Strategia Lisabona a fost adoptată de către Consili ul European extraordinar de la Lisabona, din 23824 [616833]

Strategia Lisabona a fost adoptată de către Consili ul European extraordinar de la Lisabona, din 23824
martie 2000 și reînnoită de către Consiliul Europea n de la Bruxelles din 22823 martie 2005.
Instrumentele de guvernare a aplicării strategiei s unt:
• Liniile directoare integrate pentru creștere econom ică și ocuparea forŃei de muncă,
• Programul comunitar Lisabona,
• rapoartele anuale ale Comisiei cu privire la aplica rea strategiei,
• programele naŃionale de reformă și rapoartele naŃio nale anuale cu privire la aplicarea programelor
naŃionale de reformă.
Statele membre contribuie la aplicarea Strategiei L isabona prin programele naŃionale de reformă, iar
Comisia prin Programul comunitar Lisabona.
Implementarea SL a cunoscut trei cicluri până în pr ezent:
• martie 2000 – martie 2005;
• martie 2005 – martie 2008;
• martie 2008 – martie 2011.
La 11 decembrie 2007, Comisia Europeană a adoptat „ Pachetul Lisabona”, cu privire la noul ciclu de tre i ani
(200882010), compus din cinci documente legislative . Pachetul a fost andosat la Consiliul European din
martie 2008.
Actualul ciclu al Strategiei (martie 2008 8 martie 2011) a început pe fondul unui proces de încetinire a
creșterii economice globale și al riscurilor cauzat e de instabilitatea pieŃelor financiare și a preŃur ilor la
alimente și petrol.
În aceste condiŃii, Consiliul European din martie 2 008 a convenit o serie de orientări strategice:
• implementarea reformelor restante,
• menŃinerea Liniilor directoare integrate,
• implementarea la nivel comunitar a unui nou Program comunitar Lisabona,
• modelarea agendei internaŃionale economice, sociale și de mediu printr8o politică de deschidere a
pieŃelor proprii și acces sporit pe terŃe pieŃe,
• integrarea acŃiunilor la nivel naŃional, comunitar și internaŃional.
În contextul actualei crize economice și financiare , Comisia Europeană a prezentat, la 26 noiembrie 20 08,
un Plan european de redresare economică, care a fos t andosat la Consiliul European din decembrie 2008.
Planul cuprinde măsuri pe termen scurt pentru ieșir ea din criza financiară și economică, măsuri care v or
trebui implementate și la nivel naŃional.
Comisia Europeană a adoptat, la 28 ianuarie 2009, p ropunerea de actualizare a Liniilor Directoare Inte grate
necesare implementării la nivel naŃional și comunit ar a Strategiei Lisabona. Documentul include Evalua rea
implementării Strategiei Lisabona la nivelul statel or membre UE si a zonei euro, precum și Recomandări
specifice de Ńară. Strategia Lisabona (Agenda Lisabona/Procesul Lisabona) reprezintă un set de obiective, domenii
prioritare de acŃiune, Ńinte și măsuri, pentru orie ntarea politicilor europene de creștere economică ș i
ocupare a forŃei de muncă către realizarea obiectiv ului strategic al Uniunii Europene de a deveni cea
mai competitivă și dinamică economie bazată pe cuno aștere.

Europa 2020 se bazează pe lecŃiile învăŃate ca urmare a aplicării strategiei anterioare, recun oscând atât :
• punctele forte ale acesteia:
• obiectivele de dezvoltare economică;
• crearea a 18 milioane de locuri de muncă începând d in anul 2000 și până în prezent,
cât și
• punctele ei slabe : punere în aplicare deficitară, cu diferenŃe mari de la o Ńară la alta în ceea ce privește amploarea
reformelor și ritmul adoptării acestora).
Noua strategie reflectă și schimbările apărute la nivelul UE începând din anul 2000 – în special nevoia
imediată de relansare în urma crizei economice.
