STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă [618224]

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă
A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
1

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă
A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
2012-2016

Preambul

Noi putem îmbun ătăți viața oamenilor

Sistemul administra ției penitenciare, constituit din Administra ția Națională a
Penitenciarelor și unitățile subordonate, reprezint ă un serviciu public care contribuie la
apărarea ordinii publice și a siguran ței naționale prin asigurarea pazei, escort ării,
supravegherii, aplicarea regimului de deten ție și organizarea de activit ăți educaționale, de
asistență psihosocial ă destinate reinser ției sociale a persoanelor private de libertate. În
aceste coordonate, Administra ția Națională a Penitenciarelor evalueaz ă permanent nevoile
educaționale, de asisten ță psihologic ă și socială ale persoanelor private de libertate, acest
proces constituind baza strategiei de reintegrare social ă a acestora. Activit ățile de instruire
școlară și de formare profesional ă a persoanelor private de libertate, coordonarea și
planificarea etapelor execu ționale și a programelor educa ționale, respectiv de asisten ță
psihosocial ă constituie activit
ăți curente desf ășurate la nivelul tuturor unit ăților penitenciare
pentru realizarea func ției educative și de asisten ță psihosocial ă.
Viziunea serviciului penitenciar este aceea c ă trebuie s ă dobândeasc ă statutul de
partener social de care comunitatea are nevoie. Având în vedere c ă persoanele private de
libertate apar țin comunit ății, instituția de deten ție oferă, astfel, un serviciu esen țial pentru
societate. Administra ția Națională a Penitenciarelor apreciaz ă ca prioritar ă colaborarea cu
instituțiile, autorit ățile publice, organiza țiile nonguvernamentale, cu atribu ții în derularea
demersurilor de preg ătire pentru liberare și cu posibil rol în asisten ța postdeten ție.
Activitățile specifice de educa ție și asisten ță psihosocial ă, coordonate de c ătre personalul
de specialitate, exclusiv în perioada traseului execu țional, reprezint ă o condiție necesar ă,
dar nu și suficient ă a reinser ției sociale. Modul de implicare a personalului din domeniul
reintegrare social ă, în colaborare cu alte sectoare de activitate, în ciclul primire-formare-
eliberare condi ționează creșterea șanselor de reintegrare a persoanei private de libertate în
societate, cu riscuri diminuate de recidiv ă.
Î n a b s e n ța unui cadru normativ corespunz ător și a unui sistem interinstitu țional
interactiv, articulat și funcțional, care s ă continue demersurile educa ționale și de asisten ță
psihosocial ă din perioada deten ției, rezultatele astfel ob ținute își vor reduce eficien ța, fapt
care impune, cu necesitate, elaborarea și promovarea unei Strategii Na ționale de
Reintegrare Social ă a Persoanelor Private de Libertate, asumată la nivel na țional. Este
necesară o nouă abordare orientat ă, deopotriv ă, către persoana privat ă de libertate și către
finalizarea demersurilor de incluziune social ă, inițiate încă din perioada execu țional-penal ă,

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă
A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
2prin contribu ția institu țiilor, autorit ăților publice, asocia țiilor și organiza țiilor
nonguvernamentale care pot activa în domeniul asisten ței postdeten ție.
Un astfel de demers î și propune s ă creeze cadrul institu țional necesar reintegr ării
sociale a persoanelor private de libertate, eviden țiind rolul activ pe care factorii institu ționali
și comunitari ar trebui s ă-l dobândeasc ă, printr-o ac țiune convergent ă, în raport cu
dezideratul reintegr ării sociale a persoanelor ce au în antecedente fapte penale. Astfel, pot
fi mobilizate resursele necesare pentru a sprijini eforturile persoanelor private de libertate
de a-și redobândi un rol social stabil și de a se desista în raport cu instrumentele de
asistență socială. Avem în vedere, de asemenea, atragerea de fonduri europene prin
promovarea unor proiecte comune, destinate îmbun ătățirii condi țiilor de deten ție și
asistenței acordate persoanelor custodiate, precum și dezvoltarea unor mecanisme de
facilitare a reinser ției sociale a acestora.
Legislația în domeniul execu țional-penal prevede re sponsabilitatea institu ției
penitenciare de a organiza și desfășura activit ăți educaționale, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologic ă și asisten ță socială, instruire școlară și formare profesional ă, pe
durata deten ție, în vederea facilit ării reintegr ării sociale a persoanelor custodiate.
Pregătirea pentru liberare și reinser ție social ă începe imediat dup ă primirea în locul de
deținere, stabilirea unui regim de executare a pedepsei privative de libertate implicând
întocmirea unui Plan de evaluare și interven ție educativ ă și terapeutic ă pentru fiecare
persoană condamnat ă.
Activitatea recuperativ ă incumb ă crearea unui cadru de suport comunitar pentru
facilitarea reinser ției sociale, prin stabilirea de parteneriate cu sectorul public și privat. În
contextul colabor ărilor interinstitu ționale, se stabilesc bazele desf ășurării unor proiecte
comune de interven ție recuperativ ă, un rol esen țial revenind, astfel, institu țiilor și
organiza țiilor din societatea civil ă. Prin men ținerea leg ăturii persoanelor private de libertate
cu mediul de suport, și în sens larg, cu comunitatea, se urm ărește, pe de o parte,
diminuarea efectelor negative ale priv ării de libertate, iar pe de alt ă parte, implicarea
comunității în procesul de reintegrare social ă. Eficien ța activit ăților desf ășurate în
colaborare este condi ționată de diversificarea ofertei de colabor ări și de activit ăți, de gradul
de implicare a p ărților, precum și de sustenabilitatea dobândit ă ulterior finaliz ării proiectelor.
Pentru asigurarea vizibilit ății și a continuit ății demersurilor derulate la nivelul institu ției
penitenciare, se impune permanenta mediatizare și promovare a activit ăților realizate cu
sprijinul partenerilor sociali.
Având ca punct de plecare reglement ările interna ționale și europene în materia
drepturilor omului, respectiv a drepturilor copilului, la care România a aderat, reforma
legislativ ă din justi ția penală, alături de asisten ța tehnică și cooperarea inter-jurisdic țională
în plan european și internațional, avem în vedere o perspectiv ă mai ampl ă asupra surselor-
cadru ale reglement ării sancțiunilor privative și neprivative de libertate. Colaborarea
unităților penitenciare cu institu țiile publice și organiza țiile nonguvernamentale se înscrie în
liniile directoare ale cadrului interna țional și european, acesta furnizând norme, valori și
principii cu caracter universal.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă
A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
3
Misiune

Sistemul administra ției penitenciare asigur ă organizarea și desfășurarea de activit ăți
educaționale, de asisten ță psihosocial ă, care contribuie la responsabilizarea și reintegrarea
în societate a persoanelor private de libertate, în colaborare cu institu țiile publice de
apărare, ordine public ă și siguran ță națională, cu alte institu ții ale statului, precum și cu
asociații și organiza ții nonguvernamentale.

Viziunea

Vom crea un sistem coerent, cu implicare institu țională și suport comunitar, care s ă
răspundă plurivectorial nevoilor de reintegrare social ă ale persoanelor private de libertate.

Valori esen țiale

Umanism Credință în dezvoltarea liber ă a ființei umane și în
valoarea fiec ărui individ;
Integritate Respectarea eticii profesionale specifice fiec ărui domeniu
de activitate;
Loialitate Atașament fa ță de misiunea institu ției și rolurile asumate;
Profesionalism Respectarea deontologiei profesionale și respectarea
unor standarde de calitate a muncii;
Respect fa ță de lege Respectarea principiilor statului de drept și egalitate în
fața legii;
Orientare c ătre rezultate Preocuparea pentru eficien ța și eficacitatea activit ăților;
Orientare c ătre individ Echilibrul între nevoile individuale și cele comunitare, în
condițiile aplicării legii;
Continuitate Asigurarea unei succesiuni de m ăsuri ce au ca finalitate
reintegrarea social ă;
Multidisciplinaritate Diversificarea paletei de m ăsuri, institu ții și organiza ții
implicate;
Deschidere c ătre comunitate Conștientizarea finalit ății procesului de reintegrare
socială, revenirea în comunitate a persoanelor private de
libertate.

