Strategia Integrată de [611679]

1

Strategia Integrată de
Dezvoltare U rbană a
Municipiului ORADEA

SIDU Oradea
2017 – 2023
VERSIUNE 24.05.2017

2
CUPRINS
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 1
CAPITOLUL I. CONTEXT. IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR PROBLEME ȘI PROVOCĂRI LA
NIVEL LOCAL 5
I.1. CONTEXT EUROPEAN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 5
I.2. CONTEXT LOCAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
I.3. CADRUL GENERAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 10
I.3.1. SCURT ISTORIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 10
I.3.2. A ȘEZARE GEOGRAFICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 15
I.3.3. ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
I.3.4. STRUCTURI DE SPRIJIN AL DEZVOLTĂRII URBANE INTEGRATE ………………………….. ….. 19
I.4. CONTEXT POLITIC ȘI LEGISLATIV ………………………….. ………………………….. …………………………. 27
CAPITOLUL II. METODOLOGIA DE ELABORARE SIDU A ORADEA ………………………….. ………………… 29
CAPITOLUL III. ANALIZA DIAGNOSTIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 32
III.1. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 32
III.1.1. DEMOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 32
III.1.2. TERENURI ȘI LOCUINȚE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 35
III.1.3. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII PUBLICE ………………………….. ………………………….. ………. 38
III.1.4. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ………………………….. ………………………….. …………………………. 105
III.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ȘI SURSE DE POLUARE ………………………….. ……….. 123
III.3 SCHIMBĂRI CLIMATICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 128
III.4 ABORDARE INTEGRATĂ – CORELAREA PROVOCĂRILOR SPECIFICE CONTEXTULUI
ACTUAL CU STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ (SIDU) A MUNICIPIULUI
ORADEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 133
CAPITOLUL IV DEZVOLTARE METROPOLITANĂ ………………………….. ………………………….. …………… 148
IV.1 ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ ZONA METROPOLITANĂ ORADEA …. 148
IV.2 IMPACTUL MUNICIPIULUI ORADEA ASUPRA DEZVOLTĂRII ZONEI METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN JUDEȚUL BIHOR ………………………….. ………………………….. ……….. 149
CAPITOLUL V. ANALIZA SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 161
CAPITOLUL VI. VIZIUNE. MISIUNE. OBIECTIV GENERAL & OBIECTIVE STRATEGICE ……………… 173
CAPITOLUL VII. POLITICI și PROGRAME ………………………….. ………………………….. ……………………….. 175
VII.1 CORELARE CU ALTE DOCUMENTE PROGRAMATICE Abordarea strategică pentru 2017 –
2023 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 178
VII.2. PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE PENTRU PERIOADA 2017 – 2023 ………………. 179
CAPITOLUL VIII. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII SIDU ORADEA ………………… 188
VIII.1. ANALIZA IMPACTULUI FINANCIAR ………………………….. ………………………….. ……………………. 188
VIII.2. SELECTARE PROIECTE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE STRATEGIE ………………………… 190
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 203

3
ABREVIERI

ADI – Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
ADLO – Agenția Pentru Dezvoltare Locală Oradea
ASCO – Administrația Socială Comunitară Oradea
AU – Autoritate Urbană
CLMO – Consiliul Local al Primăriei Municipiului Oradea
DMPFI – Departamentul de Management al Proiectelor cu Finanțare Internațională
EBP – Eurobusiness Parc Oradea – Parcul Industrial Oradea
FZMAUR – Federației Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România
HURO – Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România
P+T – Proiectare + Execuție
PATN – Planul de Amenajare a Teritoriului Național
PMO – Primăria Municipiului Oradea
PO – Program Operațional
POAPD – Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate
POAS – Programul Operațional Asistență Tehnică
POC – Programul Operațional Competitivitate
POCU – Programul Operațional Capital Uman
POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare
POR – Programul Operational Regional
PT – Proiect Tehnic
ROHU – Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Ungaria
SIDU – Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană
SF – Studiu de Fezabilitate
SPF – Studiu de Prefezabilitate
UAT – Unitate Administrativ -Teritorială
UO – Universitatea Oradea
ZMO – Zona Metropolitană Oradea

4

Cuvânt înainte

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) Oradea, este un document de planificare
strategică, cu caracter director, ce abordează provocările economice, de mediu, climatice,
demografice și sociale de la nivelul Municipiului Oradea, trasează principale le direcții prioritare
de dezvoltare urbană, reprezintă cadrul pentru selectarea operațiunilor (proiectelor) individuale
de dezvoltare urbană și asigură corelarea, respectiv integrarea diferitelor investiții publice, în
cadrul perioadei de programare 2014 – 2020, respectiv 2023.
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) Oradea urmărește să contribuie la creșterea
standardului de viață al cetățenilor orașului nostru și prioritizează principalele direcții de
dezvoltare de la nivelul Municipiului Orad ea.
Ne dorim ca Oradea să fie în continuare un oraș care se dezvoltă, în care primăria creează condiții
pentru dezvoltare, prin realizarea investițiilor publice necesare. Ținta noastră este să menținem
un buget de investiții coerent, bazat pe finanțări de tip european, guvernamental sau parteneriate
publice -private.

5
CAPITOLUL I . CONTEXT. IDENTIFICAR EA PRINCIPALELOR
PROBLEME ȘI PROVOCĂR I LA NIVEL LOCAL

I.1. CONTEXT EUROPEA N

“Carta de la Leipzig pentru Orașe Europene Durabile ”
Aprobată cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor europeni responsabili cu dezvoltarea urbană
și coeziunea teritorială, în mai 2007, “Carta de la Leipzig pentru Orașe Europene Durabile”
reprezintă un document al Statelor Membre, întocmit cu o largă și t ransparentă participare din
partea tuturor părților europene interesate.
Cunoscând provocările și oportunitățile precum și diversele parcursuri istorice, economice,
sociale și de mediu ale orașelor europene, miniștrii Statelor Membre responsabili cu Dezvo ltarea
Urbană au convenit asupra unor principii și strategii comune pentru politica de dezvoltare urbană,
asumând:
✓ inițierea unei dezbateri politice în țările lor despre modalitățile de integrare a principiilor și
strategiilor Cartei de la Leipzig pentr u Orașe Europene Durabile, în cadrul politicilor de
dezvoltare de la nivel național, regional și local;
✓ folosirea instrumentului dezvoltării urbane integrate și utilizarea instrumentelor de
guvernare adaptate, stabilind în acest scop cadrul necesar la niv el național și
✓ promovarea organizării teritoriale echilibrate, bazate pe o structură europeană urbană
policentrică.
Orașele noastre posedă calități culturale și arhitecturale unice, forțe puternice de incluziune
socială și posibilități excepționale de dezvoltare economică. Orașele sunt centre de cunoaștere
și surse de creștere și inovație, dar se confruntă în același ti mp cu probleme demografice,
inechitate socială, excluziune socială a unor anumite grupuri de populații, lipsa de locuințe de
calitate accesibile ca preț și probleme de mediu.
Pe termen lung, orașele nu vor putea să -și îndeplinească fun cția de motoare ale progresului
social și creșterii economice, așa cum este descrisă aceasta în Strategia de la Lisabona, dacă
nu vom reuși să menținem echilibrul social în cadrul orașelor și între orașe, asigurând diversitatea
culturală și stabilind standarde înalte de cali tate în domeniile design -ului urban, arhitecturii și
mediului.
Avem din ce în ce mai mare nevoie de strategii integrate și de acțiuni coordonate ale tuturor
persoanelor și instituțiilor implicate în procesul dezvoltării urbane, cu o influență mai general ă
decât numai asupra orașelor luate în mod individual. Este nevoie de responsabilitate pentru
viitorul orașelor noastre, la fiecare nivel de guvernare – locală, regională, națională, europeană.
Pentru a face cu adevărat eficientă această guvernare pe mai m ulte niveluri, este necesară
îmbunătățirea și coordonarea diverselor arii de politici sectoriale, dar și un nou simț al
responsabilității pentru abordarea conceptului de dezvoltare urbană integrată.
Pentru a atinge obiectivul politicii integrate de dezvol tare urbană, Carta de la Leipzig promovează
următoarele recomandări:

6
a. Folosirea mai frecventă a abordărilor integrate în dezvoltarea urbană
Politica de dezvoltare urbană integrată implică și factori din afara administrației și permite
cetățenilor să joace un rol activ în modelarea mediului lor de viață. Instrumentele de planificare
orientate spre implementare trebuie să îndeplinească următoare le roluri:
• să descrie calitățile și defectele orașelor și cartierelor, bazându -se pe o analiză a
situației existente;
• să definească obiective realiste de dezvoltare pentru zona urbană și să dezvolte o
viziune coerentă asupra orașului;
• să coordoneze plan uri și politici tehnice și sectoriale legate de diversele zone ale
orașului și să se asigure că investițiile planificate vor ajuta la promovarea unei
dezvoltări echilibrate a orașului și a ariei din jurul acestuia;
• să coordoneze și să concentreze din punct de vedere al spațiului folosirea fondurilor
de către actorii urbani din sectorul public și privat și coordonarea lor la nivel local și
regional;
• să implice cetățenii și alți parteneri care pot contribui substanțial la modelarea
calitativă a viitorului ec onomic, social, cultural și ecologic al fiecărei zone.

b. Crearea și asigurarea unor spații publice de bună calitate
Calitatea spațiilor publice, peisajele urbane antropice, arhitectura și dezvoltarea urbană, joacă un
rol important în condițiile de viață ale cetățenilor orașelor. Aceste caracteristici locale sunt
importante atât pentru a atrage afaceri din domeniul industriei cunoașterii, cât și pentru formarea
unei forțe de muncă creative și calificate și pentru turism. Crearea și păstrarea în siguranță a unor
spații urbane, infrastructuri și servicii funcționale și bine proiectate, reprezintă o cerință ce trebuie
abordată în comun de către autorități locale, regionale și naționale precum și de către cetățeni și
companii.
c. Modernizarea rețelelor de infrast ructură și creșterea eficienței energetice
O contribuție esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de viață, a calității mediului și pentru
crearea de factori favorabili locațiilor comerciale, poate fi asigurată printr -un transport urban
durabil, accesib il și la preț rezonabil, cu legături coordonate către rețelele de transport urban și
regional. O atenție deosebită trebuie acordată gestionării traficului și interconectării modurilor de
transport, inclusiv infrastructurii pentru cicliști și pietoni. Infra structura tehnică, în special
alimentarea cu apă, rețeaua de canalizare și alte rețele urbane, trebuie să fie îmbunătățite și
adaptate unor nevoi în schimbare, pentru a putea întâmpina cerințele viitoare și a asigura o locuire
urbană de calitate. Orașele n oastre trebuie să fie capabile să se adapteze amenințării
reprezentate de schimbările climatice. O dezvoltare urbană bine proiectată și planificată
corespunzător, poate îmbunătăți calitatea mediului și poate reduce emisiile de carbon.
d. Inovație proactivă ș i politici educaționale
Orașele sunt locuri unde se creează și se împărtășește cunoașterea. Exploatarea la maxim a
potențialului de cunoaștere într -un oraș, depinde de calitatea educației preșcolare și școlare, de
transferul de oportunități oferite de sis temele de educație și formare, precum și de rețelele sociale
și culturale, de oportunitățile pentru pregătirea pe tot parcursul vieții, de caracterul de excelență
a învățământului universitar și a institutelor de cercetare, precum și de rețeaua de transfer
existentă între industrie, sectorul de afaceri și comunitatea științifică.

7
e. Acordarea unei atenții deosebite pentru zonele defavorizate în contextul
orașului ca un tot unitar
În cadrul unui oraș pot exista diferențe considerabile din punct de vedere al o portunităților
economice și sociale, dar și în termeni de calitate a mediului între diversele zone / cartiere. În
plus, inegalitățile sociale și diferențele între nivelurile de dezvoltare economică ale zonelor
continuă să crească, ceea ce contribuie la acc entuarea dezechilibrelor. O politică de integrare
socială care contribuie la reducerea inegalităților și prevenirea excluziunii sociale, va fi cea mai
bună garanție pentru menținerea siguranței în orașele noastre. Sunt cruciale următoarele strategii
de acț iune, incluse într -o politică de dezvoltare urbană integrată, pentru zonele urbane
defavorizate:
✓ Urmărirea unor strategii de dezvoltare a cadrului fizic
✓ Consolidarea economiei locale și a politicii locale legată de piața forței de muncă
✓ Politici de educație proactivă și pregătire pentru copii și tineri
✓ Promovarea unui transport urban eficient și ieftin
Orașele noastre au nevoie de acțiuni de suficientă amploare pentru a răspunde cerințelor locale
într-o manieră responsabilă și cu o bază financiară solidă, care să aducă stabilitate pe termen
lung. Din acest motiv este important ca statele membre să aibă oportunitatea de a folosi fondurile
structurale europene pentru programe importante de dezvoltare urbană integrată. Folosirea
acestor fon duri ar trebui sa fie concentrată pe dificultățile specifice și potențialul specific fiecărui
oraș și trebuie să fie luate în considerare oportunitățile, dificultățile și elementele specifice fiecărui
stat membru.
Autoritățile locale trebuie să dezvolte a bilitățile și eficiența necesare pentru a implementa politici
de dezvoltare urbană integrată, pentru atingerea unor standarde de calitate și pentru durabilitatea
mediului construit.
* * * * *
Regulamentul (Uniunii Europene) nr. 1301/2013 precizează fapt ul că Fondul European de
Dezvoltare Regională sprijină dezvoltarea urbană durabilă prin strategii care stabilesc acțiuni
integrate pentru a aborda provocări economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care
afectează zonele urbane și ținând seama de nevoia de a promova legăturile dintre zonele urbane
și cele rurale.
În acest context, elementul central al dezvoltării urbane durabile îl constituie finanțarea proiectelor
de dezvoltare în baza unor strategii integrate de dezvoltare urbană (SIDU) , ce abordează
provocările economice, de mediu, climatice, demografice și sociale din orașe.
Existența unei strategii integrate de dezvoltare urbană constituie și condiția de bază pentru
acordarea unei finanțări prin intermediul Axei Prioritare 4 – Sprijinire a dezvoltării urbane
durabile, a Programului Operațional Regional 2014 – 2020 , context în care SIDU trebuie, în
mod obligatoriu, să cuprindă un minim de elemente specifice unui document strategic de
dezvoltare locală, în concordanță cu cerințele minime men ționate de Regulamentul Uniunii
Europene nr. 1301/2013 în această privință.
În conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat 2014 – 2020 , în funcție de nevoile locale
specifice, proiectele de dezvoltare urbană durabilă finanțate prin intermediul Ax ei prioritare 4 a
POR 2014 – 2020 vor fi completate cu investiții efectuate în cadrul altor axe prioritare POR 2014 –
2020 sau al altor programe operaționale, pe baza unui mecanism de corelare a investițiilor și de

8
prioritizare la finanțare a proiectelor ce fac parte din SIDU, în cadrul Documentului Justificativ
pentru finanțarea investițiilor din Fonduri ESI 2014 – 2020.

I.2. CONTEXT LOCAL

SIDU Oradea urmărește să contribuie la creșterea standardului de viață al cetățenilor orașului
nostru. Datorită faptului că Oradea va deveni un oraș mai conectat, mai competitiv, mai inteligent,
cu un sistem educațional, servicii publice și turism de calit ate, se prioritizează principalele 5
direcții de dezvoltare de la nivelul Municipiului:
1. Oradea CONECTATĂ
• Conectarea rutieră la autostrăzile europene
• Realizarea terminalului intermodal de mărfuri din Episcopia Bihor
• Electrificarea și reabilitarea lini ei de cale ferată Cluj Napoca – Episcopia Bihor
• Operarea mai eficientă a Aeroportului Oradea
• Drumuri și legături mai bune între Oradea și comunele din jur
• Circulație fluidizată în oraș
2. Oradea COMPETITIVĂ
• Dezvoltarea cartierului de blocuri din zona Peța – Ceyrat
• Racordarea sistemului de învățământ la economia locală
• Consolidarea reputației orașului privind guvernarea sa eficientă și serviciile publice
bune pe care le asigură
3. Oradea SPAȚIILOR PUBLICE DE CALITATE
• Controlul extinderii urbane
• Suprafețele mari de terenuri neutilizate, reconvertite
• Un centru de oraș distinctiv european
• Finalizarea asfaltării străzilor din orașul vechi
• Cartiere de blocuri reabilitate și îngrijite
• Parcuri în fiecare car tier – Oradea verde
4. Oradea – ORAȘUL INTELIGENT
• Orașul universitar
• Programul lumină & trafic și mobilitate
• Infrastructura digitală
• Exploatarea durabilă a apei geotermale
5. Oradea TURISTICĂ
• Reamenajarea zonei Crișului Repede
• Muzeele orașului
• Sala de sport polivalentă
• Evenimente – Orașul viu

9
Având în vedere faptul că la nivelul Municipiului Oradea există o Strategie de Dezvoltare Locală
aprobată în anul 2015 și luând în considerare Programul Operațional Regional și prevederile
Ghidului privind Condiții Generale de implementare a dezvoltării urbane durabile – Axa Prioritară
4 Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile, elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale,
Administrației Publice și Fondurilor Europene, prin demersul actual se trece la actualizarea
documentului strategic existent, urmărindu -se următoarele elemente:
a. Contextul urban și identificarea principalelor probleme și provocări l a nivel local,
secțiune care se referă la:
• prezentarea datelor statistice și a analizelor relevante pentru definirea contextului
urban și a provocărilor cu care acesta se confruntă, cu trimitere obligatorie la cele cinci
provocări specificate în articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013: economice,
sociale, climatice, demografice și de mediu . Astfel, se realizează o descriere a
problemelor cu care se confruntă spațiul urban, pe baza statisticilor și a studiilor privind
populația, demografia, șomajul, structura ocupării forței de muncă, condițiile de locuire,
infrastructura socială și educațională, condițiile climatice și de mediu, situația
transportului public local, facilități urbane, situația infrastructurii urbane, situația
spațiilor verzi, zone ur bane marginalizate etc;
• prezentarea pe scurt a strategiilor și politicilor sectoriale existente relevante (la nivel
local, regional și național) pe care se bazează elaborarea SIDU ( de exemplu, Planul
de Mobilitate Urbană Durabilă – PMUD );
• identificarea și analizarea nevoilor și a problemelor, precum și a opțiunilor pentru
soluțiile aferente acestora;
• analiza SWOT – analiza integrată a rezultatelor obținute prin diagnosticarea situației
existente și a tendințelor dezvoltării.

b. Viziunea de dezvoltare și obiec tivele SIDU:
• prezentarea viziunii de dezvoltare și identificarea obiectivului/obiectivelor generale;
• prezentarea obiectivelor cheie specifice, măsurabile, realizabile, realiste și delimitate
în timp – SMART, cu referire inclusiv la cele 5 problematici men ționate în articolul 7 al
Regulamentului (UE) nr. 1301/2013.

c. Portofoliu de proiecte. Calendar de activități pentru implementarea SIDU:
• prezentarea activităților/acțiunilor/operațiunilor orientative ce vor fi elaborate și
realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor cheie ale SIDU, precum și orizontul de timp
în care aceste activități se vor realiza, inclusiv măsuri de atenuare a eventualelor
riscuri pe parcursul implementării;
• prezentarea modului în care activitățile propuse pentru îndeplinirea obiectiv elor cheie
au identificat ca surse de finanțare programele operaționale pentru perioada 2014 –
2020 (și, de asemenea, alte inițiative europene, cum ar fi Orizont 2020 etc);
• elaborarea portofoliului de proiecte (lista lungă de proiecte), inclusiv potențiale le surse
de finanțare ce pot contribui la realizarea viziunii și la atingerea obiectivelor SIDU,
precum și descrierea sinergiilor și a caracterului integrat al proiectelor. Elaborarea
listei lungi de proiecte va ține cont de toate sursele de finanțare și/s au de tipul
solicitantului/beneficiarului. Obligatoriu, lista de proiecte va include proiecte aferente
cel puțin pentru 2 OT -uri (2 priorități de investiție), din care obligatoriu OT 4 (PI 4.1. –
mobilitate urbană durabilă);
• hărți cu localizarea proiectelo r individuale din portofoliul SIDU.

10
d. Implementarea, monitorizarea și evaluarea SIDU
• prezentarea pe scurt a contextului instituțional – rolurile și responsabilitățile diferitelor
structuri la nivel urban/regional/național, care vor pune în aplicare SIDU;
• realizarea unui plan de acțiune pentru implementarea SIDU, în care se vor stabili
activitățile, resursele necesare pentru a implementa strategia, direcțiile /
departamentele și/sau persoanele responsabile pentru implementarea, monitorizarea
și evaluarea SIDU ;
• definirea unor indicatori cuantificabili (în măsura în care este posibil), relevanți pentru
a monitoriza și evalua SIDU pe parcursul orizontului de implementare.

e. Cadrul partenerial pentru elaborarea și implementarea SIDU
• stabilirea cadrului partenerial utilizat pentru elaborarea și implementarea SIDU,
inclusiv descrierea procesului de consultare publică.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Oradea fundamentează SIDU în domeniul
mobilității urbane durabile, s copul central al PMUD fiind îmbunătățirea accesibilității zonelor
urbane și furnizarea unui transport și mobilități de înaltă clasă și sustenabile prin și în mediul
urban . Acest lucru se regăsește în Politica II din SIDU – Infrastructura locală , Programul
Dezvoltarea Infrastructurii d e transport. Mobilitate urbană , cu măsurile aferente. De asemenea,
la elaborarea PMUD s -a pornit de la Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Oradea,
care, la capitolul Mobilitate, subliniază necesitatea organizării de ansamblu a circulației, susț ine
crearea de artere noi, dimensionarea și configurarea profilelor legături pietonale, precum și
depășirea barierelor urbane.
De asemenea, SIDU este în concordanță cu Planul de Amenajare al Teritoriului Județean
Bihor – obiectiv 1: Protecția mediului, ob iectiv 2: Dezvoltarea infrastructurii tehnice , (transport,
reabilitare, urbană, utilități publice), obiectiv 3: Sprijinirea afacerilor, creșterea ocupării,
dezvoltarea resurse umane, obiectiv 5: Dezvoltarea turismului, obiectiv 6: Sănătate și asistență
socială.

I.3. CADRUL GENERAL
I.3.1. SCURT ISTORIC

Apariția omului pe teritoriul actual al orașului Oradea datează încă de la sfârșitul paleoliticului
mijlociu (50.000 – 35.000 î.Hr.). La începutul secolului XX (anul 1909) în perimetrul fostei
cărămidării Knapp a fost descoperit un depozit de oseminte care îngloba 17 piese datând din
paleoliticul superior. Această descoperire a convins cercetătorii de prezența lui Homo Sapiens pe
actualul teritoriu al orașului Oradea.
Oradea a fost atestată documentar în anul 1113, într -o diplomă a abației benedictine din Zobor.
Atacurile repetate ale prințului morav Svatopluk, în calitatea sa de aliat al împăratului german
Henric al IV -lea, asupra unui număr însemnat din așezările de pe Valea Vahului și a Nitrei (din
Slovacia de astăzi), au reprezentat contextul în care s -a utilizat pentru prima dată toponimul
Oradea – denumită Varadinum .
De-a lungul timpului Oradea a trecut prin numeroase evenimente importante. Între anii 1241 –
1242, în marea invazie mongolă, o parte din armata de invadatori s -a îndreptat spre cetatea d e
la Oradea, o supune unui asediu, o cucerește și o arde. Evenimentul este destul de bine cunoscut

11
datorită scrierii călugărului italian Rogerius, prezent atunci la Oradea, autor, mai apoi, al scrierii
Carmen Miserabile (Cântec de jale).
Începând cu sfârș itul secolului al XV -lea, orașul va începe să primească din partea regalității mai
multe privilegii care se vor reflecta consistent în evoluția sa de ansamblu. Primul a fost cel
determinat de rapida incursiune otomană asupra orașului, din 7 februarie 1474, când oștile lui Ali
Oglu Malcovici, Begul de Semendria, au atacat Oradea, profitând de absența lui Matei Corvin din
țară. Deoarece orașul a fost distrus într -o proporție destul de mare, regele a hotărât să -l
repopuleze și să -l readucă la starea de normali tate, cât mai grabnic. Astfel, la 16 aprilie 1474,
acordă cetățenilor din Olosig, Vadkert (Sfântul Laurențiu) și Velența scutirea de plata tricesimei
(taxă vamală luată după mărfurile introduse în târg), pe tot teritoriul Ungariei și din toate categoriile
de produse – ulterior documentul va fi reîntărit de către regele Ferdinand I de Habsburg, la 18 mai
1553.
Dezvoltarea economică a orașului va fi însoțită și de înflorirea vieții culturale, resimțită mai ales
prin pătrunderea primilor germeni ai Umanismulu i și Renașterii, aduși din Italia încă din timpul lui
Carol Robert de Anjou și Ludovic cel Mare. Renașterea de factură italiană a fost mult încurajată
la Oradea și de faptul că unii episcopi și înalți prelați ai bisericii catolice erau originari din penins ula
italică. Dintre aceștia se va remarca mai cu seamă Andrea Scolari (1409 – 1426) considerat a fi
„o perfectă încarnare a spiritului renascentist”. În timpul episcopatului său a atras la curte un mare
număr de artiști italieni, a zidit capele, a ridicat altare, a construit un spațiu pentru înființarea unei
biblioteci etc. Bogata sa activitate va fi continuată cu succes de urmașii imediați, între care se va
remarca Ioan Vitez de Zredna, „cea mai impresionantă personalitate a Renașterii din Europa
centrală” , între altele îndrumător ai primilor pași ai lui Matei Corvin. A beneficiat de prietenia
marelui umanist Enea Silvio Piccolomini (1405 – 1464), ajuns papă sub numele de Pius al II -lea.
Dincolo de prestigiul cultural, Oradea devine și un important centru științific, lucru dovedit de pildă
de ridicarea aici de către celebrul astronom Georg Puerbach (1423 – 1461) a unui observator
astronomic și de punere a meridianului zero în urbea de pe malurile Crișului Repede, pe baza
căruia va calcula apoi momentul apar ițiilor eclipselor solare și lunare, înscrise în așa numitele
„tabele orădene” – tabulas varadienses.
Un ultim mare episcop orădean, înainte de triumful Reformei, a fost Giorgio Martinuzzi (1534 –
1551). Sârb după tată și italian după mamă, acesta a fost un mare admirator al arhitecturii
Renașterii, o fire deosebit de energică și, totodată, controversată. Dispariția sa în 1551 a coincis
cu sfârșitul perioadei de prosperitate pe care Oradea a cunoscut -o încă din a doua parte a
veacului al XIV -lea.
Nici înc eputul secolului al XVI -lea nu este mai puțin tumultuos, Oradea fiind marcată de bătălia
de la Mohacs din 1526, în urma căreia trupele turcești au reușit să obțină o victorie zdrobitoare
asupra oștilor aparținând regatului maghiar – însuși regele Ludovic a l II-lea va cădea pe câmpul
de luptă.
Un moment esențial în evoluția urbei îl reprezintă constituirea voievodatului Transilvaniei ca și
principat independent. Pusă în situația de a alege fie ralierea la Ungaria habsburgică a lui
Ferdinand, fie la noul Pri ncipat, Oradea își declară inițial atașamentul față de habsburgi, pentru
ca în cele din urmă să decidă, în 1544, alipirea la Transilvania.

12
Epoca modernă
Operațiunile militare dintre anii 1691 – 1692 au supus orașul și localitățile învecinate unui serios
efort, provocând daune majore, pe care noua administrație austriacă se va grăbi să le repare.
Alături de reîntărirea acelor părți ale Cetății care avuseser ă de suferit, s -a trecut și la recensarea
imobilelor care mai stăteau încă în picioare (în Olosig au fost numărate 114 case, dintre care mai
puteau fi locuite doar 21, iar în Oradea și Velența nu a mai fost găsită nici o clădire întreagă).
Viața locuitori lor a fost iarăși grav afectată cu prilejul mișcării antihabsburgice dintre 1703 – 1711,
condusă de Francisc Rákóczi al II -lea. Localitățile din jurul cetății au devenit câmpuri de bătălie
între garnizoana imperială din cetate și trupele de răsculați, iar cetatea a fost supusă unui lung
asediu. Semnarea păcii de la Satu Mare, din anul 1711, avea să aducă și recunoașterea de către
imperiali a meritelor orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale. Astfel, la 27 noiembrie 1712,
Carol al VI -lea a semnat un decret imperial prin care orădenilor le -au fost recunoscute privilegiile
anterior acordate lor, dându -li-se în plus și dreptul de a folosi sigiliul și stema orașului.
Încetarea confruntărilor armate a dus la o dezvoltare susținută a vieții economice a ora șului,
dominată aproape în egală măsură de activități agricole și neagricole. De altfel, într -un mercurial
din anul 1722, întocmit de consiliul local orădean, au fost identificate nu mai puțin de 15 categorii
de meșteșugari: măcelari, cizmari, sumănari, cr oitori de târg, croitori micști, cojocari, curelari,
săpunari, năsturari, funari, lăcătuși, rotari, tâmplari, orfevrari și dogari.
Din punct de vedere cultural au fost consemnate o serie de progrese notabile mai cu seamă în a
doua parte a secolului al XVI II-lea și în prima parte a secolului al XIX -lea. Mare parte s -au datorat
reprezentanților bisericii, dintre cele mai reprezentative personalități ale acestei perioade
remarcându -se episcopii Ignatie Darabant și Samuil Vulcan.
În lupta pentru drepturi poli tice și naționale pentru populația românească din Transilvania, alături
de alți fruntași români, se va remarca episcopul Ignatie Darabant, considerat de mulți cercetători
drept unul dintre autorii documentului Supplex Libellus Valachorum , înaintat împăratu lui Leopold
al II-lea, în martie 1791. Din culise, episcopul va participa și la întocmirea și înaintarea celui de –
al doilea Supplex, datat în 30 martie 1792.
Ideile Iluminismului vor îmbrăca în urbea de pe malurile Crișului Repede forma unei constante
preocupări pentru organizarea unei rețele școlare cât mai vaste și a tipăririi unui număr cât mai
mare de cărți necesare școlilor, sau prin care se urmărea publicarea unor lucrări științifice de
trebuință generală. În consonanță cu această stare de fapt, în p enultimul deceniu al secolului al
XVIII -lea, la Oradea a apărut pentru întâia oară și o instituție școlară de grad superior, respectiv
Academia Regală, înființată, în urma propunerii din 25 decembrie 1776 a directorului
circumscripției școlare orădene, con tele Károlyi Antal. Debutul propriu -zis al cursurilor va fi
consemnat la 1 noiembrie 1780, cu un curs de filosofie, întregit în 1788 cu studii de drept.
Personalitatea care a impus liniile de dezvoltare ale vieții spirituale orădene de la începutul
secolu lui al XIX -lea, a fost episcopul greco -catolic Samuil Vulcan (între 1806 și 1839). Acesta a
fost un energic continuator al programului de înființare de noi școli și de tipărire a unui mare număr
de cărți românești, la Tipografia din Buda, ocupându -se în pa ralel de punerea bazelor unei
biblioteci care să adune un număr cât mai vast de lucrări. A fost, de asemenea, un fidel
colaborator cu alte personalități de seamă ale Iluminismului românesc din vremea sa, printre
colaboratorii săi numărându -se Ioan Corneli, Gheorghe Șincai sau Petru Maior (opera istorică a
acestuia va fi tipărită cu ajutorul înaltului prelat orădean).

13
La jumătatea secolului al XIX -lea are loc și unificarea celor 4 orășele din jurul Cetății (Oradea –
Olosig, Oradea -Orașul Nou, Oradea -Subcetate și Oradea -Velența) sub o singură administrație.

Epoca contemporană
Viața social -politică a orașului pe timpul și imediat după terminarea primului război mondial, a
cunoscut o înrăutățire evidentă, fapt ce a făcut posibilă dezvoltarea curentului de stâng a.
Deoarece situația din oraș devenise critică, urmare a confruntărilor dintre „roșii” (comuniști) și
„albi” (anticomuniști), în noaptea de 19 spre 20 aprilie 1919, noua conducere a orașului, în frunte
cu primarul Rimler Károly, a apelat la comandamentul r omân al Diviziei 6 de la Tileagd,
solicitându -i să intre în oraș și să instaureze pacea. Pe data de 20 aprilie 1919, în prima zi de
Paști, locuitorii români ai orașului Oradea prezenți în cele două biserici din centrul orașului,
Biserica cu Lună și Catedra la Greco -Catolică, au ieșit în stradă să -l întâmpine pe Generalul
Moșoiu, avându -i în fruntea lor pe vicarul – viitor episcop, Roman Ciorogariu.
Prin decretul regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 , orașul Oradea a fost declarat municipiu, iar
în 1930 Comi sia Consultativă de Heraldică a stabilit stema Municipiului Oradea, cu următoarea
înfățișare: pe un scut albastru, o cruce latină argintie ținută în stânga de un arhanghel înaripat
nimbat cu aur, iar în dreapta de un leu auriu, încoronat, ridicat în două l abe, cu coada bifurcată și
limba roșie. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri.
Declanșarea celui de -al doilea război mondial va aduce orașului Oradea grave prejudicii, pe care
populația le va resimți deosebit de acut. Din cauza presiunilor diplomatice la adresa României, în
vara anului 1940 partea de nord -vest a Transilvaniei (inclus iv Oradea) este cedată Ungariei. Patru
ani mai târziu însă, evenimentele din cursul verii anului 1944 au creat României condițiile
favorabile eliberării nord -vestului Transilvaniei. Astfel, la 11 martie 1944 în întreaga Transilvanie
de nord -vest s -a instau rat administrația militară sovietică, iar la 9 martie 1945, după instaurarea
guvernului Groza, a fost restabilită administrația română, inaugurându -se astfel perioada
comunismului stalinist.
Printre realizările din perioada comunistă se cuvine să menționă m: deschiderea șantierului de
construcție a uzinei Alumina, deschiderea a numeroase întreprinderi de industrie ușoară
(Solidaritatea, Arta, Crișul, Crișana), punerea în funcțiune a Întreprinderilor Agricole de Stat Sere
și Avicola, construirea a numeroase blocuri, spitale etc.
În ceea ce privește politica de industrializare forțată, aceasta a avut și multiple efecte negative,
conducând în cele din urmă la o adevărată criză economică – cu implicații profunde în toate
sectoarele vieții publice, lipsurile și privațiunile de tot felul îngreunând viața locuitorilor care în
decembrie 1989 și -au manifestat nemulțumirea prin ample proteste îndreptate împotriva regimului
comunist.
Tendința de dezvoltare a orașului Oradea după 1990, este influențată de mai mulți fac tori, cu
impact mai mult sau mai puțin direct. Nivelul european își spune cuvântul cu precădere după
începerea procesului de integrare europeană a României, în mod special din punct de vedere
legislativ și al politicilor și strategiilor de dezvoltare, infl uențând pe verticală nivelele național,
regional și local, dar și din punctul de vedere al libertății de circulație, al libertății de inițiativă sau
al investițiilor externe.
*****

14
Până în anul 2013 regiunile au avut rol mai mult în dezvoltarea de strateg ii, fără a influența în
mod direct dezvoltarea la nivel local. Având în vedere faptul că politicile naționale și regionale au
fost destul de generale din 1990 până în 2016, iar întârzierea cu care unele proiecte de dezvoltare
sunt puse în practică – ex. re alizarea Autostrăzii Transilvania, a cărei construcție se derulează
lent în momentul de față, îmbunătățirea drumurilor naționale din județul Bihor sau modernizarea
rețelei de cale ferată – posibilitățile de dezvoltare a centrelor urbane importante au fost limitate,
ceea ce, în condițiile restructurării economice, a avut ca efect, printre altele, regresul demografic
și economic.
În anii ce au urmat revoluției din 1989, modificările structurale au vizat în primul rând extinderea
spațiului locativ. Aceasta s -a realizat în primul rând prin construirea de locuințe unifamiliale dar
nu numai. O altă evoluție este reprezentată de integrarea unor activități economice în structura
urbană, atât în construcțiile existente dar și prin construcții noi.
O bună perioadă de timp, extinderea cartierelor rezidențiale nu a făcut parte dintr -o strategie de
dezvoltare a orașului Oradea, fapt pentru care infrastructura urbană corespunzătoare s -a
dezvoltat cu întârziere, multe dintre arealele deja locuite fiind încă lipsite de dr umuri modernizate
sau de alte facilități. O parte dintre aceste areale sunt ocupate de clădiri oprite în diverse stadii
de execuție, fără perspectiva de a fi continuate în perioada imediat următoare. Construcția
organizată de locuințe își face locul de -abia prin a doua jumătatea a anilor 2000, însă este frânată
în scurt timp de criza financiară. Majoritatea cartierelor astfel construite sunt de locuințe colective,
precum cartierele Prima, Luceafărul, Soarelui și unele construcții din cartierul Ioșia, dar se
dezvoltă și unele cartiere de locuințe individuale, precum cartierul Europa, Tineretului și
Grigorescu.
În afara activităților comerciale mici, dezvoltate în interiorul orașului, majoritatea centrelor
comerciale mari s -au dezvoltat la marginea orașului. Dintre acestea pot fi amintite: Metro,
Praktiker, Selgros, Auchan, Real Episcopia Bihor, Era, Oradea Shopping City etc. Ca excepție
pot fi amintite: Lotus Centre în cartierul Nufărul și Oradea Plaza în Centrul Civic, Prima Shop s in
Rogerius, profilul lor f iind adaptat amplasării.
Din punctul de vedere al infrastructurii, cea mai importantă evoluție o reprezintă construirea
drumului de centură, ce a eliminat traficul greu din interiorul orașului. Singurul sector ce nu a fost
construit încă este cel nordic d ar, cu toate acestea, principalele drumuri sunt acum conectate
între ele: E60/DN1 dinspre Borș și înspre Cluj – Napoca, E671/DN79 înspre Satu -Mare și înspre
Arad și E79/DN76, care leagă Oradea de Băile 1 Mai și Băile Felix, respectiv orașul Beiuș.
În ultim ii ani, eforturile au fost direcționate înspre îmbunătățirea nivelului de trai, atât prin
dezvoltarea sectorului economic, cât și prin îmbunătățirea tuturor aspectelor legate de un spațiu
urban apropiat omului, cetățeanului. Mare parte a intervențiilor s -a axat pe crearea condițiilor
necesare în vederea atragerii de investiții directe la nivelul parcurilor industriale, pe modernizarea
infrastructurii aferente serviciilor publice de termoficare, alimentare cu apă, canalizare și epurare
a apelor uzate, transp ort public local, dezvoltarea infrastructurii rutiere și de transport nemotorizat,
dezvoltarea infrastructurii de turism și agrement (ex. AquaPark), reabilitarea fațadelor clădirilor
monument -istoric, investiții în infrastructura educațională.
Aceste inve stiții au permis deschiderea unor noi piste de dezvoltare la nivelul orașului, care,
coroborate cu îmbunătățirea gradului de conectivitate a Municipiului Oradea pe termen scurt și
mediu, vor permite o dezvoltare a profilului competitiv al orașului, cu bene ficii directe în ceea ce
privește diversificarea economiei locale, crearea de locuri de muncă și menținerea unui nivel
ridicat al calității vieții, în comparație cu celelalte orașe din România.

15

I.3.2. A ȘEZARE GEOGRAFICĂ

Municipiul Oradea este amplasat în zona central – vestică a județului Bihor, în Regiunea de
Dezvoltare Nord – Vest. Având o poziționare centrală în cadrul Zonei Metropolitane Oradea, se
învecinează la nord cu comuna Biharia, la est cu comunele Paleu și cu Oșorhei, la sud cu
comunele Sînmartin și Nojorid, iar la vest cu comunele Sîntandrei și Borș. Față de punctul de
frontieră Borș – cel mai circulat punct vamal dintre România și Ungaria, Oradea este situată la o
distanță de circa 13 km. În funcție de princi palele puncte cardinale, orașul se află la intersecția
paralelei de 47°03` latitudine nordică, cu meridianul de 21°55` longitudine estică.
Poziționarea în nord – vestul țării face ca distanța dintre Oradea și majoritatea orașelor importante
din România s ă fie mai mare, însă o plasează favorabil în raport cu marile metropole europene.
Astfel, distanța dintre Municipiul Oradea și alte importante centre urbane din țară și din străinătate
este următoarea:
▪ → București – 584 km
▪ → Iași – 573 km
▪ → Constanța – 815 km
▪ → Brașov – 418 km
▪ → Craiova – 439 km
▪ → Timișoara – 170 km
▪ → Cluj – Napoca – 160 km
▪ → Budapesta – 309 km
▪ → Viena – 554 km
▪ → Bratislava – 511 km
▪ → Varșovia – 760 km

Hidrografia Prin Municipiul O radea trec râul Crișul Repede, pârâul termal Pețea,
precum și pârâurile Paris, Sălbatic, Adona, Crișul Mic, toți afluenți ai Crișului Repede. Acesta
străbate orașul, creând o luncă în centrul istoric.

Relief Municipiul Oradea este situat între dealur ile ce despart Câmpia Crișurilor
de terminațiile cu aspect deluros ale Munților Apuseni. Situat pe malurile râului Crișul Repede,
râu ce desparte orașul în aproape două jumătăți egale, Oradea se află la o altitudine de 126 m
deasupra nivelului mării, în zo na de deschidere a văii Crișului Repede spre arealul câmpiei joase.

Flora și fauna Flora și fauna din Municipiul Oradea sunt specifice zonei temperat
continentale, cu influențe oceanice. Râul Crișul Repede a creat în mai multe zone o luncă, unde
vegeta ția și fauna sunt tipice acestui relief (șopârle, șerpi de apă, iepuri de câmp, popândăi, fazani

16
etc). În apele Crișului Repede trăiesc mai multe specii de pești cum ar fi: avat, biban, caras, crap,
lin, roșioară, somn, șalău, știucă, clean ș.a. Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate,
existând totuși grupuri de rozătoare și mamifere mici, precum și căprioare, mai ales în pădurea
Felix de lângă oraș.

Clima Topoclimatul Municipiului Oradea este determinat de persistența acțiunii
vânturilor de vest. Avem de -a face așadar cu o climă temperat -continentală cu influențe oceanice.
Temperatura medie multianuală este de 10,4°C. Pentru luna iulie media este de aproximativ
21°C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de -1,4°C. Precipitațiile s unt relativ bogate,
înregistrându -se o medie anuală de aproximativ 585,4 mm. Ele sunt repartizate în mod variabil
pe întreg parcursul anului, neputându -se delimita tranșant arii temporale de maxim sau de minim
al precipitațiilor.

Resurse naturale Municipiul Oradea dispune de resurse naturale (regenerabile și
neregenerabile). De pe terasa Crișului Repede, în apropierea cartierului Episcopia Bihor, se
extrage nisip și pietriș. De asemenea, Municipiul Oradea se numără, alături de localitățile Borș,
Săcuieni, Marghita, Ciumeghiu, Cighid, Beiuș, Livada, Sîntandrei și Toboliu, în rândul localităților
cu resurse de ape geotermale. În ceea ce privește fondul funciar, aproximativ jumătate din
suprafața Municipiului Oradea este destinată utilizării agricole ( 45,83%).
În Municipiul Oradea există mai multe situri comunitare Natura 2000:
• ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea (se întinde pe localitățile Aleșd, Aștileu,
Aușeu, Ineu, Lugașu de Jos, Măgești, Oradea, Oșorhei, Săcădat, Țețchea, Tileagd, Vadu
Crișu lui)
• ROSCI0098 Lacul Pețea (se întinde pe localitățile Oradea și Sînmartin)
• ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede (se întinde pe localitățile Borș, Girișu de
Criș, Oradea, Sîntandrei)
• ROSCI0267 Valea Roșie (se întinde pe localitățile Ineu, Oradea , Paleu)
În situl Crișul Repede amonte de Oradea se întâlnește habitatul de Zăvoaie cu Salix alba și
Populus alba. Aria este o zonă importantă pentru conservarea speciilor de Scoică de râu (Unio
crassus), Boartă (Rhodeus sericeus amarus) și Zglăvoacă (Cot tus gobio), ce aici prezintă
populații stabile. Situl Crișul Repede amonte de Oradea este format în proporție de aproape 80%
din râuri și lacuri. Situl Lacul Pețea se impune la nivel național prin apele termale din Transilvania,
acoperite de lotus (drețe). Nufărul termal – Nymphaea lotus L. Var. Thermalis – reprezintă o relictă
terțiară unică în Europa.
Situl comunitar Natura 2000 ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede, este recunoscut
pentru habitatul de Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba, fiind format în proporție de 36% de râuri
și lacuri, 26% de culturi (teren arabil), 21% de pășuni, 15% de mlaștini și turbării și 2% de alte
terenuri arabile. Între cele mai importante specii din cadrul Luncii Inferioare a Crișului Repede,
amintim: buhaiul de ba ltă, porcușorul de șes, boarca, dunarița, zvârluga, răspăr, pietrar, fusar mic
etc.

17
Situl Valea Roșie (se întinde pe comuna Ineu, comuna Paleu și Municipiul Oradea) este
reprezentativ pentru pădurile de fag de tip Asperulo -Fagetum, parte din zonă fiind cu prinsă și în
Rezervația Naturală Fâneața Valea Roșie.

Resurse antropice Din punct de vedere economic, Municipiul Oradea se remarcă drept
o localitate cu o economie diversificată. Există unități economice din domenii variate, precum:
construcții, mase pl astice, activități profesionale, științifice și tehnice, industria prelucrătoare,
transport și depozitare, hoteluri și restaurante, activități de servicii administrative și activități de
servicii suport, informații și comunicații, tranzacții imobiliare, să nătate și asistență socială,
agricultură, silvicultură și pescuit etc.
Conform Institutului Național de Statistică, Municipiul Oradea dispune de 72 de unități
educaționale dintre care 4 unități de învățământ superior (1 instituție de învățământ superior
public și 3 unități de învățământ superior privat). Universitatea Oradea integrează un număr de
15 facultăți.
Municipiul Oradea este destul de bine dezvoltat și în ceea ce privește infrastructura sanitară,
deținând 6 spitale dintre care 4 unități publice ș i 2 unități private. Totodată, există numeroase
cabinete stomatologice, farmacii, cabinete medicale de specialitate, policlinici etc.
În ceea ce privește sectorul turistic, Oradea se remarcă atât prin infrastructura turistică de cazare
și alimentație publ ică, precum și prin obiectivele turistice cultural -istorice.
Nu mai puțin de 85 de monumente din Oradea sunt incluse în Lista monumentelor elaborată de
Ministerul Culturii și Cultelor și Institutul Național al Monumentelor Istorice.

I.3.3. ORGANIZARE AD MINISTRATIVĂ

Organizarea administrativă a aparatului tehnico -operațional din cadrul Primăriei Municipiului
Oradea :

18
În directa subordine a primarului se află
următoarele direcții, servicii, birouri și
compartimente:
• Cabinetul Primarului
• Instituția Arhitectului Șef
• Directia Patrimoniu Imobiliar
• Serviciul Public Comunitar Local
de Evidență a Persoanelor
• Biroul Resurse Umane
• Compartimentul Audit Public
Intern
• Compartimentul de Presă
În directa subordine a
Administratorului Public (City
Manager) se află următoarele direcții,
servicii, birouri și compartimente:
• Direcția Economică
• Directia Monitorizare Cheltuieli
de Funcționare și Organizare
Evenimente
• Serviciul Relații cu Publicul
(Ghișeu Unic)
• Biroul Achiziții Publice
• Compartimentul Management
Spitale
Figura 1. Localizar ea Municipiului Oradea , în ZMO, în județ, în țară

În directa subordine a viceprimarilor se află următoarele direcții, servicii, birouri și
compartimente:
• Direcția Tehnică
• Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională
• Direcția Juridică
Fiecare entitate ce face parte din organizarea administrativă a Primăriei Municipiului Oradea, are
propriul rol, propriile atribuții, sarcini și responsabilități cu privire la implementarea strategiei
integrate de dezvoltare urbană a orașului. Este însă re levat faptul ca o parte dintre direcții și
departamante iși asumă în acest sens o mai mare responsabilitate.
DIRECȚIA MANAGEMENT PROIECTE CU FINANȚARE INTERNAȚIONALĂ – DMPFI – a luat
naștere în 2008 și este formată din 2 servicii (Serviciul Dezvoltare Inf rastructură și Serviciul
Asistență Tehnică), un birou (Biroul Turism, Cultură, Regenerare Urbană) și un compartiment.
Principalul obiectiv constă în atragerea de fonduri nerambursabile, europene sau
guvernamentale. În structura sa sunt angrenați 14 angajaț i proveniți din mai multe compartimente

19
ale vechii structuri, dar în special din Administrația Imobiliară Oradea, Serviciul Management
Programe și Relații cu Investitorii și IMM -urile.
Ca si delimitare administrativ -teritoriala, în momentul de față, există , la nivel de propunere, o
structurare a Municipiului Oradea în 30 de cartiere, delimitate – pe criterii istorice și zonale, de
către reprezentanții Instituției Arhitectului Șef din cadrul Primăriei Oradea, împreună cu Direcția
de Cultură, Culte și Patrimo niu Cultural Național Bihor. Subiectul este încă în dezbatere, urmând
ca, după finalizare, să se ia o decizie printr -o Hotărâre a Consiliului Local.
Accesibilitate Accesul în Municipiul Oradea se realizează atât prin mijloace rutiere, cât și
prin căi feroviare și aeriene. Principalele trasee rutiere prin care se poate ajunge în Oradea sunt:
• E 60 (DN1) – București – Brașov – Sibiu – Cluj-Napoca – Oradea – Borș – Buda pesta
• E 79 (DN 76) – Deva – Brad – Beiuș – Oradea – Borș
• E 671 (DN 79) – Arad – Chișineu -Criș – Salonta – Oradea – Satu Mare
În ceea ce privește accesul prin căile feroviare, în Municipiul Oradea există patru stații CFR: Stația
Oradea, Stația Oradea Est , Stația Oradea Vest și Stația Episcopia Bihor. Infrastructura feroviară
din regiune asigură conexiunea Municipiului Oradea cu mai multe localități:
• Magistrala feroviară 300: București – Brașov – Mediaș – Cluj-Napoca –
Oradea
• Calea ferată 314: Vașcău – Beiuș – Holod – Oradea
• Calea ferată 310: Arad – Sântana – Chișineu -Criș – Salonta – Oradea
• Calea ferată 402: Satu Mare – Carei – Valea lui Mihai – Săcuieni – Oradea
Din Gara Mare sunt legături zilnice cu trenuri Intercity către destinațiile: Timișoar a Nord, Cluj
Napoca, București Nord, Brașov, Arad, Satu Mare, Baia Mare, Suceava, Iași, Ploiești Vest,
Miercurea Ciuc, Constanța, precum și legături zilnice internaționale: Brașov – Budapesta Est (și
retur) și Cluj Napoca – Budapesta Est (și retur).
Aerop ortul Internațional Oradea facilitează, de asemenea, accesul în și din Municipiul Oradea,
existând curse regulate interne și externe. Până în momentul de față, trei companii aeriene
operază pe aeroportul orădean, Tarom, Blue Air și Ryan Air.
Suprafață Municipiul Oradea are o suprafață de 115,56 km2, deținând o pondere de
1,6% din teritoriul județului Bihor. În cadrul Zonei Metropolitane Oradea, Municipiul Oradea este
a doua localitate ca suprafață, du pă comuna Nojorid (125,57 km2). Suprafața intravilană a
Municipiul Oradea este de 77,15 km2, reprezentând 67,5% din totalul fondului funciar.

I.3.4. STRUCTURI DE SPRIJIN AL DEZVOLTĂR II URBANE INTEGRATE

Toate entitățile / structurile descrise în aceată secțiune au participat activ la procesul de
consultare publică și au contribuit la elaborarea SIDU Oradea. În egală măsură, mare parte
dintre ele vor fi direct implicate în implementarea activităților menite să ducă la indeplinirea
obiectivelor asumate prin acest document strategic.

20
Camera de Comerț, Industr ie și Agricultură Bihor
CCIBH este o organizație independentă, neguvernamentală și non -profit, care sprijină înființarea
și dezvoltarea afacerilor în județul Bihor, punând la dispoziția celor interesați o gamă largă de
servicii specializate:
• asistență p entru înființarea unei afaceri și întocmirea documentației necesare
• informații referitoare la surse de finanțare a afacerilor și la modul de accesare a acestora
• întocmirea de planuri de afaceri, studii de piață, planuri de marketing, proiecte pentru
obține rea de finanțări nerambursabile și rambursabile
• promovarea potențialului economic al firmelor din județ pe piața națională și internațională
• găsirea de parteneri de afaceri și medierea contactelor de afaceri
• informații referitoare la firmele din județ
• eliberarea de certificate de origine a mărfurilor, a certificatelor de forță majoră, vizarea
facturilor și a altor documente comerciale
• eliberarea de recomandări și certificate de bonitate
• consultanță de afaceri, financiar -contabilă, juridică
• asistență jur idică la încheierea și derularea contractelor comerciale
• organizarea de târguri și expoziții, misiuni economice, parteneriate de afaceri, în țară și în
străinătate
• programe de pregătire profesională, programe de instruire în domeniul afacerilor,
seminarii
• acces la biblioteca instituției
• arbitraj comercial
• înscrierea gajurilor în arhiva electronică de garanții reale mobiliare
Camera de Comerț și Industrie Bihor este cea mai puternică asociație a mediului de afaceri a
județului, reunind în rândurile sale înt reaga rețea de societăți implicate în comerț și industrie,
camere de comerț bilaterale și asociații profesionale. C.C.I. Bihor acționează pentru crearea unui
mediu de afaceri stabil, coerent și propice dezvoltării sectorului privat, a unei economii de piaț ă
reale, durabile și deschise spre exterior.

Oficiul Registrului Comerțului Bihor
Oficiul Registrului Comerțului este instituția abilitată prin lege să efectueze înregistrarea firmelor
în județul Bihor. Pe lângă activitatea de înregistrare propriu -zisă, această instituție oferă și servicii
de consiliere pentru înființarea unei afaceri, de întocmire a actelor necesare și reprezentare în
fața instanțelor competente să autorizeze înființarea firmei, precum și de obținere a avizelor
necesare desfășurării activității. Etapele ce trebuie parcurse pentru înființarea unei afaceri sunt:
rezervarea denumirii; întocmirea actului constitutiv; alcătuirea dosarului de înmatriculare;
obținerea avizelor; înmatricularea societății.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Vest – Biroul Județean Bihor
ADRNV acționează în județul Bihor prin intermediul Biroului Județean, în scopul implementării la
nivel local a politicii de dezvoltare regională. Agenția de Dezvoltare Regională Nord -Vest,

21
organism executiv al Consiliul ui pentru Dezvoltare Regională, prin competențele sale de
planificare strategică, este forța motrice a dezvoltării durabile a regiunii.
Agenția susține dezvoltarea și interesele de dezvoltare ale comunităților locale, fiind puntea de
legătură între acest ea, autoritățile naționale și instituțiile europene relevante. Urmărește
implementarea politicilor de coeziune economică și socială la nivelul regiunii, promovează și
implementează programe de dezvoltare și asigură serviciile necesare comunităților și
investitorilor pentru maximizarea beneficiilor economice și sociale la nivelul regiunii.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor
Piața muncii a suferit schimbări puternice în ultimul deceniu. Modificările apărute au creat nevoia
unei noi instituții. Una modernă, flexibilă cu capacitatea de a raspunde acestor provocări. Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) are în subordine Agenția Municipiului
București, 41 de agenții județene (în cadrul cărora funcționează 70 de agenți i locale și 141 puncte
de lucru), 8 centre județene de formare profesională a șomerilor, 8 centre regionale de formare
profesională a adulților, precum și Centrul Național pentru Formarea Profesională a Personalului
Propriu Râșnov. Serviciile sale se adres ează șomerilor și agenților economici. Obiectivele
principale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt:
• Instituționalizarea dialogului social în domeniul ocupării și formării profesionale;
• Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării și f ormării profesionale;
• Aplicarea măsurilor de protecție socială a persoanelor neîncadrate în muncă.
La nivelul județului Bihor, AJOFM oferă angajatorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă următoarele servicii:
• măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă prin creșterea șanselor de ocupare
a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
• măsuri pentru stimularea angajatorilor în vederea încadrării în muncă a șomerilor și
crearea de noi locuri de muncă.

Direcția Județeană de S tatistică Bihor
Direcția Județeană de Statistică Bihor este organizată și funcționează în baza prevederilor Legii
nr. 226/2009 privind organizarea statisticii oficiale în România, republicată, cu modificările și
completările ulterioare și a Hotărârii Guve rnului Nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea
Institutului Național de Statistică, ca unitate teritorială subordonată acesteia. D.J.S. Bihor are
urmă toarea structură organizatorică:
• Serviciul de producție statistică;
• Serviciul de coordonare anche te, gestiune resurse umane și financiare
• Compartimentul de analiză, sinteză, diseminare date statistice și exploatare aplicații
informatice;
• Compartimentul Intrastat.
Direcția Județeană de Statistică (D.J.S.) are ca obiect de activitate culegerea, prelucra rea,
stocarea, analiza, difuzarea rezultatelor cercetărilor statistice cuprinse în ”Programul Cercetărilor

22
Statistice infraanuale și anuale” stabilit de I.N.S. conform PSNA, constituirea fondului teritorial de
date statistice cu caracter economic, financia r, social, demografic, juridic necesar elaborării
politicii economice și sociale respectiv publicarea și diseminarea datelor statistice. Direcția
Județeană de Statistică este subordonată Institutului Național de Statistică și are relații cu toate
direcțiil e generale și direcțiile din I.N.S., respectiv direcțiile generale de statistică regionale și
direcțiile județene de statistică din țară. Direcția Județeană de Statistică Bihor, serviciu de
statistică oficială, în subordinea Institutului Național de Statis tică, organizează și întreține sistemul
informațional statistic în profil teritorial. D.J.S. Bihor are relații de colaborare cu organele
administrației publice locale și cu serviciile deconcentrate ale administrației publice centrale. În
realizarea obiectu lui său de activitate, D.J.S. Bihor are următoarele atribuții:
• asigură culegerea, verificarea, prelucrarea și analiza datelor statistice de la operatorii
economici și sociali;
• organizează și efectuează cercetări statistice cu caracter special cum ar fi: recensăminte,
anchete selective, lucrări finanțate din fondurile externe nerambursabile și alte cercetări
statistice pe baza dispozițiilor primite de la I.N.S., din inițiativă proprie și la cererea
administrației publice locale;
• organizează instruiri, îndr umă și acordă asistență metodologică operatorilor economici și
sociali pentru completarea formularelor;
• participă la evaluarea eficienței și definitivarea metodologiilor statistice elaborate de I.N.S.
• propune soluții pentru îmbunătățirea sistemului de indi catori, a formularelor de colectare
a datelor statistice precum și a metodologiei de organizare și realizare a cercetărilor
asupra operatorilor economici sau asupra gospodăriilor populației;
• asigură aplicarea normelor legale și a celor stabilite de I.N.S. cu privire la determinarea și
publicarea indicatorilor statistici;
• furnizează către I.N.S. datele și informațiile statistice la perioadele și termenele prevăzute
în graficul anual de cercetări statistice;
• informează din proprie inițiativă administrația pub lică locală și la solicitarea acesteia,
asupra evoluției principalilor indicatori de dezvoltare economico -socială și a principalelor
aspecte ce intervin în economia județului;
• prezintă semestrial I.N.S. -ului informări asupra activității desfășurate;
• elaborează/proiectează anuare, breviare, buletine, culegeri de date statistice și alte
publicații la nivelul județului, spre a fi publicate;
• îndeplinește orice alte atribuții stabilite de I.N.S. prin acte normative pentru domeniul său
de activitate.

Federația Patronilor Bihor
Federația Patronilor Bihor (FPB) este o organizație autonomă, neguvernamentală și apolitică.
FPB promovează interesele antreprenorilor în domeniul economic și social, în condițiile
economiei de piață, prin participarea ca parte ner la negocierea contractelor colective de muncă,
la asanarea conflictelor sociale și asigurarea egalității de șanse intreprinzătorilor, legalitatea și
corectitudinea profesională în activitățile economice și relațiile dintre membrii săi, intervine la
organele în cauză pentru promovarea unor politici economice, fiscale, comerciale, judiciare,
vamale și salariale corecte, precum și pentru combaterea concurenței neloiale.
Într-un mediu concurențial, pe o piață globală, singura modalitate a unui business de a rezista,
este de a se dedica excelenței. In acest context, Federația Patronilor Bihor, prima organizatie

23
patronală județeană din țară, promovează excelența și relațiile bazate pe onestitate pentru a crea
un mediu de afaceri curat și eficient. În cei 25 d e ani de existență, Federația Patronilor Bihor și -a
luat în serios misiunea de a fi liderul mișcării patronale realizand o forță antreprenorială
competentă și puternică, atât în interiorul Federației Patronilor Bihor cât și în întreaga comunitate
de afacer i locală, prin servicii de calitate și orientate către creșterea competitivității și a rezultatelor
afacerii. Cele peste 600 de companii membre, contribuie cu mai mult de jumătate la produsul
intern brut al județului promovând cultura muncii, inovarea, int egritatea și răspundera prin
competența profesională.
Ordinul " Vulturul Negru al Cetății Oradea " lansat de FPB, reprezintă forma cea mai eficientă de
promovare a capitalei bihorene prin intermediul personalităților care sunt onorate de înmânarea
acestei d istincții acordate în mod excepțional, în fiecare an, doar unui bihorean care a contribuit
semnificativ la imaginea județului.

Asociația Firmelor Bihorene
AFB e ste o organizație patronală ce își propune să reprezinte în mod real cele peste 30.000 de
societăți comerciale active din județul Bihor. La inițiativa înființării AFB au subscris, ca membri
fondatori, managerii celor mai importante 50 de firme din județul Bihor. Printre obiectivele
strategice urmărite de AFB:
✓ Dezvoltarea și promovarea culturii antreprenoriale;
✓ Satisfacerea necesităților specifice activității societăților comerciale și a întreprinzătorilor
independenți, prin activități de reprezentare, asistență, consultanță și instruire;
✓ Crearea unui mediu favorabil activităților economice pri vate și stimulativ pentru investițiile
autohtone și străine;
✓ Sprijinirea consolidării și dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii;
✓ Creșterea competitivității mediului de afaceri prin stimularea accesului la inovație și
cercetare;
✓ Dezv oltarea întreprinderilor private în concordanță cu principiile dezvoltării durabile;
✓ Dezvoltarea capitalului uman în economie;
✓ Modernizarea rolului autorităților administrației publice centrale și locale, în sensul
orientării către organizații, firme și cetățeni și creșterii eficienței activității.

Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR)
Această asociație a fost constituită în scopul promovării și dezvoltării turismului din Oradea și din
regiune. Membrii fondatori ai APTOR sunt S.C. Eurobusiness Parc S.A. (in prezent SC Agenția
de Dezvoltare Locală Oradea SA), Societatea Lotus Center, Societatea Calipso S.A. – Double
Tree by Hilton Oradea, Societatea Aba Turism S.A., Ramada Oradea, Societatea Continental
Forum Oradea S.A., S ocietatea Aqua President S.R.L. și Societatea Turism Felix S.A. Obiectivele
asociației se regăsesc în scopul stimulării și sprijinirii dezvoltării locale, regionale și naționale prin
inițiative, activități și măsuri care să crească numărul de turiști, să d ezvolte și să promoveze
turismul din Oradea și din regiune, în totalitatea diversității sale, atât în țară, cât și în străinătate,
precum și să realizeze sau să acorde suportul necesar elaborării și implementării strategiilor de
dezvoltare a turismului loc al, regional și național, ținând cont de principiile turismului durabil.
Asociația întreține relații de colab orare cu mai multe structuri c e contribuie sau participă la
dezvoltarea turismului.

24
La nivel național, APTOR face parte, din anul 2015, din Federa ția Asociațiilor de Promovare
Turistică din România (FAPT). Federația Asociațiilor de Promovare Turistică are ca scop
dezvoltarea turismului în destinațiile turistice pe care le reprezintă asociațiile și promovarea
acestora pe plan național și internaționa l. FAPT își propune să contribuie la o îmbunătățire a
activităților de marketing și de branding a destinațiilor și a produselor turistice pe care acestea le
oferă. Promovarea eficientă a oricărei destinații turistice trebuie să aibă ca principal rezultat ș i
indicator de rezultat, creșterea numărului de turiști la nivelul maxim pe care infrastructura sau
contextul local îl poate oferi. De asemenea, aceste date pot oferi noi direcții de dezvoltare sau
puncte slabe ale activității actuale, care pot fi remediat e.
Datele statistice oficiale de care dispunem în acest moment în domeniul turismului, ne sunt
furnizate prin portalul web al INS și se referă la Municipiul Oradea și la comuna Sînmartin.
Acestea sunt:
1. Sosiri ale turi știlor în structuri de primire tur istică – numărul de turiști
2. Capacitate de cazare – numărul total al locurilor de cazare
3. Structuri de primire turistic ă, cu func țiuni de cazare turistic ă – numărul de unități de cazare
4. Înnoptari în structuri de primire turistic ă
5. Capacitatea de cazare turistic ă lunar ă în func țiune/locuri*zile

Incubatorul de Afaceri Euroregional Oradea
Incubatorul de Afaceri Euroregional Oradea este un proiect inițiat de Consiliul Județean Bihor și
realizat cu finanțare de la Uniunea Europeana, având ca obiectiv specific promovarea și sprijinirea
cooperării pe linie economică între tinerii întreprinzător i din județele Bihor și Hajdu Bihar
(Ungaria). Incubatorul de afaceri are rolul de a oferi servicii specializate unor anumite categorii
de întreprinzători, acționând ca un factor complementar față de organizațiile existente de sprijinire
a dezvoltării într eprinzători mici și mijlocii private. Se oferă o gamă complexă de servicii
profesionale de asistență, instruire și consultanță destinate potențialilor întreprinzători, cât și
întreprinderilor mici și mijlocii din Euroregiune – și nu numai. Incubatorul de a faceri asigură
lansarea și dezvoltarea unor activități economice transfrontaliere ce contribuie la creșterea
coerenței între structurile autorităților locale și cele ale sectorului privat.

Parcul Industrial Borș
Parcul Industrial Borș este situat pe te ritoriul comunei Borș, pe o suprafață de 25 ha, la circa 2
km de punctul vamal Borș, cel mai important punct de trecere al frontierei româno -ungare și la o
distanță de 16 km de municipiul Oradea. De asemenea, datorită trecerii în imediata apropiere a
căii ferate Cluj -Napoca – Oradea – Biharkerestes – Budapesta, transportul pe calea ferată este
ușor accesibil.
Prin realizarea Parcului Industrial Borș s -a urmărit dezvoltarea economică a zonei limitrofe și
atragerea de investitori romani și străini. Parcul i ndustrial este administrat de Consiliul Local al
comunei Borș. Așezarea Parcului Industrial Borș este foarte favorabilă investitorilor prin
amplasamentul său și asigură condiții favorabile pentru dezvoltarea inițiativelor investitorilor care
doresc să bene ficieze de avantajele ce decurg din situarea sa pe drumul european și la granița
de vest a țării. Parcul Industrial, în afara activităților industriale și industriei alimentare tradiționale,
poate prelua și tehnologii moderne. Pregătirea profesională a for ței de muncă, serviciile,

25
dezvoltarea transporturilor, cu programe bine corelate, toate deservesc interesele investitorilor
parcului industrial.

Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO )
La sfârșitul anului 2016 Agenția de Dezvoltare Locală Oradea SA (ADLO ) deținea trei titluri de
parc industrial pentru cele trei amplasamente situate pe Calea Borșului (130,02 ha) – Parcul
Industrial Oradea I, strada Ogorului (83,5 ha) – Parcul Industrial Oradea II, respectiv strada
Uzinelor – Parcul Industrial Oradea II I (15 ha).
În iunie 2016 Parcul Industrial I situat pe Calea Borșului s -a extins cu 8,7 hectare, iar titlul de parc
industrial a fost obținut prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
numărul 902, astfel că suprafața actuală a parcului este de 130 de hectare.
Totalul investițiilor private atrase în parcurile industriale la sfârșitul anului 2016 este de 285
milioane euro, acestea urmând a genera un număr de 6.000 locuri de muncă până în anul 2020.
La sfârșitul anului 2016 în parcurile industriale din Oradea lucrau 4860 de angajați.
Parcul Industrial reprezintă zone delimitate, în care se desfășoară activități economice, cercetare,
producție industrială și servicii cu scopul dezvoltării și valorificării resurselor naturale și umane
ale zonei. Oferta de teren în parc este în conformitate cu Regulamentul Parcului Industrial.
Facilități fiscale oferite în parc sunt:
• scutire de la impozitul pe clădiri si teren;
• scutire taxe pentru scoaterea terenului din circuitul agricol.
Gradu l actual de ocupare este de aprox. 95% iar valoarea investițiilor asumate este de 221 mil.
Euro. În prezent, in Parcul I există 43 de rezidenți.
Parcul Industrial II este situat în Oradea, pe strada Ogorului, în apropierea DN 79 Oradea –Arad
și DN 76 Ora dea – Deva și deține o suprafață totală de 83 de hectare. Valoarea investițiilor
asumate de către cei 22 de rezidenți este de 24 milioane euro. În prezent, în Parcul II își
desfășoară activitatea aproximativ 100 de angajați însă companiile și -au asumat cre area a peste
900 de locuri de muncă. Gradul de ocupare este de aproximativ 20%.
Parcul Industrial III din Oradea este situat pe strada Uzinelor, la aproximativ 8 kilometri de vama
Borș și are o suprafață de 15 hectare. Investițiile asumate de cei 9 rezid enți se ridică la 30
milioane euro, iar gradul de ocupare este de 80%.