NoutăŃi aduse de Strategia Europa 2020
1. Stimularea unui nou tip de creștere (inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii), prin:
• creșterea nivelului competenŃelor și consolidarea e ducaŃiei de8a lungul vieŃii,
• încurajarea cercetării și inovării,
• folosirea mai eficientă a reŃelelor inteligente și a economiei digitale,
• modernizarea industriei,
• promovarea unei utilizări mai eficiente a energiei și resurselor.
2. Consolidarea guvernanŃei prin:
• monitorizare periodică și transparentă
• luarea deciziilor la cel mai înalt nivel politic – Consiliul European
Comisia va conduce acest proces și va folosi toate instrumentele noi introduse de Tratatul de la Lisab ona:
recomandări, avertismente și, în cazul întârzierilo r grave, posibilitatea de a aplica sancŃiuni.
3. Coordonare economică mai strânsă
În baza noii politici de coordonare economică („sem estrul european”8 un interval de timp din prima jum ătate
a fiecărui an), guvernele statelor membre vor trebu i să:
• prezinte, în același timp, rapoarte privind program ele de reformă economică și programele de
stabilitate și convergenŃă;
• se asigure că dispun de fondurile necesare pentru a finanŃa aceste programe.
O monitorizare strictă pe durata semestrului europe an și fixarea unor obiective clare și măsurabile (a tât la
nivelul UE, cât și la nivel naŃional) vor contribui la obŃinerea, unor rezultate eficiente și rapide.

Caracteristici ale strategiei Europa 2020
• 4 priorităŃi:
o creștere inteligentă;
o creștere durabilă;
o creștere favorabilă încluziunii;
o ieșirea din criză.
• 5 obiective:
o ocuparea forŃei de muncă;
o creștere , dezvoltare și inovare;
o schimbări climatice și energie;
o educaŃie;
o sărăcie și excluziune socială. • 7 iniŃiative:
o agendă digitală pentru Europa;
o Uniune a inovării;
o Tineretul în mișcare;
o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizări i resurselor
o politică industrială pentru era globalizării
o agendă pentru noi competenŃe și noi locuri de muncă
o platformă europeană pentru combaterea sărăciei.
Instrumente
o IniŃiative majore;
o Folosirea instrumentelor existente;
o Monitorizarea proceselor. Roluri
o InstituŃii și organisme europene;
o Statele membre ale UE;
o Societatea civilă Europa 2020 reprezintă strategia UE de creștere economică pent ru următorii zece ani.
Într8o lume aflată în permanentă schimbare, UE dore ște să devină o economie inteligentă, durabilă și f avorabilă
incluziunii. Aceste trei priorităŃi se sprijină rec iproc și sunt în măsură să ajute UE și statele memb re să obŃină
un nivel ridicat de ocupare a forŃei de muncă, de p roductivitate și de coeziune socială.
http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

Creșterea inteligentă presupune îmbunătăŃirea prestaŃiei UE în următoarel e domenii:
• educaŃie (încurajarea procesului de învăŃare și de îmbunătă Ńire a competenŃelor)
• cercetare și inovare (crearea de noi produse și servicii care să genere ze creștere
economică și noi locuri de muncă și să ne ajute să facem faŃă provocărilor de ordin
social)
• societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informaŃiei și comunicaŃ iilor)
Obiectivele UE pentru o creștere inteligentă:
• un nivel al investiŃiilor publice și private în cer cetare și dezvoltare de 3% din PIBOul
UE ; condiŃii mai bune pentru cercetare, dezvoltare și inovare;
• o rată de ocupare a forŃei de muncă de 75 % în rând ul populaŃiei cu vârste
cuprinse între 20 și 64 de ani , până în 2020 (prin crearea de condiŃii favorabile
inserŃiei profesionale, în special pentru femei, ti neri, persoane în vârstă sau
necalificate și imigranŃi legali) ;
• rezultate mai bune pe plan educaŃional, în special:
o reducerea abandonului școlar la mai puŃin de 10%,
o creșterea până la cel puŃin 40% a ponderii absolven Ńilor de studii superioare
sau echivalente în rândul populaŃiei în vârstă de 3 0834 de ani
IniŃiative majore pentru stimularea creșterii inteligente :
1.O agendă digitală pentru Europa, prin care își pr opune să creeze o piaŃă digitală unică,
bazată pe internet rapid și ultrarapid și pe aplicaŃii interoperabile :
o până în 2013: acces universal la internet în bandă largă,
o până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel puŃin 30Mbps)
o până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din locuinŃele
din Europa.
