 46,53%4. Pentru perioada 2014 -2020, România a primit o suplimentare de
fonduri europene (suma disponibilă este de 39,3 miliarde euro, din care 21,8 miliarde euro aferentă
Fondurilor Structurale și de Coeziune; comparativ, fondurile alocate României în exercițiul bugetar 2007 –
2013 au fost de 34,6 miliarde euro, respectiv 19,7 miliarde euro) .5
Pentru coordonarea acțiunilor politice care încadrează Strategia Europa 2020 , la nivelul Uniunii Europene a
fost gândit un sistem de guvernanță economică format în principal din Semestrul european , Pactul de
stabilitate și creștere , Procedura de dezechilibre economice , Pactul Euro Plus , precum și Remedierea
sectorului financiar6. Ca urmare a angajamentelor implicate de aceste acorduri, precum și a obligațiilor
punerii în aplicare a programului de ajustare economică preventiv ă cu Uniunea Europeană, FMI și Banca
Mondială în perioada 2011 -2013, România a realizat o serie de progrese. S cenariul macroeconomic pe care
se bazează programul de convergență este considerat plauzibil și în acord cu previziunile Comisiei,
România nefiind supusă unor presiuni bugetare pe termen scurt și mediu , cu condiția respectării
angajamentelor asumate și a gestionării atente a riscurilor de politică fiscală și sustenabilitate7. Aceasta
înseamnă că mai pot fi identificate surse de eficientizare a guver nanței economice, cum ar fi reducerea
arieratelor încă persistente în întreprinderile de stat sau implementarea unor măsuri suplimentare privind
îmbunătățirea nivelului de respectare a obligațiilor fiscale și de evaziune fiscală, estimată la 16,2% din PIB
la nivelul anului 20138, gestionarea provocărilor generate de fenomenul de îmbătrânire a populației și
susținerea reformei pensiilor prin promovarea șanselor de angajare a lucrătorilor vârstnici9. Pentru

3 BNR, http://www.bnro.ro/page.aspx?prid=8439
4 Ministerul Fondurilor Europene, Fonduri structurale și de coeziune: stadiul absorbției la 30 iunie 2015
5 BNR, Raport asupra stabilității financiare 2013, p. 94
6 Comisia Europeană, „Europa 2020 – Prior ități: Guvernanță Economică ”. Disponibil la:
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-nutshell/priorities/economic -governance/index_ro.htm
7 Comisia Europeană (2013), Document de lucru al Serviciilor Comisiei: Evaluarea Programului național de refo rmă
pentru 2013 și a Programului de convergență ale României, Bruxelles, 29.5.3013, SWD(2013) 373 final
8 Consiliul fiscal România (201 3), Raport anual pe anul 201 3:: http://www.consiliulfiscal.ro/ra -2013.pdf
9 Comisia Europeană (2013), Recomandarea Cons iliului privind Programul național de reformă al României pentru 2013
și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru perioada 2012 -2016 , Bruxelles,
29.5.2013, SWD(2013) 373 final

6 urmărirea disciplinei politicilor, a consolidării ma croeconomice și a reformelor structurale, Guvernul
României are în vedere, în perioada prezentă , implementarea noului acord de tip preventiv cu FMI, Banca
Mondială și Uniunea Europeană, cu o durată de 24 de luni.
Principalele puncte de interes pentru agend a competitivității rămân cele legate de realizarea proiectelor de
investiții publice conform angajamentelor curente ale Guvernului României, care indică o creștere a
cheltuielilor de investiții de la 6,0 -6,5% din PIB cât s -a prevăzut pentru perioada 2010 ‐2012 (5,9% din PIB
sau 16,6% din totalul cheltuielilor bugetare în 2013) la 6,5 ‐7,6% din PIB pe orizontul 2014 ‐2016 și 21,8%
din totalul cheltuielilor bugetare în anul 2016.10 Acest efort investițional, în contextul măsurilor de
stabilizare macroeconomică, e ste așteptat să contribuie în special în direcția celor cinci domenii considerate
strategice pentru investiții și ocuparea forței de muncă: energie, resurse minerale, agricultură, industrie și
infrastructură11, dar și la accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată
de absorbție în intervalul 50% ‐80% până la 31 decembrie 201 512.
2.2 Rolul investițiilor străine
Investitorii străini ocupă o poziție vitală în determinarea tendințelor de specializare în economia României
și, în co nsecință, a modului în care se formează avantajele competitive. Potrivit statisticilor13, mai mult de
72 % din cifra de afaceri a întreprinderilor mari și foarte mari din industrie este realizată de filialele
companiilor multinaționale rezidente în România. În Top 100, este de remarcat prezența a 30 de companii
cu capital majoritar străin, care acoperă 76,55 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie, și doar a 3
companii cu capital majoritar privat romanesc, care acoperă 3,87 % din cifra de afaceri a companiilor din
industrie din Top. În ceea ce privește prezența pe piețele străine, din cei mai mari 100 de exportatori, care
asigură peste 52% din totalul exporturilor, 96 sunt companii cu capital străin, iar din totalul celor 34 de
sub-ramuri ale indus triei (cf. CAEN), 25 au lideri companii cu capital străin.14
Stocul de ISD al României se ridica la 84 miliarde dolari în 201 3, mult sub nivelul Poloniei ( 252 miliarde
dolari) și mai ales sub nivelul Cehiei (1 35 miliarde dolari) și Ungariei ( 111 miliarde dolari), țări
considerabil ma i mici în comparație cu România15. Perspectivele pieței nu sunt promițătoare: î ncepând cu
2008, anul de vârf al intrărilor de investiții străine cu 11.2% din valoarea investițiilor din perioada 1991 –
2012, acestea se află în scăd ere continuă (cu excepția unui mic reviriment în 2009 -2010), ajungând să
reprezinte 1, 4% din PIB în 2011 față de valori cuprinse între 5% -10% din PIB între 2004 -2008.16
Investitorii care au nivel redus de toleran ță față de risc devin astfel reticen ți în a i nvesti, ceea ce contribuie
la o reducere a activită ții de investi ții în general. Evolu ția influxurilor nete de capital străin direct în
România, în perioada 2004 -2012 arată o tendin ță negat ivă clară a totalului de ISD -uri. Această evolu ție nu

10 Guvernul României (2013), Progr amul de convergență 2013 – 2016 , București, aprilie 2013, p. 24
11 Guvernul României (2013), „Plan național de investiții strategice și crearea de locuri de muncă”, iulie
12 Guvernul României (2013), Programul de convergență 2013 – 2016 , București, aprilie 2 013, p. 24
13 Datele sunt preluate din Dan Popa , „Statistica: Exporturile din luna iulie au urcat la 4,5 miliarde euro. Din primii 100
de exportatori, 96 au capital majoritar străin”, disponibil la http://economie.hotnews.ro/stiri -finante_banci -15542033 –
statistica -exporturile -din-luna -iulie -urcat -4-5-miliarde -euro -din-primii -100 -exportatori -96-capital -majoritar –
strain.htm [9.9.2013]
14 Idem
15 UNCTAD (201 4), World Investment Report , Geneva, disponib il la
http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/wir2014_en.pdf
16 BNR, Balanța de plăți și poziția investițională internațională a Rom âniei, Rapoarte anuale 2004 -2012

7 poate fi pusă în întregime pe seama crizei financiar -economice, întrucât întregul procentaj de ISD -uri al
României la nivel mondial este într -o scădere accentuată (de la 0,9% în 2004 la 0,12% în 2012) .
Investițiile străine, care provin în proporție de peste 70% din Uni unea Europeană, sunt repartizate relativ
echilibrat între sectoarele economiei. Industria prelucrătoare reprezintă 31, 3% din totalul stocului, dar și
sectoarele serviciilor sunt destinații importante, intermedierile financiare și asigurările reprezentând
18,2%, comerțul 11,4%, și sectoare precum construcțiile și tranzacțiile imobiliare 10,7%, tehnolo gia
informației și comunicațiilor 5,4%. În cadrul industriei prelucrătoare, cele mai bine reprezentate ramuri
sunt prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauci uc și mase plastice (6, 7% din total), industria mijloacelor
de transport (5, 4%), metalurgia (4,9%), industria alimentară, a băuturilor și tutunului ( 3,7%) și ciment,
sticlă, ceramică ( 2,8%).17 De remarcat, cea mai mare parte a acestor investiții merg către sectoare de joasă
tehnologie, de la 3,7 mld. Euro în 2003 la 12,4 mld. Euro în 2010, și doar o mică parte se îndreaptă către
sectoarele de înaltă tehnologie, de la 1,1 mld. Euro în 2003 la 4,3 mld. Euro în 201018.
În profil geografic, există o concentrare r emarcabilă a investițiilor în regiunea BUCUREȘTI -ILFOV (6 0,6%) și
o absență la fel de importantă în NORD -EST, cea mai puțin atractivă regiune pentru investitorii străini, cu
doar 3% din ISD. În restul teritoriului, repartizarea este echilibrată, cu diferen țe relativ mici între regiuni:
CENTRU absoarbe 7, 8%, SUD -MUNTENIA 7, 2%, VEST 7, 6% și SUD -EST 5, 5 la sută.19

2.3 Sectoare economice cu potențial competitiv
Analizele efectuate au condus la identificarea a 10 sectoare economice cu potențial competitiv care se
corelează cu domeniile de specializare inteligentă identificate în Strategia Națională de Ce rcetare,
Dezvoltare și Inovare 2014 -2020 (Tabelul 2). Scopul acestui exerciț iu este de a sublinia importan ța
convergenței politicilor și inițiativelor publice și priv ate în direcția dezvoltării acestor domenii în baza a trei
motive principale, redate pe scurt astfel:
 Dinamica structurală a economiei, care a adus sect oare noi pe poziții competitive
 Dependența economiei în ceea ce privește ocupare a și valoarea adăugată de sectoare tradi ționale
cu avantaje competitive
 Rolul în creștere al inovării și dezvoltării tehnologice în integrarea p e lanțurilor de valoare globale

17 BNR, INS (201 3) Investițiile străine directe în România în anul 201 2, București,
18 Prelu crare după Banca Națională a României, „Statistici privind investițiile străine directe în România – Repartizare
pe principalele activități economice”, http://www.bnr.ro/Balanta -de-plati -si-pozitia -investitionala -internationala –
5992.aspx ; Investițiile în i ndustrie de înaltă tehnologie și joasă tehnologie au fost delimitate conform clasificării
Eurostat: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Glossary:High –
tech_classification_of_manufacturing_industries
19 BNR, INS (201 3) Investițiile străine directe în România în anul 201 2, București

8
TABEL 2 SECTOARE ECONOMICE C U POTENȚIAL COMPETITIV
Domenii de specializar e inteligentă
din Strategia CDI 2014 -2020

Sectoare economice
cu potențial competitiv Bioeconomia Tehnologia
informațiilor și
a
comunica țiilor,
spațiu și
securitate Energie,
mediu și
schimbări
climatice Eco-nano –
tehnologii și
materiale
avansate Sănătate
Rol economic
important și cu
influență asupra
ocupării Turism ș i ecoturism √ √ √
Textile ș i pielărie √
Lemn ș i mobilă √
Industrii creative √ √ √
Dinamica
competitivă Industria auto ș i
componente √ √
Tehnologia
informați ei și
comun icațiilor √
Procesarea
alimentelor ș i a
băuturilor √ √ √
Inovare,
dezvolt are
tehnologic ă și
valoare adăugată Sănătate și produse
farmaceutice √ √ √
Energie și
management de
mediu √ √ √
Bioeconomie
(agricultură,
silvicultură, pescuit
și acvacultură),
biofarmaceutică ș i
biotehnologii √ √ √ √

Definirea sectoarelor prioritare pentru dezvoltarea competitivă , enumerate anterior, nu înseamnă că alte
ramuri de activitate vor fi defavorizate sau că acț iuni de dezvoltare ale lor nu vo r fi întrepr inse de autorităț i,
ci doar că, așa cum la baza oricărei strategii stă alegerea conștientă, transparentă, dintr -o serie de op țiuni
având acces la toate informaț iile disponibile, această listă reprezintă și ea rezultatul unei alegeri strategice,
care va viza operaționalizarea Priorității 4 „Promovarea celor 10 sectoare de viitor” . Concentrarea
eforturilor în acele opț iuni care au posibilitatea de a oferi cele mai bune rezultate este ra țiunea din spatele
acestei alegeri . Totodată, aceste domenii pot fi comple tate cu alte sectoare economice identificate în
documente strategice complementare precum :
– „Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM și îmbunătățirea mediului
de afaceri din România” care identifică sectoarele naționale cu potențial de cr eștere a
competitivității IMM -lor, strategiile regionale care identifica sectoarele regionale cu
potențial de creștere a competitivității , etc
– „Strategia industriei naționale de securitate” care stabilește domeniile strategice în care
industria națională de apărare prezintă un potențial real pentru a deveni competitivă la
nivel regional, european și al alianței NATO.

9 2.4 Dimensiunea teritorială a competitivității
La nivel european, abordarea teritorială capătă din ce în ce mai multă importanță în planificarea strategică.
Deși tradițional a fost văzută ca fiind o parte integrantă a Politicii de Coeziune, dezvoltarea spațială a primit
în ultimii ani o recunoaștere din ce în ce mai mare în cadrul altor politici UE. Coeziunea teritorială a fost
recunoscută explicit ca obiectiv fundamental al UE, alături de coeziunea economică și socială, prin Tratatul
de la Lisabona (art.3 TUE). Acest document de bază propune ca principiu accentuarea rolului zonelor
urbane, ariilor funcționale, al zonelor defavorizate din punct de v edere geografic, precum și construirea
unor abordări la nivel macro -regional.
În condițiile noilor realități economice, implementarea unei abordări teritoriale coerente în România
trebuie să răspundă provocărilor care rezultă din nevoia valorificării mai b une a potențialul economic
existent. Experiența ultimilor ani (2007 -2013) arată că:
(1) Teritoriul este valorificat într -o măsură foarte mică în adăugarea valorii în procesele economice prin
caracteristicile sale de dinamică economică, funcționalitate economic ă și așezare spațială a activităților.
Deși indicatorii de policentricitate prezintă valori comparabile cu regiunile europene, centrele urbane
influențează nesemnificativ rețelele de activități economice și permit formarea unui vid urban și
industrial.
(2) Investițiile sprijinite de fondurile structurale și de coeziune nu vor fi gândite punctual (în orașe, firme,
persoane) ci vor fi orientate către arii de intervenție definite ca zone integrate de dezvoltare. În ciuda
eforturilor de până acum, dintre care exemp lificăm finanțarea proiectelor privind polii de
competitivitate și integrarea IMM -urilor în lanțuri de furnizori sau clustere, asociativitatea (public –
public, public -privat sau privat -privat) este slabă și acesta este primul obstacol. Alte obstacole se ref eră
la inițierea și managementul proiectelor (mai ales a celor de anvergură), în condițiile diferențelor la
nivel instituțional și operațional și a lipsei unei viziuni integrate de dezvoltare teritorială.
(3) Măsurile de intervenție nu sunt justificate prin și nu includ elemente de formare a valorii în plan
teritorial. Efectele benefice așteptate ale programelor operaționale nu pot fi transferate efectiv în
rezultate din cauza neglijării efectelor de aglomerare spațială a activității economice care în același
timp generează efecte pozitive și negative asupra valorii adăugate. Intervențiile prin diferite programe
operaționale (de ex. POSCCE și POR) nu sunt integrate teritorial, neexistând nici un mecanism de
monitorizare a impactului spațial.
Vulnerabilitatea abo rdării actuale în plan teritorial nu este legată atât de definirea priorităț ilor strategice,
cât mai ales de definirea și conceptualizarea la nivelul domeniilor și ariilor de intervenție. Schimbările
necesare sunt la nivel operațional, și anume cum înțeleg em corect legătura de cauzalitate de la folosirea
capitalului teritorial la efectele creșterii economice. Nivelul actual de descentralizare este insuficient, iar
principiul subsidiarităț ii este abordat doar formal în designul și implementarea politicilor c u impact
teritorial. Există un clivaj între abordarea de sus în jos (iniț iată la nivel na țional) și cea de jos în sus (ini țiată
la nivel local). Structurile (administrative locale, regionale, na ționale) urmăresc mai mult roluri birocratice
decât func țiuni de mobilizare competitivă a unor zone de de zvoltare. Toate aspectele menț ionate mai sus
demonstrează importan ța dimensiunii teritoriale în elaborarea unei strategii de competitivitate, în
principal fiind necesare direcț ii comune de ac țiune cu strategiile d e dezvoltare regionale în scopul orientării

10 politicilor către maximizarea impactului competitiv la nivel teritorial prin abordarea celor 3 C20:
Concentrarea: depășirea diferenț elor de densitate, Conectarea teritoriilor: depășirea factorului distanț ă,
Cooper area: depășirea factorului de divizare. În acest sens, concentrarea tematică și prioritățile de investiții
publice trebuie să fie corelate cu principalele obiective/chei teritoriale (care fac legătura între priorități
teritoriale și obiective de dezvoltare economică și socială): accesibilitate (infrastructură) , servicii
economice de interes general, valorizarea potențialului teritorial, punerea în rețea a orașelor
(conectivitate) , susținerea ariilor funcționale ,
Având în vedere tendinț ele la nivel european de analiză a componentei teritoriale a competitivităț ii,
Comisia Europeană a propus în 2011 calcularea unui Indice al Competitivită ții Regionale (ICR)21.
Metodologia de calcul pleacă de la premisa că în context spațial competitivitatea economică este
deter minată de un sistem complex de factori, care concentrează, între altele: valorificarea creativă și
inovativă a potențialului regional, realizarea de conexiuni la nivel teritorial prin stimularea apariției și
consolidării legăturilor intra și inter -industri ale pe lanțurile de valoare, valorificarea patrimoniului natural
și cultural, utilizarea potențialului de cercetare -inovare și îmbunătățirea conectivității și accesibilității. Pe
baza ICR, a cărui formulă de calcul urmărește îndeaproape Indicele Competitiv ității Globale, a fost elaborată
harta competitivităț ii regionale la nivelul Uniunii Europene . Între ț ările Uniunii Europene, regiunile de
dezvoltare ale României se situează pe ultimele locuri atât în ceea ce priveș te ICR, cât și în aproape toate
clasamen tele indicatorilor ce compun acest indice compozit. Regiunea capitalei înregistrează cele mai înalte
valori în ceea ce privește competitivitatea, dar efectele pozitive asupra regiunilor vecine sunt limitate.
În aceste condiții, în cazul României politica d e coeziune trebuie să contribuie nu doar la reducerea
disparităților regionale, ci și la atingerea obiectivelor de competitivitate a României. Rezultatele oferite de
Indicele de Potențial Competitiv (IPC) la nivel teritorial NUTS 3 (județean)22 ne ajută să conturăm mai clar
unele aspecte economice legate de diagnoza și de măsurarea performanței economice a unui teritoriu.
Analiza repartiției acestor valori conduce către cel puțin două constatări :
 O axă a județelor cu valori mari ale Indicelui de potențial co mpetitiv, ce străbate aproape pe
diagonală țara și se suprapune celei mai complete infrastructuri din România (drumuri europene,
naționale, căi ferate, aeroporturi).
 Un aspect mozaicat al repartiției acestui indice ce se suprapune părții de vest, centru și sud. Estul
țării se caracterizează printr -o repartiție omogenă a valorilor, fapt ce se traduce în peisajul
performanței economice printr -o incapacitate de valorificare judicioasă a capitalului natural și
antropic (transfer scăzut de tehnologie, capital re dus, limitări în aria de polarizare a orașelor
moldovene).
La nivelul economiei locale, potrivit ierarhiei valorilor IPC, pe primul loc se situează județul Argeș, cu o
valoare a indicelui de 0,78, față de o medie pe țară de 0,31, care reflectă un volum ma re al exporturilor

20 Comisia Europeană (2009), Cartea verde privind coeziunea teritorială și dezbaterile privind viitoarea reformă a
politicii de coeziune
21 Comisia Europeană (2011), „A New Regional Competitiveness Index: Theory, Methods and Findings”, Working paper
no.2/2011
22 IPC este un indice compozit calculat prin agregarea unor indicatori simpli derivați ( PIB/locuitori, Exporturi /populația
ocupată ) și a unui indicator compus (Indicele de dezvoltare tehnologică ). Sur sa: Valentin Cojanu (coordonator),
Potențialul competitiv al creșterii economice: linii directoare pentru o nouă politică industrială în România , Studii de
Strategie și Politici SPOS 2010, Institutul European din România, București, Octombrie 2010

11 totale (al doilea pe țară), cel mai mare raport dintre exporturi și populația ocupată (10.925 euro/angajat) și
cea mai mare pondere a exporturilor de tehnologie medie -înaltă (20.3% din totalul pe țară și 24% din
totalul pe județ). Pe loc ul al doilea, cu o valoare a indicelui de 0,68, se situează municipiul București, având
cele mai mari valori ale exportului, dar și cea mai numeroasă populație ocupată. Județul Timiș ocupă locul 3,
cu cele mai mari exporturi de înaltă tehnologie. Nici un j udeț din regiunea NE nu se situează între primele
20 din clasament, ca potențial competitiv. Bacăul, pe locul 4 din punct de vedere al exporturilor de înaltă
tehnologie se regăsește abia pe locul 34 din 42, din cauza ponderii mari a exporturilor de joasă t ehnologie
în totalul județului (aproape 70%) și a valorii scăzute a exporturilor/populație ocupată, de numai 1.099
euro. Numai două județe din regiunea SE – Constanța și Galați – depășesc media pe țară în ceea ce privește
valoarea indicelui de potențial co mpetitiv, având ca principale ramuri construcția de nave și respectiv
siderurgia. Situația este similară și pentru majoritatea celorlalte regiuni, fiecare având în general două sau
cel mult trei județe cu valori peste media pe țară.
Efectele limitate de an trenare în teritoriu, atât în plan spațial (de la județ la județ), cât în plan sectorial (de
la industrie la industrie), pot fi înțelese, pe de o parte, prin dezvoltarea insuficientă a legăturilor între
diferite activități economice. Balanța comercială a României depinde în proporții foarte mari de dezvoltarea
industriei auto în Argeș, iar Regiunea București -Ilfov contribuie mai mult prin cererea de importuri decât
prin excedentul de vânzări la extern. Avantajele competitive, măsurate prin participarea la e xporturi, sunt
concentrate în șapte județe, localizate în principal în vestul și centrul țării (Argeș 10%, Timiș 9%, Arad 5%,
Constanța 5%, Bihor 4%, Brașov 4%, Sibiu 4%), care împreună cu București (17%) realizează 60% din
exporturile României. Județele C ălărași, Ialomița, Mehedinți, Neamț, Olt, Tulcea și Vrancea nu au exporturi
de tehnologie înaltă, iar 29 de județe din totalul de 42 nu depășesc pragul de 1% din totalul pe țară.23 Pe de
altă parte, absența participării în rețelele internaționale de producț ie și comerț are efect imediat asupra
sănătății economiei locale. Județe precum Bistrița Năsăud, Brăila, Buzău, Caraș Severin, Călărași, Dâmbovița,
Hunedoara, Olt, Sălaj, Tulcea, Vâlcea, confruntă un risc potențial la nivel social care rezultă din prezența
unor companii cu un număr mare de salariați, dar cu performanțe economice relativ slabe24.
Formarea avantajelor competitive în aglomerări industriale a devenit de foarte puțin timp o preocuparea la
nivel public, unde rolul cel mai important îl joacă proiec tele de formare a polilor de competitivitate inițiate
începând cu 2009 de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri prin Direcția de Politică
Industrială.25 Aglomerările care joacă rolul cel mai important la nivel național, în ceea ce priveșt e
performanța exporturilor și ocuparea forței de muncă, sunt cele în sectorul siderurgic în județul Galați,
nave în Tulcea, auto în Argeș și încălțăminte în Bihor.26 Tabelul 3 oferă imaginea completă a distribuției la
nivel regional a aglomerărilor economi ce cele mai importante, din care lipsesc cele patru evidențiate,
inclusiv cele în București -Ilfov pentru a oferi o imagine cât mai clară specializării teritoriale. Tabelul 4
Completează această imagine cu sectoarele la nivel județean care se remarcă în spe cializarea internațională.

23 Valen tin Cojanu (coordonator), Potențialul competitiv al creșterii economice: linii directoare pentru o nouă politică
industrială în România , Studii de Strategie și Politici SPOS 2010, Institutul European din România, București, Octombrie
2010
24 Mereuță, Cezar (2013), „Repartiția teritorială a companiilor noduri pe principalele activități ale economiei naționale”,
manuscris.
25 Vezi Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, „Analiza situației existente privind polii de
competitivitate existenți și potențiali din România”, 2011
26 Datele se bazează pe Valentin Cojanu, Dragoș Pîslaru (2011) “ How important are agglomeration economies: a case
study of Romanian industrial clusters” Review of Economic and Business Studies 4:1, pp. 35 -58.