Școala Profesională Eurobusiness Oradea
Această inițiativă are ca scop crearea unui cadru optim pentru susținerea învățământului
profesional și a performanței în învățământul preuni versitar din județul Bihor. Membrii fondatori
sunt Primăria Municipiului Oradea, Agenția de Dezvoltare Locală SA, Inspectoratul Școlar
Județean Bihor, Colegiul Tehnic Traian Vuia, parteneri media și companii private, ce reprezintă
cei mai mari angajatori p e piața forței de muncă locală. În mod specific, acest parteneriat
urmărește pregătirea forței de muncă locale în conformitate cu cerințele mediului de afaceri, fiind
în mare măsură dedicat pregătirii elevilor în meseriile și calificările profesionale ceru te de marii
angajatori localizați în Parcurile Industriale și în Municipiul Oradea.

26
Misiunea asumată urmărește pregătirea elevilor capabili de performanță prin activități
extrașcolare în cadrul grupelor de excelență, în concordanță cu standardele Uniunii Europene și
cu specificul societății românești, promovarea învățământului profesional și creșterea atractivității
acestuia în rândul elevilor cu pregătire medie. Activitățile urmărite la nivelul învățământului
profesional sunt:
• Elaborarea de materiale did actice, manuale și adaptarea curriculumului școlar la cerințele
reale ale mediului de producție privat;
• Asigurarea accesului elevilor la practică în cadrul companiilor;
• Organizarea unor campanii media, apariții TV, comunicate de presă, filme de promovare
etc.
• Preselecția și evaluarea elevilor înscriși, în vederea selectării bursierilor;
• Susținerea financiară a profesorilor, maiștrilor și tutorilor de practică din cadrul
companiilor, prin acordarea de bonificații trimestriale;
• Dezvoltarea activității educaționale și de pregătire profesională prin organizarea de
colocvii, dezbateri, conferințe, cursuri, tabere și vizite la companii din străinătate, inclusiv
prin intermediul unor programe externe;
• Sprijin pentru organizarea, deru larea, premierea elevilor participanți la olimpiadele și
concursurile școlare, precum și pentru deplasarea lor la olimpiade și concursuri școlare în
condiții de confort;
• Editarea, tipărirea de materiale și publicații care au legătură cu preocupările cadre lor
didactice pentru o specialitate sau metodica predării disciplinei.
În anul 2016 a fost creat campusul tehnic Traian Vuia din Oradea, în care a fost integrată și
Școala Profesională Eurobusiness cu toate specializările. Pentru anul școlar 2016 – 2017, la
Școala Profesională Eurobusiness au fost disponibile 224 de locuri.

Fundația pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Județul Bihor
Este o organizație neguvernamentală, cu scop nonprofit și nepatrimonial și fără caracter politic,
având ca fondatori Consiliul Local Oradea și Consiliul Județean Bihor. Obiectivele principale ale
Fundației sunt legate atât de elaborarea și punerea în pract ică a programelor speciale de
prevenire a degradării monumentelor din municipiu și din județul Bihor, cât și de derularea
activității de execuție a unor lucrări de protejare, conservare, restaurare, respectiv de promovare
a monumentelor istorice, de artă, de arhitectură și urbanistice a zonelor de protecție și a
ansamblurilor istorice.
Activități implementate sau în curs de implementare:
• Administrarea obiectivelor turistice – Turnul Primăriei Oradea, Casa Darvas La Roche și
Sinagoga Zion
• Implementarea P rogramului Multianual pentru realizarea lucrărilor de protejare și
intervenție asupra clădirilor cu valoare cultural arhitecturală situate în “Ansamblul Urban –
Centrul Istoric Oradea”, aprobat și derulat de Primăria Municipiului Oradea
• Coordonarea elabo rării notelor tehnice de constatare, conform reglementărilor tehnice în
vigoare din domeniul construcțiilor, în scopul stabilirii stării tehnice a clădirilor, conform
Legii 153/2011 cu modificările și completările ulterioare

27
• Contractarea și derularea bug etară a întocmirii documentației tehnice necesare obținerii
autorizației de construire, pentru executarea lucrărilor de protejare și intervenție conform
Programului Multianual al Municipiului Oradea
• Informarea proprietarilor în cadrul dezbaterilor asupra obligațiilor ce le revin pentru
întreținerea anvelopei clădirilor, precum și sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare
dacă nu le îndeplinesc sau dacă le îndeplinesc necorespunzător
• Prezentarea modului de accesare a contribuției în vederea executăr ii lucrărilor, încheierea
contractului de finanțare, modul de plată, detalii privind constituirea garanției imobiliare
• Organizarea de evenimente cu diferite ocazii: Școala Altfel, Ziua Internațională a Copilului
1 Iunie, expoziții tematice
• Activități î n colaborare cu instituții publice, diverse societăți/regii autonome și entități non
profit pentru promovarea patrimoniului cultural și architectural
• Corespondență pentru activitățile editoriale și de mediatizare cu Asociația Rețelei Art
Nouveau de la Br uxelles, Ruta Europeană Art Nouveau – Barcelona Muzeul și Muzeul de
Arte Plastice Musée de l'Ecole de Nancy .

I.4. CONTEXT POLITIC ȘI LEGISLATIV

Un prim factor de ordin politic ce afectează sau poate afecta dezvoltarea comunității se referă la
legătura di ntre formațiunile politice aflate la guvernare și apartenența politică a persoanelor care
administrează / reprezintă interesele Municipiului Oradea.
La nivelul județului Bihor, după alegerile din anul 2016, președintele Consiliului Județean este
reprezen tant al UDMR, un vicepreședinte este din partea PSD și un vicepreședinte din partea
ALDE, iar componența politică a Consiliului Județean este următoarea: 17 consilieri PNL, 9
consilieri PSD, 7 consilieri UDMR și 2 consilieri ALDE.
La nivelul Municipiului Oradea, primarul și cei doi viceprimari sunt reprezentanți ai PNL, iar
componența Consiliului Local Oradea este următoarea: 18 consilieri PNL, 5 consilieri PSD și 4
consilieri UDMR.
Un alt factor politic ce poate influența dezvolta rea județului Bihor și a Municipiului Oradea, este
reprezentat de efectul crizei politice ce caracterizează România în ultima perioadă. Corelațiile
acesteia cu dezvoltarea economică au fost deseori demonstrate, cunoscându -se faptul că
momentele de maximă t ensiune de pe scena politică au dus, spre exemplu, la deprecierea
monedei naționale în fața monedelor europene și americane și nu numai. Alte probleme ce pot
apărea sunt: instabilitate legislativă, diminuarea investițiilor străine, favorizarea intereselor directe
ale partidelor în detrimentul interesului public, blocarea programelor și a obiectivelor
guvernamentale.
Alți factori politici ce pot afecta dezvoltarea județului Bihor și a Municipiului Oradea: grupurile de
presiune (lobby) naționale și internați onale, conflictele militare, aderarea României la spațiul
Schengen, calitatea de membru a României în diverse alianțe sau organizații internaționale etc.
Din punct de vedere legislativ, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, legislația
europeană în vigoare reprezintă o constrângere ce trebuie luată în considerare și de către țara
noastră. Este necesar a se avea în vedere toate tratatele, acordurile internaționale, legislația în

28
vigoare, dar și actele pregătitoare în toate domeniile de interes. Di ntre cele mai importante
documente ce trebuie avute în vedere, menționăm: Constituția Europeană, Tratatul de Aderare a
României la Uniunea Europeană și Tratatele Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona, Tratatul
de la Nisa, Tratatul de la Amsterdam etc).
Un alt factor juridic cu impact asupra județului Bihor și asupra Municipiului Oradea este
reprezentat de legislația națională, cu modificările și completările care pot apărea.
Spre exemplu, un element cu potențial impact semnificativ asupra dezvoltării socioeconomice,
este legea parteneriatelor de tip public -privat. Acestea sunt o soluție general recomandată și
promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice și, mai mult decât
atât, aplicarea ei poate crește numărul invest itorilor și, implicit, poate consolida mediul de afaceri
local, cu precădere în mediul rural unde este puțin reprezentat.
Legea parteneriatului public -privat nr. 187/2010 a fost abrogată la data de 26.05.2016 prin Legea
nr. 100/2016 privind concesiunile d e lucrări și servicii. La sfârșitul anului 2016 a fost publicată în
Monitorul Oficial o lege foarte importantă pentru investițiile pe termen lung din sectorul public –
Legea parteneriatului public -privat . Legea nr. 233/2016 aplică procedura de derulare a u nui
parteneriat public -privat ce are ca obiect realizarea, reabilitarea sau extinderea unui bun sau a
unor bunuri destinate prestării unui serviciu public sau operării unui serviciu public.
Un act normativ foarte important este reprezentat de OUG 13/2010, cu modificările ulterioare, ce
vizează îndeplinirea recomandărilor Uniunii Europene, Organizației Internaționale a Muncii și ale
altor foruri internaționale și europene, de a elabora și apli ca măsuri de stimulare a ocupării forței
de muncă prin sprijinirea creării de locuri de muncă și de menținere a preocupărilor pentru
diminuarea incidenței șomajului, mai ales pentru evitarea șomajului de lungă durată.
Unul dintre cele mai importante acte legislative ce vizează dezvoltarea economică este Legea nr.
346/2004, cu modificările ulterioare, privind stimularea înființării și dezvoltării IMM -urilor.
La nivel legislativ, din punct de vedere al protecției mediului, prevederile Legii nr. 211/2011,
inclusiv ale modificărilor ulterioare, privind regimul deșeurilor, au un impact major asupra
sistemului de evidență a gestiunii deșeurilor producătorilor. Activitatea de colectare, epurare și
evacuare a apelor uzate din aglomerări, precum și a celor biodegr adabile provenite de la anumite
sectoare industriale (industria agroalimentară) este reglementată prin actul normativ Directiva
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orășenești.

29
CAPITOLUL II. METODOLOGI A DE ELABORARE SIDU A
ORADEA

Metodologia de el aborare și fundamentare a strategiilor cuprinde ansamblul etapelor, tehnicilor,
metodelor și modelelor folosite în vederea fundamentării strategiilor.
Pentru conceperea strategiilor este necesară cunoașterea și luarea în considerare a următoarelor
elemente esențiale:
1. Diferențierea strategiei în funcție de faza de dezvoltare a orașului. Adaptarea la
cerințele si exigențele mediului, dobândește valențe diferite.
2. Luarea în considerare a factorilor endogeni și exogeni.
3. Asigurarea c ontinuității elaborării și aplicării strategiilor și politicilor micro economice.
4. Multidimensionalitatea strategiei globale, premisa ce are în vedere faptul că, în
fundamentarea strategiei, este necesară luarea în considerare a unor aspecte de natu ră
economică, tehnică, managerială, socio -umană, juridică.
5. Abordarea sistematică a elaborării și implementării strategiei.
6. Flexibilitatea strategiei. Strategia trebuie abordată flexibil, să fie succeptibilă la
modificări, să se adopte în fun cție de modificările ce intervin în unii parametrii dimensionali și
functionali. Dat fiind faptul că intervalul de timp de la elaborare până la aplicarea efectivă a
strategiei este adesea destul de mare, pot apare unele nesincronizări ce reclamă modificare a
parțială a conținutului său. Așadar, se impune elaborarea unei strategii flexibile.

În contextul elaborării SIDU Oradea, metodologia aplicată se bazează pe implementarea a trei
etape:
1. etapa de fundamentare
2. etapa de derulare a procesului de activare a planificării
3. etapa de finali zare și livrare a SIDU Oradea
În prima etapă , s-au utilizat diferite metode de analiză, în scopul conturării unei imagini clare
asupra nivelului de dezvoltare teritorială:
• Cercetarea de birou – consultarea rapoartelor / revizuirea studiilor de caz și a literaturii
consolidate, analiza spațială, analiza datelor statistice
• Cercetarea pe teren (interviuri cu actorii relevanți și beneficiarii politicilor urbane,
schimb de experiență cu planificatorii locali )
• Analize operațion ale prin intermedi ul evenimentelor participative
A doua etapă stabilește și organizează toți actorii locali în cadrul unui proces de planificare locală
care structurează proiectarea Strategiei Integrate de Dezvoltare. Faza de programare urbană
conține organizarea de grupuri de lucru și aplicarea de chestionare , în s copul de a identifica
și discuta problemele urbane locale și a identifica soluții, ulterior dezvoltate de către echipa de
lucru.
Iar cea de a treia etapă constă în finalizarea SIDU, prin evaluarea rezultatelor primelor două
etape, defin irea scenariilor de planificare, prioritizarea proiectelor selectate și proiectarea unui
plan de acțiune.

30
Pentru îndeplinirea acestor obiective s -a realizat o analiză completă și realistă a situației existente
la nivel local, metropolitan, județean, regional, național și gl obal, ținându -se cont de asocierile și
reglementările la care România a aderat și pe care s -a angajat să le respecte.
Lista de proiecte inclusă în acest document este rezultatul activităților din ședințele interne, din
grupurile de lucru, ca urmare a dezb aterii publice, pornind de la investițiile deja realizate în
exercițiul financiar anterior și având în vedere principiile de analiză a oportunității, suportabilității
financiare și generării de valoare adăugată.
Au fost colectate, analizate și interpretat e date de la nivelul Municipiului Oradea, atât ca și unitate
teritorială distinctă, cât și ca nucleu urban principal al Zonei Metropolitane Oradea, corelate cu
situația specifică din județul Bihor și din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest. Datele, analiza și
interpretarea lor, au contribuit la identificarea problemelor existente și a măsurilor ce trebuie
adoptate.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003, republicată, privind transparența decizională în
administrația publică locală, Primăria Municip iului Oradea a lansat, pentru perioada 08.02.2017 –
22.03.2017, procesul de consultare publică pe tema elaborării SIDU Oradea . Demersul s -a
încadrat și în prevederile DOCUMENTULUI CADRU D E IMPLEMENTARE, respectând criteriile
prevăzute în Anexa 5 – Grila de verificare a admisibilității SIDU – și anume criteriul de
conformitate 7 și criteriul de admisibilitate 11, ce solicită ca SIDU în forma depusă la ADR NV să
fi fost supusă procesului de consultare publică, să se prezinte în detaliu parcurgerea acestui
proces de consultare publică, precum și implicarea în elab orarea SIDU a partenerilor relevanți de
la nivel local (de ex emplu ONG -uri, universități, mediul privat, consiliul județean, instituții publice,
alte UAT din Zona Funcțională Urbană etc ).
Procesul de consultare publică a cuprins o serie de 5 grupuri tematice de lucru, la care au
participat direct aproape 200 de persoane, iar dezbaterea publică a avut loc în data de 31 Martie
2017, în Sala Mare a Primăriei Municipiului Oradea.
Materialele r elevante au fost disponibile cu 7 zile înainte de primul grup de lucru, pe pagina de
web: www.oradea.ro , la secțiunea: http://www.oradea.ro/dez bateri -publice/dezbatere -sidu (draft
SIDU Oradea, Lista de proiecte , calendarul grupelor de lucru, lista de proiecte propuse de PMO,
structura SIDU Oradea 2017 -2023 și alte documente relevate precum Strategia Municipiului
Oradea din 2015, Documentul Cadru de Implementare al POR etc ). Propunerile de completare
trimise în scris din partea persoanelor fizice și juridice s -au primit până la data de 22.03.2017, pe
adresa de e -mail: sidu@oradea.ro , sau la tel./fax: 0259408 821, la secretariatul Zonei
Metropolitane Oradea. Fiecare grup de lucru a avut, conform agendei stabilite, următoarea
structură :
• o parte introductivă, pregătită ș i susținută de către echipa ADI ZMO
• o secțiune dedicată prezentărilor susținute de participanții care și -au anunțat această
intenție
• o secțiune alocată discuțiilor libere, intervențiilor participanților cu propuneri de proiecte,
idei, parteneriate etc.
În egală măsură, participanții au contribuit la actualizarea strategi ei și prin comple tarea a două
documente, un chestionar de priorități la nivel de comunitate și o analiza SWOT la nivel de
tematică de grup. Documentul strategic actualizat prin implicarea și contribuția tuturor celor
interesați – persoane fizice, departamente și structuri din cadrul Primăriei Municipiului Oradea,

31
regii, alte instituții publice, structuri asociative, organizații pat ronale, a fost supus dezbaterii
publice în data de 31 martie 2017.

NR.
GL TEMATICA DATA /
ORA/
LOCAȚIE PRINCIPALELE TEME DE DISCUȚII ENTITĂȚI PREZENTE
GL
1 DEZVOLTARE
ECONOMICĂ &
DEZVOLTARE
METROPOLITANĂ 15.02.2017
Ora:14.00
Sala Mare
PMO Sprijinirea dezvoltării IMM -urilor de la
nivel local
Atragerea forței de muncă din ZMO în
Municipiul Oradea
Dezvoltare industrială
Conectivitate metropolitană UNIVERSITATEA ORADEA
DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ BIHOR
CCIB
CNIPMMR
AJOFM BIHOR
CJ BIHOR
FEDERAȚIA PATRONILOR BIHOR
FIRME PRIVATE
ADLO
CCIRM CARPATHIA
GL
2 INFRASTRUCTURĂ
LOCALĂ &
ADMINISTRAȚIE
PUBLICĂ 17.02.2017
Ora:14.00
Sala Mare
PMO Dezvoltarea infrastructurii de transport.
Mobilitate urbană
Dezvoltarea infrastructurii de apă și
canalizare
Amenajarea urbanistică
Îmbunătățirea calității serviciilor publice
Oraș Inteligent – Smart City
Creșterea gradului de transparență al
adminis trației publice locale OTL BIHOR
CCIRM CARPATHIA
UNIVERSITATEA ORADEA
PREFECTURA BIHOR
ASOCIAȚII & FUNDAȚII
FIRME PRIVATE
CJ BIHOR
RA AEROPORT ORADEA
ELECTRICA SDEC ORADEA
GL
3
EFICIENȚĂ
ENERGETICĂ &
MEDIU &
SĂNĂTATE 20.02.2017
Ora:14.00
Sala Mare
PMO Îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a
actului medical
Dezvoltarea asistenței medicale
Dezvoltarea resursei umane din sistemul
de sănătate
Îmbunătățirea managementului deșeurilor
Intervenții pentru îmbunătățirea factorilor
de mediu
Creșterea ef icienței consumul energetic
Creșterea ponderii utilizării energiei
regenerabile TERMOFICARE SA
FEDERATIA PATRONILOR BIHOR
CJ BIHOR
UNIVERSITATEA ORADEA
DISTRIGAZ VEST
ASOCIAȚII & FUNDAȚII
SC LUXTEN SA
SPITALUL MUNICIPAL ORADEA
DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUB LICĂ BIHOR
FIRME PRIVATE
GL
4 TURISM &
CULTURĂ &
SPORT 22.02.2017
Ora:14.00
Sala Mare
PMO Îmbunătățirea serviciilor de informare,
promovare și marketing turistic
Valorificarea superioară a atracțiilor
turistice de la nivel local
Crearea de noi atracții turistice
Îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a
activităților culturale și sportive
Valorificarea superioară a resurselor
culturale existente
Dezvoltarea de oferte turistice și culturale
la nivel metropolitan UNIVERSITATEA ORADEA
FIRME PRIVATE
APTOR
CCIRM CARPATHIA
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
BIHOR
CSM ORDEA
MUZEUL CETĂȚII ORADEA
CONSILIUL JUDEȚEAN BIHOR
GL
5 EDUCAȚIE &
DEZVOLTAREA
RESURSEI UMANE 24.02.2017
Ora:14.00
Sala Mare
PMO Creșterea calificării și adaptabilității forței
de muncă
Dezvoltare Socială
Sprijinirea mobilizării comunitare și
voluntariatului
Sprijinirea îmbunătățirii performanțelor
școlare
Dezvoltarea activităților de învățare pe tot
parcursul vieții DGASPC BI HOR
AJOFM BIHOR
INSPECTORATUL ȘCOLAR BIHOR
FURNIZORI DE FORMARE PROFESIONALĂ
REPREZENTAN ȚI AI CONSILIULUI LOCAL, AI
CONSILIULUI JUDEȚEAN, PARLAMENTARI
DIN BIHOR
UNIVERSITATEA AGORA
UNIVERSITATEA ORADEA
ASOCIAȚII & FUNDAȚII
CCIBH
FEDERAȚIA PATRONILOR BIHO R
DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ BIHOR

DEZBATERE PUBLICĂ 31.03.2017
Ora:15.00
Sala Mare PMO

Tabel 1 – Structura procesului de consultare publică SIDU Oradea

32
CAPITOLUL III . ANALIZA DIAGNOSTIC

III.1. ANALIZA SITUAȚIEI EX ISTENTE

III.1.1. DEMOGRAFIE

Unul dintre cei mai importanți factori socio -culturali ce influențează dezvoltarea județului Bihor
și a Municipiului Oradea, este evoluția demografică. Perioada de după anul 1989 a fost
marcată de un puternic trend descendent, acutizat și de lipsa unei politici demografice
coerente. La nivel național există o serie de măsuri de stimulare a natalității, însă acestea sunt
contrabalansate de dificultățile economice întâmpinate de tineri.
Un alt factor social cu efecte majore și asupra evoluției demografice, este reprezentat de
fenomenul migrației externe. Aceasta va fi o problemă majoră și pentru județul Bihor, întrucât
este posibil să se resimtă curând o lipsă a forței de muncă specializate. Efectele de ordin social
ale migrației sunt: creșterea numărului familiilor monoparentale, creșterea abandonului școlar,
creșterea delicvenței juvenile, creșterea ratei divorțialității etc.
Și, nu în ultimul rând, un alt factor social ce afe ctează dezvoltarea județului Bihor, este politica
din domeniul asistenței sociale.
Evoluția populației stabile Populația Municipiului Oradea (după domiciliu), în anul
2016, totalizează 222.850 persoane, reprezentând 80,78% din volumul demografic al Zonei
Metropolitane Oradea. În anul 2016, populația din Municipiul Oradea a scăzut cu 0,21% față
de anul 2015.
În ceea ce privește distribuția pe sexe a populației stabile, în 2016, populația de sex feminin
reprezintă 52,78%, iar cea de sex masculin 47,22%. Uș orul dezechilibru este evidențiat și prin
calcularea raportului de masculinitate, în 2016 la 100 persoane de sex feminin revenind 89,47
persoane de sex masculin.

Figura 2: Distribuția populației pe sexe (Oradea 2016) – sursa: INS 47,22
52,78populatie masculina
populatie femnina

33
Municipiul Oradea prezintă cea mai ridicată densitate a populației din Zona Metropolitană
Oradea, la 1 km2 revenind 1.928,43 persoane. Raportat la densitatea populației de la nivel
zonal, valoarea existentă în Oradea este de circa 5 ori mai ridicată.

Figura 3: Distribuți a populației pe etnii (Oradea 2011) – sursa : INS
Distribuția populației Municipiului Oradea pe etnii, denotă o diversitate ridicată. Conform
Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, circa 67,38% dintre locuitori sunt de
etnie româ nă, 23,07% de etnie maghiară, 1,08% de etnie rromă, 0,17% de etnie germană,
0,21% de etnie slovacă și 0,15% alte etnii. În ansamblu, situația pe etnii este asemănătoare
atât celei din Zona Metropolitană Oradea, cât și celei de la nivelul județului Bihor.
Din punct de vedere al confesiunii religioase, majoritatea populației din Municipiul Oradea este
de religie creștin -ortodoxă (55,79%). Există însă reprezentanți destul de numeroși ai Bisericii
reformate (13,62%), romano -catolice (9,16%), penticostale (4,76 %), baptiste (3,48%), greco –
catolice (3,0%) . Conform Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, 0,17% din
populația din Oradea se declară fără religie.

Figura 4 : Distribuția populației în funcție de confesiunea religioas ă (Oradea 2011) – sursa: INS
Populația din Municipiul Oradea este în curs de îmbătrânire, 12,90% din populația stabilă
având vârsta cuprinsă între 0 – 14 ani, 73,06% între 15 – 64 ani și 14,04% peste 65 ani.
Comparativ cu situația din Zona Metropolitană Ora dea, dar și cu cea din județul Bihor sau de
la nivelele regional și național, ponderea tinerilor în totalul populației este mai scăzută. 67,3823,071,080,17 0,210,15
română
maghiară
rromă
germană
slovacă
alte etnii
55,7913,629,164,763,48
30,17
ortodoxă
reformată
romano-catolică
penticostală
baptistă
greco – catolice
fără religie

34

Figura 5: Distribuți a locuitorilor pe grupe de vârstă (Oradea 2011) – sursa: INS
Conform ultimelor statistici INS, d urata medie a vieții – la nivelul anului 2015, în județul Bihor,
a fost de peste 74,45 ani, cu diferențe mai mari de 6 ani între femei ( 77,89 ani) și bărbați ( 71,05
ani). Durata medie a vieții la nivel județean este în continuă creștere, de la 69,5 ani în anul
2004, ridicându -se până la 71,3 ani în anul 2007, 72,3 ani în 2010, 72,82 ani în 2011 și 74,4
ani în 2014.
Evoluția fenomenelor demografice Luna decembrie 2016, comparativ cu luna decembrie
2015, se caracterizează prin creșterea numărului de decese (+38 decese) și prin creșterea
numărului de născuți -vii (+2 născuți -vii). Sporul natural calculat ca și diferență algebrică între
numărul născuților -vii și numărul deceselor, a fost în decembrie 2016 de -185 persoane, față de
149 persoane, la nivelul lunii decembrie 2015. În luna decembrie 2016, numărul căsătoriilor a fost
de 102, mai mare decât cel înregistrat în luna decembrie 2015. În luna decembrie 2016,
comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, numărul divorțurilor a scăzut de la 92 la
66. În luna decembrie 2016, numărul decedaților sub 1 an a fost de 6 persoane, mai mare cu 4
decât cel înregistrat în luna decembrie 2015.
Indicatori s tatistici demografici Fenomenul de îmbătrânire demografică este
caracteristic populației din Municipiul Oradea, deși amploarea acestuia nu a atins cotele de la
nivel național. Astfel, gradul de îmbătrânire demografică a crescut de la 984‰ în anul 2014, la
1.088,85‰ în 2016, ceea ce înseamnă că la 1 .000 de persoane tinere (0 – 14 ani) revin
1.088,85 persoane vârstnice (65 ani și peste). Situația din Zona Metropolitană Oradea se
prezintă mai bine decât cea din municipiu, gradul de îmbătrânire demografică f iind mai scăzut.
Un alt indicator statistic important referitor la situația demografică din municipiul reședință a
județului Bihor este gradul de dependență demografică, care prezintă raportul dintre numărul
populației de 0 – 14 ani și de peste 65 ani pe de o parte și , pe de altă parte, numărul populației
cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 ani. La nivel local, la 1 .000 de persoane adulte revin 368,8
tineri și bătrâni. „Presiunea” acestora asupra populației adulte este aproximativ egală, gradul
de dependență al tinerilor fiind de 175,55‰, iar cel al persoanelor vârstnice de 192,24‰.
Rata de înlocuire a forței de muncă Se obține prin raportarea efectivului populației
tinere la o treime din persoanele în vârsta de 15 – 64 ani, calculat la 1 .000 de locuitori. Rata de
înlocuire a forței de muncă denotă că , peste un deceniu, Municipiul Oradea se va confrunta cu
un deficit substanțial de forță de muncă – 1.000 de persoane care vor ieși din câmpul muncii
vor fi înlocuite de doar 529,68 persoane. 12,9
73,0614,04
0 – 14 ani
15 – 64 ani
peste 65 ani

35
Mișcarea naturală a populației Conform ultimelor înregistrări disponibile INS, în
anul 2015 , la nivel local, s-au născut 1.973 persoane, rata natalității fiind de 8.85‰. Practic,
peste trei sferturi dintre născuții vii din Zona Metropolitană Oradea, sunt din Oradea. Cu toate
acestea, rata natalității (născuții vii la 1000 locuitori) din Municipiul Oradea este ușor inferioară
celei de la nivel zonal (8,85‰, față de 9,09‰).
Numărul persoanelor decedate în anul 2015 este mai mare decât cel al născuților vii ( 2.118
persoane), rata mortalității fiind de 9,50‰ . Raportul dintre rata natalității și cea a mortalității
face ca rata sporului natural din ultimii ani să fie negativă.

III.1.2. TERENURI ȘI LOCUINȚE

Terenuri Municipiul Oradea se întinde pe o suprafață de 115,56 km2, reprezentând 15,5% din
suprafața totală a Zonei Metropolitane și 1,60% din suprafața județului Bihor.
Cea mai mare parte a suprafeței Municipiului (54,16 %) reprezintă teren neagricol, adică terenuri
ocupate cu construcții și curți, căi de comunicații și căi ferate, păduri și alte terenuri forestiere,
terenuri cu ape și stuf și terenuri degradate și neproductive.
Suprafața terenurilor agricole este de 5.29 7 ha, ceea ce reprezintă 45,84% din totalitatea
suprafeței Municipiului Oradea. Din totalitatea terenurilor agricole, 75,88% sunt terenuri arabile și
14,80% sunt terenuri ocupate cu livezi și pepiniere pomicole.
Intravilan propus. Zonificarea teritoriului intravilan – Bilanțul teritorial Gestionarea
suprafeței de intravilan a avut la bază următoarele considerente:
• Bilanțul suprafețelor disponibile pentru dezvoltare (terenuri libere) și aflate în teritoriul
intravilan – în anul 2016, de aproximativ 2.500 de hectare .
• Recuperarea terenurilor neutilizate din interiorul orașului, reintroducerea lor în circuitul
economic și social, precum și continuarea echipării celor urbanizate în ultima decadă –
măsuri și obiective prioritare ale municipalității , pentru următorii ani .
• Ocuparea cu construcții a cadrului natural sau agricol al municipiului reduce suprafețele
disponibile culturilor și are, de multe ori, efecte negative asupra mediului și a peisajului.
Reducerea considerabilă a suprafețelor ocupate de livezi afectează nu numai o tradiție
economică a orașului, dar reduce stabilitatea geologică a versanților și sporește riscul
producerii de alunecări.
• Protejarea suprafețelor cultivabile, a livezilor și viilor, prin păstrarea destinației agricole
sau a stării lor naturale, este un obiectiv la fel de important al dezvoltării orașelor ca și
realizarea de construcții, motiv pentru care este conținut în diverse tratate europene
ratificate de România, precum și în legislația urbanistică aflată în vigoare (HG 525/1996,
Lege a 350/2001, Legea 50/1991 etc).
Pe baza considerentelor de mai sus, Strategia de dezvoltare locală a municipiului Oradea 2015
și Master Planul Oradea 2030 , documente aflate la baza elaborării PUG -ului aprobat în Consiliul
Local al Municipiul ui Oradea la data de 28 iulie 2016, prevăd că: “…orice planificare sustenabilă
vizează asigurarea rezervelor de teren necesare evoluției pe termen lung, în perspective de timp
care depășesc momentul 2030 ". O astfel de preocupare înseamnă în primul rând g estionarea
rațională a resursei de teren (nemultiplicabilă și finită), prioritizarea reutilizării suprafețelor intra –

36
urbane ca alternativă la extinderea orașului în cadrul natural și o lărgire precaută a zonei
intravilane, în acord deplin cu interesul publ ic și cu exigențele de ordin soci al, ecologic și
infrastructural .
Au fost propuse modificări ale limitei pentru următoarele două tipuri de situații:
• corelarea traseului limitei intravilan cu situația cadastrală, în vederea evitării situațiilor în
care parcelele sunt secționate de limită și
• extinderea limitei pentru includerea unor terenuri vizate pentru realizarea unor investiții cu
importanță strateg ică pentru oraș și care deservesc interesul public: parc tehnologic, zonă
de agreement etc.
Locuințe Fondul de locuințe din Municipiul Oradea cuprindea 88.635 locuințe în anul 2014,
crescând la 88.800 în 2015. Fondul de locuințe concentrează aproximativ 8 1% din locuințele
existente în Zona Metropolitană Oradea. Comparativ cu anul 2010, fondul de locuințe s -a majorat
cu 4.061 unități, ceea ce înseamnă o creștere de aprox. 4,5%. Ritmul mediu anual de creștere a
fondului de locuințe a fost de aproximativ 1% în perioada 2010 – 2015.
Suprafața locuibilă existentă la începutul anului 2016 în Oradea a fost de 4.221.805 mp arie
desfășurată, în ușoară creșter e față de anul anterior (4.206.594 mp arie desfășurată).
Conform INS, în perioada 2013 – 2015, în Municipiul Oradea s -au finalizat 1.063 locuințe noi. În
anul 2015 au fost finalizate doar 274 locuințe, cel mai mic număr din ultimii 3 ani (401 în 2014 și
388 în 2013).
Tabel 2: Dinamica actelor emise de către Instituția Arhitectului Șef Oradea, pe categorii – Sursa: PMO,
2017
Dacă analizăm autorizațiile de construire emise în 2015, comparativ cu cele emise în 2016, pe
tipuri de construcții, se constată următoarele:
• clădiri, o creștere de circa 11%
• rețele, o creștere de 23,6 %
• comerț pe spații publice, o creștere de 5,9%
• publicitate, o creștere de 23 % Certificate de urbanism /
clădiri / publicitate / rețele Autorizații de
construire/ clădiri /
publicitate / rețele Autorizații de
desființare Cereri
recepție
lucrări
2012 4009 1919 95 547
2013 3981 1882 96 302
2014 4663 2376 116 327
2015 5000 2276 116 687
2016 5953 2425 122 357

37

Figura 6: Graficul pe segmente de autorizare (Oradea 2016) – sursa: PMO

În comparație cu anul 2015, constatăm o creștere pe toate segmentele de autorizare. În anul
2016 au fost înaintate spre analiza și aprobare către Consiliul Local Oradea un num ăr de 29
documentații de urbanism, din care 21 PUZ -uri și 8 PUD -uri.

Condiții de locuire
Rețea comercială Locuitorii Municipiului Oradea își pot face cumpărăturile alimentare
și nealimentare din piețe, galerii comerciale și supermarketuri – Oradea Shoppi ng City, Lotus
Center, Auchan, Real, Praktiker, Mobexpert, Jumbo, Era Shopping Park, Penny Market, Profi,
Lidl, Carrefour, Jysk, Brico Depot, Selgros, Billa, Metro, Dedeman, LeroyMerlin, Arabesque,
Kaufland etc. De asemenea, la nivel local funcționează cin ci piețe agroalimentare.
Rețea bancară În municipiu se află sucursale și agenții ale principalelor bănci de pe
piața națională: Alpha Bank, BRCI, Garanti Bank, UniCredit, Libra Bank, OTP B ank, Raiffeisen
Bank, ING Bank , CEC, BCR, Banca Românească, Alpha Bank, Bancpost, Banca Transilvania,
BRD, Banca Feroviara Romana, Leumi Bank , Intesa SanPaolo, Pireus Bank etc.
Telecomunicații Rețeaua de telecomunicații din Municipiul Oradea este bine
dezvoltată, existând furnizori de telefonie fixă și mobilă, internet și cablu TV (RCS RDS, Orange,
UPC, Telekom, Vodafone etc).
Spații verzi Suprafața spațiilor verzi amenajate din Municipiul Oradea este,
conform INS, de 517 ha, reprezentând aproape 2% din totalul fondului funciar al localității.
Suprafața medie de s pații verzi amenajate p e cap de locuitor este de aproximativ 23 m2.
În ultimii ani, au fost amenajate și reabilitate zone verzi în următoarele parcuri : 4,5 ha Parcul
Ciuperca, 1,4 ha Parcul Arena, 2,2 ha Parcul Salca II și 1 ha Parcul Adona, pa rc în zona străzii
Liszt Ferenc. În cadrul Municipiului Oradea există, la începutul anului 2017, un număr de 27
parcuri, cu o suprafață totală de 586.280 mp.
În cursul anului 2016 au fost amenajate și reabilitate zone verzi pe o suprafață de 9.423 mp, în
valoare de 14.535 lei, principalele zone în care s -au făcut aceste lucrări fiind: O . Densuseanu AN 01000200030004000500060007000
2012 2013 2014 2015 2016
Certificate urbanism Autorizatii constructii
Autorizatii desfiintare Cereri receptie lucrari

38
196 – 80 mp; Calea Aradului Bl. Q3 – 40 mp; Splaiul Crișanei Bl. A3 – 200 mp; Lăpușului R86 –
200 mp; Piața Rahovei – 123 mp; Primăriei -10 mp; scuar Piața Unirii – 50 mp; Centru Civic –
2.000 mp; C -tin Noica – 100 mp; D. Cantemir D33 – 150 mp; Grădinarilor PB 9 – 100 mp;
Grădinarilor X8 – 50 mp; Șelimbărului Bl F7 – 600 mp; Călugăreni Bl V1 -V6 – 150mp; Moldovei nr.
130 – 500 mp; Calea Borșului – 3.000 mp; Sovata mal Cri ș – 200 mp; pod General C -tin Prezan
– taluz – 800 mp; Piața Ferdinand – 30 mp; parcare Tribunal – 150 mp; zona picnic Silva ș – 100
mp; scuar Andrei Șaguna – 400 mp; spațiu verde parcare supraterană – 360 mp; piațeta magazin
Crișul – 30 mp.

III.1.3. INFR ASTRUCTURĂ ȘI SERVIC II PUBLICE

III.1.3.1 . INFRASTRUCTURA RUTIE RĂ

Drumurile naționale și europene care trec
prin Oradea sunt: DN1 (E60), DN76 (E79)
și DN79 (E671).
Lungimea străzilor orășenești din
municipiul Oradea e ste de 432 km,
reprezentând aproximativ 51,3% din total
lungime străzi orășenești din județul Bihor.
Față de anul 2010, lungimea străzilor
orășenești a crescut cu 66 km, rezultând
un grad de modernizare de aproximativ
74,6 %.
Figura 7: Centura Oradea – Calea Aradului – DN 79
La finalul anului 2016, în municipiul Oradea , dintr-un număr de 879 străzi în lungime totală de
cca 432 km, 626 străzi în lungime de cca. 322,47 km sunt modernizate integral sau pe tronsoane
de stradă, iar 253 de străzi în lungime de cc a.109.53 km sunt nemodernizate sau nu sunt
modernizate pe întreaga lungime a străzii.
În ceea ce privește intersecțiile, situația este următoarea:
• Semaforizate = 54 intersecții
• Cicluri de semaforizare fixe (neadaptabile)
• Lipsa priorității pentru transpor tul public
• Lipsa activării pentru transportul public
• Sensuri giratorii = 31 intersecții
Rețeaua semnificativă de drumuri este prezentată în figura următoare.

39

Figura 8: Rețeaua de drumuri în Oradea – sursa: Incertrans PMUD Oradea
Ca și străzi de importanță strategică se pot enumera: Calea Clujului; Str. Gen. Magheru; Str.
Republicii; Bd. Ștefan cel Mare; Str. Matei Corvin; Str. Suișului; Str. Dimitrie Cantemir; Str.
Nufărului; Str. Ogorului; Calea Aradului; Bd. Decebal; Bd. Dacia; Calea Sântandrei ; Str. Ovid
Densușianu; Str. Podului; Calea Borșului, precum și piețele Piaț a Independenței; Piața Cetății.
Acestora li se adaugă o serie de ar tere principale c e asigură o capacitate ridicată de circulație și
o viteză de deplasare corespunzătoare: Drumul r apid (str. Făcliei, str. Ecaterina Teodoroiu, str.
Depoului); Str. Seleușului; Str. Velența; Str. Eforie; Str. Bumbacului; Str. Sextil Pușcariu; Str.
Horea; Str. Sucevei; Str. Iuliu Maniu; Str. Gen. Moșoiu; Str. Independenței; Str. Petőfi Sandor;
Str. Corn eliu Coposu; Str. Transilvaniei; Str. Uzinelor.
În ceea ce privește intervențiile la nivelul infrastructurii rutiere în municipiul Oradea, această
responsabilitate revine Primăriei Municipiului Oradea care derulează atât programe de întreținere,
reparații strazi, poduri și trafic rutier, cât și de investiții.

Figura 9: Podul Centenarului. Sursa: PMO

40
În cursul anului 2016, prin Programul de întrețineri, reparații strazi, poduri și trafic rutier, au fost
implementate următoarele categorii distincte de luc rări:
o Întrețineri, repara ții îmbr ăcăminți rutiere prin lucr ări de plombări
o Reparații îmbr ăcăminți rutiere, întreținere străzi și colectare ape pluviale la străzi
nemodernizate
o Reparații trotuare
o Amenajare trotuare
o Covoare asfaltice
o Lucrări la rețele de utilități
o Întrețineri, reparații poduri și podețe
o Lucrări pentru siguranța circulației
o Montat b orduri înclinate, activ itate c e s-a realizat în cadrul lucrărilor pentru
siguranța circulației acolo unde au fost necesare
o Trafic rutier
În anul 2016, lucrările de întreținere a infrastructurii rutiere la nivelul Municipiului Oradea s -au
axat atât pe străzil e modernizate cât și pe cele nemodernizate, principalele categorii de intervenții,
fiind descrise în continuare :

A. Lucrări anuale de întreținere a infrastructurii rutiere pe străzi modernizate
1. Lucrări de întreținere și reparații pe străzi modernizate prin plombăr i
B-dul Dacia, str. General Magheru, str. Aluminei, B-dul Ștefan cel Mare, str. Aleea Ștrandului, str.
Matei Corvin, str. Nufărului, str. Mihai Eminescu, Șirul Canonicilor, str. Dunării, P -ța Creangă, str.
Sovata, Aleea Rogerius, str. Italiană, str. Iza, str. T.Lalescu, str. Brașovului, str. Moscovei, str.
Lacul Roșu, str. Independenței, str. D.Cantemir, str. Muntele Găina, str. Sucevei, str. Râului, str.
Nicolae Bolcaș, str. Vlădeasa, str. Al. Roman, str. Leonardo da Vinci, str. Episcop Mihai Pavel,
str. Feldioarei, str. Mărăști, str. Griviței, str. Căprioarei, str. 1848, str. Mierlei, str. N. Olahus.
Lucrările respective de plombări au cuprins un număr de 120 străzi, utilizându -se o cantitate de
1.354 tone de asfalt aferent suprafaței de 11.4 54 mp.
2. Covoare asfaltice – Peneș Curcanul – Onisifor Ghibu, Calea Aradului
3. Lucrăr i pentru siguranța circulației
Lucrări de siguranță a circulației, amenajare de alei, spații de parcare cu preponderență, în zonele
cvartalelor de blocuri și nu numai. În acest sens, în anul 2016, au fost executate astfel de lucrări
în zonele: str. Sovata, str. Slatinei, str. Călugă reni (grădinița nr. 53), str. Târnavelor; str. Sfântul
Apostol Andrei – str. C. Brâncuși, B-dul Ștefan cel Mare; str. Italiană; str. Tribunalului; str.
Aluminei; str. I. Bogdan; str. R. Owen; Drum Uzinal; str. Borșului; P -ța Rahovei – str. Primăriei;
str. Grădinarilor – str. E. Murgu; str. Simion Bărnuțiu – str. Roșiorilor; str. Peneș Curcanul – str.
O. Ghibu; Parc 1 Decembrie – str. Independenței – Pod Piața Unirii; str. Nufărului; Zona str. Matei
Basarab – Liceul Sportiv; Calea Clujului – tronson; Calea Aradului – tronson. Prin aceste lucrări,
au fost amenajate în Municipiul Oradea și un număr de 2 .232 locuri de parcare.

41

Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Număr de străzi/ locații

180
200
180
150
75
115
120
Cantitate de mixtură
asfaltică utilizată (tone)
7828
8156

6709
5630
2185
1430
1354
Tabel 3: Lucrări de întreținere/reparații executate pe străzi modernizate

B. Lucrări de întreținere a infrastructurii rutiere pe străzi nemodernizate

În anul 2016, au fost executate lucrări de întreținere și reparații pe aproximativ 106 străzi
nemodernizate. S -au utilizat 14.355 tone piatră spartă și 13.878 mc de balast, intervenindu -se pe
o suprafață totală de 296.420 mp, reprezentată de intervenția în 2 sau chiar 3 straturi în unele
situații, pe aceeași stradă (balast, piatră spartă, material de împănare). Principalele zone și străzi,
pe care s -a intervenit în an ul 2016 sunt: Străzile din Cartierul Grigorescu, Cartierul Tineretului,
Cartierul Ioșia, Cartierul Veteranilor, Cartierul Tokai, Cartierul Bălcescu, precum și pe str. Valea
Frumoasă, str. Bihorului, str. Caraiman, str. Sofiei, str. D. Anghel, str. Plaiului , str. Soarelui, str.
Oituz, str. Podgoria, str. Rozelor, str. Piatra Craiului, str. Gheorghe Doja, str. Culegătorilor, str.
Drumul Hotarului, str. Macului.

Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Număr de străzi
146
100
65
55
70
135
106
Suprafața reparată pe
străzi nemodernizate
(mp)
255.032
230.169
135.200
128.000
96.300
310.000
296.420
Tabel 4: Lucrări de întreținere/repara ții pe străzi nemodernizate

42

Figura 10: Permisivitatea rețelei majore în Municipiul Oradea – km rețea majoră la 1000 locuitori
Sursa: Planul de Mobilitate Urbană la nivelul polului de dezvoltare urbană Oradea

C. Lucrări anuale de investiții
În anul 2016, au fost demarate și parcurse toate etapele legale și au fost finalizate execuțiile
lucrărilor la unele obiective aprobate anterior . Alte obiective sunt în derulare.

Lucrări de modernizare, reabilitare, străzi, poduri finalizate in 2016
1. Modernizare str. P -ța Ghioceilor – tronson nemodernizat – 2 ramuri între str ada Trotușului
și strada Nicolae Bolca ș – Valoare investiției = 446.408,12 lei
2. Modernizare strada Buzăului – Valoare investiție = 432.619,48 lei
3. Modernizare strada Argeșului – Valoare investiție = 569.270,00 lei
4. Modernizare strada Carașului – Valoare investiție = 500.296,47 lei
5. Modernizare strada Oltețului – Valoare investiție = 463.856,65 lei
6. Modernizare strada Ecaterina Varga – Valoare investiție = 269.437,69 lei
7. Modernizare strada Măgurei – Valoare investiție = 149.564,94 lei

43
8. Modernizare strada Salciei – Valoare investiți e = 229.992,78 lei
9. Modernizare strada Clopoțeilor – Valoare investiție = 210.469,64 lei
10. Modernizare strada Pelinului – Valoare investiție = 278.847,25 lei
11. Modernizare strada Govorei – Modernizare strada A. Saligny – Valoare investiție =
4.241.270,85 le i
12. Modernizare strada Gheorghe Țițeica – Valoare investiție = 497.797,14 lei
13. Modernizare strada Abraham Lincoln – Valoare investiție = 548.128,27 lei
14. Drum acces în strada Petre P. Carp – Valoare investiție = 430.871,26 lei
15. Reabilitare pod Sf. Ladislau p este râul Crișul Repede – Valoare contract = 6.806.105,08 lei
16. Modernizare str ada Verii – Valoare investiție = 279.077,59 lei
17. Modernizare str ada Copacilor – Valoare investiție = 249.335,90 lei
18. Modernizare str ada Cerbului – Valoare investiție = 195.174,71 lei
19. Modernizare str ada Sirenei – Valoare investiție = 209.583,82 lei
20. Modernizare str ada Vasile Pârvan – Valoare investiție = 474.143,64 lei
21. Modernizare str ada Contantin Mile – Valoare investiție = 465.032,96 lei

Amenajare parcări, pasare le, pasaje
1. Amenajare trotuar tronson strada Independenței nr. 7 – 13 – Valoare investiție =
359.690,50 lei
Num ărul total al locurilor de parcare amenajate în cursul anului 2016 este de 2.292 locuri – atât
în cadrul lucrărilor de investiții , cât și în cadrul lucrărilor de într eținere .
1. Trecere denivelată pe sub liniile de cale ferată Oradea – Episcopia Bihor, în zona străzii
Secarei – Valoare investiție = 1.909.969,90 lei

Lucrări în curs de execuție sau planificate a fi derulate în anii 20 17 – 2018:
1. Amenajare trotuar strada Republicii tronson între strada Dunărea și strada Brașovului
– valoare investiție = 2.754.114,4 lei
2. Reabilitare Calea Bihorului tronson cuprins între Pod T. Ne ș – intersecția drum de
legatura între str. Suișului și Calea Bihorului (proiectare + execuție)
3. Reabilitare, modernizare str. Vasile Alecsandri
4. Modernizare str. Coriolan Hora (proiectare + execuție)
5. Amenajare căi de acces rutier și spații aferente str. Cor nițelului (tronson cuprins între
str. Henry Ibsen și str. Lalelelor) (proiectare + execuție).
6. Străzi, drumuri, alei rutiere și spații de parcare în cartierul Ceyrat – (proiectare +
execuție)
7. Amenajare accese auto si spații de parcare în zona situată între străzile b -ul Dacia –
Constantin Brâncuși – Costache Negruzzi – Doine i
8. Drum de legătură girație Calea Sântandrei – DJ 797

44
INVESTIȚII
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
LUCRĂRI FINALIZATE DIN CARE:
Modernizări, reabilitări străzi 3 19 27 42 33 12 14 22
Amenajare acces pietonal
subteran
1
1
Poduri, pasaje, pasarele –
realizat in 2016 –
Reabilitare pod Piața Unirii
peste râul Crișul Repede
4 1 1 1 3 1

Amenajare alei și parcări,
trotuare, piațete 2 4 2 4 1
1 2
Parcuri 1
2
Instalații electrice
1 1 2
Imprejmuiri aferente
terenurilor de sport
1 1
LUCRĂRI ÎN EXECUȚIE DIN CARE:
Modernizare, construire,
reabilitare străzi 29 12 17 20 3 13 3
Poduri, pasaje, pasarele
2
4 1
Amenajare alei și parcări,
trotuare, piațete 2 1 1 2
1 2
Parcuri
2
Reamplasare instalații
electrice
1
TOTAL 36 40 53 71 38 32 25 31
Tabel 5: Evoluția comparativă, pe ani, a situației lucrărilor de investiții pentru străzi / drumuri /
sisteme de siguranță a circulației /alte obiective
Având în vedere creșterea traficului de tranzit cauzată de situarea orașului lângă granița de vest
a României precum și a traficului de penetrație generat de dezvoltarea periurbană, municipiul
Oradea este promotorul mai multor investiții care să permită cr eșterea conectivității la nivelul
acestei zone urbane.

45
În acest sens, în cursul anului 2016, au fost finalizate mai multe Studii de Fezabilitate pentru
implementarea următoarelor proiecte de infrastructură rutieră:
• drumul de legătură care face conexiunea între Calea Sântandreiului și viitoarea
autostradă A3 și care trece prin Oradea, Sântan drei, Borș, Biharia și Tămășeu
• drumul de legătură Oradea – Băile Felix
• continuarea drumului rapid (str. Suișului – sens giratoriu DN 19)
• drumul de legătură Oradea – Fughiu (comuna Oșorhei)
• drumul de legătură Oradea – Paleu

Figura 11: Traseul Drumului de legătură între Centura Oradea (sens giratoriu Calea Sântandrei)
și Autostrada A3 (Biharia), Sursa: Studiu de Fezabilitate LEGĂTURA CENTURA ORADEA (girație
Calea Sîntandrei) – AUTOSTRADA A3 (Biharia)

46

Figura 1 2 – Traseul Drumului de legătură între Oradea și comuna Oșorhei (sat Fughiu), Sursa: Studiu de
Fezabilitate privind modernizarea drumului de legătură dintre Municipiul Oradea și Comuna Oșorhei,
județul Bihor

Figura 13 – Traseul Drumului de legătură între DN 19 – str. Suișului – Calea Bihorului, Sursa: Studiu de
Fezabilitate privind construcția drumului de legătură DN 19 – strada Suișului – Calea Bihorului, județul
Bihor

47

Figura 1 4 – Traseul Drumului de legătură între Oradea și comuna Paleu, Sursa: Studiu de Fezabilitate
privind modernizarea drumului de leg ătură dintre Municipiul Oradea și Comuna Paleu, județul Bihor

PROIECT : Dezvoltarea unui centru de transport intermodal cu facilitate de acces la trans port
rutier și feroviar în zona gării CFR Episcopia Bihor
Proiectul prevede amenajarea unui centru de transport intermodal, pe teritoriul administrativ al
Municipiului Oradea, în zona vestică a acestuia. Proiectul se referă în principal la accesul rutier
și feroviar la terminal, infrastructura rutieră și feroviară în incinta terminalului, platformele de
preluare pe/de pe calea ferata a traficului de marfă de pe/pe mijloacele de transport rutier și la
crearea unui cadru corespunz ător de desfășurare a transf erului de marfă, cu toate facilitățile
necesare (zone de garare și depozitare, echipamente și utilaje de ridicat, respectiv clădiri
administrative și infrastructură de utilități).
Pentru legătura cu drumul național DN1 – E60 se vor realiza drumuri colectoa re pe ambele părți
ale drumului național și câte un trotuar pietonal. Se va asigura iluminatul public corespunzator al
acestora. Pentru a se asigura fluența traficului pe drumul european se va proiecta un pasaj
superior în lungul DN1 – E60, prin care benzi le mediane ale drumului cu 4 benzi să
supratraverseze girația.
Pasajul superior proiectat va supratraversa intersecția giratorie situată pe drumul național nr. 1 la
poziția km 634 + 828.
Accesul în incintă se va realiza din viitorul drum colector de pe pa rtea dreaptă a drumului național,
prin două drumuri de acces existente. Primul acces, cel dinspre mun icipiul Oradea, va servi ca
intrare în incintă, iar al doilea drum va fi utilizat ca ieșire din incintă. Accesul feroviar se va realiza
din linia de cale f erată industrială (LFI) proprietate SC SCHENKER LOGISTRICS ROMÂNIA SA,
Stația CF Episcopia Bihor.
S-au prevăzut trei linii de cale ferată:

48
• Linia 1 – încărcare / descărcare – aferentă rampei de încărcare / descărcare;
• Liniile 2 și 3 – încărcare / descărcare – aferente macaralei portal.
În zona studiată există 10 treceri la nivel, astfel:
– 5 treceri la nivel situate în afara incintei
– 5 treceri la nivel situate în incinta centrului Intermodal
În cadrul proiectului se vor realiza un număr de 3 poduri CF din beton armat.

Figura 1 5 – Propunere terminal intermodal transport de mărfuri ORADEA – sursa: SF ADLO
Infrastructura de transport AERIAN
Aeroportul din Oradea este unul din cele 4 aeroporturi (Cluj -Napoca, Oradea, Baia Mare și Satu
Mare) care deservesc regiunea Nord – Vest a României, fiind inclus în rețeaua transeuropeană
de transport. Activitatea aeroportului este gestionată de Regia Auto nomă Aeroportul Oradea,
aflată în subordinea Consiliului Județean. Având în vedere nevoile importante de modernizare,
în anul 2014, a fost semnat contractul de finanțare aferent proiectului de extindere și modernizare
suprafețe aeroportuare la Aeroportul O radea (Programul Operațional Sectorial de Transport
2007 -2013), prin care au fost realizate următoarele lucrări:
• extinderea pistei de decolare – aterizare cu 300 m și refacerea integrală a pistei vechi,
astfel încât noua pistă are o lungime de 2100 m și o lățime de 45 m;
• realizarea a două căi de rulare, ALFA și BRAVO;
• realizarea unei platforme de îmbarcare – debarcare, care să poată asigura staționarea
unui număr de 6 aeronave încadrate în litera de cod "C" ;
• asigurarea unui număr de clasificare a sistemul ui rutier la un număr PCN 55 R/D/W/T
și asigurarea încadrării în categoria de aerodrom având cifra de cod "3", iar traficul

49
aerian să poată fi deservit de aeronave cu litera de cod "C" și, ocazional, prin
procedură specială, de aeronave cod "D" (aeronave d e referință Boeing 737 și Airbus
320);
• modernizarea sistemului de balizaj luminos astfel încât acesta să fie încadrat în
categoria II de operare, corespunzător normelor ICAO și RACR;
• realizarea unei uzine electrice noi;
• realizarea sistemului de canalizare aferent suprafețelor proiectate.
În urma realizării lucrărilor menționate mai sus, au fost lansate o serie de curse pe rute interne și
internaționale care permit și vor permite în viitor , creșterea gradului de conectare al județului Bihor
cu diferite regiu ni din Uniunea Europeană, contribuind astfel la o mai bună integrare în economia
globală. Astfel, în cursul anului 2017 vor fi lansate următoarele curse:
• ORADEA – BARCELONA (Girona) – ORADEA – 2 zboruri săptămânale
• ORADEA – MILANO (Bergamo) – ORADEA – 2 zboruri săptămânale
• ORADEA – TORINO (Caselle) – ROMA – NAPOLI – CATANIA – ORADEA – 2 zboruri
săptămânale
• ORADEA – ANTALYA (TURCIA) – ORADEA – un zbor săptămânal
• ORADEA – CONSTANȚA – ORADEA – un zbor săptămânal
• ORADEA – EINDHOVEN – ORADEA, 3 zboruri săptămâna le
• ORADEA – LONDRA (Stansted) – ORADEA, 3 zboruri săptămânale
• ORADEA – MEMMINGEN – ORADEA, 2 zboruri săptămânale

Figura 1 6 – Rutele care sunt operate și vor fi operate de pe Aeroportul Oradea în cursul anului 2017 .
Sursa: http://www.aeroportoradea.ro/ro/

50
III.1.3.2 . APĂ -CANALIZARE

A. Alimentarea cu apă potabilă
CAPACITĂȚI DE EXPLOATARE Compania de Apă Oradea exploatează în prezent
următoarele capacități:
– Stații de captare – tratare – pompare apă potabilă: 8 stații, din care în Oradea – 5 stații cu
o capacitate totală de 2.100 l/s captare -tratare -pompare apă potabilă;
– Rețele de transport și distribuție apă 1.128 km, din care
– 674 Km – în mediul urban (597 Km – Oradea)
– 454 Km – în mediul rural
– Stații de repompare apă potabilă: 125 stații, din care în Oradea 82 de stații de hidrofor
pentru apă potabilă;
– Branșamente apă – 42.145 buc, din care
– 28.153 buc – în mediul urban (25.437 buc – Oradea)
– 13.992 buc – în mediul rural
– Rețele canal menajer 631 km, din care:
– 514 Km în mediul urban (475 Km – Oradea)
– 117 Km în mediul rural
– Rețele canal pluvial 362 km, din care 341 km – Oradea
– Racorduri canalizare menajeră 28.426 buc, din care:
– 25.130 buc în mediul urban (22.610 buc – Oradea)
– 3.296 buc în mediul rural
– Stații de pompare în sistemul de canalizare – 67 stații
– Canalizare menajeră – 59 stații, din care în mediul urban 27 de stații (19 stații
în Oradea)
– Canalizare pluvială 8 stații în mun. Oradea
– Stații de epurare – 4, din care stația de epurare din Oradea cu o capacitate de epurare
mecano -biologică -terțiară a apelor uzate de 2.200 l/s.
Populație deservită în anul 2016 de către Compania de Apă Oradea:
• În întreaga arie de operare: – populație rezidentă 249.000 locuit ori
• Alimentare cu apă: 234.900 locuitori (94,4% din populația rezidentă)
• Canalizare: 196.300 locuitori (78,8 % din populația rezidentă)
În mun icipiul Oradea: – populație rezidentă 184.500 locuitori
• Alimentare cu apă: 183.000 locuitori (99,2% di n populația rezidentă)
• Canalizare: 171.800 locuitori (93,2 % din populația rezidentă)

51

Figura 1 7 – Rețea de distribuție – Sursa: CAO

EXTINDEREA ARIEI DE OPERARE CAO / ADI APAREGIO
Pentru a se îndeplini din punct de vedere instituțional condițiile impuse de accesarea Fondurilor
de Coeziune, începînd cu anul 2010 s -a procedat la extinderea ariei de operare, arie care în
prezent cuprinde următoarele Unități Administrativ Teritoriale:
• Sînmartin (S înmartin, Băile Felix, Băile 1 Mai, Rontău, Haieu, Betfia, Cordău, Cihei)
• Tinca (Tinca, Gurbediu, Girișu Negru, Râpa)
• Sîntandrei (S întandrei, Palota)
• Nojorid (Nojorid, Leș, Livada)
• Oșorhei (Oșorhei, Fughiu, Alparea, Cheriu, Felcheriu)
• Girișu de Criș (Girișu de Criș, Tărian)
• Beiuș (Beiuș, Delani)
• Hidișel (Hidișelu de Sus, Hidișelu de Jos, Mierlău, Sântelec)
• Drăgești (Drăgești, Tășad, Dicănești)
• Ceica (Ceica, Bucium)

52
• Paleu
• Tileagd ( Tilecuș, Poșoloaca )
• Vârciorog (Vârciorog, Fâșca)
• Olcea (Olcea, Călacea, Ucuriș)
• Ineu (Ineu, Husasău de Criș)
• Copăcel
• Lăzăreni (L ăzăreni, Calea Mare)
Figura 18: Extinderea ariei de operare pe unități administrativ teritorială – Sursa: CAO

În anul 2016, Compania deservea un număr total de 38.070 de utilizatori cu contract . Sectorul
Apă-Producție are rolul captării apei brute, tratării acesteia și pompării apei potabile în rețeaua
de alimentare la presiunea necesară. Acestea se realizează prin intermediul celor 5 uzine de apă
amplasate pe cele două maluri ale râului Crișul Re pede, în partea de est a municipiului, având o
capacitate de pompare instalată totală de 2100 l/s:
• uzina 1 – 600 l/s
• uzina 2 – 250 l/s
• uzina 3 – 150 l/s
• uzina 4 – 500 l/s
• uzina 5 – 600 l/s
Pentru obținerea apei potabile, tehnologia și instalațiile existente permit utilizarea apei subterane
captată prin drenuri sau a apei de suprafață captată din Crișul Repede și filtrată ulterior. Apa brută
este captată în cea mai mare parte din stratul freatic subteran, prin intermediul drenurilor de
colectare.

53
Pentru îmbogățirea stratului freatic, în vederea asigurării unui debit mai mare al drenurilor, pe
ambele maluri ale Crișului Repede sunt amplasate bazine de îmbogățire – 8 pe malul stâng și 15
pe malul drept. Aceste bazine sunt alimentate prin intermediul u nor aducțiuni de la captările din
Crișul Repede.
Apa colectată prin intermediul drenurilor este corespunzătoare din punct de vedere fizico -chimic,
necesitând doar o tratare bacteriologică, prin clorinare pe refularea fiecărei stații de pompare.
Tehnologi a existentă permite și utilizarea apei de suprafață, captată din râul Crișul Repede și
tratată apoi corespunzător prin deznisipare, decantare, filtrare și clorinare. Această soluție este
una de rezervă, preferându -se apa subterană, care este și de calitate mai bună și mai ieftină,
necesitând tratare doar prin clorinare.
Întregul sistem de captare, aducțiuni apă, bazine de îmbogățire, câmpuri de infiltrare, uzine de
apă, se situează într -o zonă de protecție cu regim sever, av ând o suprafață de cca. 280 ha.
Procesul de pompare este automatizat și monitorizat la dispecer atul uzinelor, situat la S.P.2.
Transportul și distribuția apei se realizează printr -o rețea inelară în lungime totală de 578,6 km.
Condițiile geografice au impus utilizarea unui număr de 78 de stații de hidrofor.

B. Colectarea și epurarea apelor uzate, transportul și descărcarea apelor meteorice
La nivelul municipiului Oradea, lungimea rețelei de canalizare, la finalul anului 2016 era de 802,8
km, în creștere cu 55,5 km (+7,42%) față de anul 2010. În Municipiul Oradea se asigură preluarea
și transportul apelor uzate menajere, precum și a celor pluviale , printr -o rețea de canalizare
organizată în sistem mixt. Epurarea apelor uzate pentru Oradea și localitățile din Zona
Metropolitană se realize ază în trei trepte: mecanică, biologică și terțiară.
Rețele Canalizare (menajeră + pluvială) Oradea:
• Rețele canalizare menajeră 462 km, din care rețele canalizare pluvială 341 km
• Racorduri canalizare menajeră 22.110 buc
• Stații de pompare în sistemul d e canalizare al Municipiului Oradea: 14 stații de pompare
ape uzate și 8 stații de pompare ape pluviale
• Stații de epurare – stația de epurare din Oradea cu o capacitate de epurare mecano
biologică a apelor uzate de 2.200 l/s

C. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară APAREGIO
În vederea modernizării și extinderii infrastructurii aferente serviciului de alimentare cu apă și
canalizare dincolo de limitele administrativ -teritoriale ale Municipiului Oradea, în perioada de
programare 2007 -2013, a fost proiec tat și implementat un mecanism de dezvoltare regională care
a permis crearea unui model instituțional reprezentat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
respectiv de S.C. Compania de Apă Oradea S.A., în calitate de operator regional.
În ceea ce priveș te Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio, această structură
asociativă s -a constituit în data de 18.02.2008 și este înființată în conformitate cu prevederile
Legii administrației publice locale 215/2001 republicată și modificată, Legii serviciil or comunitare
de utilități publice nr. 51/2006 cu modificările și completările ulterioare, Legii serviciului public de
alimentare cu apă și canalizare nr. 241/2006 cu modificările și completările ulterioare, Ordonanței

54
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificările și completările
ulterioare.
A.D.I. Aparegio este persoană juridică de drept privat și cu statut de utilitate publică. Membrii
fondatori ai asociației sunt: Județul Bihor, Municipiul Oradea, Municipiul Beiuș, Orașul Nucet,
Orașul Vașcău, Comuna Biharia, Comuna Borș, Comuna Ceica, Comuna Cetariu, Comuna
Copăcel, Comuna Drăgești, Comuna Girișu de Criș, Comuna Hidișelu de Sus, Comuna Ineu,
Comuna Lăzăreni, Comuna Nojorid, Comuna Oșorhei, Comuna Paleu, Comuna Săcă dat,
Comuna Sânmartin, Comuna Sântandrei, Comuna Tinca, Comuna Toboliu.
Scopul constituirii acestei entități a constat în reglementarea, înființarea, organizarea, finanțarea,
exploatarea, monitorizarea și gestionarea în comun a serviciilor de alimentare cu apă și de
canalizare pe raza de competență a unităților administrativ – teritoriale membre, precum și
realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional, destinate
înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după c az, a sistemelor de utilități publice aferente
serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestora.
Ca urmare a acordurilor de asociere, în cadrul A.D.I. Aparegio s -a procedat la delegarea gestiunii
serviciului d e alimentare cu apă și canalizare în baza căruia Compania de Apă Oradea SA a
îndeplinit condițiile de eligibilitate în vederea obținerii finanțării necesare investițiilor prin
Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013. Derularea acestor investiții are ca principal
scop conformarea cu Planul de implementare a legislației comunitare potrivit Tratatului de
Aderare al României la Uniunea Europeană.