2. O Uniune a inovării, prin care își propune:
o să reorienteze politica în materie de cercetare, dezvoltare și in ovare către domenii
care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice, utilizarea
eficientă a energiei și a resurselor, schimbări dem ografice, sănătatea populaŃiei etc.)
o să consolideze toate verigile din lanŃul inovării , de la cercetarea fundamentală la
comercializare.
3. Tineretul în mișcare , prin care își propune:
o să8i ajute pe studenŃi și pe stagiari să studieze în străinătate,
o săOi pregătească mai bine pe tineri pentru piaŃa muncii,
o să îmbunătăŃească performanŃele universităŃilor europene și să le facă mai
atractive pe plan internaŃional,
o să amelioreze toate aspectele legate de educaŃie și formare ( excelenŃă academică,
egalitate de șanse etc. )
Creștere durabilă Pentru a asigura o creștere economică durabilă, tre buie:
• să dezvoltăm o economie mai competitivă, cu emisii scăzute de CO2 , care să utilizeze
resursele în mod eficient și durabil ,
• să protejăm mediul , să reducem emisiile de gaze cu efect de seră și s ă stopăm
pierderea biodiversităŃii,
• să profităm de poziŃia Europei ca lider în dezvolta rea de noi tehnologii și metode de
producŃie ecologice,
• să introducem reŃele electrice inteligente și eficiente,
• să valorificăm reŃelele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special mi cilor
producători) un avantaj competitiv suplimentar,
• să îmbunătăŃim mediul de afaceri , în special pentru IMM8uri,
• săOi ajutăm pe consumatori să aleagă produse și servicii, în cunoștinŃă de ca uză.
Obiectivele UE pentru o creștere durabilă:
• reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră faŃă de
nivelul din 1990 8 UE este dispusă să reducă emisii le chiar și cu 30%, cu condiŃia
ca și alte Ńări dezvoltate să își asume angajamente similare și ca Ńările în curs de
dezvoltare să contribuie, în măsura posibilităŃilor , în cadrul unui acord global,
• creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%.
• creșterea cu până la 20% a eficienŃei energetice .
IniŃiative majore pentru stimularea creșterii durabile :
1. O Europă eficientă din punctul de vedere al utiliză rii resurselor .
Pentru a trece la o economie care utilizează resurs ele în mod eficient și emite mai puŃin CO2,
trebuie să reducem dependenŃa creșterii economice d e resurse și energie, în special prin:
• reducerea emisiilor de CO2
• îmbunătăŃirea securităŃii energetice
• reducerea cantităŃii de resurse utilizate
2. O politică industrială adaptată erei globalizăr ii.
UE are nevoie de o politică industrială care să spr ijine întreprinderile, în special pe cele mici,
în eforturile lor de adaptare la globalizare, de de pășire a crizei economice și de trecere la o
economie cu emisii scăzute de CO2:
• sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca între prinderile europene să
devină mai performante și mai competitive,
• acoperind toate elementele lanŃului valoric din ce în ce mai globalizat, de la
accesul la materii prime la serviciile post8vânzare .
O astfel de de politică poate fi elaborată doar în strânsă cooperare cu întreprinderile, sindicatele,
mediul academic, ONG8urile și organizaŃiile de cons umatori.
