Strategia Integrată de Dezvoltare [626483]
Strategia Integrată de Dezvoltare
Urbană a Municipiului Târgoviște
2014 -2020
i
Cuprins
Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. i
Lista tabelelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. iv
Lista figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. vi
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . x
Metodologia de realizare a SIDU ………………………….. ………………………….. ………………………… xi
Secțiunea I. Contextul urban și identificarea principalelor probleme și provocări la nivel local
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 1
1. Analiza situatiei existente ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
1.1 Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 2
1.2 Localizarea geografică și încadrarea în teritoriu ………………………….. ………………………… 5
1.2.1 Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.2.2 Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
1.2.3 Reteaua hidrografica ………………………….. ………………………….. ………………………….. 8
1.2.4 Vegetația și fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 9
1.2.5 Solurile și resursele solului ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
1.3 Profilul funcțional al teritoriului si spatii verzi …………………………………………………….. 11
1.3.1 Profilul functional ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 14
1.3.2 Spații verzi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 14
1.4 Profilul demografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
1.5 Educație ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 27
1.5.1 Infrastruc tura educațională ………………………….. ………………………….. ………………….. 27
1.5.2 Populația școlară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 32
1.6 Sănătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 41
1.6.1 Infrastuctura sanitară ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
1.6.2 Personalul medical ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 42
1.7 Eficiența energetică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 46
17.1 Eficienta energetica la nivel rezidential ………………………….. ………………………….. .. 46
1.7.2 Eficienta energetica la nivelul cladirilor publice ………………………….. ……………….. 48
1.8 Condițiile de locuire și calitatea vieții ………………………….. ………………………….. ………… 51
1.8.1 Fondul locativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 52
1.8.2 Zone urban e marginalizate ………………………….. ………………………….. ……………….. 56
1.8.3 Servicii sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 62
1.8.4 Infracționalitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 68
ii
1.9 Cultura si sport ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 73
1.9.1 Infrastructura și viața culturală ………………………….. ………………………….. ………….. 73
1.9.2 Infrastructura sportivă ………………………….. ………………………….. ……………………… 85
1.10 Infrastructura edilitară ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 87
1.10.1 Infrastructura de transport ………………………….. ………………………….. ………………… 88
1.10.2 Furnizarea de apă potabilă ………………………….. ………………………….. ………………. 100
1.10.3 Sistemul de canalizare ………………………….. ………………………….. ……………………. 109
1.10.4 Energie electrică si iluminat public ………………………….. ………………………….. ….. 111
1.10.5 Furnizarea de gaze naturale ………………………….. ………………………….. …………… 1133
1.10.6 Rețeaua de alimentare cu energie termică ………………………….. ……………………… 114
1.10.7 Infrastructura de telecomunicatii ………………………….. ………………………….. ……… 115
1.10.8 Sistemul de supraveghere video ………………………….. ………………………….. ………. 115
1.11 Condițiile climatice si de mediu ………………………….. ………………………….. …………….. 118
1.11.1 Monitorizarea calității aerului ………………………….. ………………………….. …………. 118
1.11.2 Monitorizarea calități apei ………………………….. ………………………….. ………………. 123
1.11.3 Monitorizarea solului ………………………….. ………………………….. …………………….. 124
1.11.4 Factorul de mediu „Biodiversitate” – resurse cu valoare peisagistică …………….. 126
1.11.4 Poluarea fonică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 128
1.11.5 Managementul deșeurilor ………………………….. ………………………….. ……………….. 130
1.12 Economie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 133
1.12.1 Economia județeană ………………………….. ………………………….. ……………………….. 133
1.12.2 Volumul activităților economice ………………………….. ………………………….. ……… 135
1.12.3 Forța de muncă și șomajul ………………………….. ………………………….. ………………. 140
1.13 Turism ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 151
1.13.1 Resurse turistice naturale și antropice ………………………….. ………………………….. .. 151
1.13.2 Infrastructura turistica ………………………….. ………………………….. ……………………. 153
1.14 Guvernanța locală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 157
2. Contextul strategic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 162
2.1 Context strategic european ………………………….. ………………………….. ……………………… 162
2.2 Context strategic national ………………………….. ………………………….. ……………………….. 168
2.3 Context strategic regional ………………………….. ………………………….. ……………………….. 173
2.4 Context strategic judetean ………………………….. ………………………….. ………………………. 174
2.5 Context strategic local ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 175
3.Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 177
iii
Secțiunea II . Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a Municipiului Târgoviște 2014 -2020
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 193
1. Viziunea de dezvoltare și obiectivele SIDU ………………………….. ………………………….. …… 194
2. Calendar de activități pentru implementarea SIDU și portofoliu de proiecte ……………….. 199
3. Implemen tarea, monitorizarea și evaluarea SIDU ………………………….. ……………………….. 234
4. Cadrul partenerial pentru elaborarea și implementarea SIDU ………………………….. ……….. 252
iv
Lista tabelelor
Tabel 1. Etapele elaborării SIDU ………………………….. ………………………….. ……………………….. xii
Tabel 2. Suprafața teritoriului administrativ după destinatie (hectare) ………………………….. …. 13
Tabel 3. Suprafața și densitatea populației Municipiului Târgoviște în 2016 …………………….. 19
Tabel 4. Structura populației pe grupe de vârste și sex în 2016 ………………………….. …………… 22
Tabel 5. Populația în funcție de sex ………………………….. ………………………….. ……………………. 22
Tabel 6. Unitățile școlare din Municipiul Târgoviște în anul 2016 ………………………….. ……… 27
Tabel 7. Unitati de invatamant publice din Municipiu l Targoviste la nivelul anului 2016 ….. 28
Tabel 8. Unitati de invatamant private din Municipiul Targoviste la nivelul anului 2016 …… 29
Tabel 9. Situația bazei materiale în unitățile de învățământ din Municipiul Targoviste la
nivelul anului 2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 30
Tabel 10. Numărul de elevi pe cicluri de învățământ ………………………….. ………………………… 32
Tabel 11. Încadrarea personalului didactic în anul școlar 2013 – 2014 ………………………….. … 37
Tabel 12. Raport ul număr elevi număr cadre didactic pe fiecare ciclu de învățământ ………… 39
Tabel 13. Evoluția infrastructurii de sănătate în Municipiul Targoviste ………………………….. .. 41
Tabel 14. Numărul de clădiri rezidențiale din municipiul Târgoviște ………………………….. ….. 46
Tabel 15. Numărul clădirilor rezidențiale nereabilitate din Municipiul Târgoviște …………….. 46
Tabel 16. Numărul clădirilor rezidențiale reabilitate din municipiul Târgoviște ………………… 47
Tabel 17. Cladiri publice cu consum de gaze si energie electrica ridicat ………………………….. 49
Tabel 18. Ponderea persoanelor ce trăiesc în zone dezavantajate ………………………….. ………… 56
Tabel 19. Lista monumentelor istorice 2015 ………………………….. ………………………….. ………… 76
Tabel 20. Structura drumurilor din Municipiul Targoviste ………………………….. …………………. 91
Tabel 21. Numărul de km parcurși anual ………………………….. ………………………….. …………….. 97
Tabel 22. Numărul de călători transportați anual ………………………….. ………………………….. ….. 97
Tabel 23. Vechimea surselor de apă și starea lor tehnică ………………………….. ………………….. 102
Tabel 24. Situația rezervoarelor de înmagazinare ………………………….. ………………………….. .. 103
Tabel 25. Presiunea conductelor din rețelele d e joasa si inalta presiune …………………………. 104
Tabel 26. Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor din Municipiul Targoviste
intre an ii 2007 -2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 106
Tabel 27. Accesul la serviciile de alimentare pe categori de utilizatori ………………………….. . 108
Tabel 28. Accesul la rețeaua de canalizare ………………………….. ………………………….. …………. 110
Tabel 29. Aria de reprezentativitate a statiției DB -1 Târgoviște ………………………….. ………… 118
v
Tabel 30. Cantitatea de deșeuri colectate ………………………….. ………………………….. …………… 131
Tabel 31. Cantitatea de deșeuri municipale (tone) (date estimate) ………………………….. …….. 131
Tabel 32. Cantitatea de namol generata in perioada 2012 -2015 (tone) (date estimate) ……… 131
Tabel 33. Numărul de companii active în funcție de dimensiune în 2015 ……………………….. 136
Tabel 34. Principalii indicatori econ la nivel de activități economice naționale în 2015 ……. 139
Tabel 35. Lista celor mai mari angajatori din Târgoviște ………………………….. …………………. 144
Tabel 36. Structura șomerilor înregistrați pe tipuri de îndemn izare ………………………….. ……. 147
Tabel 37. Structura șomerilor înregistrați în funcție de pregătirea profesională ……………….. 148
Tabel 38. Cursurile organizate de AJOFM Dâmbovița pe domenii de calificare și durată
acestora ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 148
Tabel 39. Cursurile organizate de AJOFM Dâmbovița în 2015 ………………………….. ………… 149
Tabel 40. Resursele turistice naturale ………………………….. ………………………….. ……………….. 153
Tabel 41. Localitățile înfrațite ………………………….. ………………………….. ………………………….. 160
Tabel 42. Obiectivele Strategiei Europa 2020 ………………………….. ………………………….. …….. 166
vi
Lista figurilor
Figură 1. Localizarea Municipiului Târgoviște la nivel județean și național ……………………… 11
Figură 2. Principalii poli urbani la nivel național ………………………….. ………………………….. ….. 12
Figură 3. Suprafata spatiilor verzi (hectare) ………………………….. ………………………….. …………. 14
Figură 4. Evoluția demografică la nivelul Municipiului Târgoviște in perioada 1992 -2016 … 18
Figură 5. Mișcarea naturală a populației (număr persoane) ………………………….. ………………… 19
Figură 6. Evoluția mișcărilor migratorii ale populației ………………………….. ………………………. 20
Figură 7. Piramida vârstelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 23
Figură 8. Evoluția populației active și populației dependente ………………………….. ……………… 24
Figură 9. Structura etnică a populației ………………………….. ………………………….. …………………. 25
Figură 10. Structura populației în funcție de religie ………………………….. ………………………….. . 26
Figură 11. Evolutia numarul de institutii de invatamant intre anii 1992 -2016 …………………… 30
Figură 12. Evolutia numarului de sali de clasa si laboratoare scolare in perioada 2007 -2014 31
Figură 13. Evolutia numarului de sali de gimnastica, ateliere scolare si terenuri de sport in
perioada 2007 -2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 31
Figură 14. Evolutia numarului de PC -uri in perioada 2007 -2014 ………………………….. ……….. 32
Figură 15. Ponderea de elevi și studenți înscriși în unitățile școlare din Târgoviște în anul
2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 33
Figură 16. Evoluția populației școlare ………………………….. ………………………….. …………………. 33
Figură 17 . Numărul de elevi și studenți înscriși în unitățile școlare din Târgoviște ……………. 34
Figură 18. Numărul de elevi și studenți îns criși în unitățile școlare cu profil profesional din
Târgoviște ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 35
Figură 19 . Numărul de elevi și studenți înscriși în unitățile școlare din Târgoviște ……………. 36
Figură 20. Numărul absolvenților din munici piul Targoviste, pe niveluri de educație ……….. 36
Figură 21. Încadrarea personalului didactic în anul școlar 2013 – 2014 ………………………….. .. 38
Figură 22. Evolutia personalului didactic in perioada 1992 -2014 (număr cadre didactice) …. 38
Figură 23. Personalul didactic pe niveluri de educatie ………………………….. ……………………….. 39
Figură 24. Evolutia numarului personalului medical din sistemul public în perioada 2007 –
2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 43
Figură 25. Evolutia numarului personalului medical din sistemul privat în perioada 2007 –
2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 44
Figură 26. Consumul anual de gaze naturale din clădirile publice ………………………….. ………. 48
vii
Figură 27. Consumul anual de energie electrica din clădirile publice ………………………….. ….. 48
Figură 28. Indicele Dezvoltare Umane Locale ………………………….. ………………………….. ……… 51
Figură 29. Locuințele existente la sfârșitul anului 2015 în funcție de proprietatea acestora
(număr și pondere) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 53
Figură 30. Evoluția numărului de locuințe existente în funcție de proprietatea acestora …….. 54
Figură 31. Evolutia suprafatei locuibile existenta pe forme de proprietate, intre anii 2000 -2014
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 54
Figură 32. Evoluția suprafeței locuibilă per locuitor ………………………….. ………………………….. 55
Figură 33. Locuinte terminate in cursul anului pe surse de finantare ………………………….. …… 55
Figură 34. Zone urbane cu locuire precară, la nivel de unitate administrativ ‐teritorial ă în
regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia ………………………….. ………………………….. …………………. 57
Figură 35. Zone urbane cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal, la nivel de unitate
administrativ ‐teritorial ă în regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia ………………………….. ……….. 57
Figură 36. Zone urbane cu nivel scăzut de capital uman, la nivel de unitate
administrativ ‐teritorial ă în regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia ………………………….. ……….. 58
Figură 37. Zone urbane cu nivel scăzut de capital uman, la nivel de unitate
admin istrativ‐teritorial ă în regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia ………………………….. ……….. 58
Figură 38. Comunitățile marginalizate declarate de către autoritățile locale ……………………… 59
Figură 39. Evolutia numarului de infractiuni inregistrate in perioada 2010 -2015 ………………. 68
igură 40. Evolutia numarului de infractiuni asupra patrimoniului in perioada 2010 -2015 …… 69
Figură 41. Evolutia infractiunilor de tip furt in perioada 2010 -2015 ………………………….. ……. 70
Figură 42. Evolutia numarului de muzee și colecții muzeale in perioada 2005 -2015 …………. 81
Figură 43. Evolutia numarului de vizitatori in perioada 2005 -2015 ………………………….. …….. 82
Figură 44. Evolutia personalului angajat în muzee în perioada 2005 -2015 ……………………….. 82
Figură 45. Numarul de spectatori la reprezentatiile artistice ………………………….. ……………….. 83
Figură 46. Evolutia numarului de locuri in salile de spectacole in perioada 2005 -2015 ……… 83
Figură 47. Evolutia numarului de biblioteci in perioada 2005 -2015 ………………………….. ……. 84
Figură 48. Evolutia numarului de cititori activi in perioada 2011 -2014 ………………………….. .. 84
Figură 49. Evolutia numarului de volume din bib iliotecile din Municipiul Targoviste in
perioada 2011 -2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 85
Figură 50. Ponderea utilităților publice în cadrul unităților administrative din mediul urban
sau rurala în Regiunea de Dezvoltare Sud -Muntenia ………………………….. …………………………. 87
Figură 51. Harta rutieră a județului Dâmbovița ………………………….. ………………………….. ……. 88
Figură 52. Lungimea strazilor orasenesti (km) ………………………….. ………………………….. …….. 90
viii
Figură 53. Structura retelei stradale din Municipiul Targoviste ………………………….. ………….. 91
Figură 54. Harta transportului public în Municipiul Târgoviște ………………………….. ………….. 95
Figură 55. Evolutia numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 96
Figură 56. Evolutia numărul de km parcurși anual ………………………….. ………………………….. .. 97
Figură 57. Conexiune căi ferate Târgoviște ………………………….. ………………………….. …………. 98
Figură 58. Rute rutiere din Municipiul Târgoviște către Aeroportul Internațional „Henri
Coandă” București ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 99
Figură 59. Rute rutiere din Municipiul Târgoviște către aerodromul din Ilfoveni …………….. 100
Figură 60. Evolutia rețelei de alimentare cu apă in Municipiul Targoviste ……………………… 105
Figură 61. Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile (Mc/zi) ………………………… 105
Figură 62. Destinația apei distribuite (Mii metri cubi) ………………………….. ……………………… 107
Figură 63. Evolutia consumului mediu de apa potabila in perioada 2010 -2015 ……………….. 107
Figură 64. Evoluția prețului apei potabile ………………………….. ………………………….. ………….. 108
Figură 65. Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare (km) ………………………….. … 110
Figură 66. Evoluția prețului canalizării (Lei/mc, fără TVA) ………………………….. …………….. 111
Figură 67. Lungimea totala a conductelor de distribuție a gazelor (km) …………………………. 113
Figură 68. Gaze naturale distribuite (Mii metri cubi) ………………………….. ………………………. 114
Figură 69. Energia termica distribuită (Gigacalorii) ………………………….. ………………………… 114
Figură 70. Amplasare puncte monitorizare zgomot municipiul Târgoviște ……………………… 129
Figură 71. Produsul Intern Brut județean (milioane RON) ………………………….. ……………….. 133
Figură 72. Produsul Intern Brut per locuitor în 2013 (RON) ………………………….. …………….. 135
Figură 73. Număr de firme active la 1.000 de locuitori în Regiunea Sud -Muntenia …………. 136
Figură 74. Structura firmelor active, după sectorul major de activitate, în anul 2015 ……….. 137
Figură 75. Structura cifrei de afaceri totale (milioane RON) ………………………….. …………….. 138
Figură 76 . Numărul mediu de salariați ………………………….. ………………………….. ………………. 140
Figură 77. Evoluția populației în vârstă de muncă și a populației dependente …………………. 141
Figură 78. Structura populației active pe grupe de vârstă în anul 2016 ………………………….. . 141
Figură 79. Structura ocupării populației, pe principalele sectoare economice în sectorul privat
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 143
Figură 80. Numărul șomerilor înregistrați ………………………….. ………………………….. ………….. 145
Figură 81. Rata șomajului (%) ………………………….. ………………………….. …………………………. 146
Figură 82. Numărul șomerilor înregistrați pe sexe în perioada 2000 -2015 ………………………. 147
Figură 83. Numărul unităților de cazare ………………………….. ………………………….. …………….. 153
ix
Figură 84. Numărul locurilor de cazare în cadrul unităților turistice ………………………….. ….. 155
Figură 85. Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistica ………………………….. …………… 155
Figură 86. Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe luni 156
x
Introducere
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Târgoviște (SIDU)
reprezintă documentul strategic prin care se fundamentează direcțiile de dezvoltare durabilă
multidimensională în actuală perioadă de programare financiară a Uniunii Europene: 2014 –
2020. Scopul acestei Strategii este de a oferi soluții coerente și în conc ordanță cu nevoile și
provocările cu care se confruntă comunitatea și agenții economici locali. Elaborarea strategiei
de dezvoltare locala are scopul de a evalua si valoriza noi oportunități economice și
investiționale, care să contribuie la realizarea obi ectivelor locale ce sunt in competența
administrației publice, in conformitate cu coordonatele strategice naționale si regionale si
posibilitățile reale d e acțiune ale Consiliului Local .
În vederea abordării acestor constrângeri , în cadrul SIDU este propus un portofoliu de
proiecte de investiții menit să genereze un proces de cooperare locală, implementare unor
măsuri de creștere a calității vieții dar și de a spori atractivitatea Municipiului Târgoviște ca
spațiu de desfășurare a activităților economice la nivel regional și național.
Cu alte cuvinte, implementarea SIDU are ca finalitate transformarea Municipiului
Târgoviște într -un pol de dezvoltare în acord cu principiile dezvoltării durabile, în cadrul
căruia să se respecte standardele de viață din Uniun ea Europeană.
În vederea atingerii acestui deziderat, în cadrul elaborării SIDU au fost evaluate o serie
de domenii -cheie pe baza cărora au fost stabilite care sunt cele mai oportune direcții de
dezvoltare ale Municipiului, în acord cu obiectivele programe lor europene, naționale,
regionale sau locale și implicit a surselor de finanțare. Prin cipalele domenii analizate sunt cel
economic, social, climatic, demografic și mediu .
Viziunea de dezvoltare cuprinsă în cadrul Strategiei presupune faptul că la orizontu l
anului 2020, Municipiul Târgoviște va fi un teritoriu construit armonios, prin protejarea si
valorificarea resurselor locale naturale si antropice, prin promovarea soluțiilor eficiente in
acord cu ultimele standarde de dezvoltare si prin susținerea capit alului uman la toate
nivelurile: economic, social, educațional, sanitar, cultural.
xi
Metodologia de realizare a SIDU
Metodologia de elaborare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului
Târgoviște 2014 -2020 (SIDU), se bazează pe o serie de metode științifice de cercetare
calitative și cantitative, respectiv pe utilizarea unor indicatori reprezentativi care să reflecte
gradul de dezvoltare socio -economică a spațiului urban local , în special în ceea ce privesc cele
cinci domenii de acțiune strategică (dezvoltarea urbană și infrastructura de transport, mediu și
energie, dezvoltarea economică, resurse umane, inclusiv sănătate, sport și cultură și turism).
Practic, prin actuala metodologie de elaborare a Strategiei Integr ate de Dezvoltare Urbană a
Municipiului Târgoviște, se urmărește fundamentarea planificării strategice pe termen lung a
spațiului urban din Municipiul Târgoviște în perioada 2014 – 2020, pe criterii științifice și
obiective.
În cadrul metodologiei este pr evăzută încadrarea viitoarei strategii de dezvoltare
integrată în contextul programelor europene și naționale cu privire la dezvoltarea regională și
dezvoltarea urbană pe termen lung. Astfel, fundamentarea strategiei și propunerea de proiecte
de inv estiții ține cont de documentele programatice care definesc viziunea europeană și
națională cu privire la principiile dezvoltării durabile și prioritățile specifice ale dezvoltării
mediului urban identificate deja în următoarele documente pentru perioada 2014 -2020:
Strategia Europa 2020 ;
Cadrul Strategic Comunitar pentru perioada 2014 -2020 ;
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României; Orizonturi 2013 -2020 –
2030;
Agenda Locala 21;
Documentele Cadru de Implementare ale Programelor Operaționale;
Politica de Coeziune a Uniunii Europene, Orientările Strategice Comunitare și acquis –
ului comunitar;
Master Planul pentru turismul național al României în perioada 2007 – 2026;
Planul de Mobilitate Urbana D urabila a Municipiului Targovist e;
Planul de Acțiu ne pentru Energie Durabil ă al Municipiului Târgoviște ;
Alte strategii si documente relevante.
Principiile generale care au stat la baza elaborării Strategi ei Integrate de D ezvoltare
Locala sunt :
xii
Principiul dezvoltării urbane durabile :
Acest principiu se refera la urmatoarele aspecte: creșterea competitivității municipiului
Targoviste , asigurarea unor oportunități în favoarea populației , în vederea ridicării
standardului de viață a acesteia; conservarea și protejarea mediului ambiant și a moștenirii
culturale existente în municipiu; menținerea populației în municipiu, prin eliminarea exodului
populației; diversificarea și promovarea oportunităților ocupaționale, în scopul diminuării
șomajului.
Principiul participării si flexibilitatii
Factorii locali interesați au fost consultați și implicați în elaborarea strategiei. Luând în
considerare influențele diferiților factori interni și/sau externi ai zonei, strategia reacționează
la sch imbări și poate fi îmbunătățită si modificată.
Principiul transparentei
Publicul a avut acces la conținutul documentelor elaborate și a fost informat despre stadiul
procesului de planificare .
Principiul abordarii integrate
In procesul de planificare a politicilor publice de la nivelul Municipiului Targoviste s-a ținut
cont de cadrul de programare al României privind strategiile existente la nivel sectorial,
regional și de cooperare și de țintele Europa 2020 , precum s i de cadrul de programare local.
Principiul fezabilitatii
S-au promovat acțiuni care să ducă la o strategie realistă, care va putea fi aplicată și
implementată .
Pentru elaborarea SIDU, echipa SC Xplora Solutions S RL a îndeplini t următoarele
obiective specifice ale studiului:
Tabel 1. Etapele elaborării SIDU
Nr.
crt Activitate
specifica Descriere
1. Faza de pregatire
1.1 Identificarea
actorilor locali
implicați în
procesul de În elaborarea SIDU a fost utilizată abordarea participativă (dialog,
comunicare și consultare), care presupune implicarea tuturor
potențialilor actori reprezentativi în derularea procesului de elaborare
a Strategie, astfel încât să se ia în considerare interesele, problemele
xiii
elaborare a
SIDU și viziunile acestora. Formarea unor rețele parteneriale, sc himbul de
idei și experiența conduce la elaborarea unor poli tici mai bune, mai
practice și crește succesul în perioada de implementare.
Astfel, aceasta prima etapa a presupus identificarea persoanelor –
resursă din cadrul municipiului care ar putea oferi informații
prețioase necesare elaborării SIDU in cele 5 domenii de actiune:
dezvoltare urbana si infrastructura de transport, mediu si energie,
dezvoltare economica, resurse umane, inclusiv sanatate, spor t,
cultura si turism. A fost important ca, pe lângă reprezentanți ai
administrației publice locale și ai instituțiilor publice relevante, la
elabor area strategiei au fost implicați și experti, reprezentanți ai
sectorului privat și ai cetățenilor etc.
Astfe l, persoanele -resursă au fost , de pe o parte reprezentanții
instituții lor publice relevante și pe de altă parte agenți economici
reprezentativi și organizații cu activitate în zonă.
1.2 Constituirea
grupurilor de
lucru și
stabilirea
planului de
lucru Scopul acestor întâlniri a fost atragerea tuturor potențialilor actori
reprezentativi pe scena dezbaterilor publice și implicarea acestora în
procesul de elaborare a SIDU, dezvoltarea unor canale de
comunicare eficiente pentru informarea cetățenilor cu privir e la
implementarea SIDU, identificarea necesitaților și culegerea de idei
pentru elaborarea strategiei. Practic scopul principal al acestor
întâlniri a fost : cunoașterea situației teritoriale în diverse zone
tematice și plecând din acest punct elaborarea a nalizei SWOT și
identificarea viziunilor actorilor locali. Aceste viziuni s-au referi t la
aspecte prioritare care trebuie abordate și la beneficiile care pot fi
obținute ca urmare a implementării SIDU. Aceste metode de
interacțiune au condus la implicarea actorilor locali în pregătirea
SIDU. La aceste grupuri de lucru au participa t persoane reprezentând
categoriile de factori interesați de la nivel local (administrație
publică, mediul de afaceri, cultură, servicii utilitare etc).
1.3 Colectarea
datelor și
realizarea Scopul colectării informatiilor este de a realiza o analiză obiectivă a
situației existente in Municipiul Targoviste , de a identifica
necesitățile și resursele necesare viitoarelor proiecte de in vestiții.
xiv
diagnosticului
teritoriului Elaborarea documentului se bazează pe metodologia folosită în
planificarea strategică și urbană, fiind utilizate următoarele
instrumente și metode de lucru:
identificarea viziunilor actorilor locali cu privire la aspectele prioritare
ce trebuie abordate;
consultarea documentelor strategice existente la niv el european,
național, regional si județean, relevante pentru municipalitate;
consultarea documentației privind dezvoltarea locală (ex: Planul de
Mobilitate Urbană Durabilă , Planul de Acțiune p entru Energie
Durabil ă);
culegere date stat istice din anuare statistice, baze de date oficiale si de la
diverse institutii .
2. Faza de elaborare
2.1 Caracterizare
generala a
Municipiului
Targoviste –
elaborarea
profilul localitatii In cadrul acestei activitati au fost prezenta te:
Contextul;
Analiza situatiei existente (analiza diagnistic): caracteristici
demografice, climatice, mediu, infrastructura de transporturi,
infrastructura sociala si servicii sociale, infrastructura tehnico –
edilitara, caracteristici economice etc;
Prezentarea pe scurt a strategiilor si politicilor sectoriale
existente, relevante, pe care se bazeaza elaborarea SIDU;
Identificarea si analiza nevoilor si problemelor, precum si a
optiunilor pentru solutiile aferen te acestora;
2.2 Elaborarea
analizei SWOT În procesul de elaborarea a strategiei a fost folosi ta analiza SWOT,
ca instrument managerial, pentru evaluarea și prezentarea sintetică
a aspectelor celor mai importante care vor afecta, într -un mod sau
altul, evoluția viitoare a municipiului Târgoviște.
Astfel, dupa elaborarea analizei diagnostic a teritori ului, pornind
de la informatiile obtinute, au fost identifica te punctele tari,
punctele slabe, oportunitățile și amenințările celor mai importante
sectoare ale vieții socio -economice a comunității.
In analiza SWOT au fost analizate elementele definitorii i n ceea ce
privesc urmatoarele elemente: dezvoltare urbana si infrastructura
de transport, mediu si energie, dezvoltare economica, resurse
xv
umane, sanatate, sport, cultura si turism.
Un pas important în elaborarea SIDU a municipiului Târgoviște a
fost evalu area situației curente a municipiului din perspectiva
domeniilor cheie, pentru analiza în detaliu a tuturor aspectelor
pozitive și negative ale evoluției sale.
Scopul final al acestei evaluări a reprezentat atât formularea
obiectivelor strategice ale muni cipiului Târgoviște pe termen lung,
cât și stabilirea direcțiilor de dezvoltare pentru a atinge
obiectivelor stabilite.
2.3 Formularea
viziunii de
dezvoltare si a
obiectivelor
SIDU Odată ce necesitățile au fost identificate, au fost stabili te viziu nea
de dezvoltare si obiectivele generale ale SIDU pe care Primăria
Targoviste va trebui să le atingă pana i n anul 2020. De asemenea,
au fost stabili obiectivele -cheie si modul in care activitatile
propuse pentru indeplinirea obiectivelor cheie sunt legate de
programele operationale pentru perioada 2014 -2020 si de
asemenea, de alte initiative europene, cum ar fi Orizont 2020 sau
Strategia Europa 2020.
2.4 Elaborarea
calendarului de
activitati pentru
implementarea
SIDU Pentru atingerea obiectivelor au fost el aborate:
o prezentare a activitatilor/actiunilor si operatiunilor orientative care
vor fi realizate in vederea indeplinirii obiectivelor cheie ale SIDU,
precum si or izontul de timp in care acestea se vor realiza, inclusiv
masuri de atenuare a riscurilor implementarii;
un portofoliu de proiecte prioritare (lista lunga de proiecte), inclusiv
potentialele surse de finantare care ar putea ajuta la realizarea viziunii
si la atingerea obiectivelor SIDU. Elaborarea listei lungi de proiecte a
fost realiza ta indiferent de sursa de finantare si tipul solicitantului/
beneficiarului;
harti cu localizarea proiectelor individuale din portofoliul SIDU.
2.5 Elaborarea
mecanismelor de
implementare,
monitorizare si
evaluare SIDU Aceasta activitate se refera la urmatoarele aspecte:
Prezenta rea contextului institutional – roluril e si
responsabilitatile diferitelor agentii la nivel urban, reg ional
si/sau national in punerea in aplicare a SIDU;
Realizarea unui plan de actiune pentru implementarea SIDU, in
care se vor stabili activitatile, resursele necesare,
xvi
directiile/depa rtamentele si persoanele responsabile pentru
implementarea, monitorizarea si evaluarea SIDU;
Definirea unor indicator i cuantificabili si relevanti pentru
monitorizarea si evaluarea SIDU;
2.6 Descrierea
cadrului
partenerial pentru
implementarea
SIDU Stabilirea cadrului partenerial utilizat pentru elaborarea si
implementarea SIDU, inclusiv descrierea procesului de consult are
publica.
3 Faza de aprobare a SIDU
3.1 Supunerea
strategiei
dezbaterii
publice Consultarea publică este necesară pentru realizarea unei strategii care
să țină cont de problemele de pe agenda sistemică. Metodele de lucru
utiliza te pentru realizarea consultării publice vor fi:
– Analiza draft -ului de strategie în cadrul grupurilor de lucru
– Publicarea draft -ului de strategie pe site -ul Autorității Contractante
3.2 Definitivarea
strategiei și
aprobarea
acesteia de
către
municipiul
Targoviste Ca urmare a sugestiilor primite în cadrul campaniei de consultare
publică, echipa de consultanți au realiza t o centralizare a acestora.
Modificările, concluziile ș i recomandările înregistrate au fost
analizate și încorporate în textul variantei finale a Strategiei de
Dezvoltare Locală Integrată. Documentul Strategiei de dezvoltare în
forma finală a fost analizat în cadrul comisiilor de specialitate a
consilierilor locali in vederea aprobarii in sedinta de Consiliu Local.
1
Secțiunea I . Contextul urban și identificarea principalelor
probleme și provocări la nivel local
1. Analiza situației existente
2
1. Analiza situatiei existente
1.1 Istoric
Municipiul Târgoviște este reședința de județ și cel mai mare oraș al județului
Dâmbovița. Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și în împrejurimile orașului au
dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic.
Perioada medievală i -a adus recunoașterea ca târg de importanță europeană, unde se
schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali.
Prima mențiune a orașului, la 1396, este făcută de cruciatul bavarez Johann
Schiltberger, care a vizitat orașul cu ocazia pregătirilor pentru lu pta de la Nicopole.
În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân , orașul a devenit principala reședință
domnească a Țării Românești. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea
Domnească, ale cărei ruine împr ejmuiesc astăzi Turnul Chindiei .
Târgovi ștea a rămas singura reședință domnească a Țării Românești de la 1431 până la
1465, apoi a împărțit rolul de capitală cu Bucureștii până la 1714. În secolele XV – XVII,
orașul a fost principalul centru economic, politic, administrativ, militar și cultural al Țării
Românești și chiar al orientului ortodox.
3
Voievodul Radu cel Mare reclădește începând cu 1499 biserica "Sf. Nicolae din Deal",
cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu, care va fi terminată de urmașul său Vlad cel Tânăr.
Pictura acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din
Târgoviște.
În anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domnească din Târgoviște, construcție din
cărămidă, de plan cruce greacă înscrisă, cu trei turle și un amplu pridvor deschis pe coloane,
monument c are atestă maturitatea arhitecturii mu ntene din secolul al XVI -lea.
În timpul lui Mihai Viteazul , Târgoviște este ocupată de turcii lui Sinan Pașa, care
fortifică zona centrală. În octombrie 1595, trupele creștine ale Ungariei și ale lui Miha i
Viteazul el iberează orașul, care suferă însă mari pagube.
Matei Basarab (1632 -1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El este cel care
întărește și extinde fortificațiile orașului (unice la sud de Carpați), repară vechile biserici și
construiește multe altele n oi.
Constantin Brâncoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688 -1714) stabilitatea
țării. În timpul său, reședința de vară a țării s -a aflat la Târgoviște, iar cea de iarnă la
București. După domnia sa, capitala se mută la București, eveniment în ur ma căruia
Târgoviște a început sa piardă din puterea economică precum și din populație.
Orașul a intrat în epoca modernă, a renașterii naționale printr -o acțiune de răsunet care a
deschis șirul marilor mișcări sociale și naționale. Răscoala târgoviștenilor din 1819 -1820 a
prefațat revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, în timpul căreia s -a aflat în centrul
4
evenimentelor, și revoluția de la 1848, când guvernul provizoriu intenționa să se stabilească
aici. Târgoviștenii au acționat cu hotărâre, alături de î ntregul popor la înfăptuirea marilor acte
naționale: unirea principatelor la 1859 și războiul de independență din 1877 -1878.
Modernizarea societății românești la sfârșitul sec. XIX a însemnat un mare avânt
economic, ilustrat prin iluminarea orașului în 1863, inaugurarea cursei de diligențe și apoi de
cale ferată București -Târgoviște, înființarea primei întreprinderi industriale – Arsenalul
Armatei si construirea rafinăriilor de petrol.
În perioada contemporană, după anul 1960, Municipiul Târgoviște a fos t dezvoltat ca un
important centru industrial. Printre obiectivele industriale, cele mai importante au fost: Uzina
de Utilaj Petrolier, Combinatul de Oțeluri Speciale și Uzina de Strunguri “SARO”. De
asemenea, în această perioadă, au fost construite majori tatea blocurilor de locuințe
multietajate.
În prezent, o mare parte din activitatea industrială a orașului s -a restrâns, extinzându -se
în schimb activitățile legate de comerț și turism. Sectorul micii industrii este reprezentat de
numeroase societăți având ca profil: confecții, mobilier, produse chimice, construcții,
industria lemnului, industria alimentară.
Economia de piață asigură dezvoltarea fără constrângeri a industriei și agriculturii, a
comerțului și culturii țării, în care municipiul Târgoviște îș i păstrează locul său de vatră de
istorie și de oraș modern.
5
1.2 Localizarea g eografică și încadr area în teritoriu
Municipiul Târgoviște este cel mai important centru urban al județului Dâmbovița , fiind
un centru polarizator tradițional, cu funcția de reședință de județ.
Situat în partea centrala a județului, municipiul Targoviste beneficiază de o poziție
geografică favorabilă, cu posibilități de comunicare cu centre economice importante. Aflat la
încrucișarea unor vechi drumuri comerciale (Buzău, Brăila, Giurgiu, Brașov, Câmpulung),
municipiul reprezintă un nod al căilor de comunicații rutiere, găsindu -se la numai 78 km de
București, la 48 km de Ploiești și la 110 km de Brașov.
Din punct de vedere al asezarii geografice, Municipiul Târgoviște este situat în câmpia
subcolinară care -i poartă numele, parte a câmpiei piemontane înalte, la zona de contact dintre
Subcarpații Getici și Câmpia Română. Orașul beneficiază de o așezare prie lnică, în apropierea
paralelei de 45°, anume 44°56’ latitudine nordică și meridianul 25°26’ longitudine estică.
Cadrul natural a asigurat condiții de habitat deosebit de prielnice pentru dezvoltarea
unui centru urban, în jurul căruia au gravitat așezări ru rale înșirate pe văile mijlocii ale
râurilor Ialomița și Dâmbovița. Târgoviștea de astăzi reprezintă un important centru
economic, cultural -istoric și turistic al țării.
Municipiul Targoviste face parte din regiunea istorică a Munteniei (nivelul NUTS 3,
conform clasificării EUROSTAT – Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică),
actualmente regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia (nivelul NUTS 2), care, alături de regiunea
Bucuresti -Ilfov , formează Macroregiunea 3 (nivelul NUTS 1).
În ceea ce prive sc vecinătățile municipiului Targoviste, orașele situate la mai puțin de
80 km de acesta, în ordinea mărimii lor, sunt:
București, la 80 km sud -est;
Pitești, la 70 km vest ;
Ploiești, la 50 km est ;
Răcari, la 42 km sud -est;
Găești, la 30 km sud -vest;
Moreni , la 20 km nord -est;
Titu, la 30 km sud ;
Fieni, la 27 km nord ;
Pucioasa, la 20 km nord .
6
1.2.1 Relieful
Municipiul Târgoviște este situat în câmpia subcolinară care -i poartă numele, parte a
câmpiei piemontane înalte, la zona de contact dintre Subcarpații Getici și Câmpia Română.
Orașul beneficiază de o așezare prielnică, în apropierea paralelei de 45°, anume 44°56’
latitudine no rdică și meridianul 25°26’ longitudine estică.
Cadrul natural a asigurat condiții de habitat deosebit de prielnice pentru dezvoltarea
unui centru urban, în jurul căruia au gravitat așezări rurale înșirate pe văile mijlocii ale
râurilor Ialomița și Dâmboviț a. Târgoviștea de astăzi reprezintă un important centru
economic, cultural -istoric și turistic al țării.
Spre nord de Târgoviște, relieful este mai cutat, dealurile din vecinătate urcând spre
culmile munților Bucegi și Leaota. Către sud și sud -vest se înti nde Câmpia Română. Spre
nord-vest, în imediata vecinatate a orașului domină dealul Mănăstirii, c are coboară în trepte
spre est.
Înălțimea dealurilor din vecinătatea orașului atinge cota de 425 m, întreaga zonă
colinară caracterizându -se prin văi săpate de torenți și chiar alunecări de teren. În marginea
vestică a Târgoviștei relieful este ușor boltit, formând pragul interfluvial între Ialomița și
Dâmbovița. Dealurile din dreapta Ialomiței sunt mai departate de oraș, la cca. 6 km, formând
un platou – Gruiul Prisăcii.
Vatra orașului, delimitată la est de râul Ialomița, se află la o înălțime de 10 -15 m
deasupra luncii inundabile a Ialomiței. Lățimea acestei terase este de 6 -7 km și constituie
cumpăna apelor, între bazinul Ialomiței și al Dâmboviței. În zona mun icipiului, lunca
Ialomiței are o lățime de 500 -2.000 m și o înclinație de 4,5 m la kilometru.
Câmpia Târgoviștei se desfășoară în dreapta Ialomiței pe o lărgime de 6 -8 km în
vecinătatea orașului, fiind străbătută de numeroase pâraie. Amintim Ilfovul care i zvorăște din
dealul Teișului și, având ca surse de alimentare ploile și zăpezile, Milioara, canalizată parțial
pe Șanțul Cetății, încă din secolul al XVII -lea și recent deviată spre râul Ilfov și Iazul Morilor
care trece pe la nord de Curtea Domnească.
Geomorfologic municipiul Târgoviște, cu zonele adiacente, se dezvoltă pe patru unități
de terasă din interfluviul Dâmbovița -Ialomița și anume:
1. Terasa înaltă – cu o dezvoltare redusă la limita de vest cu Comuna Dragomirești, cu aspect
de piemont mai înalt f ață de relieful din jur cu cca. 5,00 – 15,00 m. Lățimea maximă
măsurată în zona limitei orașului este de 500 m. Este terasa pe care este amplasat
rezervorul de apă potabilă care înmagazinează apa de la sursa Butoiu – Hulubești;
7
2. Terasa superioară – cu un re lief aproximativ plan, stabil, cu o dezvoltare mare între
Priseaca și Teiș (dealul Teiș) și a Platformei Industriale Târgoviște Sud, începând din
dreptul microraionului 6, de la o linie paralelă cu B -dul Unirii;
3. Terasa inferioară – de pe partea dreaptă a r âului Ialomița, cu o devoltare continuă, o lățime
maximă de 1.750 m și o denivelare maximă față de terasa superioară de 10m pe teritoriul
satului Teiș. Cea mai mare parte a municipiului Târgoviște este situată pe această terasă. În
zona orașului, denivelar ea dintre terasa superioară și cea inferioară este de 1,00 – 3,00 m.
Are un aspect aproximativ plan, cu o pantă medie de 0,8% către sud -est, fără potențial de
risc în ceea ce privește fenomenele de inundabilitate;
4. Terasa joasă – mai coborâtă cu cca. 2,00 – 6,00 m față de terasa inferioară cu dezvoltare
continuă pe ambele maluri ale râului Ialomița și dimensiuni variabile cu lățimea maximă
de 1.000 m în dreptul Pasajului denivelat de la Târgoviște Nord. Deoarece Râul Ialomița,
în dreptul orașului Târgoviște, curge pe roca de bază, terasa joasă are caracterul unei terase
suspendate.
1.2.2 Clima
Clima orașului Târgoviște este determinată de așezarea geografică și de relief. Paralela
de 45° care trece pe la nord de teritoriul municipiului (Șotânga -Doicești -Anino asa) și care
reprezintă nu numai jumătate din distanța dintre pol și ecuator, ci și dintre culmile Carpaților
Meridionali și Câmpia Română explică clima temperat -continentală a orașului.
Amplitudinea termică anuală specifică acestei latitudini este diminuată de amplasarea
orașului în zona intracolinară: Măgura Bucșanilor oprește gerurile și vânturile puternice din
timpul iernii, iar dealurile și Valea Ialomiței temperează canicula verii.
Municipiul Târgoviște beneficiază de un climat plăcut, unul dintre cele mai favorabile
din țară. Clima T ârgoviștei se caracterizează pri ntr-o temperatură medie anuală de 9,9°C și o
amplitudine termică de 22°C (temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -1,2°C, iar a lunii
iulie de +20,8°C). Temperatura maximă absolută înregistrată la Târgoviște a fost de +40,4°C
în 1946, urmată de 39,1°C în anul 2000. Minima absolută s -a înregistrat pe 13 ianuarie 2004
și a fost de -25,8 °C. Valoarea anuală a bilanțului ra diativ (intensitatea anuală a căldurii
solare) este de 50kcal/cm² – căldură care ajută la dezvoltarea optimă a covorului vegetal.
Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor de nord -vest, nord -est și
vest atât în perioadele reci ale anulu i cât și în cele calde. Vitezele medii anuale ale vânturilor,
în funcție de direcție variază între 2,1 și 3,2m/s (din direcția NE, respectiv N), iar vitezele
8
medii lunare între 0,9 m/s (din SE în ianuarie) și 4,2m/s (din NE în martie). Frecvența
perioadelo r de calm este mai mare în perioada rece, peste 40% în intervalul octombrie –
februarie (decembrie și ianuarie peste 45%). Cel mai mare număr de zile senine se
înregistrează în intervalul iulie -octombrie, media pentru această perioadă fiind de 7,9 zile
senin e/lună (25,5%). Media anuală arată 63,4 zile senine/an.
Precipitațiile atmosferice ating în zona municipiului valori cuprinse între 450 -780 mm
anual, deși s -au înregistrat și valori extreme de 368 mm (1992) sau 1015 mm (1979). Media
sumei anuale, de 627 mm , arată că în zonă sunt condiții favorabile dezvoltării plantelor, mai
ales că valorile maxime lunare se înregistrează în iunie (media lunară 101 mm) și iulie (media
lunară 84 mm).
1.2.3 Reteaua hidrografica
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Muni cipiului Târgoviște se încadreză între 2
bazine hidrografice și anume:
1. Bazinul hidrografic Ialomița –Buzău cu râul Ialomița ș i afluentul său pârâul Milioara
Râul Ialomița prezintă o albie în form ă de U, cu maluri înalte de 5 – 8 m și un gradient
hidrauli c de circa 2%, care permite scurgerea rapidă a apelor și de aceea zona nu prezintă
potențial de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate. În perioadele cu precipitații
abundente, viiturile erodează intens malurile.
Pe râul Ialomița este amenajat un prag de fund, în aval de podul de la Teiș, pentru
protejarea acestuia și apărări de mal. Din dreptul acestor amenajări este deviată apa Iazului
Morilor, care a fost folosit în trecut la punerea în mișcare a morilor. Acest curs de apă prezintă
maluri înalte de 0,5 – 1,5 m, acoperite cu vegetație. Din apa canalului este alimentat lacul
artificial situat în Parcul Chindia.
În dreptul sediului Apele Române, pe râul Ialomița este amenajată o acumulare cu baraj
de beton, din care se formează un canal de aducțiune – derivația Târgoviște, prin care se
dirijează apa către lacurile de la Văcărești de pe cursul pârâului Ilfov.
Pârâul Milioara în prezent are un debit temporar, a suferit importante modificări
antropice în decursul timpurilor. El prezenta inițial un curs puternic meandrat. După realizarea
valului de apărare și a sanțului cetății, apa pârâului Milioara a fost dirijată pe șanțul Cetății,
iar vechea albie a fost colmatată cu depozite de umplutură.
Apa pârâului prezintă un curs canalizat între strada A.I. Cuza și Locotenent Stancu Ion,
unde Șantul Cetății a fost astupat.
9
2. Bazinul hidrografic al râului Argeș are ca a fluent principal râul Dâmbovița
Râul Dâmbovița colectează pârâul Ilfov care străbate partea de vest a municipiului
Târgoviște. Pârâul Ilfov își are izvoarele prin pârâul Plaiului, sub dealul Priseaca și prezintă
un curs permanent aproape paralel cu cel al râului Dâmbovița, cu numeroase meandre. Pe
cursul său superior sunt amenajate, prin baraje de pământ, trei lacuri cu dimensiuni variabile.
Din d reptul traversarii DN 72 Târgoviște – Câmpulung Muscel, pârâul Ilfov prezintă un curs
amenajat, canalizat prin care s -au eliminat meandrele. Lateral stânga, în zona unei foste
mendre de pe pârâul Ilfov s -a format un lac al cărui volum de apă este dependent de
precipitații.
Pârâul Ilfov are o rețea deasă de afluenți cu debit temporar sau permanent, dintre care se
identifică pârâul Mierea care primește ca afluenți pe partea dreapt ă Valea cu Apă și Valea
Calcata
La circa 700 m față de DN 72 Târgoviște – Câmpul ung spre zona de izvoare a pârâului
Mierea este amenajat un baraj de pământ în spatele căruia la precipitații abundente se forma
un lac. Această amenajare este în prezent deteriorată, iar zona fostului lac este ocupată de
vegetație specifică. În partea de vest a satului Priseaca au fost amenajate recent 3 bazine
piscicole.
Adiacent teritoriului municipiului Târgoviște în partea de SV la limita cu satul
Dumbrava sunt amenajate prin barare o salbă de lacuri. Zona adiacentă satului Priseaca spre
Dragomresti și zona terasei oase de pe partea dreaptă a râului Ialomița, ocupat de terenurile
arabile destinate cultivării legumelor este traversată de numeroase canale de irigație –
desecare. Canalele de desecare din zona satului Priseaca sunt invadate de vegetație cu riscul
de a fi colmatate.
1.2.4 Vegetația și fauna
Trăsăturile învelișului vegetal poartă amprenta reliefului, a caracteristicilor pedologice,
termice și de umiditate specifice, dar și amprenta urbanității – cu arbori, arbuști și formațiuni
florale de deco r. Pe lunca Ialomiței există grupări vegetale forestiere până la tufișuri și
comunități de pajiști cu caracter secundar.
Vegetația forestieră, specifică zonei de silvostepă, este bine reprezentată de anin, plop,
salcie, salcâm, cireșul sălbatic, carpen, s tejar, gorun, platan, arțar, ulm, frasin, tei etc., iar
subarboretul este constituit din păducel, sânger, lemn câinesc, măceș, porumbar, cătină, salbă
moale, soc ș.a.
10
Vegetația primară a fost profund modificată de activitățile antropice de urbanizare, înc ât
este greu de stabilit caracteristicile vegetației spontane în funcție de condițiile ecologice.
Covorul vegetal ierbaceu a suferit mari transformări în ceea ce privește compoziția floristică.
Dintre ierbacee întâlnim: iarba grasă, pirul, trifoiul, mohoru l, traista -ciobanului, neghina,
iarba de gazon, mușețelul, cicoarea, viorelele, toporașii, păpădia, romanița, margareta,
piciorul cocoșului, gălbenelele și altele.
Condițiile ecologice au permis dezvoltarea unor categorii de specii xerofile, cu
pronunțat caracter stepic, cele mai productive specii ierbacee fiind reprezentate de Agrostis,
Temis, Festuca, Rubra, Nardustricta, la contactul cu dealurile învecinate.
Din punct de vedere al regionării geo -botanice, flora este bogată și variată, încadrându –
se câm piei înalte din regiunea sudică.
Lumea animală este caracterizată printr -un grad mare de adaptabilitate la mediu,
formată din comunități de animale terestre, acvatice și subterane. Cele mai des întâlnite sunt
veverița și vulpea, iar pe lunca Ialomiței se î ntâlnesc diferite specii de rozătoare: iepurele,
șoarecele de câmp, popândăul, ariciul. Dintre păsări mai frecvente sunt ciocănitoarea, cucul,
pupăza, pițigoiul, eretele, coțofana și, la tot pasul, – vrabia, guguștiucul și norii de ciori care
traversează o rașul în fiecare zi, de la un cap la altul, găsindu -și condiții optime de habitat.
Populațiile acvatice creează biotopuri specifice în lacuri și râuri, iar în apele curgătoare, ca
niște săgeți de diamant pot fi zărite specii de c lean, biban, scobar și mre ană.
1.2.5 Solurile și resursele solului
Litologia este variată, alcătuită din depozite din pleistocenul superior, din depozite
aluvionale de terasă în zona Teiș, cât și din depozite de pietrișuri, nisipuri, depozite loessoide
care, împreună, au o grosime de 10 -25 metri.
Solurile din zona orașul ui Târgoviște sunt soluri argiloiluviale brun -roșcate, cu orizont
de humus de 20 -40 centimetri, care le conferă o bună fertilitate pentru plantele de cultură.
Solurile suferă impactul cauzat de urbanizare și de activitățile industriale, mai ales în zona de
sud a orașului.
Ca resurse minerale pot fi menționate: pietrișurile și nisipurile existente într -o zonă
puternic aluvionară, petrolul și gazele de sondă exploatate prin Schela de Petrol Târgoviște,
cărbunele (lignitul) care este extras în apropierea munic ipiului, la Șotânga și Mărgineanca.
În depozitele de pietrișuri, nisipuri, argile, există importante straturi acvifere locale cu
caracter permanent, la adâncimi de 2 -4 m în aluvialul luncilor și teraselor de lunci.
11
1.3 Profilul funcțional al teritoriului si spatii verzi
1.3.1 Profilul functional
Municipiul Târgoviște este situat în regiunea istorică a Munteniei din s udul României,
pe valea râului Ialomița. Târgoviște reprezintă reședința de județ și totodată cel mai mare oraș
al județului Dâmbovița, având o populație de aproximativ 94.000 de locuitori conform
ultimelor statistici din 2016. Reședință domnească și capitală între 1396 și 1714, orașul a
deținut mai bine de trei secole statutul de cel m ai important centru economic, politico -militar
și cultural -artistic al Țării Românești.
Figură 1. Localizarea Municipiului Târgoviște la nivel județean și național
Sursă: http://pe -harta.ro/dambovita/
12
Cu excepția Municipiului Târgoviște, la nivelul judeșului Dâmbovița există și alte
centre urbane județene, atât din punct de vedere al dimensiunii populației, cât și din punct de
vedere suprafeței: municipiul Moreni, orașul Fieni, orașul Găești, orașul Pucioasa, orașul
Răcari și o rașul Titu.
La ora actuală, Municipiul Târgoviște reprezintă alături de orașul Găești unul din cele
mai importante centre economice din județul Dâmbovița. De asemenea, conform studiului
„Dezvoltarea policentrică în sprijinul competitivității regionale și dezvoltării teritoriale ”
elaborat de Ministerul Dezvoltarii Regional și Administrației Publice în anul 2008, Târgoviște
prezintă un pol de importanta regională .
Figură 2. Principalii poli urbani la nivel național
Sursă: Ministe rul Dezvoltarii Regional și Administrației Publice , studiu „Dezvoltarea
policentrică în sprijinul competitivității regionale și dezvoltării teritoriale, 2008;
În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.) – Secțiunea a
IV-a – ”Rețeaua de localități”, municipiul Targoviste intră în categoria localităților urbane de
rangul II, care include toate municipiile, cu excepția celor 11 municipii de rangul 1 și a
municipiului București (rangul 0).
13
Conform datelor furnizate de catre Direc tia de Urbanism din cadrul Primariei
Municipiului Targoviste, la nivelul anului 2016, z ona administrativă a municipiului
Targoviste ocupă 5.267 de hectare, dintre care 2.1 16 hectare reprezintă suprafața
intravilanului (aproximativ 4 0,17%). Extravilanul se întinde pe aproximativ 3.151
hectare , reprezentând 5 9,83% din suprafața Municipiului Targoviste.
Terenurile ocupate cu constructii si curti reprezinta funcțiunea cu cea mai mare
suprafață utilizată (aproximativ 3 5% din suprafata terito riului administrativ ), circulațiile
carosabile și feroviare se desfășoară pe aproximativ 3% din teritoriu. S pațiile verzi acopera
100,7 hectare, ceea ce reprezinta o pondere de 1,91% din teritoriul administrativ .
Tabel 2. Suprafața teritoriului administrativ după destinatie (hectare)
Suprafata agricola Suprafata arabila 1.916 ha
Plantatii viticole si pomicole 20 ha
Pajisti (pasuni si fanete) 204 ha
Suprafata neagricola Păduri și alte terenuri forestiere 1.035 ha
Trenuri cu ape si ape cu stuf 102 ha
Cai de comunicatii si cai ferate 153 ha
Terenuri ocupate cu constructii si curti 1.834 ha
Terenuri degradate si neproductive 2 ha
Sursa: Directia de Urbanism din cadrul Primariei Municipiului Targoviste
În prezent municipiul Târgoviște se încadrează în categoria orașelor mijlocii, având o
funcție predominant industrială: platforma industriei grele în partea de sud si sud -vest,
platforma industriei ușoare (întreprinderi de panificație, depozite de legume, fructe, cer eale,
produse lactate etc.) situată în nordul orașului și zona comercială care este înconjurată în
prezent de zone rezidențiale.
În afară de funcția industrială pe care o are, orașul are și o importantă funcție turistică,
deoarece dispune de o mare varietate de obiective turistice – monumente istorice, culturale și
arhitecturale.
Municipiul Targoviste este format dintr -o suită de micro și macro cartiere construite în
perioade diferite de timp, bazate pe planuri urbanistice diferite și neunitare, în concordanță cu
politicile de locuir e ale perioadelor de construire.
14
1.3.2 Spaț ii verzi
Deseori, spatiile verzi determina intr -o anumită măsura calitatea vietii pentru locuitorii
unui oras. Conform datelor puse la dispozitia consultantului de catre Primari a Targoviste ,
suprafața totală de spații verzi la nivelul anului 201 6 este de 100,7 hectare , reprezentand
1,91% din teritoriul administrativ si 4,76% din intravilan. Aceasta corespunde unei valorii
medii de 1 0,76 mp de spațiu verde/locuitor, sub limita de 26 mp impus prin Legea 24/2007 și
Directiva europeană 2008 -50-CEE.
Conform datelor furnizate de INS, suprafața de spațiu verde din municipiu a crescut în
2010 față de 2009 cu 41 hectare. Această creștere s -a produs datorită modificărilor aduse de
Legea nr. 313/2009 care modifică Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea
spațiilor verzi din zonele urbane, care consideră spații verzi și zonele de protecție a lacurilor și
cursurilor de apă, precum și suprafețele verzi cuprinse în zonele de agrem ent.
Figură 3. Suprafata spatiilor verzi (hectare)
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro& context=75 ;
O parte semnificativa din totalul spațiilor verzi din municipiul Targoviste se află în
administrarea asociațiilor de proprietari, acestea fiind, în general, spațiile din jurul blocurilor
de locuințe.
În ceea ce privește celelalte categorii de spații verzi, acestea constau din 3 parcuri:
Parcul Chindia are o suprafata de 140.331 mp si este situat în vecinătatea râului
Ialomița. Acesta cuprinde în cea mai mare parte spații verzi, un lac artificial pentru
agrement, un complex de terenuri de ten is pe zgură și o grădină zoologica. Parcul a
fost amenajat în anul 1970, pe lunca râului Ialomița, pe locul fostei Grădini Domnești; 020406080100120
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
15
Parcul Mihai Bravu are o suprafata de 50.072 mp si este amenajat in partea de nord –
nord-est a orașului, pe lunca Ialomițe i;
Parcul Mitropoliei are o suprafata de 25.233 mp, este situat in centrul orasului si este
amenajat cu spații verzi, locuri de recreere și locuri de joacă pentru copii. Parcul
Mitropoliei este împrejmuit de cele două importante artere ale orașului – Bvd.
Libertății și Bvd. Mircea cel Bătrân. Parcul găzduiește bustul lui Tudor Vladimirescu,
conducătorul Revoluției de la 1821. De asemenea, in Parcul Mitropoliei este amplasat
si bustul maicii Smara, pe numele ei întreg Smaranda Gheorghiu (1857 -1944), cea
care a însemnat o prezență prelungită în perioada interbelică în domeniul literaturii
pentru copii și tineret, îndreptată îndeosebi spre latura educativă a acestei literaturi.
Cel mai interesant punct de atracție îl reprezintă Mitropolia, una dintre cele mai m ari
și mai frumoase biserici ale cetății de scaun. Mutată la Târgoviște de Radu cel Mare, la
cererea patriarhului Nifon, biserica era zidită după modelul Sf. Sofii. Dărâmată la
1889 și înlocuită cu cea actuală, noua Mitropolia a fost ridicată după planuril e
arhitectului francez Lecompte du Nouy;
Gradina zoologica are o suprafat de 39.000 mp si este amplasată în parcul Chindia.
Aceasta este amplasată pe locul unde în 1583, domnitorul Petru Cercel a amenajat
primul colț zoologic din țară. Pe o suprafață de 3 ha sunt găzduite peste 100 de specii
de animale de pe toate continentele.
Probleme si nevoi de dezvoltare identificate:
Orasul Targoviste detine suprafete de teren importante care pot fi caracterizate printr -o
stare avansata de degradare, fiind neutilizat e si fara perpective reale de a gazdui dezvoltari
rezidentiale sau economice in viitor. In aceeasta situatie sunt terenurile aferente celor 19
puncte termice dezafectate, terenul din vecinatatea Complexului Turistic de Natatie,
terenul aferent Stadionului Municipal „Eugen Popescu” etc. Terenurile se afla in
proprietatea Primariei, sunt vacante sau neutilizate, acoperite cu vegetatie salbatica sau
neingrijita sau prezinta ruine de cladiri sau parti de cladiri abandonate in care nu se
desfasoara in prezent ni ci o activitate. Aspectul general al aces tor terenuri este de neingrijit
si nesalubrizat . Se impune reconversia si refunctionalizare a acestora si redarea terenurilor
degradate si abandonate comunitatilor locale prin crearea de spatii verz i destinate
agrementul ui si petrecerii timpului liber;
16
Pietele publice actualmente sunt deficitar amenajate, cu un mobilier urban redundant (Piata
Mihai Viteazu , Piata Tricolorului) . Reabilitarea lor ar duce atât la apariția unor spații de
socializare și relaxare pentru locuitorii zonei și vizitatori deopotrivă;
La nivelul Municipiului Targoviste nu exista un Registru local al spatii lor verzi. Se impune
crearea unei baze de date care să țină inventarul tuturor terenurilor și evaluarea lor ;
Suprafața totală de spați i verzi din Municipiul Targoviste este extrem de redusa, fiind
necesare actiuni de tipul: amenajarea și reabilitarea spațiilor verzi, perdelelor și
aliniamentelor de protecție , plantarea unor bariere de vegetație pentru sporirea confortului
si calității vi eții etc.
17
1.4 Profilul d emografi c
Aspectele demografice pot constitui un bun indicator în ceea ce privește gradul de
atractivitate al unui oraș, riscurile cu care se confruntă, dar și perspectivele de dezvoltare al
acestuia ca urmare a importanței fundamentale pe care capitalul uman o reprezintă în cadrul
procesului de dezvoltarea integrată. Importanța capitalului uman este generată prin prisma
tuturor caracteristicilor sale: sănătate, educație, cultură, res urse umane etc. Toate aceste
caracteristici sunt interdependente ș i evidențiază efectele pozitive si negative pe care le are
asupra situației economice si sociale, atât la nivel de regiune cât și la nivelul municipiilor .
Indivizii au capacitatea de a face previziuni cu privi re la potențialul de dezvoltare
personal și la dezvoltarea socio -economice din proximitatea lor. De aceea dacă prezentul este
perceput ca fiind unul mediocru, de regulă viitorul este asimilat asemănător, ceea ce induce
individului motivația de schimbare.
Metodele prin care declinul demografic poate fi stopat sau încetinit, reprezintă
ameliorarea cauzelor ce stau la baza deciziei persoanelor acti ve de a părăsi orașul respectiv . În
esență, este vorba fie de îmbunătățirea sistemului educațional și sanitar, fie îmbunătățirea
infrastructurii edilitare sau diversificarea și dezvoltarea economiei locale.
Pentru a tragerea și menținerea tinerilor în mediul urban, pentru asigurarea unei vârste
medii optime și a unui e chilibru în structura populației pe grupe de vârste , este nevoie ca
acestora să le fie furnizate premisele unei educații adaptate vremii, un stil de viață decent și o
oportunitate de valorificare a cunoștințelor după absolvirea studiilor.
Toate aceste aspecte sunt concentrate pe principiile de bază ale con ceptului de
dezvoltarea urbană durabilă. În sens larg, dezvoltarea poate înseamnă pentru oamenii din oraș
venituri mai mari, siguranța locurilor de muncă și un nivel de tr ai mai bun. Însă problemele
dezvoltării integrate urbane sunt complexe și diferă în f uncție de specificul fiecărui oraș în
parte. De cele mai multe ori soluționarea diverselor deficiențe (sociale, economice sau de
mediu) necesită programe integrate succesive ce pot oferi noi perspective și efecte pe termen
lung.
Populația din cadrul Munici piului Târgoviște cunoaște la ora actuală un proces de declin
demografic cauzat de mai mulți factori: îmbătrânirea populaței, scăderea natalității dar și un
proces de migrație negativ. Această situație constituie un obstacol de durată și foarte dificil de
remediat în vederea dezvoltării integrate a Municipiului Târgoviște. Mai mult dacă acest
18
fenomen se menține pe termen lung, la nivelul municipiului vor fi generate efecte negative
multiple în societate și economice1.
