Strategia Europa 2020 [614599]

RO RO RO

RO RO COMISIA EUROPEAN Ă
Bruxelles, 3.3.2010
COM(2010) 2020 final
COMUNICARE A COMISIEI
EUROPA 2020

O strategie european ă pentru o cre ștere inteligent ă, ecologic ă și favorabil ă incluziunii

RO 2 RO Prefață
Anul 2010 trebuie s ă marcheze un nou început. Îmi doresc ca Europa s ă
iasă mai puternic ă din criza economic ă și financiar ă.
Impactul mondial al crizei financiare ne-a ar ătat că realitățile economice
evolueaz ă mai rapid decât cele politice. Trebuie s ă acceptăm că
interdependen ța economic ă din ce în ce mai pronun țată necesit ă
totodată un răspuns mai hot ărât și mai coerent la nivel politic.
În ultimii doi ani, milioane de persoane și-au pierdut locul de munc ă. Va
trebui să suportăm încă mulți ani povara datoriei generate de criz ă, care
a exercitat noi presiuni asupra coezi unii noastre sociale. Criza a scos
totodată la iveală anumite adev ăruri fundamentale privind provoc ările cu
care se confrunt ă economia european ă. Între timp îns ă, economia
mondială evolueaz ă, iar viitorul nost ru va depinde de r ăspunsul Europei.
Criza reprezint ă un semnal de alarm ă, care ne face s ă conștientizăm că,
dacă am continua pe acela și drum, am dec ădea treptat în rangul doi al
noii ordini mondiale. Acum este momentul adev ărului pentru Europa.
Este timpul s ă dăm dovad ă de curaj și de ambi ție.
Prioritatea noastr ă pe termen scurt este ie șirea cu succes din criz ă. Ne
va fi greu pentru un timp, îns ă vom reu și. S-au realizat progrese
semnificative în ceea ce prive ște modul în care a fost gestionat ă situația
băncilor care au acordat împrumuturi neperformante, corectarea pie țelor
financiare și recunoa șterea nevoii unei coordon ări mai strânse a
politicilor în zona euro.
Pentru a asigura un viitor durabil, trebuie s ă privim deja dincolo de
prioritățile pe termen scurt. Europa trebuie s ă se redreseze și, apoi, s ă
se mențină pe pozi ție. Acesta este obiectivul strategiei Europa 2020,
care își propune s ă creeze mai multe locuri de munc ă și să asigure
condiții de viață mai bune. Strategia ne arat ă că Europa este în m ăsură
să asigure o cre ștere inteligent ă, durabil ă și favorabil ă incluziunii, s ă
găsească mijloace pentru a crea noi locuri de munc ă și să imprime o
direcție clară societăților noastre.
Există consens în rândul liderilor europeni cu privire la înv ățămintele de
reținut în urma crizei. Exist ă, de asemenea, consens cu privire la
caracterul urgent al m ăsurilor pe care trebuie s ă le luăm în fa ța
provocărilor care ne a șteaptă. Este momentul s ă ne conjug ăm eforturile
pentru a reu și. Europa are numeroase atuuri. Avem o for ță de munc ă
talentată și o bază tehnologic ă și de cunoa ștere solid ă. Avem o pia ță
internă și o moned ă unică datorită cărora am reu șit să rezistăm în cele

RO 3 RO mai grele momente. Avem o economie de pia ță care și-a dovedit
meritele. Trebuie s ă avem încredere în capacitatea noastr ă de a ne
stabili o agend ă ambițioasă și de a ne canaliza apoi eforturile pentru a o
realiza.
Pentru 2020, Comisia propune Uni unii Europene cinci obiective
măsurabile care vor ghida acest proces și vor fi transpuse în obiective
naționale: ocuparea for ței de munc ă, cercetarea și inovarea, schimb ările
climatice și energia, educa ția și combaterea s ărăciei. Acestea vor
imprima direc ția în care ar trebui s ă ne îndrept ăm și vor reprezenta
mijloacele de m ăsurare a succesului nostru.
Aceste obiective sunt ambi țioase, îns ă pot fi îndeplinite. Ele au la baz ă
propuneri concrete, menite s ă garanteze realiz area lor. Ini țiativele
emblematice cuprinse în acest document ilustreaz ă modul în care UE
poate avea o contribu ție decisiv ă. Avem la dispozi ție instrumente
puternice: noua guvernan ță economic ă, susținută de pia ța intern ă,
bugetul, comer țul și politica economic ă externă, precum și nomele și
sprijinul uniunii economice și monetare.
Reușita noastr ă depinde de implicarea real ă a liderilor și a institu țiilor din
Europa. Noua noastr ă agendă necesită un răspuns coordonat la nivel
european, în care s ă fie implica ți partenerii sociali și societatea civil ă.
Numai împreun ă putem contracara efectele crizei și putem ie și din
această situație mai puternici. Avem la dispozi ție noi instrumente și o
nouă ambiție. Nu ne mai r ămâne decât s ă trecem la ac țiune.

