Strategia I.n.c.d.m.t.m
Strategia Incdmtm
2011-2014
2011-2014
INCDMTM STRATEGY
Cuvânt înainte
Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării INCDMTM –București a devenit institut național în 1996 și a fost reacreditat pentru a treia oară în 2008, ca institut național.
Privim înapoi, în perioada 2006 ÷ 2010, cu multă satisfacție, deoarece toți acești ani au însemnat chiar un progres continuu , științific și tehnologic, economic și social.
Această afirmație pare, în contextul „ultimelor reduceri de finanțare”, în perioada 2009 ÷ 2010, cam optimistă, fiind motivată însă de creșterea contribuției la cunoaștere printr-un număr însemnat de articole științifice publicate în reviste și evenimente științifice de renume, recunoscute ISI, de multitudinea de produse mecatronice, tehnologii avansate high-tech, servicii mecatronice inteligente și de transferuri industriale de răsunet, efectuate de institut.
Amintesc aici, transferurile de echipamente și sisteme mecatronice inteligente pentru controlul inteligent integrat pentru repere din industria automobilului, și nu puține, acestea adăugând anual, pentru perioada 2006 ÷ 2010, o medie de cca 15- 20 produse, reprezentând cca 25% din cifra anuală de afaceri, fapt pentru care INCDMTM a fost premiat de conducerea MECT- ANCS în 2010 cu ocazia Zilei Cercetătorului, cu cel mai consistent transfer tehnologic ( – Renault).
Ca succes tehnic și tehnologic, trebuie evidențiată și participarea institutului , în cadrul Salonului Cercetării și Inovării, în fiecare an din această perioadă 2006 ÷ 2010, cu un stand expozițional, sub un brand bine cunoscut <<MECATRONICA>> sau <<GALAXIA MECATRONICII >>, dotat cu cele mai multe realizări de succes destinate economiei și industriei și cotat în toți acești ani „ca cel mai bun stand și bine organizat”.
Aceste realizări au fost obținute în baza finanțării, parte din PN I și PN II, din Fonduri Europene și din contracte cu agenții economici, parte susținută din finanțarea internă a institutului.
INCDMTM este bine reprezentat și în domeniul proprietății intelectuale, prin brevetele și cererile de brevet înregistrate și prin participările permanente la principalele Saloane Internaționale de Inventică, fiind nominalizat cu multe medalii de aur, argint și bronz.
Deși aflat în criza economico-financiară actuală, INCDMTM și-a păstrat tot personalul și mai mult, a și angajat la nivelul anului 2009, peste 10 tineri absolvenți, majoritatea ca urmare a burselor plătite de institut timp de doi ani și a unei burse private susținută chiar de managerul general al institutului.
INCDMTM, în toată această perioadă, și-a achitat regulat toate taxele și impozitele către bugetul de stat, neînregistrând, pe tot parcursul, nici-o datorie.
Din punct de vedere social, INCDMTM, în această perioadă a ieșit întărit: angajatul INCDMTM este încrezător în puterile proprii, în capacitatea INCDMTM de a depăși în continuare toate greutățile, este orientat spre soluționarea majorității problemelor economiei, găsind în prezent, mai multe conexiuni spre “socialul util”.
Aceste împliniri, regăsite în perioada 2006÷2010, contribuie cu succes la atingerea obiectivelor strategice și a performanțelor manageriale, impuse de misiunea și viziunea strategică, asumată, a institutului.
În raportul de activitate, pentru perioada 2006÷2010, este redată în detaliu activitatea institutului și activitatea managerială, raportul fiind conceput ca o dare de seamă către Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.
Raportul de activitate este disponibil și pe pagina Web: http://www.incdmtm.ro.
Prin parcurgerea raportului se evidențiază rapid, că angajații INCDMTM au lucrat într-un număr mare la proiecte din PNII, Programul Nucleu, Programul Sectorial, Programe Internaționale și Europene și Programul cu agenți economici.
În raport se evidențiază și se confirmă locul institutului în sistem și dorința de colaborare cu toate instituțiile de cercetare din România și nu numai.
Astfel, poziționarea institutului în topul firmelor în cadrul sectorului 2 București, în toată perioada 2006÷2010, a fost fie locul 1, fie locul 2, institutul având o vizibilitate foarte bună.
INCDMTM, prin perseverență dar mai ales prin oferte de proiecte de cercetare, a reușit, în această perioadă, începând cu anul 2009, derularea de proiecte europene, în prezent, derulând pentru proiecte europene de cercetare: 3 proiecte europene de cercetare, pe Fonduri Structurale POS-CCE și 1 proiect, pe Fonduri Structurale POSDRU.
Satisfacția exprimată încă de la început, a fost posibilă datorită colegilor de institut, pentru care le mulțumesc, datorită membrilor Consiliului de Administrație, care au aprobat strategiile institutului, au înlesnit fezabilitatea lor și monitorizarea lor, pentru care le mulțumesc, datorită membrilor Consiliului Științific, pentru care le mulțumesc, datorită Comitetului de Direcție cu ajutorul cărora au fost asigurate coordonările de zi cu zi ale eforturilor INCDMTM, pentru care le mulțumesc.
Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării, INCDMTM – București, înființat în 1971 ca entitate de CERCETARE este subordonat MINISTERULUI ECONOMIEI, COMERȚULUI ȘI MEDIULUI DE AFACERI și coordonat de MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI, având ca obiect principal de activitate, CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI DEZVOLTAREA TEHNOLOGICĂ ÎN DOMENIUL AVANSAT AL MECATRONICII ȘI TEHNICII MĂSURĂRII INTELIGENTE.
INCDMTM, este unicul INSTITUT NAȚIONAL ce are ca obiect de activitate MECATRONICĂ – o știință integratoare inovatoare care înglobează cunoștințe noi din aria mecanicii de precizie, de electronică electrotehnică, informatică, robotică și sensorică.
INCDMTM funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară.
In prezent, INCDMTM, desfășoară activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul HIGH-TECH al MECATRONICII și al TEHNICII MĂSURĂRII INTELIGENTE, contribuie la elaborarea strategiei de dezvoltare integrată a domeniului și la realizarea cu prioritate a obiectivelor științifice și tehnologice stabilite prin Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, Programul Național Nucleu și Planurile Sectoriale, realizează proiecte de Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare, participă cu proiecte în cadrul Programelor Europene de Cercetare și la solicitarea agenților economici din industria și economie românească.
In situația actuală – de menținere a crizei economico – financiare, de scădere drastică a finanțării de la bugetul de stat, de relansare a competițiilor naționale în cadrul Programelor Naționale CDI încă din anul 2009 și de reducere majoră, anuală, sub 19%, a valorilor contractelor de cercetare semnate încă din anul 2008 – accesarea fondurilor europene pentru completarea și asigurarea resurselor necesare derulării activității de cercetare -dezvoltare reprezintă unica soluție viabilă.
în acest sens, optimizarea accesării fondurilor europene prin dezvoltarea ofertei de proiecte europene, se bazează pe capacitatea managerială a institutului de a asigura colaborări cu parteneri naționali și internaționali, care să promoveze proiecte de cercetare pe domenii inteligente, de a asigura echipe profesioniste pentru pregătirea proiectelor și de a asigura manageri de proiect cu experiență.
In îndeplinirea misiunii și viziunii institutului, în perioada următoare, 2011+2014, se vectorizează direcțiile strategice de urmat:
dezvoltarea și modernizarea managementului instituțional de excelență compatibil și complementar cu cel european, care să genereze predictiv și aplicabil, matricea triadei: misiune – viziune – valorizare și analiza și controllingul mediului intern- management, procesul decizional, comunicarea și tehnologiile informaționale, analiza SWOT, etc., analiza și controllingul mediului extern și impactul acestuia -contextul de ansamblu, oportunități, riscuri și capacități instituționale, obiectivele strategice, prioritățile pe termen mediu și lung și acțiunile planificate – direcții de activitate, monitorizare și evaluare;
facilitarea accesului la instrumentele financiare, prin identificare proiecte prioritare pentru finanțare, elaborarea strategiei pentru îmbunătățirea accesului la instrumente financiare cu realizarea de indicatori – finanțări bugetare ale activității de cercetare, finanțări internaționale prin cooptarea în consorții pentru proiecte de cercetare și finanțări din fonduri nerambursabile europene.
valorizarea rezultatelor din Cercetare – analiza situației curente, identificarea de soluții alternative, stabilirea de direcții strategice de dezvoltare a activității de cercetare, dezvoltată în cadrul institutului și proiectarea de soluții de îmbunătățire și eficientizare a activității în institut.
OFERTA MANAGERIALĂ
• STRUCTURA CADRU •
CONTEXTUL GENERAL
SPAȚIUL NAȚIONAL AL CERCETĂRII
SPAȚIUL EUROPEAN AL CERCETĂRII
CARACTERISTICI ALE MEDIULUI SOCIO – ECONOMIC
CADRUL LEGISLATIV APLICABIL INCD
ANALIZA SWOT
CONCEPȚIE MANAGERIALĂ
ORIENTĂRI STRATEGICE
ACTIVITATEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE
CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ
ACTIVITĂȚI DE INOVARE ȘI TRANSFER TEHNOLOGIC
PROMOVARE ȘI VIZIBILITATE
RESURSE UMANE
SISTEM INFORMAȚIONAL ȘI DE COMUNICARE
INFRASTRUCTURA DE CERCETARE – DEZVOLTARE
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII
OBIECTIVE
CREȘTEREA VOLUMULUI DE ACTIVITATE
ÎMBUNĂTĂȚIREA REZULTATELOR FINANCIARE
STABILIREA PRIORITĂȚILOR DE DEZVOLTARE
ATRAGEREA DE FONDURI EXTRABUGETARE
CREȘTEREA NIVELULUI DE VIZIBILITATE
ÎMBUNĂTĂȚIREA POZIȚIEI PE PIAȚA INTERNĂ ȘI EXTERNĂ
PERFECȚIONAREA RESURSELOR UMANE
PERFECȚIONAREA INFRASTRUCTURII
ACCENTUAREA TRANSFERULUI TEHNOLOGIC
VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
PLANIFICARE OPERAȚIONALĂ / ANALIZA COSTURILOR / SURSE DE FINANȚARE / PRIORITĂȚI
PROGRAM DE MĂSURI ADMINISTRATIVE
PERFORMANȚA MANAGERIALĂ ASUMATĂ
ANEXE
1. CONTEXTUL GENERAL
1.1. SPAȚIUL NAȚIONAL AL CERCETĂRII
Prezentarea aspectelor ce caracterizează spațiul național al cercetării s-a structurat în următoarele subcapitole:
prezentarea situației actuale a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare;
prezentarea succintă a sistemului național de cercetare-dezvoltare;
prezentarea succintă a politicii naționale de cercetare între parametrii căruia evoluează INCDMTM.
1.1.1 Situația la nivel național:
Sectorul cercetare-dezvoltare-inovare a fost afectat într-o măsură considerabilă de tranziția României la economia de piață, subfinanțarea (de peste patru ori mai mică decât media Uniunii Europene) și o restructurare întârziata a sectorului, ducând la reducerea drastică a numărului de cercetători activi (cu circa 40%, fața de media de 7,8 în UE), simultan cu modificarea negativă a mediei lor de vârsta (64% peste 40 de ani).
Aplicarea la nivel național a unor strategii de supraviețuire, bazate pe resurse financiare limitate, a afectat grav atractivitatea carierei de cercetare în România, determinând migrarea masivă a cercetătorilor performanți către alte sectoare ale economiei sau în străinătate, dublată de scăderea influxului de tineri talentați, descurajați de remunerarea slabă și de lipsa de claritate și transparență a criteriilor de promovare profesională.
Prelungirea acestei situații a avut un impact nefavorabil si asupra menținerii si dezvoltării infrastructurii de cercetare, și asupra relațiilor de colaborare internațională în domeniu, chiar și în acele subramuri unde performanțele și dotările existente situau cercetarea româneasca la un nivel competitiv pe plan european.
Ca urmare a acestei combinații de factori, numărul de cercetători raportat la populația României reprezintă doar o pătrime din media țărilor UE, iar din punct de vedere calitativ, numărul de lucrări științifice elaborate de autori români, sau de citate referitoare la rezultatele cercetărilor lor în publicațiile internaționale de prestigiu, precum și numărul de brevete românești se plasează la coate pe resurse financiare limitate, a afectat grav atractivitatea carierei de cercetare în România, determinând migrarea masivă a cercetătorilor performanți către alte sectoare ale economiei sau în străinătate, dublată de scăderea influxului de tineri talentați, descurajați de remunerarea slabă și de lipsa de claritate și transparență a criteriilor de promovare profesională.
Prelungirea acestei situații a avut un impact nefavorabil si asupra menținerii si dezvoltării infrastructurii de cercetare, și asupra relațiilor de colaborare internațională în domeniu, chiar și în acele subramuri unde performanțele și dotările existente situau cercetarea româneasca la un nivel competitiv pe plan european.
Ca urmare a acestei combinații de factori, numărul de cercetători raportat la populația României reprezintă doar o pătrime din media țărilor UE, iar din punct de vedere calitativ, numărul de lucrări științifice elaborate de autori români, sau de citate referitoare la rezultatele cercetărilor lor în publicațiile internaționale de prestigiu, precum și numărul de brevete românești se plasează la cote scăzute (locul 69 în lume), cu mult sub potențialul existent.
Cu toate acestea, între 2004 și 2008, se remarcă la nivel național o revigorarea sistemului cercetare-dezvoltare-inovare, finanțarea cercetării fiind ascendentă pe parcursul acestei perioade. Anul fost unul deosebit, fondurile fiind suficiente atât pentru salarii, cît și pentru investiții (cca 0,58% din PIB)
În această perioadă, reforma cercetării s-a făcut în concordanță cu politica UE, obiectivele fiind realiste și legate strâns de evoluția societății. Rezultatele cercetării erau pozitive și acceptate de partenerii externi, institutele erau căutate de partenerii externi, vizibilitatea crescând permanent. Multe institute românești puteau fi regăsite în proiecte europene de vârf, mulți cercetători participau la reuniuni științifice.
După aproape un deceniu, 2009 este primul an în care autoritățile nu lansează nici o competiție națională pentru proiecte de cercetare.
Anul 2009 este primul an în care, datorită reducerii drastice de fonduri dedicate cercetării de la bugetul de stat, fondurile pentru contracte de cercetare deja semnate și demarate se reduc considerabil (la 19,2%) nemaiputându-se asigura respectarea prevederilor contractelor de cercetare, (unele proiecte din cadrul Planului Național II având întreaga derulare blocată, iar finanțarea altora fiind redusă cu 4/5), termenelor de execuție, efectuarea plăților, respectarea condițiilor de lucru în proiectele internaționale, în care statul român are o cotă de cofinanțare.
Subfinanțarea drastică afectează întreaga strategie de dezvoltare a institutelor de cercetare (nu mai poate fi respectată politica de personal, nu mai pot fi organizate concursuri, nu mai pot fi achiziționate echipamente, se limitează participarea la evenimente internaționale).
Conform obiectivelor convenite la nivel comunitar si prescripțiilor metodologice ale Comisiei Europene (C.E.), este elaborată Strategia Natională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) a României orizonturi 2013-2020-2030 (într-o forma revizuita a fost stabilita prin Hotărârea de Guvern Nr.1216 din 4 octombrie 2007, publicata in Monitorul Oficial Nr. 737 din 31 octombrie 2007).
Conform obiectivelor Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabila (SNDD), prin HG nr.217/2007 se aprobă Strategia națională în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării pentru perioada 2007 ÷ 2013;
În orizontul 2013, obiectivul național general este Atingerea mediei UE la indicatorii de baza ce descriu structura si performanța sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare.
Strategia Naționala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007-2013, sub egida Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică în decembrie 2006 și însușită de Guvernul României în 2007, cuprinde o evaluare critica a situației actuale, viziunea generala pentru viitor, detalierea obiectivelor strategice, aplicații privind cercetarea exploratorie și de frontiera, prioritățile investiției publice si promovarea inovării, precum si masurile concrete de implementare si monitorizare a Strategiei.
În elaborarea Strategiei s-au avut în vedere principalele documente specifice ale UE (în special Strategia Lisabona revizuita-2005, participarea 7 pentru știință și tehnologie și la alte instrumente de colaborare specifice), precum și complementaritatea si sinergia cu politicile generale, strategiile sectoriale si programele operaționale adoptate pe plan național.
În acest scop, au fost definite trei obiective strategice:
(a) Crearea de cunoștiințe prin obținerea unor rezultate științifice si tehnologice de vârf, creșterea vizibilității internaționale a cercetării românești si transferul rezultatelor în economie si societate, ameliorarea substanțiala, calitativa si cantitativa, a performanței capitalului uman din cercetare, inclusiv prin dezvoltarea unor poli de excelență;
(b) Creșterea competitivității economiei românești prin promovarea inovării cu impact efectiv la nivelul operatorilor economici, accelerarea transferului tehnologic, deplasarea accentului spre exerciții de rezolvare a problemelor complexe cu aplicabilitate directa, stimularea parteneriatelor cu firmele din sectoarele producției si serviciilor pe baze competitive, crearea de centre de competența si platforme tehnologice;
(c) Creșterea calității sociale a cercetării prin generarea de soluții conceptuale și tehnologice cu impact direct în elaborarea și implementarea politicilor publice și corelarea acestora în special în domenii precum sănătatea publică, protecția mediului, infrastructura, amenajarea teritoriului si gestionarea durabila a resurselor naționale pe baze eco-responsabile.
• Creșterea performanței prin plasarea cercetării din România în grupul primelor 35 de țari în privința aparițiilor în publicațiile indexate ISI (locul 48 în 1995-2005), creșterea de 10 ori a numărului de brevete EPO la un milion de locuitori (1,72 în 2003 fața de media UE de 137), triplarea numărului de brevete OSIM fața de 2006 si creșterea ponderii brevetelor high-tech, dublarea ponderii firmelor inovative (19% în 2002-2004);
• Dezvoltarea resurselor sistemului prin triplarea numărului de cercetători, concomitent cu descreșterea mediei de vârsta sub 40 de ani, asigurarea unui număr mediu anual de 2.000 burse doctorale, o pondere de 50% de doctori si doctoranzi în totalul cercetătorilor, creșterea atractivității carierei de cercetător și aplicarea unor criterii de performanța în promovarea profesionala, atragerea în instituțiile de cercetare sau în proiecte realizate în România a unor cercetători de valoare sau de perspectiva din străinătate sau din rândul diasporei științifice românești, facilitarea accesului la infrastructuri de cercetare performante în țară și în străinătate, în special în UE;
• Antrenarea sectorului privat prin creșterea cheltuielilor private pentru cercetare-dezvoltare la 1,5% din PIB, stimularea mediului privat pentru asimilarea rezultatelor cercetării în producția de bunuri si servicii, dezvoltarea parteneriatelor public-privat în știința si tehnologie si a interfețelor specializate între cerere si oferta, simplificarea accesului firmelor inovative la schemele de cofinanțare în colaborare cu cercetarea din universități si instituțiile publice;
• Cresterea capacitații instituționale prin reducerea fragmentarii actuale a sistemului si încurajarea participării la rețele de cercetare pe plan național si internațional, afirmarea instituțiilor de învățământ si cercetare românești ca actori pe piața internaționala a cunoașterii si ca parteneri viabili ai firmelor, profesionalizarea managementului cercetării, evaluarea independenta, preferabil internaționala, a performanței cercetării cu finanțare publica, consolidarea rolului științei în societate prin promovarea eticii si egalității de șanse precum si a comunicării si dialogului știință – societate;
• Extinderea cooperarii internaționale prin participarea la programe si proiecte transfrontaliere și inițierea altora noi, o mai buna prezența a României în organismele reprezentative la nivel european si internațional, încurajarea participării diasporei științifice românești la proiecte realizate în România si la evaluarea proiectelor, programelor si politicilor publice relevante.
Strategia oferă o viziune integrata a cercetării în sistemul economiei bazate pe cunoaștere, cu interfețele sale multiple cu societatea, mediul financiar, de informare si politic, statuează necesitatea evaluării cercetării în funcție de capacitatea sa inovativă, si subliniază importanța gestionarii si administrării profesioniste a cercetării cu accent pe managementul contractelor, resurselor financiare si drepturilor de proprietate intelectuala.
Pe baza unui cuprinzător exercițiu de foresight, Strategia stabilește domeniile prioritare ale activităților de cercetare-dezvoltare cu finanțare publica: tehnologiile societații informaționale; energia; mediul; sănătatea; agricultura, securitatea și siguranța alimentară; biotehnologia; materiale, procese și produse inovative; spațiu și securitate; cercetări socio-economice și umaniste.
În domeniul inovării, obiectivul propus este ca, în ciuda decalajelor existente în prezent, ponderea firmelor din România care introduc produse sau servicii inovative sa se apropie de media UE spre sfârșitul perioadei de referința. În scopul promovării unor politici coerente de inovare, se va introduce un sistem de coordonare transversala la nivel național, se va crea un portal dedicat întreprinderilor, în special IMM-urilor, se vor lansa programe parțial subvenționate de pregătire în domeniul managementului inovării si se vor dezvolta entități de transfer tehnologic (de la brevet la produs, serviciu sau proces) în cadrul unităților de învățământ și cercetare, ca premisa pentru formarea unor clustere științifice si de inovare. Se prevăd modalități flexibile de racordare la tendințele în curs de articulare în cadrul UE privind inovarea în servicii, reglementările privind ajutoarele de stat pentru cercetare-dezvoltare, brevetarea la nivel european si protejarea proprietății intelectuale pentru conținutul digital.
Prin îndeplinirea acestor obiective, sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare va contribui la traducerea în practica a preceptelor dezvoltării durabile, favorizând crearea de noi compatibilități și sinergii prin abordări pluridisciplinare complexe.
Măsurile pentru asigurarea unui cadru instituțional adecvat de implementare a Strategiei includ activitatea Consiliului Național pentru Politica, Stiința si Tehnologie, cu misiunea de a veghea asupra corelarii politicilor relevante la nivel inter-departamental, si a Autoritații Naționale pentru Cercetare Stiințifica, organism executiv însarcinat cu planificarea strategica, elaborarea, aplicarea si monitorizarea politicilor si programelor, în special a Planului Național de Cercetare, Dezvoltare si Inovare. În acest scop vor fi create trei noi instituții publice: Consiliul Cercetarii, Consiliul pentru Dezvoltare Tehnologica si Consiliul pentru Inovare. Academia Româna, ministerele si academiile de ramura îsi elaboreaza propriile planuri de implementare a Strategiei.
Efortul combinat de finanțare din surse publice si private pentru activitațile de cercetare, dezvoltare si inovare se prevede sa ajunga la 2,3% din PIB la orizont 2013 (2,5% în 2015), apropiindu-se astfel de realizarea obiectivului UE (3% în 2010).
Se au în vedere masuri adiționale de natura fiscala si folosirea flexibila a fondurilor structurale si a ajutoarelor de stat, într-un mod compatibil cu reglementarile UE, pentru încurajarea investițiilor în transferul de tehnologie si promovarea inovarii, în special pentru IMM-uri.
În plus, Programul Operațional Sectorial “Cresterea competitivitații economice” prevede sprijinirea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii prin promovarea parteneriatelor între universitați sau institute de cercetare si întreprinderi, în vederea obținerii de rezultate aplicabile în economie, suplimentarii investițiilor în infrastructura de cercetare-dezvoltare-inovare, îmbunatațirii capacitații administrative si accesului întreprinderilor la rezultatele cercetarii.
Pentru realizarea unor astfel de investiții, prin acest Program au fost alocate circa 646,5 milioane euro, din care circa 83% reprezinta contribuția Fondului European de Dezvoltare Regionala, la care se va adauga o contribuție privata estimată la circa 180 milioane euro.
Operațiunile de monitorizare si evaluare se bazeaza pe indicatorii de performanța inclusi în planurile de implementare. În fiecare an se va da publicitații un raport asupra îndeplinirii obiectivelor stabilite. În anul 2010 se va publica raportul independent de evaluare la mijlocul perioadei de implementare, iar în anul 2013 se va realiza un studiu post-implementare si de impact, si se va proceda la corecția Strategiei pentru o noua perioada, având la baza evaluarea rezultatelor obținute, analiza funcționarii sistemului în ansamblu, precum si considerarea elementelor prospective legate de evoluția stiinței si tehnologiei.
Modelele investiționale existente în activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare din România sunt caracterizate de neconcordanțe între prevederile legislative și modul de distribuire efectivă a fondurilor publice pentru cercetare dezvoltare. Astfel, dacă prin prevederile legislative, Strategia Națională de cercetare dezvoltare este pusă în corelație directă cu obiectivele, în realitate primul pas în distribuirea fondurilor publice pentru cercetare dezvoltare constă în alocarea acestora pe componente instituționale.
În dimensionarea fondurilor alocate planului național, dar și programelor, nu există criterii clare prin care să se realizeze o corespondență între fondurile alocate și obiectivele strategice.
Rolul obiectivelor strategice se concretizează în etapa în care se elaborează sistemul de indicatori ai rezultatelor obținute prin activitatea de cercetare dezvoltare. Dar și aici a existat tendința elaborării unor sisteme de indicatori specifici obiectivelor programelor, fără a se mai putea realiza o corelare deplină cu obiectivele strategice.
1.1.2. Sistemul național de cercetare-dezvoltare
Prin legislația națională aflată curent în vigoare, entitățile care efectuează activități de cercetare-dezvoltare sunt incluse într-un sistem național.
Sistemul național de cercetare-dezvoltare este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de drept public și de drept privat, cu personalitate juridică, ce au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.
Un element primordial al sistemului național de cercetare-dezvoltare îl reprezintă sistemul de cercetare-dezvoltare de interes național, care cuprinde următoarele categorii de unități de drept public, cu personalitate juridică, acreditate în acest sens, conform Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată prin Legea nr.324/2003, cu modificările și completările ulterioare:
a) institute naționale de cercetare-dezvoltare;
b) institute, centre sau stațiuni de cercetare ale Academiei Romane și de cercetare-dezvoltare ale academiilor de ramură;
c) institute de învățământ superior acreditate sau structuri ale acestora;
d) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăților naționale, companiilor naționale și regiilor autonome de interes național.
În sistemul național de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse și următoarele categorii de unități și instituții:
A. Unitățile și instituțiile de drept public:
a) institute, centre sau stațiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituții publice;
b) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate in cadrul societăților naționale, companiilor naționale si regiilor autonome sau ale administrației publice centrale si locale;
c) centre internaționale de cercetare-dezvoltare înființate in baza unor acorduri internaționale;
d) alte instituții publice sau structuri ale acestora, care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.
B. Unitățile si instituțiile de drept privat:
a) unități de cercetare-dezvoltare organizate ca societăți comerciale;
b) societăți comerciale, precum si structurile acestora care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea;
c) instituții de învățământ superior private acreditate sau structuri ale acestora.
1.1.3. Politica de cercetare
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridica, în subordinea Guvernului, conduce sistemul național de educație, cercetare, tineret si sport.
Ministerul proiectează, elaborează, aplica, monitorizează si evaluează politici si strategii, in concordanta cu Strategia si Programul de guvernare, cu politicile europene si cu angajamentele asumate la nivel internațional in domeniul educației, cercetării științifice, dezvoltării tehnologice, tineretului si sportului.
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică este organul de specialitate al administrației publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin care acesta își realizează atribuțiile în domeniul cercetării. Autoritatea este o instituție publică, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării.
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică are rolul si responsabilitatea de a asigura planificarea strategica si tactica in domeniul sau de competenta, de a defini obiective strategice si tactice si de a defini, aplica, monitoriza si evalua politicile necesare realizarii obiectivelor naționale privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.
Autoritatea are atribuțiunea de a fundamenta, elaborarea și actualizarea periodic a politicilor și strategiile in domeniu.
ANCS definește cadrul normativ-metodologic, funcțional, operațional si financiar necesar aplicării politicilor, urmărește armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene și preia acquisul comunitar.
ANCS asigura comunicarea cu celelalte autorități publice pentru a realiza coerenta politicilor guvernamentale, cu structurile societății civile și cu cetățenii. Autoritatea stimulează dezvoltarea parteneriatului internațional, de asemenea dezvoltarea regionala și locala, precum si pe cea a sectorului privat.
ANCS este autoritatea de stat prin care se asigura urmarirea si controlul respectarii reglementarilor din domeniul sau de activitate.
ANCS definește, finanțează, aplică, monitorizează și evaluează programe, în scopul atingerii obiectivelor.
ANCS exercită:
funcția politică – de prezentare si armonizare a punctelor de vedere politice privind domeniul cercetării-dezvoltării si inovării;
funcția de strategie – prin care planifica strategic și asigură elaborarea și implementarea politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării;
funcția de administrare – prin care prognozează, planifica, aloca, monitorizează si evaluează utilizarea de resurse pentru implementarea politicilor în domeniu;
funcția de monitorizare, evaluare și control al realizării politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării si inovării.
Autoritatea exercita si funcțiile de elaborare a cadrului normativ-metodologic, funcțional, operațional si financiar in care se realizează politicile în domeniu.
1.2. SPAȚIUL EUROPEAN AL CERCETĂRII
Consiliul European, la întâlnirea din 23-24 martie 2000 de , cu tema: Locuri de muncă, reformă economică și coeziune socială – un obiectiv strategic pentru deceniul următor, a stabilit un nou obiectiv strategic pentru economia Uniunii Europene:
“să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de creștere economică sustenabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o coeziune socială mai puternică”.
Apreciind rolul semnificativ jucat de cercetare și dezvoltare în generarea creșterii economice, creării de locuri de muncă și pentru coeziunea socială, Consiliul European a hotărât că Uniunea Europeană trebuie să se angajeze în crearea Spațiului European al Cercetării, acest concept devenind unul dintre elementele de bază ale Strategiei Lisabona.
În aprilie 2007, Comisia Europeană și-a prezentat ideile privind crearea unui Spațiu European al Cercetării (ERA – European Research Area), spațiu care se estimează să dețină cel mai mare potențial de cunoaștere al Europei.
Acest potențial trebuie să fie "descătușat", prin asigurarea acelor condiții reale de libertate în care oamenii, infrastructurile, organizațiile, finanțarea, circulația ideilor și cooperarea globală să acționeze efectiv, punând ferm cunoașterea la baza societății, având în vedere că o societate puternică are nevoie de cercetare puternică.
Obiectivul creării Spațiului European al Cercetării este:
“realizarea unei zone fără frontiere pentru cercetare, în care resursele științifice să fie mai bine exploatate, pentru a crea mai multe locuri de muncă și pentru a îmbunătăți competitivitatea Europei”.
Spațiul European al Cercetării urmează să coordoneze politicile și activitățile de cercetare, să dezvolte noi științe, noi procese industriale și noi tipuri de servicii, să susțină instituții de cercetare de excelență, angajate într-o reală cooperare și un parteneriat efectiv public-privat, să asigure programe de cercetare și priorități bine corelate la nivel internațional.
Toate acestea reclamă nu numai schimbări instituționale, ci și o adevărată revoluționare a procesului educațional, cu strategiile și abordările sale.
Spațiul European al Cercetării combină trei concepte și anume:
Crearea unei "piețe interioare" a cercetării (un spațiu de liberă circulație a cunoașterii, a cercetătorilor și a tehnologiilor, care să întărească cooperarea, să stimuleze concurența și să optimizeze alocarea resurselor);
O restructurare a rețelei europene a cercetării (o restructurare a rețelei europene a cercetării, constând în esență în ameliorarea coordonării activităților și politicilor de cercetare naționale);
Dezvoltarea unei politici europene a cercetării care, dincolo de a asigura o finanțare unică a activităților de cercetare, să includă și toate aspectele legate de domeniul cercetării ale altor politici naționale și europene.
Pe acest fundal, al schimbărilor complexe la toate nivelurile: conceptual, instituțional, managerial, didactic – INCDMTM trebuie să se adapteze noilor standarde și exigențe pentru a fi un mediu al calității și performanței, pentru a rămâne competitiv, într-o lume concurențială dură, angajată în procesul globalizării.
Într-o lume în schimbare, caracterizată de globalizarea accelerată a cercetării și tehnologiei și de apariția unor noi puteri științifice și tehnologice – în special China și India – Spațiul European de Cercetare este mai mult ca oricând o piatră de temelie pentru o societate europeană bazată pe cunoaștere. Într-o asemenea societate, cercetarea, educația, formarea și inovația sunt pe deplin mobilizate pentru a îndeplini ambițiile economice, sociale și de mediu ale Uniunii Europene și așteptările cetățenilor săi.
Conceptul ERA îmbină: o „piață internă” europeană pentru cercetare, în care cercetătorii, tehnologiile și cunoștințele circulă liber; o coordonare eficientă la nivel european a activităților, a programelor și a politicilor de cercetare naționale și regionale; precum și inițiative puse în aplicare și finanțate la nivel european. S-au realizat progrese din momentul în care conceptul a fost aprobat de în 2000.
Spațiul European de Cercetare a devenit o referință cheie pentru politica de cercetare în Europa. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut până la realizarea acestuia, în special pentru depășirea fragmentării activităților, a programelor și a politicilor de cercetare din Europa.
Spațiul European de Cercetare de care au nevoie comunitatea științifică, întreprinderile și cetățenii ar trebui să aibă următoarele caracteristici:
– un flux adecvat de cercetători competenți, cu un nivel ridicat de mobilitate între instituții, discipline, sectoare și țări;
– infrastructuri de cercetare de nivel internațional, integrate, interconectate și accesibile echipelor de cercetare din toată Europa și din lume, în special datorită noilor generații de infrastructuri de comunicații electronice;
– instituții de cercetare excelente, angajate într-o cooperare și în parteneriate public-privat eficiente, care formează nucleul „grupurilor” de cercetare și inovație, inclusiv „comunitățile virtuale de cercetare”, specializate mai ales în domeniile interdisciplinare și care atrag o masă critică de resurse umane și financiare;
– un schimb de cunoștințe eficient, în special între cercetarea publică și industrie, precum și cu publicul larg;
– programe și priorități de cercetare bine coordonate, inclusiv un volum semnificativ de investiții în cercetarea publică, programate în comun la nivel european, implicând priorități comune, o implementare coordonată și o evaluare comună;
– o mare deschidere a Spațiului European de Cercetare către lume, cu un accent special pe țările învecinate și cu un angajament serios față de abordarea provocărilor globale cu partenerii Europei.
Cunoașterea priorităților în domeniul cercetării comunitare europene este necesara deoarece Uniunea Europeana a formulat politica științei pe care o sprijină sistematic prin grija Comisiei Europene (CE), care tine seama de hotărârile Consiliului si ale Parlamentului European.
Documentul încurajează procesul de convergenta al programului de cercetare structurat în trei blocuri de activități:
1. Focusing and Integrating Community Research (Focalizarea si integrarea cercetării comunitare)
2. Structuring the European Research Area (Structurarea ariei europene de cercetare)
3. Strengthening the foundations of the European Research Area (Întărirea fundațiilor ariei europene de cercetare, prin crearea Spațiului European de Cercetare definit prin “rețele de excelenta” si “proiecte integrate”).
Actualmente domeniile prioritare de cercetare sunt definite pentru următoarele tematici: Nanotehnologii si nanostiinte, Materiale multifuncționale inteligente (obținerea materialelor si componentelor cu performante superioare atât structural cît si funcțional prin controlul nanostructurilor), Procese noi de productie si dispozitive, Tehnologii informatizate (modelarea computerizata), stiinte biologice (nanobiotehnologii pentru sănătate si combaterea epidemiilor majore, calitatea hranei si riscurile asupra sănătății), Știința mediului, noi resurse energetice ecologice si biocompatibile pentru aeronautică si transport, Dezvoltarea susținuta, modificări globale si ecosisteme.