Conform datelor INS , la 01.01 .2016, Municipiul Targoviste avea o populație
stabilă totală de 93.563 locuitori. Aceasta reprezintă 18,36 % din populația totală a județului
Dambovita (509.531 locuitori) , 3,06% din cea a regiunii Sud -Muntenia (3.061.286 locuitori)
și 0,47% din populația României (19.870.647 locuitori) .
Asemenea tendinței naționale, Municipiul Targoviste se confruntă cu o scădere
constantă a populației, înregistrând între anii 20 00 și 201 6 (1 ianuarie 20 00 – 1 ianuarie 2016 )
o depopulare cu 6614 persoane , iar intre anii 2010 -2016 (1 ianuarie 2010 – 1 ianuarie 2016) o
depopulare cu 3588 persoane . Prin comparație cu datele din anul 1992 pana in prezent, se
observă o dinamică pozitiva pana in anul 1997 , atingandu -se in maxim de 100.971 locuitori,
urmat de o scadere progresiva pana in prezent.
Figură 4. Evoluția demografică la nivelul Municipiului Târgoviște in perioada 1992 -2016
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D ;
În sensul stabilirii unei densități medii relevante a populației în municipiu, se va studia
raportul dintre numărul de locuitori și suprafața în kmp a intravilanului. Astfel, Munic ipiul
Targovite are o densitate a populației de 44 21,69 locuitori/kmp intravilan.
1 Bușega Ionuț, Demo -economic restructuring in South -Muntenia development region. Causes and effects on the
regional economy, Theoretical and Applied Economics, Volume XXI (2014), No. 9(598), pp. 83 -92; 850009000095000100000105000110000
19
Tabel 3. Suprafața și densitatea populației Municipiului Târgoviște în 2016
Suprafata
intravilan
(kmp) Suprafata
UAT (kmp) Populatie 1
ian 2016 Densitatea
populatiei in
intravilan Densitatea
populatiei in
UAT
21,16 52,67 93563 4.421,69 1.776,4 0
Sursă: Institutul Național de Statistică;
Sporul natural (nou născuți vs. persoane decedate) în intervalul 2010 -2015 are o
valoare mică, însă este pozitiv ( +721 – valoare cumulată 2010 -2015). Cu toate acestea,
bilanțul locuitorilor înregistrează o scădere procentuală de 3,69 unitati pe parcursul celor 6 ani
(2010 -2015).
Figură 5. Mișcarea naturală a populației (număr persoane)
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP206D ,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP201D ;
Scăderea natalității are la bază o serie de factori de natură economică și socială, precum
transformarea semnificativă a structurii ocupaționale a populației, care a impus, mai ales
tinerilor, o mobilitate teritorială și profesională deosebită și (în același timp) prelungirea
perioadei de instruire, toate acestea în detrimentul rolului de părinte. De asemenea , starea de
insecuritate socială si schimbare comportamentului demografic al cuplurilor casatorite poate
fi considerat sursa a scăderii populației. -20002004006008001000120014001600
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Născuti vii Decedați Sporul natural
20
Pe termen lung, o rată scăzută a natalității contribuie în mod direct la reducerea ponderii
populației tinere cu implicații negative pentru economie și societate. Practic, evoluția
demografică este influențată de un cumul de factori ce afectează atat rata natalității cat și rata
fertilității. Se remarcă în acest sens:
libertatea cupluri de a decide intervalul la care doresc cop ii, numărul acestora precum
si accesul mai facil la metodele de contracepție;
schimbări în mentalitatea populației cu privire la înființarea unei familii;
mediul economic instabil declanșat odată cu tranziția de la economia socialistă la cea
capitalista pr ecum si recenta criza economica, ce determina instabilitatea unui loc de muncă
sau șomaj;
costul ridicat al îngrijirii unui copilul si accesul redus al tinerilor la o locuință proprie;
emanciparea femeii ce a dorit să participe tot mai mult la activitățile economice în
afară gospodăriei propriei;
creșterea duratei și nivelului de educație solicitat pe piața muncii;
migrația externă a persoanelor în vârstă de procreere.
În ultimii 6 ani (2010 -2015), soldul migrator (diferența dintre persoanele care au venit și
cele care au părăsit municipiul) a înregistrat valori negative, cu o medie anuală de aproximativ
-743 persoane ( -4461 pentru perioada 2010 – 2015).
In cazul Municipiului Targoviste, depopularea este explicabilă în sensul soldului
negativ dintre valoarea numerică a sporului natural și cea a soldului migrator (721 -4461= –
3740). Astfel, cauza principală a scăderii numărului locuitorilor este constituită de fenomenul
de migrație.
Figură 6. Evoluția mișcărilor migratorii ale populație i
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=12 ; -2000-10000100020003000
Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migratia externa)
Plecări cu domiciliul (inclusiv migratia externa)
Soldul stabilirilor cu domiciliul
21
Ca pondere (3,69%), scăderea populației în municipiul Targoviste între 2010 și 2015,
înregistrează o valoare mai mare decât cea consemnată la nivel național (2,09%).
Depopularea cauzată de valoarea soldului migrator mai mare decât cea a sporului
natural pe acest interval este un fenomen complex, cu factori de influență atât d e context local
(sistarea activităților din domeniul industriei), cât și de context național ș i global ( nivelul
salarial mediu în România vs. statele dezvoltate ale Uniuniii Europene sau criza financiară a
ultimilor ani care a generat valori de șomaj mai m ari).
Dinamica populației municipiului indică aceeași tendință ca și în majoritatea
localităților urbane din România, respectiv scăderea mai accentuată a populației din mediul
urban, parțial explicabilă prin migrația mai intensă, atât spre alte țări , mai a les către Italia,
Spania, Marea Britanie, Franța si Germania (ca urmare a unei mai bune informări, dar și a
unei mai bune pregătiri profesionale), cât și spre alte părți ale României (in special catre
Bucuresti si judetul Ilfov) și chiar spre mediul rural, fiind bine pus în evidență fenomenul
remigrației urban -rural, în special spre comunele limitrofe orașelor, cu standarde mai ridicate
de viață (datorită conexiunii la infrastructurile tehnice urbane), dar cu costuri mai scăzute de
întreținere.
De asemenea, în ultimii ani se manifestă și un fenomen de remigrație, mai ales în cazul
pensionarilor și al șomerilor, care preferă să se întoarcă în zonele de baștină, de obicei rurale,
confruntați fiind cu costul ridicat al vieții din municipiu. O dată reîntorși în respectivele zone,
aceștia ajung chia r să practice și agricultura de subzistență pentru autoconsum.
Scăderea demografică are efecte profund negative la nivel economic ce se traduc prin
scăderea resurselor de muncă, diminuarea veniturilor bugetare sau creșt erea poverii fiscale
asupra populației ocupate.
Din punct de vedere al structurii populatiei pe grupe de vârstă și sexe , conform
datelor INS de la 31 decembrie 2015 , 44.439 locuitori erau de sex masculin (4 7,35%), iar
49.416 locuitori erau de sex feminin (52,65%).
Dacă până la v arsta de 24 de ani, persoanele de sex feminin sunt mai puține decât cele
de sex masculin, raportul tinde să se inverseze accentuat spre vârful piramidei, indicând o
speranță de viață mai mare în rândul femeilor. Forma piramidei vârstelor de tip „urnă” denotă
îmbătrânirea populației și, în același timp, marchează o scădere accentuată a populației
municipiului începând cu anul 1990.
22
Tabel 4. Structura populației pe grupe de vârste și sex în 2016
Feminin Masculin
0- 4 ani 1.978 1.985
5- 9 ani 2.228 2.379
10-14 ani 2.060 2.185
15-19 ani 1.965 1.997
20-24 ani 2.413 2.461
25-29 ani 4.196 4.130
30-34 ani 4.051 3.967
35-39 ani 4.556 4.490
40-44 ani 3.818 3.470
45-49 ani 4.316 3.538
50-54 ani 3.387 2.738
55-59 ani 4.248 3.448
60-64 ani 3.846 3.229
65-69 ani 2.367 1.960
70-74 ani 1.373 1.029
75-79 ani 1.336 789
80-84 ani 767 398
85 ani si peste 511 246
Sursă: INS;
Procentul persoanelor de sex feminin este mai ridicat decât media națională, regională și
județeană, situație explicabilă prin oportunitățile mai ridicate de ocupare ale femeilor la
nivelul municipiului (dezvo ltarea industriei de textile și confecții, de s ervicii) ,
supramortalitatea masculină la toate categoriile de vârstă (speranța de viață a femeilor este cu
circa 7 ani mai ridicată decât a bărbaților), precum si migrația mai intensă a forței de muncă
masculine o dată cu restrângerea locurilor de muncă d in sectoarele industriei grele, în care
majoritatea locurilor de muncă sunt ocupate de bărbați.
Tabel 5. Populația în funcție de sex
Romania Regiunea Sud
Muntenia Judetul
Dambovita Municipiul
Targoviste
Feminin 10.163.573
(51,15%) 1.559.733
(50,95%) 258.054
(50,65%) 49.870
(52,73%)
Masculin 9.707.074
(48,85%) 1.501.553
(49,05) 251.477
(49,35%) 44.229
(47,27%)
Sursă: INS;
23
Structura pe grupe de vârstă , indică faptul că populația din Municipiul Târgoviște
este distribuită relativ egal între populația tânără (0 -15 de ani ) (12.765 locuitori, reprezentand
13,64%) și populația de peste 65 de ani ( 11.160 locuitori, reprezentand 11,93%), în timp ce
populația adultă ( 15-65 ani) este majoritară ( 69.638 locuitori, reprezentand 74, 43%).
Structura pe grupe de vârstă, conform datelor disponibile la 1 ianuarie 2016, indică o
pondere ridicată a populației adulte (între 15 și 59 de ani), respectiv 74,43%, comparativ cu
ponderea populației adulte la nivel județean (67,82%), regional (6 6,21%) și național
(67,51%). De asemenea, procentajul populației vârstnice (de 65 de ani și peste) este de
11,93%, comparativ cu 16,75% în județul Dambovita, 18,83% în Regiunea Sud -Muntenia și
16,99% la nivel național. Pe de altă parte, și populația tânără est e subreprezentată, întrucât
ponderea sa este de doar 13,64%, față de 15,43% în județul Dambovita, 14,97 % în Regiunea
Sud-Muntenia și 15,51% în România, în ansamblu.
Structura detaliată (pe sexe și grupe de vârstă) este prezentată în graficele următoare:
Figură 7. Piramida vârstelor
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D ;
7000 4500 2000 500. 3000. 5500. 8000.0- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste1992
Feminin Masculin7000 4500 2000 500. 3000. 5500. 8000.2016
Feminin Masculin
24
„Piramida vârstelor ” oferă imaginea repartizării populației la un moment dat, iar forma
acestuia reflecta influență semnificativă a structurii vârstei dintr -un teritoriu asupra capacității
de producție și asupra veniturilor. Cu cât partea de mijloc, reprezentând cla sa cea ma i
productivă de pe piața muncii și cea care suportă cheltuielile de întreținere a tinerilor și a
persoanelor vârstnice (populația adultă, cu vârste cuprinse între 20 și 59 de ani), este mai
numeroasă, cu atât baza de impozitare și sustenabilitatea sistemelor sociale este mai mare.
Fenomenul de îmbătrânire al populației, coroborat cu cel al mișcării migratorie, dacă
vor continua în ritmul actual, pot conduce la o scădere dramatică a numărului de locuitori (pe
termen lung), având efecte negative asup ra economiei și nivelului de trai din Municipiul
Targoviste, odată cu creșterea raportului de dependență demografică. Cu alte cuvinte, un
număr mai mic de persoane active va sprijini un număr superior de persoane inactive (copii și
vârstnici). În acest con text, se va crea o presiune mai mare pe bugetul local din cauza nevoii
de a asista (servicii de asistență socială, ajutoare ș.a.) un nu măr considerabil de persoane, în
timp ce alocările din taxele pe venituri vor fi mai mici, propo rțional cu încasările și numărul
persoanelor cu venituri impozabile (active).
Figură 8. Evoluția populației active și populației dependente
Sursă: INS Tempo,
http:/ /statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D ;
0100002000030000400005000060000700008000090000
Populația activă Populația dependentă
25
Structura etnica
La Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, înregistrarea etniei, limbii
materne și a religiei s -a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzat e. Pentru
persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele
pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este
disponibilă pentru aceste caracteristici. La nivelul municipiului Targoviste , ponderea
persoanelor pentru care informația nu este disponibilă este de 7,52%.
În aceste condiții, populația românească este evident majoritară, ponderea acesteia fiind
de 88,00%. A doua etnie ca importanță numerică est e cea a romilor, de ase menea subestimată
statistic și care reprezintă 3,36% din populația municipiului în 2011, în ușoa ră creștere
procentuală față de Recensământul din 2002.
Celelalte etnii sunt foarte slab reprezentate în municipiul Targoviste , procesele de
asimilare și de emigrație conducând la declinul numeric al majorității grupurilor etnice.
Bulgarii mai dețin un procent de doar 0, 83% din populație, iar celelalte etnii ( maghiari,
ucraineni, germani, turci, rusi -lipoveni, sarbi, greci etc) sunt formate din grupuri mai mici de
30 de persoane și împreună abia depășesc 0,29%.
Figură 9. Structura etnică a populației
Sursa: Recensământul Populației și a Locuințelor 2011, INS;
0.07%3.36%
0.02% 0.03% 0.02% 0.01% 0.01%0.83%
0.03% 0.02% 0.07%7.52%
26
Structura confesionala
Structura confesională este mai diversificată, dar și în acest caz datele sunt doar parțiale,
întrucât pentru 7,60% din populație, apartenența confesională este nedisponibilă. Chiar și așa,
populația de confesiune ortodoxă este evident majoritară, cu 88,77% (și probabil, în realitate ,
peste 90%).
Figură 10. Structura populației în funcție de religie
Sursa: Recensământul Populației și a Locuințelor 2011, INS;
Principalele grupuri confesional e, în afara celui ortodox, sunt: evanghelic, care
reprezintă 0,72% d in populația municipiului (575 persoane) , neoprotestant, în speță
penticostal, care reprezintă 0,70% din populația municipiului (555 persoane) , crestin dupa
evanghelie – 0,61% (487 persoane) , adventist de ziua a saptea – 0,53% (418 persoane) si
romano -catolic care reprezintă 0,50% din populația municipiului (369 persoane) .
Celelalte confesiuni sunt mai slab reprezentate. Cu cifre extrem de reduse (0, 50% în
total) se înscriu și alte grupuri confesionale (reformați, greco -catolici, baptisti, musulmani,
ortodocși sârbi etc) precum și cei fără religie și ateii.
0.50%0.03%0.70%0.05%0.06%0.53%0.05%0.06%0.61%0.01%0.01%0.72%0.01%0.09%0.08%0.15%
7.60%
Romano-…ReformataPenticostalaGreco-catolicaBaptistaAdventista…MusulmanaMartorii…Crestina…Evanghelica…Ortodoxa…EvanghelicaEvanghelica de confesiune…Alta…Fara…AteiInformatie nedisponibila
27
1.5 Educa ție
Educatia reprezinta, pentru orice comunitate, vectorul dezvoltarii durabile. Dezvoltarea
capitalului uman si cresterea competitivitatii prin form are initiala si continua, pentru o piata a
muncii flexibila si globalizata, reprezinta obiectivele majore ale dezvoltarii fiecarei
comunitati.
Dupa cum indica numeroase rapoarte, performantele actuale ale sistemului de
invatamant din Romania sunt nesatisfa catoare, atat dupa standardele nationale cat si cele
internationale. Imbunatatirea sistemului de educatie duce la reducerea ratei somajului si a
riscului de saracie, precum si la imbunatatirea nivelului de trai si a sperantei de viata.
In contextul asigur arii unor servicii educationale de calitate in municipiul Târgoviște, si
in perspectiva promovarii unor proiecte de sustinere a invatamantului local in ansamblu, o
trasatura specifica ce trebuie valorificata o constituie ponderea semnificativa a invatamant ului
profesional si tehnic in invatamantul local.
1.5.1 Infrastructura educa țional ă
În Municipiul Târgoviște, învățământul este organizat într -un sistem complet și
complex, care poate asigura școlarizarea la toate nivelurile: de la creșă și grădiniță până la
invatamant post -liceal și universitar.
La nivelul municipiului Targoviste, în anul 2016 rețeaua unităților de învățământ este
formată din 42 unitati de invatamant publice si 6 unitati de invatamant private.
Tabel 6. Unitățile școlare din Municipiul Târgoviște în anul 2016
Nivelul educațional Număr
Institutii de invatamant publice
din care: 42
Preșcolar 16
Primar si gimnazial 11
Liceal 14
Invatamant universitar de licenta 1
Institutii de invatamant private
din care: 6
Preșcolar 2
Postliceal 3
Sursă: Inspectoratul Scolar Judetean Dambovita
28
Tabel 7. Unitati de invatamant publice din Municipiul Targoviste la nivelul anului 2016
Nr. Denumire u nitate de invatamant
Invatamant prescolar
1. Grădinița Cu Program Prelungit Nr.1 Târgoviște
2. Grădinița Cu Program Prelungit Nr.2 Târgoviște
3. Grădinița Cu Program Prelungit Nr.3 Târgoviște
4. Grădinița Cu Program Normal Nr.4 Târgoviște
5. Grădinița Cu Program Normal Nr.5 Târgoviște
6. Grădinița Cu Program Normal ”Carmen Sylva” Târgoviște
7. Grădinița Cu Program Prelungit ”Raza De Soare” Târgoviște
8. Grădinița Cu Program Prelungit ”Alexandrina Simionescu Ghica” Târgoviște
9. Grădinița Cu Program Normal Nr.7 Târgoviște
10. Grădinița Cu Program Normal Nr.11 Priseaca Târgoviște
11. Grădinița Cu Program Prelungit Nr.12 Târgoviște
12. Grădinița Cu Program Prelungit Nr.13 Târgoviște
13. Grădinița Cu Program Prelungit Nr.14 Târgoviște
14. Grădinița Cu Program Prelungit Nr.15 Târgoviște
15. Grădinița Cu Program Prelungit Nr.16 Târgoviște
16. Grădinița Cu Program Normal Nr.17 Târgoviște
Invatamant primar si gimnazial
1. Școala Gimnazială ”Vasile Cârlova” Târgoviște
2. Școala Gimnazială ”I. Alexandru Brătescu Voinești” Târgoviște
3. Școala Gimnazială ”Smaranda Gheorghiu” Târgoviște
4. Școala Gimnazială ”Grigore Alexandrescu” Târgoviște
5. Școala Gimnazială ”Coresi” Târgoviște
6. Școala Gimnazială ”Tudor Vladimirescu” Târgoviște
7. Școala Gimnazială ”Mihai Viteazul” Târgoviște
8. Școala Gimnazială ”Radu Cel Mare” Târgoviște
9. Școala Gimnazială ”Paul Bănică” Târgoviște
10. Școala Gimnazială ”Matei Basarab” Târgoviște
11. Școala Gimnazială Specială Târgoviște
Invatamant liceal
29
1. Colegiul Național ”Constantin Cantacuzino” Târgoviște
2. Colegiul Național ”Constantin Carabella” Târgoviște
3. Colegiul Economic ”Ion Ghica” Târgoviște
4. Colegiul Național ”Ienăchiță Văcărescu” Târgoviște
5. Liceul Teoretic ”Ion Heliade Rădulescu” Târgoviște
6. Liceul Teoretic ”Petru Cercel” Târgoviște
7. Seminarul Teologic Ortodox ”Sf. Ioan Gură De Aur” Târgoviște
8. Liceul De Arte ”Bălașa Doamna” Târgoviște
9. Liceul Tehnologic ”Nicolae Ciorănescu” Târgoviște
10. Liceul Tehnologic ”Voievodul Mircea” Târgoviște
11. Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Târgoviște
12. Liceul Tehnologic ”Nicolae Mihăescu” Târgoviște
13. Liceul Tehnologic ”Spiru Haret” Târgoviște
14. Liceul Tehnologic d e Transporturi Auto Târgoviște
Invatamant universitar
1. Universitatea Valahia Târgoviște
Sursă: Inspectoratul Scolar Judetean Dambovita
Tabel 8. Unitati de invatamant private din Municipiul Targoviste la nivelul anului 2016
Nr. Denumire Unitate
Invatamant prescolar
1. Grădinița „Dorothy” Târgoviște
2. GrădinițA Cu Program Normal „Sfântul Francisc” Târgoviște
Invatamant post -liceal
1. Școala Postliceală Feg Târgoviște
2. Școala Postliceală Sanitară ”Carol Davila” Târgoviște
3. Școala Postliceală Sanitară ”Christiana” Târgoviște
Sursă: Inspectoratul Scolar Judetean Dambovita
In ceea ce priveste evolutia numarului unitatilor de invatamant de pe teritoriul
Municipiului Targoviste intre anii 1992 -2016, se poate observa o scadere accentuata pana la
37 de unitati la nivelul anului 2010, urmata de o crestere trept ata la 48 de unitati la nivelul
anului 2016.
30
Figură 11. Evolutia numarul de institutii de invatamant intre anii 1992 -2016
Sursă: INS Tempo
Referitor la utilitățile existente în unitățile de învățământ din Municipiul Targoviste,
situația este bună, ținând cont că în incinta tuturor unităților de învățământ există apă potabilă,
grup sanitar și încălzire termică.
Baza materială din unitățile de învățământ din Municipiul Targoviste este funcțională,
insă în mare parte învechită, în s pecial laboratoarele și atelierele școlare, care în prezent sunt
depășite moral și fizic. În multe unități de învățământ elevii au posibilitatea de a atinge
competențele profesionale cerute prin practica pe care o efectuează la partenerii economici.
Sunt n ecesare măsuri de modernizare și reabilitare a sălilor de clase, a atelierelor școlare și de
construire și amenajare de laboratoare școlare, dotate corespunzător.
Tabel 9. Situația bazei materiale în unitățile de învățământ din Municipiul Targoviste la
nivelul anului 2014
Baza materială în unitățile de invatamant Num ăr
Sali de clasa 833
Laboratoare 226
Sali de gimnastica 25
Ateliere scolare 67
Terenuri de sport 28
Numărul de PC -uri 3125
Sursă: INS Tempo
01020304050607080
31
In ceea ce priveste evolutia bazei materiale a unitatilor de invatamant din Municipiul
Targoviste in perioada 2007 -2014, obervam urmatoarele aspecte:
o crestere cu 4,39% a numarului de sali de clasa (833 sali de clasa in 2014 fata de 798
sali in 2007);
o crestere cu 15,90% a numarului de laboratoare (266 laboratoare in 2014 fata de 195
laboratoare in 2007);
o scadere cu 13,79% a numarului de sali de gimnastica (25 sali in 2014 fata de 29 sali
in 2007);
o scadere cu 18,29% a numarului de ateliere scolare (67 ateliere i n 2014 fata de 82
ateliere in 2007);
o scadere cu 9,68% a numarului de terenuri de sport (28 terenuri in 2014 fata de 31
terenuri in 2007);
o crestere cu 70,49% a numarului de PC -uri (3125 PC -uri in 2014 fata de 1833 PC –
uri).
Figură 12. Evolutia numarului de sali de clasa si laboratoare scolare in perioada 2007 -2014
Sursă: INS Tempo
Figură 13. Evolutia numarului de sali de gimnastica, ateliere scolare si terenuri de sport in
perioada 2007 -2014
Sursă: INS Tempo 0100200300400500600700800900
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Sali de clasa Laboratoare
020406080100
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Sali de gimnastica Ateliere scolare Terenuri de sport
32
In conditiile constientizarii importantei dotarii la standarde actuale, care sa permita
tinerilor integrarea pe piata muncii sau la nivelurile superioare de invatamant fara eforturi,
precum si a confortului la clasa, laborator, etc., ambele influentand con siderabil actul
educational, se poate afirma ca in cadrul unitatilor de invatamant , dotarea existenta este
insuficienta si/sau uza ta moral, iar cladirile au nevoie de reabilitari, extinderi si/sau
anvelopari.
Figură 14. Evolutia numarului de PC -uri in perioada 2007 -2014
Sursă: INS Tempo
1.5.2 Populația școlară
La nivelul anului 2014, populatia scolara insuma 26.164 persoane si reprezenta 27,59%
din populația totală a municipiului Targoviste. Populatia scolara avea urmatoarea st ructura:
Tabel 10. Numărul de elevi pe cicluri de învățământ
Ciclu de invatamant Numă r
Prescolar 2960
Primar 4046
Gimnazial 3434
Liceal 8444
Profesional 334
Postliceal 1507
Superior 5439
TOTAL 26164
Sursă: INS Tempo 0500100015002000250030003500
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Nr de pc-uri
33
Figură 15. Ponderea de elevi și studenți înscriși în unitățile școlare din Târgoviște în anul
2014
Sursă: INS Tempo
Referitor la populația școlară, se poate observa că în perioada 1994 – 2014 tendința este
una de scădere. Populația școlară a municipiului Targoviste a scăzut cu 19,01% fata de anul
1994 (de la 32.307 elevi în 1994 la 26.164 elevi în 2014), cu 29,89% fata de anul 2000 (de la
36.794 elevi în 2000 la 26.164 elevi în 2014) si cu 12,50% fata de anul 2007 (de la 29.904
elevi în 2000 la 26.164 elevi în 2014).
Corelat cu scăderea populației cu vârste între 7 -25 ani, se înregistrează și o scădere
semnificativă a elevilor și studenților înscriși în unități de învățământ.
Figură 16. Evoluția populației școlare
Sursă: INS Tempo Prescolar
11%
Primar
16%
Gimnazial
13%
Liceal
32%Profesional
1%Postliceal
6%Superior
21%
0500010000150002000025000300003500040000
34
De asemenea, din analiza populatiei scolare pe cicluri de invatamant intre anii 1992 –
2014 , observam urmatoarele: ponderea prescolarilor si a liceenilor este relativ constanta de -a
lungul intregului interval, variatia cea mai mare inregistrandu -se in randul elevilor înscriși în
învățământul gimnazial. Ponderea acestora a scazut cu 50,05% fata de anul 1992 (de la 14.97 6
elevi în 1992 la 7.480 elevi în 2014) si cu 39,58% fata de anul 2000 (de la 12.380 elevi în
2000 la 7.480 elevi în 2014).
Figură 17. Numărul de elevi și studenți înscriși în unitățile școlare din Târgoviște
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=25 ;
In ceea ce priveste analiza numarului de elevi înscriși în unitățile școlare cu profil
profe sional din Târgoviște, observam urmatoarele:
Ponderea elevilor inscrisi in invatamantul profesional a scazut cu 90,87% fata de anul 1992
(3069 elevi in 1992 fata de 280 elevi in anul 2014), cu 88,20% fata de anul 2000 (2373 elevi
in anul 2000) si cu 86,59 % fata de anul 2007 (2088 elevi in anul 2007). Minumul a fost atins
in anii 2012 (83 elevi) si 2013 (56 elevi);
Ponderea elevilor inscrisi in invatamantul de maistri a scazut cu 83,53% fata de anul 1992
(328 elevi in 1992 fata de 54 elevi in anul 2014), cu 23,94% fata de anul 2000 (71 elevi in
anul 2000) si cu 10% fata de anul 2007 (60 elevi in anul 2007). Minumul a fost atins in anii
2005 (18 elevi) si 2012 (25 elevi).
0200040006000800010000120001400016000
Copii inscrisi in gradinite Primar si gimnazial Liceal
35
Figură 18. Numărul de elevi și studenți înscriși în unitățile școlare cu profil profesional din
Târgoviște
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=25 ;
Există în Municipiului Târgoviște și o formă de învățământ de tip dual (activitate de
învățâmant combinat cu o formă de practică pe bază de convenție între agenții economici și
unitățile școlare) în cadrul Liceului "Voievodul Mircea” în domeniul de calificare „Operator
sonde/Ope rator la extracția, tratarea, transportul și distribuția gazelor”. În acest caz, agentul
economic este implicat în selecția elevilor și acordă un număr total de burse suplimentare
pentru elevii din anul I.
Condiții stabilite de agentul economic pentru bene ficiarii de burse sunt următoarele:
Să aibă statutul de elev la cursurile de zi ;
Să urmeze programul de pregătire al unității de învățământ pe toată perioada de
acordare a bursei;
Se obligă să efectueze stagiile de pregătire practică la OMV Petrom
Să aibă prezența la cursuri de cel puțin 95%
Să nu aibă sancțiuni disciplinare
Să obțină la evaluările teoretice și practice cel puțin media generală 6 pe primul
semestru pentru a obține o bursă de 500 lei și cel puțin media generală 7 pentru o bursă de
700 lei
In ceea ce priveste invățământul universitar, in intervalul 1992 -2014 analizat se observa
o crestere a ponderii studentilor pana in anul 2001, an in care a fost inregistrat un numar 0500100015002000250030003500
Elevi inscrisi in invatamantul profesional Elevi inscrisi in invatamantul de maistri
36
maxim de 11.467 studenti, urmata de o scadere graduala si constanta pan a in prezent. La
nivelul anului 2014, numarul studentilor inscrisi a fost de 3.906, cu 61,48% mai putin decat in
anul 2000 si cu 51,79% fata de anul 2007.
Figură 19. Numărul de elevi și studenți înscriși în unitățile școlare din Tâ rgoviște
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=25 ;
În ceea ce privește numărul total al absolvenților , se poate ob serva că a scăzut cu
21,32% în 2013 față de 2010. Astfel, in intervalul 2010 -2013, numărul absolvenților din
învățământul primar și gimnazial a scăzut cu 20,81%, al celor din învățământul liceal cu
12,86%, al celor din învățământul superior a scuzut cu 30, 97% si al celor din învățământul
profesional a scuzut cu 89,59,97% . Doar în rândul absolvenților de școli postliceale se
observă o creștere de 37,81%.
Figură 20. Numărul absolvenților din municipiul Targoviste, pe niveluri de educ ație
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=25 ; 050001000015000200002500030000
Elevi înscriși în învățământul preuniversitar Studenți înscriși (ciclul licență)
05001000150020002500
Primar si
gimnazialLiceal Profesional Postliceal Invatamant
universitar2010
2011
2012
2013
37
Analiza gradului de promovabilitate a elevilor la finalizarea gimnaziului si la
bacalaureat indica o scadere importanta in ultimii ani, urmand situatia de la nivel de tara.
Aceste rezultate se inscriu in situatia generala la nivel national, cu rezultate sub mediile
europene in invatamantul obligatoriu, cu o rata ridi cata de nefrecventare a invatamantului
obligatoriu si o rata ridicata de abandon scolar timpuriu, in special in randul categoriilor
vulnerabile, o participare scazuta la invatamantul tertiar si la invatarea pe tot parcursul vietii.
Rata abandonului școlar se menține la cote scăzute pentru învățământul primar și
gimnazial (sub 2%, mai puțin decât media regională și națională), dar atinge cote mai ridicate
în învâțământul profesional și postliceal (9,8%, peste mediile națională și regională), motivele
fiind c omplexe: lipsa resurselor financiare, plecarea părinților îm strâinătate, insuficienta
consiliere oferită în școală, lipsa unui model educațional în familie, etc. Rate mai ridicate ale
abandonului școlar se înregistrează în rândul comunității rome, în pofi da încercărilor de a
furniza servicii de tip After -School pentru aceștia.
Personalul didactic
La nivelul anului 2014, personalul didactic din unitățile de învățământ din Municipiul
Targoviste însuma un număr de 1.702 cadre didactice bine pregătite, având în vedere că 82%
sunt titulari. Structura personalului didactic este prezentata mai jos:
Tabel 11. Încadrarea personalului didactic în anul școlar 2013 – 2014
Cadru didactic Numar
Invatamant prescolar 223
Invatamant primar si gimnazial 493
Invatamant liceal 660
Invatamant postliceal 28
Invatamant superior 298
Total 1702
Sursă: MENCS;
38
Figură 21. Încadrarea personalului didactic în anul școlar 2013 – 2014
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=25 ;
Analizand perioada 2000 – 2014, se poate observa că numărul acestora a sc ăzut cu
20,91% fata de anul 2000 (2.152 cadre didactice in 2000 fata de 1.702 cadre didactice in anul
2014) si cu 9,47% fata de anul 2014 (1.896 cadre didactice in 2007).
Figură 22. Evolutia personalului didactic in perioada 1992 -2014 (număr cadre didactice)
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=25 ;
Astfel, analizand perioada 2000 – 2014, se poate observa: la nivelul anului 2014, au fost
inregistrate cresteri ale numărului de educatori (cu 34,34% fata de anul 2000, cu 21,20% fata
de anul 2007 si cu 22.53% fata de anul 2011) si ale cadrelor didactice din scolile postliceale Invatamant
prescolar
13%
Invatamant
primar si
gimnazial
29%Invatamant
liceal
39%Invatamant
postliceal
2%Invatamant
superior
17%
05001000150020002500
39
(cu 180% fata de anu l 2007 si cu 47,37% fata de anul 2011). In schimb, au fost inregistrate
scaderi de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial (cu 41,73% fata de anul 2000,
cu 24,39% fata de anul 2007 si cu 6,45% fata de anul 2011), al profesorilor din învățământ ul
liceal (cu 10,93% fata de anul 2000, cu 6,38% fata de anul 2007 si cu 1,19% fata de anul
2011). Referitor la cadrele didactice din invatamantul superior, se observa o scadere cu
23,39% farta de anul 2000, cu 9,42% fata de anul 2007 si o crestere cu 0,67 % fata de anul
2011.
Figură 23. Personalul didactic pe niveluri de educatie
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?pag e=tempo2&lang=ro&context=25 ;
Tabel 12. Raportul număr elevi număr cadre didactic pe fiecare ciclu de învățământ
Nivel Cadre
didactice Elevi Nr. elevi/ nr. cadre
didactice
Invatamant prescolar 223 2960 13,27
Invatamant primar 215 4046 18,82
Invatamant gimnazial 278 3434 12,35
Invatamant liceal 660 8778 13,30
Invatamant postliceal 28 1507 53,82
Invatamant superior 298 5439 18,25
TOTAL 1702 26164 15,37
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=25 ; 02004006008001000
Invatamant prescolar Invatamant primar si gimnazial
Invatamant liceal Invatamant postliceal
Invatamant superior
40
La nivelul municipiului Targoviste, în anul 2014, un profesor preda în medie pentru
15,37 elevi , sub media județeană (14,43) si la un nivel relativ apropiat de media regională
(15,41) si media națională (15,28).
Declinul învățământului profesional și tehnic din ultimii ani, pe fondul transform arii
școlilor de arte și meserii în licee care oferă pr eponderent pregătire teoretică a făcut ca agenții
economici din municipiu să se confrunte cu un deficit semnificativ de forță de muncă
calificată, situație agravată și de migrația externă a forței de muncă.
Probleme si nevoi de dezvoltare identificate:
Multe unități de învățământ din municipiu, atat la nivel de invatamant prescolar, gimnazial
si liceal, cat si la nivelul invatamantului universitar, necesită lucrări de reabilitare ,
modern izare , extindere si echipare, astfel incat să cores undă nevoilor unui proces
educațional modern și de calitate;
Reabilitarea si mo dernizarea instalatiilor spatiilor de cazare din cadrul unitatilor de
invatamant;
La nivelul municipiului Targoviste există un deficit de săli de sport si terenuri de sport
școlare, fiind necesa ră construcția unor astfel de s ăli, dotate cu vestiare si unor terenuri
multifuncționale;
Invatamantul profesional se afla intr -un declin accentuat. Se identifica necesitatea
dezvoltarii infrastructurii invatamantului vocational si de formare profesionala ;
Numărul persoanelor care întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă (persoane de
etnie romă, tineri, femei, persoane de peste 45 de ani, persoane cu dizabilități) este ridicat,
fiind necesară derularea de noi program de formare profesională contin uă, în parteneriat cu
furnizori i publici și privați de formare ; In acest sens, a fost identificata necesitatea
infiintarii unor centre de formare profesionala in domenii diverse (turism, agricultura,
servicii, marketing, IT, intretinere patrimoniu cultural si istoric etc);
Rata abandonului școlar se menține la cote scăzute pentru învățământul primar și
gimnazial, dar atinge cote mai ridicate în învâțământul profesional și postliceal. Se impune
realizarea de proiecte in vederea prevenirii abandonului școlar;
Nivelul activitatilor de cercetare si dezvoltare se mentine la un nivel extrem de scazut. Se
impune impulsionarea acestor activiti prin crearea infrastructurii necesare (ex: centru de
cercetare pentru agricultura durabila si controlul calitatii alimentelo r);
41
1.6 Sănătate
1.6.1 Infrastuctura sanitară
Conform datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica Dambovita , la nivelul anului
2016, în municipiul Târgoviște funcționeaza următoarele unități sanitare:
Spitale: 1 (Spitalul Judetean de Urgenta Targoviste);
Cabinete medicale individual e (CMI) medicina de familie: 41 ;
Cabinete medicale individuale (CMI) medicina dentara: 56;
SRL-uri medicina dentara: 29;
Cabinete medicale individuale de specialitate : 50;
SRL cu obiec t de activitate asistenta medicala ambulatorie: 26;
Cabinete medicale scolare medicina generala: 7, inclusiv cabinetul studentesc.
Cabinete medica le scolare medicina dentara: 9;
Centru de Transfuzie Sanguina (CTS) : 1
Tabel 13. Evo luția infrastructurii de sănătate în Municipiul Targoviste
Categorii de unitati sanitare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Spitale 2 2 2 1 1 1 1 1
Ambulatorii de specialitate 1 1 1 1
Ambulatorii integrate spitalului 2 2 2 3 1 1 1 1
Policlinici 12 14 11 11
Dispensare medicale 1 1 1 1 1 1 1 1
Centre de sanatate mintala 1 1 1 1
Centre medicale de specialitate 1 11 10 11 13
Cabinete medicale de medicina
generala 10 11 9 10 10 13 13 12
Cabinete medicale scolare 5 5 5 7 8 13 13 13
Cabinete medicale studentesti 1 1 1 1 1 1 1 1
Cabinete medicale de familie 42 45 49 37 41 40 41 41
Societate medicala civila 1 1 1 1
Cabinete stomatologice 90 98 100 101 95 101 104 103
Societate stomatologica civila
medicala 1 2 3 3
Cabinete medicale de
specialitate 113 126 144 68 78 81 87 66
42
Societate civila medicala de
specialitate 5 6 5 5
Farmacii 46 44 40 47 53 54 57 56
Puncte farmaceutice 7 9 9
Depozite farmaceutice 2
Crese 5 5 5 5 5 5 8
Laboratoare medicale 24 30 38 40 41 52 36 53
Laboratoare de tehnica dentara 26 24 23 28 31 25 31 31
Centre de transfuzie 1 1 1 1 1 1 1 1
Alte tipuri de cabinete medicale 10 15 17 26 27 28 29 22
Sursă: INS, Tempo;
Conform datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica Dambovita, r eferitor la
numarul de paturi din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Targoviste, la nivelul anului 201 6
sunt 1.767 paturi pentru spitalizare continua .
1.6.2 Personalul medical
Conform datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica Dambovita, referitor la cadre
medicale care activeaza la Spitalului Judetean de Urgenta Targoviste la nivelul anului 2016,
avem urmatoarea situatie:
Medici si alt personal medical cu studii superio are: 226;
Asistenti medicali: 880;
Alt personal: 864 .
Raportandu -ne la celelalte unitati sanitare din Municipiul Targoviste, identificam
urma toarea situatie:
41 medici si 48 asistenti medicali care activeaza in cabinete medicale individuale
(CMI) medicina de familie;
5 medici si 33 asistenti medicali care activeaza in cabinete medicale scolare medicina
generala;
11 medici si 11 asistenti medicali care activeaza in cabinete medicale scolare medicina
dentara ;
1 medic, 1 biolog si 7 asistenti medicali care act iveaza in cadrul Centrul ui de
Transfuzie Sanguina (CTS).
In ceea ce priveste personalul medical , in sistemul public de ocrotire a sănătății au
activat în anul 2014, la nivelul municipiului Târgoviște, următoarele categorii de personal:
223 medici din care 2 medici de familie
43
16 stomatologi
5 farmaciști
176 personal sanitar mediu
În sistemul privat de ocrotire a sănătății au activat, în anul 2014, la nivelul municipiului
Târgoviște, următoarele categorii de personal:
74 medici din care 40 medici de familie
92 stomatologi
92 farmaciști
503 personal sanitar mediu
Figură 24. Evolutia numarului personalului medical din sistemul public în perioada 2007 –
2014
Sursă: INS, Tempo;
În ceea ce privește numărul personalului medical din sistemul public, în perioada 2007 –
2014 se observă o dinamica negativa: numărul medicilor a scazut cu 18,32% (de la 273 la
223), al medicilor de familie cu 93,55% (de la 31 la 2), al medicilor stomatologi cu 60,98%
(de la 41 la 16), al farmaciștilor cu 44 ,44% (de la 9 la 5), iar al personalului sanitar mediu cu
15,07% (de la 1267 la 1076). 0200400600800100012001400
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Medici Medici de familie Stomatologi Farmacisti Personal sanitar mediu
44
Figură 25. Evolutia numarului personalului medical din sistemul privat în perioada 2007 –
2014
Sursă: INS, Tempo;
Dar în ceea ce privește num ărul personalului medical din sistemul privat, în perioada
2007 – 2014 se observă o dinamica pozitiva: numărul medicilor s -a dublat (de la 37 la 74), al
medicilor de familie a crescut cu 300% (de la 10 la 40), al medicilor stomatologi a crescut cu
104,44% (de la 45 la 92), al farmaciștilor cu 155,56% (de la 36 la 92), iar al personalului
sanitar mediu cu 161,98% (de la 192 la 503).
În anul 2014, în municipiul Targoviste 1 medic deservea în medie 1281,34 de persoane,
peste media județeană (891,40), regională (709,36), națională (406,82).
În privința medicilor de familie, se observă că unul deservea, în medie, 2.370,48
persoane, peste media județeană (2.230,36), regională (3.115,79) si cea națională (1.765,80).
În același an, un stomatolog din municipiul Targ oviste deservea, în medie, 1.030,64
persoane, sub media județeană (2.625,90), regională (2.251,46), națională (1.501,86).
În 2014, un farmacist deservea, în medie, 1.030,64 persoane, sub media județeană
(2.562,77), regională (2.410,98), națională (1.306,87 ).
Cu privire la personalul sanitar mediu, în anul 2014, unul deservea în medie 188,51
persoane, sub media județeană (203,77), regională (203,48) si peste media națională (173,36).
0100200300400500600
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Medici Medici: medici de familie Stomatologi
Farmacisti Personal sanitar mediu
45
Probleme si nevoi de dezvoltare identificate:
Unele sectii (ex: sectia de recuperare neoromotorie) precum si Unitatea de primiri urgente
din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Targoviste necesit ă lucrări de reabilitare ,
modernizare, refunctionalizare și/sau echipare cu aparatură medicală modernă ;
La nivelul Municipiului Targoviste functioneaza un singur spital, care preia si cazurile din
zona periurbana si localitatile invecinate. Se constata necesitatea înființarii unui spital de
urgență ;
Cabinetele medicale scolare sunt invechite, necesitand lucr ari de reabilitare, precum si
dotarea cu aparatura medicala moderna ;
O alta necesitatea identificata la nivel sanitar este informatizarea sistemului. Se impue
introducerea unui sistem informatizat în vederea imbunătațirii siguranței și calității actului
medical și a serviciilor medicale.
46
1.7 Eficiența energet ică
Conform Planului de actiune pentru energie durabila al Municipiului Targoviste ,
clădirile sunt responsabile pentru 40% din totalul consumului de energie în Uniunea
Europeană, fiind cea mai mare sursă de emisii de CO2. Prin îmbunătățirea performanței
energetice a clădirilor se vor putea atinge și obiectivele UE în materie de emisii, și anume
reducerea acestora cu 20% până în 2020. Măsuri simple, precum o mai bună izolar e, ar putea
reduce emisiile cu până la 80%.
Energia consumată în clădiri este dată de suma consumurilor energetice pentru
instalațiile de încălzire, iluminat, apă caldă menajeră, prepararea hranei, ventilație, climatizare
a clădirii, cu scopul final ca în spațiile în care se desfășoară activități umane să se mențină un
nivel acceptabil al confortului termic și fiziologic, în contextul destinației pentru care ea a fost
construită.
1.7.1 Eficienta energetica la nivel rezidential
In tabelul de mai jos este pr ezentat numărul total de clădiri rezidențiale la nivel de
scară/tronson, precum și suprafața desfășurată (informatii preluate din Planul de actiune
pentru energie durabila al Municipiului Targoviste ):
Tabel 14. Numărul de clădiri rezidențiale din municipiul Târgoviște
Număr de clădiri (total) Suprafață construită (mp) Suprafață desfășurată (mp)
1359 372.118 2.440.473
Sursa: Planul de actiune pentru energie durabila al Municipiului Targoviste
Din totalul de mai sus, clădirile rezidențiale nereabilitate prezintă următoarele
caracteristici:
Tabel 15. Numărul clădirilor rezidențiale nereabilitate din Municipiul Târgoviște
Regim de înălțime Număr de clădiri Suprafața
construită (mp) Suprafață
desfășurată (mp)
P+2 2 331 993
P+3 1 268 1.072
P+4 11 2.907 15.836
P+8 1 322 3.220
S+P+1 1 333 666
47
S+P+2 10 3.207 11.118
S+P+3 11 3.591 17.691
S+P+4 1.005 255.683 1.483.701
S+P+5 85 25.372 163.997
S+P+6 9 2.800 21.466
S+P+7 56 20.464 156.632
S+P+8 51 19.380 178.238
S+P+9 14 5.311 55.133
S+P+10 55 18.176 213.775
TOTAL 1.312 358.145 2.323.538
Sursa: Planul de actiune pentru energie durabila al Municipiului Targoviste
De asemenea, în municipiul Târgoviște a demarat programul de reabilitare termică a
blocurilor de locuințe. Situația blocurilor reabilitate este prezentată in tabelul de mai jos mai
jos.
Tabel 16. Numărul clădirilor rezidențiale reabilitate din municipiul Târgoviște
Regim de înălțime Număr de clădiri Suprafața
construită (mp) Suprafață
desfășurată (mp)
S+P+3 2 434 1.736
S+P+4 20 6.094 34.144
S+P+7 3 742 6.017
S+P+8 3 759 7.208
S+P+10 19 5.944 67.830
TOTAL 47 13.973 116.935
Sursa: Planul de actiune pentru energie durabila al Municipiului Targoviste
In ceea ce priveste consumul total de gaze aferent clădirilor rezidentiale, la nivelul
anului 2015 acesta este de 520.458.350 kWh/an , din care:
Consum total clădiri nereabilitate: 508.764.850 kWh/an;
Consum total clădiri reabilitate: 11.693.500 kWh/an;
Emisi ile calculate pentru acest consum de gaze echivalează cu 218.274 tCO2/an.
In ceea ce priveste consumul total de energie electrică aferent clădirilor rezidentiale, la
nivelul anului 2015 acesta este de 74.771.939 kWh/an. Emisiile de CO2 calculate au o valoare
de 22.357 tCO2/an.
48
1.7.2 Eficienta energetica la nivelul cladirilor publice
Conform informatiilor preluate din Planul de actiune pentru energie durabila al
Municipiului Targoviste , consumurilor de energie ale clădirilor publice din municipiul
Târg oviște sunt in crestere. Astfel, consumul de gaze a crescut in anul 2015 cu 15,06% fata de
anul 2013 si cu 5,55% fata de anul 2014. In ceea ce priveste consumul de energie electrica
identificam urmatoarea situatie: o cresterea cu 0,57% fata de anul 2013 si o scadere cu 3,88%
fata de anul 2014, insa chiar si asa, la nivelul anului 2015, consumul de energie electrica se
mentine la un nivel ridicat.
Figură 26. Consumul anual de gaze naturale din clădirile publice
Sursa: Planul de actiune pentru energie durabila al Municipiului Targoviste
Figură 27. Consumul anual de energie electrica din clădirile publice
Sursa: Planul de actiune pentru energie durabila al Municipiului Targoviste
În municipiul Târgoviște, au fost identificate urmatoarele cladiri publice cu consum de
gaze si energie electrica ridicat si care necesita lucrari de eficientizare energetica prin
realibilitare si consolidare: 2013 2014 2015
Unitati de invatamant 1076178 1207867 1409257
Cladiri publice 4985859 5400377 55657700100000020000003000000400000050000006000000
2013 2014 2015
Unitati de invatamant 1497377 1378890 1141401
Cladiri publice 7168690 7690073 75748880100000020000003000000400000050000006000000700000080000009000000
49
Tabel 17. Cladiri publice cu consum de gaze si energie electrica ridicat
Cladire An Consum gaz
(mc/an) Consum energie
electrică
(kWh/an)
Grădinița cu program
prelungit nr. 1 2013 13.635 8.376
2014 14.487 7.298
2015 15.716 7.491
Grădinița cu program normal
Carmen Sylva 2013 12.535 2.900
2014 12.411 3.298
2015 18.106 3.649
Școala gimnazială
I.Al.Brătescu -Voinești 2013 32.216 31.701
2014 34.778 29.635
2015 33.058 31.878
Liceul tehnologic Nicolae
Mihăescu 2013 66.000 6.500
2014 66.500 4.000
2015 67.000 4.000
Liceul tehnologic Constantin
Brâncoveanu 2013 51.000 89.300
2014 69.250 71.600
2015 69.250 74.000
Teatru Tony Bulandra 2013 62.441 131.700
2014 62.441 131.700
2015 62.441 131.700
Consiliul Județean
Dâmbovița 2013 125.334 386.178
2014 121.901 386.439
2015 127.343 364.381
Spitalul Județean de
Urgență Târgoviște (Sediu
Central; Dealu Mare;
Platforma) 2013 345.584 2.757.248
2014 575.613 2.941.187
2015 614.505 3.102.816
Primăria Municipiului
Târgoviște: Sediu Primărie
Corp A; Sediu Primărie Corp
B; Casa Patrimoniului;
Serviciul Taxe și Impozite
Locale; Compartiment Fond
Locativ 2013 2.232 15.145
2014 5.670 14.329
2015 5.870 15.161
Sursa: Planul de actiune pentru energie durabila al Municipiului Targoviste
Conform datelor furnizate de Primaria Targoviste, in ultimii ani, au fost reabilitate
termic 10 unități de învățământ în cadrul Programului Operațional Regional 2007 -2013. În
vederea creșterii performanței energetice a blocurilor de locuințe prin Programul național
multianual derulat prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP)
50
au fost finanțate 94 de imobile. Dintre acestea, au fost reabilitate 47 de imobile/scări de bloc,
iar în curs de execuție fiind 47 de imobile/scări de bloc . De asemenea, au fost depuse solicitări
de către asociațiile de proprietari pentru aproximativ 300 de imobile din municipiul
Târgoviște.
Conform datelor preluate din Planul de actiune pentru energie durabila al
Municipiului Targoviste , la nivelul anului 2 015 consumul de energie la nivelul tuturor
clădirilor publice și rezidențiale din municipiul Târgoviște se situează la 688.787 MWh/an.
Emisiile de CO ₂ aferente consumului de energie electrică se situează la 24.693 tCO ₂/an, iar
pentru consumul de gaz natural se situează la 248.556 tCO ₂/an, emisiile totale fiind de
273.519 tCO2/an.
Nevoi de dezvoltare probleme identificate:
Clădirile publice (ale unităților de învățământ, sanitare, culturale, administrative, etc.) și
cele rezidențiale (blocuri de locui nțe) necesită lucrări de reabilitare termică, în condițiile în
care au fațade deteriorate și o eficiență energetică redusă, și generează, implicit, emisii
ridicate de CO2 și costuri ridicate de întreținere pentru cetățeni și administrația locală .
Conform datelor din Planul de actiune pentru energie durabila al Municipiului
Targoviste, considerându -se că până în anul 2020 Autoritatea Locală ar putea reabilita termic
cca. 50% din totalul clădirilor din municipiul Târgoviște, s -ar putea obține o economie de
energie asociată de cca. 137.000 MWh (de până la 40%) din consumul actual al clădirilor
publice și rezidențiale din municipiul Târgoviște. Corelativ, s -ar putea obține o reducere a
emisiilor de CO2 de cca. 56.307 tone CO2.
51
1.8 Condițiile de locuire și calitatea vieții
Conform Indicelui Dezvoltării Umane Locale2 (LHDI), unul dintre cei mai
reprezentativi indicatori agregați de evaluare a calității vieții la nivel local în lucrările
științifice și de către decidenții de politici publ ice, Municipiul Târgoviște se plasa în anul
2011 la un nivel de superior printre polii de creștere din regiunea Sud -Muntenia, dar și la
nivel național în anumite cazuri. În anul 2011, Târgoviște înregistra un scor superior față de
municipiile Ploiești, Ale xandria, Giurgiu, Călărași dar și Constanța. De asemenea, se remarcă
progresul pe care l -a înregistrat Municipiul Târgoviște între anii în care s -au efectuat studiile
(2002 -2011).
Figură 28. Indicele Dezvoltare Umane Locale
Sursa: Dumitru Sandu, https://sites.google.com/site/dumitrusandu/bazededate , 2013;
2 Indicele dezvoltării umane locale ( LHDI ) dezvoltat de sociologul Dumitru Sandu se bazează pe metodologia
Națiunilor Unite pentru Indicele Dezvoltării Umane , ajustat pentru a oferi o măsură mai relevante a dezvoltării
locale / regionale, ca evaluare a dezvoltării comunității . Acesta are în vedere următoarele dimensiuni: (1)
capitalul uman (stocul de educație la nivel de localitate); (2) starea de sănătate (speranța de viață la naștere), (3)
capitalul vital (vârsta medie a populației adulte de 18 ani și peste) sau capitalul material (suprafața medie
locuibilă pe locuință la nivel de localitate, gazul distribuit pentru consumul populației, autoturisme private la
1000 de locuitori din localitate). 95.3 94.098.5
86.3
79.583.3102.1106.3
91.2100.3 98.6
020406080100120
2002 2011
52
1.8.1 Fondul locativ
Fondul de locuințe la nivelul municipiului Târgoviște prezintă următoarele aspecte
caracteristice:
a) Construirea masivă de apartamente în blocuri în anii ’70 și ’80 în clădiri cu regim de
înălțime P + 4 și peste P + 4 a condus la separarea netă a fondului de locuit în două categorii
distincte, cu caracteristici și problematici dife rite: locuințe colective și individuale pe lot.
Organizarea structurală a zonei de locuit este rezultatul construirii de ansambluri cu locuințe
colective în condiții diverse:
pe terenuri libere amplasate perimetral zonelor construite cu locuințe pe lot exi stente;
în zone urbane constituite pe terenurile libere în vecinătatea zonelor cu locuințe pe lot;
prin demolarea fondului construit adiacent arterelor de penetrație și a străzilor de
legătură (placările din anii ’80);
Complexele mixte (locuințe colective și individuale pe lot) constituite mai ales pe
criterii formale, prezintă cele mai mari probleme în functionare, incompatibilitățile fiind și de
ordin urbanistic (siluetă, compoziție, echipare) și social (responsabilitate, interes față de
vecinătăți); zone le de contact dintre cele două tipuri de locuire conduce la un tip de locuire
distorsionat datorită suprapunerilor brutale a două tipuri de locuire diametral opuse.
b) Zona aferentă locuințelor înalte cu peste P + 4 -5 niveluri sunt realizate preponderent
în anii ’80: sunt grupate în zona centrală a municipiului prin destructurarea centrului istoric,
pe Calea Domnească (artera de penetrație dinspre București), pe Bulevardul Unirii (artera
semiradială care face parte din trama majoră a orașului), pe Bulevardul I ndependenței, pe str.
Constantin Brâncoveanu și pe str. Valul Cetății prin agresarea monumetului arheologic.
c) Zona aferentă locuințelor plurifamiliale medii cu P + 3 –4 niveluri reprezintă dominanta
de înălțime a blocurilor și sunt grupate fie în asnsambluri bine delimitate, fie compuse cu
locuințe individuale pe lot.
d) Zona aferentă locuințelor plurifamiliale mici cu P + 2 niveluri nu se găsesc decat în
zona istorică (Calea Domnească).
e) Zona aferentă locuințelor pe lot ocupă suprafața cea mai mare de teren afer entă funcției
de locuire a municipiului Targoviste.
53
Conform Institutului Național de Statistică, la nivelul anului 2015, numărul total de
locuințe la nivelul Municipiul Târgoviște era de 36.198, din care:
1.165 locuinte in proprietate publica;
35.033 locuinte in proprietate privata.
Locuința (apartamentul) este construcția formată din una sau mai multe camere de locuit
situate la același nivel al clădirii sau la niveluri diferite, prevazută în general cu dependințe
(bucătărie, baie etc.) sau alte spați i de deservire, independentă din punct de vedere funcțional,
având intrare separată din casa scării, curte sau stradă și care a fost construită, transformată
sau amenajată în scopul de a fi folosită, în principiu, de o singură gospodărie.
Figură 29. Locuințele existente la sfârșitul anului 2015 în funcție de proprietatea acestora
(număr și pondere)
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.r o/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=53 ;
In ceea ce priveste evolutia numarului de locuinte, se observa o cresterea fondului de
locuinte total pe intervalul 2000 – 2015. Din anul 2000, fondul de locuințe a crescut cu
10,71% de la 32.696 la 36.198. Din anul 2007 până în anul 2015, fondul de locuințe a crescut
cu 6,52% de la 33.983 locuinte la 36.198.
In functie de forma de proprietate, se pot observa urmatoarele:
numarul de locuinte aflate in proprietate publica a scazut cu 80,71% fata de anul 2000
(6.039 locuinte in 2000) si cu 36,58% fata de anul 2007 (1.837 locuinte in 2007);
numarul de locuinte aflate in proprietate privata a crescut cu 31,42% fata de anul 2000
(26.657 locuinte in 2000) si cu 9,98% fata de anul 2007 (32.146 locuinte in 2007).
Proprietate
publica , 1165 , 3%
Proprietate privata ,
35033 , 97%
54
Figură 30. Evoluția numărului de locuințe existente în funcție de proprietatea acestora
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=53 ;
In ceea ce priveste suprafata locuibila existenta la sfarsitul anului 2015, cele 36.198
locuințe aveau o suprafață utilă de cca. 1.627.359 mp arie desfășurată, din care 35.838 mp in
proprietate publica si 1.591.521 mp in proprietate privata.
Referitor la evolutia suprafetei locuibile, se observa o crestere cu 42,52% fata de anul
2000 (1.141.924 mp in 2000) si cu 25,87% fata de anul 2007 (1.292.862 locuinte in 2007).
In functie de fo rma de proprietate, se pot observa urmatoarele:
suprafata locuibila aflata in proprietate publica a scazut cu 62,73% fata de anul 2000
(96.162 mp in 2000) si cu 41,35% fata de anul 2007 (61.110 mp in 2007);
suprafata locuibila aflata in proprietate privata a crescut cu 52,19% fata de anul 2000
(1.045.762 mp in 2000) si cu 29,21% fata de anul 2007 (1.231.752 mp in 2007).
Figură 31. Evolutia suprafatei locuibile existenta pe forme de proprietate, intre anii 2000 –
2014
Sursă: INS, Tem po,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=53 ; 0500010000150002000025000300003500040000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total Proprietate publica Proprietate privata
0500000100000015000002000000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total Proprietate publica Proprietate privata
55
Figură 32. Evoluția suprafeței locuibilă per locuitor
Sursă: I NS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=53 ;
Analiza numărului de locuințe terminate în municipiul Targoviste indică faptul că anual
numărul de locuințe a crescut, fiind realizate noi locuințe, în general din fondurile populației.
In intervalul 2000 -2015, numarul de lucuinte finalizate a variat de la un an la altul. În total, în
perioada 2007 -2015, au fost construite în municipi ul Targoviste 736 locuințe noi.
Figură 33. Locuinte terminate in cursul anului pe surse de finantare
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=53 ;
02468101214161820
050100150200250300350
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total Din fonduri publice Din fonduri private (din fondurile populatiei)
56
1.8.2 Zone urbane marginalizate
Conform Atlasului Zonelor Urbane Defavorizate dezvoltat de Banca Mondială, zonele
urbane marginalizate sunt definite pe baza a trei criterii principale: capitalul uman (de obicei,
educație, starea de sănătate, mărimea și compoziția gospodăriei), ocuparea și condițiile de
locuire.
Zonele urbane ”dezavantajate” sunt, prin definiție, zone din interiorul orașelor și
municipiilo r care nu ating un standard corespunzător pe unul sau două din criteriile
menționate anterior.
Zonele urbane ”marginalizate” sunt definite ca zone din interiorul orașelor și
municipiilor care nu satisfac un standard corespunzător pe nici unul din cele tre i criterii, adică
au deficit de capital uman, au un nivel scăzut de ocupare formală și oferă condiții improprii de
locuire.
La nivelul Municipiului Targoviste, situatia se prezinta in felul urmator:
Tabel 18. Ponderea persoanelor c e trăiesc în zone dezavantajate
Oraș Municipiul
Târgoviște
% populație în zone nedezavantajate 77,65%
% populație în zone dezavantajate pe locuire 2,68%
% populație în zone dezavantajate pe ocupare 9,14%
% populație în zone dezavantajate pe capital uman 6,35%
% populație în zone marginalizate 3,19%
% populație în zone cu instituții sau sub 50 de locuitori 0,99%
Sursa: Banca Mondială, Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, pag. 270;
57
Figură 34. Zone urbane cu locuire precară, la nivel de unitate administrativ ‐teritorial ă în
regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia
Sursa: Banca Mondială, Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, pag. 104;
Figură 35. Zone urbane cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal, la nivel de unitate
administrativ ‐teritorial ă în regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia
Sursa: Banca Mondială, Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, pag 105;
58
Figură 36. Zone urbane cu nivel scăzut de capital uman, la nivel de unitate
administrativ ‐teritorial ă în regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia
Sursa: Banca Mondială, Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, pag 106;
Figură 37. Zone urbane cu nivel scăz ut de capital uman, la nivel de unitate
administrativ ‐teritorial ă în regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia
Sursa: Banca Mondială, Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, pag 107;
59
Figură 38. Comunitățile marginalizate declarate de către autoritățile locale
Sursa: Banca Mondială, Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, pag 122;
La nivelul Municipiului Targovite au fost identificate urmatoarele zone urbane cu
comunitati marginalizate:
1. Cartierul Romlux: zona de tip mahala cu case
Acest cartier este situat in zona de nord -vest a orașului Targoviste. Cartierul este locuit
preponderent de populatie de etnie roma. Cea mai mare problema identificata in acest cartier
este lipsa locurilor de munca, una din inde letnicirile locuitorilor fiind prelucrarea lemnului.
Principalele străzi problematice din cartierul Romlux sunt următoarele: Strada Zorilor; Strada
Liliacului; Strada Ialomitei si Strada Ciocârliei.
2. Cartierul Teis: zona de tip mahala cu adaposturi impr ovizate
Acest cartier este situat in zona de nord a orașului. Pricipalele străzi din cartierul Teis
sunt următoarele: DJ 712 si DC 140.
60
3. Cartierul Priseaca:
Acest cartier este situat in zona de nord -vest a orașului. Pricipalele străzi din cartierul
Priseaca sunt următoarele: Strada Soarelui; Strada Prisecii; Strada Dambovitei; Strada
Câmpului; Strada Infrățirii; Strada Oilor.
4. Cartierul Matei Voievod
In aceasta zona, situata in partea de sud -est a orașului Targoviste, trăiesc aproximativ
3000 de lo cuitori, in proporție de 80% de origine bulgara. Cartierul este străbătut in direcția
NV-SE de șoseaua Targoviste – București si este alcătuit din străzile:
Calea București – de la scoală „Smaranda Gheorghiu" (Scoală nr. 3) si biserica SF.
Nifon, pana la O borul Vechi pe o lungime de 1,5 km;
Calea Ploiești – de la întreprinderea Viei si Vinului (Vinalcool), pana la Grădinile
„Sârbilor" pe o lungime de 1 km;
Strada Noua – pe o lungime de 0,57 km si străzile Cerceluș, Aurorei, Lamaitei, Eroilor,
Grădinari, Leg umelor, Plugarilor, Serelor, Agricultorilor, Sârbilor, Udrea Balcescu, Barbu
Lautaru, Plevnei, care fac legătura intre celelalte artere principale.