D. Proiecte majore de dezvoltare
Prin implementarea programelor de investiții s -a ajuns în anul 2016 la realizarea următorilor
indicatori:

Indicator – Aria de operare UM 2013 2014 2015 2016
Km/an 6,221 68 72,4 97
Km/an 2,241 29 31,3 49

Indicator – Oradea UM 2013 2014 2015 2016
Km/an 9,2 4 15,6 18,4
Km/an 1 3 1,2 11,8
Tabel 6 – Ritmul de extindere a rețelei

55
Indicator
Aria de operare UM 2013 2014 2015 2016
Nr. 35.847 37.164 39.570 42.145
Nr. 25.460 26.290 27.196 28.426

Indicator – Oradea UM 2013 2014 2015 2016
Nr. 23.925 24.319 24.946 25.437
Nr. 21.823 22.110 22.276 22.610
Tabel 7 – Branșamente/ Racorduri existente
Urmare a emiterii Deciziei de finanțare nr. 2011/2034 din 05.04.2011 de către Comisia
Europeană, rezultată în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul
procedurii de evaluare și selecție, pe baza criteriilor stabilite de Regulamentele Comisiei
Europene și Programul Operațional Sectorial Mediu, în data de 18.04.2011 a fost semnat între
Ministerul Mediului și Pădurilor și S.C. Compania de Apă Oradea S.A., Contractul de f inanțare nr.
121230 – „Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă ș i apă uzată în județul Bihor”.
Contractul de finanțare încheiat între S.C. Compania de Apă Oradea S.A. (în calitate de operator
al serviciului public delegat) și Autoritatea de Manag ement pentru Programul Operațional
Sectorial de Mediu , are valoare a de 300.624.265 lei fără TVA. Responsabilitatea pentru
implementarea proiectului a revenit Companiei de Apă Oradea, în cooperare cu A.D.I.
APAREGIO. Indicatorii de performanță urmăriți a se obține prin aplicația POS Mediu cu finanțare
din Fonduri de Coeziune, sunt:
Apa potabilă
• Grad de acoperire al serviciului: o Înainte de proiect – 91,5% o După proiect – 99,6%
• Km de rețea de distribuție apă cuprinsă în proiect o Înlocuire – 56,8 km o Extindere – 82,4
Km
• Km de rețea de conducte noi de aducțiune o Extindere – 40,5 Km
• Număr de stații de tratare/pompare cuprinse în proiect
• Stații noi de pompare apă – 2
• Stații noi de pompare hidrofor – 7
• Stații noi de tratare apă – 4

Canalizare
• Grad de acoperire al serviciului
▪ Înainte de proiect – 83%
▪ După proiect – 98,9%
• Km de rețea de canalizare cuprinsă în proiect
▪ Înlocuire – 34,1 km
▪ Extindere – 126,1 Km
• Km de colectoare noi de transfer/conducte noi de refulare apă uzată menajeră
▪ Extindere – 32,1 Km

56
• Număr de stații de pompare apă uzată/epurare cuprinse în proiect
▪ Stații noi de pompare apă uzată – 24
▪ Stații noi de epurare – 2
Indicatori de realizat – Apă potabilă UM Lungime/Număr (valoare
estimată) Realizat
Surse de apă noi și extinse nr 2 0
Extindere conducte de aducțiune km 40 23,06
Rețea de distribuție extinsă
(fără branșamente)
km 139 82 67,19
Rețea de distribuție reabilitată (fără
branșamente) 57 36,10
Stații de pompare noi buc 9 6
Rezervoare noi nr 3 0
Stații de clorinare noi nr 4 0
Sisteme SCADA nr 1 0
Indicatori de realizat – Apă uzată UM Lungime/Număr (valoare
estimată) Realizat
Rețele de canalizare noi km 126 101,72
Rețele de canalizare reabilitate km 34 9,08
Conducte noi de refulare km 32 13,34
Stații de pompare apă uzată noi nr 24 6
Stații de epurare noi și modernizate (12
000 pe, 6 000 pe, 250.000 pe) nr 3 1
Sisteme SCADA nr 2 0
Tabel 8 – Stadiul de înd eplinire a indicatorilor fizici – ETAPA I
În vederea continuării implementării Master Planului aferent dezvoltării serviciului de alimentare
cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate, în perioada 2014 – 2023, va fi continuat proiectul
„Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bihor”, fiind alocat
următorul buget :
Unitatea Administrativ
Teritorială Preț total Program (Euro) Etapa 2014 – 2023 (Euro)
Oradea 130,896,000.00 26,096,000
Apă 59,665,000.00 16,715,000
Apă Uzată 71,231,000.00 9,381,000

57
Sînmartin 8,924,900.00 8,924,900.00
Apă 703,700.00 703,700.00
Apă Uzată 8,221,200.00 8,221,200.00
Oșorhei 740,400.00 740,400.00
Apă 492,400.00 492,400.00
Apă Uzată 248,000.00 248,000.00
Sîntandrei 2,207,400.00 2,207,400.00
Apă 967,400.00 967,400.00
Apă Uzată 1,240,000.00 1,240,000.00
Ceica 9,436,100.00 4,352,100.00
Apă 4,352,100.00 4,352,100.00
Apa Uzată 5,084,000.00 0.00
Dragești 6,780,400.00 1,485,600.00
Apă 1,485,600.00 1,485,600.00
Apă Uzată 5,294,800.00 0.00
Hidișelul de Sus 6,543,300.00 2,079,300.00
Apă 2,079,300.00 2,079,300.00
Apă Uzată 4,464,000.00 0.00
Ineu 5,028,500.00 5,028,500.00
Apă 2,563,500.00 2,563,500.00
Apă Uzată 4,015,000.00 2,465,000.00
Nojorid 12,285,800.00 12,285,800.00
Apă 6,431,800.00 6,431,800.00
Apă Uzată 5,854,000.00 5,854,000.00
Tabel 9 – Alocare bugetară – continuare proiect

58
III.1.3.3 TRANSPORT PUBLIC

Serviciul de transport public local face
parte din sfera serviciilor comunitare de
utilitate publică și cuprinde totalitatea
acțiunilor și activităților de utilitate
publică și de interes economic și social
general, desfășurate la nivelul unităților
administrativ teritoriale, sub controlul,
conducerea sau coordonarea
autorităților administrației p ublice locale,
în scopul asigurării transportului public
local.

Figura 1 9 – Stația de tramvai Piața Unirii
Serviciul de transport public local de persoane prin curse regulate este serviciul ce îndeplinește
cumulativ următoarele condiții:
– se efectuează de către un operator de transport rutier, astfel cum acesta este
definit și licențiat conform prevederilor OG nr. 27/2011 privind transporturile
rutiere;
– se efectuează numai pe raza teritorial -administrativă a unei localități precum și
în limitele unei aso ciații de dezvoltare intercomunitare;
– se execută pe rute și cu programe de circulație prestabilite de către Consiliul
Local;
– se efectuează de către operatorul de transport rutier cu mijloace de transport
în comun, respectiv cu autobuze deținute în propriet ate sau în baza unui
contract de leasing, înmatriculate sau înregistrate, după caz în localitatea
respectivă;
– persoanele transportate sunt îmbarcate sau debarcate în puncte fixe
prestabilite, denumite stații sau autogări, după caz;
– pentru efectuarea servic iului, operatorul percepe un tarif de transport pe bază
de legitimații de călătorie individuale eliberate anticipat, al căror regim este
stabilit de Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere;
– transportul cu autobuzele se efectuează nu mai pe bază de licențe de traseu și
caiete de sarcini.
Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate efectuat în limitele unei asociații de
dezvoltare intercomunitare având ca obiect transportul rutier public de persoane, este definit ca
transport rutier local de persoane în conformitate cu art. 3 pct. 48 din O.G. nr. 27/2011 privind
transporturile rutiere. De asemenea, traseele existente la nivelul unei asociații de dezvoltare

59
intercomunitară sunt considerate trasee locale în conformitate cu prevederile art. 3 pct. 38 din
O.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.
În vederea planificării, contractării, pregătirii procesului de operare, monitorizării și evaluării
dezvoltării sistemului de transport public la nivel metropolitan, în anul 2 012, a fost constituită
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Transregio având ca scop înființarea, organizarea,
reglementarea, exploatarea, monitorizarea și gestionarea în comun a serviciului de transport
public local , prin servicii regulate din cadrul asociației, pe raza de competență a unităților
administrativ -teritoriale membre, în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de
utilități publice nr. 51/2006 și a principiilor descentralizării și a autonomiei locale.
Membrii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Transregio sunt Municipiul Oradea, Comuna
Borș și Comuna Sînmartin.
În anul 2013, în urma derulării procedurii de contractare a serviciului de transport public prin curse
regulate, a fost încheiat contractul de delegare cu S.C. Oradea Transport Local S.A. (în calitate
de Operator Regional) iar aria de operare a serviciului s -a extins la nivel metropolitan, înglobând
și comunele S înmartin și Borș.
Argumentele care au stat la baza constituirii acestui sistem de transport public au constat în
nevoia de a satisface necesitățile de deplasare ale cetățenilor într -o măsură cât mai mare, de a
îmbunătăți atractivitatea și accesibilitatea serviciului de transport prin implicarea autorităților
locale în ceea ce privește gestionarea ofertei și cererii de transport, dezvoltarea unor servicii
interconectate de transport într -o zonă geografică determinată cu un serviciu unic de informații,
un regim unic de taxare a biletelor și un orar unic de transport.
Din totalul de 238.061 locuitori din are alul A.D.I. Transregio, 93,7% dintre aceștia locuiesc în
Oradea, municipiul având rol de centru polarizator al regiunii datorită funcțiunilor multiple (sociale,
culturale, economice).
La mai mult de 3 ani de la începerea operării acestui serviciu de trans port public local la nivelul
celor 3 localități (Oradea, S înmartin și Borș) beneficiile sunt evidente și se exprimă în mod concret
prin creșterea numărului de abonamente și bilete vândute, creșterea frecvențelor, a gradului de
conectivitate al cetățenilor celor trei localități , respectiv prin capacitatea de decizie a autorităților
locale cu privire la satisfacerea propriilor nevoi de transport ale cetățenilor acestor unități
administrativ teritoriale asociate.
În ceea ce privește rețeaua de transport publi c local aferentă Municipiului Oradea, aceasta se
compune din 5 trasee de tramvai cu lungimea de 37,14 km, 17 trasee urbane de autobuz cu
lungimea de 210,8 km, 6 trasee metropolitane de autobuz cu lungimea de 114,1 km și 1 traseu
internațional de autobuz în regim de curse regulate pe relația Oradea – Biharkerestesz.
Potrivit datelor furnizate de OTL, la începutul anului 2016, în Municipiul Oradea erau puse în
funcțiune 86 de autobuze și microbuze, din totalul de 558 existente la nivel de regiune.
În ceea c e privește transportul public prin intermediul tramvaielor, Municipiul Oradea este singura
localitate din județul Bihor care deține infrastructura necesară. În anul 2016 erau puse în funcțiune
111 tramvaie (vagon + remorcă), adică aproximativ 75% din număr ul existent la nivel regional.
Vârsta medie a autobuzelor din flota OTL este de 10 ani, iar cea a tramvaielor este de 34 ani, în
cazul vagoanelor motor, respectiv 42 ani în cazul vagoanelor remorcă.

60
Prețul practicat pentru un bilet de o călătorie cu mijl oacele de transport public din Municipiul
Oradea este de 3 lei, iar prețul unui abonament lunar valabil pentru toate liniile este de 70 lei.
Există reduceri de 50% din prețul integral al abonamentului pentru elevi și studenți, acordate de
către Municipiul Oradea în baza unui regulament. Pensionarii și persoanele îndreptățite conform
Legii și hotărârilor de consiliu local beneficiază de gratuitate la transportul public local.
În privința fluxului de călători pe rețeaua de transport public local prin curse r egulate la nivelul
Municipiului Oradea, conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, în cursul unei zile de lucru
au loc aproximativ 174.027 de călătorii, din care ¾ se derulează cu tramvaiul (127.544) în timp
ce ¼ sunt efectuate cu autobuzul (46.483).

Figura 20 – Harta rețelei de transport (Oradea) Sursa: S.C. Oradea Transport Local S.A.

61

Figura 2 1 – Harta traseelor de autobuze (S înmartin și Borș )- Sursa: S.C. Oradea Transport Local S.A.

III.1.3.4 . SALUBRITATE

Locuitorii Municipiului Oradea dispun de servicii de salubrizare, gradul de acoperire fiind de
aproximativ 90%. La nivel local există mai mulți operatori de salubrizare autorizați:
• SC RER Ecologic Service SA (salubrizare stradală, salubrizare menajeră)
• Eco Bihor S.R.L. Oradea (înființare a depozitelor de deșeuri menajere și
administrarea acestora)
• Bene Interna țional SRL (Operator DEEE)

62
În Oradea există infrastructura necesară pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Tariful
practicat pentru colectarea deșeurilor este de 7,98 lei/persoană/luna și de 73,39 lei/tonă pentru
deșeurile asimilabile ale agenților economici.
Eliminarea deșeuril or se realizează, în principal, prin depozitarea la centrul ecologic de deșeuri
de la nivel local, primul depozit de acest gen din regiune. Depozitul a fost realizat în cadrul unui
parteneriat public privat, operatorul fiind S.C. Ecobihor S.R.L. Oradea. Ca pacitatea proiectată
estimată a depozitului este de 3.800.000 m3, centrul urmând a asigura depozitarea deșeurilor
din județul Bihor până în anul 2025. În Oradea mai există și una dintre cele trei stații de sortare
a deșeurilor din județul Bihor, aceasta pr ocesând anual circa 35.000 tone deșeuri. Amplasată
în vecinătatea depozitului ecologic de deșeuri, stația de sortare are ca scop reducerea cantității
de deșeuri depozitate în Municipiul Oradea prin recuperarea materială și energetică a
deșeurilor. În anul 2010 a fost inaugurată și stația de compost pe o suprafață totală de 9.500
m2 și cu o capacitate de compostare de 52.000 m3/an, prin tehnologia de acoperire cu
membrană.
În vederea asigur ării colect ării selective a de șeurilor municipale, la nivelul anului 2016, cet ățenii
Municipiului Oradea au la dispozi ție urm ătoarele sisteme:
• la asocia țiile de locatari incinte metalice îngrădite dotate cu containere de 1,1 mc,
pentru colectarea duală (fracția uscat ă – reprezent ând de șeurile reciclabile, frac ția
umed ă – pentru de șeurile menajere);
• în cazul gospod ăriilor individuale (case), pentru colectarea de la popula ție a frac ției
uscate (de șeurilor reciclabile), operatorul de salubritate pune la dispozi ție saci de
polietilen ă personaliza ți, iar pentru colectarea frac ției umede generatorii de de șeuri au
în dotare pubele de 120 /240 litri;
• 200 de amplasamente (dotate cu 650 de containere tip igloo, amplasate în diferite zone
din municipiu, în funcție de densitatea popula ției) destinate colect ării de de șeuri de
ambalaje în cadrul unui sistem specific finan țat și realizat de c ătre SC Eco Rom
Ambalaje în cadrul parteneriatului încheiat cu SC RER Ecologic Service Oradea SA,
SC Eco Bihor SRL și Prim ăria Municipiului Oradea.

Tip recipient colectare Num ăr recipien ți Volum recipien ți (litri)
A 1 2
Pubelă 21.407 120
Pubelă 5.652 240
Container 1.927 1.100
Container 20 4.500
Container 38 7.800
Container 7 20.000
Tabel 10: Recipienții folosiți de către operatorul SC RER Ecologic Service SA (salubrizare stradală,
salubrizare menajeră) pentru colectarea deșeurilor municipale, în două fracții distincte (fracție
uscată și fracție umedă)

63

Tip recipient colectare Num ăr recipien ți Volum recipien ți (litri)
A 1 2
Sac plastic 449.275 120
Sac plastic 27.675 240
Iglu colectare sticlă 115 2.500
Pubelă 90 240
Container 880 1.100
Iglu colectare hârtie și carton 223 2500
Iglu colectare plastic 288 2500
Tabel 1 1 – Recipienții folosiți pentru colectarea deșeurilor reciclabile (pubelă, eurocontainer, container,
altele)

Tip de șeu 2012 2013 2014 2015 2016
Deșeuri municipale
amestecate 48.640,54 44.030,35 45.318,75 51.018,64 51.773,37
Deșeuri reciclabile în
amestec 3.052,23 3.428,04 2.885,38 3.110,72 4.062,47
Deșeuri Hartie și Carton 95,12 252,34 373,80 356,46 327,96
Deșeuri Plastic și Metal 281,58 336,02 240,28 273,20 316,50
Deșeuri Sticl ă 25,90 102,16 129,84 144,08 128,92
Deșeuri stradale 14.865,38 15.924,22 16.486,18 14.461,95 15.184,16

Tabel 1 2 – Cantități deșeuri colectate: tone/ an

Colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice – realizat ă în cadrul campaniilor
lunare organizate de Primăria Municipiului Oradea și SC BENE Internațional.

Punctele de colectare fixe stabilite de Primăria municipiului Oradea sunt amplasate astfel :

1. Cartierul Rogerius – zona Parcare Spital Mun icipal ,,Dr. Gavril Curteanu’’
2. Cartierul Rogerius – zona str. Sovata, în dreptul Punctului Termic 109
3. Cartierul Ioșia – zona str. Oneștilor, parcare supermarke t Penny
4. Cartierul Nufărul – zona ultimei stații de tramvai
5. Calea Clujului – zona Sta ționar 3 – Obstetric ă-Ginecologie Oradea

64
Anul 2012
(tone) 2013
(tone) 2014
(tone) 2015
(tone) 2016
(tone)
Deșeuri de echipamente electrice și
electronice (DEEE) 232.638 419.762 169.613 78.134 223.817
Tabel 13 – Cantitățile de Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice colectate în perioada 2012 –
2016

Figura 2 2 – Cantitatea de deșeuri municipale amestecate, reciclabile în amestec și stradale în
Municipiul Oradea – Sursa : PMO

0100002000030000400005000060000
Deseuri municipale amestecate Deseuri reciclabile in amestec Deseuri stradale
2012 2013 2014 2015 2016

65

Figura 23: Cantitatea de deșeuri reciclabile, colectată pe categorii în Municipiul Oradea Sursa: PMO

III.1.3.5 EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

În calitate de stat memb ru al Uniunii Europene, România și-a stabilit în cadrul Planului Național
de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice , următoarele ținte pentru anul 2020:
• reducerea consumului de energie primară de 10 Mt ep (19%) – eficiență
energetică
• reducerea emisiilor de CO2 cu 20%, raportat la anul de referință 1990 –
schimbări climatice
• creșterea energiei din surse regenerabile (SER) la 24% din consumul final brut
de energie – surse regenerabile de energie
În ceea ce privește Municip iul Oradea, în cursul anului 2016 a fost elaborat Planul de Acțiun e
pentru Energie Durabilă ( PAED ), document cheie ce definește politicile energetice ale
administrației publice locale pentru urm ătorii 10 ani , cu scopul reducerii emisiilor de CO2 pe întreg
teritoriul municipiului. Acest plan înglobeaza o serie de m ăsuri p e termen scurt și mediu care
vizeaz ă creșterea eficienței energetice a cl ădirilor publice, utilizarea rațional ă a energiei în
locuințe și cl ădiri din sectorul terțiar, sustenabilitatea sistemului de transport urban, modernizarea
sistemului de iluminat public, producerea unei p ărți importante a energiei necesare din surse
regenerabile.
În cadrul procesului de elaborare a Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) a fost
realizat și Inventarul de Referință al Emisiilor (IRE) prin intermediul cărui a sunt evidențiate și
evaluate consumurile de energie ale diferitelor sectoare pe teritoriul administrativ al Municipiului
Oradea, impactul asociat consumului de energie exprimat în emisii de CO2, precum și aportul și
impactul fiecărui sector în parte. 050100150200250300350400
Deseuri Hartie si Carton Deseuri Plastic si Metal Deseuri sticla
2012 2013 2014 2015 2016

66
Ca și an de referință pentru cuantificarea emisiilor de CO2 a fost ales anul 2014, an pentru care
sunt identificate cele mai cuprinzătoare și fiabile date.

III.1.3 .5.A INFRASTRUCTURA DE A LIMENTARE CU ENERGIE
III.1.3.5.A.1 . ALIMENTAREA CU ENE RGIE TERMIC Ă
Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se face în Municipiul
Oradea și comuna S înmartin. Componentele principale ale acestui sistem sunt:
✓ Sursa de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, compusă din: ansamblul
turbină cu gaze (TG), cazan recuperator (CR) și două cazane de apă fierbinte (CAF),
cazan de ab ur energetic și turbina cu abur
✓ Rețeaua de transport și distribuție a energiei t ermice la consumatori
În prezent Municipiul Oradea este asociat cu comu na Sînmartin în cadrul Asociației de Dezvoltare
Intercomunitară de utilități publice pentru serviciul de alimentare cu energie termică
,,Termoregio”. Operatorul SACET este TERMOFICARE ORADEA S.A., care are ca obiect de
activitate producerea de energie elec trică și termică în cogenerare, transportul, distribuția și
furnizarea energiei termice (pentru încălzire și apă caldă menajeră), la un număr de 66.968
utilizatori din municipiul Oradea și comuna Sînmartin jud. Bihor.

Consumatorii de energie termică raco rdați la sistemul centralizat de alimentare cu căldură sunt
structurați după cum urmează:
– consumatori casnici: asociații de locatari, apartamente și case individuale
– consumatori de tip instituții socioculturale și agenți economici:
– spitale, școli, grădinițe, creșe,
– hoteluri, sedii de bănci, magazine, alte instituții

S.C. Termoficare Oradea SA se află, din punct de vedere administrativ , în subordinea Consiliului
Local al Municipiului Oradea. Prin cont ractul de delegare a serviciului public de alimentare cu
energie termică , gestionează o rețea de aproximativ 219.5 km, din care re țeaua termică primară
reprezintă 77 km și cea termic ă secundar ă, 142,5 km.
De asemenea, S.C. Termoficare Oradea SA are în adm inistrare un num ăr de 149 de puncte
termice, deservind aproximativ 61.344 de apartamente, 226 de instituții publice (școli, licee,
grădinițe, Municipalitatea), precum și un num ăr de 1 .937 de agenți economici (instituții bancare,
unitați de producție etc.).
Toate activitățile privind serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat
(S.A.C.E.T.) sunt în responsabilitatea autorităților administrației publice locale. Serviciul se
realizează prin intermediul infrastructurii tehnico -edilitare apar ținând domeniului public, constând
din echipamente, instalații, dotări specifice, care produc apă caldă de consum și pentru încălzire.
Pentru încalzire sistemul cuprinde: centrale termice, centrale electrice de termoficare, rețele de
branșamente, rețele de transport, puncte termice, sisteme de măsura și control.
Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) alimentează cu energie termică
cca 70 % din gospodăriile municipiului Oradea.
Sursa de producere a energiei termice în SACET Oradea est e centrala electric ă de cogenerare
format ă din 2 instalații mari de ardere (IMA): IMA1, care funcționează pe gaze naturale și IMA 2
care a funcționat în perioada analizat ă pe lignit și combustibil suport păcură, dar care se afl ă într-
un amplu pr oces de mod ernizare – Proiectul : „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la

67
nivelul municipiului Orad ea pentru perioada 2009 – 2028 în scopul conformării la legislația de
mediu ș i creșterii eficienței energetice”.
Pe lângă centrala electrică de cogenerare, la SACET mai contribuie cu energie termică două
centrale termice cu funcționare pe resurse geotermale și gaze naturale, care acoperă sub 3% din
consumul municipiului. Acestea aparțin companiei private SC Transgex SA și alimentează
consumatorii prin rețelele S C Termoficare Oradea SA.
Rețeaua de transport și distribuție a energiei termice la consumatori este o rețea complexă de tip
arborescent, în sistem bitubular închis. Acest sistem cuprinde 8 magistrale, având lungimea totală
de 86,25 km traseu și 172,5 km c onductă, din care 34,73 km traseu (69,456 km conductă) de
rețea preizolată și 51,53 km traseu (103,06 km conductă) de rețea cu izolație clasică. Rețeaua
de transport este compusă din țevi de oțel cu diametre cuprinse între DN 900 și DN 25.
Din rețeaua pri mară, prin schema de racordare indirectă se alimentează cu energie termică 149
de puncte termice ale unităților administrativ -teritoriale (146 în municipiul Oradea și 3 în comuna
Sînmartin) precum și cca. 742 de minipuncte termice ale utilizatorilor.

Figura 2 4 – Harta sistemului de termoficare î n Oradea
Municipiul Oradea și zona înconjurătoare dispun de surse semnificative geotermale de energie,
o parte a acestui potențial energetic fiind utilizat în cadrul SACET.

68
Astfel, energia geotermală este exploatată în mun icipiul Oradea în următorii parametri:
• puncte termice pe apă geotermală și gaze naturale: PT 512, PT 513, PT 514 alimentate
din centrala termică ˝Geoterm˝ (zona Ioșia Nord) pentru încălzire și apă caldă de consum
• puncte termice pe apă geo termală PT 839, PT 840, PT 844, PT 845, PT 863, PT 878, PT
883 alimentate din centrala termică ˝Nufarul I˝ pentru producere apă caldă de consum
• puncte termice pe apă geotermală PT 911, PT 913 alimentate din centrala termică Calea
Aradului
• punctul t ermic 902 (Liceul Sportiv Bihorul) alimentat cu apă geotermală pentru prepararea
apei calde și agentului termic , pe durata sezonului de încălzire, pe durata sezonului cald
apa caldă menajeră fiind prepa rată cu agent termic din SACET
De asemenea, o serie de alte instituții și entități de interes public sunt alimentate cu energie din
apă geotermală: Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu, Sala Sporturilor Antonio Alexe,
Complexul Wellness Termal Nymphaea, Ștrandul Ioșia Nord.

Figura 2 5 – Harta punctelor t ermice în Municip iul Oradea – sursa datelor ADI ZMO ( 2016)

Energia termică distribuită la nivelul municipiului Oradea a înregistrat o scădere în perioada 2011 –
2014, având în 2014 un consum de 482.625 Gcal (aproximativ 70% din cantitatea distribuită la
nivelul anului 2010). În prezent, Primăria Municipiului Oradea implementează proiectul de
investiții Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea pentru

69
perioada 2009 – 2028 în scopul conformării la legislaț ia de mediu și creș terii eficienței energetice
– proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene bugetul de stat și bugetul local.
Obiectivul general al proiectului constă în reducerea impactului negativ al nivelului crescut al
emisiilor poluante și minimizarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul centralizat
de alimentare cu energie termică, în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației în Oradea
la nivelul anului 2015 și asigurării conformării cu obligațiile de mediu stabil ite prin Tratatul de
Aderare. Obiectivele specifice ale proiect ului sunt :
• Reducerea poluării aerului (reducerea emisiilor de SO2, NOx și pulberi) generate de
sistemul centralizat de alimentare cu energi e termică prin introducerea BAT
• Introducerea măsuril or de eficiență energetică în scopul reducerii pierderilor de energie
termică și electrică la nivelul sursei și în sistemul d e transport al energiei termice
• Asigurarea accesului la serviciul public de alimentare cu energie termică la prețuri
suportabile, în special pentru categoriile de populație cu venitu ri mici
Proiectul a cuprins investiții în realizarea unei noi surse de producere a energiei termice și
reabilitarea unei porțiuni din rețeaua pentru transportul energiei termice.
Caracteristicile tehnice ale principalelor echipamente din sursa nouă (pusă în funcțiune în anul
2016) sunt prezentate în continuare:
Turbina cu gaze
Turbină cu gaz (TG), model LM6000PF SPRINT. Turbina cu gaze funcționează permanent numai
în regim de cogenerare la sarcină nominal ă. Turbina cu gaze folosește gaz natural drept
combustibil.
Parametrii principali ai turbinei cu gaze – conform proiect:
✓ Puterea electrică în condiții ISO: 45,486 MWe la + 15 °C;
✓ Presiunea nominală a combustibilului: 46,54 bar la 100% sarcină;
✓ Consum maxim de combustibil: 8,585 kg/h la – 20 °C;
✓ Temperatură gaze ardere: 451,3 °C la + 15 °C.
Cazan recuperator
Cazanul recuperator de apă fierbinte este un cazan de recuperare care încălzește apa sub
presiune, alimentându -se cu căldură de la turbina General Elect ric LM6000. Cazanul recuperator
utilizează căldura gazelor de ardere evacuate de la turbina cu gaze pentru producerea apei
fierbinți.
Parametrii cazanului recuperator sunt – conform proiect:
✓ Puterea termică nominală: (46,62 ¸ 52,99)MW t;
✓ Temperatura nominal ă a apei la intrare: 60/70°C;
✓ Temperatura nominală a apei la ieșire: 80/130°C;
✓ Debit apă: (650 ¸ 750)t/h;
Cazane de apă fierbinte (CAF) – 2 buc.

70
Cazanele de apă fierbinte de 100 Gcal/h cu funcționare pe gaze naturale și combustibil lichid ușor
(CLU), sunt construite de firma EKOL din Cehia și sunt de tip ignitubular cu cameră de ardere din
pereți membrană.
Parametrii cazanelor de apă fierbinte – conform proiect:
✓ Puterea nominală a cazanelor: 116,3 MW t;
✓ Temperatura maximă a apei la ieșire: 130 °C;
✓ Temperatura apei la intrare: min. 70 °C;
✓ Presiunea apei la ieșire: 10 bar;
✓ Debitul de apă nominal: 1.655 m3/h;
✓ Debitul minim de apă: 800 m3/h
Cazane de abur saturat (CAS) – 2 buc.
Cazanele de abur saturat sunt de tip AKH -14/16 EU, cu trei drumuri de gaze, cu volum mare de
apă/abur. Arderea este asigurată de un arzător WEISHAUPT, tip RGMS 7014 -A ZM -NR cu
combustibil mixt: gaze natural și CLU tip III. La c azane presiunea maximă este de 16 bar.
Parametrii cazanelor de abur saturat – conform proiect:
✓ Presiunea maximă: 16 bar;
✓ Capacitate nominala: 14 t/h (9135 KW);
✓ Temperatura max. abur: 204,3 0C.
Deoarece capacitățile noi prevăzute în sursă sunt necesare, în primul rând, pentru reducerea
emisiilor (concentrații) de SO2, NOx și pulberi și au ca rezultat principa l respectarea termenelor
de conformare angajate de România, investiția în sursă este considerată investiție de mediu.
Pricipalii indicatori de performanță și comparația lor înainte de implementare proiect și după
implementare proiect sunt ilustrați în tab elul urmator:
Indicator de performanță UM Înainte de proiect După implementare proiect Modificare %
Nr. IMA conformate la Directiva
IMA Nr. 0 2

Emisii de SO2 provenite de la
sistemul de termoficare t/an 28112 68.36 -99.75%
Emisii de NOx provenite de la
sistemul de termoficare t/an 2585 130.97 -94.93%
Emisii de pulberi provenite de la
sistemul de termoficare t/an 2510 10.9 -99.56%
Emisii de CO2 provenite de la
sistemul de termoficare t/an 879405 296492 -66.28%
Tabel 14 – Indicatori de performanță Sursa: draftul Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă
Oradea

71

Figura 26 – Emisiile de noxe de la sistemul de termoficare

Figura 27 – Emisii de CO2 provenite de la sistemul de termoficare

28112
2585 2510
68,36 130,97 10,9
050001000015000200002500030000
Emisii de SO2 provenite de la
sistemul de termoficareEmisii de Nox provenite de la
sistemul de termoficareEmisii de pulberi provenite de
la sistemul de termoficare
inainte Dupa
879405
296492
01000002000003000004000005000006000007000008000009000001000000
Emisii de CO2 provenite de la sistemul de termoficare
inainte Dupa

72
III.1.3.5.A 2. ALIMENTAREA CU ENERG IE ELECTRICĂ a municipiului Oradea se face din
Sistemul Energetic Național (SEN).

Producția de energie electrică a municipiului Oradea este realizată prin Centrala Electro -Termică
C.E.T. I, cu o putere instalată de 205 MW, aflată în zona de vest a orașului. C.E.T. I este conectat
la SEN pe partea de înaltă tensiune, prin ridicătoare de tensiune aferente.

Necesarul de putere al consumatorilor este acoperit de 6 stații de transformare, amplasate relativ
uniform. Aceste stații sunt:
1. Stația "Oradea Nord Mecanica"
– 110/20 kV – 1 × 25 MVA
– 110/6 kV – 2 × 25 MVA
– 110/20 kV – 2 × 16 MVA
2. Stația "Crișul" – 110/6 – 1 × 25 MVA
3. Stația "Sinteza" 110/6 kV – 2 × 16 MVA
4. Stația "Oradea Centru" 110/6 kV – 2 × 25 MVA
5. Stația "Velența" 110/6 kV – 2 × 16 MVA
6. Stația „Oradea Sud" 220/110/20 kV – 1×250 MVA

Stațiile de transformare ale municipiului sunt interconectate, pe partea de 110 kV, prin linii
electrice aeriene, dublu circuit, având traseele în preponderență prin zone cu circulație redusă,
în partea de sud și ves t a municipiului.

Lungimea totală a rețelelor de medie tensiune din municipiul Oradea este de 273,4 km, rezultând
un indice de cca 6,3 km rețea/km2 de suprafață a localității, fap t ce situează municipiul Oradea
printre localitățile reședință de județ bin e dotate cu rețele electrice.

Trebuie menționat faptul că din cei 273,4 km de rețea de medie tensiune 209,26 km sunt la 6 KV
și numai 64,14 km de 20 kV. Procentual înseamnă că numai 23,4 % din rețelele de medie tensiune
sunt de 20 kV în timp ce 76,6 % sun t la 6 kV.
În municipiul Oradea sunt în prezent 300 posturi de transformare din tre care:
– 228 posturi sunt la tensiunea de 6/0,4 kV, având o putere totală de 181,7 MVA
– 71 posturi sunt la tensiunea de 20/0,4 kV, având o putere totală de 60,5 MVA
Rezultă că 76 % din posturile de transformare sunt racordate la rețele de 6 kV și numai 24 % sunt
la 20 kV.

Transportul de energie electrică este a sigurat de SC Transelectrica SA iar d istribuția de energie
electrică este asigurată de SC Electrica SA –SDEE Oradea.

Iluminat public

Serviciul de iluminat public din municipiul Oradea cuprinde:
• Iluminatul stradal -rutier
• Iluminatul stradal -pietonal
• Iluminatul arhitectural
• Iluminatul ornamental
• Iluminatul ornamental -festiv

73
Sistemul de iluminat public din municipiul Oradea este format din 550 kilometri de rețea, 9 .973
stâlpi de beton, 6 .773 stâlpi metalici, 20 .500 corpuri de iluminat.

III.1.3.5.A.3. INFRA STRUCTURA PENTRU ALI MENTAREA CU GAZE NAT URALE

S.C. Distrigaz Vest S.A este operatorul de distribuție care asigură serviciul public de distribuție
gaze naturale pentru utilizatorii din Municipiul Oradea. Alimentarea cu gaze naturale a
municipiului Oradea se realizează prin intermediul unui racord din c onducta SNT Transgaz SA și
o sta ție de reglare m ăsurare SRMP cu o capacitate de 140.000Nmc/h , amplasată pe strada
Uzinelor nr. 12. Stația de reglare -măsurare (SRMP) destinată pentru alimentarea cu gaze
naturale a municipiului Oradea a fost pusă în funcțiun e în anul 2003. Stația reduce presiunea
gazelor naturale la 6 bari. Capacitatea de distribuție în prezent este asigurată prin:
• rețeaua de conducte de alimentare cu gaze naturale presiune medie redusă și
branșamente:
– Lungime totală de 221 km;
– Diametre cuprinse între Dn 32 – Dn 700
– Materialul tubular: PE 80 -100 SDR 11 și OL
– Num ăr bran șamente: 5748
• Stații de reglare sector: 5
• Posturi și stații de reglare -măsurare la consumatori finali
Toate aceste componente asigură preluarea gazelor din Sistemul Național de Transport (SNT) și
distribuția lor către consumatorii finali casnici (4 .354) si noncasnici (725). Infrastructura pe care o
deține Distrigaz Vest este nouă, cu o durată tehnică de viață cuprinsă între 30 și 40 de ani.
Componentele sistemului de distribuție sunt amplasate în domeniul public, pe aproape toate
străzile din municipiul Oradea, fiind alimentați consumatorii din casele individuale, consumatorii
din clădirile condominiale pentru prepararea hranei, încălzire și prepararea apei calde menaj ere,
iar consumatorii industriali pentru încălzire, prepararea apei calde menajere și utilizări
tehnologice. Conductele de presiune medie și redusă sunt amplasate subteran atât pe arterele
de circulație (carosabil, trotuare), cât și în zona spațiilor verzi . Adâncimea de montare a
conductelor este de minim 0,9 m de la suprafața terenului (carosabilului) la generatoarea
superioarǎ.
La finalul anului 2014, lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale din municipiul Oradea
reprezenta aproximativ 32% din totalul rețelei la nivel județean. Lungimea rețelelor de distribuție
a gazelor naturale a cunoscut o creștere importantă în perioada 2005 – 2014, de la 69 km până
la 221 km (+320%). Cantitatea de gaze naturale distribuite consumatorilor a fost de aproximat iv
36,72 mil m3 în 2014 fa ță de 20 mil m3 în 2013, înregistrând o creștere de 1.8 ori.

74

Figura 2 8 – Rețeaua de gaze naturale în Municipul Oradea (sursa datelor ZMO, 2016)

75

III.1.3.5.A.4. CLĂDI RI / ECHIPAMENTE / I NSTALAȚII ȘI INDUSTR II

Clădiri publice municipale – Municipiul Oradea are în administrare următoarele categorii de
clădiri:
▪ creșe: 13
▪ grădinițe: 43
▪ școli: 13
▪ licee și colegii: 23
▪ centre sociale: 12
▪ sedii administrative: 4
▪ unități sanitare: 2
▪ cluburi și baze sp ortive: 5
Clădirile din categoria socio -culturale (teatre, cinematografe, muzee, casa de cultură) sunt
administrate de către Consiliul Județean Bihor, astfel consumurile aferente lor nu au fost luate în
calcul.

Tabel 15: Datele privind consumurile de energie electrică, energie termică sau gaze naturale în
clădirile publice municipale, obținute de la direcțiile și serviciile care coordoneaza și
monitorizează direct aceste sectoare, din cadrul Primăriei Municipiului
Tip clădire Nr.
clădiri
în
grup Total
arie
utilă Indicatori
Consum
energie
electrică Consum
energie
termică Consum
gaze
naturale Factur ă energie (lei/an)
(MWh/an) (Gcal/an) (MWh/an) electric ă gaze
naturale termic ă
SĂNĂTATE
(spitale,
dispensare,
policlinici etc) 37 34.288 6.187,23 11.846,69 0.00 2.627.409,78 0.00 2.805.727,80
ÎNVĂ ȚĂMÂNT
(Școli, licee,
creșe,
grădinițe etc) 92 85.000 2.532,10 24.682,69 887,29 1.443.293,06 122.002,34 5.923,85
Clădiri
administrative
(toate direcțiile
și serviciile din
aparatul
propriu al
municipiului) 4 4.880 429,23 991,08 0.00 262.345,37 0.00
254.826,48
Clădiri sociale
(locuințe
sociale,
cantine,
centre de zi,
centre de
noapte,
asistență
socială…) 12 10.910 128,32 389,25 149,74 76.992,00 22.154,00 87.382,58
Cluburi și
baze sportive
(stadion, sala
sporturilor etc 5 21.090 202,00 1.658,18 495,09 118.776,00 67.827,33 442.248,90
TOTAL 150 156.168 9.478,88 39.567,89 1.532,12 4.528.816,21 211.983,67 3.596.109,61

76

Figura 29 – Energia electrică (MWh) sector clădiri pubice, Sursa: Planul de Acțiune pentru
Energie Durabilă

Figura 30 – Energia termică (Gcal) sector clădiri pubice, Sursa: Planul de Acțiune pentru Energie
Durabilă
După cum se poate observa în graficele de mai sus , atât în ceea ce privește consumul de energie
electri că cât și cel de energie termică, sectoarele ce înregistrează cele mai mari consumuri sunt
învățămantul și sănatatea.
Sector terțiar și rezidențial – Conform studiilor de specialitate , energia consumată în prezent în
clădiri reprezintă până la 40% din consumul energetic total (Sursa: Planul de Acțiune pentru
Energie Durabilă). Ponderea cea mai mare a consumului energetic este dată de asigurarea
confortului termic (55%), urmat de prepara rea apei calde (21%), iluminat (14%), restul fiind
reprezentat de consumul pentru gătit, spălat, relaxare, instalații anexe etc. Pe de altă parte se
știe că un consum energetic mare atârnă greu în balanța economică a unei țări precum și în
buzunarele locat arilor care achită facturi mari la întreținere. Mai mult decât atât, folosirea unor
sisteme învechite sau neeficiente de producere a energiei pentru consumul casnic reprezintă și
o importantă sursă de poluare care afectează sănătatea și diminuează confortu l.
Acest sector rezidențial alături de cel al clădirilor publice este sectorul cu cele mai mari
disponibilități pentru economii de energie și îmbunătățirea performanței energetice. Conform
„Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice” p otențialul de reducere al
consumului final energetic al acestor sectoare este de 41.5%.
Sanatate
65%Invatamant
27%Administrative
5%Sociale
1%Baze sportive
2%ENERGIE ELECTRIC Ă(MWH)
Sanatate
30%
Invatamant
62%Administrative
3%Sociale
1%Baze sportive
4%ENERGIE TERMIC Ă(GCAL)

77
În acest sens în perioada de programare 2007 -2013, Primăria Municipiului Oradea a semnat 12
contracte de finanțare în cadrul Programului Operational Regional 2007 – 2013 Axa prioritară 1
„Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere” Domeniul major de intervenție
1.2 – Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe” , privind reabilitarea a
45 blocuri de locuințe cupr inzând 1.069 apartamente. În urma realizării intervențiilor respective,
economia anuală de energie este de minim 40% din consumurile energetice anterioare.
Valoarea economiei de energie rezultat ă în conformitate cu documentația tehnico -economică
pentru ce le 45 blocuri este de aproximativ 11 GWh/an.
În ceea ce privește evoluția consumurilor în ultimii ani în sectorul rezidențial și terțiar, aceasta
este redată în tabelele și graficele următoare și se bazează pe datele furnizate de către
distribuitorii local i S.C. Distrigaz Vest S.A. (pentru gaze naturale), S.C. Electrica S.A. -SDEE
Oradea (pentru energie electrică) și S.C. Termoficare S.A. (pentru energia termică).

Anul Consum Casnic ( rezidential ) Consum tertiar
Cantitate Cantitate
(MWh ) (MWh )
2012 56,648.12 57,708.03
2013 64,111.64 42,700.79
2014 61,456.64 46,771.59
2015 80,295.69 48,563.83

Tabel 16 – Evoluția consumului de gaze naturale sector rezidențial și terțiar – Sursa: Planul de Acțiune
pentru Energie Durabilă

Figura 3 1 – Evoluția consumului de gaze naturale sector rezidențial și terțiar – Sursa: Planul de
Acțiune pentru Energie Durabilă

– 50.000,00 100.000,00
2012 2013 2014 2015Evolutia consumului de gaze naturale (MWh)
Consum Casnic ( rezidential ) Consum tertiar*

78
Anul Consum Casn ic (rezidențial) Consum terțiar
Cantitate Cantitate
(MWh ) (MWh )
2014 137864.36 140,410.31
2015 148,879.00 91,274.67
Tabel 17 – Evoluția consumului de energie electrică sector rezidențial și terțiar 2014 – 2015
Sursa: Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă

Figura 3 2 – Evoluția consumului de energie electrică sectoare rezidențial și terțiar 2014 – 2015
Sursa: Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă

Anul Consum Casnic ( rezidențial ) Consum terțiar
Cantitate Cantitate
(Gcal ) (Gcal )
2012 414,230.00 88,672.00
2013 408,424.00 86,224.00
2014 349,740.00 62,104.75
2015 403,779.00 81,248.00
Tabel 18 – Evoluția consumului de energie termică sectoare rezidențial și terțiar 2012 – 2015
Sursa: Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă

– 20.000,00 40.000,00 60.000,00 80.000,00 100.000,00 120.000,00 140.000,00 160.000,00
2014 2015Evolutia consum energie electrica (MWh)
Consum Casnic ( rezidential ) Consum tertiar*

79

Figura 3 3 – Evoluția consumului de energie termică sectoare rezidențial și terțiar 2012 – 2015
Sursa: Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă

Transport Public – Calculul emisiilor de CO2 generate de transportul public în municipiul Oradea
s-a făcut pe baza datelor de consum de combustibil și energie electrică transmise de operatorul
local Oradea Transport Local S.A.
Indicator Categorie 2012 2013 2014 2015
Număr mijloace de
transport Auto 64 63 64 74
Tramvai 70 70 70 70
Km parcurși Auto 2600703 2487708 2539136 3071111
Tramvai 2218718 2116989 2035716 1694338
Număr călători (pasageri) Auto 14502279 13027829 11917884 18612369
Tramvai 40622135 39184778 39716901 27052307
Tabel 19 – Evoluție indicatori se ctor transport public 2012 -2015 Sursa: Planul de Acțiune pentru
Energie Durabilă

Pentru anul 2014 ales ca an de referință, indicatorii acestui sector sunt prezentați în graficul
următor:

– 50.000,00 100.000,00 150.000,00 200.000,00 250.000,00 300.000,00 350.000,00 400.000,00 450.000,00
2012 2013 2014 2015Evolutia consumului de energie termica (Gcal)
Consum Casnic ( rezidential ) Consum tertiar*

80

Figura 34 – Indicatori sector transport public Oradea 2014, Sursa: draft Planul de Acțiune pentru
Energie Durabilă Oradea

În urma analizei acestor indicatori se poate observa că transportul electric este mai eficient decât
cel auto și, nu în ultimul rând, mai puțin poluant. Acest lucru rezultă din faptul că:
o deși numărul km efectuați de către mijloacele de tran sport electrice din municipiu
(cele 70 de tramvaie) este cu 19.83% mai mic decât numărul km efectuați de cele
64 mijloace auto, numă rul pasagerilor transportați cu tramvai ul este de 3 ,33 ori
mai mare decât cel al pasagerilor pe auto

o indicatorul pasager /km este de 4 ,15 ori mai mare în cazul transportului electric vis
a vis d e cel auto (19 ,51 pasager/km în cazul tramvaielor, 4 ,69 pasager/km în cazul
auto)

o dacă se face referire și la consumurile energetice aferente celor două categorii de
transport, ilustrat în tabelul de mai jos, pentru anul 2014 consumul specific mediu
de energie pe tip de vehicul ( kep/km – kilograme echivalent petrol /kilometru) este
de 0,3712 kep/km pentru transportul cu tramvaiul față de 0 ,4784 kep/km în cazul
auto
Combustibil 2012 2013 2014 2015
Energie Electrică ( MWh) 9001.79 8658.93 8166.35 7306.56
Motorină ( MWh) 12892.5 11954.5 14126.7 15673.1
Motorină (to) 1083.4 1004.58 1187.12 1317.07
Tabel 20 – Evoluția consumului energetic în perioada 2012 – 2015, transport public CONSUM SPECIFIC [kep/km]PASAGER/KmKm PARCURSINr. CALATORIIndicatori sector transport public 2014
Tramvai Auto

81

Figura 35 – Consum energetic sector transport public Oradea, Sursa: draft Planul de Acțiune
pentru Energie Durabilă Oradea
Analizând ultimii doi ani se poate observa o scădere a consumului de energie electrică respectiv
creșterea consumului de carburant, acest lucru putând fi pus atât pe seama creșterii numărului
de autobuze de la 64 în 2014 la 74 în 2015, cat și datorită închiderii unei linii de tramvai ca urmare
a lucrărilor de reabilitare din Piața Unirii în această perioadă.

III.1.3.5.A.5 STRATE GIA ENERGETICĂ A MUN ICIPIULUI ORADEA

În urma Acordului de Parteneriat 2014 – 2020 încheiat între România și Comisia Europeană, au
fost stabilite prioritățile naționale care urmează direcțiile europene de dezvoltare și obiectivele
recomandate de Uniunea Europeană.
Uniunea Europeană, prin Stra tegia „Europa 20 -20-20” și -a propus să asigure o creștere
economică: inteligentă, prin investiții mai eficiente în educație, cercetare și inovare durabilă, prin
orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, favorabilă incluziu nii,
prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă și pe reducerea sărăciei. Pentru a realiza
acest lucru până la sfârșitul anului 2020, Uniunea Europeană și -a fixat cinci obiective esențiale
referitoare la: ocuparea forței de muncă, cercetare și d ezvoltare, energie/ climă, educație,
incluziune socială și reducerea sărăciei.
Prin Obiectivul referitor la schimbările climatice și utilizarea du rabilă a energiei se urmărește
reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în co ndiții favorabile)
față de nivelurile înregistrate în 1990; o creștere a ponderii surselor de energie regenerabilă până
la 20%; o creșterea cu 20% a eficienței energetice.
România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, și -a stabilit in cadrul Pl anului Național
de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice următoarele ținte pentru anul 2020:
• reducerea consumului de energie primară de 10 Mte p (19%) – eficiență energetică
• reducerea emisiilor de CO2 cu 20%, raportat la anul de referință 1990 – schimbări
climatice
• creșterea energiei din surse regenerabile (SER) la 24% din consumul final brut de
energie – surse regenerabile de energie 05000100001500020000
2012 2013 2014 2015Consum energetic 2012 -2015 (MWh)
Energie Electrica ( MWh) Motorina ( MWh)

82
Transpunerea Directivei 2012/27/EU privind eficiența energetică în legislația națională s -a realizat
prin Legea nr . 121/20 14 privind eficiența energetică, cu scopul de a stabili un cadru legislativ
coerent pentru dezvoltarea și aplicarea politicii naționale de eficiență energetică, în vederea
atingerii obiectivului național pentru creșterea eficienței energetice.
În elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, autoritățile publice trebuie să aibă în vedere
prioritățile naționale. Pentru realizarea cadrului necesar dezvoltării durabile , municipalitățile
transpun obiectivele și măsurile de îmbunătățire a eficienței ene rgetice, identificate în
documentele strategice locale, în Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă.
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă ( PAED ) este un document strategic ce are ca scop
consolidarea obiectivelor și direcțiilor de acțiune stabilite prin “Strategia de Dezvoltare Locală a
Municipiului Oradea” – SDLMO, elaborată în 2015 pentru orizont de timp de cinci ani. Această
strategie pune în valoare și rolul major al municipiului Oradea în cadrul Zonei Metropolitane
Oradea (ZMO) ca platformă pent ru dezvoltarea durabilă.
PAED constă în realizarea documentelor de planificare energetică locală, în conformitate cu
asigurarea implementării pe termen scurt și mediu a politicilor locale formulate prin aprobarea
SDLMO și cu respectarea cadrului legislati v aprobat de România prin Legea nr. 121/2014 privind
eficiența energetică, prin care organismele publice la nivel regional și local „sunt încurajate,
potrivit competențelor și structurilor administrative ale acestora:
✓ să adopte u n plan de eficiență energe tică,
✓ să pună în aplicare un sistem de gestionare eficientă a energiei și
✓ să dețină un sistem de management al energiei “
Obiectivul prioritar al PAED este de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de promovare
a investițiilor derulate pe raza mun icipiului Oradea , care să conducă la utilizarea eficientă a
energiei (din surse naturale), precum și creșterea cantității de energie produsă din surse
regenerabile, în vederea îmbunătățirii performanțelor energetice existente sau dezvoltarea de
construcții , instalații, echipamente și tehnologii cu eficiență energetică performantă, incluzând
sursele regenerabile de energie viabile.
Conceperea și implementarea un ei politici energetice durabile, este un p roces dificil și îndelungat,
ce trebuie planificat sist ematic și gestionat permanent. Necesită colaborarea cu și coordonarea
dintre diverse departamente ale administrației locale, cum ar fi protecția mediului, utilizarea
terenurilor și planificarea spațiului, economie și probleme sociale, managementul construc țiilor și
infrastructurii, mobilitate și transport, buget și finanțe, achiziții etc. În plus, una dintre provocările
majore în calea succesului este faptul că procesul PAED nu ar trebui să fie conceput de diferitele
departamente ale administrației locale c a fiind o problemă externă, ci trebuie integrat în rutina
acestora: mobilitatea și planificarea urbană, managementul activelor autorității locale: (clădiri,
flota municipală, iluminatul public etc), comunicarea internă și externă, achizițiile publice.
Pentru a integra toate domeniile c e pot avea impact asupra procesului de planificare a Planului
de Acțiuni pentru Energie Durabilă, Primăria Municipiului Oradea își va adapta și optimiza
structurile administrative interne. În acest sens, elaborarea, punerea î n aplicare și monitorizarea
implementării PAED , presupune colaborarea și implicarea mai multor entități, atât publice cât și
private. Acest proces va fi asigurat prin intermediul unui Comitet de implementare și monitorizare
a PAED (denumit Comitetul PAED), compus din:
o Primăria și structurile subordonate;

83
o Operatori de servicii publice locale (termoficare, iluminat public, transport public,
salubritate, admi nistrarea domeniului public etc )
o Operatori de servicii publice generale (energie electric ă, furnizare de gaze naturale)
o Mediul de afaceri
o Structuri asociative de reprezentare a cetățenilor (Asociații de proprietari, alte ON G-uri)
o Cetățenii

III.1.3.6 SĂNĂTATE

Unități sanitare
În Oradea funcționează o categorie variată de unități sanitare: spitale, cabinete medicale de
familie, cabinete medicale de specialitate, cabinete stomatologice, farmacii și puncte
farmaceutice, policlinici, laboratoare medicale, ambulatorii de speciali tate, centre de transfuzii etc.
În anul 2015, conform Ins titutului Nat țional de Statistică, 7 din cele 14 spitale publice și private
din județul Bihor , își desfășurau activitatea în Oradea. Cea mai mare parte din infrastructura
medicală din Zona Metropolitană Oradea se află în Municipiul Oradea, motiv pentru car e o
pondere ridicată a populației din ZMO, ca și din întreg județul, apelează la servicii medicale
existente în Municipiul Oradea.
Sistemul medical din Oradea este mai bine dezvoltat în raport cu situația de la nivel național. În
Oradea există 2.437 patur i în unitățile sanitare (în special, spitale), reprezentând 90% din paturile
aparținând unităților sanitare din Zona Metropolitană Oradea și 62% din paturile din județul Bihor.
Raportat la 10.000 de locuitori revin 108,93 paturi, valoare dublă fa ță de medi a de la nivel național
(58,5 paturi/10.000 de locuitori).
La nivel local există 127 cabinete medicale de familie , adică 83,55% din unitățile de ace st tip din
ZMO , 176 cabinete medicale de specialitate (96% din cabinetele de specialitate din ZMO), 458
cabinete stomatologice (95,6% din cabinetele stomatologice din ZMO), 143 farmacii și puncte
farmaceutice (87,1% din farmaciile din ZMO), 6 policlinici (100% din policlinicile din ZMO) și 73
laboratoare medicale si de tehnică dentară (91,2% din laboratoarele di n ZMO).
Fiind localitatea cu cea mai dezvoltată infrastructură medicală din județ, raportat la 10.000 de
locuitori, revin 5,7 cabinete medicale de familie (cu 13,6% mai multe decât la nivel național), 7,86
cabinete medicale de specialitate (cu 74,6% mai m ulte decât la nivel național), 20, 28 cabinete
stomatologice (cu 2 71% mai multe decât la nivel național), 6,39 farmacii și puncte farmaceutice
(cu 53% mai multe decât la nivel național) și 3,26 laboratoare medicale (cu 29% mai multe decât
la nivel național) .

Personal medical
Municipiul Oradea prezintă o situație bună nu doar în ceea ce privește infrastructura sanitară, ci
și în ceea ce privește personalul medical. În anul 2015 în unitățile sanitare își desfășurau
activitatea 1.330 medici (dintre care 152 m edici de familie), 476 stomatologi, 300 farmaciști și

84
1.754 persoane angajate ca personal mediu sanitar. Ca și pondere, 70,4% dintre medicii din
județul Bihor, furnizează servicii medicale în unitățile din Municipiul Oradea. În ceea ce privește
repartizare a pe categorii medico -sanitare la nivelul Municipiului Oradea raportată la situația din
județul Bihor, medicii de familie care profesează în Municipiul Oradea reprezintă un procent de
38,2% dintre medicii de familie existenți în județul Bihor, stomatologii , 67,9%, farmaciștii, 88,3%
în timp ce personalul mediu sanitar reprezintă 63%, din personalul mediu sanitar din județul Bihor.
În perioada 2010 – 2015, s -au înregistrat scăderi semnificative în ceea ce privește personalul
mediu sanitar sau medicii de fa milie, numărul celor din urmă scăzând cu un procent de 54,1%.
Cu toate acestea, numărul total de medici a crescut cu un procent de 6,2 % față de anul 2010.
Din luna martie 2017, Spitalul Judetean Bihor beneficiază de heliport autorizat.

III.1.3.7 . EDUCAȚIE

Conform Monitorului European al Educației 2016: Abandonul școlar crește spre dublul țintei fixate
de România pentru 2020 (http://cursdeguvernare.ro/monitorul -european -al-educatiei -2016 –
parasirea http://cursdeguvernare.ro/monitorul -european -al-educatiei -2016 -parasirea -scolii -creste –
spre-dublul -tintei -fixate -de-romania -pentru -2020.html scolii -creste -spre-dublul -tintei -fixate -de-
romania -pentru -2020.html )
Investiția publică în educație a înregistrat o creștere medie în UE de 1,1% în 2014, potrivit
Monitorului european al educației și formării 2016. România se numără printre cele șase state
unde alocările au urcat semnificativ, cu peste 5 % (celelalte țări sunt Bulgaria, Ungaria, Letonia,
Malta și Slovacia).
Chiar și așa, bugetul total distribuit educației a rămas cel mai scăzut din Europa – de numai 3 %
din PIB, în 2014, mult sub media europeană de 4,9 %. Ulterior, investițiile au urcat la 3,7 % în
2015, respectiv 3,6 % din PIB în 2016, procente inferioare nivelului de 6 % din PIB stabilit de
Legea Învățământului 1/2011, după cum constată Raportul. În paralel cu aceste creșteri de
finanțare, populația școlară s -a redus la nivelul anului 2014, iar în 2015 – 2016, numărul total de
elevi și studenți a scăzut cu 2,4 % față de anul școlar precedent, respectiv la 3,64 milioane. C u
toate că alocările s -au majorat, iar numărul de elevi (în special de liceu) a coborât, indicatorii
calitativi importanți pentru măsurarea calității învățământului și -au continuat trendul descendent.
Cel mai important indicator pentru sărăcia educației este rata tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un
nivel scăzut de cunoștințe de bază . Măsurătorile realizate de instituțiile UE și OECD arată că
România înregistrează rezultate dezastruoase la acest capitol.

85

Tabel 21 – Procentul tinerilor cu nivel scăzut de cunoștințe

Tot mai mulți tineri părăsesc școala înainte de termen
Marea majoritate a statelor membre și -au îmbunătățit rata de părăsire timpurie a școlii, însă
Româ nia a reușit să se îndepărteze din nou de ținta fixată în Strategia socială 2020 – rata a urcat
de la 15,3% în 2008, până la 19,1 % în 2015. Rata națională fixată pentru 2020 este de numai
11,3%, iar media europeană era în 2015 de 11%.

.

Figur a 36 – Rata părăsirii timpurii a școlii. Sursa: Eurostat

Trebuie precizat că procentul din România este mai mare (ce -i drept, cu numai 0,1 puncte
procentuale), decât cel înregistrat în rândul tinerilor imigranți din statele dezvoltate ale UE (1 9%).
În comparaț ie cu anul trecut, rata abandonului școlar timpuriu a crescut în patru regiuni – până la
25,3 % în Regiunea Nord -Est, dar a scăzut în toate celelalte patru regiuni, până la un minim de
8,5 % în Regiunea Vest.
• Regiunea Centrală (de la 17,9 % la 24,2 %)
• Regiunea Nord -Est (de la 21,7 % la 25,3 %)
• Regiunea Sud – Vest (de la 15,9 % la 16,2 %)
• Regiunea București -Ilfov (de la 9 % la 10,8 %)
• Regiunea Nord -Vest (de la 17,7 % la 16,9 %)
• Regiunea Sud -Est (de la 25 % la 24,9 %)
• Regiunea Sud -Muntenia (de la 22 % la 18,7 %)
• Regiunea Vest (de la 10,7 % la 8,5 %)

86

Rata de tranziție în ciclul secundar superior a fost de 94,4 % în anul școlar 2015/2016,
comparativ cu 96,7 % în anul școlar precedent.
Rata anuala a abandonului școlar a fost de 2,8 % în învățământul liceal (3,2 % pentru băieți) și
4,3 % (7,1 % pentru fete) în școlile profesionale , în anul școlar 2013/2014 (Ministerul Educației,
2016).

Inechități
Cetățenii de etnie rromă sunt cei expuși în mod special sărăciei educaționale, puțini dintre
copiii acestei minorități a vând acces la educație de calitate. Se estimează că în jur de 27 % din
copiii romi primesc educație în școli segregate de facto , potrivit Raportului menționat la care
facem referire .
De asemenea, se mențin decalajele uriașe dint re rural și urban:
• În intervalul 20 14-2015 -2016, 81,8 % din copiii din mediul rural în vârstă de 3 – 5/6 ani
erau înscriși în învățământul preșcolar în comparație cu 97,7 % în mediul urban.
• Rata brută de înscriere în învățământul primar și gimnazial a fost de 80,4 % (100,4 %
în mediul urban) (Ministerul Educației 2016).
• În 2015/2016, rata de părăsire școlară timpurie a fost de 27,8 % în mediul rural față de
19,3 % în orașele și zonele suburbane și 5,9 % în orașe mari.
• Ratele de abandon școlar în învățământul primar și gimnazial sunt semnificativ mai mari
pentru copiii din mediul rural, ceea ce conduce la o participare scăzută la învățământul liceal
și, prin urmare, la rate mai mici de participare la învățământul terțiar .
• Calitatea educației în mediul rural este subminată de dificultatea de a atrage cadre
didactice de înaltă calificare, de o infrastructură școlară neadecvată și de situații familiale
dificile.
• În mediul rural există mai puține cadre didactice calificate angajate cu normă întreagă
decât în mediul urban, astfel încât școlile au fost nevoite să angajeze un număr mare de
cadre didactice slab calificate, cu fracțiune de normă, care fac naveta (Studiu Banca
Mondială).

Aspecte principale
• România își modernizează programa școlară în direcția învățării bazate pe
competențe;
• părăsirea timpurie a școlii a continuat să crească în 2015/2016 și are a treia cea mai
ridicată valoare din UE. Elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii su nt în
special expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională;
• este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma
introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace;
• ponderea absolvenților de studii superioare a crescut, astfel încât aceasta este în
prezent foarte aproape de obiectivul național, dar este în continuare una dintre cele
mai scăzute din UE, iar asigurarea relevanței învățământului superior pentru piața
muncii este o provocare;
• calificările și programele de studii pentru educația și formarea profesională (EFP) nu
sunt adaptate suficient la nevoile pieței forței de muncă, iar participarea adulților la
procesul de învățare pe tot parcursul vieții este cea mai scăzută din UE;

87
• deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri, cheltuielile publice destinate educației
continuă să fie foarte scăzute.
Participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții este cea mai scăzută din UE, atingând
1,3 % în 2015. În general, participarea la învă țarea pe tot parcursul vieții este corelat ă pozitiv
cu nivelul de educație (3,1 % pentru absolvenții de învățământ terțiar în 2015 , față de 0,3 %
pentru cei cu cel mult studii gimnaziale). Această situație consolidează discrepanțele
existente și capcana ca lificărilor slabe, în special pentru persoanele în vârsta, cu un nivel
scăzut de educație.
Începând cu anul școlar 2014/2015, absolvenții din învățământul gimnazial au opțiunea de a
urma un program de formare profesională de trei ani. Acesta include o com ponentă
importantă de instruire practică desfășurată la o școală sau într -o întreprindere. Pregătirea
practică reprezintă aproximativ 20 % din timpul total de învățare în primul an, în timp ce în al
doilea și al treilea an aceasta cr ește până la aproximati v 60 % , respectiv, 72 %. De
asemenea, întreprinderile pot oferi stagiarilor burse, condiționate de frecvență și de note.
În anul 2015, a fost adoptată o nouă configurație pentru standardele de formare profesională
în învățământul profesional (învățământ s ecundar superior). Pe această bază, începând cu
anul școlar 2016 – 2017, au fost concepute și aplicate 200 de standarde de pregătire
profesională pentru nivelurile ISCED 3 și 4.
În aprilie 2016, România a adoptat o strategie națională privind educația și formarea
profesională structurată în jurul a patru obiective principale:
• îmbunătățirea relevanței pe ntru piața muncii
• creșterea participării
• îmbunătățirea calității
• dezvoltarea i novării și a cooperării naționale/internaționale în educația și formarea
profesională
Sunt în curs de desfășurare acțiuni de stabilire a normelor și de punere în aplicare a unui
sistem dual de educație și formare profesională care implică societăți privat e interesate de
acest tip de formare.
De asemenea, în luna iunie 2016, România a adoptat o strategie națională pentru învățarea
pe tot parcursul vieții , care vizează îmbunătățirea participării și sporirea relevanței pentru
piața forței de muncă. Măsurile planificate urmăresc să extindă accesul la oportunitățile de
învățare pe tot parcursul vieții pentru persoanele care, în mod obișnuit, sunt slab reprezentate
(de exemplu, lucrătorii în vârstă, persoanele slab calificate, romii, femeile, locuitorii din medi ul
rural, tinerii în tranziție de la școală la locul de muncă, persoanele cu handicap), dar și pentru
alte grupuri -țintă, cum ar fi cadre didactice și profesori, cursanți adulți, furnizori de formare,
angajatori etc. Însă, adoptarea noii configurații pentr u Registrul național al calificărilor a fost
amânată. Registrul este destinat să servească ca instrument unic de referință în formare,
asigurând accesul echitabil la piețele naționale și europene ale muncii și corelarea educației
și formării cu nevoile pie ței muncii.

Unități de învățământ În Municipiul Oradea, la nivelul anului 2015 /2016 ,
funcționau 73 de unități de învățământ reprezentând 86,74% din unitățile din Zona
Metropolitană Oradea și 34,4% din cele existente în județul Bihor. Pe lângă acestea, î n
Oradea își desfășoară activitatea și o serie de structuri de învățământ fără personalitate
juridică (grădinițe cu program normal și grădinițe cu program prelungit). Din cele 73 de unități

88
de învățământ din Municipiul Oradea, 23 sunt instituții de învățăm ânt preșcolar , 46 sunt
instituții de învățământ preuniversitar și 4 sunt instituții de învățământ superior.
Între anii 2012 – 2013 rețeaua școlară a fost reorganizată, metoda fiind de comasare prin
absorbție. Numărul de unități de învățământ din Municipiu l Oradea a scăzut prin comasare
de la 87 unități în anul 2010, la 73 în anul 2015, reducându -se în special unitățile de
învățământ preșcolar ( -56,5%) și unitățile de învățământ primar și gimnazial ( -5,8%).
Unitățile de învățământ superior sunt în număr de 4, dintre care 3 sunt de învățământ superior
privat. Instituțiile de învățământ superior acreditate sunt:
• Universitatea Oradea (învățământ public)
• Universitatea „Emanuel” (învățământ privat)
• Universitatea „Agora” (învățământ privat)
• Universitatea Creștin ă „Partium” (învățământ privat)
Ierarhia programelor de studii organizate de universitățile acreditate din sistemul național de
învățământ realizată de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice ,
poziționează Universitatea Oradea în topul celor mai performante universități din țară
(categoria A) în domeniile Agronomie, Horticultură, Silvicultură, Inginerie forestieră și
Inginerie și Management. Totodată, sunt apreciate și alte domenii (categoria B ) precum:
Științele politice, Administrarea Afacerilor, Contabilitate, Relații Economice Internaționale,
Educație Fizică și Sport, Arte Vizuale, Muzică etc. În rândul universităților performante din
țară în domeniile Teologie (categoria A) și Asistență Soc ială (Categoria B), intră și
Universitatea „Emanuel”.