Cadrul legal și normativ

Legislație intern ă

1. Constitu ția României;
2. Codul Penal al României;
3. Codul de Procedur ă Penală;
4. Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal, cu modific ările și complet ările ulterioare;
5. Hotărârea Guvernului nr. 1849/2004 privind organizarea, func ționarea și
atribuțiile Administra ției Naționale a Penitenciarelor;

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă
A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
46. Hotărârea Guvernului nr. 1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal, cu modific ările și complet ările ulterioare;
7. Ordinul nr. 2714/C/2008 privind durata și periodicitatea vizitelor, greutatea și
numărul pachetelor, precum și categoriile de bunuri ce pot fi primite, cump ărate, păstrate și
folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate;
8. Decretul nr. 545/1972 privind executarea m ăsurii educative a intern ării minorilor
infractori într-un centru de reeducare;
9. Culegere de documente privind desf ășurarea activit ăților de educa ție și asistență
psihosocial ă (penitenciare, penitenciare-spital, centre de reeducare);
10. Manualul de Proceduri al Sistemului Penitenciar; 11. Ordonan ța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor
de reintegrare social ă a infractorilor și de supraveghere a execut ării sancțiunilor neprivative
de libertate, aprobat ă și completat ă prin Legea nr. 129/2002 și Hotărârea Guvernului nr.
1239/2000 pentru aprobarea Regulamentului pentru punerea în aplicare a dispozi țiilor O.G.
nr. 92/2000, cu modific ările și complet ările ulterioare.

Legislație interna țională și Recomand ări interna ționale
1. Declara ția Universal ă a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 adoptat ă de
Adunarea General ă a Organiza ției Națiunilor Unite;
2. Conven ția pentru ap ărarea Drepturilor Omului și a Libert ăților fundamentale
amendat ă de Protocolul nr. 11 înso țită de Protocolul adi țional și de Protocoalele nr. 4, 6, 7,
12 și 13;
3. Conven ția împotriva torturii și altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane
sau degradante;
4. Conven ția European ă a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului;
5. Pactul Interna țional cu privire la Drepturile Civile și Politice;
6. Pactul Interna țional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale;
7. Conven ția împotriva Torturii și a altor Pedepse ori Tratamente Crude, Inumane
sau Degradante;
8. Ansamblul Regulilor Minime de Tratament al De ținuților;
9. Regulile și Standardele Minime ale Administr ării Justiției Juvenile – Regulile de
la Beijing;
10. Recomandarea Consiliului Europei nr. (87) 3 asupra Regulilor Europene
privind Penitenciarele;
11. Regulile și Standardele Minime pentru M
ăsurile Neprivative de Libertate –
Regulile de la Tokyo;
12. Ghidul Na țiunilor Unite cu privire la prevenirea delincven ței juvenile – Ghidul de
la Riyadh;
13. Regulile Europene cu privire la Sanc țiunile și Măsurile Comunitare;
14. Alte recomand ări ale Consiliului Europei ce au în vedere politica sau practica
penitenciar ă, de exemplu referitoare la educa ție, sănătate, liberare condi ționată etc.;
15. Ansamblul de principii pentru protejarea tuturor persoanelor supuse unei forme
oarecare de deten ție sau încarcerare;
16. Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul de ținuților;
17. Ansamblul regulilor minime ale Na țiunilor Unite cu privire la administrarea
justiției pentru minori (Regulile de la Beijing);
18. Recomandarea nr. R (89) 12 cu privire la educa ția în penitenciare;
19. Recomandarea Comitetului de Mini ștri ai statelor membre referitoare la
Regulile Penitenciare Europene, Rec(2006)2.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă
A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
520. Recomandarea Rec.(2010)1 privind Regulile Europene în domeniul Proba țiunii.

Premize. Definirea problemei

Principalele aspecte problematice circumscrise domeniului reintegrare social ă, în
stadiul actual de edificare a politicilor penale în România sunt:
 includerea persoanelor private de libertate într-un num ăr insuficient de
demersuri recuperative destinate nevoilor identificate și eficiența redusă a
activităților de educa ție și asisten ță psihosocial ă – în contextul unui aport
limitat de resurse umane și materiale;
 insuficien ța soluțiilor privind diminuarea fenomenului infrac ționalității;
 numărul redus al m ăsurilor și sancțiunilor neprivative de libertate din legea
penală;
 cooperare interinstitu țională deficitară;
 resurse materiale limitate și nevoia reducerii costurilor legate de privarea
de libertate.

Actualele reglement ări nu fac referire într-o manier ă complet ă și suficient de
sistematic ă la aspectele de cooperare și complementaritate în asigurarea asisten ței
acordate persoanelor private de libertate de personalul unit ăților penitenciare, al ături de
consilierii de proba țiune sau reprezentan ții altor institu ții publice, asocia ții și organiza ții cu
rol în asisten ța postdeten ție. Deși activitățile institu ției penitenciare și ale direc ției de
probațiune se intersecteaz ă, conform reglement ărilor în vigoare, nevoile reale ale popula ției
carcerale, raportat la premisele reale ale reinser ției sociale reclam ă existența unui cadru
normativ și a unui sistem interinstitu țional, care s ă asigure un plus de interactivitate și
funcționalitate. Este necesar, astfel, ca politicile penale s ă dezvolte cadrul de colaborare și
complementaritate al institu țiilor publice, asocia țiilor și organiza țiilor nonguvernamentale cu
rol în asisten ța postdeten ție, cu stabilirea clar ă a atribu țiilor și responsabilit ăților actorilor
sociali implica ți.
Această perspectiv ă ar permite reconfigurarea colabor ării interinstitu ționale în
termenii unui continuum de servicii sociale, interven ții de asisten ță și consiliere
individualizate, sistematice, specifice muncii cu persoanele private de libertate sau cu
persoanele care au executat pedepse privative de libertate. Aceste activit ăți ar răspunde
atât nevoilor specifice etapei de preg ătire pentru liberare, cât și etapei postdeten ție. De
asemenea, re țelele de sprijin de la nivelul comunit ății, prin implicarea reprezentan ților
societății civile, ar oferi suportul necesar unor interven ții eficiente.
Prezentul document strategic este rezultatul unui proces de fundamentare a
direcțiilor viitoare de ac țiune interinstitu țională, în corela ție cu prevederile Strategiei
Sistemului Administra ției Penitenciare pentru perioada 2010-2013, care, raportat la
domeniul reintegr ării sociale, include obiectivul specific ”Elaborarea, promovarea și
implementarea, împreun ă cu structuri și instituții specifice (Ministerul Muncii, Direc ția de
Probațiune, ONG-uri, etc.) a unei strategii na ționale de incluziune social ă a persoanelor
private de libertate”. La baza Strategiei Na ționale de Reintegrare Social ă a persoanelor
private de libertate se află o serie de documente, respectiv Analiza diagnostic ă a sistemului
penitenciar, Raportul corpului de control al Primului ministru, Planul de m ăsuri pentru
eficientizarea sistemului penitenciar – 2008, Studiu al Institutului Regional de Cercetare
din Lombardia.
Dintre documentele mai sus men ționate, eviden țiem concluziile Studiului
Institutului Regional de Cercetare din Lombardia potrivit c ărora, în tabloul general al
sistemului penitenciar, factorii care influen țează reintegrarea socio-profesional ă a
persoanelor private de libertate și a foștilor deținuți, se refer ă, în special, la patru aspecte:

