Strategia Nationala De Promovare A Responsabilitatii Sociale [609680]
1
STRATEGIA NA ȚIONALĂ
DE PROMOVARE A RESPONSABILIT ĂȚII SOCIALE
2011 – 2016
– proiect –
2
Cuprins:
1. Necesitatea strategiei 3
1.1. Analiz ă SWOT privind dezvoltarea CSR în România 6
2. Glosar de termeni și abrevieri 9
3. Priorit ăți, politici și cadrul juridic existente 11
3.1. Priorit ățile programului guvernamental care pot fi rezolvate par țial sau în întregime prin
implementarea strategiei 11
3.2. Cadrul juridic și norme interna ționale aplicabile 12
4. Scopul principal al strategiei 14
5. Principiile și conceptele de baz ă ale strategiei 15
5.1. Principii generale 15
5.2. Conceptul de baz ă al Strategiei 17
6. Obiectivele strategiei 22
6.1. Obiectivele generale 22
6.2. Obiectivele specifice 23
7. Principalele direc ții de acțiune pentru implementarea strategiei 25
7.1. Principalele direc ții de acțiune pentru aplicarea strategiei 25
7.2. Responsabilizarea și implicarea factorilor de decizie de la diverse niveluri 28
8. Activit ăți-suport pentru implementarea Strategiei 28
8.1. Activitatea de planificare 28
8.2. Direc ții de acțiune sectoriale de implementare a strategiei 29
8.2.1. Sectorul financiar-fiscal 29
8.2.2. Sectorul economic și al mediului de afaceri 30
8.2.3. Sectorul protec ția mediului 33
8.2.4. Sectorul social 35
8.2.5. Sectorul educa ție, formare și cercetare 36
8.3. Activitatea de implementare 39
8.4. Proceduri de monitorizare și evaluare 39
8.5. Rezultate și indicatori 39
9. Consecin țele și efectele strategiei 42
9.1. Implica ții juridice 43
9.2. Implica ții bugetare 43
Anexa 1 – Plan de ac țiune pentru implementarea strategiei 44
3
1. Necesitatea strategiei
Organizațiile din întreaga lume devin di n ce în ce mai preocupate de
necesitatea, dar și de beneficiile unei abord ări responsabile fa ță de societate.
Performan ța oricărei organiza ții, indiferent de forma acesteia (privat ă sau public ă,
economic ă sau non-profit), se afl ă în strâns ă legătură cu gradul de dezvoltare a
comunității(lor) în care activeaz ă și a mediului societal în general. De asemenea,
impactul activit ății organiza țiilor asupra mediului înconjur ător a devenit un aspect
extrem de important, ce reflect ă preocuparea uman ă față de prezervarea
ecosistemelor și prevenirea polu ării. Alte preocup ări din ce în ce mai importante sunt
aspecte precum echitatea social ă și politicile de bun ă guvernare organiza țională.
Conceptul de responsabilitate social ă a devenit cunoscut începând cu 1970,
deși diverse aspecte conexe conceptulu i erau integrate în sfera de ac țiune a
organizațiilor și guvernelor înc ă din secolul XIX. În trecu t, responsabilitatea social ă
era axată în principal pe sectorul de afaceri. De aceea, termenul de responsabilitate
socială a companiilor (CSR) este mai cunoscu t decât cel de responsabilitate social ă
(SR).
Performan țele și abordările în sfera responsabilit ății sociale a companiilor și
altor tipuri de organiza ții pot influen ța aspecte-cheie privind: reputa ția, abilitatea de a
atrage și menține personalul, membrii, clien ții sau utilizatorii, avan tajul competitiv al
companiei/organiza ției, percep țiile investitorilor, ac ționarilor, sponsorilor sau
finanțatorilor, rela țiile cu companiile, institu țiile publice, mass media, furnizorii,
contractorii, clien ții și comunitatea.
Companiile profitabile aduc contribu ții importante comunit ăților în care î și
desfășoară activitatea și chiar societ ății în ansamblu. Ele faciliteaz ă crearea de noi
4
locuri de munc ă, plătesc taxe c ătre stat și comunitate, contribuie la dezvoltarea altor
companii, toate acest ea conducând la o bun ăstare general ă.
Companiile pot s ă-și consolideze competitivitatea și poziția menținând o
relație responsabil ă cu angaja ții, consumatorii, proprietarii și alte părți cointeresate.
În acest context, responsabilitatea social ă implică o comunicare activ ă între
autoritățile administra ției publice, companii și societatea civil ă, care asigur ă
premisele dep ășirii dificult ăților economice prezente sau viitoare.
Principala preocupare a companiilor este de a genera profit . Dar companiile nu
acționează doar într-o pia ță. Ele acționează, de asemenea, și într-o anumit ă cultură,
într-o comunitate și într-un sistem politic. Nevoile soci ale pot fi îndeplinite atât prin
implicarea companiilor în presta rea de servicii publice, cât și prin realizarea acestui
lucru de c ătre autorit ăți. Dezbaterea privind responsabilitatea social ă a companiilor
(CSR) vizeaz ă, prin urmare, rolul pe care aceste companii îl joac ă într-un context
social mai larg. Companiile au un impact semnificativ asupra dezvolt ării sociale în
zonele în care activeaz ă. Prin urmare, acestea au o responsabilitate care se
prelungește dincolo de un simplu algoritm refer itor la profit. CSR este un concept ce
clarifica responsabilit ățile sociale ale companiilor și modul în care acestea pot fi
îndeplinite. Pot exista, spre exemplu, companii care sunt profitabile din punct de
vedere financiar, dar a c ăror activitate dauneaz ă atât angaja ților, cât și comunit ății
sau mediului înconjur ător. În acest context, responsabilitatea autorit ăților
administra ției publice este, pe de o parte, de a ma nifesta deschidere spre dialog social
cu antreprenorii și partenerii sociali, iar pe de alt ă parte, de a crea cadrul legal necesar
promovării unei abord ări social-responsabile și prevenirii unor efecte negative ale
activităților organiza țiilor asupra comunit ăților și societății în ansamblu.
Activitățile economice necesit ă, din ce în ce mai mult, o funda ție etică care
poziționează omul, mediul și considerentele sociale, care sunt într-o continu ă
dezvoltare, în centrul activit ății economice. În ultimii ani, au existat o serie de cazuri
5
care au ar ătat importan ța CSR/SR, dar și consecin țele negative asupra indivizilor,
societății și mediului, generate atunci când organiza țiile nu își conduc activitatea
într-o manier ă social-responsabil ă.
Integrarea conceptului de responsabilitate social ă (SR) în procesul de luare a
deciziilor de c ătre companii și alte organiza ții are efecte pozitive imediate asupra
beneficiarilor direc ți, asupra comunit ăților și a societ ății în general. Crearea unui
cadru legal de pr omovare a aplic ării conceptului de responsabilitate social ă la nivel
național reprezint ă un factor determinant de promovare a dezvolt ării economice, a
dezvoltării sustenabile a comunit ăților și societății.
Responsabilitatea fa ță de comunitate și societate poate constitui un element de
diferențiere foarte important între companii, întrucât consumatorii și alți actori
relevanți încep să fie mai receptivi la modalit ățile în care companiile contribuie sau
nu la dezvoltarea durabil ă a societății: din ce în ce mai mul ți consumatori consider ă
că o companie ar trebui s ă fie implicat ă în rezolvarea problemelor sociale ale
comunității în care activeaz ă, în timp ce unii consumatori au început s ă ia în calcul
aspecte legate de ecologie atunci când cump ără un produs.
În România, conceptul de responsabilitate social ă este încă în stadii incipiente
de dezvoltare. În timp ce comp aniile multina ționale și marile companii române ști au
început să își dezvolte, treptat, o cultur ă proprie de resp onsabilitate social ă, conceptul
de CSR/SR este unul pu țin cunoscut în sfera Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM),
în timp ce, în multe cazuri, autorit ățile publice de la ni vel central, local și regional nu
sunt implicate suficient în activit ăți de promovare a conceptului CSR/SR în
beneficiul comunit ăților. Astfel, implicarea în campa nii de responsabilitate social ă
este încă foarte slab ă la acest nivel, dar în contextul globaliz ării și al integr ării
europene, companiile și organiza țiile române ști trebuie s ă adopte o atitudine social-
responsabil ă pentru a rezista pe pia ță.
6
1.1. Analiză SWOT privind dezvoltarea CSR/SR în România:
Puncte tari Puncte slabe
Deschidere și interes ale societ ății în general c ătre
CSR/SR și relativa noutate a conceptului în spa țiul
public
Implicare a companiilor multina ționale și a unora dintre
marile companii române ști în inițiative de CSR/SR
Creșterea continu ă a numărului de ini țiative de tip
CSR/SR și de bune practici în acest domeniu la nivel
național
Nivel în cre ștere a interesului consumatorilor pentru
produsele/serviciile companiilor social-responsabile
Cunoaștere insuficient ă a conceptului de CSR/SR la
nivelul societ ății
Absența unor studii, cercet ări și evaluări sociologice
ample asupra gradului de cunoa ștere și aplicare a
CSR/SR în România
Slabă cunoaștere și implicare a organiza țiilor și
întreprinderilor mici și mijlocii în ini țiative de CSR/SR
Slabă aplicare a investi țiilor și achizițiilor social-
responsabile
Nivel de cunoa ștere redus și insuficient ă aplicare a
drepturilor consumatorilor
Corupție, cu efecte directe asupra mediului de afaceri, și
asupra capacit ății acestuia de a aplica practici de
CSR/SR
Capacitate insuficient ă a organiza țiilor părților
vizate/interesate de reprezentare și manifestare a
intereselor acestora
Insuficienta dezvoltare a unei culturi de afaceri axat ă pe
valori morale
Beneficiile pentru companii, comunit ăți, societate,
mediu de afaceri, mediu înconjur ător ș.a. ale unei
abordări strategice a companiilor, care s ă integreze
CSR/SR
Importanța atașată CSR/SR la nivel european și
internațional
Oportunit ăți de dezvoltare și implicare în pia ța
europeană/internațională pentru întreprinderile mici și
mijlocii
Generarea de avantaje compe titive pentru întreprinderile
românești pe piața european ă și internațională
Oportunitatea de a înv ăța, prelua și adapta bune practici
și lecții învățate din experien ța altor state mai
dezvoltate
Creșterea importan ței reputației companiilor, a
policitilor de mediu în alegerile consumatorilor
Oportunit ățile de finan țare pentru ini țiative cu
component ă de CSR/SR oferite de Uniunea European ă
Atitudine pozitiv ă a cetățenilor cu privire la implicarea
companiilor în comunitate/societate Absența unor politici publice coerente de promovare a
CSR/SR
Absența unui cadru legislativ coerent și consistent
Deficiențe în aplicarea legisla ției
Întârzieri privind standardele acceptabile în domeniile
conexe CSR/SR (ex. mediu înconjur ător) în compara ție
cu alte state membre U.E.
Riscul de excludere / blocare a accesului companiilor
românești pe anumite pie țe
Suport și implicare insuficient ă a autorităților publice în
promovarea și aplicarea CSR/SR
Lipsa fondurilor bugetare pentru promovarea aplic ării
CSR/SR
7
Un mediu înconjur ător mai protejat de efectele negative
ale activit ăților umane
Oportunit ăți Amenințări
Odată cu integrarea Români ei în Uniunea European ă, companiile române ști
încep, treptat, s ă se implice în comunit ățile în care activeaz ă. Mediul tehnologic este
cel mai vizibil în acest sens: ca urmare a presiunilor legate de mediu înconjur ător și
de legisla ție, există o competi ție permanent ă cu privire la tehnologiile utilizate, care
trebuie să asigure protejarea mediului și a omului și dezvoltarea durabil ă a societății.
Este nevoie, în acest cont ext, de o sporire a con știentizării efectelor pozitive ale
aplicării responsabilit ății sociale, de o cultur ă mai dezvoltat ă și de o implicare într-un
sens mai larg a tuturor actorilor viza ți.
În cadrul Liniilor Directoare Integrate pentru Dezvoltare și Locuri de Munc ă
(2005-2008), Consiliul Uniu nii Europene recomand ă ca statele membre s ă
„încurajeze întreprinder ile în scopul dezvolt ării responsabilit ății sociale a acestora”.
De asemenea, la sfâr șitul anului 2010 a fost la nsat oficial la Geneva, ISO
26000, Standardul Interna țional în domeniul Responsabilit ății Sociale. Dezvoltat de
către Organiza ția Interna țională de Standardizare (ISO), standardul este conceput
pentru a putea fi aplicat de c ătre toate tipurile de organiza ții, nu doar de c ătre
companii. Standardul creaz ă astfel premisele pent ru aplicarea responsabilit ății sociale
atât de c ătre firme, de la corpora ții multina ționale și companii de stat pân ă la
întreprinderi mici și mijlocii, cât și de către organiza ții neguvernamentale, sindicate,
patronate sau institu ții guvernamentale. Apari ția noului standard marcheaz ă
momentul transform ării conceptului de re sponsabilitate social ă a companiilor (CSR)
în cel de responsabilitate social ă (SR), care implic ă aplicarea conceptului la nivelul
sectorului public și a celui privat, indiferent de tipul organiza ției.