Populația școlară Conform ultimelor informații de la INS, la începutul anului 2016, populația
școlară din Municipiul Oradea era de 56,554 elevi , reprezentând aproximativ 92% din
populația școlară di n Zona Metropolitană Oradea și 50% din populația școlară din județul
Bihor. Din numărul total de elevi din Oradea, 13% sunt înscriși în învățământul preșcolar
(7.321 elevi), 58,5% în învățământul preuniversitar (33.069 elevi) și 28,5% în învățământul
super ior (16.164 elevi).
Municipiul Oradea este al doilea centru universitar din Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest,
raportat la numărul de universități și la volumul populației școlare, după Municipiul Cluj –
Napoca.
Populația școlară a înregistrat, în interva lul 2000 – 2016, un trend descendent, ritmul mediu
anual de creștere fiind de -1,5%. Scăderea populației școlare nu s -a produs la toate nivelurile
educaționale, singurul nivel educațional în cadrul căruia ritmul mediu anual de creștere a fost
negativ fiind învățământul preuniversitar ( -2,2%).
Prin Programul Național de Reformă, se are în vedere una din țintele naționale și anume
reducerea ratei abandonului școlar timpuriu.
Ca atare, traiectoria proiectată a ratei de părăsire timpurie a sistemului educațio nal ar fi de la
16.3% în 2010 la 11.3% în 2020 .
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Indicator (%) 16,3 15,8 15,3 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

89
Măsurile -cheie pentru atingerea acestei ținte naționale sunt:
• extinderea cadrului de aplicare a reformei educației timpurii;
• asigurarea participării la o educație de calitate pentru școlarii proveniți din grupurile
dezavantajate: Bani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); Rechizite școlare
(buget anual e stimat: 20 mil. lei); Euro 200 (buget anual estimat: 22 mil. lei); Cornul
și laptele (buget anual estimat: 480 mil. lei), masa caldă sau pachetul alimentar și
programul de încurajare a consumului fructelor în școli .
• susținerea și dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții , prin implementarea și
diversificarea programelor în domeniu: A doua șansă și Școala de după școală
• revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învățământul
preuniversitar, precum și a standardelor ocupaționale , de forma re și de pregătire
profesională
• dezvoltarea învățământului profesional, liceal (filiera tehnologică), a școlii post -liceale
și mai ales a șc olii profesionale după 8 clase
O altă țintă națională vizează creșterea ponderii absolvenților de învățământ terțiar de la
17.61% în 2010 , la 22.17% în 2015, respectiv la 26.7% în 2020.
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020
Indicator (%) 17,61 18,41 19,4 20,25 21,3 22,17 26,7
Serviciile de orientare școlară și profesională, precum și cele de consiliere și asistență
psihopedagogică de la nivelul județului Bihor , au funcționat în continuare, în numeroase unități
de învățământ profesional și tehnic. În mod specific, ele au fost calibrate, ținând cont de
prevederile legislative OMECTS nr. 5555/201 1, la numărul de elevi din unitate și la necesitățile
de consiliere și asistență psihopedagogică din teren. Tematica orelor de consiliere a urmărit
autocunoașterea și dezvoltarea personală a elevilor (identificarea aptitudinilor, intereselor,
valorilor; cu noașterea stilului de învățare etc), investigarea lumii profesiilor, etapele procesului
decizional, pregătirea pentru angajare (studierea ofertelor de muncă disponibile pe piață, discuții
cu angajatori, conceperea CV -ului și a scrisorii de intenție); vizit e la fața locului, la diverse firme
și operatori economici pentru o mai bună înțelegere a mediului profesional.
Rețeaua județeană a cabinetelor școlare care deservesc elevi din învățământul profesional și
tehnic este următoarea: Colegiul Tehnic „Constanti n Brâncuși” Oradea (0.5 normă), Colegiul
Tehnic ,,Traian Vuia” (1 normă), Colegiul Tehnic ,,Transilvania” Oradea (0.5 normă), Liceul
Teologic Penticostal „Betel” Oradea (1 normă), Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea (1
normă), Liceul Tehnologic Sanit ar „Vasile Voiculescu” Oradea (0.5 normă).
Per ansamblu, numărul de elevi pe un consilier școlar rămâne mare, dar apropiat de normativele
în vigoare (un post profesor consilier în cabinet de asistență psihopedagogică , la 800 elevi clasele
pregătitoare – XII), mai precis, în cazul județului Bihor, avem aprox. 900 elevi/ profesor consilier
școlar.
Orientarea și consilierea elevilor pot fi abordat e și sub aspe ctul tendințelor și evoluțiilor în
sondajele de opinie ale elevilor. Studiile realizate de CJRAE Bi hor în fiecare an școlar , privind
orientarea școlară și profesională a elevilor din clasele a VIII -a, constată o menținere a interesului
pentru filiera teoretică, o ușoară creștere pentru filiera tehnologică și scăderea interesului pentru
cea vocațională. Astfel, în anul școlar 2015 – 2016 au fost chestionați 3.885 din 5.613 elevi
înmatriculați în clasa a VIII-a, ceea ce reprezintă un procent de 62,12% din totalul populației de
clasa a VIII -a din județ. În urma analizei datelor, rezultă că 75,3 % doresc să -și continue studiile

90
la forma de învățământ de zi, la liceu sau la școală profesională (18%). La o verificare mai
detaliată a datelor, în cazul celor care declară că nu doresc să continue școala (3,1%), remarcăm
faptul că nu este vorba de un refuz categor ic, ci mai degrabă de anumite situații particulare socio –
economice: întreruperi din cauza unor lipsuri materiale, posibila emigrare și/ sau dorința de a se
califica într -o meserie sau activitate ce nu se regăsește în ofert a educațională de pe plan local
sau care ține cont de anumite îndeletniciri tradiționale ale familiei de proveniență (de exemplu,
prelucrarea artizanală, lăutărie, crescători de melci etc).

Figura 3 7 – Opțiunile elevilor din clasa a VIII -a, în anul școlar 2015 – 2016 pentru anul școlar 2016 –
2017, privind continuare a studiilor (Sursa CJRAE Bihor)

Cadre didactice Serviciile educaționale din Municipiul Oradea sunt furnizate de către
3.938 cadre didactice, adică aproximativ 91% din personalul didactic din ZMO și 47% din
personalul didactic din județul Bihor. 14.8% dintre cadrele didactice din Oradea își desfășoară
activitatea în învățământul antepreșcolar și preșcolar (584 persoane), 5 7.3% în învățământul
preuniversitar (2.256 persoane) și 27,9% în învățământul superior (1.098 persoane).
La un cadru didactic din Municipiul Oradea revin, în medie, 14 elevi. Ceva mai solicitate sunt
cadrele didactice din învățământul preuniversitar, unde media de elevi pe cadru didactic este de
14,6 persoane. Pe de altă parte, în învățământul preșcolar la un ca dru didactic revin 12,5 elevi.

Infrastructură și dotări educaționale Infrastructura școlară este formată din mai multe
elemente precum: săli de c lasă, laboratoare școlare, săli de gimnastică, terenuri de sport și PC –
uri. În Municipiul Oradea, unitățile și structurile de învățământ dispun de 1.631 săli de clasă
(aprox. 88, % din sălile de clasă din ZMO), 535 laboratoare școlare (aprox. 96% din labor atoarele
școlare din ZMO), 59 săli de gimnastică (aprox. 89% din sălile de gimnastică din ZMO), 70
terenuri de sport (aprox. 83% din terenurile de sport din ZMO) și 6.361 PC -uri (aprox. 95 % din
PC-urile din ZMO).

91
Astfel, o mare parte din infrastructura ș i dotările educaționale din Zona Metropolitană Oradea este
concentrată în unitățile educaționale din Municipiul Oradea, localitățile rurale ale zonei suferind
numeroase carențe din acest punct de vedere.
Sălile de clasă din Municipiul Oradea sunt mai aglomerate decât situația întâlnită în Zona
Metropolitană Oradea, sau la nivel național. Astfel, la o sală de clasă revin 34,6 elevi. La un
laborator școlar revin 105,7 elevi, la o sală de gimnastică 958,54 elevi, la un teren de sport 807,91
elevi, iar la un PC revin 8,9 elevi.
Deși există o ușoară aglomerare a sălilor de clasă și o solicitare ridicată a infrastructurii școlare
pentru practicarea activităților sportive, situația din unitățile și structurile școlare din Municipiul
Oradea este satisfăcătoare .

III.1.3.8 CULTURA

Patrimoniul cultural reprezintă unul dintre elementele
cele mai puternice ale identității Municipiului Oradea,
acesta fiind renumit la nivel național și nu numai, pentru
moștenirea culturală bogată.
În Municipiul Oradea funcționează 55 de biblioteci, dintre
care una singură este publică – Biblioteca Județeană
Gheorghe Șincai. Aceasta funcționează de mai bine de 100
de ani, fiind înființată la 23 septembrie 1911 (deși ideea
unor biblioteci populare s -a manifestat încă din secolul al
XIX-lea). La începutul anului 2017, Biblioteca cuprindea
688.463 colecții, erau 5 .708 utilizatori activi, cu o frecvență
de 234.539 și 349 .892 documente difuzate, 61 .235
accesări site, un număr de 73 de angajați, personal d e
specialitate – 58 persoane, 4 .795 U.B. achiziționate, 62 de
locuri în sala de lectură, cu o medie de 850 de vizite/zi, 44
de documente împrumutate/utilizator (conform datelor
https://www.bibliobihor.ro/ ). Figura 3 8 – Sinagoga Zion
Biblioteca Județeană are un rol extrem de important la nivel local, fiind organizator, inițiator sau
partener în diverse proiecte culturale, precum: lansări de carte, seri literare, Conferințele
Bibliotecii, Ziua Bibliotecarului, Zilele Bibliotecii Județen e „Gheorghe Șincai”, expoziții,
simpozioane etc.
Municipiul Oradea este una dintre cele mai „vii” localități din regiune din punct de vedere cultural,
aici funcționând un număr impresionat de instituții de spectacole (teatre, filarmonici, orchestre și
ansambluri artistice).
Principalele instituții de spectacole din Oradea sunt Teatrul „Regina Maria”, Teatrul „Szigligeti
Színház”, Filarmonica din Oradea și Casa de Cultură a Municipiului Oradea ,,Florica Ungur”.
În anul 2011, instituțiile de spectacole d e teatru din Municipiul Oradea au parcu rs un proces de
reorganizare c e a constat în înființarea a două noi instituții teatrale, Teatrul „Regina Maria” și

92
Teatrul ”Szigligeti Színház”, prin instituționalizarea celor două secții (trupele maghiare și trupele
românești) ale Teatrului de Stat din Oradea și absorbirea altor instituții și ansambluri din
municipiu. Infrastructura aferentă este utilizată în comun printr -un parteneriat între cele două
instituții nou -înființate.
Prima stagiune românească s -a inaugura t între 9 și 10 octombrie 1927, la teatrul denumit atunci
Regina Maria, cu reprezentațiile Teatrului National din Cluj, al cărui director era poetul și
dramaturgul Victor Eftimiu. Apoi, în 29 ianuarie 1928 se constituie Asociația „Vestul Românesc”
cu scopu l predilect de a întemeia un teatru stabil și un cotidian românesc. Sub direcția Comitetului
Central al Asociației, la 18 septembrie 1928 ia ființă Teatrul Asociației Vestul Românesc, primul
teatru românesc stabil din Oradea.
Teatrul „Regina Maria” este o rganizat din Trupa „Iosif Vulcan” a fostului Teatru de Stat din
Oradea, Trupa „Arcadia” (preluată prin absorbția Teatrului pentru copii și tineret „Arcadia”) și
Ansamblul Profesionist „Crișana”, care a funcționat până în 2011 în subordinea Filarmonicii din
Oradea.
Teatrul „Szigligeti Színház ”, cuprinde trupele de limbă maghiară ale fostului Teatru de Stat din
Oradea (Trupa Szigligeti și Trupa Liliput) și Ansamblul Profesionist „Nagyvárad Táncegyüttes”,
care a funcționat până în 2011 în subordinea Filarmon icii din Oradea.
Teatrul pentru copii și tineret „Arcadia” s-a născut la inițiativa unui grup format din entuziaști
iubitori și doritori ai teatrului de păpuși, într -una dintre cele mai vechi clădiri din Oradea, Hanul
Arborele Verde. În decursul anilor, T eatrul ARCADIA s -a afirmat datorită producțiilor sale, ca fiind
una dintre cele mai de seamă instituții de profil din România, aici desfășurându -și activitatea în
timp mari creatori și artiști care au căpătat un renume internațional. Activitatea este desfă șurată
în două săli de spectacole, una de 201 de locuri (ce se poate extinde până la 250 locuri), iar
cealaltă mai mică, de 100 locuri.
Filarmonica din Oradea reprezintă dovada interesului pentru viața muzicală, manifestat încă din
a doua jumătate a secol ului al XVIII -lea, când muzicianul Johann Michael Haydn (1737 – 1806),
fratele mai mic al lui Joseph Haydn, a fost numit organist și dirijor în curtea episcopului Patachich
Ádám între anii 1760 – 1762. Datorită lui Haydn dar și lui Karl Ditters von Ditters dorf, urmașul său,
în Oradea au început să fie organizate numeroase concerte, spectacole scenice și de operă. Deși
se constituiseră ca nucleu al uneia dintre cele mai importante orchestre europene a vremii, în
1768 Maria Tereza ia hotărârea de a desființa orchestra și corul din Oradea. În continuare însă,
s-a trecut de la concertele din biserici la cele susținute în parcuri și alte zone publice, astfel că, la
nivelul anului 1828 sunt înregistrate 82 de spectacole de operă. Primul concert filarmonic are loc
– sub conducerea dirijorului J. Schnitzl, in 1888 iar în 1890 ia ființă prima secție de operă,
patronată de Asociația prietenilor muzicii din Oradea Mare. Urmează apoi, în 1924, înființarea
Societății Filarmonicii. Dirijor era Iosif Vamocska. În 1949 Filar monica devine instituție de stat.
De-a lungul timpului, dirijorii permanenți ai orchestrei simfonice au fost: Romulus Botto (1949 –
1951), Matolcsi Zoltán (1950 -1952), Constantin Dulgherescu (1952 -1953), Aurel Popa (1953 –
1955), Erich Bergel (1956 -1963), Mi ron Rațiu (1957 -1990), Liviu Florea (1959 -1960), Remus
Georgescu (1960 -1963), Acél Ervin (1963 -1991 și 1999 -2006), Romeo Rîmbu (1991 – prezent),
Jankó Zsolt (2007 – prezent).
Începând cu stagiunea 2003 – 2004, instituția dispune de o sală de concerte proprie – concertele
din stagiunile anterioare fiind realizate în sala Teatrului de Stat. Noua sală poartă concomitent
numele lui Enescu și Bartók, nu numai în amintirea numeroasel or concerte realizate de cei doi

93
compozitori / interpreți în acest oraș, dar și ca simbol al multiculturalității din această zonă.
Aceasta a creat multiple posibilități în ceea ce privește organizarea concertelor simfonice, vocal –
simfonice, corale a cappel la, educative, precum și a recitalurilor camerale.
Din anul 2003 Filarmonica dispune de asemenea de un pian nou de concert "Bösendorfer –
Imperial 290". Filarmonica are în vedere totodată și promovarea artiștilor tineri talentați,
aducându -i nu numai în orchestră – alături de membri vechi cu o bogată experiență pro fesională
– dar invitându -i și la pupitrul dirijoral sau ca soliști.
Numărul mare de discuri înregistrate (peste 40, printre care figurează și o mulțime de înregistrări
din lucrările compozitorilor Johann Michael Haydn, Karl Ditters von Dittersdorf și Wen zel Pichl),
invitațiile de peste hotare și viața intensă de concerte (aproximativ 40 de concerte simfonice într –
o stagiune) demonstrează dorința instituției de a promova permanent cultura muzicală de valoare
la un nivel artistic înalt.
Casa de Cultură a M unicipiului Oradea "Florica Ungur", funcționează în subordinea
administrativă a Primăriei și Consiliului Local Oradea. Are un sediu central în Oradea și patru
filiale la Băile Felix, Episcopia Bihor, Podgoria și pe strada Moscovei. Această instituție cultu rală
derulează activități în parteneriat cu următoarele formații artistice: Reuniunea de cântări „Hilaria”,
Ansamblul folcloric „Bihorul”, Cvartetul de coarde „Intermezzo”, Trupa de teatru, Dans de
societate „Quasar”, Grupul de muzică „Meda Music” și trupa de dans modern „Cool Style” și are
o serie de activități anuale cu caracter permanent, cum ar fi: Manifestări dedicate Zilei Unirii
Principatelor Române (24 Ianuarie), Manifestări dedicate intrării trupelor române comandate de
Generalul Traian Moșoiu în O radea (20 aprilie 1919), Manifestări dedicate Zilei Europei – Zilei
Independenței (9 Mai), Manifestări dedicate Zilei Copilului (1 Iunie), Ziua Drapelului (Iunie), Ziua
Imnului (iulie), Fereastră spre Europa, Festivalul Toamna Orădeană (septembrie – octomb rie),
Târgul Pălincarilor, Festivalul Vinului, Serbările Oradiei – Ziua Orașului, manifestări dedicate
nașterii poeților Mihai Eminescu (ianuarie) și Ady Endre (noiembrie), manifestări dedicate Zilei
Naționale a României (1 Decembrie) și manifestări cuprin se în cadrul Sărbătorilor de Iarnă (24
Decembrie – „Vine Moș Crăciun''). Conform estimărilor făcute de către conducerea instituției, în
ultimii ani le -au trecut pragul o medie de aproximativ 100.000 spectatori. În fiecare an, Casa de
Cultură a Municipiului "Florica Ungur" prezintă în medie aproximativ 90 de spectacole (30 proprii
și 60 externe), organizează mai multe expoziții, festivaluri și lansări de carte.
Complexul Muzeal „ Muzeul Țării Crișurilor ” Anul 1872 a însemnat începutul activității Societății
de Arheologie și Istorie a Comitatului Bihor, care și -a propus inclusiv crearea unui muzeu al
Bihorului. Sprijinirea acestui demers de către autoritățile orădene – și nu numai, a avut drept
consecință inaugurarea, în iunie 1896, a primului muzeu în Oradea , adăpostit într -o clădire
eclectică, special construită în acest scop și finalizată în 1895 de către arhitectul Rimanoczy
Kálmán senior. În cele nouă încăperi destinate expoziției de bază, s -au etalat obiecte de
arheologie, istorie și etnografie. Totodată , acest cadru instituționalizat a făcut posibilă dezvoltarea
colecțiilor precum și impunerea unor măsuri de conservare și depozitare a obiectelor de
arheologie, de artă și de etnografie. În 1918 muzeul a ajuns să aibă un patrimoniu de 17.640 de
piese muzea le, dintre care 1.377 aparțineau Colecției episcopului romano -catolic Ipolyi Arnold.
Statul român a acordat o atenție specială așezămintelor de acest tip după înfăptuirea României
Mari. Pe lângă o susținere financiară firească s -a trecut, inclusiv pentru Oradea, la o revizuire a
inventarelor rămase după război, știut fiind că între 1916 și 1918 colecția episcopului romano –
catolic Ipolyi dar și alte obiecte de patrimoniu, au fost transportate la muzeele din Budapesta și
Strigoniu. Astfel că a fost gândită d ezvoltarea colecțiilor, respectiv îmbogățirea lor mai cu seamă

94
cu piese reprezentative pentru arta populară românească și reorganizarea muzeului, care s -a
redeschis publicului în anul 1921. Cu acest prilej s -a tipărit și primul ghid, în limbile română și
maghiară, al muzeului orădean.
Timp de 25 de ani, respectiv între 1946 – 1971, Muzeul Județean Bihor și -a completat și
diversificat colecțiile, creând noi secții, de Istorie, Etnografie, Artă și Științele Naturii. După
restaurarea Palatului Baroc – constru it între 1762 – 1776 de arhitectul Franz Anton Hillebrandt
pentru a fi reședință a Episcopiei Romano -Catolice de Oradea, s -a inaugurat aici Muzeul Țării
Crișurilor, în 17 ianuarie 1971.
Urmează perioada cea mai fertilă din existența instituției muzeale or ădene, care s -a impus ca un
centru cultural -științific de referință pentru comunitatea de aici și nu numai, ca o instituție cu
deschidere europeană, ce promovează relații cu instituții similare din țară și străinătate, dar și cu
universități, instituții de cercetare din Ungaria, Slovacia, Polonia, Elveția, Iugoslavia, Franța etc.
Muzeografii care au lucrat și lucrează, sunt, în marea lor majoritate, specialiști de excepție,
riguroși investigatori ai patrimoniului tezaurizat de către secțiile de Istorie, Art ă, Etnografie,
Științele Naturii, precum și în Muzeele Memoriale Ady Endre, Aurel Lazăr și Iosif Vulcan. Echipa
este devotată ideii de valorificare expozițională și științifică a colecțiilor deținute, studiului realității
din teren, protejării monumentelor istorice din acest areal geografic, indiferent de către cine au
fost create de -a lungul istoriei acestei pârți din România. De asemenea, cercetări specifice sunt
derulate în Peștera de la Vadu Crișului, aflată în administrarea muzeului orădean.
Generații lor de muzeografi care au lucrat aici după anul 1971 li se datorează atât cele trei anuare:
Crisia , de arheologie și istorie, Biharea , de etnografie și artă, Nymphaea , de științele naturii,
ajunse la 82 de apariții, dar și cărți de autor și volume colectiv e, într -un număr de peste 50, precum
și participarea la contracte de cercetare științifică, naționale și internaționale, pe probleme de
arheologie, etnografie și științele naturii. Din 1971 și până astăzi paleta de preocupări s -a extins
firesc, prin integr area unor noi secții, Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Național (1977), transferat
din 2002 la Direcția pentru Patrimoniu Cultural Național Bihor, Relații Publice și Expoziții (1996)
și Ecomuzeul Țării Crișurilor (1996), situat în peisajul Băilor 1 Mai, compus din Muzeul Satului din
Vestul României și Rezervația naturală "Pârâul Pețea".
Dacă în 1972 existau 25.314 piese, în prezent patrimoniul muzeului se ridică la cifra de 389.013
obiecte muzeale, din care 216.564 de arheologie și istorie, 12.554 de ar tă, 16.414 de etnografie
și 143.481 de științele naturii.
Complexul include și 3 muzee memoriale , respectiv Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” (publicist și
scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române, fondatorul revistei culturale
"Familia"), Muzeul Memorial „Ady Endre” (gazetar și poet) și Casa Memorială „Aurel Lazăr”
(important om politic român, militan t pentru drepturile românilor din Transilvania).
Alte muzee sau colecții muzeale din Municipiul Oradea sunt: Muzeul Militar Na țional, Muzeul
Memorial "Maria Haiduc", Casa Memorială "Emanuil Gojdu", Casa Memorială "Lucian Blaga",
Casa Memorială "Nicolae Ji ga", Muzeul Art Nouveau” Casa Da rvas-La Roche”, Muzeul Cetății.

Spectatorii din instituțiile de profil din Municipiul Oradea reprezintă 179.400 de persoane, aprox.
20% din numărul total de spectatori din Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest și 3,1% din
spectatorii înregistrați la nivel național – la începutul anului 2016. Pe lângă instituțiile de

95
spectacole, se remarcă și muzeele din Municipiul Oradea, 7 dintre cele 13 muzee din județul
Bihor funcționând aici.
În anul 2015 muzeele și colecțiile publice din Oradea au fost vizitate de 127.568 persoane,
reprezentând 56,64% dintre vizitatorii muzeelor din județul Bihor.
Municipiul Oradea este locul de desfășurare a unor importante evenimente culturale cu tradiție.
Începând cu anul 1991 se organizează festivalu l de divertisment și cultură "Toamna Orădeană",
între jumătatea lunii septembrie și ziua de 12 octombrie, ziua orașului. Prima ediție a festivalului
a avut loc în 1991. În cadrul acestui eveniment, au loc diverse manifestări culturale, artistice,
sportive și de divertisment.
O altă manifestare cultural -artistică importantă este reprezentată de "Serbările Cetății"
organizată, începând cu anul 2000, în primul sfârșit de săptămână din luna iulie. Obiectivul
acestei manifestări este să readucă în centrul atenț iei leagănul istoric al urbei, toate evenimentele
având loc în incinta și în curtea Cetății Medievale a Oradiei. În zilele evenimentului au loc concerte
de muzică clasică, populară, religioasă și medievală, spectacole de teatru medieval, expoziții de
artă plastică, concursuri sportive medievale și concerte de muzică ușoară.

III.1.3.9 . ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Municipiul Oradea dispune de o infrastructură de furnizare a serviciilor sociale bine dezvoltată, la
nivel local funcționând unități ce au ca beneficiari copii, dar și unități ce vizează persoane
vârstnice sau persoane adulte cu dizabilități.
Aceste servi cii sociale se află fie în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și
Protecția Copilului Bihor (32 de module, 8 locuințe protejate, 18 centre pentru persoane cu
handicap), fie în subordinea Serviciului Public de Asistență Socială sau a unor Org anisme Private
Acreditate. În cadrul acestora din urmă sunt incluse mai multe asociații și fundații, precum:
Asociația Smiles, Asociația Down, Fundația People to People, Fundația Casa Speranței,
Asociația Caritas Catolica, Fundația ProDeo, Asociația Româno -Germană Alsterdorf, Fundația
Ruhama, Fundația Creștină Diakonia, Fundația Consistoria Efrem Beniamin, Comunitatea
Surorilor Franciscane, Fundația de Scleroză Multiplă, Asociația SOS Autism, Fundația Casa
Minunată, Societatea de Binefacere Don Orione, Uniu nea Femeilor Oradea etc.
Serviciul social al Municipiului este asigurat de către Administrația Socială Comunitară Oradea
(ASCO ), al cărei obiect de activitate îl constituie realizarea ansamblului de măsuri, programe,
activități profesionale, servicii spec ializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor și
comunităților cu probleme speciale aflate în dificultate.
Obiectivul general al ASCO constă în cunoașterea și evaluarea situației sociale a comunității
locale, dezvoltarea și îmbunătățirea reț elei de servicii sociale existente în funcție de
caracteristicile sociale locale, în vederea identificării măsurilor și acțiunilor necesare pentru a
răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în scopul prevenirii și depășirii unor
situaț ii de dificultate, vulnerabilitate sau dependență, pentru prezervarea autonomiei și protecției
persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale și creșterea calității vieții.
În egală măsură, ASCO faciliteaz ă sau asigură ob ținerea /acord ării de:

96
• BENEFICII DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ, beneficii ce reprezintă o form ă de suplimentare
sau substituire a veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării
unui nivel de trai minimal, precum și o formă de sprijin în scopul creș terii calității vieții
anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
Acestea sunt concretizate sub forma: venitului minim grantat, alocațiilor, indemnizațiilor,
ajutoarelor materiale și financiare, subvențiilor
• SERVICII SOCIALE, ce reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru
a răspunde nevoilor sociale, precum și a celor speciale, individuale, familiale sau de grup,
în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenir ii și combater ii riscului social,
promov ării incluziunii sociale și creșter ii calității vieții. Serviciile sociale se pot organiza și
acorda în sistem integrat cu serviciile de sănătate, educație (creșele), serviciile de
integrare/reintegrare profesională și socială (centr ele de cazare temporară) sau alte
servicii de interes general. Tipuri de servicii sociale : centre de zi, centre rezidențiale,
servicii acordate la domiciliul beneficiarului, servicii acordate in comunitate.
Pentru perioada următoare, principalele obiective ale ASCO, sunt:
1. Dezvoltarea unui centru social rezidențial pentru persoane adulte;
2. Creșterea calității serviciilor sociale, care să determine creșterea gradului de
independență a beneficiarilor;
3. Promovarea imaginii instituției în relația cu cetățenii și f amiliarizarea în permanență
a publicului cu beneficiile și serviciile oferite de către ASCO;
4. Promovarea și dezvoltarea Campani ei “SINGURI ACASĂ – ai grijă de copiii tăi
oriunde te afli!”
5. Dezvoltarea dialogului cu sectorul ONG ce activează în plan social și dezvoltarea
parteneriatelor în funcție de nevoile sociale existente;
6. Creșterea calității serviciilor acordate persoanelor fără adăpost cazate în Adăpostul
de Noapte – str. J. Guttenberg nr. 8 și acreditarea acestuia ca serviciu social;
7. Dezvoltarea unor programe de sănătate ce au ca scop prevenirea unor afecțiuni cu
incidență crescută în rândul copiilor de vârstă școlară.
Proiectele prioritare pentru ASCO pentru perioada 2017 – 2023:
1. Reabilitarea locuințelor soc iale din blocurile situate pe str. Voltaire – zona Velența,
locuite de către cetățeni de etnie rromă;
2. Reabilitarea centrului social – Adăpost de noapte – str. Gutenberg nr. 8;
3. Reabilitarea și dotarea spațiilor în care funcționeazä cabinetele medicale școl are
de medicină generală și medicină dentară;
4. Amenajarea și dotarea cu echipamente a spațiilor de joacă exterioare apaținând
creșelor din municipiul Oradea.
Aceste servicii sociale se pot organiza și acorda în sistem integrat cu serviciile de sănătate,
educație (creșele), serviciile de integrare/reintegrare profesională și socială (centrele de cazare
temporară) sau alte servicii de interes general.
În ceea ce privește componenta de sănătate, ca parte a pachetului de servicii sociale ofer ite de
municipiul Oradea prin ASCO , în anul 2016 a fost asigurată asistența medicală preventivă si
curativă pentru preșcolarii, elevii și studenții care frecventează cele 44 de grădinițe, 37 de școli și
licee publice din municipiul Oradea și facultățile din cadrul Universit ății din Oradea.
În acest sens, în anul 2016, prin intermediul rețelei de cabinete medicale, s -au efectuat 56.683
de consultații, 16.893 de examene medicale de bilanț al stării de sănătate, 36.859 de măsurători
somatometrice, 3.450 de ore de educație pent ru sănătate, 11.820 consultații și tratamente

97
stomatologice, 1.473 activități stomatologice profilactice, 10.395 activități preventiv -profilactice în
școli.
Conform Strategiei pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică Europa 2020,
Uniunea Euro peană intenționează să stimuleze creșterea favorabilă a incluziunii cu ajutorul a 2
inițiative majore :
1. O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă , prin care își propune:
• să ajute cetățenii să dobândească noi competențe , să se adapteze la
schimbările de pe piața muncii și să se reorienteze profesional
• să modernizeze piețele muncii , pentru a spori productiv itatea muncii și rata de
ocupare a forței de muncă, pentru a reduce șomajul și pentru a asigura
durabilit atea modelelor sociale europene
2. Platforma europeană de combatere a sărăciei , prin care își propune:
• să asigure coeziunea economică, socială și teritorială
• să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă
de pe urma sărăciei și a excluziunii soci ale și să le asigure acestora un trai
demn și un rol activ în societate
• să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea și
inserția profesională și accesul la protecție socială
Prin Obiectivul 5, Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale , Strategia propune reducerea
cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma
sărăciei și a excluziunii sociale, la nivel european. De asemenea, UE sprijină creșterea favorabilă
a incluziuni i prin proiectele și investițiile în domeniul dezvoltării regionale, prin care reduce
discrepanțele dintre regiuni și asigură accesul tuturor europenilor la beneficiile creșterii
economice.

La nivelul județului Bihor, Direcția Generală de Asistență Socia lă și Protecția Copilului Bihor
are ca misiune realizarea măsurilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei,
persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și a oricăror
persoane aflate în nevoie, pr in aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială.
Obiectivul general al DGASPC constă în asigurarea furnizării serviciilor sociale în mod diversificat
și echitabil pentru toate categoriile de beneficiari la nivel județean și creșterea calității serviciilor
oferite beneficiarilor. Din raportul de activitate al DGASPC Bihor pentru anul 2016, rezultă că:
1. Numărul de cazuri noi (intrări) în sistemul de protecție al copilului în anul 2016, a fost de
196, înregistrându -se o creștere de 14% faț ă de anul 2015, din care 52 % reprezintă
intrările în sistemul de tip familial și 48 % intrări în sistemul de tip rezidențial public și privat,
cu precădere în cel privat. Încetările din sistemul de protecție a copilului în anul 2016 au
fost în număr de 21 1, din care 51% reprezintă copiii care au ajuns într -o familie ( 33
reintegrați în famili a naturală, 75 copii adoptați).
2. Numărul de beneficiari ai serviciilor în domeniul protecției copilului la sfârșitul anului 2016
a fost de 1.811 și înregistrea ză o scădere de 2,6% față de anul trecut. Beneficiarii serviciilor
de protecție a copilului externalizate sunt în număr de 122.
3. Numărul copiilor părăsiți în unitățile sanitare în anul 2016 a fost de 60, înregistrându -se o
scădere de 16% față de anul 2015.

98
4. Num ărul de cazuri privind sesizările pentru abuz, neglijare și exploatarea copilului în anul
2016 a fost de 246, înregistrându -se o scădere de 0,8% față de anul 2015.
5. Numărul sesizărilor la Telefonul Copilului în anul 2015 a fost de 70, iar în anul 2016 a fo st
de 42 ,înregistrându -se o scădere de 40%.
6. Numărul cazurilor privind copiii străzii, copiii delincvenți, copii repatriați în anul 2016 a fost
de 266, înregistrându -se o creștere de 40% față de 2015.
7. Numărul copii adoptați în anul 2015 a fost de 51, iar în anul 2016 a fost de 75, înregistrându –
se o creștere de 47%.
8. Numărul de beneficiari ai serviciilor în domeniul protecției persoanelor adulte, respectiv
adulte cu handicap, la sfârșitul anului 2016 a fost de 354, înre gistrându -se o scădere de
0,8%.
9. Num ărul de beneficiari ai serviciilor sociale pentru persoane adulte, respectiv adulte cu
handicap, externalizate la finele anului 2016 a fost de 292.
10. La finele anului 2016 figurează în evidențe un număr de 1.288 copii și 19.565 persoane
adulte încadrate în tr-un grad de handicap.
Figura 3 9 – Beneficiari din sistemul de protecție specilă – Sursa: DGASPC Bihor

99

Figura 40 – Persoane încadrate în grad de handicap Sursa: DGASPC Bihor

III.1.3.10 . SITUAȚII DE URGENȚĂ

În municipiul Oradea funcționează două subunități ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență
„Crișana” al județului Bihor: Detașamentul 1 Pompieri Oradea și Detașamentul 2 Pompieri
Oradea. Acestea asigură intervenția în situațiile de urgență și în alte localități componen te ale
ZMO, sau din afara zonei.
În cadrul Detașamentului 1 Pompieri Oradea funcționează, începând cu anul 1993, Serviciul
Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare, singura unitate SMURD din județul Bihor. De
asemenea, începând cu anul 2005 a fost înfii nțată și o grupă de salvatori de la înec.
Principalele activități derulate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Crișana” se axează pe
activitatea de prevenire a situațiilor de urgență, monitorizarea și gestionarea situațiilor de urgență,
exerciții de cooperare, activitatea de formare și pregătire în descarcerare și asistență medicală
de urgență.
În ceea ce privește activitatea de prevenire a situațiilor de urgență, pe parcursul anului 2016, au
fost soluționate un număr de 1.904 cereri pentru emite rea avizelor/autorizațiilor de securitate la
incendiu, acordurilor, respectiv pentru acordarea asis tenței tehnice de specialitate.
De asemenea, în anul 2016, au fost efectuate 2 .300 de controale, în creștere cu 24 % față de
cele 1 .856 controale din anul precedent. Pe parcursul aceluiași an, au fost desfășurate activități
de control la un număr de 1 .246 operatori economici, 853 instituții, 133 localități, 48 obiective de
investiții, respectiv 17 obiective SEVESO.
Pe linia pregătirii în domeniul situații lor de urgență, la nivelul județului Bihor, au fost desfășurate
2.740 de activități cu personalul cu atribuții pe această linie, dintre care 239 la nivelul localităților,
262 558
1026
19007Persoanele încadra teîn grad de handicap la 31.12.2016
la nivelul județului Bihor
copii încadrați în grad
de handicap din
sistemul de protecție
specială
adulți încadrați în grad
de handicap din
sistemul
de protecție specială
copii încadrați în grad
de handicap
neinstituționalizați
adulți încadrați în grad
de handicap
neinstituționalizați

100
1.167 la nivelul operatorilor economici și 1 .334 la nivelul instituțiilor publice, în special la unitățile
de învățământ.
Referitor la activitatea de monitorizare și gestionare a situațiilor de urgență, în anul 2016, în zona
de competență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Crișana” al județului Bihor au avut loc
10.010 evenimen te ce au implicat intervenția operativă a subunităților de pompieri și a serviciilor
voluntare și private, în medie 27 de intervenții pe zi, față de 25 în anul 2015 , respectiv față de 22
intervenții la nivelul anului 2014.
Din totalul intervențiilor (alte le decât SMURD), 309 au fost la incendii, 165 incendii de vegetație
uscată și altele, 419 alte situații de urgență, 129 de intervenții pentru asistența persoanelor, 43
de alte intervenții, 33 de operațiuni de salvare de animale, 38 misiuni de asigurare/sup raveghere
zonă.
În ceea ce privește intervențiile echipajelor SMURD, se observă o creștere cu aproximativ 10%,
de la 7 .930 în anul 2015, la 8 .696 în anul 2016, media fiind 23,8 intervenții pe zi. Analiza efectuată
relevă o creștere a intervențiilor la niv elul fiecărei luni, cu vârfuri în perioada de vară, respectiv în
perioada sezonului rece (decembrie, ianuarie).
Din numărul total de intervenții, echipajele SMURD au participat la 7 .599 cazuri de ajutor medical
de urgență, 428 cazuri de asistență a persoa nelor, 220 cazuri pentru asigurarea personalului de
intervenție la incendii, 108 intervenții pentru descarcerare.
Cele mai numeroase misiuni, exceptând echipajul TIM care a intervenit la 21,5% din totalul
cazurilor, au fost înregistrate la subunitățile: Detașamentul 2 de Pompieri Oradea (2532 cazuri),
urmat de Stația de Pompieri Aleșd (656 cazuri), Stația de Pompieri Săcueni (566 cazuri) și Garda
de Pompieri Tinca (551 cazuri).

III.1.3.11 . SIGURANȚA ȘI ORDINEA PUBLICĂ

Conform ultimelor statistici INS, la nivelul județului Bihor, rata infracționalității este în scădere,
de la 1.533 infracțiuni la 100.000 locuitori în anul 2014 la 1.448 infracțiuni în 2015. În acest
interval, numărul persoanelor condamnate definitiv a crescut de la 1.069 persoane în anul 2014
la 1585 persoane în 2015.
La nivelul Municipiului Oradea, serviciile de siguranță și ordine publică sunt asigurate de Poliția
Municipiului Oradea. În circumscripția judiciară a acesteia se află mai multe posturi de poliție
rurală din Zona Metropolit ană Oradea: Borș, Biharia, Cetariu, Girișu de Criș, Sîntandrei,
Toboliu, Paleu etc.
În prezent, organizarea și funcționarea Poliției Române sunt legiferate prin Legea nr. 218 din
23.04.2002. Astfel, Poliția Română este în prezent „instituția specializată a statului, care
exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fund amentale ale persoanei, a
proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și
liniștii publice, în condițiile legii”.

La nivelul Municipiului Oradea funcționează și Poliția Locală Oradea, ca instituție publi că de
interes local, cu personalitate juridică, sub îndrumarea, supravegherea și controlul Primarului
Municipiului Oradea. Activitatea Poliției Locale Oradea se realizează în scopul exercitării
atribuțiilor privind apărarea drepturilor și libertăților fund amentale ale persoanei, a proprietății

101
private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor și este complementară activității
Poliției Municipiului Oradea, în sensul în care activitatea poliției este asigurată de un dispecerat
comun, iar camerele de supraveghere din oraș sunt conectate la acest dispecerat comun. În
îndeplinirea atribuțiilor, polițistul local își exercită competența exclusiv pe raza Municipiului
Oradea, conform zonărilor specifice din Planul de Siguranță și Ordine al Municipiului Or adea
și fișelor de post. În îndeplinirea misiunilor care îi revin, Poliția Locală cooperează cu Poliția
Română și cu Jandarmeria Română, precum și cu alte instituții ale statului, colaborează cu
asociațiile și organizațiile neguvernamentale, precum și cu p ersoanele fizice și juridice, în
limitele legii.

Nr. Tulburare ordine și liniște publică Anul 2015 Anul 2016 Diferențe
1 Contravenții constatate 1.457 1.547 +6,18 %
2 Amenzi aplicate (lei). 93.400 160.850 +72,22 %
Tabel 22 – Date statistice_Siguranța și ordinea publică

Figura 4 1 – Contravenții 2015 – 2016

Figura 4 2 – Amenzi aplicate 2015 – 2016 1.457 1.547
1.4001.4501.5001.5501.600
Anul 2015 Anul 2016Contravenții constatate -Politia Locala Oradea
93.400160.850
020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000160.000180.000
Anul 2015 Anul 2016Amenzi aplicate (lei) -Politia Locala Oradea

102
În cursul anului 2016, Poliția Locală Oradea a acționat și în vederea diminuării fenomenului
de apelare la mila publică, fenomen ce crește cu preponderență în zilele de duminică în
proximitatea bisericilor, intersecții, zona Gara Oradea, parcuri, zone limitrofe piețe lor: Piața
Mare, Piața Rogerius și altele. Monitorizarea persoanelor care comit aceste contravenții se
face prin patrular e auto, pedestră, în civil și prin monitorizare video prin Dispecerat,
preponderent pe str ada Republicii pietonal – zona magazinului Crișul. Se verifică cu
periodicitate toate punctele cuprinse în Planul de Ordine și Siguranță Publică adoptat prin
HCL în a cest sens. Acțiunile de depistare sunt zilnice. Ca primă măsură s -a luat dublarea
numărului agenților care au atribuții directe în diminuarea fenomenului și care în urma luării
măsurii principale de sancționare au aplicat și măsura complementară, respectiv confiscarea
sumelor de bani ce au constituit obiectul contravenției. În cursul acestor acțiuni în cooperare
cu RER Ecologic Service s -au desființat 87 adăposturi improvizate.
Referitor la siguranța în trafic, din raportul anual rezultă că cele mai multe sancțiuni au fost
aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale privind semnificația indicatoarelor rutiere
(de oprire și staționare interzisă, accesul intezis) sau sancționarea pietonilor pentru trecere
neregulamentară.
În anul 2016 au fost constatate un număr de 5.275 contravenții pe H.G.nr. 1391 /2006 din
care 2.162 avertismente și 3.113 amenzi contravenționale , în sumă totală de 791.950 lei,
comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015 înregistrându -se o scădere cu un procent de
35,09 % p e constatări iar pe valoarea amenzilor cu un procent de 12,57%.
Nr. Ordine publică și rutieră Anul 2015 Anul 2016 Diferențe
1 Contravenții constatate 8.127 5.275 -35,09%
2 Amenzi aplicate (lei) 905.823 791.950 – 12,57%
Tabel 2 3 – Contravenții 2015 – 2016

III.1.3.12 ORADEA – SMART CITY

Într-o perspectivă unificatoare, conceptul de "Smart City" acoperă următoarele arii: guvernare
locală – administrație, e nergie (electrică, termică, apă etc ), siguranță publică, sănătate,
infrastructură (construcții, rețele de utilități), transport public, tehnologii informatice, educație și
mediu. Proiectele de tip Smart City propun o abordare integrată a sistemelor esențiale pentru
funcționarea unui ora ș – energie, transport, alimentare cu apă, sănătate, securitate etc, astfel
încât să asigure funcționarea eficientă a infrastructurilor critice, reducerea consumului și a
cheltuielilor și alocarea optimă a resurselor existente.
În contextul european, indicele economiei și societății digitale (DESI) este un indice compozit,
elaborat de Comisia Europeană (DG CNECT), în vederea evaluării progreselor țărilor UE în
direcția unei economii și societăți digitale. Acest indice integrează un set de indicatori relevanți,
structurați în jurul a cinci dimensiuni: conectivitatea, capitalul uman, utilizarea internetului,
integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale. DESI 2016 este constituit din indicatori
ce se referă în principal la anul calendaristic 2015 (mai puțin în situația în care nu au fost
disponibile date pentru anul calendaristic respectiv și au fost utilizate în schimb cele mai recente

103
date disponibile). Punctajele DESI sunt de la 0 la 1, un punctaj mai mare reflectând performanță
mai bună a țării respective.
În DESI 2016, grupul țărilor aflate într -o fază de recuperare a decalajelor este format din Cipru,
Croația, Italia, Letonia, România și Slovenia. DESI 2015 a fost recalculat pentru toate țările pentru
a reflecta actualizări și corecturi ale datelor privind indicatorul de bază (ce au avut loc în perioada
mai 2015 – ianuarie 2016). Ca atare, este posibil ca punctajul și locul corespunzăt or fiecărei țări
să se fi modificat de la publicarea anterioară.
România are un punctaj global de 0,35 și se situează pe locul 28 dintre cele 28 de state membre
ale UE. Față de anul trecut, un procent mai important din populație este abonat la rețele în b andă
largă și datorită calității ridicate a acestora, însă nivelul scăzut al competențelor digitale și al
încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale a țării. Utilizarea
internetului a crescut, în principal datorit ă unei mai mari participări în cadrul rețelelor sociale. Pe
de altă parte, întreprinderile din România ar trebui să exploateze mai bine avantajele oferite de
rețelele de socializare, de comerțul online și de aplicațiile de tip cloud. Ponderea utilizatorilo r care
interacționează cu autoritățile publice a crescut, dar este în continuare cea mai scăzută din UE.
România face parte din grupul țărilor aflate într -o fază de recuperare a decalajelor, deoarece, cu
toate că încă înregistrează rezultate mai slabe decâ t cele din UE în ansamblu, s -a dezvoltat rapid
în ultimul an și a ajuns mai aproape de media UE. https://ec.europa.eu/digital -single –
market/en/digital -scoreboard

Iată de ce Municipiul Oradea dorește să -și
armonizeze strategia de dezvoltare prin crearea
unui model de integrare a tehnologiilor informației
cu infrastructură IT modernă, model aliniat
obiectivelor de dezvoltare durabilă și sustenabilă
ale Orașelor de ti p SMART.
Astăzi provocarea este cu atât mai mare cu cât
tehnologia face parte din toate interacțiunile – cu
cetățenii, furnizorii, angajații.
Astfel, Municipiul Oradea își propune ca principal
obiectiv creșterea atractivității urbei prin creșterea
calită ții vieții cetățenilor, atragerea turiștilor și
crearea unui mediu propice investitorilor actuali
precum și potențialilor investitori , creșterea
prosperității locale, securitatea cetățenilor și a
turiștilor săi, creșterea calității serviciilor furnizate
tuturor contribuabililor. Figura 4 3 – SMART CITY
Transformarea municipiului Oradea pentru a deveni un oraș inteligent va avea ur mări asupra
inovării tehnologice, asupra transporturilor inteligente, asupra creșterii eficienței energetice,
asupra vieții cetățenilor, lucrătorilor și întreprinderilor, prin numeroase schimbări legate, de
exemplu, de munca la distanță, de e -democrație, d e transparența sporită și facilitând o participare
mai activă la procesul decizional.
ORADEA

104
Întrucât este dificil de a stabili o ierarhie în acest ansamblu de domenii, fiecare aspect al vieții
urbane fiind vital pentru funcționarea unei comunități, un model int egrat, într -o arhitectură unitară,
cu respectarea unor standarde și cerințe specifice, reprezintă soluția sustenabilă pentru a
implementa conceptul de Smart City.
Municipiul Oradea iși propune să furnizeze servicii de cea mai înaltă calitate cetățenilor s ăi,
investitorilor, antreprenorilor locali și turiștilor, prin suportul tehnologiei informației și a
comunicațiilor, devenind astfel punct de referință la nivel național și fiind aliniat la standardele
europene în domeniul serviciilor publice. Ariile de in tervenție urmărite in realizarea unei strategi i
integrate de informatizare (fără a fi limitative) sunt următoarele:
• guvernare locală – administrație (module informatice integrate, proiecte de informatizare
pentru guvernanța digitală, circuitul electronic al docu mentelor, arhivarea electronică etc.)
• energie (electrică, termică, apă etc ) – monitorizare și eficientizare consumuri de energie
• siguranță publică – (proiecte de informatizare pentru spații publice inteligente, securitatea
cetățenilor etc)
• sănăta te (proiecte de informatizare suport pentru medicina digitală)
• infrastructură și tehnologie (construcții, rețele de utilități) – infrastructură și tehnologii
inteligente pentru clădiri și rețele de utilități
• transport public (proiecte de informatizare pentru rețele inteligente de mobilitate publică)
• educa ție (proiecte de informatizare de tip eLearning etc)
• mediu (proiecte de informatizare pentru spații publice ecologice, reducerea poluării etc)
• turism (cole ctarea de date referitoare la turi ști, în vederea realizării unor analize statistice
și pentru fundamentarea unor decizii sau politici publice).
În acest context , pentru ca orașul inteligent să poată deveni o forță motrice a dezvoltării
sustenabile a unei comunități, este nevoie de concentrare asupra a trei măsuri:
1. Definirea unui model de dezvoltare a orașului inteligent Oradea mai avansat și mai
eficace, care să depășească fragmentarea actuală și să promoveze o viziune unitară a
proiectelor, mergând cu mu lt mai departe decât integrarea TIC cu mobilitatea și eficiența
energetică.
2. Încurajarea investițiilor în orașul inteligent Oradea, într -o logică a parteneriatului care să
valorifice diferitele fonduri europene disponibile și să creeze sinergii între proie ctele
implementate.
3. Consolidarea prezenței și rolului societății civile și partenerilor sociali în procesul de
proiectare strategică, de realizare și de monitorizare ulterioară a orașului inteligent
Oradea , ca fiind esențială pentru îmbunătățirea condițiil or de viață și de muncă ale
cetățenilor și ale întreprinderilor.
Printre componentele de tip Smart City existente la nivelul Municipiului Oradea, se pot menționa:
• Aplicația GIS – dezvoltată pe o arhitectură hardware formată din 3 servere (unul
pentru baze de date – Platforma Microsoft SQL, unul pentru aplicații – platforma
Geomedia WebMap, Map2Net, și unul pe ntru public – WebMap Publisher). Este
dezvoltată de către Intergraph Computer Services și PMO , prin biroul GIS – prin
două mari proiecte – unul de stan dardizare și, respectiv, interoperabilitate în GIS
• Canalizație subterană de minim 150 km pentru amplasarea rețelelor de comunicații
electrice și electronice
• Sistem video de supraveghere și rețea de fibră optică a Municipiului Oradea

105
• S.C. Compania de Apă Or adea S.A. – sistem de telecitire
• S.C. Termoficare Oradea S.A. – sistem de telecitire
• Aplicația Oradea City Report
• Plata parcării prin SMS
• Plata călătoriilor cu transportul public local prin SMS

III.1.4 . DEZVOLTARE ECONOMI CĂ

Demografia unităților locale active
Numărul unităților locale active În județul Bihor, în anul 2015, figurau 17.891 unități
locale active, reprezentând 23,5 6 % din unitățile locale active de la nivelul Regiunii Nord Vest,
ocupând locul doi din regiune, după județul Cluj (28.890 u.l.a.; 38,04%).
Din totalitatea unităților locale active din județul Bihor, 87,295% sunt microîntreprinderi (0 -9
salariați), 10,687% întreprinderi mici (10 -49 salariați), 1,727% întreprinderi mijlocii (50 -249
salariați) și 0,29 11% întreprinderi mari (250 salariați și peste).
În Municipiul Oradea, în anul 2014, au fost active 10.458 de unități locale, reprezentând 85,65%
din unitățile locale active din Zona Metropolitană și 58,74% din totalitatea unităților locale active
la niv elul județului Bihor.
Raportat la populația din 2014, densitatea întreprinderilor este de 44,42 întreprinderi/1.000
locuitori la nivelul Zonei Metropolitane Oradea și de 46,75 întreprinderi/1.000 locuitori în
Municipiul Oradea, valoare superioară celei î nregistrate în 2014 la nivelul Regiunii Nord Vest
(26,18‰) și la nivel național (23,3 întreprinderi la 1.000 locuitori).
În anul 2015, sectorul serviciilor cuprindea 43,37% din totalul unităților locale active la nivel
județean, fiind urmat, în funcție d e ponderea firmelor care activează în cadrul respectivului sector,
de: comerț (33,08%), industrie (10,54%), construcții (8,95%) și agricultură (4,06% din totalul
unităților locale active la sfârșitul anului 2014).
Municipiul Oradea are o structură asemăn ătoare Zonei Metropolitane Oradea în ceea ce privește
distribuția unităților locale active. Așadar, predomină unitățile locale active din sectorul serviciilor
(44,56%), urmate de sectorul de comerț cu ridicata și amănuntul (35,59%), industrie (10,1%),
cons tructii (8,36%) și agricultură (1,39%).
Cifra de afaceri a unităților locale active realizată în 2014 de către unitățile locale active din județul
Bihor a totalizat 28.517 milioane RON.
Pe clase de mărime, la nivelul anului 2014, întreprinderile mici c ontribuiau cu 28% la formarea
cifrei de afaceri județene, microîntreprinderi cu 30,66%, întreprinderile mijlocii cu 18,91%, și
întreprinderile mari cu 22,39%.
În anul 2014, din cifra de afaceri realizată la nivel județean, 79,78% se datorează unităților locale
active din Zona Metropolitană Oradea. În același an, unitățile locale active din Municipiul Oradea
au realizat o cifră de afaceri de 10.458 milioane RON, adică 85,7% din cifra de afaceri realizată

106
la nivelul Zonei Metropolitane Oradea și 38,1% din c ifra de afaceri realizată de unitățile locale
active din județul Bihor.
Atât la nivelul Municipiului Oradea cât și la nivel județean, regional și național, unitățile locale
active din comerț realizează cea mai ridicată cifră de afaceri, fiind urmate de u nitățile locale active
din industrie. În Municipiul Oradea activitatea comercială este mai intensă, unitățile locale active
din comerț realizând 48,69% din cifra de afaceri totală la nivel de municipiu. Industria
prelucrătoare este al doilea sector economi c după cifra de afaceri obținută (24,4%), urmată de
domeniul servicii cu 19,38% din cifra de afaceri și sectorul de construcții cu 6,79% din cifra de
afaceri a unităților locale din municipiu, în timp ce activitățile din agricultură au realizat doar 0,74%
din cifra de afaceri totală – la nivelul anului 2014.
Important pentru definirea structurii economice a Municipiului Oradea, este faptul că 76,76% din
cifra de afaceri din comerț la nivel de județ, respectiv 78,7% din cifra de afaceri din servicii, sunt
realizate de unitățile locale active din Municipiul Oradea. De asemenea, în anul 2014, cele 1.056
unități locale active în industrie din Oradea (50% din unitățile active la nivel județean) au realizat
49,35% din cifra de afaceri din domeniu la nivel de jude ț.
Activitățile economice care au realizat cea mai însemnată cifră de afaceri la nivelul unităților locale
active din Oradea, sunt comerțul (8.900,4 mil. lei RON), industria (4.458,98 mil. lei RON),
activitățile din servicii (3.542.08 mil. lei RON), cons trucțiile (1.240,46 mil. lei RON) și activitățile
din agricultură (135.46 mil. lei RON).
De remarcat este faptul că în anul 2014, ponderea activităților de comerț în cifra de afaceri
realizată la nivelul Municipiului Oradea, a scăzut fată de anul 2013, d e la 49,29% la 48,69%, la
fel și cea din agricultură de la 1% la 0.74%, dar a crescut ponderea în cifra de afaceri a activităților
din construcții (de la 5,79% la 6,79%). Ponderea în cifra de afaceri pentru industrie în anul 2014
este asemănătoare cu cea d in 2013, la fel și cea pentru activitatea de servicii.

Forța de muncă
Resursele de muncă Resursele de muncă din județul Bihor, în anul 2015, erau de 357.400
persoane, iar în 2014 de 358.800 persoane, înregistrând o scadere în ultimii ani. Astfel, față de
anul anterior resursele de muncă de la nivelul județului au scăzut cu 4,54% ( -17,1 mii persoane),
iar față de anul 2005 s -a înregistrat o creștere cu 1,07% (+3,8 mii persoane).
Populația ocupată civilă, la nivelul anului 2015, era de 272,4 mii persoane. Populația ocupată
civilă la nivelul județului Bihor a cunoscut o scădere în peri oada 2010 – 2011, după care, în anul
2012 înregistrează o creștere, iar începând cu anul 2013, populația ocupată civilă este în ușoară
scădere. Astfel, populația ocupată civilă din anul 2014 înregistra o reducere cu 0,6% față de anul
2013 și o creștere cu 0,68% față de anul 2011, evoluții similare cu cele de la nivelele regional și
național.
Rata de ocupare a resurselor de muncă pentru județul Bihor este în anul 2015 de 73,5%,
semnificativ mai scazută față de cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Vest (81,3%) și mai
ridicată față de nivelul național (66,9%). Totuși, în comparație cu anul 2008 (76.7%), se
înregistrează o reducere a ratei de ocupare. La nivel regional și național, începând cu anul 2010,
se constată o creștere semnificativă a ratei de ocu pare. De altfel, pe întreaga perioadă analizată,
rata de ocupare a resurselor de muncă din județul Bihor se menține superioară celei de la nivel

107
regional și național. Doar în anul 2014 rata de ocupare a resurselor de muncă la nivel regional
este mai ridica tă decat cea județeană si cea națională.
Din totalul populației ocupate civile de la nivel județean, 54% era ocupată în servicii, agricultură,
vânătoare și servicii conexe 2%, industrie și construcții 44%.
Salariați Efectivul salariaților din județ ul Bihor la sfârșitul lunii decembrie 2016, a fost
de 167.573 persoane, în scădere față de sfârșitul lunii anterioare ( -612 salariați) și în creștere față
de sfârșitul lunii decembrie din anul precedent (+8621 salariați).
Numărul mediu de salariați din Municipiul Oradea a fost de 86.660 persoane în anul 2014,
reprezentând 87,46 % din totalul salariaților din Zona Metropolitană Oradea și 57,65 % din
salariații din județul Bihor.
Câștigul salarial mediu brut în luna decembri e 2016, a fost de 2.441 lei/persoană pe total, iar pe
activități:
• agricultură, silvicultură, piscicultură – 3.677 lei
• industrie și construcții – 2.269 lei
• servicii – 2.563 lei

Câștigul salarial mediu net în luna decembrie 2016, a fost de 1.753 lei/pers oană pe total, iar pe
activități:
• agricultură, silvicultură, piscicultură – 2.623lei
• industrie și construcții – 1.642 lei
• servicii – 1.830 lei

Numărul șomerilor Rata șomajului, la sfârșitul lunii decembrie 2016, a fost de 3,0 % (la
femei 2,4%).
Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat, în trimestrul III 2016, a fost de
145.105 persoane, în scădere atât față de trimestrul II 2016, cu 573 persoan e, cât și față de
trimestrul III 2015, cu 2.510 persoane. Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost în trimestrul
III din 2016 de 880 lei, identică cu pensia medie din trimestrul II 2016 și mai mare față de pensia
medie de asigurări sociale de stat din trimestrul III 2015.
La nivelul anului 2017, rata șomajului în județul Bihor a fost de 2,24%, inferioară celei de la nivel
regional (3,1%) și inferioară față de cea de la nivel național (4,77%). De altfel, rata șomajului la
nivelul județului Bihor înr egistrează, în ultimii ani, valori semnificativ mai reduse, la fel ca la nivelul
regional și, în special, național.
La sfârșitul anului 2016, în Municipiul Oradea erau înregistrați 899 șomeri, reprezentând 59,18%
din șomerii înregistrați în Zona Metropoli tană Oradea și 9,36% din șomerii existenți la nivel
județean.

108

Figura 44 – Rata șomajului – ianuarie 2017 Sursa: AJOFM Bihor

Figura 45 – Tipuri de șomeri – ianuarie 2017 Sursa: AJOFM Bihor
Total din
care
femei Primar, gimnazial
si profesional Liceal și post -liceal Universitar
Total din care
femei Total din care
femei Total din care
femei
șomeri
indemnizați 2145 1059 928 317 905 533 312 209
șomeri
neindemnizați 6730 2471 6593 2401 102 52 35 18
Total 8875 3530 7521 2718 1007 585 347 227
Tabel 24 – Studii / tipuri de șomeri

109
Șomeri pe nivel de studii
• 80% din numărul total de șomeri sunt fără studii, școală generală incompletă, școală
general ă și sunt beneficiari ai venitului minim garantat,cu nivel de ocupabilitate “FOARTE
GREU”
• 13,7% din numărul t otal de șomeri au studii liceale, postliceale sau universitare
Din totalul șomerilor din Municipiul Oradea, 36,04% sunt de sex masculin și 63,96% sunt de sex
feminin. Astfel, scăderea numărului de șomeri a fost mai accentuată în rândul celor de sex
masculin ( -37,2% în 2015, fată de 2014), decât în rândul șomerilor de sex feminin ( -29,27% în
2015, fată de 2014).

AGRICULTURA
Calitatea solurilor Solul este o materie complexă din punct de vedere al compoziției minerale,
organice și organo -minerale, ce reprezintă sursa principală de aprovizionare a plantelor cu
elemente nutritive, asigurând perpetuarea florei și faunei în numeroase lanțuri trofice. Este
constituit din punct de vedere fizic, din particule solide, apă și aer. Acestea împreună cu
depunerile de natură organică și anorganică pe sol, conduc la accelerarea proceselor fizico –
chimice care au loc la nivelul solului în mod continuu.
Calitatea solului reprezintă pentru agricultură unul din cei mai importanți factori de producție.
Încadrarea solurilor din județ în clasele de calitate este destul de echilibrată la nivelul județului
Bihor. Astfel, 16.949 ha sunt în clasa I de calitate, 93.225 ha în clasa II, 156.289 ha în clasa III,
179.650 în clasa IV și 53.422 în clasa V de calitate. Ponderea suprafeței arabile a județului Bihor
se găsește în clasa II de calitate cu 84.688 ha și în clasa III cu 94.168 ha.
Structura fondului funciar la nivelul anu lui 2015 în județul Bihor se prezint ă astfel :
• Suprafața arabilă = 308.412 ha
• Vița de vie, plantații = 2.111 ha
• Pomi fructiferi, planta ții = 5.561 ha
• Pășuni naturale = 138.371 ha
• Fânețe naturale = 44.754 ha
• Teren agricol total = 493.360 ha
• Total județ = 754.427 ha
Terenurile agricole ale județului Bihor sunt acoperite cu o varietate mare de tipuri de sol.
Predomină solurile luvice și luvisolurile, reprezentâ nd 105.602 Ha, adică o suprafață de 29,07%,
urmând în ordine descrescătoare solurile brune eumezobazice, solurile aluviale, brune
argiloiluviale, cernoziomuri etc. Cele mai mici suprafețe sunt reprezentate de planosoluri,
reprezentând 390 ha, soluri brun r oșcate 320 ha și brun roșcate luvice 279 ha. Solurile din Zona
Metropolitană Oradea se înscriu în categoria solurilor cu clase de bonitate ridicate, fiind favorabile
agriculturii.
Repartiția terenurilor agricole O parte importantă din terenurile Municipiului Oradea, respectiv
45,8%, sunt utilizate în agricultură în principal pentru cultivarea porumbului, grâului,
leguminoaselor de câmp, cartofilor, florii soarelui și ovăzului. Suprafața agricolă s -a diminuat cu

110
338 ha în anul 2011, față de anul 2010, din cauza reducerii suprafeței arabile cu 254 ha, a
suprafeței cu livezi și pepiniere pomicole cu 72 ha și a pășunilor cu 12 ha. Se poate observa o
creștere în anul 2013 față de anul 2011 cu 256 ha, din cauza creșteri i suprafeței arabile cu 291
ha, a pășunilor cu 15 ha, vii și pepiniere cu 98 ha, precum și reducerea suprafeței de fânețe cu
101 ha și a livezilor și pepinierilor pomicole cu 47 ha.
Județul Bihor se remarcă prin potențialul agricol, în anul 2014 suprafaț a totală arabilă la nivelul
județului Bihor era de 308.719 ha având o productivitate medie la hectar, a principalelor culturi,
ridicată comparativ cu nivelul regional și național.
La nivelul Municipiului Oradea, suprafața agricolă în anul 2014, era de 5.2 97 ha, iar Zona
Metropolitană Oradea cuprindea un număr de 39.549 ha teren agricol. Sunt înscrise 15 grupuri
de producători de produse agricole vegetale și animale la nivelul județului Bihor – cu 10 în Zona
Metropolitană Oradea, din care 3 în Municipiul Or adea (2 – cereale, 1 – plante oleaginoase).
Pomicultură Se remarcă faptul că în Municipiul Oradea se află 71,21% din livezile și
pepinierele pomicole de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea și 20,51% din livezile și pepinierele
pomicole de la nivelul județului Bihor.
În județul Bihor, principalele livezi sunt cele de prune, mere, pere, piersici și nectarine, caise și
vișine, zarzăre și nuci.
În cursul anului 2014 producția totala de fructe la nivelul județului Bihor a fost estimată la cca
52.577 ton e din care :
• prune = 14.087 to
• mere = 20.768 to
• pere = 2.373 to
• piersici, nectarine = 8.404 to
• cireșe, vișine = 1.843 to
• caise, zarzare = 3.523 to
• nuci = 945 to
• căpșuni = 207 to
• alte fructe = 427 to

INDUSTRIE. CONSTRUCȚII
Industrie Situarea favorabilă pe granița de vest, dezvoltarea industrială a zonei, o infrastructură
bine dezvoltată precum și forța de muncă disponibilă în ramuri diverse, sunt atribute specifice
județului Bihor. Principalele ramur i industriale ale județului Bihor sunt: industria extractivă și
prelucrarea țițeiului, industria pielăriei și încălțămintei, industria mobilei, industria chimică,
industria confecțiilor, industria materialelor de construcții, industria construcțiilor, indu stria
alimentară etc.
Sectorul industrial a avut, în anul 2013, o contribuție de 30,86% (3.809,4 mil. lei) în valoarea
adăugată brută realizată în județul Bihor. Comparativ cu anii anteriori, valoarea adăugată brută
din industrie la nivel județean aproap e s-a dublat (de la 1.550,5 mil. lei în 2003 până la 3.424,2
mil. lei în 2012). Însă ponderea sectorului a fluctuat în această perioadă de la 29,7% în 2003,
până la 31,0% în anul 2007 și 27,7% în anul 2008. Cu toate acestea, industria este cel mai
importan t sector al economiei județene, urmat de servicii (33.76% din VAB in 2013), comerț,

111
transport, depozitare și comunicații (20,75% din VAB Bihor în 2013), agricultură, vânătoare și
silvicultură (8,01%) și construcții (6,62%). În anul 2015, în județul Bihor au fost înregistrate 1.885
unități locale active în industrie, acestea realizând o cifră de afaceri de 8.511 mil. lei. În același
an, în Zona Metropolitană Oradea funcționau 61,52% din unitățile locale active la nivel de județ,
totalizând 67,2% din cifra d e afaceri județeană la nivelul sectorului industrial. În Municipiul Oradea
au fost înregistrate 1.056 unități locale în industrie, acestea realizând o cifră de afaceri de
4.458,98 mil. lei. Rezultatul financiar din anul 2014 al unităților locale a reprezen tat 73,47% din
cifra de afaceri a unităților locale active în industrie la nivelul Zonei Metropolitane Oradea și
49,35% din cifra de afaceri a unităților locale active din acest sector de la nivelul județului Bihor.
În Municipiul Oradea ramurile industri ale reprezentative sunt, după valoarea cifrei de afaceri
obținute:
▪ Industria alimentară
▪ Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice
▪ Fabricarea încălțămintei
▪ Fabricarea de mașini și utilaje de utilizare generală
▪ Fabricarea articole lor din cauciuc și material plastic
▪ Fabricarea mobilei
▪ Fabricarea produselor metalice obținute prin deformare plastică
▪ Metalurgia pulberilor
▪ Producția de unelte și articole de fierarie
▪ Producția de piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoa re de autovehicule
▪ Extracția petrolului brut și a gazelor naturale
▪ Fabricarea produselor chimice de bază
▪ Alte grupe industriale.
Construcții Sectorul de construcții este unul din sectoarele importante ale economiei județului
Bihor. În anul 2015, în jude țul Bihor, au fost înregistrate 1.602 unități locale active care au realizat
o cifră de afaceri de 2.055 milioane lei RON, iar contribuția acestora la VAB totală a fost 6,62%.
Zona Metropolitană Oradea concentrează 64,9% din unitățile locale active din jud eț, acestea
realizând 74,77% din cifra de afaceri.
Oradea se remarcă în rândul unităților teritoriale componente ale Zonei Metropolitane Oradea
prin cifra de afaceri obținută și numărul de unități locale active în sectorul construcțiilor. Așadar,
în sectorul construcțiilor, în anul 2014, erau 875 unități l ocale active care au realizat 1.240,46
milioane lei, reprezentând 53,9% din unitățile locale active din județ, acestea realizând 68,99%
din cifra de afaceri la nivel județean, respectiv 92,27% din totalul înregistrat la nivelul Zonei
Metropolitane Oradea.
Evoluția sectorului de construcții a cunoscut o scădere, atât la nivel național cât și județean, în
perioada 2008 – 2013 și o revenire lentă dupa această perioadă. Restrângerea acestei activități
economice se poate observa prin analiza numărului autoriza țiilor de construcții eliberate la nivel
local, în special a numărului celor emise pentru realizarea unor construcții noi. Cu toate că la
nivelul Zonei Metropolitane Oradea, numărul total de autorizații de construcții a scăzut drastic în
2010 față de anul anterior ( -52,6%), ponderea în cadrul județului s -a păstrat. Așadar, în perioada
2008 – 2015, numărul de autorizații eliberate în Zona Metropolitană Oradea a reprezentat 74,75%,
din numărul total de autorizații de la nivel județean.
Comerț și servicii

112
Comerț Sectorul comerțului este primul sector economic din cadrul județului, având
înregistrate 6.104 unități locale active cu o contribuție de 42,26% (11.595 lei) în cifra de afaceri a
județului, în anul 2014.
În Zona Metropolitană Oradea funcționau 70,58% din unitățile locale active din județ, realizând
83.82% din cifra de afaceri județeană în cadrul sectorului de comerț. În același an, în Municipiul
Oradea, au fost înregistrate 3.722 unități locale active care au realizat o cifră de afaceri de 8.900,4
mil. lei, cea mai însemnată parte din Zona Metropolitană dar și cea mai însemnată parte din cifra
de afaceri de la nivel județean (76,76%). Zona Metropolitană se află, prin intermediul Municipiului
Oradea, pe hart a retailului modern din România. În Oradea au deschis supermarketuri pentru
comercializarea bunurilor de larg consum: Metro, Auchan, Real, Selgros, Profi, Billa, Carrefour,
Novaeuro, Kaufland, Penny, Unicarm, Trei G, Lidl.
Pe piața locală de retail a pro duselor de bricolaj și a materialelor de construcții, sunt prezente
magazine precum: Practiker, Mobexpert, Jysk, Brico Depot, Dedeman, Ambient, Tiger Amira și
Arabesque.
Servicii La nivelul județului Bihor, serviciile cu cel mai ridicat aport în valoar ea adăugată
brută sunt reprezentate de transport, depozitare și comunicații. În anul 2014, numărul unităților
locale active din servicii de la nivelul județului Bihor a fost de 6.455 unități, acestea realizând o
cifră de afaceri de 5.007 milioane lei. Prin cipalele servicii, după cifra de afaceri obținută în 2014,
la nivelul Municipiul Oradea sunt cele de transport și depozitare (48,31%), activități de servicii
administrative și activități de servicii suport (20.78%), informații și comunicații (11,52%),
activitățile profesionale, științifice și tehnice (9,48%), hoteluri și restaurante (5,66%) și tranzacții
imobiliare (4,22%).
Unitățile locale active din sectorul serviciilor din Municipiul Oradea reprezintă 72,19% din totalul
din județ (4.660 unități) și 87, 6% din totalul Zonei Metropolitane Oradea. Cifra de afaceri a
acestora, de 3.542,08 mil lei, reprezintă 70,74% la nivel de județ și 84,2% la nivel de Zona
Metropolitană Oradea.
Turism
În turism indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna dece mbrie 2016 a fost de 25,0%,
mai mic atât față de indicele din luna anterioară cât și față de indicele din luna decembrie 2015.
Numărul turiștilor sosiți în luna decembrie 2016 a fost de 25.600 persoane, în scădere față de
luna anterioară și în creștere fa ță de luna decembrie 2015.
Numărul înnoptărilor în principalele structuri de primire turistică în luna decembrie 2016 a fost de
69.979, în scădere față de luna anterioară și în creștere față de luna decembrie din anul
precedent.
Structuri de primire tu ristică
În județul Bihor, în anul 2016, erau înregistrate 199 structuri de primire turistică, reprezentând
23,94% din totalul din Regiunea Nord Vest. Din acest punct de vedere, județul Bihor ocupă
locul al doilea, după județul Maramureș (27,07%) și înainte a judetului Cluj (23,10%), la nivel
regional. Din totalul de structuri de primire turistică din județul Bihor, 62,31% structuri sunt
concentrate în Zona Metropolitană Oradea, ceea ce înseamnă în cifre absolute 124 de unități,
la finalul anului 2016.