José Manuel BARROSO

RO 4 RO CUPRINS
Rezumat………………………………………………………………………………………………………… ………….. 5
1. O perioad ă de transformare……………………………………………………………………………… 8
2. Cre ștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii ………………………………………. 12
3. Verigi lips ă și blocaje……………………………………………………………………………………. 24
4. Ie șirea din criz ă: primii pa și către 2020 …………………………………………………………… 28
5. Ob ținerea de rezultate: o guvernan ță mai puternic ă…………………………………………… 31
6. Decizii pentru consiliul european……………………………………………………………………. 34 Anexe…………………………………………………………………………………………36

RO 5 RO STRATEGIA EUROPA 2020
REZUMAT
Europa trece printr-o perioad ă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice și
sociale și a pus în eviden ță deficiențele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea
evoluează rapid, iar provoc ările pe termen lung (globa lizarea, presiunea exercitat ă asupra
resurselor, îmb ătrânirea) se intensific ă. UE trebuie s ă se ocupe acum de propriul viitor.
Europa poate reu și dacă acționează în mod colectiv, ca Uniune . Avem nevoie de o strategie
care să ne permit ă să ieșim din criz ă mai puternici și care să transforme UE într-o economie
inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii, caracterizat ă prin niveluri ridicate de ocupare a
forței de munc ă, productivitate și coeziune social ă. Europa 2020 ofer ă o imagine de ansamblu
a economiei sociale de pia ță a Europei pentru secolul al XXI-lea.
Europa 2020 propune trei priorit ăți care se sus țin reciproc:
– creștere inteligent ă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa ștere și inovare;
– creștere durabil ă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
– creștere favorabil ă incluziunii: promovarea unei economii cu o rat ă ridicată a ocupării
forței de munc ă, care să asigure coeziunea social ă și teritorial ă.
UE trebuie s ă defineasc ă direcția în care vrea s ă evolueze pân ă în anul 2020. În acest scop,
Comisia propune urm ătoarele obiective principale pentru UE:
– 75% din popula ția cu vârsta cuprins ă între 20 și 64 de ani ar trebui s ă aibă un loc de
muncă;
– 3% din PIB-ul UE ar trebui invest it în cercetare-dezvoltare (C-D);
– obiectivele „20/20/20” în materie de clim ă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere
a emisiilor majorat ă la 30%, dac ă există condiții favorabile în acest sens);
– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redus ă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din
generația tânără ar trebui s ă aibă studii superioare;
– numărul persoanelor amenin țate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reu șita noastr ă generală. Pentru a
garanta c ă fiecare stat membru adapteaz ă strategia Europa 2020 la situa ția sa specific ă,
Comisia propune ca aceste obiective ale UE s ă fie transpuse în obiective și traiectorii
naționale.
Obiectivele sunt reprezentativ e pentru cele trei priorit ăți – o creștere inteligent ă, durabilă și
favorabilă incluziunii – dar nu sunt exhaustive: pent ru a sprijini realiz area acestora, va fi
necesară întreprinderea unei game largi de ac țiuni la nivelul na țional, al UE și internațional.
Comisia prezint ă șapte inițiative emblematice pentru a stimul a realizarea de pr ogrese în cadrul
fiecărei teme prioritare:

