STRATEGIA MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE [629907]

1 / 26

STRATEGIA MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE
în domeniul cercetării -dezvoltării și inovării
pentru perioada 2021 -2027

2 / 26
CUVÂNT ÎNAINTE

Domnul ministru sau șeful Direcției generale pentru armamente

3 / 26 CUPRINS :

Introducere
Capitolul 1 – Sistemul de cercetare -dezvoltare -inovare din cadrul Ministerul ui
Apărării Naționale
1.1. Organizațiile și structura de CDI
1.2. Resursa umană
1.3. Finanțare a CDI
1.4. Contextul actual al CDI

Capitolul 2 – Obiective generale și specifice ale strategiei de CDI
2.1. Obiective generale
2.2. Obiective specifice

Capitolul 3 – Viziunea privind CDI în Ministerul Apărării Naționale
3.1. Procese și tendințe globale cu relevanță pentru Armata României
3.2. Fluxul activităților de CDI
3.3. Componentele ecosistemului de inovare
3.4. Combaterea obstacolelor în calea inovării

Capitolul 4 – Direcții de acțiune ale strategiei de CDI
4.1. Domenii de cercetare
4.2. Consolidarea capacității CDI
4.3. Promovarea colaborării
4.4. Participarea la programele și parteneriatele UE și NATO

Capitolul 5 – Acțiuni de implementare
5.1. Integrarea CDI în politica de luare a deciziilor
5.2. Organisme pentru sprijinirea procesului de planificare, monitorizare și evaluare
5.3. Cadrul legislativ

Anexe.

4 / 26 INTRODUCERE

Cercetarea – dezvoltarea și inovarea exercită o influență semnificativă în ecuația
puterii și asupra stabilității mediului de securitate. De asemenea joacă un rol central în
cultura de apărare și securitate dirijând cercetarea și gândirea inovatoare pentru a
răspunde nevoilor strategic e. Aceste a, în general, au potențialul de a genera situații
neprevăzute din punct de vedere strategic oricărui actor statal sau non -statal. De altfel, tot
mai des se vorbește despre un nou război, care tinde să înlocuiască războiul rece, și
anume cel de natură tehn ologică.
Elemente precum diversitatea, performanța și dinamica (rapidă) tehnologică
determină ca aceste domenii să aibă un impact semnificativ în toate funcțiunile de luptă:
mobilitate și manevră, executarea loviturilor cinetice și acinetice, C4 ISR, prote cția forței
și acțiunilor proprii împotriva acțiunilor adversarului etc.
Prin urmare, una dintre provocările actuale ale structurilor de planificare din
domeniul securității și apărării este aceea de a defini, anticipa și trata adecvat și
proporțional ten dințele și discontinuitățile ce pot apărea la nivel global, mai ales a acelora
care vor influența decisiv evoluțiile din următorii ani. Continuitățile sunt acele tendințe și
evenimente care nu sunt surprinzătoare, chiar dacă ele se desfășoară într -un ritm
accelerat. Discontinuitățile, cunoscute și ca „lebede negre”, sunt acțiuni care au fost
considerate imposibile și din acest motiv nu sunt luate în considerare, dar al căror efect
s-a dovedit a fi suficient de puternic pentru a produce schimbări semnifica tive.
Din acest punct de vedere, cele mai probabile continuități așteptate în viitorul
apropiat sunt:
➢ Speranța de viață – în majoritatea regiunilor globului va continua să crească
datorită avansului tehnologic și medical ;
➢ Evenimentele meteorologice extrem e – vor crește în frecvență, iar
schimbările climatice vor continua să avanseze ;
➢ Avansul științei și dezvoltarea rapidă a tehnologiilor – vor genera provocări
majore la adresa instituțiilor guvernamentale, iar efortul acestora de a se
adapta la schimbare v a crește considerabil.
Prin urmare, cele mai probabile discontinuități previzionate a apărea în următoarea
perioadă sunt:
➢ Inteligența Artificială (IA) și Quantum Computing – vor conduce la o
dislocare semnificativă a forței de muncă și vor facilita emergen ța unor noi
sectoare de activitate, respectiv profesii;
➢ Genetica medicală – va putea facilita alterarea indivizilor sau a unor specii,
cu efecte pozitive și negative deopotrivă ;
➢ Schimbările climatice, energetice și demografice – vor afecta în special
zonel e costiere și vor genera migrația populațiilor în masă, afectând astfel
echilibrul de putere la nivel global, cu efecte benefice pentru unele state și cu
efecte negative pentru altele.
Avansul tehnologiilor disruptive și emergente va facilita accesul la ar me și
tehnologii letale unor actori non -statali sau potențiali inamici. Implicațiile vor fi majore
din perspectiva desfășurării operațiilor militare și v a crește nivelul de preocupare privind
adaptarea strategiilor, doctrinelor și planurilor de înzestrare viitoare. Atâta vreme cât

5 / 26 conducerea operațiilor militare va cunoaște evoluții semnifi cative ca urmare a integrării
inteligen ței artificiale , automatizării deciziilor, big data și sistemelor autonome,
capturarea și distrugerea capabilităților inamicului va deveni atât un obiectiv, cât și un
mijloc de ducere a luptei. Deși, din acest punct de vedere, reglementarea utilizării
acestora în scopul conducerii operațiilor militare este deosebit de importantă, ea este
puțin probabilă în viitorul apropiat. Prin urma re, constrângerea unor actori non -statali
și/sau adversarilor de a face uz de aceste mijloace în scopuri militare nu va fi limitată
doar la mijloace legale, ci trebuie extinsă către zona capabilităților de descurajare care vor
avea un rol important în aces t sens. Totodată, facilitarea accesului la tehnologii va
permite diversificarea amenințărilor, iar vectorii de atac umani vor fi înlocuiți de sisteme
inteligente și autonome, caz în care numărul amenințărilor va crește exponențial.
Dezvoltările tehnologice în domeniul senzorilor și echipamentelor de detecție, a
sistemelor de ghidare de înaltă precizie, a letalității armamentului au creat două direcții
diametral opuse. Avem, pe de o parte, preocupările privind reducerea victimelor, atât
civile cât și militar e, prin dezvoltarea și utilizarea armelor neletale, a roboților, a armelor
de înaltă precizie care pot limita numărul victimelor colaterale. Pe de altă parte, există
dezvoltări tehnologice care pot avea efecte opuse, ca de exemplu dezvoltarea de explozivi
îmbunătățiți, încărcături termobarice, utilizarea armelor electromagnetice și a celor cu
energie dirijată, acestea fiind sisteme care pot anula efectul ghidării de înaltă precizie și
scalabilitatea altor tehnologii. Dezvoltările actuale în domeniul biotehn ologiilor dețin
potențialul de a genera anumite boli capabile să distrugă o întreagă rasă.
Prezentul document descrie obiectivele și direcțiile de acțiune, privind obținerea și
valorificarea rezultatelor cercetării, dezvoltării și inovării (CDI) în Ministe rul Apărării
Naționale (MApN ) în acord cu prevederile strategiilor similare la nivel național, NATO și
UE.
Scopul este îndeplin it prin utilizarea optimă a potențialului științific și tehnologic al
MApN, precum și prin dezvoltarea relației cu instituțiile și organismele naționale și
internaționale de CDI, atât publice, cât și private.
Strategia stabilește direcții de acțiune pentru focalizarea potențialului de CDI din
MApN în vederea asigurării capabilităților necesare organismului militar, a suportului
științific și t ehnologic al misiunilor Armatei, creșterea eficienței sistemului educațional
militar și de pregătire profesională militară, a unui mediu competitiv în domeniul CDI
pentru apărare care să stimuleze performanțele științifice și tehnologice națio nale la
niveluri comparabile cu cele ale celorlalte state membre NATO și UE.
Strategia asigură o abordare coerentă la nivelul MApN, a tuturor aspectelor din
domeniul CDI în scopul armonizării și valorizării contribuției naționale în domeniul CDI
pentru apă rare și securitate, în cadrul mecanismelor de cooperare care funcționează la
nivelul NATO și UE.
În baza Strategiei, structurile din MApN cu atribuții în domeniile CDI vor dezvolta
strategii proprii pe baza cărora să se asigure realizarea obiectivelor stra tegice ale armatei
în domeniul CDI.
Direcția generală pentru armamente coordonează activitatea de cercetare -dezvoltare
și inovare , de protecție a drepturilor de proprietate industrială asupra rezultatelor
cercetării în domeniul apărării, precum și particip area structurilor specializate din cadrul
ministerului la proiectele și programele de cercetare -dezvoltare inițiate la nivelul NATO
și UE.