12 TABEL 3 AGLOMERĂRI ECONOMICE DE IMPORTANȚĂ REGION ALĂ
Regiunea de
dezvoltare Aglomerări economice (sector CAEN) Distribuția județeană
Nord -Est 1610 Lemn
1413 Îmbrăcăminte 2×1*(BC, NT), 1×2*(SV)
1×1*(VS), 1×2*(BT)
Sud-Est 1413 Îmbrăcăminte
3011 Sector naval
5222 Servicii de transport pe apă 3×1* (BR, BZ, TL), 1×2*(VR)
3×2* (BR, CT, GL)
2×2* (CT, GL)
Sud 1413 Îmbrăcăminte
2892 Echipamente de construcții
2815 Rulmenți, elemente de angrenare
1013 Produse di n carne
0111 Cereale 1×2*(CL), 2×1*(IL, TR)
2×2* (DB, PH)
2×2* (PH, TR)
1×2* (PH), 2×1*(AG, CL)
3×1* (CL, IL, TR)
Sud-Vest 3020 Locomotive și material rulant 2×2* (MH, OT)
Vest 2932 Părți și accesorii pentru vehicule
2931 Echipamente electrice și electro nice pentru
vehicule
1414 Lenjerie 2×2* (TM, AR)
2×2* (TM, AR)

1×1* (TM), 1×2* (AR)
Nord -Vest 3109 Mobilă 2×1* (SM, SJ), 1×2*(MM)
Centru 1413 Îmbrăcăminte
2932 Părți și accesorii pentru vehicule
2341 Ceramică
1610 Lemn 1×1* (HG), 1×2*(CV)
2×2* (BV, SB)
2×2* (AB, MS)
4×1* (AB, CV, HR, MS)
Sursa: Valentin Cojanu, Dragoș Pîslaru (2011) “ How important are agglomeration economies: a case study
of Romanian industrial clusters” Review of Economic and Business Studies 4:1, pp. 35 -58.
Nota explicativă: Conform metodologiei European Cluster Observatory, aglomerările pot fi de 3*, cele mai
importante, 2* și 1*. Pentru a defini o aglomerare de importanță regională este necesară ca sectorul să
acumuleze cel puțin 3 stele prin prezența lor în județele regiunii (de ex . 1×1*+ 1×2*). Zona București -Ilfov
nu a intrat în analiză.
TABEL 4 SPECIALIZAREA JUDEȚE ANĂ PE SECTOARE ECON OMICE
Regiunea de
dezvoltare Sectoare economice
Nord -Est Bacău (produse de lemn, pluta și împletituri din nuiele; materii t extile si articole din
acestea; încălțăminte, pălării, umbrele si articole similare)
Botoșani (materii textile și articole din acestea)
Iași (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Neamț (produse ale industriei ch imice și ale industriilor conexe)
Suceava (produse de lemn, pluta și împletituri din nuiele)
Vaslui (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Est Braila (mijloace de transport, materii textile si articole din a cestea, metale comune si
articole din acestea)
Buzău (materii textile si articole din acestea, metale comune și articole din acestea)
Constanț a (mijloace de transport, produse vegetale, animale vii și produse animale)
Galaț i (metale comune si articole din acestea)
Tulcea (mijloace de transport)
Vrancea (materii textile si articole din acestea)
Sud Argeș (mijloace de transport)
Călărași (metale comune si articole din acestea; produse vegetale)
Dâmboviț a (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus; metale comune si articole din acestea; animale vii si produse animale)
Giurgiu (animale vii si produse animale)
Ialomiț a (produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe; materii textile si articole
din acestea)
Prah ova (produse de lemn, pluta și împletituri din nuiele)
Teleorman (produse alimentare, băuturi, tutun; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Vest Dolj (mijloace de transport)
Gorj (materiale plastice, cauciuc si articole din acestea)
Mehedinți (mijlo ace de transport)
Olt (metale comune si articole din acestea)

13 Regiunea de
dezvoltare Sectoare economice
Vâlcea (materiale plastice, cauciuc si articole din acestea)
Vest Arad (mijloace de transport)
Caraș -Severin (mijloace de transport; mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de
înregis trat sau de reprodus; metale comune si articole din acestea)
Hunedoara (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus; produse de lemn, pluta și împletituri din nuiele)
Timiș (mașini, aparate si echipamente electrice; înc ălțăminte, pălării, umbrele si articole
similare; mijloace de transport)
Nord -Vest Bihor (încălțăminte, pălării, umbrele si articole similare; mașini, aparate si echipamente
electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Bistriț a-Năsăud (mașini, apara te și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus)
Cluj (mărfuri si produse diverse; încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare)
Maramureș (mărfuri si produse diverse)
Satu Mare (mărfuri si produse diverse; materiale plastice, ca uciuc si articole din acestea)
Sălaj (metale comune si articole din acestea)
Centru Alba (produse de lemn, pluta și împletituri din nuiele)
Brașov (mijloace de transport)
Covasna (materii textile și articole din acestea; animale vii si produse animale)
Harghita (mărfuri și produse diverse; materii textile si articole din acestea; produse de
lemn, pluta și împletituri din nuiele)
Mureș (produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe)
Sibiu (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de în registrat sau de reprodus;
mijloace de transport)
Sursa: calcule autori
Notă explicativă: Specializarea este evidențiată de sectoarele cu cel mai mare excedent comercial (în
2012), în care intră primul sector și următoarele trei dacă soldul pozitiv al ba lanței comerciale reprezintă
cel puțin 50% din excedentul cel mai mare. Datele au fost prelucrate după In stitutul Național de Statistică
(martie 2013 ).
Această radiografie a economiei regionale pune în evidență câteva caracteristici ale specializării în pl an
teritorial:
 În primul rând, premisele avansului competitiv sunt foarte diferite între regiuni deoarece structura
economiei este foarte diferită. Anumite economii regionale, de ex. Sud -Vest, Sud -Est și Vest, sunt
specializate pe un număr foarte restrâns de sectoare, alte regiuni, de ex. Sud, Nord -Vest și Centru
sunt foarte diversificate. Deși niciuna dintre situații este de la sine favorabilă sau nefavorabilă
competitivității, în mod clar această imagine diversă sugerează nevoi diferite în plan local de
educație, calificare și cercetare, restructurare industrială și nevoi tehnologice.
 În al doilea rând, este de remarcat faptul că aglomerările sunt deja o prezență vizibilă în
majoritatea regiunilor, prin participarea a două sau mai multe județe limitrofe î n aceeași ramură de
activitate și prin diversificarea activității economice; mai puțin favorabil stau lucrurile doar în
Nord -Est, Sud -Vest și Nord -Vest. Această tendință trebuie însă să se consolideze și să înceapă să
producă efecte în planul îmbunătățirii avantajelor competitive.
Decalaje semnificative în termeni de competitivitate există și la nivelul orașelor din România . În ultimii
ani, populația și resursele economice s -au concentrat în jurul câtorva orașe majore și al suburbiilor
acestora, mărind diferențele interne (de ex., cele mai mari 10 orașe din România generază peste jumătate
din PIB -ul României). În acest sens, recomandările raportului Băncii Mondiale pentru creșterea
competitivității orașelor din România au în vedere încurajarea urbanizării în zonele cu mare potențial
(suburbiile polilor de creștere și dezvoltare – Timișoara, Cluj Napoca, Iași, Oradea, Târgu Mureș; conurbația

14 București – Târgoviște – Ploiești și centrele emergente din zona Nord Est ), îmbunătățirea conectivității și a
accesibili tății sau diversificarea bazei economice a orașelor, pentru a putea susține creșterea economică și
în perioadele în care unele domenii de vârf întâmpină dificultăți27.
2.5 Analiza SWOT
Această secțiune reia concluziile de parcurs ale analizei de până acum și s tabilește în linii generale contextul
politicii de competitivitate pentru perioada următoare care servește ca punct de plecare în elaborarea
Strategiei în capitolul următor. Modalitatea de prezentare a concluziilor este enumerativă, succintă, și
urmărește schema de bază a analizei de context (SWOT), cu evidențierea punctelor de forță și a celor
vulnerabile, precum și a condițiilor favorabile și nefavorabile, care descriu cel mai bine dezvoltarea
competitivă în România la momentul actual.
Puncte de forță

 Un trend general ascendent a performanței economice și comerciale, evidențiat, de exemplu, prin
îmbunătățirea constantă a poziției relative față de celelalte state membre ale UE și prin creșterea graduală a
vizibilității pe piețele internaționale reflectată de creșterea cotei de piață mondială pentru exportul
produselor din sectoarele industriale și agricole.
 Existența unor sectoare cu potențial competitiv (de ex. sectorul echipamentelor electrice și
electronice, sectorul auto, sectorul TIC, industria de con fecții, industria alimentară, a mobilei etc.) și de
specializare inteligentă (de ex. bioeconomia, tehnologiile informaționale și de comunicații, energia și
mediul, eco -tehnologiile) .
Puncte vulnerabile
 Performanțe reduse în inovare ca rezultat al unui sist em național de CDI abia în formare,
caracterizat în principal prin: slabe legături între unitățile de cercetare și mediul de afaceri, nivel redus al
cheltuielilor CDI (ca procent din PIB), conexiuni incipiente la nivel internațional, transfer redus al
rezu ltatelor CD, cerere redusă pentru CD din partea sectorului privat, procent foarte redus al salariaților în
CDI în populația activă.
 Nivel redus de alfabetizare informatică a populaț iei și de folosire a TIC la nivelul întreprinderilor și
al societății.
 Un r itm al transformărilor mai lent decât este necesar pentru ca România să depășească statutul de
țară mai puțin dezvoltată în clasamentele statelor membre UE privind indicatori importanți ai poziției
competitive. Îmbunătățirea indicatorilor nu conduce frecve nt și la o performanță mai bună prin comparație
datorită unor întârzieri semnificative în dezvoltarea factorilor suport, în special infrastru ctura de transport,
valorificarea creativității, consolidarea inițiativei antreprenoriale.
 Deschiderea comercială a re loc la performanțe joase, măsurate prin nivelul productivității în
industria prelucrătoare, ponderea produselor de înaltă tehnologie, indicele inovării.

27 Banca Mondială (2013), Orașe competitive. Remodelarea geografiei economice a României. Disponibil la:
http://www -wds.worldbank.org

15  Vulnerabilităț i ale mediului privat există în special în ceea ce privește investi țiile interna țional e ale
firmelor românești, productivitatea în industria prelucrătoare, inovarea , eficiența energetică și dezvoltarea
aglomerărilor economice competitive la nivel teritorial.
 Vulnerabilități ale administrațiilor centrale și locale există în special în ceea c e privește rata redusă
de absorbț ie a fondurilor europene, valori mari ale indicelui corup ției, capacitatea managerială lipsită de
eficacitate pentru rezolvarea dificultăților procedurale în calea dezvoltării afacerilor, inclusiv a
infrastructurii de aface ri.
 Contribuția la îmbunătățirea avantajelor competitive este semnificativ redusă în cazul serviciilor,
sectorul economic cel mai important, cu 67% din PIB, ale cărui e xporturi se află la o cotă de piață mondială
mică și în ușoară descreștere.
 Contribuția la îmbunătățirea avantajelor competitive la nivel teritorial, măsurată prin participarea
economiilor județele la exporturi, este semnificativ dezechilibrată, în favoarea a șapte județe localizate în
vestul și centrul țării, care, împreună cu București (17% ), realizează 60% din exporturile României.

Condiții favorabile
 Începerea unui nou exercițiu bugetar la nivel european, cu proceduri și reglementări revizuite și o
orientare mai mare spre rezultate. România are acum experienț a absorbției fondurilor europe ne în
perioada 2007 – 2013 și poate folosi „lec țiile trecutului” pentru o planificare mai riguroasă și o gestionare
mai bună a sistemului de atragere a fondurilor.
 Revizuirea simultană a tuturor strategiilor sectoriale asigură premisele unei mai bune plani ficări și
coordonări la nivel na țional.
 Aducerea pe agenda publică a temei regionalizării/descentralizării, a cărei implementare corectă
poate conduce la surse noi de creștere economică .
 Existența unui cadru macroeconomic stabil, fără presiuni bugetare pe termen scurt și mediu, și a
unui angajament guvernamental cu privire la Planul de investiții strategice și crearea de locuri de muncă
pentru perioada următoare.
 Prin a doptarea Legii privind Codul fiscal s-a creat pe de o parte, posibilitatea simplificării
fiscalității, eliminarea disfuncționalităților și stabilirea coordonatelor pentru un cadru legal fiscal coerent și
modern, iar pe de altă parte, premisele asigurării predictibilității sistemului fiscal și continuării conduitei
necesare unei consolidări fis cale sustenabile.
 De asemenea, ca urmare a acestui demers, s -au atins și anumite obiective principale ale
politicii fiscale, care vizează abordarea facilă a legislației fiscale de către contribuabili,
administrarea coerentă a sistemului de impozite și tax e, predictibilitatea cadrului fiscal, claritate și
accesibilitate în aplicarea prevederilor Codului fiscal, transparență în prezentarea principiilor
fiscale, în definirea conceptelor, noțiunilor și metodelor reglementate de Codul fiscal, în scopul
înțelege rii corecte și evitarea interpretărilor în aplicarea normelor fiscale.
 Reconfigurarea substanțială a structurii de producție și comerț care a avut loc în perioada 2002 –
2013 :
o Cele mai performante 20 categorii de produse ale României în anul 2002 au devenit
aproape în totalitate mai puțin sau deloc vizibile pe piața mondială în această perioadă.

16 o Schimbarea structurală a avut loc în direcția diversificării în rândul produselor cele mai
importante pe piețele internaționale, deși fără modificări majore în ceea ce privește nivelul
de procesare.
o Printre produsele agricole, cele mai vizibile pe piețele externe sunt materiile prime
(animale vii, carne, semințe și bumbac), iar în rândul produselor industriale probabil cea
mai notabilă evoluție este ieșirea aproape c ompletă a confecțiilor din rândul celor mai
performante 20 de produse de export.
 O structură economică foarte diversificată în profil teritorial, care oferă condiții pentru localizarea
în România a unei bune părți din circuitele de formare a valorii a mari lor firme.
 Un mix variat al resurselor energetice care asigură o independență energetică mai mare decât
media la nivelul Uniunii Europene .
 Potențial agricol natural ridicat putând asigura necesarul de consum al populației, hrană pentru
furajarea animalelor , materia primă pentru industria alimentară și disponibilități pentru export.
 Dinamică susținută a antreprenoriatului, reflectată prin astfel de tendințe precum creșterea
ponderii întreprinderilor nou -create active în industrie (16,8%, cel mai mare procent înregistrat după
1995), progrese (și angajamente) din partea administrației centrale în crearea unui mediu antreprenorial
favorabil.
 Potenț ial ridicat d e folosire a energiei din resurse regenerabile și de creștere a eficienț ei energetice,
dependen ță mai redusă de importurile de energie față de alte state europene.
Condiții nefavorabile
 Persistența unor structuri învechite de organizare a afacerilor din economia comunistă, structuri
care au întârziat procesele de transformare.
 Persistența unor factori de r isc la nivel macroeconomic precum nivelul redus de colectare al taxelor
și evaziunea fiscală ridicată, vulnerabilităț i ale sistemului de sănătate, arierate încă persistente în
întreprinderile de stat .
 Aversiunea ridicată la risc în rândul IMM -urilor eviden țiată prin astfel de tendințe precum: procent
mic (16,8%) dintre întreprinderile nou -create care fac investi ții în primul an de activitate (fa ță de 39% în
perioadele anterioare); amenințarea concurenței este mai importantă decât accesul la credite pentru
întreprinderile nou -create, prin raportare la o rată de răspuns de 77% față de 40% cu privire la cele m ai
mari dificultăț i întâmpinate; aprox. 59% dintre întreprinderile nou create nu au niciun salariat, de unde
rezultă că înclina ția antreprenorială nu det ermină creșteri propor ționale în ocupare.
 Infrastructura de afaceri nu este atractivă pentru dezvoltarea proiectelor investitorilor: rutele de
transport sunt foarte slab dezvoltate (îndeosebi cele rutiere) sau nevalorificate (îndeosebi cele fluviale
intern e); multe capacități industriale sunt energointensive; birocraț ia este excesivă; calificările nu sunt
adecvate cerin țelor pie ței muncii; reconversia greoaie către ocupații productive și creatoare de valoare
adăugată a ponderii foarte ridicate a forț ei de m uncă activă în agricultură, silvicultură și pescuit; finanțarea
redusă prin organizații nebancare; absența unor instrumente financiare reglementate transparent care să
susțină mediul antreprenorial și inițiativa inovativă; finanțarea exporturilor nesemnifi cativă în totalul
împrumuturilor către IMM.

17  În ciuda creșterii economice, România este o țară cu probleme sociale deosebite, îndeosebi privind:
ponderea mare a populației aflate în sărăcie și risc de excluziune socială;îmbătrânirea populației/forței de
mun că din cauza migrației tinerilor și a scăderii natalității; nivel redus de educație al populației, care poate
conduce la șomaj și afecta bunăstarea pe termen lung.
3 Politici ș i cadru l juridic existente

Programul Național de Reformă (PNR) : Platforma -cadru p entru definirea și aplicarea politicilor de
dezvoltare economică, în concordanță cu politicile Uniunii Europene, care permite concertarea
demersurilor naționale pentru modernizarea economiei și societății românești și susține convergența
economico -socială cu celelalte state membre ale UE. PNR translatează la nivel național obiectivele Strategiei
Europa 2020 și ține cont de Recomandarea Consiliului privind Orientările generale pentru politicile
economice și Decizia Consiliului privind Orientările pentru poli ticile de ocupare a forței de muncă, precum și
de metodologia recomandată statelor membre.

Politica europeană de competitivitate: Prin articolul 173 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene, UE și -a stabilit ca obiectiv crearea unor condiții opt ime pentru competitivitate prin accelerarea
adaptării industriei la schimbările structurale, încurajarea unui mediu favorabil inițiativei și dezvoltării
întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, promovarea unui mediu propice cooperă rii
dintre întreprinderi și favorizarea unei mai bune exploatări a potențialului industrial al politicilor de
inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, politici de o importanță crucială în contextul concurenței
mondiale.

Acord de Parteneriat (AP) : Doc ument ul strategic național care fundamentează și stabilește prioritățile de
finanțare și alocarea indicativă a fondurilor europene în perioada 2014 – 2020 și Programe subsecvente
care vor transpune elementele prevăzute de AP și care vor conține angajamente le ferme ale statelor
membre privind îndeplinirea obiectivelor UE prin programarea fondurilor comunitare.

Europa 2020 : Strategi a pe 10 ani a Uniunii Europene (2010 – 2020) care își propune să elimine deficiențele
modelului actual de dezvoltare și să cree ze condiții favorabile pentru o creștere economică inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii.

Pactul euro plus : Program suplimentar de reforme pentru competitivitate, ocuparea forței de muncă,
viabilitatea finanțelor publice și consolidarea stabilit ății fiscale convenit de statele membre ale zonei euro și
la care au aderat alte șase țări din afara zonei euro , printre care și România.

Pactul de stabilitate și creștere : Set de reguli care încurajează statele membre să mențină viabilitatea
finanțelor publice și să transmită anual programul de stabilitate (țările din zona euro) sau de convergență
(celelalte state membre), odată cu programul național de reformă, astfel încât Comisia să poată oferi
recomandări politice sau, dacă este necesar, să înaintez e Consiliului o propunere pentru transmiterea unui
avertisment în cazul unui deficit excesiv.
Procedura în caz de deficit excesiv : Se aplică atunci când deficitul bugetar al unui stat membru depășește
limita de 3%, caz în care se vor formula recomandări sa u se vor impune sancțiuni pentru statele din zona
euro).

Semestru European : Ciclu anual de coordonare a politicilor economice, în cadrul căruia Comisia Europeană
și Consiliul UE oferă orientări politice, statele membre se angajează să realizeze reforme, iar Comisia
furnizează recomandări specifice fiecărei țări, de care acestea se angajează să țină cont în elaborarea
politicilor și a bugetelor naționale. Semestrul european include primele șase luni ale fiecărui an și
reprezintă perioada pe durata căreia a re loc coordonarea politicilor bugetare, macroeconomice și
structurale ale statelor membre .

Rapoartele anuale elaborate de Comisia Europeană de evaluare a competitivității europene și a
politicilor statelor membre cu impact asupra competitivității: Europe an Competitiveness Report 2014 –
Helping firms grow SWD (2014)277 ; Reindustrialising Europe: Member States’ Competitiveness 2014 SWD
(2014).

18 Strategii naționale existente :

 Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 – 2020 , aprobată prin HG nr. 929/2014.
 Strategia Națională pentru ocuparea forței de muncă 2014 -2020 , aprobată prin HG 1071/2013
 Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici si mijlocii si
îmbunătățirea mediului de afaceri din Romania – Orizont 2020 , aprobată prin HG nr. 859/2014.
 Strategia Națională pentru Export a României pentru perioada 2014 -2020 (SNE) , aprobată prin HG
nr. 395/2014.
 Strategia Industriei naționale de securitate, aprobată prin HG nr 1157/2013
 Strategia pentru consolidarea adm inistrație i publice 2014 -2020 , aprobată prin HG nr. 909/2014
 Strategia privind mai buna reglementare , aprobată prin HG 1076/2014
 Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice, 2013 -2020 , aprobată prin HG nr.
529/2013.

4 Viziunea Strategiei Naționale pentru Competitivitate
Pentru a putea construi o viziune coerentă de dezvoltare economică competitivă a României, este necesar și
firesc ca analiza să fie completată de definirea câtorva premise cheie de interpretare a procesului de
transformare propus. Cele patru premise ce urmează nu sunt menite a rezuma comprehensiv toate ideile de
dezvoltare, ceea ce ar fi de altfel și imposibil, ci doar să esențializeze câteva direcții, cât mai simple, de
construcție a viitorului. Aceste direcții, pe scurt, se referă la:

#1 Restructurarea sectoarelor economice în direcția unor poziții competitive superioare.
#2 Formarea masei critice de firme competitive prin crearea unui mediu atractiv, transparent și inovativ.
#3 Integrarea marilor jucători într -un proiec t coerent de dezvoltare a economiei.
#4 Integrarea societății într -un proiect coerent de dezvoltare a economiei.

Premisa viziunii #1 Valorificarea celor mai bune avantaje de care dispune România, a
specializărilor de vârf în producție și cercetare, precum și a resurselor locale de calificare, inițiativă
antreprenorială și factori naturali.
Coexistența elementelor de excelență alături de circumstanțe precare ale dezvoltării pare să fie
caracteristica cea mai pregnantă a societății românești moderne. O firmă din România (MB Telecom) este
singura din istoria de 41 de ani a Salonului internațional de invenții de la Geneva care câștigă de două ori
Marele Premiu28, liceenii români domină de decenii concursurile internaționale pe un spectru larg al
științelor (mate matică, fizică, informatică, chimie, biologie), dar, pe de altă parte, ierarhiile internaționale,
cu foarte puține excepții, plasează România pe ultimele locuri, în grupurile relevante de comparație, în
aproape toate domeniile cheie ale dezvoltării economi ce. În situația în care disponibilitatea acelorași
resurse – naturale, umane, de capital și de cunoaștere – este de natură să conducă la rezultate așa de
contradictorii în cadrul unei societăți, recuperarea decalajelor nu este problema strategică principa lă a

28 „Romania’s MB Telecom wins again top prize at Geneva Inventions Expo”, Nine O’Clock , 14 apr ilie 2013

19 perioadei următoare de dezvoltare. România se află mai degrabă în situația în care este obligată să
valorifice mai bine resursele de creștere de care dispune, pe plan intern și prin apartenența la UE.
Direcțiile de transformare inovativă și creatoare de bunăstare pleacă de la avantajele dovedite ale
sistemului în funcție sau ceea ce unii autori29 preferă să numească centrul de greutate al circuitului de
creare a valorii, identificat în cadrul proceselor care oferă cel mai înalt nivel de expertiză în cad rul unei
economii.
Premisa viziunii #2 Creșterea atractivității condițiilor pentru dezvoltarea competitivă a
afacerilor prin reglementări transparente și stimulative pentru inovare.
Indiferent că este vorba de sectoare de înaltă performanță sau aflate în creștere, valorificarea resurselor
este optimă într -un mediu care oferă oportunități egale pentru toți și atractive pentru dezvoltarea
afacerilor. Pervertirea șanselor pentru câștigur i oneste va lăsa în economie doar pe cei mai neputincioși,
mai puțin inovativi și incapabili să își asume riscuri antreprenoriale. Asistăm la emigrația medicilor, a
tinerilor cercetători și în general a forței de muncă cu cel mai înalt randament productiv: românii care în
2012 locuiau în alte state ale UE reprezintă cca. 10% din populație (2.4 mil.), iar 65% din cei care au plecat
în străinătate să muncească au vârste cuprinse între 20 și 40 de ani30. România a devenit o țară mai puțin
atractivă decât ar fi putut fi fără eforturi deosebite.
Responsabilitatea creării unui mediu atractiv pentru muncă și inovație revine deopotrivă autorităților și
mediului privat. În primul rând, pentru a realiza o integrare negativă a pieței , prin eliminarea barierelor în
valor ificarea inițiativei de afaceri. În al doilea rând, mediul privat și instituțiile statului au în aceeași măsură
un interes comun pentru a colabora în integrarea pozitivă a pieței , prin crearea unor condiții atractive
pentru muncă și inovare. Valoarea mediu lui competitiv este un rezultat atât al participării statului care vine
în întâmpinarea nevoilor de reglementare facilă a afacerilor, cât și al participării actorilor privați al căror
interes propriu constă în eliminarea muncii nedeclarate și stabilirea un ei conduite transparente privind
frauda. Cu o economie informală de cca. 30%, România nu poate vorbi de dezvoltare competitivă decât
printr -o reglementare mai inteligentă, transparentă și non -birocratică.
Există premise pentru a valorifica libera inițiativ ă în România: 54% din cei întrebați ce ar face dacă ar
moșteni deodată o mare sumă de bani au răspuns că ar deschide o afacere, un nivel de angajament
nemaiîntâlnit în nici o țară membră UE, unde media este 17%, precum și în nicio altă țară non -UE
particip antă la sondaj. Doar 1% au spus că „nu ar mai munci” față de 5% în UE.31 Totuși, această
predispoziție favorabilă la nivel individual nu se transformă automat în potențial antreprenorial. Acest
lucru depinde de contextul în care descoperirea antreprenorială este încurajată să se manifeste astfel încât
să creeze mecanisme rapide de transmisie între proiecte, idei și inițiative inovatoare și aplicațiile lor
economice și comerciale . Creativitatea specifică românilor trebuie dublată de sofisticare managerială, d e
know -how și pragmatism. Nu în ultimul rând, este nevoie de a da încredere capitalului autohton pentru a
putea depăși faza de asimilare și intermediere.

29 Wheelen, Thomas L., J. David Hunger (2006) Strategic Management and Business Policy , 10th edition, Pearson, p. 112;
Isenberg, Daniel J., „How to start an entrepreneurial revolution”, Harvard Business Review June 2010.
30 Surse ale Ministerul ui Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) , 2013 .
31 Datele sunt din iunie 2012 și sunt prezentate în European Commission, “Entrepreneurship in the EU and beyond”,
Report, Flash Eurobarometer 354, disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion /flash/fl_354_en.pdf [accesat la
29.7.2013]

20 În România, cca. 60% din cheltuielile pentru cercetare sunt efectuate de stat (spre deosebire de econ omiile
avansate unde mediul privat are ponderea majoră de cca. 70%32), iar cca. 70% din finanțare totală susține
activități care nu trec dincolo de faza dezvoltării tehnologice, în evident contrast cu cca. 1% pentru
comercializarea produselor CDI și încă ap rox. 2% pentru dezvoltarea de produs, adică esența inovării și
inițiativei de afaceri33. Sectorul privat, cu o implicare relativ modestă în activități de inovare, are de
recuperat enorm pentru a forma o masă critică capabilă să contribuie la transformarea c ompetitivă a
economiei. Fără înțelegerea simplă a faptului că nu poți avea convergență cu țările dezvoltate dacă
investești constant cu mult mai puțin și într -un mod ineficient în cercetare -dezvoltare -inovare, orice
discuție despre competiția în plan globa l rămâne o formă fără fond.
Premisa viziunii #3 Formularea direcțiilor de politică publică în jurul inițiativelor și realizărilor
cu impact major asupra creării valorii adăugate în mediul de afaceri .
Dezvoltarea competitivă a României nu trebuie să plece d e la o listă de deziderate fragmentate și de la
presupunerea că este un proces care poate fi împins de către sectorul public către o masă amorfă de mici
actori privați, de la care s -ar aștepta o mobilizare exemplară. Pentru a urni un proces notabil de
tran sformare, este nevoie de concentrarea eforturilor și cuplarea cu proiectele semnificative deja propuse
de marii actori privați.
Inițiativele în stare să conducă la efecte considerabile de avans competitiv urmează ca o regulă planurile de
afaceri verificate de piață și promițătoare pentru succesul în afaceri, care de obicei sunt angajate de firmele
mari, capabile să -și asume în primul rând riscuri mari ale nereușitei. Majoritatea ramurilor industriale din
România, în special cele importante pentru dinamica e conomică a ultimilor ani, sunt dominate de firme cu
peste 250 de angajați, care dețin ponderea cea mai importantă din cifra de afaceri: peste 70% în sectoarele
mijloace de transport rutier, industria extractivă, prelucrarea țițeiului, calculatoare și produ se electronice,
alte mijloace de transport, industria metalurgică, fabricarea băuturilor, echipamente electrice, și între 50%
și 70% în industria chimică, tehnologia informației și comunicații electronice , mașini -utilaje, farmaceutice,
industria alimentară .34
Rolul special al marilor firme în crearea bunăstării este esențial nu doar pentru a susține ambiția de avans
competitiv pe piețele internaționale, dar și din perspectiva multiplicării bunăstării în întreaga societate,
prin efecte de imitație și emulați e prin antrenarea IMM -urilor, responsabile pentru 51% din valoarea
adăugată și cca. 66% din angajații din economia românească35. Realizarea unui mecanism de piață
funcțional, stimulativ pentru avans competitiv, are loc prin sinergia acestor doi mari actori ai unei economii,
firmele mari și IMM, când atuurile fiecăruia se amplifică prin feedback pozitiv într -o rețea de
interdependențe sectoriale.