113
Față de anul precedent, numărul acestor structuri s -a ridicat cu 20,59%. Față de anul 2005
numărul de structuri de primire turistică s -a majorat cu 179,5%, rata medie anuală de creștere
în perioada 2010 – 2015 fiind de 0,89%.
Municipiul Oradea este a doua localitate din punct de vedere turistic de la nivelul Zonei
Metropolitane, dispunând, în anul 2016, de 37 structuri de primire turistică. La nivelul
Municipiului, numărul de structuri de primire turistică a fost în continuă cr eștere în perioada
2010 – 2015. Anul 2015 marchează o creștere a numărului de structuri de primire turistica, cu
9 unități față de anul 2014.
Conform INS, majoritatea structurilor de primire turistică cu o capacitate mai mare de 5 locuri
in Oradea sunt d e tip hotel (21 unități), reprezentând 53,84% din totalul hotelurilor din Zona
Metropolitană Oradea. Alte tipuri de unități de cazare turistică din Oradea sunt pensiunile
turistice (6 unități), hostelurile (3 unitate), hotelurile apartament (2 unitati), vi lele turistice (1
unitate cu o capacitate mai mare de 5 locuri) și pensiuni agroturistice (4 unitati).
Lista publicată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului privind unitățile clasificate cu
funcțiuni de cazare (aprilie 2016) cuprinde 50 de un ități din Municipiul Oradea, dintre care 5
hosteluri, 22 hoteluri (1 hotel apartament), 14 pensiuni, 3 vile, 6 apartamente și camere de
închiriat. Capacitatea totală de cazare a acestor unități este de 2.525 locuri, dintre care 72,76%
în hoteluri.
Notă: diferențele dintre datele INS și cele ale MDRT se datorează metodologiilor diferite de culegere a
datelor (în cazul INS, sunt considerate doar unitățile cu peste 5 locuri).
Capacitatea de cazare existentă
În județul Bihor, structurile de primire turistică au o capacitate de cazare existentă de 12.283
locuri, adică 36,28% din totalul capacității de cazare existente în regiunea de Nord Vest
(33.848), fiind primul județ din regiune, urmat pe pozițiile secundă și terță de județele Cluj
(24,96%) și Maramureș (19,05%). Din totalul capacității de cazare turistică existente la nivelul
județului, 79,09% se află în structurile de primire turistică din Zona Metropolitană Oradea.
Numărul de locuri în structurile de prim ire turistică din Zona Metropolitană Oradea s -a ridicat
cu 37,33% (2.551 locuri), în perioada 2010 – 2015, la fel ca și capacitatea de cazare turistică
existentă în județul Bihor, care a crescut cu 27,73%, în aceeași perioadă.
În Municipiul Oradea, în an ul 2016, capacitatea de primire turistică existenta, reprezintă
25,99% din totalul de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea și cuantifică 2.525 locuri.
Astfel, în funcție de capacitatea de cazare turistică existentă, Oradea este a doua localitate din
ZMO , primul loc fiind ocupat de Comuna Sînmartin (6920 locuri). În anul 2014 – față de anul
2013, capacitatea de cazare existentă la nivelul Municipiului Oradea, s -a extins cu 45,24%,
urmând ca în anul 2015 să se constate o diminuare de 6,43% față de anul an terior. În perioada
2010 – 2015, capacitatea de cazare existentă din structurile de primire turistică din Municipiul
Oradea s -a extins cu 100,47%.
Aproximativ 77,73% din capacitatea de cazare turistică existentă la nivelul Zonei Metropolitane
este disponi bilă în hoteluri și 12,17% în pensiuni agroturistice. Capacitatea de primire turistică
de la nivelul hostelurilor reprezintă 3,6%, în moteluri sunt 1,6% locuri, în vilele turistice sunt
2,22% locuri, în pensiunile turistice sunt 2,2% locuri, iar în hotelur ile de apartament se regăsesc
0,45% locuri.
La nivelul Municipiului Oradea, 77,1% din locurile existente sunt în hoteluri, 9,59% în hosteluri,
7,3% în pensiuni turistice, 3,66% în pensiuni agroturistice, 1,67% în hoteluri apartament și

114
0,72% în vile turi stice, la nivelul anului 2015. Se remarcă o diminuare de 15,3% a numărului
de locuri existente în hoteluri și o creștere substanțială – de 98,91%, a numărului de locuri
existente la nivelul pensiunilor turistice fată de 2014.
În ZMO, în anul 2015, număr ul mediu de locuri de cazare existente per hotel este de 187 locuri,
pentru un hostel revin 85 locuri, pentru un hotel apartament revin 21 de locuri, pentru un motel
revin 37 locuri, într -o vilă turistică revin 18 locuri, într -o pensiune turistică revin 29 ,6 locuri, iar
într-o pensiune agroturistică revin 21,5 locuri. În același timp, în structurile de primire turistică
din Municipiul Oradea revin, în medie, 92 locuri existente per hotel, 80 locuri per hostel, 21
locuri în hotelurile apartament, 18 locuri î n vilele turistice, 30,5 locuri în pensiunile turistice și
23 locuri în pensiunile agroturistice.
Capacitatea de cazare în funcțiune
Reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare
turistică, ținând cont de numărul de zile, cât sunt deschise unitățile în perioada considerată și se
exprimă în locuri/zile. Se exclud locurile din camerele sau unitățile închise temporar din lipsă de
turiști, pentru reparații sau alte motive.
În Regiunea Nord Vest, în anul 201 5, au fost în funcțiune 9.855.757 locuri de cazare, din care
29,68% în județul Bihor. Acesta este al doilea județ din regiune după capacitatea de cazare
turistică în funcțiune, după județul Cluj (30,61%). Așadar, din cele 2.925.078 locuri – zile de la
nivelul județului Bihor, 88,02% reprezintă capacitatea de cazare în funcțiune din Zona
Metropolitană Oradea. Față de anul precedent, în anul 2015 capacitatea de cazare în funcțiune
(locuri – zile) a crescut cu 12,62%, iar fată de anul 2005 capacitatea de cazar e turistică în
funcțiune a crescut cu 13,7%.
În Municipiul Oradea se concentrează 39,58% din capacitatea de cazare în funcțiune din
structurile de primire turistică din Zona Metropolitană. Oradea este a doua localitate din ZMO
în funcție de acest indicator, fiind precedată de comuna Sînmartin care co ncentrează 56,31%
din locurile de cazare în funcțiune.
Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică
În anul 2015, Regiunea Nord Vest a captat 1.140.667 turiști, din care 30,16% turiști au vizitat
județul Bihor, clasat pe locul al doilea după județul Cluj (37,59%). În ZMO, au fost înregistrați
319.976 turiști, ceea ce însemnă 93% din totalul turiștilor di n județul Bihor, în anul 2015. Față
de anul anterior, numărul turiștilor din Zona Metropolitană a crescut cu 15,19%, iar fată de anul
2010 a crescut cu 80,52%.
În anul 2015, în Municipiul Oradea s -au înregistrat 163.416 sosiri turistice (51.07% din total ul
turiștilor în ZMO), în timp ce în comuna Sînmartin au ajuns 144.862 turiști (45,27% din total
turiștilor în ZMO).
Față de anul precedent (2014), în Municipiul Oradea au fost înregistrați cu 19,5% mai puțini
turiști, iar comparativ cu anul 2010, număr ul turiștilor sosiți în municipiu s -a majorat cu 7,73%.
Cel mai ridicat număr de sosiri din Zona Metropolitană Oradea s -a înregistrat în cadrul
hotelurilor (237.888 turiști – 74,35% din total). Creșterea numărului de turiști care ajung în
Oradea este confi rmată de statistici, cele mai recente fiind aferente lunii mai. Față de aceeași
perioadă a anului trecut, numărul vizitatorilor sosiți în orașul de pe Crișul Repede a crescut cu
30%, de la 13.249 la 17.164. Cifrele demonstrează și că vizitatorii au ales se jururi mai lungi,
numărul de înnoptări crescând cu nu mai puțin de 71%, de la aproape 23.000, în mai 2015, la
circa 40.000, în 2016.

115
La nivelul Municipiului Oradea numărul turiștilor care au preferat hotelul reprezintă 77,62% din
totalul turiștilor sosiț i, în hosteluri s -au cazat 14,21%, în pensiuni turistice 5,06%, în vile turistice
0,15%, în hoteluri apartament 0,86%, iar în pensiunile agroturistice 0.88%.
Sezonalitate
În lunile iulie – august se înregistrează în județul Bihor cel mai ridicat număr de t uriști,
reprezentând 26,99% din totalul turiștilor din întregul an. În schimb, în lunile ianuarie -februarie
se înregistrează cele mai scăzute valori ale numărului de turiști în județul Bihor, sosind un
număr mediu de 27.889 turiști. În sezonul cald (iulie -august) sosesc în județ cu 64.480 turiști
mai mult, adică de 3,31 ori mai mulți turiști decât în sezonul rece (ianuarie -februarie). Astfel,
se conturează sezonul turistic al județului, în perioada iulie -august, când sosesc în medie
92.369 turiști (conform datelor INS din 2015).
Înnoptări ale turiștilor
În anul 2015, turiștii sosiți în Regiunea Nord Vest au realizat 2.713.820 înnoptări, dintre care
41.9% în structurile de cazare din județul Bihor. În ZMO s -au realizat înnoptări reprezentând
94% din totalu l de la nivel de județ, în anul 2015. În 2014, față de anul precedent, numărul
înnoptărilor a crescut cu 7,73%, iar față de anul 2010, numărul acestora a crescut cu 28,77%.
În Municipiul Oradea s -au înregistrat înnoptări în anul 2015, care reprezintă 33,7% din totalul
înnoptărilor în cadrul structurilor de primire turistică din Zona Metropolitană Oradea. După
numărul de înnoptări, Municipiul Oradea se clasează pe al doilea loc la nivel zonal (360.432
innoptari) după comuna Sînmartin, unde se realizează cele mai multe înnoptări (690.570
înnoptari – 64.59% din totalitatea înnoptărilor din 2015 de la nivelul ZMO). În anul 2015, numărul
de înnoptări în Municipiul Oradea este cu 29,78% mai ridicat față de anul 2014 și cu 201,96%
mai mare față de anul 2010. Pe ti puri de structuri de primire turistică, 83,58% din înnoptările
de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea din anul 2015, se înregistrează în hoteluri. Alte
structuri de primire turistică preferate de turiști pentru a înnopta sunt pensiunile agroturistice
(6,02%), hostelurile (4,2%), vilele turistice (1,05%), pensiunile turistice (1,2%), motelurile
(0,89%) și hotelurile apartament (3,06%).
În Municipiul Oradea, 83,1% din înnoptări s -au înregistrat în hoteluri, 10,15% în hosteluri,
2,98% în pensiuni turistice , 0,08% în vile turistice, 0,95% în moteluri, 1,45% în hoteluri
apartament și 1,29% în pensiuni agroturistice.
Față de anul precedent, în 2015 s -a constatat o creștere semnificativă a numărului de locuri
disponibile în hosteluri, numărul de înnoptări în acest tip de structură a crescut cu 55,98%, în
hoteluri a crescut cu 25,02%, în hoteluri apartament cu 16,67% și în pensiunile turistice cu
9.69%. În același timp, a scăzut numărul de înnoptări în vilele turistice, cu -25,12%.
Durata medie de ședere
La nivelul Regiunii Nord Vest, în 2015, durata medie de ședere a unui turist a fost de 2,4 zile,
în timp ce la nivelul județului Bihor durata medie de ședere a fost de 3,3 zile, cu aproximativ
0,9 zile peste valoarea medie de la nivel regional. În anul 2015, v aloarea duratei medii de
ședere a turiștilor în structurile de primire turistică din zona Metropolitană Oradea este de 3,3
zile, la fel și la nivel județean. Față de anii anteriori se remarcă o continuă scădere a duratei
medii de ședere, de la 5,4 zile, în 2005, până la 4,7 zile, în 2010, respectiv 3,3 zile în 2015. În
Oradea, durata medie de ședere este de 2,2 zile, cu 1,1 zile sub durata medie de ședere de la
nivelul ZMO. În perioada 2005 – 2010, durata medie de ședere din municipiu nu a fluctuat

116
semnific ativ, ea încadrându -se în intervalul 1,6 – 1,7 zile, iar în perioada 2011 – 2015 între 1,4
– 2,2 zile.
Pe tipuri de structuri de primire turistică, la nivelul ZMO, durata medie de ședere cea mai
ridicată se înregistrează la nivelul hotelurilor apartament (5,4 zile), hotelurilor (3,8 zile) și
pensiunilor agroturistice (2,3 zile). În Oradea, cea mai ridicată durată medie de ședere este de
3,7 zile, în hotelurile apartament. În hoteluri, durata medie de ședere este de 2,4 zile, în vilele
turistice de 1,2 zile, la pensiuni turistice de 1,3 zile, iar în hosteluri de 1,6 zile.
Indicele de utilizare netă a capac ității de cazare
Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune, arată procentul în care
capacitatea de cazare în funcțiune a fost utilizată într -o perioadă turistică. Așadar, în anul 2015,
în Regiunea Nord Vest indicele de utili zare a capacității de cazare în funcțiune a fost de 27,5%,
iar în județul Bihor de 38,87%.
La nivelul Zonei Metropolitane Oradea, indicele de utilizare netă a capacității de cazare este
de 41,49%, depășind nivelul județean. Din intervalul 2010 – 2015, an ul 2013 înregistrează cel
mai scăzut indice al utilizării capacității de cazare în funcțiune, iar 2014 înregistrează cel mai
ridicat indice al utilizării capacității de cazare în funcțiune. În 2015, în Municipiul Oradea,
indicele de utilizare netă a capaci tății de cazare în funcțiune a fost de 35,34%, sub nivelul
mediu din Zona Metropolitană Oradea (fiind cea mai ridicata valoare a indicelui din perioada
2010 – 2015). Tendința descendentă a indicelui de utilizare a capacității de cazare în funcțiune
a debut at în anul 2008, când acesta avea o valoare de 35,4%, cu 3,7 puncte procentuale sub
valoare din anul precedent, scăzând cu 10,6 puncte în anul 2013 față de anul 2005.
Hotelurile apartament au avut, în anul 2015, cel mai ridicat indice de utilizare a capa cității de
cazare (52,72%) de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea, iar în municipiu, în hoteluri a fost
de 36.85%, în hosteluri de 34,57%, în hoteluri apartament de 25,2%.
Tendințele economice, la nivel mondial și național, și -au pus amprenta și asupra sectorului
turistic al județului Bihor, observându -se o diminuare clară a indicelui de utilizare a capacității
de cazare în plin sezon turistic.
Resurse turistice
Principalul centru turistic al Zonei Metropolitane este Municipiul Oradea. Aflată la grani ța
vestică a României, Oradea a stat dintotdeauna la răscrucea unor drumuri comerciale
importante care legau Occidentul și Orientul. Înfățișarea ei de astăzi stă sub semnul multiplelor
influențe înregistrate de istorie, nu doar în plan arhitectural – cel m ai evident în prezent – ci și
structural, economic, social și nu în ultimul rând, cultural. Deși orașul este atestat documentar
din anul 1113, arealul a fost locuit încă din Paleolitic. În Evul Mediu a devenit un cadru citadin
care a făcut posibilă convieț uirea mai multor etnii și manifestarea specificului fiecăreia, în
același spațiu.
Un tur al orașului oferă șansa turiștilor de a admira clădiri deosebite, cu arhitectura specifică:
Complexul baroc format din Palatul Episcopal Romano -Catolic , Șirul Canonicilor , ansamblu
construit în a doua parte a secolului al XVIII -lea și Basilica Romano -Catolică (cu numeroase
fresce realizate de J.N. Schöph și Francesco Storno), Mănăstirea Capucinilor (1837, construită
în stil neoclasic), Clădirea Teatrului de Stat "Regina Maria" (1899 -1900), Palatele: Primăria
Oradea (1902 -1903), Astoria (1902 -1906), Rimanoczi (1903), Vulturul Negru (1907 -1909),
Moskovits Miksa (1905), Ulmann (1913), Apollo (1913 -1914), Palatul de Justiție (1898),

117
Sinagoga Neologă (1890), Palatul E piscopiei Greco -Catolice (1903 -1904), Biserica romano –
catolică Olosig (1876,1903 -1905), Biserica Romano -Catolică Sf. Ladislau (1723 -1742),
Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”. Merită admirate și alte atracții turistice, cum
sunt: vitraliile din Pasajul „Vulturul Negru ”, simbol al orașului executat în atelierele de sticlărie
Neuman la 1909, Turnul Primăriei care oferă o panoramă asupra centrului istoric, precum și
mecanismul indicând fazele Lunii, realizat în anul 1793 de Georg Rueppe, funcțional și astăzi
la Biserica cu Lună. De asemenea, merită ascultate concertele de Crăciun, susținute la orga
donată de Maria Tereza în 1780, de la Basilica Romano -Catolică.
Palatul Baroc din Oradea – Palatul Episcopiei Romano -Catolice din Oradea, cunoscut și ca
Palatul Baroc din Oradea, este unul din cele mai valoroase edificii construite în stil baroc pe
teritoriul României. La fel ca și Bazilica Sf. Maria și Șirul Canonicilor, palatul a fost ridicat în a
doua jumătate a secolului al XVIII -lea. Cele trei obiect ive formează împreună cel mai important
complex baroc din România, precum și unul din cele mai reprezentative ale Europei sud -estice.
Planul inițial al clădirii prevedea palatul ca sediu al Episcopiei romano -catolice de Oradea, dar
în timpul perioadei 1945 – 1989, clădirea a fost folosită mai întâi ca azil pentru revoluționarii
comuniști greci refugiați în România. În ianuarie 1971 s -a deschis aici Muzeul Țării Crișurilor
din Oradea. În prezent, Palatul aparține Episcopiei romano -catolice.
Bazilica Romano -Catolică din Oradea – cu hramul Sfânta Maria, este cel mai mare edificiu
baroc de pe teritoriul României și între cele mai frumoase bazilici din Europa. Bazilica a fost
construită între 1752 -1780. Orga datează din anul 1780, este opera lui Fridolin Festl, și a fost
dăruită catedralei de împărăteasa Maria Terezia a Austriei. Bazilica adăpostește herma cu
moaștele Sfântului Ladislau. Catedrala Romano -Catolică din Oradea a fost construită în
secolul al XVII -lea și în prezent este monument istoric.
Șirul Canonicilor – este un monument de arhitectură barocă, compus din 57 de arcade care
constituie un coridor lung de peste 250 de metri, unind 10 clădiri. A fost construit în perioada
1750 -1875, după proiectul arhitectului F.A. Hillebrandt. Până în 1780 au fos t ridicate primele 7
din cele 10 clădiri, alte două clădiri au fost terminate în 1863, iar cea de -a zecea a fost finalizată
în 1875, la mai mult de 100 de ani de la inițierea construcției primei clădiri. În faza inițială în
cadrul complexului de clădiri fu sese inclus și un seminar teologic romano -catolic, care însă nu
a mai fost construit aici.
Palatul Finanțelor – inițial Palatul Finanțelor Publice, clădirea a fost construită în stil eclectic,
probabil în 1895, de către Rimanoczy Kalman junior. A devenit Policlinică după cel de -al doilea
război mondial.
Teatrul de Stat este printre cele mai importante clădiri de cultură din Oradea. Clădirea
Teatrului reprezintă unul dintre cele mai însemnate edificii de patrimoniu din Oradea. Proiectul
a fost întocmit d e renumita firmă de arhitecți Fellner și Helmer din Viena, iar realizarea lui, care
a durat doar 15 luni, din 10 iulie 1899 până în 15 octombrie 1900, s -a derulat sub asistența
arhitecților orădeni Rimanóczy Kálmán, Guttmann József și Rendes Vilmos.
Filarmonica de Stat – viață muzicală orădeană a devenit intensă începând cu a doua jumătate
a secolului al XVIII -lea, când un tânăr muzician, Johann Michael Haydn (1737 -1806), fratele
mai mic al lui Joseph Haydn, a fost numit organist și dirijor în curtea epis copului Patachich
Ádám, între anii 1760 -1762. El a fost urmat între 1764 -1769 de Karl Ditters von Dittersdorf
(1739 -1799). Cei doi muzicieni sunt considerați ca fondatori ai vieții muzicale orădene. La 5
ianuarie 1888 are loc primul „concert filarmonic” di n Oradea. Sub conducerea dirijorului
Schnitzl J., orchestra interpreta Uvertura la opera Tancred de Rossini, Serenada nr. 3 de

118
Wolkmann, Variațiuni pentru corn de Ekhard și Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. În 1890
se constituie Asociația Prietenilor Muzicii din Oradea Mare, printre scopurile ei fiind înscrise
educația în domeniul muzicii culte, organizarea de concerte și spectacole și înființarea unei
școli de muzică. Sub patronajul acestei instituții se inaugurează, pe lângă Teatru, o secție de
operă. În 1949 Societatea Filarmonică devine instituție de stat, desfășurând o bogată activitate
muzicală în țară și peste hotare.
Mănăstirea Capucinilor – ansamblul Mănăstirii Capucinilor este format din Biserica romano –
catolică "Vizita Sf. Fecioare Maria l a Sf. Elisabeta" (fosta biserica a mănăstirii capucinilor) și
claustrul, datate din perioada 1734 – 1742 și refăcute între 1836 – 1838.
Hotelul Astoria – fostul Palat Sztarill. Proiectul clădirii aparține arhitectului Sztarill Ferencz și
datează din 1902 . Construcția se desfășoară pe două străzi, are trei nivele, cele două etaje
superioare ieșind din planul fațadei. Fațadele sunt puternic ritmate prin tratarea uniformă a
golurilor, existența axului de simetrie fiind aproape imperceptibilă. Pe peretele Caf enelei
Literare Emke, o placă comemorativă înștiințează că era locul preferat al marelui poet maghiar
Ady Endre, o personalitate proeminentă a grupării literare, care a reușit să tipărească în anul
1908 antologia "A holnap" (Ziua de mâine).
Teatrul pentr u Copii și Tineret Arcadia – fostul Teatru de Păpuși este o clădire de patrimoniu,
având în vedere și vechimea, istoria, arhitectura sa, care intersectează trei stiluri: baroc târziu,
eclectic și secession. A luat ființă în anul 1950 la inițiativa unui gru p format din entuziaști iubitori
ai genului. Clădirea în care funcționează teatrul datează din anul 1760 când aici era inaugurat
cu mare pompă hanul „Arborele verde” în proprietatea Capitului Romano -catolic. În această
clădire au locuit funcționarii Capitu lui, dar a funcționat și o temniță. În timpul marelui incendiu
din 1836 s -a distrus și acest han, după care a fost reconstruit păstrând zidurile existente. În
anul 1877 era o clădire cu două etaje acoperită cu țiglă, având 87 camere de oaspeți, cafenea,
berărie, cârciumă, o sală mare și una mai mică. După 20 de ani hanul a fost modernizat și
transformat într -un hotel de categoria I -a cu 40 de camere, o sală de bal luxoasă, restaurant,
cafenea. Nu se știe cu exactitate când a trecut din proprietatea Capitulu i în proprietatea
Municipiului, însă în 1908 Adorjan Emil și Kurländer Ede, arhitecții care au construit complexul
Vulturul Negru, au cumpărat clădirea hotelului Arborele Verde, tot în acel an transformând -o în
forma actuală. Hotelul a fost desființat, cam erele de la etaj au fost transformate în locuințe și
birouri, iar restaurantul în magazie, proiectantul și executantul fiind Sztarill Ferencz. Pentru a
asigura o ieșire a pasajului Vulturul Negru și spre strada Vasile Alecsandri, s -a demolat casa
scării ex terioare a fostului hotel și s -a construit o nouă scară în interiorul clădirii, actuala intrare
la Teatrul Arcadia. Fosta sală mare a fost transformată în localul Cabaretului "Bonbonniere",
devenită apoi sala de spectacole a instituției. La parter s -au ame najat o serie de magazine și
cinematograful „Urania”.
Palatul Vulturul Negru – este un monument arhitectonic reprezentativ al Municipiului Oradea.
Palatul, aflat la intersecția Strada Independenței Nr.1 cu Piața Unirii 2 -4 și cu Strada Vasile
Alecsandri nr. 8, a fost construit în stil secession între anii 1907 -1908, de arhitecții orădeni
Marcell Komor și Dezső Jakob. Antreprenorul lucrării a fost Ferenc Sztarill.
Palatul Moskovits Miksa , edificiul al cărui proiect din 1905 îi aparține arhitectului Riman oczy
Kalman jr., este unul dintre cele mai frumoase exemple ale stilului secession.
Reședința Episcopiei Ortodoxe Române (fostul Palat Rimanóczy K. junior), este o clădire
de patrimoniu, construită în anul 1905, în stil eclectic, după proiectul lui Kálmá n Rimanóczy jr.
Clădirea este situată pe strada Roman Ciorogariu. Fațada are la etajul doi o logie centrală, iar
la colț sunt două balcoane.

119
Palatul Ullmann – clădirea construită în stilul secession -ului vienez, se presupune a fi fost
proiectată de arhit ectul Löbl Ferenc și terminată în anul 1913. Clădirea este formată din subsol,
un parter înalt, mezanin și trei etaje care se dezvoltă în jurul unei curți interioare. Ultimul etaj
este mansardat, acoperit fiind de un acoperiș foarte înalt. În planul fațade i se remarcă simetria
fată de axul central, frumoasa proporționare a traveelor, atât pe orizontal cât și pe vertical.
Decorația, reprezentativă pentru secession -ul vienez, se reduce la medalioane de stuc, butoni
de carămidă, feronerie, vitralii și basoreli eful de ceramică, executat în atelierul Zsolnay, cu
smalț metalifer de culoarea bronzului, reprezentând “Menora” păzită de doi lei.
Palatul Apollo – în secolul al XIX -lea exista, pe amplasamentul actualului Palat Apollo, un han
cu numele Apollo. În 1910 C onsiliul Orășenesc a dorit să valorifice terenul (prin vânzarea
terenului sau construirea unui imobil pe care municipalitatea să -l închirieze) și a hotărât ca pe
acel amplasament să fie ridicat un nou imobil. În primăvara anului 1911 Rimanóczy Kálmán
junio r a prezentat proiectul care a fost acceptat și apreciat de Consiliul Juridic Municipal.
Rimanóczy Kálmán junior a câștigat licitația, având cea mai bună ofertă, dar a murit în 12 iulie
1912. Văduva arhitectului a cerut Consiliului Municipal să -l însărcine ze pe inginerul -arhitect
Krausze Tivadar pentru a coordona lucrările la noua clădire, deoarece acesta a fost
colaboratorul arhitectului. Palatul a fost o comandă a Consiliului Municipal Oradea și era
singurul imobil de raport ridicat la inițiativa acestuia , toate celelalte imobile de raport construite
la începutul secolului al XX -lea fiind proprietăți private. Pentru a realiza venituri, municipalitatea
a oferit spre închiriere spațiile din imobil. În condițiile izbucnirii războiului, a fost dificil de găsit
chiriași pentru toate spațiile, pentru cafeneaua de la parter, pentru trei dintre apartamentele de
lux și atelierele de la etajul al treilea.
Palatul Justiției – amplasat în fosta Piata Szechenyi, Palatul Frimont, construcție sub forma
de L, a fost cump ărat în 22 ianuarie 1868 de comitatul Bihor contra sumei de 50.000 Ft., de la
ultima descendentă a familiei contelui. Proiectul Palatului, în stil eclectic, aparține inginerului
Kiss Istvàn și a fost executat de către Guttman Jozsef și Rendes Vilmos, fiind inaugurat la 13
august 1898, data de la care va adăposti tribunalul, până în 1951. Pe parcursul timpului,
imobilul a avut ca destinații: Tribunalul Comitatului, Sediul Regionalei Partidului Comunist
„Crișana”, Sediul Comitetului Județean de Partid Bihor, Prefectura Județului Bihor, iar din anul
1998 imobilul a trecut din administrarea Prefecturii Județului Bihor în administrarea Ministerului
Justiției.
Sinagoga Neologă Zion – Sinagoga Neologă Zion din Oradea este un lăcaș de cult evreiesc,
localizat pe S trada Independenței nr. 22 și construit în perioada 1877 – 1878, în stil neomaur.
Sinagoga Neologă din Oradea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Bihor,
din anul 2004. Renovată complet în 2015, în prezent găzduiește numeroase concerte de orgă,
muzică clasică, muzică klezmer.
Palatul Primăriei Oradea – este clădirea amplasată în partea de nord -vest a Pieței Centrale
(Unirii). A fost înălțată între anii 1902 – 1903 după planurile arhitectului Kálmán Rimanóczy.
Palatul se află pe fostul amplasament al episcopiei catolice din secolul XVIII. Un element
deosebit îl constituie asimetria în plan a construcției, clădirea îmbinând stilurile eclectic și
renascentist. Clădirea este prevăzută în partea dinspre Crișul Repede cu un Turn cu ceas, înalt
de 50 m, care în prezent reprezintă un obiectiv turistic. În anul 1944 acoperișul original a ars
în luptele pentru cucerirea orașului de către trupele româno -sovietice.
Palatul Episcopiei Greco -Catolice din Oradea , este un monument de arhitectură ridicat pe
locul vechiului palat al Episcopiei Greco -Catolice de Oradea Mare. Lucrările de construcție au

120
avut loc între anii 1903 – 1905. Clădirea a fost edificată în stil eclectic, după proiectul arhitectului
Kálmán Rimanóczy. Edificiul a fost inaugurat de episcopul Demetriu Radu, pe 11 iunie 1905.
Biserica Romano -Catolică Olosig – călugării franciscani au construit aici în perioada 1732 –
1743 o biserică și o mănăstire. Biserica a fost transformată în anul 1876 de către Knapp
Ferenc, care i -a adăugat turnul. În perioada 1903 – 1905 a fost reconstruită nava bisericii și s –
au const ruit și două turnuri secundare în stil eclectic după proiectul arhitectului Rimanóczy
Kálmán junior. Din vechea biserică au rămas doar cripta și șase altare laterale, iar clădirea
mănăstirii vechi face parte din spitalul militar.
Biserica Sfântul Ladisla u – este unul din cele mai vechi edificii ecleziastice ale orașului. În
biserică se găsește cel mai vechi altar din Oradea, care se află în uz din 1730 până în prezent.
Lucrările de construcție a bisericii, care o vreme a îndeplinit funcția de catedrală ep iscopală,
au început în jurul anului 1720 și au fost finalizate în 1741. Tabloul de deasupra altarului
principal îl reprezintă pe Sfântul Ladislau întinzând cheile orașului episcopului de Oradea.
Frescele de pe boltă, pictate în anul 1908 de Gyula Turz, pr ezintă diferite scene din viața
regelui Ladislau: cum face să izvorască apă din stâncă, cum supraveghează construcția primei
catedrale din Oradea etc.
Biserica cu Lună – cunoscută și sub denumirea Catedrala Adormirea Maicii Domnului, este o
biserică creș tin-ortodoxă, construită între anii 1784 – 1790. A fost denumită astfel datorită unui
mecanism unic în Europa, aflat pe turla bisericii, care are menirea de a pune în mișcare o sferă
cu diametrul de 3 m, de forma lunii, vopsită jumătate în negru, jumătate în auriu. Această sferă
se deplasează după mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului și arată, prin rotirea sa,
toate fazele Lunii.
Cetatea Oradea – cetatea fortificată, situată în zona centrală a orașului, este un punct de
atracție important, fiin d cea mai mare și mai bine păstrată cetate pentagonală din Europa de
Sud Est, reconstruită în stil italian în secolul al XVI -lea și reprezintă una dintre puținele cetăți
utilizate și în prezent în România. Din punct de vedere arhitectonic, Cetatea Oradea a cunoscut
trei mari etape de dezvoltare. O etapă romanică, una gotică și, în final, etapa renascentisto –
barocă, cea care își pune amprenta asupra monumentului vizibil și astăzi. Stilul arhitectonic
este renascentist, baroc, a fost ridicată între secolele a l XII-lea și al XVIII -lea , iar unii dintre
arhitecții implicați au fost Giacomo Resti, Giulio C. Baldigara, Domenico Ridolfini, Emeric Sardi.
În urma refacerii și extinderii care au avut loc în secolele al XVI -lea și al XVII -lea, Cetatea
Oradea capătă fiz ionomia tipică a unei fortificații de tip bastionar italian, cu bastioane de tip
pană, fiind de altfel, singura de acest tip din Europa de Est. Având o istorie de aproape 1 000
de ani, Cetatea Oradiei are toate atuurile de a se constitui într -un obiectiv t uristic de prim rang,
nu doar pentru Municipiul de pe malurile Crișului Repede, ci și pentru Regiunea de Nord – Vest
a României și, în sens mai larg, pentru spațiul central -est european. Trecutul istoric al acesteia,
arhitectura, poveștile și legendele exi stente în legătură cu anumite evenimente care i -au
marcat existența, concurează împreună în a -i da o notă de atractivitate și de originalitate.
Cetatea Oradea, leagănul, nucleul de dezvoltare a ceea a fost cunoscut în istorie sub numele
de Oradea Mare, Nag yvárad ori Groswardein, se constituie într -un punct de reper atât pentru
evoluția urbană a acestei zone, cât și pentru istoria sa.
Turnul Primăriei – clădirea administrației locale a Municipiului Oradea este imobilul care
îmbină foarte bine funcționalita tea cu aspectul impunător și elegant, care deservește interesele
comunității și care găzduiește obiectivul turistic Turnul Primăriei Oradea. Datorită locației
centrale, Turnul este și un punct de informare pentru cei care vizitează orașul Oradea. Turnul

121
Primăriei se află în aripa dinspre strada Tudor Vladimirescu a clădirii și are o înălțime de
aproape 50 m. Este prevăzut cu 4 nivele principale, dintre care trei de panoramă.
– La nivelul I se află mecanismul orologiului – numit „ceasul mamă". Orologiul de l a cota
cea mai înaltă cântă la ore fixe „Marșul lui Iancu" și a fost construit la începutul
secolului al XX -lea în anul 1904, de către un lăcătuș ceasornicar pe nume Mezey
Dezső. În prezent, ceasul din Turnul Primăriei este îngrijit de Nagy Csaba Sándor.
Datorită lui, modul de funcționare a ceasului s -a schimbat din anul 1992. Dacă până
în 1992 inerția greutății acționa ceasul și pendulul, acum pendulul este acționat
electronic, ducând mișcările prin axe și roți dințate până la arătătoarele cadranelor.
Orologiul este alcătuit din patru pârți – cadrane, situate în partea superioară pe fiecare
latură a obiectivului. Cadranul din față, cel care privește spre Criș, a fost confecționat
din sticlă groasă, numită sticlă de lapte și era iluminat din spate. După răzb oi, în 1944,
cadranul din fată a fost schimbat, sticla fiind înlocuită cu tablă și la fel s -a procedat și
pentru celelalte cadrane. Orologiul a supraviețuit celor două războaie mondiale, iar
acoperișul și zidul turnului au supraviețuit celor două incendii, primul din 1917, iar la
doilea din 1944. Cadranul ceasului păstrează și astăzi urme de gloanțe din timpul
războiului din 1944.
– Nivelul al II -lea prezintă o panoramă de la 33,85 m. În „File din istoria pompierilor
bihoreni" vol. II, editat în anul 2001, se specifică faptul că, în 1904, se mută în turnul
noii clădiri a Primăriei punctul de observare a incendiilor pentru oraș, care anunța prin
bătăi de clopot, în funcție de zona în care izbucnea incendiul, astfel: pentru Orașul
Nou, 2 bătăi, Vest Olosig (re t) 3 bătăi, Est Olosig 4 bătăi, Velența 5 bătăi și Velența –
Sud 6 bătăi. În turnul de observare, pe timp de zi se arbora un drapel roșu pe direcția
în care a izbucnit incendiul, iar noaptea se aprindea un reflector electric.
– Nivelul al III -lea, aflat la 4 0,25 m, are montat pe parapetul balconului mai multe ciocane
uriașe funcționale, care bat de câte trei ori la fiecare sfert de oră.
– Nivelul al IV -lea oferă posibilitatea observării în detaliu a obiectivelor turistice din zona
centrală a orașului, cu ajutorul unui telescop. Accesul la acest nivel se poate face în
grupuri mici, de câte 5 persoane, datorită spațiului limitat.
Casa Darvas – La Roche – este o clădire proiectată de frații Vágó József și László, datând de
la începutul secolului al XX -lea. Clădirea este construită în stil secession vienez cu forme
simplificate, geometrice. Planul clădirii este în formă de L, având fațada principală spre strad a
Iosif Vulcan și pe cea secundară spre Criș. Fațada principală are trei zone diferit abordate
arhitectural. Întreaga fațadă este placată cu marmură la intersecția plăcilor aflându -se butoni
semisferici din cărămidă smălțuită, aparținand fabricii Zsolnay/P ecs. Fațada secundară este
mai simplă, terasele coborând în trepte până în stradă. Curtea interioară are ca element
distinctiv gardul cu stâlpi din lemn încrustat. Clădirea este foarte importantă pentru istoria
arhitecturii și artei, fiind reprezentativă p entru dezvoltarea stilului secession în România si unul
dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură stil Art Nouveau din Oradea, care, datorită
felului în care a fost proiectată, reprezintă o valoare europeană recunoscută.
Grădina Zoologică – se situe ază în partea de sud -vest a Municipiului, în vecinătatea parcului
Bălcescu și a stadionului Tineretului. Datează din anul 1960, an în care au fost aduse aici
primele animale, dar pentru publicul larg a fost deschisă abia în 1962. Se întindea pe o
suprafață de 37.000 mp. Grădina Zoologică din Oradea funcționează în subordinea Consiliului
Local, fiind proprietatea acestuia. În anul 2010, Consiliul Local al Municipiului Oradea a alocat
încă 37.000 mp de teren pentru extinderea Grădinii zoologice și a derulat u n proces de
modernizare și reamenajare. În prezent, grădina deține un efectiv de peste 700 de exemplare

122
de animale și păsări din specii reprezentative, de pe toate continentele. Majoritatea sunt
perechi care se reproduc în habitatul ocupat, în incintă. Pen tru redotarea și refacerea
efectivelor sunt practicate schimburile de animale cu alte grădini zoologice din țară și
străinătate. La nivel european, grădina zoologică urmărește înregistrarea organizației la
rețeaua UE de profil: the European Association of Zoos and Aquaria (EAZA).
Evenimente turistice – Municipiul Oradea găzduiește pe tot parcursul anului evenimente de
importanță locală, regională, națională, dar și internațională. Dintre manifestările cu caracter
național sau internațional, majoritatea su nt cu tematică cultural -artistică, fiind organizate în
principal în Municipiul Oradea: Zilele Cetății, Festum Varadinum, Festivalul Internațional de
Dans Sportiv, Târgul Internațional al bunurilor de consum, Festivalul de teatru scurt, Festivalul
“Floare d e lotus” etc.
Festivalul “Toamna Orădeană” , organizat în preajma aniversarii Municipiului Oradea, este
un polarizator important de evenimente fiind un festival cu caracter cultural -sportiv și social,
care se întinde pe durata a aproximativ 3 săptămâni. Fe stivalul cuprinde spectacole de teatru,
expoziții, manifestări culturale și concerte în aer liber. Târguri tematice: Târgul imobiliar, Târgul
Pălincarilor, Târgul de antichități, Târg de animale și păsări, Târgul auto, Târgul de Cariere,
Târgul Tradiționa l de Paști, Târgul Reducerilor Lunare – Turism, călătorii, distracție și relaxare
/ Travel, party & relax; Târgul regional de frumusețe, fitness, wellness, spa, îngrijire corporală,
sănătate; Expomariage Oradea, Târg de mobilă și decorațiuni interioare, Tâ rgul de Crăciun.
Festivaluri : Das Fest Ramada Oradea, Festivalul Vinului, Festivalul Copiilor, Festivalul de
Teatru scurt etc.
Manifestări culturale (expoziții de artă, piese de teatru, concerte), științifice (conferințe,
seminarii), sportive(concursur i, campionate, turnee) și de divertisment (circ, stand -un comedy).
Majoritatea evenimentelor științifice sunt organizate în parteneriat cu Universitatea din Oradea
și cu organizațiile neguvernamentale / profesionale din Oradea.
Forme de turism practicabil e – beneficiind de un bogat patrimoniu turistic, în Municipiul Oradea
se pretează practicarea mai multor forme de turism:
Turism de afaceri și evenimente . Dezvoltarea mediului de afaceri local din Municipiul
Oradea, existența calendarului de evenimente ș i faptul că în acest areal sunt concentrate
89,1% unități locale active din totalul de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea și 61,4% unități
locale active din totalul de la nivelul județului precum și principalele instituții județene, creează
un potențial ridicat pentru practicarea turismului de afaceri și de evenimente.
Mare parte structurile de primire turistică din oraș oferă facilități pentru desfășurarea de
conferințe, seminarii, evenimente, congrese, simpozioane etc.
Turism de tranzit . De la/spre Vama Borș, pe direcția drumurilor europene E60 (Borș – Oradea
– Oșorhei) și E79 (Oradea – Sînmartin), se practică turism de tranzit, întrucât acest punct de
trecere face legătura cu Ungaria. Acest tip de turism este unul dinamic care necesită servicii
spec ifice rapide: service -uri, servicii rent -a-car, puncte de informare pe traseu, structuri de
cazare și alimentație publică. După finalizarea procesului de modernizare/extindere a pistei,
Aeroportul Internațional Oradea este deschis oficial traficului intern ational.
Turism cultural. Oradea dispune de un patrimoniu cultural bogat: Cetatea Oradea, centrul
istoric, precum și alte numeroase atracții turistice de natură istorică, arhitecturală, de interes
național și internațional. Acestea stau mărturie culturii și istoriei locului.

123
Muzeul Țării Crișurilor, împreună cu Teatrul Regina Maria din Oradea, Teatrul de Păpuși
Arcadia, Filarmonica de Stat Oradea și alte instituții culturale, în colaborare cu administrațiile
locale și organizațiile neguvernamentale, organizează evenimente cult urale semnificative la
nivel local, județean și național: expoziții de artă, spectacole, concerte de muzică simfonică
etc.
Evenimente specifice acestei zone bogate în obiceiuri și tradiții sunt organizate pentru
păstrarea și în același timp pentru promov area acestora: Festivalul vinului și al pălincii (Muzeul
Țării Crișurilor), Festivalul cântecului, dansului și portului popular bihorean (Muzeul Țării
Crișurilor), Festivalul de muzică sacră și al obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou (Oradea), Târgul
meșter ilor populari din România (Muzeul Țării Crișurilor sau Cetatea Oradea).
Turism religios . Oradea este un important centru religios, constituindu -se într -un important
obiectiv pentru turismul de această factură. Considerat “oraș al bisericilor”, Oradea a f ost
dintotdeauna un spațiu în care religiile și confesiunile s -au dezvoltat armonios fără conflicte.
Astfel, în Oradea există cea mai mare comunitate de buddhiști din România, iar religiile
tradiționale, protestante și neoprotestante își au și ele un rol i mportant, atât ca și
reprezentativitate cât și ca lăcașuri de cult. În Oradea există câteva biserici catolice din secolul
XVII, precum și o Bazilica în stil baroc, alături de complexul baroc.
Lăcașurile de cult dedicate religiei ortodoxe, greco -catolice, iudaice, neoprotestante, stau
dovadă etapelor prin care au trecut localnicii din punct de vedere al credinței, al dezvoltării
economice și al stilurilor arhitecturale.

III.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ȘI SURSE DE
POLUARE

Catastrofele naturale – cutremure, alunecări de teren, inundații – ridică probleme și în ceea ce
privește siguranța populației, dar și în ceea ce privește activitatea sectorului educațional, de
sănătate, cultură etc. Catastrofele naturale pot afecta obiectivele și clădirile de pa trimoniu, dar și
întregul fond locativ.Trebuie avute în vedere și politicile publice și legislația din acest domeniu,
un factor de mediu important fiind reprezentat de cadrul legislativ, respectiv de reglementările
europene / mondiale privind protecția med iului, norme care trebuie respectate și de țara noastră.
Respectarea acestor norme poate avea drept efect și dirijarea investițiilor publice către anumite
tipuri de obiective în defavoarea altora.
Calitatea aerului
Zonele critice sub aspectul poluării atmosferice sunt situate în apropierea unor artere rutiere
intens circulate, intersecții majore, halde de deșeuri industriale, depozite deșeuri menajere
necontrolate, ferme de animale. Industria chimică și petrochimică și-au redus substanțial
activitățile de producție. Monitorizarea calității aerului în județul Bihor se realizează prin rețeaua
de monitorizare formată din:
• stațiile automate de monitorizare a calității aerului
• puncte de prelevare pulberi sedimentale
• puncte de prelevare precipitații
În anul 2016, rețeaua automată de monitorizare a calității aerului din Municipiul Oradea, a
preluat și prelucrat datele furnizate de la cele 3 stații de monitorizare:

124
• Stația BH 1 (stație urbană) – amplasată lângă sediul APM Bihor, B -dul Dacia nr.25/A,
monitorizează on -line următorii poluanți: CO, SO 2, NO, NO 2, NO x, O 3, PM 2,5 (pulberi)
gravimetric și nefelometric, BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo
• Stația BH 2 (stație industrială) – amplasată în curtea Școlii G enerale din Episcopia
Bihor, Str. Matei Corvin nr.106/A, cu următorii parametrii monitorizați: CO, SO 2, NO,
NO 2, NO x, O 3, PM 10 (pulberi) gravimetric și nefelometric, parametrii meteo
• Stația BH 3 (stație de trafic) – amplasată în cartierul Nufărul, lângă M cDonalds -drive,
monitorizează on -line următorii poluanți: CO, SO 2, NO, NO 2, NO x, O 3, PM 10 (pulberi)
determinare nefelometrică, BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo
Calitatea aerului în zonă este, în general, bună, nefiind surse de poluare ale aer ului majore
în apropiere, iar valorile indicatorilor specifici încadrându -se în limite normale. Informarea
publicului privind calitatea aerului se realizează prin panoul exterior amplasat la sediul APM
Bihor.
Pentru monitorizarea poluantului pulberi sedim entabile, s -au ales 3 zone din județ în funcție
de activitățile din zonele respective:
• zona I – Tărian, Biharia, Sălard, Episcopia Bihor
• zona II – A.P.M. Bihor, Stația Meteo, Băile 1 Mai
• zona III – Telechiu, Chistag, Peștera, Aleșd, Aștileu, Subpiatră, Țețchea.

Statie monitorizare Poluant Captura anuala de date (%)
BH1 SO 2 56,3 %
NO 2 74,7%
NO x 74,7%
NO 74,7%
CO 37,8 %
O3 31,8 %
Benzen 74,7 %
PM10 nefelometric 69,8 %
PM 10 gravimetric 32,8 %
PM2,5 gravimetric nu a funcționat
Parametrii meteo 49,2 %
BH2 SO 2 80,5 %
NO 2 28,6 %
NO x 28,6 %
NO 28,6 %
CO 1,2 %
O3 36,5 %
PM10 nefelometric nu a funcționat
PM 10 gravimetric nu a funcționat
Parametrii meteo 89,6%
BH3 SO 2 11,9%

125
NO 2 nu a funcționat
NO x nu a funcționat
NO nu a funcționat
CO 45,9%
O3 47,0%
Benzen 17,5%
PM10 nefelometric nu a funcționat
PM 10 gravimetric nu a funcționat
Parametrii meteo nu a funcționat
Tabel 25 – Monitorizarea poluantului pulberi sedimentabile

Nr.
crt. Tip monitorizare Locație Număr
analize
1 Pulberi în suspensie totale
(TSP) 1 punct – sediul APM
Bihor 334
2 Pulberi sedimentabile 14 puncte în jud.
Bihor 138(414
determinări)
3 Precipitații: (indicatori
monitorizați: pH;
alcalinitate/aciditate; sulfați;
cloruri; conductivitate) 2 puncte în mun.
Oradea (sediul APM
Bihor și zona de est
a mun. Oradea) 85 (425
determinări)
Tabel 26 – Stații manuale de monitorizare a calității aerului

Calitatea apelor
Crișul Repede străbate teritoriul administrativ al Municipiului Oradea pe direcția est -vest.
Acesta izvorăște de la altitudinea de 710 m, în apropiere de localitatea Izvorul Crișului, dintr -o
zonă deluroasă de pe marginea nordică a depresiunii Huedinului. Malul drept al Crișului
Repede este îndiguit în aval de Oradea pe o lungime de 23,6 km. După ce trece de localitatea
Oradea aflându -se în zona de câmpie, cursul lui este lent.
Crișul Repede reprezintă un corp de apă puternic modificat și a fost monitoriza t în 3 secțiuni
(pe teritoriul Zonei Metropolitane Oradea), pe o lungime de 34,27 km. După grupele de
indicatori cum ar fi regim de oxigen, salinitate și poluanți toxici, indicatori chimici relevanți
respectiv indicatori biologici, calitatea apei se încadr ează în categoria de potențial ecologic
bun.
Administrația Bazinală de Apă Crișuri Oradea administrează apele aflate pe teritoriul bazinului
hidrografic "Crișuri" din domeniul public și infrastructura Sistemului de Gospodărire a Apelor,
formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundațiilor, canale, derivații inter –
bazinale, prize de apă și alte lucrări specifice, precum și infrastructura sistemelor de veghe
hidrologică, hidrogeologică și de monitorizare a calității resurselor de apă afl ate in patrimoniul
său, în scopul cunoașterii și a gestionării resurselor de apă de suprafață și subterane.

126
În ceea ce privește apele, în cursul anului 2016, la nivelul județului Bihor, s -au prelevat probe
din următoarele p uncte:
• pentru apele de suprafaț ă: Băița Plai – aval DNDR Băița și unitate CNU, Poiana –
Avram Iancu – râu Crișul Negru aval Galeria Noroc Bun , Padiș Valea Rea – pârâu
Renghii și pârâu Valea Rea
• pentru apele freatice : Poiana – fântână
Serviciul public de alimentare cu apă și canalizar e în Municipiul Oradea este asigurat de SC
Compania de Apă Oradea SA. Pentru monitorizarea calității apei potabile furnizate la nivelul
Municipiului Oradea, S.C. Compania de Apă Oradea deține un laborator central care
efectuează analize fizico – chimice ș i microbiologice, zilnic, pentru toți indicatorii prevăzuți în
legislația în vigoare. În cadrul Laboratorului de Apă Potabilă – situat pe strada Petru Rareș
nr. 1/B, se monitorizează calitatea apei de dren captate și tratate de la SP1, SP3, SP2, SP4,
apa p otabilă din zonele de aprovizionare și de la rezervoarele de apă. Laboratorul de Apă
Potabilă a fost amenajat în cursul anului 2004 în actualul sediu, fiind echipat cu aparatură de
specialitate. Pentru urmărirea calității apei uzate descărcate în canalizar ea municipală există
în stația de epurare, un laborator care monitorizează calitatea apelor provenite de la agenții
economici și urmărește evoluția parametrilor pe fluxul tehnologic din stația de epurare până
la evacuarea în emisar. În anul 2009, Laborator ul de Apă Potabilă a fost acreditat RENAR și,
conform politicii și obiectivelor sistemului de management al calității definite în Manualul
Calității, s -a stabilit, implementat și menținut un sistem de management al calității conform
standardului în vigoar e SR EN ISO 17025/2005 privind cerințele generale pentru competența
laboratoarelor de încercări și etalonări. Pentru efectuarea monitorizării de control în
conformitate cu Hotărârea nr. 974/2004. Laboratorul de Apă Potabilă este înscris în Registrul
labora toarelor capabile să efectueze monitorizare de control pentru apa potabilă la Ministerul
Sănătății. Pe lângă monitorizarea de control pe care laboratorul o efectuează pentru
Compania de Apă, el este abilitat să efectueze monitorizare de control în egală mă sură cu
laboratorul Direcției de Sănătate Publică Bihor și pentru terțe persoane, respectiv distribuitori
de apă, primării din județ, contra cost.

Calitatea solurilor
Solul reprezintă împreună cu ceilalți factori de mediu – mediul de viață pentru plante, animale
și om, iar pentru agricultură – principalul mijloc de producție. Activitățile industriale sunt
prezente în platformele Municipiului. Oradea se numără printre lo calitățile județului Bihor pe
teritoriul cărora s -au identificat soluri acidifiate. Zonele critice sub aspectul deteriorării
solurilor sunt constituite de către suprafețe afectate de exploatațiile de resurse minerale,
solurile afectate de reziduuri zootehn ice, suprafețe afectate de către activitățile din sectorul
industrial.
La nivelul Zonei Metropolitane, în urma activității industriale au fost construite următoarele
depozite de deșeuri nepericuloase și periculoase:
• SC Electrocentrale SA Oradea – Depozitul de zgură și cenușă (depozitarea deșeurilor
industriale nepericuloase lichide) – Santău Mic – termen de sistare a depozitării –
31.12.2013
• SC Electrocentrale SA Oradea – Depozitul de zgură și cenușă – Șos. Borșului –
Închis/ecologizat

127
• SC Termoelectrica SA, CET II Oradea – Depozitul de zgură și cenușă – Cheriu –
Sînmartin – s-a sistat depozitarea – nu este ecologizat – Suprafața 47 ha
• SC Cemtrade SA – depozit de șlam roșu (halda C1, C2, C3), str. Matei Corvin Oradea
– nu este ecologizat – Suprafața – 40,25 ha
• SC Cemtrade SA – depozit de șlam roșu (halda C0), Episcopia Bihor – nu este
ecologizat – Suprafața – 38,11 ha
• SC Sinteza SA – depozit de deșeuri periculoase – compartimentul de șlamuri – Șos.
Borșului – Supraf ață 15,5 ha
• SC Sinteza SA – depozit de deșeuri periculoase – compartimentul de solide – Șos.
Borșului – proximitate iazuri biologice aval – Suprafață – 1,5 ha
La nivelul Zonei Metropolitane au fost construite următoarele depozite de deșeuri municipale:
• Gropi de gunoi din mediul rural, închise până la data de 16 iunie 2010 – cel puțin una
în fiecare sat din comunele ZMO – înierbate/nivelate (primăriile locale cunosc detalii cu
privire la amplasamente)
• Depozitul de deșeuri inerte din Sîntandrei (amplasam ent cunoscut de Primăria
Comunei Sîntandrei);
• Depozit de deșeuri municipal (haldă) Oradea – depozit neconform – activitate sistată in
2005 – este ecologizat prin Proiectul SMID coordonat de Consiliul Judetean Bihor.
• Depozitul ecologic județean din Orade a administrat de Eco Bihor SRL Oradea, strada
Matei Corvin, are două celule cu capacitatea de stocare epuizată, copertate cu sol
vegetal pentru îmbunătățirea parametrilor de mediu. Se depozitează în celula III
Suprafața totală destinată gestionării deșeuri lor este de 36 ha. Capacitate totală
prevăzută pentru depozitare: 4.500.000 t.

Protecția naturii și biodiversitatea
Principalele presiuni antropice care se exercită asupra biodiversității sunt:
• schimbarea modului de folosință a terenurilor
• defrișările și agricultura intensivă
• turismul necontrolat
• supraexploatarea unor specii de plante și animale
• incendiile sau alte accidente ecologice
• fragmentarea habitatelor
• poluarea
• exploatarea resurselor
• amplasarea de construcții în zone protejate
Conform datelor furnizate de APM BIHOR (2017) în județul Bihor au fost desemnate 38 de Situri
Natura 2000: 30 arii speciale de conservare (SCI -uri) și 8 arii de protecție specială avifaunistică
(SPA -uri).
Pe teritoriul administrativ al Municipiului Oradea, conform Ordinului nr. 1.964 din 13 decembrie
2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară,
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, se află/se suprapun
următoarele arii protejate:

128
• ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea – <1% din teritoriul administrativ al
Municipiului Oradea
• ROSCI0098 Lacul Pețea – <1% din teritoriul administrativ al Municipiului Oradea
• ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede – <1% din teritoriul administrativ al
Municipiului Oradea
• ROSCI0267 Valea Roșie – <1% din teritoriul administrativ al Municipiului Oradea
Măsurători monitorizare zgomot
Conform planului de monitorizare aprobat pentru anul 2016 al Agentiei pentru Protectia Mediului
Bihor, au fost realizate 257 măsurători de zgomot în 27 de puncte de măsurare din municipiului
Oradea, grupate astfel:
• 6 puncte de măsurare pe străzile cu trafic intens, unde limita maximă admisă
(lma), conform Stas 1009/1988, este de 75 -85 [dBA]
• 5 puncte pe strazile cu trafic mediu, lma = 70 [dBA]
• 3 puncte pe străzile de colectare, lma = 65 [dBA]
• 2 puncte în zona industrială, lma = 65 [dBA]
• 3 puncte în zona liniștită,lma = 60 [dBA]
• 3 puncte în parc uri, lma = 60 [dBA]
• 2 puncte în zona pasajelor pietonale subterane, lma = 65 [dBA]
• 1 punct în zona piețelor agroalimentare, lma =65 [dBA]
• 2 puncte în parcări auto, lma =90 [dBA]
Măsurătorile au fost efectuate cu o frecvența lunară/punct.de măsurare fii nd utilizat un sonometru
Bruel & Kjaer 2250 Light, iar indicatorul de zgomot măsurat este LAeq, exprimat în dB(A) .Din
măsurătorile efectuate a rezultat că nivelul de zgomot a fost mai scăzut în 2016 față de anul 2015.
Datele de monitorizare a zgomotului sunt disponibile pentru refacerea/reactualizarea harții
strategice de zgomot a municipiului Oradea.

III.3 SCHIMBĂR I CLIMATICE

Schimbările climatice reprezintă deja o componentă reala a vieții planetei noastre, efectele lor
negative fiind resimțite atât in plan economic, cât și social. Constrânși de amploarea acestor
fenomene, dar mai ales de pericolele mai mult sau mai puțin vizibile pe care acestea le ascund,
liderii lumii au angajat negocieri la nivel mondial, pentru a stabili obligațiile fiecărei țări, în vederea
reducerii impactului global al schimbărilor climatice.
Conform celor stabilite la nivelul UE, fiecare Stat Membru trebuie să aloce 20% din viitoarele
fonduri structurale și de investiții ale UE (FESI 2014 – 2020) proiectelor și acțiunilor cu relevanță
climatică, fie că vorbim de sectorul industrial, agricol, urban, silvic sau transporturi.
Ca Stat Membru al Uniunii Europene, România s -a implicat în mod responsabil în acest efort
internațional. Componenta de adaptare la efectele schimbărilor climatice din Strategia națională
privind schimbările climatice 2013 -2020 a fost menită să reprezinte o abordare gen erală și
practică a adaptării la efectele schimbărilor climatice în România, furnizând direcția și orientările
diferitelor sectoare pentru a stabili planuri specifice de acțiune care vor fi actualizate periodic,
ținând seama de cele mai recente concluzii ș tiințifice privind scenariile climatice precum și de
necesitățile sectoriale.

129

Concepută ca punct de pornire în această misiune, Strategia Națională privind Schimbările
Climatice a oferit suportul, viziunea și reperele viitoarelor acțiuni concrete. Documentul a fost
promovat prin HG nr. 529/2013 și publicat în Mon itorul Oficial din Iulie, 2013. Apoi, în 2016, prin
Hotărârea nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbă rile climatice și
creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016 -2020 s-a aprobat
și Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările
climatice și creșterea economică bazată pe emisii redu se de carbon pentru perioada 2016 -2020 .
Strategia privind Schimbările Climatice propune tipuri de măsuri cheie, care trebuie implementate
în fiecare sector. Scopul acestor măsuri este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)
și adaptarea la efec tele schimbărilor climatice. Iată domeniile vizate:

Eficiență energetică:
– Schimbarea comportamentului consumatorilor casnici, ceea ce poate determina economii de 1 –
15% prin utilizarea corectă a aparatelor electrocasnice, a sistemelor de iluminat și a re gulatoarelor
termostatice pentru energie termică;
– Atragerea investiției private în proiecte municipale, prin utilizarea contractului de performanță,
cu economii estimate de 15% pentru clădiri publice și de 25 -30% pentru proiecte de iluminat
public;
– Reducerea consumului de energie în industrie cu minimum 10%, prin îmbunătățirea
managementului energetic și aplicarea unor măsuri de tip „low -cost/no -cost”.
– Promovarea managementului energetic în industrie prin:
– informarea și formarea profesională pentru managerii energetici autorizați;
– dezvoltarea unui nou model de curs de pregătire pentru universitățile agreate, în vederea
pregătirii pentru autorizare a managerilor și auditorilor energetici.

Transport
Încurajarea utilizării transportului feroviar ca a lternativă la transportul Rutier și orientarea
transporturilor rutiere de mărfuri către transportul Feroviar.

Auto
– Autovehicule echipate cu motoare convenționale (cu ardere internă), dar cu emisii poluante
foarte reduse;
– Autovehicule echipate cu motoa re convenționale (cu ardere internă), care utilizează parțial sau
integral combustibili alternativi (în general biocarburanți lichizi, biogaz, GPL, GNC etc);
– Autovehicule cu altă sursă de energie (hibride, electrice, cu hidrogen etc).

Aviație
– Îmbunătă țirea managementului de transport;
– Optimizarea rutelor de zbor;

130
– Dezvoltarea Transportului Intermodal;
– Încurajarea și promovarea transportului nemotorizat;
– Dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism.

Urban
– Imbunătățirea performanței termice a clădirilor. Va fi continuată, de pildă, reabilitarea termică a
clădirilor existente, pentru care sunt avute în vedere două mecanisme de finanțare;
– Încurajarea dezvoltării de proiecte care vizează casele ecologice, casele pasive și/sau active.
Programul demarat în anul 2010, vizând instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie
regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit
“Programul Casa Verde” va fi îmbunătățit și implementarea lui va co ntinua în anii următori;
– Implementarea unui program de sprijin pentru îmbunătățirea eficienței energetice în clădirile
ocupate de persoanele cu venituri reduse;
– Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei termice în sisteme cent ralizate;
– Implementarea proiectului vizând perdelele forestiere pentru protejarea orașelor mari din zonele
de câmpie.

Agricultură
– Introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la secetă,
boli și dăunători, p entru care sunt necesare mai puține lucrări agrotehnice;
– Protejarea materiei organice în sol, în mod special în solurile bogate în carbon (mlaștini, turbării
etc);
– Implementarea tehnologiilor de colectare și valorificare a reziduurilor agricole;
– Realizarea de microinstalații de obținere a biogazului în fermă sau în grupuri de ferme;
– Creșterea suprafeței forestiere, prin stoparea tăierilor ilegale, reconstrucția ecologică forestieră.

ADAPTARE
• Actualizarea instrumentelor de estimare meteo și a scenar iilor climatice;
• Instrumente de management al riscului;
• Agricultura este în mod particular vulnerabilă la schimbările de temperatură și precipitații
care, pe termen lung, fac ca industria alimentară să fie, a rându -i, vulnerabilă. Pot apărea
probleme în se ctorul energetic, în special în ceea ce privește producerea de hidroenergie,
dacă fenomenele de secetă vor crește în România (pe timpul verii, crește și consumul
energetic datorită utilizării pe o scară mai largă a aparatelor de aer condiționat, în cazul
temperaturilor mari).
• Necesitatea folosirii unor soiuri de culturi mai bine adaptate și mai rezistente la condiții de
temperaturi ridicate și la secetă;
• Necesitatea accesului la serviciile de intervenție activă în atmosferă, servicii cu caracter
preventiv c are acționează în sensul eliminării/reducerii pagubelor produse de fenomene
meteorologice periculoase (grindină, furtuni, ploi abundente etc.);
• Identificarea zonelor și a sectoarelor vulnerabile și evaluarea necesității și a oportunității
de alternanță a c ulturilor și a schimbării soiurilor, ca reacție la schimbările climatice;

131

• Sprijinirea cercetării agricole și a producției experimentale, în vederea selectării culturilor
și a dezvoltării celor mai bune soiuri, mai potrivite cu noile condiții climatice.

Caracteristicile climei sunt influențate în general de circulația atmosferei,a maselor de aer,de
poziția geografică și de particularitățile reliefului.
Teritoriul județului Bihor este în domeniul de influență al circulației vestice,care transportă mase
de aer oceanic umed,se caracterizează printr -un climat temperat -continental moderat.
Zona municipiului Oradea este din punct de vedere meteoreologic caracteristică climatului din
nord-vestul țării.

Circulația generală a atmosferei
Orașul Oradea este expu s în principal circulației generale a aerului dinspre Vest,peste care se
suprapune o circulație locală.

Temperatura aerului
Este specifică unui climat temperat -continental moderat.Datorită rolului de baraj natural pe care –
l joacă ansamblul muntos,a dire cției maselor de aer vestice,apar modificări ale valorii temperaturii
aerului,de la vest spre est.
Variațiile temperaturii aerului sunt moderate de la o lună la alta,de la un anotimp la altul.Cele mai
scăzute temperaturi se înregistrează în luna ianuarie, temperatura minimă absolută înregistrată în
ultimii 50 de ani a fost de -22,8°C.Temperatura maximă absolută,dintr -un număr 50 ani a fost de
36,8°C în luna august.
Temperatura medie anuală este de 10,2°C,cu valori lunare pozitive în tot cursul anului except ând
1 ianuarie ( -2,1°C).Cele mai ridicate valori medii lunare s -au înregistrat în perioadă caldă a anului
mai-octombrie cu o valoare medie de 20,4°C în luna iulie. Numărul anual al zilelor cu îngheț, în
medie plurianuală este de 93.Cele mai multe zile cu î ngheț la sol sunt în lunile decembrie (22 zile)
și ianuarie (25 zile).