6 / 26 Capitolul I
Sistemul de cercetare -dezvoltare -inovare din
Ministerul Apărării Naționale

1.1. Organizațiile și structura C DI

CDI pentru apărare din cadrul MApN este parte integrantă a sistemului național de
CDI și se aliniază măsurilor promovate de MEC pentru încadrarea sistemului național de
CDI în Aria Europeană a Cercetării.
În România, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) are misiunea complexă de a
asigura armonizarea politicilor naționale de CDI cu actualele orientări în domeniu la nivel
european și de a crea condițiile pentru integrarea rapidă și eficientă a țării noastre în aria
europeană a cercetării și inovării.

Figura 1. Organizațiile de CDI din MApN

Cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică în MApN se realizează de către
instituții specializate, instituțiile militare de învățământ superior și alte structuri
nominalizate prin norme și instrucțiuni .

7 / 26 UCD asigură atragerea resurselor științifice și tehnologice ale unităților de
învățământ superior de profil, la realizarea proiectelor și programelor de interes pentru
apărare.
Coordonarea activităților CDI în domeniul apărării se asigură unitar la nive lul
MApN, prin Direcția generală pentru armamente, care asigură președinția și secretariatul
Consiliului Cercetării Științifice pentru Tehnică și Tehnologii Militare din MApN și
vizează activități de:
a) CDI din Planul Sectorial de Cercetare -Dezvoltare (PSCD) , finanțat din bugetul
MApN;
b) participare a UCD -urilor la competițiile de proiecte din programele finanțate de
MEN, MEC, Academia Română sau alți ordonatori de credite ;
c) participare a UCD -urilor la acțiuni comune și proiecte multinaționale de
cooperare sub e gida NATO și UE
d) nominalizare a specialiștilor MApN pentru reprezentarea națională în grupurile
de lucru la nivel NATO sau UE și coordonarea activității acestora
e) gestionare și diseminare a informației științifice și tehnice la nivelul MApN și
coordonarea re lației cu mediul academic și cu industria națională de apărare.
f) implementare a mecanismului de monitorizare a activităților specifice;
g) diseminare, transfer și valorificare a rezultatelor CDI.

Consiliului Cercetării Științifice pentru Tehnică și Tehnologii Militare este
organismul prin care reprezentanții beneficiarilor lucrărilor de CDI din PSCD și ai
executanților acestora, avizează încadrarea acestora în obiectivele strategice specifice
pentru activitatea CDI din anul în curs și recomandă ministrului apă rării naționale
aprobarea alocării resurselor necesare pentru finanțarea acestora.
Misiunea structurilor de CDI în domeniul apărării și securității este de a sprijini
procesul decizional la nivelul MApN, prin asigurarea unei consilieri CDI argumentate
științific și a asigura suportul științific și tehnologic necesar îndeplinirii misiunilor
încredințate Armatei României, prin dezvoltarea și valorificarea potențialului științific și
tehnologic propriu, urmărind o gestionare eficientă a resurselor alocate și a tragerea de
resurse din mediul militar și civil, național și internațional.
Pentru realizarea și dezvoltarea capabilităților de apărare ale structurii lor de forțe se
au în vedere următoarele obiective:
a) Dezvoltarea cercetării fundamentale cu scopul ident ificării factorilor ce pot
afecta starea de normalitate a mediului de securitate, estimarea evoluției și consecințelor
acestora, proiecția unor soluții stabilizatoare; identificarea priorităților în problemele de
apărare și securitate națională; identifica rea și fundamentarea potențialelor opțiuni
strategice naționale;
b) Realizarea cercetării aplicative pentru fundamentarea soluțiilor tehnice și
operaționale necesare inițierii și dezvoltării programelor de înzestrare planificate prin
Planul de înzestrare a Armatei României;
c) Dezvoltarea capacității și îmbunătățirea structurii calitative și operaționale a
sistemului intern de CDI, prin finanțare proprie și atragerea de fonduri din programe
naționale, europene sau NATO, în regim competițional;

8 / 26 d) Asigurare a schimbului de informații în domeniul tehnico -științific pe plan
național și cu agențiile de profil din cadrul NATO și UE;
e) Creșterea vizibilității și implicării internaționale a comunității CDI proprii;
f) Creșterea eficienței CDI în procesul edu cațional militar și al pregătirii
profesionale militare.

1.2. Resursa umană

Misiunea CDI este de a asigura performanța tehnologică a Armatei României.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv o condiție esențială este investiția în resursa umană
care activează în sistemul de CDI. În dotarea Armatei României au intrat cel e mai multe
capabilități realizate la nivel național în perioada în care în UCD -urile din MApN activau
cei mai buni specialiști, la nivel național, pe domeniile lor de competență.
Este impetuos nec esar să se asigure o politică flexibilă de personal pentru a construi
un sistem de CDI performant. Cariera unui cercetător are anumite particularități iar fără o
legislație specifică nu se va putea realiza menținerea în sistem a celor mai buni speci aliști.
Pentru realizarea obiectivelor specifice ale CDI în domeniul apărării, investițiile în
resursa umană sunt primordiale și trebuie întreprinse următoarele direcții de acțiune:
a) Atragerea și menținerea cercetătorilor tineri cu înalt potențial profesional în corpul
specialiștilor și experților din Armata României;
b) Atingerea unui potențial ridicat de competitivitate a UCD -urilor , prin dezvoltarea
infrastructurii proprii de CDI, a Centrelor de Cercetare/ Excelență pe domeniile de
interes pentru apărarea național ă și implicarea acestora în proiectele/programele de
cooperare multinaționale ale Uniunii Europene și ale NATO ;
c) Crearea de parteneriate cu mediul academic civil (indiferent dacă vorbim de
instituții publice sau private) sau cu industria autohtonă de apărar e pentru
participarea împreună în competițiile pentru proiectele naționale, finanțate prin
programele CDI ale MECMA, MEC sau internaționale ;
d) Îmbunătățirea integrării personalului de CDI din MApN în co munitatea științifică
națională/internațională, prin:
– dezvoltarea rețelelor de experți cu înalt nivel de pregătire tehnico -științifică
și cu recunoaștere națională/internațională, care să asigure expertiza tehnică
necesară susținerii deciziilor militare;
– realizarea de parteneriate cu structuri de CDI simil are din statele membre
NATO și UE în vederea integrării în rețelele tematice de cercetare create la nivelul
acestor organisme;
e) Îmbunătățirea vizibilității competențelor militare de CDI, la nivel național și
internațional, prin mediatizarea reușitelor, prin publicarea unor rezultate ale
cercetării în publicații științifice de prestigiu, recunoscute pe plan internațional sau
prin participarea la competiții de profil (ex. PATRIOTFEST);
f) Identificarea și asigurarea fondurilor necesare dezvoltării bazei tehnico -materiale și
a infrastructurii UCD -urilor în vederea abordării unei game largi de proiecte care să
se înscrie în prioritatile NATO si UE;
g) Creșterea implicării UCD -urilor în procesul de învățământ militar și pregătire
profesională militară, prin integrarea rezultatelor cercetării în programele