În deceniile următoare activitatea de cercetare va fi focalizata către fenomene moleculare si pe scara mezoscopică, materiale si structuri autoorganizate (selfstructured systems), sisteme si mecanisme bio-moleculare, multidisciplinaritate în cercetarea materialelor organice si anorganice, respectiv procese biologice, integrarea nano-sistemelor electronice cu entități biologice si complexe moleculare, detectarea electronica a entităților biologice, promovarea si controlul celulelor dezvoltate pe suporturi artificiale, etc.
În aceasta prezentare scurta s-a făcut o trecere în revista a principalelor aspecte în care cercetarea științifică își găsește încadrarea la începutul mileniului trei într-o viziune a lumii din ce în ce mai globalizată. Viitorul specialist format în cadrul sistemului educațional universitar sau academic își găsește șansa de realizare în măsura în care dobândește o pregătire profesionala tehnica si culturala temeinica, de a fi capabil pentru integrarea cât mai ușoara si rapida în competiția pentru munca de echipa performanta.
Cercetarea europeană este implicată într-un amplu și semnificativ proces de reformă
lansat în anul 1999 prin "Declarația de " a miniștrilor învățământului din țările europene.
Obiectivul fundamental al acestui proces fără precedent în istorie este creșterea calității învățământului universitar, a excelenței în cercetarea științifică, în spiritul performanței și competitivității la nivel mondial.
În perioada actuală, Europa este angajată în edificarea unei societăți și economii bazate pe cunoaștere, în care cercetarea și educația științifică dețin un rol primordial, iar institutele de cercetare, o contribuție activă.
O societate puternică are nevoie de cercetare puternică, este concluzia unanimă la care mai marii Europei au ajuns.
Pentru atingerea acestui deziderat, miniștrii învățământului din țările participante la "Procesul Bologna", sprijiniți continuu și efectiv de Comisia Europeană, de Asociația Universităților Europene (EUA) – în care și Universitatea Titu Maiorescu este membră –, precum și de guvernele acestor țări, s-au angajat ferm în crearea unui Spațiu European al Învățământului Superior – EHEA(European Higher Education Area), bazat pe autonomie universitară, libertate academică, pe șanse egale și principii democratice, care să faciliteze mobilitatea, creșterea ratei de angajare, să consolideze competitivitatea, să cultive creativitatea și inovația, să dezvolte compatibilitatea și comparabilitatea în sistemele de învățământ, să promoveze un învățământ centrat pe student, să creeze cultura învățării.
Pe acest fundal, al schimbărilor complexe la toate nivelurile: conceptual, instituțional, managerial, didactic – INCDMTM trebuie să adapteze noilor standarde și exigențe pentru a fi un mediu al calității și performanței, pentru a rămâne competitiv, într-o lume concurențială dură, angajată în procesul globalizării.
Astfel, dezvoltarea sectorului de cercetare – dezvoltare la nivel european, se caracterizează prin:
cercetare din ce în ce mai complexă și interdisciplinară;
costul cercetării din ce în ce mai mare;
creșterea constantă a „masei critice”.
Ca urmare, este foarte greu ca un laborator de cercetare sau o echipă de cercetare să poate răspunde, independent, tuturor acestor schimbări.
De aceea, o cerință a dezvoltării cercetării moderne, într-o lume a globalizării este organizarea, de colaborări la diferite nivele, coordonarea națională cu politicile europene, rețele de echipe de cercetare și creșterea mobilității indivizilor și ideilor.
Conform Raportului CE și ERA, realizările cele mai importante în domeniul cercetării – dezvoltării la nivelul UE până în prezent sunt:
punerea eficientă în aplicare a programelor cadru de finanțare FP6 și FP7 (în curând și FP8);
plasarea proiectului ERA, în cadrul ordinii politice, printr-o serie de inițiative concepute să îmbunătățească libera circulație a cunoașterii;
înființarea CEC, Consiliul European pentru Cercetare, care acordă sprijin pentru cercetarea UE, mergând dincolo de proiectele de cercetare tradiționale către știință;
crearea de parteneriate public-private eficiente în domeniul tehnologiei inteligente prin rețele ITC (Inițiative Tehnologice Comune);
lansarea de inițiative de promovare a mobilității cercetătorilor, a programării comune a cercetării publice, a investițiilor la nivel transfrontalier în infrastructuri vaste și a unei valorificări mai eficiente a rezultatelor cercetărilor;
ridicarea nivelului mediu al cercetării în Europa, prin acțiuni specifice de promovare a dimensiunii regionale a cercetării și prin sprijinirea dezvoltării capacităților de cercetare în cadrul UE extinse;
acordarea într-o proporție mai ridicată de Fonduri pentru politica regională pentru cercetare, dezvoltare și inovare și crearea unui nou instrument de finanțare pentru economia bazată pe cunoaștere;
consolidarea Centrului Comun de Cercetare, centrul de cercetare propriu al UE, ca instituție ce oferă suport științific și tehnologic consistent și independent în ceea ce privește politicile UE;
Dezvoltarea instituțională a MECATRONICII și INTEGRONICII în Europa, reprezintă o integrare a ingineriilor în dezvoltarea tehnologiilor integrate și înglobarea lor în fabricația inteligentă a produselor cu valoare adăugată înaltă.
Astfel, „promovarea Rețelei naționale de Mecatronică, în vederea participării 7 (și în viitor 8) și integrarea acesteia în European Research AREA- PRO-ERA-PC7 finanțat de CEEX, prezintă următoarea evoluție a dezvoltării mecatronicii și integronicii în Europa.
În prezent și în viitor, începe să se pună accent deosebit pe ramura cea mai de interes a mecatronicii și integronicii – Nanotehnologia.
Nanotehnologiile stau la baza multor aplicații practice și cu potențialul de a îmbunătăți calitatea vieții și a protecției mediului, precum și de a stimula competitivitatea industrială europeană.
Planul de acțiune pentru Nanotehnologie a reprezentat un stimulent pentru progres, atât în cercetare și inovare, cât și în elaborarea de politici.
Nanotehnologia inovatoare necesită infrastructuri de cercetare cu masa critică și caracter interdisciplinar și multidisciplinar integrator și multiintegrator, precum și mecanisme de transfer tehnologic pentru direcționarea rezultatelor cercetării către inovarea industrială.
În ciuda finanțării publice masive a cercetării și dezvoltării europene în domeniul Nanotehnologiei , investițiile private corespondente, rămân la un nivel scăzut față de cele ale concurenților principali ai Europei și cota de patente / brevete europene în domeniul Nanotehnologiei nu este pe măsura publicațiilor științifice în domeniu.
Pentru sprijinirea Nanotehnologiilor, s-a creat și Institutul European de Tehnologie (în 2008), punând accent pe cercetarea și inovarea în domeniul acestora.
1.3. CARACTERISTICI ALE MEDIULUI SOCIO-ECONOMIC
Principalele evenimente din care derivă caracteristicile mediului socio-economic național actual sunt acceptarea României ca membru al UE (economia româneasca a primit statutul de economie de piață funcțională) și declanșarea crizei economice generalizate.
Economia românească actuală este caracterizată de eforturile depuse pentru a implementa complet sistemul economiei de piață, proces complex, cuprinzător, ce cuprinde un ansamblu de mutații profunde, sistem economic al cărui conținut și mecanisme de funcționare se bazează pe următoarele:
Economia națională este alcătuită preponderent din agenți economici (nu administrativi), în principal firme;
Obiectivul urmărit de agenții economici îl reprezintă maximizarea profitului, scopul tuturor deciziilor și acțiunilor managerilor vizând direct și indirect realizarea unui profit cât mai mare, într-o perioadă cât mai scurtă;
Managementul și funcționarea agenților economici se realizează folosind preponderent pârghii economice: preț, salariu, credit, dobândă, investiție, profit, etc.
Piața (raportul cerere – ofertă) are rolul decisiv în dirijarea și funcționarea economiei naționale, constituind principalul regulator al activității economice;
Suportul economic al economiei de piață îl constituie proprietatea privată.
Actuala criză economică este accentuată în România și de faptul că survine relativ recent de la momentul 1989, moment de la care, societatea românească a cunoscut, din punct de vedere economic și social, o prăbușire fără precedent, sub aspectul duratei și profunzimii. Timp de peste un deceniu România a traversat o criză prelungită, exprimată atât prin accentuarea dezechilibrelor structurale macroeconomice și sectoriale, cât și prin persistența decalajelor dintre cerere și ofertă, pe fundalul risipirii avuției naționale, diminuării resurselor naturale și umane, căderii producției, productivității muncii și eficienței economice.
Principalele caracteristici ale mediului economic românesc, caracteristici aflate în strânsă corelare cu cele ale mediului european sunt:
inovația tehnologică – acumularea unui volum impresionant de cunoștințe în toate domeniile, creșterea concurenței pe piață impune adoptarea celor mai noi tehnologii;
instabilitatea ocupațională – angajații sunt forțați să-și schimbe nu numai locul de muncă, ci și profesia. Această instabilitate este mult mai accelerată în condițiile trecerii de la o economie planificată la una de piață;
reducerea fiscalității – pe termen lung, în condițiile în care concurența va crește, presiunile agenților economici asupra guvernelor vor fi tot mai ridicate în scopul reducerii fiscalității; aceasta însemnă că statul va fi nevoit în viitor fie să se retragă tot mai mult din susținerea activității de CDI, fie să identifice alte surse de finanțare a acestora.
Activitatea de CDI din România se confruntă cu problema generată de orientarea forței de muncă spre domenii care permit obținerea unor remunerații mai mari. Încă de la începutul anilor ’90, nevoile pieței forței de muncă au impus creșterea numărului de specialiști în științe economice, medicale, juridice, informatică etc. în detrimentul științelor inginerești.
Piața cercetării, în condițiile existenței unui mediu socio-economic instabil și un ritm defectuos de creștere economică, suferă un profund proces de transformare. Inexistența unui sistem de monitorizare a relației dintre oferta educațională și cererea actuală și de perspectivă a pieței forței de muncă a condus la disfuncționalități majore: specializări înguste, neglijarea formării de specialiști în anumite domenii și supraaglomerarea altora, subocupare etc.
În aceste condiții, pe piața forței de muncă din România se manifestă deja fenomene de subocupare sau de declasare profesională, de devalorizare a diplomelor și aceasta nu pentru că ar fi prea multe, ci pentru că nu sunt utilizate la nivel optim.
În toate statele cu o economie dezvoltată aceste fenomene sunt frecvente dar în timp ce acolo au un caracter temporar (au rolul de a facilita trecerea spre un loc de muncă corespunzător pregătirii sau numărul de absolvenți de studii superioare este ridicat) în România ele au un caracter permanent.
Ritmul lent al creșterii economice, dificultatea de a crea noi locuri de muncă conduc la o cerere scăzută de forță de muncă, deci de capital uman.
Investițiile în educație, în formarea de capital uman atât în plan individual cât și la nivelul
societății se depreciază în cazul în care cunoștințele, competențele, calificările nu sunt utilizate regulat și corespunzător.
Volumul cheltuielilor cu educația diferă nu numai de la o țară la alta, ci și de la un individ la altul și sunt în măsură să ofere o imagine atât asupra capacității unei țări de a susține dezvoltare capitalului uman, cât și asupra locului pe care-l ocupă acesta în strategiile de dezvoltare pe termen lung.
Faptul că la nivel individual cheltuielile alocate educației sunt nesigure și variabile a condus la accentuarea rolului statului, al guvernelor în finanțarea educației, fie în totalitate, fie parțial.
România a intrat, ca și alte țări aflate în curs de dezvoltare, într-un cerc vicios: un nivel de dezvoltare scăzut are ca efect limitarea investițiilor în educație, deci în capital uman, și diminuează calitatea și productivitatea muncii, principalii factori ai creșterii economice.
Astăzi accentul se mută asupra organizațiilor flexibile și suficient de agile care au nevoie de specialiști care să lucreze împreună în echipe.
Astfel de echipe sunt denumite sugestiv echipe multi-funcționale. Ne mutăm astfel din lumea specializării înguste în cea a echipelor și în special în cea a echipelor inter-funcționale care pun în evidență nu numai calitatea produsului, ci și calitatea decidenților din lumea afacerilor.
Echipele inter și multifuncționale sunt alcătuite din membri care posedă diferite seturi de calificări și competențe. Acest fapt este plin de semnificații în noua economie și în societatea cunoașterii.
Traseele de carieră îi favorizează pe cei care pot practica mai multe profesii și care dovedesc calități reale pentru a lucra în grup și pentru a se perfecționa permanent.
Remodelarea și reconfigurarea noii lumi a afacerilor are un impact considerabil asupra unora dintre conceptele și modelele economice cheie, ceea ce presupune:
introducerea echipelor multi și inter-funcționale;
adoptarea structurilor orizontale și înlăturarea ierarhiilor;
procesele de re-inginerie
Accentul s-a mutat dinspre organizarea muncii ca factor tradițional de producție pe baza diviziunii muncii, spre organizarea oamenilor în echipe și spre identificarea și dezvoltarea managementului carierei si competențelor.
Experiența a evidențiat că echipele performante dinamice pot fi mai eficiente într-un mediu dominat de schimbare decât o pot face marile organizații în mod individual sau persoanele singulare.
Globalizarea modifică sensibil maniera în care se derulează afacerile și accelerează difuzarea “know-how”-ului și a inovației.
Din această perspectivă, organizațiile trebuie să devină tot mai competitive. Acest fapt face imperios necesară reformularea principiului avantajului comparativ prin apelarea la conceptul mult mai sugestiv în contextul noii economii și al societății cunoașterii, acela al avantajului competitiv.
Principalii factori care permit României să devină inovatoare au în vedere:
• investiții consistente (ca ordin de mărime) în activitatea CDI cât și în educație;
• baza informațională și tehnologică de calitate;
• nivele înalte ale cheltuielilor guvernamentale aferente cercetării și dezvoltării;
• legi eficiente de protecție a proprietății intelectuale care să susțină activitatea de cercetare dezvoltare.
Aderarea României , privind factorul uman nu se face decât la un anumit nivel de profesionalism, de evoluție spiritual-culturală și economică, în permanentă adaptabilitate la un mediu economic nou, internațional integrat, la o lume integrată, o lume unică ce necesită oameni unici.
Aceasta presupune captarea tuturor valorilor spirituale, culturale, socio-umane, fapt care
sporește importanța specificului și efortului național în cadrul integrării, amplificând astfel rolul
valorilor autohtone și compatibilitatea acestora cu principiile de universalitate sau globalizare.
Dezvoltarea economico-sociala, globalizarea, revoluția informațională, impun transformarea INCDMTM într-un vector al cercetării transnaționale.
Se vor dezvolta si vor rezista numai entitățile performante care au înțeles la timp direcția in care evoluează societatea si care sunt cerințele acesteia. Mai mult ca oricând se pune accent pe managementul performant ceea ce presupune profesionalizarea actului de conducere atât in plan științific (CDI) cât si administrativ.
1.4. CADRU LEGISLATIV APLICABIL INCD.
Activitățile INCD-urilor în România, inclusiv activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a INCD- Mecatronică și Tehnica Măsurării, sunt reglementate de un cadru legislativ românesc, aflat în armonizare cu cadrul legislativ european, care se referă la:
înființarea și organizarea INCD-urilor;
activitatea de cercetare științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea;
criterii, standarde și metodologii de evaluare și atestare instituțională;
statutul personalului de cercetare, inclusiv conduita în cercetarea științifică;
strategia națională a Cercetării, planul național de CDI;
informațiile clasificate, standardele de protecție a informațiilor, normele metodologice de aplicare ale acestora, etc;
capabilitatea, audit public intern, controlul propriu intern, etc;
sistemele de control managerial;
atribuirea contractelor de achiziție publică, de concesiune publică, etc;
drepturile și delegațiile personalului autorităților și instituțiilor publice, etc;
statutul cercetătorului, etc.
În continuare, se prezintă, în principal cadrul legislativ aplicabil INCD-urilor din România.
HG nr.1.303/1996 privind înființarea INCDMF, cu modificările și completările ulterioare;
HG nr.1007/2008 pentru modificarea denumirii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică Fină – I.N.C.D.M.F. București, înființat prin Hotărârea Guvernului nr.1.303/1996; Denumirea devine: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării;
Regulamentul de Organizare și Funcționare al INCDMTM aprobat prin HG nr.1029/2009 pentru modificarea HG nr.1.303/1996;
HG nr.720/2010, pentru aprobarea restructurării și reorganizării Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri;
OG nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată prin Legea nr.324/2003 cu modificările și completările ulterioare;
HG nr.551/2007, pentru aprobarea Criteriilor și standardelor, precum și a Metodologiei de evaluare și atestare a capacității de a desfășura activități de cercetare-dezvoltare de către unități si instituții care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea si de acreditare a unităților componente ale sistemului de cercetare-dezvoltare de interes național
Legea nr. 319/2003 cu privire personalului de cercetare;
Legea Nr. 206 din 27 mai 2004 privind conduita în cercetarea științifică, dezvoltare tehnologică și inovare;
HG nr.637/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a institutelor naționale de cercetare-dezvoltare;
HG 217/2007 Privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării pentru perioada 2007-2013;
HG 475/2007 Privind aprobarea Planului național de cercetare-dezvoltare și inovare II, pentru perioada 2007-2013;
Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare
HG nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare
ORDIN nr. 7.079 din 3 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind protecția informațiilor clasificate din domeniul cercetării științifice si dezvoltării tehnologice; Emitent : MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
HOTĂRÂRE nr.781 din 25 iulie 2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu
Legea nr. 53/2003, Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr.477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice;
Contract colectiv de muncă la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare pe anul 2005 înregistrat .S.S.F. D.P.A.S. cu nr.1221/25.05.2005 nr.1221/2005
Legea nr.319/2006, a securității și sănătății în muncă;
Legea contabilității nr. 82/1992 – republicată la 18.06.2008;
Legea nr.672/2002 privind auditul public intern – cu modificările și completările ulterioare;
Ordinul MFP nr.946/2005 pentru aprobarea codului controlului intern, cuprinzând standardele de management /control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, cu modificările și completările ulterioare;
Ordonanța 119 din 31 august 1999, republicată, privind controlul intern și controlul financiar preventiv – cu modificările și completările ulterioare;
Ordonanța de urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărâre nr. 1860 din 21/12/2006privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului
Hotărâre nr.518 din 10 iulie 1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului roman trimis in străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările și completările ulterioare.
2. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT, constituie cea mai importantă tehnică managerială utilizată pentru înțelegerea poziției strategice a institutului, privind:
● punctele tari, drept caracteristici sau competențe directe pe care le posedă institutul, la un nivel superior în comparație cu alte entități similare, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură un avantaj;
● puncte slabe, drept caracteristici ale ariei sale de vulnerabilitate, zonele de resurse sărace și alte “valori negative” sau “condiționări negative” care determină un nivel de performanțe inferior celor ale entităților similare concurente;
● oportunitățile, drept factori de mediu externi pozitivi pentru institute, sau altfel spus, șanse oferite de mediul institutului, pentru a-și reconsidera strategia existentă în scopul “exploatării profitabile” a oportunităților apărute;
● amenințările, drept factori de mediu externi negative pentru institut, sau situații sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea institutului de a-și realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanțelor lui economico-financiare.
PUNCTE TARI
-Statutul de institut național
-Cultura organizațională existentă
-Vizibilitatea INCDMTM la nivel național
-Unicitate
-Vechime
-Mecatronica reprezintă un domeniu novator ce promovează schimbări tehnologice radicale/de amploare, susține în același timp dezvoltarea durabilă și respectiv restructurarea sectoarelor industriale tradiționale
-Atributele pozitive ale angajaților implicați în activitatea de cercetare (închizând cunoștințele lor, educație, referirile, contacte, reputație sau capacitate, pe care aceștia le aduc in afacere, personal calificat)
-Managementul resurselor umane – continuarea politicii de sprijin acordat angajaților pentru perfecționarea prin sistemul de doctorate, masterate, cursuri postuniversitare organizate in tara; promovarea unei politici de încurajare si sprijinire a angajaților de a elabora și publica lucrări;
-Experiență/ expertiză în derularea proiectelor naționale
-Existența contractelor de finanțare a proiectelor din fonduri europene
-Personal înalt calificat în Mecatronică și Integronică
-Existența centrelor de transfer tehnologic
-Experiență în derularea contractelor cu terții
-Locația (în primul rând ca oraș) este plasat optim pe harta industrială a României
-Parteneriate cu entități consacrate în domeniul cercetării Dotare cu echipamente performante
-Existența laboratoarelor acreditate
-(bunurile tangibile ca de exemplu capital disponibil dotare cu echipamente performante, credit, clienți stabili, canale de distribuite existente, materiale cu drepturi de autor, patente, sisteme de informare si procesare, si alte bunuri de valoare din afacerea dvs.) Existența sistemului de management integrat
-Lipsa datoriilor
PUNCTE SLABE
-Media de vârstă relativ ridicată a personalului
-Număr relativ redus de doctori în știință
-Experiență relativ redusă în derularea proiectelor europene
-Resurse financiare limitate
-Acces redus la cele mai noi informații ale domeniului datorită limitării deplasărilor în străinătate (restricțiile financiare)
-Insuficient personal calificat în proiecte europene/internaționale
-Dotare insuficientă în domeniile avansate/vârf
-Vizibilitatea insuficientă la nivel internațional
-Colaborare internațională insuficientă
OPORTUNITĂȚI
-Efect pozitiv al mass-media
-Finanțările Programelor UE
-Domeniul Mecatronică și Intergonică, inclusiv Nanotehnologiile, foarte căutat în UE și în lume
-Posibilități numeroase de parteneriate/consorții naționale și internaționale
AMENINȚĂRI
-Criza economică
-Sistemul național defectuos de finanțare a cercetării
-Lipsa competițiilor naționale
-Lipsa interesului industriei românești pentru domeniul cercetării-inovării
-Posibila comasare a institutelor naționale de cercetare
-Concurența-existentă sau potențială
-Creșterea intolerabilă a prețurilor de către furnizori
-Reglementări guvernamentale nefavorabile
-Căderi economice
-Efect negativ al mass-media
-Percepția societății referitoare la cercetare
3. CONCEPȚIE MANAGERIALĂ
3.1 ORIENTĂRI STRATEGICE
[A] Elaborarea și implementarea “planului managerial pentru INCDMTM” pentru perioada 2011÷2014, care va sprijini “performanța instituțională”, de a ameliorare, uneori, la dezvoltare înalt calitativă și inteligentă, prin mobilizarea întregului potențial de resurse umane profesioniste, prin pârghii și mecanisme de asigurare a calității și prin management participativ.
Planul managerial pentru INCDMTM, va susține, în continuare și reforma cercetării, și idealul cercetării și dezvoltarea culturii organizaționale și a resurselor umane, și producerea cunoașterii inteligente și dezvoltarea inovației tehnologice și misiunea asumată de INCDMTM.
[B] Elaborarea și implementarea „planului strategic pentru INCDMTM”, pentru perioada 2011÷2016, care va avea drept vector strategic, însăși „misiunea INCDMTM și viziunea INCDMTM”, cu principiile strategice instituționale de Excelență și Responsabilitate, de Flexibilitate, de Responsabilitate, de Comunicare, de Parteneriate/Consorții, de Deschidere și de Resursă Umană, cu obiective strategice, cu factorii de influențare a Strategiei și cu tezaurul descriptor/prioritățile cercetării/obiectivele derivate/acțiunile și rezultatele acestora.
[C] Elaborarea și implementarea „noua viziune managerială europeană pentru INCDMTM”, pentru perioada 2011÷2014, care direcționează institutul către „căutare de noi dimensiuni”, „noi linii de forță”, pentru reformare/calitate cercetare/bază materială/internaționalizare institut/dezvoltare europeană a institutului/promovarea creativității/dobândire de cunoștințe și competențe/integrarea preponderentă/diversificare și adaptare ofertă cercetare/etc;
[D] Elaborarea și implementarea „planului de susținere financiară pentru INCDMTM”, pentru perioada 2011÷2014, care va decide cadrul de lucru în Cercetare-Dezvoltare și va sprijini căutarea de resurse financiare, în programele europene de cercetare, în programele cu agenți economici și în programele naționale de cercetare;
[E] Elaborarea și implementarea „strategiei pentru infrastructura de cercetare colaborativă”, pentru perioada 2011÷2014, care va sprijini dezvoltarea infrastructurii de cercetare colaborativă și dotarea cu echipamente tehnice și tehnologice inteligente și înalt avansate;
[F] Elaborarea și implementarea „strategiei privind prioritățile cercetării pentru INCDMTM”, pentru perioada 2011÷2014, care va selecta tematicile de cercetare în funcție de abordările ariilor de cercetare europeană și națională, de abordările inovative compatibile mediului de afaceri, de tehnologiile avansate de frontieră și de protejarea dreptului de proprietate intelectuală.
[G] Elaborarea și implementarea „planului de performanță managerială prin indicatori de evaluare pentru INCDMTM”, pentru perioada 2011÷2014, care va cuantifica performanța managerială, cantitativ și calitativ, privind eficiența managementului aplicat de managerul instituției, prin valorile a peste 33 de indicatori de evaluare naționale ale activității manageriale;
[H] Elaborarea și implementarea, unui „sistem de monitorizarea a performanțelor INCDMTM”, pe perioada 2011÷2014, care va recunoaște permanent și continuu eficiența institutului și managerului acestuia;
[I] Elaborarea și implementarea, unui sistem de monitorizare resurse umane pentru INCDMTM, pentru 2011÷2014, care va asigura „masa critică în cercetare”, în vederea dezvoltării și modernizării instituționale, dar mai ales a dezvoltării rezultatelor Cercetării, pentru o valorizare cât mai bună a acestora, către piața internă și externă a Cercetării și Inovării;
3.1.1 ACTIVITATEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE
Activitatea de Cercetare / Dezvoltare, în INCDMTM, în perioada 2011 ÷ 2014, se va desfășura pe mai multe direcții de top, în principal, astfel:
mecatronica măsurării inteligente avansate, pentru sisteme / echipamente mecatronice și integronice aplicative în diverse medii industriale și economice;
mecatronica biomedicală și robotică high-tech, pentru aplicații în domeniile medical, biomedical și industrial;
micro-nanotehnologii mecatronice avansate și ultraprecise, pentru aplicații industriale pentru aplicații industriale de înaltă competitivitate;
sisteme / micro-nanosisteme electronice inteligente [MEMS&NEMS]cu aplicații în microinginerii și microindustrii;
sisteme / echipamente mecatronice / integronice inteligente pentru măsurare și control integrat al reperelor din industria automobilului, implementate pe fluxurile de fabricație inteligentă și automatizată;
Activitatea de cercetare – dezvoltare în INCDMTM, în perioada 2011 ÷ 2014, se va desfășura pe următoarele tipuri de cercetări:
cercetare fundamentală;
cercetare aplicativă;
cercetare experimentală și de demonstrare.
3.1.1.1 CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ
Cercetarea științifică în perioada 2011 ÷ 2014, se va desfășura în cadrul proiectelor de cercetare din programele naționale CDI, programul național NUCLEU, și programele naționale Sectoriale și din programele europene de cercetare (FP7; FP8; Fonduri Structurale, Programe Transfrontaliere, etc.)
Tezaurul proiectelor CDI pe perioada 2011 ÷ 2014 cuprinde :
programul PN II – Parteneriate în domenii prioritare;
programul NUCLEU
programe Europene:
Fonduri structurale;
POSDRU;
În continuare se prezintă, tezaurul proiectelor CDI din INCDMTM – București, , în perioada 2011 ÷ 2014, contracte semnate și preconizate, împreună cu graficele aferente.
TEZAURUL PROIECTELOR CDI din INCDMTM – București, în perioada 2011 ÷ 2014
•CONTRACTE SEMNATE •
Tezaurul PROIECTELOR CDI din INCDMTM este constituit din proiecte câștigate în COMPETIȚIE NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ, în cadrul Programelor Naționale CDI și a Programelor EUROPENE și continuate în perioada 2011÷2014, astfel:
Valoarea proiectelor / contractelor CDI în perioada 2011÷2014
● TOTAL ●
ANUL 2011
(a) COORDONATOR
Valoarea proiectelor / contractelor CDI
Numărul proiectelor / contractelor CDI
(b) PARTENER
Valoarea proiectelor / contractelor CDI
Numărul proiectelor / contractelor CDI
ANUL 2012
(a) COORDONATOR
Valoarea proiectelor / contractelor CDI
Numărul proiectelor / contractelor CDI
ANUL 2013
(a) COORDONATOR
Valoarea proiectelor / contractelor CDI
Numărul proiectelor / contractelor CDI
DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ
Activitatea de cercetare din INCDMTM privind Dezvoltarea Tehnologică, se va desfășura, în cadrul proiectelor de dezvoltare tehnologică din programele cu agenți economici.
Tezaurul proiectelor de dezvoltare tehnologică, pe perioada 2011 ÷ 2014 cuprinde ca agenți economici:
SC Automobile Renault – Dacia Pitești;
SNTGN transgaz – Mediaș;
SC Renault Cacia – PORTUGALIA;
SC Auto Chassio International VILLEUROBANNE – FRANȚA;
În continuare, se prezintă tezaurul proiectelor și contrcatelor de dezvoltare tehnologică din INCDMTM – București, cu agenți economici, în perioada 2011 ÷ 2014, contracte semnate, împreună cu diagramele aferente.
Tezaurul proiectelor și contractelor CDI din INCDMTM București, cu agenți economici, în perioada 2011 ÷ 2014
Tezaurul proiectelor și contractelor CDI din INCDMTM București cu agenți economici din România, în perioada 2011÷2014, este constituit, astfel:
Valoarea proiectelor / contractelor cu agenți economici în perioada 2011÷2014
● TOTAL ●
Anul 2011
Participarea INCDMTM București FP7
și propuneri finanțare din Fonduri structurale pe perioada 2011 – 2014
ACTIVITĂȚI DE INOVARE ȘI TRANSFER TEHNOLOGIC
Activitățile de inovare și transfer tehnologic din INCDMTM, în perioada 2011 ÷ 2014, se bazează pe:
acțiuni de brevetare a soluțiilor originale, din proiectele de cercetare, din programele naționale CDI, programele cu agenți economici și din programele Europene de Cercetare;
acțiuni de valorificare a brevetelor prin intermedierea transferurilor tehnologice și vânzarea de licență, prin intermediul infrastructurilor de transfer, valorizare și de legături cu industria;
acțiuni de concepție de produse inteligente la cererea diferiților agenți economici, pe fluxurile lor de fabricație;
acțiuni de valorizare a rezultatelor cercetări, prin dezvoltarea de spin-off-uri și start-up-uri;
acțiuni de sprijin logistic și tehnic pentru dezvoltarea de afaceri prin IMM-uri, în domeniul ingineriei Mecatronică și Integronică, Tehnica Măsurării Inteligente și Robotică;
acțiuni de execuție modele, prototipuri, unicate și serie mică pentru domeniul Mecatronică și Integronică, Tehnica Măsurării Inteligente și Robotică, la solicitarea agenților economici;
acțiuni de realizare servicii industriale, pentru agenți economici;
acțiuni pentru caracterizări și încercări a straturilor structurate, prin intermediul microscopului de forță atomică;
acțiuni de aplicare proceduri metrologice;
acțiuni de consultanță în domeniu;
acțiuni de import – export;
acțiuni de cooperare și colaborare cu IMM-uri;
acțiuni de atestare, certificare și acreditări;
expertize tehnice și tehnologice în domeniu;
asistență tehnică și transfer tehnologic;
încercări pentru micro-nanoelectromecanică;
măsurători micro-nanometrice;
etc.
Activitățile de inovare și transfer tehnologic vor fi desfășurate de echipe de cercetare, dezvoltare și valorizare, formate din membrii laboratoarelor de cercetare, laboratoarelor de încercări și entităților de transfer și valorizare, care vor aplica planuri de transfer, planuri de valorizare, planuri de afaceri, planuri financiare și planuri de analiză cost – beneficiari.
De asemenea vor elabora și proceduri de implementare tehnologică , cu evaluări, monitorizări și audituri.
Peste aceste activități de inovare și transfer tehnologic, INCDMTM, a dezvoltat infrastructuri de aplicare a inovării și transferului, precum:
centru releu de transfer tehnologic și consultanță (CRTTC)
centru de evaluare și formare în mecatronică (CEF-MECATRON);
Oficiul de Legături cu Industria (OLI);
Școala de Afaceri (S.A);
În perioada viitoare, INCDMTM, va dezvolta, „Start-up” și „Spin-off” pentru inovarea de produse mecatronice în soluții originale și având la bază brevete sau cereri de brevete.
Activitățile de inovare și transfer tehnologic din INCDMTM, vor transfera și valoriza rezultatele Cercetării, astfel:
către industrie (ex.):
SC Renault – Dacia SA, Pitești;
SC Hesper – SA, București;
SC Quatro ProdCom SRL, București;
SC Carmesin SA, București;
SC CIT Automatizări, București;
etc.
către universități, în laboratoarele de testări și experimentări (ex.):
U.P.București – CCD-Mecatronică;
U.V.Târgoviște – Laboratoare de Mecatronică și Robotică;
U.P.Timișoara – Laboratoare de Mecanică Fină și Mecatronică;
către institute de cercetări (ex.):
INOE 2000 – IHP, București;
ICPE-CA, București;
ICPE SA, București;
etc.