Creștere favorabilă incluziunii – O economie cu o rată ridicată a ocupării forŃei de muncă, asigurând coeziunea economică, socială și te ritorială.
Creșterea favorabilă incluziunii presupune:
• o rată mai mare de ocupare a forŃei de muncă 8 locuri de muncă mai bune și mai numeroase , în special pentru femei, tineri și lucrători de p este 55 de ani ,
• creșterea capacităŃii de anticipare și gestionare a schimbării prin investiŃii în formare profesională și îmbunătăŃirea competenŃelor ,
• modernizarea pieŃelor muncii și a sistemelor de protecŃie socia lă ,
• garantarea accesului tuturor la beneficiile creșterii economic e .
Obiectivele UE pentru o creștere economică favorabi lă incluziunii:
/square4 rată de ocupare a forŃei de muncă de 75 % în rândul populaŃiei cu vârste cuprinse între 20 și 64 de an i până în 2020 (prin crearea de condiŃii favorabile inserŃiei
profesionale, în special pentru femei, tineri, pers oane în vârstă sau necalificate și imigranŃi legali ),
/square4 rezultate mai bune pe plan educaŃional, în special,
/square4 reducereaabandonului școlar la mai puŃin de 10% ,
/square4 creșterea până la cel puŃin 40% a ponderii absolven Ńilor de studii superioare sau echivalente în rându l populaŃiei în vârstă de 30834 de ani,
/square4 reducerea cu cel puŃin 20 de milioane a numărului p ersoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe ur ma sărăciei și a excluziunii sociale.
IniŃiative majore pentru stimularea creșterii favora bile incluziunii :
1. O agendă pentru noicompetenŃe și noi locuri de m uncă prin care își propune:
• să ajute cetăŃenii să dobândească noi competenŃe , să se adapteze la schimbările de pe piaŃa muncii și să se reorienteze profesional ,
• să modernizeze pieŃele muncii , pentru a spori productivitatea muncii și rata de ocupare a forŃei de muncă, pentru a reduce șomajul și pentru a asigura durabilitatea
modelelor sociale europene.
2.Platformă europeană de combatere a sărăciei, prin care își propune:
• să asigure coeziunea economică, socială și teritorială,
• să garanteze respectarea drepturilor fundamentale a le persoanelor care suferă de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale și să le asigure acestora un t rai demn și
un rol activ în societate,
• să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea și inserŃia profesională și a ccesul la protecŃie socială.
De asemenea, UE sprijină creșterea favorabilă inclu ziunii prin proiectele și investiŃiile în domeniul dezvoltării regionale, prin care reduce discrepanŃe le dintre regiuni și asigură
accesul tuturor europenilor la beneficiile creșteri i economice.

In cadrul Stategiei 2020 au fost stabilite 5 obiective majore la nivelul UE.