9 / 26 universitare și post -universitare, precum și prin inovare în cadrul metodelor și
procedurilor de predare;
h) Monitorizarea activită ților CDI derulate în MApN în scopul sesizării din timp a
problemelor cu impact negativ asupra îndeplinirii obiectivelor strategice de CDI;
i) Elaborarea propunerilor în vederea modificării unitare a cadrului legislativ din
domeniul CDI la nivelul MApN care să permită si să reglementeze accesul
instituțiilor de CDI la proiecte finan țate din fondur i internaționale;
j) Elaborarea propunerilor în vederea generării unor modificări ale cadrului legislativ
național care să faciliteze producerea și autorizarea unor medicamente sau
dispozitive esențiale în situații critice (ex. antidoturi necesare pentru cont racararea
efectelor even imentelor CBRN cu efect letal imediat).

1.3. Finanțare CDI pentru apărare și securitate

Cheltuielile pentru activitățile de cercetare -dezvoltare (CD) sunt un indicator al
eforturilor unei țări în direcția impulsionării inovării . Liderii UE în inovare sunt acele
state membre care au cele mai mari investiții în C&D (EC, Innovation Scoreboard 2019).
Corelația este evidentă și în cazul inovatorilor modești: România a menținut în ultimii ani
una dintre cele mai cel scăzute investiții în C&D și a avut una dintre cele mai scăzute
performanțe în inovare în ultimii ani (Chioncel, 2020).
Observație ( Rugăm pe reprezentantul DPIA din grupul de lucru procentele din
ultimii ani plus proiecția viitoare. Le vom completa în ședința viitoare.)

1.4. Contextul actual al CDI

Având în vedere situația internațională actuală de evoluție rapidă și constantă,
domeniul securității și apărării naționale trebuie să răspundă la fel de prompt. Sectorul
comercial este cel mai mare investitor și lider într -o multit udine de domenii tehnice și
multe companii, în era informației, au bugete mai mari decât sectorul de apărare al
României. Adversarii noștri, învață să reducă diferențele tehnologice mai rapid și mai agil
decât am preconizat până acum.
Amenințările la adre sa României au cres cut în diversitate și complexitate în ultima
decadă. Evidențiem provocările cauzate de terorism, extremism și instabilitate, impactul
tehnologiei precum și eroziunea ordinii internaționale bazate pe reguli clar stabili te. În
același timp , menținerea capabi lităților de dezvoltare a tehnologiilor de apărare de ultimă
oră spre care România aspiră folosind procesele științifice și tehnologice convenționale
devine din ce în ce mai costisitoare, atât în timp cât și în resurse .
Inovația este c anonul principal al viitoarei Strategii Naționale de Cercetare,
Inovare și Specializare inteligentă 2021 -2027 și este esențială pentru obținerea
avantajelor operaționale ale României în viitor. Această strategie recunoaște multitudinea
de activități de ino vare care pot avea loc la nivelul sectorului apărării și securității, iar la
nivel mai larg, trebuie susținută de către toate structurile guvernamentale.

10 / 26 Capitolul II
Obiective generale și specifice ale strategiei de CDI

2.1. Obiec tive generale

Obiectivul general a l strategiei îl constituie utilizarea optimă a potențialului
științific și tehnologic al structurilor din MApN care desfășoară activități de CDI , precum
și prin dezvoltarea relației cu instituțiile și organismele naționa le și internațional e de CDI,
atât publ ice, cât și private.
CDI trebuie să devină subiecte centrale în contextul apărării și securității României.
Acestea dictează eficacitatea sistemului național de apărare, capabilitățile forțelor armate
și stă la baza re lațiilor internațio nale cu țările alia te. CDI este un element critic din mai
multe puncte de vedere: aduce contribuții esențiale la operațiunile desfășurate, la
descurajarea folosirii armamentului de ultimă generație, la menținerea securității naționale
și îmbunătățirea înțe legerii strategice, dezvoltă tehnologii noi și identifică soluții
alternative la problemele specifice strategiei de apărare.

Figura 3. Obiectivele CDI pentru apărare și securitate

11 / 26 În figura nr. 3 sunt reprezentate principale le obiective pe car e trebuie să le
îndeplinească sistemul de CDI pentru perioada 2021 –2027. Obiectivele au fost stabilite
având în vedere faptul că liderul în domeniul inovării este industria civilă iar progresul
tehnologic se derulează într -un ritm accele rat.
Capabilitățil e pentru apăr are și securitate națională sunt capabilitățile folosite
de MApN pentru a -și atinge obiectivele strategice – spre exemplu înțelegerea situației
strategice curente, descurajarea folosirii armamentului nuclear, operațiunile of ensive,
descurajare a adversarilor, protecția populației și managementul apărării. Sistemul CDI
joacă un rol foarte important în obținerea acestor capabilități: explorează și dezvoltă
opțiuni viabile din punct de vedere tehnic pentru atingerea obiectivelor strategice, asigură
înțelegerea nivelu lui de dezvoltare tehnologică a adversarului, a oportunităților și
amenințărilor provenite din mediul de securitate, prezintă accesibilitatea financiară, a
raportului calitate -preț, a capabilităților tehnice și a rezil ienței capabilități lor de apărare.
Sistemele de armament care intră în dotarea Forțelor Armate trebuie să reprezinte o
prioritate pentru întreaga comunitate științifică din MApN. Sistemul CDI joacă un rol
fundamental în integrarea sistemelor achiziționat e și în asigurarea mentenanței acestor
sisteme de apărare. Toate sistemele care vor intra în dotarea Forțelor armate în perioada
următoare trebuie să devină interoperabile. Comunitatea CDI trebuie să demonstreze ce
este posibil și ce nu din punct de vedere tehnologic, ce est e accesibil financiar,
modalitatea de testare și evaluare a sistemelor, modalitatea de integrare a noilor tehnologii
în contextul celor convenționale și informează sectorul apărării cu privire la capabilitățile
operaționale.
Integrarea c u mediul civil apare ca o noutate dar este o sarcină foarte importantă
pe care trebuie să o asigure sistemul CDI din MApN. Având în vedere faptul că se
preconizează ca multe activități inovative care pot fi utilizate de mediul militar vor fi
realizate de m ediul civil, se cre ează premisele ca sistemul CDI să fie un facilitator între
nevoile mediului militar și realizările mediului civil. Pe termen scurt, acești factori de
facilitare sunt esențiali necesităților specifice operațiunilor de urgență majoră. Pe t ermen
lung, aceștia pot asigura un ava ntaj strategic prin exploatarea tehnologiilor emergente
precum inteligența artificială, biologia sintetică, sistemele autonome și mecanica cuantică.
Acești factori de facilitare reprezintă în același timp una din pietr ele de temelie ale
relațiilor de parteneriat internaționale.
Succesul factorilor referitori la atingerea acestor obiecticve va fi demonstrat de
MApN prin valorificarea rezultatelor CDI și prin demonstrarea capabilității de a aborda cu
succes problemele vi itoare cu care se v a confrunta sectorul apărării, dar și de a folosi toate
oportunitățile disponibile cu un vizibil impact în planificarea strategică, a forțelor și în
reducerea costurilor de echipare prin adoptarea de noi tehnologii performante. Integrare a
cu succes a polit icilor de CDI va fi demonstrată de factorii de decizii la nivelul MApN
prin modificarea soluțiilor de strategie alese dar și a modului de gândire, prin integrarea
considerentelor venite din partea CDI.