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă
A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
6 Cultura și percepția pe care cei din afar ă o au despre de ținuți;
 Legislația;
 Sistemele de sprijinire a reintegr ării;
 Rețelele sociale.
În ceea ce prive ște obiectivele Strategiei Na ționale de Reintegrare Social ă a
Persoanelor Private de Libertate s-a impus cooptarea reprezentan ților Administra ției
Naționale a Penitenciarelor, ai Ministerului Justi ției, ai altor institu ții publice, asocia ții și
organiza țiilor nonguvernamentale, cu posibil rol în asisten ța postdeten ție, propunerea
publică de constituire fiind lansat ă de Administra ția Națională a Penitenciarelor în perioada
februarie-martie 2010.
Analiza domeniului reintegr ării sociale a eviden țiat o serie de aspecte deficitare:
a. Domeniul reintegr ării sociale dispune de personal calificat, num ărul fiind, îns ă,
insuficient pentru a asigura implicarea tuturor persoanelor private de libertate în demersuri
recuperative și pentru a cre ște calitatea activit ăților desfășurate;
b. Atractivitatea programelor de formare profesional ă este redus ă, o cauz ă fiind
lipsa unei politici de reintegrare coerente, adaptat ă nevoilor persoanelor private de libertate
și mediului extern;
c. Standardizarea domeniului reintegrare social ă este în proces de derulare, fiind
necesară actualizarea procedurilor specifice, definirea unor indicatori de performan ță de
sistem, precum și a unor standarde de calitate;
d. Mijloacele materiale și financiare implicate în domeniul reintegrare social ă sunt
insuficiente în ceea ce prive ște desfășurarea activit ăților specifice, calitatea și cantitatea
rezultatelor fiind în strâns ă dependen ță de nivelul de utilizare al acestora;
e. Insuficient ă continuitate a demersurilor recuperative, realizate de actorii sociali
cu rol în reintegrare social ă;
f. Reintegrarea social ă a persoanelor private de libertate nu este promovat ă în
mod sistematic, în colaborare cu reprezentan ții instituțiilor, asocia țiilor și organiza țiilor
guvernamentale și nonguvernamentale.
În corela ție cu aspectele men ționate, au fost identificate mai multe domenii de
intervenție:
Reintegrarea social ă a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate
reprezint ă un proces care î și are începuturile în faza execu țional – penal ă. Un rol esen țial
al serviciului penitenciar este acela al preg ătirii persoanelor private de libertate pentru
perioada postdeten ție. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar ă corelarea nevoilor
persoanelor care execut ă pedepse privative de libertate cu programele de educa ție și
asistență psihosocial ă și demersul de incluziune social ă. Totodat ă, pentru succesul
componentei de reintegrare social ă este necesar concursul comunit ăților locale în
derularea acestui tip de activitate, în dubla lor calitate: de parteneri ai serviciului penitenciar
și de beneficiari ai întregului proces de reinser ție socială.
Acest deziderat va fi realizat prin: adaptarea programelor educa ționale și de
asistență psihosocial ă la nevoile persoanelor private de libertate; con știentizarea de c ătre
comunitate a importan ței reintegr ării sociale a persoanelor care au executat pedepse
privative de libertate; diversificarea ofertei de programe și activități de educa ție și asistență
psihosocial ă, în vederea implic ării unui num ăr cât mai mare de persoane private de
libertate, rezultatul expectat fiind reducerea riscului de recidiv ă.
Din perspectiva interven ției educative, psihologice și sociale, se eviden țiază ca
persoane private de libertate vulnerabile: minorii, tinerii (18 – 21 ani) și femeile. Interven ția
recuperativ ă destinat ă acestor categorii de persoane men ționate reprezint ă o prioritate și
necesită activități și metode de lucru specifice, integrate într-un demers recuperativ adaptat
particularit ăților psihosomatice și nevoilor de dezvoltare personal ă.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă
A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
7Principii generale

Implementarea strategiei trebuie fundamentat ă pe modelele de bune practici
existente în domeniul reintegr ării sociale a persoanelor private de libertate la nivel
internațional și este subsumat ă următoarelor principii generale:

 conceperea activit ăților în sensul resocializ ării și reintegr ării sociale a
persoanelor care au s ăvârșit infracțiuni, consultarea beneficiarilor;

 respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condi țiile prevăzute
de lege;

 promovarea colabor ărilor interinstitu ționale, a transparen ței proceselor
decizionale și de implementare, în vederea garant ării eficien ței acestora;

 abordarea integrat ă și colaborarea eficient ă între factorii institu ționali cu rol în
reintegrarea social ă;

 promovarea egalit ății de șanse și a accesului individual la m ăsurile promovate,
în raport cu nevoile specifice persoanelor private de libertate;

 realizarea activit ăților în condi ții de responsabilitate și imparțialitate;

 asigurarea eficien ței în utilizarea resurselor, alocarea judicioas ă a acestora, în
condițiile existen ței proceselor de monitorizare și actualizare periodic ă a
conținuturilor strategiei;

 respectarea ierarhiei organizatorice și funcționale, garantarea unicit ății și
particularit ății, în raport cu domeniul de interven ție.

Obiective strategice

Strategia Na țională de Reintegrare Social ă a Persoanelor Private de Libertate
stabilește trei obiective strategice, ce vor fi realizate prin obie ctive specifice, ac țiuni, măsuri
prevăzute cu termene clare și responsabili.
I. Dezvoltarea capacit ății institu ționale în domeniul reintegr ării sociale a
persoanelor private de libertate
Orientarea spre excelen ță profesional ă, utilizarea maximal ă a resurselor și
îmbunătățirea climatului organiza țional s-au deta șat ca preocup ări majore la nivel de
management institu țional, cu implica ții directe asupra calit ății rezultatelor ob ținute ca
urmare a demersurilor exercitate în plan local sau sistemic. Consecutiv acestora s-a impus
nevoia ac ționării în sens unitar și dezvoltarea unor politici institu ționale cu caracter
complementar.

II. Dezvoltarea programelor educa ționale și de asisten ță psihosocial ă în
sistemul penitenciar
Realizarea demersurilor recuperative dest inate persoanelor private de libertate
aflate în custodia sistemului penitenciar, la parametrii optimi, constituie o premiz ă esențială
a reușitei interven ției de tip social, pentru facilitarea incluziunii sociale și prevenirea

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă
A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
8recidivei. Func ția educa țională a penitenciarului se eviden țiază ca prioritar ă și, dincolo de
aspectul umanist al interven țiilor, contribuie semnificativ la cre șterea siguran ței comunitare.

III. Facilitarea asisten ței postdeten ție la nivel sistemic
La nivelul societ ății române ști constat ăm tendin ța generalizat ă a institu țiilor statului
de a acționa în plan restrâns, în absen ța unui cadru de cooperare sistemic ă, menit s ă
confere consisten ță și eficiență acțiunilor institu ționale. Facilitarea asisten ței postdeten ție
se poate realiza prin recunoa șterea unui rol activ și decisiv al asocia țiilor și organiza țiilor
nonguvernamentale în procesul de reintegrare social ă, ca și component ă a cadrului de
colaborare interinstitu țională. Rolul critic al asocia țiilor și organiza țiilor nonguvernamentale,
absolut necesar evolu ției politicilor sociale, ar trebui dublat și de o contribu ție relevant ă a
acestora la dezvoltarea palierelor de ac țiune institu țională, în beneficiul reintegr ării sociale
a persoanelor private de libertate.
Obiective specifice

OBIECTIV STRATEGIC I. Dezvoltarea capacit ății institu ționale în domeniul
reintegrării sociale a persoanelor private de libertate

1.1. Formarea profesional ă a personalului;
1.2. Dezvoltarea infrastructurii institu ționale;
1.3. Îmbun ătățirea cadrului normativ și promovarea schimb ărilor legislative.

OBIECTIV STRATEGIC II. Dezvoltarea programelor educa ționale și de
asistență psihosocial ă în sistemul penitenciar
2.1. Asigurarea educa ției și asisten ței psihosociale a persoanelor private de
libertate;
2.2. Con știentizarea reprezentan ților comunit ății cu privire la problematica
persoanelor private de libertate.