Ocupația principala a locuitorilor din aceasta zona este agricultura.
5. Cartierul Prepeleac
Este unul dintre cele mai sărace cartiere, locuit preponderent de rromi. Cartierul
cuprinde următoarele străzi: Strada Luceafărului; Strada Fluierași; Strada Oltului; Strada
Hipodromului; Strada Fructelor; Strada Cronicarilor; Strada Ion Neculce; Strada
Porumbeilor ;
6. Cartierul Suseni
Este deasemenea una dintre cele mai sărace zone ale Municipiului Targovite, fiind
locuit in mare parte de populatie de etnie de rroma . Cartierul cuprinde următoarele străzi
problematice : Strada Matei Basarab ; Strada Radu Petrescu ; Strada Cretulescu ; Strada Suseni .
In speta, acestea sunt cartiere vechi, care s ‐au extins după 1990, cu comunități extrem
de sărace (rome, dar nu numai). Astfel, pe lângă casele de proastă calitate (din chirpici), au
fost ridicate numeroase cocioabe și/sau ad ăposturi improvizate (din plastic și cartoane cu o
oarecare structură din lemn) fie în curțile vechilor case, fie pe domeniul public din imediata
vecinătate a cartierului .
61
Deși casele și adăposturile sunt în general foarte mici, cu o suprafață cuprinsă înt re 6 și
40 de metri pătrați, în ele locuiesc familii mari, cu mulți copii. Casele sunt amplasate haotic,
una lângă alta, cu foarte puțin spațiu între ele. În majoritatea cazurilor, aceste zone includ
comunități rome tradiționale ale căror membri vorbesc li mba romani.
În aceste zone de tip mahala, comunitatea este răspândită pe un teritoriu întins, ceea ce
îngreunează și mai mult rezolvarea problemelor lor. În unele mahalale, practic nu există nici
urmă de infrastructură (în cel mai bun caz, un robinet care asigură necesarul de apă pentru
întreaga zonă), iar în altele infrastructura există pe strada principală, însă nu este disponibilă
în restul zonei (nici măcar curent electric). Prin urmare, multe din aceste zone sunt insalubre
și expuse riscurilor climatic e, cum ar fi ploile abundente sau inundațiile. Din cauza calității
proaste a materialelor de construcții și a proximității locuințelor (lipite unele de altele), un
incendiu cât de mic izbucnit într ‐o locuință poate provoca daune altor zeci de case din zonă
deoarece se poate răspândi cu mare ușurință. Cu toate acestea, având în vedere dezvoltarea
haotică a clădirilor și tendința de extindere continuă, investițiile în infrastructura din aceste
zone de tip mahala necesită o cu totul altă abordare decât cea ado ptată în cazul unui ghetou.
Principalele probleme pentru aceste zone, pe lângă sărăcia extremă și condițiile de trai
mizere, le constituie lipsa actelor de identitate și de proprietate. Problema documentelor de
identitate a fost soluționată în majoritatea zonelor, potrivit celor declarate de autoritățile
locale. Totuși, rămân zone, în special cele cu adăposturi improvizate, în legătură cu care nu se
cunoaște nici măcar numărul de locuitori, în timp ce recenzorii au obținut date doar de la o
parte a populați ei, selectate de lideri și aduse la marginea cartierului pentru a completa
chestionarele. Prin urmare, aceste zone sunt de fapt cel puțin parțial ”invizibile”
(administrativ vorbind) atâta timp cât locuitorii din zonă nu solicită ajutoare sociale. În
conse cință, localnicii vorbesc despre riscul de trafic uman și prostituție, susținând că se află la
voia liderilor puternici ai bandelor opozante active în zonă. Unele mahalale sunt mai liniștite,
în special cartierele vechi, în timp ce altele sunt destul de ne sigure și periculoase, numeroase
persoane fiind practic ”sclave” ale liderilor informali.
62
1.8.3 Servicii sociale
Serviciile sociale reprezinta ansamblul complex de masuri si actiuni necesare pentru a
raspunde nevoilor sociale ind ividuale, familiale sau de grup, pentru depasirea unor situatii de
dificultate, mentinerea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si
excluziunii sociale si promovarea incluziunii sociale. Serviciile sociale trebuie sa fie asig urate
de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si de persoane fizice sau persoane
juridice publice ori private, cu respectarea conditiilor legale. Serviciile sociale se organizeaza
in functie de nevoile identificate, de numarul potential ilor beneficiari, de complexitatea
situatiilor de dificultate si de gradul de risc social3. Ele sunt furnizate exclusiv de furnizori
acreditati in conditiile legii.
La nivelul Primăriei Targoviste funcționează Direcția de Asistență Socială , care, ca
servic iu public de asistență socială, are responsabilitatea creării, menținerii și dezvoltării
serviciilor medicale, a serviciilor sociale cu caracter primar și a serviciilor sociale specializate
în funcție de nevoile sociale locale identificate, cu scopul prior itar de susținere a
funcționalității sociale a persoanei în mediul propriu de viața, familial și comunitar, precum și
aceea de a întreprinde masuri ce au ca scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea capacitaților
interioare pentru depășirea unei nevoi soc iale.
Grupuri defavorizate identificate in orasul Targoviste si asistate de catre autoritatea
publica locala sunt reprezentate de: persoane cu handicap, pensionari, varstnici aflati in
situatii de risc, rromi, persoane cu boli cronice, persoane supuse viol enței în familie, familii
aflate în situații de dificultate, copii supuși riscului de separare de părinți, persoane aflate în
situație de sărăcie extremă, etc.
Obiectivul general îl reprezintă realizarea la nivel local a unui ansamblul de măsuri,
programe, activități de asistență socială profesionalizate, servicii specializate de protejare a
persoanelor, grupurilor și comunităților cu probleme speciale (motive de natură economică,
fizică, psihică sau socială), aflate în dificultate, care nu au posibilitatea de a realiza prin
mijloace și eforturi proprii, un mod normal și decent de viață, găsindu -se în imposibilitatea de
a-și dezvolta propriile capacități și competențe pentru integrarea socială.
În cadrul Direcției de Asistență Socială sunt organizate servici i specializate pe categorii
de activități specifice asistenței sociale:
3 Conform Ordonantei nr. 68 din 28 august 2003, privind serviciile sociale
63
Serviciul asistență socială: in anul 2015, a desfășurat urmatoarele activitati:
– Protecția copilului – prevenirea separării de familia sa, promovarea și respectarea
drepturilor copil ului;
– Protecția adultului aflat în dificultate:
– Protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
– Protecția și promovarea drepturilor persoanelor vârstnice:
– Asistenta medicala comunitara;
– Gestionarea dosarelor asistaților prin Cantina de Ajutor Social:
– Înregistrare și verificare dosare subvenție gaze
Serviciul Prestații Sociale:
Acest serviciu presupune:
– Întocmirea de dosare conform Legii 416/2001 privind acordarea venitului minim garantat;
– Întocmire anchete sociale în vederea urmăririi resp ectării condițiilor de acordare a
dreptului la ajutor social;
– Întocmirea de dosare privind acordarea indemnizației de handicap;
– Întocmirea de dosare privind acordarea ajutoarelor de urgență;
– Întocmirea de dosare pentru acordarea ajutorului pentru încălzir ea locuinței cu combustibili
solizi sau petrolieri conform OUG nr. 70/2011.
Direcția de Asistență Socială Targoviste are in administrare urmatoarele centre:
1. Centrul de zi pentru copii cu dizabilitati
Centrul de zi pentru copii cu dizabilități este o unitate publică de asistență socială ce
prestează servicii sociale gratuite. Centrul desfășoară activități în sfera protecției copilului
aflat în dificultate, urmărind ca finalitate, formarea și dezvoltarea deprinderilor de viață
independentă, menite să fa că posibilă trecerea de la semi -dependență la independență
personală, prin înființarea unor ateliere de lucru (unitati protejate pentru persoanele cu
handicap mediu, accentuat si grav) in funcție de handicapul pe care il au.
Grupul țintă al Centrului îl reprezintă copii/tinerii pentru care formarea și dezvoltarea
deprinderilor pentru viața independentă este foarte potrivită mai ales pentru acei adolescenți
care au fost lipsiți de posibilitățile normale de a -și însuși pe durata copilăriei, deprinderile
adecvate pentru viață, neputând folosi imitația maturilor (în absența modelului familial –
familii aflate în dificultate, defavorizate material și social cât și copii crescuți în instițuții).
64
Centrul asigură asistaților un program de reinserție socială adecv at, recreativ și de socializare,
consiliere, educație sanitară, precum și pentru creșterea gradului de independență personală.
Copii sunt orientati catre Scoala Speciala Gimnaziala Targoviste de Centrul Judetean
de Resurse și de Asistenta Educationala Da mbovita dupa tipul de deficienta și gradul de
deficienta, astfel, regasindu -se ca beneficiari ai serviciilor oferite de Centrul de zi pentru copii
cu dizabilitati.
La data de 31.12.2015, există un număr de 101 beneficiari ai serviciilor oferite de
Centrul de zi pentru copii cu dizabilități.
Pentru anul 2016, capacitatea Centrului este de 124 de locuri.
2. Centrul rezidențial de primire in regim de urgenta pentru victimele violentei
domestice "Impreuna vom reuși"
Activitatea desfasurata de personalul de spec ialitate al Centrului au ca scop, militarea
pentru “toleranta 0” la violenta. Serviciile sociale oferite sunt de gazduire și consiliere a
victimelor violenței în familie și a minorilor aflati în intretinerea acestora. In cadrul
centrului, persoanele ben eficiaza de consiliere sociala, juridica, psihologica și medicala. Pe
langa acestea în centru se incearca o dezvoltare a abilitatilor de viata independenta, petrecere
a timpului liber prin organizarea impreuna cu beneficiarii a diverse activități (prepara rea
impreuna cu beneficiarii a mesei traditionale cu ocazia sarbatorilor pascale și a Craciunului,
angajatii impreuna cu copii au pregatit în mai multe randuri dulciuri intr -un mod distractiv, s –
au organizat impreuna cu mamele din centru petreceri surpriz a pentru copii – 1 iunie, prima zi
de scoala, etc.). Pentru anul 2016, capacitatea Centrului este de 12 locuri.
3. Centrul de zi pentru copii cu autism si sindrom Down "Sfânta Măria"
Centrul se adresează copiilor diagnosticați cu autism si sindrom Down din T argoviste
si din alte localități ale județului Dambovita, precum si părinților sau reprezentanții legali ai
copiilor. Pentru anul 2016, capacitatea Centrului este de 50 de locuri.
4. Cantina de ajutor social
Este o unitate publica de asistență socială ce p resteaza servicii sociale gratuite sau
contra cost persoanelor aflate în situatii economico -sociale sau medicale deosebite.
Principalele funcții ale acestui serviciu social sunt de furnizare a serviciilor sociale de interes
public general/local, prin asi gurarea următoarelor activități: furnizarea hranei; distribuirea
hranei si produselor alimentare; prepararea si servirea hranei;
65
In prezent, capacitatea Cantinei de Ajutor Social este de 750 de asistati/zi, respectiv 550
persoane asistate pentru hrana cal da pe zi și 200 persoane beneficiare de pachete de alimente
saptamanale. Pe perioada anului 2015 s -au distribuit un numar de 191.804 portii hrana calda
și a unui numar de 55.356 pachete. De asemenea, in anul 2015, Direcția de Asistență Socială
a distribui t ajutoare alimentare de la UE pentru aproximativ 9.000 de persoane defavorizate.
In perioada de canicula Direcția de Asistență Socială a asigurat un punct de prim ajutor
constând în consultații medicale și distribuirea de apă rece. Pentru anul 2016, ca pacitatea
Cantinei este de 750 de beneficiari.
5. Biroul de ingrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice
Aceasta structura furnizează servicii sociale persoanelor vârstnice la domiciliul
acestora in conformitate cu Legea 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice,
cu modificările si completările ulterioare si cu Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale cu
modificările si completările ulterioare si a standardelor minime obligatorii. Principalele
funcțiile ale Biroului sunt ur mătoarele de furnizare a serviciilor sociale de interes public
general /local, prin asigurarea următoarele activități: ajutor pentru menaj; consiliere juridica si
administrativa; modalități de prevenire a marginalizarii sociale si de reintegrare sociala in
raport cu capacitatea psihoafectiva. Pentru anul 2016, capacitatea biroului este de 125 de
beneficiari.
6. Centrul Social pentru persoane varstnice „Sf. Elena”
Este o institutie de asistență socială ce acorda urmatoarele servicii: găzduire pe
perioada nedeterminata; îngrijire personală, asistenta sociala si psihologica; asistenta
medicala; asigurarea a trei mese pe zi; organizarea de activități recreative, petrecerea timpului
liber si asistență socială persoanelor varstnice de pe raza municipiului Targ oviste. Beneficiarii
acestui centru sunt persoane varstnice semidependente sau nedependente, indiferent de sex,
nationalitate, religie. Centrul are o capacitate de 15 locuri.
Pe parcursul anului 2015 centrul a asigurat servicii de consiliere sociala, psiho logica și
suport, pentru un numar mediu de 22 de persoane, constand în servicii suport dupa cum
urmeaza: consultatii medicale; vaccinari antigripale; plata facturilor; ajutor la efectuarea
cumparaturilor; activități de ingrijire corporala; ajutor la prepa rarea hranei; insotirea
beneficiarilor la plimbare, în vizite, pentru control medical; comunicare (conversatie, lectura);
supravegherea starii de sanatate și anuntarea membrilor familiei despre aparitia primelor
semne de boala; consiliere psihologica.
66
7. Centrul social de urgenta pentru persoane fără adapost „Speranta”
Principalele funcțiile ale acestui serviciu social sunt de furnizare a serviciilor sociale
de interes public general/local, prin găzduire pe timp de noapte, asistenta sociala si
psihologi ca si organizarea de activități recreative. Pentru anul 2016, capacitatea Centrului este
de 50 de locuri.
Beneficiarii serviciilor oferite de centru în anul 2015 au fost persoane fără adăpost
(persoane adulte sau familii cu /fără copii), tineri proveniti d in institutii de ocrotire, persoane
care si -au pierdut locuinta din diverse motive sau care nu au resursele materiale necesare
asigurarii alteia și nici nu beneficiaza de alte servicii sociale care acorda gazduire, victime ale
violenței domestice, familii monoparentale lipsite de suport material si/sau afectiv, care
necesita adapost de urgenta pana la solutionarea situatiei sociale.
In anul 2015 s -a inregistrat un nr. mediu de 34 de asistati pe zi. in total au beneficiat
de serviciile centrului 407 de p ersoane.
8. Centrul Social Integrat ,,Sf.Maria”
Centrul este o unitate de asistență socială care acorda servicii sociale specializate:
adapost, hrana, consiliere socială, medicala, psihologica și juridica, pentru urmatoarele
categorii sociale: tineri pro veniti din institutiile de ocrotire, persoane aflate în situatii de
vulnerabilitate sociala și persoane varstnice si are o capacitate de 40 locuri.
În anul 2015, beneficiarii serviciilor sociale ale acestui centru au fost persoane care au
domiciliul/rezi denta pe raza Municipiului Târgoviște, indiferent de vârstă, sex, naționalitate,
religie și îndeplinesc următoarele condiții:
• persoane adulte fără adăpost;
• persoane adulte cu probleme sociale deosebite;
• tineri proveniti din institutiile de ocrotire c u probleme sociale;
• persoane vârstnice care nu pot fi primite în instituțiile specializate din lipsă de locuri;
9. Centrului de zi pentru persoane adulte cu dizabilitati
Centrul de zi promovează și protejează drepturile persoanelor cu dizabilități si ofera
urmatoarele servicii:
– Servicii de dezvoltare educațională, personală și socială;
– Servicii de orientare socio -profesională;
– Servicii de petrecere a timpului liber;
– Servicii de informare și consiliere socială;
– Servicii de consiliere juridică;
67
– Servicii de consiliere psihologică.
Pentru anul 2016, capacitatea Centrului de zi este de 300 de locuri.
In anul 2015, Centrul de zi a avut un număr de 41 de beneficiari încadrați în grad de
handicap mediu, accentuat și grav. Centrul a fost frecventat zilnic de un număr de 10 – 11
beneficiari care au participat la diverse activitați recreative (jocuri de table, de remy, de carți,
navigare pe internet, desen, discuții pe diverse teme). De asemenea, Centrul a desfasurat și
alte activități cum ar fi: confecționarea de felicitari; pelerinaj la Manastirea Viforata;
colectarea de materiale reciclabile din care au fost confecționate obiecte decorative care au
fost expuse pe Pla toul Prefecturii cu ocazia Zilelor Cetății Târgoviște; indrumarea și
sprijinirea beneficiarilor pentru inscrierea la cursurile de „decorator florar” .
10. Serviciul Creșe
În îndeplinirea scopului lor, creșele acorda servicii sociale specializate copiilor cu
vârsta anteprescolara. In cadrul acestora se asigura un program de educație timpurie adecvat
vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare și particularităților copiil or cu vârsta
anteprescolara. Programul de funcționare al creselor, ca unități de educație timpurie, este de
luni pana vineri, in intervalul orar 6,00 -18,00. Cresele pot fi închise temporar, cu acordul
Direcției si cu informarea părinților, cel mult 30 de z ile pe an, pentru curățenie, reparații sau
dezinsectie.
La nivelul anului 2016, Serviciul crese are in subordine 8 crese, cu următoarele adrese si
număr de locuri autorizate:
Cresa nr. 2 – Voinicel (Str. Calea Domneasca, nr. 159) – 60 locuri;
Cresa nr. 8 – Prichindel (Str. Alexandru Vasilescu, nr. 7) – 40 locuri;
Cresa nr. 16 – Buburuza (Str. Radu Popescu, nr. 21) – 40 locuri;
Cresa nr. 13 – Pinochio (Str. Tineretului, nr. 9) – 40 locuri;
Cresa nr. 14 – Neghinita (Str. Vasile Voiculescu, nr. 4) – 40 locuri ;
Cresa nr. 15 – Degetica (Str. Lt. Stancu Ion, nr. 35) – 40 locuri;
Cresa Spiridus (Str. Nicolae Filipescu, nr. 73) – 30 locuri;
Cresa Iepurila (Cartier Sagricom) – 15 locuri;
Numărul total de copii ce au frecventat creșa pe parcursul anului 2015 a fost de 566.
68
1.8.4 Infracționalitate
Nivelul infracționalității reprezintă un indicator al nivelului de siguranță, dar în același
timp surprinde și nivelul de integrare civică al comunității din Municipiul Targoviste. Analiza
comparativă a numărului de infrac țiuni înregistrate de Poliția Municipiulu i Targoviste în
intervalul 2010 –2015 nu surprinde o tendință generală de reducere sau sporire a infracțiunilor,
cifrele denotând o evoluție fluctuantă.
Defalcarea categoriilor de infracțiuni ilustrează preponderenț a infracțiunilor asupra
patrimoniului, urmată la mare distanță de faptele comise împotriva persoanei si alte categorii
de infractiuni.
Figură 39. Evolutia numarului de infractiuni inregistrate in perioada 2010 -2015
Sursa: Politia Locala Targoviste
Numarul infractiunilor contra persoanei are o evolutie fluctuanta in perioada 2010 –
2015. Se constata o scadere a cazurilor de vamare corporala si alte categorii de infractiuni,
insa si o crestere accentuata a actelor de lovire si de alte violente.
0200400600800100012001400160018002000
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Infracțiuni contra persoanei Infracțiuni contra familiei
Infracțiuni contra patrimoniului Infracțiuni la regimul circulației rutiere
Alte categorii TOTAL:
69
Tabel nr. – Evolutia numarului de infractiuni contra persoanei in perioada 2010 -2015
Sursa: Politia Locala Targoviste
Cea mai mare pondere din totalul infracțiunilor din Targoviste o înregistrează
infracțiunile asupra patrimoniului. Comparativ cu situația la nivel național, indicatorul
infracțiunilor raportate la mia de locuitori demonstrează o sitație îngrijorătoare în cazul
Municipiului Targoviste, cu 8,84 infracțiuni la 1000 locuitori față de cca. 4 la mia de locuitori
în cazul me diei naționale.
igură 40. Evolutia numarului de infractiuni asupra patrimoniului in perioada 2010 -2015
Sursa: Politia Locala Targoviste;
Cea mai mare valoare o are subcategoria de furturi, care generează, la nivelul anului
2015, o medie de 8,14 infracțiuni/1000 locuitori pe an în cadrul orașului. În această categorie,
la nivelul orașului Targoviste, defalcarea furturilor pe categorii relev ă subcategoria celor
săvârșite în unitățile comerciale, ca deținând cele mai multe înregistrări. Nici furturile din 0100200300400500600700
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Vătămare corporala Loviri sau alte violente Alte categorii de infracțiuni TOTAL:
0200400600800100012001400
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Furturi Tâlhărie Înșelăciune Distrugere Alte categorii TOTAL:
70
autovehicule sau cele din locuințe nu au o pondere de neglijat, demonstrând necesitatea unui
nivel de atenție ridicat pentru proprietari.
Figură 41. Evolutia infractiunilor de tip furt in perioada 2010 -2015
Sursa: Politia Locala Targoviste;
Situația generală a faptelor comise în afara legii în municipiul Targoviste denotă un
nivel de infracționalitate ridicat în com parație cu media pe țară (cca. 18 infracțiuni la mie față
de 15 infracțiuni la mie la nivel național în 2013 si cca. 15 infracțiuni la mie față de 12
infracțiuni la mie la nivel național în 2015).
Cu toate acestea, cifrele arată de fapt situația înregistrată de organele abilitate și nu
situația infracționalității reale, din oraș. Astfel, cifrele pot fi privite și ca o creștere în eficiență
a activității Poliției. Valorile arată un moment de maxim al nivelului infracționalităților
înregistrate pent ru perioada 2010 -2015 în anuii 2013 si 2014.
Lipsa unor informații mai detaliate referitoare la făptași sau la locul de săvârșire al
infracțiunii face ca această analiză să furnizeze doar un raport referitor la nivelul
infracționalității, fără să poată co ncluziona profilul persoanei care acționează împotriva legii
(grupe de vârstă, etnie, sex, nivel social) sau să furnizeze o mapare a nivelului
infracționalității în oraș.
050100150200250300350400450
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Din locuințe Din societăți comerciale Din buzunare si poșete/bagaje
Din autovehicule Alte categorii TOTAL:
71
Probleme si nevoi de dezvoltare identificate in domeniul social, locuire si
zone d efavorizate si infractionalitate
Numărul de locuri din creșe este insuficient în raport cu numărul cererilor, fiind necesară
construcția unei noi creșei;
Multe crese din municipiu necesită lucrări de reabilitare, modernizare, extindere si
echipare, astfel incat să corespundă nevoilor unui proces educațional modern și de calitate;
Municipiul Targoviste se confruntă cu un deficit semnificativ de locuințe sociale și pentru
tineri, fiind necesară construcția a minim de locuințe sociale;
Cartierele Romlux, Teis, Priseaca, Matei Voievod, Prepeleac si Suseni sunt, în context
local, cartierele dezavantajate/marginalizate, din perspectiva calității infrastructurii urbane,
dar și a caracteristicilor socio -economice ale populației și necesită intervenții integrate de
reducere a decalajului de dezvoltare față de alte cartiere și de creștere a calității vieții
locuitorilor din aceste zone (infrastructură tehnico -edilitară, economică, socială, de mediu,
etc.).
Numărul persoanelor care provin din grupuri dezavantajate și ex puse riscului de
excluziune socială (persoane vârstnice, copii și adulți cu dizabilități, copii ai căror copii
sunt plecați în străinătate, persoane supuse violenței în familie, tineri care provin din
familii defavorizate, persoane de etnie romă, persoane fără locuință sau care locuiesc în
condiții improprii, etc.) este în creștere la nivelul municipiului, iar capacitatea serviciilor și
centrelor sociale – publice și private – este insuficientă. În acest sens este necesară
construcția unui centru de zi/edu cational in cartierele defavorizate Romlux, Prepeleac si
Suseni, a unui centru rezidential medico -social in cartierul defavorizat Priseaca, a unui
centru de zi in cartierul Teis, destinat copiilor săraci, defavorizați;
La nivelul municipiului există un număr semnificativ de persoane provenind din grupuri
defavorizate (cu precădere persoane de etnie romă), care au dificultăți la accesul pe piața
muncii, fiind necesară organizarea de cursuri de formare profesională și înființarea unui
centru de formare pro fesionala, care să asigure ocuparea acestora, inclusiv în meserii
tradiționale.
Astfel, in cartierul defavorizate a fost identificata urmatoarele necesitati:
Necesitati privind ocuparea: formarea profesionala in meseriile de dulgher, tamplar,
croitor, imp letitor nuiele, operator introducere si prelucrare date, lucrator agricol,
lucrator comercial etc;
Necesitati privind locuirea: constuirea de locuinte sociale;
72
Necesitati privind crearea/reabilitarea, modernizarea spatiilor publice urbane:
reabilitarea de strazi, extinderea retelelor de utilitati, amenajarea de parcuri,
amenajarea de spatii verzi, amenajare locuri de joaca pentru copii
La nivelul municipiului există încă zone și spații publice expuse riscului de
infracționalitate și de criminalitate stradal ă, vulnerabile pentru siguranța cetățeanului, în care
este necesară extinderea sist emului de supraveghere video și conectarea sa la centru l unic de
comandă deja existent.
73
1.9 Cultura si sport
1.9.1 Infrastructura și viața cultur ală
In istoria românilor, Târgoviște are un loc aparte pe care și l -a câștigat începând cu cele
trei veacuri în care a deținut rolul de reședință domnească și capitală a Țării Românești,
principal centru economic, politic -militar și cultural -religios al ț ării, păstrând amintirea
numeroaselor personalități și evenimente care au contribuit la conturarea și menținerea ființei
naționale a românilor.
Lista monumentelor municipiului Târgoviște este foarte bogată și variată, fiind alcătuită
dintr -un număr de 40 m ănăstiri și biserici, fiecare reprezentând ctitoria unui domnitor și
purtând încărcătura sa istorică:
Ansamblul Monumental Curtea Domne asca, cu un prim nucleu datat în vremea lui
Mircea cel Bătrân, urmând ca în timpul domniei lui Vlad Țepeș să fie ridicat Turnul
Chindiei, emblemă a orașului nostru. Petru Cercel ridică o a doua Casă Domnească și
Biserica Mare a Curții. În prelungirea incintei principale se găsesc Biserica Sf. Vineri
și Casa Domniței Bălașa, alături de ruinele casei lui Dionisie Lupu;
Biseric a Mitropoliei : În 1517 scaunul mitropolitan s-a mutat la Târgoviște, iar în
timpul domniei lui Neagoe Basarab s -a construit vechea Biserică a Mitropoliei. În
1889 s -a hotărât dărâmarea acesteia și înlocuirea ei cu cea pe care o vedem astăzi,
operă a arhitectului francez André Lecomte du Noüy;
Mânăstirea Dealu este ctitoria lui Radu cel Mare, constituind de -a lungul timpului un
puternic centru cultural. Aici a funcționat tipografia lui Macarie, cea care a dat primele
tipărituri în limba slavonă din Țăr ile Române și a fost semnat tratatul de alianță între
delegații împăratului Rudolf al II -lea și voievodul Mihai Viteazul, primul întregitor de
țară. În mănăstire se pastrează înhumat capul lui Mihai Viteazul, ucis mișelește pe
Câmpia Turzii.
Biserica Andro nești : lăcaș în stil anrhitectonic bizantin -muntenesc, înălțat între anii
1527 -1528, a avut de suferit în urma atacurilor turcești și a cutremurului din anul
1628, fiind refacută de Matei Basarab și doamna Elena în anul 1653.
Mânăstirea Stelea , ridicată pe ruinele unei construcții bisericești din sec. al XVI -lea,
a fost zidită în 1645, ca semn de împăcare între Vasile Lupu și Matei Basarab, a
74
găzduit, în prima jumătate a secolului al XIX -lea, o școală grecească unde au învățat
Vasile Cîrlova, Grigore Alexan drescu și Ion Heliade Rădulescu;
Alături de aceste ctitorii ale municipiului se regăsește o întreagă pleiadă de clădiri, ele
însele monumente istorice și de arhitectură, menite să dezvăluie atât localnicilor cât și
turiștilor trecători prin vechea capitală , momentele de glorie și de intensă activitate creatoare
pe care le -a cunoscut orașul Târgoviște. Această bogată zestre a istoriei orașului se află astăzi
în grija Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” și este completat de grupul de
muzee alcătuit din:
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni , aflat în casa lui I. Al. Brătescu -Voinești, deschis
în anul 1967 și care deține manuscrise, documente și fotografii aparținând scriitorilor
Ienachiță Văcărescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandre scu,
Ion Ghica;
Muzeul de arta situat pe Calea Domnească în imediata vecinătate a Muzeului de
Istorie și a Curții Domnești, este unul dintre importantele monumente ale orașului de
la sfârșitul secolului al XIX -lea. Expoziția Muzeului de Artă, modestă ca nu măr de
exponate datorită spațiului restrâns, cuprinde la parterul clădirii, artă veche
românească, iar la etaj artă decorativă și pictură de șevalet începând din prima
jumătate a secolului al XIX -lea cu „primitivi” ai artei românești și sfârșind cu lucrări
din perioada interbelică.
Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic este primul de acest fel din
România și din Europa Centrală și de Sud -Est. Acesta este centrat pe descoperirile cele
mai importante făcute în paleoliticul superior și mijlociu din România. În muzeu se
regăsesc artefacte care fac parte, în mod cert, din patrimoniul arheologic universal,
precum sunt cele mai vechi marturii din lume privind simbolismul omului de
Neanderthal. În muzeu este reconstituită una dintre cele mai mari peșt eri dintr -un
muzeu din România, și singura în care se regasesc oameni de Neanderthal realizați
prin respectarea tuturor exigențelor privind morfologia acestora.
Muzeul Tiparului și Cărții Vechi Românești , instalat în incinta Curții Domnești,
fiind găzduit de Casa Aramă – muzeul prezintă evoluția tiparului în cele trei țări
române de la 1508 până la 1860. Expune instrumente de scris, miniaturi, machete,
cărți tipărite de diaconul Coresi, picturi cu foiță de aur, scrieri bisericești și laice,
portrete de voievozi, precum și tipăriturile lui Macarie, primele din țară ;
75
Galeriile Stelea unde au loc o suită de expoziții de artă, etalate în sălile special
concepute de arh. N. Ghica Budești.
Muzeul de Arheologie a fost inaugur at în anul 1944 și adăpostește colecția
„Lapidariu” care conține elemente de arhitectură și pietre de mormânt datând din
secolul al XVII -lea. Piesa cea mai valoroasă pe care o expune muzeul este lespedea
din marmură a patriarhului Dionisie al Constantinopo lului, decedat la Târgoviște în
anul 1696.
Muzeul de Istorie : situat in incinta fostului Palat de Justiție. Parterul este destinat în
special expozițiilor temporare, cat si evenimente lor de genl : prezentări, conferințe,
seminare. Etajul găzduiește expoziția permanentă a Muzeului de Istorie, ce se dorește
un periplu prin istoria acestor meleaguri, din cele mai vechi timpuri ale existenței
umane până la finele Primului Război Mondial.
Muzeul Mânăstirea Dealu;
Muzeul Poliției Române .
Municipiul Târgovi ște mai găzduiește casele memoriale ale unor importanți creatori de
artă și cultură autentică cum ar fi: Casa -muzeu Gheorghe Petrașcu, Casa -muzeu Vasile
Blendea și Casa -muzeu Pârvulescu.
O valoare arhitecturală deosebită o reprezintă vechiul centru comerci al al orașului,
conturat în sec. al XVII -lea și al XIX -lea, în apropierea căruia se află sediul Primăriei
municipiului Târgoviște, operă a arhitectului italian Vignósa.
De asemenea, in Municipiul Targoviste isi mai desfasoara activitatea urmatoarele
instit utii de cu ltura:
Casa de Cultură „Ion Gh. Vasiliu”, patronată de Primăria Municipiului Târgoviste;
Casa de Cultura a Sindicatelor;
Teatrul municipal “Tony Bulandra”, inaugurat în 30 ianuarie 2002, când se
sărbătoreau 150 ani de la nașterea lui I. L. Caragi ale, pe “ruinele” fostului teatru
popular cu același nume ; teatrul împarte aceeași clădire cu Casa de Cultură a
municipiului Targoviste;
Centrul Județean de Cultură Dâmbovița , care are în componență mai multe secțiuni și
compartimente:
– Secțiunea Comunicare, Strategii, Monitorizare, Informare Culturală și
Asistență în Teritoriu
76
– Secțiunea Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale – Compartimentul
de specialitate – Orchestra populară "Chindia"
– Secțiunea Educațională – Compartimentul Școala Pop ulară de Arte “Octav
Enigărescu
– Secțiunea Muzicală – Compartiment de specialitate – Orchestra Simfonică
"Muntenia"
Cinematograful Independența.
În conformitate cu Lista Monumentelor Istorice din 2015, editată de Ministerul Culturii,
următoarele monumente istorice se află pe teritoriul municipiului Targoviste:
Tabel 19. Lista monumentelor istorice 2015
Nr. Cod LMI Denumire Adresă Datare
1. DB-I-s-B-
16950 Siliștea satului
Ruși din
Târgoviște în sudul orașului, între străzile Morilor
și Iazului la NV, Iazul Morii la NE, str.
Nifon la SE și Calea Domnească, în
prelungirea Căii Bucureștilor, la SV sec. XIV –
XVII,
Epoca
medievală
2. DB-I-s-B-
16951 Situl arheologic
de la Târgoviște,
punct "Ferma
IAS" "Ferma IAS", cartier Matei Voievod
(Sârbi), la S de perimetrul locuit al
orașului, la intersecția Căii Ploiești cu
canalul Ialomița -Ilfov
3. DB-I-m-
B-
16951.01 Așezare "Ferma IAS", cartier Matei Voievod
(Sârbi), la S de perimetrul locuit al
orașului, la intersecția Căii Ploiești cu
canalul Ial omița -Ilfov Epoca
medievală
4. DB-I-m-
B-
16951.02 Așezare "Ferma IAS", cartier Matei Voievod
(Sârbi), la S de perimetrul locuit al
orașului, la intersecția Căii Ploiești cu
canalul Ialomița -Ilfov Epoca
medievală
timpurie
5. DB-I-s-B-
16952 Situl arheologic
de la Târgoviște
punct "Platforma
industrială Nord" "Platforma industrială Nord", în stânga
râului Ialomița, la 0,3 km S de gara
Târgoviște Nord, spre satul Călugăreni
6 DB-I-m-
B-
16952.01 Ruine biserică "Platforma industrială Nord", în stânga
râului Ialomița, la 0,3 km S de gara
Târgoviște Nord, spre satul Călugăreni sec. XIV –
XVII,
Epoca
medievală
7 DB-I-m-
B-
16952.02 Siliștea satului
Călugăreni "Platforma industrială Nord", în stânga
râului Ialomița, la 0,3 km S de gara
Târgoviște Nord, spre satul Că lugăreni sec. XIV –
XVII,
Epoca
77
medievală
8 DB-I-s-A-
16953 Fortificațiile
medievale ale
orașului
Târgoviște între Halta Teiș, Calea Câmpulung,
strada Colonel Dumitru Băltărețu la N și
V, fosta Uzină de Utilaj Petrolier, str.
Radu de la Afumați și Magazinul
Chindia la S și terasa înaltă a Ialomiței
spre SE 1645, ref.
1821
9 DB-I-m-
A-
16953.01 Poarta Dealu –
Vânătorilor Aleea Coconilor, între Curtea
Domnească la N și Casa Coconilor la S 1645, ref.
1821
10 DB-I-m-
A-
16953.02 Poarta
Câmpulungului Calea Câmpulung, la intersecția cu str.
Lt. Pârvan Popescu și str. Valul Cetății 1645, ref.
1821
11 DB-I-m-
A-
16953.03 Poarta Buzăului și
Brăilei Calea București, la joncțiunea cu Calea
Domnească și intersecția cu str. General
Matei Vlădescu 1645, ref.
1821,
1990
12 DB-I-m-
A-
16953.04 7 bastioane între Halta Teiș, Calea Câmpulung, str.
Colonel Dumitru Băltărețu la N și V,
fosta Uzină de Utilaj Petrolier, str. Radu
de la Afumați și Magazinul Chindia la S
și terasa înaltă a Ialomiței spre SE 1645, ref.
1821
13 DB-I-m-
A-
16953.05 Șanț de apărare între Halta Teiș, Calea Câmpulung, str.
Colonel Dumitru Băltărețu la N și V,
fosta Uzină de Utilaj Petrolier, str. Radu
de la Afumați și Magazinul Chindia la S
și terasa înaltă a Ialomiței, spre S și SE 1645,
Epoca
medieva lă
14 DB-I-m-
A-
16953.06 Valul Cetății
Târgoviște între Halta Teiș, Calea Câmpulung, str.
Colonel Dumitru Băltărețu la N și V,
fosta Uzină de Utilaj Petrolier, str. Radu
de la Afumați și Magazinul Chindia la S
și terasa înaltă a Ialomiței, spre S și SE 1645,
Epoca
medievală
15 DB-I-s-A-
16954 Vatra orașului
Târgoviște între Iazul Morilor (ambele maluri) și
cornișa dreaptă a Ialomiței la NE,
străzile Radu Petrescu și Matei Basarab
la NV, Calea Domnească, str. Bărăției,
Calea Câmpulung și str. Poet Grigore
Alexandrescu la SV, Bd. Mircea cel
Bătrân la S, str. Nicolae Filipescu la E,
str. Căpitan Ion Constantinescu și str.
George Coșbuc, până la Iazul Morilor,
inclusiv perimetrul Bisericii Albe la NE
16 DB-I-m-
A-Așezare rurală și
urbană între Iazul Morilor (ambele maluri) și
cornișa dreaptă a Ialomiței la NE, sec. XIII –
XVIII,
78
16954.01 străzile Radu Petrescu și Matei Basarab
la NV, Calea Domnească, str. Bărăției,
Calea Câmpulung și str. Poet Grigore
Alexandrescu la SV, Bd. Mircea cel
Bătrân la S, str. Nicolae Filipescu la E,
str. Căpitan Ion Constantinescu și str.
George Coșbuc, până la Iazul Morilor,
inclusiv perimetrul Bisericii Albe la NE Epoca
medievală
17 DB-I-m-
A-
16954.02 Așezare între Iazul Morilor (ambele maluri) și
cornișa dreaptă a Ialomiței la NE, str.
Vărzaru Armașu la NV, Calea
Domnească la SV, str. Mihai Bravu la
SE (până la Podul Mihai Bravu) sec. VIII –
X, Epoca
medievală
timpurie
18 DB-I-m-
A-
16954.03 Așezare între Iazul Morilor (ambele maluri) și
cornișa dreaptă a Ialomiței la NE, strada
Vărzar u Armașu la NV, Calea
Domnească la SV, strada Mihai Bravu
la SE (până la Podul Mihai Bravu) sec. I a.
Chr. – sec.
VIII p.
Chr.
Sursă: Ministerul Culturii;
Agenda culturală a orașului este un factor de influență în ceea ce privește dinamica
turistică, atât la nivelul imaginii, cât și în ceea ce privește oferta cultural -turistică. Municipiul
Targoviste și -a intensificat, în ultimii ani, eforturile de a constitui o astfel de agendă, însă
evenimentele demonstrează o capacitate redusă a de a atrage un volum ma re de turiști pe
fondul consumului cultural. Specificul acestor evenimente nu au un caracter experimental sau
de mare specificitate, astfel încât să atragă un segment de piață extern, care să nu regăsească o
ofertă similară în orașul de reședință.
Evenimen tele majore de tip „milestone” care animă viața culturală din Municipiul
Targoviste sunt:
Zilele cetății Târgovișt e: este cea mai importantă și mai amplă acțiune cultural -artistică a
Municipiului Târgoviște, ce se desfășoară în fiecare an în jurul datei d e 8 septembrie, când se
sărbătoreste Nașterea Sf. Fecioare Măria – Protectoarea orașului Târgoviște. Manifestarea
cuprinde peste 20 activități culturale, sportive, artistice, premieri etc, ce se desfășoară pe o
perioadă cuprinsă între 3 -7 zile.
Festivalul Național „Ion Dolanescu” : este manifestare artistică dedicată marelui rapson
Ion Dolănescu, care reunește la Târgoviște nume mari ale folclorului național. Debutanți și
artiști consacrați, vin la târgoviște către finele lunii septembrie, pentru a păstra n ealterată
79
muzica tradițională românească. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Consiliul
Județean Dâmbovița, prin Centrul Județean de Cultură.
Festivalul Național de Romanțe "Crizantema de Aur" este cel mai longeviv festival din
România, care a aju ns la aproape jumătate de veac de existență, păstrează încă viu unul dintre
cele mai frumoase genuri musicale – romanța. Evenimentul este organizat anual, în cea de -a
treia săptămână a lunii octombrie, de către Municipiul Târgoviște prin Teatrul Municipal
Tony Bulandra.
Sărbătorile de iarnă : este cel mai așteptat eveniment al anului de către părinți și copii
deopotrivă. Timp de aproximativ o lună de zile, municipiul Târgoviște este împodobit cu
ornamente specifice, este amenajat Orășelul Copiilor, se desfăș oară spectacole de colinde,
teatru și alte momente specifice, iar în apropirea marii sărbători a Nașterii Domnului, în
centrul orașului sosește Moș Crăciun care ascultă cântece și poezii ale micilor târgovișteni,
oferindule daruri. Evenimentul este organiz at în colaborare cu Teatrul Municipal Tony
Bulandra.
Târgul de Mărțișor reprezintă deschiderea sezonului de acțiuni publice în aer liber ale
Municipiului Târgoviște din anul în curs și cuprinde reunirea de comercianți cu produse
specifice în perioada 14 fe bruarie – 8 martie.
Ora Pământului : de peste 10 ani, municipiul Târgoviște s -a alăturat orașelor din întreaga
lume care marchează acest eveniment prin întreruperea iluminatului public stradal timp de o
oră. De asemenea, în ultimii 3 ani, acțiunea este comp letată de lansarea a peste 2000 de
lampioane de către toți târgoviștenii care decid să se alăture acestui demers prin stingerea
luminilor în propria locuință participarea la această acțiune ce se desfășoară în centrul
orașului.
Sărbătorile Pascale „Calea L uminii” este un eveniment unic în țară, ajuns la cea de -a 16-
a ediție, care implică întreaga comunitate. La inițiativa artistului plastic Mihai Șerbănescu,
evenimentul este sprijinit și de Arhiepiscopia Târgoviștei și constă în aprinderea a
aproximativ 400 0 de lumânări, în Joia Mare a Sfintelor Sărbători Pascale, pe Bulevardul Carol
I și Piața Tricolorului.
1 MAI în familie este o manifestare dedicată familiei și prietenilor, care, reuniți în echipe
formate din copii, tineri și vârstinici participă de -a lun gul zilei de 1 mai la o serie de
competiții sportive și distractive soldate cu premii substanțiale. Evenimentul are ca scop
petrecerea timpului în aer liber, mișcarea și socializarea.
Primăvara Clasică Europeană este un eveniment de înaltă ținută artistică , constând într –
un concert extraordinat susținut, în seara zile de 9 mai, de Orchestra Simfonică Muntenia și
80
diverși artiști de muzică clasică, într -un spațiu atipic acestui gen de spectacol: Ruinele Curții
Domnești de la Târgoviște.
Zilele Europei : Ziua E uropei este marcată și la Târgoviște cu activitivități specifice,
competiții tematice, Teatru pentru tineret etc. Evenimentele se desfășoară în școli și licee
târgvoviștene pe parcursul unei săptămâni.
Ziua Copilului – 1 Iunie : cea mai așteptată zi de cătr e copii, este sărbătorită prin realizarea
unui desen pe asfalt gigant, la care participă copii de toate vârstele. De asemenea, au loc
manifestări artistice suținute de grupuri și ansambluri școlare.
Festivalul Internațional de Teatru BABEL F.A.S.T. este un eveniment important în
viața teatrală națională și internațională, care reunește la Târgoviște anual peste 30 de țări
participante. Se desfășoară la începutul lunii iunie, pe o perioadă de aproximativ 2 săptămâni
și aduce în fața publicului târgoviștean s pectacole de teatru, muzică, teatru dans, concerte etc.
Festivalul Medieval Dracula – Este cea mai nouă manifestare culturală a municipiului
Târgoviște și tinde să devină una dintre cele mai importante. Are loc în jurul datei de 16 iunie,
când a avut loc c elebrul Atac de Noapte al lui Vlad Țepeș asupra taberei otomane pornite în
cucerirea Europei. Evenimentul cuprinde spectacole de reevocare istorică din viața marelui
voivod Vlad Țepeș, concerte de muzică medievală, competiții tematice, mâncare tradițională
și un Târg de Meșteșuguri Medievale.
Festivalul Internațional de Folclor : evenimentul ajuns la cea de -a 21-a ediție, reunește la
Târgoviște ansambluri folclorice din Europa și România, din localități cu care orașul nostru
este înfrățit, dar și ansambluri folclorice ale comunită ților de români din jurul țării;
Festivalul -Concurs Național de Creație Literară „Moștenirea Văcăreștilor” : cel mai
longeviv festival de acest gen din țară, apropiindu -se de o jumătate de secol de existență;
Festivalul de interpreta re a cântecului popular românesc „Ileana Sărăroiu” :
Festivalul este un omagiu adus celebrei soliste de muzică populară, romanțe și cântece de
petrecere, Ileana Sărăroiu, născută la Valea Voievozilor, lângă Târgoviște.
De asemenea, Municipiul Târgoviște acordă anual, în două sesiuni, fonduri
nerambursabile unor diferite proiecte cultural – artistice, dintre care, unele devenit cu tradiție:
Pastele cailor – Sărbătoare a comunității bulgare din municipiul Târgoviște, ce se
desfășoară anual de ziua Sf. Toader;
Ziua romilor – Eveniment organizat în data de 8 aprilie de comunitatea romă din
municipiul Târgoviște;
81
Participări la Festivaluri Interna ționale ale unor ansambluri folclorice și corale din
municipiul Târgoviște
Conform datelor furnizate de INS, in anul 2015 in Municiul Targoviste erau deschise
publicului un numar de 12 puncte muzeale. Se observa o usoara crestere a numarului
muzeelor, de la 9 in anul 2007, la 10 in 2008, 11 in anul 20113 si 12 in anul 2015.
Figură 42. Evolutia numarului de muzee și colecții muzeale in perioada 2005 -2015
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=32 ;
In ceea ce priveste evolutia numarul de vizitatori, se observa o crestere. La nivelul
anului 2 015, punctele muzeale din Municipiul Targoviste au fost vizitate de 251.211
vizitatori, cu 194.290 mai multi vizita tori fata de anul 2005, cu 175.489 mai multi vizitatori
fata de anul 2010 si cu 108.691 mai multi vizitatori fata de anul 2014. 10 10
910 10 10 10 1011 1112
02468101214
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Muzee si colectii publice
82
Figură 43. Evolutia numarului de vizitatori in perioada 2005 -2015
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&contex t=32;
Referitor la numarul de angajati a celor 12 puncte muzeale din Municipiul Targoviste, la
nivelul anului 2015 personalul se ridica la 98 persoane, in crestere cu 53,13% fata de anul
2011 si cu 38,03% fata de anul 2014.
Figură 44. Evolutia personalului angajat în muzee în perioada 2005 -2015
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=32 ;
In ceea ce priveste numarul de spectatori care au participat la reprezentatiile artistice din
institutiile de spectacole si concerte (teatrele, filarmonicile, orchestrele si ansamblurile
artistice ) la nivelul anului 2015 au fost 47.512 spectatori. In perio ada 2005 -2015, numarul de
spectatori a inregistrat o crestere, atingand un numar maxim de 199.200 spectatori in anul
2009. 5692173392933838447092241
7572282812152030
132253142520251211
050000100000150000200000250000300000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Numar vizitatori
64 64687198
020406080100120
2011 2012 2013 2014 2015
Personal angajat in muzee
83
Figură 45. Numarul de spectatori la reprezentatiile artistice
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=32 ;
Referitor la numarul de locuri in salile d e spectacole din Municipiul Targoviste,
conform date lor INS la n ivelul anului 2015 erau 302 locuri, cu 41,12% locuri mai multe fata
de anul 2005 si cu 2,72% mai multe fata de anul 2014.
Figură 46. Evolutia numarului de locuri in salile de spectacole in perioada 2005 -2015
Sursă: IN S, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=32 ;
In ceea ce priveste numarul de biblioteci din Municipiul Targoviste, conform datelo r
INS, se constata ca la nivelul anului 2015, functionau un numar de 39 biblioteci. In intervalul
2000 -2014, numarul bibiliotecilor a avut o evolutie fluctuanta, inregistrandu -se un maxim in
anul 2013, an in care au functionat 42 biblioteci. La nivelul anului 2015, numarul de biblioteci
a scazut cu 7,14% fata de anul 2014. 16420100002823080480199200
272872147015408 19078 2116247512
050000100000150000200000250000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Numar spectatori
050100150200250300350
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Numar de locuri in salile de spectacole
84
Figură 47. Evolutia numarului de biblioteci in perioada 2005 -2015
Sursă: INS, Tempo;
Referitor la numarul de cititori activi, conform datelor INS, in anul 20 15 in Municipiul
Targoviste erau 28.506 cititori. In intervalul 2011 -2014 se constata o scadere a numarului de
cititori activi, in anul 2014 fiind cu 8,70% mai putini cititori fata de anul 2011 .
Figură 48. Evolutia numarului de cit itori activi in perioada 2011 -2014
Sursă: INS, Tempo;
In ceea ce priveste numarul de volume din bibiliotecile din Municipiul Ta rgoviste, la
nivelul anului 2014 erau 354.446 volume, in scadere cu 7,05% fata de anul 2011, dar cu
2,18% mai mult fata de anul 2013. 36 36
313331 31 31 3142
39
051015202530354045
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Numar bibilioteci
312233153731402
28506
265002700027500280002850029000295003000030500310003150032000
2011 2012 2013 2014
Numar cititori activi
85
Figură 49. Evolutia numarului de volume din bibiliotecile din Municipiul Targoviste in
perioada 2011 -2014
Sursă: INS, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=32 ;
1.9.2 Infrastructura sportivă
Baza sportivă a municipiului Târgoviște este alcătuită din urmatoarele obiective :
Complex Turistic de Natație Târgoviște;
Stadion Municipal Eugen Popescu cu piste pentru atletism și teren de fotbal;
Sala Polivalentă, omologată pentru baschet, handbal, volei; cu o capacitate de 2.500 de
locuri, destinată competițiilor locale, naționale și internaționale
Sala Clubul ui Sportiv Școlar – omologată pentru baschet, handbal, minifotbal, volei, sala
de lupte și judo;
Sala de lupte și box a Clubului Sportiv Târgoviște;
Terenuri de tenis de câmp – Chindia;
12 săli de sport arondate pe lângă școlile și liceele din municipiu, dintre care 2 săli noi.
Principalul club sportiv din Municipiul Targoviste este Clubul Sportiv Municipal
Târgoviște. In cadrul acestuia functioneaza urmatoarele sectii:
Sectia de baschet: in anul 2015 au fost legitimati 56 sportivi;
Sectia de box: in anul 2015 au fost legitimati 38 sportivi;
Sectia Judo: in anul 2015 au fost legitimati 7 sportivi;
Sectia Radioamatorism in anul 2015 au fost legitimati 10 sportivi; 381311460545
346871 354446
050000100000150000200000250000300000350000400000450000500000
2011 2012 2013 2014
Numarul de volume
86
Sectia Tenis in anul 2015 au fost legitimati 13 sportivi;
Sectia Volei: in anul 2015 au fost legitimati 23 sportivi;
Complex Turistic de Natație Târgoviște cuprindea o serie de amenajări și dotări
moderne pentru sport și recreere cum ar fi:
Ștrand : cuprinde o plajă amenajată, șezlonguri și umbrele pentru relaxare, precum și
bazine pentru înot și tobogane cu apă.
Bazin acoperit : reprezintă o oportunitate de a practica înotul atât pe timp de vară, cât și pe
timp de iarnă, funcționand 12 luni pe an;
Terenuri de tenis: sunt amenajaye trei terenuri de tenis, fără să aibă un rol competițional,
destinate atât turiștilor ce vin să se r elaxeze în acest complex, cât și locuitorilor orașului.
Teren de baschet
Terenurile de minifotbal : sunt amenajate două terenuri de minifotbal în partea de vest a
incintei, fără a avea rol competițional.
Probleme si nevoi de dezvoltare identificate:
Numeroase clădiri de patrimoniu și cu valoare arhitecturală , cu precadere din zona centrala
a municipiul ui necesită lucrări de restaurare, protecție, conservaree și valorificarea durabilă
in vederea cresterii atractivitatii zonei (Ansamblul Monumental Curtea Domneasca,
Muzeul de I storie, Parcul Mănăstirii Stelea Veche, Mitropolia Veche a Țării Românești,
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni, Casa Fusea – Pârvulescu , ruinele din Parcul Mitropoliei,
fatada Primarieri Municipiului Targovis te, Biserica Sf. Nicolae Geartoglu , Scoala de
cavalerie, Poarta Dealu -Vânătorilor, Foișorul Brâncovenesc, Grădinile Domnești
Medievale , Manastirea Dealu, Fortificațiile Medievale etc);
O alta problema identificate este lipsa signalisticii specifice obiectivelor de patrimoniu
cultural ;
S-a constatat necesitatea m odernizarea bibliotecilor publice existente și dotarea acestora cu
echipamente IT si acces la internet, precum si m odernizarea, reabilitarea si d iversificarea
spatiilor muzeale si expozitional e;
Baza sportiva a municipiului este insuficienta, constatandu -se necesitatea r eabilitar ii și
modernizarii bazei sportive existente si crearea de noi zone pentru sport si agrement.
87
1.10 Infrastructura edilitară
Infrastructura unei localitati reprezinta ansamblul elementelor bazei tehnico -materiale
prin intermediul caruia comunitatea desfasoara toate fluxurile si transferurile de resurse
materiale, umane, servicii si informatii in timp util. Aceste elemente sunt descrise de
urma toarele componente:
transportul pe drumuri, cai ferate si alte categorii (aerian, naval);
rețeaua de distribuție a apei potabile și a canalizării, electricitate, gaze naturale,
energie termica si eficienta energetica;
servicii de telecomunicatii, televiziu ne, radio, internet;
infrastructura sociala;
structura locativa, conditii de locuire, alte servicii publice, spatii verzi.
Un proces de dezvoltare integrată înseamnă un acces la servicii de bază și infrastructura
corespunzătoare. Dar în mediul urban și ru ral din România, nivelul infrastructurii edilitarea
afectează puternic calitatea vieții locuitorilor. Toate serviciile ce țin de bazele dezvoltării unei
regiuni (infrastructura de transport, rețeaua de distribuție a apei potabile și a canalizării,
accesul la energie electrică și termică, serviciile de reciclare a deșeurilor publice, accesul la
internet, etc) se afla încă la un nivel necorespunzător și afectează deopotrivă și dezvoltarea
mediului de afaceri local.
Figură 50. Ponderea utilităților publice în cadrul unităților administrative din mediul urban
sau rurala în Regiunea de Dezvoltare Sud -Muntenia
Sursa: Institutul Național de Statistică; 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Canalizare publica Retea de distributie a
apeiEnergie termica Gaze naturaleUrban
Rural
88
1.10.1 Infrastructura de transport
Infrastructura rutier ă
Rețeaua de drumuri care leagă municipiul de importante repere regionale, naționale și
internaționale este formată din: DN71, DN72, DN72A, DJ720, DJ711 si DJ712.
Figură 51. Harta rutieră a județului Dâmbovița
Sursă: MDRAP;
89
Astfel, l a nivel național și al județului Dâmbovița, municipiul Târgoviște prezintă
legături rutiere astfel:
Prin intermediul Drumului Național DN71 se asigură legătura cu Municipiul București.
Acest drum național traversează partea de est a municipiului T ârgoviște și îl străbate pe
direcția sud -est – nord-vest, continuând mai departe cu orașul Pucioasa, municipiul Moroeni
(județul Dâmbovița) și orașul Sinaia (județul Prahova), urmând ca prin intermediul Drumului
European E60, respectiv Drumului Național DN 1, să se asigure legătura cu municipiul
Brașov. DN71 București – Chitila – Tărtășești – Răcari – Târgoviște – Pucioasa – Fieni –
Sinaia, drum care pornește la Bâldana din vechiul drum al Piteștilor (DN 7). Drumul
traversează orașul pe direcția SE -NV pe o l ungime de cca 5km și trece peste râul Ialomița
spre comuna Aninoasa. Acest drum constituie diametrul semicercului de dezvoltare a
orașului;
Prin intermediul Drumului Național DN72 se asigură legătura cu Municipiul Ploiești.
Acest drum național traversează partea de nord a municipiului Târgoviște și îl străbate pe
direcția est – sud-vest, continuând până în orașul Găești (județul Dâmbovița). DN72 Ploiești –
I. L. Caragiale – Răzvad – Târgoviște – Ulmi – Găești. Drumul traversează orașul pe direcția
NE-SV, pe o lungime de cca 6 km, după ce trece râul Ialomița dinspre comuna Răzvad. Acest
drum constituie una dintre razele semicercului de dezvoltare a orașului (prin tronsonu l
îndreptat în direcția Găești);
DN72A Târgoviște – Dragomirești – Malu cu Flori – Câmpul ung. Drumul trece prin oraș
pe direcția E -V, pe o lungime de cca 5 km; acest drum constituie una dintre razele
semicercului de dezvoltare a orașului;
Prin intermediul Drumului Județean DJ720 se asigură legătura cu Municipiul Moreni
(județul Dâmbovița);
DJ711 Târgoviște – Ulmi – Lazuri – Comișani – Bilciurești – DN 1A (fragment din
vechiul drum de pe malul drept al râului Ialomița spre București). Drumul trece prin oraș pe
direcția SE -NV pe o lungime de cca 1 km;
DJ712 Târgoviște – Teiș – Șotânga – Pucioasa, fragment din vechiul drum de pe malul
drept al râului Ialomița. Drumul trece prin oraș pe direcția SE -NV, pe o lungime de cca 2,5
km. Acest drum este o continuare a diametrului semicercului de dezvoltare a orașului.
90
Rețeaua stradala
Conform datelor furnizate de Primaria Targoviste, la nivelul anului 2016 , rețeaua
stradală a Municipiului Targoviste avea o lungime totala de 123 km. Conform datelor INS la
nivelul anului 2015, 99 km erau modernizati . Evolutie retelei stradale orasanesti si a retelei
stradale modernizate intre anii 2010 – 2014 este prezentata in tabelele urmatoare:
Figură 52. Lungimea strazilor orasenesti (km)
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=75 ;
Reteaua stradala este formată din 233 străzi, din care:
7 bulevarde:
– Bulevardul Eroilor (lung ime: 3.270 metri);
– Bulevardul Independenței (lungime: 1.750 metri);
– Bulevardul Ion C. Brătianu (lungime: 1.854 metri);
– Bulevardul Libertății (lungime: 800 metri);
– Bulevardul Mircea cel Bătrân (lungime: 740 metri);
– Bulevardul Regele Carol I (lungime: 1.050 metri);
– Bulevardul Unirii (lungime: 1.538 metri);
226 străzi;
4 piete publice:
– Piata Garii (suprafata: 1.883 mp);
– Piata Revolutiei (suprafata: 1.020 mp);
– Piata Mihai Viteazul (suprafata: 8.080 mp);
– Piata Tricolorului (suprafata: 9.260 mp); 020406080100120140160
Lungimea străzilor Lungimea străzilor modernizate
91
In ceea ce priveste inregistrarea terenurilor in cadastru si carte funciara, d in totalul de 233 de
strazi, identificam urmatoarea situatie:
48 strazi au carte funciara si numar cadastral ;
177 strazi necesita cadastru si intabulare;
8 strazi necesita separare cadastru /intabulare.
Structura drumurilor este bună, peste 80% sunt amenajate cu structură rutieră
modernă (îmbrăcăminte asfaltică), restul drumurilor avand îmbrăcăminte din beton, balast si
pavaj.
Tabel 20. Structura drumurilor din Municipiul Targoviste
Structura drum Suprafata (mp) Procent (%)
Asfaltat 847.335,00 81,20
Betonat 53.694,00 5,15
Balastat 140.267,20 13,44
Pavat 2.206,00 0,21
Suprafata totala 1.043.502,20 100,00
Sursă: Primaria Targoviste ;
Figură 53. Structura retelei stradale din Municipiul Targoviste
Sursă: Autoritățile locale;
Asfaltat
81%Betonat
5%Balastat
14%Pavat
0%
92
Tipologia accidentelor rutiere din Municipiul Targoviste nu indica puncte de risc sau
strazi cu un grad ridicat de periculozitate.
In extravilan, cu exceptia drumurilor de legatura intre oras si localitatile invecinate,
sistemul rutier este reprezentat exclusiv de drumuri pietruite si de pamant care departajeaza si
leaga terenurile agricole si obiectivele ec onomice.
In ceea ce priveste capitolul parcari, in prezent, parcările din municipiu ocupă circa
234.620 mp, dupa cum urmeaza:
– parcari asfaltate – 151.981 mp
– parcari betonate – 56.747 mp
– parcari cu zgura – 14.811 mp
– parcari stradale – 11.081 mp.
Transportul urban și periurban
Anii ’60 au marcat începutul timid al activității de transport public în Târgoviște,
cursele efectuându -se cu 2 autobuze marca TV pe doar câteva trasee. În anul 1965 existau
deja 13 autobuze pe traseele din interiorul orașului.
Începând cu 1969 -1970, transportul public devine o activitate de sine stătătoare prin
înființarea Întreprinderii Județene de Transport Local (I.J.T.L.) ce efectua activități de
transport călători în Târgoviște și în comunele limitrofe. În acest scop au f ost stabilite 26
trasee, parcul auto includea 80 -90 mijloace de transport în comun, iar numărul total de
personal era de cca. 400 angajați.
În perioada 1990 -1997, transportul public de călători a făcut parte din Regia Autonoma
de Transport Local (R.A.T.L.) . In anul 1997, pe baza H.G. 30/1997, a fost înființată SC
Transport Public SA. În anul 2005, S.C. Transport Public S.A. a devenit societate de transport
călători în parteneriat public -privat. În anul 2009, S.C. A.I.T.T. S.R.L. a preluat activitatea de
transport local în Municipiul Târgoviște, realizându -se modernizarea parcului de vehicule și
schimbarea orarului de transport public local, în vederea îmbunătățirii serviciului de transport
oferit publicului călător.
Astfel, serviciul de transport public din Municipiul Targoviste se asigură cu autobuze si
microbuze, respectiv de companiile private de taximetrie. Municipiul nu deține un sistem de
transport urban informatizat și nici un parc de autobuze propriu.
93
In prezent, o peratorul principal al activitățilo r de transport public local în municipiul
Târgoviște este SC Asociația Investitorilor Transport Târgoviște SRL (SC AITT SRL).
Aceasta firma detine autorizație de transport pentru efectuarea serviciului de transport public
local de persoane prin curse regul ate si curse speciale. Acest serviciu se desfășoară în baza
unui contract de concesiune, încheiat în baza Legii nr. 51/2006, a serviciilor comunitare de
utilități publice și a Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local, respectiv H.C.L.
311/16.12.2004 privind aprobarea Contractului de Parteneriat Public – Privat între Consiliul
Local Municipal Târgoviște și Asociația Investitorilor Transport Târgoviște SRL.