2.2. Obiective specifice

Obiectiv ele specifice ale C DI în domeniul apărării sunt distribuite în conformitate
cu următorii piloni principali, astfel:

12 / 26 a) Pentru creșterea performantei și eficienței CDI:
a1. Realizarea obiectivelor și priorităților de dezvoltare a capabilităților
operaționa le pentru categorii le de forțe, care sunt principalii beneficiari ai activității de
CDI pentru apărare;
a2. Cunoașterea permanentă a riscurilor și amenințărilor teroriste potențiale pe plan
intern și internațional care pot avea drept mijloc de a gresiune vectori CB RN (compuși
toxici, germeni patogeni cu grad mare de morbiditate și radiații ionizante), în vederea
adoptării contramăsurilor preventive și de combatere eficientă;
a3. Menținerea și dezvoltarea competenței științifice și tehnologice naț ionale în
domeniul apărării, pentru cunoașterea și aplicarea tehnologiilor de vârf, cu respectarea
standardelor NATO și de mediu, condiție indispensabilă pentru asigurarea înzestrării
inteligente a armatei;
a4. Asigurarea suportului științific n ecesar fundamentări i deciziilor de înz estrare a
armatei cu noi tipuri de tehnică militară și de modernizare a tehnicii existente;
a5. Asigurarea suportului științific și tehnologic pentru testarea și evaluarea tehnicii
militare care intră în dot area armatei pe baz a unor criterii de apreciere unice valabile în
cadrul NATO și UE;
a6. Stabilirea priorităților imediate în domeniul CDI și alocarea resurselor necesare
finalizării acestora;
a7. Realizarea de produse care să răspun dă noilor amenințăr i, identificate de
categoriile de forțe armate și noilor concepții de angajare a acțiunilor de luptă;
a8. Asigurarea suportului științific și tehnologic necesar menținerii sănătății,
protecției și performanțelor militarilor.

b) Pentru dezvolta rea resurselor sistemului CDI:
b1. Asigurarea suportului financiar prin creșterea fondurilor bugetare pentru CDI
în cadrul programelor majore de constituire, modernizare și pregătire ale armatei, în
vederea alinierii la proporțiile di n bugetul alocat ap ărării, practicate în țările membre
NATO;
b2. Dezvoltarea infrastructurii de CDI, inclusiv prin crearea instrumentelor de
accesare a fondurilor structurale;
b3. Dezvoltarea calitativă și cantitativă a resursei umane implicate în activitatea de
CDI și îmbunătățirea atractivității pentru tinerii specialiști.

c) Pentru creșterea capacității instituționale:
c1. Transformarea centrelor/institutelor CDI în adevărate think -tank-uri de analiză
și prognoză, care să as igure o consiliere fundamentată științific pentru procesul decizional
la nivel MApN;
c2. Dezvoltarea capacității unităților de CDI ale MApN de a contribui la realizarea
programelor și proiectelor multinaționale în domeniul CDI pentru apărare, pr in
participarea în consorții multinaționale pentru atragerea de fonduri pe baza contractelor
atribuite în regim competițional, de către programele UE sau NATO;
c3. Cooptarea altor structuri cu posibilități de sprijin real/practic în CDI din af ara
UCD, în speță c entrele de mentenan ță/similar (centrele de dezvoltare);
c4. Protecția patrimoniului tehnico -științific militar românesc.

13 / 26

d) Pentru antrenarea sectorului civil in activitățile CDI ale MApN:
Atragerea comunității știin țifice din mediul c ivil public și priv at, prin participarea
în parteneriat cu structurile CDI ale MApN, la realizarea proiectelor CDI de interes pentru
MApN, finanțate din bugetul propriu .

e) Pentru extinderea cooperării internaționale in domeniul CDI:
e1. Asig urarea contribuției naționale la realizarea obiectivelor stabilite de NATO și
Uniunea Europeană (prin EDA) în domeniul capabilităților pe termen lung, a apărării
împotriva terorismului, a detecției și avertizării timpurii a amenințărilor , prin implicarea
MApN în programele și inițiativele comune coordonate de NATO sau Uniunea
Europeană ;
e2. Sprijinirea efortului comun al Statelor Membre participante la EDA de a duce
la îndeplinire obiectivele Strategiei EDRT și de a dezvolta Ba za Tehnologică și
Industrială European ă de Apărare.

14 / 26

Capitolul II I
Viziunea privind CDI în MApN

Viziunea M ApN pentru cercetare -dezvoltare și inovare este: cercetarea -dezvoltarea
și inovarea joacă un rol central în doctrina apărării, conducân d procesul de cerce tare și
inovare și aplicând rezultatele acestuia pentru a îndeplini obiectivele strategice curente și
viitoare ale securității și apărării naționale .