32 The World Bank (2011) “Romania Functional Review. Research, Development, and Innovation Sector” , Final Report,
31 May, pp. 20 -1
33 The World Bank (2011) “Romania Functional Review. Research, Development, and In novation Sector” , Final Report,
31 May, p. 42
34 Munteanu, C. (et al.), Noi direcții de politică industrială și modificările structurale necesare , București, Ed. Economică,
p. 29. Datele sunt pentru 2010.
35 European Commission (2013) “Enterprise and SBA Fac t Sheet 2013 Romania”, pp. 2 -3. Statistica nu ia în calcul
sectorul agricol, de sănătate și educație și se bazează pe date Eurostat, care pot diferi de cele oferite de statistica
națională.

21 Premisa viziunii #4 Corelarea inițiativelor de dezvoltare la nivel sectorial, teritorial și societal
pentru forma rea eficientă și integrată a avantajelor competitive .
Dincolo de relația funcțională particulară între firmele mari și cele mici și mijlocii, economia modernă a
dezvoltat un sistem foarte avansat de transformare dinamică a afacerilor, un ecosistem de aface ri, care poate
fi reprezentat ca un țesut socio -economic dens caracterizat (1) la nivel sectorial prin amplificarea nișelor de
specializare intra și inter -ramuri, (2) la nivel teritorial prin rolul în creștere a economiei locale bazate de
factori de produc ție singulari (de ex. know -how, cunoașterea tacită, capitalul social, identitatea teritorială)
și (3) la nivel societal prin diversificarea planurilor de afaceri către activități economice destinate
îmbunătățirii calității vieții.
La nivel sectorial , dezv oltarea colaborării cu alte sectoare de activitate pe orizontală (același profil de
activitate) și pe verticală (diferite ramuri de activitate înrudite) are loc pe segmente de specializare care
presupun interdependențe sectoriale foarte strânse. În exemplu l folosit anterior privind firma MB Telecom,
produsul a ajuns pe piață prin folosirea expertizei din fizică nucleară, electronică și software. De asemenea
la nivel sectorial , este necesar s ă se asigure utilizarea eficientă și durabilă a resurselor, inclusi v a materiilor
prime.
La nivel teritorial , apariția unor autentice economii teritoriale cu responsabilități de planificare36 și decizie a
căpătat o amploare deosebită la nivelul economiei UE, mai ales după ce actualul cadru de programare
(2007 -2013) a inclu s cooperarea teritorială ca un principal obiectiv al politicii de coeziune. Relevanța
acestei teme pentru România este deosebită deoarece vorbim de un teritoriu extrem de divers, social și
economic. Există condiții extrem de diverse de dezvoltare a afaceri lor la nivel regional și local, iar acest
lucru reprezintă o oportunitate de valorificat prin integrarea teritorială a pieței și dezvoltarea economiilor
regionale.
La nivel societal , inițiativele așteptate de la mediul privat, prin care acesta poate contri bui în măsura cea
mai importantă la dezvoltarea generală a societății, includ și direcții de acțiune cu impact asupra rezolvării
a ceea ce Comisia Europeană numește provocări societale , anume globalizarea, schimbarea demografică,
degradarea mediului înconj urător, migrația, schimbarea climatică, consumul energetic, precum și
consecințele economice și sociale ale crizei37.
Prin urmare, activitatea de creare de valoare economică reflectă în prezent schimbarea premiselor creșterii
economice de la economia indust rială la cea bazată pe cunoaștere, cunoscând transformări la nivel
sectorial, teritorial și societal. Fundamentarea viziunii pe ecosistemul de afaceri reprezintă acceptarea unei
perspective deschise și moderne asupra formării avantajelor competitive în eco nomie, iar împreună cu
celelalte patru premise prezentate anterior conduce către formularea viziunii de dezvoltare competitivă a
României:

36 Sensul înțeles aici este legat de posibilitatea de a monitoriza și astfel a preveni consecințele negative ale pieței sau a
încuraja pe cele pozitive.
37 European Commission, “Elements for a Common Strategic Framework 2014 -2020”, Part II

22 Viziunea Strategiei Naționale pentru Competitivitate
Dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe u n mediu de reglementare stabil, centrat
pe antreprenoriat, inovare și creativitate, care să pu nă accent pe încredere, eficiență și excelenț ă și
să plaseze România în primele 10 economii la nivel european
Într-o exprimare succintă, viziunea propune angajame nte din partea societății din România – autorități
publice centrale și locale, firme și instituții private, populație – pentru susținerea excelenței , încurajarea
descoperirii antreprenoriale și o calitate mai bună a vieții .
Plecând de la aceste lucruri es ențiale, secțiunile următoare oferă argumente pentru identificarea a 5
priorități strategice și a obiectivelor corespunzătoare pentru transformarea acestei viziuni în realitate la
orizontul 2020 și mai departe.
5 Priorități strategice
Prioritatea 1: Îmbună tățirea mediului de reglementare

Aplicarea deficitară a legislației cu privire la mediul de afaceri diminuează încrederea actorilor în calitatea
pieței și descurajează comportamente de creștere a competitivității. În același timp, l ipsa de predictibilitat e
a deciziilor autorităților publice/a Guvernului față de mediul de afaceri are drept efect instabilitatea
mediului de afaceri. Numărul mare de astfel de schimbări și intrarea lor în vigoare foarte rapidă sunt
elementele care definesc această provocare. Pe lângă acestea, c alitatea deficitară a noilor măsuri legislative
se traduce printr -o instabilitate mărită a mediului de afaceri și printr -o diminuare a stimulentelor de a
investi. O altă dimensiune de îmbunătățit este lipsa de transparență a autorităților publice și a conducerii
întreprinderilor publice care permite comportamente inacceptabile și conduce la performanțe slabe ale
economiei.
În ceea ce privește administrația publică, birocrația este excesivă, iar ineficiența rezultă în costuri excesive.
Povar a accentuată a reglementărilor guvernamentale își pune amprenta asupra mediului de afaceri iar
accesul la servicii de e -guvernare este redus. Pe de altă parte, numărul de taxe și de plăți ale acestora este
excesiv, administrația care colectează taxele este ineficientă, taxarea excesivă a avut un efect negativ asupra
stimulentelor de a investi sau de a participa la forța de muncă, iar nivelul de colectare a taxelor este redus și
economia subter ană este excesivă.
Prin Legea privind Codul fiscal au fost adopta te o serie de măsuri ce vizează reducerea fiscalității, respectiv:
• Extinderea aplicării scutirii pentru profitul reinvestit în producția/achiziția de calculatoare
electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturar e, precum și în
programe informatice.
• Reducerea cotei de impozit pe dividende de la 16% la 5% începând cu 1 ianuarie 2017, pentru
dividendele distribuite între persoane juridice române, cât și pentru persoanele rezidente în Uniunea
Europeană și state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri.

23 • Diminuarea cotei de impozit pentru veniturile obținute de persoanele fizice sub formă de
dividende, inclusiv venitul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de le gislația în
materie la organisme de plasament colectiv, la 5% din suma acestora, încep ând cu data de 1 ianuarie 2017;
• Reducerea cotei standard de TVA la nivelul de:
a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie 2016;
b) 19 % începâ nd cu data de 1 ianuarie 2017.
• Scăderea, începând cu data de 1 ianuarie 2016, nivelurilor de accize pentru alcool și băuturile
alcoolice, iar la carburanți, încep ând cu data de 1 ianuarie 2017.
Totodată, în ceea ce privește TVA, menționăm că o altă măsură importantă în direcția diminuării
fiscalității este reprezentată de reducerea la 9% a cotei de TVA aplicabile pentru livrarea de alimente și
serviciile de restaurant și catering, cu excepția băuturilor alcoolice, măsură care a fost implementată la 1
iunie 2015, prin OUG nr. 6/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
și care a fost preluată și în Legea privind Codul fiscal, în vigoa re începând cu 1 ianuarie 2016.
• Din punct de vedere al impozitelor și taxelo r locale modificările și completările aduse prin Legea
privind Codul fiscal au urmărit:
– eliminarea discriminării din sistemul fiscal actual, astfel că impozitul pe clădiri va fi stabilit în
funcție de scopul în care este folosită clădirea – rezidenția l sau comercial și nu de natura juridică a
contribuabilului;
– reducerea sarcinilor administrativ -fiscale, mai ales pentru autoritățile administrației publice locale;
– încurajarea investițiilor;
– impactul pozitiv asupra bugetelor locale și întărirea auto nomiei locale, acordând autorităților locale
posibilitatea să stabilească politica fiscală locală în f uncție de propriile necesități.
• Începând cu 1 ianuarie 2017, pentru stimularea creșterii investițiilor, precum și a competitivității
companiilor din Rom ânia, s -a eliminat din cadrul sistemelor de impozitare acest impozit. Această măsură va
avea de asemenea și efecte pozitive asupra pieței muncii.
În ceea ce privește accesul la finanțare al companiilor și în special IMM -urilor, acesta este modest,
oportuni tățile de finanțare la etapa inițială, de start -up sunt insuficiente, iar volumul de investiții ale
fondurilor cu capital de risc este foarte redus și piața d e capital este subdezvoltată.

Prioritatea 2 : Susținerea a cțiuni lor parteneriale între mediul pub lic și mediul privat

Una din princ ipalele probleme care încetinesc dezvoltarea economică a țării este lipsa de încredere î ntre
actorii pieței: antreprenori, guvern, instituții publice și instituții educaționale și chiar între întreprinderi ele
însele. Ca urmare, apar mai mulți factori cu o influență negativă:

24  Nivelul redus de asociere între întreprinderi, atât mari, cât și IMM -uri, în cadrul aceluiași sector
industrial sau lanț de valoare, fapt ce stopează promovarea intereselor comune. Vorbim atât de
legături orizontale (între firme concurente), cât și legături verticale (între furnizori, producători și
distribuitori).
 Lipsa colaborării între mediul privat și instituții de cercetare și inovare, ce frânează transferul
tehnologic și potențialul de comercia lizare a rezultatelor cercetării publice, în mod considerabil în
ceea ce privește transferul de cunoștințe de la universități în industrie, și CD și capacitățile de
inovare la nivel universitar.
 Lipsa cooperării între companii și universități, ce determină o lipsă de concordanță între
aptitudinile formate și cele cerute pe piața muncii.
 Lipsa de comunicare în mediul de afaceri, care împiedică rezolvarea problemelor comune.
 Parteneriate inexistente sau slab dezvoltate între întreprinderi și autoritățile publ ice locale,
cauzate de poverile administrative impuse de birocrație și slabă susținere financiară.
În aceste condiții, devine prioritară angajarea resurselor în direcția înființării unor centre de competență și
grupuri de lucru care să stimuleze colaborare a între mediul privat și public, ce va avea ca scop identificarea
constrîngerilor existente și a măsurilor ce pot fi implementate de -a lungul lanțului valoric în fiecare sector.
Practic, acestea vor realiza politica sectorială și astfel se va asigura și tr ansparența acțiunilor întreprinse și
responsabilizarea actorilor implicați.

Prioritatea 3: Sprijinirea factorilor și serviciilor suport

În comparație cu restul statelor din Uniunea Europeana, România prezintă decalaje importante de
competitivitate. Com petitivitatea unei țări în atragerea de investiții depinde, în general, de mai mulți factori,
care în cazul României, reprezintă motivele acestei rămâneri în urmă. Guvernul poate sprijini sectorul
privat, prin politici de susținere IT&C , educarea și formar ea unei forțe de muncă calificate, sprijinirea
cercetării și dezvoltării etc. În urma analizei contextului competitiv României și al regiunilor de dezvoltare,
în special, realizată în prima parte a documentului, se poate observa o serie de dezavantaje în c eea ce
privește factorii cu influență asupra competitivității. De exemplu, competențele și educația reprezintă
calități cheie ale forței de muncă și pot determina atractivitatea unei piețe, iar România prezintă încă
dezavantaje în ceea ce privește acest as pect: competențe neadecvate pe piața muncii, scăderea ponderii
persoanelor cu calificare înaltă în totalul de populație, nivel scăzut de alfabetizare informatică, fenomenul
de “brain drain” – emigrarea populației cu înaltă calificare , crearea masei criti ce a IMM -urilor care
reprezintă motorul competitivității etc. Lipsa unei culturi antreprenoriale este o altă provocare în
momentul de față, demonstrată prin lipsa unei mase critice de IMM -uri.
Dezvoltarea activităților CDI proprii ale întreprinderilor
În ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și creativitatea, nu există o masă critică de cercetători, mediul
privat nu prezintă interes pentru activități de cercetare, IMM -uri angajate în activități de inovare sunt în
număr redus, iar comunitatea în industri i creative este nedezvoltată. În aceste condiții , prin rolul de bază
pe care îl are în creșterea competitivității, dezvoltarea activităților CDI proprii ale întreprinderilor devine o
prioritate majoră, întrucât această orientare va permite apropierea efec tivă de nivelul de 1% din PIB
investiții private în cercetare -dezvoltare în anul 2020, obiectiv ambițios, asumat de România în contextul

25 Strategiei Europa 2020. În acest context, vor fi promovate măsuri de sprijin din fonduri publice naționale
sau structur ale, care să stimuleze investiția de cercetare la nivelul întreprinderilor , urmărind crearea și
dezvoltarea unui climat favorabil inovării bazate pe activitățile de cercetare -dezvoltare și de inovare
proprii, derulate individual sau în cooperare cu organiz ațiiie cu profil de cercetare. De asemenea se va
urmării dezvoltarea, cu precădere în domeniile de specializare inteligentă, a structurilor integrate care
reunesc companii si organizatii de cercetare cu profil tehnologic similar și/sau complementar (ex.: c entre
de competentă, cluster de inovare) .

Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor

Potențialul de exporturi al sectoarelor românești de afaceri în general și al celor 10 sectoare cu potențial
competitiv este nevalorificat în întregime, iar r ata de investiții străine directe în cele 10 sectoare este
redusă. În mod distinct față de celelalte priorități, obiectivele incluse sub umbrela creșterii competitivității
celor 10 sectoare au fost stabilite mai mult într -o manieră proactivă prin identific area acelor domenii unde
România poate avea o contribuție semnificativă la nivel mondial. Așadar, provocările nu reprezintă niște
nevoi urgente care trebuie abordate (așa cum se întâmplă de exemplu, în cazul rat ei crescut e de
dependență), ci o gândire de t ipul ce se poate face pentru a îmbunătăți punctele tari pe care România le are
– o mentalitate care de altfel ar trebui adopt ată din ce în ce mai larg.
Sectoare identificate:
 Turism și ecoturism
 Textile și pielărie
 Lemn și mobilă
 Industrii creative
 Indust ria auto și componente
 Tehnologia informați ei și comunicațiilor
 Procesarea alimentelor și a băuturilor
 Sănătate și produse farmaceutice
 Energie și management de mediu
 Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biote hnologii

Prioritatea 5: Pregătirea Generației 2050 și provocări societale
Această Strategie are un obiectiv imediat, acela de a transforma condițiile creșterii economice în perioada
următoare de programare (2014 -2020) în vederea îmbunătățirii competitivit ății, dar și unul pe termen
lung: să pregătească condițiile pentru un standard de viață mai ridicat al celor care se nasc astăzi, aprox.

26 15% din populație. În 2020, aceștia vor urma primii ani de școală, între 2020 și 2050 se vor afla la
maximum de randame nt productiv, iar în 2050 vor trăi viața la deplină maturitate. Pentru ca aceste lucruri
să se întâmple în condiții superioare celor de azi, datoria generației prezente este să asigure fundamente
educaționale adaptate societății moderne, prin obiective pre cum monitorizarea educației obligatorii în baza
unui standard de aptitudini sugerat de experiențele internaționale; implementarea unui sistem flexibil și
inovativ de învățământ; favorizarea deschiderii intelectuale către valorile civilizației contemporane și
crearea unor punți de legătură cu diaspora prin mecanisme durabile de cooperare – oportunități de
afirmare profesională. În plus, din cauza îmbătrânirii populației (dată de creșterea speranței de viată) și a
scăderii ratei natalității, este esențial să avem o rată cât mai bună de participare și de ocupare a forței de
muncă și să încurajăm persoanele vârstnice să rămână în activitate . În același timp, piața muncii va fi
influențată și de structura ocupării din mediul rural (agricultura de subzistență, în principal), care este
foarte diferită de cea din mediul urban,
O altă problemă societală este relația dintre economie și natură, natură și mediul de viață, care s -a schimbat
mult în ultimele decenii și reclamă modificări în comportamentul economic, precum și în atitudinea față de
valorile comune ale societății. Dezvoltarea haotică a domeniului construcțiilor – de la extracția materialelor,
transport, conversia spațiilor verzi în spații destinate construirii, volumul construcțiilor, până la
construcțiile il egale din ariile protejate – reprezintă un procent considerabil din Amprenta Ecologică a țării
noastre. În general, în ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în România
consumul de resurse și cantitatea de deșeuri generate sunt mari, situându -se peste capacitatea de
regenerare naturală a mediului înconjurător. Pentru a reechilibra relația funcțională dintre economie,
natură și societate, este necesară implementarea unui pachet de măsuri atât de natură financiară, cât și
instituțională. Instrumentele financiare trebuie să vizeze creșterea investițiilor în echipamente și know –
how pentru reducerea consumului unitar de energie, mărirea instituțiilor ne -bancare, diversificarea
instrumentelor financiare (de ex. formarea pieței de obligațiuni sociale) sau investiții în reconstrucția
zonelor de locuire vulnerabile în areale de activitate economică (servicii de agrement, industrii culturale și
creative, parcuri de distracție și centre tematice artistice), care ocupă cu predilecție for ța de muncă tânără.
În plan instituțional, este nevoia de implementare a unui sistem de evaluare și monitorizare a efectelor
dezvoltării socio -economice și coordonarea măsurilor de creștere a biocapacității, inclusiv pentru
reducerea amprentei ecologice a României sau implementarea unor scheme de mobilitate la nivelul macro –
regiunilor pentru transferul de bune practici, programe de investiții pentru folosirea în comun a serviciilor
(soft cooperation) și dezvoltarea unor parteneriate de cercetare pentru îmbu nătățirea calității vieții.
6 Monitorizarea și evaluarea
6.1 Principii generale cu privire la r olul Strategiei în realizarea obiectivelor de
dezvoltare economică
România a ajuns la o etapă a dezvoltării în care se manifestă așa -numita „capcană a țărilor cu venit uri
medii” caracterizată prin faptul că avantajele competitive chiar dacă sunt relativ avansate nu susțin în mod
necesar platforma creșterii viitoare. Pentru fiecare țară aflată în această situație există factori specifici care
descriu cauzele și soluțiile posibile pentru a depăși acest obstacol. Din această perspectivă, Strategia

27 Națională pentru Competitivitate oferă câteva principii – linii directoare pentru formularea politicilor
economice destinate dezvoltării, după cum urmează.
În primul rând, este ne cesar să recunoaștem nevoia consolidării avantajelor existente în producție,
dezvoltare tehnologică și inovare . România dispune de atuuri dovedite în cercetarea științifică, există o
tradiție recentă în crearea unor mecanisme favorabile inovării, iar d acă estimăm valoarea reputațională
prin indicatori precum număr relativ de cercetători, finanțarea cercetării, numărul de patente, specializarea
în activități intensive în cunoaștere etc., putem spune că aceasta se află pe un trend ascendent al vizibilității
României la nivel european38, iar rețelele formate de cei cca. 15.000 de cercetări români în diaspora39, un
număr remarcabil în valori absolute și relative, plasează sub bune auspicii integrarea în circuitul
internațional al cunoașterii și inovării. Provocare a constă în formarea capacității – simultan la nivel
productiv și instituțional – de a transforma acest potențial în rezultate economice care să formeze o bază
solidă, pe termen lung, pentru performanțe competitive de înalt nivel. Prioritățile Strategiei, în particular
Acțiuni parteneriale între mediul public și privat , Factori suport și Promovarea celor 10 sectoare de viitor ,
conțin obiective care presupun angajarea resurselor în direcția înființării unor sectorare de producție și
cercetare de elită în domenii cu potențial ridicat de specializare inteligentă (bioeconomia, tehnologiile
informaționale și de comunicații, energia și mediul, eco -tehnologiile), r evitalizarea industrială prin
specializare inteligentă și transformarea cunoașterii și creativității în surse de avans competitive.
În al doilea rând, factorii de avans competitiv ai perioadei următoare trebuie să găsească susținerea unui
mecanism de piață de tip antreprenorial și capabil să se dezvolte de la sine . Prioritățile strategice privind
Mediul d e reglementare și Acțiuni le parteneriale între mediul public și privat promovează crearea unor
structuri formale sau informale de piață care să asigure un cadru propice creativității, surse disponibile de
finanțare și mijloace de asigurare a riscului aface rii în mediul privat. Specializarea inteligentă este un
proiect participativ pentru inovare, experimentare tehnologică și valorificare comercială al autorităților de
guvernare (naționale și locale) și al mediului privat. Împreună, prin s tabilirea unor grup uri de lucru,
autoritățile și firmele trebuie să lucreze și să găsească soluții într -un mediu transparent și predictibil pentru
revitalizarea industrială și lansarea pe noi baze competitive a sectoarelor tradiționale, dar și pentru
promovarea economiei cun oașterii în industrii de viitor, acele sectoare cheie pentru atragerea investițiilor
private în inovare.
Activitatea industrială modernă depinde de multiplicarea cooperării inter și intra -industriale între firmele
mari și IMM -uri, mai ales prin atragerea a cestora din urmă în activitățile de cercetare sau experimentare ale
firmelor multinaționale. Multiplicarea acestei cooperări, deși este de dorit pentru că ar avea efecte benefice
pentru IMM -uri, nu va evolua decât dacă, în prealabil, IMM -urile vor atinge singure „masa critică” în
privința caliății, costurilor, forței de dezvoltare și vor intra astfel în lanțurile valorice ale furnizorilor de
rang superior40.
În fine, în al treilea rând, Strategia identifică dependența dintre competitivitate și provocările s ocietale ca
parte a oricărei soluții pentru perioada următoare a dezvoltării. La nivel instituțional, prin prioritatea

38 Technopolis Group, GEA Strategy & Consulting, FMM Consultancy, “Mid -Term Evaluati on of the National Strategy and
of the National RD&I Plan 2007 -13”, Final Report, 23 January 2012, București, pp. 6 -12
39 The World Bank (2011) “Romania Functional Review. Research, Development, and Innovation Sector” , Final Report,
31 May, p. 21
40 Datorăm această precizare reprezentanților ACAROM.

28 Mediul de reglementare , sectorial, prin prioritatea Promovarea celor 10 sectoare de viitor , și la nivelul
întregii societăți, prin priori tatea Pregătirea Generației 2050 , sunt necesare măsuri convergente pentru
formarea unei puternice coeziuni sociale și transformarea acesteia în sursă de avantaj competitiv durabil.
6.2 Monitorizarea
Monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale pentru Compet itivitate are la baza direcțiile de acțiune și
indicatorii de atins dupa cum este indicat în Tabelul 5.

TABEL 5 DIRECȚII DE ACȚIUNE ȘI INDICA TORII ȚINTĂ
Priorități Direcții de acțiune Rezultate așteptate (ținte) 41
1: Îmbunătățirea
mediului de
reglement are Îmbunătățirea cadrului legislativ Implementarea testului IMM – prin care
orice lege trebuie să țină cont de impactul
asupra IMM -urilor . Implementarea
completă și operaționalizarea celorlalte
principii ale Small Business Act for
Europe .
Îmbunătățirea nivelului de
predictibilitate a deciziilor
Guvernului vizavi de mediul de
afaceri Introducerea unei perioade de 6 luni între
emiterea unei noi legi care afectează
mediul de afaceri și
implementarea/intrarea în vigoare a
acesteia.
Consultări publice semestr iale cu mediul
de afaceri pentru emiterea de noi măsuri
legislative care îl afectează.
Îmbunătățirea gradului de
transparență a autorităților și a
întreprinderilor publice Îmbunătățirea poziției României în cadrul
Indexului de Percepție a Corupției de la 69
(în 2013) la 40 în 2020.
Aplicarea O.U.G. 109/2011 privind
guvernanța corporativă a întreprinderilor
publice.
Reducerea nivelului de birocrație al
administrației publice Reducerea sarcinilor administrative
generate exclusiv de legislația națională
cu minim 25%42 la orizontul 2020.
Îmbunătățirea poziției în cadrul Global
Competitiveness Report la indicatorul
1.09 (Povara reglementărilor
guvernamentale) de la poziția actuală 94
la poziția 60 în 2020.
Creșterea ponderii cetățenilor care
folosesc serviciil e de e -guvernare (de la 5
% (2013) la 35% în 2020 ) și a
companiilor de la 65% (2013) la 88%
(media UE).
Îmbunătățirea indicelui de Participare
Electronică de la 0,56 în 2014 la 0,73 în
2020 (media UE).
Reducerea poverii fiscalității și a
parafiscalități i asupra companiilor Îmbunătățirea poziției României în
clasamentele Global Competitiveness
Report pe indicatorii:
 6.04 Efectul taxării asupra
stimulentelor de a investi de la
128 în 201 4 la 70 în 2020

41 Propunerile de ținte au fost formulate având în vedere poziția relativă a României la indicatorii de monitorizare ai
competitivității sau alți indicatori similari, precum și țintele naționale Europa 2020 asumat e de România sau alte
angajamente similare .
42 Nivel minim asumat de România ca parte a inițiativei la nivelul UE, Better Regulation S trategy .