Aceste obiective :
• definesc poziŃia pe care ar trebui să o ocupe UE în 2020 din punctul de vedere al unor parametri
majori,
• sunt transpuse în obiective naŃionale , pentru ca fiecare stat să8și poată urmări evoluŃi a,
• sunt comune și nu presupun repartizarea sarcinilor , urmând a fi realizate prin acŃiuni la nivel
naŃional și european ,
• sunt interdependente și se susŃin reciproc :
o progresele în plan educaŃional contribuie la îmbună tăŃirea perspectivelor profesionale și la
reducerea sărăciei
o mai multă cercetare și inovare și o utilizare mai e ficientă a resurselor ne ajută să devenim
mai competitivi și oferă condiŃii

Obiective europene pentru 2020 sunt:
1. Ocuparea forŃei de muncă O o rată de ocupare a forŃei de muncă de 75 % în rând ul populaŃiei cu vârste
cuprinse între 20 și 64 de ani
2. Cercetare, dezvoltare și inovare 8 un nivel al investiŃiilor publice și private în cercetare și dezvoltare
de 3% din PIB8ul UE
3. Schimbări climatice și energie 8 reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect d e seră (sau chiar cu
30%, în condiŃii favorabile) faŃă de nivelurile înr egistrate în 1990 :
• creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
• creșterea cu 20% a eficienŃei energetice
4. EducaŃie
• reducerea abandonului școlar la sub 10%
• creșterea la peste 40% a ponderii absolvenŃilor de studii superioare în rândul populaŃiei în vârstă
de 30834 de ani
5. Sărăcie și excluziune socialăO reducerea cu cel puŃin 20 de milioane a numărului persoanelor care
suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale

Instrumente

Folosirea instrumentelor existente
In vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europ a 2020 se vor folosi eficient
toate politicile și instrumentele aflate la dispozi Ńia UE. Dintre acestea cele mai
importante sunt:
• PiaŃa unică
Creșterea economică și crearea de noi locuri de mun că
depind de existenŃa unor pieŃe sănătoase, bine
conectate, în cadrul cărora concurenŃa și accesul
consumatorilor să poată stimula activitatea economi că și
inovarea.
Referitor la piaŃa unică:
/square4 trebuie depăŃite o serie de obstacole :
• probleme legate de activităŃile
transfrontaliere,
• reŃele insuficient interconectate,
• aplicarea neuniformă a
reglementărilor privind piaŃa
internă,
• complexitatea juridică datorată
existenŃei a 27 de seturi de
măsuri normative diferite pentru
anumite operaŃiuni,
/square4 trebuie îmbunătăŃit accesul întreprinderilor
mici la piaŃa unică,
/square4 trebuie dezvoltat spiritul antreprenorial , de
exemplu:
• simplificând dreptul societăŃilor
comerciale (procedurile de
faliment, statutul societăŃii
private etc.)
• oferindu8le antreprenorilor care
au eșuat în afaceri șansa de a o
lua de la capăt.,
/square4 consumatorilor europeni trebuie să le dăm
posibilitatea de a achiziŃiona bunuri și
servicii din alte Ńări ale UE, cu mai multă
ușurinŃă și încredere, în special on8line.
• Bugetul UE
Criza financiară a avut un impact puternic asupra
capacităŃii întreprinderilor și administraŃiilor eu ropene de a
finanŃa proiecte de investiŃii și inovare. Pentru a îndeplini
obiectivele strategiei Europa 2020, UE va avea nevo ie de:
• un cadru de reglementare care să
garanteze eficienŃa și siguranŃa pieŃelor
financiare
• instrumente inovatoare pentru a finanŃa
investiŃiile necesare, inclusiv parteneriatele
dintre sectorul public și privat.
Aceste priorităŃi pe termen lung vor fi incluse în
propunerea privind viitorul cadru financiar multian ual al
UE, pe care Comisia îl va prezenta în 2011.
• Instrumentele de politică externă
Pentru a favoriza creșterea, UE trebuie să se asigu re că
pieŃele internaŃionale sunt deschise și echitabile și că
relaŃiile comerciale se bazează pe un cadru regleme ntat la
nivel internaŃional. UE va promova:
• dimensiunea externă a anumitor politici
interne (ex. energie, transport, agricultură,
cercetare și dezvoltare)
• comerŃul și coordonarea la nivel
internaŃional a politicilor
macroeconomice
• participarea fermă și eficientă în forurile
internaŃionale , cum ar fi G20, pentru a
contribui la elaborarea viitoarei ordini
economice mondiale.
De asemenea, UE dorește să stabilească relaŃii stra tegice
cu economiile emergente, pentru a discuta aspecte d e
interes comun, pentru a promova cooperarea în mater ie de
reglementare și pentru a găsi soluŃii la probleme b ilaterale.