3.1. Procese și tendințe globale cu relevanță pentru România

Suntem la începutul une i perioade de creștere substanțială a nivelului de
automatizare a sarcinilor și luare a deciziilor repetitive (care până acum erau realizate de
factorul uman). Din perspectiva operațiilor militare, viteza de reacție și flexibilitatea
operațională vor sufer i schimbări semnifi cative pe măsură ce automatizarea proceselor
cognitive va fi facilitată de emergența pe scară largă a RPA, ML, platformelor cognitive și
big data.
Augmentarea cognitivă se va baza pe replicarea fidelă a activităților u mane, cum ar
fi per ceperea, deducerea, adunarea de dovezi, raționamentul. Capabilitățile de augmentare
cognitivă vor schimba fundamental executarea de sarcini în câmpul de luptă și vor
optimiza timpii de luare a deciziilor energo -intensive.
Big Data va fi înlocuită treptat d e către Predictive Analytics (PA). PA va facilita
costuri mai mici la nivel operațional și va limita drastic erorile la nivel strategic, tactic și
operațional.
Relația om -mașină va cunoaște evoluții spectaculoase. Augmentarea capabilităților
brute (fizice) ale luptătorilor va dobândi o importanță similară înzestrării tehnice.
Emergența supercalculatoarelor va schimba complet logica în zona de conducere a
operațiilor m ilitare și nu numai; practic, tehnologiile de acest gen vor fi esențiale pentru
analiza datelor și furnizarea de intelligence precis și în timp real. Spre compara ție,
utilizarea super -calculatoarelor actuale, unde logica este binară, va deveni în acest con text
un handicap, respectiv un viciu de înzestrare.
Deși domeniul noilor tehnologii se va dezvolta exponențial, există câteva limitări
care vor continua să reprezinte aspecte importante și valabile cel puțin pentru viitorul
apropiat:
• Costul de producție: î nsăși viteza de schimbare a tehnologiei generează un
impediment în asimilarea/adoptarea acesteia, în special din perspectiva
costurilor de producție, respectiv de achiziție; având în vedere că prea puține
prototipuri apucă să intre în producție de serie, p rețul acestora va reflecta
aproape direct costul de cercetare și dezvoltare;
• Autonomia: Progresul tehnologic în domeniul surselor de energie este
semnificativ, însă nu ține pasul cu progresul tehnologic în materie de
diversitate a senzorilor, echipamentelo r și a capacității de procesare a

15 / 26 informațiilor; capabilitatea unor prototipuri de a -și păstra autonomia și
funcțiunile, cu care au fost proiectate, în orice mediu de operare va depinde
direct proporțional de calitatea senzorilor și a echipamentelor din do tare; în
continuare, această calitate a autonomiei se va reflecta direct în prețul
tehnologiei, dar problematica principală va rămâne cea a autonomiei unui
prototip în orice condiții de mediu.
Astfel, tendințele privind evoluția tehnologică la nivel global ne pun în situația de a
identifica capabilitățile de CDI capabile să asigure o reziliență cât mai mare a României,
deoarece conflictele substanțiale au avut și vor avea o importantă componentă tehnologică.
Scopul urmărit trebuie să fie lipsit de echivoc, astfel încât, în cele din urmă, România să
fie deținătoarea unor capabilități tehnologice care să îi permită să exercite în mod credibil
o forță de influențare a viitorului în sensul protejării intereselor de securitate și apărare.
Din acest punct de veder e, devin de importanță strategică următoarele aspecte:
• Identificarea și dezvoltarea de tehnologii noi de arme (în funcție de experiența
și tradițiile acumulate);
• Identificarea și dezvoltarea de contramăsuri tehnologice aferente armelor
prezente și viitoar e.
În următorii ani trecerea de la tehnologiile deja tradiționale la tehnologiile cuantice
și nano va schimba profund tehnicile de conducere, ducere și contracarare a unui conflict
armat. Totuși deținerea de tehnologii inteligente și disruptive, cumulată c u expertiza
tactico – operațională a forțelor armate vor influența semnificativ parcursul României pe
termen lung. În context, trebuie menționat faptul că evoluția pieței tehnologice europene și
globale reflectă deja consolidarea unor poli de putere tehnol ogică bazați pe componenta
CDI care pot fi o provocare pentru securitatea României și față de care țara noastră are o
poziționare deficitară.
Pe termen mediu, situația în sine va fi potențată de factori interni, precum
diminuarea și migrarea unor resurse u mane înalt specializate, constrângerile de finanțare și
investiții, infrastructura deficitară de cercetare și selectare a proiectelor de interes etc . Pe
termen scurt, efectele negative ale acestor factori pot fi limitate prin accesarea și
dezvoltarea inst rumentelor de CDI cu utilizare duală care mai apoi pot fi adaptate nevoilor
de apărare. În acest sens, este necesară coordonarea la nivel național și o planificare
integrată, stabilă și coerentă pe termen mediu și lung.
Pentru ca procesele de CDI să aibă finalitate și utilitate, ele trebuie inițiate în baza
unor cerințe de capabilitate coerente și concrete, să beneficieze de suportul necesar
(financiar și uman) și să poată fi accesibile utilizatorului final. Acest lucru implică o
cooperare strânsă cu indus tria de apărare, care ar trebui să fie parte a acestui proces de
planificare și dezvoltare, asigurându -se în acest fel nu doar producția de serie a rezultatelor
CDI mature, ci și mentenanța pe întreg ciclul de viață. De asemenea, planificarea integrată
va asigura o coerență și în dezvoltarea tehnologiilor, deoarece sistemele avansate
integrează tehnologii multiple, iar dacă nivelul de maturitate nu este uniform, performanța
sau chiar funcționalitatea poate fi afectată (de ex. sistemele ISR sau cele de coman dă –
control ale viitorului vor utiliza pe scară largă IA, ca atare dezvoltarea domeniului IA va
trebui corelat cu dezvoltarea domeniilor conexe).

16 / 26

3.2. Fluxul activităților de CDI

Fig. 4 Fluxul ac tivităților de CDI pen tru apărare și securitate

La nivelul MApN nodul cental care asigură managementul activităților de CDI este
Direcția generală pentru armamente. Așa cum se observă în fig. 4, cel mai important
obiectiv îl reprezintă identificarea celor mai eficiente punți d e dialog, pe de o parte în
interiorul MApN între beneficiari și UCD -uri iar pe de altă parte între beneficiari –
operatorii economici din industria națională – institutele naționale de CDI și universități.
Dialogul între beneficiarii activităților de CDI din MApN și entitățile naționale care
desfășoară activități de CDI trebuie efectuat în amonte și în aval. Pentru aceasta nodul
central din MApN va crea mecanismele cele mai eficiente care să asigure abordarea
holistică a acetui dialog.
La nivelul fiecărui beneficiar din MApN se va constitui un nod dedicat activităților
de CDI. Personalul care își desfășoară activitatea la nivelul structurilor beneficiare în
cadrul

17 / 26 3.3. Componentele ecosistemului de inovare

În figura 5 poate fi văzut contextul ma i larg al ecosistemului de inovare în apărare și
securitate din care CDI face parte.

Figura 5. Ecosistemul CDI pentru apărare și securitate

O parte foarte importantă a acestui ecosistem este reprezentată de potențialii
adver sari, deoarece aceștia acționează ca stimuli pentru inovare în sistemul de securitate și
apărare. Comunitatea CDI din MApN, operatorii economici, reprezentanții institutelor
naționale de cercetare -dezvoltare și reprezentanții mediului academic trebuie să a cțion eze
integrat pentru a putea combate amenințările care vin de la potențialii adversari.
Sectorul industrial al României , atât prin intermediul contractorilor cât și al
afacerilor mici și mijlocii, trebuie să joace un rol critic în atingerea dezideratel or de
inovare ale apărării. Strategia actuală își propune să reprezinte un nou început în ceea ce