3.1.3. PROMOVARE ȘI VIZIBILITATE
INCDMTM – București, prin strategia proprie de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, va promova și va crește vizibilitatea institutului, prin:
activitățile de sprijinire și dezvoltare a cererilor de brevet și a brevetelor, pentru soluțiile originale din concepțiile și realizările proiectelor de cercetare din domeniu:
(a1) pentru varianta optimistă a performanței manageriale:
6 brevete, la nivelul anului 2010;
5 cereri brevete și 6 brevete, la nivelul anului 2011;
8 cereri brevete și 8 brevete, la nivelul anului 2012;
9 cereri brevete și 9 brevete, la nivelul anului 2013;
10 cereri brevete și 10 brevete, la nivelul anului 2014;
(a2) pentru varianta prudentă a performanței manageriale:
6 brevete, la nivelul anului 2010;
4 cereri brevete și 6 brevete, la nivelul anului 2011;
5 cereri brevete și 6 brevete, la nivelul anului 2012;
8 cereri brevete și 6 brevete, la nivelul anului 2013;
9 cereri brevete și 6 brevete, la nivelul anului 2014;
activități de elaborare articole științifice publicate în reviste ISI:
ponderea articolelor ISI în total articole, în varianta optimistă:
pentru anul 2011: 23,5%;
pentru anul 2012: 31,5%;
pentru anul 2013: 35,5%;
pentru anul 2014: 40,5%;
ponderea articolelor ISI în total articole, în varianta prudentă:
pentru anul 2011: 21,2%;
pentru anul 2012: 27,8%;
pentru anul 2013: 31,4%;
pentru anul 2014: 36,9%;
Revistele principale, pentru publicarea articolelor științifice:
Revista Română de Mecanică Fină, Optică și Mecatronică – INCDMTM – București, România (cotată +B);
Revista Mecatronica – UPB, România;
Revista Hidraulica & Pneumatica, IHP – București, România;
Revista Journal of Optoelectronics and Advanced Materials, București, România;
Revista Tehnologii neconvenționale, UPB – România;
Revista Electrotehnica, Electronica, Automatica – București, România;
Revista Journal of Electrica land Electronics Engineering, București – România;
Revista Journal of Science and Arts, București, România.
participări la târguri, expoziții și saloane internaționale și naționale:
pentru anul 2011: 6÷7:
Târgul Internațional Hanovra – Germania;
Salonul Internațional Geneva – Elveția;
Salonul Internațional Bruxelles – Belgia;
Expoziția Internațională de Medicină Dentară – București;
Târgul Internațional București;
Salonul Internațional de Invenții – Inventika, București;
Salonul Cercetării – București.
pentru anul 2012: 7÷8:
Târgul Internațional Hanovra – Germania;
Salonul Internațional Geneva – Elveția;
Salonul Internațional Bruxelles – Belgia;
Expoziția Internațională de Medicină Dentară – București;
Târgul Internațional București;
Salonul Internațional de Invenții – Inventika, București;
Salonul Cercetării – București;
Salonul Internațional de Inventică – Moscova, Rusia.
pentru anul 2013: 8÷9:
Târgul Internațional Hanovra – Germania;
Salonul Internațional Geneva – Elveția;
Salonul Internațional Bruxelles – Belgia;
Expoziția Internațională de Medicină Dentară – București;
Târgul Internațional București;
Salonul Internațional de Invenții – Inventika, București;
Salonul Cercetării – București;
Salonul Internațional de Inventică – Moscova, Rusia;
Salonul Internațional de Inventică – Zadar, Croația.
pentru anul 2014: 9÷10:
Târgul Internațional Hanovra – Germania;
Salonul Internațional Geneva – Elveția;
Salonul Internațional Bruxelles – Belgia;
Expoziția Internațională de Medicină Dentară – București;
Târgul Internațional București;
Salonul Internațional de Invenții – Inventika, București;
Salonul Cercetării – București;
Salonul Internațional de Inventică – Moscova, Rusia;
Salonul Internațional de Inventică – Zadar, Croația;
Târgul Internațional „BIOTEHNICA” – Hanovra, Germania.
Participări la manifestări științifice:
pentru anul 2011: 3÷4:
Simpozionul Internațional „MECAHITECH ’11” – București, România;
Simpozionul Internațional „DAAAM” – Viena, Austria;
Conferința Internațională „COMEFIM” – București, România;
Conferința Internațională de Mecatronică, Istambul – Turcia.
pentru anul 2012: 4÷5:
Simpozionul Internațional „MECAHITECH ’11” – București, România;
Simpozionul Internațional „DAAAM” – Viena, Austria;
Conferința Internațională „COMEFIM” – București, România;
Conferința Internațională de Mecatronică, Istambul – Turcia;
Simpozionul Internațional de Mecatronică, Robotică și Ingineria Materialelor, Târgoviște – România.
pentru anul 2013: 5÷6:
Simpozionul Internațional „MECAHITECH ’11” – București, România;
Simpozionul Internațional „DAAAM” – Viena, Austria;
Conferința Internațională „COMEFIM” – București, România;
Conferința Internațională de Mecatronică, Istambul – Turcia;
Simpozionul Internațional de Mecatronică, Robotică și Ingineria Materialelor, Târgoviște – România;
Conferința Internațională de Materiale științifice și Inginerești, Brașov – România.
pentru anul 2014: 6÷7:
Simpozionul Internațional „MECAHITECH ’11” – București, România;
Simpozionul Internațional „DAAAM” – Viena, Austria;
Conferința Internațională „COMEFIM” – București, România;
Conferința Internațională de Mecatronică, Istambul – Turcia;
Simpozionul Internațional de Mecatronică, Robotică și Ingineria Materialelor, Târgoviște – România;
Conferința Internațională de Materiale științifice și Inginerești, Brașov – România;
Conferința Internațională EERAE, Rausse – Bulgaria.
3.1.4. RESURSE UMANE
Strategia pentru Resurse Umane, pentru INCDMTM are la bază următoarele principii:
menținerea, într-o primă etapă, a personalului existent în institut, pentru realizarea obiectivelor stabilite prin documentele strategice ale perioadei 2011÷2014;
dezvoltarea personalului din cercetare, cu edificare de excelență, respectiv creșterea numărului de doctori ingineri, doctoranzilor și masteranzilor;
atragerea de absolvenți tineri din specialitățile specifice domeniului integrator de Mecatronică și Tehnica Măsurării Inteligente;
formarea continuă a specialiștilor, la nivel european, pe disciplinile tehnice aferente domeniului institutului;
aplicarea principiilor europene din CARTA CERCETĂTORILOR și CODUL DE ETICĂ AL CERCETĂTORILOR:
Spațiul European pentru Cercetare este liantul activității viitoare a Comunității în acest domeniu și cu intenția de a crea o structură pentru politica europeană de cercetare;
În viitorul apropiat, o amenințare serioasă pentru puterea inovatoare a U.E, pentru capapcitățile de cunoaștere și pentru creșterea productivității o reprezintă reducerea posibilă a numărului de cercetători, în special din anumite discipline cheie; acest proces poate prejudicia îndeplinirea obiectivelor stabilite și Barcelona; în consecință, este imperativ ca Europa să îmbunătățească condițiile de atractivitate a domeniului pentru cercetători și să consolideze implicarea cercetătorilor în această activitate; aceasta se poate realiza prin acordarea de ajutor pentru crearea condițiilor necesare pentru cariere mai susținute și ma atrăgătoare în domeniul Cercetării și Dezvoltării;
Piatra de hotar pentru progresul cunoașterii științifice a dezvoltării tehnologice o reprezintă resursele umane suficiente și bine pregătite pentru domeniul Cercetării și Dezvoltării astfel, se poate obține o calitate a vieții și se poate asigura bunăstarea cetățenilor europeni, în același timp, contribuinde-se la competitivitatea Europei;
Trebuie introduse și aplicate instrumente noi de dezvoltare a carierei cercetătorilor;
Construirea unei atitudini pozitive a publicului față de profesia de cercetător;
Recrutarea și menținerea unor cercetători de calitate înaltă într-un mediu care să conducă la obținerea efectivă de performanță și la productivitate;
Statele membre ale U.E, trebuie să acționeze încât să ofere cercetătorilor o evoluție sustenabilă a sistemelor carierei în toate etapele, indiferent de situația lor contractuală și de traseul de Cercetare – Dezvoltare ales, cercetătorii trebuie să fie tratați ca profesioniști și ca parte integrantă a instituțiilor în care își desfășoară activitatea;
Trebuie încurajate toate tipurile de mobilitate ca parte a unei ample politici de resurse umane pentru domeniul Cercetării – Dezvoltării la nivel național, regional și instituțional;
Dezvoltarea unei cariere solide și politice de mobilitate pentru cercetătorii către și din U.E, trebuie analizată, avându-se în vedere situația din țările în curs de dezvoltare și din regiunile din cadrul și din afara U:E, astfel încât contruirea capacităților de cercetare din cadrul U.E să nu se realizeze pe cheltuiala statelor sau regiunilor mai slab dezvoltate;
Societatea trebuie să aprecieze mai mult responsabilitățile și profesionalismul pe care îl demonstrează cercetătorii în desfășurarea activității în diverse etape ale carierei lor și rolul lor cu multiple fațete de lucrători în domeniul cunoașterii, lideri, coordonatori de proiect, mangeri, supraveghetori, mentori, consultanți de carieră sau de comunicatori științifici;
Statele membre, să acționeze, să facă pașii necesari pentru a se asigura că angajatorii sau sponsorii cercetătorilor dezvoltă și mențin un mediu care să încurajeze cercetarea și cultura activității, în care grupurile de cercetare să fie apreciate, încurajate și susținute și cărora să le fie oferite susținerea materială și morală care să îi facă să își îndeplinească obiectivele și îndatoririle;
Statele membre, să ia obligatoriu în considerare principiile și condițiile, la care să referă Carta Europeană și Codul cercetătorilor, atunci când își formulează și adoptă strategiile și sistemele de devoltare sustenabilă a carierei pentru cercetători;
Statele membre, să trateze principiile generale și condițiile, drept parte integrantă pentru mecanismele de asigurare a calității instituțiilor, considerându-le drept mijloace de stabilire a criteriilor de finanțare pentru schemele naționale / regionale de finanțare, precum și să le adopte pentru procesele de audit, monitorizare și evaluare ale organizațiilor publice.
Statele membre, sunt invitate să informeze U.E cu privire la orice măsuri pe care le-au adoptat ca urmare a acestor recomandări și cu privire la primele rezultate ale aplicării acestora, dar și să ofere exemple de bune practici;
Cercetătorii trebuie să-și concentreze activitatea pentru binele omenirii și pentru extinderea frontierelor cunoașterii științifice, dar în același timp, se bucură de libertatea de gândire și de exprimare și de libertatea de a identifica metode prin care să se rezolve probleme, în conformitate cu principiile și practicile de etică, recunoscute;
Ca responsabilitate profesională, cercetătorii trebuie să facă toate eforturile necesare pentru a se asigura că activitatea lor este relevantă pentru societate și că nu dublează cercetările realizate anterior, în altă parte;
Cercetătorii trebuie să evite plagiatul de orice tip, să respecte principiul proprietății intelectuale și proprietatea comună a datelor în cazul cercetătorilor, realizate în colaborare cu un supraveghetor(i) și/sau cu alți cercetători;
Ca atitudine profesională, cercetătorii trebuie să fie familiarizați cu obiectivele strategice care guvernează domeniul lor de cercetare și cu mecanismele de finanțare;
Ca obligații contractuale și legale, cercetătorii de la toate nivelurile trebuie să fie familiarizați cu reglementările la nivel național, sectorial sau instituțional care guvernează condițiile de formare profesională sau de activitate.
Ca bună practică în cercetare , cercetătorii, permanent, trebuie să adopte practici de lucru sigure, în conformitate cu legislația națională, inclusiv să ia măsurile necesare pentru protejarea sănătății și pentru siguranță, precum și pentru recuperarea după dezastre ale tehnologiei informaționale;
Ca distribuție și exploatare a rezultatelor, în conformitate cu obligațiile lor contractuale, toți cercetătorii trebuie să se asigure că rezultatele cercetării lor sunt distribuite și exploatate, sunt comunicate și transferate într-o altă cercetare sau , dacă e posibil, comercializate;
Ca angajament public, cercetătorii trebuie să se asigure că activitățile lor de cercetare sunt cunoscute în ansamblul societății încât să fie înțelese de profani (nespecialiști), prin aceasta ameliorându-se înțelegerea științei de către public;
Ca relație cu supraveghetorii, cercetătorii trebuie să stabilească o relație structurată și periodică cu supraveghetorul (supraveghetorii) lor și cu reprezentantul (reprezentanții) facultății / departamentului, astfel încât să beneficieze din plin de această relație;
Ca îndatoriri de supraveghere și manageriale, cercetătorii principali trebuie să acorde o atenție specială rolului de multiplu de : supraveghetori, mentori, consilieri de carieră, lideri, coordonatori de proiect, manageri sau comunicatori științifici;
Ca dezvoltare profesională continuă, cercetătorii din toate stadiile carierei trebuie să caute să-și îmbunătățească permanent activitatea prin actualizarea și extinderea aptitudinilor și competențelor;
Ca principii și condiții generale, cercetătorii trebuie să fie recunoscuți drept profesioniști, trebuie să le fie asigurat mediul de cercetare, condițiile de lucru, stabilitatea și permanența angajării, finanțarea salariilor, egalitatea de șanse, evoluția în carieră valoarea mobilității, accesul la formarea profesională în cercetare și la dezvoltarea continuă, accesul la consultanță pentru carieră, drepturile de proprietate intelectuală, drepturile de coautor, supravegherea, posibilitatea de predare cunoștiințe, participarea în organismele de luare a deciziilor, să fie recrutați și selectați, transparență, evaluarea meritului, recunoașterea experienței dobândite prin mobilitate, recunoașterea calificărilor, vechimea în activitate, numiri post- doctorat, academice, etc.
În conformitate cu matricea performanței manageriale, pe perioada 2011÷2014, varianta prudentă, strategia Resurselor Umane prevede:
pentru anul 2011:
nr. mediu de personal cu studii superioare: 130;
ponderea CSI și CSII, în total personal CD: 30%;
ponderea IDTI și IDTII, în total personal CD: 6,92%;
ponderea personalului implicat în procese de formare doctorală și de masterat, în total personal CD: 1,53%;
ponderea cercetătorilor tineri, în total cercetători: 23,07%.
pentru anul 2012:
nr. mediu de personal cu studii superioare: 135;
ponderea CSI și CSII, în total personal CD: 29,6%;
ponderea IDTI și IDTII, în total personal CD: 7,4%;
ponderea personalului implicat în procese de formare doctorală și de masterat, în total personal CD: 1,48%;
ponderea cercetătorilor tineri, în total cercetători: 25,18%.
pentru anul 2013:
nr. mediu de personal cu studii superioare: 143;
ponderea CSI și CSII, în total personal CD: 29,3%;
ponderea IDTI și IDTII, în total personal CD: 7,69%;
ponderea personalului implicat în procese de formare doctorală și de masterat, în total personal CD: 1,4%;
ponderea cercetătorilor tineri, în total cercetători: 25,87%.
pentru anul 2014:
nr. mediu de personal cu studii superioare: 152;
ponderea CSI și CSII, în total personal CD: 29,6%;
ponderea IDTI și IDTII, în total personal CD: 7,89%;
ponderea personalului implicat în procese de formare doctorală și de masterat, în total personal CD: 1,97%;
ponderea cercetătorilor tineri, în total cercetători: 26,31%.
În scopul atingerii obiectivelor privind strategia resurselor umane, în INCDMTM se vor stabili ca direcții de acțiune:
stimularea formării și dezvoltării carierelor științifice urmărind formarea de personal la nivel european;
promovarea colaborărilor și mobilităților internaționale a cercetătorilor;
asigurarea unui nivel de salarizare corespunzător nivelului european mediu;
atragerea și menținerea în activitatea CDI a tinerilor absolvenți cu performanțe deosebite.
SISTEM INFORMAȚIONAL ȘI DE COMUNICARE
Structura IT și sistemul informatic și informațional din INCDMTM, sunt arhitecturate pentru fluxul informațional capacitat în principal de gama activităților CDI și de SITE-ul INCDMTM.
Infrastructura TIC este configurată într-o rețea cu performanță maximă.
SITE-ul INCDMTM, cuprinde prezentări în limba română și limba engleză, astfel:
Pagina WEB centrală: www.incdmtm.ro;
Pagina WEB conexe: www.incdmtm.ro/editura;
Pagina WEB conexe: www.incdmtm.ro/editura/revista/carti/proiecteeuropene;
Structura software, cuprinde:
Software editare / prezentare documentații (Microsoft Word, Corel Draw, Excell, Power Point, etc.);
Software – poriectare asistată de calculator (Inventor; SolidWorks; Catia, etc.);
Software – calcule inginerești (MathCAD, Matematica, LabView, MathLab, etc.);
Software – specializate, ingineria procesuală (Visual C, Delphi, LabView, Simatic Step7, Win CC, etc.);
Structură software pentru monitorizare și conducere activitate institut: sistem informatic integrat – document & project management (SIIDPM), [gestionare/comandă intrări / ieșiri: financiare, materiale, resurse umane, transfer, decizii, etc.].
Structură infromațională are la bază:
sisteme informatice dedicate pentru prezentări / oferte / demonstrații / lansări, etc. (sisteme PC portabile, videoproiectoare, echipamente sonorizare, etc.);
accesorii pentru videoconferințe, videoprezentări (camere Web, software dedicat, etc.);
Transfer de informații este asigurat la:
nivel decident: sus jos;
nivel feedback;
nivel participativ: jos sus;
Modul de transfer informații este asigurat de:
e-mail intern ierarhizat;
conferințe digitale interne;
telefonie;
decizii scrise;
notificări automate (SIIDPM).
Controlling-ul este activ și interactiv. Sistemul informatic și informațional reprezintă instrumentul managerial de bază, prin care se îmbunătățește permanent managementul de conducere și monitorizare a activităților institutului și totodată managerul perfecționează permanent sistemul informatic și informațional. Sistemul informatic și informațional este protejat împotriva intruziunilor externe pentru evitarea perturbării funcționării optime a sistemului.
Organigrama informațională a INCMDTM este redată în continuare.
organigrama INFORMATIONALA INCDMTM Bucuresti
Linii de dezvoltare TIC în INCDMTM pentru perioada 2011-2014
In cadrul INCDMTM se va continua dezvoltarea TIC atat pe linie de modernizarea infrastructurii hardware cat si pentru imbunatatirea serviciilor de tip software de care vor beneficia toti angajatii Institutului, servicii ce vor conduce la o mai buna productivitate a muncii.
Astfel pentru partea hardware, Institutul va incerca inlocuirea statiilor de lucru disfunctionale sau depasite din punct de vedere tehnic/functional. In acest scop vor fi folosite rapoartele generate de aplicatia de inventariere si se vor scoate pe rand din uz acele statii de lucru care nu indeplinesc standardele tehnice stabilite de conducerea Institutului.
Din perspectiva dezvoltarii infrastructurii software, se intrevad urmatoarele linii:
Adaugarea unui modul software de inventariere manuala a mijloacelor non-IT din cadrul Institutului.
Acest modul ar avea urmatoarele beneficii:
reducerea costurilor alocate inventarierii cu 50-60%;
reducerea timpilor alocati inventarierii;
localizarea oricarui mijloc fix;
luarea deciziilor asupra casarii in functie de starea constatata pe teren;
evidenta mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar mai stricta, urmarirea miscarilor mijloacelor fixe
etc.
Modul de functionare va tine cont de urmatoarele definitii cheie din cadrul Institutului :
(a) Configurarea locatiilor
Fiecare locatie va avea un cod unic ce va fi parte din codul de bare pentru o mai usoara identificare al locatiei si al mijloacelor fixe.
(b) Configurarea compartimentelor
Toate persoanele ce lucreaza in incinta unei locatii fac parte dintr-un compartiment, compartimentele se construiesc in acelasi mod cum s-au construit si locatiile. Fiecare compartiment va avea un cod unic ce va fi parte a codului de bare pentru o mai usoara identificare al compartimentului si al mijloacelor fixe.
(c) Configurarea personalului
Toate persoanele fac parte dintr-un compartiment, de aceea se vor stoca informatiile de identificare al persoanelor. Fiecare persoana va avea un cod unic de identificare al persoanei util pentru identificarea mijloacelor fixe aflate in gestiunea persoanei.
(d) Rapoarte:
Fisa mijloacelor fixe si obiectelor de inventar aflate in gestiunea unei persoane;
Fisa mijloacelor fixe si obiectelor de inventar aflate intr-o locatie;
Fisa mijloacelor fixe si obiectelor de inventar aflate intr-un compartiment;
Lista locatiilor/centrelor/localitatilor unde se afla centrele de lucru;
Lista compartimentelor;
Lista persoanelor;
Lista persoanelor dintr-o locatie;
Lista persoanelor dintr-un compartiment;
Raportul de inventariere totala sau partiala;
(e) Inventariere
Inventariere pe locatie
Inventariere pe compartiment
Inventariere pe persoana
Acest modul se realizeaza făcând o comparatie intre situatia din teren cu situatia existenta in baza de date.
Realizarea unui sistem de management al relatiei cu clientii (CRM)
Un astfel de sistem va aduce Institutului urmatoarele beneficii:
Eficientizarea comunicarii cu clientii și partenerii de consortii de proiecte, la nivel national si international;
Identificarea, intelegerea si satisfacerea eficienta si rapida a nevoilor clientilor si partenerilor de consortii stiintifice;
Cresterea eficientei call-center-urilor;
Simplificarea activitatilor de marketing, valorizare și transfer tehnologic;
Descoperirea de noi clienti si parteneri de consortii stiintifice;
Cresterea beneficiilor clientilor si partenerilor de consortii;
Fidelizarea clientilor si partenerilor de proiecte si consortii;
Promovarea, valorizarea si transferarea mai rapida a rezultatelor cercetarii, produselor noi si realizarea de valorizari incrucisate;
Posibilitatea de estimare a evolutiei valorizarii, transferului tehnologic si orientarii investitiilor;
Etc.
Evoluția morenizării/dezvoltării infrastructurii IT în INCDMTM în perioada 2006-2010
3.1.6 INFRASTRUCTURA DE CERCETARE-DEZVOLTARE
Infrastructura de Cercetare-Dezvoltare a INCDMTM asigură desfășurarea activităților de CDI, în perioada următoare, 2011÷2014, având la bază noul proiect de organigramă „Structura organizatorică a INCDMTM-București”.
În conformitate cu noul proiect, se prezintă:
[A] Compartimente de Cercetare-Dezvoltare:
[A1] Compartimentul C-D „Mecatronica Măsurării Inteligente” [MMI];
[A2] Compartimentul C-D „Mecatronică Biomedicală și Robotică” [MBR];
[A3] Compartimentul C-D „MicroNanoTehnologii Mecatronice” [MNTM];
[A4] Compartimentul C-D „Dezvoltare, Strategie și valorizare” [DSV];
[A5] Compartimentul C-D „Management Integrat” [MI];
[B] Laboratoarele de Cercetare-Dezvoltare:
● :
[A1.1] Laboratorul C-D „Sisteme mecatronice de control integrat”;
[A1.2]Laboratorul C-D „Măsurări Inteligente de precizie și control”;
[A1.3]Laboratorul C-D „Sisteme complexe”;
[A1.4]Laboratorul C-D „Echipamente electronice de măsurare și control”;
[A1.5]Laboratorul C-D „Sisteme de orologerie, debitmetrie și ingineria mediului”;
[A1.6]Laboratorul C-D „Măsurări termotehnice inteligente”;
[A1.7]Laboratorul C-D „Sensori, traductoare, forțe, momente, aparatură de recuperare medicală”;
● :
[A2.1] Laboratorul C-D „Sisteme mecatronice de control integrat”
[A2.2] Laboratorul C-D „Robotică și Achiziții Date”
[A2.3] Laboratorul C-D „Echipamente Biomedicale și sisteme medicale”
[A2.4] Laboratorul C-D „Microsisteme de investigație, biosenzori și biomateriale”
● :
[A3.1] Laboratorul C-D „Micro și Nanotehnologii de proces”;
[A3.2] Laboratorul C-D „Micro și NanoTehnonolgii de control”;
[C] Laboratoare de încercări acreditate;
[C1] Laboratorul de încercări Lungimi;
[C2] Laboratorul de încercări Presiuni;
[C3] Laboratorul de încercări Dispozitive Medicale Implantabile și neimplantabile;
[D] Laboratoare de încercări/testări suport pentru cercetare:
[D1] Laboratoare de încercări/testări Vibroacustice;
[D2] Laboratoare de încercări/testări Cronotahografe;
[D3] Laboratoare de încercări/testări Debitmetrie;
[D4] Laboratoare de încercări/testări Aparate de Cântărit cu funcționare neautomată;
[D5] Laboratoare de încercări/testări Mașini Pneumatice;
[D6] Laboratoare de încercări/testări Aplicații Laser;
[D7] Laboratoare de încercări/testări MEMS & NEMS Mecatronice;
[D8] Laboratoare de încercări/testări Rapid Prototyping;
[E] Centre de Excelență:
[E1] Centrul de Excelență – TMMT
[E2] Centrul de Excelență – LTMDE
[F] Entități infrastructură de Transfer Tehnologic, Evaluare/Formare, Valorizare:
[F1] Centrul releu de transfer tehnologic, CRTTC;
[F2] Centrul interregional de inovare și transfer tehnologic Chișinău-Iași-București, CIIT;
[F3] Centrul de Evaluare și Formare în Mecatronică, CEF-MECATRON;
[F4] Oficiul de Legături cu Industria, OLI;
[F5] Școala de Afaceri, SA.
[G] Echipamente mecatronice HIGH-TECH de interes național.
INCDMTM, și-a propus drept misiune să promoveze și să întreprindă cercetări aplicative în context național și internațional în domeniul Mecatronică, Integronică, Tehnica Măsurării Inteligente și Robotică, pentru folosul societăților comerciale, publice și private.
Activitatea de Cercetare desfășurată promovează dezvoltarea economică a societății, pentru bunăstarea socială, în compatibilitate cu mediul înconjurător.
Această abordare este realizabilă date fiind punctele forte ale INCDMTM: dimensiunea adecvată, calitatea și structura personalului, conexiunea cu piața economică, organizarea internă, competențele bine definite ale personalului, dotarea variată și nouă a institutului.
[G1] Microtehnologii avansate și Echipament pentru micro și nanoprelucrări cu fascicul laser prin sinterizare
Microtehnologie avansata si echipament pentru micro si nanoprelucrări cu fascicul laser prin sinterizare
Prezentare:
Microtehnologia avansata pentru micro si nanoprelucrări cu fascicul laser utilizează mașina pentru sinterizare selectiva cu laser tip EOSINT M 270 TITAN VERSION in vederea fabricării de: modele si prototipuri pentru produse biomedicale implantabile, prototipuri funcționale pentru industria auto si aerospațiala, matrițe de înalta calitate, precum si pentru proiectare si posibilitati de testare statica si dinamica a implanturilor si a altor piese mecanice pentru industrie. Prin aceasta microtehnologie se realizează geometrii complexe imposibil de realizat prin alte procedee de prelucrare a metalului.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
Suprafața de expunere: max. 250 x
Inaltimea de expunere: max.
Viteza de expunere: max. 7000 mm/s (orice tip de piesa poate fi realizata in câteva ore)
Diametrul razei laser: 100 – 500 micrometri
Viteza de poziționare a brațului de acoperire cu strat de pulbere: 40 – 500 mm/s
Software de proiectare CAD si software specializat prototipare rapida
Aplicabilitate:
prototipuri funcționale pentru industrie, matrițe, componente individualizate:
DirectMetal20 – pe baza de bronz
Otel martensitic imbatranit (1.2709)
Otel inoxidabil 17-4 (1.4542)
Otel inoxidabil PH1
biomedicale implantabile si prototipare funcționala pentru industria automobilelor si aerospațiala:
Superaliaj CobaltCrom MP1
Titan Ti64
Titan Ti64ELI
Titan Pur
[G2] Microtehnologie avansată și echipament pentru microsuduri cu fascicul laser de mare putere
Microtehnologie avansata si echipament pentru microsuduri cu fascicul laser de mare putere
[G3] Microtehnologii high-tech pentru verificarea vibrațiilor
Microtehnologie high-tech pentru diagnosticare vibroacustica in-situ in vederea asigurării mentenantei predictive
Prezentare:
Diagnosticarea vibro-acustica in-situ reprezintă o micro-nanotehnologie moderna, necesara in mediul industrial, caracterul predictiv permițând instalațiilor si utilajelor sa-si prelungească durata de viata si implicit sa conducă la creșterea calității produselor realizate.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
Analizor PULSE 3560 B
– echipament portabil;
– alimentare: 2 baterii Nickel-Metal Hydride sau sursa de c.c. 10 – 32 V;
– unitate de achiziție cu 4 canale de intrare;
– domeniul frecventelor: 0Hz÷25,6 kHz;
– software de baza: Analizor de zgomot si vibrații tip 7700 cu analiza FFT si CPB;
– puterea consumata: max. : 26 W
– semnale de ieșire: (a) + 5V ± 0.5V;
max. 0.4A
(b) +12 V ± 1.0V; max. 0.4A
Sonometru 2250
Monitorizarea si evaluarea zgomotului ambiental
Evaluarea zgomotului produs de mașini/ utilaje
Selecția protecției auditive; Reducerea zgomotului; Controlul calității produselor
Măsurări ale sunetului clasa 1, la nivelul celor mai recente standarde internaționale
Analiza in timp real a sunetului in benzile de octava de 1/1 si 1/3
Stocarea de date pe carduri de memorie
Domeniul de frecventa liniara de la 3 Hz ÷ 20 kHz
Analiza frecventei in timp real in benzi de octava 1/1 si 1/3
Software PC inclus for stup, arhivare, export și raportare
Programe de achiziție, măsurare, prelucrare si analiza
Aplicabilitate:
● in laborator: măsurarea presiunii acustice pentru aparate electro-casnice, pentru ventilatoare, măsurarea vibrațiilor pe mânerul sculelor portabile (de găurit, de polizare, de debitat, etc.);
● in situ: măsurarea nivelului zgomotului in industrie, măsurarea nivelului de presiune acustica si de putere acustica emise de mașini-unelte in mediul de munca, diagnosticarea mașinilor unelte, echilibrare dinamica.
[G4] Micro și Nanotehnologii de control integrat:
Micro și Nanotehnologii de control al topografiei suprafețelor – rugozitate și contur
Micro si nanotehnologii de control al topografiei suprafețelor – rugozitate si contur
Prezentare:
Pentru atingerea unui standard de măsurare high-tech se utilizează micro-nanotehnologiile care dispun de aparatul pentru verificat rugozitatea și conturul: Form Talysurf 120 Taylor Hobson – Anglia. Seria Form Talysurf reprezintă standardul mondial pentru rugozitate, liniaritate și măsurarea formei.
Caracteristicile cheie includ o bară de referință liniară foarte precisă, traductor inductiv cu rezoluție mare și cursa de și software lider de piața.
Produsul este utilizat în ateliere sau laboratoare, utilizatorul acomodându-se ușor cu ajutorul manualului și câtorva tehnici de programare.
Talysurf 120 Taylor Hobson
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
● traductor având cursa de și rezoluție de 16 nm, cu unitate cu traversă de .
● opțiunea Wide-Range pentru măsurătorile de contur cu o cursă de până la și software de analiză personalizat pentru contur: Ultra Contour.
Tehnologia unică de calibrare pe sferă a echipamentului Taylor Hobson asigură o liniaritate a traductorului ultraprecisă, garantând precizia atât la măsurarea formei cât și a suprafeței pe toată gama de măsură.
Software-ul Ultra Windows este programabil, având incluși toți parametri internaționali.
Domeniu de măsurare X, Z: 120/1 mm [rugozitate]
Domeniu de măsurare X, Z: 120 / [contur]
Rezoluție detector: 8 nm /
Rezoluție pe Z: 17 nm
Aplicabilitate:
● verificarea rugozității si a conturului pentru axe, ghidaje, inele de rulmenți, roti dințate in industria prelucrătoare, aeronautica si automobilului.
Micro și Nanotehnologii de control noncontact al topografiei suprafețelor – topografie 3D
Micro si nanotehnologie de control non-contact al topografiei suprafețelor
– topografie 3D
Microscop de Forță Atomica
Prezentare: Micro-nanotehnologiile de control de ultima generație utilizează Microscopul de Forța Atomica pentru caracterizarea in profunzime a suprafețelor de tip film subțire sau suprafețe de dispozitive existente, cu ajutorul unui vârf de măsurare atașat la un cantilever.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
Domeniu maxim de scanare X, Y: 50 × 50 μm
Domeniu maxim de scanare pe Z: 12 μm
Rezoluție: < 0,6 nm (cu bucla închisa), < 0,01 nm (fără bucla închisă)
Abaterea de planeitate: max. 2 nm pe un interval orizontal de 50 microni, fără corecții software
Cap AFM cu dioda super-luminiscenta (835 nm)
Mărire: 780× (pe monitor de )
Rezoluție optica: 1 μm
Focalizare motorizata, controlata prin software, pe o adâncime de
Camera digitala CCD de înalta rezoluție cu zoo digital
Rezoluție 1032 × 778 pixeli
Viteza cadrelor: 20Hz
Viteza procesor controller: > 500 MHz
Aplicabilitate:
● topografie 3D, analize spectroscopice, determinarea vâscoelasticității materialelor topografia suprafețelor, analize chimice structurale, microscopie prin modulare magnetică, nanolitografie, scanare microscopică, in industria chimica, prelucrătoare, mecatronica, aerospațiala, etc.
Micro și Nanotehnologii de control micro-nanodimensional al reperelor industriale – lungimi
Micro si nanotehnologie de control micro-nanodimensional al reperelor industriale: – lungimi
DMS 680
Prezentare:
Cu ajutorul micro-nanotehnicilor de măsurat lungimi ce utilizează mașina DMS 680 Joint Instruments – Italia se realizează verificarea periodică a instrumentelor și calibrelor etalon.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
Incertitudine de măsurare U95: max 500 nm
Domeniu de măsurare:
-măsurare absoluta:
-măsurare diferențiala:
Rezoluție: 100 nm
Aplicabilitate:
● determinarea abaterilor dimensionale pentru calibre cilindrice netede, calibre filetate, calibre potcoava, lere, cale plan paralele, etaloanele din Domeniul Metrologiei.
Micro și Nanotehnologii de control micro – nanodimensional al reperelor industriale – profile
Micro si nanotehnologie de control micro-nanodimensional al reperelor industriale: – profile
Prezentare:
Microtehnologiile destinate verificării micro si nanodimensionale al reperelor de mare precizie utilizează echipamente high-tech de tipul proiectoarelor de profile.
Proiectorul PV-5100 (Mitutoyo) este un proiector de mărime mijlocie, cu un ecran de diametru. Proiecția conturului și starea suprafeței unei piese de lucru pot fi transmite către ecran cu un factor de mărire de 5x, 10x, 20x, 50x, 100x și pot fi făcute măsurări și observații.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
Când se folosesc lentilele de 5x, se poate proiecta un câmp de 100mm diametru;
Lentilele de proiecție de înaltă performanță și becul cu halogen al unui sistem de iluminare telecentric conferă o descriere reală si de mare acuratețe;
Sistemul de iluminare înclinat a suprafeței asigura obținerea unei imagini de proiecție clare;
Este încorporat un numărător digital de unghi, care crește ușurința în utilizare;
Având cursa de 200x100mm se poate utiliza si la măsurarea, inspecția și observația pieselor mari;
Mecanismul de eliberare rapidă scurtează pe cat posibil timpii de măsurare a pieselor mari;
Domeniu de măsurare: 0÷200 mm [axa X]; 0÷100 mm [axa Y];
Rezoluție: 1 µm
Aplicabilitate:
● determinarea abaterilor dimensionale si unghiulare pentru etaloane, calibre plate, danturi, filete, etc., din domeniul Industrial si al Metrologiei.
Micro și Nanotehnologii de control micro – nanodimensional al reperelor industriale 3D
Micro si nanotehnologie de control micro-nanodimensional al reperelor industriale: -3D
Leitz Reference 600
Prezentare:
Micro-nanotehnicile de verificat pe mașina de măsurat în coordonate 3D Leitz Reference 600 – Germania asigura o precizie ridicata potrivită pentru inspecția geometrilor standard (blocuri cilindrice, cutii de viteză ) precum și pentru măsurarea geometrilor speciale de orice tip, cum ar fi arborii cu came, compresoare cu șurub și multe altele. Este folosită de asemenea pentru verificarea roților dințate.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
• Rigle de sticla cu înaltă rezoluție, de tip Heidenhain cu compensație automată a temperaturii.
• Capete de măsură Leitz, potrivite pentru extensii de palpator.
• Structura principală este alcătuită din granit și fier, evitându-se aluminiul.
• Incertitudine de măsurare: U=(0,9+L/350) µm cu L în mm
• Domeniu de măsurare X x Y x Z: 1000 x 700 x
• Rezoluție: 50 nm
Aplicabilitate:
• determinarea abaterilor dimensionale pentru mărimile terminale, calibre, dispozitive de control, etaloane.