RO 6 RO – „O Uniune a inov ării” pentru a îmbun ătăți condițiile-cadru și accesul la finan țările pentru
cercetare și inovare, astfel încât s ă se garanteze posibilitatea transform ării ideilor
inovatoare în produse și servicii care creeaz ă creștere și locuri de munc ă;
– „Tineretul în mi șcare” pentru a consolida performan ța sistemelor de educa ție și pentru a
facilita intrarea tinerilor pe pia ța muncii;
– „O agend ă digitală pentru Europa” pentru a accelera dez voltarea serviciilor de internet de
mare vitez ă și pentru a valorifica beneficiile pe care le ofer ă o piață digitală unică
gospodăriilor și întreprinderilor;
– „O Europ ă eficientă din punctul de vedere al utiliz ării resurselor” pentru a permite
decuplarea cre șterii economice de utilizarea resursel or, pentru a sprijini trecerea la o
economie cu emisii sc ăzute de carbon, pentru a cre ște utilizarea surselor regenerabile de
energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficien ța energetic ă;
– „O politic ă industrial ă adaptată erei globaliz ării” pentru a îmbun ătăți mediul de afaceri, în
special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în
măsură să facă față concuren ței la nivel mondial;
– „O agend ă pentru noi competen țe și noi locuri de munc ă” pentru a moderniza pie țele
muncii și a oferi mai mult ă autonomie cet ățenilor, prin dezvoltarea competen țelor acestora
pe tot parcursul vie ții în vederea cre șterii ratei de participare pe pia ța muncii și a unei mai
bune corel ări a cererii și a ofertei în materie de for ță de munc ă, inclusiv prin mobilitatea
profesional ă;
– „Platforma european ă de combatere a s ărăciei” pentru a garanta coeziunea social ă și
teritorială, astfel încât beneficiile cre șterii și locurile de munc ă să fie distribuite echitabil,
iar persoanelor care se confrunt ă cu sărăcia și excluziunea social ă să li se acorde
posibilitatea de a duce o via ță demnă și de a juca un rol activ în societate.
Aceste șapte inițiative emblematice vor angaja atât UE, cât și statele membre. Instrumentele
UE, în special pia ța unică, ajutoarele financiare și instrumentele de politic ă externă, vor fi
mobilizate pentru eliminarea blocajelor și îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca
prioritate imediat ă, Comisia identific ă măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie
credibilă de ieșire din criz ă, pentru a continua reforma sistem ului financiar, pentru a asigura
consolidarea bugetar ă pentru o cre ștere pe termen lung și pentru a înt ări coordonarea în cadrul
Uniunii economice și monetare.
Pentru a se ob ține rezultate va fi nevoie de o guvernan ță economic ă mai puternic ă. Strategia
Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematic ă prezentat ă anterior, care combin ă
prioritățile și principalele obiective, și întocmirea unor rapoarte de țară, permițând statelor
membre s ă își dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o cre ștere economic ă durabilă și la
sustenabilitatea finan țelor publice. La nivelul UE se vor adopta orient ări integrate care s ă
cuprindă domeniul de aplicare al priorit ăților și obiectivelor UE. Fiec ărui stat membru i se vor
adresa recomand ări specifice. În cazul unui r ăspuns necorespunz ător, se pot emite
avertismente politice. Prezentarea de rapoarte privind îndeplinirea obi ectivelor strategiei
Europa 2020 și evaluarea Pactului de stabilitate și creștere se vor efectua simultan, f ăcându-se
însă în continuare distinc ția între aceste instrumente și menținând integritatea Pactului.
Consiliul European se va implica total în noua strategie și va fi punctul focal al acesteia.
Comisia va monitoriza progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor, va facilita
schimburile politice și va prezenta propunerile necesare orient ării acțiunii și promov ării
inițiativelor emblematice ale UE. Parlam entul European va reprezenta o for ță motrice pentru

RO 7 RO mobilizarea cet ățenilor și va juca rolul de colegislator în ceea ce prive ște inițiativele-cheie.
Această abordare privind instituirea de parteneriate ar trebui extins ă la comitetele UE,
parlamentele na ționale, autorit ățile naționale, locale și regionale, partenerii sociali, p ărțile
interesate și societatea civil ă, astfel încât to ți cetățenii să participe la îndeplinirea obiectivelor
fixate.
Comisia propune aprobarea de c ătre Consiliul European, în martie, a abord ării generale a
strategiei și a obiectivelor principale ale UE și, în iunie, a parametrilor detalia ți ai strategiei,
inclusiv a orient ărilor integrate și a obiectivelor na ționale. De asemenea, Comisia a șteaptă cu
interes observa țiile și sprijinul Parlamentului European pe ntru a garanta succesul strategiei
Europa 2020.

RO 8 RO 1. O PERIOAD Ă DE TRANSFORMARE
Criza a anulat progresele înregistrate recent
Recenta criz ă economic ă este fără precedent pentru genera ția noastră. Progresele constante în
materie de cre ștere economic ă și de creare de locuri de munc ă înregistrate în ultimii zece ani au fost
anulate – PIB-ul european a sc ăzut cu 4% în 2009, produc ția noastră industrial ă a scăzut la
nivelurile din anii ’90, iar 23 de milioane de persoane (10% din popula ția activă a UE) nu au în
prezent un loc de munc ă. Criza a provocat un șoc pentru milioane de cet ățeni și a pus în eviden ță
câteva deficien țe fundamentale ale economiei noastre.
Din cauza crizei, obiectivul de garantare a unei cre șteri economice viitoare este mult mai greu de
realizat. Situa ția încă fragilă a sistemului nostru financiar frâneaz ă redresarea, av ând în vedere
dificultățile cu care se confrunt ă atât întreprinderile, cât și gospodăriile pentru a ob ține credite, a
cheltui și a investi. Finan țele noastre publice au fost grav afectat e, cu deficite medii de 7% din PIB
și cu niveluri ale datoriei de pe ste 80% din PIB, doi ani de criz ă anulând astfel progresele realizate
în douăzeci de ani de consolidare fiscal ă. Potențialul nostru de cre ștere s-a înjum ătățit în timpul
crizei. Numeroase planuri de investi ții, talente și idei risc ă să se piardă din cauza incertitudinilor, a
scăderii cererii și a lipsei finan țărilor.
Au fost puse în eviden ță deficiențele structurale ale Europei
Ieșirea din criz ă reprezint ă provocarea imediat ă, dar cea mai mare provocare este aceea de a nu
încerca să revenim la situa ția anterioar ă crizei. Chiar și înaintea crizei existau multe domenii în care
Europa nu avansa destul de rapid în compara ție cu restul lumii.
– Rata medie de cre ștere a Europei a fost inferioar ă din punct de vedere structural celei a
principalilor no ștri parteneri economici, în mare parte ca urmare a unui decalaj în materie
de productivitate care s-a accentu at în ultimii zece ani. Aceast ă situație se datoreaz ă în
mare parte diferen țelor existente între structurile antrep renoriale, în paralel cu nivelurile
scăzute ale investi țiilor în domeniul cercet ării-dezvolt ării și inovării, cu utilizarea
insuficient ă a tehnologiilor informa ției și comunica țiilor, cu reticen ța unor segmente ale
societăților noastre de a sus ține inovarea, cu obstacolele în calea accesului pe pia ță și cu un
mediu de afaceri mai pu țin dinamic.
– În pofida înregistr ării unor progrese, ratele de ocupare a for ței de munc ă în Europa, cu o
medie de 69% pentru persoa nele cu vârsta între 20 și 64 de ani, sunt în continuare mult mai
scăzute decât în alte p ărți ale lumii. Numai 63% dintre femei lucreaz ă, în compara ție cu
76% dintre b ărbați. Numai 46% dintre lucr ătorii vârstnici (55-64 de ani) au un loc de
muncă, comparativ cu peste 62% în SUA și Japonia. Mai mult, cet ățenii europeni lucreaz ă
în medie cu 10% mai pu ține ore decât cei din SUA sau din Japonia.
– Se înregistreaz ă o accelerare a îmb ătrânirii popula ției. Întrucât genera ția născută după cel
de al doilea R ăzboi mondial („baby boom”) începe s ă se pensioneze, popula ția activă a UE
va începe s ă se reducă începând din 2013-2014. Num ărul persoanelor cu vârsta de peste 60
de ani cre ște, în prezent, de dou ă ori mai rapid decât înainte de 2007 (cu aproximativ dou ă
milioane de persoane pe an, în compara ție cu num ărul anterior, de un milion). Sc ăderea
numărului popula ției active, combinat ă cu creșterea propor ției de pensionari va exercita
presiuni suplimentare asupra sistemelor noastre de protec ție socială.