29 Priorități Direcții de acțiune Rezultate așteptate (ținte) 41
 6.05 Rata totală de impozitare, %
profituri de la 9 1 în 201 4 la 50 în
2020
 7.05 Efectul taxării asupra
stimulentelor de a munci de la
140 în 2014 la 70 în 2020
Reducerea economiei subterane de la
30% din PIB în 2014 la cel mult 15% din
PIB (media UE) până în 2020.
Îmbunătățirea accesului la finanțare
al companiilor și în special al IMM –
urilor Îmbunătățirea ranking -ului în clasamentul
Global Competitiveness Report pe
indicatorii:
 8.01 Existența resurselor
financiare: de la 93 în 201 4 la 50
în 2020.
 8.02 Accesibilitatea serviciilor
financiare: de la 66 în 20 14 la 45
în 2020.
8.07 Reglementarea schimburilor de
instrumente financiare: de la 1 01 în 201 4
la 60 în 2020.
.
2: Susținerea
acțiuni lor
parteneriale între
mediul public și
mediul privat Instituționalizarea pe termen lung a
unor centre de foresight
indus trial/tehnologic/CDI în regim
colaborativ public -privat. Înființarea unor Centre de competență
regionale care să stabilească: politica
sectorială, agenda CDI, servicii suport
pentru dezvoltarea sectorială în funcție de
specializarea în profil teritorial.
Parteneriat public -privat pentru
îmbunătățirea cadrului de
reglementare Înființarea unor Grupuri de lucru
sectoriale prin care se asigură
transparența, predictibilitatea,
monitorizarea și responsabilizarea cu
privire la cadrul de reglementare.
Consolida rea și dezvoltarea
clusterelor/polilor de
competitivitate. Contribuția clusterelor la exporturile
totale: 20% în 2020.
3: Sprijinirea
factori lor și
servicii lor suport Resurse umane și educație :
îmbunătățirea calității sistemului de
educație și formare as tfel încât să
asigure corelarea cu piața muncii. Progres în direcția plasării României cel
puțin la jumătatea ierarhiei în testele
PISA.
Un nivel al ratei tinerilor care nu sunt
încadrați profesional și nu urmează un
program de educație sau formare
profesi onală (NEET), apropiat de media
înregistrată la nivelul UE (12%).
Îndeplinirea țintei naționale privind
părăsirea timpurie a școlii (11,3% de la
17,4% în 2012).43
Oferta educațională bazată pe TIC să
reprezinte cel puțin 30% din programele
educaționale ob ligatorii la nivel național și
cel puțin 50% în zonele de locuire
vulnerabilă.
Cercetare, dezvoltare și inovare :
asigurarea unei finanțări publice
echivalente de 1% care să permită
efectul de antrenare asupra cererii
de cercetare în sectorul privat. Creș terea cheltuielilor angajate de mediul
privat pentru CDI pana la 1% din PIB până
în 2020, de la 0,17 nivelul actual.
Cercetare, dezvoltare și inovare :
Sprijinirea IMM -urilor în vederea Creșterea numărului de fi rme inovative de
la 8.116 (2010) la 10 .000 (2023)

43 Indicator țintă asumat de România prin Strategia Europa 2020.

30 Priorități Direcții de acțiune Rezultate așteptate (ținte) 41
lansării de produse sau servicii
inovative .
Creativitate : stimularea
antreprenoriatului în industrii
creative prin crearea de
incubatoare/clustere/acceleratoare
și prin susținerea dezvoltării și
înființării de firme în domeniul
cultural și creativ. Creșterea ponderii în PIB a industriilor
creative la 10% de la 7% nivelul actual.
Infrastructura rutieră:
îmbunătățirea infrastructurii
rutiere care leagă România de țările
vecine. Construirea a 500 de km de autostrăzi
(dintre care 250 de km din fondur i
europene și 250 de km din fonduri
naționale) și a 600 de km de de
infrastructură regională de conectare la
TEN -T în 2022.
Infrastructura de comunicații în
bandă largă :
Îmbunătățirea și extinderea
infrastructurii de comunicații în
bandă largă .
Acoperi re cu broadband peste 30 Mbps
(de la 66% în 2013 la 80% în 2020)
Energie : reducerea pierderilor în
rețelele de distribuție a energiei
electrice. Reducerea consumului de energie
primară cu 94 mii tep la nivelul anului
202044.
Mediu : îmbunătățirea infrast ructurii
de apă. Creșterea gradului de conectare a
populației din localități cu peste 2000 P.E.
la stații de epurare conforme (de la 50%
în 2013 la 90% în 2020).
Creșterea gradului de conectare a
populației la sisteme centralizate de
alimentare cu apă cura tă și sanogenă (de
la 63% în 2013 la 95% în 2020).
Mediu : consolidarea și extinderea
sistemelor de management integrat
al deșeurilor, inclusiv recuperarea
energiei din deșeuri. Populația suplimentară (față de cea
acoperită în prezent) deservită de
sistem ele de management integrat al
deșeurilor de 2.000.000 de locuitori în
2023.
Antreprenoriat : îmbunatățirea
densității IMM -urilor raportată la
populație. Creșterea numărului de IMM -uri la 1000
de locuitori în România, de la 23
IMM/1000 de locuitori in 2013 la 36,45
IMM/1000 locuitori în 2020.
Crearea și dezvoltarea incubatoarelor/
acceleratoarelor de afaceri care vor duce
la creșterea ratei de supraviețuire a IMM –
urilor la 3 ani de la înființare de la 44,49%
(2011) la 54,49% (2023) .
Antreprenoriat : crește rea
contribuției IMM -urilor la valoarea
adăugată brută. Creșterea valorii adăugate a IMM din
România la totalul valorii adăugate
realizată de întreprinderi la circa 60%.
4: Promovarea celor
10 sectoare de viitor Îmbunătățirea poziției de
exportator a Româ niei. Dublarea cotei de piață mondială de
exporturi de la cca. 0,4% în 2013.
Creșterea ponderii produselor de înaltă
tehnologie în exporturi la 10% la
orizontul 2020.
Creșterea atractivității investițiilor
în cele 10 sectoare de viitor . Creșterea nivelul ui de investiții străine
directe în sectoarele prioritare cu 5 p.p. la
nivel agregat.
5: Pregătirea Asigurarea unui echilibru sustenabil Atingerea țintei de ocupare stabilită de

44 Indicator țintă asumat de România conform Planul ui N ațional de Acțiune în domeniul E ficienței Energetice III,
aprobat prin HG nr.122/2015 .

31 Priorități Direcții de acțiune Rezultate așteptate (ținte) 41
Generației 2050 și
provocări societale economic și social, cu o rată cât mai
bună de participare și ocupare a
forței d e muncă. România pentru anul 2020: rata de
ocupare de 70% pentru populația în
vârstă de 20 -64 de ani.45
Ameliorarea pierderii nete de forță de
muncă.
Dezvoltarea competitivă a
agriculturii și spațiului rural. Reduc erea suprafeței cultivate în regim de
subzistență.
Creșterea investițiilor în activități ne –
agricole în mediul rural.
Dublarea productivității muncii în
agricultură în 2020 față de nivelul actual
de 4.328 euro (VAB/UAM) (2010 -2012).
Creșterea coeziunii s ociale și a
contribuției economiei sociale ca
bază a dezvoltării competitive. Reducerea cu 580.000 a numărului de
persoane aflate în risc de sărăcie și
excluziune socială, la orizontul 2020.46
Formarea pieței de obligațiuni sociale
(social bonds ).
Reechil ibrarea relației funcționale
dintre economie, natură și societate
prin gestionarea eficientă a
consumului de resurse, care să
asigure sustenabilitatea economică. Reducerea Amprentei Ecologice47 a
României la sub 2,5 hectare pe cap de
locuitor.
Înființarea u nui registru național al
Habitatelor viitorului care să califice ca
atare acele așezări ale căror active de
mediu (bio -diversitate, peisaj, ape ș.a.) au
o valoare economică cel puțin egală cu
valoarea producției industriale și agricole
locale.
Tranziția către o economie cu emisii
reduse de gaze cu efect de seră Reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră cu cel puțin 40% în anul 2030 față de
anul 1990

Planul de actiuni și m etodologia de monitorizare a implementării SNC vor fi elaborate în termen de 6 luni
de la data adoptării Strategiei și vor fi supuse spre aprobare tuturor instituțiilor implicate în avizarea
hotărârii de guvern privind SNC. Planul de acțiuni va cuprinde termene, instituții responsabile, sursele de
finanțare și modalitățile de impleme ntare.
6.3 Evaluarea
Evaluarea Strategiei se va realiza la nivelul Ministerului Economiei , Comerțului și Turismului și anual v a fi
elaborat un raport prin care se va urmări stadiul atingerii obiectivelor din cadrul Strategiei Naționale
pentru Competitivitate. Acest raport va integr a și rezultatele monitorizării Programelor Operaționale , care
vor susține implementarea Strategiei Naționale pentru Competitivitate la nivelul Autorităților de
Management și a Organismelor Intermediare la nivelul ministerelor de linie . Rapoartele anuale de evaluare
vor fi prezentate și supuse aprobarii Ministrului Economiei , Comerțului și Turismului .

45 Indicator țintă asumat de România prin Strategia Europa 2020.
46 Indicator țintă asumat de România prin Strategia Europa 2020.
47 Index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor (Ecological Footprint).

32 7 Etape ulterioare și instituții responsabile

Ministerul Economiei , Comerțului și Turismului este instituția responsabilă pentru implem entarea Planului
de acțiune, monitorizarea și evalu area Strategiei prin Direcția politici industrial e și mediu (DPIM ). Cadrul
de operaționalizare a Strategiei va conduce la transformarea viziunii în realitate la orizontul 2020 și mai
departe. Tabelul 6 mai jos prezintă sinoptic prioritățile și obiectivele Strategiei Naționale pentru
Competitivitate în corespondență cu alte domenii prioritare strategice stabilite la nivel național pentru
viitoarea pe rioadă de programare 2014 -2020.

Având în vedere acoperirea tematică inter -ramuri și inter -instituțională a SNC, propunem înființarea unui
Grup interministerial de lucru pentru implementarea și monitorizarea prevederilor Strategiei Naționale
pentru Competitivitate . Acest Grup poate fi organizat48 sub forma Consiliu lui Național al Competitivității
(CNC) care va include și reprezentanți ai mediului de afaceri, cu rol de evaluare a pol iticilor pentru
competitivitate, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice însoțite de acțiuni
pentru îmbunătățirea potențialului de competitivitate . Obiective acestuia ar putea fi:
 Implementarea, monitorizarea și evaluarea SNC , precum și conexiunile cu Strategiile
complementare (Strategia Națională de Cercetare -Dezvoltare și Inovare, Strategia Națională p entru
Export, etc.).
 Formularea unor opinii cu privire la politicile economice cu impact asupra competitivității.
 Elaborarea unor studii de piață cu privire la
 Identificarea și monitorizarea tendințelor de orientare industrială de pe plan european și
inte rnațional în beneficiul actorilor privați, dar și al autorităților centrale și locale, care se
constituie în grupuri de interese față de direcțiile strategice în domeniu.
 Evaluarea potențialului de dezvoltare al sectoarelor industriale.
De asemenea, Grupul de lucru poate lua inițiativa înființării unui centru -pilot de promovare economică
regională/internațională/transfrontalieră amplasat în una dinte cele câteva locații strategice cum ar fi
spațiul Europei de Sud Est, spațiul Europei Centrale sau spațiul Eu ropei de Vest. Centrele de promovare
sunt menite să exercite un impact direct și puternic la nivel internațional asupra beneficiarilor direcți ai
politicii economice, firmele participante la rețelele de producție și schimb. Concret, ele pot asigura:
 Platfo rma de schimb de informații și contacte, de gestiune a datelor de interes regional și de
administrare a monitorizării activităților cu impact regional.
 Conceperea și administrarea unor planuri comune, de cooperare industrială intra sau inter -ramuri, în
direcțiile de acțiune pentru care pot fi realizate economii de scară și/sau de anvergură, cum ar fi
marketing, finanțare corporativă, canale de distribuție, plăți etc.
 Realizare de cercetare de piață dedicată, în interesul de afaceri direct al grupurilor de i nterese
industriale pe care le reprezintă, și cu expertiza pe care o dă cunoașterea nemijlocită a mediului de
afaceri local (condițiile de creare a valorii adăugate, principali investitori etc.)

48 Exemple din experiența internațională: Competitiveness Council (UE)
(http://www.consili um.europa.eu/policies/council -configurations/competitiveness?lang=en ); National
Competitiveness Council (Irlanda) ( http://www.competitiveness.ie/aboutus/ ); Council on Competitiveness (SUA)
(http://www.compete.org/ ); Global Federation of Competitiveness Councils (internațional)
(http://www.thegfcc.org/about)

33 TABEL 6 CORELAREA SNC CU DOMENIILE PRIORIT ARE STRATEGICE A LE ROMÂNIEI
Priorități
strategice Direcții de acțiune Corelarea cu alte Strategii naționale
/ regionale (domenii de prioritate)
#1 Îmbunătățirea
mediului de
reglementare O1.1 Îmbunătățirea cadrului legislativ.
O1.2 Îmbunătățirea nivelului de
predictibi litate a deciziilor Guvernului
vizavi de mediul de afaceri.
O1.3 Îmbunătățirea gradului de
transparență a autorităților și a
întreprinderilor publice.
O1.4 Reducerea nivelului de birocrație al
administrației publice.
O1.5 Reducerea poverii fiscalității și a
parafiscalității asupra companiilor.
O1.6 Îmbunătățirea accesului la finanțare
al companiilor și în special al IMM -urilor. Capacitatea administrației publice, Mai
buna reglementare , Agenda digitală,
Reindustrializarea, Export
#2 Susținerea
acțiuni lor
parteneriale între
mediul public și
mediul privat O2.1 Instituționalizarea pe termen lung a
unor centre de foresight
industrial/tehnologic/CDI în regim
colaborativ public -privat.
O2.2 Parteneriat public -privat pentru
îmbunătățirea cadrului de reglementare.
O2.3 Consolidarea și dezvoltarea
clusterelor/polilor de competitivitate. CDI, Reindustrializarea, Export , Ocupare,
Dezvoltare regională (PDR)
#3 Sprijinirea
factori lor și
servicii lor suport* O3. 1 Resurse umane și educație :
îmbunătățirea calității sist emului de
educație și formare astfel încât să asigure
corelarea cu piața muncii.
O3.2 Cercetare, dezvoltare și inovare :
asigurarea unei finanțări publice
echivalente de 1% care să permită efectul
de antrenare asupra cererii de cercetare în
sectorul privat .
O3.3 Cercetare, dezvoltare și inovare :
Sprijinirea IMM -urilor în vederea lansării
de produse sau servicii inovative O3.4
Creativitate : stimularea antreprenoriatului
în industrii creative prin crearea de
incubatoare/clustere/acceleratoare și prin
susține rea dezvoltării și înființării de firme
în domeniul cultural și creativ.
O3.5 Infrastructura rutieră: îmbunătățirea
infrastructurii rutiere care leagă România
de țările vecine.
O3.6 Infrastructura de comunicații în
bandă largă : Îmbunătățirea și
extindere a infrastructurii de
comunicații în bandă largă .O3.7 Energie :
reducerea pierderilor în rețelele de
distribuție a energiei electrice.
O3.8 Mediu : îmbunătățirea infrastructurii
de apă.
O3.9 Mediu : consolidarea și extinderea
sistemelor de management integrat al
deșeurilor, inclusiv recuperarea energiei
din deșeuri.
O3.10 Antreprenoriat : îmbunatățirea
densității IMM -urilor raportată la
populație.
O3.11 Antreprenoriat : creșterea Educaț ie, Ocupare, Re industrializare ,
IMM -uri și mediu de afaceri, Export , CDI,
Infrastructura , Dezvoltare regională (PDR)

34 * Resurse umane și educație, Cercetare, dezvoltare și inovare, Creativitate, Infrastructura, Energie, Mediu,
Antreprenoriat
contribuției unitare a IMM -urilor la
valoarea adăugată brută.
#4 Promovarea
celor 10 sectoare
de viitor O4.1 Îmbunătățirea poziției de exportator
a României.
O4.2 Creșterea atractivității investițiilor în
cele 10 se ctoare de viitor Reindustrializarea, Export ,
Eficiență Energetică
#5 Pregătirea
Generației 2050 și
provocări
societale O5.1 Asigurarea unui echilibru sustenabil
economic și social, cu o rată mai bună de
participare și ocupare a forței de muncă.
O5.2 Dezv oltarea competitivă a agriculturii
și spațiului rural.
O5.3 Creșterea coeziunii sociale ca bază a
dezvoltării competitive.
O5.4 Reechilibrarea relației funcționale
dintre economie, natură și societate prin
gestionarea eficientă a consumului de
resurse, car e să asigure sustenabilitatea
economică. Incluziune, Mediu, Dezvoltarea rurală

[1]

Strategia Națională pentru Competitivitate
2014 -2020
ANEXA 1

Document de fundamentare

Conținut

1 Tabloul de bord al competitivității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
1.1 Economia României în cadrul UE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
1.2 Poziția competitivă a sectoarelor economice ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
1.3 Rolul economic al sectoarelor creative și culturale ………………………….. ………………………….. …………. 12
2 Mediul de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
2.1 Mediul de reglementare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 17
2.1.1 Gradul de aplicare a legislației care privește mediul de afaceri ………………………….. ………… 17
2.1.2 Predictibilitatea noilor măsuri legislative ………………………….. ………………………….. …………………. 17
2.1.3 Calitatea măsurilor legislative ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 19
2.1.4 Transparența activității autorităților publice ………………………….. ………………………….. …………… 19
2.1.5 Fiscalitate și parafiscali tate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 20
2.2 Rolul IMM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
2.3 Analiza me diului de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 23
3 Cercetare, dezvoltare, inovare (CDI) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
3.1 Energie, infrastructură și mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 27
4 Piața muncii, politicile sociale și educația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 29
4.1 Ocupare și mobilitate pe piața muncii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 29
4.2 Incluziunea socială și reducerea sărăciei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 31
4.3 Educație și formare profesională ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 33
5 Modernizarea administrației publice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 34

[2]
1 Tabloul de bord al competitivității
În anul 2012, România deținea o cotă de piață mondială pentru exportul produselor din sectoarele industriale
și agricole de 0,32%, aproape de nivelul din 1948 de 0,28%, semnificativ mai puțin față de propriul nivel
record postbelic 0,60% atins în anii 1970, dar o recuperare importantă totuși pentru perioada economiei de
piață, de la 0,13% în 1991 și 0,29% în 2007. Exportul de servicii se află la o cotă de piață mondială în ușoară
descreștere de la 0,27% în 2007 la 0,22% în 2012, același nivel înregistrat în 1980, dar, și în acest caz,
semnific ativ mai mult față de 0,07% în 1991.1 Prin urmare, în perioada prezentă economia României se află
pe parcursul care doar o repoziționează pe pozițiile maxime istorice în economia mondială obținute în
perioada industrializării comuniste.
Observația anterioa ră este întărită, la un nivel mai detaliat, de analiza privind indicele competitivității
globale2, care plasează România în rândul economiilor bazate pe factori de eficiență, ceea ce reprezintă un
progres al ultimilor 15 ani3, dar insuficient pentru a ține pasul cu celelalte state membre ale UE: cu excepția
Bulgariei evaluată similar, alte șase state membre UE ( Croația, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia )
sunt în tranziție spre categoria economii bazate pe inovare și sofisticare, iar celelalte 20 state sunt în
categoria economii bazate pe inovare și sofisticare (vezi Anexa 1). Alte ierarhii ale competitivității
avertizează, de asemenea, cu privire la nive lul performanțelor care încă poziționează România în partea de
jos a clasamentelor în cadrul țărilor de comparație. Un exemplu este Anuarul competitivităț ii globale 20134, în
care România se află pe locul 55 din cele 60 de state selectate ca fiind actori c heie pe pieț ele globale. Așa cum
se poate vedea în Figura 2 , economia românească se poziț ionează în prima treime a clasamentului doar
pentru prețul for ței de muncă (9/60), iar în primele două treimi cu încă trei indicatori, ocupare (33/60),
legisla ție come rcială (loc 34/60) și finan țe publice (loc 37/60). În rest, clasarea R omâniei demonstrează
vulnerabilităț i, în special în ceea ce privește investi țiile interna ționale ale firmelor românești, productivitate și
eficien ță și accesul la finan țare, având în ved ere că pentru to ți acești trei indicatori economia românească este
plasată pe penultimul loc în clasament.

1 Datele au fost prelucrate dupa statistica World Trade Organization.
2 Indicele competitivității globale (GCI) este calculat din 2001 de World Economic Forum (Geneva). În ediția
folosită pentru acest raport, World Economic Forum (2012), The Global Competit iveness Report 2012 -2013 ,
datele au fost colectate pentru 144 țări pe baza a 12 piloni ai competitivității (instituții, infrastructură, mediul
macro -economic, sănătate și educație primară, învățământ superior și instruire, eficiența piețelor de produse,
eficiența pieței muncii, dezvoltarea pieței financiare, pregătirea tehnologică, dimensiunea pieței, sofisticarea
afacerilor, cercetare, dezvoltare și inovare), grupați în trei categorii (factori de bază, factori de eficiență,
factori de inovație și sofistica re) și construiți, la rândul lor, pe 111 sub -indici.
3 Compară cu rezultatele din V. Cojanu ( Comerțul exterior și dezvoltarea economică în România , București, Ed.
IRLI, 1997), care, folosind aparatul metodologic aflat la baza de calcul al GCI, constată c ă România se afla la
acel moment în etapa de dezvoltare bazată pe factori.
4 IMD World Competitiveness Yearbook , mai 2013, realizat de IMD – World Competitiveness Center
(Lausanne). Conform metodologiei folosite de IMD, clasamentul final agregat se bazează pe 4 piloni calculaț i
separat – performan ța economică, eficien ța guvernamentală, eficien ța întreprinderilor și infrastructură și
descompuși în alț i 20 de indicatori relevan ți pentru dezvoltarea competitivă a unei na țiuni.

[3]
Figura 1 Poziția României la 20 de indicatori relevan ți pentru dezvoltarea competitivă (2013)

Sursa: IMD World Competitiveness Yearbook, mai 2013. Grupul de comparație este format din 60 de țări.

1.1 Economia României în cadrul UE
Economia europeană este caracterizată prin disparități de dezvoltare însemnate la nivelul statelor membre.
Măsurate prin PIB pe cap de locuitor, diferențele între state sunt importante, cu extreme de la 271% pentru
Luxemburg la 47% pentru Bulgaria, din media UE -28 în anul 2012. Marile economii ale UE sunt aproape de
medie, dar înregistrează evoluții contrastante, în creștere pentru Germa nia 121% (de la 115% în 2002), dar
în descreștere pentru majoritatea celorlalte, Olanda 128% (de la 133%), Marea Britanie 110% (de la 120%),
Franța 108% (de la 116%) și Italia 98% (de la 112%)5.
În acest context, România a reușit să -și îmbunătățească const ant poziția relativă față de celelalte state
membre ale UE, de la un nivel al PIB -ului pe cap de locuitor de 29% în 2002 la 49% în 2012 din media
europeană (UE -28), dar nu atât de rapid încât să evite statutul de țară mai puțin dezvoltată, plasându -se pe
penultimul loc în clasamentul statelor membre. Poziția competitivă a fiecărui stat membru UE face obiectul
unor analize anuale din partea Comisiei Europene prin intermediul a cca. 30 de indicatori de monitorizare,
din care 10 sunt indicatori cheie și stau l a baza evaluării sintetice a performanței competitive a unui stat
membru.6 Pentru România, un tablou sinoptic al poziției competitive ilustrate prin cei 10 indicatori cheie este
prezentat în Figura 3.

5 European Commission (2012), “ Member States’ Competitiveness Performance and Policies”
6 Aceste evaluări sunt prezentate în European Commission (2012), „Industrial performance scoreboard”,
octombrie, disponibil la http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial -competitiveness/monitor ing-
member -states/ [accesat la 14.6.2013] și European Commission, “ Member States’ Competitiveness
Performance and Policies”, serie anuală (2010 -2012).

[4]
Figura 2 Evoluția PIB -ului pe cap de locuitor în statele membre UE din Europa Centrală și de Est

Note: Indicele valoric al PIB -ului pe cap de locuitor este calculat la standardul puterii de cumpărare (PPS) și
este exprimat în raport cu media UE28=100. Vezi Anexa 11 pentru coduril e țărilor.
Sursă: Prelucrare după datele Eurostat.

FIGURA 3 POZIȚIA COMPETITIVĂ A ROMÂNIEI ÎN ECONOM IA UE (2011)

Sursa: European Commission, „Industrial performance scoreboard”, octombrie 2012

Imaginea este suficient de sugestivă pentru a indica trei decalaje majore, și anume în ceea ce privește
productivitatea în industria prelucrătoare, inovarea și eficiența energetică, precum și patru domenii
(investițiile mediului de afaceri, accesul IMM la finanțare, indicele mediulu i de afaceri și gradul de deschi dere
al economiei) unde ne apropiem, chiar depășim nivelul mediul al realizărilor în UE . Totuși, după evaluările 020406080100
SI CZ EE SK LT HR HU LV PL RO BG%
2007 2012
00,20,40,60,811,21,4Accesul IMM la
surse de finanțare
Exporturi totale %
Investițiile mediului
de afaceri în
echipamente %
Productivitatea
muncii în industria
prelucrătoare
Indicele mediului de
afaceri
Intensitate
energeticăAngajați cu studii
superioare înalte %Prețul electricității
pentru IMMSatisfacția cu
calitatea
infrastructuriiIndexul inovariiUE RO

[5]
Comisiei Europene, România este încadrată în grupul țărilor care vin din urmă (catching -up)7, alături de
Bulgar ia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia și Lituania, o poziționare care stabilește în linii generale
contextul politicii de competitivitate pentru perioada următoare.
Atenția acordată competitivității are la bază o realitate îngrijorătoare (vezi Ane xa 2): între 2007 și 2012,
poziția pe piața mondială pentru exportul mărfurilor agricole și industriale s -a deteriorat pentru aproape
toate statele membre UE, cele câteva excepții, printre care și România, fiind țările mai puțin importante în
poziția comer cială a UE.
Exporturile reprezintă o sursă cheie de creștere a unei economii. Ponderea exporturilor în PIB reprezintă un
indicator al gradului de deschidere al unei economii, în care exporturile de înaltă tehnologie și cele de eco –
inovare reflectă aspecte specifice ale performanței exporturilor. Î n perioada 2007 -2012, România a
înregistrat o creștere a ponderii exporturilor totale în PIB, de la 29,3% în 2007 la 40% în 2012 (Figura 4), dar
se poziționează încă sub media Uniunii Europene (40,1% în 2007 și 44,7% în 2012). În ceea ce privește
ponderea exporturilor doar de mărfuri în PIB (Figura 6), România se situează sub media europeană în anul
2007, înregistrând o valoare de 23,7% față de media UE de 30,3%, dar în anul 2012 depășește media Uniunii
Europene (33,7%), înregistrând o pondere de 34,2%. Cea mai mare pondere a acestui indicator este
înregistrată de Slovacia atât în 2007 (77,4%), cât și în 2012 (87,5%).
FIGURA 4 PONDEREA EXPORTURILO R DE MĂRFURI ȘI SERV ICII ÎN PIB

Sursa: Prelucrarea datelor, Eurostat

7 Din primul grup de țări fac parte Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia, Austria, Irlanda, Olanda, Marea
Britanie, Belgia și Franța, iar din al doilea grup fac parte Estonia, Slovenia, Spania, Italia, Portugalia, Grecia,
Malta, Cipru și Luxemburg. 0%20%40%60%80%100%120%140%160%180%200%
Max UE (LU) UE 28 RO Min UE (EL)
2007 2012

[6]
FIGURA 5 PONDEREA EXPORTURILO R DE MĂRFURI ÎN PIB

Sursa: Prelucrarea datelor, Eurostat
Un set de indicatori ai modificărilor structurale, privind compoziția exporturilor după nivelul de tehnologie,
productivitatea, educația și inovarea, arată însă că deschiderea economiei are loc în condiții puțin favorabile
unei performanțe competitive înal te. În ceea ce privește compoziția exporturilor, România a înregistrat o
creștere a ponderii exporturilor de înaltă tehnologie în total exporturi, de la 3,5% în 2007 la 6,3% în 2011,
poziționându -se mult sub media Uniunii Europene (16,1% în 2007 și 15,6% î n 2008) și fiind la un nivel
aproape similar cu ultima din ierarhie, Polonia, cu ponderi de 3% în 2007 și de 5,9% în 2012 (Figura 6).
FIGURA 6 PONDEREA EXPORTURILO R DE ÎNALTĂ TEHNOLOG IE ÎN TO TAL EXPORTURI

Sursa: Prelucrarea datel or Eurostat
Indicatorul productivității muncii este un indicator sintetic al competitivității, alături de cota de piață. În
România, productivitatea muncii în industria prelucrătoare este aproape dublă față de cea mai puțin 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Max UE (SK) UE 28 RO Min UE (CY)
2007 2012
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%
Max UE (MT) UE28 RO Min UE (PL)
2007 2012

[7]
productivă țară (Bulgaria), deși în cele din urmă și nivelul ei este foarte scăzut (Figura 7). Chiar dacă a
cunoscut o ușoară creștere din anul 2008 de la 26.000 EUR (PPS)/angajat la 27.000 EUR (PPS)/angajat în
2011, acest nivel este încă la jumătate din media UE de 54.000 EUR (PPS)/anga jat și de patru ori mai mic prin
comparație cu cea mai bună performanță, a Irlandei de 153.000 EUR (PPS)/angajat. Mai mult, creșterea nu a
fost suficientă pentru a împiedica o înrăutățire relativă a poziției în cadrul UE: dacă în anul 2008 Letonia se
situa pe penultima poziție cu 19.000 EUR (PPS)/angajat, fiind urmată de Bulgaria cu 13.000 EUR
(PPS)/angajat), în anul 2011 a reușit să depășească România după o creștere cu 50% a valorii, ajungând la
28.000 EUR (PPS)/angajat.
FIGURA 7 PRODUCTIVITATEA MUNC II ÎN INDUSTRIA PREL UCRĂTOARE

Notă: Pentru 2008, datele pentru RO sunt din 2007; Pentru 2011 datele pentru RO sunt din 2009, pentru IE și
UE din 2010, pentru BG nu există date.
Sursa: Prelucrarea datelor Eurostat
În ceea ce privește componentele educație și inovare, distanțele care ne separă de cele mai bune performanțe
sau chiar de cele medii indică în continuare provocări majore pentru avansul competitiv. În planul educației,
ponderea angajaților cu studii superioare de înaltă calif icare în industria de prelucrare a fost de 11,7%, sub
media Uniunii Europene de 19,2% și de trei ori mai mică decât valoarea maximă înregistrată de Irlanda
(39,4%). O excepție pozitivă de această dată este în domeniul ponderii absolvenților cu profil tehni c în totalul
absolvenților, unde România înregistrează una din cele mai mari rate de creștere din Europa, de la 11,9% în
2007 la 15,6% în 2010, fiind apropiată de Polonia (15,8%), ceea ce determinat plasarea țării peste media
europeană în această perioadă. În planul inovării, decalajele sunt mai vizibile (Figura 8): mult sub media UE și
foarte aproape de valorile cele mai reduse din UE.