Transportul public în comun din Municipiul Targoviste este organizat pe 24 trasee de
transport public local , cu 155 de stații și dispune de un parc auto format din: 28 autobuze si 13
microbuze. Licențele de traseu s -au eliberat operatorului de transport rutier pentru
următoarele trasee:
Trasee principale:
Traseul 1: Micro XI – Kaufland – Centru – Spitalul Judetean – Piata 2 Brazi;
Traseul 5 (+25): Micro XI – Caraiman – Centru – Gara – Polivalenta – Piata 2 Brazi;
Traseul 6 (+25): Biserica Ulmi – Micro XI – Caraiman – Centru – Gara – Polivalenta –
Piata 2 Brazi – (Campus Universitar);
Trase ul 9: Str. Legumelor – Catedrala – Centru – Spitalul Judetean – Autogara – Halta
Teis;
Traseul 11: Micro XI – Tribunalul Nou – Lic. I. Vacarescu – Dealu Mare – Gara –
Autogara – Piata Aurora
Trasee secundare:
Traseul 3: Micro XI – Centru – Spitalul Judet ean – Romlux – Priseaca Sat;
Traseul 4: Micro XI – Centru – COS Poarta 3;
Traseul 7: Micro XI – Dealu Mare – COS Poarta 3;
Traseul 8: Piata 2 Brazi – Pavcom – COS Poarta 3;
Traseul 18 (circular): Campus Universitar – Universitatea Valahia – Facultatea de D rept –
Dealu Mare – Muntenia – Muzeul de Istorie – Campus Universitar;
Traseul 18b: Valea Sasului – Campus – Centru – Dealu Mare – Facultatea de Drept –
Spitalul Municipal;
94
Trasee exterioare:
Traseul 2: Micro XI – Centru – Sat Nou Teis – Sotanga – Goleasc a;
Traseul 10b: Autogara AITT – Pavcom – Dumbrava – Mogosesti;
Traseul 12: Micro XI – Centru – Priseaca – Dragomiresti;
Traseul 12b: Micro XI – Centru – Priseaca – Dragomiresti – Decindeni;
Traseul15: Micro XI – Centru – Piata 2 Brazi – Transformator – Viforata Gura Vaii –
Aninoasa – Sateni;
Traseul 15b: Micro XI – Centru – Piata 2 Brazi – Transformator – Manastirea Viforata;
Traseul 16: Piata 2 Brazi – Spitalul Judetean – Centru – Cartierul ANL – Matraca;
Traseul 20: Autogara AITT – Spitalul Judetean – Dealu Mare – Muntenia – V. Voievozilor
– Razvad – Gorgota;
Traseul 21: Micro XI – Centru – Gara – Colanu – Viisoara – Lucieni;
Traseul 22: Micro XI – Centru – Priseaca – Dragomiresti – Decindeni – Manesti;
Traseul 23: Micro XI – Centru – Gara – Colanu – Viisoara – Rancaciov;
Traseul 23b: Micro XI – Centru – Priseaca – Dragomiresti – Rancaciov;
Traseul 24: Micro XI – Centru – Piata 2 Brazi – Aninoasa – Dociesti.
Parcul de autovehicule al SC AITT SRL include conform datelor primite de la
benefici ar, 28 autobuze si 13 microbuze si are următoarea structura:
autobuze cu 165 locuri (56 pe scaune+109 in picioare);
5 autobuze cu 104 locuri (35 pe scaune+ 69 in picioare);
autobuze cu 107 locuri (34 pe scaune+ 73 in picioare);
6 autobuze cu 100 locur i (38 pe scaune+ 62 în picioare);
autobuze cu 95 locuri (40 pe scaune + 55 in picioare);
2 autobuze cu 89 locuri (45 pe scaune + 44 in picioare);
1 autobuz cu 88 locuri (43 pe scaune + 45 in picioare);
1 autobuz cu 96 locuri (35 pe scaune+ 61 in picioare);
1 autobuz cu 60 locuri (50 pe scaune+10 in picioare);
1 autobuz cu 67 locuri (28 pe scaune + 39 in picioare);
1 autobuz cu 60 locuri (19 pe scaune+ 41 in picioare);
1 microbuz cu 19 locuri;
11 microbuze cu 16 locuri;
1 microbuz cu 16+11 locuri;
95
Referitor la traseele de circulatie (dus -intors) stabilite pentru transportul rutier de
persoane cu autobuze in trafic judetean si interjudetean pe raza Municipiului Targoviste, au
fost identificate urmatoarele:
Targoviste – Piersinari – Bucuresti;
Targoviste – Cobia – Ramnicu Valcea;
Targoviste – Razvad – Ploiesti;
Targoviste – Cornesti – Bucuresti;
Targoviste – Baleni – Bucuresti;
Targoviste – Doinesti – Brasov;
Targoviste – Sotanga – Pucioasa;
Targoviste – Voinesti – Campulung Muscel.
Serviciul de transport in comun se realizeaza astfel: prima cursa la 05:00; ultima cursa
la 23:30. În figura de mai jos este prezentată harta transportului public în municipiul
Târgoviște.
Figură 54. Harta transportului public în Municipiul Târgoviște
96
Pentru transportul public de persoane, prin servicii regulate in trafic judetean si
interjudetean, in Municipiul Targoviste functioneaza un numar de sase autogari, pentru
cursele aferente traseelor respectice:
SC Mondotrans SA (Bulevardul Eroilor, nr. 38)
SC Asociația Investitorilor Transport Târgoviște (Bulevardul Unirii, nr. 6)
SC Grup Atyc SRL (Str. Tudor Vladimirescu, nr. 86);
SC Grup Atyc SRL (Str. Gimnaziului, nr. 2);
SC Grup Atyc SRL (Str. Campulung, nr. 126);
SC Millenium Trans SRL (Str. Garii, nr. 1).
Figură 55. Evolutia numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse .ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=75 ;
In ceea ce priveste evolutia numarul de vehicule pentru transport public local de
pasageri, precizam urmatoarele:
Numarul de autobuze si microbuze a avut o evolutie fluntuanta, asa cum rezulta din
Figura 55.;
Intre anii 1995 -2005, transpotul de comun a fost asigurat si de 5 troleibuze. In anul
2006 s -a renuntat la acest tip de transport in comun.
Numărul de kilometri parcurși anual de către vehiculele operatorului, precum și numărul
călătorilor transport ați anual sunt p rezentate în tabelele următoare:
0102030405060
Autobuze si microbuze Troleibuze
97
Tabel 21. Numărul de km parcurși anual
Tip vehicul/Anul 2013 2014 2015
km. efectivi km. efectivi km. efectivi
Microbuze 675.829 755.880 716.749
Autobuze 407.767 586.112 633.992
TOTAL 1.083.596 1.341.992 1.350.741
Sursă: Autoritățile locale;
Figură 56. Evolutia numărul de km parcurși anual
Sursă: Autoritățile locale;
În ceea ce privește numărul pasagerilor care au utilizat sistemul de transport în comun
din municipiul Targoviste, conform datelor furnizate de operator, fluxul este constant intre
anii 2013 -2015.
Tabel 22. Numărul de călători transportați anual
Tip vehicul/Anul 2013 2014 2015
Autobuze si Microbuze 1.204.179 1.204.270 1.204.379
Sursă: Autoritățile locale;
Conform Legii nr. 38/2003, privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere,
pe raza Municipiului Targoviste, la nivelul anului 2016, sunt eliberate 400 autorizatii de taxi.
Tarifele pe distanta practicate de dispeceratele taxi autorizate, care deservesc
transportatorii taxi, sunt utmatoarele:
Tariful de zi: 1,76 – 1,82 lei/km;
Tariful de noapte: 2,06 – 2,12 lei/km. 0200,000400,000600,000800,0001,000,0001,200,0001,400,0001,600,000
2013 2014 2015
Microbuze Autobuze TOTAL
98
Transport feroviar
În privința rețelei feroviare naționale, conform datel or aferente anului 2015, municipiul
Târgoviște este conectat de orașul Titu , Pietrosita , Ploiesti și municipiul București.
Figură 57. Conexiune căi ferate Târgoviște
sursă: www.cfrcalatori.ro
La nivelul anului 2016 , teritoriul municipiului Târgoviște este conectat prin intermediul
magistralei 904 de localitatea Pietroșița în partea de nord (direcția Târgoviște – Doicești –
Pucioasa – Fieni – Pietroșița – Pucheni), prin intermediul magistralei 302 de municipiul
Ploie ști în partea de est (direcția Târgoviște – Mija – I. L. Caragiale – Ploiești) și prin
intermediul magistralelor 904 și 901 de București (direcția Târgoviște -Titu-București).
În privința gărilor, municipiul Târgoviște este deservit de o singură astfel de unitate care
funcționează drept gară terminus. În prezent, în gara Târgoviște opresc zilnic în medie 27 de
trenuri.
Transport aerian
La nivelul municipiului Târgoviște nu putem vorbi de o conectivitate privind transportul
aerian, deoarece nu există un ae roport care să susțină această conectivitate. În prezent, marea
majoritate a locuitorilor din municipiul Târgoviște utilizează Aeroportul Internațional „Henri
99
Coandă” din București, fiind singurul aeroport funcțional care se află pe izocrona de 2 ore a
municipiul Târgoviște. Acesta se află la o distanță de aproximativ 80 km și aproximativ
1h:20’ de deplasare cu autovehiculul personal.
Opțiuni traseu accesibilitate Târgoviște – Aeroportul Internațional „Henri Coandă”
București :
Figură 58. Rute rutiere din Municipiul Târgoviște către Aeroportul Internațional „Henri
Coandă” București
Sursă: Google Maps;
La nivelul județului există un aerodrom care este folosit de către avioanele folosite în
agricultură. Acesta se află la o distanță de 17,5 km și aproximativ 19 minute deplasare cu
autovehiculul personal.
100
Figură 59. Rute rutiere din Municipiul Târgoviște către aerodromul din Ilfoveni
Sursă: Google Maps;
1.10.2 Furnizarea de apă potabilă
În prezent, în municipiul Târgoviște, serviciul apă și canalizare este asigurat de
Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A. , care administrează și exploatează sistemul
de alimentare cu apă și sistemul de canalizare.
Alimentarea cu apă se realizează în următ oarele etape: captare, conducte de aducțiune,
înmagazinare în rezervoare și repompări, conducte transport și conducte de distribuție.
Apa livrată în Municipiul Târgoviște este numai din resurse subterane, fiind de calitate
superioară. Stația de tratare a a pei din râul Ialomița este în rezervă. Pânza de apă freatică se
găsește la adâncimi diferite în funcție de forma de relief și de petrogra fia variată, specifică
Câmpiei P iemontane. Astfel, pe terasa Ialomiței pânza freatică se află la adâncimea medie de
3-5 m, iar în lunca înaltă a Ialomiței și în lunca pâraielor Ilfov și Milioara la adâncimea de
1,5-3 m.
Municipiul Targoviste este alimentat cu apa din 6 fronturi de captare, localizate in sudul
si vestul orasului. Aceste surse de alimentare cu apa potabila sunt:
1. Captarea Manesti – Gheboien i este localizata la aproximativ 13 km nord -vest de
Targoviste, pe malul stâng al râului Dambovita, la vest de localitatea Gheboieni, intre
podul Manesti si podul Tatarani. A fost construita in anul 1979, cuprinzând puțuri cu
adâncimi cuprinse intre 15 – 16,5 m care captau apele freatice localizate in depozitele
aluvionare ale câmpiilor inundate, pe malul stâng al râului Dambovita, captarea
101
facandu -se prin intermediul infiltrațiilor in mal. Debitul proiectat al captării a fo st de
aproximativ 110 l/s, cu o capacitate totala recomandata de 114 l/s după terminarea
lucrărilor. In prezent, toate puțurile funcționează in mod continuu fiind prevăzute cu
pompe submersibile.
2. Captarea Dragomiresti Nord – Zăvoi : Aceasta captare este si tuata la aproximativ 9
km vest de Targoviste, pe malul stâng al râului Dambovita, la nord -vest de localitatea
Dragomiresti. Captarea a fost funcționala pana in anul 1978, cu un debit de
aproximativ 160 l/s, iar apoi a inceput sa isi micșoreze debitul la 10 0 – 105 l/s. Aceasta
situație a fost provocata de reducerea albiei t alveg a râului cu aproximativ 1,5 – 2,0 m
si de distrugerea a 3 puțuri.
3. Captarea Dragomiresti Nord – Perimetru este situata la aproximativ 8, 5 km vest de
Targoviste, pe malul stâng al râu lui Dambovita , la nord de Dragomiresti. Au fost șapte
puțuri construite, in mai multe etape, dar in prezent doar 6 puțuri (5 puțuri de mica
adâncime si unul de medie adâncime) sunt date in exploatare. Debitul calculat pentru
structura inițiala nu este cuno scut.
4. Captarea Dragomiresti Sud este situata la aproximativ 8, 5 km sud -vest de
Targoviste, pe malul stâng al râului Dambovita , la sud -est de Dragomiresti. Puțurile
din acest front de captare au fost construite in mai multe etape (1971,1978, 1994). In
prezent, numai o parte din forajele construite in anul 1994 sunt in stare de funcționare.
Celelalte puțuri si galeria de drenaj sun t abandonate sau scoase din funcțiune din cauza
colmatarii cu aluviuni sau a avariilor cauzate de râul Dambovita. In prezent frontul se
afla in rezerva pentru alimentarea municipiului Targoviste din cauza aductiunii foarte
corodate. Volumul total al debite lor recomandat după construirea frontului de captare
a fost de 50 l/s.
5. Frontul de captare Lazuri – Văcărești este situat la aproximativ 6 km sud -est de
Targoviste, intre râurile Dambovita si Ialomița si intre localitățile Lazuri si Văcărești.
Este format din foraje cu adâncimi intre 32 – 51 m, care au fost constrite in doua etape:
1973 si 1988. Front ul de captare a fost proiectat l a 330 l/s in anul 1973 si 60 l/s in anul
1988. Sunt funcționale doar o parte din foraje, cele care sunt d otate cu pompe
102
submers ibile. In prezent, doar 14 foraje se încadrează din punct de vedere al
concentrației nitratilor .
6. Frontul de captare Hulubesti -Butoiu este situat in partea de sud a localităților
Hulubesti si Butoi u, de -a lungul drumurilor regionale DJ 72A si DJ 702D, pe malurile
râului Potop. Obiectivul este situat la aproximativ 17 km sud -vest de Targoviste si 12
km nord -nord-vest de orașul Gaesti. Frontul de captare cuprinde 17 puțuri (P1 -P17),
construite in anul 1989, au o adâncime de 100 m cu excepția puțurilor P4 si P14 care
au 80 m. In prezent toate puțurile sunt echipate cu pompe submersibile. Volumul total
al debitelor r ecomandat după construirea frontului de captare a fost de 150 l/s. In
prezent frontul se afla in rezerva pentru alimentarea municipiului Targoviste din cauza
aductiunii foarte corodate.
Conform datelor obtinuțe de la Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S. A.,
vechimea surselor și starea lor tehnică este următoarea:
Tabel 23. Vechimea surselor de apă și starea lor tehnică
Nr. Surse Anul execuției și
punerea în funcțiune Starea tehnică
1. Mănești – Gheboieni 1979 – 1981 Buna
2. Dragomiresti Nord – Zăvoi 1962 și 1994 Buna
3. Dragomiresti Nord – Perimetru 1964, 1969 și 1998 Buna
4. Dragomiresti Sud 1971,1978, 1994 Buna
5. Lazuri – Vacaresti 1973, 1988 Buna
6. Hulubesti -Butoiu 1989 Buna
7. Stația de tratare C.O.S. 1980 Se află în conservare
8. Parc Central – Mitropolie 1965 Se află în conservare
Sursă: Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A.
La nivelul Municipiului Targoviste, există 35 de stații pentru ridicarea presiunii pe
rețeaua de distribuție la utilizator (statii de hidrofor) . De asemenea, pentru siguranța
funcționării sistemului de alimentare cu apă potabilă, există 9 rezervoare de înmagazinare, cu
o capacitate totală de 25.850 mc.
103
Tabel 24. Situația rezervoarelor de înmagazinare
Locatie Numar
bazine Tip constructiv Volum
Lazuri –
Vacaresti 2 bazine semiingropate, din
beton Volum total de stocare – 6.000 mc,
din care:
Bazinul 1 are un volum de 1.000
mc
Bazinul 2 are un volum de 5.000
mc
Priseaca – Bazin 2 bazine de
acumulare semiingropat, din
beton armat Volum total de stocare – 10.000
mc, din care fiecare bazin are cate
un volum de 5.000 mc
Hulubesti 1 bazin semiingropat, din
beton armat Volum total de stocare – 200 mc
Dragomiresti
Sud 1 bazin suprateran, din beton
armat Volum total de stocare – 200 mc
Dragomiresti
Nord 2 bazine bazinul 1
semiingropat,
bazinul 2 suprateran,
din beton armat Volum total de stocare – 1.350 mc,
din care:
Bazinul 1 – 100 mc
Bazinul 2 – 1.250 mc
Bazin statie
tratare 1 bazin ingropat, din beton
armat Volum total de stocare – 750 mc
Sursă: Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A.
Rețeaua de alimentare cu apă
Conform datelor INS de la nivelul anuluu 2014, r ețeaua de alimentare cu apă avea o
lungime de 150,80 km .
In ceea ce priveste accesul la reteaua de alimentare cu apa , peste 90% din strazi, alei,
bulevarde si piete sunt racordate la retea , 12 strazi cu o lungime de 2.060 metri fiind
neracordate /racordate parțial/în curs de execuție .
Din punct de vedere functional , rețeaua de distribuție existenta este împărțita in doua
mari subdiviziuni:
Rețeaua de joasa presiune (in principal in zonele rezidențiale, clădiri joase). Lungimea
rețetei aproximativ 150 Hm, diametrele conductelor de la 100 la 600 mm, materilele
conductelor sunt premo, otel, az bociment, PEID, fonta cenușie si fonta ductile;
104
Rețeaua de înalta presiune (zona cu bl ocuri cu apartamente, > 4 etaje) . Lungimea rețelei
aproximativ 60 Km, diametrele conductelor de la 30 la 150 mm, materilele conductelor sunt
otel si PEID. Rețelelor sunt foarte vechi si puternic corodate.
In Municipiul Targoviste, presiunile din re țelele de joasa si inalta pres iune sunt situate
in intervalul 1,6 – 5,9 bar si au urmatoarele caracteristici:
Tabel 25. Presiunea conductelor din rețelele de joasa si inalta presiune
Material Diametru [mm] Lungimea
De La Km
Azbociment 60 150 13,2
200 300 5,1
Total Azbociment 18,3
Otel 60 277 31,7
325 500 10,5
Total otel 42,2
Fonta 80 150 10,5
200 273 14,2
Total fonta 24,7
Polietilena 63 200 34,8
225 250 12,2
Total polietilena 47,0
Promo 600 600 11,5
Total premo 11,5
Fonta Ductila 100 500 4,3
Total fonta ductila 4,3
Lungime totala 148,00
Sursă: Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A.
Evolutia retelei de alimentare cu apa in intervalul 1990 -2014 se caracterizeaza printr -o
dinamica pozitiva. La nivelul anului 2014, r eteaua era cu 68,6 km mai lunga fata de anul
1990, cu 36,2 km mai lunga fata de anul 2000 si cu 11 km mai lunga fata de anul 2007. În
perioada 2008 -2014, nu au existat modificări în ceea ce privește lungimea rețelei de
distribuție a apei în municipiul Targoviste, nivelul de 150,80 km înregistrat în 2008 fiind
valabil și la finalul lui 2014. Conform datelor obtinuțe de la Compania de Apă Târgoviște –
Dâmbovița S .A., la nivelul anului 2016, densitatea retelei de apa este de 1,80 km de
retea/1000 locuitori si 717,19 km de retea /100 kmp .
105
Figură 60. Evolutia rețelei de alimentare cu apă in Municipiul Targoviste
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=75 ;
In ceea ce priveste c apacitatea instalatiei de producere a apei potabile , cantitatea
maxima de apa potabila ce putea fi debitata intr-o zi de instalatia de alimentare cu apa din
Municipiul Targoviste la nivelul anului 2014 era de 57.259 mc/zi. Capacitatea instalatiei a
avut o evolutie pozitiva pana in anul 2012, an in care a atins volumu l de 57.259 mc/zi
Figură 61. Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile (Mc/zi)
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/sho p/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=75 ;
020406080100120140160
115120125130135140145150155
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
106
Consumul de apă potabilă
Activitățile umane presupun diverse categorii de consumuri specifice ale apei, și anume:
casnice (gospodărești), publice, industriale, agricole. Consumul casnic se referă la apa
utilizată în gospodărie pentru igiena corporală, pentru prepararea hranei, pentru igiena
locuinței, a îmbrăcămintei etc. și constituie un indicator de referință al nivelului de civilizație.
În cazul apei potabile, UNESCO prin Programul mondial de evaluare a apei confirmă că
în ultimul secol, consumul de apă a crescut de două ori față de creșterea populației mondiale,
stare de fapt în urma căreia s -au stabilit luarea unor măsuri imediate, deoarece dacă se
continuă în același grafic de consum, în 10 ani, două treimi din populația lumii ar putea avea
dificultăți majore în alimentarea cu apă. Pe baza predicțiilor ONU privitoare la creșterea
populației care va duce la imposibilitatea de a asigura resursele necesare pentru toată lumea,
s-a emis un raport care face recomandări pentru o dezvoltare durabilă, incluzând și politici
economice legate de consumul de apă potabilă.
Conform datelor furnizate de Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A. , cantitatea
de apă potabilă distribuită consumatorilor la nivel Municipiul ui Targoviste în anul 201 5 a fost
de 3.061.625 mc, in scadere fata de anul 2014. Din această cantitate, apa potabilă consumată
pentru uz casnic s -a ridicat la 2.557.767 mc, reprezentând 83,54% din total. Restul cantitatii
de apa potabila, 503.858 mc a fost utilizata pentru consum indu strial.
Potrivit datelor INSSE, cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor la nivel
Municipiului Targoviste intre anii 2007 -2014 este in scadere (cu 44,62% față de anul 2007 si
cu 28,58% fata de anul 2010 ).
Tabel 26. Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor din Municipiul Targoviste
intre anii 2007 -2014
Destinatia apei distribuite 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Mii metri cubi
Total 7189 6199 5664 5575 5252 4914 4461 3981
din care: pentru uz casnic 3597 3476 3350 3193 3031 2877 2707 2614
Sursă: Institutul Național de Statistică, Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=75 ;
107
Figură 62. Destinația apei distribuite (Mii metri cubi)
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=75 ;
Consumul zilnic de apă potabilă înregistrat de Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița
S.A la niv elul anului 201 5 este de 8.388 metri cubi/zi, urmân d o curbă anuală de descreștere ,
pe fondul unui consum casnic mai redus și a unei mai bune gestionări a rețelei. Astfel, față de
anul 2009 , consumul zilnic a scăzut cu aproximativ 24 %.
Raportându -ne la populația înregistrată la anivelul anului 2015 , rezultă un consum
mediu zilnic pe cap de locuitor de aproximativ 1 07 litri ap ă, în scădere de la an la an, ceea ce
constituie un avantaj în dezvoltarea durabilă a sectorului d e apă la nivel d e localitate și județ.
Figură 63. Evolutia consumului mediu de apa potabila in perioada 2010 -2015
Sursă: Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A.
020004000600080001000012000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total din care: pentru uz casnic
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Consumul mediu de apă potabilă 11,049 10,390 9,636 8,970 8,570 8,38802,0004,0006,0008,00010,00012,000Metri/cubi
108
În ceea ce privește accesul la serviciile de alimentare cu apă, pe tipuri de util izatori,
situația se prezintă astfel:
Tabel 27. Accesul la serviciile de alimentare pe categori de utilizatori
Tipuri de utilizatori Numar bransamente
Populatie Asociatii de proprietari/locatari 458
Case particulare Domeniul Zona Centrala 28
Case particulare Domeniul Sector I 1.462
Case particulare Domeniul Sector II 801
Case particulare Domeniul Sector III 1.896
Case particulare Domeniul Sector IV 1.506
Case particulare Domeniul Sector V 215
Case particulare Domeniul Sector VI Priseaca 542
Unitati Agenti economici 2.302
Institutii publice 127
Sursa: Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A.
In ceea ce privesc tarifele serviciilor de apa , in intervalul 2010 -2015 se observa o
crestere progresiva a pretului apei potabile .
Figură 64. Evoluția prețului apei potabile
Sursa: Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A.
2.823.083.193.39 3.393.49
00.511.522.533.54
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Tarif apa fara TVA (Lei/mc)
109
Calitatea apei distribuite consumatorilor din Municipiul Targoviste este supravegheată
de Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița , după un program impus de legislația sanitară în
vigoare (Legea 458/2002, OMS 536/1991, OMS 1193/1996). Coroborând datele de
supraveghere curentă cu cele ale expertizel or anuale, D.S.P. Dâmbovița apreciază că apa
distribuită populației se încadrează din punct de vedere calitativ și cantitativ în normativele
sanitare în vigoare.
1.10.3 Sistemul de canalizare
În ceea ce privește sistemul de ape uzate, apele uzate de la po pulație și de la agenții
economici din Municipiul Targoviste sunt colectate în rețeaua de canalizare municipală și
trimise în stațiile de epurare a municipiului. Prin sistemul de canalizare existent se realizează
colectarea, transportul, epurarea și descăr carea apelor în emisar – râul Ialomița.
Sistemul de canalizare din municipiu este compus din 146,5 km de conducte (la nivelul
anului 2015) , 2 stații de epurare, cu o capacitate de 9 50 l/s, o stație de repompare ape uzate
menajere și industriale în zona industrială de sud și 4 deversoare pentru ape pluviale ce
descarcă apele în râul Ialomița. Reteaua este formata din conducte cu diametre cuprinse între
200 mm și 2.000 mm si colectoare din azbociment, beton și poliester armat cu fibre de sticlă.
În municipiul Târgoviște există două stații de epurare:
Stația epurare Târgoviște Nord având Qinstalat = 60 l/s;
Stația de epurare Târgoviște Sud având Qinstalat = 890 l/s.
În principiu, aceste statii preiau apele de canalizare ale orașului la un grad de poluare
efectiv și le trec printr -un sistem tehnologic de epurare și le returnează naturii, în râul
Ialomița, la parametrii la care sunt respectate normele europene.
Sistemul de canalizare a fost proiectat și realizat în sistem unitar. Serviciul de colectare
este realizat pentru 95% din locuințele din municipiu.
In ceea ce priveste lungime a totala a conductelor de canalizare, evolutia lungimii retelei
de canalizare in intervalul 1990 -2014 se car acterizeaza printr -o dinamica pozitiva. La nivelul
anului 2014, reteaua era cu 42,5 km mai lunga fata de anul 1990, cu 12,5 km mai lunga fata
de anul 2000 si cu 11 ,5 km mai lunga fata de anul 2007. În perioada 2008 -2014, nu au existat
modificări în ceea ce privește lungimea rețelei de canalizare în municipiul Targoviste, nivelul
de 116 km înregistrat în 2008 fiind valabil și la finalul lui 2014.
110
Figură 65. Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare (km)
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=75 ;
Conform datelor oferite de Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A., la n ivelul
anului 2015, densitatea retelei de canalizare era de 1,50 km retea/1.000 locuitori si 600,2
km retea/100 kmp.
În ceea ce privește accesul la serviciile de canalizare , pe tipuri de utilizatori, situația se
prezintă astfel:
Tabel 28. Accesul la rețeaua de canalizare
Tipuri de utilizatori Numar racorduri la
reteaua de canalizare
Populatie Asociatii de proprietari/locatari 458
Case particulare Domeniul Zona Centrala 14
Case particulare Domeniul Sector I 1.042
Case particulare Domeniul Sector II 698
Case particulare Domeniul Sector III 1.068
Case particulare Domeniul Sector IV 959
Case particulare Domeniul Sector V 111
Case particulare Domeniul Sector VI Priseaca 371
Unitati Agenti economici 1.724
Institutii publice 123
Sursa: Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A. 020406080100120140
111
In ceea ce privesc tarifele serviciilor de canalizare, in intervalul 2010 -2015 se observa o
crestere progres iva a pretului acestui serviciu. Pe fondul scăderii consumului de apă în
Targoviste, tarifele practicate de Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A. au crescut în
ultimii 6 ani, iar prognozele pentru perioada următoare indică majorări intrucât proiectele de
reabilitare/modernizare/extindere rețele de alimentare cu apă și canal izare sunt absolut
necesare.
Rețeaua de distribuție a apei reprezintă partea cea mai costisitoare din cadrul sistemelor
de alimentare cu apă potabilă a centrelor populate (aprox. 60 -80% din costul total al
instalației, conform statisticilor) datorită faptu lui că este un element foarte solicitat hidronimic
și static (funcționează sub presiune și este amplasată de regulă sub partea carosabilă a străzii),
având cele mai multe probleme legate de relația dintre calitatea apei, materialele din care este
executată , vechimea acestora, presiunea de funcționare și pierderea de apă.
Figură 66. Evoluția prețului canalizării (Lei/mc, fără TVA)
Sursa: Compania de Apă Târgoviște -Dâmbovița S.A.
1.10.4 Energie electrică si iluminat public
Alimentarea orașului cu energie electrică se face prin intermediul a 5 stații de
transformare și 180 posturi de transformare cu tensiuni de 20/0,4 kV și 6/0,4 kV:
stația 110/20 kV Teiș
stația 220/110/20 kV Târgoviște
stația 110/20/6 kV Romlux
stația 110/20 /6 kV Valea Voievozilor
stația 110/6 kV IUP 1.21.932.513.49 3.493.59
00.511.522.533.54
2010 2011 2012 2013 2014 2015
112
Lungimea rețelei de distribuție în Municipiul Târgoviște este structurată astfel:
140,81 km circuit linii electrice de medie tensiune ;
288,78 km circuit linii electrice de joasă tensiune ;
180 posturi de transformare .
In ceea ce priveste iluminatul public, Conform HCL nr. 124/2014, serviciul de iluminat
public din municipiul Târgoviște a fost concesionat către SC Municipal Construct SA, având
dreptul și obligația de a administra și exploata infrastructura tehnico -edilitară aferentă
acestuia.
Iluminatul public în municipiul Târgoviște este unul clasic, având în componența sa
corpuri de iluminat cu sodiu și respectiv cu mercur, iar într -o foarte mică proporție corpuri
LED eficiente energetic.
Iluminatul publi c trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de normele luminotehnice,
fiziologice, de siguranță a circulației și de estetică arhitectonică, în următoarele condiții:
utilizarea rațională a energiei electrice;
reducerea costului investițiilor;
reducerea cheltuielilor anuale de exploatare și mentenanță a instalațiilor electrice de
iluminat.
Consumurile de energie electrică și emisiile de CO ₂ ale sistemului de iluminat public
din municipiul Târgoviște sunt prezentate mai jos:
Tabel 29 – Consumurile energeti ce și emisiile de CO ₂ – iluminat public 2015
Tip surse de
iluminat Nr. lămpi Putere
absorbită Ore de
funcționare
anual Energie
electrică
consumată Emisii CO ₂
U.M. W h/an MWh tCO₂/an U.M.
Lămpi sodiu
70W 300 24.300 4.290 104 31
Lămpi sodiu
150W 1.073 179.191 4.290 769 230
Lampi
mercur
250W 400 106.000 4.290 455 136
Lampi sodiu
250W 457 121.105 4.290 520 155
Lampi
economice 400 26.000 4.290 112 33
113
55W
Lampi
economice
65W 200 15.600 4.290 67 20
LED 60W 400 30.400 4.290 130 39
LED 30W 690 28.980 4.290 124 37
Total 3.920 531.576 4.290 2.280 682
Sursa: Planul de A cțiune Pentru Energie Durabilă a l Municipiului Târgoviște ;
1.10.5 Furnizarea de gaze naturale
În perioada 1992 -2014, lungimea rețelei de distribuție a gazelor din municipiul
Targoviste a înregistrat creșteri succesive de la an la an, pe fondul investițiilor realizate de
operatorulbde gaze, ajungând la o lungime totală de 149,7 km la finele anului 2014 conform
datelor puse la dispoziție de INS (creștere cu 51,5 km față de 2000 – 52,44% si c u 13,1 km
față de 2007 – 9,59%).
Figură 67. Lungimea totala a conductelor de distribuție a gazelor (km)
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=75 ;
Intre anii 2000 -2014, cantitatea de gaze naturale distribuită consumatorilor din
municipiu a avut evoluții fluctuante, cu un punct maxim în 2004 (248.317 mc) și unul de
minim în 201 4 (73.297 mc), după cum relevă graficul de mai jos:
020406080100120140160
114
Figură 68. Gaze naturale distribuite (Mii metri cubi)
Sursă: INS Tempo,
http://statist ici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=75 ;
1.10.6 Rețeaua de alimentare cu energie termică
Cantitatea de energie termica livrata a fost intr-o continua scadere ince pand cu anul
1997, an in care a fost livrata o cantitatea ma xima de 319.425 Gigacalorii. In anii urmatori
cantitatea de energie termica a inceput sa scada pana in anul 2013 , cand au fost livrate 12.925
Gigacalorii. Incepând cu anul 2014, o dată cu încetarea activității operatorului economic SC
Termica SA în municipiul Târg oviște nu mai există un sistem centralizat de termoficare.
Figură 69. Energia termica distribuită (Gigacalorii)
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=75 ; 050,000100,000150,000200,000250,000300,000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total Uz casnic Uz non-casnic
050000100000150000200000250000300000350000
115
1.10.7 Infrastructura de telecomunicatii
Rețelele și serviciile de telefonie fixă și mobilă, comunicațiile prin internet și serviciile
conexe acestora au înregistrat în ultimii ani un avans indiscutabil, în linie cu tendințele de la
nivel național și mondial. Astfel, în Municipiul Targoviste, rețeaua de cabluri s -a modernizat,
prin instalarea de cabluri de fibră optică, investițiile fiind realizate de către operatorii de
profil.
Printre operatorii de telefonie mobilă cu cei mai mulți clienți la nivel local se numără:
ORANGE, VODAFONE, TELEKOM. Pe lângă acești operatori, în cazul serviciilor de
telefonie fixă, se adaugă TELEKOM și RCS -RDS. Acoperirea este foarte bună la nivelul
municip iului pentru fiecare dintre operatori, la calitate 4G. Principalii furnizori de servicii de
internet și televiziune prin cablu de pe raza municipiului Targoviste sunt ROMTELECOM,
UPC România SA și RCS -RDS.
1.10.8 Sistemul de supraveghere video
Municipiul T argoviste dispune de un sistem de supraveghere video a spațiilor publice în
vederea creșterii siguranței cetățenilor și a prevenirii infracționalității. Acesta a implicat o
investiție realizată cu finanțare din POR 2007 -2013. În cadrul proiectului au fost instalate 33
de camere video în locații cum ar fi: piețe, intersecții, parcuri, instituții de învățământ,
conectate la un centru unic de comandă. Pe viitor, se dorește extinderea acestui sistem și în
alte zone publice din municipiu.
Nevoi de dezvoltare si probleme identificate:
Existența unor străzi total sau parțial nemodernizate, precum și lipsite de zone pietonale
(trotuare) corespunzătoare, care necesită lucrări capitale de reparatii , reabilitare și
modernizare (Cartierele: Micro VI, CFR, Cartierul M atei Voievod, Prepeleac, Micro XI,
Micro XII, Micro VIII, Micro IX, Micro II, Micro III, Priseaca, Romlux, Micro IV, Micro
V, Micro VII, strazi din z ona centrală , zona industriala etc);
Infrastructura de transport public în comun este uzat fizic și mora l, cu implicații negative
asupra mediului; ca si solutie se impune diminuarea impactului transportului public asupra
mediului prin inlocuirea treptată a parcului auto al operatorului de transport prin
achiziționarea de vehicule ecologice, electrice eficien te energetic (exemplu: utilizarea
vehiculelor electrice pentru transportul public, ce utilizează frânarea cu recuperare de
116
energie). De asemenea de impune construirea infrastructurii necesara transportului electric,
inclusiv statii de alimentare a automobi lelor electrice ;
Infrastructura rutiera pe coridoarele deservite de transport public prezinta o serie de
disfunctionalitati, fiind necesara modernizarea si reabilitarea ei;
Zona urbana functionala nu dispune de un sistem integrat de transport în comun, car e să
corespundă nevoilor tot mai mari de mobilitate a persoanelor între municipiu și localitățile
învecinate, pe fondul fenomenului de suburbanizare; in consecinta este necesara extindere
rețelei de transport în comun în vederea conectării zonei periurbane de zona urbană a
municipiului Târgoviște ;
Alternativele la deplasarea cu automobilele sunt reduse, iar transportul auto reprezintă
principala sursă de poluare a aerului și de poluare fonică. Se impune ca o necesitate
amenajarea de zone pietonale și de piste de bicicletă, inclusiv a structurii tehnice aferente
(puncte de inchiriere si sisteme de parcaj pentru bicilete);
La nivelul municipiului se resimte un deficit semnificat iv de locuri de parcare . Se impune
astfel construirea de pa rcari supraterane si /sau subtera ne;
Traficul din interiorul municipiului este foarte aglomerat fiind necesara realizarea de
variante ocolitoar e;
Este necesară extinderea sistem ului de monitorizare video bazat pe instrumente inovative
si eficiente de management al traficului, care să identifice soluțiile pentru decongestionarea
traficului din zonele critice si creșterea mobilității;
Se impune realizarea unui sistem de e -ticketing pentru utilizatorii transportului public in
comun si un sistem de e -ticketing pentru parcari;
Starea acestor drumuri județene este nesatisfăcătoare, unele nefiind reabilitate de multi ani,
fapt ce îngreunează accesibilitatea și mobilitatea persoanelor și a mărfurilor , mai ales în
zonele periurbane ;
Sprijinirea transpotului feroviar prin reabilitarea și modernizarea rețelei liniilor de cale
ferata si a pasajelor peste calea ferata ;
Infrastructura de alimentare cu apă necesită lucrări de extindere (cu precadere in carti erul
Priseaca si Strada Sarbilor), astfel încât să asigure accesul tuturor cetățenilor la acest e
servicii de utilități publice, iar infrastructura existenta nece sita lucrari de modernizare
(echipamentele submersibile și a instalațiilor de masură a debitelor și volumelor de apă la
fronturile de captare, rezervoarele de înmagazinar e apă potabilă, sisteme pentru clorinarea
și controlul potabilității apei, conductele de aductiune, stațiile de hidrofor etc);
117
Infrastructura de apă uzată necesită lucrări de extindere (cu precadere in carti erul Priseaca,
UM Gara, Strazile: Sarbilor , Criza ntemei, Brasovului, Vidin, Maior Coravu, Viorel
Marceanu, Mihai Popescu, Oltului, Crisan, Morilor si Iazului ) precum si realizarea unei
statii de pompare pe strada Crisan , astfel încât să asigure accesul tuturor cetățenilor la
acest e servicii de utilități publice , iar sistemului de captare și tratare a apelor uzate existent
necesita lucrari de modernizare;
In municipiul Târgoviște nu mai există un sistem centralizat de termoficare, fiind necesare
gasirea de solutii pentru asigurarea necesarului de energie termică, economic și ecologic, în
sistem centralizat, eficientizarea rețelelor de distribuție a energiei termice, precum si
dezvoltarea de sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă;
In ceea ce priveste reteaua distribuție a gazelor naturale , s-a identificat necesitatea
reabilitari i și extinderii rețelelor , astfel încât toate l ocuințele din municipiu să aibă
posibilitatea de a implementa soluții de încălzire centrală și să reducă emisiile de CO2
generate de sobele pe bază de combustibili solizi;
In privinta iluminatului public, se impune eficientizarea energetică a sistemului de iluminat
public prin utilizarea tehnologiei LED împreună cu un sistem de monitorizare și control
automat al iluminatului public. Rețeaua existentă este uzat fizic, iar corpurile de iluminat
sunt ineficiente energetic, generând costuri ridicate de mentenanță și operare pentru
municipalitate, dar și un volum semnificativ de emisii de CO2 . De asemenea, s -a
identificat necesitatea mutarii cablurilor de distribuție a ene rgiei electrice în subteran .
118
1.11 Condițiile climatice si de mediu
Municipiul Târgoviște se încadrează în categoria zonelor cu nivel de poluare mediu.
Principalele surse de poluare sunt: industria (metalurgică, chimică, constr uctoare de mașini și
echipamente, industria alimentară, producătoare de energie electrică și termică, extracția de
țiței și gaz natural etc.), precum și traficul rutier și activitățile menajere. Majoritatea surselor
de poluare amintite se află pe raza muni cipiului Târgoviște, iar altele, situate în zonele
învecinate pot avea impact asupra mediului din zona Târgoviște, prin poluarea la distanță.
Dintre agenții economi ci poluatori se pot menționa: SC COST SA, S C UPET SA , SC Romlux
SA, W.T.S. SA, SC Erdemir SA , SC Victoria SA etc.
Traficul rutier, ca sursă difuză de poluare, are o pondere majoră în poluarea atmosferei,
datorită emisiilor rezultate din gazele de eșapament (CO, NOx, HC, pulberi, fum, plumb) și
prin antrenarea prafului sedimentat pe căile rutiere .
1.11.1 Monitorizarea calității aerului
Pe teritoriul municipiului Targoviste nu există surse majore de poluare a aerului, dar pot
fi meționate o serie de surse cu caracter temporar: procesele de ardere pentru încălzirea
locuințelor și a obiectivelor social -economice și transportul rutier. Din cauza extinderii
parcului auto și a vechimii acestuia sectorul transporturilor devine un important factor de
poluare a aerului.
Agenția pentru Protecția Mediului Dâmbovița, prin Serviciul Monitorizare și
Laborato are realizează monitorizarea calității mediului pentru asigurarea menținerii
concentrațiilor atmosferice în conformitate cu normele în vigoare, la nivelul municipiului
Târgoviște.
În municipiul Targoviste există o stație de monitorizare automată a calități i aerului ,
a carei rezultate sunt transmise și procesate continuu în rețeau a națională. Stația automată DB –
1 Târgoviște este amplasata pe Strada General Ion Emanoil Florescu FN (în incinta fostei
Școli generale nr. 12, lângă Politia Municipiului Târgoviște ). Coordonatele geografice sunt E:
25,466485° ; N: 44,915144.
Tabel 29. Aria de reprezentativitate a statiției DB -1 Târgoviște
Clasa stației Raza ariei de
reprezentativitate Încadrare
Stație industrială 100 m – 1 km Zona cu influență de tip
industrial/urban
119
Metodele de analiză folosite in cadrul stației automate sunt conforme cu standardele
europene . Aceasta stație monitorizează în timp real parametrii meteo (temperatură, viteza
vântului, direcția vântului, intensitatea radi ației solare, cantitatea de precipitații, presiunea
atmosferică), poluanți gazoși (oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, ozon
troposferic) și pulb eri în suspensie (fracția PM10), rezultatele fiind procesate și transmise
permanent în rețeaua naț ională. Datele înregistrate într -o oră de măsurători sunt afișate pe
panourile de informare a publicului (panou exterior – Platoul Prefecturii Târgoviște și panou
interior – amplasat la sediul APM Dâmbovița).
Statia a fost pusa in functiune în anul 2007, este proprietatea Ministerului Mediului,
Apelor și Pădurilor și este gestionata, în baza unui contract de comodat, de către Agenția
pentru protecția mediului Dâmbovița. Conform condițiilor contractuale, autoritatea centrală de
mediu este responsabilă de di sponibilizarea fondurilor necesare pentru întreținerea stațiilor
automate de monitorizare a calității aerului (prin asigurarea de service, piese de schimb,
consumabile, materiale de referință certificate, energie electrică, carburanți).
Incepând cu anul 2 013, datorită uzurii echipamentelor aflate în funcționare continuă, s -a
înregistrat scăderea progresivă a capturii de date de calitate a aerului înregistrate, iar în anul
2014 stațiile au fost în totalitate oprite. În luna decembrie 2014, au fost inițiate lucrări de
întreținere și reparații ale echipamentelor stației automate, iar pe parcursul primului semestru
al anului 2015 s -au derulat activități de punere în funcțiune, testare și calibrare a
echipamentelor care au putut beneficia de service și întrețin ere.
De asemenea, pe întreg parcursul anului 2016, s -au derulat servicii de revizie generală,
reparații și furnizare de servicii, în cadrul unor contracte derulate de către Ministerul
Mediului, Apelor și Pădurilor. Din acest motiv APM Dâmbovița nu dispune de date validate
privind calitatea aerului decat pentru intervalul ianuarie – mai 2015, deoarece echipamentele
de măsurare se află încă în faze de înlocuire, testare sau necesită reparații suplimentare.
Suplimentar supravegherii prin stația automată, la nivelul Municipiului Targoviste se
mai poate face o monitorizare a calitatii aerului prin intermediul unor puncte fixe ,
dispuse în zone reprezentative din punct de vedere al poluării, în care se realize ază prelevarea
manuală a poluanților, urmată de analiza acestora în laborator.
La nivelul anului 2016, punctele fixe de prelevare manuală a probelor au fost amplasate
la sediul APM și Micro XI (pe amplasamentul stației de monitorizare automată DB 1) si au
fost supravegheate pulberile sedimentabile.
120
Surse ma jore de poluare a aerului
Conform datelor furnizate de Agenției pentru Protecția Mediului Dambovita , pentru
municipiul Târgoviște putem face următoarele observații referitoare la sursele cheie
identificate în inventarul de emisii din județul Dâmbovița pentru anul 2014, detaliate pe
poluanți (inventarul județean pentru anul 2015 este în curs de elaborare):
Arsen : încălzirea rezidențială din municipiu (arderile de gaz natural și lemn) și arderile
specifice industriei metalurgice (SC COS Târgoviște SA);
Benz(A)Anthracene , Dbenzo(A,H)Anthracenet Chrysene, Fluoranthene, Phenanthene :
utilaje și echipamente cu motoare cu ardere internă;
Benzo(A)Pyrene, Benzo(B)Fluoranthene Și Benzo(K)Fluoranthene : încăl zirea
rezidențială din municipiu (arderile de lemn și deșeuri de biomasă);
Cadmiu : trafic, arderile din industria de prelucrare (SC COS Târgoviște SA, SC
Oțelinox SA, SC Erdemir România SRL), încălzirea rezidențială din municipiu (arderile
de gaz natural ș i lemn);
Metan : depozitul de deșeuri din proximitatea municipiului Târgoviște;
Monoxid de c arbon : trafic rutier, arderile specifice industriei metalurgice (SC COS
Târgoviște SA), arderea lemnului și a deșeurilor de biomasă pentru încălzirea
rezidențială;
Dioxidul de carbon, cupru, protoxed de azot : trafic rutier;
Crom: trafic rutier, încălzire rezidențială, arderi în industria met alurgică (SC COS
Târgoviște SA);
HCB (hexaclorbenzen): încălzire rezidențială;
Mercur : încălzire rezidențială (arderea gazului na tural), arderile din industria de
prelucrare (SC COS Târgoviște SA, SC Oțelinox SA);
INDENO(l,2,3 -CD)PYRENE: încălzire rezidențială (arderea lemnului și deșeurilor de
biomasă);
Nichel : trafic rutier, încălzire rezidențială, arderile din industria de prelucrare (SC COS
Târgoviște SA, SC Oțelinox SA),
NMVOC: trafic rutier, procese specifice industriei alimentare (S.C. VELROM S.R.L.),
metalurgice (SC COS TÂRGOVIȘTE SA) și chimice (S.C. SWARCO VICAS S.A,
S.C. CHEMSTAR SRL.);
Oxizi de azot : trafic rutier, încălzire rezidențială, arderi în industria de prelucrare (SC
COS Târgoviște SA, SC Oțelinox SA, SC Erdemir România SRL);
121
Plumb : trafic rutier, arderi în metalurgie (SC COS Târgoviște SA), încălzire
rezidențială;
PCB (bifenilipoliclorurați), PCDD/F (dioxin e și furam): arderi în metalurgie (SC COS
Târgoviște SA), încălzire rezidențială (arderea lemnului);
Pulberi în suspensie (PM10): trafic rutier, încălzire rezidențială (ardere lemn și deșeuri
de biomasă);
Seleniu : trafic rutier, încălzire rezidențială;
Pulberi totale în suspensie: încălzire rezidențială (arderea lemnului), industria de
prelucrare (SC COS Târgoviște SA, SC Oțelinox SA);
Zinc: arderi în metalurgie (SC COS Târgoviște SA), încălzire rezidențială
Datele de calitate a aerului colectate în primul semestru al anului 2015 (ianuarie – mai)
nu au evidențiat depășiri ale valorilor limită și ale pragurilor de alerta stabilite prin Legea
104/2011 a calității aerului, la poluanții monitorizați.
Datele de calitate a aerului rezultate din componenta locală a Rețelei naționale de
Monitorizare a Calității Aerului au pus în evidență, în sezonul rece, influența proceselor de
combustie la sursele rezidențiale, instituționale și comerciale, a surselor mobile (activitatea de
trafic rutier) și, în mai mică măsură, in fluența activităților industriale. În sezonul cald se
înregistrează, în general, o creștere a concentrației de ozon în aerul atmosferic, la nivelul
solului (la nivelul la care are loc respirația), ozonul fiind un poluant cu risc pentru grupele de
populație cu afecțiuni respiratorii sau care desfășoară activități îndelungate în aer liber.
Eventualele situații de depășire a pragului de informare (180 micrograme ozon/mc) impun
informarea și atenționarea populației. Riscurile de atingere a pragurilor de alertă și a valorilor
țintă impun inițierea de către APM Dâmbovița de planuri de acțiuni pe termen scurt, menite să
conducă la normalizarea calității aerului în cel mai scurt timp posibil. Valorile maxime de
concentrație (medii orare) înregistrate pentru acest po luant, pe parcursul primului semestru a
anului 2015, la Târgoviște, s -au situat la 71,5% din pragul de informare și la 54 % din pragul
de alertă.
Conform Raportului privind calitatea aerului înconjurător în județul Dâmbovița
pentru anul 2015 , pulberile în suspensie sunt principalii poluanți din Municipiul Targoviste,
insa nu depaseste valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane. Valorile ridicate ale
acestui indicator sunt cauzate de surse antropice precum: traficul auto, șantiere de construcț ii
122
de locuințe și schimbarea conductelor de apă -canal si încălzirea rezidențială (in lunile de
iarna).
Efecte asupra sănătății: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor
fizico -chimice, dar și dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5 -10 (PM10) la 2,5 -5
(PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamații
și intoxicări.
Concluzionând datele analizate, la nivelul municipiului Targoviste, principalele
surse de emisii de dioxid de carbon în at mosferă sunt reprezentate de transportul auto și
arderile industriale și neindustriale.
Substanțele poluante care însoțesc traficul rutier se diferențiază astfel:
cele evacuate prin circuitul de eșapament, constând din gaze de ardere și din aditivi ai
carburanților și lubrifianților;
cele rezultate prin frecare și uzură, sub formă de particule/aerosoli, de proveniență și de
compoziție diversă (din calea de rulare, din pneuri etc).
Îmbunătățirea calității combustibililor utilizați de autovehicule a determina t o scădere
importantă a aportului transporturilor la emisiile de dioxid de sulf și plumb, dar ele rămân în
continuare o sursă de poluare deosebit de agresivă, în special asupra mediului riveran căilor
de acces auto puternic tranzitate.
Transporturile au î nregistrat în ultimii ani o evoluție ascendentă la nivelul municipiului
Targoviste. S -a constatat o creștere a numărului de mașini și o intensificare a traficului rutier,
fenomen ce a dus în mod normal la o creștere a poluării produse de transporturi și la o
aglomerare a zonelor de parcare.
Principalii potențiali poluatori din municipiul Târgoviște sunt operatorii economici
care dețin instalații care necesită o abordare integrată a impactului asupra mediului (IED),
conform prevederilor Legii 278/2013 privin d emisiile industriale:
SC COS Târgoviște SA
SC ERDEMIR ROMÂNIA S.R.L.
SC OȚELINOX S.A.
SC ASO Cromsteel S.A.
123
1.11.2 Monitorizarea calități apei
Municipiul Târgoviște este străbătut de râul Ialomița de la nord -vest la sud -est pe o
distanță de 18 km, râul delimitând vatra orașului spre est. Încă de la intrarea sa în oraș, râul
curge pe sub terasa înaltă și râpoasă a malului drept, supusă eroziunii laterale, dar după 500
m, albia minoră se abate spre est. Prima terasă a fost amenajată din vechime pentru irigat și
pentru culturile de legume, lărgindu -se treptat, spre sud, până la 600 -700 m. Terasa de pe
malul stâng se înclină ușor până la piciorul Dealului, având o lărgime de cca. 2 km. Debitul
mediu al râului este de 9 -13 m3/s. Fluctuațiile sezoniere au loc în lunile aprilie -mai, de la 12 la
15 m3/s (debit maxim), la 3 -4 m3/s (debit minim). Viteză medie a apei este între 0,75 m/s și
8,4 m/s.La 3 -4 km spre vest de Valea Ialomiței curge Ilfovul și, pe raza orașului, pârâul
Milioara (Mierea), canalizat și de viat către râul Ilfov.
Pe terasa Ialomiței, pânza freatică se află la adâncimea medie de 3 -5 m, iar în lunca
înaltă a Ialomiței și în lunca pâraielor Ilfov și Milioara la adâncimea de 1,5 -3 m.
În nord -vestul Târgoviștei este situat lacul Priseaca, pe drumu l județean Târgoviște –
Voinești -Câmpulung.
Potrivit legislației în vigoare, monitorizarea calității apelor de suprafața și subterane se
realizează de către Administrațiile Bazinale de Apa, aflate în subordinea Administrației
Naționale „Apele Romane”. Suprav egherea calității apelor din Municipiul Targoviste se
realizează de către Laboratorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Dâmbovița din
Târgoviște, din structura Administrației Bazinale de Apa Buzău – Ialomița (pentru bazinul
hidrografic Buzău – Ialomița).
Conform Raport privind starea mediului în județul Dâmbovița – Ianuarie 2015 emis de
Agenția pentru Protecția Mediului Dambovita, calitatea apelor de suprafață din zona
municipiului Targoviste au înregistrat o stare bună din perspectiva elementelor biologi ce,
fizico -chimice și a poluanților specifici. Calitatea apelor freatice este bună pentru toate
profilele hidrologice nefiind înregistrate depășiri ale valorilor de prag pentru poluanți.
În municipiul Targoviste aprovizionarea cu apă potabilă se face în re gim continuu, iar
calitatea apei furnizate se încadrează în parametrii de potabilitate impuși de Legea 458/2002.
În conformitate cu Legea 458/2002 și HGR 974/2004, monitorizarea calității apei potabile
furnizate prin sistemele publice centrale de aprovizio nare cu apă potabilă este realizată de
către operatorii de apă (monitorizarea de control) și de către DSP Dambovita (monitorizarea
de audit). Astfel, la nivelul Municipiului Targoviste exista un laborator inregistrate la
124
Ministerul Sanatatii: Laboratorul d e Apa Potabila Targoviste, situat pe str. Gaesti din
municipiul Targoviste. Acest l aborator realizeaza monitorizarea calitatii apei conform unui
program de monitorizare intocmit pe baza fiselor de monitorizare si aprobat de Directia de
Sanatate Publica Dam bovita. Pentru aceasta au fost stabilite sectiuni de monitorizare
intocmite pentru fiecare sistem de alimentare cu apa gestionat de CATD de unde se
preleveaza probe de apa.
De remarcat este și faptul că, în ultimii ani, volumul apelor uzate evacuate a scăz ut
considerabil în municipiul Targoviste, pe fondul restrângerii unor activități economice, a
contorizării consumului de apă în gospodăriile populației, dar și a investițiilor semnificative în
conformarea la cerințele de mediu. Un rol decisiv în acest sens l-a avut modernizarea
infrastructurii de apă -canal din și extinderea rețelei de canalizare.
1.11.3 Monitorizarea solului
Solul și subsolul reprezintă o resursă naturală ce trebuie gestionată într -o manieră
durabilă. Solul este formațiunea naturală cea ma i recentă de la suprafața litosferei în care se
desfășoară fără întrerupere procese biologice, fiind în permanență sub acțiunea materiei vii:
microflora, flora, fauna, microfauna.
Solurile din zona municipiului Târgoviște sunt soluri argiloiluviale brun -roșcate
specifice suprafețelor ocupate în trecut sau în prezent de păduri de cvercinee și acoperite cu
löessuri sau luturi löessoide. Existența unui orizont de humus de 20 -40 cm conferă acestor
soluri o bună fertilitate pentru plantele de cultură (cereale, legume etc.)
Ca resurse minerale pot fi menționate:
pietrișurile și nisipurile existente într -o zonă puternic aluvionară;
petrolul și gazele de sondă exploatate în localitățile din apropierea municipiului:
Teiș, Aninoasa, Răzvad prin Schela de Petrol Târgo viște;
gazele naturale (metan) sunt aduse de la mari distanțe prin rețeaua de transport și
distribuție națională sau sunt importate.
Surse de poluare a solului:
utilizarea îngrășămintelor chimice;
utilizarea substanțelor fitosanitare;
depozitarea deșeurilor;
poluarea solurilor ca urmare a activităților miniere și industriale;
125
poluarea verde prin infestarea cu buruieni a terenurilor rămase necultivate;
În afara pierderilor cauzate de urbanizare, solul de pe teritoriul Târgoviștei are de suferit
în special în zona platformei industriale din sudul orașului, din cauza emisiilor de pulberi cu
conținut de metale grele, rezultate din procesele industriale.
Factori de risc natural și antropic
Riscul seismic
Municipiul Târgoviște se situează, conform zonări lor macroseismice din SR 11 100/1 –
93, în zona de intensitate macroseismic I=81 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei
perioade de revenire de 50 ani. Conform reglementărilor „Codului de proiectare seismica” –
partea I – Prevederi de proiectare pentr u cladiri, indicativul P 100 / 1 – 2006, valoarea de vârf
a accelerației terenului ag = 0,24g se află în partea de vest a municipiului Târgoviște și 2,28g
în partea de est, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani, cu
perioada de con trol a spectrului de răspuns Tc = 0,7 sec pentru partea de sud a orașului.
Risc de inundabilitate
Pe teritoriul municipiului, râul Ialomița prezintă un curs amenajat prin prag de fund
pentru protejarea podului rutier și de cale ferată de la Teiș și cu un b araj în dreptul sediului
Apele Romane (priza Valea Voievozilor) din care se formează derivația Târgoviște.
Datorită cursului meandrat s -au produs eroziuni exceive în zona podului de la Teiș, de
aceea au fost executate apărări de mal și lucrări de consolida re la pilele pudului. Nu s -au
produs fenomene de inundabilitate la precipitațiile excesive în 7 mai 2005 pe teritoriul
orașului, deoarece râul prezintă maluri înalte de 5 -7m. Fenomene de inundabilitate s -au
produs la ieșirea din oraș, la Nisipuri, din cauz a unei meandre a râului Ialomița.
Se produc inundații, în urma precipitațiilor abundente în zona pasajului de sub calea
ferată de la Romlux, pe DN 72, în zona pârâului Ilfov, ca urmare a formării unei breșe în digul
de pământ ce barează cursul pârâului și formează lacul de la Priseaca, în zona cartierului
Priseaca, fiind cauzate de pârâul Mierea și afluenții săi, pe strada Aleea Mănăstirea Dealu, în
zona vechiului ștrand de pe strada Coconilor.
Risc de instabilitate
A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potențialului și a probabilității de
producere a alunecărilor de teren. Astfel, sunt zone cu potențial de instabilitate ridicat, mediu
și redus:
126
zone cu potențial de instabilitate ridicat situate în fruntea terasei inferioare de pe partea
dreapt ă a râului Ialomița în apropierea limitei cu satul Teiș și zonele în care se exercită
fenomenul de eroziune al malurilor râului Ialomița în timpul viiturilor;
zone cu potențial de instabilitate mediu situat în fruntea teraselor cu pantă mică;
zone cu poten țial de instabilitate redus – practic 0, care ocupă cea mai mare parte a
teritoriului administrativ al municipiului Târgoviște.
Riscuri antropice
În municipiul Târgoviște există zone sensibile din punct de vedere al fenomenelor de
risc natural și antropic, după cum urmează:
zonele de curs ale rețelei hidrografice cu bandă de protecție delimitată conform Legii
Apelor completată de Legea 112/2006;
zone cu locații de sondă active sau abandonate, pe o rază de 50 m în jurul lor;
zone cu potențial de instabilitat e mare – în fruntea terasei inferioare de la Teiș;
zone afectate de traseele de utilități (linii electrice, conducte mari de aducțiune a apei).
În municipiul Târgoviște, din punct de vedere morfologic, cea mai mare parte a
terenului este plan și stabil, specific reliefului de câmpie, cu denivelări mici în zonele de
eroziune ale rețelei hidrografice din teritoriul său în zona de frunte a teraselor.
1.11.4 Factorul de mediu „Biodiversitate” – resurse cu valoare peisagistică
In municipiul Târgoviște au fo st identificati 36 de arbori cu valoare de monument al
naturii, din cele mai diverse specii, și anume: stejari (Quercus Robur), salcâmi japonezi
(sophora japonica), larice (larex decidua), platani (platanus orientalis), castani (aescilus
hippocastanum), fr asini (fraxinus tomentosa), tei (tillia tomentosa), molid (picea excelsa), pin
(pinus silvestris), nuc american (juglans nigra), dud alb (morus alba), arbore de miere (evodia
hupehensis), arborele pagodelo (ginko bilboa), arborele iudei (ceris siliquastrum ), chiparos de
balta (taxiodium distechum) și tisa (taxus bacata). Cei mai mulți dintre ei se găsesc la Muzeul
Scriitorilor Dâmbovițeni, restul au fost plantați în diferite puncte ale orașului cum sunt Parcul
Chindiei, Colegiul Național Constantin Carabell a, Liceul Economic și Palatul Copiilor
Târgoviște.
127
Un loc special îl ocupă Dealul Mănăstirii, unde asistăm la fenomenul, îngrijorător, de
distrugere a vegetației, în special a pădurii și a plantațiilor de pin aflate pe versantul dinspre
nord-nord-vestul mă năstirii, din cauza defrișărilor și pășunatului, ceea ce duce la dispariția
habitatelor din zonă și generează alunecări de teren.
Dintre plantele ierboase specifice zonei se pot aminti: iarba grasă, pirul, trifoiul. Pe
pajiști, în mai -iunie înfloresc multe plante: păpădia, romanița, margareta, piciorul cocoșului,
gălbenele. În păduri întâlnim primăvara toporași, măseaua ciutei, brebenei, floarea paștelui,
ciuboțica cucului, viorele, precum și o plantă rară, ocrotită de lege – crucea voinicului
(Hepatica tra nsilvanica). În apropierea lacului de pe Ilfov și a bălților se află o vegetație
palustră și acvatică alcătuită din stuf, papură, pipirig, piciorul cocoșului de apă.
În interiorul unei raze de cca. 15 km se pot regăsi importante suprafețe de pădure care
reprezintă resurse economice, dar au și valoare peisagistică: Pădurea Bradului (650 ha), cu
trupurile Aninoasa, Viforâta, Gorgota, Mănăstirea Dealu; Pădurea Priseaca (1.223 ha), în
teritoriul administrativ al municipiului Târgoviște; Pădurea Teiș (2.800 ha); Pădurea Lucieni
(2.000 ha); Pădurea Râncaciov (2.000 ha). Părți ale acestor păduri se pot constitui ca zone
pentru odihnă și agrement.
Vegetația ornamentală cuprinde arbori și arbuști (castan, plop, salcie, lemn câinesc, gard
viu, tuia, tisa etc) și numer oase specii de flori, dintre care se pot aminti trandafiri, petunii,
lalele. O parte dintre arbori, în special plopii, au atins vârsta maturității și trebuie înlocuiți cu
puieți. Suprafețele arabile sunt în cea mai mare parte ocupate de culturi de legume. Pădurile
din zona Priseaca sunt de gorun și stejar.
Solurile din zona orașului Târgoviște sunt de tipul argilo iluviale brun roșcate cu orizont
de humus de 20 -40 cm, cu o fertilitate bună pentru plantele de cultură. Solurile suferă de
impactul cauzat de fe nomenul de urbanizare și de activitățile industriale, mai ales în zona de
sud a orașului. Resursele subsolului sunt reprezentate de argilele folosite la fabricarea
cărămizilor, nisipuri și pietrișuri, petrol și gaze. Argilele au fost exploatate în partea d e nord a
orașului. Vechea carieră a fost abandonată și în excavația rezultată a funcționat o perioadă de
timp un lac. Structurile petroliere din zona Târgoviște -Răzvad sunt exploatate prin sondele
existente în partea de nord a orașului în zona Mihai Bravu.