Ghidul ISO de Responsabilitate Social ă își propune, astfel, s ă ofere
organizațiilor, indiferent de obiectivele și dimensiunea acestora, un set de instrumente
clare și practice necesare pentru: a- și defini o politic ă de responsabilitate social ă; a
8
integra în activit ățile proprii principiile de responsabilitate social ă; a-și identifica
grupurile cointeresate și a le implica în acele de cizii care le pot afecta; a- și raporta
performan ța socială și a se dezvolta sustenabil. În felul acesta, standardul ISO 26000
încurajeaz ă organiza țiile ca în deciziile și activitățile lor să se raporteze nu doar la
obligațiile legale, ci la toate acele responsabilit ăți sociale și față de mediul
înconjurător.
Aceste aspecte formeaz ă fondul pentru o implicare activ ă a sectorului public, a
celui privat și a celui neguvernamental în aplicar ea unei strategii coerente de
promovare a responsabilit ății sociale a companiilor în România. În calitatea sa de
emitent și promotor al politicilor publ ice, Statul, prin autorit ățile publice competente,
are responsabilitatea de a crea condi ții favorabile pentru dezvoltarea conceptului de
responsabilitate social ă.
În cadrul prezentei strategii sunt prezentate principii, obiective și măsuri pentru
o politic ă activă și coerent ă care să promoveze aplicarea conceptului de
responsabilitate social ă la nivelul companiilor, organiza țiilor și autorităților publice
din România și care urmeaz ă să fie implementate în perioada 2011-2016.
La elaborarea prezentei strategii au fost implicate atât autorit ățile
administra ției publice cu atribu ții directe în implementarea m ăsurilor de promovare a
responsabilit ății sociale, reprezentan ți ai societ ății civile, dar și experți străini cu
experiență în domeniul responsabilit ății sociale.
Modalitatea de lucru a cons tat în utilizarea de expertiz ă română dar și străină în
domeniul responsabilit ății sociale pe parcursul unei perioa de de 2 ani, cu implicarea,
de asemenea, a unei ser ii de actori relevan ți pentru domeniul responsabilit ății sociale:
autorități publice, companii, patronate, organiza ții neguvernamentale ș.a. de la nivel
central și regional. Comentariile și observa țiile formulate pe parcursul dezbaterilor
publice, precum și cele primite în scris de la institu ții, asocia ții sau persoane
9
interesate au fost înco rporate, în urma analiz ării, în versiunea final ă a proiectului de
Strategie.
În cadrul mecanismului participativ de consultare în procesul de elaborare a
Strategiei, au avut loc:
• la nivel central: consult ări cu reprezentan ți ai autorit ăților publice,
companiilor, asocia țiilor patronale sau prof esionale, alte organiza ții, precum și cu
alte grupuri cointeresate.
• la nivel regional: 8 consult ări cu reprezentan ți ai părților cointeresate de la
nivel local și regional.
Perioada de implem entare a strategiei este de 5 ani.
2. Glosar de termeni și abrevieri:
2.1. Responsabilitate social ă – CSR/SR
Concept axat pe responsabilit ățile organiza țiilor față de societate și mediu. Conceptul
de responsabilitate social ă se află în strâns ă legătură cu conceptul de dezvoltare
durabilă. Întrucât dezvoltarea durabil ă privește obiective economice, sociale și de
mediu comune tuturor oamenilor, acest concept poate fi uti lizat pentru a ilustra suma
așteptărilor societ ății ce trebuie integrate de organiza țiile care au o abordare social-
responsabil ă.
2.2. Dezvoltare durabil ă
Concept consacrat la nivel interna țional ce desemneaz ă satisfacerea necesit ăților
societății în cadrul unor limite ce privesc protejarea mediului înconjur ător și
abilitatea genera țiilor viitoare de a- și satisface propriile necesit ăți. Dezvoltarea
durabilă are trei dimensiuni – economic ă, socială și de mediu.
2.3. Dialog social
10
Negocierea, consultarea sau simplul schimb de informa ții între reprezentan ții
guvernului, angajatorilor și angajaților, pe probleme de inte res în domeniul economic
și social1.
2.4. Părți cointeresate
Persoane sau grupuri de persoane care au un interes, sunt vizate sau afectate de orice
decizie sau ac țiune a unei organiza ții.
2.5. Principiu
Fundamentul unei decizii sau a unui comportament. Element fundamental, idee, lege
de bază pe care se întemeiaz ă o teorie, un sistem politic, juridic, o norm ă de conduit ă.
2.6. Răspundere
Starea de a fi responsabil și de a r ăspunde pentru deciziile și acțiunile unei
organizații în fața forurilor de conducere, a autorit ăților publice și a altor p ărți
cointeresate sau vizate.
2.7. Sector public
În contextul prezentei strategii, „Sectorul public”, uneori utilizat și sub numele de
„sector de stat”, este co mpus din în toate institu țiile guvernamentale de la nivel
central, regional și local, toate organiza țiile ce sunt controlate și/sau finan țate de stat
și companiile de stat.
2.8. Sector privat
„Sectorul privat” cuprinde companiile private, gospod ăriile și toate organiza țiile și
grupurile care nu sunt controlate de stat.
2.9. Transparen ță
1 În cadrul Strategiei, termenul dialog social este utilizat în conformitate cu defini ția utilizată de Organiza ția
Internațională a Muncii.
11
Deschiderea organiza țiilor cu privire la deciziile și activitățile care pot afecta
societatea, economia sau mediul înconjur ător și de a comunica astfel de aspecte într-o
manieră clară, reală, rapidă, onestă și complet ă.
3. Priorități, politici și cadru juridic existente:
3.1. Prioritățile programului guvernamental care pot fi rezolvate par țial sau
în întregime prin impl ementarea strategiei:
– Elaborarea unui set de m ăsuri care s ă asigure relansarea economiei și
consolidarea cre șterii economice;
– Sprijinirea mediului de afaceri și elaborarea unui set de politici noi pentru
sprijinirea IMM-urilor;
– Adoptarea de m ăsuri pentru eficientizarea comportamentului autorit ăților
publice locale astfel încât s ă fie minimizate riscurile de natur ă fiscală provenite din
activitatea acestora;
– Întărirea controlului și sporirea responsabilit ăților unităților aflate în afara
administra ției centrale;
– Egalitatea de șanse, eliminarea condi ției discriminatorii a femeii pe pia ța
muncii în via ța social-economic ă;
– Sporirea num ărului de locuri de munc ă adecvate pentru activarea persoanelor
cu dizabilit ăți cu poten țial lucrativ în vederea încadr ării lor în munc ă;
– Instruirea reprezentan ților institu ției din re țeaua extern ă pentru semnalarea cu
precădere a situa țiilor în care exporturile române ști de bunuri și servicii sunt
discriminate;
– Susținerea domeniilor de vârf cu poten țial pentru performan ță și a domeniilor
în care România este implicat ă la nivel interna țional (CERN, Extreme Light
Infrastructure);
– Sporirea num ărului de cercet ători cu rezultate științifice de nivel interna țional;
– Integrarea cercet ării științifice în mediul economic și social;
– Promovarea performan țelor științei în rândurile publicului larg;
12
– Promovarea politicilor comunita re din domeniul mediului și al politicilor sau
activităților care pot avea impact asupra medi ului – Directiva CE 2007/2/CE –
INSPIRE.
3.2. Cadrul juridic și norme interna ționale aplicabile:
Prezenta strategie a fost elaborat ă în concordan ță cu normele europene și
internaționale aplicabile în domeniul responsabilit ății sociale:
1. Standardul ISO 26000 privi nd responsabilitatea social ă (2010);
2. Rezoluția Consiliului referitoare la Ca rtea Verde privind responsabilitatea
socială a societăților comerciale 2002/C 86/03;
3. Rezoluția Consiliului privind responsabilitatea social ă a societăților comerciale
2003/C 39/02 din 6 februarie 2003;
4. Regulamentul nr. 761/2001 a Parlamentului European și al Consiliului din 19
martie 2001 privind pa rticiparea voluntar ă a organiza țiilor la un sistem
comunitar de mana gement de mediu și audit (EMAS);
5. Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind
coordonarea procedurilor pentru at ribuirea contractelor de achizi ții publice, de
lucrări de bunuri și de servicii;
6. Comunicarea Comisiei Europene COM(2006) 136 c ătre Parlamentul European,
Consiliu și Consiliul Economic și Social European: Tran formând Europa într-
un Pol de Excelen ță al Responsabilit ății Sociale Corporative.
7. Comunicarea Comisiei Europene COM( 2001) 366 Cartea Verde Promovarea
unui cadru pentru Responsabilitatea Social ă Corporativ ă.
8. Comunicarea Comisiei Europene COM(2009) 400 c ătre Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor:
Integrarea dezvolt ării durabile în politicile UE: Raport de analiz ă pentru anul
2009 a Strategiei de dezvoltare durabil ă a Uniunii Europene
9. Strategia de Dezvoltare Durabil ă a UE revizuit ă, adoptată de Consiliul
European (Consiliul Europ ean 10917/06, 15/16 iunie 2006)
10. Strategia Lisabona
13
11. Declarația Universal ă a Drepturilor Omului, proclamat ă de ONU;
12. Convenția privind lupta împotriva corup ției OCDE (1997).
De asemenea, în procesul de realizare al prezentei strategii, au fost utilizate ca
materiale suport o serie de studii și publica ții relevante pentru acest domeniu,
realizate de alte stat e europene, de institu ții europene sau interna ționale:
Compendium al Responsabilit ății Sociale Corporative. Politici Publice Na ționale în
Uniunea European ă. Comisia European ă, Directoratul General pentru Ocuparea
Forței de Munc ă, Afaceri Sociale și Incluziune, Unitatea C2, noiembrie 2010;
Compendium de Bune Practic i de Responsabilitate Social ă Corporativ ă în vederea
promovării incluziunii pe pia ța muncii din Europa de Sud-Est (EU-CSR-SEE),
elaborat în cadrul proiectului Utilizarea Eficient ă a Practicilor de RSC în vederea
Incluziunii Sociale pe Pia ța Muncii din Europa de Sud Est (UERSC), finan țat de
programul comunitar pentru angajare și solidaritate social ă PROGRESS (2009);
Raportul de Indicatori la Nivel de Stat al Programului pentru Dezvoltare al Na țiunilor
Unite ( UNDP): Îmbun ătățirea Transparen ței și Credibilit ății Practicilor de CSR
prin Stabilirea unor Sisteme de Evaluare și Monitorizare a Performan ței de CSR în
Noile State Membre U.E., 23 iulie 2010; Studiul de Baz ă privind Practicile de CSR în
Noile State Membre U.E. și Statele Candidate realizat de Programul pentru
Dezvoltare al Na țiunilor Unite (UNDP) , 2007 ș.a..
În ceea ce prive ște relația cu alte strategii aplicab ile în România, principalul
document strategic ce st ă la baza prezentei Strat egii este reprezentat de Strategia
Națională pentru Dezvoltare Durabil ă a României Orizonturi 2013-2020-2030 .
Actul normativ ce reprezint ă baza legal ă pentru realizarea prezentei strategii
este HG nr. 870/2006 privind apr obarea Strategiei pentru îmbun ătățirea sistemului de
elaborare, coordonare și planificare a politicilor pu blice la nivelul administra ției
publice. În ceea ce prive ște relația cu diverse alte acte normative aplicabile în
14
România, strategia este construit ă pe baza legal ă existentă în prezent în domeniile
conexe responsabilit ății sociale: Sănătatea, securitatea și mediul de lucru, Integrarea
si asigurarea de oportunit ăți în carier ă pentru grupuri dezavantajate, Mediul de
afaceri și sectorul financiar-b ancar, Mediul înconjur ător, Prevenirea și combaterea
corupției, Protec ția civilă, Cercetare, dezvoltare și dezvoltarea competen țelor.
4. Scopul principal al strategiei
Scopul principal al strategiei este de a spori gradul de con știentizare cu
privire la importan ța și beneficiile aplic ării responsabilit ății sociale și de a
crește implicarea sectorului public, a companiilor române ști, a companiilor
multinaționale, precum și a societ ății civile în aplicarea responsabilit ății sociale
în România.