OBIECTIV STRATEGIC III. Facilitarea asisten ței postdeten ție la nivel sistemic
3.1. Asigurarea continuit ății interven ției destinate persoanelor care au executat
pedepse privative de libertate;
3.2. Dezvoltarea de parteneriate cu institu țiile publice, asocia țiile și organiza țiile
nonguvernamentale, comunit ățile locale și facilitarea reintegr ării sociale a fo știlor infractori;
3.3. Elaborarea unor proceduri interinstitu ționale referitoare la atribu țiile factorilor
implicați în procesul reintegr ării sociale a persoanelor care au executat pedepse privative
de libertate;
3.4. Preluarea cazurilor și asigurarea asisten ței în perioada postdeten ție.

Monitorizare, evaluare, revizuire. Sustenabilitatea Strategiei

Instrumentul prin care se asigur ă implementarea strategiei este Planul de Activit ăți,
care con ține obiectivele strategice, obiectivele specifice, activit ățile, termenele de realizare,
responsabilii și indicatorii de rezultat.

Monitorizarea și raportarea implement ării strategiei se va realiza în conformitate cu
termenele stabilite de comun acord cu reprezentan ții instituțiilor publice, asocia țiilor și
organiza țiilor nonguvernamentale, cu atribu ții în implementarea strategiei. Prin monitorizare

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIAL Ă
A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
9se urmărește analiza periodic ă a gradului de atingere a rezultatelor. Baza de raportare a
atingerii rezultatelor este reprezentat ă de indicatori .

Prin evaluarea strategiei se urm ărește impactul produs de m ăsurile propuse, care
se concretizeaz ă sub forma unui raport de evaluare.

Prin revizuirea strategiei se va urm ări adaptarea continu ă a acțiunilor ce urmeaz ă
să fie întreprinse, la influen țele factorilor interni și externi. Revizuirea se face la începutul
fiecărui an, în baza Raportului Anual de Evaluare a Strategiei. Strategia, astfel revizuit ă,
reprezint ă fundamentul Planului de Activit ăți, elaborat la începutul anului urm ător.

Acțiunile periodice de analiz ă, evaluare și revizuire a Strategiei de Reintegrare
Socială a Persoanelor Private de Libertate vor fundamenta politicile generale și direcțiile
de acțiune ale tuturor factorilor implica ți, astfel încât s ă se acorde coeren ță demersurilor
recuperative și să se acționeze unitar pentru cre șterea siguran ței comunitare.

Sustenabilitatea Strategiei Na ționale de Reintegrare Social ă a Persoanelor Private
de Libertate pe termen mediu și lung este dat ă de stabilitatea institu țională, definitivarea
cadrului legislativ, în condi țiile îndeplinirii obiectivelor asumate.

Implicații bugetare

Implicațiile bugetare pot fi estimate în func ție de resursele financiare prev ăzute
pentru fiecare dintre obiective și activități.

Implicații juridice

Implicațiile juridice sunt semnificative, datorit ă contextului general de revizuire a
legislației în domeniul execu țional penal, precum și a legisla ției subsecvente.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
10
Obiectiv strategic I – Dezvoltarea capacit ății institu ționale în domeniul reintegr ării sociale a persoanelor private de libertate
Obiective
specifice Activități Termen Responsabil Resurse Indicator de rezultat

I.1. Formarea
profesional ă a
personalului

I.1.1. Proiectarea și
dezvoltarea unui sistem de
diagnoză a nevoilor
profesionale ale speciali știlor
cu atribu ții în educa ția și
asistența psihosocial ă a
persoanelor private de
libertate.

1 an (dup ă
aprobarea
strategiei)
– comisie alc ătuită
din reprezentan ții
instituțiilor
implicate în
procesul de
reintegrare social ă
a persoanelor
care au s ăvârșit
infracțiuni.

– resurse umane;
– resurse materiale.

– existen ța unui raport
comun privind nevoile
de formare
profesional ă
identificate.

I.1.2. Dezvoltarea unor
programe comune de
formare profesional ă a
personalului.

2 ani (dup ă
aprobarea
strategiei)
– reprezentan ți
din cadrul
sectorului formare
profesional ă de la
nivelul institu țiilor
partenere;
– instituții de
învățământ
superior. – resurse umane;
– resurse materiale;
– fonduri din
proiecte;
– resurse
atrase de c ătre
colaboratori
externi.
– existen ța programelor
de formare
profesional ă (plan de
formare, tabel
participan ți, evaluări,
concluzii/rapoarte
privind desf ășurarea
activităților etc.).

I.1.3. Organizarea unor
schimburi de experien ță și
împărtășirea modelelor
profesionale de bun ă
practică.

periodic

– reprezentan ți
ai instituțiilor,
asociațiilor și ong-
urilor implicate în
procesul de
reinserție socială. – resurse umane;
– resurse materiale;
– fonduri din
proiecte;
– resurse
atrase de c ătre
colaboratori
externi. – nr. schimburi de
experien ță, seminarii,
conferințe organizate;
– existen ța rapoartelor
referitoare la
desfășurarea
activităților.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
11
I.1.4. Organizarea,
semestrial, a unor sesiuni de
evaluare a colabor ării
interinstitu ționale.

semestrial
– deciden ți de la
nivelul
Instituțiilor,
asociațiilor și
ong-urilor
implicate în
procesul de
reinserție socială.

– resurse umane;
– resurse materiale.
– documente de
reglementare a
activității profesionale;
– existen ța mijloacelor
de comunicare
interinstitu țională;
– actualitatea fluxului
informațional;
– nr. sesiuni de
evaluare realizate.

I.2. Dezvoltarea
infrastructurii
instituționale

I.2.1. Stabilirea unui necesar
material (mijloace
fixe/mobile), în termeni de
standard minimal și standard
optim.

1 an (dup ă
aprobarea
strategiei)
– comisie alc ătuită
din reprezentan ții
instituțiilor
implicate în
procesul de
reintegrare social ă
a persoanelor
care au s ăvârșit
infracțiuni.

– resurse umane;
– resurse materiale.

– existen ța raportului
de necesitate, cu
evidențierea
standardelor minime și
optime.

I.2.2. Îmbun ătățirea condi țiilor
materiale existente la nivelul
penitenciarelor/ institu țiilor,
asociațiilor și ong-urilor,
identificarea de noi spa ții și
asigurarea mijloacelor
fixe/mobile necesare, în
vederea desf ășurării eficiente
a activităților.

2 ani (dup ă
aprobarea
strategiei)

– deciden ți de la
nivelul
Instituțiilor,
asociațiilor și
ong-urilor
implicate în
procesul de
reinserție socială.
– resurse umane;
– resurse materiale;
– fonduri din
proiecte;
– resurse
atrase de c ătre
colaboratori
externi.

– existen ța resurselor
instituționale alocate
activităților de
reinserție socială, cu
respectarea cel pu țin a
standardelor minimale.

I.2.3. Adaptarea resurselor
instituționale la necesit ățile

2 ani (de la – deciden ți de la
nivelul
instituțiilor,
– resurse umane;
– resurse materiale.- documente de
planificare, organizare,
monitorizare și

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
12impuse de desf ășurarea
eficientă a activităților.

adoptarea
Strategiei)
asociațiilor și ong-
urilor implicate în
procesul de
reinserție socială.

evaluare a activit ăților;
– ocuparea posturilor
vacante din statele de
funcții, la nivelul
penitenciarelor si al
ANP;
– nr. colaboratori
implicați în activit ăți
comune.

I.3. Îmbun ătățirea
cadrului
normativ și
promovarea
schimbărilor
legislative

I.3.1. Analiza actelor
normative existente, în
scopul identific ării
prevederilor necesare a fi
modificate și completate,
precum și a lacunelor
legislative în domeniu.

2011

– M.J. – A.N.P –
DCEAN, DRS;
– M.J. – Direc ția
de Proba țiune;
– M.M.P.S.;
– M.E.C.T.S.;
– M.A.I.