În acest context, Comisia a prezentat, în noiembrie 2010, o
nouă strategie comercială. IniŃiative Majore
UE a identificat noi domenii care ar putea impulsio na creșterea economică și crearea de
noi locuri de muncă. Ele se află în centrul a 7 iniŃiative majore .
În cadrul fiecărei iniŃiative, autorităŃile europen e și cele naŃionale trebuie să8și coordoneze
eforturile pentru a se sprijini reciproc. Majoritat ea iniŃiativelor au fost prezentate de către
Comisie în anul 2010.
Creștere inteligentă
• agendă digitală pentru Europa
• Uniune a inovării
• Tineretul în mișcare
Creștere durabilă
• Europă eficientă din punctul de vedere al utilizări i resurselor
• politică industrială pentru era globalizării
Creștere favorabilă incluziunii
• agendă pentru noi competenŃe și noi locuri de muncă
• platformă europeană pentru combaterea sărăciei. Mon itori zarea proceselor
Pentru ca obiectivele Strategiei Europa 2020 să fie atinse, este nevoie de:
• supraveghere integrată și consolidată, pentru a răspunde principalelor
provocări macroeconomice
• abordare tematică pentru a accelera reformele structurale menite să
stimuleze creșterea.
AcŃiunile de monitorizare ale UE vizează trei domen ii:
• Factorii macroeconomici
o Mediul macroeconomic este stabil și favorabil creșterii economice și
creării de noi locuri de muncă?
o Se iau măsuri pentru a corecta dezechilibrele macro economice,
vulnerabilităŃile macrofinanciare și problemele de competitivitate cu
dimensiune macroeconomică?
o Există influenŃe (pozitive sau negative) la nivelul economiilor
naŃionale, în special în zona euro?
• Reformele menite să favorizeze creșterea
o Reformele structurale promovează inovarea, cercetarea și
dezvoltarea, folosirea eficientă a resurselor, un m ediu antreprenorial
sănătos, ocuparea forŃei de muncă, educaŃia și incl uziunea socială?
o Ce progrese se înregistrează în direcŃia îndeplinir ii celor 5 obiective
majore ale UE și a obiectivelor naŃionale corespunzătoare ?
• FinanŃele publice (supraveghere financiară consolidată, în baza Pact ului de
stabilitate și creștere)
o Ce măsuri se iau pentru a reduce datoria publică și deficitele
bugetare, astfel încât să se garanteze viabilitatea finanŃelor publice?
o Ce constrângeri bugetare stau în calea politicilor guvernamentale
de promovare a creșterii? (Odată identificate acest e constrângeri, UE
va putea furniza orientări adecvate).
Instrumentele de monitorizare
Monitorizarea Strategiei este inclusă în „semestrul european”, ciclu anual de coordonare a
politicilor economice și fiscale. Include:
• analiză anuală a creșterii , pe care Comisia o publică în luna ianuarie și car e
cuprinde o evaluare a situaŃiei și o serie de previ ziuni, integrând supravegherea
macroeconomică, tematică și bugetară.
• Pe baza acestei analize anuale, Consiliul European de primăvară va face bilanŃul:
o situaŃiei macroeconomice generale
o progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor fixate la nivelul UE
o progreselor realizate în cadrul iniŃiativelor major e ale strategiei.
Consiliul European va oferi orientări privind aspec tele bugetare, macroeconomice și
tematice, dar și recomandări referitoare la relaŃii le dintre aceste aspecte.
• Rapoartele naŃionale, respectiv programele naŃional e de reformă și programele
de stabilitate și convergenŃă (adoptate în aprilie) pot fi folosite pentru a sta bili
progresele înregistrate în atingerea obiectivelor.
• Recomandări și /sau avize adresate statelor membre (pe care Comisia le
propune în luna iunie), ca răspuns la rapoartele na Ńionale.
• Avertismente politice , în cazul în care recomandările nu sunt urmate în termenul
indicat, însoŃite de stimulente și sancŃiuni dacă se constată dezechilibre excesive.