Scopul implic ării autorit ăților administra ției publice este de a sus ține
dezvoltarea condi țiilor pentru aplicarea responsabilit ății sociale la nivelul
companiilor și altor organiza ții, printr-o serie de m ăsuri active, în scopul cre șterii
motivației și capacității organiza țiilor de a- și exercita respon sabilitatea social ă, prin
masuri de consiliere, prin deschidere la cooperare și parteneriate, dialog și prin
schimb de experien ță între autorit ăți, sectorul privat și societatea civil ă.
Implicarea autorit ăților publice, în condi țiile prezentate în strategie, nu
înlocuiește și nu modific ă în nici un fel responsabilitatea autorit ăților publice de a
acționa în concordan ță cu interesul public, acestea fiind responsabilit ăți ce revin
autorităților publice în conformitate cu Constitu ția României.
15
În ceea ce prive ște companiile și alte organiza ții private, prezenta strategie
vizează promovarea aplic ării conceptului de responsabilitate social ă în activit ățile
acestora, autorit ățile publice având ca rol crearea condi țiilor necesare și generarea
dialogului social cu privire la acest subiect. Prezenta strategie î și propune, de
asemenea, s ă promoveze o abordare responsabil ă a multina ționalelor fa ță de
consumatorul român.
5. Principiile și conceptele de baz ă ale strategiei
Obiectivul final vizat de organiza ții prin practicarea responsabilit ății sociale
este reprezentat de maximizarea contribu ției acestora la dezvoltarea durabil ă. Acest
tip de abordare implic ă aplicarea unui set de prin cipii în activitatea organiza țiilor.
5.1. Principii generale :
1. Principiul responsabilit ății – principiul se refer ă la răspunderea pe care
organizațiile trebuie s ă o manifeste pentru impactul deciziilor și activităților proprii
asupra societ ății, economiei și mediului înconjur ător. Acest principiu presune ca
organizațiile să fie responsabile fa ță de cei ce pot fi afecta ți în urma activit ăților
desfășurate de aceasta.
2. Principiul comportamentului etic – principiul presupune ca organiza țiile să
acționeze într-o manier ă responsabil ă din punct de vedere etic. Comportamentul
organizațional trebuie s ă se bazeze pe valori, precu m onestitatea, echitatea și
integritatea. Aceste valori implic ă o preocupare fa ță de oameni, animale și față de
mediu și un angajament de a administra impactul activit ăților și deciziilor asupra
interestelor diverselor p ărți vizate sau afectate.
3. Principiul transparen ței – principiul presupune ca organiza țiile publice și private
să manifeste transparen ță cu privire la deciziile și activitățile proprii cu impact asupra
societății, economiei și mediului înconjur ător. Acest tip de informa ții trebuie s ă fie
16
cât mai clare, obiective și ușor accesibile tuturor celor ce au fost, sunt sau pot fi
afectați de diverse ac țiuni.
4. Principiul respectului fa ță de părțile cointeresate – principiul presupune
manifestarea respectului, considera ției și integrarea intereselor diverselor p ărți
cointeresate sau vizate de activit ățile și deciziile organiza țiilor. Deși obiectivele
organizațiilor pot fi limitate la interesele ac ționarilor, membrilor etc, alte persoane
sau grupuri pot avea, de asemenea, drepturi, cerin țe sau interese specifice ce trebuie
să fie luate în calcul de organiza ții.
5. Principiul respectului fa ță de statul de drept – principiul presupune ca
organizațiile să considere respectul fa ță de statul de drept ca obligatoriu. În contextul
responsabilit ății sociale, acesta presupune ca organiza țiile să respecte legile
aplicabile, s ă se informeze cu pr ivire la acestea și să îi informeze pe cei responsabili
la nivel intern pent ru implementarea m ăsurilor adecvate.
6. Principiul cooper ării și coerenței – autoritățile administra ției publice, companiile
și alte organiza ții trebuie s ă își dovedeasc ă disponibilitatea pentru cooperare cu alte
instituții publice și cu alte organiza ții ale societ ății civile cointeresate sau afectate de
o anumită inițiativă , asigurând în acest fel o concep ție coerent ă asupra obiectivelor
ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmeaz ă a fi luate.
7. Principiul manage mentului performant – conform acestui principiu organiza țiile
trebuie să stabileasc ă acțiuni clare și eficiente pe baza unor standarde de calitate și să
aibă capacitatea de a r ăspunde rapid unor necesit ăți sociale.
8. Principiul predictibilit ății – conform acestui principiu organiza țiile și toate
structurile de conducere ale acestora trebuie s ă fie conștiente de responsabilit ățile
sociale ce revin organiza ției și să le aplice în mod strategic și coerent în activitatea
curentă.
17
9. Principiul respectului fa ță de drepturilor omului și alte norme și standarde
internaționale – principiul presupune recunoa șterea și respectarea drepturilor
omului și a altor norme interna ționale, în func ție de specificul activit ăților fiecărei
organizații.
5.2. Conceptul de baz ă al Strategiei
La baza conceptului de responsabilitate social ă se află responsabilitatea
organizațiilor față de oameni, societate și mediu, ce sunt sau pot fi afectate de
activitățile acestora.
Pe lângă contribu ția organiza țiilor la societate prin crearea de locuri de
muncă, impozite și efecte economice colaterale, acestea pot, de asemenea, s ă
dezvolte produse, serv icii, metode de produc ție și practici de afaceri care s ă
contribuie la de zvoltarea societ ății și la protejarea mediului înconjur ător.
Fig. 1 – Rela ția dintre organiza ție, părți cointeresate și societate2:
2 Adaptată după Fig. 2 – Relationship between organization, its stakeholders and society, ISO 26000: 2010 (E)
18
În abordarea problematicii responsabilit ății sociale, organiza țiile trebuie s ă
conștientizeze urm ătoarele tipuri de rela ții (vezi Fig. 1):
– Între organiza ție și societate: Organiza ția trebuie s ă conștientizeze modul în
care deciziile și activitățile acesteia au impact asupra societ ății și mediului
înconjurător. De asemenea, aceasta trebuie s ă cunoasc ă și să înțeleagă
așteptările societ ății referitoare la impactul organiza țional asupra societ ății
și mediului înconjur ător.
– Între organiza ție și părțile cointeresate: Organiza ția trebuie s ă
conștientizeze multitudinea de p ărți cointeresate – indivizi sau grupuri ale
căror interese pot fi vizate sau afectate de deciziile sau activit ățile
organizației.
– Între părțile cointeresate și societate – Organiza ția trebuie s ă constientizeze
relația dintre interesele p ărților cointeresate ce pot fi afectate de
SOCIETATEA I MEDIUL
ÎNCONJUR ĂTOR
ORGANIZA IA
PĂR ILE
COINTERESATE:
angaja i, furnizori,
consumatori,
ac ionari .a. A teptări
Interese Impact
Impact
19
organizație, de pe o parte, și așteptările societ ății, pe de alt ă parte. De și
părțile cointeresate fac parte din societat e, acestea pot avea interese ce
diferă de așteptările societ ății.
Consiliul Mondial al Afacerilo r pentru Dezvoltare Durabil ă definește
responsabilitatea social ă corporativ ă (CSR) ca fiind “angaja mentul permanent al
companiilor de a se comporta în mod etic și de a contribui la dezvoltarea economic ă
îmbunătățind, în acela și timp, atât calitatea vie ții salariaților și a familiilor acestora,
cât și a comunit ăților locale și a societății în ansamblul ei”.
În ceea ce prive ște Comisia European ă, aceasta a propus urm ătoarea defini ție:
„Responsabilitatea social ă corporativ ă este un concept prin care companiile
integrează preocup ările sociale și de mediu în activit ățile lor opera ționale și în
interacțiunea lor cu actorii cointeresa ți pe o baz ă voluntară”.
Standardul ISO 26000 define ște responsabilitatea social ă a organiza țiilor (SR)
ca fiind responsabilitatea oric ărei organiza ții din sectorul public sau privat sau din
societatea civil ă cu privire la impactul deciziilor și activităților proprii asupra
societății și mediului înconjur ător, exercitat ă prin comportamentul etic și transparent
al organiza ției care:
– contribuie la dezvoltarea durabil ă,
– acordă atenție așteptărilor părților cointeresate,
– acționează în acord cu legile și normele interna ționale și
– este integrat în activitatea și în relațiile organiza ției.
Responsabilitatea social ă presupune, prin urmare:
Angajamentul organiza ției (publice sau private) de a contribui la
dezvoltarea economic ă a comunit ății prin implicarea activ ă a angajaților,
a familiilor acestora, a comunit ăților locale, a societ ății în ansamblu;
20
Realizarea de activit ăți comunitare, cu un impact ridicat;
O practică de afaceri transparent ă și responsabil ă față de societate;
Relația pe care o dezvolt ă o organiza ție cu o gam ă largă de părți
cointeresate;
O investiție realizat ă de organiza ții în societate;
O legătura strâns ă între societate, sectorul public și sectorul de afaceri.
Responsabilitatea social ă este în adev ăratul sens al cuvântului o cultur ă ce
cuprinde: echitatea economic ă și socială, transparen ța și integritatea, protejarea
mediul înconjur ător.
Conceptul de responsabilitate social ă utilizat în cadrul strategiei se afl ă în
strânsă legătură cu standardele etice ale organiza țiilor și este folosit în sensul de
„responsabilitate moral ă”. CSR/SR desemneaz ă activitățile și conceptele pe care
organizațiile le aplic ă în mod voluntar, dincolo de responsabilit ățile ce le revin din
perspectiva respect ării legisla ției existente. Responsabilitatea social ă presupune ca
toate organiza țiile (publice sau private) s ă integreze problemele referitoare la mediu
și societate în activitate a lor de zi cu zi.
În ceea ce prive ște sectorul public, statul, prin autorit ățile administra ției
publice competente, promoveaz ă aplicarea conceptului de responsabilitate social ă de
către companiile în care a cesta este reprezentat și de către institu țiile publice.
Instituțiile publice au ca scop intrinsec servi rea interesului general, public. Din
această perspectiv ă, aceste organiza ții trebuie s ă aplice active conceptul de
responsabilitate social ă și să joace un rol de promotor al dialogului social și al
cooperării în acest domeniu.
21
Companiile de stat și instituțiile publice trebuie s ă respecte standardele și
cerințele legale privind mediul, restructurarea, diversitatea, etica și dezvoltarea, în
așa fel încât s ă promoveze dezvoltarea pe termen lung.
Managementul social-responsabil presupune ca organiza țiile să aplice în mod
curent bune practici în rela ția cu părțile cointeresate și să integreze preocup ările
privind societatea, economia și mediul în activitatea proprie. Responsabilitatea
socială devine astfel un element care face parte din cultura organiza țională și de
dezvoltare a acesteia.
Aplicarea activ ă a responsabilit ății sociale înseamn ă coroborarea normelor
legale cu cele etice în toat e domeniile în care activeaz ă, începând cu alegerea
furnizorilor și până la asigurarea condi țiilor de munc ă ale angaja ților, spre exemplu.
În acest context, analiza conc eptului de responsabilitate social ă trebuie s ă se facă
luând în calcul multidisciplinaritatea sa.
În contextul strategiei, urm ătoarele zone sunt prezen tate ca importante din
punctul de vedere al responsabilit ății sociale: dezvoltarea durabil ă și luarea în
considerare a preocup ărilor legate de mediu, respecta rea drepturilor omului, aplicarea
standardelor de munc ă și asigurarea de condi ții optime de munc ă, combaterea
corupției și maximizarea transparen ței.
Așa cum s-a men ționat mai sus, conceptul de responsabilitate social ă folosit în
cadrul strategiei este strâns lega t de standardele etice ale organiza țiilor, și este folosit
în sensul de „responsabilitate moral ă”. Atunci când o organiza ție nu reu șește să
respecte aceste standarde, înseamn ă că aceasta nu reu șește să-și atingă propriile
obiective, c ă nu se ridic ă la așteptările consumatorilor, investitorilor sau ale
comunității.
22
Conceptul de responsabilitate social ă poate fi, de asemenea , invocat în cazul în
care organiza țiile publice sau private genereaz ă sau contribuie la violarea drepturilor
omului sau la alte înc ălcări ale legisla ției, sau la violarea altor standarde asupra
cărora exist ă o înțelegere general ă. Dacă o organiza ție încalcă, spre exemplu,
standardele de protec ție a mediului, aceasta trebuie s ă fie pasibil ă la sancțiuni.
„Responsabilitatea” poate fi folosit ă și în sensul de „r ăspundere legal ă”, de exemplu
responsabilitate pentru daune provocate în temeiul legisla ției în vigoare.
Poziția sectorului public este aceea c ă CSR/SR presupune ca organiza țiile
(publice sau private) s ă integreze problemele referitoare la mediu și societate în
activitatea lor de zi cu zi, în scopul protej ării și dezvoltării acestora. Statul are, în
acest context, responsa bilitatea de a crea condi ții favorabile pentru dezvoltarea
CSR/SR.