020406080100120140160180
max UE (IE) UE27 RO min UE (BG)Mii EUR (PPS)
2008 2011

[8]
FIGURA 8 INDICELE INOVĂRII

Note: Indicele inovării8 ia valori de la 0 (cel mai slab clasat) la 1 (cel mai bine clasat).
Sursa: Prelucrarea datelor din Innovation Union Scoreboard 2013
Statisticile UE arată că 93% dintre IMM -urile europene întreprind cel puțin o acțiune pentru a folosi mai
eficient resursel e, în special pentru economisirea energiei, eliminarea deșeurilor și reciclare9. România se
înscrie ezitant în direcția UE privind creșterea rolului sectoarelor sustenabile: ea este percepută în același
timp ca una dintre țările cu cea mai mare intensitate energetică a activității industriale, dar și ca o țară în care
ponderea cheltuielilor cu protecția mediului este relativ ridicată10.
Intensitatea energetică și costurile cu energia sunt indicatori cheie ai dezvoltării sustenabile. În 2010,
România se situ a pe penultimul loc în cadrul Uniunii Europene ca valoare a intensității energetice în industrie
și în sectorul energetic (Figura 9), cu un consum de două ori mai mare față de media în UE și de peste 10 ori
mai mare față de valoarea minimă înregistrată în Irlanda. Cu toate acestea, tendința este pozitivă, în
descreștere, fiind printre cele mai bune evoluții în perioada 2006 -2010 la nivelul UE datorită schimbărilor
structurale care au avut loc în economie, dar și datorită unei creșteri a eficienței energetic e.11 Observația este
întărită și evoluția prețului electricității pentru IMM12, care a scăzut de la 0,0811 EUR/kWh în 2009 la 0,0803
EUR/kWh în 2011 și se află sub media UE.

8 Se bazează pe trei tipuri de măsurători: facilitatori sau inputuri ale procesului de inovare (resurse uma ne,
sisteme de cercetare, finanțe și suport), activitățile firmelor (investiții, legături și antreprenoriat, proprietate
intelectuală) și outputuri (introducerea de produse de către IMM -uri, procese, inovații organizaționale și de
marketing, firme cu creșt ere ridicată în inovare).
9 European Commission (2012), “ Member States’ Competitiveness Performance and Policies”, p. 34
10 European Commission (2013), “ Member States’ Competitiveness Performance and Policies”, Country
chapter: Romania, manuscris, iunie 20 13.
11 Member States` Competitiveness, Performance and Polices, Industrial Performance Scoreboard, 2012. p. 15
12 Prețul electricității pentru IMM este calculat ca media anuală a prețului electricității pentru IMM, exprimată
ca EUR/kWh electricitate. 00,10,20,30,40,50,60,70,8
Max UE (SE) UE RO Min UE (BG)
2008 2012

[9]
FIGURA 9 INTENSITATEA ENERGET ICĂ ÎN INDUSTRIE ȘI ÎN SECTORUL ENERGETIC

Notă: Intensitatea energetică se măsoară prin consumul de energie exprimat în kg echivalent petrol per euro
valoare adăugata brută (cursul de schimb la nivelul anului 2000).
Sursa: Prelucrarea datelor Eurostat
Activitatea industrială s ustenabilă este dependentă în principal de producția și performanța sectoarelor
industriale ecologice. Aceasta este o piață importantă pentru orientarea economică pe viitor, a cărei valoare
globală este estimată la 1,15 tril. Euro anual, din care UE deține cca. 30%.13 În România, exporturile de bunuri
ecologice14 au cunoscut o creștere a ponderii din total exporturi de bunuri de la 0.21% în 2009 la 0.25% în
2011, dar continuă să se situeze mult sub media Uniunii Europene de 0,77% în 2011, reprezentând de altf el
valoarea minimă în EU în ultimul an pentru care au fost disponibile datele (2011). O vulnerabilitate
importantă a sectorului este prezența masivă a microîntreprinderilor în rândul firmelor nou înființate în
sector, la aproape 80% în perioada 2008 -2011, ceea ce se apreciază că reduce capacitatea sectorului „de a se
angaja în proiecte de anvergură, de a face față în mod adecvat unor eventuale șocuri economice și financiare,
de a susține cheltuieli importante cu cercetarea, dezvoltarea și inovarea.”15

1.2 Pozi ția competitivă a sectoarelor economice
Economia României se bazează preponderent pe servicii, care reprezintă 67% din PIB, urmate de industria
prelucrătoare 22% și agricultura și ale industrii non -prelucrătoare cu 7%, respectiv 4%16. De remarcat
nivelul de industrializare mult mai ridicat în comparație cu alte state din UE, cu o pondere a industriei de

13 Europ ean Commission (2012), “ Member States’ Competitiveness Performance and Policies”, p. 36
14 Potrivit definiției Comisiei Europene, sectoarele ecologice produc mărfuri și servicii pentru a măsura,
preveni, minimiza sau corecta daunele cauzate apei, aerului și solului și problemelor legate de deșeuri,
poluare fonică și ecosisteme (European Commission (2012), “ Member States’ Competitiveness Performance
and Policies”, p. 36).
15 Munteanu, C. (et al.), Noi direcții de politică industrială și modificările structural e necesare , București, Ed.
Economică, p. 123. Au fost incluse în analiză următoarele sectoare industriale: Colectarea și epurarea apelor
uzate, Colectarea deșeurilor, Tratarea și eliminarea deșeurilor, Reciclarea materialelor și Activități și servicii
de d econtaminare.
16 Ministerul Economiei (2013), “Analiza socio -economică”, Grupul de lucru Competitivitate 00,20,40,60,81
Min UE (IE) EU 27 RO Max UE (BG)
2008 2010

[10]
prelucrare în crearea valorii adăugate totale de 24,7% față de 15,5% în UE în 2011. Această secțiune trece în
revistă performanța pe piețele internaționale, măsurată prin cota de piață mondială, a mărfurilor și serviciilor
care provin din România.
România exportă mărfuri în valoare de cca. 52 mld. USD, din care 87% sunt produse industriale și restul
produse agricole, și exportă servicii în valoare de cca. 20 mld. USD.17 Rolul comerțului cu bunuri tangibile este
evident mai mare în comparație cu cel cu bunuri intangibile, prin evoluțiile pozitive și prin cotele de piață
superioare evidențiate în prima parte a capitolului, deși în a mbele cazuri diferențele sunt la fel de mari în
comparație cu cele mai bine plasate țări din UE. Pentru exportul de mărfuri, România deține aceeași poziție de
piață18 ca și Portugalia și are valori apropiate de țări precum Finlanda (0,41%) sau Grecia (0,20% ). Germania
conduce detașat acest clasament al celor mai importanți comercianți europeni, cu 9,59% cota de piață
mondială a exporturilor de mărfuri în 2007 și 7,78% în 2012, fiind urmată de Franța (3,9% în 2007 și 3,1% în
2012) și Italia (3,61% în 2007 și 2,79% în 2012). România, Bulgaria, Grecia și Lituania sunt singurele țări care
au înregistrat o creștere a cotei de piață în această perioadă, iar Polonia și Cipru au cunoscut o stagnare
(Anexa 2). În cazul comerțului cu servicii, România are valori apropi ate de țări precum Croația (0,29%) și
Cipru (0.20%), ambele fiind pe o pantă de asemenea descendentă. România se află la mare distanță de
performerii UE, Marea Britanie (6.91%), Germania (6.25%), Franța (5.28%), chiar dacă au înregistrat o
scădere a co tei în această perioadă (Anexa 2 ).
România îndreaptă cca. 70% din exporturile sale de mărfuri (2012) către alte țări ale UE, mai puțin decât la
momentul aderării când această pondere se situa în jurul valorii de 72%, excepție în anul 2009 când valoarea
exportu rilor intra -UE a ajuns la 74,3%. Corespunzător, exporturile către țări din afara UE au devenit mai
importante și au plasat mai bine România în exporturile totale extra -UE de la 0,4% în 2001 la 0,8% în 2012.19
Dintre partenerii comunitari, se disting, în ord inea importanței, Germania, Italia și Franța, care dețineau
37,7% din exporturile românești în 2012, considerabil mai puțin față de nivelul de 47,4% înregistrat în 2003.
Turcia rămâne partenerul extra -comunitar cel mai important, de altfel singurul în prim ii 10 în 2012, imediat
după Franța, cu 5,5%. Destinațiile care au crescut cel mai mult în importanță în perioada ultimilor 10 ani
(2003 -2012) sunt Bulgaria (de la 1,6% la 3,9%), Ungaria (de la 3,5% la 5,4%), Polonia (de la 1% la 2,4%) și
Spania (de la 1,8% la 2,5%).20
Evoluțiile descrise mai sus pot fi înțelese din perspectiva transformărilor de amploare care au avut loc la
nivelul specializării industriale în România. Datele statistice privind comerțul cu bunuri identice și de calitate
similară (comerț intr a-industrial orizontal, CIIO) indică formarea unei structuri de integrare economică în
rețele și aglomerări cu industrii din țări fie foste comuniste (Ungaria, Bulgaria și Polonia), fie ierarhizate ca
fiind cele mai importante piețe de export pentru Români a, dar și cei mai importanți investitori în România

17 Date WTO, pentru 2012.
18 Măsurată ca pondere din exporturile mondiale.
19 Date Eurostat
20 Date International Trade Centre

[11]
(Germania, Italia, Grecia21, Marea Britanie, Olanda ). Numărul de produse schimbate prin CIIO a crescut de cel
puțin două ori pe majoritatea relațiilor între 1999 și 2010, ceea ce vorbește de la sine despre amploarea
modificărilor, iar pe relațiile cu majoritatea țărilor europene comerțul intra -industrial reprezintă cel puțin
20% în 2010, iar pentru 17 relații bilaterale aceeași pondere este cel puțin 50%22.
Evoluțiile structurale nu sunt, însă, în întregime favorabile. Prima observație importantă este aceea că
principalele produse de export nu se numără și printre principalele produse înalt competitive, dacă evaluăm
nivelul competitiv în modul cel mai simplu și relevant, prin cota de piață mondială. O a doua observație, este
aceea că produsele cu cea mai mare cotă de piață, azi, ca și acum 10 ani, se află la nivele de procesare foarte
scăzute.
Ierarhia produselor23 care dețin peste 1% din exporturile României, scoate în evidență două evoluții
structurale major e: apariția între 2001 și 2012 în exporturile importante ale României a produselor
sectorului de echipamente electrice și electronice și a sectorului auto24, care reprezentau cca. 30% în 2012 de
la cca. 11% în 2001, în paralel cu dispariția produselor indus triei de confecții. Prezența pe piețele externe este
o imagine fidelă a specializării industriei de prelucrare din România, prezentă majoritar în sectoarele
„Fabricarea echipamentelor electrice” și „Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorci lor și
semiremorcilor”, alături de alte câteva sectoare la fel de importante precum metalurgia, prelucrarea lemnului
și cauciuc și mase plastice. 25
În același timp, primele trei categorii de produse competitive sunt produse agricole neprelucrate sau foart e
puțin prelucrate. Două categorii de produse au avut o creștere susținută în această perioadă, și anume Fir de
mătase , de la 2,74% în 2002 la 17,24% în 2012, și Oi și capre vii , de la 5,15% în 2002 la 18,44% în 2012.
Acestea se regăsesc de altfel pe primele două locuri a celor mai vizibile produse românești pe piețele
internaționale, fiind urmate de Semințe de floarea soarelui (12,3%). Cele mai performante26 20 categorii de
produ se ale României în anul 2002 au devenit aproape în totalitate mai puțin sau deloc vizibile pe piața
mondială până în 2012, iar cea mai mare scădere a fost înregistrată pentru produse le cel mai bine clasate
(Anexa 2 ).

21 Grecia, cu doar 1,2% din exporturile românești, nu se mai află în primele 10 destinații de export în 2012,
dar rămâne în schimb o țară importantă pentru investiții în România.
22 Munteanu, C. (et al.), Noi direcții de politică industrială și modificările structurale necesare , Bucur ești, Ed.
Economică, pp. 77 -80
23 Clasificare la 4 cifre conform ITC pe baza statisticilor UN COMTRADE
24 Piese și accesorii pentru autovehicule (5.52%), Autoturisme (inclusiv autocamioane) (5.24%) și Anvelope
noi (2,19%).
25 Sursa: Mereuță, Cezar (2013), „R epartiția teritorială a companiilor noduri pe principalele activități ale
economiei naționale”, manuscris. Sectoarele importante au fost identificate în funcție de ponderea primele 8
activități ierarhizate în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri a companiilor noduri pe principalele 80 de
activități (diviziuni CAEN). Companiile noduri sunt acele companii care acoperă 80% din cifra de afaceri a
fiecăreia din cele 80 de activități.
26 Evaluate ca atare prin cota de piață mondială deținută din exporturile sectorului respectiv.

[12]
În ceea ce privește serviciile, în peri oada 2002 -2011, sectoarele care au înregistrat cea mai importantă
creștere a cotei de piață au devenit și cele mai competitive în exporturile României la sfârșitul perioadei:
Servicii de comunicare (0.70%), Servicii de construcții (0.45%) și Calculatoare ș i tehnologia informației
(0.42%). Serviciile de asigurare și Călătoriile au cunoscut o creștere importantă de la 0.04% în 2002 la 0,16%
în 2011, respectiv de la 0,07% la 0,13%. În contrast, Serviciile personale și recreaționale au cunoscut cea mai
mare scă dere în acest interval, de la 0,40% în 2002 la 0,24% în 2011, evoluție urmată și de Serviciile
financiare , deși la nivele mult mai puțin importante, de la 0.08% în 2002 la 0.06% în 2011. (Anexa 2)
Prin urmare, în ultimii 10 ani a avut loc o schimbare stru cturală în direcția diversificării în rândul produselor
cele mai importante pe piețele internaționale, deși fără modificări majore în ceea ce privește nivelul de
procesare. Printre produsele agricole, cele mai cunoscute sunt materiile prime (animale vii, c arne, semințe și
bumbac), iar în rândul produselor industriale probabil cea mai notabilă evoluție este ieșirea aproape
completă a confecțiilor din rândul celor mai performante 20 de produse de export. În domeniul comerțului cu
servicii, deși schimbările st ructurale sunt încă în curs de cristalizare, este de remarcat afirmarea a două
sectoare majore de export care folosesc cu predilecție resursele economiei cunoașterii, este vorba de
Comunicare și Tehnologia informației .
Tabelul 1 oferă o privire de sinteză asupra sectoarelor competitive și cu potențial de dezvoltare competitivă
în perioada următoare.
1.3 Rolul economic al sectoarelor creative și culturale
Sectoarele creative și culturale contribuie cu 5,93% din PIB, 4,73% în cifra de afaceri la nivel național și cu
4,48% din numărul de salariați (2009).27 Deși valorile acestor indicatori nu sunt de neglijat, fiind superioare
de exemplu sectorului turism28, activitățile economice asociate cu acest sector sunt în principal importante
prin efectele de antrenare produs e în economie, mai ales la nivelul economiilor locale, efecte însă dificil,
uneori imposibil, de cuantificat prin impactul indirect și pe termen lung. De reținut, însă, că sectorul
contribuie cu efecte semnificative asupra productivității muncii, superioar ă nivelului național cu ponderi
între 32% și 41% față de media națională în perioada 2006 -2009.29
Schimburile comerciale din acest sector nu prezintă încă o evoluție clară; există decalaje mari de valori de la
an la an.30 Cota de piață mondială a României p entru aceste produse a înregistrat o scădere de la 0,40% în
2007 la 0,29% în 2012. Conform datelor prezentate în Anexa 4, se poate observa o scădere a cotei de piață
pentru produsele din industriile creative în aproape toate țările membre UE, singura țară care a înregistrat
creștere în acest interval fiind Lituania. Cele mai apropiate valori față de România au fost înregistrate în anul

27 Sursa: Anda Becuț, Bianca Bâlșan, Liviu Chelcea, Cătălin Dărășteanu, Delia Mucică , „Contribuția industriilor
creative la nivelul economiei naționale”, 2012, manuscris.
28 Idem
29Idem
30 Vezi și Becut et al (2012). Anexa 2 prezintă cota de piață mondială a celor mai performante categorii de
produse din industriile creative din România înregistrează scădere în intervalul 2002 -2012.

[13]
2012 de țări precum Slovacia (0,24%), Ungaria (0,24%) și Portugalia (0,54%). Italia se află în poziția de lider
al UE în ul timii 10 ani, cu cote de piață de 9,25% în 2007 și 7,03% în 2012.

TABEL 1 DOMENII PRIORITARE D E SPECIALIZARE ÎN RO MÂNIA *
Sectoare de activitate Direcții de specializare în producție Direcții de specializare a CDI Impact regional **
A Agricultura Sectorul agro -alimentar, bio -tehnologia,
apicultura, zootehnia, piscicultura,
materii prime pentru industria textilă Agronomia, știința cerealelor, știința alimentară,
agricolă și biologică, biotehnologia agricolă, cercetarea
solului, nano -materiale pentru separarea proteică Sud

B Industria de prelucrare
Tehnologie înaltă
B.1 Calculatoare, produse electronice și
optice Calculatoare, produse optice și
electronice, instrumente medicale de
precizie, mecatronică, produse
electronice pentru industria auto, design
circuite integrate, servicii tehnice suport,
aplicații în telecomunicații Inginerie electronică, nanotehnologie, avionică

Nord Vest, Vest
B.2 Aparate și echipamente de zbor Furnizare de componente, subsisteme și
servicii de inginerie pe lanțul global de
aprovizionare
Servicii de întreținere Proiecte europene majore de cercetare București Ilfov,
Centru, Sud Vest,
Nord Est
Tehnologie medie -înaltă
B.3 Vehicule cu motor, remorci,
anvelope Materiale, componente, asamblare Inginerie electrică, materiale (electronice, optice,
magnetice, chimice, știința materialelor), petrochimie
Siguranța extracției, echipamente ATEX
Inginerie mecanică
Sisteme energetice inteligente pentru marină
Transportul cu vehicule cu motor și alte tipuri de
transport
Sisteme de monitorizare, încărcarea vehiculelor
electric e
Tehnologii de îmbinare, sisteme mecatronice,
trobologie, fabricația micro -nano, nano -fluide
magnetice
Lasere de mare putere, raze X Sud, Sud Vest,Vest
B.4 Mașini și echipamente Agricultura inteligentă, automatizări,
mecatronică
Echipamente pentru industria de petrol
și gaze
Managementul proiectelor de inginerie Nord Est, Centru,
Nord Vest
B.5 Chimicale și produse chimice,
produse petroliere și de rafinare Extracția petrolului, materiale plastice,
ceramice și pe bază de carbon Nord Est. Sud, Sud
Vest, Centru

[15]
Sectoare de activitate Direcții de specializare în producție Direcții de specializare a CDI Impact regional **
B.6 Echipamente electrice Nord Vest, Vest,
Sud, Centru,
Tehnologie medie -scăzută
B.7 Alte minerale ne -metalice, materiale
de construcții Materiale de construcții energo -eficiente
Materiale ecologice ale producției agricole
B.8 Metale de bază, produse din metal Metale și aliaje Sud Est, Sud, Sud
Vest
B.9 Construcția navelor și bărcilor, căile
ferate Sud Est, Sud Vest
Tehnologie scăzută
B.10 Procesarea alimentelor, băuturi,
tutun Alimente funcționale, vin, alimente
ecologice
Sud
B.11 Textile, îmbrăcăminte, produse din
piele Conexiuni sectoriale industrie –
agricultură, lanț de valoare complet,
valoare adăugată prin design Nano -compozite pentru aplicații textile
Cercetări antropometrice pentru industria de confecții
Textile tehnice pentru sănătate, auto, agricultură
Textile inteligente
Conversia deșeurilor textile Nord Est, Sud Est,
București Ilfov
B.12 Lemn și produse din lemn, mobilă Mobilă cu valoare adăugată prin design Conversia deșeurilor din lemn
Materiale bazate pe lemn Centru, Nord Est,
Nord Vest

C Tehnologia informației și
comunicațiilor Telecomunicații și software, programare
Mecatronică, securitate, e -sănătate, TIC
pentru transport, media nouă
Rețele ale viitorului, internetul serviciilor, software și
vizualizare, media în rețea și internet 3d, electronice
organice flexibile și de mare suprafață, design de
sisteme încorporate, sisteme pentru sănătate personală,
TIC pentru eficiență energetică, TIC de suport
Știința computerului și inteligență artificială Nord Est, Sud Est,
București Ilfov,
Vest, Nord Vest

[16]
D Energie și mediu Energie regenerabilă, energie eoliană,
energie solară, construcții verzi, biomasă,
servicii ecologice, energie geotermală,
energie nucleară, industrial petrolieră Poluare, management și monitorizare, inginerie de
mediu, ecologie și știința mediului, tehnologii de rețea,
energie regenerabilă și biocombustibili, tuburi solare
termo -chimice, compozite nano TiO2 pentru
decontaminări, lasere de înaltă energie, celule sol are,
trigenerare, cogenerare, mini mori de vânt pentru
orașe, pompe de căldură, sisteme de irigație autonome
energetic, eficiența energetică a clădirilor, structuri
moleculare pentru panele fotovoltaice, sisteme
inteligente de monitorizare și senzori pentr u producția
de energie, producția și managementul energiei (în
special în zonele urbane) Sud, București
Ilfov, Vest, Nord
Vest

E Farmaceutică, sănătate, turism Turism de întreținere, geriatrie,
tratamente din plante și alte produse
naturale, cosmetice dermatologice Sisteme pentru persoanele în vârstă și cu dizabilități,
antibiotice, cosmetice
Mecatronică pentru sănătate, instrumente medicale și
inginerie biomedicală
Tratamente din plante și alte produse naturale Nord Est, Sud Est,
Sud Vest
F Construcții Soluții pentru construcții neutre energetic Național

* Prelucrare după Ove Arup & Partners “Analysis and Evidence Base of the R&D&I Market in Romania”, Final Report, 14th March 2 013
** Suplimentar sursei menționate la (*), au fost folosite date din analiza din acest capitol.

[17]
2 Mediul de afaceri

2.1 Mediul de reglementare
Contextul reglementărilor publice este unul de o importanță deosebită, întrucât acesta poate stimula sau nu
economia să fie mai productivă, mai eficientă sau mai inovatoare. Mai mult decât atât, mediul de reglementare
deficitar (luat cu sub -dimensiunile sale, pe care le vom discuta în continuare) este considerat una dintre cele
mai importante piedici pe care România trebuie să le depășească as tfel încât să atingă un nivel ridicat de
competitivitate, care să plaseze România cel puțin la media Uniunii Europene. La baza acestui considerent se
află atât consultările cu mediul de afaceri privind dezbaterea documentului prezent cât și mai ales date
statistice care susțin în mod consecvent poziționarea relativă slabă a României pe numeroși indicatori creați
și măsurați de către reputate instituții internaționale, precum Banca Mondială, Forumul Economic Mondial și
altele. Prezenta strategie subliniază, astfel, că îmbunătățirea mediului de reglementare în România va crea
premisele pentru o dezvoltare economico -socială accelerată.
2.1.1 Gradul de aplicare a legislaț iei care privește mediul de afaceri

Mediul de afaceri în colaborare cu care a fost realizat docum entul de față, a denunțat faptul că legislația care
reglementează mediul de afaceri nu este aplicată corect și uniform. Acest fapt rezultă într -o scădere a
încrederii investitorilor și a companiilor în general în capacitatea autorităților publice de a le p roteja
drepturile acordate prin lege. Potrivit Global Competitiveness Report 2013 -201431, România ocupă poziția 82
din 148 pe indicatorul 1.01 Dreptul la Proprietate și poziția 110 din 148 pe indicatorul 1.02 Protecția
Proprietății Intelectuale. Aplicarea d eficitară a legislației are efecte negative asupra mediului de afaceri,
descurajând efectuarea de activități generatoare de valoare adăugată de către companii. În mod special, este
afectată proprietatea intelectuală, deoarece stimulentul de a obține un bre vet sau o marcă înregistrată este
mult redus atunci când protecția acestora este îndoielnică. Capacitatea instituțiilor de a aplica legislația
reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea economică32, de aceea România trebuie să își întărească
poziți a referitor la acest aspect.
2.1.2 Predictibilitatea noilor măsuri legislative

31 Raportul Mondial de Competitivitate 2013 -2014 – http://reports.weforum.org/the -global –
compet itiveness -report -2013 -2014/
32 Instituțiile ca și cauză fundamentală a creșterii pe termen lung, Daron Acemoglu și Simon Johnson (2005)
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1574068405010063

[18]
În urma consultărilor cu mediul privat (Coaliția pentru dezvoltarea României, American Chamber of
Commerce), a fost identificată lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale cu impact asupra mediului
de afaceri. Factorii cheie care stau la baza lipsei de predictibilitate sunt: numărul mare de ordonanțe de
urgență emise de către Guvern cu impact direct asupra fiscalității și perioada foarte scurtă până la intrarea în
vigoare a legislației. Împreună, acești factori creează o instabilitate pentru mediul de afaceri în general și
pentru investitori în special, prin faptul că diminuează acuratețea analizelor de randament ale diferitelor
mijloace de investiții.
Principala metodă de a doptare, respectiv punere în vigoare a legislației cu impact asupra fiscalității (deci și a
mediului de afaceri), este ordonanța de urgență emisă de Guvern. În anul 2013, un număr de 19 astfel de
ordonanțe cu impact asupra fiscalității (dintr -un total de 1 1633) au fost adoptate. Raportat la numărul de 12
luni dintr -un an, acest indicator arată faptul că Guvernul a emis în medie, peste o astfel de ordonanță pe lună.
În contextul acestor schimbări aproape lunare, consecvența raportărilor financiare în sine este pusă sub
semnul întrebare și mai ales capacitatea agenților economici de a se adapta la noile măsuri fiscal -legislative.
FIGURA 10 DISTRIBUȚ IA OUG FISCALE VS. N EFISCALE (2013)

Sursă: Anexa 13 Ordonanțele de Urgență ale Guvernului cu impact asupra fiscalității, 2013 (Date de la Camera
Deputaților)
Cel de -al doilea factor care contribuie la instabilitatea mediului de afaceri din această perspectivă este
intrarea în vigoare foarte rapidă a acestor ordonanțe de urgență. Potr ivit Legii Nr 24/2000 privind normele
de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Art. 11. Alin. (2). “ Ordonanț ele de Guvern intră în
vigoare la data publicării în Ministerul Oficial al României, P artea I, sub condiț ia depunerii lor prealab ile la

33 Ordonanțele de urgență emise în anul 2013 de către Guvern
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_anuala?an=2013&emi=3&tip=18&rep=0
19
97
OUG cu impact asupra fiscalității OUG Non-fiscale

[19]
Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.”34 Astfel, intratea
în vigoare foarte rapidă pune probleme agenților economici.
2.1.3 Calitatea măsurilor legislative

Conform recomandărilor Comisiei Europene, a dministrația publică din România are în continuare nevoie de
eforturi susținute pentru consolidarea guvernării și a calității instituțiilor, reducerea birocrației, sporirea
profesionalismului funcționarilor publici, îmbunătățirea semnificativă a calității actelor legislative și
realizarea de eforturi suplimentare pentru asigurarea unei absorbții mai rapide a fondurilor UE, în special
prin consolidarea sistemelor de gestiune și de control și îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice35.
Calitatea măsurilor legislative a fost un alt factor adus în discuție în cadrul dezbaterilor cu mediul de afaceri.
Astfel, aceasta a fost invocată ca și un factor cheie de îmbunătățit pentru asigurarea stabilității mediului de
afaceri și deci și a creării premiselor pentru creștere economică și de competitivitate.
2.1.4 Transparența activității autorităț ilor publice

Gradul de transparență a activității autorităților și a întreprinderilor publice se poate măsura, indirect, prin
intermediul Indexului Percepției de Corupție, care plasează România pe un modest loc 69 din 177 de țări
participante la studiul din 2013. La rândul său, această percepție este indicativă a nivelului efectiv de corupție
(mai precis, acesta măsoară nivelul perceput al corupției în rândul oficialilor și al politicienilor și folosirea
incorectă a funcției publice în beneficiu particular36), care are efecte devastatoare asupra bunei funcționări a
mecanismelor de piață – distorsionarea piețelor, ineficiență în atingerea obiectivelor strategice ale țării,
incompetență în conducerea întreprinderilor de stat etc.