• determinarea abaterilor de forma si de poziție pentru etaloane si dispozitive de control ultraprecise, din industria prelucrătoare, mecatronica, aerospațiala, a automobilelor si a Metrologiei, etc.
Micro și Nanotehnologii de control micro – nanodimensional al reperelor industriale interferometru
Micro si nanotehnologie de control micro-nanodimensional al reperelor industriale –interferometru
Interferometru cu laser XL- 80
Prezentare:
Micro-nanotehnologia de micro- nanomăsurare si micro- nanocalibrare cu interferometrul laser conduce la creșterea preciziei funcționale ale instalațiilor si echipamentelor mecatronice.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
Precizia sistemului este de ±0,5ppm, pe întreaga gama de operare, în condiții de variații de temperatură mediu, presiune si umiditate. Senzori inteligenți sunt utilizați de XC-80, care actualizează compensările necesare la fiecare 7 secunde, printr-un port USB, care alimentează unitatea XC-80 si senzorii săi. Important este că toate măsurătorile se bazează pe o undă laser stabilizată HeNe, recunoscută pe plan internațional ca standard de lungime.
Precizia de măsurare: 500 nm;
Precizia de frecvență: 50 nm;
Rezoluția : 1nm
Aplicabilitate:
• calibrarea echipamentelor de măsurare: mașini de măsurat in coordonate, mașini de măsurat lungimi și
• măsurări directe: cale, calibre, etaloane, din industria prelucrătoare, aerospațiala, mecatronica, a automobilelor si a Metrologiei, etc.
Micro și Nanotehnologii de control micro – nanodimensional al reperelor industriale – înălțimi
Micro si nanotehnologie de control micro-nanodimensional al
reperelor industriale–înălțimi
MICRO-HITE 350 TESA
Prezentare:
Micro-Nanotehnologiile de control care utilizează micrometru vertical MICRO-HITE 350 TESA – Elveția este folosit la determinarea abaterilor dimensionale liniare pe înălțime.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
Incertitudine de măsurare: U=(0,002+3L/1000) mm
Domeniu de măsurare:
Rezoluție: 1µm
Aplicabilitate:
• verificarea abaterilor dimensionale pentru mărimile terminale, calibrele si etaloanele de Inaltimea, lungime din domeniul Industrial si al Metrologiei.
Micro și Nanotehnologii de control micro – nanodimensional al reperelor industriale – inspecție liniară și unghiulară
Micro si nanotehnologie de control micro-nanodimensional al reperelor industriale:
–inspecție liniara si unghiulara
Sistem Vision Starrett Galileo
Prezentare:
Micro si nanotehnologia de control micro-nanodimensional al reperelor industriale dispune de microscopul cu sistem Vision Starrett Galileo – USA care permite inspectarea manuală cât și automată a pieselor, rapid, simplu și precis. Sistemul folosește două monitoare și un software-ul de măsurare asemănător sistemului de operare Windows.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
Incertitudine de măsurare
X,Y: U=max.(1,9+5L/1000) μm
Z: U=max.(2,5+5L/1000) μm, cu L în mm
Domeniu de măsurare: X , Y , Z
Rezoluție sistem de măsurare: 100 nm
Software-ul permite:
recunoașterea automată a caracteristicilor;
generarea unui raport;
capturarea video a imaginii în format “jpg” sau “bmp” cu capabilitățile de raportare grafică;
importarea datelor (fișiere de tip “dxf” sau “iges”) pentru programarea și exportarea lor;
Aplicabilitate:
• determinarea abaterilor dimensionale liniare si unghiulare pentru mărimile terminale, calibre, etaloane și
• determinarea abaterilor de la paralelism si perpendicularitate, din industria prelucrătoare, mecatronica, aerospațiala, a automobilelor, electronica si electrotehnica si a Metrologiei, etc.
[G5] Micro și Nanotehnologii avansate de calibrare nanometrică:
Micro și Nanotehnologii avansate pentru calibrarea Instrumentației Inteligente
Micro si nanotehnologie avansata pentru calibrarea Instrumentatiei Inteligente
OPTIMAR 100 Mahr
Prezentare:
Aparatul OPTIMAR 100 Mahr este folosit pentru calibrarea comparatoarelor și traductoarelor inductive. El este utilizat in cadrul tehnologiilor de micro si nano-calibrare pentru produsele beneficiarilor din industria high-tech.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
Incertitudine de măsurare: U95=(0,2+L/100) μm, L în mm
Domeniu de măsurare:
Rezoluție: 20 nm
Aplicabilitate:
• calibrarea comparatoarelor digitale si analogice și
• calibrarea traductoarelor inductive, capacitive, piezoelectrice, magnetice, etc., din industria prelucrătoare, aerospațiala, mecatronica si a Metrologiei.
[G6] Micro și Nanotehnologii avansate de caracterizare a micro-nanostructurilor de suprafață:
Microtehnologie avansată de evaluare structuri superficiale
Microtehnologie avansata de evaluare structuri superficiale
251 VRSA AFFRI
Prezentare:
Durimetru 251 VRSA AFFRI – Italia este utilizat in cadrul microtehnologiei avansate de evaluare structuri superficiale la măsurarea durității pieselor fabricate de mare anduranța utilizate in mediul industrial.
Descrierea tehnico-științifica este următoarea:
Rezoluție: 0,1 HV-HB-HR
Afișare digitală
Conversie automată în alte scări de duritate, inclusiv HRC
Aplicabilitate:
• măsurarea durității in scara Brinell, Vickers, Rockwell
[H] Produse necorporale:
[H1] Corel DRAW 12: pachet complex de programe de grafică care oferă facilități de desenare automată, de prelucrare a obiectelor și utilizarea unor efecte special;
[H2] SolidWorks Office: oferă capabilități complexe în modelarea parametrică, tridimensională a produselor aflate în faza de cercetare și elaborare a documentației tehnice, necesară pentru execuția prototipurilor respectivelor produse;
3.1.7 SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT (SMI)
Strategia 2011 ÷ 2014 privind menținerea și dezvoltarea sistemului de management integrat calitate – mediu în INCDMTM este fundamentată pe ideea ca performanța este realizată doar prin implicarea cu perseverență a întregii organizații în procese de îmbunătățire permanentă, având în vedere importanța calității și satisfacerii clienților pentru succesul Institutului, cât și necesitatea considerării calității nu numai ca obiectiv unic, ci și ca obiectiv de management.
INCDMTM are implementat sistemul de management integrat calitate-mediu în conformitate cu standardele SR EN ISO 9001:2008 și SR EN ISO 14001:2005, unul dintre obiectivele Institutului pe termen scurt, mediu și lung fiind menținerea și îmbunatățirea continuă a acestui sistem.
Standardul SR EN ISO 9001:2008 stabilește cerințele pentru sistemul de management al unei organizații care dorește să demonstreze abilitatea de a furniza constant un produs/serviciu conform cerințelor clienților și cerințelor legale și care vizează creșterea satisfacției clienților prin aplicarea efectivă a sistemului, inclusiv a îmbunătățirii continue a sistemului.
Se are în vedere permanenta corelare cu cerințele Standardului ISO 14001, referențialul pentru sisteme de management de mediu, în vederea asigurării unui standard pentru un sistem de management al calității cât mai util pentru activitatea de implementare a sistemelor integrate de management.
Pe măsură ce Sistemul de management al calității ISO 9000 va evolua, INCDMTM va întreprinde demersurile necesare pentru a asigura tranziția la noul referențial, având în vedere ca toate evaluările pentru tranziție să fie efectuate astfel încât să existe un interval suficient de mare pentru corectarea potențialelor neconformități și pentru a evita o perioadă fără certificat.
Dezvoltarea sistemului de management integrat INCDMTM se va realiza în corelare cu principalele aspecte revizuite în noua ediție a ISO 9001, și anume:
Proiectarea și implementarea unui sistem de management al calității al unei organizații sunt influențate de mediul său organizațional, de schimbările în acel mediu și de riscurile asociate acelui mediu;
Referitor la infrastructură: sistemele informatice sunt incluse la serviciile suport;
Determinarea cerințelor referitoare la produs: „activitățile post livrare includ, de exemplu, acțiunile din cadrul perioadei de garanție, obligațiile contractuale cum sunt servicii de mentenanță, și servicii suplimentare cum sunt reciclarea sau eliminarea finală”;
Proprietatea clientului poate include proprietatea intelectuală și date personale;
Controlul echipamentelor de măsurare și monitorizare: Confirmarea capabilității software-ului pentru calculator de a satisface utilizarea intenționată, în mod obișnuit, ar include verificarea sa și managementul configurației sale pentru a-i menține adecvarea pentru utilizare.
Calitatea constituie condiția sine qua non a performanței și a competitivității în domeniile CDI, de aceea, cultivarea calității la nivel institiuțional este unul dintre principiile-cheie ale strategiei, ce promovează sistematic un concept nou, de importanță esențială în acest proces: "cultura calității" ca mediu de dezvoltare a creativității, a inovației, a excelenței și performanței în cercetare.
În procesul de integrare a cercetării românești în spațiul european, INCDMTM trebuie să-și genereze, într-o primă etapă și apoi să dezvolte o "cultură a calității", un program eficient, pentru a produce calitatea la nivelul activităților de cercetare, fundamentat pe mecanisme administrative, epistemologice, tehnologice, pe resurse umane calificate, definite prin competență și profesionalism.
Calitatea trebuie evaluată prin prisma rezultatelor. Pentru eficientizare, sunt necesare schimbări esențiale, ce presupun abordări complexe, inter și transdisciplinare, într-o viziune care tratează procesul cunoașterii dintr-o perspectivă integratoare.
La crearea unei culturi a calității trebuie avute în vedere și alte elemente, precum: încurajarea performanței în cercetare, mobilitatea cercetătorilor, schimburile de experiență, diversificarea surselor cunoașterii și ale formării,
Preocuparea principală este ca INCDMTM să fie competitiv, să se mențină pe piață și să câștige poziții noi. Acestea se pot realiza prin oferirea unor produse sau servicii de o calitate superioară cu preț mai mic față de competitori.
Evoluția sistemului de management al calității are implicații pozitive asupra tuturor componentelor sistemului de management (informațional, organizatoric, decizional, uman și metodologic – managerial) în condițiile în care structura de management a institutului este direct implicată în acest demers și există o coordonare calificată a proiectului – în special prin participarea de experți în management general și în managementul calității.
Avantajele certificării Sistemului de Management Integrat constau, în principal, în:
Imbunătățirea imaginii și a relațiilor publice.
Cucerirea unor noi piețe de desfacere.
Câstigarea încrederii părților interesate, inclusiv a autorităților de mediu.
Îndeplinirea unor posibile criterii de licitație.
Asigurarea partenerilor și clienților că se respectă legislația de mediu.
Oferirea încrederii comunității locale în ceea ce privește politica de ocrotire a mediului înconjurator de către societatea certificată.
Limitarea incidentelor ce implică responsabilitatea juridică a institutului.
Creșterea prezenței pe piață, cu deosebire pe piața internațională.
Condițiile de acordare a asigurărilor și a creditelor pot deveni mai avantajoase.
Satisfacerea cerințelor actuale ale pieței privind realizarea de produse ecologice.
În acest sens, obiectivele principale ale INCDMTM în domeniul calității și mediului sunt următoarele:
executarea de proiecte(lucrări)/furnizarea de servicii, realizarea de produse conforme conditiilor specificate, la termenele stabilite, în scopul creșterii satisfacției clienților;
prevenirea neconformitaților în toate fazele de execuție a proiectelor/furnizare a serviciilor/realizare a produselor, câștigând încrederea clienților și implicit obținerea avantajelor de către INCDMTM;
instruirea și motivarea personalului pentru realizarea și îmbunătățirea continuă a unei culturi a INCDMTM în ceea ce privește calitatea și protecția mediului înconjurător;
mentinerea și dezvoltarea sectorului de piață, inclusiv prin câștigarea încrederii beneficiarilor în ceea ce privește conformarea Institutului la reglementările legale privind protecția mediului.
Evoluția firească a sistemului de management integrat presupune integrarea celor două sisteme – calitate – mediu, cu sistemul de management al sănătății și securității ocupaționale (OHSAS 18001:2008), cu cel al securității informației și cu sistemul de management al responsabilității sociale (SA 8000:2008).
Domeniu de activitate
Execuție de proiecte de cercetare-dezvoltare cu tematică din domeniul calității/mediului.
Proiectarea și implementare de sisteme de management integrate (calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională, tehnologia informației).
Instruire personal în domeniul managementului calității/mediului.
Standardizare: participare în Comitete tehnice de standardizare.
SMI acordă asistență pentru:
Proiectarea și implementarea în vederea certificării sistemelor de management integrate în conformitate cu cerințele standardelor ISO 9001 și ISO 14001.
Proiectarea și implementarea în vederea acreditării laboratoarelor de încercări/etalonări în conformitate cu ISO 17025.
Efectuare de audituri în domeniul calității/mediului.
Lucrări reprezentative elaborate de SMI:
Elaborarea procedurilor de sistem, a instrucțiunilor de lucru și a Manualului Calității în vederea implementării unui sistem de calitate și a acreditării laboratorului de încercări si verificări metrologice (presiuni, temperaturi) – PROGRAM INFRAS;
Dezvoltarea, în vederea acreditării unui laborator de debitmetrie necesar efectuării încercărilor de conformitate a unor tipuri de aparate specifice domeniului – PROGRAM INFRAS;
Tranziția de la sistemele de asigurare a calității conform ISO:9001:1995 la sisteme de management al calității, conform ISO 9000:2000 în activitatea de cercetare-dezvoltare-PROGRAM CALIST;
Dezvoltarea în vederea acreditării unui laborator necesar efectuării încercărilor de conformitate a cronotahografelor – PROGRAM INFRAS;
Organizarea și acreditarea unui laborator necesar efectuării încercărilor de conformitate a cronotahografelor-PROGRAM INFRAS;
Organizarea și acreditarea unui organism de certificare produse pentru aparate de cântărit cu funcționare neautomată-PROGRAM INFRAS.
SMI deține materiale de informare, mijloace moderne (hardware și software) necesare pentru a desfășura activități specifice domeniului de consultanță.
SMI deține potențial tehnico-științific, cunoștințe în domeniul tehnico-economic, cunoștințe și experiență în domeniul organizării și managementului, necesare pentru proiectarea și implementarea unui sistem integrat fiabil și funcțional, adaptat specificului, culturii pentru calitate, obiectivelor și proceselor desfășurate în organizația/laboratorul/organismul pe care în consiliază, aceasta conducând la creșterea satisfacției clientului, la eficientizarea activității organizației/laboratorului/organismului și la creșterea profitului.
Pentru serviciile de consulanță și de asistență, SMI dispune și asigură personal de specialitate numai cu studii superioare, instruit, format și cu experiență în managementul calității/mediului, precum și cu o bogată experiență în proiectare, cercetare, încercări, metrologie, producție, servicii și experiență (de peste 15 ani) în proiectarea și implementarea documentației sistemului de management integrat (pentru organizații, laboratoare de încercări, organisme de certificare, având totodată și experiență ca auditori (interni și externi).
În concluzie, SMI asigură SUCCESUL TOTAL al:
Organizațiilor-în acțiunea de proiectare, implementare și certificare a sistemului de management integrat;
Organismelor de certificare sisteme de management integrat și al organismelor de certificare produse, în acțiunea de proiectare/implementare a sistemului de management al calității;
Laboratoarelor de încercări/etalonări, în procesul de acreditare.
3.2 OBIECTIVE
Obiectivele INCDMTM, în perioada următoare, 2011÷2014, se stabilesc în baza unui „Plan strategic”, cu „O misiune de îndeplinit, cu principii strategice instituționale, cu obiective strategice, factori de influențare a Strategiei, astfel:
PLANUL STRATEGIC PENTRU INCDMTM:
MISIUNEA INCDMTM
<<Cercetare de Excelență și Inovativă pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere în România și integrarea în spațiul de cercetare european>>
<<INCDMTM își asumă conceptul de institut inovator, atât în ceea ce privește formarea capitalului uman în cercetarea de excelență și inovativă, cât și în ceea ce privește activitatea propriu-zisă de cercetare-dezvoltare, producătoare de cunoaștere, de inovații și de produse și tehnologii avansate conexate cunoașterii economice inteligente>>
Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării – INCDMTM are o tradiție și o prezență activă de peste 40 de ani în Mecatronică și Tehnica Măsurării Inteligente, reprezentând unicul institut de cercetare – dezvoltare în domeniul MECATRONICII și Tehnicii Măsurării Inteligente din România.
INCDMTM își asumă prioritățile științifice și tehnologice ale domeniului de Mecatronică, Integronică și Tehnica Măsurării Inteligente, misiunea INCDMTM contribuind astfel, la dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere în România și la integrarea în spațiul de cercetare european.
INCDMTM, contribuie la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului high-tech mecatronică, Integronică și Tehnica Măsurării Inteligente – suport al dezvoltării societății informaționale și la realizarea obiectivelor științifice, tehnologice și inovative ale programelor naționale de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.
INCDMTM dezvoltă ca obiect de activitate conform reglementărilor referitoare la organizarea și funcționarea institutului (HG 1029/09.09.2009), în principal:
activități de cercetare – dezvoltare, fundamentală și aplicativă: MECATRONICĂ MĂSURĂRII INTELIGENTE; MECATRONICĂ MEDICALĂ ȘI BIOMEDICALĂ ȘI MICRO-NANOTEHNOLOGII MECATRONICE:
• metode, tehnici și procedee inteligente de măsurare mecatronice;
• sisteme / echipamente și aparate high-tech de măsurat pentru mărimi neelectrice;
• aparatură și instrumentație medicală inteligentă;
• aparate de investigație și analiză;
• aparate high-tech de cercetare științifică și de laborator;
• dispozitive și microdispozitive de precizie;
• micro-nanotehnologii;
• elemente / componente și produse specifice de mecatronică / micromecatronică, robotică / microrobotică;
• ingineria instrumentației inteligente și integronică;
• micro și nanotehnologii;
• strategii de dezvoltare, marketing, transfer tehnologic și valorizare
• managementul sistemelor integrate
• etc.
Activități de dezvoltare tehnologica și inovare:
• echipamente mecatronice și integronice inteligente avansate pentru măsurare, control și calibrare, integrate în procesele de fabricație
• activități de inginerie și consultanță tehnologică
• activități de software specializat
• etc.
Activități conexe activității de cercetare-dezvoltare:
• elaborarea de studii de diagnoză și prognoză privind dezvoltarea domeniului;
• evaluare și consiliere de soluții, proiecte și sisteme informatice și informaționale;
• dezvoltarea vectorului integrator al galaxiei mecatronice și integronice;
• activități de producție și servicii;
• activități de editare publicații științifice;
• activități de formare și specializare profesională;
• activități de import-export.
In cadrul obiectului său de activitate, INCDMTM poate colabora Ia realizarea de proiecte de cercetare europene, în consorții și parteneriate europene și internaționale. De asemenea, tot în cadrul obiectului său de activitate, INCDMTM, poate colabora la realizarea de proiecte de cercetare de Ia agenți economici, pentru produse mecatronice și integronice de control inteligent și integrat.
PRINCIPIILE STRATEGICE INSTITUȚIONALE
INCDMTM își va desfășura activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare la nivel național și european pe baza unor principii obiective și de îndeplinit.
Obiective strategice
EXCELENȚĂ:
Realizarea unor cercetări-dezvoltări-inovări tehnologice high-tech avansate de înaltă calitate și ținută științifică care să certifice competitivitatea pe plan național și internațional.
RESPONSABILITATE:
Cercetarea – Dezvoltarea – Inovarea sunt realizate de INCDMTM într-un cadru transparent performant, colaborativ și obiectiv fată de mediul de afaceri și de societate.
FLEXIBILITATE:
Asigurarea unui panel lărgit de flexibilități pentru activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare și de organizare-funcționare instituțională, în domeniul Mecatronicii & Integronicii, care să faciliteze susținerea de necesități și oportunități aferente cercetării și valorizării rezultatelor științifice.
CONCENTRARE:
Crearea și dezvoltarea unei mase critice în cecretare de susținere și efîcientizare a proiectelor de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în scopul dinamizării și stimulării obținerii de producții științifice înalt competitive.
PARTENERIATE/CONSORȚII:
Organizarea și dezvoltarea de parteneriate/consorții științifice cu universități, instituții de cercetare, IMM-uri, organisme ale administrațiilor centrale și locale, organisme ale mediului de afaceri, mediului științific și mediului professional, pentru realizarea de proiecte de cercetare.
DESCHIDERE:
Acționarea multivectorială, în domeniul high-tech Mecatronică și Integronică, ca un catalizator, în scopul creării și organizării de oportunități pe termen lung, în spațiul cercetării românești și europene.
RESURSA UMANĂ:
Asigurarea unui cadru obiectiv de dezvoltare a competențelor, atragerea tinerilor absolvenți și sprijinirea acestora pentru integrarea în mediul de cercetare și inovare, național și European, pe baza unor pașapoarte profesionale.
Obiective strategice
INCDMTM motivat de MISIUNEA și VIZIUNEA sa, în prezent și în perspectiva 2020 și 2030 își propune realizarea următoarelor obiective strategice:
1. Crearea de cunoaștere inteligentă la scară națională și europeană:
crearea și întreținerea unui spirit inovativ și a unui mediu colaborativ de lucru în activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare în domeniul avansat al Mecatronicii și Integronicii, de înaltă ținută etică și responsabilitate permanentă.
2. Prioritățile strategice ale cercetării:
încurajarea cercetării de excelență și inovațive în conformitate cu prioritățile de cercetare, naționale și europene, în domeniul de profil;
3. Colaborare:
dezvoltarea și extinderea parteneriatelor / consorțiilor privind cercetarea și îmbunătățirea valorizării rezultatelor cercetării prin crearea de conexiune și interconexiune cu sistemele de inovare existente și modernizate, la nivel național, european și internațional.
4. Formare Continuă:
asigurarea formării și instruirii personalului la cel mai înalt nivel și soluționarea de oportunități aferente pentru pregătiră de specialiști de mare valoare și competență profesională.
5. Insfrastructura cercetării:
facilitarea și asigurarea accesului cercetătorilor ia cele mai noi generații de echipamente, sisteme și surse de informare și asimilare prin asigurarea unei infrastructuri de cercetare performante și eficiente.
6. Organizare eficientă:
crearea unei infrastructuri și scheme de funcționare flexibile și eficiente, precum și a proceselor de management, care să permită atingerea obiectivelor strategice ale institutului într-un cadru de lucru transparent, responsabil și eficient.
7. Implicare publică:
conștientizarea, înțelegerea și susținerea în cadrul public a rezultatelor și beneficiilor cercetării efectuate de institut.
Factori de influențare a Strategiei
INCDMTM va trebui să țină seama de factorii de influențare a realizărilor obiectivelor din STRATEGIA PROPRIE, pentru a se putea adapta mediului științific, tehnologic, economic și social care este în continuă modificare și schimbare.
Dintre factorii de influențare a realizării obiectivelor strategice, se enunță:
Susținerea financiară: cadrul de lucru la nivel național privind politica referitoare la cercetare – dezvoltare – inovare în domeniul high-tech al Mecatronicii și Integronicii este stabilit prin programele naționale de cercetare, respectiv Aria Cercetării Românești; cadrul de lucru la nivel european destinat cercetării și inovării în domeniul avansat al Mecatronicii & Integronicii este stabilit prin programe europene de cercetare – devoltare – inovare, respectiv Aria Cercetării Europene;
Fie cadrul național, fie cadrul european, acestea vizează:
• generarea de cunoaștere inteligentă;
• inovarea și transferul tehnologic prin valorizare;
• dezvoltarea și păstrarea competențelor;
Finanțarea proeictelor de cercetare: concret, proiectele de cercetare vor fi finanțate din resurselor financiare ale programelor naționale de cercetare – devoltare – inovare, ale programelor europene de cercetare – dezvoltare – inovare sau de către agenții economici;
Strategia privind infrastructura de cercetare colaborativă: proiectele de cercetare trebuie să contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri de cercetare colaborative care să permită cercetătorilor să lucreze cu echipamente performante, în condiții de management de calitate a infrastructurii, sprijinind participarea institutului la programe de cercetare – dezvoltare – inovare europene / internaționale; se au în vedere următoarele aspecte:
• dezvoltarea infrastructurii proprii de cercetare în corelație cu alte infrastructuri de cercetare;
• creșterea gradului de utilizarea a infrastructurii de cercetare;
• dezvoltarea infrastructurii de informare și documentare științifică și tehnologică;
• valorificarea potențialului și a resurselor de cercetare – dezvoltare – inovare
în plan regional, național și european.
Prioritățile cercetării: realizarea obiectivelor științifice și tehnologice stabilite prin programele naționale de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică impun ca priorități:
• abordarea în cercetare a Ariilor tematice prioritare din Strategia națională privind cercetarea – dezvoltarea – inovarea pentru perioada 2007-K2013 și în viitor pentru perioada 2013^-2020;
• promovarea și menținerea unui caracter inovator în activitatea de cercetare;
• crearea, integrarea și implementarea de tehnologii de frontieră pentru transformarea economiei și vieții sociale;
• protejarea dreptului de proprietate a rezultatelor cercetărilor și dezvoltărilor tehnologice.
Obiectivul 1 «Crearea de cunoaștere inteligentă»
Tezaur descriptor:
Crearea de cunoaștere inteligentă, se va concentra pe cercetarea de excelență în scopul obținerii de rezultate științifice și tehnologice avansate, având ca scop recunoașterea instituției ca centru de cercetare avansată, de dezvoltare tehnologică și inovare, în domeniul high-tech Mecatronică & Integronică și Tehnica Măsurării Inteligente.
Atingerea acestui obiectiv înseamnă integrarea în rețele de cercetare naționale și europene / internaționale, promovarea excelenței în cercetare și asigurarea de facilități și oportunități necesare cercetării de performanță.
Obținerea de rezultate ale cercetării care să conducă spre inovare necesită oportunități din mediul de afaceri, proiecte de cercetare finanțate din fonduri private și/sau publice, bazate pe lucrul în echipă, rețele de cercetare și centre de excelență care se vor interconecta cu Centrul de Excelență al U.E.;
Priorități ale cercetării:
Realizarea unei analize SWOT, a proiectelor de cercetare în curs de desfășurare, în scopul evaluării eficienței și rezultatelor acestora, în ceea ce privește „crearea de cunoaștere inteligență” și promovarea în cadrul competițiilor viitoare, a propunerilor de proiecte care răspund acestui obiectiv.
Ca obiective derivate sunt enunțate:
o1.1. Asigurarea unui cadru optim de evaluare a activității de cercetare – dezvoltare – inovare în vederea obținerii de rezultate științifice și tehnologice avansate, cercetări de tipul rezolvare de probleme complexe de interes local / național sau formulate de agenți economici, precum și dezvoltarea de tehnologii / produse și servicii inovative, cu aplicabilitate directă.
o1.2. Conceperea, elaborarea și întreținerea unei scheme flexibile adaptabile la diferite necesități ale cercetării de performanță, capabilă să valorizeze oportunitățile de cercetare care vor apare.
o1.3. Stimularea abordărilor inovative referitoare la cercetarea de excelență și cercetarea inter și multidisciplinară.
Ca acțiuni sunt enunțate:
îmbunătățirea permanentă a procesului de evaluare, a lucrărilor de cercetare în cadrul comisiilor tehnice de avizare, în scopul asigurării calității acestora;
includerea, în anumite situații, în cadrul acestor comisii a unor specialiști de marcă și implicarea unor evaluatori internaționali;
respectarea și perfecționarea cadrului de asigurare a calității lucrărilor de cercetare inclusiv formularea de propuneri de continuare sau de reevaluare a resurselor, funcție de rezultatele obținute;
asigurarea suportului financiar, în vederea cofinanțării participării la proiectele internaționale;
elaborarea și întreținerea unui portofoliu flexibil de tematici de cercetare – dezvoltare în vederea ofertării;
asigurarea cadrului necesare interacțiunii curente cu mediul public și privat de afaceri, precum si angajarea de parteneriate durabile care să reprezinte nucleul „unor clustere” specializate interdisciplinare, care să atragă o masă critică de resurse umane și financiare, din țară și din străinătate;
crearea de „comunități de cercetare virtuale”, realizate prin gruparea și integrarea unor activități și resurse interne și internaționale, utilizând instrumente puternice și de comunicare;
dezvoltarea și întreținerea unei scheme de stimulare a activității științifice a unor cercetători de excepție;
formarea de „poli de excelență” prin ofertarea unor proiecte propuse de cercetări cu potențial științific demonstrat internațional, și cu precădere tineri;
asigurarea finanțării din fonduri proprii a unor cercetări inovative efectuate de tineri cercetători de valoare;
Ca rezultate obținute: cunoștințe capabile să conducă la noi descoperiri științifice, tehnologice și inovative, în domeniul Mecatronicp, Integronică și Tehnica Măsurării Inteligente.
Obiectivul 2: «Prioritățile Cercetării – Dezvoltării – Inovării»
Tezaur descriptor
Identificarea priorităților cercetării se va face pe baza competențelor cercetătorilor din INCDMTM, a raportului de autoevaluare elaborat în vederea acreditării institutului, a Strategiei naționale 2007÷2013 și a Strategiei naționale 2007÷2020 și a convergenței cu programele de cercetare europene;
Prioritățile cercetării în INCDMTM vor avea în vedere dezvoltarea tehnologiilor și instrumentelor / tehnicilor necesare realizării de aplicații mecatronice și integronice performante, cu o bună conectivitate industrială și economică, între utilizatori și resurse, rețele de parteneriat și comunicare și tehnologii avansate aplicative în medii de afaceri, modele bazate pe cunoștințe inteligente și cognitive, sisteme avansate inteligente de măsurare, verificare, control și calibrare integrate creativ și generativ;
Evidențierea priorităților cercetării nu exclude posibilitatea abordării și dezvoltării și a altor tematici, în măsura în care vor apare obiective de interes deosebit pe plan național și internațional.
Priorități ale cercetării selectate pentru perioada următoare:
Abordarea în competițiile naționale ale Planului Național CDI a unor tematici de cercetare cu grad ridicat de finalizare, valorificare, transfer tehnologic și valorizare;
Implicarea cu responsabilitate în realizarea transferului tehnologic către mediul industrial și economic și în special către IMM-urile inovative și înalt productive, a rezultatelor cercetărilor finalizate;
Abordarea de noi subdomenii avansate ale Mecatronicii și Integronicii ca părți importante ale Nanoștiinței și Nanotehnologiei, capabile să susțină Planul de acțiuni la nivel național și european pentru Nanotehnologii 2011 ÷ 2015;
Ca obiective derivate sunt enunțate:
o 2.1 Alinierea domeniilor de cercetare-dezvoltare-inovare abordate la prioritățile din Strategia Națională și Strategia Europeană în domeniul cercetării și la programele de cercetare naționale și europene;
o 2.2 Selectarea și abordarea ariilor tematice majore pentru activitatea de cercetare a institutului;
o 2.3 Identificarea tehnologiilor avansate specifice Mecatronicii și Integronicii de top pentru dezvoltarea națională, a problematicilor de importanță națională și a obiectivelor care vor influența finanțarea și alocarea de fonduri de finanțare;
o 2.4 Stabilirea de priorități pentru domeniile de cercetare-dezvoltare-inovare din cadrul Programelor Naționale CDI(II) și (III) și a Programelor de Cercetare Europene, pe baza evaluării punctelor slabe, a punctelor tari și a oportunităților rezultate din analiza SWOT a INCDMTM;
Ca acțiuni sunt enunțate:
Accesarea surselor de finanțare pentru obiectivele create de cunoaștere și colaborare prin ofertare de proiecte de cercetare în competițiile naționale și internaționale;
dezvoltarea de Centre de Excelență sau Poli de Competitivitate în domenii prioritare ale Mecatronicii & Integronicii;
selectarea ariilor tematice și de impact național și european privind activitatea de cercetare care răspunde cerințelor și priorităților naționale și europene; monitorizarea cu responsabilitate a acestei acțiuni;
urmărirea oportunităților de colaborare cu agenții economici în vederea inițierii de acțiuni comune de asigurare a finanțării cercetării în domeniile prioritare;
constituirea de consorții cu agenții și agenți economici strategici potențiali investitori în dezvoltarea de tehnologii și echipamente mecatronice și integronice, critice pentru economia națională și europeană;
considerarea oportunităților de rezolvare a cerințelor beneficiarilor ai cercetării, în scopul asigurării transferului tehnologic și al valorizării rezultatelor;
evaluarea impactului rezultatelor cercetării ca bază pentru monitorizarea punctelor tari și a punctelor slabe și identificarea oportunităților;
monitorizarea procesului de dezvoltare a institutului în stabilirea priorităților acestuia, în raport cu institute similare din străinătate (Europa, Asia, America, etc.);
Ca rezultate preconizate: valorificarea excelenței, a potențialului și a capacităților institutului cu ceea ce va conduce la creșterea gradului de competitivitate, de vizibilitate națională și europeană și a contribuției la dezvoltarea societății.
Obiectivul 3: «Colaborare prin parteneriate și consorții»
Tezaur descriptor:
Asigurarea colaborării se va axa pe:
promovarea parteneriatelor și consorțiilor de cercetare cu universități, institute de cercetare-dezvoltare-inovare, IMM-uri, agenți economici publici și privați, ONG-uri, asociații profesionale și patronale, organisme administrative locale și regionale, etc.
Stabilire de legături în vederea accesului cercetătorilor la cunoștințele, expertiza și tehnicile cele mai avansate, oferite de instituții și organizații internaționale care desfășoară activități în domeniul Mecatronicii, Integronicii și Tehnicii Măsurării Inteligente;
Prin susținerea dezvoltării de parteneriate și consorții (clustere, etc.) institutul încurajează cercetarea inter si multidisciplinară, transferul de expertiză, cunoștințe si idei, ca bază a inițierii de noi cercetări sau realizării transferului tehnologic în vederea obținerii de noi beneficii ale cercetării;
Legăturile efective cu mediul economic și cu IMM-urile inovative vor facilita transferul rezultatelor cercetării în industrie și economie, fapt ce va face ca investițiile făcute să fie returnate societății românești.
Priorități ale cercetării:
3.1 Monitorizarea activităților de creare și dezvoltare de parteneriate și consorții și acces la fondurile de finanțare în noile structuri de colaborare, precum și analiza implicațiilor acestor acțiuni asupra activității de cercetare-dezvoltare a institutului;
3.2 Identificarea oportunităților de dezvoltare de legături cu agenții și instituții de finanțare a cercetării din străinătate;
3.3 Exploatarea oportunităților de elaborare a propunerilor de proiecte de cercetare în cadrul PC7 și PC8 și menținerea relațiilor de comunicare cu foștii și actualii parteneri din proiecte europene sau proiecte bilaterale;
3.4 Elaborarea unui plan de acțiuni care să vină în sprijinul activității de cooperare internațională, precum și identificarea de acțiuni concrete care să asigure dezvoltarea și eficientizarea acestei activități;
3.5 Instituirea dialogului cu mediul de afaceri și asociațiile profesionale pentru creșterea eficienței activității de cercetare-dezvoltare-inovare a institutului.