Pe teritoriul municipiului Târgoviște se află cca. 40 de arbori seculari (stejari, tei,
salcâmi boierești, duzi, etc.) sau specii de arbori din Lista Roșie de plante (larice, tisa) – cei
128
mai multi aflați în parcul de la Muzeul scriitorilor dâmbovițeni – care ar trebui să fie puși sub
ocrotire, ca monumente ale naturii.
Spațiile verzi în zonele de locuințe precum și spațiile verzi de aliniament au aportul lor
la oferirea unui microclimat mai sănătos și constituie o rezervă potențială în măsura în care va
crește preocuparea pentru îmbunătățirea calitativă a plantațiilor dendro -floricole. Vegetația
cultivată este reprezentată de grâu, orz, porumb, secară, floarea -soarelui, lucernă, trifoi etc. În
lunca înaltă a râului Ialomița se cultivă legume și zarzavaturi: varză, roșii, morcovi, ceapă,
usturoi, ardei, gogoșari, spanac, salată etc.). Livezile de pomi fructiferi (meri, peri, pruni) și
plantațiile de viță de vie se găsesc pe versanții însoriți ai dealurilor din împrejurimi.
Fauna este diversă, fiind caracteris tică zonelor de câmpie și zonelor colinare. Pădurile
din jurul orașului sunt populate cu iepuri, vulpi, viezuri, dihori. Dintre păsări coțofana și
cioara se situează pe primul loc. Fauna acvatică e reprezentată de clean, mreană, roșioară,
biban. Animalele domestice frecvente sunt: porcinele, bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele,
păsările de curte și albinele, câinii și pisicile.
La nivelul municipiului Târgoviște nu există zone clasificate drept arii naturale protejate
sau rezervații naturale.
1.11.5 Poluarea fonic ă
Zgomotul constituie unul dintre factorii perturbatori ai mediului, care influențează
ambianța în care se desfășoară activitatea și viața omului. Este produs din surse naturale, dar
mai ales antropice: mijloace de transport, utilaje, oameni etc.
În zona Târgoviște este caracteristică poluarea sonoră tipică mediului urban, cea mai
importantă sursă fiind traficul rutier, în special în timpul zilei. Valorile înregistrate pentru
nivelul de zgomot echivalent s -au situat, în general sub nivelul de zgomot admisibil,
exceptând străzile de deservire și de legătură (> 65 dB). Unele surse industriale generează stări
de disconfort fonic și se încearcă minimizarea zgomotului prin întreținerea și izolarea fonică a
utilajelor.
Determinările de zgomot în diverse puncte din municipiu (străzi, școli, parcuri, piețe,
parcări auto, spații comerciale, autogară, zona feroviară, incinte industriale etc.) evidențiază
expuneri deosebite ale populației la zgomot, în special în timpul zilei, generat în special de
traficul pe șoselele aglomerate din interiorul localităților.
129
Alte surse de zgomot în oraș sunt șantierele care în funcție de natura lor și de utilajele
folosite pot crea disconfort fonic pe perioade variate de timp.
Localizarea pe hartă a punctelor de măsura re a nivelului de zgomot din municipiul
Târgoviște este ilustrată mai jos:
Figură 70. Amplasare puncte monitorizare zgomot municipiul Târgoviște
Determinările de zgomot, efectuate în regim de zi (in interiorul intervalului 06 – 22) în
diverse puncte din municipiu (străzi, școli, parcuri, piețe, parcări auto, spații comerciale,
autogara, zona feroviară, incinte industriale etc.), evidențiază expuneri deosebite ale
populației la zgomot, în special în timpul zilei, generat în specia l de traficul pe șoselele
aglomerate din interiorul localităților.
Rezultatele măsurătorilor de zgomot indică, în general, depășirea limitelor admise
pentru nivelul de poluare sonoră, reglementat pentru zona urbană, în special la bordura căilor
rutiere, tr aficul rutier fiind principala sursă de poluare sonoră în zona urbană.
130
Concluziile sesiunilor de măsurare derulate în regim de colaborare cu instituțiile
abilitate pentru soluționarea reclamațiilor și a sesizărilor legate de tulburarea ordinii și liniștii
publice sau de poluarea sonoră au condus la următoarele concluzii, privind municipiul
Târgoviște:
Poluarea sonoră ca urmare activităților desfășuratela unități comerciale din categoria
terase, baruri și restaurante este semnificativă și repetitivă în anumi te zone ale orașului,
manifestându -se cu precădere în sezonul cald, în perioadele de maximă activitate a
acestor surse, atunci când activitatea comercială se desfășoară și la terase în aer liber și
generează poluare fonică semnificativă în zona limitrofă l ocuită;
Cele mai afectate zone sunt cele în care se manifestă efectul cumulat al mai multor surse
din categoria baruri (pub -uri) cu terase în aer liber, amplasate de -a lungul unor străzi
precum: Revoluției, Negustorilor, Alexandru Ioan Cuza, Libertății.
1.11.6 Managementul deșeurilor
Din momentul producerii și până la eliminarea lor, deșeurile exercită o presiune asupra
mediului și sănătății umane. De la cantitățile tot mai mari și complexitatea tot mai ridicată a
deșeurilor, până la eliminarea lor prin depozitare sau incinerare, care duc la emisii substanțiale
de poluați în aer, în toate etapele pe care le parcurg, deșeurile determină apariția unor presiuni
substanțiale asupra mediului și sănătății umane.
În municipiul Targoviste deșeurile municipale colectate sunt reprezentate de:
deșeuri menajere și asimilabile, care la rândul lor se compun din: deșeuri menajere de la
populație și deșeuri menajere asimilabile de la unități economice, unități comerciale,
instituții și unități sanitare;
deșeuri din ser vicii municipale, compuse din: deșeuri stradale, deșeuri din piețe și deșeuri
din grădini, parcuri și spații verzi;
deșeuri voluminoase (mobilier, deșeuri de mari dimensiuni, DEEE, etc);
deșeuri din construcții și demolări.
In municipiul Targoviste functioneaza Direcția de Salubritate , instituție publică în
subordinea Consiliului Local Municipal Târgoviște, înființată în baza HCL nr.
191/23.04.2008.
In anul 2015 , activitatea direcției privind protecția mediului s -a axat pe co nsolidarea
capacitații de implementare a legislației în domeniul gestiunii deșeurilor privind: colectarea și
131
transportul deșeurilor municipale și asimilabile; colectarea deșeurilor de echipamente electrice
și electronice; evidenta gestiunii deșeurilor prop rii; activitatea de grădinărit peisagistic –
servicii pentru mecanizarea, chimizarea agriculturii și protecție fitosanitara; monitorizări și
etalonări la echipamentele de măsurare.
In intervalul 2013 -2015 au fost colectate și eliminate de catre Direcția de S alubritate
la depozitul ecologic Aninoasa urmatoarele cantitati de deseuri:
Tabel 30. Cantitatea de deșeuri colectate
Tip deșeu ri 2013
(tone) 2014
(tone) 2015
(tone)
Deseuri stradale 2.074,00 1.987,66 1.542,71
Deseuri verzi 0,09 46,36 50,88
Deseuri din constructii si demolari 568,00 456,00 1.390,20
Deseuri electrice si electronice 3,20 5,00 4,12
Deseuri din hartie si carton 0,09 0,09 0,15
Deseuri din plastic 0,002 0,002 0,22
Gunoi menajer 8,00 3,70 3,20
TOTAL 2.653,39 2.498,82 2.991,47
Sursă: Agentia pentru Protectia Mediului Dambovita ;
Conform datelor furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului , in privinta deseurilor
municipale, datele estimate pentru Municipiul Targoviste sunt urmatoarele:
Tabel 31. Cantitatea de deșeuri municipale (tone) (date estimate )
2011 2012 2013 2014 2015
Deseuri municipale, din care: 27.489,92 26.842,95 26.744,48 27.108,28 26.816,24
Deseuri stradale 1.987,66 1.426,64
Deseuri din parcuri si gradini 1.334,22 1.793,61
Sursă: Agentia pentru Protectia Mediului Dambovita ;
In ceea ce privesc nămolurile generate de stațiile de epurare, in perioada 2012 -2015 au
fost inregistrate urmatoarele cantitati:
Tabel 32. Cantitatea de namol generata in perioada 2012 -2015 (tone) (date estimate)
Anul/Sursa Stația epurare
Târgoviște Sud Stația epurare
Târgoviște Nord TOTAL
2012 243,23 12,99 436,22
2013 400,38 1.790,31 2.190,69
2014 328,11 26,09 354,20
2015 762,00 16,80 778,80
Sursă: Agentia pentru Protectia Mediului Dambovita ;
132
Probleme si nevoi de dezvoltare identificate:
Orasul Targoviste detine suprafete de teren importante care pot fi caracterizate printr -o
stare avansata de degradare, fiind neutilizate si fara perpective reale de a gazdui dezvoltari
rezidentiale sau economice in viitor (terenurilor aferente celor 19 puncte termice
dezafectate, terenul din vecinatatea Complexului Turistic de Natatie Targoviste, terenul
aferent Stadionului Municipal „Eugen Popescu”etc) . Se impune reconversia si
refunctionalizarea acestora si redarea terenurilor degradate si abandonate comunitatilor
locale prin crearea de spatii verzi destinate agrementul ui si petrecerii timpului liber;
Creerea unui parc de energii regenerabile in Municiul Ta rgoviste ;
Zonele adiacente malurilor raului Ialomita prezinta risc de inundatie , fiind nec esare lucrari
de regularizare, consolidare si protectie ;
Principala sursa de poluare a aerului si fonica este traficul auto. Se impune r educerea
impactului emisiilor din trafic asupra calității atmosferei prin costruirea de trasee
ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj , creearea unei perdele de protectie de -a
lungul cailor de transport ;
In vederea minimizarii gradului de poluare a raului Dambovita ca urmare a evacuarii
apelor uzate si insuficient epurate, a fost identificata necesitatea reabilitarii statiilor de
epurare ;
Colectarea selectivă și valorificarea deșeurilor municipale se reali zează într -o proporție
redusă, se impune extinderea infrastructurii de colectare selectiva a deșeurilor la nivelul
intregului municipiu și achiziționarea echipamentelor și materialelor necesare transportului
și colectării si depozitării; de asemenea, s -a identificat necesitatea amenajarii unor depozite
pentru diferite tipuri de deșeuri: menajere, din construcții și demolări, electrice și
electronice , vegetale rezultate din grădini, parcuri, precum si modernizarea și ecologizarea
gropii de gunoi existente (A ninoasa);
S-a constatat un nivel scazut de informare si constientizare a populatiei referitor la riscurile
poluarii mediului, impunandu -se actiuni de educatie ecologica, colectarea selectiva a
deseurilor etc.
133
1.12 Economie
1.12.1 Economia județeană
Economia Municipiului Târgoviște se încadrează în sistemul economic a județului
Dâmbovița. Analiza economiei județene este importantă pentru evaluarea perspectivelor
Municipiului Dâmbovița de a se transforma într -un pol de dezvolt are național, prin prisma
faptului că economia urbana este în strânsă legătură cu cea județeană, prin legăturile
economice ce se dezvoltă de -a lungul lanțurilor de producție regionale.
Conform datelor prezentate pe site -ul Consiliului Județean Dâmbovița, e conomia
județului se bazează pe un sector industrial diversificat, a cărei contribuție la valoarea
adăugată brută a județului este de aproximativ 29% anual. Principalele ramuri sunt industria
metalurgică (32%) industria de mașini și echipamente (21,6%), in dustria extractivă de petrol
și gaze naturale (9,4%) și de minerale nemetalice (7,8%), industria alimentară (3,6%) și
chimică (1,9%), alte ramuri industriale (22,4%). Din numărul total al societăților comerciale
active (peste 6.000), mai mult de 40,5% func ționează în comerț, cca 12,6% în industrie, cca
36,1% în servicii, și peste 10,8% în construcții.
Figură 71. Produsul Intern Brut județean (milioane RON)
Sursă: Reprezentarea grafică a autorilor pe baza datelor INS; 1452.911787.6
050001000015000200002500030000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Arges Calarasi Dambovita Giurgiu
Ialomita Prahova Teleorman
134
Începând cu a nul 2000, activitatea economică a județului Târgoviște a cunoscut o
creștere constantă, înregistrând o creștere de la 1452,9 milioane de RON în 2000 la
aproximativ 11787,6 milioane RON în 2013 (o creștere de 811,3%). Singura perioadă în care
această evoluț ie pozitivă a suferit o abatere de la trend, a constituit -o perioada în care
economia naâională a fost afectată negativ de efectele crizei economico -financiare din 2008 –
2009. Criza s -a materializat în județul Dâmbovița printr -o serie de canale de transmisi e a
șocurilor economice externe: (1) scăderea cererii externe și implicit a exporturilor către țările
aflate în criză; (2) reducerea investițiilor străine directe; (3) reducerea creditării; (4) scăderea
remitențelor transmise de muncitorii români din străi nătate ș.a.
Privit însă dintr -o perspectiva comparativă, se observă faptul că economia județului
Dâmbovița nu este la fel de dezvoltată precum cea a județelor vecine Argeș sau Prahova în
ceea ce privește nivelul Produsului Intern Brut în valoare absolută. De asemenea se observă că
județele Prahova și Argeș produc peste jumătate din bunurile și serviciile de la nivelul
Regiunii Sud -Muntenia. Acest decalaj dintre județele fruntașe și Dâmbovița este unul evident
în ciuda faptului că există caracteristici rel ativ similare în materie de populație, dimensiune,
resurse naturale și proximitate față de Municipiul București. Un minus pentru județul
Dâmbovița reprezintă însă infrastructura de transport mai puțin dezvoltată comparativ cu cea
a județelor vecine. Lipsa unei autostrăzi4 care să traverseze județul determină localizarea
investițiilor străine directe în județele alăturate ca urmare a costurilor logistice mai reduse, dar
și ca urmare a faptului că în cadrul acestor județe există anumite clustere de competitiv itate în
sectorul auto (Argeș) și cel energetic (Prahova).
Un indicator care reflectă într -o măsură mai concludentă nivelul de dezvoltare
economică reprezintă PIB raportat la populația existentă. Conform celor mai recente date ale
Institutului Național de Statistică, Produsul Intern Brut per locuitor în 2013 în județul
Dâmbovița a fost de 4892 de euro per locuitor, aflându -se pe locul 16 într -un topul al
județelor dar sub media națională (5378 euro/locuitor). De altfel, la nivelul Regiunii de
Dezvoltare Su d-Muntenia, PIB/locuitor din Dâmbovița este inferior celui din Prahova (7073
euro/loc.) și celui din Argeș (5739 euro/loc.), dar superior județelor cu o dezvoltare industrială
mai precară precum Ialomița (4373 euro/loc.), Călărași (3969 euro/loc.), Teleorm an (3665
euro/loc.) sau Giurgiu (3650 euro/loc.).
4 Județul Dâmbovița este traversat în sud de Autostrada A1 pe o distanță de numai 30 de km;
135
Figură 72. Produsul Intern Brut per locuitor în 2013 (RON)
Sursă: Prelucrarea grafică a autorilor pe baza datelor INS;
1.12.2 Volumul activităților economice
Conform datelor Registrului Comerțului, în anul 2015, în municipiul Târgoviște erau
înregistrate 2.505 de firme5. Cea mai mare parte a acestor sunt micro -întreprinderi (97,2%) și
numai o singură companie poate fi clasificată „mare” conform recomandării UE 2003/361
(Întrep rinderile mari sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții: au peste 250 de salariați, realizează o cifra de afaceri anuala neta de mai
mare de 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care depășesc echivalentul
în lei a 43 milioane euro). Este vorba de compania ASO CROMSTEEL S.A. ce activează în
domeniul producției de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje. Această societate a
înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 75.606.315 ,11 milioane de euro, cu un total de 530 de
salariați.
5 Pentru a spori gradul de semnificație a rezultatelor obținut e, în cadrul analizei au fost luate în considerare
numai companiile ce au înregistrat în anul 2015 o cifra de afaceri anuală mai mare de 1.000 de RON;
136
Tabel 33. Numărul de companii active în funcție de dimensiune în 2015
Mărime întreprindere Numărul de companii active Ponderea
Micro -întreprindere 2436 97,2%
Mica 57 2,3%
Mijlocie 11 0,4%
Mare 1 0,0%
Total 2505 100,0%
Sursă: Registrul Comerțului;
Figură 73. Număr de firme active la 1.000 de locuitori în Regiunea Sud -Muntenia
Sursă: Prelucrarea grafică a autorilor pe baza datelor Registrul Comerțului și a INS;
Un indicator prin care se poate evalua nivelul antreprenorial dintr -un anumit teritoriu
reprezintă densitatea unităților locale active în raport cu volumul populației. În anul 2015, în
Târgoviște existau 26,5 companii la 1.000 de locuitori (în scădere de la 29,4 față de anul
precedent), în timp ce la nivelul celorlalte municipii de județ regionale existau 22,6 în
Călărași, 27,3 în Ploiești, 32,8 în Pitești, 20,8 în Giurg iu și 26,2 în Slobozia. Se remarcă faptul
137
că există o corelație directă între PIB -ul județean și densitatea firmelor la nivelul regiunii Sud –
Muntenia (cu cât numărul firmelor este mare, cu atât producția crește).
Principalele sectoare economice din Munici piul Târgoviște după numărul de
întreprinderilor sunt: Comerțul și reparațiile (33%); Activitățile profesionale, științifice și
tehnice (17 %); Transport și depozitare (9%), Industria prelucrătoare (9%) și Contrucțiile
(9%). Din numărul total de 2.505 de societăți comerciale active în 2015, 2.017 activau în
sectorul serviciilor (80,5%), 461 în sectorul secundar (industrie și construcții – 18,4%) iar
restul de 27 de societăți activau în sectorul primar (agricol și extractiv – 1,1%). Structura
detaliată a nu mărului de societăți comerciale este prezentată în Figura de mai jos.
Figură 74. Structura firmelor active, după sectorul major de activitate, în anul 2015
Sursă: Registrul Comerțului;
Însă ceea ce determină mai exact sectoarele pe care se fundamentează economia locală
este cifra de afaceri anuală realizată. Conform datelor Registrului Comerțului, în 2015, cea
mai mare parte a cifrei de afaceri a fost realizată în comerț (1.424,9 milioan e de RON) și de
industria prelucrătoare (1.045,6). Aceste cifre arată importanța majoră pe care o aceste două
sectoare economice pentru dezvoltarea urbană. Însă, așa cum datele o arată, firmele ce
desfășoară activități de comerț sunt de regulă micro -întrep rinderi fără posibilități majore de
dezvoltare intensivă sau extensivă și fără perspective majore de export. În schimb, la nivelul
producției industriale, există anumite aspecte pe baza cărora Municipiul Târgoviște se poate Comerț și reparații
33%Activități
profesionale,
științifice și tehnice
17%Transport și
depozitare
13%Industria
prelucrătoare
9% Construcții
9%Alte servicii
4%Hoteluri și
restaurante
4%
TIC
4%Sănătate și asistență
socială
2%
Intermedieri
financiare și
asigurări
2%Activități culturale,
de spectacole,
recreative
1%Agricultură,
silvicultură și
pescuit
1%
Învățământ
1%
Apă și salubritate
1%Industria extractivă
0%
Administrație
publică și apărare
0%Energie
0%
138
dezvolta din punct de vedere eco nomic: (1) posibilitățile mai ridicate de integrare pe verticală
și pe orizontală în cadrul lanțurilor de producție industriale și formarea unui cluster de
competitivitate local; (2) posibilitatea dezvoltării unor economii de scală și alte externalități
pozitive (creșterea locurilor de muncă, atragerea de noi investiții); (3) creșterea capacității de
producție și export a Municipiului.
Figură 75. Structura cifrei de afaceri totale (milioane RON)
Sursă: Registrul Comerțului;
În vederea dezvoltării potențialului industrial al Municipiului Târgoviște, autoritățile
locale pot sprijini acest sector prin facilitarea unor anumite facilități în direcția creării unui
parc industrial6. Conform Ministerului Dezvoltării și Administrației Pu blice, în proximitatea
Municipiului Târgoviște există Parcul Industrial Moreni (desfășurat pe 24,7115 ha), Parcul
Industrial Mija (82,62 ha, sat Mija, comuna I.L. Caragiale), Parcul Industrial Priboiu (31,92
ha, sat Priboiu, Comuna Brănești, S.C. „Parc Ind ustrial Priboiu” S.A.) și Parcul Industrial
6 Conform normelor în vigoare, p arcul industrial reprezintă o zonă delimitată în care se desfășoară activ ități
economice, de cercetare științifică, de producție industrială și servicii, de valorificare a cercetării științifice și/sau
de dezvoltare tehnologică, într -un regim de facilități specifice, în vederea valorificării potențialului uman și
material al zo nei. 0.12.68.49.814.615.218.920.629.936.162.469.4248.8302.6363.81,045.61,424.9
0 500 1000 1500EnergieIndustria extractivăIntermedieri financiare și asigurăriÎnvățământAlte serviciiActivități culturale, de spectacole, recreativeAdministrație publică și apărareAgricultură, silvicultură și pescuitTICSănătate și asistență socialăHoteluri și restauranteApă și salubritateActivități profesionale, științifice și tehniceConstrucțiiTransport și depozitareIndustria prelucrătoareComerț și reparații
139
Răcari (23,686 ha, asocierea constituită din: S.C. „Avalon Consulting Management” S.R.L.,
S.C. „Avalon Parc Industrial” S.R.L.).7 Tabelul sintetizează situația sectorială a economiei a
Municipiului Târgoviște:
Tabel 34. Principalii indicatori economici la nivel de activități economice naționale în 2015
Număr de
companii
active Rata
profitului
net Sumă cifră
de afaceri Număr
de
salariați
Agricultură, silvicultură și
pescuit 24 8% 20.567.233 117
Industria extractivă 3 24% 2.578.262 16
Apă și salubritate 13 5% 69.352.115 679
Energie 2 227% 91.613 0
Industria prelucrătoare 229 4% 1.045.564.646 5.113
Construcții 217 12% 302.587.244 1.969
Activități culturale, de
spectacole, recreative 31 7% 15.200.204 132
Activități profesionale,
științifice și tehnice 436 18% 248.783.344 2.989
Administrație publică și
apărare 2 11% 18.852.902 227
Comerț și reparații 823 4% 1.424.894.166 3.652
Hoteluri și restaurante 92 8% 62.419.574 916
Intermedieri financiare și
asigurări 40 17% 8.391.216 113
Învățământ 23 20% 9.801.475 154
Sănătate și asistență socială 50 8% 36.052.046 335
TIC 92 40% 29.935.886 248
Transport și depozitare 335 7% 363.840.493 1.713
Alte servicii 93 6% 14.604.144 300
Total 2.505 6% 3.673.516.563 18.673
Sursă: Registrul Comerțului;
7 http://www.dpfbl.mdrap.ro/parcuri_industriale.html
140
1.12.3 Forța de muncă și șomajul
În vederea analizării datelor privind piața muncii de la nivel local au fost utilizate două
surse de date primare. Prima sursă provine de la Oficiul Registrului Comerțului unde sunt
informații financiare și cu privire la numărul de salariați la nivelul companiilor înscrise la
Registrul Comerțului. A doua sursă o reprezintă Institutul Național de Statistică unde sunt
informații cantitative referitoare l a populația activă și numărul de șomeri.
Figură 76. Numărul mediu de salariați
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=FOM104D ;
La nivelul anului 2015, Municipiul Târgoviște înregistra un număr aproximativ de
41.717 de salariați, în scădere față de anul 2007 atunci când se înregistrau 46.429 de salariați.
Această evoluție reflectă scăderea activității economice din timpul crizei economice (2008 –
2011), atunci când numărul locurilor de muncă a ajuns la un minim istoric al ultimelor decenii
(37.783), dar și revenirea numărului de locuri de muncă după reluarea procesului de creștere
economică începând cu anul 2012. Însă această revenire nu a fost suficient de consistentă
pentru a compensa numărul de locuri pierdute în timpul recesiunii ( -4.712 între 2007 și 2014).
De asemenea, trendul liniar pe termen mediu și l ung arată un proces de reducere a
numărului de salariați pe fondul restructurărilor ce au avut loc la nivelul marilor întreprinderi
din Târgoviște, dar și ca urmare a faptului că populația totală este în scădere, afectând
dimensiunea populației active. 46429
3778341717
01000020000300004000050000600007000080000
Număr salariați Trendul liniar al numărului de salariați
141
Figură 77. Evoluția populației în vârstă de muncă și a populației dependente
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page= tempo3&lang=ro&ind=POP107D ;
Conform normelor metodologice ale Institutului Național de Statistică și literaturii de
specialitate, forța de muncă sau populația activă din punct de vedere economic cuprinde toate
persoanele de 15 ani și peste, care furnizeaz ă forța de muncă disponibilă pentru producția de
bunuri și servicii în timpul unei perioadei de referință, incluzând populația ocupată și șomerii.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, în municipiul Târgoviște
aproximativ 74% din populație este activă, respectiv 69.638 de persoane formează ofertă de
pe piața muncii.
Figură 78. Structura populației active pe grupe de vârstă în anul 2016
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D ; 6778877631
69638
32387
2197623925
0100002000030000400005000060000700008000090000
Populația activă Populația dependentă
396348029001
010002000300040005000600070008000900010000
15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani
142
În prezent, populația activă a Municipiului Târgoviște este formată preponderent de
persoanele cuprinse în grupa de vârstă 35 -39 (9001 persoane), ceea c e constituie un anumit
avantaj pentru economia locală prin prisma echilibrului dintre experiența de muncă acumulată
și anii de lucru rămăși până la ieșirea din activitatea economică a acestor persoane. Însă pe
termen lung va exista o anumită presiune pe of erta piața muncii locală din cauza faptului că
evoluțiile demografice actuale conduc la intrarea din ce în ce mai redusă a tinerilor pe piața
muncii. În 2016, numărul persoanelor tinere era de 4.802 (20 -24) și de numai 3.963 (15 -19).
Însă persoanelor activ e rezidente li se adaugă persoanele din localitățile învecinate. Așa
cum datele Băncii Mondiale arată, o pondere foarte ridicată a salariaților din localitățile
învecinate Municipiilor din Regiunea de Dezvoltare Sud -Muntenia își desfășoară activitatea
într-o altă localitate decât cea de origine. Prin urmare, se poate deduce o anumită situație:
centrele urbane regionale tind să atragă forța de muncă de la nivel regional dat fiind
perspectivele economice de dezvoltare mai înalte comparativ cu cele din mediul peri-urban
sau cel rural. În cazul Municipiului Târgoviște, se constată faptul că economia locală atrage
populația în vârstă de muncă din localitățile Ulmi, Răzvad, Aninoasa sau Dragomirești.
Figură 79. Ponderea angajaților navetiști în total angajați la nivel local (%, 2015)
Sursă: Prelucrarea și reprezentarea grafică a autorilor pe baza datelor Băncii Mondiale;
143
Privit din perspectiva sectoarelor economice, se constată faptul că cel mai mare număr
de salariați se înregistrează în domeniul industriei prelucrătoare (5.113 de angajați în 2015).
Acest sector concentrează 27% din forța de muncă din municipiul Târgoviște. Al doilea
domeniu care angrenează o parte importantă din forța de muncă este comerțul, ce deține o
pondere de 20% (3.652 de salariați) di n totalul salariaților de 18.673 angajați din mediul
privat. Alte sectoare economice ce concentrează un număr major de persoane sunt: Construcții
(1.969 – 11%), Transport și depozitare (1713 – 9%), precum și Hotel și restaurante (916 –
5%).
Figură 79. Structura ocupării populației, pe principalele sectoare economice în sectorul
privat
Sursă: Registrul Comerțului;
Cei mai mulți angajatori de la nivel local sunt sintetizați în tabelul următor. Se observă
două tendințe: (1) rolul major pe care sectorul industrial prelucrător îl deține la nivel local,
urmat de captarea, tratarea și distribuția apei, precum și industria textilă; (2) faptul că 9,8%
din numărul total al salariaților (adică 4.103 de persoane), sunt concentrați în prime le 10
societăți, următoarele 90 de firme contribuie cu 6.546 de locuri de muncă, în timp la nivelul
celorlalte 2.405 de firme, media este de 3,34 angajați per companie.
Industria
prelucrătoare
27%Comerț și reparații
20%Activități
profesionale,
științifice și tehnice
16%Construcții
11%Transport și
depozitare
9%Hoteluri și
restaurante
5% Apă și salubritate
4%Sănătate și asistență
socială
2%
Alte servicii
2%TIC
1%
Administrație
publică și apărare
1%Învățământ
1%
Activități culturale,
de spectacole,
recreative
1%
Agricultură,
silvicultură și pescuit
1%
Intermedieri
financiare și asigurări
1%
Industria extractivă
0%Energie
0%
144
Tabel 35. Lista celor mai mari angajatori din Târgoviște
Nr. Denumire firma Cod CAEN Nr.
1 OTELINOX SA 2432 – Laminare la rece a benzilor înguste 699
2 COMPANIA DE APA
TARGOVISTE –
DAMBOVITA SA 3600 – Captarea, tratarea și distribuția apei 613
3 ASO CROMSTEEL S.A. 2410 – Producția de metale feroase sub
forme primare și de feroaliaje 530
4 INTEL PRO RESOURCES
S.R.L. 7820 – Activități de contractare, pe baze
temporare, a personalului 515
5 LIVAS CLOTHING S.R.L. 1413 – Fabricarea altor articole de
îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) 415
6 ROMSTYL IMPEX SRL 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri 316
7 ERDEMIR -ROMANIA SRL 2410 – Producția de metale feroase sub
forme primare și de feroaliaje 277
8 UPET SA 2892 – Fabricarea utilajelor pentru extracție
și construcții 248
9 GRUP ATYC SRL 4939 – Alte transporturi terestre de călători
n.c.a 247
10 MUNICIPAL SECURITY
SRL 8010 – Activități de protecție și gardă 243
11 VELROM SRL 1071 – Fabricarea pâinii; fabricarea
prăjiturilor și a produselor proaspete de
patiserie 228
12 GEO -STING SRL 8425 – Activități de luptă împotriva
incendiilor și de prevenire a acestora 227
13 REGATA SRL 4644 – Comerț cu ridicata al produselor din
ceramică, sticlărie, și produse de întreținere 177
14 DAROM IMPEX SRL 8121 – Activități generale de curățenie a
clădirilor 170
15 COMPANIA NATIONALA
ROMARM SA – FILIALA
S.C. UZINA DE PRODUSE
SPECIALE DRAGOMIRESTI 2540 – Fabricarea armamentului și muniției 166
16 EUROGUARD SRL 8010 – Activități de protecție și gardă 163
17 MONTE BIANCO SA 1722 – Fabricarea produselor de uz
gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton 147
18 CARPATMONTANA SERV
SA 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare
similare 147
19 QUADRA INVEST SA 3109 – Fabricarea de mobilă n.c.a. 136
20 MANOIL – TRANS SRL 4634 – Comerț cu ridicata al băuturilor 132
Sursă: Registrul Comerțului;
145
Concentrarea masivă a forței de muncă în numai câteva companii majore din
municipiu poate reprezenta un factor de risc pentru sustenabilitatea pieței muncii locale.
Riscul din această situație rezidă din dependența de locurile de muncă create de companiile
mari și mijlocii pe care populația activă o manifestă în contextul capacității reduse de creare a
locurilor de muncă de către companiile mici. Aceste situații sunt cu atât mai problematice
atunci când marii angajatori suferă anumite șocuri economice ce se pot materializa în sistarea
producție și generarea unor efecte negative majore asupra pieței de muncă (disponibilizări,
șomaj tehnic etc.).
Privit din perspectiva numărului de șomeri înregistrați în perioada 2010 -2016 se observă
faptul că dimensiunea șomajului în Târgoviște în valoare absolută a scăzut. Însă acest trend
provine și ca urmare a trendului demografic și migraționist negativ. Pe fondul unei scăderi a
populației cu 3,0% în intervalul 2010 -2015 ( -2.911 de per soane), municipiul Târgoviște a
cunoscut și o micșorare a numărului șomerilor înregistrați cu 58,1%%, de la 2.297de persoane
în 2010 la 963 în 2015. Conform celor mai recente date ale AJOFM Dâmbovița, în 2016,
numărul șomerilor înregistrați a fost de 733, din care 107 erau persoane de sex feminin.
Figură 80. Numărul șomerilor înregistrați
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SOM101E ;
Un indicator mai relevant pentru a reflecta incidența inactivității economice la nivel
local reprezintă rata șomajului. Rata șomajului se obține prin raportarea numărului de șomer i
la populația de referința. La nivelul municipiului Târgoviște, rata șomajului a variat între 0500100015002000250030003500
Jan-10
Apr-10
Jul-10
Oct-10
Jan-11
Apr-11
Jul-11
Oct-11
Jan-12
Apr-12
Jul-12
Oct-12
Jan-13
Apr-13
Jul-13
Oct-13
Jan-14
Apr-14
Jul-14
Oct-14
Jan-15
Apr-15
Jul-15
Oct-15
Jan-16
Apr-16
Număr de șomeri
146
2,4% și 1% în intervalul 2000 -2014. Aceste valori sunt mult mai reduse față de media
județeană, regională (Sud -Muntenia) sau națională. Însă aceste valori trebui e interpretate cu
precauție ca urmare a metodologiei prin care sunt clasificați șomerii8. Dimensiunea reală a
inactivității economice poate fi distorsionată din două motive: (1) persoanele care au fost
înregistrate în evidențele Agenția Naționala pentru O cuparea Forței de Muncă ca fiind șomeri
ies din această categorie după o anumită perioadă prestabilită indiferent dacă și -au găsit sau
nu un loc de muncă; (2) anumite persoane nu se înregistrează în evidențele Agenției Naționale
pentru Ocuparea Forței de M uncă sau nu îndeplinesc cumulativ toate condițiile necesare
clasificării acestora ca șomer.
Figură 81. Rata șomajului (%)
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SOM101E ;
8 Incepand cu 1 martie 2002 a intrat in vigoare Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca. In sensul prevederilor noii legi, somer inregistr at este persoana care
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de
pensionare;
b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fort ei de
munca, in vigoare;
d) este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s -ar gasi un loc de munca;
e) este inregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
Asimilatii somerilor sunt:
– absolventii institutiilor d e invatamant si absolventii scolilor speciale pentru persoane cu handicap, in varsta de
minim 16 ani, care, intr -o perioada de 60 de zile de la absolvire, nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit
pregatirii profesionale. 7
5.25.45.75.48.5
6.57.58.17.9
2.4
1.4 1.51.8
1012345678910
2010 2011 2012 2013 2014
România Regiunea SUD-MUNTENIA Dambovita Târgoviște
147
Potrivit datelor AJOFM Dâmbovița, la nivelul localității, 60,7% din șomerii înregistrați
nu beneficiază de indemnizația de șomaj.
Tabel 36. Structura șomeri lor înregistrați pe tipuri de îndemnizare
Total Din care, Femei
Șomeri înregistrați, din care; 733 399
Șomeri îndemnizați 288 159
Șomeri neîndemnizati 445 240
Sursă: AJOFM Dâmbovița;
Un alt aspect de menționat este faptul că persoanele înregistrate ca șomeri în Municipiul
Târgoviște sunt într -o proporție sensibil mai mare persoane de sex feminin.
Figură 82. Numărul șomerilor înregistrați pe sexe în perioada 2000 -2015
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SOM101E ;
De asemenea, potrivit datele AJOFM Dâmbovița, cei mai mulți șomeri au nivel redus
de pregătire. Din cei 733 de șomeri înregist rați, mai mult de jumătate (472) nu au studii, sau
acestea sunt numai primare, generale sau profesionale.
1117
763686814
579 5201180
621 733888
526
443
05001000150020002500
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Feminin Masculin
148
Tabel 37. Structura șomerilor înregistrați în funcție de pregătirea profesională
Nivel de pregătire Total
Elementar (fără studii, primar, general,
profesional) 472
Mediu (Liceu / Școală postliceală) 148
Superior (studii universitare) 113
Sursă: AJOFM Dâmbovița;
Educația și nivelul scăzut de instruire al locuitorilor se reflectă în calitatea forței de
muncă din Municipiul Târgoviște. Deseori un nivel scăzut al formării reprezintă un factor
restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă pentru ca diversificarea activităților
economice nu este susținută de lucrători cu formare sau experiența specifică div erselor tipuri
de meserii. Un motiv pentru aceasta problemă este chiar sistemul educațional ce nu este
adaptat în timp real conform cerințelor specifice activităților economice locale.
Capitalul uman prezintă o importanță deosebită pentru diversificarea ec onomiei și
dezvoltarea integrată urbană deoarece aceste două concepte depind într -o manieră
semnificativă de nivelul educației, al cunoștințelor și calificării. Deși îmbunătățirea și
menținerea unui nivel adecvat al infrastructurii de bază este un element important în
dezvoltarea socio -economica a mediului rural, formarea profesională reprezintă „motorul”
pentru o bună dezvoltare.
Această viziune este împărtășită inclusiv de viziunea AJOFM, la nivelul instituției
publice fiind organizate cursuri gratuite de pregătire profesională pentru toate categoriile de
persoane aflate în căutare de loc de muncă, în vederea dezvoltării capitalului uman local și
creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. Astfel, șomerii înregistrați din Târgoviște pot
beneficia grat uit de cursuri de inițiere, calificare, perfecționare, specializare în 21 de domenii
de calificare:
Tabel 38. Cursurile organizate de AJOFM Dâmbovița pe domenii de calificare și durată
acestora
Nr. Denumire calificare Tipul progamului Durata
programului
(ore)
1 agent de turism – ghid calificare nivel 3 1080
2 baby sitter calificare nivel 1 360
3 barman calificare nivel 2 720
4 brutar calificare nivel 1 360
149
5 bucătar calificare nivel 2 720
6 cameristă calificare nivel 1 360
7 coafor calificare nivel 2 720
8 cofetar -patiser calificare nivel 2 720
9 comunicare in limba engleză inițiere nivel 1 150
10 confecționer asamblor articole din textile calificare nivel 1 360
11 cosmetician calificare nivel 3 1080
12 frizer calificare nivel 1 360
13 inspector resurse umane inițiere nivel 1 60
14 instalator instalații tehnico -sanitare si de gaze calificare nivel 2 720
15 lucrător în comerț calificare nivel 1 360
16 lucrător în structuri pentru construcții calificare nivel 1 360
17 măcelar calificare nivel 1 360
18 manichiurist -pedichiurist calificare nivel 1 360
19 operator introducere prelucrare validare date inițiere nivel 1 180
20 ospătar (chelner) vânzător in unități de alimentație
publică calificare nivel 2 720
21 sudor electric calificare nivel 1 360
Sursă: AJOFM Dâmbovița;
În anul 2015, au fost organizate de către AJOFM Dâmbovița un număr de 64 de
cursuri de formare profesională la care au participat 913 de persoane. În tabelul următor este
sintetizată situația cursurilor în funcție de domeniul de formare.
Tabel 39. Cursurile organizate de AJOFM Dâmbovița în 2015
Nr. Denumirea cursului de formare Nr. cursuri organizate Nr. persoane cuprinse
1 Lucrător în structuri pentru construcții 7 120
2 Inspector Resurse Umane 11 119
3 Lucrător în comerț 8 129
4 Operator introducere, validare și
prelucrare date 8 111
5 Manichiurist -pedichiurist 7 85
6 Coafor 5 83
7 Confecționer asamblor articole din
textile 3 72
8 Cosmetician 6 66
9 Ospătar 3 46
10 Barman 3 43
11 Bucătar 3 39
Sursă: AJOFM Dâmbovița;
150
Probleme si nevoi de dezvoltare identificate:
Densitatea întreprinde rilor la 1.000 de locuitori este mai redusă față de municipiile de județ
învecinate, ceea ce indică un nivel antreprenorial și un grad de dezvoltare economică mai
scăzut;
Există n ecesitatea creării unui incubator de afaceri la nivelul Municipiului Târgoviște în
vederea creșterii numărului de afaceri și produse inovative, dar și pentru a contribui la
dezvoltarea relațiilor comer ciale dintre agenții economici și de a spori gradul de
integrare/asociativitate dintre producătorii locali;
Dezvoltarea activităților economice ce generează o valoare adăugată ridicată și care să
cuprindă și să valorifice f orță de muncă înalt calificată în domeniile IT și în celelalte industrii
creative ;
Existența unui proces pe termen mediu și lung de dezindustrializare, cauzat de diminuarea
activității de bază a marilor întreprinderi (C.O.S.T., S.A.R.O., U.P.E.T., I.L.F.) , coroborat cu
gradul redus de mod ernizare al industriei existente și prezența unor terenuri dezafectate în
locul fostelor secții/companii industriale;
Investiții străine directe mai reduse comparativ cu municipiile din județele vecine și lipsa
capitalului economic pentru investiții și dez voltare în mediul privat;
Necesitatea utilizării cât mai eficient a surselor de finanțare prevăzute în programele de
finanțare de la nivel național și european (cadrul financiar 2014 -2020), în vederea creării de
noi întreprinderi, noi locuri de muncă precu m și modernizării celor existente;
Concentrarea forței de muncă în cadrul marilor companii locale creează o anumită
vulnerabilitate pe piața muncii;
Procesul de î mbătrânire a forței de muncă active conduce la presiuni suplimentare pe
termen lung în economi a locală ca urmare a limitării factorului de producție uman ;
Infrastructura de transport nu este adecvată dezvoltării unor centre logistice regionale, fiind
preferate centrele urbane cu acces mai facil la autostrăzi sau drumuri naț ionale cu câte 2
benzi pe sens;
Îmbunătățirea i nfrastructurii de transport locală și construcția unor platforme de depozitare
moderne care în vederea creșteri i atractivității investitorilor.
151
1.13 Turism
1.13.1 Resurse turistice naturale și antropice
Municipiul Târgoviște are un potențial turistic ridicat datorită existenței monumentelor
culturale și istorice de valoare, precum și a condițiilor naturale și a peisajului pitoresc.
Principalele atracții turistice din municipiu sunt:
Complexul Muzeal „Cur tea Domnească” cu "Turnul Chindiei" (Curtea Domnească a fost
ridicată de Mircea cel Bătrân în 1395, lărgită de Petru Cercel în 1583 și renovată de Matei
Basarab și Constantin Brâncoveanu în secolul XVII. Turnul Chindiei a fost ridicat de Vlad
Țepeș, are o înălțime de 27 m si este unul dintre simbolurile orașului.)
Muzeul de Istorie
Muzeul Tiparului și al cărții românești vechi
Muzeul scriitorilor târgovișteni
Casa atelier „Gheorghe Petrașcu”
Muzeul de Artă
Casa atelier „Vasile Blendea”
Muzeul regional de is torie
Muzeul național al Poliției Române
Complexul monumental „Stelea”
Complexul monumental metropolitan
Biserica Alba
Biserica Sf. Nicolae – Simuleasa
Biserica Sf. Gheorghe
Biserica Crețulescu
Biserica Sfintii Împărați
Biserica Buzinca
Biserica Lemnului
Biserica Sf. Ioan Botezătorul
Biserica Târgului
Biserica Sf. Nicolae Geartoglu
Biserica Sfintii Atanasie și Chiril
Biserica Oborul vechi
Complexul Monumental Mănăstirea Dealu
152
Turnul Chindiei este cea mai importantă atracție turistică din oraș și totodată s imbolul
orașului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema orașului, în partea de sus, dar
și în partea de jos. Fiind un monument istoric, clădirea găzduiește acum o expoziție de
documente, arme și obiecte care au aparținut lui Vlad Țepeș. Di n punct de vedere
administrativ, Turnul Chindiei se află sub tutela Complexului Național Muzeal „Curtea
Domnească” Târgoviște.
Turnul Chindiei Târgoviște este un turn construit în secolul al XV -lea, de către
domnitorul Vlad Țepeș, în timpul celei de -a dou a domnii, inițial pentru scopuri militare,
clădirea servind drept punct de pază, foișor de foc, dar și pentru stocarea tezaurului.
Actualmente, clădirea măsoară 27 de metri în înălțime și 9 metri în diametru. Între anii 1847
și 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma actuală
datorându -se acestuia, inclusiv înălțarea sa cu circa 5 metri față de construcția inițială.
Municipiul Târgoviște este principala sursă de atracție pentru turismul de peisaj,
practicat de către cei care organizează excursii de una sau mai multe zile, cu autocarul sau cu
autoturismul, datorită multitudinii de obiective turistice valoroase, a existenței muzeelor și a
condițiilor bune în unitățile de cazare. În cazul unui sejur de mai multe zile, m unicipiul
Târgoviște constituite punctul de plecare pentru obiective importante de interes, aflate ca o
centură înconjurătoare, la distanțe operabile de 5 -60 km pentru deplasările de o zi.
Municipiul Targoviste dispune de un bogat potențial turistic antrop ic, reprezentând o
destinație deosebit de atractivă pentru amatorii de turism cultural și istoric. Numeroasele
monumente istorice pot face obiectul unui eventual tur al orașului, care poate fi conceput și de
autoritățile locale. Din nefericire, itinerariil e turistice urbane din România sunt într -o fază
incipientă de aplicabilitate, potențialul turist fiind de cele mai multe ori în situația de a
descoperi de unul singur, fără prea mare ajutor din partea indicatoarelor turistice ur bane,
principalele atracții din oraș.
Pe de altă parte, în pofida reabilitării unor spații publice din centrul istoric, acesta nu
este încă suficient de atractiv pentru turiști si nici chiar pentru locuitori, fiind necesare și
investiții la nivelul clădiri lor aflate în proprietate privată.
În ceea ce privește resursele turistice naturale, acestea sunt relativ slab reprezentate la
Municipiului Targoviste, în comparație cu alte județe din regiunea Sud-Muntenia . Cu toate
acestea, la o distanță de maxim 100 k m de municipiul Targoviste există 12 arii naturale
protejate . Acestea sunt:
153
Tabel 40. Resursele turistice naturale
Nr. Denumirea ariei
protejate Localizare Categorie
IUCN Tip Suprafață
(ha)
1. Cheile Tătarului,
Munții Bucegi Moroeni IV mixt 144,30
2. Izvorul de la Corbii
Ciungi Corbii Mari IV floristic și
faunistic 5
3. Locul fosilifer de la
Vama Strunga Moroeni III paleontologic 10
4. Orzea – Zănoaga Moroeni IV mixt 841,20
5.
Peștera – Cocora (Valea
Horoabei – Cocora) Moroeni III mixt 307
6. Peștera Răteiului Moroeni III speologic 1,50
7. Plaiul Domnesc Moroeni IV paleontologic 0,50
8. Poiana Crucii Moroeni IV floristic 0,50
9. Poiana cu narcise din
Valea Neajlovului Vișina,
Petrești IV floristic și
peisagistic 15
10. Rezervația Plaiul
Hoților Moroeni IV paleontologic 0,50
11.
Turbăria Lăptici Moroeni IV botanic 14,90
12. Zănoaga – Lucăcilă Moroeni IV mixt 259,40
1.13.2 Infrastructura turistica
Analiza n umărul ui de unități de cazare din municipiul Targoviste în intervalul 200 0-
2015 relevă o creștere a acestora, de la 4 in anul 2000 la 13 in anul 2015. Aceasta crestere se
datoreaza cresterii numarului de ho teluri si aparitiei unor noi forme de structuri de primire
turistica, de tipul pensiunilor turistice si hostelurilor. De asemenea, tendință crescătoare a
unităților de cazare se datoreaza in mare masura si îmbunătățirii infrastructurii urbane și
turistice .
Figură 83. Numărul unităților de cazare
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 ; 05101520
Structuri totale de primire turistică
154
Astfel, la nivelul anului 2015, structuri de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica din Municipiul Targoviste erau reprezentate de 6 hoteluri, 2 hosteluri si 5 persiuni
turistice . Dintre structuri de primire turistica din municipiu, menționăm:
Hotel Dambovita*** : situat pe B-dul Libertății nr. 1 , avand un efectiv de 88 de camere si
166 locuri;
Hotel King*** : situat pe B -dul Carol I nr.7 , avand un efectiv de 34 de camere si 66 locuri;
Hotel Solarino (situat pe Aleea Sinaia si cu un efectiv de 21 de camere),
Hotel Nova ***: situat pe Str. Arsenalului nr. 14, avand un efectiv de 20 de camere si 40
locuri;
Hotel Valahia*** : situat pe Strada Libertatii, nr. 7 , avand un efectiv de 105 de camere si
202 locuri;
Hotel Tolea* ***: situat pe Str. Liniștei, nr.28 -30, avand un efectiv de 16 de camere si 26
locuri ;
Hostel Afc**: situat pe B -dul Unirii, Nr. 2, avand un efectiv de 1 0 de camere si 2 2 locuri;
Pensiunea Floare**: situat pe Calea Câmpulung 131BIS, avand un efectiv de 10 de camere
si 22 locuri;
Pensiu ne Turistică Casa Domneasca***: situat pe Str. Arsenalului, Nr.2 , avand un efectiv
de 8 de camere si 18 locuri;
Pensiune Turistică Chindia***: situat pe Calea Domnească, Nr. 230, avand un efectiv de 8
de camere si 15 locuri;
Pensiune Turistică Club As **: situat pe Bulevardul Mircea cel Bătrân , nr. 31, avand un
efectiv de 9 de camere si 19 locuri;
Pensiune Turistică Paltinu **: situat pe Str. Calea Câmpulung, nr. 88, avand un efectiv de
12 de camere si 23 locuri;
Valorile consemnate în dreptul municipiului T argoviste (13 unități de cazare dintr -un
total de 74 existente în cadrul ansamblului județean, conform statisticii oficiale) relevă o
reprezentare slabă la nivel turistic, acesta concentrând o pondere de doar 17,57% din totalul
structurilor de cazare exist ente pe ansamblul întregului județ.
Conform datelor disponibile, la nivelul anului 2013, pe raza municipiului Targoviste
nivelul de top al clasificării pe categorii de confort (5 stele) lipsește din oferta de cazare , iar
criteriile aferente categoriei 4 s tele sunt îndeplinite de o singură structură de cazare – Hotel
Tolea.
155
Capacitatea de cazare turistică a cunoscut, de asemenea, o evoluție pozitivă în
perioada 2000 – 2015, de la 3 76 la 657 de locuri. Dintre acestea, la nivelul anului 201 5, 531
erau disponib ile în hoteluri, 34 în hosteluri si 92 în pensiuni turistic .
Figură 84. Numărul locurilor de cazare în cadrul unităților turistice
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 ;
Circulația turistică: Și în ceea ce privește numărul total de sosiri ale turiștilor în
municipiul Targoviste , în perioada 2001-2015 se conturează o evoluție fluctuantă, pana in
anul 2009 cand a fost atins un minim de 15.664 sosiri . Incepand cu anul 2009 se observa o
evolutie as cendenta pana in anul 2015. Astfel, numărul maxim de sosiri ale turiștilor se
înregistrează în anul 201 5, respectiv 31.279 , ceea ce însemna un procent de 34,9 % din totalul
sosirilor înregistrate în județul Dambovita (89548 ).
Figură 85. Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistica
Sursă: INS Tempo ; 0100200300400500600700800
Numărul locurilor de cazare
05000100001500020000250003000035000
Total Hoteluri Hosteluri Pensiuni turistice
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
156
Figură 86. Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe luni
Sursă: INS Tempo,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 ;
Probleme si nevoi de dezvoltare identificate:
O mare parte dintre numeroasele clădiri de patrimoniu și cu valoare arhitecturală certă din
municipiul Targoviste, cu precădere din centrul istoric al acestuia, necesită lucrări de
reabilitare și de introducere în circuitul istoric;
Punerea in valoare a cetatii de scaun prin crearea unui complex de activitati si evenimente
in jurul acesteia ;
Numărul turiștilor, și cu precădere al celor străini, care vizitează municipiului , este in
crestere , insa se menține la cote reduse, ca și durata redusă a sejurului turistic acestora,
fiind necesare măsuri suplimentare de promovare a of ertei turistice locale, dar și de
concepere a unor circuite turistice care să includă toate obiectivele de la nivel local (centrul
istoric, muzeele, instituțiile de spectacol, parcurile, zonele de agrement, evenimentele
organizate la nivel local, etc.) , dar si zonele invecinate, cu potential turistic ridicat ;
In vederea cresterii vizibilitatii municipiului din punct de vedere turistic, s -a constat
necesitatea creerii unui c entru de informare turistică, a unui ce ntru virtual de informare
turistică , precum si a unor puncte de informare turistică locală ;
Capacitatea de cazare la nivelul municipiului este in crestere, dar se mentine la cote
scazute. In acest sens s -a identificat necesitatea realizarii de spații noi de cazare, hoteluri,
moteluri, pens iuni etc .
0100020003000400050006000700080009000
Număr înnoptări
157
1.14 Guve rnanța locală
Administrația publică în Municipiul Targoviste este organizată și funcționează potrivit
prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată cu modificările și
completările ulterioare și în conformitate cu hotărârile Consiliului Local.
Administrația publică din Targoviste se organizează și funcționează în temeiul
principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților
administrație i publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor
locale de interes deosebit. Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale
dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, c u excepția celor care sunt
date în mod expres în competența altor autorități publice.
Principalele domenii aflate sub administrarea autorităților publice locale sunt:
asigurarea serviciilor de infrastructură (colectarea și gestionarea deșeurilor menajere,
inclusiv salubrizarea și întreținerea terenurilor pentru depozitarea acestora; deszăpezirea
municipiului; construcția, întreținerea și iluminarea străzilor și drumurilor publice locale;
modernizarea și întreținerea drumurilor și străzilor din municipiu; în treținerea parcurilor și
gestionarea spațiilor verzi de interes local; distribuirea apei potabile, construirea și
întreținerea sistemelor de canalizare și de epurare a apelor uzate și pluviale; dezvoltarea și
gestionarea rețelelor urbane de distribuire a g azelor și energiei electrice);
agigurarea transportul public local;
administrarea bunurilor din domeniile public și privat locale;
asigurarea serviciilor de educație, cultură, religie și sport (construcția, gestionarea,
întreținerea și echiparea instituții lor preșcolare, școlare și extrașcolare; activități culturale,
sportive, de recreere și pentru tineret, precum și planificarea, dezvoltarea și gestionarea
infrastructurilor necesare acestor tipuri de activități; încălzirea și realizarea unor lucrări de
reparații la lăcașele de cult din municipiu)
amenajarea piețelor agricole, a spațiilor comerciale, realizarea oricăror alte măsuri necesare
pentru dezvoltarea economică a unității administrativ -teritoriale;
instituirea și gestionarea întreprinderilor municipa le și organizarea oricărei alte activități
necesare dezvoltării economice a unității administrativ -teritoriale;
asigurarea serviciilor de asistență socială și sănătate: centre pentru îngrijire și asistență
socială; creșe; cantina de ajutor social; program e de asistență socială;
158
construcția de locuințe și acordarea altor tipuri de facilități pentru păturile social
vulnerabile, precum și pentru alte categorii ale populației;
asigurarea serviciilor ordine și siguranță publică: poliția locală; protecția civilă ;
serviciul voluntar pentru situatii de urgenta;
asigurarea serviciilor de urbanism;
asigurarea serviciilor de administrare și întreținere a cimitirelor
asigurarea serviciilor de evidență informatizată a persoanei.
Primarul, cei 2 viceprimari și secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al
primarului, constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită Primăria,
care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și dispozițiile Primarului, soluționând
problemele cur ente ale colectivității locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în
soluționarea și gestionarea, în numele și în interesul colectivității locale pe care o reprezintă, a
treburilor publice, în condițiile legii.
În administrația publică locală primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică. El
este șeful administrației publice locale și al aparatului de specialitate al autorității
administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează. Primarul, ca autoritate
executivă este a les în mod democratic de către populația Municipiului Targoviste , reprezintă
Municipiul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoane fizice sau juridice din țară sau din
străinătate, precum și în justiție.
Organigrama aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Targoviste cuprinde
207 posturi, din care:
Functii de demnitate publica alese: 3 ( 1 p rimar si 2 viceprimar i);
Functii publice: 121, din care:
– Functii publice de conducere: 14;
– Functii publice de executie: 107
Functii contractuale: 83 din care:
– Functii contractuale de conducere: 3;
– Functii contractuale de executie: 70;
– Functii contractuale de executie: 10 (durata determinata).
Aparatul de specialitate al primarului cuprinde urmatoarele directii:
Directia Economica
Directia Tehnica
159
Arhitect Sef – Directia Urbanism
Directia Managementul Proiectelor
Directia Administratie Publica Locala
Biroul Administrativ
Compartimentul Situatii de Urgenta
Compartimentul Audit Public Intern
Biroul Contencios Juridic
Consiliul Local al Municipiului Targoviste este constituit din 21 consilieri locali,
aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Cei 21 de consilieri care își
desfășoară ac tivitatea în cinci comisii, astfel:
Com isia nr.1 – pentru studii, prognoze economico -sociale și buget -finanțe, programe
externe și relatii internaționale ;
Comisia nr.2 – pentru organizarea, dezvoltarea urbanistică și amenajarea teritoriului,
administrarea domeniului public și privat al municipiului, realizarea licitațiilor
publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de
arhitectura ;
Comisia nr.3 – pentru servicii publice, asigurarea funcționării serviciilor de gospodărie
comunală, piețe și comerț ;
Comisia nr.4 – pentru activități stiințifice, învățământ, sănătate, cultură, muncă și
protecție socială, sportive și de agrement
Comisia nr.5 – pentru administrație publică, juridică, apărarea ordinii publice,
respectarea drepturil or și libertăților cetățenilor.
Directiile subordonate Consiliului Local sunt:
Directia de administrare a patrimoniului public si privat;
Serv. Public comunitar de evidenta a persoanelor;
Directia de asistenta sociala;
Club Sportiv Municipal Targoviste;
Politia locala a Municipiului Targoviste;
Directia gradina zoologica;
Directia de salubritate;
Teatrul municipal „Tony Bulandra” Targoviste.
160
Relații la nivelul comunităților locale
Înfrățirile oferă un cadru privilegiat pentru stabilirea de relații cu orașe din alte tări
prin are se realizează schimburi și cooperări internaționale. De -a lungul timpului, Municipiul
Targoviste a semnat 14 acorduri de înfrățire cu următoarele localități:
Tabel 41. Localitățile înfrațite
Nr.
crt. Tipul relațiilor Localitatea din
străinatate Țară Data și nr.
documentului
1. Protocol de înfrățire Targovishte Bulgaria mai 1994
2. Protocol de înfrățire Nefteiugansk Rusia 23 februarie
1995
3. Protocol de înfrățire Trakai Lituania septembrie 1999
4. Protocol de înfrățire și
cooperare Santarem Portugalia septembrie 2003
5. Protocol de înfrățire Gioia del Colle Italia mai 2004
6. Protocol de înfrățire Corbetta Italia septembrie 2003
7. Protocol de intenție privind
înfrățirea Karadeniz Eregli Turcia septembrie 2004
8. Protocol de intenție Vellinge Suedia iulie 2004
9. Protocol de prietenie Orvault Franța februarie 2002
10. Convenție de cooperare Chinon Franța mai 2004
11. Memorandum de
colaborare Ivano –
Frankivsk Ucraina 8 mai 2005
12. Memorandum de
parteneriat și cooperare
mutuală Kazanlak Bulgaria 9 septembrie
2005
13. Protocol de parteneriat și
colaborare Castellon Spania martie 2006
14. Acord de înfrățire Ciudad Real Spania 8 iunie 2006
Probleme si nevoi de dezvoltare identificate:
A fost identificata necesitatea efectuarii de investitii in ceea ce priveste cresterea
transparentei, eticii si integritatii in cadrul autoritatilor si institutiilor publice, optimizarea
calitatii serviciilor prin cresterea transparentei, integritatii functionarilor si prevenirea
coruptiei;
La nivelul administrației publice locale este necesară implementarea unui si stem informatic
management si monitorizare a resurselor financiare ale oras ului si a investitiilor publice;
161
La nivelul administrație i publice locale este necesară implementarea unor programelor de
formare continuă pentru personalul de specialitate, prin participarea la cursuri și schimb de
bune practici și de experiență în domeniul achizițiilor publice, a planificării urbane, al
eficienței energetice, a managementului de proiect, etc.;
S-a constat necesitatea i nființarea unui centru de formare pentru inte rvenția voluntară în
caz de urgență ;
Este necesară întărirea capacității administrative prin realizarea unui studiu privind
posibilitatea creării Zonei Metropolitane Târgoviște, în vederea implementării de proiecte de
dezvoltare de interes comun (transport în comun, infrastructură sportivă, promovare turistică,
management produselor agroalimentare, etc.).
162
2. Contextul strategic
Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a Municipiului Targoviste este elaborata in
corelatie cu docu mentele de baza ce stabilesc liniile directoare ale dezvoltarii social –
economice la nivel european, national, regional, judetean si local.
2.1 Context strategic european
In scopul promovării unei dezvoltări armonioase, Uniunea Europeană acționează
constant pentru întărirea coeziunii economice și sociale a tuturor statelor membre. Acest
obiect vizează reducerea diferențelor existente între nivelul de dezvoltare a regiunilor sale,
inclusiv a zonelor rurale. Politica de coeziune economică și socială es te instrumentul principal
utilizat de Comisia Europeană pentru creșterea competitivității globale a economiei europene.
Carta de la Leipzig pentru Orase Europene Durabile
Incepand cu anul 2007, actiunile privind planificarea urbana se inscriu in principiil e si
directiile de actiune definite in Carta de la Leipzig pentru Orase Europene Durabile. In cadrul
acestui document programatic, dezvoltarea urbana este definita drept un proces prin care sunt
coordonate aspectele cheie de ordin spatial, sectorial si tem poral prin implicarea actorilor
economici, a factorilor interesati si a opiniei publice. Carta de la Leipzig privind orașele
europene durabile consideră că Europa are nevoie de orașe puternice, iar în acest sens
dezvoltarea urbană integrată ar trebui aplic ată unitar la nivelul Europei, cadrul cel mai potrivit
fiind cel stabilit la nivel național și european. De asemenea, atenția factorilor de decizie ar
trebui să se concentreze asupra comunităților urbane defavorizate.
Municipiul Targoviste subscrie acostor principii, integrand dimensiunea europeana si
definindu -si obiective pe baza Cartei de la Leipzig.
Acest document a fost adoptat de catre ministrii responsabili cu dezvoltarea urbana din
Statele Membre ale Uniunii Europene. In cadrul Cartei este identific ata necesitatea unor
strategii integrate si de actiuni coordonate ale tututror persoanelor si institutiilor implicate in
procesul dezvoltarii urbane, coordonarea diverselor arii de politici sectoriale si dezvoltarea
unui simt al responsabilitatii pentru de zvoltarea urbana integrata.
Cele mai importante directii de actiune exprimate in cadrul Cartei sunt:
1. Folosirea mai frecventă a abordarilor integrate in dezvoltarea urbană
163
Pentru a atinge acest obiectiv al politicii integrate de dezvoltare urbană, următoarele
strategii de acțiune sunt considerate ca avand o importanță crucială pentru îmbunătățirea
competitivității orașelor europene:
Crearea si asigurarea unor spatii publice de buna calitate: Calitatea spațiilor publice,
peisajele urbane antropice, arhitectura și dezvoltarea urbană joacă un rol important în
condițiile de viață ale cetățenilor. Aceste caracteristici locale sunt importante pentru a
atrage afaceri din domeniul industriei cunoașterii, a unei forțe de muncă creativă și
calificată și pentr u turism. Interactiunea intre arhitectura, planificarea infrastructurii si
planificarea urbana trebuie sa fie intensificate pentru a crea spatii publice atractive si
pentru a atinge un standard inalt in ceea ce proveste mediul de viata.
Modernizarea rețele lor de infrastructură și creșterea eficienței energetice: Prin aceasta
abordare se doreste un transport urban durabil, accesibil si la pret rezonabil, cu legaturi
coordonate catre retelele de transport urban si regional, gestionarea traficului si
intercone ctarea modurilor de transport, inclusiv infrastructura pentru biciclisti si pietoni,
imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor, inbunatatirea infrastructurii tehnice, în
special alimenatarea cu apă, rețeaua de canalizare și alte rețele urbane, măsur i inovatoare
de prevenire, reducere și adaptare, care contribuie la dezvoltarea de noi industrii și
activități care generează un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon.