34 Legea nr 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
http://www.monitoruloficial.ro/docs/260_lg24.pdf
35 Comisia Europeană (2013) , Recomandarea Consiliului privind Programul național de reformă al României
pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru
perioada 2012 -2016 , Bruxelles, 29.5.2013, SWD(2013) 373 final
36 Transparency International (2013), Corruption Perceptions Index
http://cpi.transparency.org/cpi2013/results/

[20]
FIGURA 11 SCORUL ȘI POZIȚIA CO MPARATIVE ALE ROMÂNI EI ÎN INDEXUL PERCEP ȚIEI DE CORUPȚIE
(2013)

Sursă: Transparency International (2013), Corruption Perceptions Index
2.1.5 Fiscalitate și parafiscalitate

Fiscalitatea reprezintă factorul adus cel mai des în discuțiile referitoare la provocările majore ale mediului de
afaceri din România. Astfel, ratele de taxare ocupă locul 1 în clasamentul celor mai problematici factori pentru
afaceri, cu 17,8% din respondenți și reglementarea taxelor ocupă locul 3 cu 11,8% din respondenți în același
clasament realizat în cadrul Global Competitiveness Report (World Economic Forum). Din punct de vedere
administrativ, România are cel mai ma re număr de plăți ale taxelor pe an, de 39 în 2013 (în scădere de la 113
în 2010 dar încă cel mai ridicat din UE, media UE fiind 13,137. În același timp, pe indicatorii din Global
Competitiveness Report 2013 -2014, România ocupă poziții foarte slabe în ceea ce privește efectul negativ al
taxării excesive asupra stimulentelor de a investi (poziția 136 din 148) sau de a participa la forța de muncă
(poziția 146 din 148). Nu în ultimul rând, România are o rată modestă de colectare a taxelor (28,5%
comparativ cu m edia UE de 40,6%). Datele referitoare la parafiscalitatea României sunt greu de obținut
tocmai din cauza faptului că nu există o autoritate centrală care să le gestioneze, ci ele sunt mai degrabă un
produs secundar al numeroaselor schimbări din Codul Fisca l. Cu toare acestea, parafiscalitatea a fost amintită
des în cadrul dezbaterilor publice la care a fost supus prezentul document. Astfel, parafiscalitatea este
desemnată ca și factor de investigat în detaliu și de stabilit relevanța acestuia pentru efortur ile de creștere a
competitivității României.

37 Studiu PWC, Paying taxes 2013 http://www.pwc.com/gx/en/paying -taxes/assets/pwc -paying -taxes -2013 –
full-report.pdf

[21]
Conform datelor din Eurostat pe 2012, România ocupă locul 2 în clasamentul țărilor cu cea mai mare
economie subterană din UE (unde economia subterană ia în considerare atât evaziunea fiscală clasică – adică
acol o unde plătitorul de taxe este înștiințat dar nu plătește, dar și toate tranzacțiile care ar fi fost supuse
taxării dar care nu au fost nici măcar declarate, vezi muncă la negru etc.).
FIGURA 12 MĂRIMEA ECONOMIEI SU BTERANE, % DIN P IB (2012)

Sursă: EUROSTAT
Această contraperformanță are consecințe negative puternice asupra economiei – începând prin dificultatea
de a colecta veniturile bugetare/fiscale, care rezultă într -un buget de stat consolidat mai mic, și astfel de o
flexibilitate mai redusă a Guvernului în fața unor schimbări macroeconomice dar și în general o capacitate
diminuată de a adresa probleme reale ale economiei și societății. Economia subterană foarte extinsă are și
efectul de a distorsiona piețele – vezi unii agenți economici care nu își plătes c taxele și își îmbunătățesc
poziția financiară față de competitori. Acest fapt descurajează atingerea de competitivitate prin mijloace
legale.
2.2 Rolul IMM
Îmbunătățirea competitivității IMM -urilor este un domeniu esențial de intervenție în condițiile în ca re IMM –
urile reprezintă peste 99% din totalul întreprinderilor active în economia României, cu o contribuție decisivă
la formarea valorii adăugate brute naționale, la crearea de locuri de muncă și asigurarea coeziunii38.
Elaborarea Strategiei Naționale pentru Competitivitate trebuie să pună accent pe capitalizarea potențialului
industriilor și serviciilor competitive, atragerea IMM -urilor în lanțul de creare a valorii, promovarea inovării
tehnologice și susținerea internaționalizării IMM -urilor, în complementaritate cu Strategia guvernamentală
pentru dezvoltarea sectorului IMM din România orizont 2020, cu Strategia de Cercetare și Inovare și cu

32,3
29,6 29 28,6
26,5 26 25,8 25 24,3 24,1 22,8 21,2
19,4 19,2 19,2
17,1 16,4 16 14,7 13,8 13,7 13,5 12,8
11 10,5 9,8 8,2 7,9
05101520253035
Bulgaria
Romania
Lithuania
Estonia
Latvia
Cyprus
Malta
Poland
Greece
Slovenia
Hungary
Italy
Portugal
EU27
Spain
Belgium
Czech
Slovakia
Sweden
Denmark
Finland
Germany
Ireland
France
United
Netherlands
Luxembourg
Austria

[22]
Strategia Națională de Export 2014 – 2020, pentru a se înscrie în logica susținerii unei vi ziuni pe termen lung
cu privire la competitivitate.
Statisticile privitoare la dinamica întrprinderilor oferă inputuri semnificative pentru viitoarea politică de
competitivitate a României. Astfel, deși rata de creare a întreprinderilor se caracterizează p rintr -o ușoară
creștere în anul 2011 (36,1%) față de 2010 (33,2%), trebuie menționat faptul că 58,7% dintre întreprinderile
nou create nu au niciun salariat, că doar 63,4% dintre acestea își păstrează statutul activ după un an de
activitate și că numai 16, 8% fac investiții în acea perioadă, fapt care arată o înclinație antreprenorială către
întreprinderile mici și micro, dar și existența unor dificultăți la intrarea pe piață legate de lipsă de resurse,
competiție ridicată, obstacole în identificarea clienți lor, acces dificil la credite ș.a. 39.
În acest context, recomandările specifice ale Comisiei Europene pentru România vizează facilitarea accesului
IMM -urilor la finanțare și reducerea sarcinii administrative care le revine acestora40. Printre orientările
propuse de Programul Național de Reformă în 2013 se regăsesc demersuri strategice și operaționale pentru
îmbunătățirea condițiilor cadru pentru întreprinderi, reducerea costurilor administrative, elaborarea
Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014 – 2020 și acțiuni menite să îmbunătățească performanțele în
atragerea de fonduri europene și gestionarea schemelor de ajutor de stat și minimis.
Alte acțiuni complementare includ orientările Small Business Act (SBA) transpuse de România în Legea
privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, aprobată în anul 201341, ale cărei
rezultate așteptate sunt creșterea semificativă a soldului net de IMM -uri active economic, inclusiv a ce lor de
tip start -up și spin -off, dezvoltarea întreprinderilor existente și crearea de locuri de muncă, precum și
facilitarea accesului la resurse financiare printr -o varietate de programe naționale destinate finanțării IMM –
urilor42.

39 INS (2013), Întreprinderi n oi și profilul întreprinzătorilor din România , ISSN: 2065 -5487
40 Comisia Europeană (2013), Recomandarea Consiliului privind Programul național de reformă al României
pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru
perioada 2012 -2016 , Bruxelles, 29.5.3013, SWD(2013) 373 final
41 Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2044 privind stimularea înființării și
dezvoltării IMM, adoptat de Guvernul României în anul 2013, creează cad rul necesar transpunerii în legislația
națională a SBA și reglementează dezvoltarea unui set de indicatori specifici pentru sprijinirea nevoilor de
finanțare și inovare ale IMM, îmbunătățirea cadrului de reglementare, dezvoltarea educației antreprenoriale
și simplificarea administrativă.
42 Programul național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din
sectorul IMM; Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea
accesulu i acestora la finanțare START; Programul național multianual de înființare și dezvoltare de
incubatoare tehnologice și de afaceri; Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării
microîntreprinderilor din sfera economiei sociale; Programul pentru tr ansferul afacerilor; Programul
național multianual de microindustrializare; Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a
produselor și serviciilor de piață; Programul național multianual pentru susținerea mesteșugurilor și
artizanatului; Pro gramul național multianual pentru stimularea creării, dezvoltării și promovării brandurilor
sectoriale și sub -sectoriale; Programul național multianual pentru înființarea și dezvoltarea IMM -urilor în
mediul rural; Alte programe naționale pentru IMM, aproba te în condițiile legii. Sursa: Proiect de Lege pentru

[23]
În acord cu principiile de punere în aplicare a Cadrului Strategic Comun 2014 –2020, România va trebuie să
realizeze o tranziție decisivă către instrumentele financiare destinate IMM -urilor în vederea susținerii inovării,
care să asigure punerea la dispoziție a capitalului de por nire, a garanțiilor, a împrumuturilor, a capitalului de
tip mezanin și a capitalului inițial pentru sprijinirea IMM -urilor. În viitoarea perioadă de programare,
finanțarea FEDR poate acoperi acțiuni de creare a unei culturi antreprenoriale, exploatare come rcială a noilor
idei și a rezultatelor cercetărilor, servicii de consiliere în domeniul afacerilor, dezvoltarea de noi modele de
afaceri, organizarea activităților de marketing, în special pentru a favoriza internaționalizarea, susținerea
investițiilor în tehnologii de vârf în domeniul produselor și serviciilor, integrarea IMM -urilor în lanțurile de
furnizori și în cadrul clusterelor și îmbunătățirea accesului acestora la finanțare, inclusiv prin dezvoltarea
instrumentelor financiare pentru susținerea între prinderilor inovative. Adițional, finanțarea FEADR și
FEPAM poate fi orientată către oferirea de sprijin pentru restructurarea exploatațiilor agricole care se
confruntă cu probleme structurale majore, ajutoare pentru începerea activității acordate tineril or agricultori,
integrarea producătorilor primari în lanțul alimentar, gestionarea eficientă a riscurilor economice și a celor
legate de mediu, dezvoltarea întreprinderilor, introducerea de noi produse, servicii, tehnologii și
îmbunătățirea organizării pie ței în sectoarele pescuitului și acvaculturii.
2.3 Analiza mediului de afaceri
La un nivel general, atractivitatea mediului de afaceri este evaluată de Comisia Europeană prin intermediul
unui indicator compozit43, a cărui valoare, în creștere de la 0,56 puncte în 2011 la 0,67 puncte în 2014,
plasează România în jurul mediei europene. Timpul necesar pentru a începe o afacere44 în România a fost în
anul 2013 de 9 zile fiind peste media europeană (13,3 zile), mult mai rapid față de ultimele clasate, Malta cu
40 de zile și Polonia cu 30 de zile, dar departe de cele doar 3 zile necesare în Portugalia.45
Valorile pentru alți doi indicatori importanți pentru a caracteriza mediul de afaceri – investițiile în
echipamente și accesul la finanțare – arată nivele ale performanței peste media UE. Deși în scădere de la
14,22% în 2007 la 9,48 % în 2011 (Figura 19), investițiile în echipamente înregistrează un nivel peste media
europeană – 7,37% în 2007 și 6,42% în 2011 – în tot acest interval. Mai mult, în anul 2007, România s -a situat
pe prima poziție în acest clasament. Interesant de notat că Irlanda, o țară de îna ltă performanță, așa cum am

modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și
mijlocii, cu modificările și completările ulterioare

43 Indicatorul este calculat dup ă o metodologie proprie, pe baza raportului anual al Băncii Mondiale Doing
Business. Smarter Regulations for Small and Medium -Sized Entreprises . La rândul ei, Banca Mondială are în
vedere un set de 10 indicatori, care evaluează reglementarea afacerilor și protecția drepturilor de
proprietate, precum și efectele acestora asupra afacerilor, în special ale firmelor mici și mijlocii. Indicatorul ia
valori de la 1 (cea mai bună performanță) la 0 (cea mai slabă performanță).
44 Timpul necesar pentru a începe o afa cere este înregistrat în zilele calendaristice și este considerat ca durata
medie pe care avocații o consideră necesară. Timpul necesar pentru fiecare procedură este de minim o zi.
45 Sursa datelor:
http://www.doingbusiness.org/Reports/~/media/GIAWB/Doing %20Business/Documents/Profiles/Region
al/DB2014/DB14 -European -Union.pdf

[24]
văzut în câteva rânduri, înregistrează cea mai mică valoare din EU și în descreștere, de la 5,53% în 2007 la
3,7% în 2011.

FIGURA 13 INVESTIȚIILE MEDIULU I DE AFACERI ÎN ECHI PAMENTE (PROCENTE DI N PIB)

Notă: PIB este calculat la prețuri curente în mld. euro/ecu; Investițiile în echipamente sunt calculate la prețuri
curente, mld. euro/ecu.
Sursa: Prelucrarea datelor, Ameco, Eurostat
În ceea ce privește accesul IMM la sursele de finanțare46, România se situ ează în anul 2011 din nou deasupra
mediei Uniunii Europene cu 0,58 puncte față de 0,54 puncte. Evaluarea, însă, trebuie privită cu rezerve.47 Pe
de o parte, există într -adevăr tendințe pozitive care explică poziționarea relativ bună în cadrul UE.
Împrumutu rile pe termen scurt acordate IMM -urilor s -au ridicat la 39 mld. Lei (cca. EUR 8,7 mld.) în iunie
2012, cu 7,4% mai mult decât în iunie 2011 (p. 58), iar împrumuturile pe termen mediu și lung a continuat să
crească, situându -se la nivelul a 44 mld. Lei în iunie 2012 (cca. EUR 9,9 mld), cu 7.4% mai mult decât în anul
precedent (p. 62). Cu toate acestea, nivelul de îndatorare bancară în România este de cca. 2,3% din PIB, sub
media UE de 5,65% în 2010 (p. 23).48
Pe de altă parte, criza economică și financiară a avut un impact negativ asupra ansamblului operațional de
finanțare, prin îngustarea piețelor, înăsprirea condițiilor de acordare a creditelor în paralel cu scumpirea
acestora, devalorizarea garanțiilor, în special imobiliare, înrăutățirea poziției financi are a IMM -urilor, ceea ce
a împiedicat multe dintre ele să îndeplinească criteriile de eligibilitate și să poată să -și asigure co -finanțarea

46 Accesul IMM la surse de finanțare este un scor calculat pe baza sondajelor Eurobarometru, cumulând 6
indicatori ca procent din total răspunsuri la următoarele întrebări: A crescut ne voia de finanțare bancară? Nu
ați aplicat la un credit bancar de teama respingerii? Ați aplicat la un credit bancar dar ați fost respins? Ați
observat o creștere semnificativă în 1) disponibilitatea, 2) mărimea, 3) predispoziția băncilor în a acorda
credit e IMM -urile în ultimele 6 luni. Ia valori de la 0 la 1, 1 fiind cel mai bun.
47 Argumentele folosite în această parte urmează îndeaproape materialul GEA Strategy & Consulting S.A.,
“SME Access to Finance Preliminary Study for Romania”, 29 martie 2013.
48http ://ec.europa.eu/enterprise/policies/finance/data/enterprise -finance -index/situations -in-member –
states/ro/index_en.htm 0%2%4%6%8%10%12%14%16%
Max UE (RO, 2007) SK EU 27 Min UE (IE)
2007 2011

[25]
și fluxurile monetare necesare proiectelor. În mod particular, două segmente ale pieței au înregistrat o
evoluție î ngrijorătoare: micro -finanțarea și creditarea exporturilor. Activitatea de micro -finanțare a fost
afectată de ratele înalte ale creditelor neperformante din portofoliile de micro -finanțare ale băncilor, dar și de
percepția băncilor asupra riscurilor aferen te operațiunilor de finanțare în favoarea IMM -urilor. Sunt numai 3
instituții financiare nebancare specializate în micro -finanțare, iar majoritatea acestei finanțări se realizează în
monede străine, cu consecințe negative asupra costurilor aferente. În cee a ce privește creditele de export,
acestea reprezintă instrumentul financiar cu cea mai scăzută prezență în oferta băncilor de pe piața
românească, ponderea creditelor de export în volumul total al împrumuturilor reprezentând numai 0,13% în
iunie 2012 (p. 71). Acest fenomen se întâmplă în pofida faptului că băncile doresc să finanțeze activități de
export, considerând că IMM -urile implicate în operațiuni de export au o capacitate mai bună de rambursare49.
Instrumentele pieței de capital pot reprezenta o alt ernativă potențială de finanțare, dar în prezent ele nu pot
fi folosite pe scară largă, întrucât lipsește masa critică de companii promițătoare care să poată atrage atenția
fondurilor de investiții în acest domeniu. În același timp, România continuă să aib ă o piață de capital
subdezvoltată, platformele alternative de tranzacționare sunt încă fază incipientă și nici nu există o cultură
antreprenorială în acest sens, ceea ce, alături și de o piață a muncii rigidă, un nivel scăzut al cheltuielilor
dedicate cer cetării și dezvoltării și un cadru legislativ și fiscal încă inadecvat, reprezintă factori care împiedică
dezvoltarea unei piețe mai semnificative de instrumente financiare.
3 Cercetare, dezvoltare, inovare (CDI)

La momentul actual, nivelul cheltuielilor CDI este de doar 0,48% din PIB (2011), din care cheltuielile
sectorului privat reprezintă 0,17% din PIB (2011), situație care plasează România pe penultima poziție a
clasamentului european Innovation Union Scoreboa rd 201350. Faptul că mediul privat pare să nu prezinte
interes pentru activități de cercetare este o provocare în momentul de față, împreună cu inexistența unei
mase critice de cercetători. Totodată, procentul de IMM -uri angajate în activități de inovare este unul redus,
devenind prioritar ca IMM -urie să fie sprijinite în următoarea perioadă să lanseze produse sau servicii
inovative prin fonduri de capital de risc, granturi, proiecte colaborative etc. România ocupă ultima poziție
pentru categoriile „legături și antreprenoriat” și „active intelectuale” și penultima pentru „calitatea sistemelor
de cercetare”. Câteva date suplimentare explică această performanță: România a înregistrat doar două cereri
de brevet EPO (European Patent Office) la un milion de locuit ori în 2010, față de o medie europeană de 109;
procentul salariaților CDI în populația activă este de 0,5% față de o medie europeană de 1,5%; doar 30%

49 Conform Raportului BNR privind stabilitatea financiară în 2011, ponderea creditelor neperformante
privind companiile implicate în comer ț exterior este semnificativ mai redusă decât în restul economiei (BNR
(2011), „Financial Stability Report”, p. 87 (disponibil la : http://www.bnro.ro/Publicatii -periodice -204.aspx .)
50 Europe an Commission (2013), Innovation Union Scoreboard 2013 . Disponibil la:
http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/files/ius -2013_en.pdf

[26]
dintre întreprinderi au avut activități de inovare în anul 2010 față de 52,9% la nivelul EU27, conform
rezultatelor CIS ( Community Innovation Survey ), procentul inovatorilor tehnologici fiind cel mai redus din
rândul țărilor europene ș.a. 51
Analiza funcțională a sistemului CDI din România realizată de Banca Mondială arată că „sectorul CDI din
România se află într-o criză ascunsă, cu implicații grave asupra competitivității și perspectivelor de creștere
pe termen lung ale țării”, sugerând totodată patru direcții principale de acțiune pe termen scurt și mediu,
respectiv: consolidarea guvernanței sistemului CDI, îmbunătățirea gestionării CD publice, accelerarea
transferului rezultatelor CD și încurajarea cererii pentru CD din partea sectorului privat, în special prin
îmbunătățirea climatului investițional pentru inovare52. În aceeași direcție, recomandările Comisie i Europene
au în vedere creșterea eficienței și a eficacității investițiilor în CDI, stabilirea unor priorități cu privire la
acțiunile care pot atrage investiții private, întărirea cadrului de protecție privind drepturile de proprietate
intelectuală și ac celerarea comercializării rezultatelor cercetării53.
Pentru a răspunde provocărilor identificate, demersurile strategice asumate de România prin Programul
Național de Reformă 2013 vizează promovarea inovării și îmbunătățirea transferului tehnologic prin
dezvoltarea componentei de specializare inteligentă , bazată pe sectoarele industriale, serviciile și regiunile
identificate ca având un potențial inovator ridicat, în vederea stimulării capacității acestora de a atrage IMM –
urile în lanțurile de furnizori, d e a inova procesele tehnologice și produsele și de a pătrunde pe noi piețe54.
Pentru realizarea acestor deziderate, resurse complementare celor publice propuse prin Planul Național
pentru CDI pot fi atrase prin p rincipalul program european de finanțare a C DI pentru perioada 2014 –2020,
Horizon 2020 , al cărui scop central este acela de a dezvolta capacitățile industriale europene în domeniul
tehnologiilor esențiale ( key enabling technologies, KET ), printre care se numără: fotonica, microelectronica și
nanoelectronica, nanotehnologiile, materialele avansate, sistemele avansate de fabricație și de prelucrare și
biotehnologia. Pe lângă țintirea unor domenii industriale prioritare, Horizon 2020 facilitează cooperarea
dintre în treprinderi, instituții de învățământ superior și centre de cercetare prin intermediul așa numitelor
Comunități de Cunoaștere și Inovare (CCI) dezvoltate în cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie
(EIT)55 sau prin programele de parteneriat pub lic-privat deschise către domenii de vârf ale cercetării.

51 Eurostat pocketbook (2013), Science, technology and innovation in Europe , 2013 edition
52 Banca Mondială – Regi unea Europa și Asia Centrală (2013), Analiza funcțională a sistemului CDI din
România , 2012. Disponibil la: http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/rapoarte -finale -bm/etapa –
II/Cercetare_RO_Romania%20RD&I%20Functional%20Review%20 -%20Final%20Report -RO.pdf
53 Comi sia Europeană (2013), Document de lucru al Serviciilor Comisiei: Evaluarea Programului național de
reformă pentru 2013 și a Programului de convergență ale României , Bruxelles, 29.5.3013, SWD(2013) 373
final
54 Ministry of Foreign Affairs (2013), Main commitments for the National Reform Programme 2013, Annex no.
2, Romania, April 2013
55 European Commission, Research & Innovation, Horizon 2020 . Disponibil la:
http://ec.europa.eu/research/horizon2020/index_en.cfm

[27]
Investițiile în CDI au ca surse importante și fondurile structurale și de coeziune 2014 -2020, care, spre
deosebire de Horizon 2020 , iau în considerare întărirea capacității de cercetare -dezvoltare ținând cont de
particularitățile nivelului de dezvoltare economică. Acțiunile vizate aici se întind pe un spectru larg, de la
activitatea de inovare în întreprinderi și sprijinirea aglomerărilor competitive de firme la promovarea
serviciilor de consultanță pentru întreprinderi în domeniul CDI, inclusiv în domeniul serviciilor, al centrelor
creative, al industriilor culturale și creative și al inovării sociale. Resurse complementare provin din alte
inițiative europene de tipul Parteneriatelor europene pentr u inovare (de ex. Parteneriatul european pentru
inovare privind îmbătrânirea activă și sănătoasă sau cel pentru agricultură sustenabilă și productivitate) sau
de tipul cooperării transfrontaliere (de ex. Alianțe ale Cunoașterii finanțate prin Erasmus +).
3.1 Energie, infrastructură și mediu
Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon (OT4), Promovarea adaptării la schimbările
climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor (OT5), Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a
resurselor (OT6), Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor de la nivelul rețelelor majore de
infrastructură (OT7) încadrează trei ținte ale Strategiei Europa 2020 , prin care România și -a propus să reducă
cu 21% emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din sectoarele ETS56 și cu 10% emisiile de GES pentru
sectoarele non -ETS (comparativ cu anul de bază 2005), să crească la 24% ponderea energiei din surse
regenerabile în consumul final de energie (și la 10% pentru sectorul transporturi) și să realizeze o economie
de cca. 10 Mtep (19%) a consumului de energie primară.
România este destul de avansată în materie de îndeplinire a angajamentelor asumate prin strategia Europa
2020 pentru emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele non – ETS (se situează în cadrul obiectivului cu o
marjă de 10%) și pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final, care a ajuns la 21,4% în
anul 2011, aproape de ținta programată pentru 2020 de 24%, dar este încă foarte vulnerabilă în privința
efici enței energetice. Piederile însemnate ale rețelelor de distribuție a energiei electrice reprezintă ineficiențe
ce trebuie înlăturate iar intensitatea energetică României (cantitatea mare de energie necesară generării unei
sume fixe prin mecanismul de piață ) este mare comparativ cu țările UE. După Bulgaria și Estonia, România
este cea de -a treia cea mai energointensivă economie a Uniunii Europene, cu o intensitate energetică de 2,5
ori mai mare decât media europeană și este, de asemenea, pe cea de -a treia po ziție din punct de vedere al
intensității emisiilor de carbon57. Cauzele sunt legate de restructurarea lentă a bazei industriale care înainte
de 1989 era caracterizată printr -o pondere ridicată a industriilor mari consumatoare de energie58, dar și de
ineficiența sistemelor de termoficare pentru clădirile de locuințe și de evoluțiile modeste privind ameliorarea
eficienței energetice din sectorul transporturilor rutier, feroviar și pe căi navigabile. La acestea se adaugă

56 Schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
57 Comisia Europeană – Europa 2020 – Domenii cheie: Energy and climate targets . Disponibil la:
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/16_energy_and_ghg.pdf
58 European Commission (2012), Industrial Performance Scoreboard and Member States’ Competitiveness
Perofmance and Policies , SWD (2012) 298