– resurse umane;
– nu necesit ă
resurse financiare.

– existen ța raportului
de analiz ă.

I.3.2. Constituirea unei baze
comune de documente
normative în domeniul
reintegrării sociale a
persoanelor private de
libertate.

2011

– M.J. – A.N.P –
DCEAN, DRS;
– M.J. – Direc ția
de Proba țiune;
– M.M.P.S.;
– M.E.C.T.S.;
– M.A.I.

– resurse umane;
– nu necesit ă
resurse financiare.

– existen ța bazei
comune de documente
normative.

I.3.3. Identificarea
necesităților privind facilitarea
reinserției sociale a
persoanelor private de
libertate.
periodic

– DRS-ANP,
– instituții,
asociații și
ong-uri implicate
în procesul de
– resurse umane;
– nu necesit ă
resurse financiare.

– existen ța
documentului de
identificare a
necesităților privind
facilitarea reinser ției

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
13
reinserție socială.
sociale a persoanelor
private de libertate.
I.3.4. Formularea
propunerilor de modificare și
completare a cadrului
legislativ în domeniu.
periodic, ]n
funcție de 1.3.3 – reprezentan ți
(cu competen țe în
domeniul juridic)
ai instituțiilor,
asociațiilor și
ong-urilor
implicate în
procesul de
reinserție socială. – resurse umane;
– nu necesit ă
resurse financiare – nr. propuneri de
modificare și
completare a cadrului
legislativ în domeniu.

I.3.5. Promovarea
schimbărilor legislative,
referitoare la facilit ăți
acordate angajatorilor pentru
persoanele care au executat
pedepse privative de
libertate.

2012
– DRS, DCEAN,
DEA din cadrul
A.N.P;
– M.M.P.S.;
– M.J.;
– colaboratori.
– resurse umane;
– resurse materiale.

– existen ța
proiectului/propunerii
legislative.

I.3.6. Inițierea demersurilor
legislative, referitoare la
înființarea și funcționarea
structurilor de economie
socială.

conform unui
calendar stabilit
– DRS, DCEAN,
DEA din cadrul
A.N.P;
– M.M.P.S.;
– M.J.
– colaboratori;
– administra ții/
autorități locale.
– M.J. – A.N.P.
– DCEAN, DRS.

– resurse umane;
– resurse materiale.

– existen ța
proiectului/propunerii
legislative favorabile
economiei sociale.

I.3.7. Activit ăți de advocacy
(dezbateri, ateliere de lucru
cu profesioni ști, mese

conform unui
-colaboratori/
asociații și
ong-uri;

– resurse umane;

– nr. activit ăți de

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
14rotunde, realizare de emisiuni
radio-TV, materiale
promoționale, efectuare de
sondaje) pentru promovarea
schimbărilor legislative. calendar stabilit
– M.J.;
– M.M.P.S.
– resurse materiale.
advocacy.

I.3.8. Activit ăți de lobby
pentru promovarea
proiectelor legislative,
referitoare la reintegrarea
socială a persoanelor private
de libertate.
conform unui
calendar stabilit
– colaboratori,
asociații și ong-uri
– M.J.;
– M.M.P.S.;
– Ministerul
Finanțelor
Publice.
– resurse umane;
– resurse materiale.

– nr. activit ăți de lobby
derulate.

Obiectiv strategic II – Dezvoltarea programelor educa ționale și de asisten ță psihosocial ă în sistemul penitenciar
Obiective
specifice Activități Termen Responsabil Resurse Indicator de rezultat

II.1. Asigurarea
educației și
asistenței
psihosociale a
II.1.1. Armonizarea
interinstitu țională a ariilor
de competen ță și
elaborarea/revizuirea
instrumentelor necesare
culegerii informa țiilor, în
vederea evalu ării nevoilor
persoanelor private de
libertate.

2 ani (dup ă
aprobarea Strategiei)

– A.N.P;
– Direcția de
Probațiune;
– asociații, ong-uri;
– instituții din
domeniul
asistenței sociale;
– culte religioase.

– resurse umane;
– resurse
materiale.

– arii de competen ță
armonizate interinstitu țional;
– instrumente elaborate și
validate.

II.1.2. Cre șterea
standardelor calitative ale

în funcție de

– personal de
educație și
asistență

– resurse umane;
– nu necesit ă
resurse – nr. persoane private de
libertate
pentru care nevoile de
intervenție au fost evaluate;
– nr. referate de evaluare

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
15persoanelor
private de
libertate. activităților de evaluare a
nevoilor educa ționale,
psihologice, medicale și
sociale ale persoanelor
private de libertate.
etapele traseului
execuțional
psihosocial ă,
personal medical
de la nivelul
unităților
penitenciare;
– structura de
specialitate din
cadrul A.N.P.
financiare;
– Direcția de
Probațiune;
Parteneri din
comunitate:
Primării,
DGASPC,
asociații, ong-uri,
voluntari.
furnizate de Direc ția de
Probațiune;
– nr. evalu ări realizate de
către alți parteneri
instituționali.

II.1.3.
Creșterea gradului de
adecvare la nevoile
identificate
a recomand ărilor de
includere a persoanelor
private de libertate în
activități și programe de
educație, asisten ță
psihologic ă și socială.

periodic
– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă de la
nivelul unit ăților
penitenciare, DRS
din cadrul A.N.P.

– resurse umane;
– nu necesit ă
resurse
financiare.

– nr. Planuri individualizate
de evaluare și interven ție
educativă și terapeutic ă
întocmite și revizuite, în
concordan ță cu nevoile
identificate.
II.1.4. Derularea efectiv ă
a demersurilor
educaționale, psihologice,
medicale și sociale
recomandate, cu accent
pe calificarea persoanelor
private de libertate, în
funcție de cerin țele de pe
piața forței de munc ă. conform
recomand ărilor
și planificării
activităților/
programelor, în
perioada
detenției.
– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă,
personal medical
de la nivelul
unităților
penitenciare,
colaboratori
externi;
– DRS din cadrul – resurse umane;
– resurse
financiare de la
nivelul
sistemului
penitenciar;
– fonduri din
proiecte finan țate
extern;
– resurse
atrase de c ătre – nr. persoane private de
libertate incluse în
demersuri recuperative
adaptate nevoilor
identificate;
– nr. demersuri recuperative
finalizate;
– nr. persoane private de
libertate incluse în activit ăți
productive.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
16A.N.P;
– A.J.O.F.M.;
– organisme
profesionale cu rol
de supervizare. colaboratori
externi;
– fonduri
șomaj.

II.1.5.Implicarea
persoanelor private de
libertate în
activități productive,
inclusiv pe baz ă de
voluntariat, în interiorul
și/sau exteriorul locului de
deținere.
în funcție de
oferta
beneficiarilor, a
forței de munc ă
disponibile și a
criteriilor de
selecție a
persoanelor
private de
libertate
– personal
siguranța deținerii
și regim
penitenciar,
personal unit ăți
penitenciare;
– agenți economici;
– beneficiari ai
activităților de
voluntariat.

– resurse umane;
– resurse unit ăți
penitenciare;
– resurse
beneficiari
externi, agen ți
economici.

– nr. persoane private de
libertate care desf ășoară
activități productive.

II.1.6. Participarea
colaboratorilor din
comunitate (institu ții,
asociații și ong-uri,
persoane fizice etc.), la
derularea demersurilor
recuperative destinate
persoanelor private de
libertate.

conform
recomand ărilor
și planificării
activităților/
programelor
– reprezentan ți ai
instituțiilor,
asociațiilor și
ong-urilor;
– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă,
personal medical
de la nivelul
unităților
penitenciare.