• Reuniuni ministeriale pe teme specifice (la nivelul Consiliului UE) , esenŃiale
pentru evaluarea reciprocă și monitorizarea progres elor înregistrate în atingerea
obiectivelor UE și în derularea iniŃiativelor major e.
• Parlamentul European va fi implicat în toate etapel e acestui proces de
monitorizare .

Roluri

InstituŃii și organisme europene O Pentru ca UE să poată îndeplini
obiectivele Strategiei Europa 2020, fiecare institu Ńie europeană trebuie să se implice.
• Consiliul European O Pentru că dispune de o viziune de ansamblu asupra
politicilor UE și a interdependenŃei dintre Uniune și statele membre, Consiliul
European răspunde de orientarea strategiei . În acest sens:
• va evalua anual progresele înregistrate la nivel european și naŃional.
Prezentate în cadrul reuniunilor de primăvară, aces te rapoarte de
evaluare vor analiza situaŃia macroeconomică global ă și stadiul
îndeplinirii celor 5 obiective majore ale UE. De as emenea, ar putea
include o evaluare a situaŃiei iniŃiativelor majore ale Strategiei.
• va furniza orientări politice pentru UE și zona euro (și, eventual, pentru
grupuri de Ńări), pe teme de buget, de macroeconomi e sau de altă
natură.
• va dezbate pe marginea evoluŃiei situaŃiei economice și a pri orităŃilor
Strategiei. Cercetarea și dezvoltarea și consolidar ea potenŃialului de
inovare al UE se află pe agenda discuŃiilor în dece mbrie 2010, iar
politica energetică, tranziŃia către o economie cu emisii scăzute de
dioxid de carbon și siguranŃa aprovizionării vor fi temele abordate la
începutul anului 2011.
• Consiliul UE (Consiliul de miniștri) O Monitorizare a și evaluarea inter
pares sunt principalele sarcini ale Consiliului UE. Mini ștrii responsabili pentru
diverse domenii politice (ex. competitivitate, ocup area forŃei de muncă,
educaŃie) vor discuta punerea în aplicare a program ului (progresele
înregistrate în atingerea obiectivelor și rezultate le iniŃiativelor majore).
• Comisia Europeană
• asigură monitorizarea anuală pe baza unui set de indicatori care
permit măsurarea progreselor generale înregistrate în realizarea
obiectivelor Strategiei.
• prezintă, în fiecare an (în ianuarie), o analiză a creșterii și evaluează
rapoartele și programele de stabilitate și converge nŃă ale statelor
membre. Această analiză constituie baza dezbaterilo r incluse pe
agenda Consiliului European de primăvară.
• în luna iunie, va emite recomandări și, dacă este necesar,
avertismente către statele membre, pe baza analizei rapoartelor privind
progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelo r naŃionale.
• Parlamentul European O Parlamentul European are un rol important în cadrul
Strategiei, nu numai în calitate de colegislator (î n special pentru propunerile
care vor constitui iniŃiativele majore), ci și ca o rganism de mobilizare a
cetăŃenilor și a parlamentelor naŃionale. În fiecar e an, înaintea Consiliului
European de primăvară, Parlamentul poate prezenta, ca punct de plecare
pentru discuŃii, o rezoluŃie în care să fie evaluată Strategia .
• Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor O
Coeziunea economică, socială și teritorială se află în centrul Strategiei Europa
2020, așa încât cooperarea strânsă cu aceste două C omitete este esenŃială.
Ele constituie un cadru propice pentru schimbul de bune practici, evaluare
comparativă și crearea de reŃele și încurajează implicarea și abordarea
dinamică a nevoii de reformă.