Pentru companiile române ști și multina ționale sunt utile în acest scop
elaborarea de politici proprii, coduri de etic ă, aplicarea de standarde, facilitarea
accesului la informa ții, transparen ță în politica de angajare și promovare, m ăsuri
pentru combaterea corup ției, stimularea competi ției, investi ții în știință și tehnologie,
standardizarea și certificarea produselor oferite.
6. Obiectivele strategiei
6.1. Obiectivele generale
Obiectivele prezentei strategii sunt obiective economice, sociale, de mediu și
obiective de educa ție și cercetare.
Obiectivele economico-financiare urmăresc ca prin realizarea prezentei
strategii companiile și alte tipuri de organiza ții să-și consolideze competitivitatea și
poziția menținând o rela ție responsabil ă cu angaja ții, consumatorii, ac ționarii și alte
părți cointeresate. În acest fel, CSR/SR nu implic ă un conflict al intereselor, ci o
comunicare între subiec ții societății, într-un efort comun de dep ășire a dificult ăților
și de stimulare de dezvolt ării durabile.
23
Obiectivele sociale au în vedere informarea popula ției cu privire la conceptul
de responsabilitate social ă și creșterea capacit ății autorităților administra ției publice
și a companiilor de a r ăspunde nevoilor sociale.
Obiectivele de mediu urmăresc ca prin aplicarea prezentei strategii s ă crească
responsabilitatea organiza țiilor cu privire la prezervarea și protecția mediului
înconjurător, extins ă la întreaga activitate a organiza țiilor (dezvoltarea de produse,
producție, distribu ție, recomand ări pentru utilizarea produselor de c ătre consumatori,
activități cu caracter administrativ, cerin țe de protec ția mediului pentru
furnizori/achizi ții și distribuitori etc.), astfel încât s ă se asigure impact negativ minim
asupra mediului înconjur ător.
Obiectivele de educa ție și cercetare urm ăresc ca prin realizarea prezentei
strategii să crească gradul de cunoa ștere și instruire cu privire la conceptul de
responsabilitate social ă și ca organiza țiile să manifeste interes în privin ța activităților
de cercetare și dezvoltare. Companiile de stat, cu prec ădere, au o responsabilitate
sporită în acest sens și trebuie s ă dezvolte strategii și departamente proprii de
cercetare și dezvoltare .
6.2. Obiective specifice
Obiectivele economico-financiare ale strategiei cuprind:
1. Contribu ție la creșterea economic ă a României prin redu cerea riscului de a lua
decizii cu impact negativ asupra societ ății în ansamblul ei;
2. Prevenirea sau mini mizarea pierderilor economice prin planificarea deciziilor
companiilor și a politicilor publice;
24
3. Prevenirea sau minimizarea pier derilor economice prin conceptualizarea
coerentă asupra deciziilor și a implica țiilor acestora;
4. Dezvoltarea sustenabil ă a exporturilor prin alinierea companiilor române ști la
standardele interna ționale privind responsabilitatea social ă;
5. Administrarea eficient ă și echitabil ă a fondurilor financiare de stat și private.
Obiectivele sociale ale prezentei strategii sunt:
1. Creșterea gradului de informare și consultare a mediilor public și privat cu
privire la conceptul de responsabilitate social ă, dar și promovarea particip ării acestora
la aplicarea conceptului;
2. Asigurarea unor standarde superioare în domeniile: s ănătății, securit ății și
mediul de lucru, etic ă, prevenirea și combaterea corup ției, Protec ția civilă, Egalitatea
de gen, Restructurarea, Integrarea și asigurarea de oportunit ăți în carier ă pentru
grupuri dezavantajate;
3. Creșterea performan ței managementului prin dezvoltarea capacit ății necesare
pentru a r ăspunde prompt nevo ilor sociale;
4. Cre șterea predictibilit ății deciziilor și acțiunilor organiza țiilor prin
conștientizarea organiza țiilor în ceea ce prive ște responsabilitatea social ă ce le revine
în procesul de luare a deciziilor.
Obiectivele de mediu ale prezentei strategii :
1. Susținerea cre șterii aplic ării tehnicilor durabile care asociaz ă eficacitatea sub
aspectul de mediu cu eficien ța sub raportul costurilor;
25
2. Prevenirea polu ării cursurilor de ap ă și a apelor subterane și a efectelor asociate
acesteia asupra calit ății ecologice a cursurilor de ap ă;
3. Protec ția și conservarea bunurilor istorice, a monumentelor, a ariilor protejate și a
ecosistemelor;
4. Gestionarea durabil ă a pădurilor, reconstruc ția ecologic ă prin împ ădurire a
terenurilor care și-au pierdut capacitatea de produc ție, fiind afectate de diverse forme
de degradare, înfiin țarea perdelelor forestiere de protec ție și amenajarea bazinelor
hidrografice toren țiale.
Obiectivele de educa ție și cercetare ale prezentei strategii sunt:
1. Integrarea CSR/SR în progra me de formare profesional ă continuă adresate
managementului organiza țiilor și persoanelor responsabile cu activitatea de
CSR/SR;
2. Integrarea CSR/SR în programa universit ăților și colegiilor universitare pentru
studiile universitare și postuniversitare, în cadru l programelor de studii în
economie și management, tehnologie și alte domenii legate de afaceri;
3. Promovarea și susținerea cercet ării cu privire la aspecte interconectate referitoare
la mediu, cât și la problemele economice sociale3, la nivelul organiza țiilor publice
și private.
7. Principalele direc ții de acțiune pentru implementarea Strategiei
7.1. Principalele direc ții de acțiune pentru aplic area strategiei
În cadrul strategiei, sunt identificate 3 domenii majore în care trebuie ac ționat
în scopul promov ării CSR/SR în România:
3 În conformitate cu prevederile Strategiei Na ționale pentru De zvoltare Durabil ă, p. 86
26
1. Crearea unui cadru prop ice de dezvoltare a CSR/SR, atât la nivel
central, cât și la nivel local, de c ătre autorit ățile publice;
2. Promovarea aplic ării responsabilit ății sociale la nivelul organiza țiilor
din România;
3. Implicarea activ ă a sectorului public în ini țiative de tip CSR/SR.
Principalele direc ții de acțiune generale ale strategiei sunt sintetizate în cele ce
urmează.
Autoritățile administra ției publice responsabile emit ordine și instrucțiuni
pentru asigurarea unui management respon sabil din punct de vedere social în 9
domenii de interes general:
¾ Sănătatea, securitatea și mediul de lucru: Organiza țiile trebuie s ă asigure
standarde maximale în aceste domenii și să asigure, în acest sens, cooperarea
permanent ă cu angaja ții și organiza țiile acestora.
¾ Mediul înconjur ător: Responsabilitatea organiza țiilor în ceea ce prive ște
protecția mediului înconjur ător trebuie extins ă la întreaga ac tivitate a acestora
(dezvoltare de produse, produc ție, achizi ții, distribu ție, recomand ări pentru
utilizarea de c ătre consumatori, activit ăți cu caracter administrativ, cerin țe de
protecția mediului pentru furnizori și distribuitori etc), astfel încât s ă se asigure
cel mai mic impact posibil asupra mediului înconjur ător.
¾ Etica: Organiza țiile trebuie s ă adopte valori proprii și standarde etice proprii.
Standardele etice trebuie s ă fie în concordan ță cu reglement ările europene și
internaționale în acest domeniu.
¾ Prevenirea și combaterea corup ției: Asigurarea unui nivel maximal de
transparen ță în activit ățile organiza țiilor poate preveni deciziile eronate sau
imorale. Prin urmare, organiza țiile trebuie sa fie preo cupate cu privire la
problematicile și dilemele legate de corup ție, conflicte de interese și
imparțialitate.
27
¾ Protecția civilă: Ca și în cazul companiilor private, companiile în care statul
are interese patrimoniale sunt obligate s ă își protejeze propriile opera ții,
angajații, dar și mediul înconjur ător împotriva accidentelor.
¾ Egalitatea de gen: Competiția deschis ă pentru diferite l o c u r i d e m u n c ă în
societate promoveaz ă atât echitate, cât și eficiență economic ă.
¾ Restructurarea: În calitatea sa de proprietar sau ac ționar, statul se a șteaptă ca
acest tip de companii s ă acționeze responsabil în cone xiune cu procesele de
restructurare și să aplice strategii pe term en lung în acest sens.
¾ Cercetare, dezvoltare și dezvoltarea competen țelor: Companiile trebuie s ă
manifeste interes în privin ța activităților de cercetare și dezvoltare. Companiile
de stat, cu prec ădere, au o responsabilitate sporit ă în acest sens și trebuie s ă
dezvolte strategii și departamente prop rii de cercetare și dezvoltare. În ceea ce
privește dezvoltarea competen țelor, statul are un rol important în promovarea
îmbunătățirii cunoștințelor antreprenorilor și a altor p ărți cointeresate în
domeniul responsabilit ății sociale.
¾ Integrarea si asi gurarea de oportunit ăți în carier ă pentru grupuri
dezavantajate: Organiza țiile trebuie s ă fie proactive în recrutarea de personal
din grupuri minoritare, dintre batrânii califica ți și din rândul persoanelor
defavorizate și cu dizabilit ăți. Guvernul trebuie, de asemenea, s ă ofere sprijin
organizațiilor care ofer ă astfel de oportunit ăți prin diverse stimulente.
Normele și instrucțiunile emise în acest sens pot dife ri de la un domeniu la altul,
în funcție de specificul activit ății și de nevoile sociale.
Companiile sunt responsabile în adoptarea hot ărârilor și stabilirea priorit ăților în
activitatea pe care o desf ășoară. Statul, prin Ministerul Economiei, Comer țului și
Mediului de Afaceri, va ma nifesta un rol activ prin ini țierea dialogului cu companiile
despre modul în care acestea abordeaz ă responsabilitatea social ă.
28
Responsabilitatea statului ca ac ționar în cadrul diverselor companii este de a se
asigura că problematica privind responsabilitatea social ă este luată în serios de fiecare
companie în parte și ca, în cazul în care este necesar, s ă depună diligențele pentru
schimbarea componen ței consiliilor în co mpaniile care nu acord ă suficient ă atenție
aplicării responsabilit ății sociale.
7.2. Responsabilizarea și implicarea factorilor de decizie de la diverse
niveluri
1. Coordonarea și îmbunătățirea comunic ării și cooperării între ministerele vizate în
scopul implement ării prezentei strategii în domeniile economic, social, protec ția
mediului, educa ție și cercetare etc;
2. Crearea unei Comisii in terministeriale, cu atribu ții în domeniul responsabilit ății
sociale, din care s ă facă parte și reprezentan ți ai societ ății civile;
3. Elaborarea și publicarea de c ătre Comisia men ționată la pct. 2 a unui raport anual
cu privire la stadiul de implem entare a prezentei Strategii;
4. Implicarea în mai mare m ăsură a populației și a societății, prin cooperare la nivel
local între autorit ățile publice și private locale, organiza țiile neguvernamentale și alte
părți interesate;
5. Susținerea implic ării active a organiza țiilor neguvernamentale în promovarea
aplicării conceptului de CSR/SR în România.
8. Activități-suport pentru implementarea Strategiei
8.1. Activitatea de planificare
Activitatea de planificare implic ă:
Elaborarea planului de ac țiune pentru fiecare domeniu nominalizat în prezenta
strategie, în conformitate cu prevederile legale:
29
– sectorul financiar-fiscal
– sectorul economic și al mediului de afaceri
– sectorul protec ția mediului
– sectorul social
– sectorul educa ție, formare și cercetare
8.2. Direcții de acțiune sectoriale de imple mentare a Strategiei:
8.2.1. Sectorul financiar-fiscal:
Statul are responsabilitatea de a administra eficient și echitabil fondurile de
pensii și asigurări sociale, cât și cele cu destina ție special ă și de a împ ărți, de
asemenea, responsabilitatea pentru modul în care se comport ă companiile în care
aceste fonduri investesc, ce produc acestea, cât și impactul lor asupra diverselor
comunități.
Întrucât fondurile administreaz ă o bună parte din bunurile ce apar țin societății
românești, este necesar ca cet ățenii români s ă aibă încredere în modul de
administrare a acesto r fonduri. Încrederea și legitimitatea sunt în mare parte
construite pe transparen ța investițiilor, a rezultatelor și a strategiei fiec ărui fond.
În acest sens se va ac ționa în urm ătoarele direc ții:
¾ adoptarea de coduri etice de admini strare ale acestor fonduri, prin
consultare public ă extinsă și mediatizare pentru a asigura transparen ța
totală asupra modului de func ționare a fiec ărui fond.