– resurse umane;
– resurse
financiare.
– nr. persoane private de
libertate incluse în
demersuri recuperative
derulate de colaboratori;
– nr. demersuri recuperative
finalizate;
– nr. colaboratori implica ți.
II.1.7. Evaluarea eficien ței
aplicării programelor și
activităților educa ționale,

periodic – comisii alc ătuite
din reprezentan ții
ai instituțiilor care

– resurse umane; – rapoartele de evaluare ale
programelor/ activit ăților
(întocmite de fiecare

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
17psihologice și sociale de
către fiecare partener
instituție.
deruleaz ă
programe/activit ăți;
– instituții de
învățământ
superior;
organisme
profesionale cu rol
de supervizare. – resurse
financiare.
instituție).

II.1.8. Revizuirea,
adaptarea și finalizarea
intervențiilor recuperative,
în funcție de rezultatele
evaluărilor educa ționale,
psihologice și sociale de
parcurs și ale evalu ărilor
periodice ale activit ăților
și programelor.

periodic

– personal din
sectorul
reintegrare social ă
de la nivelul
unităților
penitenciare;
– DRS din cadrul
A.N.P.;
– colaboratori
externi;
– organisme
profesionale cu rol
de supervizare.

– resurse umane;
– resurse
sistem
penitenciar;
– fonduri din
proiecte finan țate
extern;
– resurse
atrase de c ătre
colaboratori.
– nr. demersuri recuperative
destinate persoanelor
private de libertate revizuite;
– conținuturi ale activit ăților
și programelor adaptate
constant nevoilor identificate
și specificului individual
și/sau al grupurilor țintă.

II.1.9. Evaluarea final ă a
situației persoanei private
de libertate și a nevoilor
prioritare, legate de
reintegrarea social ă.

periodic/în
perioada
pregătirii pentru
liberare – personal de
educație și
asistență
psihosocial ă de la
nivelul
unităților
penitenciare;
– Direcția de
Probațiune,

– resurse umane;
– bugetele instituțiilor
responsabile.

– nr. persoane private de
libertate pentru care au fost
stabilite priorit ățile de suport;
– nr. de formulare de
recomandare întocmite
pentru persoanele private
de libertate.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
18

personal de
probațiune;
– DRS din cadrul
A.N.P;
– organisme
profesionale cu rol
de supervizare;
– M.E.C.T.S.;
– A.N.A.;
– furnizori de
servicii sociale.

II.1.10 Informarea
persoanelor private de
libertate cu privire la
furnizorii de servicii
sociale și rețeaua
comunitar ă, ce pot fi
accesate, în perioada
pregătirii pentru liberare
și/sau în perioada
postdeten ție, inclusiv prin
pliante/bro șuri.
periodic/în
perioada
pregătirii pentru
liberare
– personal de
educație și de
asistență
psihosocial ă de la
nivelul unit ăților
penitenciare;
– DRS din A.N.P;
– colaboratori
externi.
– resurse umane;
– resurse
materiale sistem;
– resurse
materiale externe.
– nr. persoane private de
libertate beneficiare ale
informării;
– nr. pliante/bro șuri
elaborate și distribuite.

II.1.11. Realizarea unor
demersuri concrete de
suport pentru persoanele
private de libertate și
gestionarea, cu prioritate,
a nevoilor educa ționale,
psihologice, medicale și
sociale ale acestora.

periodic/în
perioada
pregătirii pentru
liberare

– personal medical,
de eviden ță, de
educație și de
asistență
psihosocial ă de la
nivelul unit ăților
penitenciare;
– A.N.P;
– colaboratori

– resurse umane;
– resurse
materiale ale
persoanelor
private
de libertate;
– resurse
materiale externe.

– nr. persoane private de
libertate beneficiare.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
19externi;
– A.N.A.

II.1.12. Informarea
partenerilor institu ționali
externi, potrivit
domeniului lor de
competen ță, cu privire la
nevoile de asisten ță
postdeten ție a persoanele
private de libertate.

periodic/în
perioada
pregătirii pentru
liberare

– personal medical,
de educa ție și de
asistență
psihosocial ă de la
nivelul unit ăților
penitenciare;
– A.N.P.

– resurse umane;
– nu necesit ă
resurse
financiare.

– nr. persoane private de
libertate pentru care a fost
realizată informarea pentru
preluarea cazurilor;
nr. parteneri institu ționali
cooptați.

II.2.
Conștientizarea
reprezentan ților
comunit ății, cu
privire la
problematica
persoanelor
private de
libertate

II.2.1. Mediatizarea
constant ă a implicării
persoanelor private de
libertate în
activități/programe de
educație și asistență
psihosocial ă, precum și în
activități productive și pe
bază de voluntariat.

periodic

– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă și
purtători de cuvânt
de la nivelul
unităților
penitenciare;
– BRPMM și DRS
din cadrul A.N.P;
-instituții, asocia ții
și ong-uri
partenere.

– resurse umane;
– nu necesit ă
resurse
financiare.
– nr. activit ăți mediatizate;
– nr. comunicate de pres ă
elaborate;
– nr. apari ții în mass-media;
– nr. relat ări favorabile;
– coeficient de imagine
neutru sau pozitiv.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
20

II.2.2. Campanii de
prevenire a delincven ței și
infracționalității, precum și
de facilitare a reinser ției
sociale a persoanelor
private de libertate,
organizate la nivel central
și la nivelul comunit ăților
locale.

periodic,
conform unui
calendar stabilit

– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă;
– purtători de
cuvânt de la
nivelul unit ăților
penitenciare,
– BRPMM și DRS
din cadrul A.N.P;
– consilieri de
probațiune,
– Direcția de
Probațiune;
– instituții publice,
asociații, ong-uri.

– resurse
materiale sistem
penitenciar;
– resurse
materiale din
comunitate
(instituții publice,
asociaț
ii și ong-
uri).
– nr. campanii organizate;
– nr. reprezentan ți ai
comunității implica ți;
– nr. institu ții/ong-uri
participante;
– nr. beneficiari direc ți sau
indirecți;
– nr. promov ări ale acestor
campanii în mass-media;
– nr.
broșuri/pliante
informaționale, de facilitare
a reinser ției sociale a
persoanelor private de
libertate elaborate și
distribuite.

II.2.3. Demersuri de
identificare a
colaboratorilor care pot
contribui la realizarea
unor produse media de
prevenire a
infracționalității și de
facilitare a reinser ției
sociale a persoanelor
private de libertate.

periodic
– BRPMM și DRS
din cadrul A.N.P.;
– instituții publice,
asociații și
ong-uri
partenere;
– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă,
purtători de cuvânt

– resurse umane;
– nu necesit ă
resurse
financiare.

– nr. contacte stabilite;
– nr. colaboratori identifica ți.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
21de la nivelul
unităților
penitenciare;
– consilieri de
probațiune;
Direcția de
Probațiune;
– A.N.A.
II.2.4.Crearea/dezvoltarea
unor produse media
destinate prevenirii
infracționalității și facilitării
reinserției sociale a
persoanelor private de
libertate.
conform nevoilor
și posibilit ăților
identificate
– BRPMM și DRS
din cadrul A.N.P.;
– instituții publice
asociații și
ong-uri
partenere;
– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă,
purtători de cuvânt
de la nivelul
unităților
penitenciare. – resurse umane;
– resurse
materiale externe
sistemului
administra ției
penitenciare.
– nr. produse media
realizate.

II.2.5. Identificarea
reprezentan ților mass-
media, care pot asigura
mediatizarea produselor
media destinate prevenirii
infracționalității și facilitării
reinserției sociale a
persoanelor private de
libertate.

periodic

– BRPMM din
cadrul A.N.P.,
purtători de cuvânt
de la nivelul
unităților
penitenciare;
– Direcția de
Probațiune;
– instituții publice,

– resurse umane;
– nu necesit ă
resurse
financiare.

– nr. reprezentan ți mass-
media identifica ți;
– nr. contacte stabilite.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
22 asocia ții și ong-uri
partenere.

II.2.6. Difuzarea de c ătre
reprezentan ții mass-
media a produselor
destinate prevenirii
infracționalității și facilitării
reinserției sociale a
persoanelor private de
libertate.