Durata medie multianuală de strălucire a soarelui
Durata insolației este în medie multianuală de 2056,3 ore.Cele mai însorite sunt lunile iulie cu o
valoare medie de 285,9 ore și augu st cu 266,2 ore.

Precipitațiile
Umiditatea relativă a aerului are valori ușor ridicate fiind un climat temperat moderat,dezvoltat ca
urmare a acțiunii predominante a maselor de aer de origine oceanică. Cele mai scăzute valori ale
umidității relative a a erului se înregistrează în luna august 65% și mai ridicate în luna decembrie
87% . Media anuală este de 74%. Valoarea umidității relative a aerului prezintă interes deoarece
contribuie la formarea ceții,cu frecvență mai mare în anotimpul rece. Ceața asocii indu-se cu
pulberile din atmosferă,contribuie la creșterea gradului de impurificare zonal prin creșterea
numărului de nuclee de condensare.
Media multianuală a cantității de precipitații este de 595 l/ mp. Cele mai mari cantități de
precipitații s -au înre gistrat în luna iunie 85l/mp ,iar lunile cu cele mai mici cantități de precipitații
sunt februarie și martie 32 l/mp.Numărul anual de zile cu precipitații,în medie multianuală este de
133.Cele mai ploiose luni sunt decembrie (13,6 zile),mai (13,1 zile),iar cele mai secetoase
octombrie (7,8 zile) și septembrie (8,4 zile).
Ceața apare în medie multianuală în Oradeaîn 37,6 zile,cele mai numeroase zile cu ceață apar
în perioada rece a anului,decembrie (9,5 zile) -ianuarie ( 9,0 zile).În perioada caldă a anului mai-
august ,numărul mediu lunar al zilelor cu ceață este de 0,5 -0,8 zile.

Regimul eolian
În zona Oradea,regimul eolian este influențat de prezența dealurilor din partea de est care
obstrucționează înaintarea vânturilor din est și nord -est,dar este desch isă maselor de aer de
origine sudică care participă cu o frecvență de 13,3 % și viteză medie anuală de 4 m/s și a celor
de de SV care participă cu o frecvență de 12,1 % și o viteză medie anuală de 3,8 m/s.

132
Zona analizată este caracterizată de viteze mici ale vântului.În 47,6% din cazuri,viteza vântului
este mai mică de 2 m/s. Frecvența vântului moderat(viteze cuprinse între 3 -6 m/s) este de cca
38,74 %,iar a vântului cu viteze mai mari de 8 m/s este de 9 %.
În zona Oradea predomină condițiile neutre de împrăștiere pe verticală a noxelor,situație ce apare
cu o frecvență multianuală de 37,9%,urmată de condițiile de stabilitate 34,2 % și instabilitate 27,9
%. Aceasta va determina pentru noxele emise de surse joase(sub 30 m) cele mai slabe condiții
de difuzi e a poluanților și acumularea lor la sol,în special noaptea și în iernile cu cer senin pe o
perioadă mai lungă,în cazurile în care stratificarea aerului este stabilă și foarte stabilă,iar vântul
are o viteză mai mică sau egală cu 1m/s.
Măsuri propuse pentr u a preveni, reduce și compensa cât de complet posibil orice efect advers
asupra mediului

Factor de mediu APĂ
– Impunerea unor restricții în ceea ce privește încărcătura antropică a zonelor turistice naturale,
în vederea diminuării antropizării excesive c e ar induce modificări și la nivelul stratului freatic
– Impunerea unor reguli turistice stricte și clare, care să preîntâmpine impactul asupra calității
apei
– Impunerea sau stimularea unui management eficient al deșeurilor
– Păstrarea și menținerea zo nelor sanitare cu regim sever și cu regim de restricție în jurul
captărilor de apă

Factor de mediu AER
– Sporirea suprafeței ocupate de spații verzi care va contribui la diminuarea poluării aerului
– Stimularea transportului verde prin construcția de pi ste de biciclete și a transportului public urban
– Stabilirea funcțiunii terenului pentru centura / drum rapid a orașului ce va constribui la devierea
traficului urban de tranzit în afara orașului și implicit la diminuarea nivelului de poluare a aerului
datorat traficului
– Direcționarea dezvoltării industriale viitoare în zone situate în afara celor rezidențiale cu scopul
evitării riscului de poluare locală a aerului în zonele locuite

Factor de mediu SOL/SUBSOL/UTILIZAREA TERENURILOR
– Reglementarea st rictă a zonelor de management a deșeurilor în vederea diminuării impactului
direct asupra solului și indirect asupra apei și aerului

Factor de mediu BIODIVERSITATE
– Evitarea antropizării zonei din interiorul sau din imediata vecinătate a ariilor protejate în vederea
menținerii în stare bună de conservare a habitatelor și speciilor protejate
– Extinderea controlată a suprafeței construite și doar în condițiile în ca re aceasta este necesară
și în relație directă cu nevoile de dezvoltare și cu evoluția demografică a localității
– Utilizarea unor asociații vegetale care să corespundă condițiilor biotopice locale

Factor de mediu PEISAJ
– Crearea cadrului necesar pent ru ecologizarea spațiilor industriale abandonate și redarea
terenurilor aferente circuitului antropic
– Crearea cadrului pentru demolarea clădirilor rezidențiale abandonate
– Impunerea unui specific arhitectural pentru construcțiile centrale
– Impunerea unor tehnici peisagere de screening (perdele de arbori de exemplu) care să
contribuie la mascarea unor funcțiuni cu valoare estetică redusă

Factor de mediu POPULAȚIE
– Sporirea suprafețelor cu spațiu verde urban
– Impunerea către administratorului centurii / a drumului rapid a unor măsurători de zgomot în
zona unde aceasta se găsește la distanță redusă față de locuințe
– Separarea zonelor industriale și de depozitare față de cele rezidențiale
– Diminuarea riscur ilor naturale care pot afecta componenta antropică (alunecări, inundații etc.)
prin adoptarea unor măsuri de control asupra acestora (sursa: APM Bihor)

133
III.4 ABORDARE INTEGRATĂ – CORELAREA PROVOCĂRILOR SPEC IFICE CONTEXTULUI ACTUAL CU STRATEGIA
INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ (SIDU) A MUNICIPIULUI ORADEA

Politică Programul de
intervenție
conform SIDU Obiectivul identificat
conform programului Oportunitatea atingerii obiectivului în contextul
provocărilor demografice, economice, sociale,
climatice, și de mediu care afectează zonele urbană a
municipiului Oradea
I.DEZVOLTARE
ECONOMICĂ P1. Sprijinirea
dezvoltării IMM –
urilor de la nivel
local 1.1. Atragerea investițiilor
/ investitorilor Demografic: 73,06% din populația zonei vizate aparține
categoriei populației active.
Economic: din totalitatea unităților locale active din
județul Bihor, 87,295% sunt microîntreprinderi(0 -9
salariați), iar dintre acestea 58,74% se află în municipiul
Oradea.
Social: 80% di n numărul total de șomeri sunt fără studii,
școală generală incompletă, școală generală și sunt
beneficiari ai venitului minim garantat,cu nivel de
ocupabilitate “FOARTE GREU”
Climatic: Municipiul Oradea este amplasat în Regiunea
de Dezvoltare Nord – Vest, iar față de punctul de
frontieră Borș – cel mai circulat punct vamal dintre
România și Ungaria, Oradea este situată la o distanță de
circa 13 km.
Mediu: Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă,
respectiv existența resurselor regenerabile la nivel local 1.2. Dezvoltarea
structurilor de sprijinire a
afacerilor
1.3. Susținerea activității
de Cercetare – Dezvoltare
& Inovare
P2. Dezvoltare
industrială 2.1. Dezvoltarea /
Extinderea infrastructurii
industriale și a
platformelor de tip Parc
Industrial Demografic: La sfârșitul anului 2016, în Municipiul
Oradea erau înregistrați 899 șomeri,reprezentând
59,18% din șomerii înregistrați în Zona Metropolitană
Oradea și 9,36% din șomerii existenți la nivel județean.

134
Economic:Totalul investițiilor private atrase în parcurile
industriale la sfârșitul anului 2016 este de 285 milioane
euro.
Social: La sfârșitul anului 2016 în parcurile industriale din
Oradea lucrau 4860 de angajați, urmând a genera un
număr de 6.000 locuri de muncă până în anul 2020.
Mediu/Climatic: Municipiul Oradea este amplasat în
Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, iar față de punctul
de frontieră Borș – cel mai circulat punct vamal dintre
Român ia și Ungaria, Oradea este situată la o distanță de
circa 13 km.
II.INFRASTRUCTURA
LOCALA P3. Dezvoltarea
Infrastructurii de
transport.
Mobilitate urbana 3.1. Dezvoltarea
infrastructurii de transport
aerian Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
locuitori
Economic/Social: Ponderea cea mai mare a consumului
energetic este dată de asigurarea confortului termic
(55%), urmat de prepararea apei calde (21%), iluminat
(14%), restul fiind repre zentat de consumul pentru gătit,
spălat, relaxare, instalații anexe etc. Pe de altă parte se
știe că un consum energetic mare atârnă greu în balanța
economică a unei țări precum și în buzunarele locatarilor
care achită facturi mari la întreținere.

Climati c: Municipiul Oradea este amplasat în Regiunea
de Dezvoltare Nord – Vest, iar față de punctul de
frontieră Borș – cel mai circulat punct vamal dintre
România și Ungaria, Oradea este situată la o distanță de
circa 13 km.

Mediu: Poziționarea în nord – vestu l țării face ca distanța
dintre Oradea și majoritatea orașelor importante din 3.2. Extinderea și
modernizarea
infrastructurii rutiere
3.3. Extinderea și
dezvoltarea zonelor
pietonale și a piețelor
publice
3.4. Dezvoltarea
infrastructurii de transport
intermodal
3.5. Dezvoltarea
serviciului de transport
public

135
3.6. Amenajarea și
modernizarea pistelor de
biciclete și a locurilor de
parcare România să fie mai mare, însă o plasează favorabil în
raport cu marile metropole europene.
3.7. Creșterea siguranței
rutiere
P4. Dezvoltarea
infrastructurii de
apă și canalizare 4.1. Extinderea și
modernizarea
infrastructurii de furnizare
a apei potabile Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
locuitori
Economic/Social: preluarea și transportul apelor uzate
menajere, precum și a celor pluviale, printr -o rețea de
canalizare organizată în sistem mixt.
Climatic: Tehnologia existentă permite și utilizarea apei
de suprafață, captată din râul Crișul Repede și tratată
apoi corespunzător prin deznisipare, decantare, filtrare și
clorinare. Această soluție este una de rezervă,
preferându -se apa subterană , care este și de calitate mai
bună și mai ieftină, necesitând tratare doar prin clorinare.
Mediu: în Oradea există 5 stații cu o capacitate totală de
2.100 l/s captare -tratare -pompare apă potabilă.
4.2. Extinderea și
modernizarea
infrastructurii de
canalizare
P5. Amenajarea
urbanistică 5.1. Dezvoltarea și
modernizarea parcurilor,
a spațiilor verzi și a
locurilor de joacă pentru
copii Demografic: Suprafața medie de spații verzi amenajate
pe cap de locuitor este de aproximativ 23 m2.
Economic: predomină unitățile locale active din sectorul
serviciilor (44,56%), urmate de sectorul de comerț cu
ridicata și amănuntul (35,59%),
Social: Ritmul mediu annual de creștere a fondului de
locuințe este de 1%.
Mediu/Cimatic: Suprafața spațiilor verzi amenajate din
Municipiul Oradea este, conform INS, de 517 ha, 5.2. Amenajarea zonelor
de agrement
5.3. Amenajarea și
modernizarea piețelor și a
târgurilor

136
5.4. Extinderea Cimitirului
Municipal reprezentând aproape 2% din totalul fondului funciar al
localității.
5.5. Creșterea siguranței
cetățenilor
III. ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ LOCALĂ P6. Îmbunătățirea
calității serviciilor
publice 6.1. Dezvoltarea,
modernizarea și dotarea
infrastructurii în care își
desfășoară activitatea
administrația publică
locală Demografic: Populația cuprinsă în sfera directă de
acțiune a administrației publice este de 222.850
persoane.
Economic: Corelațiile factorului politic cu dezvoltarea
economică au fost deseori demonstrate, cunoscându -se
faptul că momentele de maximă tensiune de pe scena
politică au dus, spre exemplu, la deprecierea monedei
naționale în fața monedelor europene și americane.
Social: Rolu l administrației publice locale de gestionare și
monitorizare multiplelor activități ale cetățenilor.
Mediu/Climatic: Majoritatea instituțiilor administrației
publice locale își au sediul în clădiri monument istoric. 6.2. Dezvoltarea
resurselor umane din
administrația publică
locală
P7. Oraș Inteligent
– SMART CITY 7.1. Dezvoltarea și
implementarea strategiei
integrate de informatizare
a Municipiului Oradea
Orizont 2025 Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
locuitori
Economic: indicele economiei și societății digitale (DESI)
este un indice compozit, elaborat de Comisia Europeană
(DG CNECT), în vederea evaluării progreselor țărilor UE
în direcția unei economii și societăți digitale. Acest indice
integrează un set de indicatori relevanți, structurați în
jurul a cinci dim ensiuni: conectivitatea, capitalul uman,
utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și
serviciile publice digitale.
Social: Proiectele de tip Smart City propun o abordare
integrată a sistemelor esențiale pentru funcționarea unui
oraș – energi e, transport, alimentare cu apă, sănătate,
securitate etc, astfel încât să asigure funcționarea

137
eficientă a infrastructurilor critice, reducerea consumului
și a cheltuielilor și alocarea optimă a resurselor existente.
Mediu/ Climatic:
P8. Creșterea
gradului de
transparență a
administrației
publice locale 8.1. Îmbunătățirea
colaborării între mediul de
afaceri și administrația
publică locală Demografic: Populația cuprinsă în sfera directă de
acțiune a administrației publice este de 222. 850
persoane.
Economic: Facilitarea actorilor economici prin
eficientizare sistemului de colectare a taxelor, respectiv
de gestionare a autorizațiilor.
Social: Creșterea gradului de încredere a populației în
serviciile administrației publice.
Mediu/Climati c: Municipiul Oradea este amplasat în
Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, iar față de punctul
de frontieră Borș – cel mai circulat punct vamal dintre
România și Ungaria, Oradea este situată la o distanță de
circa 13 km. 8.2. Îmbunătățirea
colaborării între populație
și administrația publică
locală
IV. SĂNĂTATE P9. Îmbunătățirea
condițiilor de
desfășurare a
actului medical 9.1. Reabilitarea,
extinderea și dotarea
infrastructurii sanitare Demografic: Raportat la 10.000 de locuitori revin 108,93
paturi.
Economic: În anul 2015 în unitățile sanitare își
desfășurau activitatea 1.330 medici (dintre care 152
medici de familie), 476 stomatologi, 300 farmaciști și
1.754 persoane angajate ca personal mediu sanitar.
Social: În pe rioada 2010 -2015, s -au înregistrat scăderi
semnificative în ceea ce privește personalul mediu sanitar
sau medicii de familie, numărul celor din urmă scăzând cu
un procent de 54,1%.
Mediu/Climatic: folosirea unor sisteme învechite sau
neeficiente reprezint ă și o importantă sursă de poluare
care afectează sănătatea și diminuează confortul.
9.2.Dezvoltarea unui
program de atragere și
menținere a personalului
medical de calitate

138
P10. Dezvoltarea
asistenței
medicale 10.1. Dezvoltarea
serviciilor medicale Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
locuitori
Economic/Social: medicii de familie care profesează în
Municipiul Oradea reprezintă un procent de 38 ,2% dintre
medicii de familie existenți în județul Bihor,
Mediu/Climatic: Planul de Acțiune pentru Energie
Durabilă, respectiv existența resurselor regenerabile la
nivel local 10.2. Dezvoltarea
activităților de prevenție
prin programe
multianuale de educație și
informare privind
sănătatea
P11. Dezvoltarea
resursei umane
din sistemul de
sănătate 11.1. Specializarea
continuă și perfecționarea
personalului medical Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
locuitori
Economic/Social: În perioada 2010 -2015, s -au înregistrat
scăderi semnificative în ceea ce privește personalul
mediu sanitar sau medicii de fam ilie, numărul celor din
urmă scăzând cu un procent de 54,1%.
V. MEDIU P12.
Îmbunătățirea
managementului
deșeurilor 12.1. Extinderea și
dezvoltarea serviciilor de
colectare și transport al
deșeurilor Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
locuitori
Economic/Social: Ponderea cea mai mare a consumului
energetic este dată de asigurarea confortului termic
(55%), urmat de prepararea apei calde (21%), ilu minat
(14%), restul fiind reprezentat de consumul pentru gătit,
spălat, relaxare, instalații anexe etc. Pe de altă parte se
știe că un consum energetic mare atârnă greu în balanța
economică a unei țări precum și în buzunarele locatarilor
care achită factur i mari la întreținere.
Mediu/Climatic: Municipiul Oradea este amplasat în
Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, iar față de punctul
de frontieră Borș – cel mai circulat punct vamal dintre
România și Ungaria, Oradea este situată la o distanță de
circa 13 km. 12.2. Susținerea
valorificării energetice și
materiale a deșeurilor

139

P13. Intervenții
pentru
îmbunătățirea
factorilor de mediu 13.1. Intervenții pentru
reabilitarea terenurilor
degradate și pentru
protecția zonelor expuse
riscurilor Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
Economic/Social: La sfârșitul anului 2016 Agenția de
Dezvoltare Locală Oradea SA (ADLO) deținea trei titluri
de parc industrial pentru cele trei amplasamente situa te
pe Calea Borșului (130,02 ha) – Parcul Industrial Oradea
I, strada Ogorului (83,5 ha) – Parcul Industrial Oradea II,
respectiv strada Uzinelor – Parcul Industrial Oradea III (15
ha).
Mediu/Climatic: Oradea se numără printre localitățile
județului Bihor pe teritoriul cărora s -au identificat soluri
acidifiate. Zonele critice sub aspectul deteriorării
solurilor sunt constituite de către suprafețe afectate de
exploatațiile de resurse minerale, solurile afectate de
reziduuri zootehnice, suprafețe afectate de către
activitățile din sectorul industrial. Zonele critice sub
aspectul poluării atmosferice sunt situate în apropierea
unor artere rutiere intens circulate, intersecții majore,
halde de deșeuri industriale, depozite deșeuri
menajere necontrolate, ferme d e animale. După
grupele de indicatori cum ar fi regim de oxigen,
salinitate și poluanți toxici, indicatori chimici relevanți
respectiv indicatori biologici, calitatea apei se
încadrează în categoria de potențial ecologic 13.2. Amenajarea
malurilor apelor
curgătoare
13.3. Dezvoltarea de
inițiative pentru scăderea
poluării fonice
13.4. Dezvoltarea
activităților de educație,
informare și implicare a
comunității în programe
de îmbunătățire a
factorilor de mediu
VI. TURISM,
CULTURĂ și SPORT P14.
Îmbunătățirea
serviciilor de
informare,
promovare și
marketing turistic 14.1. Promovarea
turistică a Municipiului
Oradea, folosind
resursele locale Demografic: Numărul turiștilor sosiți în luna decembrie
2016 a fo st de 25.600 persoane, în scădere față de luna
anterioară și în creștere față de luna decembrie 2015.
Economic: Din totalul de structuri de primire turistică
din județul Bihor, 62,31% structuri sunt concentrate în

140
14.2. Dezvoltarea
turismului de evenimente Zona Metropolitană Oradea, ceea ce înseam nă în cifre
absolute 124 de unități, la finalul anului 2016. Social:
Evenimente specifice acestei zone bogate în obiceiuri
și tradiții sunt organizate pentru păstrarea și în același
timp pentru promovarea acestora: Festivalul vinului și
al pălincii (Muzeul Țării Crișurilor), Festivalul
cântecului, dansului și portului popular bihorean
(Muzeul Țării Crișurilor), Festivalul de muzică sacră și
al obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou (Oradea), Târgul
meșterilor populari din România (Muzeul Țării
Crișurilor sau C etatea Oradea).
Mediu/Climatic: Municipiul Oradea este a doua
localitate din punct de vedere turistic de la nivelul
Zonei Metropolitane, dispunând, în anul 2016, de 37
structuri de primire turistică.
14.3. Includerea
Municipiului Oradea în
circuite turistice naționale
și internaționale
P15. Valorificarea
superioară a
atracțiilor turistice
de la nivel local 15.1. Îmbunătățirea
infrastructurii de acces
spre obiectivele turistice Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
Economic/Social: Numărul înnoptărilor în principalele
structuri de primire turistică în luna decembrie 2016 a fost
de 69.979, în scădere față de luna anterioară și în creștere
față de luna decembrie din anul precedent.

Mediu/Climatic: Drumurile naționale și europene care trec
prin Oradea sunt: DN1 (E60), DN76 (E79) și DN79 (E671).
Lungimea străzilor orășenești din municipiul Oradea este
de 432 km, reprezentând ap roximativ 51,3% din total
lungime străzi orășenești din județul Bihor. Aeroportul din
Oradea este unul din cele 4 aeroporturi (Cluj -Napoca,
Oradea, Baia Mare și Satu Mare) care deservesc
regiunea Nord – Vest a României, fiind inclus în rețeaua
transeuropea nă de transport. 15.2. Reabilitarea /
restaurarea /
modernizarea /
amenajarea
corespunzătoare a
obiectivelor turistice de
patrimoniu
15.3. Reabilitarea
fațadelor clădirilor istorice
din zona centrală

141
P16. Crearea de
noi atracții turistice 16.1. Dezvoltarea
infrastructurii turistice de
agrement Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
Economic/Social:
Mediu/Climatic: Existența complexului wellness termal
nymphaea oradea 16.2. Valorificarea
potențialului balnear al
Municipiului Oradea
P17.
Îmbunătățirea
condițiilor de
desfășurare a
activităților
culturale și
sportive 17.1. Reabilitarea /
extinderea / dotarea
infrastructurii în care
funcționează instituțiile de
cultură Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
Economic/ Social: Municipiul Oradea are în adm inistrare
următoarele categorii de clădiri: centre sociale: 12
cluburi și baze sportive: 5
Mediu/Climatic: Municipiul Oradea este amplasat în
Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, iar față de punctul
de frontieră Borș – cel mai circulat punct vamal dintre
România și Ungaria, Oradea este situată la o distanță de
circa 13 km. 17.2. Reabilitarea /
extinderea/ îmbunătățirea
dotărilor și a
echipamentelor necesare
infrastructurii sportive de
la nivel local
17.3. Dezvoltarea și
sprijinirea sportului de
masă
17.4. Organizarea de
evenimente sportive
naționale și internaționale
17.5. Realizarea unei săli
sportive/polivalente/
multifuncționale
17.6. Promovarea
activităților sportive în
rândul tinerilor, pepiniere
sportive

142
P18. Valorificarea
superioară a
resurselor
culturale existente 18.1. Dezvoltarea brand –
ului municipiului Oradea Demografic: Distribuția populației Municipiului Oradea pe
etnii, denotă o diversitate ridicată. Conform
Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011,
circa 67,38% dintre locuitori sunt de etnie română,
23,07% de etnie maghiară, 1,08% de etnie rromă, 0,17%
de etnie germană, 0,21% de etnie slovacă și 0, 15% alte
etnii.
Economic/Social: Numărul înnoptărilor în principalele
structuri de primire turistică în luna decembrie 2016 a fost
de 69.979, în scădere față de luna anterioară și în creștere
față de luna decembrie din anul precedent.

Mediu/Climatic: Municipiul Oradea este amplasat în
Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, iar față de punctul
de frontieră Borș – cel mai circulat punct vamal dintre
România și Ungaria, Oradea este situată la o distanță de
circa 13 km. 18.2. Organizarea și
sprijinirea desfășurării
periodice de evenimente
culturale
18.3. Promovarea
valorilor multiculturalității,
diversității etnice și
religioase a orașului
VII. RESURSE
UMANE. EDUCAȚIE P19. Creșterea
calificării și
adaptabilității
forței de muncă 19.1. Dezvoltarea în
parteneriat cu mediul
academic și cu furnizori
privați de formare
profesională a unor
programe de formare
profesională adaptate
cererii pieței de muncă de
la nivel lo cal Demografic: Rata de înlocuire a forței de muncă denotă
că, peste un deceniu, Municipiul Oradea se va
confrunta cu un deficit substanțial de forță de muncă –
1.000 de persoane care vor ieși din câmpul muncii vor
fi înlocuite de doar 529,68 persoane.
Economic: Numărul mediu de salariați din Municipiul
Oradea a fost de 86.660 persoane în anul 2014.
Social: Participarea adulților la învățarea pe tot
parcursul vieții este cea mai scăzută din UE, atingând
1,3 % în 2015. În general, participarea la învățarea pe
tot parcursul vieții este corelată pozitiv cu nivelul de
educație (3,1 % pentru absolvenții de învăță mânt
terțiar în 2015, față de 0,3 % pentru cei cu cel mult
studii gimnaziale). Această situație consolidează
discrepanțele existente și capcana calificărilor slabe, 19.2. Îmbunătățirea
condițiilor d e desfășurare
a actului educațional
(Vocațional)

143
în special pentru persoanele în vârsta, cu un nivel
scăzut de educație.
Mediu/Climatic: Municipiul Oradea este amplasat în
Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, iar față de punctul
de frontieră Borș – cel mai circulat punct vamal dintre
România și Ungaria, Oradea este situată la o distanță de
circa 13 km.

P20. Dezvoltare
Socială 20.1. Dezvoltarea,
reabilitarea și extinderea
infrastructurii sociale de la
nivel local Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
Economic/Social:
Mediu/Climatic: Municipiul Oradea este amplasat în
Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, iar față de punctul
de frontieră Borș – cel mai circulat pu nct vamal dintre
România și Ungaria, Oradea este situată la o distanță de
circa 13 km. 20.2. Dezvoltarea
economiei sociale
20.3. Înființarea de
întreprinderi sociale /
incubator de afaceri
sociale
20.4. Instruirea (&
alfabetizarea)
persoanelor provenind din
grupuri vulnerabile
P21. Sprijinirea
mobilizării
comunitare și
voluntariatului 21.1. Promovarea
voluntariatului în
domeniul social Demografic: populația rezidentă care este deservită în
momentul de față reprezintă un număr de 249.000
Economic/Social: Numărul de beneficiari ai serviciilor
sociale pentru persoane adulte, respectiv adulte cu
handicap, externalizate la finele anului 2016 a fost de 292.
La finele anului 2016 figurează în evidențe un număr de
1.288 copii și 19.565 persoane adulte încadrate într -un
grad de handicap.
21.2. Susținerea
mobilizării comunitare

144
Mediu/Climatic: Municipiul Oradea este amplasat în
Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, iar față de punctul
de frontieră Borș – cel mai circulat punct vamal dintre
România și Ungaria, Oradea este situată la o distanță de
circa 13 km.
P22. Sprijinirea
îmbunătățirii
performanțelor
școlare 22.1. Dezvoltarea și
sprijinirea programului
școală după școală,
pentru toate categoriile
sociale Demografic: Conform ultimelor informații de la INS, la
începutul anului 2016, populația școlară din Municipiul
Oradea era de 56,554 elevi, Serviciile educaționale din
Municipiul Oradea sunt f urnizate de către 3.938 cadre
didactice.
Economic: Studiile realizate de CJRAE Bihor în fiecare
an școlar, privind orientarea școlară și profesională a
elevilor din clasele a VIII -a, constată o menținere a
interesului pentru filiera teoretică, o ușoară creștere
pentru filiera tehnologică și scăderea interesului pentru
cea vocațională.
Social: Rețeaua județeană a cabinetelor școlare care
deservesc elevi din învățământul profesional și tehnic
este următoarea: Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuși”
Oradea (0 .5 normă), Colegiul Tehnic ,,Traian Vuia” (1
normă), Colegiul Tehnic ,,Transilvania” Oradea (0.5
normă), Liceul Teologic Penticostal „Betel” Oradea (1
normă), Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea (1
normă), Liceul Tehnologic Sanitar „Vasile Voiculescu ”
Oradea (0.5 normă).
Mediu/Climatic: În Municipiul Oradea, la nivelul anului
2015/2016, funcționau 73 de unități de învățământ.
Municipiul Oradea este al doilea centru universitar din
Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, raportat la
numărul de universităț i și la volumul populației școlare,
după Municipiul Cluj -Napoca.
22.2. Facilitarea
accesului la educație a
grupurilor vulnerabile
22.3.
Reabilitarea/extinderea /
îmbunătățirea dotărilor
infrastructurii de
învățământ
22.4. Susținerea
dezvoltării profesionale a
cadrelor didactice și a
inovării metodice
22.5. Îmbunătățirea
condițiilor de desfășurare
a activităților educaționale
P23. Dezvoltarea
activităților de
învățare pe tot
parcursul vieții 23.1. Înființarea unui
centru vocațional pentru
învățământ alternativ

145
VIII. EFICIENȚĂ
ENERGETICĂ P24. Creșterea
eficienței
consumului
energetic 24.1. Modernizarea și
extinderea iluminatului
stradal Demografic: S.C. Termoficare Oradea SA are în
administrare un număr de 149 de puncte termice,
deservind aproximativ 61.344 de apartamente, 226 de
instituții publice (școli, licee, grădinițe, Municipalitatea),
precum și un număr de 1.937 de agenți economici
(instituți i bancare, unitați de producție etc.).
Economic: Energia termică distribuită la nivelul
municipiului Oradea a înregistrat o scădere în perioada
2011 -2014, având în 2014 un consum de 482.625 Gcal
(aproximativ 70% din cantitatea distribuită la nivelul
anului 2010).
Social: S.C. Termoficare Oradea SA se află, din punct de
vedere administrativ, în subordinea Consiliului Local al
Municipiului Oradea. Prin contractul de delegare a
serviciului public de alimentare cu energie termică,
gestionează o rețea de aproxi mativ 219.5 km, din care
rețeaua termică primară reprezintă 77 km și cea termică
secundară, 142,5 km.

Climatic: Municipiul Oradea și zona înconjurătoare
dispun de surse semnificative geotermale de energie, o
parte a acestui potențial energetic fiind utili zat în cadrul
SACET. O serie de alte instituții și entități de interes
public sunt alimentate cu energie din apă geotermală:
Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu, Sala Sporturilor
Antonio Alexe, Complexul Wellness Termal Nymphaea,
Ștrandul Ioșia Nord.

Mediu:
Rețeaua de transport și distribuție a energiei termice la
consumatori este o rețea complexă de tip arborescent, în
sistem bitubular închis. Acest sistem cuprinde 8 24.2. Reabilitare termică
a instituțiilor publice
24.3. Reabilitare termică
a blocurilor de locuințe
P25. Creșterea
ponderii utilizării
energiei
regenerabile 25.1. Valorificarea
potențialului energetic al
resurselor de apă termală
P26. Termoficare 26.1. Reabilitare rețele
termoficare

146
magistrale, având lungimea totală de 86,25 km traseu și
172,5 km conductă, din care 34,73 km traseu (69,456 km
conductă) de rețea preizolată și 51,53 km traseu (103,06
km conductă) de rețea cu izolație clasică. Rețeaua de
transport este compusă din țevi de oțel cu diametre
cuprinse între DN 900 și DN 25.
IX. DEZVOLTARE
METROPOLITANĂ P27. Conectivitate
metropolitană 27.1. Construcția de
drumuri de legătură între
municipiu și comunele din
ZMO (incluzând centura
metropolitană) Demografic:
crește rea masei demografice și economice în jurul
Municipiului Oradea este o necesitate ce contribuie la
îmbunătățirea capacității de atragere de noi investiții în
regiune, respectiv de multiplicare a oportunităților la
acest nivel
aproximativ 25.000 persoane/zi . (autoturisme + transport
public)
Economic: rolul Zonei Metropolitane Oradea este de a
planifica și contribui la distribuirea echilibrată a diferitelor
funcțiuni teritoriale dinspre Municipiul Oradea spre
comunele asociate prin proiectarea unui model de
dezvoltare spațială policentrică, care să permită crearea
mai multor subzone de integrare economică și
consolidarea unui sistem integrat de servicii și utilități
publice; evoluția acestui sistem depinzând de modelele
de așezări umane care au fost/vor fi pla nificate să se
dezvolte, de consum, de organizarea producției și de
infrastructura disponibilă.
Social: Din perspectiva dezvoltării economice, a creării
locurilor de muncă, a furnizării serviciilor medicale,
educaționale și sociale, sfera de influență a Municipiului
Oradea, calculată în raport cu celelalte centre urbane din
regiune, se întinde până la 50 de km distanță de
municipiu
Mediu/Climatic: necesitatea satisfacerii confortului de
acces la spațiu verde și aer curat nepoluat ori a lipsei de 27.2. Prelungire linii de
autobuz/ tramvai/tren
înspre comunele din ZMO
P28. Atragerea
forței de muncă
din ZMO în
Municipiul Oradea 28.1. Dezvoltarea unui
program de atragere și
menținere a forței de
muncă din ZMO în
municipiu
28.2. Creșterea numărului
de locuri de muncă la
nivelul municipiului
Oradea
P29. Dezvoltarea
de oferte turistice
și culturale la nivel
metropolitan 29.1. Crearea de circuite
turistice la nivel
metropolitan
29.2. Crearea si
dezvoltarea de oferte
turistice integrate și
complementare

147
zgomot, a gitație și stres ce caracterizează zonele
aglomerate din oraș.

148

CAPITOLUL IV DEZVOLTARE METROPO LITANĂ

IV.1 ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ ZONA METROPOLITANĂ
ORADEA

Figura 46 – Harta administrativă – Zona Metropolitană Oradea
SIDU Oradea 2017 – 2023 pune în valoare rolul major al Municipiului Oradea în cadrul Zonei
Metropolitane Oradea și al județului Bihor, ca și platformă pentru dezvoltarea teritorială durabilă.
În ceea ce privește organizarea instituțională, începând cu anul 2005, prin asocierea Municipiului
Oradea cu alte 11 unități teritorial – administrative localizate în aria de proximitate, (comunele
Biharia , Borș, Cetariu, Girișu de Criș, Ineu, Nojorid, Oșorhei, Paleu, Toboliu, Sînmartin și
Sîntandrei) a fost creată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ZONA METROPOLITANĂ
ORADEA (A.D.I.ZMO). Scopul asocierii, stabilit prin documentele de constituire, este de a stimula
și sprijini creșterea prosperității teritoriului metropolitan, respectiv ridicarea bunăstării cetățenilor
acestuia, direcția de orientare fiind creșterea continuă a calității vieții, în contextul formării în
perspectivă a unui spațiu urbanisti c comun, urmărind implementarea tuturor principiilor necesare
asigurării unei coeziuni teritoriale.
Obiectivele specifice stabilite țin de alinierea Zonei Metropolitane Oradea la standardele
economice și sociale euro -atlantice, în consens cu cele național e, de instaurare în teritoriul
metropolitan a unui climat de piață aliniat procedurilor competiționale internaționale și, nu în
ultimul rând, de creștere a coeziunii economice și sociale.
Între principalele direcții de activitate ale A.D.I. ZMO regăsim el emente legate de promovarea
unei strategii coerente de dezvoltare durabilă, de aplicare de politici publice care să permită o
creștere continuă de valoare adăugată, de atragere, facilitare și sprijinire a investițiilor directe, de
elaborare a unor proiecte cu impact major pentru sustenabilitatea zonei.

149
De asemenea, ca membru fondator al F.Z.M.A.U.R. – Federației Zonelor Metropolitane și
Aglomerărilor Urbane din România, A.D.I. ZMO își asumă obiectivele dezvoltării metropolitane și
la nivel național: asigur area egalității de șanse și incluziunea socială a grupurilor defavorizate,
dezvoltarea economiei locale prin atragerea de investiții, dezvoltarea învățământului și
perfecționarea continuă a resurselor umane, precum și modernizarea și extinderea serviciilor de
utilități publice.

IV.2 IMPACTUL MUNICIPIULUI ORADEA ASUPRA DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN JUDEȚUL BIHOR

Politica de fragmentare teritorială din ultimii 25 de ani a contribuit la scăderea capacității
instituționale a a utorităților locale situate în mediul rural, fapt ce impune regândirea politicii de
dezvoltare teritorială a României în sensul susținerii concentrărilor teritoriale și economice care
să permită o diseminare a dezvoltării cu impact la nivelul vecinătăților apropiate sau mai
îndepărtate.

Figura 47 – Utilizarea resurselor geotermale

Din perspectiva dezvoltării economice, a creării locurilor de muncă, a furnizării serviciilor
medicale, educaționale și sociale, sfera de influență a Municipiului Oradea, calc ulată în raport cu
celelalte centre urbane din regiune, se întinde până la 50 de km distanță de municipiu, justificând
astfel rolul determinant asupra localităților din județul Bihor.
Astfel, creșterea masei demografice și economice în jurul Municipiului Oradea este o necesitate
ce contribuie la îmbunătățirea capacității de atragere de noi investiții în regiune, respectiv de
multiplicare a oportunităților la acest nivel, mai ales având în vedere contextul concurențial pentru
atragerea de capital și oameni în care este implicat Municipiul Oradea în raport cu celelalte orașe
din vestul și nord – vestul țării (Cluj -Napoca, Timișoara, Debrecen, Arad).
Din multitudinea de funcțiuni pe care trebuie să le îndeplinească Municipiul Oradea (orașul
turiștilor, orașu l antreprenor, orașul informațional, orașul locuitorilor) cea legată de Orașul

150
metropolitan este una dintre cele mai importante, din perspectiva dezvoltării sale pe termen foarte
lung. Aceasta deoarece urbanizarea comunelor limitrofe municipiului Oradea va asigura
dezvoltarea policentrică a orașului și va satisface cerințele de urbanizare mereu crescânde pe
care locuitorii orașului le au. Tendința de transformare treptată în oraș metropolitan este justificată
și de migrarea populației din oraș spre periferi i, inclusiv spre comunele limitrofe, datorită
satisfacerii confortului de acces la spațiu verde și aer curat nepoluat ori a lipsei de zgomot, agitație
și stres ce caracterizează zonele aglomerate din oraș.
În acest context, rolul Zonei Metropolitane Orade a este de a planifica și contribui la distribuirea
echilibrată a diferitelor funcțiuni teritoriale dinspre Municipiul Oradea spre comunele asociate prin
proiectarea unui model de dezvoltare spațială policentrică, care să permită crearea mai multor
subzone de integrare economică și consolidarea unui sistem integrat de servicii și utilități publice;
evoluția acestui sistem depinzând de modelele de așezări umane care au fost/vor fi planificate să
se dezvolte, de consum, de organizarea producției și de infrastr uctura disponibilă.
Principalii indicatori prin care se reflectă rolul Municipiului Oradea în dezvoltarea zonei
metropolitane și a celorlalte localități din județul Bihor se referă la gradul de conectitivitate,
mobilitate, accesul la infrastructuri, serv icii publice cât și din punct de vedere al dezvoltării socio –
economice, cei mai relevanți indicatori în acest sens, fiind descriși mai jos :
1. Total navetiști pe relația Municipiul Oradea – localități din județul Bihor: aproximativ 25.000
persoane/zi. (a utoturisme + transport public). În fiecare zi sunt operate peste 400 curse pe relația
Municipiul Oradea – restul localităților din județul Bihor. Repartizarea pe direcții a acestor curse
este următoarea:
• Din direcția Valea lui Mihai – Marghita sosesc la stația Gara CFR Oradea 79 de curse de
pe traseele județene, dintre care 53 au lungime peste 30 km și 26 au sub 30 km.
• Din direcția Aleșd – Tileagd sosesc la stația de lângă Poliția Rutieră (str. Clujului) în total
137 de curse, dintre care 66 depășesc lungimea de peste 30 km iar 71 sunt mai scurte de
30 km.
• Din direcția Salonta – Arad sosesc la stația Livella în total 145 de curse, dintre care 60 au
lungime peste 30 de km, iar 85 sunt mai scurte de 30 de km.
• Din direcția Beiuș – Ștei sosesc în Autogara Nufărul în total 57 de curse, dintre care 36
au lungime peste 30 de km și 21 au sub 30 km.

151

Figra 48 – Gradul de conectare rutieră a Municipiului Oradea cu localitățile din ZMO și celelalte
localități din județul Bihor exprimat în timp

152

Figura 49 –

Conectivitatea metropolitană este prioritară, vii toarea axă de dezvoltare devenind infrastructura
de drumuri de legatură dintre Oradea și UAT Sîntandrei:
1. Giratie Calea Santandrei – DJ 797
2. Propu nere legatura viitor Parc Industrial – Centura Santandrei (1).

153

Figura 50
Conectivitatea metropolitană – Oradea și UAT Sîntandrei:
3. Propu nere legatura – Centura Santandrei – viitor Parc Industrial – Barcaului (2).

154

Figura 51 – Drum de legătură: sens giratoriu Real 2 – drum rapid Oradea – DN 1

Drumul nou creat va avea o lungime de circa 2,823 km, traseul începând de la sensul giratoriu
din dreptul Hypermarket Real, DN19, va continua pe strada Suișului nr. 10A si va face legătura
cu Calea Bihorului, DJ767F și Drumul Rapid, cu descarcare spre DN 1.

155

Figura 52
Gradul de conectare prin serviciu l de transport public a Municipiului Oradea cu localitățile din
ZMO și celelalte localități din județul Bihor exprimat în timp

156

Figura 53 – Fluxuri de trafic în Z MO- Sursa datelor: Recensământ de trafic,
Planul de Mobilitate Urbană Oradea (2016)
Cea mai mare parte a fluxurilor de trafic recenzate la 12 ore pe ambele sensuri la nivelul județului
Bihor se concentrează în Zona Metropolitană Oradea, pe relația înspre și dinspre Cluj -Napoca
(Oșorhei), Beiuș (Sînmartin) respectiv înspre și dinspre Ungaria ( Borș).

157

Figura 54 – Distribuție salariați oraș – județ
57,9% din numărul total al salariaților din județul Bihor au locurile de muncă în Municipiul
Oradea în timp ce 36% din populația județului Bihor locuiește în Municipiul Oradea.

65% din cifra de afaceri a firmelor din județul Bihor este realizată de firmele care activează
în Municipiul Oradea
Figura 55 – Distribuția firmelor oraș – județ

88910153529
04000080000120000160000200000
Oradea Total Judet BihorNum ăr de salariati
Oradea
Total Judet Bihor
Sursa datelor : INS, 2016
27.966.584.911
18.214.558.414
05.000.000.00010.000.000.00015.000.000.00020.000.000.00025.000.000.00030.000.000.000
Bihor OradeaCifra de afaceri , LEI
Sursa datelor : INS, 2014

158

Figura 56 – Număr de angajați pe zone

159

Figura 57 – Distribuție absolvenți – oraș / județ
60,5% din numărul absolvenților (învățământ primar, gimnazial, liceal, profesio nal, universitar) din
județul Bi hor provin din Municipiul Oradea

Figura 58 – Distribuție înnoptări oraș / județ
31,7 % din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică din județul Bihor au loc în
Municipiul Oradea.
1043017253
01000020000
Oradea Total Judet BihorNum ăr de absolvenți (învățământ primar, gimnazial, liceal,
profesional, universitar)
Oradea
Total Judet Bihor
Sursa datelor : INS,
2014
360.4321.137.018
0200.000400.000600.000800.0001.000.0001.200.000
Înnoptari în structuri de primire turisticăÎnnoptări în structuri de primire turistică
Oradea
Judetul Bihor
Sursa datelor : INS , 2015

160

Figura 59 – Distribuție structuri de primire turistică – oraș / ZMO / județ
62,3% din numărul total de structuri de primire turistică din județul Bihor se află în Municipiul
Oradea și localitățile din Zona Metropolitană Oradea

Figura 60 – Distribuție număr de medici – oraș / județ
% din numărul total de medici angajați în sectorul public și privat la nivelul județului Bihor,
lucrează în Municipiul Oradea.

050100150200250
Oradea ZMO Judetul BihorStructuri de primire turistic ă
13301899
0200400600800100012001400160018002000Numărul de medici
Oradea
Judetul Bihor
Sursa datelor : INS ,
2015Sursa datelor: INS, 2015

161
CAPITOLUL V. ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
DEMOGRAFIE
✓ Înregistrarea unui grad de îmbătrânire a
populației superior celor de la nivelurile
județean, regional și național
✓ Rata de dependență demografică se
situează sub nivelurile înregistrate în județ,
regiune și țară, ceea ce înseamnă că
„presiunea” exercitată de populația inactivă
economic (tineri și vârstnici), asupra celei
active (adulți) este mai scăzută
✓ Rata mortalității infantile este inferioară celei
de la nivel zonal sau județean
✓ Înregis trarea unui sold pozitiv al schimbărilor
de reședință, prin prisma numărului ridicat
de studenți
✓ Existența unei rate a nupțialității superioară
celei de la nivel județean, regional și național
✓ Scăderea ratei divorțialității în anul 2014 față
de anul 2013
ASISTENȚA SOCIALĂ & RESURSA UMANA
✓ Număr mic de romi îndemnizați.
✓ Acordarea unor subvenții angajatorilor
pentru tineri angajați
✓ Număr mic de asistați sociali în Oradea

TERENURI ȘI LOCUINȚE
✓ Creșterea fondului de locuințe de la nivel
zonal
✓ Valoare ma i ridicată a suprafeței medii
locuibile pe cap de locuitor, decât la nivel
național
✓ Dezvoltarea unui număr ridicat de
ansambluri imobiliare
✓ Implementarea programului multianual de
reabilitare a fațadelor clădirilor monument
istoric
✓ Reabilitarea termică – în anul 2015, a 45 de
blocuri prin programe susținute financiar cu
fonduri europene
INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA
TERITORIULUI
✓ Rețeaua de alimentare cu apă potabilă
extinsă și reabilitată (program Ministerul
Mediului și MUDP2) DEMOGRAFIE
✓ Trendul descendent al populației stabile din
Oradea, în intervalul 2000 – 2014 și
migrarea către zona limitrofă/perirubană –
ex. Sânmartin, Oșorhei, Paleu, Sântandrei
etc
✓ Distribuția ușor dezechilibrată a populației
pe sexe (53% persoane de sex feminin și
47% persoane de sex masculin)
✓ Soldul negativ al schimbărilor de domiciliu
(inclusiv migrația externă)
✓ Trendul descendent al ratei nupțialității în
ultimii ani
✓ Valoarea ratei divorțialității este superioară
celei din Zona Metropolitană Oradea,
județul Bihor sau Regiunea Nord – Vest
✓ Sporul natural negativ înregistrat în ultimii
ani

ASISTENȚA SOCIALĂ & RESURSA UMANA
✓ Număr mare de șomeri neindemnizați
✓ Multi dintre aceștia nu sunt în
căutarea unui loc de munca
✓ Este dificilă schimbarea profesiei
✓ Prea multe ajutoare sociale
✓ Participări reduse la programe de
perfectionare si formare profesionala a
personalului, datorita resuselor bugetare
insuficiente lipsa unui program informatic
de gestionare a resurselor umane
TERENURI ȘI LOCUINȚE
✓ Scădere a numărului de locuințe terminate
în anul 2014, față de anii precedenți
✓ Fond de locuințe învechit, locuințe
nereabilitate termic
✓ Degradarea unor imobile de locuințe vechi,
chiar monumente istorice, proprietate
privată, din cauza lipsei banilor pentru
repar area și întreținerea acestora
✓ Existența unor zone rezidențiale noi,
nesistematizate, cu profil rural, lipsite de
infrastructură de bază

INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA
TERITORIULUI
✓ Probleme de eficiență a sistemului
centralizat de termoficare de la nivelul
Municipiului Oradea – vechimea
instalațiilor, randamentele scăzute etc

162
✓ Starea tehnică corespunzătoare a a
Stației de tratare a apei Oradea
✓ Stația de tratare a apelor uzate Oradea,
modernizată (trei trepte – mecanică,
biologică și terțiară)
✓ Existența mai multor proiecte de
modernizare și extindere a infrastructurii
tehnico -edilitare
✓ Existența rețelei de gaz e naturale, care a
cunoscut o dezvoltare în perioada 2005 –
2014
✓ Existența Master Planului pentru
Reabilitarea sistemului de termoficare
urbană la nivelul Municipiului Oradea, în
scopul conformării la legislația de mediu
și creșterii eficienței energetice
✓ Implementarea proiectului de reabilitare
a sistemului de termoficare urbană la
nivelul Municipiului Oradea
✓ Implementarea proiectului Aparegio,
etapa 1 și pregătirea pentru etapa 2 de
susținere a investițiilor în domeniul
reabilitării și extinderii rețelelo r de apă,
canalizare și epurare a apelor uzate
✓ Gradul ridicat de modernizare a străzilor
orășene
✓ Limitarea dezvoltării suprafeței urbane –
intravilan al Mun. Oradea.
✓ Politica de extindere a spațiilor verzi și
pentru activități sportive în Oradea.
✓ Existenț a unei viziuni a ceea ce s -ar
putea realiza.
✓ Experiența în accesarea finanțărilor
europene (în ultimii ani)
✓ Centura.
✓ Centrul – P-ța Unirii.
✓ Existența unor strategii și demersuri în
sensul îmbunătățirii infrastructurii locale
✓ Existența spațiului necesar
implementării unor noi soluții de
îmbunătățire.
✓ Eligibilitatea pentru atragerea fondurilor
europene destinate dezvoltării și
modernizării infrastructurii locale
✓ Primăria
✓ Administrația locală
✓ Implementarea unui sistem de stimulare
a celor educați și conș tienți, respectiv
penalizare a celor ignoranți.
✓ Numarul mare al persoanelor cu studii
superioare dintre cei încadrați în
administrația publică
✓ Dorința constantă de perfecționare
✓ Existența infrastructurii necesare pentru
furnizarea de servicii publice a ctuale și
de calitate ✓ Circulație rutieră intensă, în ceea ce
privește tranzitul de mărfuri și de persoane;
lipsa unor rute ocolitoare
✓ Nevoia dezvoltării de noi piste pentru
bicicliști și piste pietonale / pr omenade,
infrastructură care ar fi necesară în vederea
diminuării numărului de autoturisme
participante la trafic
✓ Existența unui număr important de străzi
neasfaltate / nemodernizate sau fără utilități
publice
✓ Infrastructură insuficient dezvoltată a
trotua relor
✓ Asigurarea conditiilor de sedii și presiune
astfel incat să poată fi asigurată stingerea
incendiilor de la hidranții prevăzuți pe
aceste rețele.
✓ Asigurarea sursei de rezervă în
alimentarea cu energie electrică pentru
grupurile de pompare aferente si stemului
de alimentare cu apă
✓ Infrastructura existentă eterogenă.
✓ Erori de sincronizare a acțiunilor comune.
✓ Unele străzi au circulația aglomerată.
✓ Existența unor zone supraglomerate
✓ Lipsa amenajărilor pe unele porțiuni,
respectiv starea precară ale a cestora din
alte porțiuni
✓ Existența unor zone cu reglementări legale
✓ specifice
✓ Conectarea mun. Oradea și a Zonei
Metropolitane la rețeaua de autostrăzi EU.
✓ Străzile secundare și trotuarele afectate de
reabilitarea rețelelor de utilități subterane
neces ită reabilitări

163
✓ Dezvoltarea zonelor industriale, a
parcurilor industriale
EDUCAȚIE
✓ Numărul ridicat de unități și structuri de
învățământ
✓ Existența unor unități educaționale cu
predare în limbile maghiară, germană și
engleză
✓ Infrastructura școlară bin e dezvoltată
(terenuri de sport, săli de gimnastică,
laboratoare școlare, PC -uri)
✓ Implicarea cadrelor didactice și a elevilor în
numeroase activități, proiecte și programe
instructive și educative locale, județene,
naționale și internaționale
✓ Implicarea ca drelor didactice în variate
cursuri de perfecționare
✓ Experiența unităților de învățământ în
proiecte finanțate din fonduri naționale și
comunitare
✓ Incercările reușite de a restructura de a găsi
strategii pentru unitațile de învățământ care
școlarizează în profesional și tehnic .
✓ Perspectiva de a dezvolta infrastructura
unitășilor de învățământ
✓ Personal de specialitate
✓ Rezistă școli proaspăt construite ( Partenie
Cosma ) sau reabilitate (Avram Iancu,
Andrei Șaguna ) unde sunt condiții bune de
a învăț a.

CULTURĂ
✓ Recunoașterea la nivel național a Municipiului
Oradea ca fiind o localitate cu un bogat
patrimoniu cultural – Oradea beneficiază de o
concentrare foarte mare a patrimoniului construit
cu valoare culturală de interes național
✓ Numărul ridicat de instituții de spectacole din
Municipiul Oradea
✓ Existența unor instituții de spectacole cu renume
la nivel național: Teatrul „Regina Maria”, Teatrul
”Szigligeti Színház”, Filarmonica din Oradea etc
✓ Numărul mare de muzee și colecții din municipiu ,
reprezentând peste jumătate din instituțiile de
acest gen din județul Bihor
✓ Organizarea anuală a unor evenimente cu
tradiție, precum: "Toamna Orădeană", "Serbările
Cetății" etc

EDUCAȚIE
✓ Scăderea numărului de cadre didactice,
mai ales a celor din învățământul primar și
gimnazial
✓ Trendul descendent al populației școlare
din ultimii ani, în special în învățământul
preuniversitar
✓ Aglomerarea sălilor de clasă (număr ridicat
de elevi/sală de clasă)
✓ Promovabilitatea scăzută la examenul de
bacalaureat, în special în anumite unități
educaționale
✓ Specializări deconectate de la nevoile reale
ale pieței forței de muncă
✓ Salarii neatractive.
✓ Învățământ ul profesional?
✓ Școli postliceale – Ateliere pentru
pregătirea practică pentru meserii
✓ Utilizarea insuficientă a fondurilor
POSDRU și POCU
✓ Lipsa practicii
✓ Concentrarea elevilor buni în cateva școli.
✓ Prea mulți elevi urmează liceele teoretice
✓ Slaba calificare a profesorilor
✓ Lipsa atelierelor
✓ Politizarea excesivă a posturilor de
conducere din școli
✓ Profesorii și cadrele didactice nu sunt
interesate de nevoile de forța de muncă din
Oradea, fiind mai mult aplecaâi spre a
avea catedra în detrim entul calității
✓ Clădiri ale instituțiilor de învățământ care
impun intervenții capitale pentru reabilitare
✓ Legislatie incoerentă la nivelul ministerului
Educației
CULTURĂ
✓ Scăderea numărului de biblioteci (școlare)
în ultimii ani
✓ Trendul descendent al numărului
vizitatorilor de muzee și colecții, în
perioada 2010 – 2014

164
✓ Existența unor obiective culturale de importanță
deosebită (situri arheologic e, așezări,
monumente istorice etc)
✓ Caracterul multicultural pronunțat al Municipiului
Oradea
SĂNĂTATE
✓ Numărul mare de unități spitalicești,
reprezentând peste jumătate din spitalele
din județ
✓ Varietatea ridicată a unităților sanitare:
spitale, policlinic i, cabinete medicale de
familie, cabinete medicale de specialitate,
cabinete stomatologice, farmacii și puncte
farmaceutice etc
✓ Echipamentele și dotările moderne deținute
de unitățile spitalicești din Oradea
✓ Numărul ridicat al personalului medical din
instituțiile de specialitate, în comparație cu
situația de la nivel județean și național
✓ Existența unui număr ridicat de organizații
neguvernamentale cu profil social
✓ Infrastructură dezvoltată de furnizare a
serviciilor sociale (58 de unități care vizează
copii, persoane cu handicap sau vârstnici)
✓ Funcționarea unui număr de 13 creșe în
Municipiul Oradea
✓
SALUBRITATE
✓ Gradul ridicat de acoperire a populației cu servicii
de salubritate
✓ Existența pe teritoriul Oradiei a singurului depozit
ecologic de deșeuri din județ
✓ Existența infrastructurii necesare (pubele,
containere), în vederea colectării selective a
deșeurilor
✓ Deținerea de către operatorii de salubritate din
zonă de echipamente relativ noi și moderne
✓ Existența unei stații de sortare și a unei stații de
compostare a deșeurilor
✓ Organizarea unor acțiuni periodice de colectare
a DEEE -urilor
ALTE SERVICII PUBLICE
✓ Funcționarea a două subunități ISU „Crișana”:
Detașamentul 1 Pompieri Oradea și
Detașamentul 2 Pompieri Oradea
✓ Existența unei unități SMURD și a une i echipe de
salvatori de la înec pentru situațiile de urgență
✓ Creșterea numărului de tramvaie care deservesc
transportul public din municipiu, în ultimii ani

SĂNĂTATE
✓ Nivel ridicat de solicitare a unităților
sanitare din Oradea, prin prisma deservirii
populației din întreaga zonă, nu doar pe
cea din municipiu
✓ Reducerea personalului sanitar mediu

ASISTENȚĂ SOCIALĂ
✓ Existența cazurilor de copii ai străzii sau de
copii abandonați în unitățile sanitare din
județ, care provin din Municipiul Oradea
✓ Înregistrarea unui număr ridicat de sesizări
la DGASPC Bihor privind caz uri de abuz și
neglijență a copilului în Oradea

SALUBRITATE
✓ Receptivitatea scăzută a populației față de
colectarea selectivă a deșeurilor
✓ Recuperarea materială și energetică
redusă a deșeurilor, principala modalitate
de eliminare a acestora fiind depozitarea
✓ Cantitatea superioară de deșeuri colectată
pe cap de locuitor în Oradea, față de media
de la nivel zonal

ALTE SERVICII PUBLICE
✓ Numărul insuficient de autobuze și microbuze
destinate transportului public al populației
✓ Curațenia
✓ Turismul
✓ Slaba educație a populației în ce privește
mediul -colectarea selectivă
✓ Nivelul de implementare al aplicațiilor
informatice utilizabile în prezent în administrația
publică
✓ Structura de personal , a carei medie de vârsta
este ridicată, respectiv slaba mobi litate și
perfecționare periodică a acesteia
✓ Dependența de legislație.

165
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
✓ Poziționarea Municipiului Oradea în
apropiere de mai multe capitale europene
✓ Accesul facil al investitorilor, atât prin
intermediul căilor rutiere, cât și prin
intermediul Aeroportului Internațional
Oradea
✓ Densitatea ridicată a unităților locale active,
în comparație cu situația de la nivel județean,
regional și național
✓ Diversitate economică ridicată, cu accent pe
industrie
✓ Dezvoltarea Parcurilor Industriale
✓ Trendul ascendent al numărului de unități de
primire turistică, cu funcțiuni de cazare –
creșterea capacității de cazare existente în
ultimii ani
✓ Creșterea numărului de sosiri și înnoptări
turistice în Zona Metropolitană Oradea
✓ Practicarea mai multor forme de turism la
nivel local: turism de afaceri și evenimente,
turism de tranzit, turism cultural, turism
religios
✓ Funcționarea mai multor structuri de sprijin a
afacer ilor
✓ Creșterea ponderii sectorului industrial în
economia locală
✓ Creșterea ponderii sectorului transport și
depozitare
✓ Acordarea de facilități fiscale pentru mediul
de afaceri
✓ Centru universitar de tradiție
✓ Existența unor structuri asociative active la
nivelul mediului de afaceri
SPORT
✓ Existenta CSM -ului.
✓ Centrul Olimpic & Bazin Olimpic.
✓ CSM -ul cu rezultate foarte bune – CSM -ul cu
secțiile existente oferă corespondența dintre
CSS-uri și sportul de performanță

MEDIU
✓ Existența unui cadru național privind
protecția mediului: legislație, instituții,
strategii și planuri de implementare a
Directivelor UE
✓ Existența Planului de Investiții pe Termen
Lung privind „Sistem de Management
Integrat al Deșeurilor în județul Bihor
✓ Existența „Master Plan privind infrastructura
de apă și apă uzată în județul Bihor” DEZVOLTARE ECONOMICĂ
✓ Plecarea absolvenților liceelor de elită către
alte centre universitare
✓ Nivelul scăzut al salariului mediu
✓ Lipsa forței de muncă specializate
✓ Ponderea importantă a sectorului
comercial
✓ Ponderea redusă a forței de muncă cu
studii superioare
✓ Sectorul IT&C subdezvoltat
✓ Ponderea redusă a întreprinderilor
inovative
✓ Existența unor situri industriale abandonate
în ciuda accesibilității la utilitățile publice
✓ Nivel scăzut de investiții în cercetare –
inovare
✓ Lipsa parcurilor științifice și tehnologice
✓ Lipsa forței de muncă pentru industria
prelucrătoare
✓ Structura industriei locale dominată de
industria manufacturieră și care necesită
forță de muncă slab calificată

SPORT
✓ Infrastructura sportivă (există dar în condiții
precare)
✓ Lipsa echipamentelor sportive de impact
internațional (indiferent de categoria de
vârstă)
✓ Inexistența unui cadru interelaționar
instituțional privind activitatea sportivă
✓ Lipsa sălilor de spor t adecvate pentru
desfăsșurarea activităților specifice
✓ Sprijinirea sportului de masă prin
implicarea în competițiile sportului școlar.
MEDIU
✓ Poluarea aerului din cauza circulației
rutiere intense, a tranzitului de mărfuri și de
persoane, în lipsa unor rute ocolitoare
metropolitane
✓ Poluarea aerului din cauza pierderilor de
energie, în lipsa unei abordări eficiente din
punct de vedere energetic

166
✓ Existența Master Planului pentru proiectul
“Reabilitarea sistemului de termoficare
urbană la nivelul Municipiului Oradea, în
scopul conformării la legislația de mediu si
creșterii eficienței ene rgetice”
✓ Existența unui plan județean de gestiune a
deșeurilor
✓ Strategia locală cu privire la dezvoltarea și
funcționarea pe termen mediu și lung a
serviciului de salubrizare din Municipiul
Oradea, pentru perioada 2015 – 2025
✓ Calitatea bună a apei râului C rișul Repede
✓ Existența unui sistem dezvoltat de colectare
a deșeurilor municipale la nivelul orașului
✓ Existența Depozitului Ecologic Județean,
autorizat pentru managementul integrat al
deșeurilor, care are în componență: stație de
sortare deșeuri reciclabile, stație de
compost, stația de concasare beton, sistem
captare și valorificare a gazului de depozit,
depozit ecologic
✓ Încadrarea calității aerului în limitele stabilite
prin lege
✓ Existența unor piste de bicicletă moderne,
care contribuie la reducerea poluării aerului
✓ Existența ariilor protejate Natura 2000:
ROSCI0050 Crișul Repede amonte de
Oradea; ROSCI0098 Lacul Pețea;
ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului
Repede; ROSCI0267 Valea Roșie, fără
riscuri deosebite
✓ Existența unor surse de energie termală
regenerabilă – apă geotermală
✓ Proiectul privind Reabilitarea sistemului de
termoficare urbană și alte proiecte care
vizează eficiența energetică și reducerea
poluării aerului
✓ Existența unui studiu al ADIZMO privind
eficiența energetică a clădirilo r din centrul
istoric al Municipiului Oradea
✓ Existenta Halde depozitare temporare a
deșeurilor periculoase provenite din deșeuri
municipale.
✓ Existenta Stație mobilă de concasare
deșeuri din construcții
✓ Existența Stație mobilă de concasare
deșeuri din con strucții
✓ Existența infrastructurii necesare colectării
separate

DEZVOLTARE METROPOLITANĂ
✓ Strategia de dezvoltare ✓ Eficiență energetică scăzută la nivelul
clădirilor, în special în zonele cu densitate
mare a populație, din cauz a lipsei izolării
termice corespunzătoare, ceea ce duce la
consum ridicat de energie termică și
poluare a aerului
✓ Inexistența unui sistem integrat de
management al deșeurilor (stații de
transfer, bază materială, operatori pentru
procesele de colectare, rec iclare,
refolosire)
✓ Inexistența unui sistem de eliminare a
deșeurilor periculoase produse sau
depozitate
✓ Depozitări necontrolate de deșeuri în
diferite zone periferice ale Municipiului
Oradea
✓ Halde de deșeuri industriale cu efecte
negative asupra poluării solului și
atmosferei
✓ Existența a 3 Situri potențial
poluate/contaminate rezultate în urma
activităților economice de la nivelul
Municipiului Oradea
✓ Depozitele de zgură și cenușă ale SC.
Electrocentrale SA și SC Termoelectrica
✓ Evaluarea calității apelor di n foraje a indicat
o stare chimică slabă la indicatorul Sulfați
(SO4)
✓ Pe teritoriul Municipiului Oradea, conform
cercetărilor efectuate de OSPA, au fost
identificate soluri acidificate
✓ Spatii verzi, perdele de protecție
insuficiente
✓ Educație deficitară a p opulației privind
gestionarea corectă a deșeurilor (inclusiv
deșeurile periculoase de tip baterii),
eficiența energetică și protecția mediului în
general
✓ Număr redus de ONG ‐uri și activități ale
populației în domeniul protecției mediului
✓ Neimplicarea / sla ba implicare a cetățenilor
în colectarea separată a deșeurilor
menajere.
✓ Legislație de mediu nearmonizată
/deficitară
✓ Lipsă locație depozitare deșeuri provenite
din construcții
✓ Lipsă legislație clară în ceea ce privește
reutilizarea acestor deșeuri
✓
DEZVOLTARE METROPOLITANĂ
✓ Infrastructura rutieră
✓ Costuri transport destul de mari pentru
forța de muncă din zona metropolitană
pentru accesul în parcurile industriale

167
✓ Poziționare oraș – apropierea de graniță,
existența opotunităților de piață
trasnfrontalieră
✓ Avem asociații de Discuți i despre mediul
de afaceri – clustere
✓ Continuitatea în administrarea orașului
✓ Oradea competitivă – racordarea
sistemului de învățământ la economia
locală
✓ Accentuarea prezenței mediului de afaceri
în elaborarea strategiilor de învățământ
dual
✓ Resursa umană pregatită la MO
✓ Lipsă implicare reprezentanți alte
localități din zona metropolitană – cu
excepția comunei Borș
✓ Poziționarea orașului: piața firmelor din
ZMO este injumătățită
✓ Structuri de inițiativă civică aplicată,
comunitară
✓ Oradea→Orădenilor reprezentați în
dezbateri = social = media, asociații de
proprietari
✓ Lipsă structuri profesionalizate –
Clustere
✓ Lipsa unui complex expozițional
(multifuncțional)
✓ Inexistența unui parteneriat real cu
universitatea

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
DEMOGRAFIE
✓ Susținerea natalității la nivel național prin
stimulente guvernamentale (ajutoare pentru
copii, alocații etc)
✓ Dezvoltarea economică sustenabilă a
Municipiului poate determina reântoarcerea
populației plecată la muncă în străinătate
✓ Pe fondul creșterii numărului de locuri de
muncă se poate încuraja stabilirea populației
din afară în municipiu, ceea ce va determina o
cerere de noi locuințe
✓ Investițiile pentru creșterea calității vieții vor
atrage persoane cu studii superioare
✓ Alipirea teritorială Oradea – Sînmartin; Oradea
– Oșorhei; Oradea – Sîntandrei

ASISTENȚĂ SOCIALĂ SI RESURSA UMANA
✓ Dezvoltarea de parteneriate între instituțiile
publice de profil și ONG -uri
✓ Posibilitatea accesării fondurilor structurale
europene
✓ Posibilitatea preluării modelelor de bună
practică din țările Uniunii Europene cu privire la
metodologia de abordare a problematicii
specifice
✓ Dezvoltarea voluntariatului și a spiritului civic la
nivel național
✓ Existența cadrului legislativ care creează
facilități pentr u mediul economic ce angajează
persoane din grupurile vulnerabile, în vederea
integrării acestora în societate
✓ Înființarea de cluburi ale pensionarilor unde
persoanele vârstnice să poată desfășura
activități de socializare
✓ Evolutia favorabilă a economiei .
✓ Angajatorii să sprijine mai mult dezvoltarea
profesională a angajaților. DEMOGRAFIE
✓ Migrarea populației în străinătate
✓ Rata de înlocuire a forței de muncă din
municipiu poate duce la crearea unui deficit
de forță de muncă
✓ Creșterea semnificativă a ratei div orțialității
în perioada 2006 – 2014
✓ Îmbătrânirea populației pe fondul scăderii
numărului de nou născuți
✓ Reducerea numărului stabilirilor de
reședință în Oradea, ca urmare a scăderii
numărului de studenți

ASISTENȚĂ SOCIALĂ SI RESURSA UMANA
✓ Creșterea numărului de persoane asistate
social
✓ Plecarea personalului specializat din
sistem
✓ Lipsa finanțării organizațiilor
neguvernamentale poate duce la dispariția
acestora
✓ Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile
vulnerabile
✓ Capacitatea redusă a instituțiilor p ublice de
a cofinanța proiecte sociale
✓ Continuarea declinului Universitătii din
Oradea.
✓ Lipsa mijloacelor financiare de motivare a
personalului
✓ Procedura greoaie de angajare a
personalului ceea ce duce la neacoperirea
nevoilor instituționale

168
✓ Realizarea profilului ocupațional din Bihor
Sprijinirea angajării persoanelor cu handicap.
✓ Creșterea vârstei de pensionari
✓ Să nu se poată cumula pensia cu salariul
✓ Condiționarea ajutoarelor sociale de urmarea
unor forme de învățământ la seral pentru
alfabetizare, sau pentru a învăța o meserie
✓ Existența unor programe de finanțare pe
fonduri europene în domeniul formării continue
a personalului pe domenii de acti vitate
TERENURI ȘI LOCUINȚE
✓ Programele de reabilitare termică a clădirilor,
care pot duce la o îmbunătățire a aspectului
general al Municipiului Oradea, pe lângă
considerentele de mediu care impun astfel de
acțiuni
✓ Existența terenurilor neexploatate în p rezent,
dar care ar fi oportune pentru desfășurarea
unor investiții
✓ Continuarea programului de amenajare spații
verzi
✓ Construcția de locuințe în parteneriat public –
privat sau creșterea numărului celor construite
prin ANL
INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA
TERITOR IULUI
✓ Accesul la Autostrada Transilvania – centura
Sîntandrei – Biharia – A3
✓ Dezvoltarea rețelei de de drumuri și a centurilor
ocolitoare
✓ Extinderea zonelor verzi prin includerea în
această categorie a zonelor împădurite
realizarea acceselor și amenajă rilor
corespunzatare pentru agrement
✓ Deschiderea unor căi de circulație noi care să
descongestioneze circulația (Ex: Prelungirea
str. Gh. Doja până în loc. Ineul de Criș și
utilizarea astfel a încă unui pod peste Crișul
Repede
✓ Existența unor rezerve im portante de ape
termale.
✓ Disponibilitate pentru o parte din Proiecte de
surse de finanțare
✓ Extinderea infrastructurii aferente Parcului
Industrial existent și în permanentă dezvoltare
✓ Folosirea surselor de resurse regenerabile
pentru furnizarea și imbu nătățirea unor utilități
publice Crișul Repede
✓ Dezvoltarea unei stații pentru reintroducerea în
uz a deșeurilor din construcții
✓ Dezvoltarea aplicațiilor informatice pentru
colaborarea și redirecționarea preponderent
on-line cu cetățeni și pentru reduce rea timpilor
de lucru
✓ Crearea de centre comasate de furnizare a
serviciilor publice conexe.