● Ca obiective derivate sunt enunțate:
o3.1. Crearea de parteneriate/consorții/clustere/comunități, etc. cu universități, institute de cercetare-dezvoltare, agenți economici strategici, instituții din domeniul public și privat, în domenii prioritare ale Mecatronicii, Integronicii și Tehnicii Măsurării Inteligente, care să conducă la realizarea de produse, tehnologii și servicii inteligente, inovative și cu valoare adăugată înaltă, pentru rezolvarea unor probleme complexe și asigurarea mecanismelor de implementare.
o3.2. Promovarea abordărilor colaborative de cercetare, care încurajează dezvoltarea de rețele de cercetare, platforme de cercetare, etc., impulsionează finanțarea suplimentară a cercetării și oferă oportunități de aderare la rețele, platforme globale de inovare.
● Ca acțiuni sunt enunțate:
(a)stimularea creării de parteneriate/consorții/clustere/comunități, etc. partenere, de cercetare prin înființarea unor Centre de Excelență, Poli de competitivitate și Rețele de Cercetare.
(b)valorificarea oportunităților de colaborare în cercetare și consolidarea rețelelor de cercetare la nivel național și internațional, în domenii prioritare ale Mecatronicii, Integronicii și Tehnica Măsurării Inteligente;
(c)asigurarea, în colaborare cu organizațiile din cadrul parteneriatelor, a transferului rezultatelor cercetării și comercializarea acestora prin:
● încurajarea cercetătorilor implicați în cadrul parteneriatelor de a exploata oportunitățile de lucru în colaborare;
● inițierea și sprijinirea activităților colaborative cu toți beneficiarii cercetării;
(d)sprijinirea mobilității personalului din cercetare implicat în cadrul activității unor Centre de Excelență, Poli de Competitivitate și Rețele de Cercetare internaționale;
(e)asigurarea cofinanțării unor proiecte de cercetare lansate în parteneriat și în cadrul unor Centre de Excelență, Poli de Competitivitate, Rețele de Cercetare internaționale;
(f)stabilirea de legături și formarea de consorții cu instituții internaționale de cercetare șu participarea cu consorții internaționale de cercetare în domeniu;
(g)studierea oportunităților pentru cercetători sau colective de cercetători din institut în vederea aderării la rețele globale de cercetare-dezvoltare-inovare și a accesului pe piață internațională a cercetării.
● Ca rezultate preconizate: obținerea de beneficii tehnologice, economice și sociale la nivel regional, național și internațional.
● Stabilire de legături în vederea accesului cercetătorilor la cunoștințele, expertiza și tehnicile cele mai avansate, oferite de instituții și organizații internaționale care desfășoară activități în domeniul Mecatronicii, Integronicii și Tehnicii Măsurării Inteligente;
● Prin susținerea dezvoltării de parteneriate și consorții (clustere, etc.) institutul încurajează cercetarea inter si multidisciplinară, transferul de expertiză, cunoștințe si idei, ca bază a inițierii de noi cercetări sau realizării transferului tehnologic în vederea obținerii de noi beneficii ale cercetării;
3.3 Legăturile efective cu mediul economic și cu IMM-urile inovative vor facilita transferul rezultatelor cercetării în industrie și economie, fapt ce va face ca investițiile făcute să fie returnate societății românești.
Priorități ale cercetării:
3.1 Monitorizarea activităților de creare și dezvoltare de parteneriate și consorții și acces la fondurile de finanțare în noile structuri de colaborare, precum și analiza implicațiilor acestor acțiuni asupra activității de cercetare-dezvoltare a institutului;
3.2 Identificarea oportunităților de dezvoltare de legături cu agenții și instituții de finanțare a cercetării din străinătate;
3.3 Exploatarea oportunităților de elaborare a propunerilor de proiecte de cercetare în cadrul PC7 și PC8 și menținerea relațiilor de comunicare cu foștii și actualii parteneri din proiecte europene sau proiecte bilaterale;
3.4 Elaborarea unui plan de acțiuni care să vină în sprijinul activității de cooperare internațională, precum și identificarea de acțiuni concrete care să asigure dezvoltarea și eficientizarea acestei activități;
3.5 Instituirea dialogului cu mediul de afaceri și asociațiile profesionale pentru creșterea eficienței activității de cercetare-dezvoltare-inovare a institutului.
● Ca obiective derivate sunt enunțate:
o3.1. Crearea de parteneriate/consorții/clustere/comunități, etc. cu universități, institute de cercetare-dezvoltare, agenți economici strategici, instituții din domeniul public și privat, în domenii prioritare ale Mecatronicii, Integronicii și Tehnicii Măsurării Inteligente, care să conducă la realizarea de produse, tehnologii și servicii inteligente, inovative și cu valoare adăugată înaltă, pentru rezolvarea unor probleme complexe și asigurarea mecanismelor de implementare.
o3.2. Promovarea abordărilor colaborative de cercetare, care încurajează dezvoltarea de rețele de cercetare, platforme de cercetare, etc., impulsionează finanțarea suplimentară a cercetării și oferă oportunități de aderare la rețele, platforme globale de inovare.
● Ca acțiuni sunt enunțate:
(a)stimularea creării de parteneriate/consorții/clustere/comunități, etc. partenere, de cercetare prin înființarea unor Centre de Excelență, Poli de competitivitate și Rețele de Cercetare.
(b)valorificarea oportunităților de colaborare în cercetare și consolidarea rețelelor de cercetare la nivel național și internațional, în domenii prioritare ale Mecatronicii, Integronicii și Tehnica Măsurării Inteligente;
(c)asigurarea, în colaborare cu organizațiile din cadrul parteneriatelor, a transferului rezultatelor cercetării și comercializarea acestora prin:
● încurajarea cercetătorilor implicați în cadrul parteneriatelor de a exploata oportunitățile de lucru în colaborare;
● inițierea și sprijinirea activităților colaborative cu toți beneficiarii cercetării;
(d)sprijinirea mobilității personalului din cercetare implicat în cadrul activității unor Centre de Excelență, Poli de Competitivitate și Rețele de Cercetare internaționale;
(e)asigurarea cofinanțării unor proiecte de cercetare lansate în parteneriat și în cadrul unor Centre de Excelență, Poli de Competitivitate, Rețele de Cercetare internaționale;
(f)stabilirea de legături și formarea de consorții cu instituții internaționale de cercetare șu participarea cu consorții internaționale de cercetare în domeniu;
(g)studierea oportunităților pentru cercetători sau colective de cercetători din institut în vederea aderării la rețele globale de cercetare-dezvoltare-inovare și a accesului pe piață internațională a cercetării.
● Ca rezultate preconizate: obținerea de beneficii tehnologice, economice și sociale la nivel regional, național și internațional.
Obiectivul 4: <<FORMARE CONTINUĂ>>
Tezaur descriptor:
4.1 Promovarea, susținerea și stimularea pregătirii și instruirii personalului de cercetare-dezvoltare și valorificarea oportunităților pentru formarea de cercetători performanți de calificare europeană sau internațională.
4.2 În perspectivă, vor fi sprijinite persoanele aflate în stadii de cercetare postuniversitară, precum și cercetătorii recunoscuți pe plan european/internațional, pentru continuarea activității în institut sau revenirea în țară;
Prioritățile cercetării sunt enunțate, astfel:
4.1 Efectuarea analizei nivelului pregătirii profesionale, a competențelor personalului de cercetare și elaborarea unui plan de pregătire profesională pe termen scurt și mediu, în vederea realizării obiectivelor pentru domeniul Mecatronică, Integronică și Tehnica Măsurării Inteligente, obiective care decurg din Strategia INCDMTM.
Ca obiective derivate, sunt enumerate astfel:
O4.1 Dezvoltarea activității de formare și instruire în cercetare după modelul unor norme europene, în domeniul Mecatronică, Integronică și Tehnica Măsurării Inteligente
O4.2 Dinamizarea și intensificarea activităților de formare și instruire în cercetare, prin valorificarea oportunităților facilitate de colaborarea pe plan național și internațional.
O4.3 Modelarea procesului de formare și instruire în cercetare, la nevoile beneficiarilor din cercetare;
O4.4 Monitorizarea unui echilibru între oportunitățile de instruire și formare în cercetare pentru cercetătorii aflați la mijlocul carierei și pentru cercetătorii seniori.
Ca acțiuni sunt menționate:
4.1 Analiza și monitorizarea ofertelor mediilor de formare și instruire, pentru personalul din cercetare;
4.2 Evaluarea și monitorizarea calității formării și instruirii personalului din cercetare după „modelul normelor europene”.
4.3 Stimularea persoanelor implicate în activități de cercetare performante, soldate cu acordarea de burse postdoctorale, stagii de cercetare și premii internaționale, în vederea atragerii și păstrării în țară a cercetătorilor de valoare.
4.4 Atragerea studenților și tinerilor cercetători pentru a participa la cercetarea colaborativă cu alte instituții de cercetare-dezvoltare, industrie și instituții din mediul public și privat.
4.5 Susținerea activităților colaborative cu agenții de cercetare și instituții din străinătate în scopul creării de oportunități pentru tineri cercetători, doctoranzi și cei care au obținut de curând doctoratul în vederea aderării la rețele de cercetare europene și internaționale;
4.6 Proiectarea cerințelor de instruire în cercetare și asigurarea faptului că finanțarea instruirii și formării se justifică și răspunde necesităților potențialilor beneficiari;
4.7 Monitorizarea utilizării personalului după finalizarea procesului de instruire și formare;
4.8 Monitorizarea fondurilor alocate procesului de formare/instruire pentru cercetătorii aflați la începutul carierei, la mijlocul carierei și pentru cercetătorii seniori, astfel încât să se asigure un echilibru între fondurile alocate instruirii acestor categorii de personal și o concordanță între obiectivele prioritare și programele de instruire;
4.9 Valorizarea oportunităților de formare/instruire pentru cercetători, în scopul creării de cunoaștere și integrare în mediul colaborativ.
●Ca rezultate: personal de cercetare instruit la nivel înalt și competitiv, similar cu cel european și asigurarea de oportunități pentru realizarea de cariere științifice profesionale care să permită atingerea celui mai înalt nivel de performanță și capabilitate, pe plan național, european și internațional.
Obiectivul 5: <<INFRASTRUCTURA CERCETĂRII>>
Tezaur descriptor:
5.1 Accesul cercetătorilor la tehnologiile avansate high-tech și la echipamente de înalt nivel tehnic, este cel mai important, pentru obținerea de rezultate competitive și de excelență, la nivel național, european și internațional.
5.2 În acest scop, INCDMTM își propune crearea unei infrastructuri de ultimă generație, ca suport pentru activitatea de cercetare de excelență;
5.3 Dezvoltarea facilităților tehnologice va fi posibilă și prin colaborare științifică în platforme/clustere/uniuni, etc., și proiecte europene/internaționale.
Prioritățile cercetării, sunt enunțate astfel:
5.1 Proiectarea modificărilor și dezvoltărilor infrastructurii de cercetare, ce se impun în raport cu cerințele proiectelor de cercetare și a impactului scontat.
●Ca obiective derivate, sunt enunțate astfel:
O5.1 Proiectarea posibilităților de finanțare privind dezvoltarea infrastructurii: (a) din resurse proprii; (b) din programe de cercetare dedicate infrastructurii; (c) din programul național de cercetare, (d) din programe sectoriale de cercetare; (e) din programe europene de cercetare; (f) din fonduri structurale, etc.
O5.2 Dezvoltarea infrastructurii de cercetare existente, cu scopul creării de platforme tehnologice/științifice/industriale multifuncționale și performante, care să reprezinte un suport cheie pentru o cercetare inovativă și competitivă la nivel european și internațional.
O5.3 Promovarea de abordări noi colaborative în investițiile în infrastructura cercetării și încurajarea dezvoltării de rețele și identificarea de oportunități de conexare/interconectare la rețele globale de inovare.
Ca acțiuni sunt enunțate, astfel:
Utilizarea tuturor schemelor de finanțare prin care se poate asigura o infrastructură de ultimă generație, care să sprijine excelența în cercetare;
Utilizarea de noi abordări, cu prioritate în compartimentele de cercetare, în scopul dezvoltării de infrastructuri de cercetare la standarde europene și internaționale, care să constituie un real suport pentru inovativitate;
Stimularea accesului personalului la facilitățile tehnologice avansate naționale și internaționale;
Monitorizarea mediului de acces la infrastructura de cercetare, la echipamente și la tehnologii înalte, precum și la extinderea legăturilor industriale și colaborative;
Încurajarea dezvoltării și utilizării partajate a infrastructurii cercetării și a celor mai importate facilități;
Conceperea, realizarea și implementarea unui inventar global cantitativ și calitativ al infrastructurii cercetării la nivel de persoană de cercetare, compartiment de cercetare, laborator de cercetare și la nivel de institut;
Integrarea colaborativă a infrastructurii de cercetare a institutului în rețele și platforme/clustere naționale și europene de cercetare cu scopul creșterii vizibilității și inovativității activității de cercetare din institut;
Participarea institutului la noua generație de infrastructură, ca suport al cercetării internaționale și mondiale.
● Ca rezultate: creșterea calității și vizibilității de cercetare și dezvoltarea legăturilor cu principalele centre de cercetare de excelență naționale, europene și internaționale.
Obiectivul 6: <<IMPLICARE PUBLICĂ>>
Tezaur descriptor:
6.1 Strategia INCDMTM cu privire la implicarea publică va avea în vedere înțelegerea și aprecierea opiniei publice, a contribuției pe care o are cercetarea desfășurată în institut asupra mediului economic și social cât și asupra prestigiului Platformei Naționale de Mecatronică și Integronică, dar și asupra Comunității de Mecatroniști și Integroniști;
6.2 INCDMTM va promova relevanța și valoarea:
Cercetării privită ca o carieră;
Cadrului de lucru bazat pe standarde de etică profesională;
Cadrului de lucru axat pe protecția proprietății intelectuale;
Valorizarea rezultatelor cercetării pentru obținerea unui beneficiu instituțional și național;
Prioritățile cercetării, sunt enunțate, astfel:
6.1 Identificarea oportunităților pentru crearea de legături cu institute, universități, organisme guvernamentale, agenți economici, asociații pentru vizite instituționale, conferințe, parteneriate, activarea ca membru a institututlui în cadrul unor asociații profesionale;
6.2 Creșterea vizibilității institutului pe plan intern și european/internațional.
Ca obiective derivate, sunt enunțate, astfel:
O6.1 Dezvoltarea și implementarea unei strategii de comunicare pentru a demonstra mediului public și privat, care sunt beneficiile cercetării efectuate de institut;
O6.2 Dezvoltarea colaborării cu institute, universități, organisme guvernamentale, agenți economici, asociații profesionale sau economice în scopul promovării și valorizării rezultatelor cercetării.
Ca acțiuni sunt menționate:
6.1 Proiectarea unui plan de comunicare cu identificare grupe țintă de audiență și mesaje cheie;
6.2 Diseminarea către mass-media a informațiilor privind rezultatele cercetării din institut;
6.3 Întreținerea unui SITE WEB pentru promovarea rezultatelor institutului și creșterea vizibilității INCDMTM la nivel național, european și internațional;
6.4 Editarea de reviste tehnico-științifice de lângă circulație;
6.5 Elaborarea de rapoarte, inclusiv a raportului anual al institutului privind rezultatele cercetărilor și eficiență utilizării fondurilor de cercetare;
6.6 Încheierea de protocoale de colaborare cu universități, institute de cercetare, organisme guvernamentale și agenți economici din mediul public și privat;
6.7 Organizarea de forumuri cu institute de cercetare, universități, organizații guvernamentale, mediul de afaceri, pentru facilitarea schimbului de idei și informații referitoare la activitatea de cercetare;
6.8 Încurajarea cercetătorilor din institut pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor către diferitele medii de absorbție a acestora;
6.9 Ofertarea de acțiuni de colaborare europeană și internațională cu organizații din mediul universitar, cercetare, administrație publică și locală și din mediul de afaceri;
6.10 Proiectarea de materiale suport pentru promovarea și diseminarea rezultatelor cercetării;
6.11 Participarea la conferințe și expoziții naționale și internaționale;
6.12 Publicarea de articole științifice cu rezultate ale activității de cercetare în reviste de specialitate din țară și din străinătate cu grad mare de impact;
6.13 Promovarea unui cadru de lucru, în baza standardelor de etică în activitatea de cercetare;
6.14 Promovarea, dezvoltarea și respectarea legală a proprietății intelectuale în activitatea de cercetare.
● Ca rezultate: realizarea de suport, pentru finanțarea cercetării, adoptarea de decizii bine fundamentate și respectarea reglementărilor privind proprietatea intelectuală.
Obiectivul 7: <<ORGANIZAREA EFICIENTĂ>>
Tezaur descriptor:
7.1 Credibilitatea, responsabilitatea și transparența acțiunilor INCDMTM și eficiența activității institutului sunt asigurate prin management, structuri și procese organizaționale adecvate;
7.2 Constituirea cadrului de lucru pentru activitatea echipei manageriale, prin cadrul legislativ, Planul strategic, Rapoarte anuale, Documente referitoare la bugetul de venituri și cheltuieli;
7.3 Constituirea mecanismelor importante pentru creșterea eficienței actului managerial, prin Studii de performanțe ale cercetării și de evaluare a rentabilității utilizării resurselor;
Prioritățile cercetării, sunt enunțate, astfel:
7.1 Proiectarea și aplicarea unui regulament de ordine interioară, armonizat cu legislația națională și obiectivele europene în domeniu;
Identificarea punctelor critice în funcționarea institutului si implementarea de proceduri pentru îmbunătățirea proceselor și fluxurilor informaționale;
Perfecționarea cadrului de evaluare a activităților echipei de cercetare în vederea creșterii performanțelor acestora;
Monitorizarea științifică și economică a activității de cercetare la nivel de proiect pentru creșterea calității rezultatelor cercetării și a gradului de valorificare, valorizare și transfer tehnologic;
● Ca obiective derivate, sunt enunțate, astfel:
O7.1 Organizarea, desfășurarea și evaluarea activității institutului în conformitate cu cerințele legislative;
O7.2 Demonstrarea credibilității unui nivel ridicat de competență, profesionalism și responsabilitate privind utilizarea resurselor financiare;
O7.3 Dezvoltarea și extinderea proceselor de afaceri;
O7.4 Monitorizarea, menținerea și extinderea relațiilor strategice.
Ca acțiuni sunt menționate:
7.1 Aplicarea modificărilor la nivelul cadrului legislativ în procesul de organizare și funcționare a institutului;
7.2 Diseminarea modificărilor survenite în cadrul de reglementare la nivel național și instituțional, către personalul institutului;
7.3 Promovarea și aplicarea celor mai bune practici manageriale;
7.4 Analizarea și eficientizarea performanțelor activităților de cercetare și a colaborărilor internaționale;
7.5 Proiectarea și implementarea unui proces de planificare și evaluare sistematică pentru susținerea rezultatelor și imaginii institutului;
7.6 Identificarea beneficiilor economice și sociale a proiectelor de cercetare;
7.7 Evaluarea, monitorizarea și raportarea performanțelor în raport cu indicatorii din Planul Strategic;
7.8 Capitalizarea și reutilizarea expertizei și experienței rezultate din proiecte de cercetare finalizate;
7.9 Proiectarea și implementarea unui plan de afaceri pentru îmbunătățirea proceselor de obținere a finanțării;
7.10 Evaluarea și monitorizarea costurilor aferente derulării institutului;
7.11 Evaluarea și monitorizarea ratei de succes privind participarea în competițiile naționale și europene lansate prin programele naționale și europene de cercetare;
7.12 Crearea de parteneriate în cercetare și afaceri și participarea în comitete și noi asociații cu un rol important în creșterea vizibilității institutului;
7.13 Întărirea și extinderea comunicării cu MECMA, MECTS, ANCS, CNCSIS-SIT-MP și organisme sau reprezentanți ai României care activează pe lângă Comisia Europeană.
●Ca rezultate: utilizarea eficientă și responsabilă a resurselor va avea va efect creșterea vizibilității și credibilității institutului.
INDICATORI DE EVALUARE
Obiectivul 1 – Crearea de Cunoaștere Inteligentă:
I.1=Numărul de modele/prototipuri/tehnologii/produse/sisteme realizate
I.2=Numărul de modele/prototipuri/tehnologii/produse/sisteme transferabile la beneficiari (ponderea … în total …)
I.3=Numărul de modele/prototipuri/tehnologii/produse/sisteme realizate și valorificate la agenți economici/alte instituții (ponderea … în total …)
I.4=Numărul de produse software; numărul de produse hardware
I.5=Numărul de cercetători participanți la programe de cercetare naționale/internaționale (cu prioritate europene)
I.6=Numărul de lucrări la manifestări științifice internaționale
I.7=Numărul de lucrări la manifestări științifice organizate în țară
I.8=Numărul de articole acceptate spre publicare în reviste indexate ISI, în reviste indexate în baze de date internaționale și în proceedings-uri indexate ISI
Obiectivul 2 – Prioritățile cercetării:
I.9=Numărul de proiecte care răspund priorităților programelor naționale de CDI (PNII)/ag.ec./
I.10=Numărul de proiecte care răspund priorităților programelor europene
I.11=Rata de succes la competițiile de proiecte organizate în cadrul programelor naționale
I.12=Rata de succes la competițiile de proiecte europene organizate în cadrul programelor naționale
Obiectivul 3 – Colaborare:
I.13=Ponderea numărului proiectelor realizate în parteneriat cu unitățile C-D din țară
I.14=Ponderea numărului proiectelor realizate în parteneriat cu unitățile C-D din străinătate
I.15=Ponderea numărului proiectelor realizate în parteneriat cu ag. ec.
I.16=Numărul de proiecte realizate în și/sau în parteneriat, în programe europene
I.17=Numărul de rețele/consorții/clustere naționale și/sau internaționale de cercetare la nivel european în care participă INCDMTM
Obiectivul 4 – Formare continuă:
I.18=Ponderea cercetătorilor cu titlu științific de Masterand/Doctorand/Doctor în totalul cercetătorilor
I.19=Numărul de burse/stagii în țară și/sau în străinătate acordate studenților/absolvenților/cercetătorilor
I.20=Ponderea personalului care a obținut certificate, diplome, acreditări, diplome postuniversitare, grade universitare, etc.
I.21=Stagii de formare (luni x an)
Obiectivul 5 – Infrastructura Cercetării:
I.22=Valorarea investițiilor în cadrul proiectelor
I.23=Valoarea investițiilor în cadrul BVC-urilor
I.24=Ponderea valorică a dotărilor tehnice de bază (echipamente/sisteme/instalații/aparate/tehnologii/produse software/etc.), folosite în activitatea de C-D, care se situează la un nivel competitiv comparabil cu cel existente pe plan internațional/european;
I.25=Accesul cercetătorilor din institut la informațiile din rețele internaționale de bănci de date comparabile cu cel al cercetătorilor din alte institute similare din UE
I.26=Abonamente la publicații/baze de date internaționale, etc.
Obiectivul 6 – Implicare publică:
I.27=Număr de acțiuni de informare a opiniei publice privind rolul și rezultatele cercetării în domeniul Mecatronicii, Integronicii și Tehnicii Măsurării Inteligente
I.28=Numărul de materiale suport pentru promovarea și diseminarea rezultatelor cercetării
I.29=Numărul de manifestări tehnico-științifice organizate
I.30=Numărul de participări la expoziții și târguri
Obiectivul 7– Organizare eficientă:
I.31=Existența unui sistem de monitorizare a performanțelor și a nivelului de inovare pe proiecte/persoane
I.32=Existența unui sistem de monitorizare a resurselor alocate/consumate pe proiecte
I.33=Număr de persoane care au lansat cursuri de management al cercetării și de management al proiectelor
3.2.1 CREȘTEREA VOLUMULUI DE ACTIVITATE
Pentru volumul de activitate al INCDMTM, în perioada 2011 ÷ 2014, se prevede îmbunătățire substanțială privind activitățile de CDI, prin abordarea de indicatori, ce caracterizează volumul de activitate, la nivele superioare valorilor din anul 2010, au caracterizat de criza economico – financiară.
Astfel, creșterea volumului de activitate este enunțată astfel:
[A] pentru varianta prudentă:
(a1) cifra de afaceri, este proiectată , comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
la nivelul anului 2011: 12.128.500 lei, reprezentând o creștere de 102%;
la nivelul anului 2012: 13.435.500 lei, reprezentând o creștere de 106%;
la nivelul anului 2013: 14.196.000 lei, reprezentând o creștere de 112%;
la nivelul anului 2014: 15.083.250 lei, reprezentând o creștere de 119%;
(a2) veniturile din activitatea de bază, sunt proiectate comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
la nivelul anului 2011: 12.730.620 lei, reprezentând o creștere de 102%;
la nivelul anului 2012: 13.112.538 lei, reprezentând o creștere de 106%;
la nivelul anului 2013: 13.978.720 lei, reprezentând o creștere de 112%;
la nivelul anului 2014: 14.852.390 lei, reprezentând o creștere de 119%;
(a3) cheltuieli aferente veniturilor totale, sunt proiectate, comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
la nivelul anului 2011: 12.821.400 lei;
la nivelul anului 2012: 13.206.040 lei;
la nivelul anului 2013: 14.078.400 lei;
la nivelul anului 2014: 14.958.300 lei ;
(a4) câștigul mediu lunar pentru personalul de CD, este proiectat, comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
la nivelul anului 2011: 2.863 lei;
la nivelul anului 2012: 2.975 lei;
la nivelul anului 2013: 3.144 lei;
la nivelul anului 2014: 3.340 lei ;
(a5) numărul mediu de personal de CD pe total INCD, este proiectat cu anul 2010, după cum urmează:
pentru anul 2011: 130 persoane cu studii superioare;
pentru anul 2012: 135 persoane cu studii superioare;
pentru anul 2013: 143 persoane cu studii superioare;
pentru anul 2014: 152 persoane cu studii superioare;
(a6) ponderea contractelor economice în total contracte, este proiectată comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
pentru anul 2011: 73,77%
pentru anul 2012: 76,66%
pentru anul 2013: 81%
pentru anul 2014: 86,07%
[B] pentru varianta optimistă:
(b1) cifra de afaceri, este proiectată , comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
pentru anul 2011:13.308.750 lei reprezentând o creștere de 105%;
pentru anul 2012: 14.069.250 lei reprezentând o creștere de 111%;
pentru anul 2013: 15.083.250 lei reprezentând o creștere de 119%;
pentru anul 2014: 16.604.250 lei reprezentând o creștere de 131%;
(b2) veniturile din activitatea de bază sunt proiectate , comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
la nivelul anului 2011: 13.105.050 lei, reprezentând o creștere de 105%;
la nivelul anului 2012: 13.853.910 lei, reprezentând o creștere de 111%;
la nivelul anului 2013: 14.852.390 lei, reprezentând o creștere de 119%;
la nivelul anului 2014: 16.350.110 lei, reprezentând o creștere de 131%;
(b3) cheltuielile aferente veniturilor totale , sunt proiectate , comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
la nivelul anului 2011: 13.198.500 lei, reprezentând o creștere de 105%;
la nivelul anului 2012: 13.952.700 lei, reprezentând o creștere de 111%;
la nivelul anului 2013: 14.958.300 lei, reprezentând o creștere de 119%;
la nivelul anului 2014: 16.466.700 lei, reprezentând o creștere de 131%;
(b4) câștigul mediu lunar pentru personalul de CD, a fost proiectat , comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
la nivelul anului 2011: 2.947 lei;
la nivelul anului 2012: 3.116 lei;
la nivelul anului 2013: 3.340 lei;
la nivelul anului 2014: 3.677 lei ;
(b5) numărul mediu de personal de CD pe total INCD, este proiectat, comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
la nivelul anului 2011: 134 persoane cu studii superioare;
la nivelul anului 2012: 142 persoane cu studii superioare;
la nivelul anului 2013: 152 persoane cu studii superioare;
la nivelul anului 2014: 168 persoane cu studii superioare;
(b6) ponderea contractelor economice în total contractelor, este proiectată comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
la nivelul anului 2011: 51,39%;
la nivelul anului 2012: 54,32%;
la nivelul anului 2013: 58,24%;
la nivelul anului 2014: 64,11%;
Asigurarea creșterii volumului de activitate este asigurată, fie în variantă prudentă, fie în variantă optimistă, pe de-o parte de creșterea volumului contractat, de creșterea numărului de contracte, în special de la programele europene de cercetare și de la programele cu agenți economici de creșterea productivității, de creșterea numărului de personal cu studii superioare, de creșterea eficienței managementului operativ pentru evaluarea și monitorizarea proiectelor de cercetare și echilibrarea cheltuielilor pe fiecare contract și pe fiecare persoană participantă la proiectul de cercetare.
IMBUNATĂȚIREA REZULTATELOR FINANCIARE
Pentru imbunatatirea rezultatelor financiare in INCDMTM, in perioada 2011÷2014, se prevad actiuni si masuri, atat la nivel institutional, cat si la nivel de cercetator si la nivel de proiect.
Aceste actiuni si masuri, se pot identifica, printr-o analiza a indicatorilor economico-financiari de rezultat pentru perioada mentionata 2011÷2014, astfel:
pentru managementul economico-financiar, drept criteriu, in urma analizei de controlling, rezulta urmatoarele actiuni si masuri:
actiuni:
planificarea prudenta a veniturilor, pentru a fi cat mai apropiata de valoarea reala si temporala, in vederea definirii cat mai precise a valorii veniturilor din activitatea de baza a institutului: ceea ce rezulta ca se acorda o importanta ridicata stabilirii de proiecte de cercetare cu grad mare de succes, atat pe linia programelor europene de cercetare, cat mai ales pe linia programelor cu agenti economici;
planificarea prudenta a cheltuielilor aferente veniturilor totale, pentru a fi mai mici decat veniturile, pentru a se asigura profilul (brut sau net) ca un bun rezultat al exercitiului: ceea ce rezulta ca se acorda o importanta ridicata stabilirii, la demararea proiectului de cercetare, a tuturor elementelor de cheltuit, astfel sa nu se prejudicieze realizarea optima a proiectului;
planificarea prudenta a celorlalte categorii de cheltuieli, pentru cheltuielile cu bunuri si servicii, cheltuielile cu personalul (salarii in special), si cheltuielile de reclama si publicitate, toate acestea sa fie facute in baza legii achizitiilor publice si numai prin licitatie;
planificarea prudenta a productivitatii, tinandu-se seama de numarul mediu de personal participant la realizarea proiectelor de cercetare;
planificarea prudenta a creantelor, tinandu-se cont de contributia financiara in cadrul proiectului de cercetare si de valoarea alocarilor financiare pentru investitii.
masuri:
selectare tematica de cercetare pentru a fi compatibila, in primul rand, cu cerintele mediului de afaceri;
negocierea financiara, pentru fiecare tematica de cercetare, in functie de solutiile gasite, de implicarea ultimelor componente ca generatie cu impact tehnico-stiintific dar si economico-financiar;
utilizarea componentelor si altor servicii legate de tematica de cercetare, ca fiindt recent descoperite si cu o viata lunga de mentenabilitate si dependabilitate;
utilizarea echipelor de cercetare bine structurate si reprezentative domeniilor de care apartin sau carora li se pot face instruiri / formari in domeniile tematicii si al proiectelor de cercetare;
obtinerea rezultatelor Cercetarii in domeniul proiectelor, la parametrii prevazuti in oferta initiala a proiectelor;
realizarea diseminarii informatiilor despre rezultatele cercetarii, catre public, in scopul intelegerii depline a scopului proiectului de cercetare sau scopului programului de cercetare din care face parte proiectul respectiv de cercetare.
pentru managementul resurselor umane, drept criterii in analiza de controlling, rezulta aplicarea de gestionare relationala si gestionare a proprietatilor intelectuale;
pentru managementul activitatii CDI, drept criteriu in urma analizei marketing, rezulta aplicarea de gestionare a brevetelor rezultate si a tuturor cheltuielilor aferente.
3.2.3. STABILIREA PRIORITATILOR DE DEZVOLTARE
Stabilirea prioritatilor de dezvoltare pentru INCDMTM, rezulta din necesitatea adaptarii institutului la noile conditii ale pietei Cercetarii, pe ambele componente, piata interna si piata externa.
Pe latura pietei interne si externe a Cercetarii, ca prioritati se stabilesc urmatoarele:
dezvoltarea programului de proiecte cu mediul de afaceri; tematici de cercetare pentru necesitatile IMM-urilor din economie si industrie; transferul tehnologic si valorizarea rezultatelor Cercetarii, in urma negocierilor, diseminarilor si demonstratiilor la potentialii beneficiari;
dezvoltarea programului de proiecte de cercetare compatibil cu domeniile scoase a Programelor Europene de Cercetare (FP7; FP8; Fonduri Structurale; Programe Transfrontaliere; POSDRU, etc.): tematici de cercetare lansate, prin nodurile de retea, la nivel national si international, contactarea de parteneri stiintifici din tara si din strainatate, in vederea finalizarii parteneriatelor/consortiilor internationale si nationale; diseminarea expertizei institutului la nivel national si international si diseminarea capacitatii si capabilitatii institutului, in domeniile de interes ale tematicilor de cercetare;
dezvoltarea programului de proiecte de cercetare compatibil cu domeniile Programelor Nationale de Cercetare: PN II; Nucleu; Programe Sectoriale;
dezvoltare de tematici de cercetare, compatibile cu domeniile europene din Spatiul European al Cercetarii, pentru initierea de colaborari internationale bilaterale( ex.: cu Centrul International de Mecatronica din Linz-Austria);[ex.: in Clustere tehnologice, stiintifice, industriale];
dezvoltare de proiecte de cercetare orientate mai mult spre nevoile practice ale societatii, pentru produse competitive si inteligente;
dezvoltare de proiecte de cercetare, catre societate, prin brand propriu;
dirijarea efortului institutului, ca urmare a competentelor noastre, conjugate cu prioritatile romanesti si europene, pe cateva directii importante ale domeniului institutului:
micronanomecatronica inteligenta, pentru aplicatii in procese de fabricatie inteligenta;
micronanosisteme electromecanice avansate, pentru aplicatii in microingineriile industriale;
micronanomecatronica medicala si biomedicala pentru aplicatii de deservire, diagnosticare si supraveghere;
micro-nanoroboti medicali pentru medicina;
micro-echipamente mecatronice si integronice pentru masurare si control inteligent al reperelor din industria automobilului.
In continuare, pentru sprijinirea pietei interne si externe a Cercetarii, se prezinta “Portofoliul cu noi abordari de domenii high-tech ale mecatronicii si integronicii in perioada 2011 2014.
PORTOFOLIU CU NOI ABORDĂRI DE DOMENII HIGH-TECH ALE MECATRONICII & INTEGRONICII ÎN PERIOADA 2011÷2014
3.2.4 ATRAGEREA DE FONDURI EXTRABUGETARE
• Accesul INCDMTM Ia instrumentele financiare
(1) Identificarea surselor potențiale de finanțare pentru perioada 2011÷2013 și 2013÷2014.
(1.1) Programe Naționale CDI – PNII:
(1.1.1) Resurse Umane;
(1.1.2) Capacități;
(1.1.3) Idei;
(1.1.4) Parteneriate;
(1.1.5) Inovare.
(1.2) Programe Internaționale / Europene – PC7:
(1.2.1) Cooperare [Sănătate / Biotehnologie / Nanoștiințe – Nanotehnologii -Materiale și Noi Tehnologii de Producție / Mediu];
(1.2.2) Idei;
(1.2.3) Oameni;
(1.2.4) Capacități.
(1.3) Alte Programe internaționale:
(1.3.1) COST;
(1.3.2) EURECA;
(1.3.3) ESF EUROCORES.