[28]
lipsa de eficiență și transparență a întreprinderilor deținute de stat în sectoarele energie și transporturi sau
dificultățile legate de integrarea piețelor energiei electrice și gazelor naturale pe piețele europene.59 Adițional
ineficienței energetice, sectorul transporturi es te grav afectat de infrastructura slab dezvoltată, îndeosebi de
cea rutieră, pentru a cărei calitate România ocupă ultima poziție în rândul țărilor europene conform
clasamentului World Economic Forum60. Pe de altă parte infrastructura digitală este și ea su bdezvoltată, mai
precis, rata de penetrare a a conexiunilor în bandă largă la 100 de locuitori raportată la media UE27 este
scăzută, fiind de 13.7/100 de locuitori în 2010, în comparație cu media UE27 de 25.6/100 de locuitori. Stăm
la fel de slab și în cee a ce privește gradul de conectare a populației la sisteme centralizate de alimentare cu
apă curată și sanogenă și la localităților la stații de epurare conforme și gradul de acoperire a populației
deservită de sisteme de management integrat al deșeurilor.
Pentru a se încadra în așteptările pentru creșterea “verde”, România trebuie să introducă acțiuni corective,
principalele provocări vizând reducerea emisiilor de GES din atmosferă, precum și sporirea performanțelor
tehnice și energetice ale parcului de ma terial rulant și ale parcului auto. Prin Planul Național de Reformă
pentru anul 2013, România și -a asumat o serie de angajamente privind fiecare din cele trei arii tematice –
energie, transporturi, mediu. Astfel, pentru capitolul Energie, se au în vedere m ăsuri de îmbunătățire a
eficienței energetice (reabilitare termică, sisteme de încălzire centralizate etc.), precum și reducerea
schemelor de sprijin pentru energia regenerabilă, pentru a diminua costurile considerate prea mari. Totodată,
este în curs de r evizuire Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2020, care va avea
componente dedicate eficienței energetice în industrie, transport și consumul public și rezidențial, precum și
o secțiune dedicată energiei regenerabile. Nu în ultimul rând, în anul 2013 a fost elaborată Strategia națională
pentru schimbările climatice 2013 – 2020, urmând ca în scurt timp să fie elaborat și planul de acțiune al
acesteia. La capitolul Transporturi, Strategia pentru transport durabil are ca orizonturi temporal e perioada
2007 – 2013 și 2020, 2030, în trimestrul I/ 2014 urmând a fi finalizat și MasterPlanul General pentru
Transport (MPGT) care încorporează și Strategia de dezvoltare a sistemului național de transport. La capitolul
Mediu, a fost elaborată Strategia Națională pentru Managementul Deșeurilor 2014 – 2020 , al cărei scop este
acela de protejare a mediului și promovare a folosirii raționale a resurselor, dar și a planurilor naționale și
județene de gestionare a deșeurilor și a Planului național de prevenir e a generării deșeurilor61.
Realizarea angajamentelor descrise de strategiile și planurile amintite depinde decisiv de capacitatea de
absorbție a fondurilor structurale și de coeziune pe fiecare din obiectivele tematice propuse prin Cadrul
Strategic Comun 2 014 – 2020. Astfel, pot fi sprijinite acțiuni de creștere a eficienței energetice, a folosirii
energiei din surse regenerabile și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest lucru poate fi gândit în

59 Comisia Europeană (2013), Document de lucru al Serviciilor Comisiei: Evaluarea Programului național de
reformă pentru 2013 și a Programului de convergență ale României , Bruxelles, 29.5.3013, SWD(2013) 373
final
60 Comisia Europeană – Europa 2020 – Domenii cheie: Network Industries – Transport. Disponibil la:
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/14_transport.pdf
61 Ministry of Foreign Affairs ( 2013), Main commitments for the National Reform Programme 2013, Annex no.
2, Romania, April 2013

[29]
strânsă legătură cu obiective privind consolida rea competitivității IMM -urilor, susținând noile întreprinderi și
activități în sectoare cu emisii scăzute de carbon, precum și prin încurajarea CDI în domeniul eficienței
energetice și al energiei din surse regenerabile, precum si al dezvoltării noilor te hnologii pentru captarea și
stocarea carbonului . De asemenea, promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării
riscurilor poate fi susținută prin intensificarea procesului de împădurire a terenurilor agricole și a celor
degradat e, dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate
istoric, dar și gestionarea mai bună a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase. Acțiunile –cheie care pot
susține protecția mediului și promovarea uti lizării eficiente a resurselor pot fi extinderea spațiilor verzi în
localități, realizarea sistemelor integrate de alimentare cu apă, a stațiilor de tratare, canalizare și epurare,
implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii, c u prioritate în rețeaua
europeană Natura 2000. Nu în ultimul rând, din perspectiva îmbunătățirii competitivității, dezvoltarea
infrastructurii de transport trebuie privită ca factor decisiv de creștere economică și coeziune teritorială și
socială . Alte pro grame europene de finanțare, de ex. Connecting Europe Facility , pot fi complementare celor
care privesc sprijinul acordat întreprinderilor pentru CDI și adoptării de tehnologii pentru adaptarea la
schimbări climatice și reducerea efectelor acestora, protecția mediului și promovarea transportului durabil62.
4 Piața muncii, politicile sociale și educația
4.1 Ocupare și mobilitate pe piața muncii
Referitor la rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20 –64 ani, România și -a propus o țintă de 70% până în
anul 2020, cu cinci puncte procentuale sub nivelul propus de Uniunea Europeană, de 75%. Valoarea
indicatorului pentru anul 2012 este de 63,8% în cazul României și de 68% în cazul Uniunii Europene, situație
care reclamă eforturi de îmbunătățire continuă a perspectivelor de ocupare și a productivității muncii în
acord cu Orientările privind ocuparea forței de muncă adoptate la nivel european în 2011, care stabilesc
priorități și obiective comune statelor membre pentru creșterea participării la piața muncii, reducerea
șomajului structural și promovarea calității locurilor de muncă; dezvoltarea unei forțe de muncă bine
calificate, care să răspundă cerințelor pieței munc ii și promovarea învățării pe tot parcursul vieții;
îmbunătățirea calității și a performanței sistemelor de educație și formare la toate nivelurile și creșterea
participării la învățământul terțiar sau cel echivalent; promovarea incluziunii sociale și comb aterea sărăciei.
Provocările ocupării pentru România sunt legate de numărul mare de tineri care nu sunt încadrați în muncă și
care nu participă la educație și formare (16,8% în România, 13,2% la nivelul Uniunii Europene în 2012)63, de

62 European Commission (2012), Elements for a Common Strategic Framework 2014 to 2020 , SWD (2012) 61
final, Part I, II
63 Comisia Europeană, Europa 2020 –Domenii cheie: Youth unemployment. Disponibil la:
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/21_youth_unemployment.pdf

[30]
o rată scăzută de ocu pare în rândul femeilor (56,3% față de media UE de 62,4%)64 și a lucrătorilor vârstnici
(41,4% față de media UE de 48,9%)65, precum și de o productivitate a muncii foarte redusă, în scădere cu
1,5% în anul 2012 față de anul 2011, legată direct și de proporți a ridicată a forței de muncă activă în
agricultură, silvicultură și pescuit care este cea mai mare din Uniunea Europeană (28,6% în 2011).
Recomandările Comisiei Europene cu privire la asigurarea unei mai bune participări pe piața muncii și
creșterea produ ctivității forței de muncă vizează punerea în aplicare fără întârziere a Planului național pentru
încadrarea în muncă a tinerilor, pentru a combate șomajul în rândul tinerilor. Printre măsurile recomandate
se înscriu: garanția pentru tineri, creșterea calității serviciilor oferite de Serviciul Public de Ocupare, prin
consolidarea capacității Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței d e Muncă, revizuirea și consolidarea
politicilor active în domeniul pieței muncii66. În anul 2013, a fost finalizată Strategia Națională pentru
Ocuparea forței de muncă 2013 – 2020 , al cărei principal obiectiv este atingerea unui nivel sustenabil de
ocupare a forței de muncă, susținut de competitivitate economică, coeziune socială și dezvoltare durabilă.
Strategia include obiective și măsuri menite să integreze pe piața muncii categoriile cu dificultăți – tineri,
persoane vârstnice, persoane din mediul rural, persoane de etnie romă, persoane cu handicap, femei,
persoane cu calificări reduse, precum și să dezvolte resursele umane cu un nivel înalt de calificare și
competențe adaptate la cerințele pieței muncii.
Acțiunile –cheie care pot susține cele menționate mai sus, în viitoarea perioadă de programare, în
complementaritate cu Strategia Națională pentru Competitivitate , au în vedere sprijinul pentru dezvoltarea
activităților independente, antreprenoriat și înființarea de întreprinderi, în special în sectoarele emergente
cum ar fi “economia verde”, protecția mediului, sectoarele creative și culturale, agricultură ecologică, sectorul
social, componente auto și TIC, sensibilizarea agenților economici cu privire la egalitatea de șanse între femei
și bărbați și conc ilierea vieții profesionale cu cea privată, adaptarea la schimbări a întreprinderilor,
antreprenorilor și lucrătorilor prin programe de formare profesională continuă care să le furnizeze
competențele necesare practicării ocupațiilor care și -au schimbat con ținutul sau a celor nou -apărute ca
urmare a introducerii progresului tehnologic, creșterea mobilității transnaționale a forței de muncă,
dezvoltarea competențelor digitale și anticiparea necesarului de formare a lucrătorilor.
De asemenea, pot fi avute în vedere acțiuni de tip FEDR pentru înființare de întreprinderi în special în
sectoare care oferă noi surse de creștere economică, cum ar fi economia ecologică, turismul durabil, economia
vârstei a treia etc., precum și acțiuni de tip FEADR – FEPAM, pentru c rearea de noi întreprinderi în zonele
rurale și adăugarea de valoare la activitățile și produsele pescărești din zona de coastă și sectorul maritim.
Crearea de sinergii în acest domeniu presupune alinierea cu programele naționale care vizează sprijinul

64 Employment Performance Monitor June 2013. Disponibil la:
http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/13/st10/st10373 -re01.en13.pdf
65 Idem 39
66 Comisia Europeană (2013 ), Recomandarea Consiliului privind Programul național de reformă al României
pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru
perioada 2012 -2016 , Bruxelles, 29.5.2013, SWD(2013) 373 final

[31]
pentru crearea de întreprinderi, precum și cu alte inițiative europene de tipul Programului pentru ocupare și
inovare socială , care sprijină mobilitatea geografică și facilitarea accesului la microfinanțare pentru
antreprenori67. Pentru aspectele legate de dis ponibilizări ale forței de muncă, resurse financiare adiționale
pot fi accesate din Fondul European de Ajustare la Globalizare .
4.2 Incluziunea socială și reducerea sărăciei
România și -a propus ca țintă prevăzută în Strategia Europa 2020 reducerea numărului de persoane aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială cu 580.000 de persoane până în anul 2020, față de anul de referință 2008.
În intervalul 2008 – 2011, 240.000 de persoane au fost scoase de sub incidența acestui risc. Astfel, datele
publicate de Eur ostat indică o ușoară îmbunătățire a procentului persoanelor aflate în sărăcie relativă, rata
sărăciei relative atingând 22,2% în anul 2011, comparativ cu 23,4% în 2008. Totodată, conform Eurostat, în
anul 2011, procentul persoanelor aflate în gospodării c u intensitate foarte scăzută a ocupării a fost de 6,7% și
procentul persoanelor cu deprivare materială severă de 29,4%.
Combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale, îmbunătățirea eficacității și eficienței transferurilor
sociale, cu o atenție specială în cazul copiilor defavorizați și finalizarea reformei sistemului de asistență
socială sunt principalele măsuri urmărite în vederea realizării țintei propuse. În plus, se așteaptă ca România
să continue reformele în sistemul sanitar, pentru a spor i eficiența, calitatea și accesibilitatea acestuia, în
special pentru persoanele defavorizate și pentru comunitățile izolate68. Intervențiile propuse pentru această
direcție trebuie să aibă la bază cadrul de acțiune descris prin Platforma europeană de comb atere a sărăciei și a
excluziunii sociale , respectiv elaborarea de măsuri care să acopere tot spectrul politicilor – piața muncii,
venitul minim garantat, educația, sănătatea, locuințele, accesul la un cont bancar de bază; o mai bună utilizare
a fondurilor UE pentru a sprijini incluziunea socială; promovarea inovării sociale pe bază de elemente
concrete; lucrul în parteneriat și valorificarea potențialului economiei sociale; coordonare politică
îmbunătățită între statele membre69. În aceeași direcție, Pachet ul de măsuri privind investițiile sociale adoptat
de Comisia Europeană în anul 2013 propune o gestionare mai eficientă a cheltuielilor pentru a asigura o
protecție socială adecvată și durabilă, accentul fiind mutat înspre politici menite să consolideze cap acitățile și
competențele cetățenilor și să înlăture obstacolele în găsirea unui loc de muncă, deservind deopotrivă
interesele grupurilor vulnerabile și pe cele ale angajatorilor70.

67 European Commission (2012), Elements for a Common Strategic Framework 2014 to 2020 , SWD (2012) 61
final, Part I, II
68 Comisia Europeană (2013), Recomandarea Consiliului privind Programul național de reformă al României
pentru 2013 și care incl ude un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru
perioada 2012 -2016 , Bruxelles, 29.5.2013, SWD(2013) 373 final
69 Comisia Europeană, Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale . Disponibil la:
http://e c.europa.eu/social/main.jsp?catId=961&langId=ro
70 Comisia Europeană, Rezumat pentru cetățeni – Pachetul de investiții sociale pentru promovarea creșterii și
coeziunii (2013). Disponibil la:
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1044&langId=ro&moreDocu ments=yes

[32]
Prin Programul Național de Reformă 2011 – 2013 se monitorizează implementar ea măsurilor de reformă a
sistemului de asistență socială, printre care se numără dezvoltarea sectorului economiei sociale, elaborarea
Strategiei naționale privind combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale pentru perioada 2014 – 2020,
al căror scop este acela de a reduce sărăcia prin incluziunea activă pe piața muncii a persoanelor aflate în risc
de marginalizare. De asemenea, prin intermediul PNR, vor fi monitorizate o serie de strategii centrate pe
problemele principalelor grupuri dezavantajat e, respectiv: Strategia Națională privind persoanele vârstnice și
îmbătrânirea activă 2014 – 2020, Strategia Națională privind protecția persoanelor cu dizabilități 2014 – 2020,
Strategia Națională privind protecția și promovarea drepturilor copilului 2014 – 2020.
În plus, PNR are în vedere crearea cadrului de acțiune pentru implementarea Strategiei Guvernului României
de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012 -2020, precum și
elaborarea Strategiei pentru Sănăta te 2014 – 2020 , al cărei obiectiv este acela de a facilita accesul la servicii
de sănătate mai bune și mai sigure, în special pentru grupurile vulnerabile71.
Din perspectiva legăturii cu Strategia Națională pentru Competitivitate , printre acțiunile de inte res care pot fi
finanțate în viitoarea perioadă de programare se numără cea legată de promovarea economiei sociale și a
întreprinderilor sociale și cele prin care se oferă sprijin pentru dezvoltarea unor noi modele comerciale și a
unor soluții inovatoare d e abordare a provocărilor societale. În acest sens, trebuie urmărită și coordonarea cu
Programul UE pentru ocupare și inovare socială (EASI), sporind accesul la microfinanțare pentru
antreprenorii sociali72. O altă prioritate conexă ar fi cea legată de rege nerarea fizică și economică a
comunităților urbane și rurale defavorizate, inclusiv a celor alcătuite din persoane de etnie romă și
implementarea măsurilor integrate de reducere a ratei sărăciei și a riscului de excluziune socială. Nu în
ultimul rând, o a cțiune de interes finanțabilă este creșterea capacității administrative pentru colectarea de
date, analiză, prognoză, planificare strategică, monitorizare și evaluare a măsurilor, planuri de acțiune,
strategii și politici în domeniul asistenței sociale, al îngrijirii și al incluziunii sociale, inclusiv prin contribuții
din domeniul TIC., la care se mai adaugă și acțiunea constând în sprijinirea implementării sistemului de e –
asistență socială (e -servicii sociale și e -beneficii de asistență socială), prin car e sistemul informatic de
administrare a beneficiilor de asistență socială SAFIR va fi extins la nivelul autorităților locale și va fi
asigurată legătura cu alte baze de date electronice majore relevate73, pentru a reduce riscul de eroare, fraudă
și corupți e în sistem.

71 Ministry of Foreign Affairs (2013), Main commitments for the National Reform Programme 2013, Annex no.
2, Romania, April 2013
72 European Commission (2012), Elements for a Common Strategic Framework 2014 to 2020 , SWD (2012) 61
final, Part I, II
73 Alte baze de date electronice relevate: baze de date electronice privind finanțele publice, registrul
electronic privind agricultura, registrele electronice priind forța de muncă și pensiile, Registrul Civil
electronic

[33]
4.3 Educație și formare profesională
Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții reprezintă un domeniu de acțiune care
subsumează alte două ținte ale țării pentru perioada următoare, respectiv reducerea ratei de părăsire
timpurie a școlii, pentru care România și -a asumat o țintă de 11,3% (sub 10% la nivelul UE) și creșterea
ponderii populației în vârstă de 30 -34 ani care a absolvit forme de învățământ terțiar sau echivalent la 26,7%
pentru România (minim 40% la ni velul UE). Reducerea abandonului școlar, creșterea calității educației și
formării profesionale și adaptarea acestora la cerințele pieței muncii sunt provocările cărora România trebuie
să le facă față în perioada următoare, pentru a asigura baze solide com petitivității economice a țării.
În anul 2012, în România, rata de părăsire timpurie a școlii în România a fost de 17,4%, în scădere ușoară față
de 2010 și 2011, dar cu mult peste media UE de 12,8%, probleme deosebite existând în special în cazul
zonelor r urale și în cazul romilor. În același timp, rata de absolvire a învățământului terțiar a fost de 21,8% în
anul 2012, cu 14 puncte procentuale sub media Uniunii Europene (35,8%), în timp ce participarea adulților la
programe de învățare pe tot parcursul vie ții a stagnat la niveluri foarte scăzute (1,6% în 2011), considerabil
sub media Uniunii Europene (8,9%). Neconcordanțele cantitative sunt dublate de unele calitative, în măsura
în care nivelul competențelor de bază pentru citire, matematică și științe este unul foarte redus, iar rata de
ocupare a persoanelor în vârstă de 20 – 30 ani care au absolvit cel puțin studii medii este de 69,4% în anul
2012 (față de 75,6% în cazul UE)74. Probleme deosebite sunt legate de fenomenul „calificărilor neadecvate
pieții mun cii” ( skill gaps ), îndeosebi la nivelul învățământului profesional și terțiar, nealiniat încă la cerințele
pieței muncii75.
Programul Național de Reforme al României face referire la elaborarea unor strategii menite să răspundă
problemelor identificate, as tfel: Strategia Națională pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii descrie cadrul
legislativ și include măsuri pentru sprijinirea integrării/reintegrării în sistemul educațional; S trategia pentru
Dezvoltarea Infrastructurii Educaționale propune elabora rea unei hărți a infrastructurii educaționale care să
permită previziuni privind tendințele demografice și adaptarea infrastructurii educaționale; Strategia
Națională de Învățare pe tot Parcursul Vieții propune crearea cadrului strategic pentru a încuraja și crește
participarea la programe de formare pe tot parcursul vieții, cu efecte asupra productivității forței de muncă,
inițiativa fiind întărită prin completarea și adoptarea prin decizie guvernamentală a Cadrului Național al
Calificărilor; S trategia Na țională pentru Educația Terțiară are în vedere o mai bună absorbție a fondurilor
europene pentru proiecte care propun întărirea accesului la educația terțiară și creșterea calității, eficienței și
accesibilității acesteia76. La momentul actual, se află în c urs de elaborare Strategia privind Educația și
Formarea Profesională pentru perioada de programare 2014 – 2020 care propune, inter -alia, î ntărirea

74 Comisia Europeană – Europa 2020 – Domenii cheie: Quality of education and training, Disponibil la:
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/30_quality_of_education_and_training.pdf
75 Comisia Europeană – Europa 2020 – Domenii cheie: Skill gaps and labour mobility, Disponibil la:
http://e c.europa.eu/europe2020/pdf/themes/27_skills_gaps_and_labour_mobility.pdf
76 Ministry of Foreign Affairs (2013), Main commitments for the National Reform Programme 2013, Annex no.
2, Romania, April 2013

[34]
capacității furnizorilor de formare profesională inițială și continuă de a desfășura programe de educație și
formare atractive și de calitate corelate cu cerințele pieței muncii, în special în cadrul sectoarelor cu potențial
de creștere, în vederea asigurării complementarității cu strategia de creștere a competitivității .
Acțiunile finanțabile care au în vedere creșterea participării la formarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea
calității forței de muncă, dezvoltarea unor parteneriate între învățământul superior, întreprinderi și sectorul
de cercetare, o mai bună corel are a educației cu cerințele pieței muncii, încurajarea creativității și a
antreprenoriatului, precum și a unei economii bazată pe eficiența resurselor, prezintă un interes deosebit în
contextul consolidării competitivității economice.
5 Modernizarea adminis trației publice

Dacă primele trei teme cadru de politică reflectă în principal contribuția mediului privat la obținerea
performanței competitive, a patra temă se concentrează pe contextul reglementărilor publice care poate
stimula sau nu economia să produ că mai productiv, mai eficient, mai inovator. Probabil cel mai cunoscut
reper folosit pentru a evalua calitatea administrației publice este indicatorul Eficiența guvernului , realizat de
Banca Mondială77, dar preluat și de Comisia Europeană, indicator care r eflectă caracteristicile cheie ale
contextului de acțiune guvernamentală în economie: percepțiile asupra calității serviciilor publice, calitatea
serviciilor publice și gradul de independență față de presiunile politice, calitatea formulării și implementăr ii
politicilor precum și credibilitatea angajamentului guvernului față de acestea. Valorile indicatorului arată o
evoluție pozitivă pentru România, de la -0,28 în 2007 la -0,22 în 2011, dar nivelul înregistrat nu este specific
țărilor UE, plasând de fapt R omânia pe ultima poziție, mult sub media UE (1,11 în 2007 și 1,14 în 2011) și
extrem de mult față de prima clasată, Danemarca cu valori aproape de maxim (2,34 în 2007 și 2,17 în 2011).
Concluziile nu sunt mult diferite și prin raportare la un alt indicator important, Satisfacția populației față de
calitatea infrastructurii , care este de asemenea preluat de Comisia Europeană din analiza Indicatorului Global
al Competitivității.78 Valorile pentru acest indicator cresc de la 2,4 puncte la 2,7 puncte în perioada 2009 –
2011, dar cu toate acestea continuă să situeze România pe ultimul loc la nivelul UE, față de media europeană
de 4,9 puncte și valoarea maximă de 6,2 puncte atinsă de Franța.

77 Indicatorul este calculat în World Bank Worldwide Gov ernance Indicators și ia valori de la -2.5 (eficiență
slabă) la 2,5 (eficiență puternică).
78 Indicatorul apare în The Global Competitiveness Report și ia valori de la 1 (foarte slab dezvoltată) la 7
(eficientă conform standardelor internaționale).

[35]
Conform cu evaluarea Băncii Mondiale, The Worldwide Governance Indicators , România are una dintre cele
mai slabe performanțe în materie de administrație publică, ocupând ultima poziție în Uniunea Europeană
pentru eficiența administrației publice, criteriu care oferă o evaluare de ansamblu a sistemului.79
Administrația publică din România are în continuare nevoie de eforturi susținute pentru consolidarea
guvernării și a calității instituțiilor, reducerea birocrației, sporirea profesionalismului funcționarilor publici,
îmbunătățirea semnificativă a calității actelor legislative ș i realizarea de eforturi suplimentare pentru
asigurarea unei absorbții mai rapide a fondurilor UE, în special prin consolidarea sistemelor de gestiune și de
control și îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice80. În același timp, promovarea unor stan darde
ridicate de transparență, integritate și responsabilitate în administrație și cheltuirea fondurilor publice
rămâne în continuare un punct vulnerabil, necesar a fi remediat în perioada următoare, România înregistrând
un rezultat slab în indicele de pe rcepție a corupției al Transparency International pentru anul 2012 (poziția
66/174), care măsoară nivelul perceput al corupției în rândul oficialilor și al politicienilor și folosirea
incorectă a funcției publice în beneficiu particular81.
Strategia pentr u consolidarea capacității administrației publice 2014 – 2020, inclusă în PNR, își propune să
acopere următoarele priorități: creșterea eficienței administrației publice locale și reducerea disparităților de
dezvoltare la nivel local; întărirea procesului de luare a deciziei și creșterea calității actelor normative;
creșterea calității serviciilor publice și îmbunătățirea accesului la acestea. De asemenea, strategia include
elemente specifice legate de procesul de regionalizare și continuarea procesului de descentralizare. Nu în
ultimul rând, sub raport operațional, se are în vedere finalizarea și implementarea unui Plan de acțiune
pentru îmbunătățirea capacității administrative pentru managementul fondurilor europene82.
Capacitatea și eficiența administrativ ă influențează însăși implementarea prezentei Strategii Naționale pentru
Competitivitate , al cărei succes depinde, pe de o parte, de abilitatea structurilor administrative de a crea un
cadru favorabil IMM -urilor, întreprinderilor și mediului de afaceri în general, și, pe de altă parte, de
capacitatea acestora de a coordona acțiunile propuse cu cele ale strategiilor complementare descrise în
cadrul acestei analize și de a evalua impactul acțiunilor din cadrul acestor strategii.

79 Comisi a Europeană – Europa 2020 – Domenii cheie: Public administration. Disponibil la:
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/34_public_administration.pdf
80 Comisia Europeană (2013), Recomandarea Consiliului privind Programul național de reformă al României
pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru
perioada 2012 -2016 , Bruxelles, 29.5.2013, SWD(2013) 373 final
81 Transparency International (2012), Corruption Perceptions Index,
http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/ipc/2012/CPI2012_map%20and%20country%20r
esults.pdf
82 Ministry of Foreign Affairs (2013), Main commitments for the National Reform Programme 2013, Annex no.
2, Romania, April 2013

[1]
Strategia Națională pentru Competitivitate
2014 -2020
ANEXA 2

Statistic ă selectivă

Anexa 1. Clasamentul țărilor din UE28 conform Indicelui Competitivității Globale

Țara Global Stadiu de bază Stadiu eficiență Stadiu Inovare
Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor
Finlanda 3 6,03 4 6,03 9 5,30 3 5,62
Suedia 4 5,53 6 6,01 8 5,32 5 5,56
Olanda 5 5,50 10 5,92 7 5,35 6 5,47
Germania 6 5,48 11 5,86 10 5,87 4 5,57
UK 8 5.45 24 5,51 4 5,50 9 5,32
Danemarca 12 5,29 16 5,68 15 5,15 12 5,24
Austria 16 5,22 20 5,63 19 5,01 10 5,30
Belgia 17 5,21 22 5,52 17 5,09 13 5,21
Franța 21 5,11 23 5,52 18 5,04 18 4,89
Luxemburg 22 5,09 8 5,96 24 4,87 19 4,89
Irlanda 27 4,91 35 5,11 25 4,85 20 4,87
Estonia 34 4,64 26 5,47 31 4,63 33 4,06
Spania 36 4,60 36 5,11 29 4,67 31 4,14
Cehia 39 4,51 44 4,89 34 4,59 32 4,13
Polonia 41 4,46 61 4,66 28 4,69 61 3,66
Italia 42 4,46 51 4,81 41 4,44 30 4,24
Lituania 45 4,41 49 4,84 46 4,38 47 3,83
Malta 47 4,41 34 5,12 40 4,46 46 3,85
Portugalia 49 4,40 40 4,96 44 4,40 37 4,01
Letonia 55 4,35 54 4,79 48 4,37 68 3,57
Slovenia 56 4,34 39 5,05 55 4.25 36 4,02
Cipru 58 4,32 42 4,94 43 4,41 51 3,77
Ungaria 60 4,30 55 4,78 52 4,32 58 3,69
Bulgaria 62 4,27 65 4,63 59 4,18 97 3.30
Slovacia 71 4,14 62 4,64 51 4,33 74 3,50
Romania 78 4,07 90 4,22 64 4,12 106 3,20
Croatia 81 4,04 60 4,68 72 4,01 83 3,39
Grecia 96 3,86 98 4,13 69 4,05 85 3,37

Sursa: World Economic Forum (2012), The Global Competitiveness Report 2012 -2013 , pp. 13 -15

– stadiul 2 de dezvoltare – factori de eficiență
– în tranziție de la stadiul 2 la stadiul 3 de dezvoltare
– stadiul 3 de dezvoltare – factori de inovare și sofisticare

[2]
Anexa 2. Evoluția cotei de piață mondială a produselor exportate din sectoarele industriale și agricole în
perioada 2007 -2012 în UE28

Notă: Mod de calcul: Cota de piață mondială = Total exporturi produse din sectoarele industriale și agricole
din țară (mii EUR)/exporturi produse din sectoarele industriale și agricole la nivel mondial (mii EUR), grupe
de produse 4 cifre; p.p = puncte procentuale.
Sursa: prelucrarea datelor International Trade Centre, Trade Map, Trade Statistics for International Business
Development; http://www.trademap.org/, ITC calculations based on UN COMTRADE statistics.