Inovație proactivă și politici educaționale: Se urmareste sustinerea retelelor si
optimizarea infrastructurii in ceea ce priveste educatia prescolara si scolara, pregatirea pe
tot parcursul vietii, invatamantul universitar si institutele de cercetare, precum si reteaua
de transfer existenta intre industrie, sectorul de afaceri si comuni tatea stiintifica.
2. Acordarea unei atentii deosebite pentru zonele defavorizate în contextul orașului
ca un tot unitar
Următoarele strategii de actiune, incluse intr -o politică de dezvoltare urbană integrată,
sunt cruciale pentru zonele urbane defavoriz ate:
Urmărirea unor strategii de dezvoltare a cadrului fizic: Prin aceasta directie se doreste
crearea unor structuri urbane de inalta calitate, unui mediu construit corect si unei
infrastructuri moderne si eficiente. In acest context este necesar ameliora rea posibilitatilor
de locuire existente in zonele defavorizate, din punct de vedere al design -ului, condițiilor
fizice și al eficienței utilizării energiei. Adaptarea standardelor de locuire pentru noile
cladiri ca și pentru cele existente va conduce la c reșterea eficienței energetice în cadrul
UE și astfel de combatere a fenomenului de schimbare a climei.
164
Consolidarea economiei locale și a politicii locale legată de piata fortei de muncă: Piata
muncii si politicile economice trebuie gandite astfel incat sa vina in intampinarea
nevoilor zonelor defavorizate, obiectivul fiind sa se creeze si sa se asigure locuri de
munca si sa se faciliteze crearea de noi afaceri. În mod particular, oportunitățile de acces
la piața locala de munca, trebuie sa fie ameliorat e prin oferirea de pregătire care să fie
adaptată la cerintele pieței. Astfel, orasele trebuie să creeze condiții și instrumente mai
bune pentru consolidarea economiilor locale și în același timp a piețelor locale ale
muncii, în special prin promovarea eco nomiei sociale și prin oferirea de servicii de
calitate catre cetățenii lor.
Politici de educație proactivă și pregătire pentru copii și tineri: Această direcție vizează
urmărește asigurarea condițiilor optime de acces la educație și formare a copiilor și
tinerilor dezavantajați. Trebuie asigurate mai multe posibilități de educație și formare în
zonele dezavantajate, iar acestea trebuie să fie adaptate nevoilor și deficiențelor copiilor
și tinerilor din acele zone.
Promovarea unui transport urban eficient și ieftin: Este propusă realizarea infrastructurii
pentru mijloacele de transport nepoluante (biciclete) și dezvoltarea unui sistem de
transport eficient și ieftin care sa ofere rezidenților acestor cartiere defavorizate
posibilități la mobilitate și acces egale cu cele ale celorlalți cetățeni. Este urmărit
reducerea pregresiva a impactului negativ al transportului asupra mediului și
accesibilizarea cartierelor defavorizate si integrarea acestora cartiere în oraș și regiune ca
un tot unitar.
Strategia Europ a 2020
Strategia Europa 2020 este documentul strategic principal care va orienta cadrul general
de programare pentru perioada următoare. Prin intermediul acestei strategii, Uniunea
Europeană își propune să devină o economie inteligentă, durabilă și favorab ilă incluziunii.
Strategia constă în cinci obiective principale ce țin de ocuparea forței de muncă, inovarea,
educația, incluziunea socială și mediul/energia.
Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:
Crestere inteligenta – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare
(cercetarea și dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor
existente conduc la creșterea productivității);
Crestere economica durabila – promovarea unei economii mai e ficiente din punctul
de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive, poate conduce la
165
furnizarea de „bunuri publice” societății (cum ar fi conservarea habitatelor,
biodiversitatea și menținerea patrimoniului rural), care pot conduce î n arealele vizate
la crearea de noi locuri de muncă prin extensivizarea agriculturii și aprovizionarea
piețelor locale;
Creștere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată ridicată
a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziu nea socială și teritorială prin
deblocarea potențialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor și locurilor de
muncă la nivel local, prin furnizarea de asistență în vederea restructurării agriculturii și
sprijinirea veniturilor agricultorilor, î n vederea menținerii unei agriculturi sustenabile
în întreaga Europă
În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore care urmează să fie îndeplinite
până în 2020:
Rata ocupării forței de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani s ă
crească la cel puțin 75%;
Investirea a 3% din PIB -ul Uniunii Europene în cercetare -dezvoltare (C -D);
Îndeplinirea obiectivului „20/20/20” în materie de climă/energie:
o o reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de
nivelurile din 1990;
o o creșterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul
final de energie;
o o creșterea cu 20% a eficienței energetice;
Reducerea ratei de abandon de la valoarea actuală de 15% la 10% și majorarea
procentajului persoanelor c u vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare,
de la 31% la cel puțin 40% în 2020;
Numărul cetățenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului național de sărăcie ar
trebui redus cu 25%, ceea ce ar însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane
din sărăcie.
STRATEGIA EUROPA 2020 include si 11 obiective tematice:
1. Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării
2. Îmbunătățirea accesului la și a utilizării și calității tehnologiilor informațiilor și
comunicațiilor
3. Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii
4. Sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
166
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor
6. Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor în rețelele cheie
8. Promovare ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă
9. Investiții în competențe, educație și învățare continuă
10. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
11. Îmbunătățirea capacității instituționale și a eficienței în administrația publică
AGENDA TERITORIALA A UNIUNII EUROPENE 2020, are prevazute urmatoarele
prioritati de dezvoltare teritoriala:
Promovarea dezvoltării teritoriale policentrice și echilibrate;
încurajarea dezvoltării integrate în cadrul orașelor, regiunilor rurale și specifice;
Integrarea teritorială în cadrul regiunilor funcționale transfrontaliere și transnaționale;
Asigurarea competitivității globale a regiunilor pe baza unor economii locale
puternice;
îmbunătățirea conexiunilor teritoriale pentru oameni, comunități și întreprinderi,
Gestionarea și conectarea valorilor ecologice, peisagistice și culturale ale regiunilor.
State le membre au adoptat propriile lor obiective naționale raportatea la Strategia
Europa 2020. Diverse acțiuni la nivel european și național vin în sprijinul Strategiei. Până în
anul 2020, România trebuie să atingă următorii indicatori:
Tabel 42. Obiectivele Strategiei Europa 2020
Uniunea
Europeană România Obiectiv
2020
Rata de ocupare a populației cu vârsta
cuprinsă între 20 și 64 de ani 75 % 70 %
Investiții în cercetare și dezvoltare 3% din PIB 2% din PIB
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră (față de anul 1990) 20% 20%
Ponderea energiei din surse regenerabile
în consumul final brut 20% 24%
Creșterea eficienței energetice 20% 19%
Rata de părăsire timpurie a școlii 10% 11,3%
167
Rata populației cu vârsta între 30 -34 ani,
absolvenți ai unei forme de educație
terțiară 40% 26,7%
Promovarea incluziunii sociale, în special
prin reducerea numărului de persoane
aflate în risc de sărăcie și excluziune
socială cu cel puțin 20
milioane cu cel puțin 580.000
persoane
Sursă: Comisia Europeană;
Țintele valorice ale României pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europei 2020
au fost stabilite în urma unor dezbateri ale autorităților românești și aprobate apoi de către
Comisia Europeană. Acești indicatori au fost incluși în Program ul Național de Reformă al
României.
Anual, în aprilie, Guvernul României, ca de altfel toate guvernele statelor membre ale
UE, prezintă două rapoarte privind măsurile pentru a atinge obiectivele naționale fixate, și
anume:
PROGRAMUL DE STABILITATE ȘI CONV ERGENȚĂ este prezentat înainte de
adoptarea bugetului național pentru anul următor și conțin informații în materie de finanțe
publice și politică bugetară;
PROGRAMUL NAȚIONAL DE REFORMĂ , care se transmite simultan cu programul
de stabilitate/convergență ș i conține elementele necesare pentru monitorizarea progreselor
înregistrate.
Ambele rapoarte trebuie să se integreze în procedura bugetară națională și în semestrul
european, creat pentru a îmbunătăți coordonarea, la nivel european, a politicilor naționa le.
Mecanismele de aplicare a Strategiei Europa 2020 prevăd în mod expres că autoritățile
regionale și locale, partenerii sociali etc. trebuie să ia parte la fiecare etapă pregătitoare pentru
raportarea de nivel național. Aceasta înseamnă că, pe de o parte , structurile regionale și locale
sunt implicate în elaborarea strategiilor de nivel național, iar pe de altă parte că cele două
nivele se sprijină reciproc pentru punerea în aplicare a acestor politici.
168
2.2 Context strategic national
Cele mai importante strategii si studii la nivel national sunt urmatoarele:
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI.
Orizonturi 2013, 2020, 2030
Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială R omânia 2030 se fundamenteaza pe
următoarele obiective:
Valorificarea periferialității prin dezvoltarea rolului de conector și releu la nivel
continental și intercontinental
Racordarea șa rețeaua europeană de poli și coridoare de dezvoltare
Structurarea și dezvoltarea echilibrată a rețelei de localități urban e
Afirmarea solidarității urban -rural
Dezvoltarea rurală
Consolidarea și dezvoltarea legăturilor interregionale ca suport al dezvoltării regionale
Dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii
Creșterea competitivității teritoriale
Protej area, dezvoltarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural.
PROGRAMUL OPERAȚ IONAL REGIONAL 2014 -2020 (POR)
Obiectivul general al acestui program il constituie creșterea competitivității economice
și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comuni tăților locale și regionale prin sprijinirea
dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o
dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să
valorifice potențialu l lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
Axele prioritare definite în cadrul POR 2014 -2020 sunt:
1. Îmbunătățirea activităților de transfer tehnologic
2. Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii
3. Eficiența ene rgetică în clădiri publice
4. Sprijinirea dezvoltării urbane
5. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
6. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală
7. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale
169
8. Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban
9. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
10. Îmbunătățirea activității cadastrale
11. Asistență teh nică
PROGRAMUL OPERAȚIONAL COMPETITIVITATE 2014 -2020 (POC)
Axe prioritare:
1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și
dezvoltării afacerilor
2. Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor (TIC) pentru o economie digitala competitivă
3. Asistență tehnică
PROGRAMUL OPERAȚIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE 2014 -2020 (PO IM)
Axele prioritare ale POIM 2014 -2020 sunt:
Transport:
1. Dezvoltarea rețelei TEN -T pe teritoriul României
2. Creșterea accesibilității regionale prin conectarea la TEN -T
3. Dezvoltarea unui sistem de transport sigur și prietenos cu mediul
Mediu:
4. Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
5. Protejarea și refacerea biodiversității, remedierea solurilor contaminate și monitorizarea
calității aerului
6. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor
Energie curată și Eficiență Energetică:
7. Energie sig ură și curată pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon
8. Asistență tehnică
PROGRAMUL OPERAȚIONA L CAPITAL UMAN 2014 -2020 (POCU)
În cadrul POCU 2014 -2020 au fost identificate următoarele axe prioritare:
1. Inițiativa ”Locuri de muncă pentr u tineri”
2. Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEET
3. Locuri de muncă pentru toți
4. Incluziunea socială și combaterea sărăciei
5. Educație și competențe
6. Asistență tehnică
170
PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ 2014 -2020
(POCA)
POCA promoveaza crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze
dezvoltarea socio -economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și
reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Str ategiei Europa 2020.
Programul își propune să consolideze capacitatea administrativă a autorităților și instituțiilor
publice de a susține o economie modernă și competitivă, abordând provocarea 5 Administrația
și guvernarea și provocarea 2 Oamenii și socie tatea din Acordul de Parteneriat al României.
Programul este finanțat din Fondul Social European, în cadrul obiectivului tematic nr. 11
Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și eficiența
administrației pub lice, prioritatea Investiții în capacitatea instituțională și în eficiența
administrațiilor și a serviciilor publice în vederea realizării de reforme, a unei mai bune
reglementări și a bunei guvernanțe.
PROGRAMUL OPERAȚIONAL AJUTORAREA PERSOANELOR
DEZAVANTAJATE 2014 -2020 (PO APD)
Pentru implementarea POAD se vor selecta trei tipuri de operațiuni:
A) Pentru deprivarea alimentară (lipsa alimentelor de bază)
– Achiziția de alimente de bază;
– Distribuirea alimentelor de bază, însoțită după caz de măsuri au xiliare;
B) Pentru precaritate materială de bază la copii (lipsa materialelor școlare)
– Achiziția de rechizite școlare și ghiozdane;
– Distribuirea rechizitelor școlare și ghiozdanelor;
C) Activități în domeniul asistenței tehnice.
PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ (PNDL)
Programul finanțează obiective de investiții de infrastructură de dimensiuni reduse ca
volum, care nu îndeplinesc criterii de eligibilitate pe programe cu finanțare europeană sau la
care este absolut necesară finalizarea acestora p entru respectarea unor angajamente asumate
de România în cadrul Uniunii Europene. PNDL este compus din trei subprograme:
Subprogramul „Modernizarea satului românesc”;
Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor”;
Subprogramul „Infrastructur ă la nivel județean”.
171
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE
2014 -2020
Obiective generale :
OG1. Creșterea competitivității economiei românești prin inovare . Obiectivul
vizează susținerea performanței operatorilor economici pe lanțurile g lobale de valoare.
Strategia susține tranziția de la competitivitatea bazată pe costuri la cea bazată pe inovare.
Aceasta presupune dezvoltarea capacității firmelor de a absorbi tehnologie de ultimă
generație, de a adapta aceste tehnologii la nevoile piețe lor deservite, și de a dezvolta, la
rândul lor, tehnologii sau servicii care să le permită progresul pe lanțurile de valoare.
OG2. Creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră .
Strategia susține creșterea vizibilității internaționale a cercetării și dezvoltării
experimentale din România. Activitățile CD la frontiera cunoașterii presupun formarea
unei mase critice de cercetători în domeniile cele mai promițătoare, menținerea ava nsului
în domeniile de nișă, unde cercetarea românească are deja avantaj comparativ – consacrat
sau emergent -, standarde internaționale de evaluare pentru proiectele de cercetare, și
inițiative științifice de anvergură, precum cele dezvoltate în jurul mar ilor infrastructuri.
OG3. Creșterea rolului științei în societate . Știința și tehnologia devin relevante
pentru societate atunci când efectele lor se resimt în viața cotidiană a cetățeanului. În
acest scop, cercetarea și inovarea răspund nevoilor concrete ale mediului economic și ale
sectorului public, în special celor de creștere a calității serviciilor oferite (precum
sănătatea sau securitatea cetățenilor), și oferă perspective de angajare atrăgătoare în
sectorul privat unui număr cât mai mare de persoan e. Strategia urmărește atât rezolvarea
problemelor societale prin soluții inovatoare, cât și furnizarea de expertiză în elaborarea
politicilor publice.
STRATEGIA EDUCAȚIEI ȘI FORMĂRII PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA,
PENTRU PERIOADA 2016 -2020
Obiectivele strateg ice și direcțiile de acțiune pentru formarea profesională 2016 -2020 sunt:
Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională
pentru piața muncii
Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de
formare profesională
Obiectivul strategic 3: Îmbunătățirea calității formării profesionale
172
Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în
domeniul formării profesionale
STRATEGIA NAȚIONALĂ ÎN DOME NIUL POLITICII DE TINERET 2015 -2020
Obiectivul general al Strategiei este s usținerea participării active a tinerilor la viața
economică, socială, educațională, culturală și politică a țării, asigurând oportunități egale de
acces la educație, ocupare și con diții de viață decente, cu o atenție particulară către
adolescenții și tinerii care, din diferite motive, ar putea avea mai puține oportunități.
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE 2014 -2020
Obiective strategice stabilite la nive l national in domeniul sanitar sunt:
Îmbunătățirea stării de sănătate și nutriție a femeii si copilului ;
Reducerea morbidității și mortalității prin boli transmisibile, a impactului lor la nivel
de individ și societate ;
Diminuarea ritmului de creștere a mo rbidității și mortalității prin boli netransmisibile
și reducerea poverii lor în populație prin programe naționale, regionale și locale de
sănătate cu caracter preventive ;
Asigurarea unui acces echitabil a tuturor cetățenilor, în special a grupurilor
vulne rabile, la servicii de sănătate de calitate și cost -eficace ;
Un sistem de sănătate inclusiv, sustenabil și predictibil prin implementare de politici și
programe transversale prioritare ;
Eficientizarea sistemului de sănătate prin soluții e – sănătate ;
Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel national, regional și local, în vederea
reducerii inechității accesului la serviciile de sănătate .
STRATEGIA PENTRU TRANSPORT DURABIL PE PERIOADA 2007 – 2013 ȘI
2020, 2030
Obiectivul general îl reprezintă dezv oltarea echilibrată a sistemului național de
transport care să asigure o infrastructură și servicii de transport moderne și durabile,
dezvoltarea sustenabilă a economiei și îmbunătățirea calității vieții.
Obiectivele specifice avute în vedere pentru atinge rea obiectivului general sunt:
modernizarea și dezvoltarea rețelei de transport de interes european și național,
creșterea condițiilor de siguranță și a calității serviciilor;
liberalizarea pieței interne de transport;
173
stimularea dezvoltării economiei și a competitivității;
întărirea coeziunii sociale și teritoriale la nivel regional și național;
compatibilitatea cu mediul înconjurător.
MASTER PLANUL PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI NAȚIONAL AL
ROMÂNIEI 2007 -2026 are ca principale obiective transformarea României într -o
destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural și cultural .
STRATEGIA ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI CULTURAL NAȚIONAL are la
bază ideea că patrimoniul este un factor important pentru păstrarea identității valorilor
culturale și naționale, de dezvoltare durabilă, coeziune și incluziune socială, cu atât mai
mult cu cât România a devenit stat membru al Uniunii Europene.
2.3 Context strategic regional
PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD MUN TENIA 2014 -2020, ADR
SUD MUNTENIA (2014) , precum și studiile sectoriale realizate la nivel regional de ADR
Sud Muntenia în perioada 2012 -2013.
Planul de Dezvoltare Regională (PDR) Sud Muntenia pentru perioada de
programare 2014 -2020 reprezintă un document fundamental privind necesarul de finanțare
din fonduri europene și alte fonduri internaționale și naționale la nivel regional. PDR este
instrumentul prin care regiunea își promovează prioritățile și interesele în domeniile economic
și social, reprezentând în același timp contribuția regiunii la elaborarea Planului Național de
Dezvoltare.
Obiective strategice specifice
1. Cresterea atractivitatii regiunii Sud Muntenia prin dezvoltarea mobilitatii si
conectivitatii populatiei, bunurilor si serviciilor conexe in vederea promovarii
dezvoltarii durabile;
2. Dezvoltarea policentrica si echilibrata a retelei de localitati urbane;
3. Cresterea economiei regionale prin stimularea competitivitatii IMM -urilor autohtone
si consolidarea cercetarii – dezvoltarii – inovarii;
4. Protejarea si utilizarea eficienta a resurselor natural si a patrimoniului natural
174
5. Dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin cresterea accesului si a
participarii la educatie si instruire pe tot parcursul vietii si stimularea ocuparii for tei de
munca
6. Imbunatatirea accesului la asistenta medicala si servicii sociale de calitate si
promovarea incluziunii sociale
7. Cresterea rolului asezarilor rurale si a contributiei agriculturii la economia Regiunii
Sud Muntenia
STRATEGIA DE SPECIALIZARE INTE LIGENTA A REGIUNII SUD
MUNTENIA
Priorități tematice ale acestei strategii sunt:
Economie regională competitivă bazată pe inovare
Stimularea transferului tehnologic și științific
Dezvoltarea și menținerea în regiune a capitalului uman înalt specializat
Facilitarea asimilării rezultatelor cunoașterii și inovării
Îmbunătățirea capacității de internaționalizare a mediului de afaceri
2.4 Context strategic judetean
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A JUDETULUI DAMBOVITA
Obiectivele strategice ale Strategiei de dezvoltare durabila a judetului Dambovita sunt:
Consolidarea economiei dambovitene, incluzand relatiile functionale cu judetele
vecine si Zona Metropolitana Bucuresti ;
Dezvoltarea turismului, ca sector cu potential aport semnificativ la cresterea
econom ica a judetului ;
Cresterea performantei sectorului agro -alimentar pentru plasarea ca principal furnizor
de produse perisabile pentru Regiunea Sud – Muntenia ;
Valorificarea capitalului uman prin educatie si prin stimularea antreprenoriatului ;
Cresterea cali tatii vietii pentru locuitorii judetului Dambovita .
175
2.5 Context strategic local
PLANUL DE MOBILITATE URBANA DURABILA
Prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Târgoviște se organizează
și se controlează mobilitatea în funcție de nevoile și prioritățile de dezvoltare spațială ale
orașului, având ca țintă următoarele obiective:
1. Transportul în comun : eficientizarea transportului în comun prin furnizarea unei
strategii de creștere a calității, securității, integrării și accesibilității serviciilor de
transport în comun care acoperă infrastructura, materialul rulant și serviciile;
2. Transportul nemotoriza t: creșterea gradului de deplasare utilizând mijloace de
transport nemotorizate prin crearea unei infrastructuri dedicată pietonilor și bicicliștilor,
separată de traficul greu motorizat și menită să reducă timpii de deplasare;
3. Intermodalitatea: stabil irea zonelor și punctelor care integrează diferitele moduri de
transport și identificarea măsurilor menite în mod special să faciliteze mobilitatea și
transportul multimodal coerent;
4. Siguranța rutieră urbană: creșterea siguranței rutiere prin prezentar ea de acțiuni
dedicate îmbunătățirii siguranței rutiere bazate pe analiza problemelor și pe factorii de
risc din zonele urbane respective;
5. Transportul rutier (în mișcare și staționar): optimizarea infrastructurii rutiere
existente și îmbunătățirea situ ației, atât în punctele sensibile, cât și la nivel general,
realocând spațiul rutier către alte moduri de transport alternative;
6. Logistica urbană: îmbunătățirea eficienței logisticii și a serviciilor de livrare de
marfă în oraș către zonele logistice;
7. Gestionarea corectă a mobilității: facilitarea tranziției către tipare de mobilitate
durabile, cu implicarea cetățenilor, angajatorilor, școlilor și a altor actori relevanți în
domeniul transporturilor;
8. Sisteme de transport inteligente: stabilirea unui sistem integrat pentru toate
modurile de transport și servicii de mobilitate, atât pentru călători, cât și pentru marfă,
prin sprijinirea formulării unei strategii, prin implementarea politicilor și prin
monitorizarea fiecărei măsuri conce pute în cadrul planului de mobilitate urbană
durabilă.
176
PLANUL DE ACTIUNE PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI
TARGOVISTE
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) este un document strategic de
planificare urbană aprobat de către Consiliul Local m unicipal, prin care se asumă sprijinul
politic pentru asigurarea succesului procesului de îmbunătățire a eficienței energetice în
teritoriul de competență a autorității locale, în vederea depășirii țintelor propuse de Uniunea
Europeană pentru reducerea emi siilor de gaze cu efect de seră cu mai mult de 20% față de
emisiile generate în teritoriul administrativ, în anul de referință 1990.
Scopul PAED este asigurarea implementării pe termen scurt și mediu a politicilor
locale formulate prin aprobarea strategie i de dezvoltare socio -economică a municipiului,
denumită ,,Strategia de Dezvoltare Locală”, cu detalierea obiectivelor și direcțiilor de acțiune
generale ale acesteia pe obiective și direcții de acțiune specifice, în sectorul energiei și
protecției mediulu i.
Obiectivul prioritar al PAED este de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră,
cel puțin cu 20% până în anul 2020 și de promovare a investițiilor derulate în zona
administrativă a Municipiului Târgoviște, care să conducă la utilizarea eficientă a e nergiei
prin îmbunătățirea performanțelor energetice existente sau dezvoltarea de construcții,
instalații, echipamente și tehnologii eficiente energetic, incluzând utilizarea surselor
regenerabile de energie, după caz.
177
3.Analiza S WOT
Analiza SWOT a Municipiului Targoviste este elaborată în baza evaluării elementelor și
factorilor primordiali și cei mai semnificativi ale stării de fapt și ale caracteristicilor zonei de
acțiune urbană. Astfel, prezentăm într -un tabel sintetic puncte le tari și punctele slabe ale
municipiului, oportunitățile și riscurile fiind elemente ce depind de cumulul factorilor
exteriori.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
DEZVOLTARE URBANA
Centru urban de importanță județeană, cu
rol de echilibru local, cu funcțiuni
complexe și cu mare încărcătură istorică;
Rangul de reședință de județ care permite
polarizarea activităților economice și
atragerea de fonduri pentru investiții
(accesul la fin anțări nerambursabile pentru
dezvoltarea urbană integrată);
Municipiul beneficiază de amplasare
geografică avantajoasă la confluența unor
drumuri naționale importante;
Existența unei zone centrale destul de bine
delimitată și prezervată, cu funcțiuni
complexe și cu o mare concentrare de
obiective turistice;
Accesibilitate ridicată către marea
majoritate a localităților din județ și
regiune;
În intravilan existentă rezerve de teren
disponibile care reprezintă temelia
atragerii de noi investitori; Polari zarea manifestată de orașe de rang
superior din regiune;
Izolare relativă față de coridoarele majore
de transport (paneuropene);
Suprafete de teren importante care pot fi
caracterizate printr -o stare avansata de
degradare, fiind neutilizate si fara
perpec tive reale de a gazdui dezvoltari
rezidentiale sau economice in viitor;
Discrepanțele de dezvoltare între centru și
cartierele periferice;
Restructurarea unor zone funcționale din
municipiu și mixul inadecvat de funcțiuni
ale acestora;
Multe clădirile publ ice (ale unităților de
învățământ, sanitare, culturale,
administrative, etc.) și rezidențiale cu
fațade deteriorate și o eficiență energetică
redusă;
Locurilor de agrement sunt insuficiente
pentru nevoile membrilor comunității;
Degradarea continuă a mediu lui
antropogen și urban construit, a spațiilor
178
publice și a mediului natural;
Pietele publice deficitar amenajate, cu un
mobilier urban redundant;
Lipsa unui Registru local al spatiilor verzi;
O parte din clădirile publice și cele
rezidențiale au fațade deteriorate și o
eficiență energetică redusă;
Suprafața totală de spații verzi extrem de
redusa;
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Existența magistralelor de cale ferată;
Bulevardele principale ale municipiului
beneficiază de trotuare generoase și spații
comerciale la parterul blocurilor care
generează trafic de pietoni și dezvoltare
economică;
Structura drumurilor este bună, peste 80%
sunt amenajate cu îmbrăcăminte asfaltică;
Elaborarea unui plan de mobilitate;
Municipiul nu este traversat de o axă de
tranzit importantă rutieră sau feroviară;
Relativa izolare a municipiului față de
rețeaua TEN -T rutieră și feroviară;
Distanța de 80 km față de Aeroportul
Internațional „Henri Coandă” București;
Scăderea traficului feroviar; Transportul
pe cale ferată se opr ește la Gara
Târgoviște, aceasta funcționând drept gară
terminus;
Existența unor străzi total sau parțial
nemodernizate, precum și lipsite de zone
pietonale (trotuare) corespunzătoare;
Politica și programele de transport la
nivelul municipiului nu sunt coo rdonate
cu nevoile de mobilitate a cetățenilor;
Soluțiile alternative la utilizarea
mijloacelor de transport personale sunt
inexistente sau insesizabil promovate;
Flota transportului în comun este
învechită, iar mijloacele de transport
produc emisii de CO2 în cantități ridicate;
Infrastructura rutiera pe coridoarele
179
deservite de transport public prezinta o
serie de disfunctionalitati;
Rețeaua traseelor mijloacelor de transport
în comun insuficient dezvoltată, în prezent
acesta desfășurându -se doar pe marile
artere de circulație, gradul de acoperire a
diferitelor zone având de suferit;
La nivelul circulației rutiere, există o serie
de intersecții care prezintă probleme de
organizare și care cauzează ambuteiaje;
La nivelul traficului rutier nu există un
inel d e circulație bine definit care să
protejeze zona centrală;
Mijloacele de transport în comun nu sunt
adaptate nevoilor persoanelor cu
dizabilități;
Numărul insuficient de locuri de parcare,
calitatea spațiului public suferă din cauza
parcării neregulamenta re a
autovehiculelor;
Accesul rutier dificil la unele cartiere
rezidențiale;
Traficul auto congestionat din zona
centrală; lipsa variante ocolitoare;
Sistemului de monitorizare video a
traficului cu o acoperire redusa;
Lipsa piste de bicicletă, inclusiv a
structurii tehnice aferente;
Lipsa unui sistem de e -ticketing pentru
utilizatorii transportului public in comun
si un sistem de e -ticketing pentru parcari;
Starea drumuri județene nesatisfăcătoare;
Rețeaua liniilor de cale ferata si pasaje
180
peste calea fer ata cu disfunctionalitati;
ECHIPARE TEHNICO -EDILITARA
Ponderea ridicată a locuințelor racordate
la rețeaua de apă și canalizare;
Furnizarea apei potabile se desfășoară în
regim permanent;
Nivelul de contorizare se apropie de
100%;
Calitatea apei potabile este bună și în
cantitate mai mare decât cerințele;
Orașul este deservit în totalitate de
rețeaua de electricitate;
Rețeaua electrică și cea de gaz metan
funcționează la parametri normali;
Reducerea consumului de gaz atât la
consumatorii casnici c ât și la cei
industriali se reflectă într -un impact mai
mic asupra calității aerului;
Calitatea ridicată a infrastructurii și a
serviciilor de telecomunicații;
Existenta sistemului de supraveghere
video; Unele zone ale orașului nu sunt racordate
la sistemu l de apa, canalizare si gaze
naturale;
Infrastructura de alimentare cu apă si
canalizare uzata pe anumite portiuni;
Securizarea deficitară a stațiilor de captare
și tratare a apei (împrejmuiri, personal
insuficient);
Lipsa unui sistem centralizat de
termo ficare;
Gradul ridicat de uzură al rețelelor de
distribuție a energiei electrice;
Dotarea deficitară cu rețele tehnico –
edilitare a zonelor rezidențiale noi și a
zonei periurbane;
Eficiența energetică redusă a sistemului de
iluminat public din municipiu;
Majorarea tarifelor pentru serviciile de
alimentare cu apă și canalizare;
FONDUL LOCATIV
Construcția de noi locuințe moderne, cu
fonduri private;
Nivelul satisfăcător de dotare al
locuințelor cu instalații și dependințe;
Reabilitarea termică a unor blocuri de
locuințe;
Interes crescut pentru dezvoltare
rezidențială care au rolul de a aplana
declinul demografic și îmbătrânirea
populației; Deficitul de locuințe sociale și pentru
tineri;
Infrastructura urbană deficitară din
marile ansambluri de locuințe colective;
Eficiența energetică scăzută a fondului
construit – public și privat
181
SIGURANTA SPATIULUI URBAN
Tendința de scădere a incidentelor din
trafic și a victimelor;
Reducerea infracțiunilor asupra persoanei;
Intensificarea acțiunilor poliției locale de
combatere a infracțiunilor; Ponderea ridicată a infracțiunilor asupra
patrimoniului, în special furturi;
Sporirea actelor de loviri sau alte violente;
Existenta unor spații publice expuse
riscului de infracționalitate și de
criminalitate stradală , vulnerabile pentru
siguranța cetățeanului
GUVERNANTA LOCALA
Volumul important de finanțări
nerambursabile atrase de municipalitate;
Deschiderea administrației publice locale
actuale către investiții și experienta în
managementul proiectelor cu finanțare de
diverse tipuri;
Existența mai multor acorduri de înfrățire
cu orașe din străinătate; Investitii reduse in ceea ce priveste
cresterea transparentei, eticii si integritatii
in cadrul autoritatilor si institutiilor
publice;
Lipsa unui sistem informatic management
si monitorizare a resurselor financiare ale
orasului si a investitiilor publice;
Gradul de instruire scazut la nivelul
personalului din cadrul institutiilor
publice;
OPORTUNITATI AMENINTARI
Planul Urbanistic General este în proces
de actualizare, iar Planul de mobilitate
urbană durabilă este în curs de realizare;
Disponibilitatea fondurilor europene
pentru realizarea de proiecte de investiții
(POR, finanțat din FEDR, pentru
proiecte de infrastructură de transport,
servicii sociale, spații verzi, siguranța
cetățeanului, etc.)
Accesul la alte fonduri din programe
diverse de finanțare;
Fondurile europene atrase prin diferitele
programe de dezvoltare oferă Extinderea intravilanului conduce la
necesitatea extinderii rețelelor de utilitati,
generând costuri pentru administrația
locală;
Iluminatul stradal în unele zonele este
asigurat într -un procent redus, ceea ce
poate duce la un grad ridicat de
infracționalitate;
Neracordarea tuturor locuințelor la
sisteme de colectare și epurare a apelor
uzate poate conduce poluarea pânzei
freatice prin infiltrarea în sol a apelor
uzate;
182
posibilitatea extinderii rețelelor de
utilitati în zonele neacoperite;
Reabilitare a și modernizarea străzilor
contribuie la creșterea siguranței în
spațiul public;
Creșterea parcului auto și suprasolicitarea
infrastructurii de transport, mai ales în
mediul urban;
Tendința de creșterea a numărului de
autovehicule se traduce într -o posibilitatea
mai mare de evenimene rutiere;
Creșterea discrepanțelor socio -economice
între grupurile sociale.
PROFILUL DEMOGRAFIC
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Structură relativ omogenă a populației;
Ponderea populației tinere, aptă de
muncă (grupa de vârstă 25 – 44 ani)
deține aproximativ 35% din total
populație, ceea ce reprezintă un avantaj
pentru dezvoltarea ulterioară a
municipiului;
Nivelul urbanizării și densitatea
populației sunt ridicate; densitatea
medie a populației ridicată 1.998,78
locuitori/km²) ceea ce indică un grad de
concentrare mare, în special în zona
urbană a municipiului (4 .421,69
locuitori/ km² – raportare la suprafața
intravilană);
Caracterul multiconfesional al
populației;
Creșterea speranței de viață a
populației;
Sporul natural pozitiv;
Rata ridicată de alfabetizare;
Scăderea numarului de locuitori, cu 3,15%
față de an ul 2011, determinată de
fenomenul de migrație;
Populație mult îmbătrânită (din punct de
vedere demografic o populație este
considerată tânără dacă are sub 5%
persoane peste 60 de ani iar datele obținute
ne arată că în 2015 procentul este de
11,93%); Fenome nul de ”îmbătrânire” al
populației conduce la o creștere a
dependenței demografice cu impact negativ
asupra veniturilor sociale;
Ponderea redusă a populației tinere (datele
obținute ne arată că în 2015 procentul este
de 13,64%);
Migrația masivă a populație i tinere către
centrele universitare și către alte țări din
Europa;
Ponderea redusă a populației cu studii
superioare;
183
OPORTUNITATI AMENINTARI
Revenirea în oraș a persoanelor plecate
să muncească în străinătate; Contractarea economiei și implicit
reducerea locurilor de muncă poate
determina accentuarea fenomenului de
emigrare;
Amplificarea fenomenului de migrație
urban -rural și cel de suburbanizare existent
în municipiu;
Risc social, ca urmare a stabilirii
domiciliului părinților în străinătate;
EDUCATIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Rețeaua educațională este reprezentată la
toate nivelurile, este densă, diversificată
și completă;
Oferta educațională, publică și privată,
diversificată de la nivel local;
Raportul elevi/cadru didactiv este similar
celui național (primar, gimnazial, liceal);
Localizarea unităților de învățământ în
oraș permite accesul echitabil tuturor
copiilor din municipiu pentru toate
nivelurile de educație;
Existența unui Centru Universitar într -o
continuă dezvoltare;
Dotarea logistică adecvată a anumitor
unități școlare din municipiu;
Situarea municipiului într -o zonă
apropiată față de centrul de invatamant
București;
Existența unor școli cu tradiție
îndelungată; Scăderea populației școlare;
Scăderea numărului de absolviți;
Scăderea numărului de cadre didactice;
Numărul mare de absolvenți care se
înscriu la centre universitare din afara
regiunii;
Gradul avansat de uzură al cladirilor
multor u nitati de invatamant;
Infrastructura și dotarea deficitară a unor
unități de învățământ (în special
laboratoarele și atelierele școlare, care în
prezent sunt depășite moral și fizic);
Deficitul de săli de sport, baze sportive
și terenuri de sport școlare;
Spatiilor de cazare din cadrul unitatilor
de invatamant intr -o stare de degradare;
Număr insuficient de tehnică de calcul și
mijloace de transmitere a informației
(internet, fax, etc.);
Declinul învățământului tehnic și
184
Atractivitatea liceelor din municipiu
pentru elevii din mediul r ural;
Personal didactic cu o bună pregătire
profesională și metodică;
Multitudinea profilelor de specializare
pentru studenți: colegiu universitar,
facultate, masterat, doctorat;
In incinta tuturor unităților de învățământ
există apă potabilă, grup sanitar și
încălzire termică; profesional;
Oferta redusa a progr amelor de formare
profesională continuă (inclusiv
infrastructura insuficienta)
Rata abandonului școlar atinge cote mai
ridicate în învâțământul profesional și
postliceal;
Nivelul activitatilor de
cercetare&dezvoltare la un nivel extrem
de scazut
OPORTUNITATI AMENINTARI
Dezvoltarea în ultimi ani în Târgoviște a
activităților de producție care necesită
forță de muncă specializată; Prognoze
sectoriale pe termen mediu și lung;
Instrumentele europene pentru stimularea
invațării pe parcursul vieții și programele
oferite gratuit de diferite centre de
formare;
Promovarea concursurile și olimpiadele
școlare ca mod de stimulare a competiției
între elevi și creșterea interesului pentru
diferite domenii;
Dezvoltarea capacității de orientare
școlară și profe sională prin organizarea
de vizite educaționale la unități
economice din domenii diferite pentru
elevii de nivel primar și gimnazial în
vederea deschiderii orizontului
profesional;
Utilizarea tehnicii de calcul (IT) în
predare; Risc social, ca urmare a stabilirii
domiciliului părinților în străinătate;
Nivelul scăzut al veniturilor din familiile
sărace conduce la părăsirea timpurie a
școlii și axarea copiilor pe îndeplinirea
activităților aducătoare de veni t;
Scăderea interesului pentru studiu
manifestat de elev , vizibil prin gradul de
promovabilitate la bacalaureat;
Migrarea cadrelor didactice spre domenii
mai bine remunerate;
Perpetuarea salariilor mici în
învățământ;
Scăderea nivelului de trai cu efecte în
creșterea abandonului școlar;
Fluctuația în rândul personalului
didactic;
Continuarea declinului învățământului
tehnic și professional;
Lipsa unui studiu care să ilustreze
necesarul pieței forței de muncă și
185
Oferirea de șanse egale în educație
indiferent de naționalitate, sex sau
minoritate
Implicarea agenților economici în
finanțarea sistemului de educație
Dezvoltarea proiectelor care au ca țintă
grupurile defavorizate;
Identificarea de surse noi de finanțare și
gestionarea celor exist ente cât mai
eficient; corelarea produsului universitar și al
școlil or tehnice și profesionale.
SANATATE si SOCIAL
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența la nivelul municipiului a unei
rețele spitalicești care acoperă în linii
mari necesarul de servicii medicale
pentru cetățenii municipiului;
Existenta unor specialisti competenti;
personal cu pregatire in domeniul
medical ceea ce creste capacitatea de
rezolvare a unor problematici complexe;
Dezvoltarea sectorului medical privat;
Cresterea numărul personalului medical
din sistemul privat;
Oferta relativ diversificată d e servicii
medicale generale și de specialitate;
Investițiile realizate în unitățile
spitalicești din municipiu;
Existenta unei directii de asistență
socială in cadrul Primariei care asigură
servicii complexe pentru persoanele
supuse riscului de excluziun e socială si
care are in administrare 8 centre si 8 Dotarea deficitară a unor unități
medicale, în contextul progresului rapid
al tehnologiilor din domeniu;
Existenta unui singur spital;
Scaderea numărul personalului medical
din sistemul public;
Restructurarea/comasarea unor unități
spitalicești și scăderea numărului de
paturi;
Cabinetele medicale scolare invechite;
Lipsa surselor financiare adevate pentru
infrastructură și personal;
Lipsa unui sistem informatizat care sa
contribuie la siguranței și calității actului
medical și a serviciilor medicale;
Numărul de locuri din creșe este
insuficient în raport cu numărul
cererilor;
Gradul avansat de uzură al cladirilor
multor crese;
186
crese; Creșterea numărului de persoane
vârstnice dependente;
Riscul ridicat de excluziune socială a
persoanelor de etnie romă;
Cartierele Romlux, Teis, Priseaca, Matei
Voievod, Prepeleac si Suseni – cartiere
dezavantajate/marginalizate, din
perspectiva calității infrastructurii
urbane, dar și a caracteristicilor socio –
economice ale p opulației;
Numărul persoanelor care provin din
grupuri dezavantajate și expuse riscului
de excluziune socială in crestere;
Număr semnificativ de persoane
provenind din grupuri defavorizate (cu
precădere persoane de etnie romă) cu
dificultăți la accesul pe piața muncii
OPORTUNITATI AMENINTARI
Cerere ridicată din partea pacienților
pentru servicii medicale;
Existența sistemului privat de asigurări
de sănătate;
Implementarea unor strategii la nivel
național privind dezvoltarea sănătății;
Creșterea accentuată a sectorului privat
în domeniul serviciilor medicale care
prezintă un grad mai mare de încredere
din partea populației municipiului;
Posibilitatea accesării unor programe de
finanțare pentru modernizarea și dotarea
infrastructurii de sănătate și sociale d ar și
pentru calificarea și formarea
personalului aferent. Creșterea numărului de probleme medicale
ca urmare a procesului de îmbătrânire al
populației;
Cererea de muncă a unităților sanitare din
țările cu înalt grad de dezvoltare poate
determina o creșter e a coeficientului de
fluctuație a personalului medical de
specialitate;
Reducerea bugetului alocat sistemului
sanitar si social;
Perpetuarea salariilor mici, în special
pentru medicii rezidenți.
187
ECONOMIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Structura terțiară (comerț, servicii
profesionale, tehnice, etc.) și industrială
diversificată (industria siderurgică, textilă,
materiale de construcții);
Prezența unor întreprinderi mari în
Municipiul Târgoviște creează premisele
efectuării de exporturi;
Rata șomajului în a nul 2016 este mult mai
redusă comparativ cu media județeană,
regională sau națională, iar trendul
numărului de șomeri este descrescător;
Forță de muncă este relativ mai ieftină
comparativ cu centrele urbane din județele
vecine;
Forța de muncă este calific ată; Resursa de
forță de muncă este specializată în
domenii tehnice și reprezintă o rezervă de
forță de muncă în domeniile tehnic,
economic și umanistic formată în
universitate proprie;
Cursurile organizate de AJOFM
Dâmbovița contribuie la stimularea
ocupă rii și specializării forței de muncă;
Procesul de dezindustrializare început
odată cu diminuarea activității de bază la
întreprinderi de prestigiu și cu pondere
mare în ocuparea forței de muncă
calificate: C.O.S.T., S.A.R.O., U.P.E.T.,
I.L.F.;
Densitatea întreprinderilor la 1.000 de
locuitori este mai redusă față de
Municipiile din județele vecine, ceea ce
arată un nivel antreprenorial mai scăzut;
Concentrarea forței de muncă în cadrul
marilor companii locale ce creează
vulnerabilitate pe piața muncii și
capacitatea redusă a firmelor mici de a
crea locuri de muncă noi;
Investiții străine directe mai reduse
comparativ cu municipiile din județele
vecine;
Gradul redus de modernizare al industriei
existente și prezența unor terenuri
dezafectate în locul fostel or
secții/companii industriale;
Infrastructura de transport locală nu este
adecvată dezvoltării unor centre logistice
regionale, fiind preferate centrele urbane
cu acces mai facil la autostrăzi sau
drumuri naționale cu câte 2 benzi pe sens.
OPORTUNITATI AMENINTARI
Prezența de -a lungul șoselei de centură a
unor terenuri neocupate sau terenuri
aparținând fostelor platforme industriale Vulnerabilitatea marilor întreprinderi din
industrie față de evoluția prețului global la
materii prime și de tendin țele
188
care pot fi folosite pentru amplasarea de
parcuri industriale;
Existența unor zone cu potențial agricol
și zootehnic ridicat pe terenul extravilan
al Municipiului;
Proximitatea față de marii poli industriali
(București, Ploiești sau Pitești), ce poate
contribui la integrarea agenților
economici din municipiul Târgoviște pe
lanțurile de producție regionale.
De asemenea, proximitatea față de marii
poli industriali reprezintă un avantaj
pentru producătorii locali prin prisma
desfacerii mai facile a bunurilor;
macroeconomice;
Reducerea treptată a numărului de salariați
ca în perioada 1991 -2006 urmare a
restructurării activității economice;
Trendul demografic negativ și procesul de
îmbătrânire a populației conduce la
reducerea forței de muncă active;
Prezenț a redusă sau chiar inexistența unor
centre de cercetare -dezvoltare -inovare sau
a unor companii din domenii cu valoarea
adăugată ridicată conduce la rămânerea în
urmă a economiei locale față de polii de
creștere naționali;
MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența unei stații de monitorizare
automată a calității aerului;
Calitatea satisfăcătoare a aerului;
Calitatea satisfacătoare a apelor de
suprafată, freatice si subterane;
Calitatea apei furnizată populației din
Targoviste este bună, încadrându -se în
limitele legale în vigoare;
Suprafața de spațiu verde din municipiu a
crescut în 2014 față de 2009 cu 41 hectare;
Fondul forestier bogat și vast localizat în
exteriorul intravilanului compensează
procentul mic de spațiu verde din oraș;
Spațiile verzi mari sunt bine -întreținute;
Scăderea volumului de ape uzate Poluare aerului și cea fonică ca urmare a
traficului auto intens;
Zonele adiacente malurilor raului Ialomita
prezinta risc de inundatie;
Gradul redus de colectare a deșeurilor
reciclabile și slaba valorificare a acestora;
Suprafața insuficientă a spațiilor verzi în
raport cu nr. de locuitori (11,81 mp/cap
locuitor) față de 26 mp/locuitor – limita
accepta tă la nivel internațional.
Existența unor platforme
necorespunzătoare de colectare a
deșeurilor;
Funcționarea unor agenți economici
poluatoari cu sisteme de reținere
189
insuficient epurate;
Existența unor colectori de deșeuri
reciclabile: hârtie, carton, fier, anvelope
uzate,echipamente electrice și electronice;
Folosirea gazelor naturale în detrimentul
combustibililo r tradiționali care sunt mai
poluanți;
Nivelul de zgomot din zonele de locuit este
în limitele admise de legislație
Lipsa siturilor contaminate istoric; ineficiente;
Arterele majore de trafic și intersecțiile
principale generează un nivel de z gomot
peste limita admisă de legislație;
Nivel scazut de informare si constientizare
a populatiei referitor la riscurile poluarii
mediului
OPORTUNITATI AMENINTARI
Existența fondurilor nerambursabile
pentru proiectele prioritare de mediu;
Accesare de programe și acțiuni de
educație ecologică;
Menținerea interesului pentru energia
verde și valorificarea potențialului de
producere a energiei regenerabile;
Programele naționale și europene de
eficientizare a clădirilor publice și de
locuințe colective vor contribui la
scăderea poluării provenită din
producerea energiilor termice și electrice; Diminuarea spațiilor verzi în favoarea
amplasării de obiective economice și
edilitare;
Creșterea și diversificarea surselor de
poluare cu efect în intensificarea
proce sului de poluare;
Accentuarea schimbărilor climatice;
Insuficiența locurilor de parcare
rezidențiale determină unii locatari să
parcheze pe spațiile care sunt teoretic
verzi, dar elementul vegetal lipsește,
compromițând capacitatea acestuia de a se
regener a;
Sporirea numărului de autovehicule si
tendința de îmbătrânire a parcului auto și
implicit creșterea poluării aerului;
TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Prezența numeroaselor obiective
turistice, coroborat cu lunga istorie de
capitală a Țării Românești, contribuie la Slaba reprezentare și valorificare a
patrimoniului turistic natural;
Infrastructura turistică și de cazare este
190
posibilitatea creării unui caracter specific
al municipiului concentrat pe cultură și
istorie;
Există un număr ridicat de monumente
istorice, de cult și arhitecturale, care
reprezintă suport pentru dezvoltarea
turismului în municipiu;
Numărul mare de clădiri monument
istoric și cu o arhitectură valoroasă
(centrul istoric);
Existența unor instituții culturale de
prestigiu (teatru, muzee, bibliot eci, etc.);
Potențial ridicat de dezvoltare a
turismului cultural, religios, de agrement,
de afaceri;
Prezența numeroasă a unităților cultural –
istorice determină posibilitatea creării
unor trasee turistice și pietonale care să
le interconecteze;
Existența unui Centru Național de
Informare și Promovare Turistică;
Dezvoltarea și diversificarea
infrastructurii și a ofertei de servicii de
cazare și de alimentație publică;
Cresterea capacitatii de cazare turistica
(2000 – 2015) insuficient dezvoltată pentru potențialul
turistic pe care îl are municipiul;
Oferta locurilor pentru cazare este
scăzută, atât din punct de vedere
cantitativ, cât și calitativ;
Durata redusă a sejurului turistic;
Numărul redus de sosiri și înnoptări
turistice;
Activitățile de marketing și de informare
asupra potențialului turistic al
municipiului sunt insuficiente și de slabă
calitate;
Promovarea deficitară a potențialului
turisti c local și lipsa unor trasee turistice
integrate;
Numărul punctelor de informare turistică
nu este suficient în comparație cu
numărul obiectivelor turistice;
Lipsa unui brand local al municipiului și
a unui marketing turistic;
Capacitatea restaurantelor de a satisface
cererea este insuficientă;
Interes scăzut pentru colaborări și lucru
în echipă (public -privat);
Practicarea unui turism de tranzit, cu o
durată scurtă a sejurului și cu o eficiență
economică redusă.
OPORTUNITATI AMENINTARI
Existenta Centrului de Informare
Turistică la standarde ANT;
Colaborarea mediilor public -privat în
vederea asigurării unor pachete turistice Atractivitatea destinațiilor turistice din
afara județului, în special înspre turismul
montan și litoral;
Oferta turistică a orașelor mai mari,
191
cu scopul de a crește atractivitatea zonei
și de a prelungi șederea turiștilor în zonă;
PLANUL URBANISTIC GENERAL -ul
este în proces de actualizare
concomitentă cu realizarea strategiei de
dezvoltare;
Disponibilitatea fondurilor europene
pentru realizarea de proiecte de investiții
(POR, finanțat din FEDR, pentru
proiecte de turism);
Accesul la alte fonduri pentru
dezvoltarea de proiecte în domeniu. completată de o accesibilitate superioară;
Accentuarea scăderii interesului pentru
colaborări și lucru în echipă (public –
privat).
CULTURA SI SPORT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența unui fond cultural -istoric bogat
recunoscut pe plan național, cu potențial
turistic;
Prezența Ansamblului Monumental Curtea
Domnească Târgoviște ca principal sit de
patrimoniu construit al municipiului și al
județului și element esențial în identitatea
locală;
Prezența muzeelor de referință ale
municipiului, cărora li se adaugă un număr
de colecții muzeale, case memoriale și
expoziții permanente găzd uite de mănăstiri
sau cămine culturale;
Număr important al clădirilor clasificate ca
monumente istorice;
Existența unei biblioteci județene și a unor
biblioteci școlare cu un fond important de
carte; Imaginea urbană negativă este legată de
slaba protecție a patrimoniului protejat;
Existența unor construcții de patrimoniu
aflate într -o stare avansată de degradare;
Lipsa signalisticii specifice obiectivelor
de patrimoniu cultural;
Spatiilor muzeale si expozitionale putine
si intr -o stare de degradare;
Scaderea numarului cititorilor ac tivi din
biblioteci ilustrează interesul scazut al
locuitorilor pentru cultură;
Ponderea redusă a participanților la
evenimentele de spectacol și teatru
dovedește o promovare insuficienă, un
număr redus de evenimente sau chiar o
subdimensionare a acestei infrastructuri;
In cadrul bibliotecile, infrastructura
deficitara ;
192
Reabilitarea și introducerea în circuitul
istoric a unor obiective de patrimoniu
construit;
Existența a unui teatre, a unei filarmonici și
a unui cinematograf;
Existența evenimentelor culturale locale
dedicate sărbătorilor locale și
internaționale pe tot parcursul anului,
susținute de administrația locală;
Complex Turistic de Natație Târgoviște
cu o serie de amenajări și dotări moderne
pentru sport și recreere;
Existenta unui stadion municipal cu piste
pentru atletism și teren de fotbal si a unei
sala polivalente;
Existenta unui club sportiv municipal, in
cadrul caruia functioneaza 6 sectii:
baschet, box, judo, radioamatorism, tenis
si volei;
În zona centrală a orașului se regăsesc o
suită de parcuri și spații verzi amenajate; Fondul de carte învechit de la nivelul
bibliotectilor din municipiu;
Lipsa unei săli de spectacole conform
standardelor;
Singurul cinematograf din municipiu nu
este functional de mai multi ani, fiind
intr-un stadiu avansat de degradare;
Lipsa unei campanii unitare de
promovare a potențialului turistic aferent
valorilor culturale;
Baza sportiva a municipiului este
insuficienta
Puține competiții sportive organizate în
oraș;
Numărul insuficien t de piscine și
stranduri de agrement;
OPORTUNITATI AMENINTARI
Fondurile naționale și europene pentru
reabilitarea și promovarea
patrimoniului cultural
Creșterea interesului populației pentru
sport și menținerea unei stări bune de
sănătate; Tendința de promovare a non –
valorilor sau a evenimentelor cu o
încărcătură culturală redusă încurajată
de profitabilitatea crescută și cererea
locuitorilor;
193
Secțiunea II. Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a
Municipiului Târgoviște 2014 -2020
1.
194
1. Viziunea de dezvoltare și obiectivele SIDU
Actuala Strategie Integrata de Dezvoltare Urbana contureaza o viziune de dezvoltare
pentru termenul estimativ 2020 si dezvolta o serie de obiective strategice care sunt
operationalizate prin obiective specifice si actiuni concrete.
Asadar, la orizontul anului 2020, Municipiul Targoviste va fi un teritoriu construit
armonios, prin protejarea si valorificarea resurselor locale naturale si antropice, prin
promovarea solutiilor eficiente in acord cu ultimele standarde de dezvoltare si prin
sustinerea capitalului uman la toate nivelurile, economic, social, educational, sanitar,
cultural.
Rezultatele analizei diagnostic, coroborate cu analiza SWOT si cu prioritatile de la
nivelul strategiilor si politicilor sectoriale relevante in plan local, regional si national, conduc
la creionarea unui scenariu de dezvoltare activ asupra teritoriului municipiului si a
principalelor domenii de activitate. Sunt vizate infrastructura te hnico -edilitara, mediul
inconjurator, patrimoniul, eficienta energetica, educatia, sanatatea, cultura, capacitatea
administrativa, economia, turismul a caror viitoare punere in valoare se reflecta in formularea
obiectivului general, obiectivelor strategice si obiectivelor specifice, dupa cum urmeaza:
Obiectivul general al SIDU il reprezinta dezvoltarea durabila si echilibrata a
teritoriului in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor, prin valorificarea
resurselor locale existente si identificarea de noi resurse.
Obiectiv strategic 1:
SPRIJINIREA DEZVOLTARII TERITORIALE DURABILE SI ARMONIOASE
Obiectiv specific 1.1 : Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
Obiectiv specific 1.2 : Dezvoltarea retelelor tehnico -edilitare
Obiectiv speci fic 1.3 : Protejarea si punerea in valoare a mediului natural si construit, inclusiv
a obiectivelor de patrimoniu
Obiectiv specific 1.4 : Promovarea eficientei energetice si a diversificarii surselor de energie
Obiectiv strategic 2:
SPRIJINIREA DEZVOLTARII CAPITALULUI UMAN
Obiectiv specific 2.1 : Promovarea investitiilor in educatie, formare si capacitate
administrativa
195
Obiectiv specific 2.2 : Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale
Obiectiv strategic 3:
SPRIJINIREA DEZVOLTARII ECONOMICE
Obiectiv specific 3.1 : Dezvoltarea sectorului IMM si a antreprenoriatului
Obiectiv specific 3.2 : Sustinerea dezvoltarii sectorului turistic
Formularea obiectivului strategic nr. 1 SPRIJINIREA DEZVOLTARII
TERITORIALE DURABILE SI ARMONIOASE are la baza analiza situatiei infrastructurii
tehnico -edilitare, implicit a infrastructurii de transport, a terenurilor dezafectate si a spatiilor
verzi, precum si a obiectivelor de patrimoniu din municipiul Targoviste, care a fost pe larg
prezentata in c apitolele precedente.
In ceea ce priveste infrastructura de transport, a reiesit faptul ca exista strazi total sau
partial nemodernizate, precum si lipsite de zone pietonale corespunzatoare, care necesita
lucrari de reparatii capitale sau modernizare. De asemenea, anumite drumuri judetene care
asigura legatura cu zonele periurbane sunt in stare de uzura si necesita modernizare.
Infrastructura de transport public in comun este uzata fizic si moral, fiind necesare totodata
interventii de reabilitare a infras tructurii rutiere pe coridoarele deservite de transportul public,
de extindere, implicit in zona urbana functionala din jurul municipiului Targoviste. Mai mult,
intrucat deplasarea motorizata constituie principala sursa de poluare a aerului si fonica, se
impun alternative de transport prietenoase cu mediul precum vehicule ecologice pentru
transportul public si biciclete, precum si infrastructura aferenta acestora. Nu in ultimul rand,
data fiind situatia actuala, se impun solutii eficiente de management si d econgestionare a
traficului si crestere a mobilitatii, inclusiv la nivelul parcarilor, cai de acces, variante
ocolitoare, strazi cu sens unic, sistem de supraveghere video. Legat de reteaua feroviara, se
impun solutii de imbunatatire a legaturilor cu restu l judetului si cu municipiul Bucuresti, de
modernizare infrastructura si de promovare a transportului intermodal. In vederea rezolvarii
aspectelor enumerate mai sus, s -a conturat un prim obiect specific al SIDU si anume
Obiectivul specific 1.1 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport.
In privinta retelelor tehnico -edilitare, pentru ceea ce inseamna infrastructura de
alimentare cu apa si canalizare, sunt necesare lucrari de extindere si modernizare in anumite
cartiere ale municipiului Targov iste, dar si interventii de imbunatatire la nivelul intregului
sistem apa -canal. Legat de sistemul public de termoficare, acesta nu mai este functional in
prezent, insa, in perspectiva, se analizeaza posibilitatea asigurarii din nou, la nivelului
196
intregulu i municipiu, a energiei termice in sistem eficient si centralizat si pe baza de surse
regenerabile de energie. Lucrari de modernizare si eficientizare se impun si la nivelul retelelor
de distributie gaze naturale, energie electrica sau iluminat public. Sun t vizate pentru
interventii atat cladirile rezidentiale cat si cele publice (unitati de invatamant si de cultura,
institutii publice), zona periurbana dar si cea centrala, precum si zonele nou construite. Pentru
acest lucru, s -a conturat un al doilea obiec tiv specific si anume Obiectivul specific 1.2
Dezvoltarea retelelor tehnico -edilitare.
Referitor la situatia patrimoniului de mediu, natural si construit, municipiul Targoviste
detine suprafete de teren importante, in stare de degradare, asupra carora se impun lucrari de
reconversie si refunctionalizare spre a fi redate comunitatilor locale. Totodata se impune
implementarea unui sistem eficient de management al deseurilor intrucat colectarea,
transportul si depozitarea acestora este necorespunzatoare, prec um si a oricaror actiuni menite
sa reduca poluarea mediului, a aerului, apei si fonica. Pietele publice sunt deficitar amenajate
in anumite cazuri, fiind necesara totodata inlesnirea crearii de noi spatii verzi si facilitati
prietenoase cu mediul destinate agrementului si petrecerii timpului liber. Legat de obiectivele
implicit cladirile de patrimoniu cu valoare arhitecturala, in principal din centrul istoric al
municipiului Targoviste, se impun lucrari de reabilitare si de introducere a acestora in
circuit ul turistic. Astfel, pentru solutionarea tuturor acestor aspecte ce tin de patrimoniul
natural si construit, s -a conturat un al treilea obiectiv specific si anume Obiectivul Specific 1.3
Protejarea si punerea in valoare a mediului natural si construit, inc lusiv a obiectivelor de
patrimoniu.
Privitor la eficienta energetica la nivelul municipiului Targoviste, cladirile publice dar
si cele rezidentiale necesita lucrari de reabilitare termica. Acestea au fatade deteriorate si
eficienta energetica redusa si ge nereaza emisii ridicate de CO2 si costuri ridicate de intretinere
pentru cetateni si administratia locala. De asemenea, la nivelul anumitor unitati scolare se
impun lucrari de eficientizare energetica a sistemelor de incalzire si iluminare, reabilitare si
consolidare. Pentru solutionarea acestei probleme, s -a conturat un al patrulea obiectiv specific
si anume Obiectivul Specific 1.4 Promovarea eficientei energetice si a diversificarii surselor
de energie.
Formularea obiectivului strategic nr. 2 SPRIJINIRE A DEZVOLTARII
CAPITALULUI UMAN are la baza analizarea situatiei in domeniile educatiei, sanatatii,
social, cultural dar si al capacitatii administrative, in municipiul Targoviste, fie din
perspectiva infrastructurii fizice, fie la nivel de programe si proc ese.
197
In privinta infrastructurii de educatie, a reiesit faptul ca diverse unitati de invatamant
de la toate nivelurile, anteprescolar, prescolar, gimnazial, liceal, universitar, necesita lucrari
de reabilitare, modernizare, extindere, echipare si ca tot odata ar fi benefica crearea de
infrastructuri noi. Referitor la programele de invatamant, se impune sustinerea programelor de
formare profesionala, instructaje, stagii de practica, cercetare, management si solutii
financiare, precum si programe de transpa renta, etica si integritate adresate functionarilor in
cadrul autoritatilor si instituriilor publice. In acest sens, a fost conturat Obiectivul Specific 2.1:
Promovarea investitiilor in educatie, formare si capacitate administrativa.
Legat de infrastructu ra de sanatate si sociala, a rezultat faptul ca anumite obiective
fizice din domeniul sanitar necesita reabilitare, modernizare si dotare, iar pe plan social se
impun crearea de centre de zi, rezidentiale, locuinte sociale, reabilitarea infrastructurii rut iere
si edilitare din zonele sarace, precum si programe de ocupare si educatie. In acest sens, a fost
conturat Obiectivul specific 2.2: Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale.
Formularea obiectivului strategic nr. 3 SPRIJINIREA DEZVOLTARII ECONOM ICE
are la baza o radiografie a sectorului economic din municipiul Targoviste, din perspectiva
IMM -urilor si antreprenoriatului, dar si a domeniului turistic.
In ceea ce priveste sectorul economic din perspectiva IMM -urilor si antreprenoriatului,
a reiesi t faptul ca sunt necesare actiuni de sustinere a mediului de afaceri prin investitii fizice
in centre de afaceri, capacitati pentru sustinerea ramurilor industriale, platforme de depozitare
si conservare produse agricole, centre de prestare a unor servicii specifice, precum si investitii
la nivelul tipurilor de infrastructuri specifice existente. De asemenea, o infrastructura de tipul
incubator de afaceri ar fi necesara si binevenita pentru a sprijini si a incuraja initiativele
antreprenoriale noi prin faci litatile oferite. Pe de alta parte, sustinerea mediului de afaceri se
va putea realiza prin elaborarea si mediatizarea eficienta a unor politici stimulative din punct
de vedere fiscal si investitional sau prin oportunitatile oferite de crearea unor partene riate
interinstitutioanle sau public -private. Plecand de la aceste date s -a conturat Obiectivul specific
3.1: Dezvoltarea sectorului IMM si a antreprenoriatului.