(2) Strategia de abordare pentru acces la instrumentele financiare:
(2.1) Oportunitățile programului PC7:
• obiective în consorții / parteneriate;
• obiective de cercetare fundamentale;
• proiecte de cercetare aplicativă;
• proiecte de rețele științifice;
• proiecte în parteneriate publice private;
• proiecte pentru infrastructura de cercetare;
• proiecte pentru mobilități (conferințe / studii / schimb de experiență);
• proiecte pentru burse în cercetare.
(2.2) Obligații:
reguli și proceduri complexe;
implicare pe o perioadă mare;
investiție mare de timp;
(2.3) Beneficii:
proiecte de cercetare de înalt nivel;
proiecte pentru tendințe viitoare în cercetare;
acces la cunoștințe și tehnologii de nivel înalt;
suport financiar pentru proiecte C-D;
oportunitate de participare viitoare.
(3) Provocare de implicare în proiect coordonat:
(3.1) posibilități INCDMTM de a lucra la nivel European:
• să lucreze cu institute din alte țări;
• să participe la întâlniri în alte țări;
• să cunoască foarte bine limba engleză;
• să se supună regulilor și procedurilor impuse;
• să semneze un contract cu responsabilitate colectivă a consorțiului;
(3.2) posibilități de lucru cu parteneri străini:
• ritm de muncă diferit;
• posibilități în stabilirea dreptului de proprietate;
(3.3) INCDMTM să ofere o idee, tehnologie sau cunoștințe unice / inovative;
(3.4) dimensiune europeană.
(4) Pentru accesare fonduri europene, INCDMTM, trebuie:
• să dezvolte management prin proiect la nivel institut;
• să formeze o echipă de specialiști în management de proiect internațional;
(5) Programe europene compatibile INCDMTM:
(5.1) Programul Nanoștiințe, Nanotehnologii, Materiale și Noi Tehnologii de Producție:
(5.1.1) Nanoștiințe și Nanotehnologii;
(5.1.2) Materiale;
(5.1.3) Producție nouă;
(5.1.4) Integrarea tehnologiilor pentru aplicații industriale;
(5.2) Idei-CEC:
(5.2.1) Burse CEC pentru cercetători independenți începători;
(5.2.2) Burse CEC pentru cercetători avansați;
(5.3) Infrastructuri de cercetare:
(5.4) Potențial de cercetare în zonele de convergență:
(5.4.1) schimburi de personal de cercetare;
(5.4.2) achiziționarea și dezvoltarea de echipamente de cercetare;
(5.4.3) facilitățile de evaluare.
(6) Observații pentru INCDMTM la accesul la instrumente financiare:
(6.1) INCDMTM are experiență mare în dezvoltarea și implementarea de proiecte naționale, dar nu are experiență completă în proiecte internaționale;
(6.2) INCDMTM trebuie să dezvolte și să evalueze proiecte și programe internaționale;
(6.3) INCMDTM trebuie să participe ca partener la proiecte europene acceptate la finanțare, într-o primă etapă și după această etapă, să participe în calitate de coordonator;
(6.4) INCDMTM trebuie să aleagă programul și proiectul adecvat și prioritar direcțiilor de dezvoltare a institutului;
(6.5) INCDMTM trebuie să participe la proiecte europene, fie partener, fie conducător, prin colaborare cu firme de consultanță specializată, pentru pregătirea proiectelor și parteneriatelor.
• Participarea INCDMTM-București FP8 și propuneri finanțare din Fonduri Structurale pe perioada 2011÷2014.
Participarea INCDMTM București FP7
și propuneri finanțare din Fonduri structurale pe perioada 2011 – 2014
3.2.5 CRESTEREA NIVELULUI DE VIZIBILITATE
Prezentarea activitatii de colaborare prin parteneriate / consortii stiintifice
INCDMTM a promovat un management propriu de cresterea nivelului de vizibilitate prin dezvoltarea de parteneriate / consortii la nivel national si international – cu personalitati / institutii / asociatii profesionale, – in vederea participarii la programele nationale si europene compatibile profilului institutional.
La nivel national, INCDMTM a incheiat acorduri de colaborare stiintifice cu peste 80 de entitati, dintre care:
U.P. Bucuresti
U. Transilvania Brasov
U. Valahia – Targoviste
U. Tehnici Cluj – Napoca
U. Ovidius – Constanta
U. Tehnica – Iasi
ICPE S.A. – Bucuresti
CER – Bucuresti
ASTR
AGIR
INCD – Fizica Pamantului
ICMET – Craiova
INCD-ISIM – Timisoara
INCDTP – Bucuresti
INCD-IMT – Bucuresti
INCD-Fizica Materialelor – Bucuresti
INCD – IHFLPR – Bucuresti
GEOECOMAR – Bucursti
IFIN HH – Bucuresti
INCD – Victor Babes – Bucuresti
ICPE – ACTEL – Bucuresti
INCAS
INOE 200 – IHP Bucuresti
INMA – Bucuresti
etc.
La nivel international, INCDMTM a incheiat acorduri de colaborare cu peste 50 de entitati internationale (universitati, institute, centre, firme, etc), dintre care:
Universitatea, Ruse – Bulgaria
Universitatea Politehnica, Torino – Italia
Fraunhoffer Institute of Technology –
ELIRI S.A. – Chisinau, Republica Moldova
Universitatea Bristol – U.K
Centrul International de Mecatronica – Linz, Austria
Universitatea Suhl – Germania
etc.
INCDMTM a invitat personalitati stiintifice pentru a sustine lectii, seminarii, workshop-uri, din peste 12 entitati stiintifice (universitati / institute de cercetare / firme).
Obs.: in perioada (6 ÷ 10) decembrie 2010, , este invitat prof. Stiharu J. de – Montreal, Canada pentru a sustine 10 lectii despre MEMS & REMS Mecatronice.
INCDMTM participa in perioada 2011 ÷ 2014 la targuri, expozitii, simpozioane si conferinte internationale, cu produse mecatronice, lucrari stiintifice, literatura tehnico-stiintifica, si alte documentatii de promovare si vizibilitate nationala si internationala, astfel:
participa la targuri si expozitii internationale, in medie (5-6) pe an [Germania, Turcia, Romania, Franta, Elvetia, Belgia, etc.];
participa la simpozioane si conferinte internationale, cu lucrari stiintifice, in medie la (7-8) pe an [Austria, Turcia, Cehia, Croatia, Rusia, Romania, etc.];
participa de Inventica, in medie la (5-6) pe an, cu brevete si cereri de brevete, in medie cu (2-3) pe an [Elvetia, Bulgaria, Rusia, Ungaria, Romania, Turcia, etc.];
INCDMTM realizeaza activitati de mediatizare a rezultatelor Cercetarii, in mass-media (TV, Radio, Presa, etc.):
in medie cu 1÷2 prezentari in presa / luna;
In medie cu 1÷2 dezbateri si interviuri radio / luna;
In medie cu 2÷3 lucrari stiintifice in reviste / luna.
INCDMTM realizeaza diseminari rezultate ale Cercetarii pe pagina WEB, a institutului (www.incdmtm.ro)
INCDMTM realizeaza promovarea on-line, in fiecare an, de Revista tehnico-stiintifica, Carti tehnice, Catalog cu rezultate ale Cercetarii, etc.
INCDMTM realizeaza diseminari rezultate ale Cercetarii in Reviste din strainatate (ex.: Franta).
3.2.6. ÎMBUNĂTĂȚIREA POZIȚIEI PE PIAȚA INTERNĂ ȘI EXTERNĂ
● Poziția INCDMTM pe piață internă
INCDMTM este institut național de CDI, unic în domeniul high-tech MECATRONICA, INTEGRONICA ȘI TEHNICA MĂSURĂRII INTELIGENTE din ROMÂNIA.
INCDMTM desfășoară activități preponderent spre atingerea obiectivelor principalelor de STRATEGII NAȚIONALE ȘI EUROPENE DE CERCETARE, urmărește convergența spre domeniul MICRO-NANOTEHNOLOGIC și realizează în perioada imediată, transformarea sa într-un POL TEHNOLOGIC de MICRONANOTEHNOLOGII MECATRONICE ȘI INTEGRONICE, care să ofere facilități de tehnologii avansate și de produse inteligente specifice domeniului de aplicabilitate, în mediul industrial INCDMTM desfășoară activități de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în cadrul Programelor Naționale CDI, în cadrul Programelor Europene de Cercetare și în cadrul Programelor cu Agenți Economici.
În acest sens, INCDMTM, dispune de:
Capacitate de execuție modele, prototipuri și/sau unicate
Laboratoare de încercări, verificări, măsurări, testări și calibrare:
Laborator Dispozitive Medicale implantabile și neimplantabile;
Laborator Măsurări, Verificări și Etalonări Lungimi;
Laborator Măsurări, Încercări, Etalonări Presiuni;
Laborator pentru diagnosticare vibroacustică;
Laborator pentru MEMS și NEMS;
Laborator pentru mase și forțe;
Laborator de încercări pentru debitmetrie;
Laborator de încercări pentru tahogeneratoare;
Laboratoare tehnologice:
Laborator „Rapid Prototyping”, unic în România
Laborator pentru microsuduri cu laser;
Personal de cercetare, cu pregătire de excelență, în domeniul de profil al institututlui;
Laboratoare de CDI, pentru:
Mecatronica Măsurării Inteligente
Mecatronica Medicală și Biomedicală
MicroNanotehnologii Mecatronice și Integronice.
Dotări în echipamente mecatronice inteligente, pentru laboratoarele de încercări, măsurări, testări și calibrări;
INCDMTM are o rețea de agenți economici, pentru colaborări directe pe contracte pentru cercetare, dezvoltare și inovare și pentru servicii industriale:
SC Autoturisme Dacia-Renault Pitești
SC Auto Chassis Internațional, Pitești
SC Renault Mechanique Roumanie SRL, Pitești
Regia Autonomă de Transport, București
SC Hesper SA, București
SC Carmesin, București
SC Alston, București
ISIM, Timișoara
ASTRA, Arad
SC ORAZD, București
Transgaz, Mediaș
RAAL, Bistrița
SC Aerofina, București
SC Gevaleo Ind SA, București
CIT-Automatizări SA, București
SC CON-DEM SA
SC IEMI, București
INCDMTM are o rețea de institute de cercetări, pentru colaborări directe pe proiecte de cercetare în cadrul competiției naționale ale Programelor Naționale CDI:
ICPE-CA, București
IHP, București
INMA, București
INOE 2000, București
INCDTP, București
ICMET, București
PROOPTICA, București
INMT, București
Institutul pentru Economie Mondială, București
ICPE, București
INM, București
Institutul de Geodinamică, București
Optoelectronica 2001-București
INC Fizică Tehnică Iași
INFLPR, București
IRECSON, București
PCCPT, București
Etc.
INCDMTM are o rețea de universități, Academii, pentru colaborări directe pe proiecte de cercetare în cadrul competițiilor naționale ale Programelor Naționale de CDI:
UPB-CCDM;
UVT-Târgoviște
UT-Cluj-Napoca
UP-Timișoara
U. Transilvania-Brașov
U.Tehnică „Gh. Asachi”-Iași
Univ. Dunărea de Jos-Galați
U.TConstrucții-București
Univ. Craiova
UMF „Carol Davila”-București
Academia Română
ASTR
Etc.
INCDMTM are o rețea de consorții naționale, pentru colaborări directe pe proiecte de cercetare în cadrul competițiilor naționale și europene ale Programelor Naționale de CDI și Programele Europene de cercetare:
●48 consorții naționale, cu institute de cercetare, universități, IMM-uri, ONG-uri, etc., din România;
●31 consorții internaționale, cu institute de cercetare, universități, IMM-uri, din România și din țări europene;
INCDMTM are o rețea de consorții naționale cu Spitalele pentru colaborări directe pe proiecte de cercetare în cadrul competițiilor naționale ale Programelor Naționale CDI:
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, București
Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, București
Spitalul Clinic Colentina, București
Spitalul Clinic de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, București
Spitalul Clinic Colțea, București
Spitalul Clinic de Copii „Marie S. Curie”, București
Etc.
INCDMTM are o rețea de consorții naționale cu instituții din R. Moldova, pentru colaborări directe pe proiecte de cercetare în cadrul competițiilor naționale ale Programelor Naționale CDI și Programelor Europene de Cercetare:
I. Geologie Geofizică-Chisinău
Centrul de Seismologie al AȘM-Chișinău
ICCN-INTERSCOP-Chișinău
Eliri SA, Chișinău
I. Fizică, Chișinău
TOPAZ, Chișinău
Etc.
INCDMTM desfășoară activități de CDI ca membru și în parteneriat în cadrul platformelor tehnologice europene:
Clusterul MICRO-NANOMECATRONICA, pentru mecatronică, robotică și sensorică
MINAFAB, pentru micronanofabricații
INCDMTM desfășoară activități în cadrul asociațiilor profesionale din domeniu:
SROMECA, pentru Mecatronică
APROMECA, pentru Mecanică Fină, Optică și Mecatronică
CCIB
CCIR
Etc
INCDMTM este afiliat și desfășoară activități la organizații interne și internaționale:
ASRO, pentru standardizare
RENAR, pentru acreditare laboratoare
PRCP, pentru cercetare și proiectare
AAIR, pentru automatizări și instrumentație
ARTENS, pentru inginerie biomedicală
ARS, pentru tribologie
ARTT, pentru tratamente termice
SIIO, pentru inginerie optică
AROMAR, pentru marketing
AMCOR, pentru consultanță
AMFOR, pentru mecanică fină și optică
FRPC, pentru promovarea calității
PMR, pentru management de proiect
INCDMTM este partener științific, pe bază de contract de colaborare, la instituții de cercetare internaționale în domeniul Mecatronică:
` ● Centrul Internațional de Mecatronică Linz-Austria.
● Poziția INCDMTM pe piață externă
INCDMTM, în vederea îmbunătățirii poziției pe piața externă, va promova în perioada 2011÷2014, ca acțiuni:
participarea , pentru Programele Europene de Cercetare (cca 3/an);
participare și Conferințe Internaționale, cu lucrări științifice realizate din rezultatele cercetării institutului (cca 18/ an);
participarea și Expoziții internaționale cu produse mecatronice (cca 6/ an)
participarea de Inventică cu Brevete și Cereri de brevete, realizate din rezultatele cercetării (cca 5/an, cu câte 2-3 / eveniment)
organizare de seminar internațional cu participarea lectorilor din străinătate cu tematici și dezbateri din domeniul Mecatronică, Integronică, Robotică, Tehnica Măsurării Inteligente și MEMS & NEMS Mecatronice (cca 2-3 /an)
participarea cu articole științifice elaborate din rezultatele Cercetării, în Reviste Științifice cotate ISI și /sau înscriere în Baze de Date Internaționale (cca 12/an);
organizarea de simpozioane Internaționale de specialitate (MECAHITECH; COMEFIM), (2/an);
participarea INCDMTM, la colaborare internațională bilaterală cu Centrul Internațional de Mecatronică din Linz – Austria (1-2/ an) ;
participarea INCDMTM în consorțiile științifice internaționale pentru proiecte europene de cercetare ale Programelor Europene de cercetare (FP7;FP8; Fonduri Structurale, POSDRU, etc.)
3.2.7. PERFECȚIONAREA RESURSELOR UMANE
Strategia INCDMTM, a prevăzut, în direcții principale de formare/instruire, matricea de perfecționare resurse umane, prin următoarele pachete de acțiuni:
atragerea de tineri absolvenți în specialitățile domeniului de Mecatronică & Integronică, Tehnica Măsurării Inteligente și Robotică;
înscrierea tinerilor absolvenți la cursuri de perfecționare în specialitate: Masterat, Doctorat, Postdoctorat, etc.;
încadrarea tinerilor cercetatori în legislația românească și în legislația europeană, cu respectarea principiilor, condițiilor și obligațiilor înscrise în CARTA EUROPEANĂ A CERCETĂTORULUI și CODUL DE ETICĂ AL CERCETĂTORULUI;
implicarea personalului tânăr din Cercetare în activitățile specifice de elaborare a proiectelor de cercetare în cadrul Programelor Naționale de Cercetare și Programelor Europene de Cercetare;
implicarea personalului tânăr din Cercetare în mobilități internaționale, pentru a veni în contact cu comunitatea științifică internațională, cu dotarea tehnică de excelență a laboratoarelor de cercetare din străinatate și a participa la un schimb de experiență de nivel înalt, cu specialiștii din străinătate;
responsabilizarea fiecarui tânăr cercetător, pe proiecte naționale și europene, în vederea formarii profesionale în acest domeniu;
crearea de facilități pentru avansarea în carieră profesională, în domeniul Cercetării, pe profilul Institutului;
perfecționarea, prin instruire și formare continuă, prin programe specifice de instruire și formare, a fiecărui cercetător, indiferent de vârstă și sex;
dezvoltarea vizibilității naționale si internaționale, a cercetătorilor și a realizărilor acestora;
implicarea cercetătorilor tineri în procesul de Cercetare națională și/sau internațională;
mobilizarea completă, a cercetătorilor din INCDMTM, , Planul Managerial și Planul Strategic ale Institutului, pentru creșterea credibilității și încrederii, la nivel național, cu posibilități de participare și la nivel internațional;
auditarea fiecărui cercetător al Institutului, pentru respectarea culturii științifice instituționale și organizaționale;
susținerea procesului de acordare a gradelor științifice în cercetare, pentru toți cercetătorii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
consilierea, din partea managementului de top, privind dezvoltarea și evoluția carierei profesionale a angajaților.
3.2.8. PERFECȚIONAREA INFRASTRUCTURII
Strategia INCDMTM, pe termen mediu și lung, cu viziune 2020 și 2030 și în compatibilitate cu Strategia Europeană 2020 și proiectat “perfecționarea infrastructurii CDI” a institutului, cu următoarele direcții principale:
menținerea statutului de INCD, în Sistemul Național al CDI din România;
“transformarea științifică” a institutului în “Pol Tehnologic Avansat în Mecatronică Integronică și Mecatronica Măsurării Inteligente”, cu infrastructuri de Excelență, în MicroNanoTehnologii Mecatronice, cu spații de tip “Cameră Curată”;
crearea de noi infrastructuri CDI, pe noile direcții de CDI, proiectate de Strategia INCDMTM în ”misiunea și viziunea” sa de îndeplinit;
dezvoltarea de noi Laboratoare de incercări:
Laboratorul MEMS & NEMS Mecatronică;
Laboratorul „Structuri Nanometrice”;
Laboratorul „MicroNanoTehnologii de măsurare cu Laser”;
Laboratorul “MicroNanoTehnologii Mecatronice pentru procese”;
Laboratorul “MicroNanoRoboți”.
crearea și dezvoltarea unui “Pol de Excelență/Competitivitate în Mecatronică & Integronică”, la nivel și în compatibilitate Europeană;
modernizarea infrastructurii INCDMTM, în spații curate”, în pregătirea institutului pentru << INCDMTM 2020 >> și << INCDMTM 2030 >>;
modernizarea și dezvoltarea dotărilor tehnice, din Laboratoarele INCDMTM, cu echipamente HICH-TECH inteligente de ultimă generație;
înscrierea INCDMTM în “Rețelele Naționale Științifice”, pe domeniile Mecatronică și Integronică; MicronanoTehnologii Mecatronice;
inscrierea INCDMTM în “Uniunile Științifice”, Consorțiile Științifice, Clusterele Științifice, pe domeniile de specialitate;
crearea unui laborator CDI Virtual în 3D, pentru instruire/formare avansată, a specialiștilor în domeniu.
3.2.9 ACCENTUAREA TRANSFERULUI TEHNOLOGIC
stimularea inovarii in spatiul european
Pentru a ramane competitivi intr-o economie globalizata, este esential sa investim in cercetare si dezvoltare: „aceasta este cea mai buna strategie pentru a iesi mai puternici din criza” (Janez Potočnik, fostul comisar european pentru cercetare).
Asemenea investitiilor, cercetarea, dezvoltarea si inovarea sau, mai degraba rezultatele lor, au un puternic efect de antrenare, atat in interiorul economiilor nationale, cat si in cadrul economiei globale. Daca vom privi cu realism posibilitatile, dar si realizarile economiei si societatii romanesti in sfera creatiei stiintifice, tehnologiei si inovarii, vom constata cu ingrijorare decalajele mari fata de tarile dezvoltate.
In conditiile de austeritate financiara determinata de criza economica, diminuarea fondurilor publice alocate domeniului cercetare-dezvoltare in 2009 si in condus la stoparea rapida a progreselor obtinute anterior in dezvoltarea acestui domeniu si in cresterea performantelor de inovare.
Fondurile pentru cercetare-dezvoltare in tara noastra s-au redus de la 0,45% din PIB in 2008 la cca 0,19% din PIB in 2009, nivel mentinut si in 2010. Incetarea progreselor in inovare a demonstrat faptul ca, din cauza inovarii bazate pe achizitii de tehnologie, ca pas necesar, acesta nu a fost urmat de infiintarea compartimentelor de cercetare in cadrul firmelor, care sa permita dezvoltarea efortului propriu de cercetare-dezvoltare.
Pentru a putea evalua comparativ performanta in inovare a statelor membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeana a initiat si dezvoltat un instrument, respectiv Clasamentul European al Inovarii (European Innovation Scoreboard – EIS). Acesta are menirea de a facilita activitatile de evaluare si comparare a performantelor de inovare obtinute in statele membre UE si in alte cateva tari (Croatia, Serbia, Turcia, Islanda, Norvegia si Elvetia) prin prisma indeplinirii Strategiei de de transformare a Europei in cea mai avansata economie bazata pe cunoastere pentru asigurarea cresterii economice.
Pentru determinarea si comensurarea performantei inovarii in cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum si alte state se au in vedere 29 de indicatori ai inovarii, care se dimensioneaza in 3 grupe cuprinzand cele mai variate aspecte ale proceselor inovarii, cum sunt: – facilitatorii inovarii – “enablers”, care se refera la resursele umane – „human resources”, indicand disponibilitatea resurselor umane cu educatie superioara si calificare inalta; se refera totodata si la sprijinul financiar si logistic – „finance and support”, unde una dintre componente este indicatorul „cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare”; – activitatile la nivelul firmei (firm activities), care au in vedere dimensiunea eforturilor pentru inovare la nivelul firmei: investitiile firmei de tipul cheltuielilor private de cercetare-dezvoltare, cheltuieli IT, spiritul antreprenorial evidentiat prin ponderea firmelor inovative etc.; – indicatorii de iesire (outputs) cuprind inovatorii, respectiv: procentul firmelor care au introdus inovatii pentru produse sau procese, inovatii organizationale sau in domeniul marketingului, inovatii legate de eficienta resurselor (prin scaderea costului sau reducerea utilizarii de materiale si energie).
De asemenea, considerate „output” sunt si efectele economice – „economic effects”, compuse din sase indicatori, dintre care doi se refera la locuri de munca, doi la exporturi, iar doi la vanzari de bunuri inovative.
Conform cu Clasamentul European al Inovării (EIS), editia a noua, tinand seama de performantele inovarii, tarile se grupeaza astfel (ele sunt prezentate in ordinea descrescatoare a indicelui global al inovarii, construit pe baza factorilor mentionati mai sus):
– liderii inovarii (innovation leaders), cu performante in inovare mult deasupra mediei UE27: Suedia, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Danemarca;
– urmaritorii liderilor inovarii (innovation followers), cu performante in inovare mai mici decat ale liderilor inovarii, dar aproape de media UE: Austria, Luxemburg, Belgia, Irlanda, Franta, Olanda, Estonia, Cipru, Slovenia;
– inovatorii moderati (moderate innovators), cu performante in inovare sub media UE: Cehia, Portugalia, Spania, Grecia, Italia, Malta, Slovacia, Ungaria, Polonia, Lituania;
– tarile aflate in etapa de recuperare a decalajelor (catching-up countries), cu performante in inovare cu mult sub media UE: Romania, Letonia si Bulgaria.
Potrivit acestui clasament anual realizat la nivelul Uniunii Europene referitor la capacitatea de inovare, Romania este incadrata in categoria tarilor „catching-up”.
Astfel, indicatorul cumulat (global) al inovarii (Summary Innovation Index) al Romaniei pentru anul 2009 are valoarea de 0,294, fiind situat relativ departe de media UE27, de 0,478, ceea ce plaseaza tara noastra pe ante-penultima pozitie in acest clasament al inovarii.
Romania se gaseste mult sub media europeana, atat din punctul de vedere al capacitatii sistemului de cercetare-dezvoltare si inovare, cat si al performantelor acestuia, cu impact direct asupra competitivitatii economice.
Eficienta economica in sectorul privat nici nu poate fi deosebit de ridicata, avand in vedere ca se datoreaza in majoritate inovarii prin achizitie de tehnologie si nu efortului propriu de cercetare-dezvoltare, sau celui de a transfera tehnologie.
Tara noastra si-a manifestat tendinta de reducere a decalajului fata de media Uniunii Europene, fapt ilustrat de rata de crestere a indicatorilor, care a fost foarte mare pe perioada ultimilor 5 ani, in comparatie cu celelalte tari europene (conform EIS, rata de crestere a indicatorilor caracteristici inovarii pentru Romania a fost de 5,5% fata de 1,5%, caracteristica liderilor inovarii).
Se impune astfel necesitatea investitiilor suplimentare in infrastructura de cercetare din Romania si o mai buna atragere si absorbtie a fondurilor europene destinate cercetarii concomitent cu o mai buna participare la proiecte de cercetare de la nivel european. In acelasi timp, este necesara identificarea domeniilor nationale cheie pentru cercetare si crearea unui parteneriat intre mediul de afaceri si cel academic sau intre domeniul public si cel privat pentru a asigura o dimensiune practica a cercetarii si valorificarea rezultatelor produse de cercetare.
Cunostintele locale trebuie sa fie exploatate pentru ca regiunile sa isi elaboreze propriile sisteme de inovare si sa utilizeze in mod eficient cunoasterea si tehnologia. Este deosebit de importanta inovarea tehnologica, insa esentiale sunt si numeroase forme de inovare netehnologice, precum inovarea sociala, artistica, culturala si inovarea in domeniul proceselor si al serviciilor.
In domeniul economic, inovarea poate contribui la reducerea consumului energetic, la rationalizarea proceselor si la imbunatatirea proiectarii produselor si serviciilor – elemente care au toate tendinta de a stimula productivitatea.
De asemenea, coerenta si continuitatea in politica nationala din domeniul cercetarii sunt doua atribute fundamentale pentru stimularea acesteia.
(b) modernizarea infrastructurii TT
(c) accentuarea procesului TT
(d) abordarea strategică a inovării în U.E
Abordarea strategică a inovării este inițiată și atestată de conceptul de „Uniunea inovativă”, lansat de Comisia Europeană chiar în luna octombrie 2010 și prezentat UE de
Ca element central, în „Strategia Europa , „Uniunea inovativă canalizează” eforturile UE în special în domeniul cercetării – dezvoltării – inovării, utilizând intervenția sectorului public pentru a stimula sectorul privat și a îndepărta obstacolele care împiedică ideile să ajungă pe piață, inclusiv lipsa finanțării, sistemele și piețele de cercetare fragmentate, subutilizarea achizițiilor publice pentru inovare și adoptarea înceată a unor sisteme de standardizare.
Țelul Strategic „Europa , este de altfel, de a crește investiția în CD&I până la 3% din PIB, de a crește numărul de cercetători existenți actualmente și de a urgenta inovația capabilă de a crea locuri de muncă stabile și bine plătite și de a combate presiunile globalizării.
De altfel, Uniunea inovativă este caracterizată de următoarele zece elemente cheie:
parteneriatul inovațional european, ce va mobiliza factorii de decizie – comunitari, naționali și regionali, publici sau privați – pentru îndeplinirea unor scopuri bine-definite, care vor conferi un cadru mai amplu și adecvat cercetării-dezvoltării, vor coordona investițiile, vor grăbi standardizarea și vor mobiliza cererea.
„Foaia de parcurs a Uniunii inovative” cu 25 de indicatori și o listă de criterii a trăsăturilor sistemelor inovaționale de succes, ce va dezvolta un nou indicator privind ponderea companiilor inovative cu creștere rapidă dintr-o economie și un sistem independent de clasificare (rating) a universităților.
Măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți accesul la finanțare, precum un regim transfrontalier pentru capitalul de risc, într-o cooperare cu Banca Europeană de Investiții în scopul ierarhizării schemelor UE, cum ar fi Facilitatea de Finanțare prin Partajarea Riscurilor pentru a întări coordonarea transfrontalieră dintre firmele inovative și investitori.
Inițiativele de cercetare existente vor fi dezvoltate cu măsuri pentru a desăvârși realizarea Spațiului European al Cercetării – o cerință legală din Tratatul de – la orizontul anului 2014, ce presupune o mai mare coerență între politicile de cercetare comunitară și naționale, prin reducerea „timpilor morți” și îndepărtarea obstacolelor la mobilitatea cercetătorilor, ce va urmări accesul deschis la rezultatele cercetării efectuate din bani publici ce va concepe Programul-Cadru 8 capabil să susțină Strategia Europa , prin simplificarea sa și asigurarea unui management mai bun, prin susținerea și dezvoltarea, în continuare, a Consiliului European al Cercetării, a Institutului European al Inovării și Tehnologiei și a Centrului Comun de Cercetare (JRC).
Stabilirea în unui Consiliu Director European de Proiectare și o Etichetă de Excelență în Proiectarea Europeană.
Lansarea în unui program de cercetare major privind sectorul public și inovarea socială și a unui Ghid referitor la o „foaie de parcurs europeană” a inovării în sectorul public, care să furnizeze expertiză pentru inovatorii sociali și să propună inovarea socială drept elementul central al programelor finanțate prin Fondul Social European.
Prevederea de către guvernele naționale de bugete speciale pentru achizițiile publice de produse și servicii inovative, care să îmbunătățească serviciile publice și orientarea privind achizițiile comune ale entităților contractante din diferite state membre.
Elaborarea în anul unei propuneri legislative pentru a grăbi și moderniza elaborarea standardelor care să permită o interoperabilitate și să stimuleze inovarea.
Modernizarea regimului comunitar al proprietății intelectuale, pentru crearea unei piețe comunitare a cunoștințelor înglobate în brevete și licențe.
Revizuirea finanțării structurale și cadrul ajutoarelor de stat pentru a stimula inovarea.
Guvernanța „Strategiei Europa v-a discuta starea „Uniunii Inovative”, privind:
simplificarea procedurilor Porgramelor-Cadru de cercetare, în a oferi programe atractive pentru cei mai buni oameni de știință din lume și pentru cele mai inovative întreprinderi (în special, cele mici), pentru o abordare bazată pe mai multă încredere în ceea ce privește managementul programelor de cercetare și simplificarea și asigurarea unui management financiar adecvat.
lansarea a trei Inițiative Comune de Programare – JPI – (pe “Agricultură, securitate alimentară și schimbări climatice”, “Moștenire culturală si schimbare globală: o nouă provocare pentru Europa” și “O dietă sănătoasă pentru o viață sănătoasă”) menite să abordeze “provocări mari” pe care nu le poate rezolva efectiv și eficient nici un stat membru care acționează singur și să confrunte aceste provocări comune prin cercetarea efectuată din fonduri publice, reunind cercetători, rezultatele unor cercetări existente și organisme de finanțare națională și să partajeze mai eficient mijloace, tehnici și alte resurse între statele membre.
Asemenea eforturi pot să aducă o contribuție substanțială la realizarea obiectivelor Strategiei „Europa , care sunt centrate pe cercetare și inovare, ca mijloace cheie de furnizare, atât a unei calități îmbunătățite a vieții, cât și a noi surse de creștere socio-economică inițiative ce constituie una dintre pietrele de temelie ale „Uniunii Inovative” și care au un potențial real de impact asupra mediului de cercetare comunitar, putând contribui la susținerea noilor Parteneriate Inovaționale ale UE.
3.2.10 VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
Aderare a României implică pe de o parte avantajele apartenenței la o piață europeană unică și puternică, iar pe de altă parte dezavantajele perioadei de adaptare a economiei românești, la cerințele și necesitățile pieței europene.
În etapa actuală transferul tehnologic și valorificarea rezultatelor cercetării științifice, reprezintă cea mai importantă componentă a relațiilor economico-științifice internaționale, cu un aparat capabil atât pentru promovarea nivelului tehnico-științific și al know-how-ului la nivel mondial și internațional, cât și pentru dezvoltarea economică și socială.
Transferul tehnologic și valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării reprezintă un concept inovativ și structural ce se manifestă prin:
trecerea de produse / tehnologii și servicii noi ca rezultate ale cercetării la producătorii industriali și la potențialii beneficiari;
realizarea sau modernizarea tehnologiilor și produselor prin integrarea ideilor și soluțiilor tehnologice, în vederea creșterii productivității și a valorii înalte;
dezvoltarea continuă a proceselor informaționale și a comunicării inovative în structura tehnologiilor – infotehnologia;
comunicarea și integrarea interactivă a invențiilor și inovațiilor, prin sisteme de structuri, de circuite și de agenți economici specifici;
transmiterea ideilor și soluțiilor brevetate din câmpul entităților de cercetare-dezvoltare către piața ideilor și brevetelor aplicate;
Mecanismul principal de valorificare a rezultatelor cercetării și de transfer tehnologic utilizat și aplicat pe plan european / internațional cuprinde:
transferul de rezultate și informații know-how între două tipuri de activități de cercetare – de la cercetare fundamentală la cercetarea aplicativă;
transferul de rezultate – produse / tehnologii și servicii între cercetarea aplicativă și aplicația industrială – adoptare / integrare procese / produse și servicii, fabricație, calitate;
transferul soluțiilor aferente investițiilor / brevetelor, prin elaborarea etapelor de dezvoltate tehnologică, către stadiul de fezabilitate tehnică și economică, prin diferiți potențiali beneficiari de asimilare și de multiplicare industrială;
Mecanismul de valorificare a rezultatelor cercetării cuprinde și agenții economici aflați în tranziție atât pentru o restructurare și o retehnologizare a fabricanților potențiali, cât și pentru crearea sectorului privat prin promovarea IMM-urilor.
Direcțiile strategice de susținere a politicii de inovare în domeniu sunt uneori stânjenite de unii factori precum:
factori cu caracter economic – lipsă de resurse financiare, de infrastructuri, de servicii, de investiții pentru know-how, etc;
factori cu caracter managerial – lipsă manageri, lipsă structuri, circuite și fluxuri de comunicare, etc;
factori cu caracter politic – lipsă cadru legislativ lipsă strategii și politici de inovare, lipsă strategii și politici de transfer tehnologic, etc;
factori cu caracter cultural – lipsă cultură managerială, lipsă stimulente materiale, lipsă inițiative, lipsă experiență antreprenoriat, etc;
În procesul transferului tehnologic funcțiile de transfer tehnologic controlează factorii perturbatori în vederea optimizării și modernizării activităților de valorificare a cercetării în domeniu.
Aceste funcții de transfer tehnologic sunt:
funcția de intermediere / interfațare a cererii și a ofertei, a selectării acestora și a asistenței;
funcția de stimulare a activităților de transfer tehnologic;
funcția de organizare a transferului tehnologic și a inovării, pe plan național;
funcția de evaluare și realizare a obiectivelor strategice de transfer tehnologic;
Pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale transferului tehnologic, se impune dezvoltarea și maturizarea infrastructurii de transfer prin crearea și organizarea de entități specifice transferului care să asigure mediul optim pentru transfer pentru transfer și pentru afaceri, pentru entitățile economice absorbante, ale transferului și ale multiplicării industriale.