¾ asigurarea de tratament egal pentru to ți acționarii.
¾ asigurarea respect ării drepturilor tuturor ac ționarilor, inclusiv libera
exercitare a dreptului de proprietare.
30
¾ asigurarea unor modele de compen sare clar stabilite, rezonabile și
orientate c ătre interesul ac ționarilor.
De asemenea, se va urm ări ca atât institu țiile statutului cât și cele din sectorul
bancar din România s ă desfășoare activit ăți de informare transparent ă a popula ției
privind serviciile oferite.
Statul va recomanda institu țiilor din sectorul financiar privat s ă aplice activ
responsabilitatea social ă în activitatea proprie. De asem enea, va încuraja întregul
sector financiar-bancar s ă ofere transparen ță investițiilor.
8.2.2. Sectorul economic și al mediului de afaceri:
Guvernul României va dezvolta un punct focal la nive lul Ministerului
Economiei, Comer țului și Mediului de Afaceri pentru a se ocupa de promovarea
responsabilit ății sociale, prin finan țare din fonduri exte rne nerambursabile.
Strategia Guvernului pentru sprijinirea dezvolt ării companiilor presupune o
atitudine adecvat ă cu privire la dreptu rile omului, problemele legate de mediu,
comunitățile locale, drepturile femeilor și egalitatea dintre sexe.
Se vor urma urm ătoarele direc ții de acțiune:
• includerea cooper ării cu privire la r esponsabilitatea social ă, ca o
component ă important ă, în parteneriatele dintre actorii publici și cei
privați.
• promovarea implic ării sectorului privat la înt ărirea parteneriatelor care
promoveaz ă dezvoltarea local ă.
• generarea de dialog între actorii relevan ți pentru a discuta posibilit ățile
de cooperare și alte măsuri menite s ă promoveze dezvoltarea sectorului
privat în regiunile slab dezvolta te din punct de ve dere economic.
31
• apelarea la sectorul privat pentru a promova investi țiile în zonele slab
dezvoltate din punct de vedere economic și va invita companiile s ă intre
în alianțe strategice pentru a reduce riscul asociat cu astfel de investi ții și
pentru a îmbun ătăți impactul lor asupra dezvolt ării.
• promovarea respect ării de către organiza ții a drepturilor fundamentale
ale omului, inclusiv cele ale mi norilor, persoanelor cu dizabilit ăți și
femeilor, a șa cum sunt acestea prezentate în conven țiile interna ționale și
legislația româneasc ă.
• promovarea aplic ării standardelor de s ănătate și securitate a muncii, care
protejează siguran ța și sănătatea angaja ților la nivelul tuturor
organizațiilor.
• promovarea cre ării de pârghii de consultare a angaja ților cu privire la
probleme de interes din punctu l de vedere al responsabilit ății sociale a
organizațiilor;
• promovarea unei abord ări responsabile a multina ționalelor fa ță de
consumatorul român;
• implicarea IMM în structuri inovative de tip cluster (concentr ări
economice) și cluster inovativ/pol de competitivitate, pentru sus ținerea
inovării la nivelul IMM;
• oferirea de facilit ăți companiilor care aplic ă activ responsabilitatea
socială;
• promovarea acord ării unei aten ții sporite problemelor de mediu și
dezvoltării durabile, spre exem plu, prin dezvoltarea și folosirea unor
tehnologii care s ă nu dăuneze mediului.
• promovarea prevenirii și combaterii active a corup ției prin mijloace de
avertizare sau proceduri de rapor tare, linii directoare interne și eforturi
de informare și prevenire.
32
• promovarea asigur ării unui grad de transparen ță cât mai ridicat, în ceea
ce privește fluxurile financiare al e companiilor de stat și ale institu țiilor
publice, în condi țiile legisla ției în vigoare.
• promovarea aplic ării corecte, la nivelul companiilor și altor organiza ții,
a diverselor standarde, cu sau f ără certificare, în produc ție, procesare,
servicii etc, în scopul aplic ării unei responsabilit ăți sociale sporite.
• promovarea de bune practici în domeniul responsabilit ății sociale,
inclusiv modele pentru cooperarea cu angaja ții și reprezentan ții
acestora.
• promovarea elabor ării și aplicării propriilor stra tegii de CSR ale
companiilor.
• promovarea transparen ței privind consecin țele economice, sociale și de
mediu ale activit ăților companiilor.
• includerea cooper ării cu privire la r esponsabilitatea social ă, ca o
component ă important ă, în parteneriatele dintre actorii publici și privați,
favorabilă inovării tehnologice a produselor și elaborării de brand,
micșorării costurilor de produc ție, îmbun ătățirii calității produselor și a
serviciilor, ridic ării gradului de competitivita te al produselor ecologice,
înlăturării diverselor bariere din calea comer țului, reducerii costurilor de
tranzacție;
• elaborarea de ghiduri și metodologii tematice, de promovare a aplic ării
responsabilit ății sociale, adresate în special companiilor;
• conștientizarea mediilor de afaceri care se ocup ă de export asupra
avantajelor aplic ării CSR în comer țul interna țional: reputa ție, branding
etc și prezentarea strategiei la nive lul Consiliului de Export.Institu țiile
publice vor oferi servicii de consiliere companiilor private cu privire la
aplicarea conceptului de CSR/SR prin:
¾ inițierea de servicii care ofer ă informații, îndrumare și instruire;
33
¾ realizarea unui website cu informa ții și expertiz ă în domeniul
responsabilit ății sociale;
¾ cooperarea permanent ă cu partenerii sociali și societatea civil ă;
¾ organizarea unor întruniri pentru discutarea problemelor specifice
și a provoc ărilor pe care companiile le au în aplicarea
conceputului de responsabilitate social ă;
¾ inițierea de eforturi care s ă îmbunătățească aplicarea
responsabilit ății sociale la nivelul întrep rinderilor mici si mijlocii.
• Guvernul va lua în cons iderare diferite modele și bune practici pentru a
avea o mai bun ă imagine de ansamblu asupra aplic ării responsabilit ății
sociale de c ătre sectorul privat, diferite modalit ăți de a organiza
serviciile de consiliere și susținere a activit ăților de responsabilitate
socială.
8.2.3. Sectorul protec ția mediului:
Una dintre cele mai mari provoc ări în domeniul protec ției mediului este
stoparea pierderii biodiversit ății. Pierderea biodiversit ății a fost identificat ă ca fiind
un obstacol în calea realiz ării Obiectivelor O.N.U. ale Mileniului. Conven ția privind
Diversitatea Biologic ă (CDB) este cadrul interna țional central în vederea atingerii
acestui obiectiv. Conven ția are trei ținte: conservarea diversit ății biologice, utilizarea
durabilă a componentelor sale și împărțirea corect ă și echitabil ă a beneficiilor
rezultate din utilizarea resurselor gene tice. Deteriorarea ecosistemelor prezint ă un risc
inclusiv pentru mediul de afaceri.
Statul va sus ține aplicarea politicilor de mediu și standardele europene și
internaționale în acest domeniu. De a semenea, va avea un rol activ și constructiv în
rezolvarea problemel or de mediu ap ărute la nivel local, dar și regional.
34
La nivelul sectorului protec ția mediului, au fo st identificate urm ătoarele
direcții de acțiune:
• Informarea și conștientizarea popula ției și organiza țiilor de orice tip cu privire
la riscurile generate de activit ățile umane asupra mediului înconjur ător;
• Promovarea unei abord ări bazate pe reducerea impactului de mediu la nivelul
companiilor;
• Promovarea realiz ării de analize de impact asupra mediului la nivelul
companiilor;
• Organizarea de întruniri, seminarii, conferin țe cu diverse tipuri de organiza ții
(cu precădere companii), având ca tematic ă problematici legate de mediu,
potențiale soluții și diseminarea de bune practici;
• Promovarea implic ării active a responsabililo r de mediu din cadrul
organizațiilor în îmbun ătățirea activit ăților de CSR/SR;
• Promovarea aplic ării tehnicilor durabile care asociaz ă eficacitatea sub aspectul
de mediu cu eficien ța sub raportul costurilor;
• Promovarea aplic ării responsabilit ății sociale în domeniul achizi țiilor publice,
în conformitate și cu prevederile în domeniu din cadrul Strategiei Na ționale
pentru Dezvoltare Durabil ă4;
• Prevenirea polu ării cursurilor de ap ă și a apelor subterane și a efectelor
asociate acesteia asupra calit ății ecologice a cursurilor de ap ă;
• Protecția și conservarea bunurilor istorice, a monumentelor, a ariilor protejate
și a ecosistemelor;
• Gestionarea durabil ă a pădurilor, reconstruc ția ecologic ă prin împ ădurire a
terenurilor care și-au pierdut capacitatea de produc ție, fiind afectate de diverse
forme de degradare, înfiin țarea perdelelor forestiere de protec ție și amenajarea
bazinelor hidrografice toren țiale;
4 Strategia Na țională pentru Dezvoltare Durabil ă, p. 57
35
• Emiterea de norme și instrucțiuni care s ă constituie m ăsuri de prevenire a
producerii de daune mediului înconjur ător de către organiza ții.
• Susținerea investi țiilor în zone slab dezvoltate din punct de vedere economic,
social sau al condi țiilor de mediu.
• Elaborarea de ghiduri și alte instrumente metodologice specifice sectorului
protecția mediului.
8.2.4. Sectorul social
Statul are responsabilitatea promov ării unor standarde cât mai ridicate de
muncă, sănătate și trai pentru membrii societ ății.
La nivelul sectorului social, ce cuprin de, printre altele, drepturile omului,
sănătatea, securitatea și mediul de lucru, problematica eticii sociale, prevenirea și
combaterea corup ției, protec ția civilă, egalitatea de gen, inte grarea si asigurarea de
oportunități în carier ă pentru grupuri dezavantajate , au fost identificate urm ătoarele
direcții de acțiune:
• Informarea și consultarea mediilor public și privat cu privire la conceptul de
responsabilitate social ă, dar și promovarea particip ării acestora la aplicarea
acestuia;
• Promovarea activ ă a dialogului social, atât la ni velul sectorului de stat, cât și a
celui privat;
• Asigurarea unor standarde superioare în domeniile: S ănătatea, securitatea și
mediul de lucru, Etic ă, Prevenirea și combaterea corup ției, Protec ția civilă,
Egalitatea de gen, Restructurarea, Integrarea si asigurarea de oportunit ăți în
carieră pentru grupuri dezavantajate ș.a.;
• Promovarea voluntariatului prin echivalarea acestuia ca experien ță în muncă;
• Promovarea recrut ării de personal din cadrul grupurilor dezavantajate și a
instruirii acestora;
36
• Promovarea investi țiilor în dezvoltarea de abilit ăți, învățare pe tot parcursul
vieții, necesare pentru a r ămâne competitiv într-o economie în schimbare și în
condițiile îmbătrânirii popula ției;
• Îmbunătățirea nivelului de s ănătate public ă, ca rezultat al ini țiativelor
companiilor în domenii precum marketing-ul și etichetarea produselor
alimentare în mod transparent și etic.
8.2.5. Sectorul educa ție, formare și cercetare:
Statul deține responsabilit ăți atât în domeniul cercet ării și inovării, cât și în
domeniul educa ției și formării profesionale.
a) Activitatea de cercetare
Sectorul privat, autorit ățile și opinia public ă au nevoie de informa ții și date
empirice despre nivelul de aplicare a CSR /SR în România. Consolidarea bazei de
informații în acest domeniu va necesita în mod clar cercetare și integrarea acestei
discipline în sistemul superior de educa ție și în educa ția continu ă.
Cercetarea este o surs ă important ă de informa ție obiectiv ă despre efectele
CSR/SR. Este necesar ă astfel stabilirea unor metode de m ăsurare a efectelor socio-
economice ale opera țiunilor organiza țiilor, precum și a metodelor prin care se asigura
implementarea CSR/SR. Cercetarea poate , de asemenea, ajuta la identificarea
instrumentelor necesare pentru stimularea sectorului privat pentru ca acesta sa î și
exerseze responsabilitatea social ă.
Statul va ini ția măsuri pentru crearea unor grupuri de lucru care s ă prezinte un
set de recomand ări în acest domeniu și ariile prioritare de interven ție.
CSR/SR este un domeniu de cercetare in suficient abordat, atât la nivel
național, cât și internațional, astfel încât cantitatea de informa ție bazată pe cercetare
este relativ mic ă. Cea mai mare parte din informa țiile empirice din acest domeniu
37
provine de la întreprinderile private, de la organiza ții neguvernamentale sau centre de
consultan ță. Cercetarea este de cele mai multe ori ini țiată și finanțată de variate
grupuri de interese (companii, al ți actori comerciali, ministere și agențiile, dar și de
organizații neguvernamentale și finanțatori externi).