Mai departe, analizand sectorul turistic de la nivelul municipiului Targoviste, a rezultat
faptul ca numarul de turisti se mentine la cote reduse si cu durata a sejurului mica, fiind
necesare masuri suplimentare de promovare a ofertei locale, dar si de concepere a unor
circuite turistice care sa includa obiectivele de la nivel local (centrul istor ic, muzeele,
instituțiile de spectacol, parcurile, zonele de agrement, evenimentele organizate la nivel local
etc). De asemenea, data fiind situatia existenta, se impun in anumite cazuri lucrari de
198
reabilitare, modernizare, chiar creare de infrastructuri s i facilitati specifice si punerea in
valoare a diverselor obiective cu potential turistic sau de agrement. Astfel, s -a conturat
Obiectivul specific 3.2 : Sustinerea dezvoltarii sectorului turistic.
199
2. Calendar de activități pentru implementarea SIDU
și portofoliu de proiecte
In ceeea ce priveste obiectivele cheie/ specifice ale SIDU, acestea vor fi indeplinite cu
ajutorul a diverse tipuri de actiuni, intr-un orizont de timp ce vizeaza anul 2023 , astfel:
Obiectivul specific 1.1: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport va fi
indeplinit prin actiuni de tipul:
Investitii destinate imbunatatirii transportului public urban: ex. achizitionarea de
material rulant electric/ vehicule ecologice, inclusiv construirea in frastructurii aferente
pentru transportul electric si statii de alimentare a automobilelor electrice;
Realizarea de trasee separate exclusiv pentru vehiculele de transport public;
Construirea traseelor pentru biciclisti si a infrastructurii tehnice aferente (puncte de
inchiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete);
Masuri de reducere a traficului in anumite zone;
Investitii destinate reducerii emisiilor de CO2: ex. realizarea de sisteme de
monitorizare video bazata pe instrumente inovative si eficie nte de management al
traficului;
Investitii de reabilitare si modernizare drumuri de interes local;
Investitii de crestere a mobilitatii pe reteaua rutiera si feroviara;
Investitii pentru cresterea gradului de siguranta si securitate pe toate modurile de
transport si reducerea impactului asupra mediului ;
– Orice alta actiune care se dovedeste a fi necesara.
Obiectivul specific 1.2: Dezvoltarea retelelor tehnico -edilitare va fi indeplinit prin actiuni
de tipul:
Investitii destinate realizarii si extinderii si stemelor de alimentare cu apa si canalizare;
Investitii la nivelul retelelor de distributie a energiei termice, a gazelor naturale;
Investitii la nivelul sistemului de distributie a energiei electrice si iluminat public;
Orice alta actiune care se dovedes te a fi necesara.
200
Obiectivul specific 1.3: Protejarea si punerea in valoare a mediului natural si construit,
inclusiv a obiectivelor de patrimoniu va fi indeplinit prin actiuni de tipul:
Masuri de regenerare si decontaminare, reconversie si refunctionaliz are a terenurilor
dezafectate;
Crearea de facilitati pentru recreere pe terenurile amenajate, inclusiv locuri de joaca
pentru copii, piste pentru biciclisti, zone speciale pentru sport;
Amenajarea spatiilor verzi;
Modernizarea si reabilitarea de parcuri si piete publice;
Masuri de dezvoltare a infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al
resurselor;
Reducerea suprafetelor poluate istoric;
Masuri de promovare a adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionare
riscurilor;
Restaur area, consolidarea, protectia si conservarea monumentelor istorice;
Restaurarea, protectia, conservarea si realizarea picturilor interioare, frescelor,
picturilor murale exterioare;
Restaurarea si modelarea plasticii fatadelor, dotari interioare;
Realizare a signalisticii specifice obiectivelor de patrimoniu cultural;
Orice alta actiune care se dovedeste a fi necesara.
Obiectivul specific 1.4: Promovarea eficientei energetice si a diversificarii surselor de
energie va fi indeplinit prin actiuni de tipul:
Imbunatatirea izolatiei termice a anvelopei cladirii, a sarpantelor si invelitoarelor,
inclusiv masuri de consolidare a cladirii;
Implementarea sistemelor de management energetic avand ca scop imbunatatirea
eficientei energetice si monitorizarea consumurilor de energie (ex. achizitionarea si
instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea si gestionarea energiei electrice);
Inlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescenta cu iluminat prin utilizarea
unor lampi cu eficienta energetica ridicata, du rata mare de viata si asigurarea
confortului corespunzator (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalatiilor electrice –
stalpi, retele etc;
Extinderea, reintregirea sistemului de iluminat public;
Utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fo tovoltaice);
201
Orice alta actiune care se dovedeste a fi necesara.
Obiectivul specific 2.1: Promovarea investitiilor in educatie, formare si capacitate
administrativa va fi indeplinit prin actiuni de tipul:
Imbunatatirea, reabilitarea, modernizarea, extinderea, echiparea infrastructurii
educationale anteprescolare si prescolare (crese si gradinite);
Imbunatatirea, reabilitarea, modernizarea, extinderea, echiparea infrastructurii
educationale pentru invatamantul general obligatoriu (scoli cu clasele I -VIII);
Construirea, reabilitarea, modernizarea, extinderea, echiparea infrastructurii
educationale pentru invatamantul profesional si tehnic si invatarea pe tot parcursul
vietii (licee tehnologice si scoli profesionale);
Reabilitarea, modernizarea, extinde rea infrastructurii educationale universitare;
Masuri de instruire, formare profesionala, stagii de practica, integrare pe piata fortei de
munca a tinerilor;
Masuri de facilitare a accesului la locuri de munca si la activitati de antreprenoriat;
Masuri de dezvoltare a capacitatii administrative, de introducere de sisteme si
standarde;
Orice alta actiune care se dovedeste a fi necesara.
Obiectivul specific 2.2: Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale va fi indeplinit prin
actiuni de tipul:
Construct ia, reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea centrelor comunitare
integrate socio -medicale;
Reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea infrastructurii ambulatoriilor, inclusiv
a celor provenite din reorganizarea, rationalizarea spitalelor mici, ineficiente;
Reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea infrastructurii de unitati de primiri
urgente;
Reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea infrastructurii de servicii sociale fara
componenta rezidentiala (centre de zi, centre de tip respi ro, centre de consiliere,
centre, servicii de abilitare, reabilitare, cantine sociale);
Constructia, reabilitarea, modernizarea, dotarea de case de tip familial, apartament de
tip familial, locuinte protejate;
Investitii in infrastructura de locuire – construirea, reabilitarea, modernizarea
locuintelor sociale;
202
Constructia, reabilitarea, modernizarea cladirilor pentru a gazdui diferite activitati
sociale, comunitare, culturale, de agrement si sport;
Crearea, reabilitarea, modernizarea spatiilor publice (str azi nemodernizate, inclusiv
reabilitarea/ modernizarea utilitatilor publice, zone verzi neamenajate, terenuri
abandonate, zone pietonale si comerciale);
Masuri aferente serviciilor sociale;
Orice alta actiune care se dovedeste a fi necesara.
Obiectivul sp ecific 3.1: Dezvoltarea sectorului IMM si a antreprenoriatului va fi
indeplinit prin actiuni de tipul:
Crearea, modernizarea, extinderea incubatoarelor, acceleratoarelor de afaceri, inclusiv
dezvoltarea serviciilor aferente;
Constructia, modernizarea si extinderea spatiilor de productie si servicii ale firmelor,
inclusiv dotare cu active corporale si necorporale;
Orice alta actiune care se dovedeste a fi necesara.
Obiectivul specific 3.2: Sustinerea dezvoltarii sectorului turistic va fi indeplinit prin
actiuni de tipul:
Dezvoltarea infrastructurii publice la scara mica pentru valorificarea atractiilor
turistice;
Activitati de marketing si promovare turistica ale obiectivului finantat;
Orice alta actiune care se dovedeste a fi necesara.
In procesul de imp lementare a SIDU si derulare a actiunilor enumerate mai sus pot
aparea o serie de riscuri , dupa cum urmeaza:
Lipsa resurselor umane sau financiare necesare
Depasirea bugetelor alocate pe activitati sau lucrari
Cresteri de preturi ce nu au fost previzionat e
Intarzieri in executarea lucrarilor si depasirea graficului de executie
Neconcordante intre executie si documentatia tehnica care sta la baza proiectului
Neconcordante intre specificatiile tehnice ale materialelor si calitatea folosita la lucrari
Distors iuni in procesul de transmitere a informatiilor, culegerea unui volum mare de
informatii intr -un timp relativ scurt
Consultare si comunicare insuficienta
203
Probleme in ceea ce priveste folosirea rezultatelor actiunilor de evaluare si
monitorizare
In vederea atenuarii riscurilor implementarii, se pot avea in vedere urmatoarele masuri :
Clauze contractuale: garantiii de buna executie, garantii pentru retineri, garantii pentru
plata avansului, plata de penalitati in caz de intarzieri la executia contra ctului,
prezentarea de certificate de calitate ale materialelor achizitionate, asigurarea
personalului si echipamentelor constructorului, analiza si avizarea in prealabil a
lucrarilor inainte de efectuarea unei plati
Cooperarea foarte buna intre echipa de management, firma de consultanta, echipa de
experti tehnici (diriginti de santier etc.)
Urmarirea indeaproape a lucrarilor si monitorizarea permanenta a acestora
Realizarea unei previziuni cat mai corecte a necesarului de personal si financiar
Planificarea cat mai in detaliu a activitatilor ce trebuie realizate si luarea in calcul a
unor “timpi suplimentari”, in asa fel incat sa nu se ajunga in situatia de imposibilitate a
finalizarii activitatilor in termenele stabilite
Actiunile propuse pentru indeplinir ea obiectivelor cheie/ specifice au identificat ca surse
de finantare urmatoarele programe operationale pentru perioada 2014 -2020 :
o PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014 -2020
Programul isi propune ca obiectiv general cresterea competitivitatii economice si
imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatilor locale si regionale, prin sprijinirea dezvoltarii
mediului de afaceri, a conditiilor de infrastructura si a serviciilor, care sa asigure o dezvoltare
sustenabila a regiunilor, capabile sa gestioneze in mod eficient resursele, sa valorifice potentialul lor
de inovare si de asimilare a progresului tehnologic.
Implementarea programului se realizeaza prin intermediul a 12 axe p rioritare si a unei serii de
prioritati de investitii, astfel:
Axa prioritara 1: Promovarea transferului tehnologic
Prioritatea de investitii 1.1: Promovarea investitiilor de afaceri in inovare si cercetare, dezvoltarea
legaturilor si a sinergiilor intre intreprinderi, in centre de cercetare -dezvoltare si de educatie, in special
pentru dezvoltarea produselor si serviciilor, transferul tehnologic, inovarea sociala, networking si
clustere
Axa prioritara 2: Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii
204
Prioritatea de investitii 2.1: Promovarea spiritului antreprenorial, in special prin facilitarea exploatarii
economice a ideilor noi si prin incurajarea crearii de noi intreprinderi, inclusiv prin incubatoare de
afaceri
Prioritatea de in vestitii 2.2: Promovarea spiritului antreprenorial, in special prin facilitarea exploatarii
economice a ideilor noi si prin incurajarea crearii de noi intreprinderi, inclusiv prin incubatoare de
afaceri
Axa prioritara 3: Sprijinirea tranzitiei catre o eco nomie cu emisii scazute de carbon
Prioritatea de investitii 3.1: Sprijinirea eficientei energetice, a gestionarii inteligente a energiei si a
utilizarii energiei din surse regenerabile in infrastructurile publice, inclusiv in cladirile publice, si in
sectorul locuintelor
Prioritatea de investitii 3.2: Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru
toate tipurile de teritoriu, in particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbana si a unor masuri relevante pentru atenuarea adaptarilor
Axa prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile
Prioritatea de investitii 4.1: Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru
toate tipurile de teritoriu, in particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbana si a unor masuri relevante pentru atenuarea adaptarilor
Prioritatea de investitii 4.2: Realizarea de actiuni destinate imbunatatirii mediului urban, revitalizarii
oraselor, regen erarii si decontaminarii terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluarii aerului si promovarii masurilor de reducere a zgomotului
Prioritatea de investitii 4.3: Oferirea de sprijin pentru regenerarea fizica, eco nomica si sociala a
comunitatilor defavorizate din regiunile urbane si rurale industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluarii aerului si promovarii masurilor de reducere a zgomotului
Prioritatea de investitii: 4.4: Investitiile in educatie, in formare, inclusiv in formare profesionala pentru
dobandirea de competente si invatare pe tot parcursul vietii prin dezvoltarea infrastructurilor de
educatie si formare
Axa prioritara 5: Imbunatatirea mediului urban si conserva rea, protectia si valorificarea
durabila a patrimoniului cultural
Prioritatea de investitii 5.1: Conservarea, protejarea, promovarea si dezvoltarea patrimoniului natural
si cultural
Prioritatea de investitii 5.2: Realizarea de actiuni destinate imbunatat irii mediului urban, revitalizarii
oraselor, regenerarii si decontaminarii terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluarii aerului si promovarii masurilor de reducere a zgomotului
Axa prioritara 6: Imbunatatire a infrastructurii rutiere de importanta regionala si locala
Prioritatea de investitii 6.1: Stimularea mobilitatii regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere
regionale la infrastructura TEN -T, inclusiv a nodurilor multimodale
205
Axa prioritara 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabila a turismului
Prioritatea de investitii 7.1: Sprijinirea unei cresteri favorabile ocuparii fortei de munca, prin
dezvoltarea potentialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anum ite zone, precum si
sporirea accesibilitatii si dezvoltarea resurselor naturale si culturale specifice
Axa prioritara 8: Dezvoltarea infrastructurii de sanatare si sociale
Prioritatea 8.1: Investitiile in infrastructurile sanitare si sociale care contrib uie la dezvoltarea nationala,
regionala si locala, reducand inegalitatile in ceea ce priveste starea de sanatate si promovand
incluziunea sociala prin imbunatatirea accesului la serviciile sociale
Axa prioritara 9: Sprijinirea regenerarii economice si soc iale a comunitatilor defavorizate din
mediul urban
Prioritatea de investitii 9.1: Dezvoltarea locala plasata sub responsabilitatea comunitatii
Axa prioritara 10: Imbunatatirea infrastructurii educationale
Prioritatea de investitii 10.1: Investitiile in educatie si formare, inclusiv in formare profesionala, pentru
dobandirea de competente si invatare pe tot parcursul vietii prin dezvoltarea infrastructurilor de
educatie si formare
Axa prioritara 11: Extinderea geografica a sistemului de inregistrare a p roprietatilor in
cadastru si cartea funciara
Prioritatea de investitii 11.1: Consolidarea capacitatii institutionale si o administratie publica eficienta
Axa prioritara 12: Asistenta tehnica
Prioritatea 12.1: Asistenta tehnica
CONCLUZIE: In cadrul Programului Operational Regional 2014 -2020 vor putea fi finantate actiunile
aferente obiectivelor cheie dupa cum urmeaza:
-actiunile aferente Obiectivului specific 1.1 : Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
prin Axa prioritara 4, Priorit atea de investitii 4.1. si Axa prioritara 6, Prioritatea de investitii 6.1.
-actiunile aferente Obiectivului specific 1.2 : Dezvoltarea retelelor tehnico -edilitare prin Axa prioritara
8, Prioritatea de investitii 8.1.
-actiunile aferente Obiectivului spec ific 1.3 : Protejarea si punerea in valoare a mediului natural si
construit, inclusiv a obiectivelor de patrimoniu prin Axa prioritara 3, Prioritatea de investitii 3.2, Axa
prioritara 4, Prioritatea de investitii 4.1 si 4.2, Axa prioritara 5, Prioritatea de investitii 5.1, Axa
prioritara 7, Prioritatea de investitii 7.1
-actiunile aferente Obiectivului specific 1.4 : Promovarea eficientei energetice si a diversificarii
surselor de energie prin Axa prioritara 3, Prioritatea de investitii 3.1.
-actiunile aferen te Obiectivului specific 2.1 : Promovarea investitiilor in educatie, formare si capacitate
administrativa prin Axa prioritara 4, Prioritatea de investitii 4.4. si Axa prioritara 10, Prioritatea de
investitii 10.1.
-actiunile aferente Obiectivului specific 2 .2: Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale prin Axa
206
prioritara 8, Prioritatea de investitii 8.1. si Axa prioritara 9, Prioritatea de investitii 9.1.
-actiunile aferente Obiectivului specific 3.1 : Dezvoltarea sectorului IMM si a antreprenoriatului prin
Axa prioritara 2, Prioritatea de investitii 2.1. si Prioritatea de investitii 2.2.
-actiunile aferente Obiectivului specific 3.2 : Sustinerea dezvoltarii sectorului turistic prin Axa
prioritara 5, Prioritatea de investitii 5.1 si Axa prioritara 7, Prio ritatea de investitii 7.1.
o PROGRAMUL OPERATIONAL CAPITAL UMAN 2014 -2020
Programul are ca obiectiv reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre
Romania si statele membre UE, stabilind prioritati de investitii si actiuni in domeniul resurselor
umane, precum ocuparea fortei de munca, incluziunea sociala, reducerea saraciei, combaterea
oricaror forme de discriminare, educatie si competente.
Implementarea programului se realizeaza prin intermediul a 7 axe prioritare carora le
corespund 1 3 prioritati de investitii, astfel:
Axa prioritara 1: Initiativa locuri de munca pentru tineri
8.2 Prioritatea de investitii ii: integrarea durabila pe piata fortei de munca a tinerilor, in special a
celor care nu au un loc de munca, care nu urmeaza studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor
care se confrunta cu riscul excluziunii sociale si a tinerilor din comunitatile marginalizate, inclusiv
prin implementarea garantiei pentru tineri
Axa prioritara 2: Imbunatatirea situatiei tinerilor dinn categoria NEETs (not in education,
employment or training)
8.2 Prioritatea de investitii ii: integrarea durabila pe piata fortei de munca a tinerilor, in special a
celor care nu au un loc de munca, care nu urmeaza studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor
care se confrunta cu riscul excluziunii sociale si a tinerilor din comunitatile marginalizate, inclusiv
prin implementarea garantiei pentru tineri
Axa prioritara 3: Locuri de munca pentru toti
8.1 Prioritatea de investitii i: acces la locuri de munca pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de
munca si pentru persoanele inactive, inclusiv pentru somerii de lunga durata si pentru persoanele cu
sanse mici de angajare, inclusiv prin initiative locale de angajare si sprijin pentru mobilitatea fortei de
munca
8.3 Prioritatea de investitii (iii): activitati independente, antreprenoriat si infiintare de intreprinderi,
inclusiv a unor microintreprinderi si a unor intreprinderi mici si mijlocii inovatoare
8.5 Prioritatea de investitii (v): adapta rea la schimbare a lucratorilor, a intreprinderilor si a
antreprenorilor
8.7 Prioritatea de investitii (vii): modernizarea institutiilor pietei fortelor de munca, precum serviciile
publice si private de ocupare a fortei de munca si imbunatatind satisfacer ea nevoilor pietei fortelor de
207
munca, prin masuri de stimulare a mobilitatii transnationale a lucratorilor si prin programe de
mobilitate si printr -o mai buna cooperare intre institutii si partile interesate relevante
10.3 Prioritatea de investitii (iii): cresterea accesului egal la invatarea pe tot parcursul vietii pentru
toate grupele de varsta in cadre formale, nonformale si informale, actualizarea cunostintelor, a
competentelor si a aptitudinilor fortei de munca si promovarea unor parcursuri de invatar e flexibile,
inclusiv prin orientarea profesionala si validarea competentelor dobandite
Axa prioritara 4: Incluziunea sociala si combaterea saraciei
9.2 Prioritatea de investitii (ii): integrarea socio -economica a comunitatilor marginalizate, cum ar fi
rromii
9.5 Prioritatea de investitii (v): Promovarea antreprenoriatului social si a integrarii profesionale in
intreprinderile sociale si promovarea economiei sociale si solidare pentru a facilita accesul la locuri
de munca
9.4 Prioritatea de investitii (iv): cresterea accesului la servicii accesibile, durabile si de inalta calitate,
inclusiv asistenta medicala si servicii sociale de interes general
Axa prioritara 5: Dezvoltarea locala plasata sub responsabilitatea comunitatii
9.6 Prioritatea de investitii (vi): Dezvoltarea locala plasata sub responsabilitatea comunitatii
Axa prioritara 6: Educatie si competente
10.1 Prioritatea de investitii (i): reducerea si prevenirea abandonului scolar timpuriu si promovarea
accesului egal la invatamantul prescolar, primar si secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de
invatare formale, nonformale si informale pentru reintegrarea in educatie si formare
8.2 Prioritatea de investitii ii: integrarea durabila pe piata fortei de munca a tinerilor, in specia l a
celor care nu au un loc de munca, care nu urmeaza studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor
care se confrunta cu riscul excluziunii sociale si a tinerilor din comunitatile marginalizate, inclusiv
prin implementarea garantiei pentru tineri
10.2 Prioritatea de investitiei (ii): imbunatatirea calitatii si a eficientei invatamantului tertiar si a celui
echivalent si a accesului la acestea, in vederea cresterii participarii si a nivelului de educatie, in
special pentru grupurile defavorizate
10.3 Prioritatea de investitii (iii): cresterea accesului egal la invatarea pe tot parcursul vietii pentru
toate grupele de varsta in cadre formale, nonformale si informale, actualizarea cunostintelor, a
competentelor si a aptitudinilor fortei de munca si prom ovarea unor parcursuri de invatare flexibile,
inclusiv prin orientarea profesionala si validarea competentelor dobandite
10.4 Prioritatea de investitii (iv): sporirea relevantei pe piata fortelor de munca a educatiei si a
sistemelor de formare, facilitare a tranzitiei de la educatie la piata fortelor de munca si consolidarea
formarii si a sistemelor de formare profesionala, precum si a calitatii lor, inclusiv prin mecanisme de
anticipare a competentelor, adaptarea programelor de invatamant si instituirea si dezvoltarea unor
sisteme de invatare la locul de munca, inclusiv a unor sisteme de invatare duale si programe de
208
ucenicie
Axa prioritara 7: Asistenta tehnica
CONCLUZIE: In cadrul Programului Operational Capital Uman 2014 -2020 vor putea fi finantate
actiunile aferente obiectivelor cheie dupa cum urmeaza:
-actiunile aferente Obiectivului specific 2.1 : Promovarea investitiilor in educatie, formare si
capacitate administrativa prin Axele prioritare 2, 3 si 6
-actiunile aferente Obiectivului specific 2.2: Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale prin Axa
prioritara 4 si Axa prioritara 5.
o PROGRAMUL OPERATIONAL COMPETITIVITATE 2014 -2020
Programul sustine investitii menite sa raspunda nevoilor și provocarilor legate de nivelul
redus al competitivitatii economice, in special in ceea ce priveste sprijinul insuficient pentru
cercetare, dezvoltare si inovare (CDI) si infrastructura subdezvoltata de TIC si implicit servicii slab
dezvoltate, pozitionandu ‐se astfel ca un factor generator de int erventii orizontale in economie si
societate, de natura sa antreneze crestere si sustenabilitate.
Implementarea programului se realizeaza prin intermediul a 2 axe prioritare carora le
corespund o serie de prioritati de investitii, astfel:
Axa prioritara 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității
economice și dezvoltarii afacerilor
Prioritatea de investitii 1.1: Promovarea investitiilor în C&I, dezvoltarea de legaturi si sinergii intre
intreprinderi, centrele de cercetar e si dezvoltare si invatamantul superior, in special promovarea
investitiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială,
ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și
inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare
tehnologică și aplicată, liniilor pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de
producție avansate și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și
difuzării tehnologiilor de uz general
Prioritatea de investitii 1.2: Îmbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a
capacităților pentru a dezvolta excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență, în
special a celor de interes european, prin conectarea acestora cu structuri existente sau emergente de
clusterizare care urmăresc inovarea și dezvoltarea economică, într ‐un mod care răspunde nevoilor de
dezvoltare î n care sunt interesate comunitățile în care acestea se dezvoltă
Axa prioritara 2: Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală
competitivă
Prioritatea de investitii 2.1: Extinderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețele lor de mare
209
viteză, precum și sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală;
incluziune digitală, cultură online și e ‐sănătate
Prioritatea de investitii 2.2: Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului e lectronic și a
cererii de TIC
Prioritatea de investitii 2.3: Consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e ‐learning
CONCLUZIE: In cadrul Programului Operational Competitivitate 2014 -2020 vor putea fi finantate
actiunile aferente obiective lor cheie dupa cum urmeaza:
-actiunile aferente Obiectivului specific 2.1 : Promovarea investitiilor in educatie, formare si
capacitate administrativa prin Axa prioritara 1.
o PROGRAMUL OPERATIONAL CAPACITATE ADMINISTRATIVA 2014 -2020
Programul promoveaza crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze
dezvoltarea socio -economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și
reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor St rategiei Europa 2020. Pentru a
putea îndeplini acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente și bine
gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură instituțional –
administrativă adecvată, pr ecum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare.
Implementarea programului se realizeaza prin intermediul a 3 axe prioritare si a unei serii de
obiective specifice, astfel:
Axa prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente
Obiectivul specific 1.1 Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația
publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în
concordanță cu SCAP
Obiectivul Specific 1.2 Dezvoltarea și implementarea de politici și instrumente unitare și moderne de
management al resurselor umane
Obiectivul Specific 1.3 Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente moderne și
eficiente de management la nivelul instituțiil or din sistemului judiciar
Obiectivul Specific 1.4 Creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții publice în
vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor de achiziții publice și reducerea neregulilor în
acest domeniu
Axa pri oritară 2: Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente
Obiectivul Specific 2.1 Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală
ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP
Obiectivul Specific 2.2 Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și
instituțiilor publice
210
Obiectivul Specific 2.3 Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului
judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia
Axa prioritară 3: Asistență tehnică
CONCLUZIE: In cadrul Programului Operational Capacitate Administrativa 2014 -2020 vor putea fi
finantate actiunile aferente obiectivelor cheie dupa cum urmeaza:
-actiunile aferente Obiectivului specific 2.1 : Promovarea investitiilor in educatie, formare si
capacitate administrativa prin Axele prioritare 1 si 2.
o PROGRAMUL OPERATIONAL INFRASTRUCTURA MARE 2014 -2020
Programul finanțează activități din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția
mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență
energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziu nii.
Implementarea programului se realizeaza prin intermediul a 8 axe prioritare si a unei serii de
obiective specifice, astfel:
Axa Prioritară 1: Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN -T și a metroului
Obiectiv Specific 1.1 Creșterea mobilității prin dezvoltarea transportului rutier pe rețeaua rutieră
TEN -T centrală
Obiectiv Specific 1.2 Creșterea mobilității pe rețeaua feroviară TEN -T centrală
Obiectiv Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe
rețeaua TEN -T centrală
Obiectiv Specific 1.4 Creșterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în București -Ilfov
Axa Prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și
eficient
Obiectiv Specific 2.1 Creșterea mobilității pe rețeaua rutieră TEN -T globală
Obiectiv Specific 2.2 Creșterea accesibilității zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura
rutieră a TEN -T
Obiectiv Specific 2.3 Creșterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor
Obiectiv Specific 2.4 Creșterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale și porturi
Obiectiv Specific 2.5 Creșterea gradului de siguranță și securitate pe toate modurile de transport și
reducerea impactului transporturilo r asupra mediului
Obiectiv Specific 2.6 Reducerea timpului de staționare la punctele de comunicare transnațională
Obiectiv Specific 2.7 Creșterea sustenabilității și calității transportului feroviar
Axa Prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al
resurselor
211
Obiectiv Specific 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire
pentru reciclare a deșeurilor în România
Obiectiv Specific 3.2 Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a
gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației
Axa Prioritară 4: Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea
calității aerului și decontaminare a siturilor polu ate istoric
Obiectiv Specific 4.1 Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea
ecosistemelor degradate
Obiectiv Specific 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel
național prin dezvol tarea instrumentelor de monitorizare
Obiectiv Specific 4.3 Reducerea suprafețelor poluate istoric
Axa Prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea
riscurilor
Obiectiv Specific 5.1 Reducerea efectelor și a pagubelor asupra populației cauzate de fenomenele
naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundații și
eroziune costieră
Obiectiv Specific 5.2 Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a
echipajelor de intervenție
Axa Prioritară 6: Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei
economii cu emisii scăzute de carbon
Obiectiv Specific 6.1 Creșterea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate
(biomasă, biogaz, geotermal)
Obiectiv Specific 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali
Obiectiv Specific 6.3 Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuințelor
Obiectiv Specific 6.4 Creșterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare
de înaltă eficiență
Axa Prioritară 7: Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare
în orașele selectate
Obiectiv Specif ic 7.1 Creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de transport și
distribuție a energiei termice în orașele selectate
Obiectiv Specific 7.2 Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei
termice în Municipiu l București
Axa Prioritară 8: Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor
naturale
Obiectiv Specific 8.1 Creșterea capacității Sistemului Energetic Național pentru preluarea energiei
produse din resurse regenerabile
212
Obiectiv Specific 8.2 Creșterea gradului de interconectare a Sistemului Național de Transport a
gazelor naturale cu alte state vecine
CONCLUZIE: In cadrul Programului Operational Infrastructura Mare 2014 -2020 vor putea fi
finantate actiunile aferente obiectivelor cheie dupa cum urmeaza:
-actiunile aferente Obiectivului specific 1.1 : Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
prin Axa prioritara 1, Obiectivul Specific 1.1. si Obiectivul Specific 1.2., respectiv Axa prioritara 2,
Obiectivul Specific 2.1. si Obiectivul Specific 2.5.
-actiunile aferente Obiectivului specific 1.2 : Dezvoltarea retelelor tehnico -edilitare prin Axa prioritara
3, Obiectivul Specific 3.2. si Axa prioritara 7, Obiectivul Specific 7.1.
-actiunile aferente Obiectivului specific 1.3: Protejarea si punerea in valoare a mediului natural si
construit, inclusiv a obiectivelor de patrimoniu prin Axa prioritara 3, Obiectivul Specific 3.1. si
Obiectivul Specific 3.2., respectiv Axa prioritara 4, Obiectivul Specific 4.1. si Obie ctivul Specific
4.3., Axa prioritara 5, Obiectivul Specific 5.1.
-actiunile aferente Obiectivului specific 1.4 : Promovarea eficientei energetice si a diversificarii
surselor de energie prin Axa prioritara 6.
Portofoliu de proiecte
In continuare este redata lista de proiecte necesare a fi implementate pentru realizarea
viziunii si atingerea obiectivelor SIDU, carora le vin in completare sugestii privind potentiale
surse de finantare. Proiectele propun actiuni dintre cele mai diverse care, aplicate simultan,
conduc la un rezultat comun, asigurand astfel caracterul sinergic si integrat al SIDU.
Rezultatul comun se refera, in realitate, la atingerea viziunii si obiectivului general al SIDU si
anume transformarea municipiului Targoviste i ntr-un teritoriu armonios, in care infrastructura
de transport este imbunatatita in sensul eficientizarii circulatiei si reducerii emisiilor de dioxid
de carbon, in care retelele edilitare sunt, de asemenea, imbunatatite iar energia este gestionata
intelig ent promovandu -se totodata utilizarea energiei din surse regenerabile. Pe de alta parte,
un teritoriu armonios va presupune implementarea, in paralel, de actiuni destinate reconversiei
si refunctionalizarii terenurilor dezafectate, amenajarii de spatii ver zi si facilitati de recreere
impreuna cu alte masuri de reducere a poluarii aerului si de reducere a zgomotului. De
asemenea, se urmaresc conservarea, protejarea si dezvoltarea patrimoniului natural si cultural.
In acelasi timp, sunt propuse actiuni care s a conduca la dezvoltarea economica a municipiului
Targoviste prin valorificarea sectorului turistic, sprijinirea mediului de afaceri dar si
sustinerea altor domenii ce vizeaza industria, agricultura, serviciile. Se urmaresc promovarea
213
spiritului antrepreno rial si a potentialului endogen si, in special, facilitarea exploatarii
economice a ideilor noi prin incurajarea crearii de noi intreprinderi. Nu in ultimul rand,
proiectele privesc investitii in educatie si formare, pentru dobandirea de competente,
asigur area infrastructurilor de educatie si formare, sanitare si sociale care contribuie totodata
la reducerea inegalitatilor si la promovarea incluziunii sociale. Toate aceste ultime actiuni
conduc la dezvoltarea capitalului uman la nivelul municipiului Targovi ste, ceea ce vine in
completarea dezvoltarii economice si teritoriale enuntate mai sus. Mai departe dezvoltarea
durabila si echilibrata a teritoriului va conduce la cresterea nivelului de trai al cetatenilor
odata cu valorificarea resurselor locale existen te si identificarea de noi resurse.
Asadar caracterul integrat al SIDU este asigurat prin intercorelarea tuturor domeniilor
de analiza si actiune, dar si a tuturor factorilor de co -influenta, astfel incat implementarea
proiectelor să permita obtinerea de beneficii si efecte sinergice.
214
LISTA LUNGA A PROIECTELOR PROPUSE IN CADRUL SIDU 2014 -2020
Obiectiv strategic 1: SPRIJINIREA DEZVOLTARII TERITORIALE DURABILE SI ARMONIOASE Potentiala sursa
de finantare Obiectiv specific 1: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
1 Imbunatatirea transportului public urban prin achizitionarea de vehicule ecologice si construirea infrastructurii necesara tr ansportului
electric, inclusiv statii de alimentare a automobilelor electrice POR 4.1
2 Construirea, modernizarea si reabilitarea infrastructurii rutiere pe coridoarele deservite de transport public in Municipiul Targoviste POR 4.1
3 Modernizarea si reabilitarea infrastructurii rutiere pe coridoarele deservite de transport public in zona urbana functionala din jurul
Municipiului Ta rgoviste POR 4.1
4 Extindere rețelei de transport în comun în vederea conectării zonei periurbane de zona urbană a municipiului Târgoviște. POIM 2.5
5 Transport nepoluant prin realizarea de piste pentru biciclete si a structurii tehnice aferente (puncte de inchiriere si sisteme de parcaj
pentru bicilete) POR 4.1
6 Facilitarea accesibilitatii in zona Curtii Domnesti din drumul nou al Centurii (strada Prof. Cornel Popa) pentru creșterea ni velului de
siguranță și eficiență în circulație și exploatare a rețelei de transport POR 4.1
7 Realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și eficiente de management al traficului POR 4.1
8 Realizarea de sisteme de e – ticketing pentru călători si parcari POR 4.1
9 Reparatii capitale strazi din Municipiul Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
10 Reabilitarea și redimensionarea străzilor din Micro VI și cartierul CFR H.G. 28/2013,
Buget local
11 Reabilitarea si redimensionarea strazilor din Cartierul Matei Voievod, Prepeleac, Micro XI, XII H.G. 28/2013,
Buget local
12 Reabilitarea și redimensionarea străzilor din Micro VIII, IX și a străzilor din zona centrală H.G. 28/2013,
Buget local
13 Reabilitarea și redimensionarea străzilor din Micro II, III H.G. 28/2013,
Buget local
14 Reabilitarea și redimensionarea străzilor dintre Cartierul Priseaca – Târgoviste și Micro IV, V, VII H.G. 28/2013,
215
Buget local
15 Îmbunătațirea rețelelor de drumuri în zona industrială și a infrastructurii de afaceri a Municipiului Târgoviște H.G. 28/201 3,
Buget local
16 Reabilitare si modernizare drumuri de interes local in Cartierul Romlux, Municipiul Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
17 Reabilitare si modernizare drumuri de interes local in Cartierul Prepeleac, Municipiul Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
18 Reabilitare si modernizare drumuri de interes local in Cartierul Priseaca, Municipiul Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
19 Realizarea unei căi de acces paralele cu râul Ialomița de la intersecția cu str Gimnaziului și pâna la capatul podului Mihai Bravu Buget local, Alte
surse de finantare
20 Dezvoltarea rețelei stradale în zona străzii Coconilor POR 4.2
21 Realizarea unor proiecte de by -pass pentru facilitarea accesului către și dinspre zonele în curs de dezvoltare sau dezvoltate în viitor
spre zonele de activități Buget local, Alte
surse de finantare
22 Realizarea Variantei Ocolitoare a municipiului Târgoviște Buget local, Alte
surse de finantare
23 Prelungirea Variantei Ocolitoare existente a municipiului Târgoviște și conectarea la Calea Ploiești, cu tangentă la Cartierul
Tineretului Buget local, Alte
surse de finantare
24 Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calității atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehicul ele de ma re
tonaj Buget local, Alte
surse de finantare
25 Dezvoltarea unor noi artere rutiere pe zonele facilităților industriale în curs de dezafectare din centrul municipiului Buget local, Alte
surse de finantare
26 Prelungirea străzii Arsenalului pe direcția poarta 2 a UPET Buget local, Alte
surse de finantare
27 Deschiderea unei căi de comunicație din centrul comercial nou al municipiului spre centură prin dezvoltarea acesteia în paral el cu
linia uzinala CF Buget local, Alte
surse de finantare
28 Reabilitarea si modernizarea Pasajului peste Calea Ferata Targoviste – Gaesti, pe D.N. 72 H.G. 28/2013,
Buget local
29 Reabilitarea pasajului superior Gara Târgoviște Sud H.G. 28/2013,
Buget local
216
30 Reabilitarea podului peste Ialomița de la Valea Voie vozilor H.G. 28/2013,
Buget local
31 Reabilitarea podului Mihai Bravu H.G. 28/2013,
Buget local
32 Modernizare și reabilitare drumuri în zona periurbană CIVITAS POIM 1.2
33 Drum de legătură DJ 720E Gara Târgoviște Sud – Centura Municipiului Târgoviște POR 6.1
34 Dezvoltarea infrastructurii de transport județean prin modernizarea DJ 720, DJ 720B, DJ 711 și DJ 101B pe traseul limită jude ț
Prahova -Moreni -Gura Ocniței -Răzvad -Ulmi -Târgoviște -Comișani -Bucșani -Băleni -Dobra -Finta -Bilciurești -Cojasca -Cornești –
Butimanu -Nicu lești-Limită județ Ilfov POR 6.1
35 Dezvoltarea infrastructurii de transport județean prin modernizarea DJ 503 și DJ 611 pe traseul limită județ Teleorman – Șelaru –
Fierbinți – Vișina – Petrești (A1) POR 6.1
36 Continuarea lucrărilor unor căi de comunicație existente, precum: – Drumul Județean 721 Titu – Piersinari -Văcăresti – Colanu –
Actuala centură care se termina brusc în DN 72A, strapungând orașul sub forma Bulevardului Eroilor Buget local, Alte
surse de finantare
37 Îmbunătațirea imaginii municipiului Târgoviște în zonele de intrare în localitate: – zona cuprinsă între: DJ712 -Halta Teiuș -DN71 –
Halta Aninoasa -Pasaj Târgoviște Nord -Gara Târgoviste Nord -DN72; – zona: DJ711 -DN71 -Cartier Tineretului – zona: CF -DJ721 –
DN72 – zona: DN72A -Priseaca Buget local, Alte
surse de finantare
38 Modernizarea, reabilitarea și extinderea rețelelor de transport din Municipiul Târgoviște, care fac legatura cu drumuri de in teres
județean, regional și național POR 6.1
39 Dezvoltarea legăturilor zonelor de intrare în oraș cu centrul acestuia și cu celelalte zone importante din cadrul localității și din
împrejurimi prin extinderea liniilor de transport în comun Buget local, Alte
surse de finantare
40 Integrarea în oraș a zonelor noi de dezvoltare situate în jurul punctelor de intrare în localitate prin asigurarea unei infrastructuri de
calitate (retele tehnico -edilitare, modernizare drumuri) POR 6.1
41 Crearea unei magistrale intercomunale la limita economică de interes a municipiului Târgoviște POIM 2.5
42 Crearea de locuri de parcare suficiente prin construirea de parcări multietajate Buget local, Alte
surse de finantare
43 Construire parcaje subterane în proximitatea zonei centrale Buget local, Alte
surse de finantare
44 Realizare parcări subterane în Municipiul Târgoviște Buget local, Alte
surse de finantare
45 Realizarea unor parcări supraterane mecanizate și amplasarea acestora în zonele de locuit Buget local, Alte
217
surse de finantare
46 Elaborarea unui masterplan de gestionare a locurilor de parcare din zona centrală a orașului Buget local, Alte
surse de finantare
47 Reabilitare, modernizare, întreținere piețe, piațete și străzi in zona centrală – Târgoviște POR 4.1
48 Crearea unei stații intermodale (zona Șoseaua Găești) POR 4.1
49 Transformarea actualelor gări de pe raza municipiului în noduri de transport intermodal, prin reabilitarea si modernizarea ac estora POIM 1.2
50 Studiu pentru realizarea in viitor a unui terminal de transport – nod intermodal în zona UPET pentru creșterea mobilității și
îmbunatățirea relațiilor în teritoriu, destinat atât navetiștilor/rezidenților, cât și turiștilor POIM 1.2
51 Elaborarea unui studiu privind fluxul de mărfuri POIM 1.2
52 Realizarea unui studiu velo pentru extinderea pistelor pentru bicicliști existente sau în curs de construire POR 4.1
53 Creșterea ofertei și a calității transportului public POR 4.1
54 Realizarea unor planuri de accesibilitate la drumuri și spații publice POIM 2.5
55 Realizarea unui studiu privind impactul și efectele Planului de Mobilitate Urbană Durabilă POIM 2.5
56 Înființarea a 3 autogări în punctele de intrare în municipiul Târgoviște Buget local, Alte
surse de finantare
57 Inființarea unei linii de transport în comun în scop turistic – tip City Tour Buget local, Alte
surse de finantare
58 Refacerea legăturilor mun. Târgoviște la nivel regional și național prin reconectarea acestuia cu nordul județului, cu judetu l Prahova
și îmbunătățirea relației București – Târgoviște POR 6.1
59 Reabilitarea și modernizarea rețelei liniilor de cale ferata: modernizare echipamente și semnalizări specifice, reabilitare poduri,
pasaje și treceri la nivel, crearea de culoare și zone de protecție, bariere de vegetație pentru ameliorarea disfuncțiilor fu ncționale și
cresterea gradului de confort al locuitorilor POIM 2.1
60 Promovarea legăturilor feroviare existente, modernizarea și dezvoltarea legăturilor de transport feroviar pe magistralele 904 și 302 POIM 2.1
61 Implementarea zonelor de taxare diferențiată pentru locurile de parcare amenajate la sol Buget local, Alte
surse de finantare
62 Stabilirea unui perimetru central al orasului, monitorizat video, in care accesul auto sa se realizeze in baza unei vignete l ocale POIM 2.5
63 Realizarea unor platforme tip Park & Ride și Bike & Ride în zonele periferice ale municipiului și conectarea acestora la mijloacele de
transport în comun POR 4.1
218
64 Restricționarea accesului în interiorul inelului de circulație pe bază de vignetă POIM 2.5
65 Reducerea vitezei maxime de deplasare pe unele artere de circulație. POIM 2.5
66 Proiect de descongestionare a traficului din zona centrală și de reducere a traficului de tranzit, prin realizarea unor trase e ocolitoare
perimetrale: – Inel de circulație 1 -Traseu Ocolitor al Zonei Cen trale (pe strazile adiacente) – Inel de circulație 2 -Traseu Șosea de
Centură Targoviste (pe centura existentă și pe cea propusă) – Inel de circulație 3 -Traseu Șosea Ocolitoare a localității (prin localitățile
învecinate) POIM 1.1
67 Fluidizarea traficului din localitate prin monitorizare, marcare corespunzătoare și îmbunătațire gradului de semnalizare POIM 1.1
68 Extinderea rețelei liniilor de autobuz prin introducerea de noi trasee de transport public local POR 4.1
69 Inființarea unor noi puncte de dispecerat Buget local, Alte
surse de finantare
70 Instalarea unor stații de încărcare a autovehiculelor electrice POR 4.1
71 Repunerea în funcțiune a transportului cu troleibuze POR 4.1
72 Extinderea rețelei de transport public până în campusurile universitare POR 4.1
73 Înființarea unei flote de taxiuri electrice POR 4.1
74 Realizarea unui sistem de supraveghere video a traficului și dotarea stațiilor de autobuz și a parcărilor cu sisteme de supra veghere
video POR 4.1
75 Îmbunătățirea culoarelor de transport prin stabilirea unor străzi cu sens unic pentru descongestionarea traficului POIM 2.5
76 Reorganizarea si fluidizarea transportului public în comun prin înființarea benzilor de circulație dedicate exclusiv mijloace lor de
transport în comun POIM 2.5
77 Crearea unor infopoint -uri pentru promovarea turistică a punctelor de interes la nivel local si regional POIM 2.5
78 Extinderea rețelei de transport public până în cartierele de locuit existente sau în curs de dezvoltare POIM 2.5
79 Realizarea unor trasee pietonale noi și modernizarea celor existente, includerea și promovarea acestora în media și hărti/bro șuri
turistice POR 4.1
80 Reconfigurarea profilelor stradale pentru favorizarea deplasărilor pietonale POR 4.1
81 Amenajarea de culoare speciale pentru mijloace de transport în comun și piste pentru biciclete POR 4.1
82 Realizarea unor parcări pentru biciclete aflate în proximitatea stațiilor de transport în comun și a gărilor POR 4.1
83 Amenajare peisagistica a traseelor de circ ulatie prin modernizarea bulevardelor, a strazilor principale si dotarea acestora cu mobilier
urban adecvat Buget local, Alte
surse de finantare
84 Realizarea unei rețele locale de închiriere biciclete pe teritoriul municipiului POR 4.1
219
85 Facilitarea transportului si accesului in zonele publice a persoanelor cu dizabilități Buget local, Alte
surse de finantare
86 Organizare campanii de informare a cetățenilor privind avantajele utilizării mijloacelor de transport în comun POR 4.1
87 Extinderea sistemului de închiriere a bicicletelor POR 4.1
88 Extinderea rețelei de transport cu bicicleta pentru a conecta localitățile vecine de municipiul Târgoviște Buget local, Alte
surse de finantare
Obiectiv specific 2: Dezvoltarea retelelor tehnico -edilitare
89 Reabilitarea, modernizarea, extinderea și eficientizarea rețelelor de distribuție a apei potabile POIM 3.2
90 Extinderea sistemului de alimentare cu apa in Cartierul Priseaca, Municipiul Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
91 Reabilitarea echipamentelor submersibile și a instalațiilor de masură a debitelor și volumelor de apă la fronturile de captar e ale mun.