în funcție de
oportunit ățile/
grila de difuzare

– reprezentan ți
mass-media;
– BRPMM și DRS
din cadrul A.N.P.

– resurse
reprezentan ți
mass-media;
– resurse ale
instituțiilor
partenere;
– fonduri din
proiecte finan țate
extern.

– nr. difuz ări produse media;
– nr. produse difuzate.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
23Obiectiv strategic III – Facilitarea asisten ței postpenale la nivel sistemic

Obiective specifice Activități Termen Responsabil Resurse Indicator de rezultat

III.1. Asigurarea
continuit ății
interven ției
destinate
persoanelor care au
executat pedepse
privative de
libertate.

III.1.1. Furnizarea
informațiilor necesare
instituțiilor partenere,
inclusiv la solicitarea acestora, în vederea
continuării
intervențiilor de natur ă
educațională și
psihosocial ă destinate
persoanelor private de
libertate

periodic
– personal de
evidență, educație
și asistență
psihosocial ă, de la
nivelul unit ăților
penitenciare;
– DRS din A.N.P.;
– Direcția de
Probațiune;
– inspectorate
școlare;
– Inspectorate
Județene de
Poliție;
– Servicii de
Evidență a
Populației;
– A.J.O.F.M.;
– Primării;
– Direcții Generale
de Asisten ță
Socială și
Protecția
Copilului;
– culte religioase;
– asociații și
ong-uri .

– resurse
umane,
– nu necesit ă
resurse
financiare.

– nr. beneficiari
pentru care au fost
furnizate informa ții ce
pot contribui la
reinserția
socio-profesional ă;
– nr. institu ții publice,
asociațiilor și
ong-urilor implicate în
medierea
interinstitu țională;
– nr. beneficiari lua ți
în eviden ță de către
instituțiile/ asociațiile
și ong-urile implicate.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
24
III. 2. Dezvoltarea de
parteneriate cu
instituțiile publice,
asociații și
organiza ții
nonguvernamentale,
comunit ățile locale
și facilitarea
reintegrării sociale a
foștilor infractori. III. 2.1. Inventarierea
nevoilor institu ției
penitenciare de
extindere a
colaborărilor, în
vederea facilit ării
reinserției sociale a
persoanelor care au
executat pedepse
privative de libertate.

periodic

– unități
penitenciare;
A.N.P.

– resurse
umane;
– nu necesit ă
resurse
materiale.

– arii de servicii
deficitare identificate.

III. 2.2.Demersuri de
identificare, cooptare
și conturare a cadrului
colaborării cu institu ții
publice, asociații și
ong-uri, cu
reprezentan ții
comunității locale, cu
rol în sus ținerea
postdeten ție.

periodic

– DRS, SCP,
SCRG, din cadrul
A.N.P.,
– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă din
cadrul unit ăților
penitenciare;
– consilieri de
probațiune,
Direcția de
Probațiune;
– administra ții
publice locale;
– asociații și
ong-uri.

– resurse
umane,
– resurse
materiale ale
instituțiilor,
asociațiilor și
ong-urilor
implicate.
– nr.
colaboratori/parteneri
identifica ți;
– nr. contacte ini țiate,
dezvoltate;
– nr. acțiuni comune
derulate pentru
facilitarea reinser ției
sociale a persoanelor
private de libertate;
– nr. protocoale de
colaborare încheiate.

III.2.3. Demersuri de
identificare, cooptare
și conturare a cadrului
colaborării cu parteneri

– DRS, DSDRP,
DCEAN, BRPMM din cadrul A.N.P.;
– personal de
– nr. parteneri
identifica ți;
– nr. contacte
realizate și dezvoltate
în scopul facilitării

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
25sociali (patronate,
agenți economici,
sindicate și alți factori)
implicați în facilitarea
integrării pe pia ța
muncii a persoanelor
care au executat
pedepse privative de
libertate, în perioada
postdeten ție.

periodic
educație și
asistență
psihosocial ă;
– purtători de
cuvânt de la
nivelul unit ăților
penitenciare;
– colaboratori
externi;
– confedera ții
sindicale;
– patronate. – resurse
umane;
– resurse
materiale ale
partenerilor
sociali.
integrării/reintegr ării
persoanelor care au
executat pedepse
privative de libertate
pe piața muncii;
– nr. protocoale de
colaborare/acorduri
de parteneriat
încheiate;
– nr. acțiuni comune
derulate.

III. 2.4. Revizuirea
acordurilor de
parteneriat sau a
protocoalelor de
colaborare încheiate
anterior, din
perspectiva extinderii
colaborării, în special,
în vederea asist ării
postdeten ție.

periodic
– DRS, DCEAN,
BRPMM, SCRG
din A.N.P.;
– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă și
purtători de
cuvânt
de la nivelul
unităților
penitenciare;
– colaboratori
externi.

– resurse
umane,
– resurse
materiale ale
partenerilor
sociali.
– nr. acorduri de
parteneriat și
protocoale de
colaborare revizuit;
– nr. contexte de
colaborare extinse;
– nr. acțiuni comune;
– nr. întâlniri periodice
cu colaboratorii;
– nr. persoane private
de libertate
beneficiare.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
26
III. 2.5. Reevaluarea
activităților comune în
contextul Pactelor
teritoriale și
parteneriatelor
județene și locale
pentru ocuparea for ței
de munc ă și incluziune
socială.

periodic

– A.N.P., unit ăți
penitenciare,
-M.M.P.S.;
– Direcția de
Probațiune;
– Prefecturi,
– A.J.O.F.M.;
– Structuri Pacte
Teritoriale .

– resurse
umane;
– resurse
materiale ale
Instituțiilor,
asociațiilor și
ong-urilor
implicate.

– nr.
pacte/parteneriate
teritoriale;
– nr. parteneri
reprezenta ți;
– nr. acțiuni comune.

III. 2.6. Organizarea
întâlnirilor de evaluare
a activităților comune
cu
partenerii/colaboratorii
locali, destinate
facilitării reinser ției
sociale a persoanelor
care au executat
pedepse privative de
libertate.

periodic
conform
graficului/
calendarului
stabilit
– DRS,
director unitate
penitenciar ă,
personal de
educație și
asistență
psihosocial ă de la
nivelul unit ăților
penitenciare;
– Direcția
Probațiune,
consilieri de
probațiune;
– A.J.O.F.M.;
– reprezentan ți ai
Coaliției/
Colegiului
Consultativ.

– resurse
umane;
– resurse
financiare
sistem
penitenciar;
– resurse
proiecte;
– resurse
colaboratori
externi.

– nr. întâlniri de
evaluare a activit ăților
comune;
– proces
verbal/minut ă/raport
de evaluare;
– plan comun de
măsuri.

III. 2.7. Constituirea și
funcționarea unei
– asociații și
ong-uri în
calitate de

– resurse – existen ța
inventarului
asociațiilor și

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
27Coaliții sau unui
Colegiu Consultativ al
asociațiilor și
ong-urilor care au ca
obiect de activitate
asistența persoanelor
private de libertate pe
perioada traseului
execuțional sau
persoanele aflate în
faza postdeten ție.
în funcție
de opțiunea
asociațiilor și
ong-urilor și de
graficul/
calendarul de
activități stabilit.
reprezentan ți
ai Coaliției/
Colegiului
Consultativ.
umane
și resurse
materiale
pentru
constituirea
și
funcționarea
Coaliției/
Colegiului
Consultativ.
ong-urilor care pot
face parte din
Coaliție/Colegiul
Consultativ;
– existen ța
Platformei și a
Regulamentului de
organizare și
funcționare
a Coaliției/Colegiului
consultativ –
organism de
specialitate al
asociațiilor și
ong-urilor.
– existen ța unui
Plan comun de
Activități pentru
implementarea
activităților Strategiei;
– procese verbale/
minute/ rapoarte ale
întâlniri de lucru ale
reprezentan ților
instituției penitenciare
cu cei ai
Coaliției/Colegiului
Consultativ.