TERENURI ȘI LOCUINȚE
✓ Ritmul haotic al construcțiilor private poate
afecta potențialul natural al Municipiului
Oradea

INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA
TERITORIULUI
✓ Reducerea investițiilor publice în
infrastructură prin fonduri europene, ca
urmare a schim bării priorităților
programelor de finanțare
✓ Existenta zonelor cu risc la alunecări de
teren.
✓ Exploatarea construcțiilor din categoria
celor cu aglomerări de persoane sau a
celor care include săli aglomerate a
spitalelor, secțiilor, a clădirilor îna lte și a
construcțiilor pentru comerț ori a celor de
producție și depozitare fără a respecta
cerințele privind securitatea la incendiu
✓ Posibilitatea ca peste 10 -15 ani Mijlocul de
Transport în Masa de ti Tranvai (necesita
linie rigida) va fi înlocuit cu Mijloace de
transport – Vehicule Electrice
✓ ,, Autobuze cu acționare electrică ,, Astfel,
se vor desființa liniile de tranvai
✓ Lipsa de implicarae aunor institutii locale
in aceste proiecte
✓ Nu exista garantii ca institutiile implicate,
vor avea bug ete satisfacatoare pentru
mentenanta ulterioara implementarii
(garantie)
✓ Lipsa acceptului cetățenilor pentru
aplicarea noilor măsuri
✓ Modificări legislative
✓ Apariția factorilor de mediu capabili să
amâne finalizarea la timp util al unor lucrări

169
✓ Furnizarea de un nou tip de servicii publice în
sensul furnizării de informații și de consultări
✓ Construirea Centurii Metropolitane permite
ocolirea orașului de către traficul de tranzit
✓ Extinderea și reabilitarea infrastructurii de
transport prin intermediul finanțărilor europene
nerambursabile

EDUCAȚIE
✓ Posibilitatea accesării de fonduri structurale
sau fonduri guvernamentale în vederea
dezvoltării unităților de învățământ
✓ Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între
instituțiile educaționale din Oradea și alte unități
din țară și străinătate
✓ Posibilitatea preluării și adaptării modelelor de
bună practică din țările Uniunii Europene cu
privire la activitățile didactice;
✓ Înființarea unor programe de tip „After school”
✓ Promovarea și dezvoltarea învățământului
profesional – parteneriat cu mediul de afaceri
pentru dezvoltarea învățământului profesional
✓ Colaborare între mediul de afaceri și școli
✓ Îndrumarea elevilor către profile tehnice
✓ Promovarea în rândul părinților și a elevilor a
profilelor tehnice
✓ Implicarea superioară a Universității din
Oradea.
✓ Programul de orientare școlară pentru părinți și
elevi
✓ Legea 1/2011
✓ Extinderea cadrului lega l pentru obținerea de
fonduri extrabugetare .
✓ Accesarea de fonduri nerambursabile pentru
reabilitarea clădirilor unde funcționează instituții
de învățământ, sanitare, culturale etc
CULTURĂ
✓ Creșterea promovării evenimentelor și
patrimoniului cultural
✓ Posibilitatea accesării fondurilor europene
nerambursabile pentru infrastructură și activități
culturale
✓ Adaptarea fondului de carte din biblioteci la
noua tehnologie (creșterea numărului de
documente pe suport electronic)

SĂNĂTATE
✓ Existența fondurilor europene pentru
reabilitarea structurilor sanitare și dotarea lor
corespunzătoare ✓ Poluare din renovări de case și refaceri
drumuri
✓ Rigiditate în utilizarea unor noi proceduri
de lucru
✓ Părerile și prescripțiile înrădăcinate cu
privire la administrația publică
✓ Scăderea numărului populației poate duce
la scăderea numărului de utilizatori &
plătitori ai serviciilor de utilități publice
✓
EDUCAȚIE
✓ Slaba motivare a cadrelor didactice poate
duce la plecarea profesorilor bine pregătiți
din sistem
✓ Creșterea ratei abandonului școlar pe
fondul insuficiențelor materiale și financiare
✓ Modificările repetat e ale legislației în
vigoare duc la scăderea performanțelor
școlare
✓ Fluctuația mare a cadrelor didactice
✓ Lipsa manualelor
✓ Transfer la școli de prestigiu
✓ Lipsa continuității la clase
✓ Lipsă forța de muncă calificată
✓ Continuarea politicii actuale bazate pe
sprijinirea profilelor teoretice
✓ Lipsa capacității de co -finanțare a
proiectelor de dezvoltare a infrastructurii
educaționale

CULTURĂ
✓ Scăderea interesului populației pentru cultură
pe fondul dificultăților financiare întâmpinate în
ultimii ani
✓ Lipsa interesului tinerilor pentru menținerea
tradițiilor și obiceiurilor populare
✓ Degradarea avansată a obiectivelor culturale pe
baza lipsei de investiții
✓ Practicarea turismului nedurabil, aspect care
poate duce la degradarea patrimoniului cultural
✓ Fonduri europene limitate (insuficiente la nivelul
necesităților)
SĂNĂTATE
✓ Migrarea cadrelor medicale în străinătate
✓ Efectele negative ale accentuării fenomenului
de îmbătrânire și îmbolnăvire a populației

170
✓ Implementarea unor campanii de educare a
populației cu privire la domeniul sănătății

SALUBRITATE
✓ Implementarea de campanii de conștientizare a
populației privind beneficiil e colectării selective
a deșeurilor
✓ Existența fondurilor europene direcționate către
proiecte în domeniul salubrității
✓ Dezvoltarea de unități de valorificare
energetică și materială a deșeurilor de la nivel
zonal
ALTE SERVICII PUBLICE
✓ Achiziționarea de mij loace de transport public
slab poluante
✓ Implementarea de sisteme de supraveghere
video în spațiile publice care înregistrează rate
ale infracționalității ridicate
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
✓ Potențial de dezvoltare a turismului balnear
datorită exploatării apelor geotermale la nivel
local
✓ Reintroducere în circuitul comercial a
amplasamentelor fostelor platforme industriale
✓ Reducerea costurilor cu dobânzile –
accesibilitatea la credite bancare
✓ Creșterea numărului de investitori
✓ Conectarea turismului balnear și celui urban
printr -un calendar de evenimente stabil
✓ Reconfigurarea ramurilor economiei locale
✓ Existența fondurilor europene care sprijină
dezvoltarea mediului antreprenorial
✓ Potențialul de dezvoltare logistică a orașului, ca
urmare a poziționării în vecinătatea graniței
României cu Ungaria – amplasarea la graniță
poate facilita dezvoltarea relațiilor de
colaborare cu agenți economici și instituții
publice din Ungaria
✓ Dezvoltarea de noi lo cații pentru Parcurile
Industriale
✓ Modernizarea și extinderea Aeroportului
Internațional Oradea și includerea în ofertă a
unor noi destinații
✓ Sporirea dezvoltării economice ca urmare a
finalizării marilor proiecte de infrastructură din
zonă: autostradă, dr umuri expres, drumuri
interne ocolitoare și de legătură etc ✓ Posibilitățile limitate ale autorităților publice
locale de susținere financiară a investițiilor

SALUBRITATE
✓ Creșterea cantității de deșeuri generate la nivel
municipal pe cap de locuitor
✓ Incapacitatea financiară a agenților economici
de a implementa rețele proprii de valorificare
energetică și materială a deșeurilor (co –
procesare, reciclare, reutilizare)

ALTE SERVICII PUBLICE
✓ Creșterea ratei infracționalității pe fondul
dificultăților financiare întâmpinate de populație
✓ Creșterea poluării mediului pe fondul învechir ii
parcului auto deținut de serviciile de transport
public
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
✓ Instabilitatea legislației fiscale
✓ Putere de cumpărare scăzută
✓ Resurse financiare reduse pentru
finanțarea și co -finanțarea proiectelor
europene
✓ Migrația forței de muncă calificată spre alte
centre urbane

171
✓ Forța de muncă ieftină poate conduce la
înființarea de noi antreprize
✓ Încurajarea și dezvoltarea parteneriatelor de tip
public -privat
✓ Cooperarea mediului privat cu autoritățile
publice locale, cu instituțiile de învățământ
superior și centrele de cercetare și dezvoltare
✓ Existența programelor guvernamentale de
susținere a sectorului IMM -urilor
✓ Politica Uniunii Europene privind activitățile din
domeniul cercetării/inovării în cadrul
microîntreprinder ilor

SPORT
✓ Existența bazelor sportive
✓ Gruparea lor pe zone de interes (viitoarea Sală
Polivalentă +baza LPS + baza Universității din
Oradea); zona de natație; zona de sport de
masa ( parcuri etc)
✓ Competiții sportive dedicate elevilor dar și
competiții care angrenează și familiile acestora.

MEDIU
✓ Operatorii activitățlor de salubrizare (colectare
transport și operare depozit) interesați de
obținerea de rezultate cât mai bune în ceea ce
privește managementul deșeurilor.
✓ Implementarea SMID de către CJ Bihor
✓ Crearea unei stații de tratare și reciclare a
deșeurilor din renovări imobile și drumuri
poduri

DEZVOLTARE METROPOLITANĂ
✓ Posibilitatea implementării unor circuite
turistice în zona metropolitană creerea unor
parteneriate internaționale.
✓ Reglementarea unor colaboratori cu
investitori din parcul industrial pt a stimula
angajarea lor ulterioara + calificarea
/specializarea lor/+plata acestora din
facultate
✓ Dezvoltare turism tematic
✓ Exploatarea integrată a obiectivelor și
oportunităților din turism, adică multe tipuri
de turism la un loc, din care poate rezulta
șederea pe o durată mai lungă a turiștilor
✓ Avem o universitate de traditie
✓ Revigorarea și sprijinirea meseriilor
artizanale
✓ Prelucrarea și procesarea resurse lor
naturale existente în zona →plusvaloare
✓ Produse agricole și alimentare BIO
✓ Dezvoltarea recentă a aeroportului Oradea

SPORT
✓ Lipsa de coerență privind organizarea
instituțională privind activitatea sportivă
✓ Distrugerea accentuată a infrastructurii
sportive.
✓ Lipsa finanțării activităților sportive duc
la anularea acestora sau la implicarea
unui număr redus de participațti

MEDIU
✓ Transmiterea catre APL a plăților în
ceea ce privește nerealizarea țintelor
de colectare / reducere deșeuri de
depozitare

DEZVOLTARE METROPOLITANĂ
✓ Tradiția oricât de mare este, se pierde dacă nu
e cultivată și alimentată cu energie și valoare
✓ Salariile mici din aparatul public au scăzut
talentul rămas în universitate
✓ Este necesar un influx de bani și energie
privată în MO
✓ Numărul scăzut de studenți
✓ Modificări legislative frecvente care nu asigură
continuitate, sau implementarea unei strategii
de dezvoltare.

172
✓ Atragerea de noi operatori pe aeroportul
Oradea
✓ Organizarea unui centru Internațional de
natație, cu competiții de anvergură
europ eană și mondială
✓ Transformarea aeroportului în unul
internțtional.

173
CAPITOLUL VI. VIZIUNE. MISIUNE . OBIECTIV GENERAL &
OBIECTIVE STRATEGICE

VIZIUNE 2023
• Municipiul Oradea va cunoaște o dezvoltare semnificativă a economiei locale prin atragerea
de capital, prin stimularea investițiilor și a activității de cercetare -dezvoltare, prin alinierea
întreprinderilor la standarde europene, prin valorificarea pozițio nării geografice avantajoase
și a resurselor locale specifice, precum și prin calitatea crescută a resurselor umane din zonă
• Oradea va oferi locuitorilor săi condiții de viață favorabile, mediu inconjurător nepoluat, servicii
publice de calitate și locuri de muncă bine remunerate.
• Oradea va fi inclusă în circuitul turistic european prin consolidarea statutului de destinație
turistică cu puternice valențe istorico -culturale și naturale: " Oradea – Capitala turismului
balnear din România ", "Oradea – Capitala Art Nouveau a României " și " Cetatea Oradea –
Meridian 0 "

MISIUNE 2023
Misiunea Primăriei Municipiului Oradea este de a stimula creșterea prosperității și a bunăstării
cetățenilor din Oradea, prin valorificarea superioară a resurselor existente (capital u man,
poziționare geografică avantajoasă, resurse naturale și antropice diversificate), respectând trei
principii importante care conduc la dezvoltarea durabilă: solidaritatea între generații, participarea
publică la proiectele comunitare și prezervarea med iului inconjurător.

OBIECTIV GENERAL 2023
Creșterea standardului de viață al cetățenilor municipiului Oradea, pe parcursul intervalului de
timp 2017 – 2023, datorită faptului că Oradea devine un oraș mai conectat, mai competitiv , mai
inteligent , cu un sistem educațional, servicii publice și turism de calitate.

OBIECTIVE STRATEGICE 2023

OS1 – Creșterea competitivității economice a Municipiului Oradea, prin Sprijinirea dezvoltării IMM –
urilor de la nivel local și Dezvol tarea industrială a comunității, cu creșterea numărului de salariați
cu 1% și creșterea gradului de ocupare al parcurilor industriale cu 10% până în 2023
OS2 – Realizarea unei infrastructuri de bună calitate și o conectivitate mărită a Municipiului
Oradea, prin Dezvoltarea Infrastructurii de transport, a Mobilității urbane, prin Dezvoltarea
infrastructurii de apă și canalizare, precum ș i prin Amenajarea urbani stică, cu creșterea numărului

174
de străzi asfaltate cu 3% și scăderea emisiilor de CO2 cu 20% până în 2020 și 40% până în 2030 ,
respectiv creșterea la 95% a populației care beneficiază de sistem de canalizare
OS3 – Îmbunătățirea calității vieții în Municipiu l Oradea, prin Îmbunătățirea și creșterea calității
serviciilor publice și Creșterea gradului de transparență a administrației publice locale până în
2023
OS4 – Îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a actului medical, prin dezvoltarea asistenței
medical e și dezvoltarea resursei umane din sistemul de sănătate , cu creșterea gradului de
calificare a forței de muncă din domeniu cu 2% până în 2023
OS5 – Îmbunătățirea factorilor de mediu, prin Îmbunătățirea managementului deșeurilor și
Intervenții pentru adapt area la schimbările climatice , cu reducerea cu 15 % a cantității deșeurilor
ce ajung anual la groapa de gunoi (zero waste city).
OS6 – Valorificarea superioară a atracțiilor turistice de la nivel local, prin Îmbunătățirea serviciilor
de informare, promovare și marketing turistic, Crearea de noi atracții turistice, Îmbunătățirea
condițiilor de desfășurare a activităților culturale și sportive, Valorificarea superioară a resurselor
culturale existente și Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului oraș ului prin promovare
turistică, cu creșterea numărului de turiști cu 10% până în 2023.
OS7 – Dezvoltarea resursei umane la nivelul municipiului, prin Creșterea calificării și
adaptabilității forței de muncă și Dezvoltarea activităților de î nvățare pe tot parcursul vieții, cu
creșterea gradului de calificare a forței de muncă cu 2% până în 2023
OS8 – Creșterea gradului de mobilizare a comunității prin Sprijinirea mobilizării comunitare și
voluntariatului și Sprijinirea îmbunătățirii performanțelor școlare până în 2023.
OS9 – Creșterea eficienței consumului energetic prin Creșterea ponderii utilizării energiei
regenerabile și modernizarea serviciilor de termoficare , cu 20% până în 2023.
OS10 – Dezvoltare integrată a comunității metropolitane, prin creștere a conectivității
metropolitane, atragerea forței de muncă din ZMO în Municipiul Oradea, dezvoltarea de oferte
turistice și culturale la nivel metropolitan și adaptarea infrastructurii la proces , până în 2023

175
CAPITOLUL VII. POLITICI ȘI PROGRAME

POLITICĂ PROGRAM MĂSURĂ / Obiectiv Spe cific
I. DEZVOLTARE
ECONOMICĂ P1.
Sprijinirea
dezvoltării IMM –
urilor de la nivel
local 1.1. Atragerea investițiilor / investitorilor
1.2. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor
1.3. Susținerea activității de Cercetare – Dezvoltare
& Inovare
P2.
Dezvoltare
industrială 2.1. Dezvoltarea / Extinderea infrastructurii
industriale și a platformelor de tip Parc Industrial
II.
INFRASTRUCTURA
LOCALĂ P3.
Dezvoltarea
Infrastructurii de
transport.
Mobilitate
urbană 3.1.Dezvoltarea infrastructurii de transport aerian
3.2. Extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere
3.3. Extinderea și dezvoltarea zonelor pietonale și a
piețelor publice
3.4. Dezvoltarea infrastructurii de transport
intermodal
3.5. Dezvoltarea serviciului de transport public
3.6. Amenajarea și modernizarea pistelor de
biciclete și a locurilor de parcare
3.7. Creșterea siguranței rutiere
P4.
Dezvoltarea
infrastructurii de
apă și
canalizare 4.1. Extinderea și modernizarea infrastructurii de
furnizare a apei potabile
4.2. Extinderea și modernizarea infrastructurii de
canalizare
P5.
Amenajarea
urbanistică 5.1. Dezvoltarea și modernizarea parcurilor, a
spațiilor verzi și a locurilor de joacă pentru copii
5.2. Amenajarea zonelor de agrement
5.3. Amenajarea și modernizarea piețelor și a
târgurilor
5.4. Extinderea Cimitirului Municipal
5.5. Creșterea siguranței cetățenilor
III.
ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ LOCALĂ P6.
Îmbunătățirea
calității
serviciilor
publice 6.1. Dezvoltarea, modernizarea și dotarea
infrastructurii în care își desfășoară activitatea
administrația publică locală
6.2. Dezvoltarea resurselor umane din administrația
publică locală
P7.
Oraș Inteligent –
SMART CITY 7.1. Dezvoltarea și implementarea strategiei
integrate de informatizare a Municipiului Oradea
Orizont 2025
P8.
Creșterea
gradului de
transparență a
administrației
publice locale 8.1. Îmbunătățirea colaborării între mediul de afaceri
și administrația publică locală
8.2. Îmbunătățirea colaborării între populație și
administrația publică locală
IV. SĂNĂTATE P9.
Îmbunătățirea 9.1. Reabilitarea, extinderea și dotarea infrastructurii
sanitare

176
condițiilor de
desfășurare a
actului medical 9.2.Dezvoltarea unui program de atragere și
menținere a personalului medical de calitate
P10.
Dezvoltarea
asistenței
medicale 10.1. Dezvoltarea serviciilor medicale
10.2. Dezvoltarea activităților de prevenție prin
programe multianuale de educație și informare
privind sănătatea
P11.
Dezvoltarea
resursei umane
din sistemul de
sănătate 11.1. Specializarea continuă și perfecționarea
personalului medical
V. MEDIU P12.
Îmbunătățirea
managementului
deșeurilor 12.1. Extinderea și dezvoltarea serviciilor de
colectare și transport al deșeurilor
12.2. Susținerea valorificării energetice și materiale a
deșeurilor
P13.
Intervenții
pentru
îmbunătățirea
factorilor de
mediu 13.1. Intervenții pentru reabilitarea terenurilor
degrada te și pentru protecția zonelor expuse
riscurilor
13.2. Amenajarea malurilor apelor curgătoare
13.3. Dezvoltarea de inițiative pentru scăderea
poluării fonice
13.4. Dezvoltarea activităților de educație, informare
și implicare a comunității în programe de
îmbunătățire a factorilor de mediu
VI. TURISM,
CULTURĂ și
SPORT P14.
Îmbunătățirea
serviciilor de
informare,
promovare și
marketing
turistic 14.1. Promovarea turistică a Municipiului Oradea,
folosind resursele locale
14.2. Dezvoltarea turismului de evenimente
14.3. Includerea Municipiului Oradea în circuite
turistice naționale și internaționale
P15.
Valorificarea
superioară a
atracțiilor
turistice de la
nivel local 15.1. Îmbunătățirea infrastructurii de acces spre
obiectivele turistice
15.2. Reabilitarea / restaurarea / modernizarea /
amenajarea corespunzătoare a obiectivelor turistice
de patrimoniu
15.3. Reabilitarea fațadelor clădirilor istorice din
zona centrală
P16.
Crearea de noi
atracții turistice 16.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement
16.2. Valorificarea potențialului balnear al
Municipiului Oradea
P17.
Îmbunătățirea
condițiilor de
desfășurare a
activităților
culturale și
sportive 17.1. Reabilitarea / extinderea / dotarea
infrastructurii în care func ționează instituțiile de
cultură
17.2. Reabilitarea / extinderea/ îmbunătățirea
dotărilor și a echipamentelor necesare infrastructurii
sportive de la nivel local
17.3. Dezvoltarea și sprijinirea sportului de masă
17.4. Organizarea de evenimente sportive naționale
și internaționale
17.5. Realizarea unei săli sportive/polivalente/
multifuncționale

177
17.6. Promovarea activităților sportive în rândul
tinerilor, pepiniere sportive
P18.
Valorificarea
superioară a
resurselor
culturale
existente 18.1. Dezvoltarea brand -ului municipiului Oradea
18.2. Organizarea și sprijinirea desfășurării
periodice de evenimente culturale
18.3. Promovarea valorilor multiculturalității,
diversității etnice și religioase a orașului
VII. RESURSE
UMANE.
EDUCAȚIE P19.
Creșterea
calificării și
adaptabilității
forței de muncă 19.1. Dezvoltarea în parteneriat cu mediul academic
și cu furnizori privați de formare profesională a unor
programe de formare profesională adaptate cererii
pieței de muncă de la nivel local
19.2. Îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a
actului educațional (Vocațional)
P20.
Dezvoltare
Socială 20.1. Dezvoltarea, reabilitarea și extinderea
infrastructurii sociale de la nivel local
20.2. Dezvoltarea economiei sociale
20.3. Înființarea de întreprinderi sociale / incubator
de afaceri sociale
20.4. Instruirea (& alfabetizarea) persoanelor
provenind din grupuri vulnerabile
P21.
Sprijinirea
mobilizării
comunitare și
voluntariatului 21.1. Promovarea voluntariatului în domeniul social
21.2. Susținerea mobilizării comunitare
P22.
Sprijinire a
îmbunătățirii
performanțelor
școlare 22.1. Dezvoltarea și sprijinirea programului școală
după școală, pentru toate categoriile sociale
22.2. Facilitarea accesului la educație a grupurilor
vulnerabile
22.3. Reabilitarea/extinderea / îmbunătățirea
dotărilor infrastructurii de învățământ
22.4. Susținerea dezvoltării profesionale a cadrelor
didactice și a inovării metodice
22.5. Îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a
activităților educaționale
P23.
Dezvoltarea
activităților de
învățare pe tot
parcursul vieții 23.1. Înființarea unui centru vocațional pentru
învățământ alternativ
VIII. EFICIENȚĂ
ENERGETICĂ P24.
Creșterea
eficienței
consumului
energetic 24.1. Modernizarea și extinderea iluminatului
stradal
24.2. Reabilitare termică a ins tituțiilor publice
24.3. Reabilitare termică a blocurilor de locuințe
P25.
Creșterea
ponderii utilizării 25.1. Valorificarea potențialului energetic al
resurselor de apă geotermală

178
energiei
regenerabile
P26.
Termoficare 26.1. Reabilitare rețele termoficare
IX. DEZVOLTARE
METROPOLITANĂ P27.
Conectivitate
metropolitană 27.1. Construcția de drumuri de legătură între
municipiu și comunele din ZMO (incluzând centura
metropolitană)
27.2. Prelungire linii de autobuz/ tramvai/tren înspre
comunele din ZMO
P28.
Atragerea forței
de muncă din
ZMO în
Municipiul
Oradea 28.1. Dezvoltarea unui program de atragere și
menținere a forței de muncă din ZMO în municipiu
28.2. Creșterea numărului de locuri de muncă la
nivelul municipiului Oradea
P29.
Dezvoltarea de
oferte turistice și
culturale la nivel
metropolitan 29.1. Crearea de circuite turistice la nivel
metropolitan
29.2. Crearea ș i dezvoltarea de oferte turistice
integrate și complementare
Tabel 27 – Politici. Programe. Măsuri.

VII.1 CORELARE CU ALTE DO CUMENTE PROGRAMATICE ABORDAREA
STRATEGICĂ PENTRU 2017 – 2023

În abordarea perioadei de programare UE 2017 – 2023, se are în vedere identificarea surselor
de finanțare nerambursabilă care vor fi disponibile și la care Municipiul Oradea împreună cu
entitățile din subordine sau terți parteneri pot aplica pentru finanțarea investițiilor strategice și
prioritare pentru municipiu în domenii precum învățământ, sănătate, cultură și patrimoniu, acțiuni
socio -culturale, educaționale și sportive, protecția mediului și eficiență energetică, cercetare –
dezvoltare – inovare, competitivitate economică.
Obiectivele de dezvoltare răspund și următoarelor documente de planificare -programare:
Acordul UE de parteneriat pentru România aferent perioadei de programare 2014 – 2020;
Strategii naționale:
▪ Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 -2020;
▪ Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013 -2020;
▪ Strategia Națională de Reducere a Sărăciei 2014 -2020;
▪ Strategia Națională pentru Sănătate 2014 -2020;
▪ Strategia Națională de Compet itivitate 2020;
▪ Strategia Energetică a României 2007 -2020;
▪ Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013 – 2020.
Strategii și planuri de dezvoltare de la nivel regional, județean și metropolitan:
▪ Plan de dezvoltare regională Nord -Vest 2014 -2020;
▪ Strategia pentru dezvoltarea durabilă a județului Bihor 2014 -2020;
▪ Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Oradea;

179
Planuri și strategii sectoriale:
▪ Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest pentru
orizontul 2020;
▪ Planul Regional de Acțiune în Învățământul Profesional și Tehnic (PRAI) pentru
orizontul 2020.

VII.2. PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE PENTRU PERIOADA 2017 – 2023

Acest document se va completa/modifica ulteri or de către aparatul tehnic, decizional și deliberativ
al P.M.O. în functie de alte necesități/priorități specifice finanțărilor UE (ghiduri finale de Programe
Operaționale, actualizări etc).
Lista de proiecte reprezintă doar principalele proiecte strategi ce asumate pentru următoarea
perioadă 2017 – 2023.
Pe lângă aceste proiecte, se vor pregăti și adăuga și alte inițiative și proiecte care vor completa
direcția de dezvoltare stabilită în această strategie.
Proiectele din SIDU Oradea vor fi ordonate după sursa de finanțare identificată:
1. Lista proiectelor finanțabile în cadrul Axei Prioritare 4 a POR 2014 -2020, grupate pe
Priorități de investiții;
2. Lista proiectelor finanțabile în cadrul altor axe prio ritare POR 2014 -2020 sau alte
Programe Operaționale;
3. Lista proiectelor finanțabile din alte surse de finanțare (buget local, buget național, alți
donatori, etc.).

180
Tabel 28 – CENTRALIZATOR PROIECTE PRIORITARE – SIDU ORADEA 2017 -2023
–proiecte Axa 4 POR – aplicant Primăria Municipiului Oradea

POR 4.1: Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate ur bană durabilă

Nr.
crt. Proiect integrat Masura Valoare
estimata
(euro) Orizont de
implementare Sursa de
finantare
1 Linie nouă de tramvai Calea
Aradului – Cantemir Realizare legatura pe cele trei directii a liniilor
tramvai in intersectia intre strazile Primariei –
Decebal – Calea Aradului si extindere linie noua de
tramvai pe traseul Calea Aradului – str.Fagarasului
– str.Atelierelor (cu acces depou OTL) si legatura pe
toate directiile cu str. D.Cantemir 11.875.412 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
2 Construire linie noua de
tramvai si realizarea unei
remize de tramvai în partea de
vest a Mun. Oradea Construire linie noua de tramvai si realizarea unei
remize de tramvai în partea de vest a Mun. Oradea 1.500.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
3 Modernizarea parcului de
tramvaie si achizitia de
autobuze Modernizarea parcului de tramvaie din Municipiul
Orada 5.000.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
Alinierea parcului de vehicule OTL la cerințele
dezvoltării durabile prin achizitie de autobuze 3.000.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
4 Cresterea mobilitatii urbane in
zona centrala a Municipiului
Oradea Construire piste de biciclete 400.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1

181
Pietonalizare zona Libertatii, Mun. Oradea 2.000.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
Cresterea mobilitatii pietonale si ciclistice pe malul
stang al Crislui Repede in Municipiul Oradea 750.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
Reabilitare, modernizare și refacere scuaruri în
Piața Ferdinand 3.600.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
Amenajare zona pietonala str. Independentei 1.500.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
Pietonalizare strada Aurel Lazar din Municipiul
Oradea 800.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
Reabilitare, modernizare strada Vasile Alecsandri,
inclusiv prin refacerea rețelei de ilumiant public și
mobilier urban, localitatea Oradea, Județul Bihor 1.000.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
Dezvoltarea sistemului de transport public local
prin construirea podului peste Crisul Repede la
fostul Centru de calcul (ȋntre str. Plevnei și str.
Szigligeti Ede) 4.200.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
Dezvoltarea sistemului de transport public local
prin construirea pasajului subteran pe sub bld.
Magheru pe relația Aleea Ștrandului -Parcul Traian 5.000.000 2017 -2023 Programul
Operational

182
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
5 Reabilitarea căii de rulare a
tramvaiului (concomitent cu
„înierbarea” terasamentului) si
cresterea mobilitatii urbane din
zona Nufarul – Cantemir Cresterea mobilitatii urbane din zona Nufarul –
Cantemir 2.700.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
Reabilitarea căii de rulare a tramvaiului
(concomitent cu „înierbarea” terasamentului) si
cresterea mobilitatii urbane din zona Nufarul –
Cantemir 1.500.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
6 Dezvoltarea unui centru utilat
cu un sistem de management
al traficului general in oras Dezvoltarea unui centru utilat cu un sistem de
management al traficului general in o ras 1.200.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
7 Creare sistem “Bike -sharing” Crearea de puncte pentru inchirierea bicicletelor
“Bike -sharing” (Campusul Universitar, Piata
Rogerius, Piata Unirii, Gara CFR, Cetate, Palatul
Baroc, Lotus Center, Aquapark, Magazinul Crisul,
Autogara Nufarul, gradina Zoolgoica) 300.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
8 construirea unui terminal
intermodal în zona Gǎrii
Centrale Construirea unui terminal intermodal în zona Gǎrii
Centrale 500.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
9 Modernizare punct de
redresare Cicero Modernizare punct de redresare in zona Cicero,
Mun. Oradea 350.000 2017 -2023 Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1

183
10 Cresterea mobilitatii urbane in
Municipiul Oradea prin
reabilitarea infrastructurii
rutiere Reabilitarea infrastructurii rutiere (al. Gojdu; str.
Spiru Haret; str. Teatrului; str. Patrioților; str.
Postăvarului; str. Moscovei; str. G. Coșbuc; str. G.
Bariț iu; str. Aurel Lazăr; Parcul Traian; str. Ep.
Mihai Pavel; str. Jean Calvin; str. Arany Ianos; str.
IL Caragiale; str. Mihai Eminescu; str. Franz
Schubert; str. Snagovului; str. Dunărea; str. Samuil
Micu Klein; str. Octavian Goga; str. Vlădeasa; str.
Gen. T. Moșoiu si alte strazi adiacente din
Municipiul Oradea) 3.795.000 2017 -2023
Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
11 Promovarea unui program de
reconstrucție a unora dintre
elementele infrastructurii
rutiere (lărgiri străzi, modificări
ale razelor curbelor,
modificarea geometriei
intersecțiilor pentru creșterea
nivelului de serviciu, etc.) Promovarea unui program de reconstrucție a unora
dintre elementele infrastructurii rutiere (lărgiri
străzi, modificări ale razelor curbelor, modificarea
geometriei intersecțiilor pentru creșterea nivelului
de serviciu, etc.) (str. Episcop Ioan Alexi; str. Card.
Alex. Todea; str. Cucului; str. Gh. Pituț; str. Ioan
Pop Reteganul; str. Macului; str. Caișilor; str.
Cireșilor; str. Colinelor; str. Dâmbului; str. Dimitrie
Anghel; str. Piersicilor; str. Răspântiilor; str.
Renașterii; str. Soarelui; str. Strugurilor; str. Viilor;
str. Arinului; str. Cantonului; str. Gh. Doja; str.
Livezilor; str. Piatra Craiului; str. Plaiului; str.
Rozelor; str. Sofiei si alte str azi adiacente din
Municipiul Oradea) 10.500.000 2017 -2023
Programul
Operational
Regional 2014 –
2020 P.I. 4.1
12 Continuarea drumului rapid din
Municipiul Oradea REABILITARE STRADA CALEA BIHORULUI –
TRONSON POD THEODOR NEȘ – INTERSECȚIE
DRUM DE LEGĂTURĂ ÎNTRE STRADA SUIȘULUI ȘI
CALEA BIHORULUI 1.500.000 2017 -2023 Programul de
Cooperare
Transfrontaliera
Romania –
Ungaria 2014 –
2020
Construire drum de legătură între str. Suișului și
Calea Bihorului 9.000.000 2017 -2023 Buget local
13 Pasaj peste centura la Universitate 5.000.000 2017 -2023 Buget local

184
Construirea unor pasaje in
Municipiul Oradea pentru
cresterea mobilitatii urbane Pasaj suprateran zona Borsului / intermodal – Parc
industrial si drum de legatura 5.000.000 2017 -2023 Buget local
Construcția de pasaje supraterane și subterane
pentru fluidizarea traficului – pasaj subteran Piața E.
Gojdu
– Pasaj subteran Piata Cetatii
– Pasaj subteran Piata Gojdu
– Pasaj subteran giratie
– Amenajare locuri de parcare subterane 20.000.000 2017 -2023
Buget local
14 Largirea podului Dacia Largirea podului Dacia 4.000.000 2017 -2023 Buget local
15 Reabilitare pod str.
Universitatii Reabilitare pod str. Universitatii 500.000 2017 -2023 Buget local
16 Legatura Oradea Sintandrei –
trecere cale ferata in zona
Cazaban Legatura Oradea Sintandrei – trecere cale ferata in
zona Cazaban 4.000.000 2017 -2023
Buget local
17 Largirea la 4 benzi a drumului
din str. Stefan cel Mare – Matei
Corvin, de sub podul de cale
ferata Largirea la 4 benzi a drumului din str. Stefan cel
Mare – Matei Corvin, de sub podul de cale ferata 500.000 2017 -2023
Buget local
18 Construirea unor parcari in
zona centrala a Municipiului
Orad ea Construire parcare zona Vointa, Mun. Oradea 4.000.000 2017 -2023 Buget local
Construire parcare in str. Primariei, Mun. Oradea 4.000.000 2017 -2023 Buget local
Construire parcare in str. Brasovului, Mun. Oradea 4.000.000 2017 -2023 Buget local
19 Elaborarea unei serii de
proiecte care să aibă drept
scop creșterea capacității
rețelei majore de străzi Largirea in scop pietonal a str. Avram Iancu, Mun.
Oradea 1.000.000 2024 -2030 Buget local
Lărgirea la 4 benzi a str. Sucevei, Mun. Oradea 1.000.000 2024 -2030 Buget local
Subtotal proiecte POR 2014 -2020 P.I. 4.1 61.470.412
Total 124.970.412

185

POR 4.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenuril or
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
Nr. crt. Proiect integrat Valoare estimata
(euro) Orizont de
implementare Sursa de finantare
1 Coridorul Verde din str. Barcaului, Municipiul Oradea 3.260.000 2017 -2023 Programul Operational Regional
2014 -2020 P.I. 4.2
2 Revitalizarea urbana la nivelul Municipiului Oradea (zona
Salca, zona Leonardo da Vinci – Romer Floris, zona Ciheiului,
zona Veteranilor, zona Grigorescu, zona Apateului, zona
Libertatii si alte zone din municipiu) 3.260.000 2017 -2023 Programul Operational Regional
2014 -2020 P.I. 4.2
Total 6.520.000

POR 4.3: Oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale
Nr. crt. Proiect integrat Valoare estimata
(euro) Orizont de
implementare Sursa de finantare
1 Regenerarea fizică, economică și socială a comunităților
defavorizate din str. Gutenberg, Municipiul Oradea 1.000.000 2017 -2023 Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I. 4.3

186
2 Regenerarea fizică, economică și socială a comunităților
defavorizate prin construcție/reabilitare/modernizare clădiri
destinate utilizării publice pentru activități educative, culturale,
sociale, recreative si socio -culturalei in Municipiul Oradea 1.060.000 2017 -2023 Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I. 4.3
3 Reabilitarea si refuncționalizarea cladirii Manejului din cadrul
Ansamblului „Cazarma Husarilor”, Oradea 1.000.000 2017 -2023 Progra mul Operational
Regional 2014 -2020 P.I. 4.3
Total 3.060.000

POR 4.4 Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educație timpurie și sprijinirea partic ipării părinților pe piața
forței de muncă si
POR 4.5 Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de munca
Nr.
crt. Proiect integrat Valoare
estimata (euro) Orizont de
implementare Sursa de finantare
1 Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaționale
pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot
parcursul vieții in cadrul Colegiului Tehnic Traian Vuia din Oradea 1.000.000 2017 -2023 Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.4
2 Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaționale
pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot
parcursul vieții in cadrul Colegiului Tehnic Mihai Viteazul din
Oradea 1.000.000 2017 -2023 Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.4

187
3 Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaționale
pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot
parcursul vieții in cadrul Colegiului Tehnic Constantin Brancusi
din Oradea 500.000 2017 -2023 Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.4
4 Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaționale
pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot
parcursul vieții in Municipiul Oradea 500.000 2017 -2023 Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.4
5 Construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea
infrastructurii educaționale pentru educația timpurie
antepreșcolară si prescolara in Municipiul Oradea 980.000 2017 -2023 Programul Operatio nal
Regional 2014 -2020 P.I.
4.5
Total 3.980.000

188
CAPITOLUL VIII. MONI TORIZAREA ȘI EVALUAR EA
IMPLEMENTĂRII SIDU ORADEA

VIII.1. ANALIZA IMPA CTULUI FINANCIAR

Alocarea totală de fonduri structurale și de coeziune pentru România în perioada de programare
2014 – 2023 va fi de aproximativ 43 miliarde Euro (din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate
pentru politica de coeziune), la care se va adăuga cofinanțare a națională aferentă (buget de stat,
bugete locale, contribuții private).
Din inventarul disponibilității surselor viitoare de fonduri nerambursabile, la nivelul municipiului
Oradea, menționăm:
• POR – Programul Operațional Regional
• POC – Competitivitate
• ROHU – România – Ungaria
• POCU – Capital uman
• POCA – Capacitate Administrativă
• POIM Infrastructură Mare (transport, mediu)
• Alte surse de finanțare interne sau externe
Structura de finanțare conform proiecțiilor actuale ale ghidurilor de finanțare:
• 85% din valoarea eligibilă a proiectului va putea fi atrasă din FEDR
• 13% din fonduri de la bugetul de stat
• 2% de la bugetul local.
Proiecția bugetară 2017 – 2023
Un pas important în analiza sumelor ce pot fi atrase de Municipiul Oradea din fonduri structura le,
de coeziune și naționale, pe orizontul de timp 2017 – 2023 , este de a determina capacitatea
administrației publice locale de a asigura cofinanțarea proiectelor de investiții propuse.
Printr -o alocare de 25% din excedentul operațional al perioadei 2017 – 2023, Municipiul Oradea
poate „disponibiliza” pentru susținerea cofinanțării proprii a proiectelor din fonduri
nerambursabile , suma de 160.020.190 lei, reprezentând aproximativ 35.600.000 euro, la un curs
mediu de 4,5 lei/euro.
Pentru a stabili nivelul minim, respectiv maxim ce poate fi atras de Municipiul Oradea din fonduri
structurale, de coeziune și naționale și ținând cont de experiența din perioada de programare
anterioară, am avut în vedere:
• pentru nivelul maxim – cofinanțare 2%+10% neeligibile
• pentru nivelul mediu – cofinanțare 2%+20% neeligibile
• pentru nivelul minim – cofinanțare 2%+30% neligibile.

189

Proiecția gradului de îndatorare
În prezent plafonul maxim de îndatorare este reglementat la 30% din veniturile proprii, fapt ce
permite luarea în considerare și pentru perioada de programare 2014 – 2023 a posibilității
accesării de fonduri rambursabile (credite bancare) pentru asigurarea cofinanțării proprii la
proiectele europene.
Scenariul avut în vedere cuprinde contractarea unui credit bancar în anul 2018 cu o valoare de
30.000.000 euro și 10 ani de rambursare, pentru care Municipiul Oradea ar trebui să suporte un
serviciu anual sup limentar al datoriei publice de 3.200.000 euro/an.
Costurile împrumutului ar reduce capacitatea de finanțare bazată pe excedentul operațional în
anii 2017 – 2023.
Astfel, concluziile la care s -a ajuns în urma proiecțiilor bugetare și analizelor realizate sunt
următoarele:
• Municipiul Oradea deține o rezervă de creștere a excedentul operațional pe seama unei
colectări îmbunătățite a impozitelor și taxelor locale, a creșterii încasărilor din cotele
defalcate din impozitul pe venitul global și optimizării c heltuielilor operaționale.
• Capacitatea municipalității de a susținere a cofinanțării proiectelor europene din veniturile
proprii se poate completa cu resursele rambursabile care pot fi atrase.
• Printr -o alocare de 25% din “excedentul operațional”, Mun icipiul Oradea poate atrage la
bugetul municipal 110.000.000 – 300.000.000 euro (min -max) din fonduri structurale, de
coeziune și naționale.
• Suplimentar, prin accesarea unui credit bancar de 30.000.000 euro, Municipiul Oradea își
poate crește capacitate de susținere a proiectelor europene până la 144.000.000 –
384.000.000 euro (min -max).
Metodologia aplicată
Din punct de vedere metodologic, analiza elementelor financiare necesare planificării investițiilor
publice preconizate a se realiza prin cofinanțare la fondurile europene, a avut în vedere
urmãtoarele aspecte:
1. realizarea prognozei veniturilor și chel tuielilor bugetului local în perioada 2017 – 2023;
2. determinarea excedentului operațional în vederea finanțãrii investițiilor, evaluarea cofinanțării
locale și a sumelor ce pot fi atrase la bugetul local din fonduri structurale și de coeziune.
Prognoza s-a fundamentat pe premiza că în perioada 2017 – 2023 nu vor apărea schimbări
legislative majore cu impact asupra finanțelor locale (atât în privința surselor veniturilor bugetare
și a cuantumului acestora, cât și în privința obligațiilor de finanțare a se rviciilor publice).
Pentru anii 2017 – 2023 s -a realizat o prognozã a tuturor cheltuielilor bugetare, mai puțin a celor
de capital, în așa fel încât la sfârșitul exercițiului de prognoză s -a obținut așa numitul “excedent
operațional”, diferență între tota lul previzionat al veniturilor și totalul previzionat al cheltuielilor

190
curente și financiare. Excedentul operațional poate finanța cheltuielile de capital și exercițiul
datoriei publice locale.

VIII.2. SELECTARE PROIECTE, MONITORIZARE ȘI EVAL UARE STRATEG IE

AUTORITATEA URBANĂ – PRIORITIZARE PROIECTE
Conform Programului Operațional Regional 2014 -2020, Documentul Cadru de Implementare a
Dezvoltării Urbane Durabile – Axa Prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile – apel de
documente strategice por/2016/4/; precum și în conformitate cu prevederile art. 7 (4) al
Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 este obligatorie implicarea organismelor care gestionează și
implementează SIDU în contextul dezvoltării urbane durabile în procesul de implementare și
gestionare a fondurilor alocate dezvoltării urbane durabile. Aceasta presupune obligativitatea ca
Autoritatea de Management pentru POR să delege atribuții privind managementul și
impleme ntarea activităților specifice către organismele care implementează dezvoltarea urbană
(„Autorități Urbane”), fiind obligatorie cel puțin delegarea atribuției de selectare a operațiunilor
(proiectelor).
Atribuțiile delegate Autorităților Urbane sunt limita te la cele privind selectarea proiectelor propuse
spre finanțare prin intermediul Axei Prioritare 4 a POR și constau în asigurarea că:
• operațiunile (proiectele) contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice și a rezultatelor din
cadrul priorității de i nvestiții în cauză a Axei prioritare 4;
• procedurile și criteriile de selectare sunt nediscriminatorii și transparente și iau în
considerare principiile generale stabilite la articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) nr.
1303/2013.
Astfel, în baza unei metodo logii și a unor criterii de selecție, elaborate de către Autoritatea de
Management pentru POR și aprobate de către Comitetul de Monitorizare al Programului
Operațional Regional 2014 -2020, precum și a unei proceduri specifice, Autoritățile Urbane vor
selec ta proiectele prioritare finanțabile prin intermediul Axei Prioritare 4 a POR.
Prin delegarea funcției de aplicare a procedurilor și criteriilor de selectare a operațiunilor
(proiectelor), municipiile reședință de județ, respectiv structura de la nive lul acestora care
îndeplinește rolul de Autoritate Urbană, va fi parte integrantă din sistemul de management și
control al POR 2014 -2020, îndeplinind rolul de Organism Intermediar secundar (de nivel II).
În conformitate cu prevederile art. 7 din Regulament ul (UE) nr. 1301/2013 și luând în considerare
modalitatea de implementare a dezvoltării urbane durabile prin POR 2014 -2020, Autoritățile
Urbane se vor constitui la nivelul municipiului reședință de județ. După caz, în cazul în care
Autoritatea Urbană consi deră necesară utilizarea unui sprijin extern, se poate lua în considerare
utilizarea expertizei de la nivelul ADI.
Atribuția de selectare strategică a operațiunilor (proiectelor) delegată de către AM POR va fi
exercitată de către o structură la nivelul mun icipiului reședință de județ formată din reprezentanți
ai diferitelor structuri interne din cadrul primăriei municipiului reședință de județ, inclusiv din cadrul
instituțiilor publice din subordine.
Autoritatea Urbană se înființează la nivelul municipiului reședință de județ prin hotărâre a
consiliului local și completată, după caz, de dispoziții ale primarilor. Numărul minim de membrii ai
autorității urbane va fi 3. Numărul maxim trebuie să fie impar și se va stabili la nivel local de către
municipiile reș edință de județ, recomandabil în funcție și de mărimea municipiului reședință de
județ și complexitatea structurilor interne din cadrul primăriei.
În acest sens, la nivelul municipiului Oradea, a fost înființată Autoritatea Urbanăpentru SIDU
Oradea, confo rm HCLMO 154 din 16.03.2017 . Conform acestui act, Autoritatea Urbană
constituită va funcționa în temeiul unui acord de delegare de atribuții încheiat între Autoritatea de
Management pentru POR și Municipiul Oradea.

191
Autoritatea Urbană va avea în componența sa un număr de 3 membri cu drept de vot și două
persoane care vor asigura secretariatul acesteia. Membrii autorității urbane vor fi numiți și revocați
prin dispoziția Primarului Municipiului Oradea.
Autoritatea urbană va prioritiza și selecta proiectele aferente Strategiei Integrate de Dezvoltare
Urbană – SIDU (inclusiv ale Planului de Mobilitate Urbană Durabilă – PMUD) a Municipiului
Oradea, finanțate prin intermediul Axei prioritare 4 a POR 2014 -2020, în baza unei metodologii și
a unor criterii de selecț ie elaborate de către Autoritatea de Management pentru POR și aprobate
de către Comitetul de Monitorizare al Programului Operațional Regional 2014 -2020, precum și a
unei proceduri specifice.
Mecanismul de evaluare și selectare a proiectelor, monitorizare și evaluare a implementării SIDU
Oradea are drept scop atât aprecierea gradului de realizare al activităților propuse de document,
per ansamblu, cât și fundamentarea eventualelor revizuiri și modificări ale direcțiilor de
dezvoltare, obiectivelor, țintelor , planurilor de măsuri și acțiuni.

PROCEDURA DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A SIDU
Monitorizarea și evaluarea SIDU presupune monitorizarea indicatorilor SIDU si pachetului
aferent de proiecte si, indiferent de sursa de finantare :
– externă prin Programul Operational Regional 2014 -2020 – prioritățile principale, sau alte
surse externe ( Programul Operational Infrastructura Mare , P rogramul Operational
Competitivitate , Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Ungaria 2014-2020 ,
Progra mul Dunarea, Meca nismul Spatiului Economic European, alte programe gestionate de
Comisia Europeană si alti finantatori ).
– interne – buget local, împrumuturi bancare, parteneriate în investiții
Procesul de coordonare a activităților interdependente în vederea asigurării co ndițiilor
optime derulării prezentului pachet de proiecte reprezintă managementul proiectului, o activitate
vitală pentru implementarea SIDU. Un management performant, eficace va asigura atingerea
țintelor strategie ale dezvoltării SIDU, în conformitate cu standardele impuse, cu indicatorii și
calendarul asumat, în limitele bugetului și folosind toate acele resurse de care Municipiul Oradea
dispune, impunând un echilibru just între performanța resursei umane, timp și resurse financiare.
Un plan integrat est e fără îndoială relevant pentru o zonă de acțiune urbană, pentru
administrarea și dezvoltarea sa într -un coerent și eficace mod. Evaluarea justă efectuată în
procesul de definire a planului integrat este pilonul esențial al SIDU .
Diagnosticarea și prognoz a în elaborare este necesară tocmai pentru a realiza
managementul riscurilor SIDU . În vederea evitării unor disfuncționalități, riscuri sau și se vor
urmări 3 etape principale:
1. Evaluarea ex -ante: necesară pentru o distribuire adecvată a resurselor, diag nosticarea
și prognoza ;
2. Evaluarea intermediară – necesară pentru a se determina dacă strategia adoptată și
urmărită este cea mai eficientă și modul în care se poate optimiza prin intermediul
managementului ;
3. Evaluarea ex -post – analizarea output -urilor, rezultatelor și al impactului implementării
strategiei .
Informațiile activității de monitorizare și evaluare a implementării strategiei vor fi
prezentate sub forma unui raport anual, în baza unui șablon de raportare, structurat pe capitole
relevante (ex: activități realizate în perioada de raportare, rezultate obținute, stadiul dezvoltării
socio -economice în comparație cu perioada inițială, gradul de realizare a proiectelor propuse etc).
Monitorizarea și evaluarea implementării strategiei va fi realizată în permanență, pe lângă
membrii Consiliului Local al Municipiului Oradea, Primaria Municipiului Oradea si Zona
Metropolitana Oradea.

192
Monitorizarea va consta în verificarea implementării activităților, proiectelor și programelor
realizate, corelarea rezultatelor obținute cu obiectivele propuse, colectarea datelor necesare
pentru popularea bazei de date a indicatorilor de monitorizare și evaluare etc. Pe lângă evaluarea
activității de implementare a strategiei, această activitate contribuie l a o îmbunătățire a
coordonării proiectelor realizate în profil teritorial.
Resursele umane necesare implementarii SIDU vor fi constituite de angajatii Primariei
Municipiului Oradea. Resursele financiare, materiale și informaționale vor fi puse la dispozi ție de
Primăria Municipiului Oradea.

Comisia de monitorizare a SIDU Oradea
Comisia de monitorizare a SIDU Oradea este structura care va realiza monitorizarea SIDU
și va fi formată din reprezentanți care vor fi din cadrul următoarelor structuri organizat orice:
– Conducerea Primăriei Municipiului Oradea (primar și viceprimari)
– Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională
– Instituția Arhitectului Șef
– Direcția Economică
– Direcția Tehnică
– Direcția Patrimoniu Imobiliar
– Direcția Juridică
– Direcția Monitorizare Cheltuieli de Functionare și Organizare Evenimente
– Zona Metropolitană Oradea
– Alte instituții din subordinarea Consiliului Local al Municipiului Oradea

Comisia de monitorizare a SIDU Oradea va avea următoarea componență:
a) Reprezentant al conducerii Municipiului Oradea
b) Responsabil economic
c) Responsabil juridic
d) Responsabil tehnic
e) Responsabil urbanism
Această comisia de monitorizare a SIDU Oradea va fi numită prin dispozitia primarului.
Prin dispoziția primarului va fi numită comisia care va realiza monitorizarea și evaluarea
SIDU.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A APARATULUI DE SPECIALITATE AL PRIMARULUI

În subordinea directă a Primarului se află:
1. Compartimentul Audit Public Intern
2. Compartimentul de Presă
3. Cabinetul Primarului
4. Compartimentul Management Spitale
5. Instituția Arhitectului Șef cu următoarea componență:
Arhitect Sef
– Biroul G.I.S
– Compartiment Gestionare Date
– Compartiment Autorizări Publicitate
Director Executiv Adjunct

193
– Serviciul Autorizari Construcții
– Biroul Finalizări Coinstrucții
– Compartiment Aut.Monumente Instorice și Zone Protejate
– Compartiment Autorizări Retele
– Compartiment Urbanism și Avize
6. Direcția Juridică are în componență:
Director executiv
– Serviciul Juridic – Contencios
– Compartiment Agricol
– Biroul Juridic Institutii Subordonate Consiliului Local
– Compartimentul Contestatii Falimente
– Serviciul Administrație Publică Locală
– Compartiment Asociații de Proprietari
– Compartiment Autoritate Tutelară
– Compartiment Fond Funciar
7. Instituții publice de inters local, fără personalitate juridică: Serviciul Public
Comunitar Local de Evidență a Persoanelor și Muzeul Cetății și Orașului Oradea, aceste instituții
fiind organizate sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Oradea, având regulamente de
organizare și funcționare proprii.
8. Biroul Achiziții Publice
9. Biroul Resurse Umane
10. Serviciul Relații cu Publicul
11. Direcția Monitorizare Cheltuieli de Functionare și Organizare Evenimente, cu următoarea
componență:
• Biroul IT
• Compartiment Gestionare Cheltuieli și Organizare Evenimente
• Compartiment Protecție Civilă și PSI
• Compartiment Deservire
In subordinea directă a viceprimarilor se află:
1. Direcția T ehnică cu următoarea componență:
Director Executiv al Direcției Tehnice
Director Executiv Adjunct
– Biroul Drumuri Publice
– Compartimentul Investitii si Avizare Lucrari
– Compartimentul Eficiență Energetica
Director Executiv Adjunct
– Serviciul Lucrari și Servicii Publice
– Compartimentul Spatii Verzi
– Compartimentul Protectia Mediului
– Compartimentul Transport Public Local
– Compartiment Gestiune Date
2. Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională, având în componență:
Director Executiv al Management Proiecte cu Finanțare Internațională
Serviciul Elaborare și Dezvoltare Proiecte
– Compartiment Suport Investiții

194
Serviciul Implementare Proiecte
– Compartiment Relații Internaționale
3. Direcția Patrimoniu Imobiliar, având în componență:
Director Executiv al Direcției Patrimoniu Imobiliar
– Serviciu Parcări
– Compartiment Parcări Supraetajate
– Compartimentul Parcări de Domiciliu
– Compartiment Ridic ări
– Compartiment Dotări Parcări
– Compartiment Evidență Încasări și Parcometre
– Compartiment Control
– Serviciu Management Cetate
– Compartiment Informare Turistică
– Birou Întreținere
– Birou Administrare, Dezvoltare Cetatea Oradea
– Compartiment Deservire Cetate
Director Executiv Adjunct
– Serviciu Logistică și Urmărire Consumuri Imobile
– Serviciu Locuințe, Spații Comerciale
– Serviciu Cadastru
– Serviciu Terenuri
Director Executiv Adjunct
– Compartiment Tehnic
– Serviciu Administrare Baze Sportive și Agrement
– Compartiment Orășelul Copiilor
– Compartiment Baza Tenis
– Compartiment Sala Sporturilor
– Compartiment Bazine de Înot
– Compartiment Stadioane
4. Direcția Economică, având în componență:
Directo r Executiv al Direcției Economice
Director Executiv Adjunct – domeniul impozite și taxe locale
– Serviciul Incasări -Compensări
– Serviciul Impunere Persoane Fizice
– Serviciul Impunere Persoane Juridice
– Serviciul Executare Silită Persoane Fizice și Juridice
Director Executiv Adjunct – domeniul buget, contabilitate, gestiune contracte, evidență
active și datorie publică.
– Serviciul Buget – Ordonanțări
– Serviciul Contabilitate Publică, Situații financiare
– Serviciul Evidență Active, Delegări de Gestiune și Datorie Publică
– Biroul Decontări Contracte
In subordinea directă a Secretarului muncipiului Oradea se află Compartimentul Consiliul
Local.

Denumirea structurii specializate în atragerea fondurilor neramb ursabile

195
În cadrul organigramei de funcționare a Primăriei Municipiului Oradea, în aparatul de
specialitate al primarului a fost organizată și funcționează Direcția de Management Proiecte cu
Finanțare Internațională. Direcția se află în directa subordine a primarului municipiului Oradea.
Aceasta este formată din: Serviciul Elaborare și Dezvoltare Proiecte, Serviciul Implementare
Proiecte, Compartiment Suport Investiții și Compartiment Relații Internaționale.
Aceasta este structura municipală ce are la nive l general responsabilitatea dezvoltării,
depunerii și implementării de proiecte cu finanțare nerambursabilă. Structura este nucleu de bază
al dezvoltării și în toate activitățile sale beneficiază de sprijinul celorlalte direcții, servicii, birouri
sau comp artimente din organigrama aparatului de specialitate al primarului (Instituția Arhitectului
Șef, Direcția Tehnică, Direcția Juridică , Direcția Economică ), dar și de sprijinul celorlalte instituții
aflate în directa subordonare a Consiliului Local al Munic ipiului Oradea și anume: Administrația
Imobiliară Oradea, Administrația Social Comunitară Orad ea și Poliția Comunitară Oradea precum
și al ADI Zona Metropolitană Oradea.

Atribuțiile Serviciul ui Implementare Proiecte
a) propune și realizează proiecte care să răspundă necesităților comunității locale, urmărind
implementarea proiectelor și evaluarea rezultatelor
b) stabilește și întreține relații de parteneriat / serviciu cu organizații și instituții locale,
naționale și internaționale în vederea absorbției fond urilor structurale, atragerii de noi parteneri,
întocmind documentația aferentă
c) asigură sprijinul necesar procesului de coordonare și implementare eficientă, eficace și
transparentă a fondurilor structurale atrase de către municipalitate
d) traducea dosarele tehnice și anexele aferente cererilor de finanțare în funcție de cerințele
specifice, asigurând organizarea internă și pregătind documentele necesare evaluării proiectelor
depuse / activităților desfășurate
e) asigură legătura cu instituțiile vizate în vedere a îndeplinirii atribuțiilor legate de întărirea
capacității instituționale
f) asigură realizarea și transmiterea la termenele stabilite a raportărilor privind stadiul de
implementare a proiectelor și a activităților realizate
g) realizează recepția produselor/se rviciilor achiziționate în cadrul contractelor încheiate pe
proiecte cu finanțare europeană, în care Primăria Municipiului Oradea este beneficiar
h) asigură activități de interpretariat în cadrul proiectelor și a manifestărilor instituției care
necesită acest lucru
i) asigură implementarea recomandărilor formulate de către organele de control în urma
misiunilor de audit/control efectuate la nivelul instituției și care vizează îmbunătățirea activității
serviciului
j) propune modificări/completări la procedurile exis tente de desfășurare a activității Direcția
Management Proiecte cu Finanțare Internațională .
k) crează și gestionează baza de date cu partenerii reali și cei potențiali din domeniile de
interes și din cele sinergetice lor, susținerea legăturilor cu partener ii, asigurarea suportului
tehnico -documentar și consultativ, logistic a elaborării și implementării strategiilor pe turism,
cultură, educație, a întrunirilor și evenimentelor proprii;
l) colaborează cu alte instituții locale și naționale, cu domeniile sinerge tice ale turismului și
culturii în vederea atingerii intereselor comune și promovării / introducerii în circuitul turistic a
monumentelor de istorie și de arhitectură, precum și a celor naturale
m) propune și realizează proiecte pentru infrastructură în domen iul turismului, culturii și
regenerării urbane, proiecte care să răspundă necesităților comunității locale, urmărește
implementarea proiectelor
n) traduce dosare tehnice și anexele aferente cererilor de finanțare în funcție de cerințele
specifice, asigurând realizarea și transmiterea în termen a raportărilor tehnice / financiare
o) vizează recepția produselor/serviciilor achiziționate în cadrul contractelor încheiate pe
proiecte cu finanțare europeană, în care Primăria Municipiului Oradea este beneficiar
p) oferă informații și colaborează cu instituții de la nivel regional, național sau internațional în
vederea inserției valorilor patrimoniului antropic, cultural și natural local în circuitul de valori
regionale, naționale și internaționale

196
q) girează, alături de alte instituții locale, punerea în practică a strategiilor sectoriale pe
domeniul turism, cultură și regenare urbană, elaborează materiale de promovare.

Atribuțiile Serviciul ui Elaborare și Dezvoltare Proiecte
a) oferă consultanță de specialitate către departam entele interne și instituțiile externe care
sunt subordonate Consiliului Local și care sunt interesate de intensificarea eforturilor de atragere
de surse externe de finanțare pentru susținerea programelor și proiectelor proprii pe obiectivele
de infrastruc tură, obiective de patrimoniu, unități de învățământ, unități de sănătate, centre
sociale, infrastructură generală, infrastructură de afaceri, etc., care sunt în proprietatea și
administrarea Municipiului Oradea
b) propune și realizează proiecte în domeniul infrastructurii, proiecte care să răspundă
necesităților comunității locale, urmărește implementarea proiectelor derulate
c) stabilește relații de parteneriat cu organizații și instituții locale, naționale și inter naționale
în vederea absorbției fondurilor structurale, întocmește documentația aferentă
d) asigură sprijinul necesar procesului de coordonare și implementare eficientă, eficace și
transparentă a fondurilor structurale atrase de către municipalitatea Oradea
e) traduce dosarele tehnice și anexele aferente cererilor de finanțare în funcție de cerințele
Comisiei Europene și partenerii externi implicați în proiectele respective
f) asigură organizarea internă, pregătește documentele necesare evaluării proiectelor
depuse , asigură realizarea și transmiterea la termenele stabilite a raportărilor
g) întocmește procesele verbale de recepție pentru echipamentele furnizate de operatorii
economici contractați pe diverse proiecte cu finanțare europeană de către Primăria Oradea în
vederea completării dosarului de contract
h) asigură implementarea recomandărilor formulate de către organele de control în urma
misiunilor de audit/control efectuate la nivelul instituției și care vizează îmbunătățirea activității
serviciului

Indicatori de m onitorizare ai SIDU

Politică Program Indicator de monitorizare al
SIDU Unitate
de
măsură Frecvență
I. DEZVOLTARE
ECONOMICĂ P1. Sprijinirea
dezvoltării IMM -urilor
de la nivel local Investitori atrași în cadrul
structurilor de sprijinire a
afacerilor din Mun. Oradea Număr anuală
P2. Dezvoltare
industrială Structuri de sprijinire a afacerilor
înființate Număr
anuală
II.
INFRASTRUCTUR
A LOCALA

P3. Dezvoltarea
Infrastructurii de
transport. Mobilitate
urbana Lungime drumuri construite
Lungime drumuri reabilitate
Lungime drumuri modernizate
Lungime piste de biciclete
construite
Suprafață pietonală construită /
reabilitată
Centre intermodale construite
Tramvaie modernizate
Autobuze achiziționate
Lungime linii de tramvai
construite / reabilitate Km
Km
Km
Km

Mp

Număr
Număr
Număr
anuală
anuală
anuală
anuală

anuală

anuală
anuală
anuală

197
Km anuală
P4. Dezvoltarea
infrastructurii de apă
și canalizare Rețele de apă modernizate
Rețele de apă construire
Rețele de canalizare
modernizate
Rețele de canalizare construire Număr
Număr
Număr

Număr Anuală
anuală
anuală

anuală
P5. Amenajarea
urbanistică Spații verzi create Hectare anuală
III.
ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ LOCALĂ

P6. Îmbunătățirea
calității serviciilor
publice Angajați din cadrul Primăriei
Municipiului Oradea care au
participat la cursuri de
perfecționare profesională Număr anuală
P7. Oraș Inteligent –
SMART CITY Aplicarea strategiei integrate de
informatizare a Municipiului
Oradea Procent anuală
P8. Creșterea
gradului de
transparență a
administrației
publice locale Număr de dezbateri publice
organizate Număr anuală
IV. SĂNĂTATE

P9. Îmbunătățirea
condițiilor de
desfășurare a actului
medical Suprafață de infrastructură
sanitară creată
Suprafață de infrastructură
sanitară reabilitată Mp

Mp anuală

anuală

P10. Dezvoltarea
asistenței medicale Programe de educatie si
informare privind sanatatea Număr anuală
P11. Dezvoltarea
resursei umane din
sistemul de sănătate Angajați din cadrul unităților
sanitare din subordinea
Consiliului Local al Municipiului
Oradea care au participat la
cursuri de perfecționare
profesională Număr anuală
V. MEDIU P12. Îmbunătățirea
managementului
deșeurilor Gradul de reciclare Procent anuală
P13. Intervenții
pentru îmbunătățirea
factorilor de mediu Suprafață revitalizată din punct
de vedere urban
Suprafață ecologizată Mp

Mp anuală

anuală
VI. TURISM,
CULTURĂ și
SPORT

P14. Îmbunătățirea
serviciilor de
informare,
promovare și
marketing turistic Evenimente culturale și artistice
desfășurate
Număr anuală
P15. Valorificarea
superioară a
atracțiilor turistice de
la nivel local Obiective turistice de patrimoniu
restaurate Număr anuală

198
P16. Crearea de noi
atracții turistice Noi atracții introduse în circuitul
turistic Număr anuală
P17. Îmbunătățirea
condițiilor de
desfășurare a
activităților culturale
și sportive Suprafață pentru desfășurarea
activității sportive construită
Suprafață pentru desfășurarea
activității sportive reabilitată /
modernizată
Evenimente sportive organizate Mp

Mp

Număr Anuală

anuală

anuală
P18. Valorificarea
superioară a
resurselor culturale
existente Evenimente culturale și artistice
desfășurate Număr anuală
VII. RESURSE
UMANE.
EDUCAȚIE

P19. Creșterea
calificării și
adaptabilității forței
de muncă Unități de învățâmânt
interconectate cu mediul IT Număr anuală
P20. Dezvoltare
Socială Suprafață de infrastructură
socială creată
Suprafață de infrastructură
socială reabilitată Mp

Mp Anuală

anuală
P21. Sprijinirea
mobilizării
comunitare și
voluntariatului Beneficiari ai proiectelor de
regenerarea fizică, economică și
socială a comunităților
defavorizate Număr anuală
P22. Sprijinirea
îmbunătățirii
performanțelor
școlare Unități de de învățâmânt
reabilitate
Unități de de învățâmânt
echipate Număr

Număr anuală

anuală
P23. Dezvoltarea
activităților de
învățare pe tot
parcursul vieții Persoane care au frecventat
activități de învățare pe tot
parcursul vieții Număr anuală
VIII. EFICIENȚĂ
ENERGETICĂ P24. Creșterea
eficienței consumului
energetic Suprafață clădiri reabilitate
pentru creșterea eficienței
consumului energetic Mp anuală
P25. Creșterea
ponderii utilizării
energiei
regenerabile Ponderea utilizării energiei
regenerabile Procent anuală
P26. Termoficare Rețea termoficare reabilitată Km anuală
IX. DEZVOLTARE
METROPOLITANĂ
P27. Conectivitate
metropolitană Drumuri legătură construite Km anuală
P28. Atragerea forței
de muncă din ZMO
în Municipiul Oradea Angajați din comunele situate în
Zona Metropolitană Oradea
care lucrează în Municipiul
Oradea Număr anuală

199
P29. Dezvoltarea de
oferte turistice și
culturale la nivel
metropolitan Oferte turistice create prin
parteneriate între Municipiul
Oradea și Zona Metropolitană
Oradea Număr anuală

Managementul riscurilor

Comisia de monitorizare a SIDU Oradea activează pe baza obiectivelor clar stabilite la
nivel atât individual, fișa individuală a postului, cât și la nivel de comisie, conform procedurii
prezentate la aceasta sectiune a SIDU.
Performanțele sunt monitorizate prin intermediul ședințelor regulate , raportărilor și planuri
de remediere rezultate în urma diagnosticării problemelor apărute în implementarea SIDU.
Riscurile sunt analizate sistematic, stând la baza unei diagnoze a auditului intern, iar
fiecare dintre politicile, programele, măsurile, pro iectele, obiectivele și indicatorii aferenți
implementării SIDU
Gradul de risc, diagnoza riscului are în vedere următoarele criterii care o compun:
• întârzierile față de calendarul activităților aprobat și asumat prin contractul de finanțare
• creșterea che ltuielilor neeligibile, care nu pot să fie acoperite din contractul de finanțare
pe POR și impactul financiar al acestora
• Scăderea randamentului echipelor de management prin nealocarea sau dislocarea
membrilor echipei

Procesul gestionarii riscurilor se desfasoara pe parcursul a trei etape principale:
a) identificarea;
b) evaluarea;
c) tratamentul (managementul) riscurilor.

a) Identificarea riscurilor
Riscurile interne sunt legate direct de proiect și pot ap ărea în timpul fazei de implementare:
▪ etapizarea eronată a proiectelor ;
▪ fluxul deficitar de informații între entitățile implicate în implementarea SIDU ;
▪ întârzieri in procedurile de achiziții a contractelor de furnizare servicii, bunuri sau lucrări
▪ executarea defectuoasă a lucrărilor;
▪ furniza rea unor dotări neconforme;
▪ neîncadrarea efectuarii lucr ărilor de c ătre constructor în graficul de timp aprobat și în
cuantumul financiar stipulat în contractul de lucr ări;
▪ conditii meteorologice nefavorabile pentru realizarea lucrarilor de constructii;
▪ lipsa personalului calificat din partea executanților ;
▪ nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevazut.