RO 9 RO Provocările globale se intensific ă
În timp ce Europa trebuie s ă își soluționeze propriile deficien țe structurale, lumea evolueaz ă rapid și
va fi foarte diferit ă la sfârșitul următorilor zece ani:
– Economiile noastre sunt tot mai interconectate. Eu ropa va profita în continuare de faptul c ă
reprezintă una dintre cele mai desc hise economii din lume, îns ă concuren ța din partea
economiilor dezvoltate și emergente se intensific ă. Țări precum China și India investesc
masiv în cercetare și tehnologie, pentru a- și plasa industria pe o pozi ție superioar ă în lanțul
de valori și a înregistra un salt semn ificativ în economia mondial ă. Acest lucru exercit ă
presiune asupra competitivit ății anumitor sectoare ale economiei noastre, dar fiecare
amenințare reprezint ă și o oportunitate. Pe m ăsură ce aceste țări se dezvolt ă, se vor
deschide noi pie țe pentru multe într eprinderi europene.
– Finanțele mondiale au nevoie în continuare de m ăsuri corective. Disponibilitatea creditelor
acordate în condi ții ușoare, o viziune pe termen scurt și asumarea unor riscuri exagerate pe
piețele financiare din toat ă lumea au încurajat comportame ntul speculativ, contribuind la
înregistrarea unei cre șteri bazate pe bule speculative și crearea unor dezechilibre
importante. Europa s-a angajat s ă găsească soluții mondiale în vederea instituirii unui
sistem financiar eficient și sustenabil.
– Provocările legate de clim ă și de resurse necesit ă adoptarea unor m ăsuri drastice.
Dependen ța puternic ă de combustibilii fosili, precum petrolul, și utilizarea ineficient ă a
materiilor prime expun consumatorii și întreprinderile europene la șocuri dăunătoare și
costisitoare privind pre țurile, amenin țându-ne securitatea economic ă și favorizând
schimbările climatice. Cre șterea popula ției mondiale de la 6 la 9 miliarde va intensifica, la
nivel mondial, concuren ța pentru resursele naturale și va exercita presiuni asupra mediului.
UE trebuie s ă sensibilizeze în c ontinuare alte p ărți ale lumii în privin ța găsirii unei solu ții
globale pentru problemele puse de schimb ările climatice, în paralel cu punerea în aplicare,
pe întreg teritoriul UE, a strategiei privind schimb ările climatice și energia pe care am
convenit-o.
Europa trebuie s ă treacă la acțiune pentru a evita declinul
Putem trage urm ătoarele înv ățăminte de pe urma crizei:
– Cele 27 de economii ale UE sunt puternic interdependente: criza a subliniat leg ăturile
strânse și efectele de contagiune care exist ă între economiile noastre na ționale, în special în
zona euro. Reformele realizate (sau nu) într-o țară afectează evoluția situației din toate
celelalte țări, astfel cum au demonstrat-o evenimen tele recente. Mai mult, din cauza crizei
și a constrângerilor se vere în ceea ce prive ște cheltuielile publice, este mai dificil pentru
unele state membre s ă furnizeze finan țări suficiente pentru infrastructura de baz ă de care
au nevoie în domenii precum transporturile și energia, nu numai pentru a- și dezvolta
propriile economii, ci și pentru a le permite acestora s ă participe pe deplin pe pia ța internă;
– Coordonarea la nivelul UE func ționează: răspunsul la criz ă a demonstrat c ă rezultatele sunt
semnificativ mai bune dac ă acționăm împreun ă. Am demonstrat acest lucru prin adoptarea
unor măsuri comune pentru a stabiliza sistemul bancar și prin adoptarea unui Plan
european de redresare economic ă. Într-o lume globalizat ă, nicio țară nu poate solu ționa
provocările în mod eficace ac ționând în mod izolat;