III. 2.8. Derularea de
proiecte, în colaborare
cu structurile
– SCP, DRS, din
cadrul A.N.P.;
– personal de
educație și

– resurse
umane;

– nr. proiecte
derulate;

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
28europene, care au ca
scop reintegrarea
socială a persoanelor
private de libertate.
permanent
asistență
psihosocial ă de la
nivelul unit ăților
penitenciare;
– asociații și
ong-uri;
– instituții publice;
– parteneri
europeni. – resurse
materiale din
proiecte cu
finanțare
externă.
– nr. beneficiari;
– nr. activit ăți
derulate.

III. 2.9. Dezvoltarea
structurilor de
economie social ă, prin
identificarea și
promovarea
activităților inclusiv
prin intermediul
proiectelor europene.

în funcție de
calendarul
activităților
proiectelor
– SCP, DRS, DEA
din cadrul A.N.P.;
– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă de la
nivelul unit ăților
penitenciare;
– asociații și
ong-uri;
– parteneri la nivel
european/
internațional.
– resurse
umane;
– resurse
materiale din
proiecte cu
finanțare
externă;
– resurse
colaboratori.

– nr. proiecte
finanțate;
– nr. activit ăți
derulate;
– nr. beneficiari;
– nr. structuri de
economie social ă
dezvoltate.

III. 2.10. Organizarea
periodică a unor
întâlniri între angajatori
și persoanele private
de libertate.
în funcție de
oferta
beneficiarilor și
a criteriilor de
selecție a
persoanelor
private de
libertate
– personal de
educație și
asistență
psihosocial ă de la
nivelul unit ăților
penitenciare, în
colaborare cu
A.J.O.F.M.,
angajatori, agen ți

– resurse
umane;
– resurse
interne și
externe
sistemului
penitenciar.
– nr. persoane private
de libertate cu acces
la oportunit ățile de
ocupare a unui loc de
muncă;
– nr. întâlniri
organizate între
angajatori și
persoanele private de
libertate

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
29economici locali,
DRS, DSDRP. (A.N.O.F.M.);
– nr. angajatori
participan ți.

III. 3. Elaborarea
unor proceduri
interinstitu ționale
referitoare la
atribuțiile factorilor
implicați în procesul
reintegrării sociale a
persoanelor care au
executat pedepse
privative de
libertate.
III. 3.1. Contactarea
instituțiilor, asocia țiilor
și
ong-urilor, cu rol în
asistența postdeten ție,
în vederea stabilirii
ariilor de
responsabilitate,
atribuțiilor specifice și
a procedurilor
interinstitu ționale
necesare.

conform
calendarului
grupului de
lucru
interinstitu țional.

– instituții, asocia ții
și ong-uri
reprezentate în
grupul de lucru
interinstitu țional.

– resurse
umane;
– resurse
materiale ale
partenerilor
instituționali.
– situație
centralizatoare a
instituțiilor publice,
asociațiilor,
ong-urilor
cu rol în facilitarea
reinserției sociale a
persoanelor care au
executat pedepse
privative de libertate.

III. 3.2. Constituirea
grupurilor de lucru
pentru elaborarea
procedurilor
interinstitu ționale.

conform unui
plan de ac țiune/
calendar al
activităților
– grup de lucru
constituit din
reprezentan ți
desemna ți de
fiecare dintre
instituțiile,
asociațiile
ong-urile
implicate.
– resurse
umane;
– resurse
materiale ale
instituțiilor,
asociațiilor și
ong-urilor
implicate.

– existen ța și
componen ța
grupurilor de lucru
constituite.

III. 3.3. Demersuri
concrete de elaborare
a procedurilor
interinstitu ționale.
conform unui
calendar
activităților

– grup de lucru
constituit din
reprezentan ți
desemna ți de – resurse
umane;
– resurse
materiale ale
instituțiilor, – proceduri
interinstitu ționale
elaborate.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
30 fiecare dintre
instituțiile,
asociațiile,
ong-urile
implicate. asociațiilor și
ong-urilor
implicate.
III. 3.4. Aprobarea și
asumarea procedurilor
interinstitu ționale
elaborate.
conform unui
calendar al
definitivării
procedurilor – deciden ții din
cadrul
ministerelor,
instituțiilor publice,
asociațiilor,
ong-urilor
implicate – resurse
umane;
– resurse
materiale.
– proceduri
interinstitu ționale
aprobate.

III. 3.5. Implementarea
activităților/acțiunilor
prevăzute de
procedurile
interinstitu ționale.

după aprobarea
procedurilor

– responsabilii
desemna ți pentru
fiecare institu ție,
asociație, ong, în
textul
Procedurilor. – resurse
umane;
– resurse
materiale ale
instituțiilor,
asociațiilor,
ong-urilor
implicate.
– nr. acțiuni derulate,
prevăzute de
procedurile
interinstitu ționale;
– nr. beneficiari ai
asistenței în perioada
postdeten ție.

III. 4. Preluarea
cazurilor și
asigurarea
asistenței în
perioada
postdeten ție.
III. 4.1. Înfiin țarea unor
call-center-uri (care au
acces la baze de date
interinstitutionale), cu
acoperire regional ă
sau națională, care să
poată fi accesate de
către actorii
instituționali implica ți
în procesul de
facilitare a reintegr ării
sociale.
în funcție de
atragerea
resurselor
necesare și/sau
obținerea
eventualelor
aprobări/
autorizații

-responsabilii
instituțiilor publice,
asociațiilor sau
ong-urilor.

– resurse
umane;
– resurse
materiale din
proiecte
finanțate
extern.

– existen ța
call-center-urilor sau
a bazei de date cu
acces
interinstitu țional.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
31

III. 4.2. Înființarea unor
call-center-uri pentru
beneficiari și pentru
familiile acestora.
în funcție de
atragerea
resurselor
necesare și/sau
obținerea
eventualelor
aprobări/
autorizații.

– responsabilii
instituțiilor publice,
asociațiilor sau
ong-urilor.

– resurse
umane;
– resurse
materiale din
proiecte
finanțate
extern.

– existen ța
call-center-urilor.

III. 4.3. Predarea-
preluarea cazurilor,
conform procedurilor
interinstitu ționale.

în funcție de
solicitări
– responsabili din
cadrul institu țiilor,
autorităților locale,
ce au competen țe
în acordarea
asistenței sociale;
– asociații, ong-uri.

– resurse
umane;
– resurse
materiale.

– nr. beneficiari ai
asistenței
postdeten ție.

III. 4.4. Elaborarea unui instrument de
evaluare a riscului de
recidivă.

3 ani, de la
aprobarea
strategiei
– A.N.P.; personal
de educa ție și
asistență
psihosocial ă de la
nivelul unit ăților
penitenciare;
– Direcția de
Probațiune;
– asociații și
ong-uri;
– Instituții de
învățământ
superior;
– Institutul Na țional
de Statistic ă;

– resurse
umane;
– resurse
materiale.

– existen ța
instrumentului de
evaluare a riscului de
recidivă.

STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE RENTEGRARE SOCIAL Ă A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
32- I.C.C.V.;
– M.M.F.P.S.;
– Institutul de
Criminologie;
– Organisme
profesionale cu rol
de supervizare.

III. 4.5. Realizarea
unui studiu privind
reintegrarea social ă a
persoanelor care au
executat pedepse
privative de libertate
(eșantioane
diferențiate).

3 ani, de la
aprobarea
strategiei
A.N.P.;
personal de
educație și
asistență
psihosocial ă de la
nivelul unit ăților
penitenciare;
– M.M.F.P.S.;
– Direcția de
Probațiune;
– Institutul
Național de
Statistică;
– Organisme
profesionale cu rol
de supervizare;
Instituții de
învățământ
superior;
Institute de
cercetare.
– resurse
umane;
– resurse
materiale.

– rapoarte de
cercetare;
– barometre științifice.

Similar Posts