În România, structura agenților economici din domeniul de Mecatronică, considerată ca bază de asimilare a rezultatelor cercetării, se prezintă astfel:
agenți economici, micro : 359
agenți economici, mici : 495
agenți economici, mijlocii : 115
agenți economici, mari :29
Industria integratoare Mecatronică, este industria cu cea mai mare valoare adăugată, cu cea mai înaltă tehnologie și cu o forță de muncă specializată.
Pentru menținerea acestor parametrii, dar mai ales pentru îmbunătățirea valorificării produselor mecatronice și a tehnologiilor înalte, în baza HG 406/ 2003, este nevoie de dezvoltarea infrastructurii de transfer existente în INCDMTM – Centrul de Releu de Transfer Tehnologic și Consultanță, centru atestat pentru o perioada de 5 ani, care să asigure interfața între cercetare și industrie, Centrul Interregional de Inovare și Transfer Tehnologic – Chișinău – Iași – București, care să asigure transferul interregional România-Republica Moldova și Oficiul de Legături cu Industria, care să asigure o legătură permanentă cu unitățile industriale de profil.
Misiunea TT vizează:
creșterea gradului de valorificare a rezultatelor cercetării din domeniul mecanică fină și mecatronică, și a brevetelor obținute de INCDMTM, prin diseminare informații, rezultate și cunoștințe noi, prin realizarea transferului tehnologic propriu-zis, prin evaluarea și monitorizarea transferului tehnologic, etc.
asigurarea unei burse interactive a cererii și a ofertei de produse/ tehnologii din domeniu;
cererea de parteneriate și grupuri de interes pentru transfer tehnologic de produse/ tehnologii și servicii către industrie, economie și societate, dar mai ales către IMM-uri inovative;
instruirea și formarea de specialiști în domeniul TT, prin cursuri și workshop-uri;
implicarea resurselor umane din INCDMTM, în infrastructura și în procesul de T.T.;
favorizarea accesului IMM-urilor și agenților economici la rezultatele cercetării din domeniu
dezvoltarea vizibilității TT prin participarea acestuia la
diferite manifestări naționale și internaționale din domeniul TT, IMM-urilo etc;
implementarea structurii TT în cadrul rețelei naționale și a rețelelor de profil din UE;
Obiectivele strategice ale TT vor fi următoarele:
introducerea dinamică în fabricație a rezultatelor cercetării din domeniul Mecatronică;
crearea și dezvoltarea de IMM-uri din sectorul productiv și din domeniul serviciilor cu valoare adăugată mare aferente industriei de Mecatronică;
asigurarea asistenței / consultanței în procesul de TT;
atragerea intensivă a investițiilor indigene și externe pentru dezvoltarea TT și a infrastructurii de TT;
aplicarea unui management industrial modern și competitiv la nivel european pentru susținerea accesului IMM-urilor la programe comunitare europene și internaționale.
Centrul Interregional de Inovare și Transfer Tehnologic Chișinău – Iași – București funcționează într-o primă etapă ca un departament fără personalitate juridică în cadrul INCDMF – București (România) și Eliri – Chișinău (R. Moldova), care are misiunea de a dezvolta activități de transfer tehnologic internațional și diseminare informații și rezultate ale cercetării, în cele două țări.
Oficiul de Legături cu Industria funcționează ca un departament fără personalitate juridică în cadrul INCDMTM și asigură interfața dintre cercetare și industrie creând mediu favorabil pentru activitatea Centrului Releu de Transfer Tehnologic și Consultanță.
Transferul tehnologic al rezultatelor cercetării din INCDMTM – București este identificat concret prin peste 76 de transferuri tehnologice de produse
prototip omologat „Sistem performant de măsură dimensională, de tip ABBE bazat pe soluții mecanice originale, senzori avansați, microprocesoare de mare viteză, soft specializat” transferat de SC QuatroProdCom srl – București, cu PV de punere în funcțiune;
produsul „Scule de rectificat cu supraabrazivi și cu răcire interioară”, transferat și SA;
produsul „Echipament informatizat de măsurare și prereglare a parametrilor geometrici ai sculelor și postsculelor rotative destinat centrelor de prelucrare cu comandă mecanică” transferat SA București;
produsul „Stand de verificare a comportării la suprapresiune accidentale distructive ale elementelor clasice tip Bourdon / UCP” transferat SA București;
produsul „Corp divizor cu traductor, afișare digitală și interfață pentru calculator PC ” transferat SA București cu acord finalizare din 30.11.2004;
produsul „Instalație de extrudare în vid a pulberilor și amestecurilor de pulberi ” transferat cu PV din 14.12.2004;
produsul „Sistem video electronic pentru controlul bidimensional al profilelor complexe specifice proceselor de fabricație din industria hidraulică” transferat SA București;
În continuare, prin centrele de transfer tehnologic se vor intensifica activitățile de transfer a produselor rezultate din cercetarea INCDMTM către potențiali beneficiari asigurându-le acestora serviciile tehnologice și de consultanță, necesare implementării în fabricație a produselor transferate sau în curs de transfer, în baza unor contracte de transfer pentru serviciile tehnologice aferente. În acest scop, pentru optimizarea și dezvoltarea serviciilor tehnologice TT va elabora contractele specifice serviciilor tehnologice și diseminării de informații și cunoștințe.
De asemenea, centrele de transfer din INCDMTM București vor iniția și transferuri internaționale în vederea pătrunderii pe piața europeană a produselor românești rezultate din cercetare.
În mod special, activitatea de transfer tehnologic în INCDMTM va fi armonizată cu noile reglementări ce urmează a fi adoptate la nivel național, privind infrastructura și cadrul instituțional, pentru întregul sistem de valorificare al rezultatelor activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.
4. PLANIFICARE OPERAȚIONALĂ / ANALIZA COSTURILOR / SURSE DE FINANȚARE / PRIORITĂȚI
4.1 Program special al INCDMTM cu proiecte CDI privind pregătirea anului financiar 2011, în special trimestrul I – 2011
PROGRAMUL SPECIAL AL INCDMTM BUCUREȘTI PRIVIND PREGĂTIREA ANULUI FINANCIAR 2011, ÎN SPECIAL TRIMESTRUL I – 2011
ÎN PREZENT:
INCD – MECTRONICĂ ȘI TEHNICA MĂSURĂRII – BUCUREȘTI, desfășoară activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul mecatronicii, integronicii și tehnicii de măsurare inteligente, contribuind la elaborarea și realizarea strategiei de dezvoltare a domeniului și la realizarea cu prioritate a obiectivelor științifice și tehnologice stabilite prin Planul Național de Cercetare – Dezvoltare – Inovare II, Planurile Sectoriale de Cercetare – Dezvoltare ale Ministerelor și Programul Național Nucleu și participând cu proiecte internaționale în cadrul Programelor Europene de Cercetare.
Obiectul propriu-zis de activitate cuprinde în principal:
C-D privind Tehnici, Metodici, Procedee și Echipamente pentru Mecatronica Măsurării Inteligente (sisteme mecatronice de control integrat, măsurări inteligente de precizie și control, sisteme complexe, echipamente electronice de măsurare și control, sisteme de orologerie, debitmetrie și ingineria mediului, măsurări termotehnice inteligente, senzori / traductoare / forțe / momente și aparatură de recuperare medicală);
C-D privind Mecatronica Biomedicală și Robotică (mecatronică medicală și biomedicală, robotică și achiziții date, echipamente biomedicale și sisteme medicale, microsisteme de investigație, biosenzori și biomateriale);
C-D privind Micro și Nano Tehnologii Mecatronice și Integronice (micro-nanotehnologii de proces, micro-nanotehnologii de control);
C-D privind Strategia, Dezvoltarea, Marketing și Transfer Tehnologic;
C-D privind Managementul Integrat;
Execuție Modele Experimentale, Prototipuri și Unicate, pe baza proiectelor de cercetare și a contractelor cu terți;
Încercări, Testări și Experimentări în Laboratoare Acreditate și Laboratoare Suport pentru activitățile de cercetare;
Activități Economico-Financiare, de susținere și derulări contracte de cercetare și cu terți;
Activități Conexe domeniului C-D:
consultanță și asistență de specialitate;
expertize tehnice;
programe software;
oferte și documentații pentru participare la competiții și licitații;
certificare de produse și tehnologii;
prestări servicii, service și reparații;
transfer tehnologic și valorificarea rezultatelor C-D;
editare și tipărire reviste, cataloage, cărți de specialitate, etc.;
organizări și participări la simpozioane, expoziții, târguri și manifestări tehnico-științifice interne și internaționale;
activități de achiziții publice, de comerț, de import-export;
etc.
ÎN CONDIȚIILE CONTINUĂRII ȘI ADÂNCIRII ACTUALEI CRIZE ECONOMICO-FINANCIARE:
reducerea drastică, la cca. 1/4, a Bugetului Cercetării pe anii 2009 și 2010 (!);
nelansarea Competițiilor Naționale pentru Programele Naționale CDI, pe anii 2009 și
2010 (!);
reducerea drastică, la cca. 1/5, a valorilor contractelor legale multianuale aferente competițiilor naționale din anii 2007 și 2008 pentru programele naționale CDI (!);
fragmentarea / discontinuitatea finanțării naționale a Cercetării și Investițiilor în
Cercetare (!);
repercursiunile drastice privind situația /soarta cercetătorilor din România (!);
repercursiunile drastice privind situația / starea Sistemului Național de Cercetare și a instituțiilor aferente și cu precădere, a institutelor Naționale de CDI (!);
repercursiunile negative și ireversibile privind Aria Cercetării Românești (!);
repercursiunile negative și ireversibile asupra convergenței și transferului rezultatelor cercetării către IMM-urile, din România, deja în majoritatea lor, decapitalizate;
repercursiunile grave și care adâncesc decalajul privind dezvoltarea economiei, industriei și, societății românești, ca urmare a nefinanțării și nesusținerii Triadei: Educație – Cercetare – Inovare, dar în mod special a Cercetării (!);
pierderea contactului Cercetării din România, cu Cercetarea din U.E. (!);
imposibilitatea participării României la același nivel științific, investițional și informațional internaționale privind proiectele și programele europene de cercetare (!);
imposibilitatea corelării Cercetării Românești, cu ceea ce se realizează și cu ceea ce se finanțează în Cercetarea Europeană (!).
S-A ELABORAT PROGRAMUL SPECIAL AL INCDMTM PRIVIND PREGĂTIREA ANULUI FINANCIAR 2011 ȘI ÎN SPECIAL TRIMESTRUL I – 2011, astfel:
Programul privind volumul finanțării pe 2011 din contractele de cercetare aflate în derulare și / sau posibile continuări.
[A1]: din PNCDI – II, INCDMTM București C.O.:
[A2]: din PNCDI – II, INCDMTM București PARTENER:
[A3]: din Programul NUCLEU (posibile continuări):
[A4]: din Programe Europene (contractate):
Programul privind volumul finanțării pe 2011 din previziuni posibile:
[B1]: din CONTINUĂRI CONTRACTE CU TERȚI:
[B2]: din PREVIZIUNI CONTRACTE CU TERȚI:
[B3]: din Proiecte Europene evaluate, aflate pe lista de rezervă:
TOTAL GENERAL [A] + [B]:
[B4]: din Proiecte Europene aflate în evaluare europeană:
[C]: Programul privind posibile finanțări din Proiecte Europene
ofertate până la sfârșitul anului 2010, cu evaluare europeană în 2011:
[D]: Programul privind posibile finanțări din Proiecte aferente
eventualelor Competiții Naționale a Programelor Naționale din 2011:
[E]: Programul privind posibile finanțări din Proiecte cu terți aferente
contactelor și vizitelor realizate cu agenții economici
[F]: Programul privind posibile finantări din promovarea permanentă a rezultatelor Cercetării și a valorificării acestora prin transfer tehnologic, în Economie, Industrie și Societate
Compartiment MMI – Mecatronica Masurarii Inteligente
Compartiment MBR – Mecatronica Biomedicală si Robotica
Compartiment MNTM – Micro si Nano Tehnologii Mecatronice
4.2 PROGRAMUL SPECIAL AL INCDMTM CU PROIECTE CU TERȚI PRIVIND PREGĂTIREA ANULUI FINANCIAR 2011, ÎN SPECIAL TRIMESTRUL I – 2011, AVÂND ȘI CONTACTELE CU MEDIUL DE AFACERI»
ÎN PREZENT:
INCD-MTM București, desfășoară activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul MECATRONICĂ, INTEGRONICĂ & TEHNICA MĂSURĂRII INTELIGENTE în compatibilitate și complementaritate atât cu Strategia Planului Național de Cercetare – Dezvoltare – Inovare II, cu Planul Sectorial de Cercetare – Dezvoltare al Ministerului și cu Planul Național Nucleu cât și cu Programele Europene de Cercetare.
Obiectul propriu-zis de activitate cuprinde în principal:
C-D privind Tehnici, Metodici, Procedee și Echipamente pentru Mecatronica Măsurării Inteligente;
C-D privind Mecatronica Biomedicală și Robotică;
C-D privind Micro și Nanotehnologii Mecatronice și Integronice;
C-D privind Strategia, Dezvoltarea, Marketing și Transfer Tehnologic;
C-D privind Managementul Integrat;
Execuție Modele experimentale, prototipuri și unicate;
Încercări, Testări și Experimentări în Laboratoare acreditate și Laboratoare suport pentru cercetare;
Activități Economico-Financiare:
Activități conexe domeniului de CDI;
ÎN CONDIȚIILE CONTINUĂRII ȘI CHIAR ADÂNCIRII CRIZEI ECONOMICO-FINANCIARE:
Reducerea la mai puțin de 1/4 a Bugetului Cercetării pe perioada 2009÷2010;
Lipsa competițiilor naționale pe perioada 2009÷2010;
Reducerea la mai puțin de 1/5 a valorilor contractelor multianuale aferente competițiilor naționale din perioada 2007÷2008;
Fragmentarea finanțării naționale a Cercetării și Investițiilor în Cercetare;
Repercursiunile grave privind starea Sistemului Național de Cercetare și a instituțiilor aferente, dar cu precădere a institutelor Naționale de CDI, privind situația Ariei Cercetării Românești, privind valorizarea și transferul rezultatelor Cercetării către Mediul de Afaceri, privind decalajul, aproape istoric, al Cercetării din România față de nivelul Cercetării Europene și privind imposibilitatea corelării sau participării la același nivel științific, investițional sau informațional a Cercetării Românești cu Cercetarea Europeană;
S-A ELABORAT PROGRAMUL SPECIAL AL INCDMTM AVÂND ȘI CONTRACTELE CU MEDIUL DE AFACERI, PRIVIND PREGĂTIREA ANULUI FINANCIAR 2011 ȘI ÎN SPECIAL TRIM. I-2001, astfel:
[A] Programul privind volumul finanțării pe 2011 din contractele cu agenți economici aflate în derulare:
Obs.: Continuarea și menținerea contactului permanent, chiar și prin A.T., cu S.C. Renault – Dacia – Pitești și cu alte firme Renault internaționale, asigură această cifră de afaceri (certă) pe 2011.
[B] Programul privind volumul finanțării pe 2011, cu agenți economici preconizați (pentru continuări)
Obs: (1) Menținerea contactului permanent și calitatea serviciilor industriale realizate – Dacia Pitești asigură continuări de contracte preconizate în anul 2011;
(2) Ofertarea serviciilor de încercări și calibrări pentru diferiți agenți economici asigură continuări de comenzi pentru laboratoarele de încercări;
(3) Menținerea contactului permanent cu unitățile spitalicești, universitățile de medicină și cu alte firme de profil medical, asigură continuări de comenzi și contracte în domeniul medical.
[C] Programul privind volumul finanțării pe 2011, cu agenții economici preconizați (contactați și vizitați de Directorul General INCDMTM și Dir. Victor Schmidt – membru CA)
Obs: (1) Realizarea de vizite și menținerea permanentă a contactelor cu agenții economici ai mediului de afaceri, asigură deasemenea potențialele contracte și comenzi pe anul 2011, contribuind la creșterea cifrei de afaceri din bugetul privat.
[ D ] Programul privind creșterea volumului finanțării pe 2011 cu agenți economici
Obs: Diseminarea și monitorizarea permanentă a propunerilor de ofertare și de identificare cerințe ale Mediului de Afaceri, se asigură în timp, schimbarea raportului de finanțare, în favoarea finanțării din fondul privat, tinzând, în perioada următoare (2011 ÷ 2015), la realizarea raportului de 2:1privind finanțarea cercetării din fondurile private și bugetare.
[E] Efectul participării INCDMTM-Buc la “Salonul Cercetării si inovării”, în cadrul TIB 2010
(1) Standul INCDMTM-București, a fost organizat în Salonul Cercetării, Domeniul <<Nanomateriale, Nanotehnologii și Mecatronica>>, pe o suprafață de , cu echipamente mecatronice robotice funcționale, echipamente mecatronice pentru controlul microgeometriei suprafeței, parametrilor dimensionali, video-acustici și de turație, sisteme biomedicale de protezare și fixare în ortopedie și chirurgie maxilo-facială, sub GALAXIA MECATRONICII și BRAND-ului <<MECATRON – COMPETITIVITATE, PERFORMANȚĂ ȘI ÎNALTĂ CALITATE PRIN PRODUSE MECATRONICE HIGH-TECH>>.
(2) Standul INCDMTM – București, a fost vizitat și apreciat în mod deosebit de:
Președintele ANCS – prof. univ. Ciuparu Dragoș;
Director General, Unitatea de Finanțare a Cercetării – prof. univ. Curaj Adrian;
Președintele CCIB – prof. univ. Dimitriu Sorin;
Director General ANCS – dr. ec. Bala Gheorghe
Directori Generali de institute naționale (IMT, ICPE-CA, CERTEX, INMA, INOE-IHP, etc.);
Directori Generali de firme și societăți comerciale;
etc.
(3) INCDMTM-București, a prezentat în “Forumul Inovării”, în cadrul Salonului Cercetării TIB 2010, comunicări privind valorizarea și transferul tehnologic al rezultatelor Cercetării și privind organizarea și desfășurarea Rețelei Micro-Nano-Mecatronice pentru promovare, valorizare și transfer tehnologic, precum și rezultatelor proiectelor din Programul Inovare.
(4) INCDMTM-București, în cadrul Salonului Intenațional de Inventică prezentat 4 (patru) brevete, obținând 3 (trei) medalii de Aur și 1 (una) medalie de Bronz.
(5) INCDMTM-București, în cadrul secțiunii “Servicii pentru cercetare”, a organizat stand propriu pentru “CRTTC” și stand propriu pentru “CCIB-Grupul de Lucru CDI”.
(6) INCDMTM-București, în cadrul Salonului Cercetării prezentat și promovat, cărți tehnice, editate în cadrul Editurii CEFIN a INCDMTM, reviste tehnice (de Mecanică Fină, Optică și Mecatronică) editate în cadrul aceleiași edituri, precum cataloage cu rezultate ale Cercetării INCDMTM, editate tot în aceeași editură.
(7) Contacte ale INCDMTM-București, în cadrul “Salonului Cercetării și Inovării”, TIB 2010:
Observații:
Efectul participării INCDMTM- Buc. – TIB 2010, asigură, în măsură comensurabilă, vizibilitatea și valorizarea rezultatelor Cercetării, precum și posibilități reale de colaborare, cu diferite firme și instituții internaționale și cu diferite firme din mediul de afaceri românesc, pentru eventuale potențiale contracte.
Analiza costurilor (în sinteză)
Din Programul și din Matricea indicatorilor de realizat pentru perioada 2011 ÷ 2014, reies, pe categorii de activități, toate costurile necesare acestora, evidențiindu-se că fiecare categorie de cheltuieli este mai mică decât nivelul veniturilor estimate a se realiza (în aceeași perioadă), ceea ce conduce la realizare de profit, ce va fi utilizat potrivit destinațiilor Institutului, în condițiile prevăzute de O.G. nr.57/2002 privind Cercetarea Științifică și Dezvoltarea Tehnologică, aprobată prin Legea nr.324/2003 și modificată prin O.G. nr.58/2006.
Surse de finanțare:
Principalele surse de finanțare pentru perioada 2011 ÷ 2014:
Din Buget European al Programelor Europene de Cercetare, prin accesare de fonduri în baza participării cu proiecte de cercetare ;
Din Buget Privat, în baza Programelor și Contractelor cu Agenți Economici și în baza Transferului Tehnologic și al Valorizării Rezultatelor Cercetării către industrie, economie si societate.
Din Buget Național (Public) în baza participării cu proiecte ale Programelor Naționale de CDI.
Priorități:
aplicarea noii viziuni manageriale europene – modernă, dinamică, pragmatică, de eforturi concentrate și de deschidere;
aplicarea noului program managerial bine fundamentat și cu obiective clare, realiste și cu deshidere spre viitor, 2020 și 2030;
impunerea Institutului la nivelul spațiului de cercetare națională și europeană;
promovarea cercetării de excelență și asigurarea eficientei si performanței;
diversificarea și adaptarea ofertei de cercetare la cerințele economiei naționale;
dezvoltarea de noi programe și domenii de cercetare strategice;
dezvoltarea bazei materiale a Institutului în condițiile de exigență europeană;
internaționalizarea Institutului și a dimensiunii externe a acestuia.
4.3 Program Operațional INCDMTM pe perioada 2011÷2014
(a) proiect strategie 2011÷2014
(b) proiect strategie pentru diminuarea efectelor crizei economico – financiare (2011÷2012)
(c) proiect strategie pentru Laboratoarele de încercări autorizate și Laboratoarele suport pentru Cercetare, în sprijinul noilor direcții de cercetare și accesării de terți
(d) proiect strategie pentru vizibilitatea institutului
(e) proiect strategie pentru relansarea și dezvoltarea entităților profesionale din institut în sprijinul intern/național/internațional
(e1) CRTTC – Centrul Releu de Transfer Tehnologic și Consultanță;
(e2) OLI – Oficiul de Legături cu Industria
(e3) Școala de Afaceri
(e4) APROMECA – Asociația Profesională “Patronatul Român din Industria Mecanică Fină, Optică și Mecatronică
(e5) AMFOR – Asociația Profesională de Mecanică Fină și Optică din România
(e6) AROB – Asociația Română de Benchmarking
(e7) Clusterul Național Științific <<MICRO – NANOMECATRONICA>>
(e8) CEF – MECATRON – Centrul de Evaluare și Formare în Mecatronică și Integronică;
(f) Proiect strategie pentru poziția de Partener Științific al Centrului Internațional de Mecatronică din Linz – Austria
(g) proiect strategie pentru poziția de Membru al CCIB și GL – CDI – CCIB
(h) proiect strategie pentru poziția de Membru al Patronatului din Cercetare
(i) proiect strategie pentru poziția de Membru al Comitetului Consultativ pentru Cercetare
(j) proiect strategic pentru poziția de Membru al Federației Sindicale din Cercetare și Proiectare din România.
PROIECT STRATEGIE 2011÷2014
(b) Proiect STRATEGIE PENTRU DIMINUAREA EFECTELOR CRIZEI ECONOMICO-FINANCIARE
(c) Proiect STRATEGIE PENTRU LABORATOARELE DE ÎNCERCĂRI AUTORIZATE ȘI LABORATOARELE SUPORT PENTRU CERCETARE ÎN SPRIJINUL NOILOR DIRECȚII DE CERCETARE ȘI ACCESĂRI DE TERȚI
(d) Proiect STRATEGIE PENTRU VIZIBILITATEA INSTITUTULUI
(e) STRATEGIE – Relansarea și dezvoltarea entităților profesionale din INCDMTM
în sprijinul institutului pe plan intern / național / internațional
(f) Proiect Strategie pentru Poziția de Partener Științific al Centrului Internațional de Mecatronică din Linz – Austria
(g) Proiect Strategie pentru Poziția de Membru al CCIB și GL – CDI – CCIB
(h) Proiect Strategie pentru Poziția INCDMTM de Membru al Patronatului Cercetării
(i) Proiect STRATEGIE pentru POZIȚIA INCDMTM – ca membru în Colegiul Consultativ pentru Cercetare
(j) Proiect Strategic pentru Poziția de Membru în Federația Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare – Proiectare din România
5. PROGRAM DE MĂSURI ADMINISTRATIVE
5.1. MASURI ORGANIZATORICE
Dezvoltarea resurselor umane și creșterea numărului de cercetători și în special de cetrcetatori tineri și cercetători cu pregătire postuniversitară (masterat, doctorat, postdoctorat).
Păstrarea tuturor cercetătorilor/specialiștilor formați și a celor de excelență.
Motivarea întregului personal de cercetare la nivelul exigențelor europene din Carta Cercetătorului și Codul de Etică al Cercetătorului ale U.E.
Dezvoltarea, extinderea și aplicarea domeniilor avansate și inteligente europene cuprinse în Strategia și Oferta managerială, pentru 2011 ÷ 2014 și cu viziuni 2020 și 2030.
Atragerea și dezvoltarea resurselor financiare prin cele patru surse principale de finanțare:
Din proiecte de cercetare al Programelor Europene de Cercetare (FP7; FP8; Fonduri Structurale, POSDRU, etc.) – Buget European;
Din proiecte de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare cu Agenți Economici – Buget Privat;
Din proiecte de cercetare ale Programelor Naționale de Cercetare (PNCDI-II, NUCLEU, SECTORIAL) – Buget de Stat;
Din Transfer Tehnologic și Valorizare a rezultatelor Cercetării, inclusiv Brevete, către industrie, economie și societate – Buget Privat.
Dezvoltarea infrastructurii de Cercetare, prin investiții strategice, în crearea de NOI Laboratoare de cercetare și de încercări, în modernizarea laboratoarelor existente, în dotări cu echipamente de ultimă generație pentru laboratoare și atelierul de execuție prototipuri, modele experimentale și unicate;
Dezvoltarea de portofolii de proiecte de CDI pentru participarea , Europene și Internationale ale Programelor de Cercetare aferente;
Dezvoltarea de portofolii de proiecte de CDI pentru Agenți Economici;
Participarea și Internaționale privind Spațiul European de Cercetare și Inovare, și Expozițiile Internaționale, Congresele/Conferințele/Simpozioanele Științifice Internationale, a Rezultatelor Cercetării, și Internaționale ale Cercetătorilor și Specialiștilor, etc.
5.2 MATRICEA INDICATORILOR PRINCIPALI DE REALIZAT
Varianta prudentă
– lei –
Varianta optimista
-lei-
5.3 Matrice Management de evaluare pe termen scurt, mediu și lung în perioada crizei economico-financiare
DOMENIU: ORGANIZATORIC-FUNCȚIONAL
5.4. MATRICE MANAGEMENT DE EVALUARE PE TERMEN SCURT, MEDIU ȘI LUNG PENTRU CONDIȚII NORMALE DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚII INCDMTM
DOMENIU: ORGANIZATORIC-FUNCȚIONAL
5.5. Panul managerial pentru INCDMTM
I. Context general:
În prezent, cunoașterea începe să fie adevăratul capitol și cel mai important martor al dezvoltării.
Performanța instituțională poate fi ameliorată numai din interior, prin mobilizarea întregului potențial de resurse umane profesioniste, prin pârghii și mecanisme de asigurare a calității și prin management participativ.
Reforma cercetării, ca rezultat al schimbărilor economice, sociale și politice, reprezintă o consecință a nevoii de a schimba idealul.
Idealul cercetării nu poate fi definit decât prin valori și norme codificate în practica instituțională, valorificarea culturii organizaționale și a resurselor umane.
Personalul de succes va fi cel capabil să se orienteze global, oriunde s-ar afla.
În acest context, producerea cunoașterii (inteligente), în principal prin cercetarea științifică, transmiterea prin educație și formale profesională, diseminarea prin tehnologiile informaționale, utilizarea inovației tehnologice, dimensiunea culturală, promovarea unei grupe de valori morale, reprezintă elementele care definesc unicitatea universalității.
Europa are nevoie de Cercetare care să poată proiecta și optimiza procesele care conduc la societatea bazată pe cunoaștere, la atingerea obiectivelor stabilite privind creșterea economică durabilă, la locuri de muncă mai bune și la o coeziune economică și socială mai mare, în conformitate cu obiectivele stabilite.
Misiunea asumată de INCDMTM este proiectată ca o intersecție a direcțiilor cercetării științifice, prin producerea de cunoaștere inteligentă de inovare, de realizare a principalelor obiective ale societății și economiei bazate pe cunoașterea nouă.
INCDMTM își asumă conceptul de institut inovator, atât în ceea ce privește formarea capitalului uman cât și în ceea ce privește cercetarea științifică producătoare de cunoaștere inteligentă, de rezultate tehnice și tehnologice de produse, tehnologii și servicii cu valoarea adăugată înaltă, precum și inovațiile și adaptările înalt tehnologice care condiționează creșterea economică a țării.
În același timp, dimensiunea profesională și culturală și setul de valori morale de referință, își păstrează importanța majoră în cultivarea identității instituționale și a unei reputații distincte.
II. Premise, priorități și obiective strategice ale formării profesionale:
Premize:
confruntarea cu situațiile de criză economico-financiară;
confruntarea cu situațiile de potențial mai reduse ale instituțiilor de cercetare;
„dezinteresul” personalului din cercetare, având în vedere nivelul scăzut și foarte scăzut al salariilor acestuia;
lipsa totală a competițiilor naționale în cadrul programelor naționale de CDI;
ofertele de pregătire superioară și de angajare cu un nivel ridicat și foarte ridicat al salariului, în instituțiile de cercetare din străinătate;
folosirea liberei circulații în Europa, drept „supapă de evadare” din aria de cercetare românească, către alte locuri de muncă din străinătate, chiar dacă nu sunt compatibile cu cele din cercetare;
ignorarea finanțării cercetării în țară, la nivelul mediu (cel puțin) european (în prezent de 0,18% din PIB în România, și de 1,82% din PIB în UE);
incapacitatea instituțiilor de cercetare din România, de a deveni flexibile și capabile de adaptare rapidă la cerințele economice și sociale ale pieței unice europene și ale țărilor dezvoltate din UE;
obligativitatea integrării României în UE și din punctul de vedere al Cercetării, a impus ca absolut necesară, compatibilizarea cu sistemul european de cercetare, precum și cu sistemul de cercetare din țările dezvoltate de UE, ceea ce a creat, în loc de apropiere, un tot mai mare decalaj (chiar istoric!) și imposibilitatea unei cooperări europene în cercetare „de pe aceleași poziții”, în cadrul competițiilor europene ale programelor europene de cercetare;
crearea unei dimensiuni a eforturilor Sistemului Național al Cercetării, prea mari față de potențialul financiar național;
Priorități și obiective strategice:
orientarea direcțiilor de cercetare, către dezvoltarea creativității și a capacității de inovare tehnologică inteligentă;
înnoirea științifică a domeniilor cercetării, către domeniile noi, inovative și bazate pe cunoaștere;
promovarea abilităților de lider, de lucru în echipă, de comunicare, de participare la dezvoltarea de specialități integratoare (precum mecatronica, integronica) și a unui mediu global;
dezvoltarea și amplificarea formării antreprenoriale, a formării competitive în domeniul managementului de proiect;
dezvoltarea și utilizarea platformelor tehnologice, științifice, industriale și informaționale în vastul câmp al Cercetării fundamentale și aplicative;
dezvoltarea și extinderea structurilor de laborator de cercetare, laborator de încercări, testări, calibrări și intercomparații;
recrutarea și atragerea de studenți din anii terminali cu abilități, pregătire și motivație pentru viitorul lor loc de muncă în instituțiile de cercetare;
dezvoltarea cu precădere a practicilor studențești în institutele de cercetare, cu dotări de excelență;
inițierea și dezvoltarea de programe de mobilități pentru tineri cercetători, în instituții de cercetare, în laboratoare tehnologice, în universități de elită internațională din țară și din străinătate;
accentuarea caracterului aplicativ al rezultatelor cercetării, către industrie ,economie și societate;
dezvoltarea investițiilor în laboratoarele de cercetare și de încercări, cu echipamente tehnice și tehnologice de ultimă generație, pentru creșterea capabilității activităților de cercetare în parteneriate și consorții europene și internaționale;
dezvoltarea de proiecte de cercetare, mult mai strânse, de nevoile reale ale economiei de piață, la nivel național și la nivel european;
dezvoltarea cu precădere a încurajărilor dezvoltării în cariera științifică;
reflectarea nevoilor și cerințelor României și Uniunii Europene, în toate abordările de proiecte ale ariilor de cercetare comune;
dezvoltarea pregătirii profesionale personale, prin masterate, doctorate post universitare și academice și în parteneriat cu entitățile interdesate;
dezvoltarea cu precădere a școlii doctorale și postdoctorale în instituții de cercetare, în cotutelă și împreună cu universități, pe domenii comune de cercetare și la nivele științifice înalte, în complementaritate cu cele europene și internaționale.
deschiderea cu precădere a Cercetării, către mediul economic, în vederea dezvoltării inteligente a societății românești;
dezvoltarea formării continue, în rândul cercetătorilor, pentru noi competențe și pentru noi domenii științifice și tehnice de vârf, dar și pentru reactualizarea permanentă a competențelor deja dobândite în procesul formării inițiale;
formarea de structuri instituționale dedicate formării permanente;
dezvoltarea de sisteme inteligente modulare, flexibile, adaptabile la cerințele și posibilitățile agenților economici și le societății;
monitorizarea și evaluarea problemelor majore ale societății, privind dezvoltarea durabilă, managementul riscului, asigurarea calității, dezvoltarea locală și regională;
etc.
Cercetarea-Dezvoltarea-Inovarea
Cercetarea-Dezvoltarea-Inovarea sunt asumate de INCDMTM în misiunea sa, în contextul că fără cercetare științifică nu este posibil progresul economiei, și fără a produce cunoaștere nu se poate aborda economia cunoașterii inteligente.
Activitatea de cercetare științifică fiind indispensabilă creșterii economice, așa cum se stabilise în anul 2000 , trebuie să adauge activitatea de inovare împreună cu formarea unei gândiri inovative și cu crearea și dezvoltarea unei culturi a inovării.
Astfel, cercetarea științifică și inovarea trebuie să conducă la transferul tehnologic și la valorizare, proces prin care se dezvoltă și se comercializează rezultatele obținute.
Randamentul cercetării științifice în România este dependent de capacitatea de a forma echipe capabile să promoveze programe majore de cercetare care să permită integrarea cercetării românești în Spațiul European al Cercetării Științifice.
Resursele umane:
Resursele umane ale INCDMTM reprezintă capitolul cel mai important dintre toate resursele și totodată cel mai determinant factor;
Este necesară promovarea unei culturi instituționale și organizaționale bazate pe performanță și calificare de excelență și pe recompensare salarială și non-salarială;
Încurajarea mobilității cercetătorilor în țară și în străinătate;
Implicarea în obținerea de burse de documentare și schimb de experiență, pe obiective concrete și / sau pe proiecte de cercetare internaționale;
Atragerea pentru cariera profesională și științifică, a celor mai performanți tineri;
Etc.
Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea bazei materiale și a patrimoniului:
Baza materială și patrimoniul INCDMTM rămâne un obiectiv important, întrucât performanțele institutului sunt dependente de dotarea laboratoarelor de cercetare și de încercări, de starea spațiilor de lucru, de condițiile de lucru asigurate.
Managementul instituțional:
Sistemul de management:
Managementul INCDMTM funcționează în conformitate cu legislațiile în vigoare, referitoare ȘTIINȚIFICĂ.