18 / 26 privește cooperarea în domeniul CDI între cercetarea militară și operatorii economici de
stat sau privați. Nu este posibil să ai o Armată puternică fără o ind ustrie puternică în spate.
Începând cu anul 2021 ne propunem să inițiem proiecte de cercetare -dezvoltare în
care să participe operatorii economici. Reconectarea industriei naționale de apărare la
ritmul de dezvoltare tehnologică, necesar participării cu pr oduse competitive la
programele majore de înzestrare trebuie să înceapă din etapa de cercetare -dezvoltare.
Trebuie inițiate programe majore care să contr ibuie la înzestrarea Armatei și care să
asigure și exportul unor produse fabricate în România.
Mai mul t dec ât atât, comunitatea academică a țării a prezentat interes pentru o gamă
largă de tehnologii critice precum mecanica cuantică, inteligența artificială, dezvoltarea de
materiale și biologia sintetică. Un obiectiv foarte important al prezentei Strategii îl
reprezintă modalitatea prin care se va realiza dialogul, colaborarea și în final valorizarea
tuturor preocupărilor pentru inovare pe care le are mediul civil .
Comunitatea CDI din MApN va lucra intens la exploatarea oportunităților de
inovare oferite d e med iul academic, industrial și ale elementelor comunității de start -up
care în mod curent nu sunt angrenate în procesul de apărare și securitate națională. Mai
mult decât atât, inovația în domeniul apărării nu are loc în mod izolat, ci ca parte a unui
efort d e inovare la nivelul întregului guvern. UCD -urile din MApN trebuie să colaboreze
cu celelalte structuri guvernamentale pentru a maximiza capacitatea de inovare și a facilita
îndeplinirea cerințelor de apărare și securitate.
Această strategie consid eră inovarea ca având două componente critice: în primul
rând, noile tehnologii, metode și procese cu potențial transformativ; în al doilea rând,
implementarea acelor idei.
Prima componentă – generarea de noi idei – este deja bine deservită la nivelul
STO și UE. UCD -urile se vor implica pentru a oferi suport complementar pentru întreg
spectrul de activități de inovare ce generează și explorează noi concepte și tehnologii
pentru sectorul apărării.
A doua componentă a inovării – implementarea de noi idei – reprezintă traducerea
și implementarea acelor noi concepte și tehnologii în modul de operare al MApN. Această
componentă a inovării se bazează deseori pe construirea de legături inter -organizaționale
care, în cazul apărării, se referă la interfețe între CDI și sectorul politic, al dezvoltării
forțelor și a achiziției de echipamente.
Această implementare de concepte și tehnologii inovatoare este foarte dificil de
adoptat și, în cazul apărării, implementarea cu succes reprezintă de cele mai multe ori o
excepț ie. Cultura conservatoare specifică domeniului apărării inhibă dezvoltarea de
concepte inovatoare atunci când lipsește un imperativ operațional.

3.4. Combaterea obstacolelor în calea inovării

Sectorul apărării trebuie să creeze o cultură a inovă rii și să sprijine eliminarea
iterativă a obstacolelor în calea inovării, obstacole ce ar putea apărea între diversele părți
ale organizației. Deseori inovarea în cadrul apărării este împiedicată de sectorul
achizițiilor, de frica de adoptare de noi tehnol ogii, p recum și de lipsa de înțelegere a
impactului acestora.

19 / 26 Deși eliminarea acestor obstacole nu este în general una din at ribuțiile CDI ,
domeniul cercetării este în mod inerent inovativ. CDI va opera la nivelul întregului
ecosistem de inovație din cadr ul dome niului apărări i și securității.
Prin asumar ea acestor responsabilități, CDI poate juca un rol cheie în identificarea
soluțiilor pentru îndepărtarea obstacolelor ce stau în calea implementării ideilor inovative.
La fel ca în cazul oricărei organizaț ii, nu există o soluție care să rezolve fiecare parte a
acestei probleme. Singura soluție disponibilă este abordarea fiecărui obstacol în mod
separat, cu implicarea factorilor de decizie cheie la nivelul apărării naționale. Prin
rezolvarea acestor situații în mod individual, domeniul apărării va crea în mod gradual o
cultură a inovării și a rezolvării oricărei probleme ce ar putea apărea, prioritizându -și
activitățile în jurul unui set de proiecte benefice sectorului apărării.
Pentru a -și îndeplini obiecti vele st rategice, este necesar ca sectorul apărării să se
concentreze pe modalitatea de traducere și implementare a noilor tehnologii la nivelul
proceselor specifice MApN. Aceasta este însă o sarcină netrivială pentru întreg sectorul
apărării , sarcină pe ca re CDI nu o poate rezolva independent. Cu toate acestea, CDI se
poate angrena la nivelul întregului domeniu al apărării pentru a oferi suport în
implementarea ideilor inovative. A cest proces constă, în cazul CDI , în doi pași:
➢ În primul rând, fiecare proiec t de ce rcetare și inovare va necesita o motivație clară
care să evidențieze beneficiile oferite apărării.
➢ În al doilea rând, CDI va juca un rol în identificarea și eliminarea impedimentelor
de ordin organizațional și nu numai, în fața inovării.
Fiecare pr oiect d e cercetare și inovare va avea o motivație clară ce va justifica
necesitatea pentru apărare. Aceasta se va concentra pe modalitatea de adresare a cerințelor
sectorului de apărare și va răspunde la catehismul Heilmeier, care formulează următoarele
întrebări :
• Care este scopul proiectului? Articulează obiectivele folosind un limbaj
convențional.
• Care este problema la care răspunde proiectul?
• Care sunt dificultățile?
• Cum este abordată problema în prezent și care sunt limitele acestei abordări?
• Care est e facto rul de noutate în soluția propusă și de ce crezi aceasta va fi de
succes?
• Dacă are succes, ce impact va avea această soluție?
• Care sunt riscurile și care sunt beneficiile?
• Care vor fi costurile?
• Cât timp va dura?
• Care sunt criteriile de evaluare a imple mentării cu succes a soluției?
Aceste întrebări au scopul de a menține atenția CDI asupra beneficiilor pe care le
preconizează a le aduce sectorului apărării. Aceste întrebări sunt potrivite atât pentru
proiectele pe termen scurt, cât și pentru cel e pe te rmen lung. În cadrul unei organizații
inovative, răspunsurile la aceste întrebări se pot schimba în timp, însă atenția trebuie
întotdeauna menținută asupra beneficiarului.

20 / 26

Capitolul IV
Direcțiile de acțiune al e strategiei de CDI

4.1. Domeniile de cer cetare

Această Strategie va schimba fundamental abordarea MApN în materie de CDI, va
introduce noi modalități de lucru și va alinia prioritățile strategice cu cele ale celorlalte
state membre NATO și UE.

Figura 6. Domeniil e de cercetare prioritare
(toate domeniile din figură le voi corela cu ceea ce este mai jos. Cele din fig sunt domenii
NATO și UE, ceea ce este mai jos am primit de la unit ățile noastre.)
Domeniile științifice și tehnologice prioritare pentru competențele de CDI ale
MApN, derivă din Strategia națională de CDI, dar sunt adaptate la viziunea NATO asupra
comunității CDI, structurată pe 5 domenii principale:
a. Armamente:

21 / 26 1.1. Muniții inteligente
1.2. Sisteme de conducere a focului

b. Echipamente militare:
2.1. Vehicule (terestre, aeriene, marine) pilotate de la distanță / autonome;
2.2. Sisteme de protecție fizică și camuflare
2.3. CBRNE
2.4. Aparatură și dispozitive medicale

c. C4I:
3.1. Comunicații
3.2. Sisteme informatice și suport decizional
3.3. Protec ție cibernetică

d. Securitate:
4.1. Sisteme criptografice
4.2. Securitatea emisiilor compromițătoare
4.3. Război electronic
4.4. Politici de apărare
4.5. Istorie militară
4.6. Sănătate

4.6.1. Protecția militarilor și optimizarea contramăsurilor medicale în evenimente
CBRN;
4.6.2. Îmbunătățirea protecției și performanțelor militarilor la condițiile mediului
operațional.