Riscuri externe privesc mediul socio – economic și politic, având o influență semnificativă
asupra proiectului.
▪ Riscuri economice;
▪ Riscu ri legislative;
▪ Riscuri politice.

200
În etapa de identificare a riscului se vor utiliza lista de control (ce se întâmplă dacă?). Se
evaluează pericolele potențiale, efectele și probabilitățile de apariție ale acestora pentru a decide
care dintre riscuri trebuie prevenite.
Tot în această etap ă se elimină riscurile nerelevante adică acele elemente de risc cu
probabilități reduse de apariție sau cu un efect nesemnificativ. Reacția la risc va cupinde măsuri
și acțiuni pentru diminuarea, eliminarea sau repartizarea riscului. Măsurile adoptate pent ru
eliminarea și/sau reducerea riscurilor vor viza atât perioada de execuție, cât și perioada de
operare a facilitaților nou create.

b) Evaluarea riscurilor
Aceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in alocarea resurselor pentru controlul
si finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de masurare a
importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru riscurile identificate.
Evaluarea riscurilor presupune cuantificarea dimensiunilor riscurilor potentiale, prin
delimitarea riscurilor functie de gravitatea consecintelor de producere a lor – abordare ordinala.
Abordarea ordinala a probabilitatii de aparitie a riscurilor proiectului s -a facut functie de
frecventa (probabilitatea de producere a evenimentului) si seve ritatea consecintelor (impactul pe
care il poate avea asupra proiectului fenomenul vizat). In acest caz, pozitionarea riscurilor in
diagrama riscurilor este subiectiva si se bazeaza doar pe expertiza echipei de proiect.

Tabel – Diagrama riscurilor

Probab ilitate

Impact Scazuta Medie Ridicata
Scazut
Mediu
Ridicat

Tratamentul care va fi aplecat riscurilor:
Ignoră riscul
Precauție la astfel de riscuri
Se impune un plan de acțiune

Matricea este folosită în stabilirea strategiei de management astfel:
▪ riscurile din prima categorie (frecventa mica, severitate redusa) – pentru acest tip se vor
stabili tehnici de reținere a riscului;
▪ pentru riscurile din a doua categorie (frecvență mică și severitate ridicată) se vor stabili
tehnici de asigurare, deoarece materializarea lor ar avea un impact foarte puternic asupra
proiectului;
▪ pentru riscurile din a treia categorie (frecventa mare, severitate scazuta) se vor aplica
tehnici de control al riscului, in scopul reducerii frecventei de producere. Tehnici le de
control vor fi combinate cu tehnicile de retinere;
▪ riscurile din ultima categorie (frecventa mare, severitate ridicata) ar trebui evitate.

c) Tratamentul (managementul) riscurilor

201
Tehnicile de control a riscului ce vor fi aplicate se impart in doua mari categorii:
▪ tehnici care reduc probabilitatea de aparitie a riscurilor (frecventa);
▪ tehnici care reduc impactul riscurilor (severitatea).
Din categoria tehnicilor care reduc probabilitatea de aparitie a riscurilor fac parte:
▪ evitarea riscului;
▪ prevenirea pierderilor.
Din categoria tehnicilor care reduc impactul riscurilor fac parte:
▪ reducerea pierderilor;
▪ dispersia expunerilor la pierderi;
▪ transferul contractual al riscului.

202

BIBLIOGRAFIE

o http://cursdeguvernare.ro/monitorul -european -al-educatiei -2016 -parasirea -scolii –
creste -spredublul -tintei -fixate -de-romania -pentru -2020.html
o https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/digital -scoreboard

203
ANEXE
• ANEXA 1 – Hărțile proiectelor prioritare – SIDU – Municipiul Oradea

Harta – Totalul proiectelor

204

Harta Politica 1 – Dezvoltare economică

205

Harta Politica 2 – Infrastructura locală

206

Harta Politica 3 – Administrația publică locală

207

Harta Politica 4 – Sănătate

208

Harta Politica 5 – Mediu

209

Harta Politica 6 – Turism, cultură și sport

210

Harta Politica 7 – Resurse umane. Educație

211

Harta Politica 8 – Eficiență energetică

212

Harta Politica 9 – Dezvoltare metropolitană

213

• ANEXA 2 – OPIS TABELE
NUMĂR
TABEL TITLU TABEL CAPITOL / SUBCAPITOL PAGINA
TABEL 1 Structura procesului de
consultare publică SIDU
Oradea CAPITOLUL II. METODOLOGIA
DE ELABORARE SIDU A
MUNICIPIULUI ORADEA 30
TABEL 2 Dinamica actelor emise de
către Instituția Arhitectului Șef
Oradea, pe categorii – Sursa:
PMO, 2017 III.1.2. TERENURI ȘI LOCUINȚE 35
TABEL 3 Lucrări de întreținere/reparații
executate pe străzi
modernizate III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 40
TABEL 4 Lucrări de întreținere/reparații
pe străzi nemodernizate III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 40
TABEL 5 Evoluția comparativă, pe ani, a
situației lucrărilor de investiții
pentru străzi / drumuri /
sisteme de siguranță a
circulației /alte obiective III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 43
TABEL 6 Ritmul de extindere a rețelei III.1.3.2. APĂ -CANALIZARE 53
TABEL 7 Branșamente/ Racorduri
existente III.1.3.2. APĂ -CANALIZARE 54
TABEL 8 Stadiul de îndeplinire a
indicatorilor fizici – ETAPA I III.1.3.2. APĂ -CANALIZARE 55
TABEL 9 Alocare bugetară – continuare
proiect III.1.3.2. APĂ -CANALIZARE 56
TABEL 10 Recipienții folosiți de către
operatorul SC RER Ecologic
Service SA (salubrizare
stradală, salubrizare menajeră)
pentru colectarea deșeurilor
municipale, în două fracții
distincte (fracție uscată și fracție
umedă) III.1.3.4. SALUBRITATE 61
TABEL 11 Recipienții folosiți pentru
colectarea deșeurilor
reciclabile (pubelă,
eurocontainer, container,
altele) III.1.3.4. SALUBRITATE 62
TABEL 12 Cantități deșeuri colectate:
tone/ an III.1.3.4. SALUBRITATE 62
TABEL 13 Cantitățile de Deșeuri de
Echipamente Electrice și
Electronice colectate în
perioada 2012 – 2016 III.1.3.4. SALUBRITATE 63
TABEL 14 Indicatori de performanță
Sursa: draftul Planului de
Acțiune pentru Energie
Durabilă Oradea III.1.3.5.A.1. ALIMENTAREA CU
ENERGIE TERMICĂ 69

214
TABEL 15 Datele privind consumurile de
energie electrică, energie
termică sau gaze naturale în
clădirile publice municipale,
obținute de la direcți ile și
serviciile care coordoneaza și
monitorizează direct aceste
sectoare, din cadrul Primăriei
Municipiului III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII 74
TABEL 16 Evoluția consumului de gaze
naturale sector rezidențial și
terțiar – Sursa: Planul de
Acțiune pentru Energie
Durabilă III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII 76
TABEL 17 Evoluția consumului de energie
electrică sector rezidențial și
terțiar 2014 – 2015 Sursa:
Planul de Acțiune pentru
Energie Durabil ă III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII 77
TABEL 18 Evoluția consumului de energie
termică sectoare rezidențial și
terțiar 2012 – 2015
Sursa: Planul de Acțiune
pentru Energie Durabilă III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII 77
TABEL 19 Evoluție indicatori sector
transport public 2012 -2015
Sursa: Planul de Acțiune
pentru Energie Durabilă TRANSPORT PUBLIC 78
TABEL 20 Evoluție indicatori sector
transport public 2012 -2015
Sursa: Planul de A cțiune
pentru Energie Durabilă TRANSPORT PUBLIC 79
TABEL 21 Procentul tinerilor cu nivel
scăzut de cunoștințe III.1.3.7. EDUCAȚIE 84
TABEL 22 Date statistice Siguranța și
ordinea publică III.1.3.11. SIGURANȚA ȘI
ORDINEA PUBLICĂ 100
TABEL 23 Contravenții 2015 – 2016 III.1.3.11. SIGURANȚA ȘI
ORDINEA PUBLICĂ 101
TABEL 24 Studii / tipuri de șomeri III.1.4. DEZVOLTARE
ECONOMICĂ – FORȚA DE
MUNCĂ 107
TABEL 25 Monitorizarea poluantului
pulberi sedimentabile III.2. CALITATEA FACTORILOR
DE MEDIU ȘI SURSE DE
POLUARE 123
TABEL 26 Stații manuale de monitorizare
a calității aerului III.2. CALITATEA FACTORILOR
DE MEDIU ȘI SURSE DE
POLUARE 123
TABEL 27 Politici. Programe. Măsuri. CAPITOLUL VII. POLITICI ȘI
PROGRAME 155 – 158
TABEL 28 CENTRALIZATOR PROIECTE
PRIORITARE – SIDU ORADEA
2017 -2023 – stadiu proiecte
Axa 4 POR – aplicant Primăria
Municipiului Oradea VII.2. PORTOFOLIU DE
PROIECTE PRIORITARE
PENTRU PERIOADA 2017 –
2023 160

215
• ANEXA 3 – OPIS FIGURI
NUMĂR TITLU CAPITOL / SUBCAPITOL PAGINA
Figura 1 Localizarea Municipiului Oradea, în ZMO,
în județ, în țară I.3.3. ORGANIZARE
ADMINISTRATIVĂ 17
Figura 2 Distribuția populației pe sexe (Oradea
2016) – sursa: INS III.1.1. DEMOGRAFIE 31
Figura 3 Distribuția populației pe etnii (Oradea 2011)
– sursa: INS III.1.1. DEMOGRAFIE 32
Figura 4 Distribuția populației în funcție de
confesiunea religioasă (Oradea 2011) –
sursa: INS III.1.1. DEMOGRAFIE 32
Figura 5 Distribuția locuitorilor pe grupe de vârstă
(Oradea 2011) – sursa: INS III.1.1. DEMOGRAFIE 33
Figura 6 Graficul pe segmente de autorizare
(Oradea 2016) – sursa: PMO III.1.2. TERENURI ȘI LOCUINȚE 36
Figura 7 Centura Oradea – Calea Aradului – DN 79 III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 37
Figura 8 Rețeaua de drumuri în Oradea – sursa:
Incertrans PMUD Oradea III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 38
Figura 9 Podul Centenarului. Sursa: PMO III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 38
Figura 10 Permisivitatea rețelei majore în Municipiul
Oradea – km rețea majoră la 1000 locuitori
Sursa: Planul de Mobilitate Urbană la
nivelul polului de dezvoltare urbană Oradea III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 41
Figura 11 Traseul Drumului de legătură între Centura
Oradea (sens giratoriu Calea Sântandrei)
și Autostrada A3 (Biharia), Sursa: Studiu de
Fezabilitate LEGĂTURA CENTURA
ORADEA (girație Calea Sîntandrei) –
AUTOSTRADA A3 (Biharia) III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 44
Figura 12 Traseul Drumului de legătură între Oradea
și comuna Oșorhei (sat Fughiu), Sursa:
Studiu de Fezabilitate privind modernizarea
drumului de legătură dintre Municipiul
Oradea și Comuna Oșorhei, județul Bihor III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 45
Figura 13 Traseul Drumului de legătură între DN 19 –
str. Suișului – Calea Bihorului, Sursa: S tudiu
de Fezabilitate privind construcția drumului
de legătură DN 19 – strada Suișului – Calea
Bihorului, județul Bihor III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 45
Figura 14 Traseul Drumului de legătură între Oradea
și comuna Paleu, Sursa: Studiu de
Fezabilitate privind modernizarea drumului
de legătură dintre Municipiul Oradea și
Comuna Paleu, județul Bihor III.1.3.1. INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ 46
Figura 15 Propunere terminal intermodal transport de
mărfuri ORADEA – sursa: SF ADLO III.1.3.1. INFRASTRUC TURA
RUTIERĂ 47

216
Figura 16 Rutele care sunt operate și vor fi operate de
pe Aeroportu l Oradea în cursul anului
2017.Sursa:
http://www.aeroportoradea.ro/ro/ III.1.3.1. INFRASCTRUCTURA
RUTIERA –
INFRASTRUCTURĂ
TRANSPORT AERIAN 48
Figura 17 Rețea de distribuție – Sursa: CAO III.1.3.2. APĂ -CANALIZARE 50
Figura 18 Extinderea ariei de operare pe unități
administrativ teritorială – Sursa: CAO III.1.3.2. APĂ -CANALIZARE 51
Figura 19 Stația de tramvai Piața Unirii III.1.3.3. TRANSPORT PUBLIC 57
Figura 20 Harta rețelei de transport (Oradea) Sursa:
S.C. Oradea Transport Local S.A. III.1.3.3. TRANSPORT PUBLIC 59
Figura 21 Harta traseelor de autobuze (Sînmartin și
Borș) – Sursa: S.C. Oradea Transport Local
S.A. III.1.3.3. TRANSPORT PUBLIC 60
Figura 22 Cantitatea de deșeuri municipale
amestecate, reciclabile în amestec și
stradale în Municipiul Oradea – Sursa:
PMO III.I..3.4. SALUBRITATE 63
Figura 23 Cantitatea de deșeuri reciclabile, colectată
pe categorii în Municipiul Oradea Sursa:
PMO III.I..3.4. SALUBRITATE 64
Figura 24 Harta sistemului de termoficare în Oradea III.1.3.5.A.1. ALIMENTAREA CU
ENERGIE TERMICĂ 66
Figura 25 Harta punctelor termice în Municipiul
Oradea – sursa datelor ADI ZMO ( 2016) III.1.3.5.A.1. ALIMENTAREA CU
ENERGIE TERMICĂ 67
Figura 26 Emisiile de noxe de la sistemul de
termoficare III.1.3.5.A.1. ALIMENTAREA CU
ENERGIE TERMICĂ 70
Figura 27 Emisii de CO2 provenite de la sistemul de
termoficare III.1.3.5.A.1. ALIMENTAREA CU
ENERGIE TERMICĂ 70
Figura 28 Rețeaua de gaze naturale în Municipul
Oradea (sursa datelor ZMO, 2016) III.1.3.5.A.3.
INFRASTRUCTURA PENTRU
ALIMENTAREA CU GAZE
NATURALE 73
Figura 29 Energia electrică (MWh) sector clădiri
publice, Sursa: Planul de Acțiune pentru
Energie Durabilă III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII 75
Figura 30 Energia termică (Gcal) sector clădiri
publice, Sursa: Planul de Acțiune pentru
Energie Durabilă III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII 75
Figura 31 Evoluția consumului de gaze naturale
sector rezidențial și terțiar – Sursa: Planul
de Acțiune pentru Energie Durabilă III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII 76
Figura 32 Evoluția consumului de energie electrică
sectoare rezidențial și terț iar 2014 – 2015
Sursa: Planul de Acțiune pentru Energie
Durabilă III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII 77
Figura 33 Evoluția consumului de energie termică
sectoare rezidențial și terțiar 2012 – 2015
Sursa: Planul de Acțiune pentru Energie
Durabilă III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII 78
Figura 34 Indicatori sector transport public Oradea
2014, Sursa: draft Planul de Acțiune pentru
Energie Durabilă Oradea III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTA LAȚII ȘI
INDUSTRII 79
Figura 35 Consum energetic sector transport public
Oradea, Sursa: draft Planul de Acțiune
pentru Energie Durabilă Oradea III.1.3.5.A.4. CLĂDIRI /
ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII 80

217
Figura 36 Rata părăsirii timpurii a școlii. Sursa:
Eurostat III.1.3.7. EDUCAȚIE 84
Figura 37 Opțiunile elevilor din clasa a VIII -a, în anul
școlar 2015 – 2016 pentru anul școlar 2016
– 2017, privind continuarea studiilor (Sursa
CJRAE Bihor) III.1.3.7. EDUCAȚIE 89
Figura 38 Sinagoga Zion III.1.3.8. CULTURA 90
Figura 39 Beneficiari din sistemul de protecție
speci ală – Sursa: DGASPC Bihor III.1.3.9. ASISTENȚĂ SOCIALĂ 97
Figura 40 Persoane încadrate în grad de handicap
Sursa: DGASPC Bihor III.1.3.9. ASISTENȚĂ SOCIALĂ 98
Figura 41 Contravenții 2015 – 2016 III.1.3.11. SIGURANȚA ȘI
ORDINEA PUBLICĂ 100
Figura 42 Amenzi aplicate 2015 – 2016 III.1.3.11. SIGURANȚA ȘI
ORDINEA PUBLICĂ 100
Figura 43 ORADEA – SMART CITY III.1.3.12 ORADEA –
SMART CITY 102
Figura 44 Rata șomajului – ianuarie 2017 Sursa:
AJOFM Bihor III.1.4. DEZVOLTARE
ECONOMICĂ – FORȚA DE
MUNCĂ 107
Figura 45 Tipuri de șomeri – ianuarie 2017 Sursa:
AJOFM Bihor III.1.4. DEZVOLTARE
ECONOMICĂ – FORȚA DE
MUNCĂ 107
Figura 46 Harta administrativă – Zona Metropolitană
Oradea IV.1. ASOCIAȚIA DE
DEZVOLTARE
INTERCOMUNITARĂ ZONA
METROPOLITANĂ ORADEA 128
Figura 47 Utilizarea resurselor geotermale IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 130
Figura 48 Gradul de conectare rutieră a Municipiului
Oradea cu localitățile din ZMO și celelalte
localități din județul Bihor exprimat în timp IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 131
Figura 49 Girație Calea Sâ ntandrei – DJ 797
Propunere legatură viitor Parc Industrial –
Centura Sâ ntandrei IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE Ș I A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 132
Figura 50 Propunere legătură – Centura Sâ ntandrei –
viitor Parc Industrial – Barcă ului (2). IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 133
Figura 51 Drum de legătură: sens giratoriu Real 2 –
drum rapid Oradea – DN 1 IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A 134

218
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR
Figura 52 Gradul de conectare prin serviciul de
transport public a Municipiului Oradea cu
localitățile d in ZMO și celelalte localități din
județul Bihor exprimat în timp IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 135
Figura 53 Fluxuri de trafic în ZMO – Sursa datelor:
Recensământ d e trafic,
Planul de Mobilitate Urbană Oradea (2016) IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 136
Figura 54 Distribuție salariați oraș – județ IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 137
Figura 55 Distribuția firmelor oraș – județ IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BI HOR 137
Figura 56 Număr de angajați pe zone IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 138
Figura 57 Distribuție absolvenți – oraș / județ IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 139
Figura 58 Distribuție înnoptări oraș / județ IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 139
Figura 59 Distribuție structuri de primire turistică –
oraș / ZMO / județ IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 140
Figura 60 Distribuție număr de medici – oraș / județ IV.2. IMPACTUL MUNICIPIULUI
ORADEA ASUPRA
DEZVOLTĂRII ZONEI
METROPOLITANE ȘI A
CELORLALTE LOCALITĂȚI DIN
JUDEȚUL BIHOR 140

219
• ANEXA 4 – LISTA DE PROIECTE
COD
PROI
ECT POLITICĂ PROGRAM MĂSURĂ / Obiectiv
Specific PROIECT VALOARE
ESTIMATA ORIZONT DE
TIMP
IMPLEMENTAR
E Beneficiar SURSA / SURSE DE
FINANTARE

milioane lei
1 I.
DEZVOLTARE
ECONOMICĂ P1. Sprijinirea
dezvoltării
IMM-urilor de
la nivel local 1.1. Atragerea
investițiilor /
investitorilor Realizarea unor investitii publice si private in Municipiul Oradea in
vederea dezvoltarii capacitatilor de productie si de prestare
servicii
2017 – 2023 Municipiul Oradea
si companii private Buget local,
Bugete proprii companii
private
Fonduri structurale
Programe
guvern amentale
2
1.2. Dezvoltarea
structurilor de
sprijinire a afacerilor IT HUB – Înființarea unui Incubator Tehnologic și de Afaceri în
Oradea (IT HUB). Crearea unui ecosistem IT (IT hub, scoala IT)
2017 – 2023 Municipiul Oradea ROHU. Buget local.
Program guvernamental.
3
1.3. Susținerea
activității de
Cercetare –
Dezvoltare &
Inovare Sprijinirea activitatii de cercetare, dezvoltare si inovare, in
vederea cresterii competitivitatii la nivelul Municipiului Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea,
insititu te de
cercetare, institutii
de invatamant
superior, companii
private Buget local. Program
guvernamental.
4 P2. Dezvoltare
industrială 2.1. Dezvoltarea /
Extinderea
infrastructurii
industriale și a
platformelor de tip
Parc Industrial Introducere utilități Parc Industrial EBP 2, Introducere utilități Parc
Industrial EBP 3, Introducere utilități Parc Industrial EBP 4 – pe
centură, aferent tronsonului nou Oradea Borș – Sîntandrei
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local. Program
guvern amental.
5 II.
INFRASTRUCT
URA LOCALA P3.
Dezvoltarea
Infrastructurii
de transport.
Mobilitate
urbana 3.1. Dezvoltarea
infrastructurii de
transport aerian Construirea unui sens giratoriu pe DN 79 care să deservească
accesul la terminalele de pasageri ale Aeropo rtului Oradea (cel
actual și cel nou proiectat)”
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local. Program
guvernamental
6
3.2. Extinderea și
modernizarea
infrastructurii rutiere
Construire pod peste Peța ȋn zona str. Feldioarei – cart. Ceyrat 0,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
7
Reabilitarea infrastructurii rutiere (al. Gojdu; str. Spiru Haret; str.
Teatrului; str. Patrioților; str. Postăvarului; str. Moscovei; str. G.
Coșbuc; str. G. Barițiu; str. Aurel Lazăr; Parcul Traian; str. Ep.
Mihai Pavel; str. Jean Calvin; str. Arany Ianos; str. IL Caragiale;
str. Mihai Eminescu; str. Franz Schubert; str. Sna govului; str.
Dunărea; str. Samuil Micu Klein; str. Octavian Goga; str.
Vlădeasa; str. Gen. T. Moșoiu si alte strazi adiacente din
Municipiul Oradea) 17,08 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1

220
8
Promovarea unui program de reconstrucție a unora dintre
elementele infrastructurii rutiere (lărgiri străzi, modificări ale
razelor curbelor, modificarea geometriei intersecțiilor pentru
creșterea nivelului de serviciu, etc.) (str. Episcop Ioan Alexi; str.
Card. Alex. Todea; str. Cucului; str. Gh. Pituț; str. Ioan Pop
Reteganul; str. Macului; str. Caișilor; str. Cireșilor; str. Colinelor;
str. Dâmbului; str. Dimitrie Anghel; str. Piersicilor; str. Răspântiilor;
str. Renașterii; str. Soarelui; str. Strugurilor; str. Vii lor; str. Arinului;
str. Cantonului; str. Gh. Doja; str. Livezilor; str. Piatra Craiului; str.
Plaiului; str. Rozelor; str. Sofiei si alte strazi adiacente din
Municipiul Oradea) 47,25 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
9
REABILITARE STRADA CALEA BIHORULUI – TRONSON POD
THEODOR NEȘ – INTERSECȚIE DRUM DE LEGĂTURĂ ÎNTRE
STRADA SUIȘULUI ȘI CALEA BIHORULUI 6,75
Programul de Cooperare
Transfrontaliera
Romania – Ungaria 2014 –
2020
10
Construire drum de legătură între str. Suișului și Calea Bihorului 40,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
11
Pasaj peste centura la Universitate 22,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
12
Pasaj suprateran zona Borsului / intermodal – Parc industrial si
drum de legatura 22,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
13
Construcția de pasaje supraterane și subterane pentru fluidizarea
traficului – pasaj subteran Piața E. Gojdu
– Pasaj subteran Piata Cetatii
– Pasaj subteran Piata Gojdu
– Pasaj subteran giratie
– Amenajare locuri de parcare subterane 90,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
14
Largirea podului Dacia 18,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
15
Reabilitare pod str. Universitatii 2,25 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
16
Legatura Oradea Sintandrei – trecere cale ferata in zona Cazaban 18,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
17
Largirea la 4 benzi a drumului din str. Stefan cel Mare – Matei
Corvin, de sub podul de cale ferata 2,25 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
18
Construire parcare zona Vointa, Mun. Oradea 18,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
19
Construire parcare in str. Primariei, Mun. Oradea 18,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
20
Construire parcare in str. Brasovului, Mun. Oradea 18,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
21
Cresterea mobilitatii urbane din zona Nufarul – Cantemir 12,15 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
22
Lărgirea la 4 benzi a str. Sucevei, Mun. Oradea 4,50 2024 – 2030 Municipiul Oradea Buget local
23
MODERNIZARE STRADA PIERSICILOR – tronson str. Calea
Bihorului – strada Izvorului 3,80 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
24
MODERNIZARE STRADA CIREȘILOR – tronson str. Strugurilor –
intersecție cu strada Piersicilor 1,90 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
25
MODERNIZARE STRADA VIILOR 2,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
26
MODERNIZARE STRADA DIMITRIE ANGHEL – tronson strada
Strugurilor – strada Izvorului 1,75 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
27
MODERNIZARE STRADA CAIȘILOR – tronson strada Izvorului –
strada Piersicilor 2,30 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local

221
28
MODERNIZARE STRADA COLINELOR – tronson strada Doctor
Louis Pasteur – strada Răspântiilor 4,20 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
29
MODERNIZARE STRADA DÂMBULUI – tronson strada Bartok
Bela – strada Colinelor 0,98 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
30
MODERNIZARE STRADA RĂSPÂNTIILOR 2,60 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
31
MODERNIZARE STRADA RENAȘTERII – tronson strada Nicolae
Beldiceanu – strada Răspântiilor 2,7 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
32
MODERNIZARE STRADA SOARELUI – tronson strada Doctor
Louis Pasteur – strada Stupilor 1,30 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
33
MODERNIZARE STRADA ARINULUI – tronson strada Calea
Adevărului – strada Sofiei 0,60 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
34
MODERNIZARE STRADA SOFIEI 5,20 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
35
MODERNIZARE STRADA PLAIULUI – tronson strada Calea
Adevărului – Sofiei 2,80 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
36
Modernizare str Luceafărului 0,16 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
37
MODERNIZARE STRADA ROZELOR 0,75 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
38
MODERNIZARE STRADA PIATRA CRAIULUI 8,10 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
39
Modernizare str Trotușului – tronson cuprins între str Henrik Ibsen
și Vetreanilor 0,35 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
40
Modernizare str Romer Floris 0,54 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
41
Modernizare str Corioln Hora 6,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
42
Modernizare str Piața Bobâlnei din mun Oradea 0,97 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
43
Modernizare str Lăcrămioarelor 0,51 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
44
Modernizare str Caraiman 0,25 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
45
Modernizare str Sturzului 0,14 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
46
Modernizare str Sintezei 0,53 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
47
Modernizare str Alexandru Dimitrie Xenopol – brete dintre strada
Xenopol și str Chimiei 0,24 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
48
Modernizare str Chimiei 0,24 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
49
Modernizare str Lebedei 0,23 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
50
Modernizare str Potârnichilor 0,07 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
51
Modernizare str Fluierașului 0,31 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
52
Amenajare acces auto și spații de parcare în zona situată între str
Bd Dacia – Ctin Brâncuși – Costche Negruzzi – Doina 1,53 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
53
Amenajare căi de acces rutier și spații aferente str Cornițelului 1,03 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
54
Modernizare str Drumul Hotarului 0,88 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
55
Modernizare str Cântărețului 1,70 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
56
Modernizare str Moviliței 0,20 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
57
Modernizare str Dealului 1,23 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
58
Modernizare str Martin Andersen Nexo – tronson cuprins între str
Ciprian Porumbescu – pod Theodor Neș 0,37 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
59
Modernizare str Francisc Hubic 0,25 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
60
Modernizare str. Pionierilor 0,44 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local

222
61
MODERNIZARE STRADA Cartier PODGORIA – tronson strada
Piatra Craiului – strada Livezilor 0,32 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
62
MODERNIZARE STRADA CANTONULUI 1,70 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
63
MODERNIZARE STRADA GHEORGHE DOJA – tronson de la
zona asfaltată 1500 m 2,90 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
64
MODERNIZARE STRADA STRUGURILOR
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
65
Modernizare str Aviatorilor – tronson cuprins între N Bolcaș și
Aviatorilor 0,20 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
66
MODERNIZARE STRADA LIVEZILOR – tronson strada Podgoriei
– strada Calea Adevărului 2,90 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
67
REABILITARE STR. ALEEA EMANUEL GOJDU 0,85 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
68
REABILITARE STR. SPIRU HARET 0,22 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
69
REABILITARE STR. TEATRULUI 0,22 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
70
REABILITARE STR. PATRIOȚILOR
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
71
REABILITARE STR. POSTĂVARULUI
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
72
REABILITARE STR. MOSCOVEI
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
73
REABILITARE STR. GEORGE COȘBUC 0,33 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
74
REABILITARE STR. GEORGE BARIȚIU
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
75
REABILITARE STR. PARCUL TRAIAN
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
76
REABILITARE STR. JEAN CALVIN 0,46 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
77
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere din Municipiul
Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea
Buget local
78
REABILITARE STR. ARANY JANOS 0,43 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
79
3.3. Extinderea și
dezvoltarea zonelor
pietonale și a
piețelor publice Reabilitare, modernizare și refacere scuaruri în Piața Ferdinand 16,20 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
80
Cresterea mobilitatii pietonale si ciclistice pe malul stang al Crislui
Repede in Municipiul Oradea 3,38 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
81
Pietonalizare zona Libertatii, Mun. Oradea 9,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
82
Amenajare zona pietonala str. Independentei 6,75 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
83
Pietonalizare strada Aurel Lazar din Municipiul Oradea 3,60 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
84
Reabilitare, modernizare strada Vasile Alecsandri, inclusiv prin
refacerea rețelei de ilumiant public și mobilier urban, localitatea
Oradea, Județul Bihor 4,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
85
Largirea in scop pietonal a str. Avram Iancu, Mun. Oradea 4,50 2024 – 2030 Municipiul Oradea Buget local
86
3.4. Dezvoltarea
infrastructurii de
transport intermodal Dezvoltarea unui centru intermodal cu facilitate de acces la
transportul rutier și feroviar în Zona Gării C.F.R din Episcopia
Bihor 149,33 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local

223
87
Drumuri colectore și pasaj pentru Centrul de Transport Intermodal 24,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
88
Construirea unui terminal intermodal în zona Gǎrii Centrale 2,25 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
89
3.5. Dezvoltarea
serviciului de
transport public Realizare legatura pe cele trei directii a liniilor tramvai in
intersectia intre strazile Primariei – Decebal – Calea Aradului si
extindere linie noua de tramvai pe traseul Calea Aradului –
str.Fagarasului – str.Atelierelor (cu acces depou OTL) si legatura
pe toate directiile cu str. D.Cantemir 53,44 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
90
Construire linie noua de tramvai si realizarea unei remize de
tramvai în partea de vest a Mun. Oradea 6,75 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
91
Modernizarea parcului de tramvaie din Municipiul Orada 22,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
92
Alinierea parcului de vehicule OTL la cerințele dezvoltării durabile
prin achizitie de autobuze 13,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
93
Reabilitarea căii de rulare a tramvaiului (concomitent cu
„înierbarea” terasamentului) si cresterea mobilitatii urbane din
zona Nufarul – Cantemir 6,75 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
94
Dezvoltarea sistemului de transport public local prin construirea
podului peste Crisul Repede la fostul Centru de calcul (ȋntre str.
Plevnei și str. Szigligeti Ede) 18,90 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
95
Dezvoltarea sistemului de transport public local prin construirea
pasajului subteran pe sub bld. Magheru pe relația Aleea
Ștrandului -Parcul Traian 22,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
96
Modernizare punct de redresare in zona Cicero, Mun. Oradea 1,58 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
97
Actualizarea traseului liniei de transport nr. 28 – legatura între
Aeroport și Gară cu stabilirea unui traseu și a unui program de
transport convenit între OTL și RA Aeroportul Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
98
Panouri informare călători
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
99
3.6. Amenajarea și
modernizarea
pistelor de biciclete
și a locurilor de
parcare Crearea de puncte pentru inchirierea bicicletelor “Bike -sharing”
(Campusul Universitar, Piata Rogerius, Piata Unirii, Gara CFR,
Cetate, Palatul Baroc, Lotus Center, Aquapark, Magazinul Crisul,
Autogara Nufarul, gradina Zoolgoica) 1,35 2017 – 2023 Municipiul Oradea
Programul Operational
Region al 2014 -2020 P.I.
4.1
100
Construire piste de biciclete 1,80 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
101
Definitivarea unei rețele de piste de biciclete 1,10 2017 – 2023 Municipiul Oradea ROHU
102
3.7. Creșterea
siguranței rutiere Dezvoltarea unui centru utilat cu un sistem de management al
traficului general in oras 5,40 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020 P.I.
4.1
103
P4.
Dezvoltarea
infrastructurii 4.1. Extinderea și
modernizarea
infrastructurii de Continuarea lucrarilor finantate in perioada 2007 – 2014 prin
programul APAREGIO 202,50 2017 – 2023 Municipiul Ora dea POIM

224
de apă și
canalizare furnizare a apei
potabile
104
4.2. Extinderea și
modernizarea
infrastructurii de
canalizare Extindere și modernizare rețele de apă și canal
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale, POIM
105
P5.
Amenajarea
urbanistică 5.1. Dezvoltarea și
modernizarea
parcurilor, a
spațiilor verzi și a
locurilor de joacă
pentru copii Crearea unor noi spatii verzi si terenuri de joaca in Municipiul
Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
106
5.2. Amenajarea
zonelor de
agrement Construcția unei baze de tratament și agrement la nivelul
Ștrandului Ioșia.
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
107
5.3. Amenajarea și
modernizarea
piețelor și a
târgurilor Modernizarea pietelor din Municipiul Oradea si relocarea pietei
Obor
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
108
5.4. Extinderea
Cimitirului Municipal Extinderea Cimitirului Municipal
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
109
5.5. Creșterea
siguranței
cetățenilor Dezvoltarea unui sistem de supraveghere video in vederea
cresterii sigurantei cetatenilor din Municipiul Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
110 III.
ADMINISTRAȚI
A PUBLICĂ
LOCALĂ P6.
Îmbunătățirea
calității
serviciilor
publice 6.1. Dezvoltarea,
modernizarea și
dotarea
infrastructurii în
care își desfășoară
activitatea
administrația
publică locală Dezvoltarea infrastructurii in cadrul institutiilor subordonate
Consiliului Local al Municipiului Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
111
6.2. Dezvoltarea
resurselor umane
din administrația
publică locală Formare profesionala pentru angajatii din cadrul institutiilor
subordonate Consiliului Local al Municipiului Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
112
P7. Oraș
Inteligent –
SMART CITY 7.1. Dezvoltarea și
implementarea
strategiei integrate
de informatizare a
Municipiului Oradea
Orizont 2025 Sistem informatic integrat la nivelul administrației publice locale
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
113
Sistem informatic integrat la nivelul instituțiilor publice aflate în
subordinea Consiliului Local al Municipiului Oradea care să
cuprindă arhivarea electronică si prelucrarea (circuit electronic al
documentelor) și uniformizarea nomenclatoarelor la nivelu l
serviciilor/direcțiilor din cadrul PMO, stabilirea pe fiecare
directie/serviciu a responsabililor pe fiecare funcțiune
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
114
Reconfigurarea rețelei IT din cadrul PMO respectiv conceperea
unei aplicatii IT care sa centralizeze datele de la scoli, liceele din
Municipiul Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale

225
115
Achiziție de tehnică de calcul pentru Primăria Municipiului Oradea
și instituțiile aflate în subordinea Consiliului Local al Municipiului
Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
116
P8. Creșterea
gradului de
transparență a
administrației
publice locale 8.1. Îmbunătățirea
colaborării între
mediul de afaceri și
administrația
publică locală Organizarea unor intalniri in vederea cresterii cooperarii intre
mediul de afaceri și administrația publică locală din Municipiul
Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
117
8.2. Îmbunătățirea
colaborării între
populație și
administrația
publică locală Organizarea unor dezbateri publice cu caracter regulat astfel incat
deciziile municipalitatii sa fie luate cu consultarea cetatenilor iar
transparenta sa creasca
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
118 IV. SĂNĂTATE P9.
Îmbunătățirea
condițiilor de
desfășurare a
actului medical 9.1. Reabilitarea,
extinderea și
dotarea
infrastructurii
sanitare Proiect integrat de îmbunătățire a infrastructurii IT la nivelul
spitalelor din Municipiul Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
119
Extindere Unitate de primire urgente si creare centru Stroke
(cladire noua)
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU
120
Organizare compartiment de sterilizare centrala in locatia
vechiului bloc operator din cladirea din Spitalul Municipal Gavril
Curteanu
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
121
Reducerea costurilor de operare la nivelul clădirilor și instalațiilor
spitalelor din Municipiul Oradea prin introducerea unui sistem
BMS (Building Management System).
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
122
Construcție ambulatoriu Spitalul Județean Oradea (deasupra
parcării de la intrarea UPU)
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
123
Amenajarea și dotarea Centrului Oncologic din cadrul Spitalului
Municipal dr. Gavril Curteanu Oradea 6,75 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR / ROHU
124
Construire si dotare centru de medicina nucleară – SPECT CT 4,50 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR / ROHU
125
Construcție corp administrativ Spitalul Municipal
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
126
Amenajarea si dotarea ca sectie medicala a locatiei farmaciei din
Spitalul Judetean 11,25 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR / ROHU
127
Modernizarea blocurilor operatorii din cadrul secției de Obstetrică
și Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență
Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU
128
Modernizarea blocurilor operatorii din cadrul secției de Urologie
din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU
129
Creare laborator robotizat pentru hematologie si biochimie la
Spitalul Municipal
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU
130
Creare laborator robotizat la Spitalul Municipal
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU
131
Creare laborator robotizat pentru microbiologie la Spitalul
Municipal
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU
132
Reabilitarea Pavilionului III, secția Psihiatrie din cadrul Spitalului
Municipal dr. Gavril Curteanu Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU

226
133
Construirea unui ambulator la Spitalul Judetean Bihor care
cuprinde farmacie, laborator – Extindere si modernizare la Spitalul
Judetean Bihor 45,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU
134
Reabilitare, modernizare, dotare centru de medicina legala la
Stationar II 4,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU
135
Dotare cu computer tomograf, RMN si accelerator oncologic la
Spitalul Municipal
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU
136
Construire cladire noua sectie boli infectioase din cadrul
Spitalului Municipal dr. Gavril Curteanu Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR / ROHU
137
9.2.Dezvoltarea
unui program de
atragere și
menținere a
personalului
medical de calitate Promovarea unui program de oferire de locuințe de serviciu
pentru cadrele medicale
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
138
P10.
Dezvoltarea
asistenței
medicale 10.1. Dezvoltarea
serviciilor medicale Reabilitarea și dotarea spațiilor în care funcționează cabinetele
medicale școlare de medicină generală și medicină dentară.
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
139
10.2. Dezvoltarea
activităților de
prevenție prin
programe
multianuale de
educație și
informare privind
sănătatea Programe multianuale de educatie si informare privind sanatatea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
140
P11.
Dezvoltarea
resursei
umane din
sistemul de
sănătate 11.1. Specializarea
continuă și
perfecționarea
personalului
medical Formarea personalului din cadrul unitatilor medicale din
subordinea Consiliului Local al Municipiului Oradea
2017 – 2023 Municip iul Oradea POCU
141 V. MEDIU P12.
Îmbunătățirea
managementul
ui deșeurilor 12.1. Extinderea și
dezvoltarea
serviciilor de
colectare și
transport al
deșeurilor Proiecte de promovare a cresterii gradului de reciclare in randul
locuitorilor din Municipiul Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
142
12.2. Susținerea
valorificării
energetice și
materiale a
deșeurilor Valorificarea materiala a deseurilor prin cresterea gradului de
reciclare
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
143
P13. Intervenții
pentru
îmbunătățirea
factorilor de
mediu 13.1. Intervenții
pentru reabilitarea
terenurilor
degradate și pentru
protecția zonelor
expuse riscurilor Coridorul Verde din str. Barcaului, Municipiul Oradea 14,67 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020
P.I.4.2

227
144
Revitalizarea urbana la nivelul Municipiului Oradea (zona Salca,
zona Leonardo da Vinci – Romer Floris, zona Ciheiului, zona
Veteranilor, zona Grigorescu, zona Apateului, zona Libertatii si
alte zone din municipiu) 14,67 2017 – 2023 Municipiul Oradea Progr amul Operational
Regional 2014 -2020
P.I.4.2
145
Reabilitarea, închiderea și reconversia funcțională a depozitului
de zgură și cenușă aparținând Electrocentrale de la Santăul Mic
2017 – 2023 Municipiul Oradea POIM Axa 4.3 –
Reducerea suprafețelor
poluate istoric
146
Reabilitarea siturilor poluate C0 -C3
2017 – 2023 Municipiul Oradea POIM Axa 4.3 –
Reducerea suprafețelor
poluate istoric
147
Ecologizare haldă zgură CET 2
2017 – 2023 Municipiul Oradea POIM Axa 4.3 –
Reducerea suprafețelor
poluate istoric
148
13.2. Amenajarea
malurilor apelor
curgătoare Amenajarea malurilor Crișului Repede
2017 – 2023 ABA Crisuri
Municipiul Oradea Buget local
149
Amenajarea malurilor altor ape curgatoare din municipiu
2017 – 2023 ABA Crisuri
Municipiul Oradea Buget local
150
13.3. Dezvoltarea
de inițiative pentru
scăderea poluării
fonice Realizarea hartii de zgomot si luarea masurilor pentru reducerea
poluarii fonice in Municipiul Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
151
13.4. Dezvoltarea
activităților de
educație, informare
și implicare a
comunității în
programe de
îmbunătățire a
factorilor de mediu Promovarea implicarii comunitatii in programele de protejare a
mediului inconjurator
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
152 VI. TURISM,
CULTURĂ și
SPORT P14.
Îmbunătățirea
serviciilor de
informare,
promovare și
marketing
turistic 14.1. Promovarea
turistică a
Municipiului
Oradea, folosind
resursele locale Înființarea unor puncte de informare și promovare turistică
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
153
14.2. Dezvoltarea
turismului de
evenimente Sprijinirea desfasurarii evenimentelor culturale si artistice in
vederea cresterii numarului de turisti de evenimente
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
154
14.3. Includerea
Municipiului Oradea
în circuite turistice
naționale și
internaționale Sprijinirea includerii Municipiului Oradea in circuitul turistic
european Art -Nouveau
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
155
P15.
Valorificarea
superioară a
atracțiilor
turistice de la
nivel local 15.1. Îmbunătățirea
infrastructurii de
acces spre
obiectivele turistice Crearea, modernizarea si reabilitarea accesului spre obiectivele
turistice din Municipiul Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local

228
156
15.2. Reabilitarea /
restaurarea /
modernizarea /
amenajarea
corespunzătoare a
obiectivelor turistice
de patrimoniu Reabilitarea, restaurarea si refunctionalizarea zidurilor Cetatii
Oradea in vederea introducerii in circuitul turistic Cetatea Oradea
– Centru multicultural si multiconfesional european – Etapa III.
Consolidarea si restaurarea zidurilor Bastioanelor Ciunt si Bethlen
respectiv a curtinei nordice si vesti ce 55,27 2017 – 2023 Municipiul Oradea POR Axa 5 –
Îmbunătățirea mediului
urban și conservarea,
protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului
cultural
157
RESTAURAREA, CONSERVAREA SI INTEGRAREA IN
CIRCUITUL CULTURAL A OBIECTIVULUI: MUZEUL
FRANCMASONERIEI DIN ORADEA 2,55 2017 – 2023 Municipiul Oradea POR Axa 5 –
Îmbunătățirea mediului
urban și conservarea,
protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului
cultural
158
Reabilitarea si refuncționalizarea cladirii Manejului din cadrul
Ansamblului „Cazarma Husarilor”, Oradea 3,67 2017 – 2019 Municipiul Oradea POR Axa 5 –
Îmbunătățirea mediului
urban și conservarea,
protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului
cultural
159
Reabilitare ansamblu cultural Vulturul Negru – Oradea (fostul
Cinema Libertatea) 18,00 2018 – 2020 Municipiul Oradea Buget local
160
Reabilitarea Primariei Oradea (fatada, Sala Mare si holul central) 9,00 2018 – 2020 Municipiul Oradea Buget local
161
Reabilitarea Stationarului II Spitalul Judetean Oradea 4,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
162
Restaurare Sinagoga de pe str. Primariei, Oradea
2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 5 –
Îmbunătățirea mediului
urban și conservarea,
protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului
cultural
Buget local
163
Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea cladirii Colegiului National
Mihai Eminescu din Oradea 4,50 2018 – 2020 Municipiul Oradea Buget local
164
Restaurarea Casei DARVAS – LA ROCHE în vederea valorificării
patrimoniului cultural Secession 10,64 2017 – 2019 Municipiul Oradea POR Axa 5 –
Îmbunătățirea mediului
urban și conservarea,
protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului
cultural
165
15.3. Reabilitarea
fațadelor clădirilor
istorice din zona
centrală Reabilitare clădiri de patrimoniu, monumente istorice
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR Axa 5 –
Îmbunătățirea mediului
urban și conservarea,
protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului
cultural
Buget local
Ro-HU
166
P16. Crearea
de noi atracții
turistice 16.1. Dezvoltarea
infrastructurii
turistice de
agrement Modernizarea strandului Iosia prin dezvoltarea facilitatilor de
agrement
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
167
16.2. Valorificarea
potențialului balnear Valorificarea potențialului balnear al Municipiului Oradea prin
intermediul modernizarii strandului Iosia
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
Fonduri structurale

229
al Municipiului
Oradea
168
P17.
Îmbunătățirea
condițiilor de
desfășurare a
activităților
culturale și
sportive 17.1. Reabilitarea /
extinderea /
dotarea
infrastructurii în
care funcționează
instituțiile de cultură Restaurarea si dotarea Muzeului Tarii Crisurilor din str. Armatei
Romane, Oradea
2018 – 2020 Consiliul Judetean
Bihor POR Axa 5 –
Îmbunătățirea mediului
urban și conservarea,
protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului
cultural
169
17.2. Reabilitarea /
extinderea/
îmbunătățirea
dotărilor și a
echipamentelor
necesare
infrastructurii
sportive de la nivel
local Sala de sport polivalenta de 5000 de locuri. Suprafata de 8590
mp. Doua terenuri (principal si secundar) separate prin elemen te
culisante 99,57 2017 – 2019 Municipiul Oradea Compania Națională de
Investiții
170
Pista pentru atletism realizata in jurul Stadionului Tineretului
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
171
Realizarea unui parteneriat cu LPS Bihor în vederea înființării,
administrării unei baze sportive, piste de alergat atletism și bazin
acoperit (25m) pentru atletism și inot, capabile să găzduiască
competiții si – (Program prin CNI – Liceul Sportiv si Liceul
Onisifor Ghib u) – Bazin de inot didactic realizat in perimetrul
Liceului Sportiv si va fi utilizat pt. invatarea inotului de catre elevii
claselor care sunt in programul sustinut de Primarie
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
172
17.3. Dezvoltarea și
sprijinirea sportului
de masă Reabilitarea sălilor de sport și a terenurilor de sport din cadrul
școlilor
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
173
17.4. Organizarea
de evenimente
sportive naționale și
internaționale Organizare de intreceri sportive locale, nationale si internationale
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
174
17.5. Realizarea
unei săli
sportive/polivalente/
multifuncționale Construcția unui centru multifuncțional sportiv
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
175
17.6. Promovarea
activităților sportive
în rândul tinerilor,
pepiniere sportive Crearea unor terenuri sportive in cartierele din Municipiul Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
176
P18.
Valorificarea
superioară a
resurselor
culturale
existente 18.1. Dezvoltarea
brand -ului
municipiului Oradea Dezvoltarea brandului municipiului Oradea – capitala Art Nouveau
a României
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamental e
177
18.2.
Organizarea și
sprijinirea
desfășurării Organizarea evenimentelor culturale in cadrul Cetatii Oradea si a
altor cladiri de patrimoniu din Municipiul Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale

230
periodice de
evenimente
culturale
178
18.3. Promovarea
valorilor
multiculturalității,
diversității etnice și
religioase a orașului Organizarea evenimentelor culturale care promoveaza valorile
multiculturalitatii din Municipiul Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
179 VII. RESURSE
UMANE.
EDUCAȚIE P19. Creșterea
calificării și
adaptabilității
forței de
muncă 19.1. Dezvoltarea în
parteneriat cu
mediul academic și
cu furnizori privați
de formare
profesională a unor
programe de
formare
profesională
adaptate cererii
pieței de muncă de
la nivel local Organizarea unor programe comune la nivelul școlilor și liceelor
pentru a interconecta invatamantul cu mediul IT
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvern amentale
180
19.2.
Îmbunătățirea
condițiilor de
desfășurare a
actului educațional
(Vocațional) Amenajarea și dotarea cu echipamente a spațiilor de joacă
exterioare aparținând creșelor
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
181
P20.
Dezvoltare
Socială 20.1. Dezvoltarea,
reabilitarea și
extinderea
infrastructurii
sociale de la nivel
local Centru social multifuncțional pentru vârstnici
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR – Axa 8 –
Dezvoltarea
infrastructurii sanitare și
sociale
182
Reabilitatea centrului social – Azil de noapte (Gutenberg) 13,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea POR – Axa 8 –
Dezvoltarea
infrastructurii sanitare și
sociale
183
Reabilitarea locuințelor sociale de pe strada Voltaire – ex. proiect
ASCO – Reabilitarea locuințelor sociale din blocurile Voltaire –
zona Velența, locuite de către cetățeni de etnie rromă
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR – Axa 8 –
Dezvoltarea
infrastructurii sanitare și
sociale
184
20.2. Dezvoltarea
economiei sociale Sprijinirea dezvoltarii economiei sociale la nivelul Municipiului
Oradea 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
185
20.3. Înființarea de
întreprinderi sociale
/ incubator de
afaceri sociale Sprijinirea intreprinderilor sociale si a incubatoarelor de afaceri
sociale
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
186
20.4. Instruirea (&
alfabetizarea)
persoanelor
provenind din
grupuri vulnerabile Masuri in vederea cresterii nivelului de instruire a persoanelor
provenind din grupuri vulnerabile
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale

231
187
P21.
Sprijinirea
mobilizării
comunitare și
voluntariatului 21.1. Promovarea
voluntariatului în
domeniul social Realizarea unui concurs de proiecte pentru finantarea proiectelor
care vizeaza voluntariatul in domeniul social
2017 – 2023 Municipiul Orade a Buget local, Programe
guvernamentale
188
Regenerarea fizică, economică și socială a comunităților
defavorizate din str. Gutenberg, Municipiul Oradea 4,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020
P.I.4.3
189
Regenerarea fizică, economică și socială a comunităților
defavorizate prin construcție/reabilitare/modernizare clădiri
destinate utilizării publice pentru activități educative, culturale,
sociale, recreative si socio -culturalei in Municipiul Oradea 4,77 2018 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020
P.I.4.3
190
Reabilitarea si refuncționalizarea cladirii Manejului din cadrul
Ansamblului „Cazarma Husarilor”, Oradea 4,50 2019 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020
P.I.4.3
191
21.2. Susținerea
mobilizării
comunitare Formarea personalului din cadrul Asociațiilor de Proprietari și
dotarea cu echipamente hard și soft dedicat (monitorizare,
control)
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
192
P22.
Sprijinirea
îmbunătățirii
performanțelor
școlare 22.1. Dezvoltarea
și sprijinirea
programului școală
după școală, pentru
toate categoriile
sociale Dezvoltarea și implementarea programului ,,after school” pentru
elevii rromi
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
193
22.2. Facilitarea
accesului la
educație a
grupurilor
vulnerabile Sprijinirea grupurilor vulnerabile in vederea cresterii accesului la
educatie
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
194
22.3.
Reabilitarea/extinde
rea / îmbunătățirea
dotărilor
infrastructurii de
învățământ Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaționale
pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot
parcursul vieții in cadrul Colegiului Tehnic Traian Vuia din Oradea 4,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020
P.I.4.4
195
Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaționale
pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot
parcursul vieții in cadrul Colegiului Tehnic Mihai Viteazul din
Oradea 4,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020
P.I.4.4
196
Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaționale
pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot
parcursul vieții in cadrul Colegiului Tehnic Constantin Brancusi din
Oradea 2,25 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operat ional
Regional 2014 -2020
P.I.4.4
197
Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaționale
pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot
parcursul vieții in Municipiul Oradea 2,25 2017 – 2023 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020
P.I.4.4
198
Construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea
infrastructurii educaționale pentru educația timpurie
antepreșcolară si prescolara in Municipiul Oradea 4,41 2017 – 2024 Municipiul Oradea Programul Operational
Regional 2014 -2020
P.I.4.5
199
PROIECT TEHNIC PRIVIND REPARATII CAPITALE LA
CLADIREA PALATULUI COPIILOR SI ELEVILOR ORADEA
2017 – 2025 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale

232
200
Dotarea cu materiale didactice a unităților de învățământ
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
201
Dotarea cu echipamente IT a unităților de învățământ
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
202
SMART Campus Universitatea din Oradea 31,50 2017 – 2023 Universitatea din
Oradea POR Axa 10
203
22.4. Susținerea
dezvoltării
profesionale a
cadrelor didactice și
a inovării metodice Proiect privind dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice și a
inovării metodice
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
204
22.5. Îmbunătățirea
condițiilor de
desfășurare a
activităților
educaționale Proiecte integrate (dotare, schimburi de experienta profesionala,
schimb de bune practici)
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
205
P23.
Dezvoltarea
activităților de
învățare pe tot
parcursul vieții 23.1. Înființarea
unui centru
vocațional pentru
învățământ
alternativ Dezvoltarea unor concepte de tip incubator de afaceri, dar in
domeniul cultural si turistic cu implicarea tinerilor absolventi si
formarea acestora sau chiar perfectionarea personalului existent
in anumite domenii.
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
206
Corelarea ariilor curiculare ale liceelor de specialitate cu viitoarele
norme impuse in restaurarea cladirilor
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local, Programe
guvernamentale
207 VIII.
EFICIENȚĂ
ENERGETICĂ P24. Creșterea
eficienței
consumului
energetic 24.1.
Modernizarea și
extinderea
iluminatului stradal Reabilitarea, întreținerea și modernizarea infrastructurii de
iluminat public
2017 – 2023 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
208
24.2. Reabilitare
termică a instituțiilor
publice Creșterea performanței energetice a Spitalului Clinic Județean de
Urgență Oradea 35,00 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
209
Creșterea performanței energetice a Spitalului Clinic Municipal dr.
Gavril Curteanu Oradea 35,00 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
210
Creșterea eficienței energetice a cladirilor existente la liceul
teoretic O. Ghibu din Municipiul Oradea 9,00 2017 – 2019 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
211
Cresterea eficientei energetice a Gradinitei cu program prelungit
nr. 20 din Municipiul Oradea 2,25 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
212
Cresterea eficientei energetice a Gradinitei cu program prelungit
nr. 53 din Municipiul Oradea 2,25 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
213
Cresterea eficientei energetice a Gradinitei cu program prelungit
nr. 42 din Municipiul Oradea 2,25 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon

233
214
Cresterea eficientei energetice a Scolii gimnaziale Dacia din
Municipiul Oradea 5,00 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
215
Cresterea eficientei energetice a Liceului teoretic Lucian Blaga din
Municipiul Oradea 5,00 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
216
Cresterea eficientei energetice a Scolii gimnaziale nr. 11 din
Municipiul Oradea 5,00 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
217
Creșterea Eficienței Energetice a Cladirilor aferente Liceului
Ortodox "Episcop Roman Ciorogariu" – Municipiul Oradea 2,25 2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
218
Reabilitarea termica a sediului U.M. 0561 Oradea 5,85 2018 -2019 UM0561 Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
219
Reabilitarea și eficientizarea energetică a clădirilor aflate în
proprietatea Consiliului Județean Bihor Imobilul 313 str.
Armatei Române, nr. 1/A, Oradea, Imobil 425 Sediu Administrativ
și Ansamblu Rezidențial, str. Universității, nr. 4, Oradea, Imobil
425 Centrul de Orientare, Mediere și Formare Profesională pentru
Tineri din jud. Bihor, str. Universității, nr. 4, Oradea, mobil Spitalul
Județean de Urgență Oradea, Calea Aradului, nr. 2, Oradea
Imobil 594 Spitalul Județean de Urgență, str. Traian Blajovici, nr.
2, Oradea, Inspectoratul pentru Situații de Urgența „Crișana” al
județului Bihor, str. Adevărului, nr. 8, Oradea
Liceul Tehnologic „Ioan Bococi” Oradea, Str. Tudor Vladimirescu,
nr. 42, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă nr. 1 Oradea, str.
Roman Ciorogariu, nr. 48
Liceul Tehnologic “George Barițiu” Oradea, Str. G. Barițiu, nr. 9,
Centrul Școlar de Educație Inclu zivă „Cristal” Oradea, Str.
Menumorut, nr. 41, Muzeul Memorial Iosif Vulcan, Oradea, str.
Iosif Vulcan, nr. 16, Muzeul Memorial Aurel Lazăr, Muzeul Satului
din Stațiunea „Băile 1 Mai”, loc. Haieu, jud. Bh., Teatrul ”Regina
Maria” și Teatrul ”Szigligeti Szi nhaz”, Oradea, Piața Regele
Ferdinand I, nr. 6, Filarmonica de Stat Oradea, Școala de Artă
„Francisc Hubic” Oradea, str. Moscovei, nr. 5, Hanul Arborele
Verde, Teatrul ”Regina Maria” și Teatrul ”Szigligeti Szinhaz”, str.
Vasile Alecsandri, nr. 10, Bibliote ca Filiala Băile Felix, com.
Sînmartin, Băile Felix, Centrul Militar Județean Bihor, Oradea, str.
Dunărea, nr. 2, Centru de Plasament nr. 1 Oradea, str. Traian
Lalescu, nr. 3, Centru de Plasament nr. 2 Oradea, str. Feldioarei,
nr. 13, Apartament, Oradea, s tr. Italiană, nr. 37,
Centru de Plasament de tip Familial Modul Casa Noastră, str.
Ioan Bușiția, nr. 1, Oradea, Aeroportul Oradea, Calea Aradului,
Clădire birouri Consiliul Județean Bihor, str.I.C. Brătianu, nr. 8,
Oradea, Centrul Școlar de Educație Inclu zivă „Cristal” Oradea, str.
Menumorut, nr.14, Imobil Fosta Policlinica de adulti nr.1, Oradea,
str. Republicii, nr. 35
Casa de Asigurări de Sănătate, Șoseaua Borșului, nr. 4, Centru
2017 – 2023 Consiliul Judetean
Bihor Buget propriu
POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon

234
de plasament de tip familial Trinitata, Oradea, str. Înfrățirii nr. 34,
Centru de plasament de tip familial Iepurașii, Oradea, str. Biruinței
nr. 20, Centru de plasament de tip familial Pasărea Măiastră, str.
Gheorghe Pop de Băsești nr. 14/A, Centru de plasament de tip
familial Peștișorul Auriu, Oradea, str.M -șal Al.Averescu nr. 31,
Centru de plasament de tip familial Steaua Norocoasă, Oradea,
str. Thomas Morus nr. 39, Centru de plasament de tip familial
Frankfurt, Oradea, str.Kalman Rimanoczy nr.40, Muzeul „Țării
Crișurilor” Oradea, str. Armatei Române nr. 1/A, Biblioteca
Județe ană „Gheorghe Șincai” Oradea, str. Armatei Române nr.
1/A, Incubator de Afaceri Euroregional, str. Armatei Române
nr.1/A, Centrul Național de Informare Turistică Oradea, str.
Patrioților nr. 2, Casă „INIMIOARELE”, Oradea, str. Calea
Bihorului nr. 98C, Casă „ALBĂSTRELE”, Oradea, str. Cornului nr.
22, Casă de tip familial pentru copii cu handicap „PITICII”,
Oradea, str. Cornului nr. 22, Casă „CIUPERCUȚELE”, Oradea,
str. Făcliei nr. 24/B, Casă tip familial pentru copii cu handicap
„GHIOCEII”, Oradea, str. Nojo ridului nr. 37, Casă
„BUBURUZELE”, Oradea, str. Filatov nr. 5/A, Casă de tip familial
pentru copii cu handicap „MUGURAȘII”, Oradea, str. Pădurii nr.
5/C, Casă „FLUTURAȘII”, Oradea, str. Piscului nr. 11/B, Casă de
tip familial „MIRACOLE”, Oradea, str. Șanțu lui nr. 25, Casă de tip
familial „LICURICII”, Oradea, str. Șanțului nr. 25, Serviciul
Județean de Ambulanță Bihor, Oradea, str. Sucevei nr. 24
Universitatea din Oradea, Oradea, str. Universității, nr. 4,
Universitatea din Oradea, Oradea, str. Traian Blaj ovici, nr. 2,
Imobil, Oradea, str. Calea Aradului nr.2
220
24.3. Reabilitare
termică a blocurilor
de locuințe Reabilitare termică blocuri de locuințe în Municipiul Oradea
2017 – 2020 Municipiul Oradea POR Axa 3 – Sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de carbon
221
P25. Creșterea
ponderii
utilizării
energiei
regenerabile 25.1. Valorificarea
potențialului
energetic al
resurselor de apă
termală Valorificarea energiei geotermale în asociație cu pompe de
căldură și gaze naturale, pentru producerea agentului termic de
încălzire și preparare a apei calde de consum la consumatorii
cartierului Nufărul I – Oradea 64,76 2017 – 2028 Municipiul Oradea POIM Axa 6.1 Creșterea
producției de energie din
resurse regenerabile mai
puțin exploatate
(biomasă, biogaz,
geotermal)
222
Instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie
regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor
clasice de încălzire la obiective specifice în municipiul Oradea 4,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea AFM
223
Extinderea utilizarii energiei geotermale in sistemul centralizat de
alimentare cu energie termica (SACET) in Municipiul Oradea 22,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea EEA Grants
224
Montarea unor statii de reincarcare pentru vehicule electrice si
electrice hibrid plug -in in Municipiul Oradea 1,26 2017 – 2018 Municipiul Oradea Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor –
Programului privind
reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră în
transporturi, prin

235
promovarea
infrastructurii pentru
vehiculele de transport
rutier nepoluant din
punct de vedere
energetic: stații de
reîncărcar e pentru
vehicule electrice și
electrice hibrid plug -in
225
P26.
Termoficare 26.1. Reabilitare
rețele termoficare Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul
Municipiului Oradea pentru perioada 2009 – 2028 în scopul
conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice –
Etapa II 145,65 2017 – 2028 Municipiul Oradea POIM Axa 7.1 Creșterea
eficienței energetice în
sistemele centralizate de
transport și distribuție a
energiei termice în
orașele selectate
226
Automatizare și monitorizare puncte termice
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
227 IX.
DEZVOLTARE
METROPOLIT
ANĂ P27.
Conectivitate
metropolitană 27.1. Construcția de
drumuri de legătură
între municipiu și
comunele din ZMO
(incluzând centura
metropolitană) LEGĂTURA CENTURA ORADEA (girație Calea Sîntandrei,
Mun. Oradea) – AUTOSTRADA A3 (Biharia) 705,67 2017 – 2023 Municipiul Oradea POIM Axa 2.1
228
Drum de legatura intre Oradea si Sinmartin 89,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea ROHU – AP2:
Îmbunătățirea mobilității
transfrontaliere durabile
și eliminarea blocajelor
Buget local
229
MODERNIZAREA DRUMULUI DE LEGATURA DINTRE
MUNICIPIUL ORADEA SI COMUNA PALEU, JUDETUL BIHOR 9,54 2017 – 2023 Municipiul Oradea ROHU – AP2:
Îmbunătățirea mobilității
transfrontaliere durabile
și eliminarea blocajelor
Buget local
230
Construcție drum de legătură între localitatea Sîntandrei și
intersecția str. Ovidiu Densușianu cu Str. Al. Cazaban din Mun.
Oradea 21,00 2017 – 2023 Municipiul Oradea ROHU. Buget local.
Program guvernamental.
231
Giratie Calea Santandrei din Mun. Oradea – DJ 797
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
232
Propunere legatura – Centura Santandrei – viitor Parc Industrial
Iosia – Barcăului; Mun. Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea ROHU. Buget local.
Program guvernamental.
233
27.2. Prelungire
linii de autobuz/
tramvai/tren înspre
comunele din ZMO Modernizarea parcului de tramvaie. Achiziție tram/tren pentru linia
feroviară Oradea – Băile Felix 13,50 2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
234
P28. Atragerea
forței de
muncă din
ZMO în
Municipiul
Oradea 28.1. Dezvoltarea
unui program de
atragere și
menținere a forței
de muncă din ZMO
în municipiu Sprijinirea companiilor in vederea atragerii si mentinerii fortei de
munca din ZMO in Municipiului Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
235
28.2. Creșterea
numărului de locuri
de muncă la nivelul
municipiului Oradea Sprijinirea companiilor in vederea crearii conditiilor cresterii
locurilor de munca la nivelul Municipiului Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local

236
236
P29.
Dezvoltarea de
oferte turistice
și culturale la
nivel
metropolitan 29.1. Crearea de
circuite turistice la
nivel metropolitan Colectii itinerante ale muzeelor internationale sau ale altor
expozitii tematice, rezultate in urma unor parteneriate.
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local
237
29.2. Crearea si
dezvoltarea de
oferte turistice
integrate și
complementare Crearea ofertei turistice integrate la nivelul Zonei Metropolitane
Oradea
2017 – 2023 Municipiul Oradea Buget local

237