RO 10 RO – UE aduce o valoare ad ăugată pe scena mondial ă. UE va influen ța deciziile politice
mondiale numai dac ă acționează în mod concertat. O reprezentare mai puternic ă pe plan
extern va trebui înso țită de o coordonare mai puternic ă pe plan intern.
Criza nu a reprezentat un ev eniment izolat, care s ă ne permit ă să revenim la situa ția anterioar ă.
Provocările cu care se confrunt ă Uniunea sunt mai mari decât înai nte de recesiune, în timp ce marja
de manevr ă de care dispunem este limitat ă. În plus, restul lumii nu a r ămas imobil. Rolul consolidat
al G20 a demonstrat puterea economic ă și politică din ce în ce mai mare a țărilor emergente.
Europa se afl ă în fața unor op țiuni clare, dar dificile. Prima dintre acestea este de a înfrunta în mod
colectiv provocarea imediat ă pe care o reprezint ă redresarea și provocările pe termen lung –
globalizarea, presiunile exerc itate asupra resurselor, îmb ătrânirea – pentru a compensa pierderile
recente, pentru a redeveni competitivi, pentru a stimula productivitatea și pentru a înscrie UE pe o
traiectorie ascendent ă a prosperit ății („redresare durabil ă”).
A doua op țiune este de a continua realizarea de reforme într-un ritm lent și în mare parte
necoordonat, riscând s ă înregistrăm o pierdere permanent ă de bunăstare, o rat ă de creștere lentă
(„redresare lent ă”), care poate conduce la niveluri ridicate ale șomajului și ale angoasei sociale,
precum și la un declin relativ pe scena mondial ă („deceniu pierdut”).

RO 11 RO Trei scenarii pentru Europa anului 2020
Scenariul 1: Redresare durabil ă
Europa va fi în
măsură să revină
complet la traiectoria
de creștere
anterioar ă crizei și să
își consolideze
potențialul pentru a
obține rezultate și
mai bune
Scenariul 2: Redresare lent ă
Europa va suferi o
pierdere permanent ă de
bunăstare și își va
relua creșterea de la
acest nivel inferior
Scenariul 3: Deceniu pierdut
Europa va suferi o
pierdere permanent ă de
bunăstare și de
potențial de cre ștere
viitoare
Europa poate s ă reușească
Europa are multe atuuri: talentul și creativitatea cet ățenilor noștri, o bază industrial ă puternică, un
sector al serviciilor solid , un sector agricol prosper și de înaltă calitate, o puternic ă tradiție maritim ă,
piața unică și moneda comun ă, poziția de cel mai mare bloc comercial din lume și de destina ție
principală a investițiilor directe str ăine. De asemenea, putem conta pe valorile noastre puternice, pe
instituțiile noastre democratice, pe aten ția pe care o acord ăm coeziunii economice, sociale și
teritoriale și solidarit ății, pe respectul pe care îl purt ăm mediului, pe diversitatea cultural ă, pe
respectul pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați – pentru a aminti doar câteva dintre
punctele forte ale Europei. Multe dint re statele membre ale UE se num ără printre cele mai
inovatoare și dezvoltate economii din lume. Îns ă Europa are cele mai mari șanse de reu șită dacă
acționează în mod colectiv – ca Uniune.
Confruntate cu evenimente majore în trecut, UE și statele sale membre s-au ridicat de fiecare dat ă la
înălțimea provoc ărilor. În anii ’90, Europa a lansat cea mai mare pia ță unică din lume, sus ținută de Traiectoria de cre ștere anterioar ă crizei
Rezultat