4.7. Securitate energetică
4.8. Securitatea scufundă rii.

e. Studii de securitate și istorie militară:
5.1. studii de securitate pe dime nsiuni identificate a fi de impact (militară, politică,
economică, socială, tehnologică, ecologică, cibernetică, energetică, alimentară
etc).
5.2. politici de apărare dezvo ltate în raport cu riscurile și amenințările identificate
prin dezvoltarea studiilor de securitate.
5.3. istorie militară.

f. Sănătate (nu am primit nimic. Le voi completa în ședința grupului de lucru).

22 / 26 4.2. Consolidarea capacității de CDI

Condițiile o bligatorii pentru implementarea actualei Strategii sunt următoarele:
asigurarea unei polici de personal adecvată mediului CDI și asigurarea resurselor
financiare la un nivel similar cu al țărilor NATO și UE.
Implementarea actualei strategii va respecta urm ătoarele principii:
a) responsabilitate față de societate – alocarea fondurilor publice din bugetul apărării
pentru activitățile CDI, în interesul MApN, au ca obiectiv recuperarea decalajelor față de
țările aliate, pentru a deveni partener credibil, în mi siuni comune NATO sau ESDP și
îndeplinirea rolului de factor de stabilitate în r egiunea Mării Negre;
b) transparență – MApN asigură accesul public la informații privind oportunitățile și
modalitățile de finanțare a activităților CDI, în limita respectării înțelegerilor de
confidențialitate încheiate la nivelul NATO și UE;
c) performan ță – MApN evaluează gradul de atingere al obiectivelor stabilite pentru
activitățile CDI, raportat la nivelul alocării resurselor;
Pentru implementarea prezentei strategii, la nivelul UCD -urilor se vor desfășura
următoarele activități:
a) reorganizarea UCD -urilor din MApN în acord cu provocările tehnologice actuale și cu
prioritățile CDI ale MApN;
b) cooperarea cu celelate instituții naționale care desfășoară activități de C DI pentru a
putea acoperi tot portofoliul CDI necesar;
c) actualizarea Instrucți unilor de reglementare a activității CDI;
d) elaborarea normelor de aplicare a prevederilor instrucțiunilor de la punctul a);
e) elaborarea/actualizarea strategiilor proprii de dezvoltare de către structurile din MApN
care desfășoară activități de CDI;
f) inițierea de demersuri pentru crearea cadrului adecvat participării structurilor de CDI
din structura MApN la proiecte cu finanțare europeană și pentru autorizarea/acreditar ea
acestor structuri potrivit reglementărilor specifice.

4.3. Promovarea colabo rării

Industria de apărare constituie mediul tehnologic în măsură să participe, prin
competiție, alături de capacitățile militare de CDI, la realizarea proiectelor cu TRL ridi cat,
de dezvoltare a unor prototipuri și demonstratoare tehnologice, să preia și să dezvolte
rezultatele activităților de CDI în fabricația produselor și sistemelor destinate înzestrării
armatei.
Participarea în comun, UCD -uri cu unități de profil din indu stria autohtonă de
apărare (publică și privată) este încurajată inclusiv prin in ițiativele UE care își propun să
finanțeze cercetarea pentru zona de apărare. Un exemplu în acest sens îl constituie Fondul
European de Apărare cu cele două ferestre complement are: Acțiunea Pregătitoare și
Programul european de dezvoltare industrială. Tre buie subliniat faptul că în viitorul
Cadru Financiar al UE pentru perioada 2021 -2027, va exista un Program de finanțare a
cercetării pentru apărare. Pentru a putea pregăti aces te competiții, este necesar ca la nivel
național să se propună la finanțare apel uri care să stimuleze cooperarea dintre UCD -uri,
operatori economici și universități.

23 / 26 „Start -up-urile” din sectorul privat descriu punctual stadiul în care un produs nou
are ca racteristici suficiente pentru a satisface adaptarea timpurie ca „produs viabil” , adică
atunci când un produs este „vândut”, dar poate necesita o dezvoltare suplimentară. În
această fază este necesar dialogul cu comunitatea CDI din MApN pentru identificar ea
soluțiilor viitoare de dezvoltare. Fiecare ofertă de proiect CDI va articula clar dezvoltarea
suplimentară necesară pentru ca proiectul să fie adoptat și direcționat în capacitățile de
apărare și securitate.
Un dialog public – privat structurat privind cercetarea – dezvoltarea și inovarea
românească în materie de apărare și securi tate este esențială pentru asigurarea încrederii
reciproce în rândul părților interesate. Aceasta ar oferi o bază solidă pentru asigurarea
unor soluții pe termen lung în materi e de capabilități.
Principalul instrument pentru a atinge aceste obiective ar tr ebui să fie un forum
pentru dezvoltarea parteneriatului public – privat privind cercetarea și inovarea
romțnească în domeniul apărării și securității.
Direcția generală pentru armamente va organiza în prima parte a anului 2021 prima
reuniune a acestui foru m și se așteaptă ca forumul să fie complet operațional în prim aprte
a anului viitor. El va funcționa pentru perioada de lucru a prezentei Strategii.
Forumul urmează să devină prima etapă într -un proces de dialog public – privat menit să
stabilească legăt uri între părțile interesate pe probleme de apărare și securitate, cu accent
pe problematica CDI.
Participarea reprezentanților din industria autohtonă de apărare în rețelele
internaționale de experți și în bazele de date create la nivelul NATO/STO și UE/E DA
asigură accesul direct la informațiile și deciziile acestor organisme și implicarea industriei
naționale de apărare în proiectele și inițiativele dezvoltate de aceste organi sme, ca
partener de încredere al MApN.
Rezultatele activității CDI reprezentând soluții inovatoare, vor fi valorificate în
conformitate cu prevederile legislației naționale în domeniul protecției proprietății
intelectuale și al respectării drepturilor de a utor.
În vederea unei cât mai bune valorificări a rezultatelor CDI se va urmări :
a) cu prioritate valorificarea rezultatelor CDI prin transfer tehnologic în MApN, în
structurile care pot valorifica sau implementa practic aceste rezultate. CDI este pentru
MApN în primul rând, ulterior industria națională de apărare și alții.
b) valori ficarea rezultatelor CDI, prin transfer tehnologic în industria națională de apărare;
c) diseminarea rezultatelor CDI în cadrul industriei naționale de apărare și realizarea de
produse utile, eficiente și moderne, necesare militarilor în situații de pace o ri campanie;
d) diseminarea rezultatelor CDI în domeniile securității internaționale, politicii de apărare,
istoriei militare și cercetării medico -militare în cadrul academic ș i științific intern și
internațional, precum și publicului larg;
e) organizarea periodică, la nivelul MApN/structurilor CDI și de învățământ militar
superior, de reuniuni științifice interne și internaționale cu tematica din domeniile
prioritare ale prezen tei Strategii.