Rezultatele cercet ării interna ționale nu pot fi apli cate întotdeauna condi țiilor
locale existe în România. De aceea, este necesar ca Statul prin autorit ățile competente
să asigure dezvoltarea de mecanis me interne în acest domeniu.
Direcțiile de acțiune pentru sectoru l cercetare sunt:
• Realizarea și promovarea realiz ării de cercet ări cu privire la aspecte
interconectate referitoare la mediu, cât și la probleme economico-sociale5, la
nivelul organiza țiilor publice și private.
• Elaborarea de ghiduri și a altor instrumente metodol ogice specifice sectorului
educațional în domeniul responsabilit ății sociale.
• Stabilirea unor metode de m ăsurare a efectelor socio-economice ale
operațiunilor organiza țiilor, precum și a metodelor prin care se asigura
implementarea CSR/SR.
• Identificarea instrumentelor necesare pentru stimularea sectorul ui privat pentru
ca acesta s ă își exercite responsabilitatea social ă.
b) Educația și formarea profesional ă
Integrarea perspectivei CSR/SR în sistemul educa țional superior pentru afaceri
este un element esen țial pentru sporirea cuno ștințelor despre acest subiect în rândul
viitorilor manageri și a persoanelor care implementeaz ă conceptul în cadrul
5 În conformitate cu prevederile Strategiei Na ționale pentru De zvoltare Durabil ă, p. 86
38
organizațiilor. Este important ca unit ățile și instituțiile de înv ățământ care asigur ă
formarea profesional ă să dezvolte programe de fo rmare profesionala continu ă în care
CSR/SR s ă fie un element integrat. CSR trebuie s ă devină, în acest context, un
element central a programe lor de formare profesional ă pentru management și
dezvoltarea managementului.
Statul va promova colaborarea dintre institu țiile de formare profesional ă și
sectorul privat în dezvolta rea acestui tip de programe profesionale. Acest lucru va
contribui la certificarea faptului c ă aceste programe r ăspund nevoilor reale ale
sectorului privat, iar în acela și timp permit implicarea companiilor individuale în
procesul de formare profesional ă.
Se va promova includer ea în programa universit ăților și colegiilor universitare
a unor module de CSR/SR pentru studiile de licen ță și masterat, pentru programele
de studii în economie și management, tehnologie și alte domenii legate de afaceri.
Conform Strategiei Na ționale pentru Dez voltare Durabil ă, educația pentru dezvoltare
durabilă nu trebuie s ă se limiteze la un punct de vedere ecologist, ci s ă cuprindă
aspecte interconectate referitoare la mediu, ca și la problemele economice sociale.6
Direcțiile de acțiune pentru sectorul educa ție sunt:
• Promovarea dezvolt ării de programe de form are profesionala continu ă în care
CSR/SR s ă fie un element integrat;
• Includerea în programa universit ăților și a colegiilor universitare a unor
module de CSR/SR pentru studiile de licen ță și masterat, pentru programele de
studii în economie și management, tehnologie și alte domenii lega te de afaceri.
6 Strategia Na țională pentru Dezvoltare Durabil ă, p. 86
39
8.3. Activitatea de implementare
Activitatea de implementare pr esupune transpunerea în practic ă a prevederilor
prezentei strategii și a planurile de ac țiune sectoriale de c ătre autorit ățile
responsabile.
8.4. Proceduri de monitorizare și evaluare
Cadrul organizatoric necesar implement ării, monitoriz ării și evaluării strategiei
presupune colaborarea tuturor institu țiilor implicate și interesate pentru a pune în
aplicare, într-un mod eficient, direc țiile de ac țiune și activitățile prevăzute în planul
de acțiune al strategiei, conform responsabilit ăților aferente.
Anual sau ori de câte ori se impune se va elabora și se va face public un raport
prin care se va evalua stadiul de atingere a obiectivelor, iar la sfâr șitul perioadei de
implementare se va realiza un studiu de post-implementare și impact.
Rolul de integrator al monitoriz ării, de prezentare anual ă sau ori de câte ori
este necesar a unor rapoarte de stadiu, revine Direc ției pentru Strategii
Guvernamentale din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
8.5. Rezultate și indicatori
Rezultatele strategiei se vor concretiza prin urm ătorii indicatori, iar rezultatele
fiecărei acțiuni și indicatorii aferen ți vor fi prezenta ți în planul de ac țiune sectorial
aferent strategiei:
REZULTATE INDICATORI VALOARE LA
ÎNCEPUTUL
PERIOADEI DE
IMPLEMENTARE
A STRATEGIEI VALOARE LA
SFÂRȘITUL
PERIOADEI DE
IMPLEMENTARE
A STRATEGIEI
40
Număr de întâlniri ale comisiei
interministeriale cu atribu ții în
domeniul responsabilit ății
sociale – 10 1. Comunicare și
cooperare îmbun ătățită
între ministerele vizate
în scopul implement ării
prezentei strategii în
domeniile economic,
social, protec ția
mediului, educa ție și
cercetare etc Număr de propuneri de politici
publice specifice, în scopul
promovării aplic ării CSR,
elaborate și adoptate de
autoritățile competente – 3
Număr de campanii de
promovare a CSR/SR
implementate – 3
Număr de manuale
implementate, proceduri incluse
în manuale privind
responsabilitatea social ă,
instrumente, documente
programatice (studii, ghiduri,
metodologii) realizate și
diseminate – 30 2. Nivel crescut de
promovare a
responsabilit ății sociale
în România
Numărul de referin țe la
conceptul de responsabilitate
socială în mass media/an – 875 pentru întreaga
perioadă de
implementare a strategiei
Număr de întruniri între
autoritățile publice și alte
organizații cu scopul discut ării
provocărilor pe care companiile
și alte organiza ții le întâmpin ă
în aplicarea conceptului de
responsabilitate social ă – 10
Număr de situri web realizate la
nivelul autorit ăților publice în
scopul oferirii de informa ții și
expertiză în domeniul
responsabilit ății sociale – 1 3. Servicii de consiliere
accesibile companiilor
private cu privire la
aplicarea conceptului
de CSR/SR în România
Număr de organiza ții care au
apelat la serviciile de consiliere
în domeniul CSR – 250
4. Fonduri de pensii și
asigurări sociale Grad de încredere al popula ției – 50%
41
administrate în mod
eficient și echitabil în administratorii fondurilor
Număr de rapoarte anuale cu
privire la stadiul de
implementare a prezentei
Strategii publicate – 5
Stadiul de implementare a
planurilor de ac țiune sectoriale
aferente strategiei 0% 100%
Număr de companii de stat și
instituții publice implicate în
promovarea conceptului de
responsabilitate social ă – 100 5. Nivel de aplicare a
responsabilit ății sociale
în România evaluat periodic
Număr de organiza ții private și
ale societ ății civile membre ale
Global Compact 14 50
6. Punct focal
operaționalizat la
nivelul Ministerului
Economiei, Comer țului
și Mediului de Afaceri
pentru a se ocupa de
promovarea
responsabilit ății
sociale, prin finan țare
din fonduri structurale Număr de rapoate anuale de
activitate – 2
7. Cercetare în domeniul
responsabilit ății sociale
susținută Număr de cercet ări, anchete
sociologice și studii de caz în
domeniul responsabilit ății
sociale realizate – 5
Număr de programe de formare
continuă realizate în domeniul
responsabilit ății sociale – 30 8. Concept de
responsabilitate social ă
integrat în programele
de studii din domenile
economie, management
și afaceri și în
formarea profesional ă
continuă. Număr de programe de studii
universitare și postuniversitare
ce integreaz ă problematica
responsabilit ății sociale în
cadrul studiilor legate de
economie și afaceri. – 10
9. Achiziții verzi în
sectorul public (inclusiv companii de stat) Procentul achizi țiilor verzi
raportat la totalul achizi țiilor
realizate în cadrul sectorului
public (inclusiv la nivelul – 30%
42
companiilor de stat)
9. Consecin țele și efectele strategiei
Strategia de fa ță oferă o privire de ansamblu asupra ini țiativelor și așteptărilor
autorităților române în ceea ce prive ște responsabilitatea social ă a organiza țiilor. În
primul rând, autorit ățile și sectorul public în ansambl u sunt responsabile pentru
menținerea standardelor îna lte în propriile activit ăți. Autoritățile joacă, de asemenea,
un rol important în calitate de proprietar, investitor și achizitor, rol prin care au
posibilitatea de a promova direct ap licarea conceptului de CSR/SR.
Strategia presupune, în acela și timp, implicarea activ ă a sectorului public în
promovarea CSR/SR la nivelul companiilor și altor organiza ții private prin oferirea
de consiliere, informa ții și instruire în domeniul CSR/SR. Aceast ă activitate va fi
monitorizat ă de ministerele de resort în colabor are cu partenerii sociali, cu contribu ția
organizațiilor neguvernamentale.
Guvernul recomand ă, de asemenea, tuturor companiilor s ă se implice activ
pentru a pune în aplicare responsabilitatea social ă, pornind de la premisa c ă acele
companii care exercit ă în mod activ responsabilitatea social ă pot să își consolideze
competitivitatea și să își sporeasc ă reputația, în timp ce companiile care nu reu șesc să
facă acest lucru vor suporta consecin țe negative în momentul acces ării capitalului, al
recrutării și al interac ționării cu societatea/comunitatea. Guvernul recomand ă, de
asemenea, companiilor aplicarea transparen ței informa țiilor în ceea ce prive ște
responsabilitatea social ă și promovarea bunelor practici c ătre alte companii și
organizații.
43
9.1. Implicații juridice
În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative incidente domeniului,
demersurile legislative urm ărind cu prec ădere clarificarea competen țelor și
responsabilit ăților structurilor cu atribu ții în materie, corelarea domeniilor
subsecvente, precum și euroconformizarea cu actele comunitare aferente.
Inițiativele legislative vor avea în ve dere implementarea actelor normative
adoptate la nivelul Uniunii Europene.
Inițiativele legislative de modificare a unor acte normative de nivel superior
(legi, ordonan țe ale Guvernului, hot ărâri ale Guvernului) și a celor de nivel intern
(ordine, instruc țiuni ale mini ștrilor) se vor realiza conf orm planurilor legislative
anuale, fundamentate pe baza noilor oportunit ăți reieșite din Strategie.
9.2. Implicații bugetare
Strategia implic ă, în general, activit ăți care vor fi realizate în limitele
cheltuielilor adoptate anual, prin legea bugetului de stat, precum și prin realizarea
absorbției fondurilor europene și asigurarea resurselor fi nanciare nece sare pentru
cofinanțarea proiectelor realizate cu acestea.
44
Anexa 1
PLAN DE AC ȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI:
Nr.
crt. Obiective, m ăsuri și activități Sectoare, institu ții și
organizații responsabile Perioada de
implementare
I. Responsabilizarea și implicarea factorilor de decizie de la diverse niveluri
1. Coordonarea și îmbunătățirea comunic ării și cooperării între ministerele vizate în scopul implement ării
prezentei strategii în domeniile economic, social, protec ția mediului, educa ție și cercetare etc
1.1. Crearea unei Comisii interministeriale, cu atribu ții
în domeniul responsabilit ății sociale, din care s ă
facă parte și reprezentan ți ai societ ății civile Secretariatul General al
Guvernului, Ministerul Muncii,
Familiei și Protecției Sociale,
Ministerul Economiei,
Comerțului și Mediului de
Afaceri, Ministerul Mediului și
Pădurilor, Ministerul Educa ției,
Cercetării, Tineretului și
Sportului, Ministerul Dezvolt ării
Regionale și Turismului și alte
ministere și instituții
guvernamentale relevante,
organizații neguvernamentale,
organizații patronale, organiza ții
profesionale, sindicate, camere
de comerț ș.a. 2011
1.2. Organizarea de întâlniri ale Comisiei în scopul
planificării și monitoriz ării măsurilor și activităților
aferente Planului de Ac țiune, identific ării, dezbaterii
și realizării de propuneri de politici publice în
domeniul responsabilit ății sociale și promovarea
acestora c ătre institu țiile competente Secretariatul General al
Guvernului,
Membrii comisiei inter-
ministeriale 2011-2016
1.3. Elaborarea și publicarea de c ătre Comisia
menționată a unui raport anual cu privire la stadiul
de implementare a prezentei Strategii Idem 1.1. Iunie 2012,
Iunie 2013, Iunie 2014,
Iunie 2015,
Iunie 2016,
Iunie 2017.