Nr. Crt Țară Cod 2007 2012 Modificare
1 Germania DE 9.59% 7.88% -1.72 p.p
2 Franța FR 3.90% 3.10% -0.80 p.p
3 Italia IT 3.61% 2.79% -0.82 p.p
4 Olanda NL 3.45% 3.08% -0.36 p.p
5 Marea Britanie UK 3.18% 2.68% -0.50 p.p
6 Belgia BE 3.11% 2.49% -0.63 p.p
7 Spania ES 1.83% 1.59% -0.24 p.p
8 Suedia SE 1.22% 0.96% -0.26 p.p
9 Cehia CZ 1.20% 1.12% -0.08 p.p
10 Austria AT 1.18% 0.93% -0.26 p.p
11 Polonia PL 1.00% 1.00% –
12 Ungaria HU 0.94% 0.74% -0.20 p.p
13 Irlanda IE 0.88% 0.66% -0.22 p.p
14 Danemarca DK 0.74% 0.59% -0.15 p.p
15 Finlanda FI 0.65% 0.41% -0.24 p.p
16 Slovacia SK 0.42% 0.45% 0.03 p.p
17 Portugalia PT 0.37% 0.32% -0.05 p.p
18 Romania RO 0.29% 0.32% 0.03 p.p
19 Slovenia SI 0.19% 0.15% -0.04 p.p
20 Bulgaria BG 0.18% 0.19% 0.01 p.p
21 Grecia EL 0.17% 0.20% 0.03 p.p
22 Lituania LT 0.12% 0.16% 0.04 p.p
23 Luxemburg LU 0.12% 0.08% -0.04 p.p
24 Croația HR 0.09% 0.07% -0.02 p.p
25 Estonia EE 0.08% 0.10% 0.02 p.p
26 Letonia LV 0.06% 0.07% 0.01 p.p
27 Malta MT 0.02% 0.03% 0.01 p.p
28 Cipru CY 0.01% 0.01% –

[3]
Anexa 3. Evoluția cotei de piață mondială a serviciilor exportate în perioada 2007 -2011 în UE28

Nr. Crt. Țara Cod 2007 2011 Modificare
1 Marea Britanie UK 8.32% 6.91% -1.41 p.p.
2 Germania DE 6.40% 6.25% -0.15 p.p.
3 Franța FR 4.30% 5.28% 0.98 p.p.
4 Estonia ES 3.68% 3.34% -0.33 p.p.
5 Italia IT 3.22% 2.51% -0.71 p.p.
6 Olanda NL 3.21% 3.25% 0.04 p.p.
7 Irlanda IE 2.68% 2.66% -0.01 p.p.
8 Belgia BE 2.14% 2.25% 0.10 p.p.
9 Luxemburg LU 1.87% 1.67% -0.19 p.p.
10 Suedia SE 1.82% 1.75% -0.07 p.p.
11 Danemarca DK 1.77% 1.57% -0.20 p.p.
12 Austria AT 1.56% 1.44% -0.12 p.p.
13 Grecia EL 1.23% 0.94% -0.30 p.p.
14 Polonia PL 0.83% 0.88% 0.06 p.p.
15 Finlanda FI 0.67% 0.71% 0.04 p.p.
16 Portugalia PT 0.67% 0.63% -0.04 p.p.
17 Cehia CZ 0.50% 0.54% 0.05 p.p.
18 Ungaria HU 0.50% 0.51% 0.01 p.p.
19 Croația HR 0.36% 0.29% -0.07 p.p.
20 România RO 0.27% 0.24% -0.03 p.p.
21 Cipru CY 0.25% 0.20% -0.05 p.p.
22 Slovacia SK 0.20% 0.16% -0.05 p.p.
23 Bulgaria BG 0.19% 0.17% -0.01 p.p.
24 Slovenia SI 0.16% 0.16% -0.01 p.p.
25 Estonia EE 0.13% 0.13% 0.00 p.p.
26 Lituania LT 0.12% 0.12% 0.01 p.p.
27 Lentonia LV 0.11% 0.10% –
28 Malta MT 0.10% 0.12% 0.02 p.p.

Notă: Mod de calcul: Cota de piață mondială = Total exporturi servicii țară (mii EUR)/exporturi servicii
mondiale (mii EUR); p.p. = puncte procentuale.
Sursa: prelucrarea datelor International Trade Centre, Trade Map, Trade Statistics for International Business
Development; http://www.trademap.org/, ITC calculations based on UN COMTRADE statistics.

[4]
Anexa 4. Evoluția cotei de piață mondială a produselor din industriile creative 2007 -2012 în UE 28

Nr. Crt. Tara Cod 2007 2012 Modificare
1 Italia IT 9.25% 7.03% -2.21 p.p.
2 Germania DE 6.80% 4.73% -2.07 p.p.
3 Marea Britanie UK 5.22% 4.31% -0.92 p.p.
4 Franța FR 4.88% 4.55% -0.33 p.p.
5 Spania ES 2.62% 2.00% -0.62 p.p.
6 Belgia BE 2.53% 1.60% -0.93 p.p.
7 Olanda NL 1.74% 1.59% -0.15 p.p.
8 Austria AT 1.33% 0.86% -0.47 p.p.
9 Polonia PL 1.28% 1.11% -0.17 p.p.
10 Cehia CZ 1.20% 0.83% -0.37 p.p.
11 Suedia SE 0.90% 0.69% -0.21p.p.
12 Danemarca DK 0.74% 0.59% -0.15 p.p.
13 Portugalia PT 0.61% 0.54% -0.08 p.p.
14 Romania RO 0.40% 0.29% -0.11 p.p.
15 Finlanda FI 0.30% 0.13% -0.16 p.p.
16 Slovacia SK 0.27% 0.24% -0.03 p.p.
17 Ungaria HU 0.26% 0.24% -0.02 p.p.
18 Slovenia SI 0.23% 0.13% -0.10 p.p.
19 Grecia EL 0.21% 0.14% -0.07 p.p.
20 Irlanda IE 0.19% 0.10% -0.09 p.p.
21 Lituania LT 0.17% 0.21% 0.03 p.p.
22 Ungaria HR 0.12% 0.07% -0.05 p.p.
23 Estonia EE 0.08% 0.11% 0.03 p.p.
24 Letonia LV 0.06% 0.06% 0.01 p.p.
25 Malta MT 0.04% 0.03% –
26 Luxemburg LU 0.03% 0.02% -0.01 p.p.
27 Cipru CY 0.01% 0.01% –
28 Bulgaria BG 0.00% 0.00% –

Notă: Mod de calcul: Cota de piață mondială = Total exporturi produse din industriile creative țară (mii
EUR)/exporturi produse din industrii creative la nivel mondial (mii EUR), grupe de produse 6 cifre;
p.p.= puncte procentuale.
Sursa: prelucrarea datelor International Trade Centre, Trade Map, Trade Statistics for International Business
Development; http://www.trademap.org/, ITC calculations based on UN COMTRADE statistics.

[5]
Anexa 5. Evoluția cotei de piață mondială a produselor din sectoarele ind ustriale și agricole exportate de
România în 2002 -2012; clasificare după cele mai performante grupe de produse în 2002
Cod SA Produs 2002 2012 Modificare
1 8606 Bunuri pentru căi ferate și tramvaie, remorci și vagoane,
fără propulsie proprie 8.30% 0.96% -7.33 p.p.
2 6406 Părți de încălțăminte; brațuri înlocuibile, amortizor de
toc etc; ghetre (jambiere) 7.89% 4.69% -3.20 p.p.
3 6405 Încălțăminte 5.72% 0.94% -4.78 p.p.
4 7004 Sticlă trasă sau suflată, în foi 5.68% – -5.68 p.p.
5 5302 Cânepă, crudă, procesată, netoarsă; deșeuri de cânepă 5.52% 0.22% -5.30 p.p.
6 0104 Oi și capre vii 5.15% 18.44% 13.30 p.p.
7 1206 Semințe de floarea soarelui, sparte sau nu 3.95% 12.03% 8.08 p.p.
8 6206 Bluze și cămăși de femei 3.90% 2.48% -1.42 p.p.
9 7316 Ancore, ancore cu patru gheare sau părți ale acestora,
din fier sau oțel 3.56% 0.01% -3.55 p.p.
10 6201 Pardesie bărbătești, pelerine, canadiene etc o/t din hd
62.03 3.54% 1.16% -2.38 p.p.
11 7605 Fir de aluminiu 2.84% 5.43% 2.59 p.p.
12 7208 Produse plate sau în role din fier/ nu al/lățimea >/=600
mm, hr, neacoperite cu strat protector 2.81% 1.25% -1.56 p.p.
13 5004 Fir de mătase (altul decât firul tors din resturi de
mătase) 2.74% 17.24% 14.50 p.p.
14 6503 Pălării de fetru și alte produse din fetru pentru acoperit
capul 2.67% – -2.67 p.p.
15 6205 Cămăși bărbătești 2.65% 1.13% -1.52 p.p.
16 6204 Costume de femei, jachete, rochii, fuste și șorturi 2.52% 1.38% -1.14 p.p.
17 2849 Carbid, indiferent dacă este definit chimic sau nu 2.44% 2.51% 0.07 p.p.
18 2926 Compuși pe bază de nitrili 2.42% – -2.42 p.p.
19 6203 Costume bărbătești, sacouri, pantaloni și pantaloni
scurți 2.40% 1.53% -0.87 p.p.
20 4304 Piele artificială și produse din piele artificială 2.33% 0.76% -1.57 p.p.

Notă: Mod de calcul: Cota de piață = Exporturile României la nivel de grupă de produse din sectoarele
industriale și agricole (mii EUR)/ Exporturi mondiale la nivel de grupă de produse din sectoarele industriale
și agricole. (mii EUR), grupe de produse 4 cifre; p.p. = puncte procentu ale.
Anul de referință pentru cele mai performante produse =2002; SA: Sistemul Armonizat de clasificare a
mărfurilor
Sursa: prelucrarea datelor International Trade Centre, Trade Map, Trade Statistics for International Business
Development; http://www.trade map.org/, ITC calculations based on UN COMTRADE statistics.

[6]
Anexa 6. Evoluția cotei de piață mondiale a produselor din sectoarele industriale și agricole exportate de
România în 2002 -2012; clasificare după cele mai performante grupe de produse în 2012.
1 Cod Produs 2002 2012 Modificare
2 0104 Oi și capre vii 5.15% 18.44% 13.30 p.p.
3 5004 Fir de mătase (altul decât firul tors din resturi de
mătase) 2.74% 17.24% 14.50 p.p.
4 1206 Semințe de floarea soarelui, sparte sau nu 3.95% 12.03% 8.08 p.p.
5 7605 Fir de aluminiu 2.84% 5.43% 2.59 p.p.
6 3914 Schimbătoare ionice bazate pe polimeri de la nr.
39.01 la 30.13, în forme primareexchangers basd on
polymers of nos 39.01 to 39.13,in primary forms 1.78% 5.42% 3.65 p.p.
7 4410 Plăci aglomerate din lemn sau plăci similare din lemn
sau alt material lemnos 0.32% 5.23% 4.91 p.p.
8 5107 Fir din lână dărăcită, neoferită pentru vânzare cu
amănuntul 0.46% 5.05% 4.59 p.p.
9 6406 Părți de încălțăminte, branțuri înlocuibile, amortizor
de toc etc; ghetre (jambiere) 7.89% 4.69% -3.20 p.p.
10 5203 Bumbac, cardat sau dărăcit – 4.32% 4.32 p.p.
11 7220 Produse plate sau in role din oțel inoxidabil, cu o
lățime mai mică de 600 mm 0.16% 4.28% 4.13 p.p.
12 5109 Fir din lână sau din păr fin de animal, oferit spre
vânzare cu amănuntul 0.03% 3.73% 3.70 p.p.
13 4413 Lemn presat, în blocuri, plăci, benzi sau profiluri 0.32% 3.73% 3.41 p.p.
14 4406 Traverse din lemn pentru căi ferate sau tramvai 0.31% 3.60% 3.29 p.p.
15 8804 Parașute sau părți și accesorii ale acestora 0.78% 3.59% 2.81 p.p.
16 6912 Veselă ceramică, veselă de bucătărie, altele decât din
porțelan 2.00% 3.56% 1.57 p.p.
17 5401 Fir de cusut din filamente confecționate de om 0.10% 3.46% 3.36 p.p.
18 4404 Cercuri de lemn; pari despicați; mănunchiuri, țăruși,
pene; rumeguș 0.16% 3.45% 3.29 p.p.
19 0205 Carne de cal, măgar sau catâr – proaspătă, refrigerată
sau congelată 0.76% 3.17% 2.41 p.p.
20 4408 Foi de furnir, foi de placaj, alt lemn tăiat pe lungime 0.69% 3.09% 2.40 p.p.
21 8904 Echipamente de tras și împins 0.66% 3.08% 2.43 p.p.

Notă: Mod de calcul: Cota de piață = Exporturile României la nivel de grupă de produse din sectoarele
industriale și agricole (mii EUR)/ Exporturi mondiale la nivel de grupă de produse din sectoarele industriale
și agricole. (mii EUR), grupe de produse 4 cifre; p.p. = puncte procentuale.
Anul de referință pentru cele mai performante produse =2012
Sursa: prelucrarea datelor International Trade Centre, Trade Map, Trade Statistics for International Business
Development; http://www.trademap.org/, ITC calculations based on UN COMTRADE statistics.

[7]
Anexa 7. Evoluția cotei de piață mondială a serviciilor exportate de România în 2002 -2012; clasificare după
cele mai performante servicii exportate în 2002.

Cod Servicii 2002 2011 Modificare
1 245 Servicii de comunicare 0.47% 0.70% 0.23 p.p.
2 287 Servicii personale, culturale și recreaționale 0.40% 0.24% -0.16 p.p.
3 205 Transporturi 0.27% 0.36% 0.09 p.p.
4 249 Servicii de construcții 0.18% 0.45% 0.27 p.p.
6 268 Alte servicii de afaceri 0.14% 0.24% 0.11 p.p.
7 262 Calculatoare și tehnologia informației 0.13% 0.42% 0.29 p.p.
8 REM Remiteri 0.10% – -0.10 p.p.
9 260 Servicii financiare 0.08% 0.06% -0.02 p.p.
10 236 Călătorii 0.07% 0.13% 0.06 p.p.
11 291 Servicii guvernamentale 0.06% 0.06% 0.01 p.p.
12 253 Servicii de asigurare 0.04% 0.16% 0.11 p.p.
13 266 Redevențe și taxe de licență – 0.09% 0.09 p.p.

Notă: Mod de calcul: Cota de piață = Exporturile României de servicii dintr -o anumită categorie (mii EUR)/
Exporturi mondiale de servicii din aceeași categorie (mii EUR); Anul de referință pentru cele mai performante
servicii = 2002; p.p. = puncte procentuale.
Sursa: prelucrarea datelor International Trade Centre, Trade Map, Trade Statistics for International Business
Development; http://www.trademap.org/, ITC cal culations based on UN COMTRADE statistics.

Anexa 8. Evoluția cotei de piață mondială a serviciilor exportate de România în 2002 -2012; clasificare după
cele mai performante servicii exportate în 2012.
Cod Servicii 2002 2011 Modificare
1 245 Servicii de comunicare 0.47% 0.70% 0.23 p.p.
2 249 Servicii de construcții 0.18% 0.45% 0.27 p.p.
3 262 Calculatoare și tehnologia informației 0.13% 0.42% 0.29 p.p.
4 205 Transporturi 0.27% 0.36% 0.09 p.p.
5 268 Alte servicii de afaceri 0.14% 0.24% 0.11 p.p.
6 287 Servicii personale, culturale și recreaționale 0.40% 0.24% -0.16 p.p.
8 253 Servicii de asigurare 0.04% 0.16% 0.11 p.p.
9 236 Călătorii 0.07% 0.13% 0.06 p.p.
10 266 Redevențe și taxe de licență – 0.09% 0.09 p.p.
11 291 Servicii guvernamentale 0.06% 0.06% 0.01 p.p.
12 260 Servicii financiare 0.08% 0.06% -0.02 p.p.
13 REM Remiteri 0.10% – -0.10 p.p.
Notă: Mod de calcul: Cota de piață = Exporturile României de servicii dintr -o anumită categorie (mii EUR)/
Exporturi mondiale de servicii din aceeași categorie (mii EUR); Anul de referință pentru cele mai performante
servicii = 2012; p.p. = puncte procentuale
Sursa: prelucrarea datelor International Trade Centre, Trade Map, Trade Statistics for International Business
Development; http://www.trademap.org /,ITC calculations based on UN COMTRADE statistics.

[8]

Anexa 9. Evoluția cotei de piață mondiale a produselor din industriile creative exportate de România în 2002 –
2012; clasificare după cele mai performante grupe de produse în 2002 .

Cod Sector 2002 2012 Modificare
1 640510 Încălțăminte cu fețe de piele sau piele reconstituită 11.94% 8.92% -3.02 p.p.
2 640320 Încălțăminte, sandale 4.79% 4.25% -0.54 p.p.
3 420229 Genți de mână din fibră vulcanizată sau din carton 4.41% 3.39% -1.02 p.p.
4
640351 Încălțăminte, tălpi și fețe exterioare de piele, care
acoperă glezna 3.54% 0.65% -2.89 p.p.
5 630221 Lenjerii de pat, imprimate, nu tricotate 3.47% 0.65% -2.82 p.p.
6 640520 Încălțăminte cu fețe din material textil 3.35% 0.55% -2.80 p.p.
7 940360 Mobilier din lemn 2.87% 2.21% -0.66 p.p.
8
701339 Obiecte de bucătărie (de ex pahare), altele decat
cele de ceramică 2.74% – -2.74 p.p.
9 650300 Pălării și ale articole de acoperit capul 2.67% – -2.67 p.p.
10 701399 Sticlărie 2.55% 0.29% -2.26 p.p.
11 460199 Produse din materiale de împletit 2.48% – -2.48 p.p.
12 570299 Covoare din materiale textile, țesute 2.33% – -2.33 p.p.
13 480210 Hârtie, lucrată manual, sul sau foi 2.03% 0.02% -2.01 p.p.
14 570231 Covoare de lână, păr fin de animal 2.00% 0.02% -1.98 p.p.
15 691200 Veselă, alte articole de uz casnic și toaletă 2.00% 3.56% 1.57 p.p.
16
460191 Produse din materiale de împletit de origine
vegetală, altele decât saltele & ecrane 1.82% – -1.82 p.p.
17 442110 Umerașe din lemn 1.78% 0.01% -1.77 p.p.
18 940169 Scaune cu rame din lemn 1.73% 2.53% 0.80 p.p.
19 570210 Textile, covoare țesute manual 1.69% 2.64% 0.96 p.p.
20 580500 Tapiserii lucrate manual și tapiserii lucrate cu acul 1.64% – -1.64 p.p.

Notă: Mod de calcul: Cota de piață = Exporturile României la nivel de grupă de produse din industriile
creative (mii EUR)/ Exporturi mondiale la nivel de grupă de produse din industriile creative
(mii EUR), grupă de produse 6 cifre; Anul de referință pentru cele mai performante produse =2002;
p.p. = pun cte procentuale.
Sursa: prelucrarea datelor International Trade Centre, Trade Map, Trade Statistics for International Business
Development; http://www.trademap.org/, ITC calculations based on UN COMTRADE statistics.

[9]
Anexa 10. Evoluția cotei de piață mondială a produselor din industriile creative exportate de România în
2002 -2012; clasificare după cele mai performante grupe de produse în 2012

Cod Sector 2002 2012 Modificare
1 640510 Încălțăminte cu fețe de piele sau piele reconstituită 11.94% 8.92% -3.02 p.p.
2 640320 Încălțăminte, sandale 4.79% 4.25% -0.54 p.p.
3 691200 Veselă, alte articole de uz casnic și toaletă 2.00% 3.56% 1.57 p.p.
4 611790 Părți de îmbrăcăminte / accesorii de
îmbrăcăminte, din materiale textile, tricotate 0.37% 3.50% 3.14 p.p.
5 420229 Genți de mână din fibră vulcanizată sau din carton 4.41% 3.39% -1.02 p.p.
6 420299 Containere 0.48% 2.78% 2.30 p.p.
7 570210 Textile, covoare țesute manual 1.69% 2.64% 0.96 p.p.
8 940169 Scaune cu rame din lemn 1.73% 2.53% 0.80 p.p.
9 490591 Hărți și hărți hidrografice sau diagrame similare de
toate tipurile, printate sub formă de carte – 2.25% 2.24 p.p.
10 940360 Mobilier din lemn 2.87% 2.21% -0.66 p.p.
11 960200 Sculptura în minerale 0.03% 2.04% 2.00 p.p.
12 441400 Rame din lemn pentru tablouri, fotografii oglinzi
sau obiecte similare 0.77% 1.98% 1.21 p.p.
13 621790 Parți de îmbrăcăminte sau accesorii de haine,
necroșetate 0.15% 1.92% 1.76 p.p.
14 441900 Tacâmuri 0.61% 1.67% 1.07 p.p.
15 420211 Geamantane, valize și alte recipiente similare cu
exterior de piele 0.20% 1.58% 1.38 p.p.
16 420330 Curele sau centuri din piele sau din piele
reconstruită 0.06% 1.25% 1.19 p.p.
17 640420 Încălțăminte cu tălpi exterioare din piele naturală
și cu fețe din material textil 0.12% 1.18% 1.06 p.p.
18 581010 Broderie fără fundal, în bucăți, în benzi sau motive
decorative 0.59% 1.16% 0.57 p.p.
19 630231 Lenjerie de pat din bumbac 0.56% 1.07% 0.51 p.p.
20 691490 Articole de ceramică 0.08% 1.06% 0.98 p.p.

Notă: Mod de calcul: Cota de piață = Exporturile României la nivel de grupă de produse din industriile
creative (mii EUR)/ Exporturi mondiale la nivel de grupă de produse din industriile creative.
(mii EUR), grupă de produse 6 cifre; Anul de referință pentru cele mai performante produse =2012
p.p. = puncte procentuale
Sursa: prelucrarea datelor International Trade Centre, Trade Map, Trade Statistics for International Business
Development; http://www.trademap.org/, ITC calculations based on UN COMTRADE st atistics.

[10]
Anexa 11. Codurile țărilor folosite în grafice

Țara Cod
Belgia BE
Bulgaria BG
Cehia CZ
Croația HR
Danemarca DK
Germania DE
Estonia EE
Irlanda EE
Grecia EL
Spania ES
Franța FR
Italia IT
Cipru CY
Letonia LV
Lituania LT
Luxemburg LU
Ungaria HU
Malta MT
Olanda NL
Austria AT
Polonia PL
Portugalia PT
România RO
Slovenia SI
Slovacia SK
Finlanda FI
Suedia SE
Marea Britanie UK
Uniunea Europeană UE 27
Uniunea Europeană
după aderarea
Croației UE 28

[11]
Anexa 12 NUMĂRUL DE PLĂȚI DE TAXE/AN

Sursă: Studiu PWC, Paying taxes 2013 http://www.pwc.com/gx/en/paying -taxes/assets/pwc -paying -taxes -2013 –
full-report.pdf

4 5 1 5 1 1 3 2 1 2 1 1 2 1 1 1 3 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
12 12 13 12 1 1 12 7 1 1 1 3 2 2 2 1 1 1 1 1 2 3 1 1 1 1 0 2 1 1 1 1
23 13 12 6 18 17 4 10 16 12 11 8 8 8 8 9 6 6 7 7 5 4 6 6 6 6 6 4 5 5 2 2
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45RomaniaCyprusIcelandLuxembourgSlovak RepublicCroatiaSan MarinoSwitzerlandPolandItalyBulgariaAustriaHungaryBelgiumLithuaniaSloveniaDenmarkGermanyIrelandNetherlandsCzech RepublicFinlandGreecePortugalSpainUnited KingdomEstoniaFranceLatviaMaltaNorwaySweden
Taxa pe profit Taxele muncii Alte taxe

[12]
Anexa 13 Ordonanțele de Urgență ale Guvernului cu impact asupra fiscalității, 2013 (19 din totalul de 116)
Nr
crt Obiectul ordonanței și data Număr de ordine
în evidență
1 O.U.G. nr.27/10 -04-2013 28
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor
structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, precum și pentru
adoptarea unor măsuri financiare în vederea creșterii gradului de absorbție a
fondurilor europene
2 O.U.G. nr.32/23 -04-2013 33
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru reglementarea unor măsuri financiar -fiscale
3 O.U.G. nr.41/15 -05-2013 42
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind reglementarea unor măsuri financiare
4 O.U.G. nr.43/15 -05-2013 44
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea
fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor
5 O.U.G. nr.46/21 -05-2013 46
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind criza financiară și insolventa unitătilor
administrativ -teritoriale
6 O.U.G. nr.47/21 -05-2013 47
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri în domeniul instrumentelor
structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe
nerambursabile, precum și unele măsuri financiare în domeniul ex -ISPA din
sectorul transporturi
7 O.U.G. nr.50/29 -05-2013 50
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind reglementarea unor măsuri fiscale
8 O.U.G. nr.52/29 -05-2013 52
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea art.13 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2009 privind gestionarea financiară a
instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență
9 O.U.G. nr.55/04 -06-2013 55
ORDONANȚĂ de urgentă privind unele măsuri fiscal -bugetare și pentru
modificarea unor acte normative
10 O.U.G. nr.61/12 -06-2013 61
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru reglementarea unor măsuri financiar -fiscale
11 O.U.G. nr.74/26 -06-2013 74

[13]
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și
reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și
pentru modificarea și completarea unor acte normative
12 O.U.G. nr.76/26 -06-2013 76
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor
structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență
13 O.U.G. nr.78/26 -06-2013 78
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității
de Supraveghere Financiară
14 O.U.G. nr.88/18 -09-2013 87
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind adoptarea unor măsuri fiscal -bugetare pentru
îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum
și pentru modificarea și completarea unor acte normative
15 O.U.G. nr.91/02 -10-2013 90
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind procedurile de prevenire a insolvenței și de
insolvență
16 O.U.G. nr.92/09 -10-2013 91
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind Programul de garantare a creditelor pentru
întreprinderi mici și mijlocii
17 O.U.G. nr.94/16 -10-2013 93
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Autorității de Supraveghere Financiară, precum și pentru modificarea și
completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România
18 O.U.G. nr.102/14 -11-2013 101
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar -fiscale
19 O.U.G. nr.113/18 -12-2013 112
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea
și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind
instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Sursa: Camera Depotaților,
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_anuala?an=2013&emi=3&tip=18&rep=0