ani

RO 12 RO o monedă comună. În urmă cu doar câ țiva ani, Europa a încetat a mai fi divizat ă, odată cu aderarea
unor noi state membre la Uniune și înscrierea altora pe traiectoria ader ării viitoare sau a unei
legături mai strânse cu Uniunea. În ultimii doi ani, ac țiunile comune adoptate în momentul
culminant al crizei, prin intermediul Planului european de redresare, au permis evitarea pr ăbușirii
economiei, în timp ce sistemele noastre de protec ție socială au contribuit la protejarea cet ățenilor de
condiții și mai grele de via ță.
Europa este în m ăsură să acționeze pe timp de criz ă și să își adapteze economiile și societățile. În
prezent, cet ățenii europeni traverseaz ă din nou o perioad ă de transformare, pentru a face fa ță
impactului crizei, deficien țelor structurale ale Europei și intensific ării provoc ărilor mondiale.
Acționând astfel, ie șirea din criz ă trebuie s ă constituie pentru noi punctul de intrare într-o nou ă
economie. Pentru ca genera țiile actuale și viitoare s ă se bucure în continuare de o via ță sănătoasă,
de înaltă calitate, bazat ă pe modelele sociale unice ale Europei, trebuie s ă acționăm acum. Avem
nevoie de o strategie care s ă transforme UE într-o economie inteligent ă, durabilă și favorabil ă
incluziunii, caracterizat ă de niveluri ridicate de ocupare a for ței de munc ă, productivitate și
coeziune social ă. Strategia Europa 2020 r ăspunde acestor cerin țe. Este o agend ă destinată tuturor
statelor membre, care ia în considerare diverse nevoi, diferite puncte de plecare și particularit ăți
naționale pentru a promova cre șterea tuturor.
2. C REșTERE INTELIGENT Ă, DURABIL Ă șI FAVORABIL Ă INCLUZIUNII
Cum dorim s ă fie Europa în anul 2020?
Strategia Europa 2020 ar trebui s ă se axeze pe trei priorit ăți1:
– creștere inteligent ă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa ștere și inovare;
– creștere durabil ă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
– creștere favorabil ă incluziunii – promovarea unei economii cu o rat ă ridicată a ocupării
forței de munc ă, în măsură să asigure coeziunea economic ă, socială și teritorial ă.
Aceste trei priorit ăți se susțin reciproc și oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de pia ță
a Europei pentru secolul al XXI-lea.
Pentru a ne orienta eforturile și progresele, exist ă un consens larg conform c ăruia UE ar trebui s ă
convină asupra unui num ăr limitat de obiective principale pent ru 2020. Aceste obiective ar trebui s ă
fie reprezentative pentru perspectiva unei cre șteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii.
Obiectivele trebuie s ă fie măsurabile, capabile s ă reflecte diversitatea situa țiilor existente în țările
membre și să se bazeze pe date suficient de fiabile pentru a permite re alizarea de compara ții.
Următoarele obiective au fost selec ționate pe aceast ă bază – îndeplinirea lor va fi esen țială pentru
reușita noastră până în anul 2020:

1 Aceste teme au fost considerate salutare în cadrul consult ării publice realizate de Co misie. Pentru mai multe
detalii privind p ărerile exprimate în cadrul acestei consult ări, consulta ți
http://ec.europa.eu/eu2020/index_en.htm.

RO 13 RO – rata ocupării forței de munc ă a popula ției cu vârsta cuprins ă între 20 și 64 de ani ar trebui
să crească de la nivelul actual de 69% la cel pu țin 75%, inclusiv printr-o mai mare
implicare a femeilor, a lucr ătorilor în vârst ă și printr-o mai bun ă integrare a migran ților pe
piața muncii;
– UE urmărește în prezent obiectivul de a investi 3% din PIB în cercetare-dezvoltare (C-D).
Obiectivul a reu șit să atragă atenția asupra necesit ății ca atât sectorul public, cât și cel
privat să investeasc ă în C-D, dar se concentreaz ă mai mult pe resurse decât pe impact. Este
necesar, în mod clar, s ă fie îmbun ătățite condițiile pentru investi ții ale sectorului privat în
domeniul C-D în UE și multe dintre m ăsurile propuse în prezenta strategie vor contribui la
acest lucru. Este clar, de asemenea, c ă o abordare comun ă a C-D și a inovării ar lărgi gama
de cheltuieli, ceea ce ar fi mai pertinent pentru activit ățile comerciale și pentru elementele
care stimuleaz ă productivitatea. Comisia propune p ăstrarea obiectivului de 3%, în paralel
cu dezvoltarea unui indicator care s ă reflecte intensitatea C-D și inovării;
– reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă cu cel pu țin 20% fa ță de nivelurile din 1990
sau cu 30%, dac ă există condiții favorabile în acest sens2; creșterea la 20% a ponderii
surselor regenerabile de energi e în consumul final de energie și o creștere cu 20% a
eficienței energetice;
– un obiectiv referitor la nivelul de studi i, care abordeaz ă problema abandonului școlar
timpuriu, vizând reducerea ratei de abandon de la valoarea actual ă d e 1 5 % l a 1 0 % și
majorarea procentajului persoanelor cu vârsta cuprins ă între 30 și 34 de ani cu studii
superioare de la 31% la cel pu țin 40% în 2020;
– numărul cetățenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului na țional de s ărăcie ar
trebui redus cu 25%, ceea ce ar însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din sărăcie
3.
Aceste obiective sunt interconect ate. De exemplu, asigurarea unor niveluri de studii mai ridicate
favorizeaz ă șansele de angajare, iar înregist rarea unor progrese în ceea ce prive ște creșterea ratei de
ocupare a for ței de munc ă contribuie la reducerea s ărăciei. O capacitate sporit ă de
cercetare-dezvoltare și inovare în toate sectoarele economiei, combinat ă cu o utilizare mai eficient ă
a resurselor va îmbun ătăți competitivitatea și vor accelera crearea de locuri de munc ă. Investirea în
tehnologii mai ecologice, cu emisii reduse de carbon va proteja mediul, va contribui la combaterea
schimbărilor climatice și va crea noi oportunit ăți de afaceri și noi locuri de munc ă. Ar trebui s ă ne
mobilizăm atenția colectiv ă în scopul îndeplinirii acestor obiective. Va fi nevoie de asumarea mai
puternică a rolului de lider, de un angajament mai ferm și mecanisme eficace de execu ție pentru a
modifica atitudinile și practicile la nivelul UE în vederea ob ținerii rezultatelor rezumate în aceste
obiective.
Aceste obiective sunt reprezentative, îns ă nu exhaustive. Ele reprezint ă o idee general ă a viziunii
Comisiei cu privire la situarea UE în 2020 în ceea ce prive ște parametrii-cheie stabili ți. Ele nu