Stilul managerial practicat are la bază promovarea consecventă a principiilor manageriale și lucrul în echipă managerială, aplicând zilnic:
„uși deschise”;
„fața la angajați și la echipa managerială”;
„încredere totală în oameni”;
„asumarea răspunderii pentru demersul managerial”;
„minimizarea riscurilor și maximizarea efectelor pozitive, care cresc performanțele, reputația și prestigiul”;
Managementul strategic:
În activitatea managerială, managerul general va continua să promoveze:
Realism și dinamism al acțiunilor, măsurilor și deciziilor, prin înscrierea lor în contextul legal și instituțional, conturat în procesul aderării României , al intrării institutului pe piața creată de Spațiul / Aria Cercetării Europene.
Creativitate și flexibilitate în procesul de management, prin promovarea și sprijinirea soluțiilor novatoare, ce pot spori calitatea și eficiența activităților specifice cercetării; toate propunerile de acțiune sunt analizate prompt de echipa managerială împreună cu inițiatorii lor, în vederea determinării valorii și aplicabilității acestora;
Coerența măsurilor, acțiunilor și deciziilor, astfel încât toate acțiunile, măsurile și deciziile să se subsumeze obiectivului fundamental al comunității științifice;
Centrarea preocupărilor pe calitatea activităților de formare în cercetare științifică și în serviciile de cercetare; evaluarea permanentă internă și externă a calității formării în cercetare științifică;
Eficiența procesului managerial, prin implicarea tuturor factorilor și a eșaloanelor decizionale (directori / șefi de compartimente, șefi laboratoare, directori de proiecte de cercetare, cercetători) în analiza și conducerea diferitelor activități, potrivit competențelor atribuite prin Regulamentul de organizare și funcționare al INCDMTM;
Transparența în stabilitatea măsurilor și acțiunilor de conducere operativă, prin analiza de oportunitate și informarea persoanelor interesate asupra soluțiilor identificate;
Deschidere în dialogul cu toate grupurile de interese, care gravitează în jurul INCDMTM- București, care se concretizează în indisponibilitatea de a discuta, negocia și coopera cu parteneri din mediul cercetării și mediul extracercetării, din țară sau străinătate;
Creșterea implicării tuturor eșaloanelor decizionale;
Creșterea autonomiei decizionale, a compartimentelor și laboratoarelor de cercetare, în vederea eficientizării întregii activități de cercetare din institut.
Asumarea simultană cu asumarea responsabilității publice pentru demersurile inițiate, în cadrul autonomiei decizionale, atât la nivelul institutului cât și la nivelul structurilor subsecvente;
Administrație eficientă – direcții strategice:
Administrarea INCDMTM este un proces complex desfășurat în baza organigramei aprobate și adaptate pentru asigurarea unui management performant și preocupat de informatizarea serviciilor administrative ca și a procesului de cercetare științifică.
Administrarea INCDMTM este organizată pe principiile unui management flexibil și eficient, astfel:
continuitate în evoluția științifică a institutului;
înnoire și flexibilitate, axate pe priorități;
angajare pentru atingerea standardelor internaționale ale cercetării științifice europene;
consolidarea spiritului de comunitate științifică a cercetării;
finalizarea de excelență a obiectivelor propuse, cu respectarea termenelor prevăzute;
îndeplinirea misiunii strategice, de institut lider în cercetare în domeniul Mecatronică, Integronică și Tehnica Măsurării Inteligente;
susținerea calificată a proceselor de restructurare și de reformă în sistemul național al cercetării;
afirmarea sistematică a INCDMTM, ca un nucleu de competențe formative, de concepție și de consultanță, în relațiile pe care le dezvoltă cu alte organizații publice și private, cu administrația publică, cu factorii de decizie și cu societatea civilă;
asumarea de către INCDMTM, a unui rol activ în cooperarea interinstituțională la scară regională, națională și europeană, prin continuarea cooperărilor existente și dezvoltarea unora noi, fundamentate pe principiul parteneriatului durabil, într-un cadru bilateral și multilateral;
consolidarea și dezvoltarea cooperării, cu instituții de cercetare din țară și din străinătate;
aplicarea unui sistem de îmbunătățire a calității procesului de cercetare științifică;
cultivarea principiului transparenței în relațiile cu partenerii interni și externi, pe linia cercetării științifice;
etc.
Dezvoltarea sistemului informațional și de comunicare
Strategia dezvoltării sistemului informațional și de comunicare al institutului se bazează pe politicile guvernamentale și politicile europene, de dezvoltare a societății informaționale bazate pe cunoaștere, astfel:
continuarea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii informatice, pentru a se ridica nivelul dotărilor din compartimente și laboratoare;
dezvoltarea în continuare a rețelei de comunicații din institut, care trebuie să fie capabilă să ofere servicii moderne și performante tuturor membrilor comunității științifice precum și extinderea acestor servicii;
dezvoltarea unor sisteme informatice de management al documentelor, pentru îmbunătățirea urmăririi circulației acestora, ca mijloc de întărire a managementului;
dezvoltarea unor aplicații de management al resurselor materiale, pentru a se putea urmări în mod profesionist circuitul achiziției, de la solicitare la plată;
continuarea dezvoltării și implementării suportului on-line pentru activitățile de cercetare în toate compartimentele și laboratoarelor de cercetare, dar și în toate celelalte compartimente cu alte activități (audit public intern, achiziții publice, etc.), pentru desfășurarea activităților într-un cadru unitar, cu o comunicare rapidă și un management ușor;
crearea și promovarea structurilor / infrastructurilor pentru dezvoltarea cercetării-dezvoltării-inovării;
dezvoltarea unui sistem de gestionare, evaluare și monitorizare a proiectelor de cercetare;
asigurarea unor portofolii de aplicații software specifice fiecărui domeniu de cercetare;
continuarea dezvoltării Sistemului Informatic de Management, al INCDMTM, prin:
dezvoltarea funcționalităților și continuarea modernizării Sistemului Integrat de Management Financiar – Contabilitate;
intensificarea comunicării WEB în special prin INTERNET și crearea de puncte de informare Infochioșc;
dezvoltarea accelerată a sistemului de gestiune informatizată a Bibliotecii INCDMTM, cu posibilități mărite de utilizare din partea cercetătorilor.
Managementul Integrat al Calității:
În vederea creșterii performanțelor Cercetării și a încrederii și credibilității INCDMTM, s-a dezvoltat și certificat managementul integrat al calității, cu asigurarea continuării aplicării standardelor de înaltă performanță, astfel:
integrarea institutului într-un proces de evaluare internațională, în vederea creșterii performanțelor, a prestigiului, a reputației și a vizibilității internaționale;
dezvoltarea mecanismelor și pârghiilor de autoevaluare, pentru creșterea calității tuturor activităților din institut;
autoevaluarea periodică a programelor de cercetare, pentru asigurarea continuității acestora;
analiza și adaptarea periodică a managementului integrat;
dezvoltarea schimbului de bune practici cu institute performante din țară și din străinătate;
promovarea transparenței cu privire la calitatea procesului de cercetare în INCDMTM;
creșterea exigenței în atragerea și promovarea cercetătorilor, în vederea asigurării standardelor de performanță;
Relații europene și internaționale:
INCDMTM se consideră deja ca parte a Spațiului / Ariei de Cercetare Europeană.
În vederea creșterii vizibilității internaționale a institutului, se vor avea în vedere și:
relații de parteneriat / consorții pe proiecte de cercetare, în cadrul programelor internaționale și europene de cercetare, cu cele mai performante instituții de cercetare, universități și firme, de interes pentru institut;
dezvoltarea parteneriatului cu organizații și platforme europene, în vederea promovării bunelor practici internaționale și a contribuției proprii în strategiile europene aferente;
creșterea participării institutului în programele europene de cercetare [Fonduri Structurale, Programele Cadru FP7 (și FP( în viitor), POSDRU, etc.]
creșterea mobilității cercetătorilor din institut, în cadrul programelor europene și al acordurilor de parteneriate / consorții / platformă, etc.
atragerea unui număr mare de cercetători străini în toate formele de cercetare organizate și desfășurate de institut.
Asumarea responsabilității
Managerul general al INCDMTM își asumă responsabilitate pentru:
asigurarea libertății cercetătorilor prevăzute de Legislația Cercetării și de Statutul Cercetătorului din România și de CARTA CERCETĂRII ȘI CERCETĂTORULUI din UE;
dezvoltarea inteligentă și durabilă a institutului ;
deschiderea institutului spre mediul economic și social;
poziționarea institutului, în primul rând, între cele mai bune instituții de cercetare din România, din Municipiu și din sector și în al doilea rând, între cele mai vizibile instituții de cercetare europene, pe domeniul Mecatronicii, Integronicii tehnica Măsurării Inteligente;
integrarea institutului în mediul științific european, prin participarea și susținerea programelor de cercetare și de cooperare din UE;
asigurarea comunicării cu instituțiile statului, cu partenerii din mediul cercetării și din mediul economic și social, cu universitățile și institutele din țară și străinătate;
promovarea echilibrată a intereselor structurilor institutului;
aplicarea și respectarea legislației în vigoare;
colaborarea în interiorul institutului și între structurile institutului;
susținerea proiectelor de cercetare, inițiate și aflate în derulare;
inițierea de proiecte de cercetare noi, în cadrul programelor naționale și europene și în cadrul colaborărilor cu agenții economici;
asigurarea unui climat academic științific de colaborare colegială și prietenoasă.
6. PERFORMANȚA MANAGERIALĂ ASUMATĂ
Performanța managerială asumată pentru perioada 2011 2014. Varianta prudentă
În vederea proiectării performanței manageriale asumate, pentru perioada 2011 2014, s-a dezvoltat matricea performanței manageriale asumate, cu următoarea structură de indicatori de rezultat:
pentru managementul economico-financiar:
planificarea eficientă a veniturilor (venituri din activitatea de bază; venituri din activități conexe, activități de CD; venituri financiare; venituri extraordinare;
planificarea eficientă a cheltuielilor (cheltuieli de bunuri și servicii; cheltuieli cu personalul din care: cheltuieli cu salariile; cheltuieli de reclamă și publicitate; cheltuieli financiare; cheltuieli extraordinare);
administrare eficientă a resurselor financiare (cheltuieli aferente veniturilor totale; rezultat brut al exercițiului, profit net; pierderi contabile, rentabilitate, rata rentabilității financiare, productivitatea muncii, plăți restante, creanțe;
administrarea eficientă și dezvoltarea infrastructurii de C-D (valoarea alocărilor financiare pentru investiții din surse proprii și credite bancare, valoarea alocărilor financiare pentru investiții de la bugetul de stat; valoarea alocărilor financiare pentru investiții din proiecte C-D-I);
pentru managementul resursei umane:
gestionarea resursei umane și motivarea acesteia pentru performanță (câștigul mediu lunar pentru personalul de C-D; numărul mediu de personal de CD pe total INCDMTM);
gestionarea oportunităților de dezvoltare a carierei personalului de CD (ponderea CS I și CS II în total personal CD; ponderea IDT I și IDT II în total personal CD; ponderea personalului implicat în procese de formare doctorală și de masterat în total personal de CD; ponderea cercetătorilor tineri în total cercetători);
pentru managementul activității de CDI:
gestionarea sistemului relațional (ponderea operatorilor economici în total parteneri; ponderea contractelor economice în total contracte);
gestionarea proprietății intelectuale (ponderea articolelor publicate în reviste ISI în total articole; ponderea produselor, tehnologiilor și serviciilor în total rezultate de CD obținute; număr de cereri de brevet/brevete în total rezultate CD obținute; ponderea invențiilor aplicate în total invenții; ponderea rezultatelor care sunt la baza creării de start-up și spin-off în total rezultate).
În continuare se prezintă matricea performanței manageriale asumate, varianta prudentă împreună cu graficele indicatorilor economico-financiari de rezultat,. Pentru perioada 2011 2014.
Performanta manageriala asumata PE PERIOADA 2011÷2014 Varianta prudentă – lei –
Evoluția cifrei de afaceri INCDMTM în perioada 2011÷2014 – varianta prudentă
MANAGEMENTUL ECONOMICO-FINANCIAR
PERFORMANȚA MANAGERIALĂ ASUMATĂ
Estimare pentru perioada mandatului
● Varianta prudentă ●
MANAGEMENTUL RESURSEI UMANE
PERFORMANȚA MANAGERIALĂ ASUMATĂ
Estimare pentru perioada mandatului
MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII DE CDI
PERFORMANȚA MANAGERIALĂ ASUMATĂ
Estimare pentru perioada mandatului
Performanța managerială asumată pentru perioada 2011 2014. Varianta optimistă
În vederea proiectării performanței manageriale asumate, pentru perioada 2011 2014, s-a dezvoltat matricea performanței manageriale asumate, cu aceeași structură de indicatori de rezultat:
pentru managementul economico-financiar:
planificarea eficientă a veniturilor;
planificarea eficiență a cheltuielilor;
administrarea eficientă a resurselor financiare;
administrarea eficientă și dezvoltarea infrastructurii de C-D;
pentru managementul resursei umane:
gestionarea resursei umane și motivarea acesteia pentru performanță;
gestionarea oportunităților de dezvoltare a carierei personalului de CD;
pentru managementul activității de CDI:
gestionarea sistemului relațional;
gestionarea proprietății intelectuale.
În continuare se prezintă matricea performanței manageriale asumate, varianta performanței manageriale asumate, varianta optimistă împreună cu graficele indicatorilor economico-financiari de rezultat, pentru perioada 2011 2014.
PERFORMANTA MANAGERIALA ASUMATA pentru perioada 2011 – 2014 . Varianta optimista -lei-
MANAGEMENTUL ECONOMICO-FINANCIAR
PERFORMANȚA MANAGERIALĂ ASUMATĂ PENTRU PERIOADA 2010÷2014
Estimare pentru perioada mandatului
● Varianta optimistă ●
MANAGEMENTUL RESURSEI UMANE
PERFORMANȚA MANAGERIALĂ ASUMATĂ
Estimare pentru perioada mandatului
MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII DE CDI
PERFORMANȚA MANAGERIALĂ ASUMATĂ
Estimare pentru perioada mandatului
O NOUA VIZIUNE MANAGERIALA EUROPEANA pentru INCDMTM
Viziunea managerială europeană pentru INCDMTM, este o viziune managerială modernă, dinamică, pragmatică, performantă, în spiritul exigențelor europene de astăzi, de solidaritate instituțională, de eforturi concentrate, de deschidere în fața necesității schimbării pe plan individual, a adoptării mentale profesionale la rigorile evoluțiilor științifice;
Continuarea, în următoarea perioadă, la noi dimensiuni, printr-un program managerial puternic, bine fundamentat conceptual, cu obiective clare, realiste, conforme cu principiile schimbării cercetării la nivel european, cu puternică și reală deschidere spre viitor;
Cuprinderea, în structura programului managerial, a liniilor de forță precum:
●reformarea programelor de cercetare științifică, în acord cu noua filozofie europeană privind calitatea de cercetare, resursele umane, structura organizațională, resurse financiare, baza materială, relațiile internaționale și internaționalizarea institutului, promovarea imaginii acestuia la nivel național și internațional;
●dezvoltarea institutului prin crearea unei culturi a calității în conformitate cu studiile europene în domeniu, prin creșterea performanței în cercetare prin stimularea creativității și inovației în aceste domenii, prin perfecționarea programelor de studii la nivel de licență, de masterat și de doctorat, prin calitatea resurselor umane, prin consolidarea bazei materiale, prin promovarea unei imagini noi, europene, a institutului.
●impunerea institutului, la nivelul spațiului de cercetare națională și europeană, cu deschidere spre modernitate, spre nou și spre evoluțiile europene, spre oferirea de competențe reale pentru dezvoltarea unor cariere de succes;
●promovarea creativității și calității în cercetare, excelenței în cercetare, competitivității științifice la nivel național si internațional;
●creșterea rolului cercetării științifice și a calității performanței într-o lume concurențială dură și angajată în procesul globalizării;
Aplicarea noii filozofii a cercetării, privind elementele sale cheie:
●calitate în, excelența în cercetare, performanță, stimularea creativității și inovației, relația strânsă a procesului cercetării cu piața muncii;
●asigurarea eficienței și performanței în cercetare;
●dobândirea de cunoștințe și competențe obligatorii, la cel mai înalt nivel științific pentru clasificările domeniului de specializare;
●integrarea preponderentă a disciplinelor cu vocație pentru cercetare științifică;
●diversificarea și adaptarea ofertei de cercetare la cerințele și exigențele formulate de societatea și economia, bazate pe cunoaștere.
Pragmatizarea procesului de cercetare, printr-o abordarea a schimbului de perspective asupra cercetării, punându-se accentul pe programele și conținuturile acestora;
Extinderea ofertei de cercetare, în contextul misiunii de cercetare științifică;
Dezvoltarea de noi programe de cercetare, în direcțiile atragerii și dezvoltării capitalului privat, în vederea realizării transferului și valorizării CDI, către IMM-uri;
Dezvoltarea de noi programe de consiliere și orientare în cariera științifică, într-o nouă strategie stimulatoare pentru marii angajatori, companii multinaționale, firme românești și străine;
Revitalizarea cercetării științifice în spiritul priorității acesteia:
Cu referire la aspectul organizatoric;
Cu referire la conținutul propriu-zis;
Cu referire la abordările interdisciplinare;
Cu referire la consolidarea echipelor de cercetare;
Cu referire la creșterea numărului de contracte de CDI cu diferiți beneficiari;
Cu referire la temele științifice de nișă, specializate, care să ducă la performanțe mari;
Cu referire la dezvoltarea parteneriatelor naționale și internaționale;
Cu referire la valorificarea și valorizarea rezultatelor cercetării (organizarea de conferințe și evenimente științifice naționale și internaționale, editare serii științifice, publicare lucrări științifice în reviste, cerere de invenție, etc.)
Asigurarea calității cercetării prin mecanisme dedicate performanței și competitivității, inclusiv prin cultura calității:
●calitatea la nivelul actului de cercetare științifică;
●creativitatea și inovația;
●provocări adresate corpului de cercetare
●abordări complexe, inter și transdisciplinare într-o viziune holistică și fundamentală și într-o perspectivă integratoare
●dezvoltarea culturii cercetării pentru excelență în cercetare;
●dezvoltarea culturii digitale în cercetare, prin folosirea pe scară largă a tehnologiilor informatice în procesul cercetării științifice;
Aplicarea strategiei pentru resuscitarea și dezvoltarea personalului de cercetare:
Cu referire la calitatea și valoarea personală;
Cu referire la vocația pentru activitățile de cercetare;
Cu referire la cariera performantă în cercetarea științifică.
Adoptarea unei structuri organizaționale coerente, simple, eficiente și funcționale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare;
Dezvoltarea bazei materiale a institutului, pentru cercetarea științifică, în noile condiții de exigență și la standarde europene:
●prin continuarea programului de investiții, în infrastructura institutului;
●prin dotarea cu echipamente moderne și cu tehnologii IT, la nivel mediu și înalt european;
●prin reproiectarea resurselor financiare, din punct de vedere al diversificării resurselor de finanțare și al repartizării cheltuielilor;
Internaționalizarea institutului și dimensiunea externă a acestuia, în favoarea dezvoltării CDI, prin:
● abordarea europeană a cercetării științifice, modalitățile de participare la viața științifică internațională, la cooperarea în programe și proiecte de cercetare, etc.
● cooperare europeană și internațională cu unități de cercetare, etc. în cotutelă;
● diversificarea relațiilor existente și identificarea altora noi, inițierea de noi parteneriate, etc.
● participarea la programe europene și internaționale, într-o organizarea completă și complexă;
● prezență mult mai eficientă a institutului, în cadrul organismelor europene și a forumurilor europene;
● finanțarea activităților de relații internaționale în domeniul cercetării și al programelor de cercetare europeană;
Creșterea nivelului de comunicare și promovare a imaginii institutului, prin:
● programe coerente și susținute, inclusiv financiar;
● strategii mediatice;
● proiecte, programe și performanțe pentru conștiința publică și privată;
● site-ul institutului, interfața virtuală de mare impact în comunitatea cercetării științifice;
● ”porțile deschise” ale institutului, pentru o promovare eficientă a imaginii, credibilității și încrederii.
● Sinteza vectorilor stategici pe termen mediu și lung – INCDMTM BUCURESTI
() (1) Strategia durabilă a INCDMTM – București, în perioada următoare (2011-2014 și 2015 – 2020) este necesară și utilă, prin:
dezvoltarea ariei de cercetare românești în domeniul de profil al institutului, în complementaritate și la nivelul ariei de cercetare europene / internaționale;
dezvoltarea cunoștințelor noi și însușirea descoperirilor tehnico-științifice pentru personalul din cercetare din domeniu pentru asigurarea capabilității și profesionalismului prin excelență;
dezvoltarea și aplicarea de noi micronanotehnologii și materiale inteligente în activitățile de cercetare științifică pentru noi produse și sisteme HIGH-TECH cu valoare adăugată înaltă;
dezvoltarea de infrastructuri de centre de excelență – centre, laboratoare și poluri științifice, parcuri și platforme științifice și tehnologice – cu structuri de „camere curate” și dotate cu echipamente, sisteme, standuri HIGH-TECH și programe software complexe;
dezvoltarea transferului informațiilor și rezultatelor din cercetare, către industrie, economie și societate în folosul și beneficiul acestora;
creșterea competitivității și capabilității instituției proprii, în procesul instituțional de „calificare europeană”.
(2) Strategia durabilă a INCDMTM– București, în perioada următoare (2011-2014 și 2015 – 2020), de abordare și susținere a creării și dezvoltării unei noi infrastructurii / capacități de cercetare științifică în domeniu HIGH-TECH de Mecatronică, Integronică și Robotică, este necesară și utilă prin:
atingerea obiectivelor strategice cu valoare adăugată din punct de vedere științific și economic;
creșterea performanței în cercetare și intensificarea colaborărilor internaționale în domeniul HIGH-TECH – Mecatronică , Integronică și în special în domeniul mecatronicii inteligente de măsurare cu LASER și Roboticii avansate;
creșterea gradului de noutate și de unicitate a infrastructurii și a echipamentelor mecatronice inteligente propuse a fi achiziționate cu nuanțarea caracterului „state-of-the art”, al acestora;
consolidarea și aplicarea în România a strategiei Lisabona, orientată cu precădere spre creșterea economică și crearea de locuri de muncă;
creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;
sprijinirea dezvoltării IMM-urilor în vederea creșterii productivității și reducerii decalajelor față de nivelele U.E.;
creșterea performanțelor activităților de CDI, a transferului tehnologic privind rezultatele cercetării și a inovării la cel mai înalt nivel;
creșterea capacității de cercetare și atragerea de tineri și de specialiști de înaltă calificare;
întărirea ofertei de cunoștințe noi și inovative;
susținerea formării și dezvoltării firmelor bazate pe înalte tehnologii;
dezvoltarea performanței instituționale în acord cu strategia națională de cercetare – dezvoltare și inovare;
creșterea gradului de utilizare și experimentare a infrastructurii de cercetare;
valorificarea potențialului și resurselor CDI în plan regional;
creșterea capabilității de participare la programe europene / internaționale de cercetare;
creșterea capacității de cercetare și a capacității de a utiliza și oferi servicii științifice și tehnologice specializate pentru domenii de înaltă tehnologie;
extinderea structurilor de cercetare cu utilizatori multipli și a sistemelor și serviciilor informaționale electronice și de comunicații pentru cercetare;
implicarea în concept de șanse egale a tinerilor cercetători și a femeilor în activitățile de cercetare – dezvoltare și inovare.
“INCDMTM
Proiectul EUROPA 2010, privit ca o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, capabilă să redreseze și apoi să mențină pe poziție UE, motivează substanțial conceperea proiectului “INCDMTM 2020, care va fi capabil să dezvolte cercetarea și inovarea la nivel de excelență, să asigure resursa umană înalt calificată, să contribuie la creșterea inteligentă (dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare), la creșterea durabilă (promovarea unei economii eficiente, ecologice și competitive) și la creșterea favorabilă incluziunii (promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă), prin dezvoltarea domeniului MECATRONICĂ ȘI TEHNICA MĂSURĂRII – domeniu inteligent înalt avansat.
În acest sens, proiectul “INCDMTM , ca dezvoltator de domeniu avansat, este caracterizat, prin următoarele puncte forte, astfel:
[1]Accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, prin “uniuni de inovare”, care garantează posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;
[2]Participarea și implicarea la strategia “o agendă digitală pentru România”, pentru a se accelera dezvoltarea serviciilor de Internet de mare viteză și pentru a se valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică întreprinderilor și gospodăriilor;
[3]Participarea și implicarea la strategia “O Românie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”, pentru a se permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a se sprijini trecerea de la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea resurselor regenerabile de energie, pentru a se moderniza sectorul transporturilor și a se promova eficiența energetică;
[4]Participarea și implicarea la strategia “O politică industrială adaptată erei globalizării”, pentru a se îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri și mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri și pentru a se sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel național și European;
[5]Participarea și implicarea la strategie “o agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”, pentru a se moderniza piețele muncii și a se oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții și în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitate profesională;
[6]Participarea și implicarea la strategia “de reîntoarcere la o creștere economică durabilă și la sustenabilitatea finanțelor publice”, prin adoptarea de orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare al priorităților și obiectivelor europene;
[7]Accesul CERCETĂRII la finanțare în procent de 35 din PIB[1% din buget și 2% din capital privat];
[8]Dezvoltarea capitalului privat pentru investiții în domeniul CDI;
[9]Abordarea comună a CDI și a inovării, conduce la lărgirea gamei de cheltuieli;
[10]Dezvoltarea capacității sporită de cercetare-dezvoltare și inovare în toate sectoarele economiei, combinată cu o utilizare mai eficientă a resurselor, va contribui la îmbunătățirea competitivității și vor accelera crearea de noi locuri de muncă;
[11]Contribuția CERCETĂRII, la creșterea inteligentă, presupune:
● consolidarea cunoașterii și inovării, ca elemente mecatronice ale viitoarei creșteri;
● performanța în cercetare
● inovarea și transferul de cunoștințe
● transpunerea tehnologiilor informației și comunicațiilor și ideilor inovatoare, în noi produse și noi servicii care generează creștere, locuri de muncă de calitate și care contribuie la abordarea provocărilor din societate;
[12] CERCETAREA, trebuie să acționeze în următoarele domenii:
Inovare;
Educație, formare și învățare de-a lungul vieții;
Societatea digitală;
[13] Contribuția CERCETĂRII, la inițiativa “o uniune a inovării”, presupune:
Recrutarea politicii în domeniul CDI, spre provocările cu care se confruntă societatea;
Definitivarea spațiului European și național de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare centrată pe provocări;
Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru a se permite întreprinzătorilor să inoveze, crearea unui brevet European unic, modernizarea cadrului de protejare a drepturilor de autor și a mărcilor comerciale, îmbogățirea accesului IMM-urilor la protecția proprietății intelectuale, accelerarea instruirii unor standarde interoperabile, îmbogățirea accesului la capital;
Lansarea de parteneriate/consorții/uniuni europene în domeniul inovării între UE și nivelurile naționale:
● crearea bioeconomiei până în 2020;
● crearea tehnologiilor generice esențiale care contribuia la modelarea viitorului industrial European;
Consolidarea și dezvoltarea rolului instrumentelor europene de susținere a inovării;
Promovarea parteneriatelor în materie de cunoaștere și consolidarea legăturilor între educație, întreprinderi, cercetare și inovare, inclusiv prin intermediul Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), precum și promovarea spiritului antreprenorial prin sprijinirea întreprinderilor tinere inovatoare;
Reformarea sistemelor de CDI la nivel național si regional pentru a promova excelența si specializarea inteligentă, să consolideze cooperarea între universități, mediul de cercetare și întreprinderi, să pună în aplicare programe comune și să întărească cooperarea transfrontalieră în domeniile care aduc valoare adăugată;
Acordarea cu proiecte a cheltuielilor destinate cunoașterii și promovarea investițiilor private în cercetare-dezvoltare;
[14]Contribuția CERCETĂRII, la inițiativa “O agendă digitală pentru România”
Obținerea de beneficii sociale și economice durabile
Crearea unei piețe unice digitale, bazată pe Internet rapid și ultrarapid și pe aplicații interoperabile;
Oferirea unui cadru juridic stabil;
Facilitarea utilizării fondurilor structurale europene;
Crearea unei piețe unice pentru conținutul și serviciile on-line;
reformarea fondurilor destinate cercetării și inovării și creșterea sprijinului în domeniul TIC;
promovarea accesului ;
elaborarea de strategii naționale operaționale privind Internetul de mare viteză;
etc.
[15] Contribuția CERCETĂRII, la inițiativa “o politică industrial adoptată erei globalizării”, presupune:
stabilirea unei politici industriale pentru a dezvolta o bază industrială puternică, competitivă și diversificată;
dezvoltarea unei abordări orizontale a politicii industriale;
îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri;
promovarea restructurării sectoarelor aflate în dificultate pentru orientarea către activități de viitor;
promovarea internaționalizării IMM-urilor;
[16] Contribuția CERCETĂRII la inițiativa „o agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”, presupune:
crearea condițiilor necesare modernizării piețelor muncii;
definirea și punerea în aplicare a celei de a doua etape a agendei de flexicuritate;
facilitarea și promovarea mobilității lucrărilor în interiorul comunității europene;
consolidarea capacității partenerilor sociali;
impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educație și formare;
asigurarea dobândirii competențelor necesare în vederea continuării studiilor și a integrării pe piața muncii;
promovarea noilor forme de reconciliere a vieții profesionale cu cea privată;
punerea în aplicare a Cadrului European al Calificărilor;
[17] Contribuția CERCETĂRII, la inițiativa „o piață unică pentru secolul , presupune:
consolidarea structurilor și măsurilor privind piața unică;
continuarea lucrărilor pentru o reglementare inteligentă;
adaptarea legislației europene și naționale la era digitală;
[18] Contribuția CERCETĂRII, la ieșirea din criză, presupune:
definirea unei strategii credibile de ieșire din criză;
reforma sistemului financiar;
finalizarea consolidării normelor prudențiale, de contabilitate și de protecție a consumatorilor;
consolidarea guvernanței instituțiilor financiare;
lansarea unei politici ambițioase și preventive;
[19] Contribuția CERCETĂRII, la inițiativa „o guvernanță mai puternică”, presupune:
prepunere de arhitectură pentru strategia 2020:
o abordare tematică;
orientări strategice;
recomandări privind politicile;
contribuția părților¸la nivel național și regional;
● „INCDMTM
Proiectul EUROPA 2030, privit ca „prioritate și oportunitate” pentru UE, motivează și mai mult conceperea proiectului „INCDMTM , care va fi capabil să mențină și să sporească nivelul de prosperitate „în Lume, în Europa și în România”, a institutului să promoveze și să protejeze valorile și interesele sale „în România, în Europa și în Lume” și să devină „un inițiator de tendințe în MECATRONICĂ, INTEGRONICĂ ȘI TEHNICA MĂSURĂRII INTELIGENTE – DOMENIU INTELIGENT ȘI INTEGRATOR CA PARTE ÎN NANOȘTIINȚE ȘI NANOTEHNOLOGII”.
În acest sens, proiectul „INCDMTM , ca inițiator de tendințe și strategii predictive în DOMENIU, este vectorul fundamental de acționare în adoptarea de măsuri hotărâtoare de a depăși cât mai repede actuala criză, prin reforme și inițiative pe termen mediu și lung, prin găsirea de soluții echilibrate la nivelul capabilității și competitivității economiei pe piață durabilă.
Punctele forte ale proiectului „INCDMTM , se pot evidenția astfel:
Alinierea și complementaritatea domeniului HIGH-TECH MECATRONICĂ, INTEGRONICĂ ȘI TEHNICA MĂSURĂRII INTELIGENTE , prin mecanisme de reformare și relansare, de stimulente certe și obiective stabile, prin dezvoltarea capitalului uman ca instrument strategic cheie pentru asigurarea succesului în CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVARE pe piața unică europeană și în economia globală, de investiție în infrastructura Cercetării, prin accesarea majoritară a fondurilor private naționale și a fondurilor europene, de eficiență energetică mai ridicată, către o economie a cunoașterii și o societate digitală;
Aplicarea unui nou acord, între institut și actorii economici și sociali, în vederea abordării în perspectivă, a noilor cerințe, într-o „Uniune a valorilor” și „a Provocărilor globale majore”;
Deplasarea centrului de activitate, către noi actori din sectorul public și privat, cu propagare ascendentă către instituțiile transnaționale, cu abordarea mediului exterior în schimbare rapidă;
Investiția în CERCETARE, DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ ȘI INOVARE, pentru evoluții științifice și tehnologice la niveluri mult mai ridicate, în vederea realizării de produse inteligente cu valoare adăugată ridicată, capabile să transforme societatea într-o societate inteligentă;
Integrarea „revoluției TIC”, în activitățile de CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVARE, asigură specializări înalte și compatibilități în spațiul creșterii productivității, a serviciilor inovatoare și dinamice, a spiritului antreprenorial, a flexicurității și mobilității resurselor umane la locul de muncă, a adaptării competențelor pe parcursul vieții îmbinată cu crearea condițiilor pentru transferul acestora în comunitatea europeană;
Prioritizarea unor obiective strategice pe termen lung, în abordarea de noi domenii inteligente avansate, printr-o transparență și sustenabilitate a finanțării publice și private și printr-o garantare a competitivității și credibilității științifice;
Implicarea CERCETĂRII ȘI INOVĂRII, într-o „nouă strategie industrială”, de promovare de noi tehnologii ecologice și procese industriale durabile, de colaborare „cu cercetarea în întreprinderile mici și tinere inovatoare”, și de conștientizare a rezultatelor CERCETĂRII în rândul consumatorilor;
Implicarea CERCETĂRII ȘI INOVĂRII, în crearea de noi locuri de muncă adaptate societății cunoașterii și creșterii economice durabile, în căutarea excelenței și a relevanței, prin modernizarea educației și a competențelor;
Creșterea importanței cheltuielilor pentru cercetare, dezvoltare și inovare, la nivelul procentului mediu european (cca. 1,8% din PIB) într-o primă etapă și la nivelul procentului de 3% din PIB conform strategiei „EUROPA , într-o altă etapă, cu realocări bugetare și o mai mare finanțare din partea sectorului privat;
Direcționarea CERCETĂRII către un Spațiu European de Cercetare, prin implicarea în simplificarea procedurilor de acces la finanțarea publică națională și europeană;
Abordarea de noi forme de parteneriat, între cercetătorii din institut și universitate finanțate din fonduri publice și cercetătorii din întreprinderile private, pentru a se asigura punere în comun a cunoștințelor în cadrul procesului de cercetare și inovare;
Dezvoltarea de „poli de excelență”, pentru abordările noilor domenii și subdomenii inteligente avansate, într-un spațiu fără frontiere, în care întregul potențial științific, să poată fi exploatat, pe deplin grație liberei circulații a cercetătorilor, ideilor, tehnologiilor și capitalului, într-un proces de „europenizare” sau „internaționalizare”;
Transpunerea Cercetării, prin rezultatele științifice, în produse noi, patente noi, activități antreprenoriale noi, locuri de muncă noi, etc., într-un cadru de reglementare a descătușării potențialului inovării și creativității;
Deschiderea cooperărilor și colaborării în CERCETARE, cu Institutul European de Tehnologie, în vederea „cercetării europenizate” în domeniile avansate de MECATRONICĂ, INTEGRONICĂ ȘI TEHNICA MĂSURĂRII INTELIGENTE, ca părți ale Nanoștiinței și Nanotehnologiei.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia I.n.c.d.m.t.m (ID: 124071)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.