45
2. Implicarea în mai mare m ăsură a popula ției și a societății, prin cooperare la nivel local între
autoritățile publice și private locale, organiza țiile neguvernamentale și alte părți interesate
2.1. Organizarea de conferin țe, dezbateri, seminarii în
scopul inform ării părților interesate cu privire la
CSR/SR și al promov ării implicării și cooperării în
acest domeniu Camere de comer ț, Organiza ții
neguvernamentale, autorit ăți
publice, institu ții educaționale
etc 2011-2016
2.2. Realizarea unui portal na țional de promovare a
responsabilit ății sociale, ce va cuprinde bune
practici, ghiduri utile, o „burs ă” a inițiativelor de
CSR/SR în scopul promov ării parteneriatelor în
acest domeniu și strategia și planul de ac țiune
aferent, prin finan țare din fonduri externe
nerambursabile Membrii comisiei inter-
ministeriale 2011-2014
2.3. Realizarea unor campanii publice adresate
cetățenilor, consumatorilor și companiilor cu privire
la semnifica ția, scopul și beneficiile CSR și
promovarea CSR prin intermediul mass media Autorități publice ș.a. 2012-2016
2.4. Oferirea de serv icii de consiliere și susținere a
activităților de responsabilitate social ă a
companiilor și altor organiza ții Membrii comisiei inter-
ministeriale 2012-2016
3. Susținerea implic ării active a organiza țiilor neguvernamentale în promovarea aplic ării conceptului de
CSR/SR în România
3.1. Suportul autorit ăților publice, la toate nivelurile,
pentru ini țiative ale organiza țiilor
neguvermanentale în domeniul CSR/SR (prin
implicare în partener iate, participare la
evenimentele organizate în cadrul acestui tip de
inițiative etc) Autorități publice, organiza ții
neguvernamentale 2011-2016
II. Sectorul financiar-fiscal
4. Administrare etic ă și responsabil ă a fondurilor de pensii și asigurări sociale
4.1. Adoptarea de coduri etice de administrare a
fondurilor de pensii și asigurări sociale, prin
consultare public ă extinsă și mediatizare pentru a
asigura transparen ța totală asupra modului de
funcționare a fiec ărui fond (asigurarea de tratament
egal pentru to ți acționarii, asigurarea respect ării
drepturilor tuturor ac ționarilor, inclusiv libera
exercitare a dreptului de proprietare, asigurarea unor
modele de compensare clar stabilite, rezonabile și Casa Nationala de Pensii si Alte
Drepturi de Asigurari Sociale 2011-2013
46
orientate c ătre interesul ac ționarilor)
5. Creșterea transparen ței serviciilor bancare
5.1. Desfășurarea de activit ăți de prevenire/informare
corectă și complet ă a populației privind implica țiile
aferente serviciilor oferite de sectorul bancar,
transparen ța investițiilor, dar și privind efectele
crizei economice Autorități publice
Bănci comerciale
Organizații ale societ ății civile 2011-2016
III. Sectorul economic și al mediului de afaceri
6. Crearea și operaționalizarea unui punct focal la
nivelul Ministerului Economiei, Comer țului și
Mediului de Afaceri pentru a se ocupa de
promovarea responsabilit ății sociale, prin
finanțare din fonduri externe nerambursabile Ministerul Economiei,
Comerțului și Mediului de
Afaceri 2011-2013
7. Includerea cooper ării cu privire la responsabilitatea social ă, ca o component ă important ă, în
parteneriatele dintre actorii publici și privați
7.1. Realizarea și promovarea unui ghid privind
aplicarea responsabilit ății sociale prin parteneriate
între actorii publici și privați, prin finan țare din
fonduri externe nerambursabile Ministere, organiza ții
neguvernamentale ș.a. 2012-2013
7.2. Crearea unei platforme online a ini țiativelor de
CSR/SR, având ca scop facilitarea parteneriatelor în
acest domeniu, prin finan țare din fonduri externe
nerambursabile Ministere, organiza ții
neguvernamentale ș.a. 2012-2014
8. Promovarea implic ării sectorului privat la înt ărirea parteneriatelor care promoveaz ă dezvoltarea local ă
8.1. Organizarea de întâlniri, d ezbateri, seminarii la care
vor participa autorit ățile publice locale și
reprezentan ți ai mediului privat, în scopul
îmbunătățirii comunic ării și stimulării cooper ării
pentru sus ținerea dezvolt ării locale Autorități locale, organiza ții
neguvernamentale, ale mediului
de afaceri, Camere de comer ț
ș.a. 2011-2016
9. Promovarea implic ării sectorului privat în regiunile slab dezvoltate din punct de vedere economic
9.1. Organizarea de întâlniri, dezbateri, seminarii în
scopul identific ării posibilit ăților de cooperare și a
altor măsuri menite s ă promoveze dezvoltarea
sectorului privat în zonele slab dezvoltate din punct
de vedere economic Autorități publice, organiza ții
neguvernamentale, ale mediului
de afaceri, Camere de comer ț,
instituții educaționale ș.a. 2011-2016
9.2. Realizarea unor activit ăți de promovare a
investițiilor în aceste regiun i, prin prezentarea Autorități publice, Camere de
comerț, organiza ții ale mediului 2012-2016
47
punctelor atractive pentru poten țialii investitori de afaceri etc
9.3. Promovarea și facilitarea alian țelor strategice pentru
a reduce riscul asociat cu investi țiile în aceste zone
și pentru a îmbun ătăți impactul lor asupra
dezvoltării Autorități publice, Camere de
comerț, organiza ții ale mediului
de afaceri etc 2012-2016
10. Promovarea respect ării de către companii și instituții publice a drepturilor fundamentale ale omului,
inclusiv cele ale minorilor, persoanelor cu dizabilit ăți și femeilor, a șa cum sunt acestea prezentate în
convențiile interna ționale și legislația româneasc ă
10.1. Realizarea și promovarea unor materiale
informative adresate companiilor și altor tipuri de
organizații cu privire la aceste subiecte, inclusiv
prin finan țare din fonduri externe nerambursabile Organizații neguvernamentale,
autorități publice ș.a. 2011-2016
11. Promovarea aplic ării standardelor de s ănătate și securitate ale muncii, care protejeaz ă siguranța și
sănătatea angaja ților la nivelul tuturor organiza țiilor
11.1. Realizarea și promovarea unor materiale
informative adresate companiilor și altor tipuri de
organizații cu privire la acest subiect, inclusiv prin
finanțare din fonduri externe nerambursabile Organizații neguvernamentale,
autorități publice ș.a. 2011-2016
12. Promovarea cre ării de pârghii de consultare a angaja ților cu privire la probleme de interes din punctul
de vedere al responsabilit ății sociale a organiza țiilor
12.1. Realizarea și promovarea unui ghid de consultare a
angajaților la nivelul companiilor și altor tipuri de
organizații, inclusiv prin finan țare din fonduri
externe nerambursabile Organizații neguvernamentale,
autorități publice ș.a. 2011-2014
13. Promovarea unei abord ări responsabile a multina ționalelor fa ță de consumatorul român
13.1. Realizarea și promovarea unui ghid de bune practici
privind transparen ța și abordarea responsabil ă a
companiilor multina ționale față de consumatorul
român Organizații neguvernamentale,
organizații ale consumatorilor,
autorități publice ș.a. 2011-2014
14. Implicarea IMM în structuri inovative de tip cluster (concentr ări economice) și cluster inovativ/ pol de
competitivitate, pentru sus ținerea inov ării la nivelul IMM
14.1. Organizarea la nivel na țional și regional a unor
conferințe, seminarii, sesiuni de instruire, în scopul
promovării implicării întreprinderilor mici și
mijlocii în astfel de structuri inovative, inclusiv prin
finanțare din fonduri externe nerambursabile Autorități publice, organiza ții
ale IMM-urilor, institu ții
educaționale ș.a. 2012-2016
48
15. Oferirea de facilit ăți companiilor care aplic ă activ responsabilitatea social ă
15.1. Analizarea, în cadrul comisiei inter-ministeriale și la
nivelul Ministerului Economiei, Comer țului și
Mediului de Afaceri, a poten țialelor facilit ăți ce pot
fi oferite de statul român companiilor care se
implică activ în ini țiative de tip CSR/SR și
propunerea implement ării unor politici publice în
acest sens de c ătre institu țiile abilitate Membrii comisiei inter-
ministeriale, Ministerul
Economiei, Comer țului și
Mediului de Afaceri 2011-2012
16. Promovarea acord ării unei aten ții sporite problemelor de mediu și dezvoltării durabile, spre exemplu,
prin dezvoltarea și folosirea unor tehnologii care s ă nu dăuneze mediului înconjur ător
16.1. Realizarea unor campan ii de responsabilizare a
companiilor și organiza țiilor de orice fel cu privire
la impactul și rolului acestora în protejarea mediului
înconjurător și dezvoltarea durabil ă și promovarea
bunelor practici în acest domeniu, inclusiv prin
finanțare din fonduri externe nerambursabile Autorități publice, organiza ții
neguvernamentale ș.a. 2012-2016
17. Promovarea prevenirii și combaterii active a corup ției prin mijloace de avertizare sau proceduri de
raportare, linii directoare interne și eforturi de informare și prevenire
17.1. Realizarea unor campan ii de responsabilizare a
companiilor și organiza țiilor de orice fel cu privire
la rolul acestora în prevenirea și combaterea
corupției, promovarea unor abord ări proactive în
acest domeniu, inclusiv prin finan țare din fonduri
externe nerambursabile Organizații ale mediului de
afaceri, camere de comer ț,
organizații neguvernamentale,
autorități publice ș.a. 2012-2016
18. Promovarea asigur ării unui grad de transparen ță cât mai ridicat, în ceea ce prive ște fluxurile
financiare ale companiilor de stat și instituțiilor publice, în condi țiile legii
18.1. Elaborarea și aprobarea unor politici publice în
scopul sporirii transparen ței privind fluxurile
financiare la nivelul companiilor de stat și al
instituțiilor publice Ministerul Economiei,
Comerțului și Mediului de
Afaceri ș.a. 2012-2014
19. Promovarea aplic ării corecte, la nivelul companiilor și altor organiza ții, a diverselor standarde, cu sau
fără certificare, în produc ție, procesare, servicii etc, în scopul aplic ării unei responsabilit ăți sociale
sporite
19.1. Activități de promovare a standardului ISO 26000 și
a altor standarde în domeniul responsabilit ății
sociale către companii și alte tipuri de organiza ții,
inclusiv prin finan țare din fonduri externe
nerambursabile Asociații de standardizare, alte
organizații 2011-2016
49
19.2. Realizarea și promovarea unor materiale
informative accesibile diverselor categorii de
organizații cu privire la standardele în domeniul
responsabilit ății sociale pe care le pot urma Asociații de standardizarea, alte
organizații 2011-2016
20. Promovarea de bune practic i în domeniul responsabilit ății sociale, inclusiv modele pentru cooperarea
cu angaja ții și reprezentan ții acestora
20.1. Promovarea bunelor practici în domeniul
responsabilit ății sociale prin realizarea unui portal
național al responsabilit ății sociale, prin finan țare
din fonduri externe nerambursabile Membri ai comisiei inter-
ministeriale, organiza ții
neguvernamentale ș.a. 2012-2013
20.2. Organizarea unor evenimente, conferin țe, seminarii,
sesiuni de instruire pentru promovarea aplic ării de
bune practici în domeniul responsabilit ății sociale Membri ai comisiei inter-
ministeriale, organiza ții
neguvernamentale ș.a. 2011-2016
21. Promovarea elabor ării și dezvoltării aplicării propriilor strategii de CSR ale companiilor
21.1. Oferirea de consiliere și îndrumare companiilor în
procesul de elaborare a propriilor strategii de CSR,
prin finan țare din fonduri externe nerambursabile Ministerul Economiei,
Comerțului și Mediului de
Afaceri 2012-2016
22. Promovarea transparen ței privind consecin țele economice, sociale și de mediu ale activit ăților
companiilor
22.1. Dezbaterea unor propuneri de politici publice de
promovare a transparen ței privind consecin țele
economice, sociale și de mediu ale activit ăților
companiilor și transmiterea spre aprobare a
propunerilor de politici publice c ătre institu țiile
competente Membrii comisiei inter-
ministeriale 2011-2016
23. Elaborarea de ghiduri și metodologii tematice, de promovare a aplic ării responsabilit ății sociale,
adresate în special companiilor
23.1. Elaborarea și promovarea unui ghid adresat
companiilor și altor organiza ții privind promovarea
aplicării responsabilit ății sociale în domeniul
protecției mediului înconjur ător, inclusiv prin
finanțare din fonduri externe nerambursabile Membrii comisiei inter-
ministeriale, organiza ții
neguvernamentale 2012-2014
23.2. Elaborarea și promovarea unui ghid adresat
companiilor și altor organiza ții privind promovarea
aplicării responsabilit ății sociale în domeniul
implicării active în comunitate/societate, inclusiv
prin finan țare din fonduri externe nerambursabile Membrii comisiei inter-
ministeriale, organiza ții
neguvernamentale 2012-2014
50
23.3. Elaborarea și promovarea unui ghid adresat
companiilor privind promovarea aplic ării
responsabilit ății sociale în domeniul lan țului de
aprovizionare și al celui de distribu ție, inclusiv prin
finanțare din fonduri externe nerambursabile Membrii comisiei inter-
ministeriale, organiza ții
neguvernamentale 2012-2014
23.4. Elaborarea și promovarea unui ghid adresat
companiilor și altor organiza ții privind promovarea
aplicării responsabilit ății sociale în domeniul
consultării angaja ților, inclusiv prin finan țare din
fonduri externe nerambursabile Membrii comisiei inter-
ministeriale, organiza ții
neguvernamentale 2012-2014
23.5. Elaborarea și promovarea unui ghid privind
promovarea aplic ării responsabilit ății sociale
adresat IMM-urilor și altor organiza ții mici și
mijlocii, inclusiv prin finan țare din fonduri externe
nerambursabile Membrii comisiei inter-
ministeriale, organiza ții
neguvernamentale 2012-2014
24. Conștientizarea mediilor de afaceri care se ocup ă de export asupra avantajelor conceptului de CSR în
comerțul interna țional: reputa ție, branding etc și prezentarea strategiei la nivelul Consiliului de
Export.