2 Consiliul European din 10-11 decembrie 2009 a concluzionat c ă, în cadrul unui acord global și cuprinzător
pentru perioada de dup ă 2012, UE î și reitereaz ă oferta condi ționată de a trece la o reducere cu 30% pân ă în
2020, comparativ cu nivelurile din 1990, cu condi ția ca și alte țări dezvoltate s ă se angajeze la reduceri
comparabile ale emisiilor și ca țările în curs de dezvoltare s ă contribuie în mod corespunz ător, în conformitate
cu responsabilit ățile care le revin și capacitățile de care dispun.
3 Pragul na țional de s ărăcie este stabilit la 60% din venitul me diu disponibil în fiecare stat membru.

RO 14 RO constituie o abordare valabil ă pentru to ți. Fiecare stat membru este dife rit, iar UE cu cele 27 de state
membre ale sale este mai pu țin omogen ă decât acum un deceniu. În pofida disparit ăților dintre
nivelurile de dezvoltare și nivelurile de via ță, Comisia consider ă că obiectivele propuse sunt
relevante pentru toate statele membre, atât noi, cât și vechi. Investirea în cercetare-dezvoltare și
inovare, în educa ție și în tehnologii eficie nte din punctul de vedere al utiliz ării resurselor va aduce
beneficii sectoarelor tradi ționale, zonelor rurale, precum și economiilor bazate pe servicii și cu un
nivel ridicat de competen țe. Va consolida coeziunea economic ă, socială și teritorial ă. Pentru a
garanta c ă fiecare stat membru adapteaz ă strategia Europa 2020 la propria sa situa ție, Comisia
propune ca aceste obiective UE s ă fie transpuse în obiective și traiectorii na ționale, care s ă reflecte
situația actuală a fiecărui stat membru și nivelul de ambi ții pe care îl poate atinge în cadrul unui
efort european mai larg de îndepl inire a acestor obiective. În paralel cu eforturile depuse de statele
membre, Comisia va propune o gam ă ambițioasă de acțiuni la nivelul UE, menite s ă înscrie UE pe o
nouă traiectorie de cre ștere, mai durabil ă. Eforturile depuse la nivelul UE și cele depuse la nivel
național ar trebui s ă se susțină reciproc.
Creștere inteligent ă – o economie bazat ă pe cunoa ștere și inovare
Creșterea inteligent ă înseamnă consolidarea cunoa șterii și inovării ca elemente motrice ale viitoarei
creșteri. Pentru aceasta este necesar s ă îmbunătățim calitatea sistemelor noastre de înv ățământ, să
întărim performan ța în cercetare, s ă promovăm inovarea și transferul de cuno ștințe în Uniune, s ă
folosim pe deplin tehnologiile informa ției și comunica țiilor și să ne asigur ăm că ideile inovatoare
pot fi transpuse în noi produse și servicii care genereaz ă creștere, locuri de munc ă de calitate și care
contribuie la abordarea provoc ărilor cu care se confrunt ă societatea european ă și mondial ă. Însă,
pentru a reu și, toate acestea trebuie corelate cu spiritul antreprenorial, finan țele și cu accentul pe
nevoile utilizatorilor și pe oportunit ățile pieței.
Europa trebuie s ă acționeze în urm ătoarele domenii:
– Inovare: În Europa, cheltuieli le destinate C-D se situeaz ă sub 2%, comparativ cu 2,6% în
SUA și 3,4% în Japonia, în principal ca ur mare a nivelului redus al investi țiilor private. Nu
contează numai valorile absolute ale acestor cheltuieli – Europa trebuie s ă se concentreze
pe impactul și componen ța cheltuielilor cu cercetarea și să îmbunătățească condițiile pentru
investițiile sectorului privat în C- D în UE. Ponderea mai redus ă în UE a firmelor high-tech
justifică jumătate din decalajul nostru fa ță de SUA.
– Educație, formare și învățare de-a lungul vie ții: Un sfert din to ți elevii au competen țe slabe
de citire, unul din șapte tineri abandoneaz ă studiile și formarea prea devreme. Aproximativ
50% ating un nivel medi u de calificare, îns ă acesta nu este suficient pentru a r ăspunde
nevoilor pie ței. Mai pu țin de o persoan ă din trei din popula ția cu vârsta cuprins ă între 25 și
34 de ani are o diplom ă universitar ă, comparativ cu 40% în SUA și peste 50% în Japonia.
Potrivit indicelui Shanghai, numai dou ă universit ăți europene figureaz ă în clasamentul
mondial al primelor 20 de universit ăți.
– Societatea digital ă: Cererea global ă pentru tehnologiile informa ției și comunica țiilor
reprezintă o piață în valoare de 2 000 miliarde €, îns ă numai un sfert din aceasta provine de
la firme europene. De asemenea, Europa este în urm ă în ceea ce prive ște internetul de mare
viteză, ceea ce afecteaz ă capacitatea acesteia de inovare, incl usiv în zonele rurale, precum
și în ceea ce prive ște diseminarea online a cuno ștințelor și distribuția online de bunuri și
servicii.