• Banca Europeană de InvestiŃii și Fondul European de InvestiŃii O Aceste
instituŃii joacă un rol central în dezvoltarea noilor instrumente financiare
menite să răspundă nevoilor pe care le au întreprin derile. Împreună pot
contribui la menŃinerea unui cadru pentru finanŃarea profitabilă a inovării și
antreprenoriatului , de la investiŃiile iniŃiale până în momentul cotă rii la bursă.
Acest lucru se poate realiza în parteneriat cu alte iniŃiative și mecanisme
publice care există deja la nivel naŃional. Statele membre ale UE Punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020
depinde, în mare parte, de capacitatea statelor mem bre de a:
• implementa, la nivel naŃional, reformele necesare pentru a accelera
creșterea – de exemplu, prin stimularea investiŃiil or în cercetare,
combaterea sărăciei, creșterea nivelului de ocupare a forŃei de muncă
• colabora cu Comisia și cu celelalte state membre în vederea punerii în
practică a celor șapte iniŃiative majore și a celor cinci obiective stabilite
la nivel naŃional.
AutorităŃile naŃionale O În fiecare an, în luna aprilie, guvernele statelor membre vor
prezenta două rapoarte în care să explice care sunt măsurile pe care le au în vedere
pentru a atinge obiectivele naŃionale fixate în baz a strategiei Europa 2020.
• Programele de stabilitate și convergenŃă sunt prezentate înainte ca
guvernele să adopte bugetele naŃionale pentru anul următor. Ele trebuie să
conŃină informaŃii în materie de finanŃe publice și politică fiscală , care vor
fi analizate, la nivel european, împreună cu Comisi a și cu celelalte state
membre.
• Programele naŃionale de reformă conŃin elementele necesare pentru o
monitorizare tematică și specifică fiecărei Ńări a progreselor înregistrate
în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. În ciuda constrângerilor
financiare importante cu care se confruntă, guverne le au responsabilitatea
de a continua să facă investiŃii favorabile creșter ii economice, de exemplu
sprijinind educaŃia, cercetarea și inovarea și efic ienŃa energetică.
Ambele rapoarte trebuie să se integreze pe deplin î n procedura bugetară naŃională și
în semestrul european, creat pentru a îmbunătăŃi co ordonarea, la nivel european, a
politicilor naŃionale. AutorităŃile regionale și lo cale, partenerii sociali și alte părŃi
interesate trebuie să ia parte la etapa pregătitoar e, obŃinându8se astfel un sprijin
amplu pentru punerea în aplicare a acestor politici .
AutorităŃile regionale și locale O Dialogul dintre autorităŃile naŃionale, regionale ș i
locale va permite o mai bună promovare a priorităŃilor UE în rândul cetăŃenilor,
mobilizându8i să se implice și să contribuie la rea lizarea obiectivelor Strategiei
Europa 2020. În multe Ńări europene, autorităŃile r egionale sau locale răspund de
domeniile politice vizate de Strategia Europa 2020 , printre care se numără
educaŃia și formarea, antreprenoriatul, piaŃa munci i sau infrastructura. Este esenŃial
ca toate nivelurile administraŃiei să fie conștient e de importanŃa aplicării eficiente a
Strategiei Europa 2020 și ca fiecare dintre ele să acŃioneze pentru a face schimbările
care se impun în vederea promovării unei creșteri e conomice inteligente, durabile și
favorabile incluziunii.
Societatea civilă Punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 dep inde de
implicarea tuturor sectoarelor societăŃii.
Nu numai guvernele au responsabilitatea de a acŃion a. Și alte sectoare ale societăŃii
trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor St rategiei Europa 2020:
• întreprinderi
• sindicate
• organizaŃii neguvernamentale
• autorităŃi locale
• cetăŃeni

Schimbul de bune practici, stabilirea de obiective de referinŃă și crearea de
reŃele – iniŃiative promovate de mai multe state membre – s8au dovedit a fi
instrumente utile pentru crearea unui sentiment de apartenenŃă și abordarea
dinamică a nevoii de reformă.