24 / 26 4.4. Participarea la programele și parteneriatele UE și NATO

Coordonarea la nivel național a relațiilor cu STO, EDA și cu alte agenții și
organisme ale NATO și UE, care au ca obiect de activitate coordonarea și stimularea
cooperării între națiunile membre, în domeniul „cercetării și tehnologiei pentru apărare”,
se asigură unitar prin intermediul persoanelor nominalizate din cadrul D.D.Arm. și/sau a
structurilor CDI din MApN – cred ca e prea limitativ (Membru Principal STB,
Coordonator Nați onal STO, Director EDA R&T, Punct de Contact EDA R&T).
Pentru eficientizarea investițiilor în domeniul CDI și reducerea cheltuielilor
redundante, la nivel european și transatlantic, se pune un accent deosebit pe promovarea
colaborărilor în domeniul CDI. La baza acestor colaborări se află cooperarea industrială
între agenții econo mici aparținând diferitelor State Membre, prin formarea unor consorții,
constituite cu scopul realizării programelor și proiectelor finanțate în comun de națiunile
membre NATO sau UE, având la bază principiul rambursării investiționale, denumit „just
retou r” sau „global balance”.
Prin participarea și câștigarea contractelor finanțate prin programele NATO și UE
sau prin fonduri structurale europene, UCD au ca obiectiv dezvoltarea ca pacităților proprii
de cercetare, îmbunătățirea dotării în vederea unei mai b une îndepliniri a obiectivelor
beneficiarilor din MApN, precum și asigurarea sinergiei între CDI națională și cea din
NATO și UE.

25 / 26 Capitolul V
Acțiuni de implementare

5.1. Integrarea CDI în politica de luare a deciziilor

CDI t rebuie să joace un rol esențial în politica strategică și în luarea deciziilor
pentru apărare și securitate. Comunitatea CDI a MApN va face o serie de pași pentru a
aduc e activitățile CDI printre activitățile principale ale apărării. Cu o concentrare mai
puternică pe colaborarea cu factorii de decizie superiori, CDI va juca un rol activ în
provocarea status quo -ului tehnic și va oferi alternative tangibile pentru a aborda
provocări strategice, cum ar fi accesibilitatea și capacitatea. Figura 3 ilustrează CD I în
contextul strategic al apărării și securității.
Pentru a avea succes comunitatea de CDI trebuie să poată răspunde priorităților și
provocărilor strategice prevăzute de Directiva de planificare a apărării 2020 – 2029.
Soluțiile de implementare a activi tăților CDI în componenta de apărare trebuie să fie
livrate de comunitatea CDI prin acțiuni care să includă:
• Preocuparea continuă pentru a înțelege evoluția amenințăr ilor tehnologice și
oportunitățile de luat în considerare de către factorii de decizie superiori;
• Furnizarea de dovezi științifice, consultanță și analize multidisciplinare coerente pentru a
sprijini luarea deciziilor strategice ale Apărării;
• Dezvoltar ea și demonstrarea de abordări tehnice pentru a valorifica noile tehnologii și
abordări , pentru a consolida încrederea în potențialul lor și pentru a aborda provocările
strategice ale MApN, cum ar fi accesibilitatea și capacitatea.
Pentru a integra activit ățile de CDI în politica strategică și luarea deciziilor pentru apărare,
Direcția gener ală pentru armamente va susține următoarele acțiuni:

A. Prezentarea și importanța tehnologiilor emergente și disruptive:
• Informarea periodică a factorilor de decizie despre importanța tehnologiilor emergente și
disruptive, care ar putea oferi o schimbar e radicală a capabilităților viitoare, de exemplu,
armele cu energie directă, biologie sintetică, materiale avansate ;
• Implicarea și informarea factorilor de decizie c u privire la tehnologiile emergente care
prezintă amenințări pentru politicile lor;
• Stimularea înțelegerii și utilizării în profunzime a CDI în apărare, prin definirea
cerințelor pe parcursul procesului de aprobare a achiziției de echipamente;
• Realizar ea unui dialog permanent între beneficiari și comunitatea de CDI înainte de
inițierea p rogramelor majore de achiziție;
• Propunerea continuă pentru informarea componentei operaționale referitor la evoluțiile
tehnologice, de exemplu prin utilizarea automati zărilor și a învățării automate (machine –
learning).

B. Educarea unei gândiri inovatoar e și implementarea ideilor inovatoare prin:
• Creșterea activităților demonstrative pentru a permite încercarea și perfecționarea
conceptelor, tehnologiilor, metodelor ș i proceselor inovatoare;

26 / 26 • Cooperarea permanentă cu mediul academic și cu industria sp ecifică pentru a dezvolta
soluții inovatoare în domenii prioritare ale MApN, de exemplu apărarea cibernetică. Acest
lucru va permite MApN să valorifice progresele tehnol ogice, să susțină o preocupare
constantă și să sprijine creșterea și productivitatea în economie;
• Optimizarea colaborăriilor pentru valorificarea rezultatelor și a progreselor tehnologice
din industrie, din domeniul sănătății și al educației, pentru a a juta la îndeplinirea
priorităților apărării și securității.

C. Evidențierea importanțe i investițiilor în CDI pentru apărare, prin:
• Demonstrarea beneficiilor create de realizarea la nivel national a capabilităților pentru
apărare, inclusiv în ceea ce pri vește securitatea aprovizionării și formarea forței de muncă
viitoare înalt calificată. Direcția generală pentru armamente va întreprinde o serie de
activități pilot pentru a prezenta prioritățile MApN pe termen mediu;
• Evidențierea fiecărei oferte de pro iect CDI, care răspunde catehismului Heilmeier,
pentru a influența prioritățile politic ii și investi țiilor la eșaloanele superioare.

5.2. Organisme pentru sprijinirea procesului de planificare, monitorizare
și evaluare

Direcția generală pentru armamente este structura care va monitoriza procesul de
reformare al sistemului CDI în acord cu prevederile prezentate.
Realizarea în cursul anului 2020 a unei radiografii referitoare la competențele UCD
-urilor din MApN referitor la posibilitatea de implicare în d omeniile de cercetare
identificate ca fiind prioritare.
Restructurarea structurilor de CDI astfel încât să poată fi acoperit întregul palier de
nevoi de cercetare stabilit prin prezenta strategie. Evitarea duplicărilor între structurile din
MApN și identi ficarea modalităților de colaborare pentru a putea acoperi întregul spectru
de nevoi.
Adaptarea curiculelor universitare cu portofoliul de capabilități necesar Armatei
României.
Creșterea graduală a bugetului alocat CDI pentru apărare și securitate până l a
nivelul prevăzut de Strategia Națională a Țării pentru perioada 2020 – 2024.
Eficien tizarea modului de utilizare a bugetului alocat CDI prin crearea de
”incubatoare” și “acceleratoare” pentru consolidarea și dezvoltarea unei relații organice de
cooperar e între mediul de cercetare, mediul academic și industrie. Pentru capabilitățile
care v or fi utilizate de MApN, coordonarea acestor consorții va fi realizată de către
structurile de CDI din MApN.