24.1. Oferirea de servicii de consiliere companiilor
private cu privire la aplicarea conceptului de
CSR/SR în România prin finan țare din fonduri
externe nerambursabile:
¾ inițierea de servicii care ofer ă informații,
îndrumare și instruire;
¾ postarea de informa ții și expertiz ă în domeniul
responsabilit ății sociale pe portalul na țional de
promovare a responsabilit ății sociale;
¾ cooperarea permanent ă cu partenerii sociali și
societatea civil ă;
¾ organizarea unor întruniri pentru discutarea
problemelor specifice și a provoc ărilor pe care
companiile le au în aplicarea conceputului de responsabilitate social ă. Ministerul Economiei,
Comerțului și Mediului de
Afaceri,
Camere de comer ț 2012-2016
IV. Sectorul protec ția mediului
25. Informarea și conștientizarea popula ției și organiza țiilor de orice tip cu privire la riscurile generate de
activitățile umane asupra mediului înconjur ător
25.1. Realizarea unei companii de con știentizare și
responsabilizare a popula ției și organiza țiilor cu
privire la riscurile generate de activit ățile umane
asupra mediului înconjur ător și promovarea aplic ării Ministerul Mediului și
Pădurilor,
Organizații neguvernamentale 2012-2014
51
unor politici responsab ile în acest domeniu
26. Promovarea unei abord ări bazate pe reducerea impactului de mediu la nivelul companiilor
26.1. Realizarea unor evalu ări privind impactul de mediu
la nivelul unor companii re prezentative din categorii
diferite (produc ție alimentar ă, comerț, producție
medicamente etc), propunerea și integrarea unor
soluții de reducere a impactului de mediu și
promovarea analizelor de impact și a
recomand ărilor la nivelul altor companii din
categoriile respective Organizații de afaceri,
organizații neguvernamentale,
companii de consultan ță 2012-2016
26.2. Organizarea de întruniri, seminarii, conferin țe,
având ca tematic ă problematici legate de mediu,
potențiale soluții și diseminarea de bune practici Autorități publice centrale,
regionale și locale, organiza ții
de afaceri, organiza ții
neguvernamentale 2012-2016
27. Promovarea implic ării active a responsabililor de mediu din cadrul organiza țiilor în îmbun ătățirea
activităților de CSR/SR
27.1. Organizarea de întruniri, seminarii, conferin țe,
sesiuni de instruire adresate responsabililor de mediu având ca scop diseminarea de bune practici
în acest domeniu Autorități publice centrale,
regionale și locale, organiza ții
neguvernamentale 2012-2016
28. Promovarea aplic ării tehnicilor durabile care asociaz ă eficacitatea sub aspectul de mediu cu eficien ța
sub raportul costurilor (eco-eficien ță)
28.1. Realizarea și promovarea unor ghiduri de bune
practici în acest domeniu, adaptate diferitelor tipuri
de organiza ții Autorități publice centrale,
regionale și locale, organiza ții
neguvernamentale 2012-2016
29. Promovarea aplic ării responsabilit ății sociale în domeniul achizi țiilor publice
29.1. Continuarea promov ării achizițiilor publice verzi
atât la nivelul sectorului de stat, cât și la nivelul
celui privat prin materiale informative, organizare și
participare la evenimente etc Ministerul Mediului și
Pădurilor, alte autorit ăți publice,
organizații neguvernamentale 2011-2016
30. Prevenirea daunelor generate de activitatea organiza țiilor asupra mediului înconjur ător
30.1. Emiterea de norme și instrucțiuni care s ă constituie
măsuri de prevenire a producerii de daune mediului
înconjurător de către organiza ții Ministerul Mediului și
Pădurilor, alte autorit ăți publice,
organizații neguvernamentale 2011-2016
31. Elaborarea de ghiduri și alte instrumente metodologice specifice sectorului protec ția mediului
52
31.1. Elaborarea și promovarea unui ghid de promovare a
eco-eficien ței la nivelul organiza țiilor Ministerul Mediului și
Pădurilor, alte autorit ăți publice,
organizații neguvernamentale 2012-2013
V. Sectorul social
32. Informarea și consultarea mediilor public și privat cu privire la concep tul de responsabilitate social ă,
dar și promovarea particip ării acestora la aplicarea conceptului
32.1. Derularea de campanii de informare și promovare
cu privire la conceptul de responsabilitate social ă
(semnifica ție, scop, beneficii, mijloace), având ca
grup țintă cetățenii, consumatorii și organiza țiile,
inclusiv prin finan țare din fonduri externe
nerambursabile Autorități publice, organiza ții
neguvernamentale, organiza ții
civice, organiza ții ale
consumatorilor ș.a. 2012-2016
33. Promovarea activ ă a dialogului social, atât la nivelul sectorului de stat, cât și a celui privat
33.1. Înființarea sau înt ărirea mecanismelor de dialog
social la nivelul ministerelor, dar și al altor institu ții
și al companiilor de stat Ministere, alte institu ții,
companiile de stat 2012-2016
33.2. Organizarea de întâlniri la nivel de sector de afaceri
(industria laptelui, supermarketuri etc), între
companii, asocia ții de afaceri și consumatori Camere de comer ț, organiza ții
de afaceri sectoriale, organiza ții
ale consumatorilor etc 2012-2016
34. Asigurarea unor standarde superioare în domeniile: S ănătatea, securitatea și mediul de lucru, Etic ă,
Prevenirea și combaterea corup ției, Protec ția civilă, Egalitatea de gen ș.a.
34.1. Realizarea unei analize comparative a standardelor
în aceste domenii impuse de legisla ția româneasc ă
și a nivelului de complian ță al organiza țiilor din
România cu privire la aceste standarde, în raport cu
standardele de alte state, prin finan țare din fonduri
externe nerambursabile; identificarea și
fundamentarea unor politici publice care s ă asigure
aplicarea unor standarde superioare în aceste
domenii și adoptarea și aplicarea acestora de c ătre
instituțiile competente. Ministere, organiza ții
neguvernamentale, sindicate etc 2012-2015
35. Promovarea voluntariatului prin echivalarea acestuia ca experien ță în muncă și alte măsuri de
susținere
35.1. Realizarea și adoptarea unei propuneri de politic ă
publică având ca scop promovarea voluntariatului,
prin echivalarea acestuia ca experien ță în muncă și
alte măsuri de stimulare. Ministerul Muncii, Familiei și
Protecției Sociale, alte
ministere, organiza ții
neguvernamentale, organiza ții 2012-2014
53
de afaceri ș.a.
35.2. Implementarea unor camp anii de promovare a
voluntariatului, în scopul sus ținerii dezvolt ării
acestei culturi Organizații neguvernamentale,
Ministerul Muncii, Familiei și
Protecției Sociale ș.a. 2012-2016
35.3. Realizarea și adoptarea unei propuneri de politic ă
publică privind o abordare proactiv ă a tuturor
instituțiilor și companiilor de stat de promovare a
voluntariatului, prin organizarea, cu regularitate, a
unor programe proprii de voluntariat și practică în
cadrul acestora (inclusiv prin cooperare cu diverse
instituții educaționale), dar și a unor programe de
implicare a personalului propriu în ini țiative social-
responsabile Ministere, alte autorit ăți publice,
companii de stat, organiza ții
neguvernamentale ș.a. 2012-2016
35.4. Promovarea, inclusiv în cadrul unor proiecte cu
finanțare din fonduri externe nerambursabile, a
cooperării dintre companii și instituțiile
educaționale în scopul promov ării programelor de
voluntariat al tinerilor Ministerul Educa ției, Cercet ării,
Tineretului și Sportului,
organizații neguvernamentale,
organizații ale studen ților ș.a. 2012-2016
36. Promovarea recrut ării de personal din cadrul grupurilor dezavantajate și a instruirii acestora
36.1. Dezvoltarea de programe și proiecte în scopul
promovării recrutării din cadrul grupurilor
dezavantajate și al instruirii acestora în scopul
integrării active pe pia ța muncii, prin finan țare din
fonduri externe nerambursabile Ministerul Muncii, Familiei și
Protecției Sociale, alte autorit ăți
publice, organiza ții
neguvernamentale ș.a. 2011-2016
37. Promovarea investi țiilor în dezvoltarea de abilit ăți, învățare pe tot parcursul vie ții, necesare pentru a
rămâne competitiv într-o economie în schimvare și în condi țiile îmbătrânirii popula ției
37.1. Dezvoltarea de programe și proiecte în scopul
instruirii și dezvoltării de abilit ăți, în acord cu
cerințele pe de pia ța muncii, prin finan țare din
fonduri externe nerambursabile Ministerul Muncii, Familiei și
Protecției Sociale, alte autorit ăți
publice, organiza ții
neguvernamentale ș.a. 2011-2016
38. Îmbunătățirea nivelului de s ănătate public ă, ca rezultat al ini țiativelor companiilor în domenii precum
marketing-ul și etichetarea produselor alimentare în mod transparent și etic
38.1. Dezvoltarea de politici publice în scopul promov ării
unor practici etice și transparente ale companiilor
din domeniul alimentar în ceea ce prive ște
marketing-ul și etichetarea alimentelor Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, alte
autorități publice ș.a. 2011-2014
VI. Sectorul educa ție, formare și cercetare
54
39. Realizarea, prin finan țare din fonduri externe nerambursabile, a unor cercet ări privind nivelului de
aplicare al responsabilit ății sociale (CSR/SR) la nivel diverselor tipuri de organiza ții, a instrumentelor
necesare pentru stimularea aplic ării conceptului etc
39.1. Constituirea unor grupuri de lucru, formate din
reprezentan ți ai mai multor sectoare, care s ă
evalueze subiectele de cercetare și să prezinte un set
de recomand ări privind ariile prioritare de cercetare,
urmată de scrierea și implementarea unor proiecte
cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, în
scopul atingerii acestor obiective Ministerul Educa ției, Cercet ării,
Tineretului și Sportului, alte
ministere, alte autorit ăți publice,
instituții educaționale,
organizații neguvernamentale
ș.a. 2012-2016
40. Promovarea dezvolt ării de programe de formare profesionala continu ă î n c a r e C S R / S R s ă fie un
element integrat
40.1. Dezvoltarea de programe și proiecte în scopul
promovării formării profesionale continue în care
CSR/SR s ă fie un element integrat, prin finan țare
din fonduri externe nerambursabile Ministerul Educa ției, Cercet ării,
Tineretului și Sportului, alte
autorități publice, ș.a. 2012-2016
41. Includerea în programa universit ăților și colegiilor universitare a unor module de CSR/SR pentru
studiile de licen ță și masterat, pentru programele de studii în economie și management, tehnologie și
alte domenii legate de afaceri
41.1. Dezvoltarea și aprobarea unei metodologii de
includere în programa institu țiilor educa ționale
superioare a unor module privind responsabilitatea
socială, în cadrul studiilor de licen ță și masterat în
domenii precum economie, management, alte studii
legate de sectorul de afaceri Ministerul Educa ției, Cercet ării,
Tineretului și Sportului ș.a. 2011-2012
Inițiator
SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI
Daniela Nicoleta ANDREESCU
55
Avizatori
Ministerul Economiei, Comer țului și Mediului de Afaceri
Ion ARITON
Ministerul Mediului și Pădurilor
László BORBÉLY
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
Ministru Interimar
Emil BOC
Ministerul Educa ției, Cercet ării, Tineretului și Sportului
Daniel Petru FUNERIU
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia Nationala De Promovare A Responsabilitatii Sociale [609680] (ID: 609680)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.