Târgoviște POIM 3.2
92 Reabilitarea și modernizarea rezervoarelor de înmagazinare apă potabilă Priseaca si Lazuri, mun. Târgoviste, jud. Dâmbovița POIM 3.2
93 Sisteme automate pentru clorinarea și controlul potabilității apei, la stațiile de pompare Lazuri si Priseaca POIM 3.2
94 Realizarea perimetrelor de protecție sanitară cu regim sever la captările, stațiile de apă și rezervoarele de înmagazinare din cadrul
sistemului de alimentare cu apă al mun. Târgoviste POIM 3.2
95 Reabilitarea sistemului de monitorizare al alimentarii cu apa a mun. Targoviste POIM 3.2
96 Inlocuire conductă aducțiune apă Lazuri – Târgoviște POIM 3.2
97 Reabilitare și extindere conductă de aducțiune Dragomiresti Nord – Priseaca (firul 2) POIM 3.2
98 Reabilitare conductă de aducțiune stație pompare Hulubești – rezervoare de înmagazinare Priseaca POIM 3.2
99 Reabilitare conductă aducțiune Dragomiresti Sud – Priseaca POIM 3.2
100 Apărări de mal la fronturile de captare amplasate pe Valea Dambovitei POIM 3.2
101 Modernizarea și contorizarea stațiilor de hidrofor POIM 3.2
102 Sistem de contorizare pe orizontala la blocuri POIM 3.2
103 Dotarea și acreditarea laboratoarelor de apă potabilă POIM 3.2
104 Dotarea și acreditarea laboratoarelor de analize ape uzate POIM 3.2
105 Modernizarea rețelelor tehnico -edilitare existente (de distribuție a apei potabile, a energiei electrice, termice, gazelor naturale și de
colectare a apelor uzate menajere) POIM 3.2
106 Modernizarea și extinderea sistemului de captare și tratare a apelor uzate. POIM 3.2
220
107 Reabilitarea, modernizarea, extinderea și eficientizarea sistemului de canalizare în municipiul Târgoviște POIM 3.2
108 Modernizarea sistemului de colectare, transport și epurare ape uzate în Municipiul Târgoviște POIM 3.2
109 Asigurare/dimensionare rețele utilități pentru zona UM Gară POIM 3.2
110 Extinderea sistemului de canalizare in Cartierul Priseaca, Municipiul Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
111 Extinderea retelei de canalizare menajera si a retelei de distributie apa pe strada Sarbilor din Municipiul Targoviste Buget local
112 Extinderea retelei de canalizare in sistem divizor pe strazile Crizantemei, Brasovului, Vidin, Maior Coravu, Viorel Marceanu, Mihai
Popescu, Oltului, din Municipiul Targoviste Buget local
113 Realizarea de retele de canalizare pe strazile Crisan, Morilor si Iazului in Municipiul Targoviste – Statie de pompare si extindere retea
de canalizare pe strada Crisan Buget local
114 Asigurarea necesarului de energie termică, economic și ecologic, în sistem centralizat POIM 7.1
115 Dezvoltarea și eficientizarea rețelelor de distribuție a energiei termice POIM 7.1
116 Dezvoltarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă POIM 7.1
117 Reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale POR 8.1
118 Modernizarea sistemului de iluminat public urban POR 8.1
119 Introducerea în subteran a rețelelor de curenți slabi POR 8.1
120 Modernizare si extindere rețea de iluminat public si mutarea cablurilor de distribuție a energiei electrice în subteran POR 8.1
121 Extinderea rețelelor tehnico -edilitare existente în zonele noi POR 8.1
Obiectiv specific 3: Protejarea si punerea in valoare a mediului natural si construit, inclusiv a obiectivelor de patrimoniu
122 Reconversia si refunctionalizarea terenurilor aferente punctelor termice (19 PT -uri) dezafectate si crearea de facilitati pentru recreere
pe terenurile amenajate, inclusiv locuri de joaca pentru copii POR 4.2
123 Reconversia si refunctionalizarea terenului din vecinatatea Complexului Turistic de Natatie Targoviste prin crearea de facilitati
pentru recreere POR 4.2
124 Registrul local al spatiilor verzi din Municipiul Targoviste Buget local
125 Reconversia si refunctionalizarea terenului aferent Stadionului Municipal „Eugen Popescu” din Targoviste, amenajarea de spati i
verzi, crearea de facilitati pentru recreere pe terenurile amenajate, inclusiv locuri de joaca pentru copii, piste de biciclisti si teatru de
vara POR 4.2
221
126 Facilitarea accesibilității în zona Noului Stadion Municipal, a Centrului de afaceri și a locuințelor construite prin reconversia și
refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degaradate, vacante sau neutilizate din Municipiul Târgoviște POR 4.2
127 Modernizarea si reabilitarea Parcului Mitropoliei din Municipiul Targoviste POR 4.2, Buget
local
128 Modernizarea si reabilitarea Pietei Mihai Viteazu din Municipiul Targoviste Buget local
129 Modernizarea si reabilitarea Pietei Tricolorului din Municipiul Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
130 Amenajare locuri de joaca pentru copii Buget local
131 Reconversia și refuncționalizarea terenurilor degradate, vacante sau neutilizate și crearea de locuri de joacă pentru copii POR 4.2
132 Reabilitarea spatiilor dintre blocuri (alei carosabile si pietonale, parcări, spatii verzi, locuri de joaca) POR 4.2
133 Reconversia și refuncționalizarea terenurilor degradate, vacante sau neutilizate ți amenajarea unui cartodrom Buget local
134 Amenajare lac Priseaca – Cartier Priseaca pentru functiuni de agrement, loisir, sport AFM, Buget
local
136 Consolidarea malului Raului Ialomita Buget local
137 Decontaminarea și ecologizarea sitului poluat/contaminat istoric Titu -Boteni, pentru asigurarea calității solului, în vederea protejării
sănătății umane POIM 4.3
138 Reabilitarea statiilor de epurare a municipiului Targoviste POR 4.2
139 Apărări de mal în zona stațiilor de epurare ale municipiului Târgoviște POR 4.2
140 Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calității atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehicul ele de mare
tonaj Buget local, Alte
surse de finantare
141 Crearea unei perdele de protectie de -a lungul cailor de transport si intretinerea spatiilor verzi existente POR 3.2
142 Amenajarea spațiilor de depozitare a deșeurilor vegetale rezultate din grădini, parcuri etc POR 4.2
143 Implementarea sistemului de depozitare a deșeurilor electrice și electronice prin constientizarea populației municipiului Târ goviște, a
asociațiilor colective și a producatorilor de DEEE privind inființarea unui punct de colectare a DEEE -urilor la S.C. Ecosal –
Târgoviște POR 4.2
144 Amenajare depozit de deșeuri rezultate din construcții și demolări POR 4.2
145 Îmbunătățirea sistemului de colectare, transport și depozitare a deșeurilor solide menajere POR 4.2
146 Amenajare depozit deșeuri menajere POIM 3.1
147 Ecologizarea siturilor urbane degradate POIM 4.1
222
148 Monitorizarea poluării atmosferice (cauzată de traficul rutier și poluării industriale) prin implementarea unui sistem electr onic de
control și avertizare Buget local, Alte
surse de finantare
149 Adoptarea de măsuri eficiente pentru reducerea poluării sonore și vibrațiilor datorate traficului rutier și activitătii indus triale Buget local, Alte
surse de finantare
150 Organizarea campaniilor de informare și conștientizare a populației privind colectarea selectivă a deșeurilor POIM 3.1
151 Realizare campanii de educație ecologică POIM 3.1
152 Program de ecologizare a municipiului Târgoviste prin creșterea suprafeței ocupate de zona verde -amenajarea de noi spatii verzi,
perdele de protecție stradală POR 4.2
153 Reducerea sau eliminarea emisiilor rezultate din activitățile industriale adoptând utilizarea unor tehnologii nepoluante POR 4.2
154 Amenajarea și reabilitarea spațiilor verzi, perdelelor și aliniamentelor de protecție POR 3.2
155 Măsuri de implicare a asociațiilor de proprietari pentru menținerea spațiilor verzi din jurul blocurilor POR 4.2
156 Consolidarea și extinderea sistemelor integrate de management al deșeurilor solide, cu respectare a ierarhiei deșeurilor (prevenire,
pregătirea pentru reutilizare, reciclare, valorificare, inclusiv tratare, eliminare) Alte surse de
finantare
157 Refacerea și protejarea fondului forestier Alte surse de
finantare
158 Modernizarea și ecologizarea gropii de gunoi existente (Aninoasa) POIM 3.1
159 Extinderea sistemului de colectare selectiva a deșeurilor și achiziționarea echipamentelor și materialelor necesare transport ului și
colectării si depozitării POIM 3.1
160 Protejarea, urmărirea și punerea în valoare a arborilor protejați POIM 4.1
161 Plantarea unor bariere de vegetație pentru sporirea confortului si calității vieții POR 4.1
162 Proiect de protejare a apelor împotriva poluării cu nitrați POIM 3.2
163 Elaborarea unui studiu privind identificarea și combaterea poluării fonice Buget local, Alte
surse de finantare
164 Proiect de prevenire a inundațiilor, în special în zonele adiacente malurilor râului Ialomița prin lucrari de protecție si mo dernizare a
cursurilor de apă POIM 5.1
165 Infiintarea, amenajarea si reabilitarea Parcului Studentilor din Universitatea Valahia din Targoviste POR 4.2
166 Metode integrate pentru recuperarea si valorificarea metalelor din deseuri industriale POC 1
167 Revitalizarea si restaurarea clădirilor de patrimoniu aflate in zona centrală, in vederea creșterii atractivității zonei POR 5.1
223
168 Reabilitarea, repararea, restaurarea, amenajare, dotarea și valorificarea obiectivelor: Ansamblul Monumental Curtea Domnească
Târgoviște, Muzeul de Istorie, Parcul Mănăstirii Stelea Veche, Mitropolia Veche a Țării Românești, Muzeul Scriitorilor
Dâmbovițeni, Casa Fusea – Pârvulescu, Amenajarea și valorificarea peisagistică „Șanțul Cetății”, Fostul „Arsenal al armatei”, Fosta
Școală de Cavalerie POR 5.1
169 Modernizarea, reabilitarea si diversificarea spatiilor muzeale, expozitionale POR 5.1
170 Restaurarea, consolidarea, protectia, conservarea si punerea in valoare a monumentului Poarta Dealu – Vânătorilor (DB -I-m-A-
16953.01) din Targoviste, jud. Dambovita POR 5.1
171 Conservarea si restaurarea fragmentelor de pictura murala veche, completarea cu pictura noua, extragerea si transpunerea a do ua
fragmente murale de secol XIX la Biserica Sf. Nicolae Geartoglu din Targoviste POR 5.1
172 Restaurarea, conservarea, protejarea si punerea in valoare a ruinelor din Parcul Mitropoliei” Targoviste POR 5.1
173 Realizarea signalisticii specifice obiectivelor de patrimoniu cultural POR 5.1
174 Restaurarea, consolidarea si punerea in valoare a cladirii Casa ,,Fusea -Parvulescu (COD MLI DB -II-m-A-17248) din Targoviste,
jud. Dambovita POR 5.1
175 Restaurarea, conservarea, protejarea fatadei Primarieri Municipiului Targoviste POR 5.1
176 Consolidarea identității culturale a județului Dâmbovița prin conservarea, restaurarea și valorificarea clădirii fostei Școli de Cavalerie POR 5.1
177 Impulsionarea dezvoltării județului Dâmbovița și păstrarea identității culturale a fostei capitale a Țării Românești prin con servarea,
protejarea și valorificarea Ansamblului Monumental Curtea Domnească din Târgoviște POR 5.1
178 Reabilitarea si modernizarea infrastructurii recreative în municipiul Târgoviște POR 7.1
179 Reabilitarea centrului istoric al Municipiului Targoviste si introducerea acestuia in circuitul turistic POR 5.1
180 Restaurare, consolidare și punere în valoare a Casei Pârvulescu POR 5.1
181 Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a Porții Dealul, a Foișorului Brâncovenesc și a Grădi nilor
Domnești Medieva le din Târgoviște POR 5.1
182 Modernizare si consolidare manastirea Dealu și drum de acces către mânăstirea Dealu POR 5.1
183 Restaurarea, conservarea, protejarea, punerea în valoare și promovarea turistică a Fortificațiilor Medievale ale orașului Târgoviște POR 5.1
184 Reconstituirea unui spațiu architectural special dedicate organizării unor ateliere medieval (meșteșuguri, jocuri, dansuri sa u
spectacole de profil) în imediata vecinătate a Grădinilor Domnești POR 5.1
185 Modernizare și reabilitare Parc Chindia POR 7.1
186 Reabilitarea fântânii arteziene din Municipiul Târgoviște Alte surse de
finantare
224
187 Modernizarea bibliotecilor publice existente și dotarea acestora cu echipamente IT si acces la internet POR 4.2
188 Realizarea unor sisteme de monitorizare video a spațiilor publice și integrarea acestora POR 4.1
Obiectiv specific 4: Promovarea eficientei energetice si a diversificarii surselor de energie
189 Dezvoltarea unor capacități de producție energie verde (parcuri fotovoltaice, eoliene etc). Buget local, Alte
surse de finantare
190 Managementul energetic al cladirilor publice și rezidențiale din municipiul Târgoviste POR 3.1
191 Eficientizarea energetica prin reabilitarea si consolidarea cladirilor rezidentiale din Municipiul Targoviste POR 3.1
192 Reabilitarea termică a clădirilor publice și rezidențiale din Municipiul Târgoviște POR 3.1
193 Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte din Municipiul Targoviste H.G. 18/2009
194 Eficientizarea energetica a sistemului de iluminat public din Municipiul Targoviste POR 3.1
195 Eficientizarea energetică a sistemelor de încălzire și iluminare la Sala Sporturilor din Târgoviște POR 3.1
196 Eficientizarea energetică a sistemelor de încălzire și iluminare la Sala de sport a Școlii generale nr.8 din Târgoviște POR 3.1
197 Eficientizarea energetică a sistemelor de încălzire și iluminare la Sala de sport a Liceului tehnologic Spiru Haret din Târgo viște POR 3.1
198 Eficientizarea energetică a sistemelor de încălzire și iluminare la Sala de sport a Grupului Școlar Constantin Brâncoveanu din
Târgoviște POR 3.1
199 Eficientizarea energetica prin reabilitarea si consolidarea Liceului Tehnologic "Constantin Brancoveanu" Targoviste POR 3.1
200 Eficientizarea energetica prin reabilitarea si consolidarea Liceului Tehnologic "Nicolae Mihaescu" Targoviste POR 3.1
201 Eficientizarea energetica prin reabilitarea si consolidarea Scolii Gimnaziale "Ioan Alexandru Bratescu Voinesti" Targoviste POR 3.1
202 Eficientizarea energetica prin reabilitarea si consolidarea Gradinitei cu Program Normal "Carmen Sylva" Targoviste POR 3.1
203 Eficientizarea energetica prin reabilitarea si consolidarea Gradinitei cu Program Prelungit nr. 1 Targoviste POR 3.1
204 Dezvoltarea, reabilitarea si consolidarea unui nou sediu administrativ al Primariei Municipiului Targoviste POR 3.1, Buget
local
205 Reabilitarea si Modernizarea Teatrului Municipal Tony Bulandra POR 3.1, Buget
local
206 Reabilitare clădire pentru amenajare arhiva Consiliului Județean Dâmbovița, zona U.M. Gară POR 3.1
207 Locuinte pentru tineri, destinate inchirierii, zona Sagricom, etapa II ANL, Buget local
208 Construirea de retele pentru locuintele pentru tineri Buget local
225
209 Alimentare cu energie electrica Cartier Sagricom Buget local
210 Reabilitarea si Modernizarea Cinematografului Independenta CNI, Buget local
211 Reabilitarea, Consolidarea si Modernizarea Corpului A – Primaria Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
212 Reabilitarea, Consolidarea si Modernizarea Corpului B – Primaria Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
213 Reabilitarea, Consolidarea si Modernizarea Corpului C – Primaria Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
214 Reabilitarea, Consolidarea si Modernizarea Corpului D – Primaria Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
215 Extinderea si modernizarea Punctului Termic E – Primaria Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
216 Crearea unui parc de energii regenerabile in Municipiul Targoviste POIM 6
217 Construirea și dotarea unui sediu pentru Poliția Locală Buget local, Alte
surse de finantare
218 Elaborarea Planului de actiune privind energia durabila a Municipiului Targoviste POR 3.1
219 Alimentare cu energie termica a blocurilor aflate in proprietatea C. L Targoviste cu ajutorul sistemelor de încălzire alternative. POR 3.1
220 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile prin
reabilitarea/consolidarea sediului Consiliului Județean Dâmbovița POR 3.1
221 Reabilitarea, modernizarea, refuncționalizarea și echiparea infrastructurii de sănătate din cadrul Secțiilor de recuperare ne uromotorie
copii I și II, Gura Ocniței – Spitalul Județean Dâmbovița – clădiri existente POR 3.1
222 Reabilitarea și dotarea clădirii din str. Nicolae Filipescu, nr.14 – fosta Secție de Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean de
Urgență Târgoviște – în vederea schimbării funcțiunii și transformării în sediu administrativ pentru Direcția Generală de Asistență
Socială și Protecția Copilului Dâmbovița POR 3.1
223 Reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea Centrului de zi Găești pentru copii cu dizabilități și Centrului de Plasament pentru
copii cu dizabilității Găești POR 3.1
224 Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii sociale – Centrul de servicii comunitare Floarea Speranței
Pucioasa POR 3.1
225 Reabilitarea si modernizarea instalatiilor spatiilor de cazare pentru studentii Universitatii Valahia din Targoviste in veder ea cresterii POR 3.1
226
eficientei energetice
Obiectiv strategic 2: SPRIJINIREA DEZVOLTARII CAPITALULUI UMAN
Obiectiv specific 1: Promovarea investitiilor in educatie, formare si capacitate administrativa
226 Asigurarea unor dotări complementare procesului de învățământ, săli de sport, terenuri de sport, locuri de joacă și de recrea ție, săli de
lectură POR 10.1
227 Imbunătătirea infrastructurii educationale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea si echiparea Gradinitei nr. 8 “Raza de Soare”
din Targoviste, jud. Dâmbovița POR 4.4
228 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin construirea și echiparea „Creșei Piticot” Targoviste POR 4.4
229 Reabilitarea, extinderea si echiparea infrastructurii educationale – Cresa nr. 8 Targoviste POR 4.4
230 Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale – Gradinita nr. 16 Targoviste H.G. 28/2013
231 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Colegiului Economic ”Ion Ghica”
Târgoviște POR 10.1
232 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Liceului Tehnologic ”Constantin
Brâncoveanu” Targoviște POR 10.1
233 Imbunatatirea infrastructurii educationale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea si echiparea Liceului Tehnologic ”Nico lae
Mihae scu” Targoviste POR 4.4
234 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Liceului Teoretic "Ion H eliade
Radulescu" din Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
235 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Grădiniței nr.1 Târgoviște POR 4.4
236 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Gradinitei nr. 3 Targovis te POR 10.1
237 Îmbu nătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Gradinitei nr. 7 si 15 Targov iste POR 10.1
238 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Gradinitei nr. 8 Targoviste POR 4.4
239 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Gradinitei nr. 9 Targovi ste H.G. 28/2013
240 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, ex tinderea și echiparea Gradinitei nr. 10 Targoviste POR 4.4
227
241 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Gradinitei nr. 13 Targovi ste POR 10.1
242 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Gradinitei nr. 14 Targoviste POR 10.1
243 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Gradinitei nr. 15 Targov iste POR 10.1
244 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin construirea și echiparea Gradinitei nr. 17 Targoviste POR 10.1
245 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Scolii nr. 1 “Vasile Car lova”
Targoviste POR 10.1
246 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Școlii nr.2 ”I.Al.Bratescu Voinesti”
Târgoviște POR 10.1
247 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Scolii nr. 6 „Tudor Vlad imirescu”
Targoviste POR 10.1
248 Îmbunătățirea infrastruc turii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Scolii nr. 8 „Mihai Viteazul”
Targoviste POR 10.1
249 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Scolii nr. 10 „Radu cel Mare”
Targoviste POR 10.1
250 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Scolii nr. 11 „Prof. Pau l Banica”
Targoviste POR 10.1
251 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, mo dernizarea, extinderea și echiparea Scolii nr. 13 „Matei Basarab”
Targoviste POR 10.1
252 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Liceului Tehncologic ”Spi ru Haret”
Târgoviște POR 10.1
253 Amenajarea la fiecare unitate de învățământ a unor spații dotate corespunzător pentru informatică si introducerea sistemului de
invatamant: electronic (e -learnig) POR 10.1
254 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, ext inderea și echiparea Cresei nr. 13 Targoviste POR 10.1
255 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Cresei nr. 16 Targoviste POR 10.1
256 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Cresei nr. 2 Targoviste POR 10.1
228
257 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Cresei nr. 8 Targoviste POR 10.1
258 Îmbunătățirea infrastructu rii educaționale prin reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Cresei nr. 14 Targoviste POR 10.1
259 Reabilitarea sălilor de sport existente și construirea unor noi săli de sport pentru unitățile școlare cere nu dispun de asem enea dotări POR 10.1
260 Construirea unei Sali de sport in cadrul Colegiului National "Constantin Carabella" Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
261 Construirea unui teren de fotbal in cadrul Liceului Teoretic "Ion Heliade Radulescu" Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
262 Reabilitarea, modernizarea si echiparea Amfiteatrului din cadrul Liceului de Arta "Balasa Doamna" Targoviste H.G. 28/2013,
Buget local
263 Înființarea unei unități școlare cu profil sportiv POR 10.1
264 Proiect de prevenire a abandonului școlar POCU 2
265 Sustinerea dezvoltarii unui pol universitar si de cercetare in nordul orasului in vecinatatea Universitatii Valahia. POR 1.1
266 Inființarea Colegiului Național “Manastirea Dealu” –pentru formarea integrată a tine rilor Alte surse de
finantare
267 Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și form are POCU 2
268 Infiintarea unui centru multifunctional de formare profesionala POCU 6
269 Proiect de dezvoltare a infrastructurii invatamantului vocational si de formare profesionala POR 10.1
270 Organizarea de evenimente si workshop -uri cu caracter cultural -educativ pentru tinerii din Municipiul Târgoviște POCU 6
271 Proiect de formare profe sionala in domeniul turismului si agriculturii. POCU 3
272 Formare vocațională in diverse domenii (servicii, marketing, IT, intretinere patrimoniu cultural si istoric) POCU 3
273 Proiect de formare profesionala pentru ocuparea fortei de munca POCU 3
274 Realizarea unei programe pilot pentru invatamant antreprenorial si antreprenoriat social POCU 3
275 Reabilitarea, refuncționalizarea și asigurarea dotării necesare pentru sporirea gradului de confort instituțional al persoane lor cu
dizabilități la Școala Gimnazială Specială Târgoviște POR 10.1
276 Transparență, etică și integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice din județul Dâmbovița POCA 2
277 Optimizarea calității serviciilor prin creșterea transparenței, integrității funcționarilor și prevenirea corupției în județul Dâmbovița POCA 2
278 Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale a Universitatii Valahia din Targoviste POR 10.1
229
279 Extinderea si echiparea spatiilor de invatamant din cadrul Universitatii Valahia din Targoviste POR 10.1
280 Centrul de cercetare pentru agricultura durabila si controlul calitatii alimentelor POC 1
281 Imbunatatirea accesului la piata muncii a absolventilor de invatamant superior prin stagii de practica si intreprinderi simulate POCU 3
282 Adaptarea programelor de invatamant in vederea cresterii calitatii educatiei universitare prin mecanisme noi de creare de com petente
si sisteme de invatare POCU 6
283 Realizarea unui studiu privind posibilitatea creării Zonei Metropolitane Târgoviște Alte surse de
finantare
284 Implementare solutii de management si monitorizare a resurselor financiare ale orasului si a investitiilor publice. POCA 1
285 Implementarea unor programe de formare profesionala in administrație publica POCA 1
286 Inființarea unui centru de formare pentru intervenția voluntară în caz de urgență POCA 2
287 Formare și angajare personal pentru servicii ce trebuie asigurate în situații de urgență POCA 2
288 Integrarea Municipiului Targoviste intr -o retea de transfer pentru punerea in valoare a elementelor comune si a unui schimb de bune
practici POCA 2
Obiectiv specific 2: Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale
289 Reabilitare si dotare Cabinete medicale scolare POR 8.1
290 Dotarea cu aparatură necesară a cabinetelor medicale individuale POR 2.1
291 Cresterea calității serviciilor sanitare prin înființarea unui spital de urgență în Municipiul Târgoviste Alte surse de
finantare
292 Introducerea unui sistem informatizat în vederea im bunătațirii siguranței și calității actului medical și a serviciilor medicale POR 8.1
293 Reabilitarea modernizarea și dotarea materială a secțiilor și laboratoarelor cu aparatură specifică POR 8.1
294 Infiintare Centru de zi „Arlechino” POR 8.1
295 Construirea Centrului pentru persoane în ultimul stadiu de viata "Respiro" POR 8.1
296 Inființare centre de zi pentru personae varstnice POR 8.1
297 Inființare centre de zi pentru copii ”Dănuț” POR 8.1
298 Inființare centre de zi pentru copii cu autism și sindrom Down POR 8.1
299 Construire Centru pentru personae in ultimul stadiu de viata -asistenta paleativa POR 8.1
300 Centru de zi/educational pentru Romlux, Prepeleac, Suseni POR 9.1
301 Imbunatatire si modernizare retele sociale la domiciliu POR 9.1
302 Construire locuinte sociale in zonele sarace din Municipiul Targoviste POR 9.1
230
303 Modernizarea locuintelor sociale din Municipiul Targoviste POR 9.1
304 Refacerea infrastructurii rutiere si edilitare in zonele sarace ale Municipiului Targoviste POR 9.1
305 Proiect „Casa Pilot” POR 9.1
306 Construire centru rezidential medico -social Priseaca POR 9.1
307 Asigurare cazare, masa, ingrijire medicala, sociala si consigliere psihologica pentru personae care nu au sustinatori legali si necesita
ingrijire POR 9.1
308 Centru integrat multifunctional ”Vreau sansa mea” POR 9.1
309 Îmbunatatirea serviciilor de asistență socială: – Centrul social "Omenia" – Centrul social "Filantropia" – Centrul social "Solidaritatea POR 9.1
310 Activitati de zi, de sustinere, internet POR 9.1
311 Implementarea unui centru integrat pentru copiii rromi POR 9.1
312 Reabilitarea locuintelor sociale ale primariei Targoviste POR 8.1
313 Construire sediu administrativ Directia de Asistenta Sociala Targoviste Buget local, Alte
surse de finantare
314 Grupul de acțiune locală ”Târgoviștea egalității de șanse” POCU 5
315 Construirea unui centru integrat comunitar de zi ”Grija pentru viitor” POCU 5
316 Înființarea de cămine pentru asistenta sociala pentru persoane defavorizate POR 9.1
317 Reabilitarea, modernizarea, refuncționalizarea și echiparea infrastructurii de sănătate din cadrul Secțiilor de recuperare ne uromotorie
copii I și II, Gura Ocniței – Spitalul Județean Dâmbovița – Ambulatoriu de specialitate POR 8.1
318 Reabilitarea, modernizarea, transformarea și dotarea clădirii Cantină din cadrul Complexului de Servicii Sociale Găești – în casă de
tip familial pentru copii și tinerii asupra cărora s -au instituit măsuri de protecție specială POR 8.1
319 Reab ilitarea Unității de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgoviște POR 8.1
320 Imbunatatirea serviciilor de ambulanta POR 8.1
321 Integrare prin educație și ocupare în județul Dâmbovița POCU 4
322 Reducerea sărăciei prin dezvoltarea locală integrată în comunitățile marginalizate non -rome din jud. Dâmbovița POCU 4
323 ”MAST – Marginalizat dar Activ Social ca Tine” în Comuna Moroeni", jud. Dâmbovița POCU 4
324 ”PACT – Parteneriat Activ pentru Comunitate marginalizată Terit orial” în Comuna Cojasca, jud. Dâmbovița POCU 4
325 Regenerarea urbana – Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale in Cartierele Matei Voievod, Prepeleac, Micro IX, XI, XII POR 9.1
326 Regenerarea urbana – Imbunatatirea infrastructurii serviciilor urbane in Cartierele Matei Voievod, Prepeleac, Micro IX, XI, XII POR 9.1
327 Reabilitare și Regenerare Urbană a Zonelor Marginalizate prin Dezvoltarea Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității – POR 9.1
231
Cartiere Romlux și Prepeleac
328 Amenajarea adăpostului pentru cainii comunitari din municipiul Târgoviște Alte surse de
finantare
329 Modernizarea serviciului public de administrare a cimitirelor din localitatea Târgoviște și înființarea unor noi cimitire Alte surse de
finantare
Obiectiv strategic 3: SPRIJINIREA DEZVOLTARII ECONOMICE
Obiectiv specific 1: Dezvoltarea sectorului IMM si a antreprenoriatului
330 Dezvoltarea unui incubator de afaceri in Municipiul Targoviste POR 2.1
331 Restructurarea și reconfigurarea complexului industrial UPET prin realizarea unui centru de afaceri, administrare, de cercetare și
servicii publice specializate POR 2.2
332 Sprijinirea creării de noi întreprinderi mici și mijlocii în domeniul industrial POR 2.2
333 Încurajarea și promovarea înfiintarii de ramuri industriale nepoluante POR 2.2
334 Devoltarea infrastructurii de afaceri a Municipiului Târgoviste prin construirea unui Centru de afaceri în partea de Nord -Est a
orașului POR 2.2
335 Crearea de parcuri industriale adiacente șoselelor de centură POR 2.2
336 Organizarea unor centre de semințe in Targoviște în vederea sprijinirii producatorilor agricoli pentru a folosi semințe cu în alta
valoare biologică Buget local, Alte
surse de finantare
337 Înființarea centrelor de mecanizare, pe principii europene, dotate cu mașini agricole Buget local, Alte
surse de finantare
338 Reabilitarea și modernizarea centrelor de depozitare și conservare a produselor agricole POR 2.1
339 Inființarea unor complexe pentru prestarea de servicii specifice culturilor legumicole (producerea și difuzarea răsadurilor de legume,
lucrări mecanice, monitorizarea și aplicarea tratamentelor pentru boli și dăunători) – Municipiul Targoviste Buget local, Alte
surse de finantare
340 Construirea unei fabrici de industrializare a legumelor și a fructelor pe teritoriul administrativ al municipiului Târgoviște pentru
deservirea bazinelor legumicole Băleni și Voinești POR 2.1
341 Realizarea unor centre zonale de reproducție, cu aplicarea biotehnologiilor avansate de reproducție Buget local, Alte
surse de finantare
342 Inființarea fermelor familiale de tip comercial Alte surse de
finantare
343 Realizarea unei platforme de depozitare și logistică de importanță regională în municipiul Târgoviște POR 2.1
232
344 Organizarea unui birou de informare pentru încurajarea startării afacerilor, precum si realizarea unui ghid de investiții POR 2.1
345 Înființarea unor parcuri logistice in zona de sud a municipiului Târgoviște POR 2.2
346 Încurajarea investițiilor in zona de nord a municipiului prin îmbunătățirea infrastructurii de transport si oferirea investitorilor unor
beneficii economice, in vederea creșterii atractivității zonei POR 2.2
347 Dezvoltarea unor noi capacități de producție si prelucrare a materiei p rime in vederea creării unor noi locuri de munca, bazate pe
sectorul primar de activitate al zonei. POR 2.1
348 Asigurarea necesarului de utilități si accese în zonele noi de dezvoltare a sectorului agricol Alte surse de
finantare
349 Elaborarea și mediatizarea eficientă a unor politici stimulative de facilități fiscale și investiționale acordate celor care doresc sa
înființeze sau sa dezvolte afacere in oraș Alte surse de
finantare
350 Realizarea unui studiu privind distribuirea mărfurilor în oraș Alte surse de
finantare
351 Realizarea unui studiu privind oportunitatea realizării unor parteneriate interinstituționale sau public -private pentru dezvoltarea unor
noi parcuri logistice Alte surse de
finantare
352 Realizarea unui studiu privind oportuni tatea realizării unor parteneriate interinstituționale sau public -private pentru dezvoltarea unor
noi parcuri logistice Alte surse de
finantare
353 Infiintare centru comercial in zona de nord a Municipiului Targoviste (in vecinatatea Campusului Universitar Valahia) POR 2.1
354 Modernizarea serelor pentru flori și materialul dendrologic Alte surse de
finantare
355 Restaurarea și reorganizarea halelor agroalimentare existente, cu respectarea normelor sanitare europene POR 2.1
356 Reamenajarea și ecologizarea piețelor de toate tipurile Buget local, Alte
surse de finantare
Obiectiv specific 2: Sustinerea dezvoltarii sectorului turistic
357 Sisteme moderne de promovare turistica a obiectivelor culturale si istorice din Municipiul Targoviste POR 7.1
358 Crearea de circuite turistice complexe in Municipiul Targoviste dar si in zonele invecinate, cu potential turistic ridicat POR 7.1
359 Amenajare lac Priseaca – Cartier Priseaca pentru functiuni de agrement, loisir, sport POR 7.1
360 Crearea unui centru de informare turistică și a unui cetru virtual de informare turistică POR 7.1
361 Construire stadion la standarde internaționale la Târgoviște Buget local, Alte
surse de finantare
233
362 Reabilitare și modernizare baza sportivă Petrolul Buget local, Alte
surse de finantare
363 Complex Sportiv -Municipiul Târgoviște POR 7.1
364 Reabilitare Iazul Morilor POR 7.1
365 Dezvoltarea turismului in municipiul Targoviste prin reabilitarea si punerea in valoare a zonei istorice si a monumentelor istorice si
culturale POR 5.1
366 Amenajare parc public de agrement și loisir U.M. Gară POR 7.1
367 Promovarea turistică a monumentelor de for public POR 5.1
368 Amplasarea de panouri de prezentare a obiectivelor de interes in oras POR 7.1
369 Reabilitarea si modernizarea gradinii zoologice din Parcul Chindia Buget local, Alte
surse de finantare
370 Integrarea parcurilor si zonelor de agrement într -un circuit local pentru bicicliști POR 7.1
371 Conectarea parcurilor si zonelor de agrement prin trasee pietonale marcate și semnalizate POR 7.1
372 Integrarea traseelor turistice locale intr -un circuit la nivel județean si regional POR 7.1
373 Realizarea spațiilor noi de cazare, hoteluri, moteluri, pensiuni etc POR 2.1
374 Proiect de promovare și punere în valoare a monumentelor cu valoare istorică și culturală prin iluminat arhitectural POR 7.1
375 Înființarea unor puncte de informare turistică locală POR 7.1
376 Punerea in valoare a cetatii de scaun prin crearea unui complex de activitati si evenimente in jurul acesteia POR 7.1
377 Implementarea unui program international de evenimente intr -o retea urbana care sa promoveze identitatea culturala a Municipiului
Targoviste POR 7.1
378 Crearea unor centre culturale tematice pentru promovarea tradițiilor locale (sub forma unui muzeu al satului in zona Parcului Chindia
si înființarea unui Muzeu al Industriilor locale) POR 7.1
379 Promovarea turistică a ”Arhitecturii valahe” POR 5.1
234
3. Implementarea, monitorizarea și evaluarea SIDU
Contextul institutional de la nivelul implementarii SIDU Targoviste are in vedere atat
componente ale sistemului institutional national, cat si componente institutionale locale si
presupune colaborarea tuturor structurilor componente, cu scopul de atingere a obiectivelor
prevazute in cadrul strategiei si de asigurare a dezvoltarii comunitare.
In cadrul Primariei M unicipiul ui Targoviste , din punct de vedere al contextului
institutional , situatia se prezinta astfel:
La nivelul primariei exista un department specializat privind implementarea proiectelor cu
fonduri europene ;
Nivelul de comunicare intre autoritatea publica locala – Primaria Municipiului Targoviste
si cei mai importanti re prezentanti din mediul extern (mediul de afaceri, soci etatea civila,
mediu educational, cultural , stiintific) este unul relativ bun, insa mai exista inca anumite
dificultati si divergente de opinii pe anumite aspect concrete ;
Cominicatele Primariei cu restul populatiei sunt detaliate si se fac cu regularitate . Cel mai
bun mijloc de comunicare este prin intermediul site -ului primariei: http://www.pmtgv.ro/ ;
Exista numeroase probleme cu care se confrunta mediul de afa ceri: instabilitate legislative,
reglementari legislativ e, birocratie, implicarea politicului .
INSTITUTII LOCALE
Structura Primariei Targoviste
CONDUCERE
CONSILIUL
LOCAL PRIMAR
VICEPRIMARI SECRETAR ADMINISTRATOR
PUBLIC
235
APARATUL DE SPECIALITATE AL PRIMARULUI
DIRECTIA
TEHNICA
Serviciu Investitii –
Achizitii
Birou achizitii
publice
Compartiment
investitii
Compartiment energetic
Compartiment informatica
DIRECTIA
ECONOMICA
Compartiment Buget Prognoza
Seviciu stabilire, constatare,
urmarire, incasare impozite si taxe
locale
Compartiment
executare silita
Compartiment evidenta patrimoniu public si privat
ARHITECT
SEF
Serviciu Cadastru imobiliar si agricol, banca
de date, registrul agricol
Compartiment planuri
urbanistice, amenajarea
teritoriului
Compartiment emitere
autorizatii, certificate
urbanism, avize
Compartiment dezvoltare urbana
durabila
DIRECTIA
MANAGEMENTUL
PROIECTELOR
Serviciu Management
proiecte, dezvoltare
comunitare
Compartiment
implementare proiecte
Birou Protejare
patrimoniu cultural si
dezvoltare turistica
Centrul National de
informare si promovare
turistica
Compartiment Promovare
turistica
236
DIRECTII SI DEPARTAMENTE SUBORDONATE SECRETARULUI
COMPARTIMENTE SUBORDONATE PRIMARULUI
DIRECTIA
ADMINISTRATIE
PUBLICA LOCALA
Serviciu resurse umane,
relatii externe si relatii
cu publicul
Compartiment resurse
umane si asigurarea
calitatii
Compartiment relatii
externe
Compartiment relatii
cu publicul, asociatiile
de proprietari
Centru de informare si
indrumare cetateni
Compartiment
autoritate tutelara
Compartiment
administratie locala,
arhiva registratura
BIROU
ADMINISTRATIVCOMPARTIMENT
SITUATII DE
URGENTACOMPARTIMENT
AUDIT PUBLIC
INTERNCABINET
PRIMAR
237
DIRECTII SUBORDONATE CONSILIULUI LOCAL MUNICIPAL
DIRECTIA DE ADMINISTRARE A
PATRIMONIULUI PUBLIC SI PRIVATServiciu administrare
patrimoniu public si privatCompartiment
institutii
publice
Compartiment
fond locativ
Compartiment
administrativCompartiment
autorizatii
Compartiment
juridic
Serviciu retele
localeCompartiment retele
Compartiment
monitorizare utilitati
Compartiment transport,
autorizatii, controlCompartiment
resurse umane
Serviciu financiar
economicCompartiment
financiar
Compartiment
casierie
Compartiment
contracteServiciu piete
Compartiment mediuSERVICIU PUBLIC COMUNITAR DE
EVIDENTA A PERSOANELOR
DIRECTIA DE ASISTENTA SOCIALA
CLUB SPORTIV MUNICIPAL
TARGOVISTE
POLITIA LOCALA A MUNICIPIULUI
TARGOVISTE
DIRECTIA GRADINA ZOOLOGICA
DIRECTIA DE SALUBRITATE
TEATRUL MUNICIPAL TONY
BULANDRA TARGOVISTE
238
Pe langa institutiile apartinatoare de primarie, la nivel local exista importante institutii
ce tin de mediul de afaceri, educational, cercetare – dezvoltare sau de societatea civila care
impreuna vor conlucra pentru implementarea si monitorizarea SIDU Targoviste, urmand a
avea diverse responsabilitati privind aprobari, propuneri, intocmiri, verificari de
documente/activitati /bugete/rapoarte.
INSTITUTII NATIONALE
Din punct de vedere al institutiilor de la nivel national, institutiile permanente cu care
se va colabora pe parcursul implementarii SIDU Targoviste sunt reprezentate de Autoritatile
de management corespunzatoare pro iectelor implementate.
Conform articolului nr. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor di spoziții comune
privind Fondul European de Dezvoltare R egională, Fondul social europe an, Fondul de
coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru
Pescuit și Afaceri M aritime, precum și de stabilire a unor disp oziții generale privind Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul
European pentru Pescuit și Afaceri M aritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1083/2006 al Consiliului, Autoritatile de management au urmatoarele functii:
sunt responsabile de gestionarea programului operațional în conf ormitate cu principiul
bunei gestiuni financiare ;
pun la dispoziția organismelor intermediare și a beneficiarilor informații relevante
pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin și implementarea operațiunilor, după caz;
instituie un sistem pentru a înreg istra și stoca în format electronic datele referitoare la
fiecare operațiune care sunt necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune
financiară, verificare și audit, inclusiv datele privind participanții la operațiuni, după
caz;
elaborează și, după aprobare, aplică proceduri de selecție adecvate și criterii ce asigură
faptul că operațiunile contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice și a rezultatelor
din cadrul priorității în cauză, sunt nediscriminatorii și transparente
garantează că o operaț iune selectată intră în domeniul de aplicare al fondului sau al
fondurilor în cauză și poate fi încadrată într -o categorie de intervenție sau, în cazul
FEPAM, într -o măsură identificată în prioritatea sau prioritățile programului
operațional;
239
garantează că beneficiarului i se oferă un document care stabilește condițiile aplicabile
contribuțiilor pentru fiecare operațiune, inclusiv cerințele specifice privind produsele
sau serviciile care urmează a fi furnizate în cadrul operațiunii, planul de finanțare și
data limită de execuție;
se asigură că beneficiarul are capacitatea administrativă, financiară și operațională
pentru a implementa proiectul, înainte de aprobarea operațiunii;
se asigură că, în cazul în care operațiunea a început înainte de data de depunere a unei
cereri pentru finanțare către autoritatea de management, legislația aplicabilă relevantă
pentru operațiune a fost respectată;
stabilește categoriile de intervenție sau, în cazul FEPAM, măsurile cărora se atribuie
cheltuielile unei operațiuni ;
verif ică furnizarea de produse și de servicii cofinanțate și faptul că cheltuielile
declarate de beneficiari au fost plătite, precum și faptul că sunt în conformitate cu
legislația aplicabilă, cu programul operațional și cu condițiile de acordare a
contribuțiil or pentru operațiunea în cauză;
garantează că beneficiarii care participă la implementarea operațiunilor rambursate pe
baza costurilor eligibile suportate în mod real dispun fie de un sistem contabil separat,
fie de un cod contabil adecvat pentru toate tranzacțiile referitoare la o operațiune;
instituie măsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor, luând în considerare
riscurile identificate;
In cadrul procesului de implementare, monitorizare si evaluare a Strategiei Integrate
de Dezvoltare U rbana a Municipiului Targoviste vor fi implicati mai multi actori locali, in asa
fel incat sa se asigure suc cesul realizarii SIDU: Administratia Locala, agentii economici si
societatea civila.
IMPLEMENTARE -MONITORIZARE -EVALUARE
ADMINISTRATIA LOCALA (Consiliul
Local; Primar; Primarie)
AGENTII ECONOMICI SOCIETATEA CIVILA
240
Actiuni intreprinse in cadrul procesului de implementare, m onitorizare si evaluare a
SIDU Targoviste:
1. Aprobarea SIDU Targoviste
Strategia Integrata de Dezvoltare U rbana Targoviste va fi aprobata de catre Consiliul Local al
Municipiului Targoviste prin Hotarare de Consiliu Local ;
2. Înființarea Autorității Urbane la nivelul Primăriei Targoviste în vederea selecției
listei de proiecte prioritare propuse spre finanțare in cadrul SIDU Targoviste
Autoritatea urbană (AU) este o structură cu rol cheie în analiza portofoliului de
proiecte aferent Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Targoviste, în
ierarhizarea și prioritizarea acesta ra, pe baza unui set de criterii cuantificabile, astfel încât să
fie facilitat procesul de implementre a SIDU.
În baza prevederilor Art. 7 ( 4) al Re gulamentului FEDR nr. 1301/2013 si a articolului
124 din Regulamentul nr. 1303/2013 privind procedura de desemnare a autorităților urbane,
Autoritatea Urbană se constituie la nivelul municipiului Targoviste, ca parte integrantă din
sistemul de mana gement și control al POR 2014 -2020, îndeplinind rolul de organism
intermediar secundar (de nivel II).
Principalele responsabilități ale Autorității Urbane sunt :
reprezintă interesele municipiului Targoviste ale AM POR, în respectul legii, și urmărește
crearea premiselor pentru îndeplinirea lor;
analizează lista proiectelor de dezvoltare, constituită în procesul de elaborare a SIDU;
asimilează și aplică în mod creativ, constructiv și onest grila de criterii pentru evaluarea
proiectelor din lista de proi ecte de dezvoltare;
analizează, prioritizează și selectează din lista proiectelor propuse in cadrul strategiei,
proiectele care vor putea primi finanțare prin intermediul Axei prioritare 4 POR 2014 –
2020;
selectează și prioritizează inclusiv proiecte care vor putea fi finanțate prin alte programe
operaționale
3. Selectarea de catre Autoritatea Urbana in colaborarea cu restul actorilor implicati in
implementarea SIDU, a listei de proiecte prioritare propuse sp re implementare si
aprobarea acestora de către Autoritatea de Management corespunzatoare
241
Prioritizarea proiectelor se va face ținând cont de nevoia comunității, bugetul necesar,
gradul de maturitate, posibilitatea de finanțare, contribuția la atingerea obi ectivelor strategice,
etc.
Nevoia comunității va fi analizată din punct de vedere al nevoilor cetățenilor și al
nevoilor mediului de afaceri. Nevoile cetățenilor cuprind aspecte ce se referă la locuințe și
infrastructură de bază, conectivitate, locuri de muncă, educație și cultură, sănătate,
asociativitate și participare, marginalizare și incluziune socială, șanse egale pentru toți
locuitorii, creșterea calității vieții, recreere și agrement și administrație eficace și eficientă.
Nevoile mediului de afacer i cuprind aspecte ce se referă la forța de muncă calificată,
infrastructura de bază și conectivitate, posibilitatea de a se dezvolta într -o piață concurențială,
posibilitatea de a accesa infrastructură pentru birouri și spații de producție, administrație
eficace și eficientă. Alte criterii de prioritizare a le proiectelor se por referi la : proiecte din
cadrul sectorului turistic, componenta de mediu, etc.
4. Stabilirea unei echipe de management responsabila cu implementarea, monitorizarea
si evaluarea SIDU Targ oviste
Din cadrul echipei de management responsabila cu implementarea, monitorizarea si
evaluarea SIDU Targoviste, vor putea face parte:
Angajatii din cadrul Serviciului de “Managementul proiectelor cu fonduri europene”
al Primariei Targoviste;
Reprezentanti ai altor departamente/directii din cadrul Primariei si reprezentanti ai
Consiliului Local Targoviste ;
Reprezentanti ai mediului de afaceri ;
Reprezentanti ai societatii civile .
Dacă este necesar, administrația publică poate decide să înființez e noi structuri sau să
le dezvolte pe cele existente, astfel încât acestea să vină în sprijinul implementarii SIDU și a
proiectelor prioritare.
Echipa de management va detine cel putin:
1 manager de proiect
1 responsabil financiar
1 responsabil tehnic
1 responsabil cu achizitiile publice
1 responsabil cu monitorizarea si evaluarea
242
1 responsabil cu comunicarea
Echipa de management va avea urmatoarele sarcini:
urmarirea indeplinirii obiectivelor propuse in cadrul strategiei ;
reducerea riscurilor ce pot interveni in procesul de implementare a strategiei si a
proiectel or prevazute in cadrul acesteia , incadrarea tuturor actiunilor in prevederile
legale nationale si europene, în conformitate cu normele și specificațiile autorităților
de reglem entare a Programului Operational R egional (POR) și a altor autorități
implicate în implementarea SIDU ;
oferirea de sprijin in elaborarea si implementarea proiectelor ;
pastrarea unei legaturi stranse cu toate serviciile si directiile din cadrul Primariei
Targovist e;
organizarea, coordonarea, urmarirea si verificarea activitatilor care se deruleaza in
fiecare proiect in conformitate cu graficul de activitati ;
efectuarea achizitiilor corespunz atoare fiecarui proiect;
planificarea bugetului si fluxurile de numerar af erente fiecarui proiect;
va colabora cu consultantul care asigură managementul fiecărui proiect, în scopul
întocmirii rapoartelor de progres, a rapoartelor finale, a cererilor de prefinantare și de
rambursare și a documentelor justificative care le însotes c.
Responsabilitati specifice fiecarei functii:
Managerul de proiect:
coordonarea activitatilor din cadrul proiectelor incluse în strategie, în conformitate cu
prevederile fiecărui contract de finantare;
urmarirea implementarii activitătilor fiecărui proiect în parte, în conformitate cu
graficul de activităti;
verificarea rapoartelor de progres ale proiectului și a raportului final;
întocmirea graficului de depunere a cererilor de rambursare;
coordonarea contractelor semnate în scopul implementării activitătilor proiectului;
participarea la întâlnirile legate de proiect și la luarea deciziilor adecvate privind
implementarea proiectului în conformitate cu clauzele contractuale și în folosul
proiectului;
coordonarea activitatea membrilor echipei de p roiect;
furnizarea de informat ii catre toti factorii implicati cu privire la derularea proiectelor ;
responsabil cu privire la comunicarea cu institutia/entitatea finantatoare a proiectului;
243
negocierea cu institutiile finanta toare si stipularea eventualel or acte aditionale ;
informarea superiorilor conform procedurilor interne de organizare, atunci când
aceștia solicită, referitor l a progresul/stadiul proiectelor;
coordonarea monitorizarii si evaluarii progreselor atinse in implementarea proiectelor ;
coordo narea procesului de evaluare si raportare cu prestatorii (pentru contracte de
servicii de asistenta tehnica/dirigentie de santier/audit) .
Responsabilul financiar
verifică eligibilitatea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor în conformi tate cu
prevederile contractelor de finantare;
colaborează cu consultantul care asigură managementul/auditul proiectului privind
întocmirea rapoartelor financiare/cererilor de rambursare;
pune la dispozitia consultantului documentele financiar contabile justific ative care
însotesc cererile de rambursare;
coordonează tinerea evidentei contabile distincte a proiectelor în conformitate cu
legislatia în vigoare;
răspunde de gestiunea financiară a proiectelor și păstrarea documentelor contabile în
conformitate cu re gulamentele comunitare și nationale ;
colaborează permanent cu auditorul financiar al proiectului .
Responsabil tehnic
colaborează cu consultantul care asigură managementul proiectelor pentru întocmirea
rapoartelor tehnice, rapoartelor de progres și raportu lui final, în ceea ce privesc
aspectele tehnice;
urmărește graficul de implementare a lucrărilor din proiectele;
urmărește respectarea legislatiei în vigoare privind implementarea contractelor de
lucrări;
coordoneaza si monitorizeaza activitati le tehnic e din cadrul proiectelor;
acorda su port de specialitate echipei proiectului in domeniul tehnic;
verifica rapoartele tehnice, dupa caz;
participa la intocmirea contractelor de lucrari;
participa la rece ptia bunurilor, serviciilor si lucrarilor contractate.
244
Responsabil achizitii publice
urmărește si coordonează implementarea achizitiilor publice din cadrul proiectelor;
urmareste respectarea legislatiei în vigoare privind achizitiile publice r ealizate în
cadrul proiectelor;
participa la elaborarea caietelor de sarcini pentru achizitiile publice de servicii, bunuri
si lucrari ;
colaboreaza cu ceilalti membrii ai echipei de management la intocmirea
documentatiilor aferente licitatiilor ;
asigura asistenta la problem e ce tin de sfera legalitatii achiziti ilor publice ;
se implica in elabo rarea raportarilor intermediare si finale in spete ce tin de procesul
de achizitie publica (contracte, procedure, conditii, detalii tehnice) .
Responsabil comunicare
este responsabil cu elaborarea și aprobarea materialelor de publicitate/informare;
coord onează activitatea de promovare si informare a proiectelor;
asigura organizarea si implementarea actiunilor de vizibilitate publica in confo rmitate
cu normele europene si nationale ;
responsabil cu promovarea proiectelor si monitorizarea promovarii ;
culege informatii cu privire la feedback -ul pe care proiectul derulat il primeste din
exterior (presa si populatie) si raporteaza managerului despre aparitia diverselor
problem;
coordonează și supraveghează arhivarea documentatiil or proiectelor conform
cerintelor contractului de finantare și procedurilor de organizare și functionare.
Responsabilul cu monitorizarea si evaluarea
este responsabil cu m onitorizarea implementarii SIDU Targoviste ;
responsabil cu c oordonarea rapoartelor de progres , intermediare si finale ;
coopereaza cu ceilalti membri ai echipei de management pentru strangerea de
informatii ;
monitorizeaza activitatile desfasu rate in cadrul proiectelor si stadiul implementarii
proiect elor;
evaluaeaza atingerea indicatorilor asumati pe parcursul proi ectului, la finalul perioadei
de implementare si post-implementare ;
245
Succesul echipei de management implicate in procesul de implementare,
monitorizare si eval uare a SIDU Targoviste depinde de mai multi factori:
din cadrul acestei echipe vor face parte persoane ce activeaza in diferite domenii de
activitate, care vor conlucra in cadrul serviciilor de specialitate din care fac parte ;
vor fi selectate persoane cu o pregatire profesionala adecvata functiei pe care o vor
indeplini si cu o experienta corespunzatoare
in cadrul Primariei Targoviste exista servicii specializatece dotate cu echipamente necesare
desfasurarii in cele mai bune conditii a activitatilor .
5. Elaborare documentațiilor tehnico -economice aferente proiectelor prioritare
In cadrul acestei etape vor fi identificare terenuri si clădiri, se vor preg ati diverse
documente; vor fi intocmite studii de prefezabilitate sau de fezabilitate, studii de impact,
planuri de afaceri, documentații urbanistice, etc.
6. Identificarea, analizar ea și selectarea surselor de finanțare pentru proiectele propuse
spre implementare (parteneriate public -privat, credite, alte resurse financiare
externe, fonduri de la bugetele de stat și local, etc.), precum si planificarea
multianuală a bugetului având î n vedere resursele necesare pentru implementarea
proiectelor prioritare
Sursele de finanțare care pot fi utilizate pentru implementarea proiectelor prioritare din
portofoliul de proiecte prioritare sunt: fonduri europene (FEDR, F SE, FC, FEADR și FEP),
inclusiv noile instrumente financiare pentru dezvoltarea teritorială (de ex. CLLD/DLRC),
bugetul de stat, bugetele locale, credite sau fonduri private și finanțări.
7. Sortarea proiectelor si stabilirea responsabilitatilor fiecarei parti implicate : directii
din cadrul primariei, mediu privat, societate civila, etc.
Actiunile de la punctele 7 si 8 vor tine cont de urmatoarele aspecte:
specificul proiectelor propuse prin SIDU ;
necesitatea asigurării eficienței și eficacității procesului de implementare a SIDU ;
experiența în implementarea de proiecte ;
importanța implicării pentru asigurarea at ingerii obiectivelor strategice;
planificarea și organizarea acțiunile pentru asigurarea transparenței decizionale și
pentru informarea comunității locale;
elaborarea caietelor de sarcini pentru licitații ;
246
elaborarea contractelor de prestare servicii și de dezvoltare ;
soluționarea problemelor de achiziții publice .
8. Identificarea partenerilor publici și privați pentru dezvoltarea și implementarea
proiectelor prioritare si realizarea de acor duri de parteneriate cu acestia
In cadrul diferitelor proiecte, in functie de secificul acestora, pot fi incheiate diverse
acorduri de parteneriat între Consiliul Local și parteneri din mediul universitar, de cercetare și
mediul de aface ri pentru realizarea proiectelor din portofoliul de proiecte prioritare .
9. Identificarea și informarea potențialilor beneficiari asupra surselor de finanțare
complementare existente pentru creșterea gradului de absorbție al fondurilor
europene
In functie de specificul si domeniul fiecarui proiect prevazut in cadrul Strategiei
Integrate de Dezvoltare U rbana a Municipiului Targoviste , se va face o analiza asupra
potentialilor beneficiarI ai acestor proiecte si asupra surselor de finantare corespunzatoare
fiecarui proiect.
10. Pregătirea documentațiilor necesare pentru a aduce proiectele din lista de proiecte
prioritare a municipiului Targoviste în stadiu de maturitate pentru a putea fi
depus e pentru finanțare (studii de prefezabilitate, studii de fezabilitate, proiect
tehnic , plan de aface ri, cerere de finanțare etc.); i mplementarea proiectelor
prioritare (realizare achiziții pu blice, executare lucrări, etc.);
Aceasta activitate va sta sub re sponsabilitatea echipei de management a strategiei, care
va colabora strans cu responsabili din cadrul directiilor Primariei Targoviste ce detin
competente corespunzatoare actiunilor ce trebuie intreprinse. De asemenea, pentru aceasta
activitate vor fi imp licate beneficiarii proiectelor respective, echipa de management a fiecarui
proiect, precum si consultantii/expertii externi.
11. Monitorizarea stadiului implementării proiectelor din portofoliul de proiecte
prioritare
Monitorizarea SIDU Targoviste va presupu ne existența unui dispozitiv riguros și
transparent de vizualizare a modului în care are loc gestionarea implementării strategiei, care
să permită colectarea sistematică și structurarea datelor cu privire la activitățile desfășurate.
Dispozitivul de monito rizare implementat, se va referi la: e valuarea de rutină a activităților în
247
desfășurare, colectarea sistematică de date pentru indicatori, corectarea devierilor în
implementarea activităților, informarea periodic ă și raportarea datelor culese cu scopul lu ării
unor decizii ce duc la ȋmbun ătățirea performan țelor SIDU. Monitorizarea urmareste
implementarea SIDU si indeplinirea obiectivelor acesteia. Prin intermediul monitorizarii se
examineaza toate aspectele care efecteaza implementarea SIDU
Autoritatea Urban a, reprezinta una din entitatile interne cu rol de monitorizare și
coordonare a proiectelor din SIDU.
Monitorizarea este utila deoarece informatiile obtinute se pot utiliza pentru luarea unor
decizii imediate sau ulterioare cu scopul solutionarii anumitor probleme depistate,
determinarii resurselor (felul lor si cantitatea necesara), solicitarii ajutorului necesar si
imbunatatirii per ansamblu a procesului de implementare a SIDU. In cadrul SIDU Targoviste
vor fi monitarizate aspecte precum: activități, rez ultate, buget, ipotezele formulate initial etc.
In procesul de monitorizarea a proiectelor vor fi elaborate rapoarte de progres privind
stadiul implementarii, rapoarte intermediare sau finale, dupa caz.
Monitorizarea implementării proiectelor se va efectua prin intermediul indicatorilor
stabiliți prin strategia de față. În cazul înregistrării unor devieri în procesul de implementare
se vor lua măsuri de corectare.
12. Evaluarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Targoviste
Evaluarea strategiei se efectuează pentru îmbunătățirea calității elaborării și
implementării SIDU, precum și în vederea aprecierii eficacității, eficienței și impactului
acesteia. Persoanele implicate in implementarea strategiei, inclusive Autoritatea Urbana, vor
pune la dispoziție resursele necesare pentru efectuarea evaluării. Evaluarea se va efectua de
către experți interni sau externi si presupune colectarea, procesarea, analizarea și sintetizarea
datelor și informațiilor relevante de la nivelul strategiei.
Etapele mecanismului de evaluare a SIDU Targoviste vor fi: pregătirea evaluării,
evaluarea propriu -zisă, diseminarea informațiilor și activități legate de raportare și demersuri
întreprinse ca urmare a activității de evaluare. În vederea creării sistemului de monitorizare și
evaluare, se va identifica necesarul de date și modalitatea de colectare, sursele acestor date și
termenele la care datele trebuie să fie disponibile, luând în considerare importanța raportării
unor date corecte, concrete și în timp util. Coordonarea evaluării implementării SIDU
Targoviste va presupune elaborarea unui set de indicatori (considerați relevanți în reflectarea
248
eficienței obținute în urma implementării proiectului) și a unei metodologii de evaluare
(inclusiv rapoarte de evaluare – intermediare și finale) a rezultatelor implementării.
Un alt aspect al panului de evaluare il constituie comunicarea rezultatelor.
Comunicarea descrie modul în care rezultatele activităților de evaluare vor fi disponibile
pentru diferiți destinatari țin tă (pentru cine) pentru a le acoperi nevoile de informații (ce),
responsabilii cu diseminarea acestor rezultate (cine), canalele de informare care vor fi utilizate
(cum) și planificarea (când) pentru a monitoriza folosirea rezultatelor din procesul de
evaluare.
Principalele diferente intre monitorizare si evaluare sunt urmatoarele:
Monitorizare Evaluare
Proces continuu realizat pe parcursul
implementării pro iectului
Colectare și analiză continuă a datelor ,
masoara realiza rea obiectivelor ,
consumarea resurselor, atingerea grupului
tinta, schimbarile generate de
implementarea proiectului si o feră primele
manifestări ale progresului inregistrat
Realizată mai frecvent decât evaluarea
Proces sistematic dar secvential, realizat
inainte, pe parcursul sau după realizarea
proiectului
Analiza întregii intervenții cu masurarea
gradului in care proiectul are obiective si
rezultate relevante, resursele sunt
consumate economic pentru a atinge
obiectivele propuse, proiectul are sanse de
a continua si dupa incheie rea finantarii,
activită țile își ating grupul ținta iar
impactul lor este resim țit pe termen lung
In cadrul coordonarii activitatilor de evaluare si monitorizare, pot aparea
urmatoarele probleme/riscuri
Asimetria informationala aparuta in relatia dintre actorii implicati in procesul de
evaluare si monitorizare (numeroase persoane implicate; cosultar ea si comunicarea
insuficient; a paritia unor distorsiuni in procesul de transmitere a informatiilor;
existent a unei presiuni temporale: strangerea unui volum mare de informatii intr -un
timp relativ scurt) ;
lipsa resurselor necesare (umane sau financiare) ;
probleme structurale (nedelimitarea clara intre evaluare si monitorizare; probleme in
ceea ce priveste folosi rea rezultatelor actiunilor de evaluare si monitorizare) ;
249
riscuri tehnice : intarzieri in executarea lucrarilor si depasirea graficul ui de executie;
neconcordanta intre executie si documentatia tehnica care sta la baza proiectului ;
riscuri financiare : depasirea bugetelor alocate pe activit ati sau lucrari; cresteri de
preturi ce nu au fost previzionate ;
riscuri privind calitatea : neconcordanta intre specificatiile tehnice ale materialelor si
calitatea folosita la lucrari .
Modalitati le de evitare a acesto r riscuri pot fi :
Clauze contractuale: garantiii de buna executie, garantii pentru retineri, garantii pentru
plata avansului, plata de penalitati in ca z de intarzieri la executia contractului,
prezentarea de certificate de calitate ale materialelor achizitionate, asigurarea
personalului si echipamentelor constructorului, analiza si avizarea in prealabil a
lucrarilor inainte de efectuarea unei plati ;
Coope rarea foarte buna intre echipa de management, firma de consultant a, echipa de
experti tehnici (diriginti de santier, etc.) ;
Urmarirea indeaproape a lucrarilor si monitorizarea permanenta a acestora ;
Realizarea unei previziuni cat mai corecte a necesarului de personal si financiar ;
– Planificarea cat m ai in detaliu a activitatilor care trebuie realizate si luarea in calcul a
unor “timpi suplimentari”, in asa fel incat sa nu se ajunga in situatia de imposibilitatea
finalizarii activitatilor in termenele stabili te.
13. Controlul SIDU Targoviste
Controlul strategiei presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării
planificării legate de implementarea strategiei.
14. Revizuirea strategiei pe baza evaluării și luarea de măsuri corective (dacă este
cazul)
15. Finalizarea implementării proiectelor prioritare
16. Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel național și internațional
Promovarea rezultatelor proiectului se va face prin intermediul materialelor
promoționale, participare la manifestări naționale, site -uri, etc. Diseminarea tuturor
informatiilor se va face de sus in jos, autoritatile urmand a informa cetatenii, partenerii,
precum si alti factori de interes, cu privire la proiectele implementate si rezultatele acestora.
250
Indicatorii de monitorizare
În proce sul de dezvoltare se va evalua continuu SIDU Targoviste prin indicatori de dezvoltare
durabilă considerați relevanți pentru municipiul Targoviste
Monitorizarea și evaluarea implementării strategiei se va efectua folosind un sistem unic bazat
pe indicatori calitativi și cantitativi.
OBICTIV SPECIFIC INDICATORI DE MONITORIZARE
Dezvoltarea si modernizarea
infrastructurii de transport Nr. de vehicule ecologice achizitionate
Nr. statii de alimentare a automobilelor electrice
construite
Nr. km infra structura necesara transportului electric
contruiti
Nr. km de infrastructura rutiera construiti/
modernizati/reabilitati
Nr. piste pentru biciclete construite
Nr. sisteme de monitorizare video realizate
Nr. de sisteme de e -tiketing pentru calatori
Nr. de sisteme d e e-tiketing pentru parcari
Nr. km de strazi reparate
Nr. km d e drumuri de interes comunal re abilitate si
modernizate
Nr. km drumuri judetene modernizate
Nr. pasaje re abilitate si modernizate
Dezvoltarea infrastructurii
tehnico -edilitare Nr. km de retea de apa extinsa
Nr. km de retea de canalizare extinsa
Protejarea si punerea in
valoare a mediului natural si
construit, inclusiv a
obiectivelor de patrimoniu Nr. spatii pentru recreare create
Nr. spatii verzi create/amenajate
Nr. locuri de joaca pentru cop ii amenajate
Nr. piste de biciclisti create
1 teatru de vara creat
1 gradina zoologica reabilitata
Nr. lacuri amenajat
Nr. actiuni de con solidare maluri realizate
Nr. situri poluate decontaminate si ecologizate
Nr. monumente restaurate/consolidate/ conserv ate
Nr. cladiri publice restaurat e
Promovarea eficientei
energetice si a diversificarii
surselor de energie Nr. cladiri rezidentiale reabilitate
Nr. blocuri de locuinte reabilitate
Nr. institutii publice reabilitate, consolidate si
modernizate
251
Cresterea gradului de eficientizare a sistemului de
iluminat public
Nr. de institutii scolare reabilitate
Nr. de locuinte pentru tineri construite
Nr. cartiere alimentate cu energie electrica
Nr. spatii de cazare pentru student i reabilitate si
modernizate
Promovare a investitiilor in
educatie, formare si capacitate
administrativa Nr. de unitati de invatamant (crese; gradini te; scoli;
licee; universitati) reabilitate/ modernizate/ extinse/
echipate
Nr.sali de sport construite
Nr. terenuri de fotbal construite
Numarul de infrastructuri educationale reabilitat e/
modernizate/echipat e
Nr. de centre de formare profesionala infiintat e
Nr. proiecte implementate pentru sporirea gradului de
confort instituțional al persoanelor cu dizabilități
Nr. proiecte implementate de transparenta etica si
integritate a institutiilor publice
Nr. centre de cercetare create
Nr. de proiecte destinate invatamantului superior
Dezvoltarea infrastructurii
sanitare si sociale Nr. cabinete medicale scolare dotate
Nr. centre de zi infiintate
Nr. locuinte sociale construite
Nr. proiecte de servicii si infrastructura sociala
implementate
Dezvoltarea sectorului IMM si
a antreprenoriatului Nr. proiecte de investitii in sectorul de IMM
Sustinerea dezvoltarii
sectorului turistic Nr. de obiective culturale si istorice promovate touristic prin
intermediul unor sisteme moderne
252
4. Cadrul p artenerial pentru elaborarea și
implementarea SIDU
Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a M unicipiului Targoviste trebuie sa refl ecte
abordarea integrata a problemelor comunitatilor din cadrul municipiului, probleme structurate
în urmatoarele cate gorii: economie, social , mediu , clima si demografi e. Astfel, pentru
elaborarea acesteia au fost consultati toti factorii responsabili la nivel municipal, pentru a
asigura transparenta actului de elaborare a acestui document programatic si pentru a transpune
in proiecte sustenabile si reale, directiile de dezvoltare ale municipiului tinand -se in ace lasi
masura cont si de nevoile si probleme le cetatenilor.
Consultarea a fost importanta atat in etapa de formulare a principalelor probleme,
nevoi, potential și oportunitati de la nivelul municipiului cat si in etapa de identificare a
principalelor proiecte care s a fie incluse in SIDU si in prior itizarea lor. Astfel, consultarea
locuitorilor si reprezentantilor asociatiilor legal constituite a permis, pe langa cresterea
transparentei in procesul de luare a deciziilor, acumularea de informatii utile privind
formularea viziunii, sugestii pentru solu tionarea problemelor, potentialele beneficii si costuri
sau riscuri pe care le implica implementarea planului integrat.
In acest context, Primaria Municipiului Targoviste a propus locuitorilor ,
reprezentantilor sectorului public si privat si asociatiilor l egal constituite din municipiul
Targoviste, spre studiu si analiza, proiectul de hotarare privind aprobarea „Strategiei Integrate
de Dezvoltare Urbana al Municipiului Targoviste 2014 – 2020”.
Un alt mijloc de consultare cu publicul interest s -a realizat pr in intermediul anuntului
de inten tie de elaborare a “Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana a M unicipiului
Targoviste 2014 – 2020”, publicat pe site -ul primariei : http://www.pmtgv.ro/ .
O alta metoda de informare a p ublicului s -a realizat prin intermediul mass -media.
Astfel, intentia de elaborare a documentatiei aferente “Strategiei integrate de dezvoltare
urbana a municipiului Targoviste 2014 –2020” a fost publicata in ziarul “Jurnalul de
Dambovita”, spre aducerea la informare a publicului interest.
253
De asemenea, i n cadrul procesul ui de informare și consultare publică pentru
elaborarea SIDU Targoviste , au fost constituite 4 grupuri de lucru . Principalele obiective ale
acestui proces de participare publica au fost identificarea nevoilor pentru dezvoltarea
municipiului Targoviste in toate domeniile de activitate, dar si construirea unui dialog eficient
intre cetateni si primarie, prin intermed iul participantilor la aceste grupuri de lucru. A u fost
invitati sa participe cei mai importanti factori decizionali din municipiu (institutii publice,
ONG -uri, cetateni). Beneficiile pe termen lung vor consta in initierea de proiecte care sa
imbunatateasc a calitatea vietii locuitorilor municipiului Targoviste . Acest proiect nu a avut la
baza un parteneriat oficial, ci participarea voluntara a factorilor interesati. In cadrul procesului
de participare publica, au fost invitati sa participe la discutii, cei mai importanti actori din
municipiu – institutii publice, ONG -uri.
Constituirea si desfasurarea activitatii grupurilor de lucru consultative s-au realizat pe
domenii strategice: Dezvoltare urbana si infrastructura de transport, Mediu si energie,
Dezvoltare economica si turism si Resurse umane, sanatate, sport, cultura . Pentru formarea
grupurilor de lucru consultative au fost trimise adrese tuturor organizatiilor din lista amintita
mai sus, prin care acestea erau invitate sa participe si sa ofere s prijin la elaborarea strategiei
orasului.
254
Rolul grupurilor de lucru a fost ca pe parcursul mai multor intalniri, sa identifice
principalele probleme ale domeniului respectiv, sa identifice posibile masuri si sa elaboreze
planul de actiune pentru fiecare do meniu.
Dezbaterile privind realizarea strategiei s -au desfasurat pe parcursul a patru intalniri,
care au avut loc in Sala de consiliu a Primariei Municipiului Targoviste . In urma dezbaterilor
care au avut loc si a informatiilor colectate in cadrul acestora s-a elaborat un document
strategic care a fost postat pe site -ul institutiei.
Grupu
ri de
lucru Scop Domeniu
sectorial Participanti Data grup
de lucru
GRUP
DE
LUCR
U 1 Informarea,
consultarea
publica,
monitorizarea
implementarii
si evaluarii
documentului
strategic
“Strategie
integrate de
dezvoltare
Urbana a
Municipiului
Targoviste
2014 – 2020” Dezvoltare
urbana si
infrastructura
de transport 1.Ing. Liviu Stoica –
Administrator public al
Municipiul ui Targoviste –
presedinte
2.Ing. Adrian Diaconescu –
Distrigaz Sud Retele – membru
3.Andrei Badescu – O.C.P.I.
Dambovita – membru
4.Insp. Constantin Ciurea –
Inspectoratul de Politie Judetean
Dambovita, Serviciul rutier –
membru
5.Insp. Mihai Maier Politia
Municipiului Targoviste,
Serviciul rutier – membru
6.Insp. arh. Iulian Visanu – CJ
Dambovita, architect sef –
membru
7. Ing. Daniel Tudorache – CJ
Dambovita, Directia generala
infrastructura locala – membru
8. Mihai Tudorache – Politia
Locala Targoviste, Sef Birou
Instruire, procedure si dispecerat
– membru
9. George Bogdan Ana –
Asociatia Investitorilor Transport
Targoviste – membru
10. Cristina Nedelcu – Asociatia
Investitorilor Transport
Targoviste – membru 03.08.2016
ora 10.00
255
11. Nicusor Ciuca – SC ECO –
SAL 2005 SA, Sef informatii
spatii verzi – membru
12. Ing. Aurel Cioban u – Primaria
Municipiului Targoviste, director
Directia Managementul
Proiectelor – membru
13. I ng. Constantin Balasa –
Primaria Municipiului Targoviste,
director Directia Tehnica –
membru
14. Ing. Ioan Sarmasag – Primaria
Municipiului Targoviste, consilier
Directia Urbanism – membru
15. I ng. Tinel Traian Nicolae –
Primaria Municipiului Targoviste,
Directia Urbanism, Sef serficiu
cadastru imobiliar, agricol, banca
de date, registrul agricol –
membru
16. I ng. Adrian Vasilache –
Primaria Municipiului Targovist e,
Directia de administrare a
patrimoniului public si privat,
consilier Compartiment
Transport, autorizatii, control –
membru
17. I ng. Cristian Popescu –
Primaria Municipiului Targoviste,
Directia de administrare a
patrimoniului public si privat , Sef
serviciu Retele locale –membru
18. R ef. Raluca Pripu – Primaria
Municipiului Targoviste, Directia
Managementul proiectelor –
secretar
GRUP
DE
LUCR
U 2 Informarea,
consultarea
publica,
monitorizarea
implementarii
si evaluarii
documentului
strategic Mediu si
energie 1.Ing. Liviu Stoica –
administrator public Municipiul
Targov iste – presedinte
2. Ing. Gabriela Nastase –
Compania de Apa Targoviste –
Dambovita, Sef Birou Calitatea
apei – membru
3. I ng. Constantin Nicolae – 03.08.2016
ora 13.00
256
“Strategie
integrate de
dezvoltare
Urbana a
Municipiului
Targoviste
2014 – 2020” Compania de Apa Targoviste –
Dambovita, Sef Serviciu Mecano
– Energetic – membru
4. Ing. Paul Dinu – SC Elec trica
Furnizare SA, Director Agentia
de furnizare a Energiei Electrice
Targoviste – membru
5. Cms. Valentin Androne –
Garda N ationala de Mediu,
Comisariatul Judetean Dambovita
– membru
6. Emanuela Roxana Gheorghita
– Agentia pentru Protectia
Mediului Dambo vita, Sef
Serviciu Monitorizare si
Laboratoare – membru
7. Cons. Mirela Momai – Agentia
pentru protectia mediului
Dambovita, Serviciul Calitatea
factorilor de mediu – membru
8. lt. col. Gheorghe Popescu –
ISU Basarab I Dambovita –
membru
9. Plt. Adj. Stefa n Zaharia – ISU
Basarab I Dambovita – membru
10. I ng. Augusta Florina
Dumitrescu – Sistemul de
Gospodarire a apelor Dambovita,
Sef Birou Gestiunea Resurselor
de Apa – membru
11. Ing. Elena Balan – SC
Supercom S A – membru
12. Ing. Ion Bubu – SC Supercom
SA – membru
13. A rh. Iulian Visanu – CJ
Dambovita, Arhitect Sef, membru
14. I ng. Daniel Tudorache – CJ
Dambovita, Directia Generala
infrastructura locala – membru
15. Jr. Danut Badea – Primaria
Municipiului Targoviste, Director
Directia de salubritate – membr u
16. J r. Ciprian Stanescu –
Primaria Municipiului Targoviste,
257
Directia Managementul
Proiectelor, Sef serviciu
Management Proiecte –
Dezvoltare Durabila – membru
17. I ng. Catalin Gheboianu –
Primaria Municipiului Targoviste,
Directia tehnica, consilier
Com partiment energetic –
membru
18. I ng. Cristian Bobirica –
Primaria Municipiului Targoviste,
Directia de administrare a
Patrimoniului Public si privat,
consilier Compartiment Mediu –
membru
19. R ef. Raluca Pripu – Primaria
Municipiului Targoviste, Directia
Managementul proiectelor –
secretar
GRUP
DE
LUCR
U 3 Informarea,
consultarea
publica,
monitorizarea
implementarii
si evaluarii
documentului
strategic
“Strategie
integrate de
dezvoltare
Urbana a
Municipiului
Targoviste
2014 – 2020” Dezvoltare
economica si
turism 1.Ing. Liviu Stoica –
administrator public Municipiul
Targoviste – presedinte
2. Jr. ing. Gelu Rusescu – Camera
de Comert si I ndustrie – membru
3. Jr. Sorin Haram – Camera de
Comert si I ndustrie – membru
4. Ref. Alin Petre – ORC de pe
langa Tribunalul Dambovita –
membru
5. Bogdan Teodorescu – ASO
Cromasteel – Director Economic
– membru
6. Prof. univ. dr. Ion Stegaroiu –
Universitatea “Valahia”
Targoviste, Decan Facultatea de
Stiinte Economice – membru
7. Florin Grad – SC Rond ocarton
SRL – membru
8. Marian Baluta – SC Erdemir
Romania SRL – Director –
membru
9. Andrei Alin Anca – CJ
Dambovita, consilier Directia
Administrarea Patrimoniului – 04.08.2016
ora 10.00
258
membru
10. D r. Ovidiu Carstina –
Complex National Muzeal
“Cur tea Domneasca ” – membru
11. Ec. Marius Stanescu –
Complex Na tional Muzeal
“Curtea Domneasca ” – membru
12. Alexandru R adu – Directia
judeteana pentru cultura, culte si
patrimoniu local national
Dambovita – membru
13. D r. ec. Daniela Elena Popa –
Primaria Municipiului Targoviste,
Director Directia economica –
membru
14. J r. Alice Stana – Primaria
Municipiului Targoviste, Directia
Managementul proiectelor, Sef
birou Protejare patrimoniu
cultural si dezvoltare turistica –
membru
15. Dhorotea Elena Durlea –
Primaria Municipiului Targovist e,
Directia Complex t uristic de
Natatie – membru
16. R ef. Raluca Pripu – Primaria
Municipiului Targoviste, Directia
Managementul proiectelor –
secretar
GRUP
DE
LUCR
U 4 Informarea,
consultarea
publica,
monitorizarea
implementarii
si e valuarii
documentului
strategic
“Strategie
integrate de
dezvoltare
Urbana a
Municipiului
Targoviste
2014 – 2020” Resurse
umane,
sanatate,
sport, cultura 1.Ing. Liviu Stoica –
administrator public Municipiul
Targoviste – presedinte
2. Dr. Felicia Ioanovici – Directia
de sanatate publica Dambovita –
membru
3. C ons. Grigoras Vintila –
D.S.V.S.A. Dambovita,
Compartiment Resurse umane,
juridic – membru
4. D r. jr. Cornel Craciun – Casa
Judeteana de Asigurari de
Sanatate Dambovita – membru
5. Tatiana Ghita – Inspe ctoratul
Scolar Judetean Dambovita, 04.08.2016
ora 13.00
259
Inspector scolar – membru
6. Smaranda Gabrielescu –
Universitatea “Valahia”
Targoviste, Sef Birou Programe
Proiecte – membru
7. Ion Arsene – A.J.O.F.M.
Dambovita – membru
8. Ec. Manuela Stan – CJ
Dambovita, Sef Birou
Managementul Resurselor Umane
– membru
9. Florentina Gabriela Nicolae –
Primaria Municipiului Targoviste,
Directia de Asistenta sociala,
Serviciul strategii, proiecte,
achizitii, Sef Birou interimar
Strategii si proiecte – membru
10. Adriana Patrascu – Club
sportiv municipal Targoviste,
Presedinte interimar – membru
11. Septimiu George Burtescu –
Directia judeteana pentru sport si
tineret Dambovita, consilier sport
– membru
12. R ef. Mircea Nita – Centrul
Judetean de cultura Dambovita,
Asistenta si monitorizare culturala
– membru
13. Alexandru Stefanescu –
Biblioteca judeteana I.H.
Radulescu Dambovita – membru
14. Andra Blidarescu – Teatrul
Municipal “Tony Bulandra”
Targoviste, Asistent manager –
membru
15. Jr. dr. Valeriu Nitu – Primaria
Municipiului Targoviste , Sef
serviciu Resurse umane, Relatii
externe, Relatii cu publicul –
membru
16. Gabriela Clipea – PRIMARIA
Municipiului Targoviste, Directia
Managementul Proiectelor, Birou
260
Protejarea Patrimoniului cultural
si de dezvoltare turistica –
membru
17. ec. Ele na Cosac – PRIMARIA
Municipiului Targoviste, Directia
Managementul Proiectelor –
secretar
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia Integrată de Dezvoltare [626483] (ID: 626483)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.