RO 15 RO Acțiunile în cadrul acestei priorit ăți vor duce la eliberarea poten țialului inovator al Europei,
ameliorând rezultatele în domeniul educa ției, calitatea și rezultatele institu țiilor de înv ățământ și
valorificând avantajele economice și sociale ale societ ății digitale. Aceste politici ar trebui realizate
la nivel regional, na țional și european.
Inițiativa emblematic ă „O Uniune a inov ării”
Obiectivul acestei ini țiative este de a recentra po litica în domeniul cercet ării-dezvolt ării și inovării spre
provocările cu care se confrunt ă societatea noastr ă, precum schimb ările climatice, energia și utilizarea eficient ă a
resurselor, s ănătatea și schimbările demografice. Fiecare verig ă din lanțul inovării ar trebui consolidat ă, de la
cercetarea fundamental ă la comercializare.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
– definitivarea spa țiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare centrat ă pe
provocări precum securitatea energetic ă, transporturile, schimb ările climatice, utilizarea eficient ă a resurselor,
sănătatea și îmbătrânirea, metodele de produc ție ecologice și gestionarea terenurilor, precum și consolidarea
programării comune cu statele membre și regiunile;
– îmbunătățirea condi țiilor-cadru pentru a permite întreprinderilor s ă inoveze, crearea unui brevet european unic
și a unei instan țe specializate în materie de brevete, modernizarea cadrului de protejare a drepturilor de autor și
a mărcilor comerciale, îmbun ătățirea accesului IMM-urilor la protec ția propriet ății intelectuale, accelerarea
instituirii unor standarde interoperabile; îmbun ătățirea accesului la capital și utilizarea deplin ă a politicilor care
vizează cererea, de exemplu prin achizi ții publice și reglementare inteligent ă);
– lansarea de parteneriate europene în domeniul inov ării între UE și nivelurile na ționale, în vederea acceler ării
dezvoltării și utilizării tehnologiilor necesare pentru a r ăspunde provoc ărilor identificate. Pr imul parteneriat va
avea în vedere urm ătoarele elemente: „crearea bioeconomiei pân ă în 2020”, „tehnologiile generice esen țiale
care contribuie la modelarea viitorului industrial al Europei” și „tehnologiile care s ă le permit ă persoanelor în
vârstă să trăiască în mod independent și să fie activi în societate”;
– consolidarea și dezvoltarea în continuare a rolului instrumentelor UE de sus ținere a inov ării (de exemplu,
fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rural ă, programul-cadru de cercetare-dezvoltare, programul-cadru
pentru competitivitate și inovare, planul SET), inclusiv printr-o colaborare mai strâns ă cu BEI și prin
simplificarea procedurilor administrative în vederea facilit ării accesului la finan țare, în special pentru IMM-
uri, precum și introducerea unor mecanisme inovatoare de stimulare legate de pia ța carbonului, în special
pentru cei cu o evolu ție rapidă;
– promovarea parteneriatelor în materie de cunoa ștere și consolidarea leg ăturilor între educa ție, întreprinderi,
cercetare și inovare, inclusiv prin intermediul Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), precum și
promovarea spiritului antreprenorial prin spr ijinirea întreprinderilor tinere inovatoare.
La nivel na țional, statele membre vor trebui:
– să reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare și inovare de la nivel na țional (și regional) pentru a promova
excelența și specializarea inteligent ă, să consolideze cooperarea între universit ăți, mediul de cercetare și
întreprinderi, s ă pună în aplicare programe comune și să întărească cooperarea transfrontalier ă în domeniile în
care UE aduce valoare ad ăugată pentru și să adapteze procedurile na ționale de finan țare în consecin ță, să
asigure difuzarea tehnologiei pe teritoriul UE;
– să garanteze existen ța unui num ăr suficient de absolven ți de universit ăți de științe, matematic ă și inginerie și să
axeze programele școlare pe creativitate, inovare și spirit antreprenorial;
– să acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoa șterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale și a altor
instrumente financiare pentru a promova investi ții private mai semnificativ e în cercetare-dezvoltare.

RO 16 RO Inițiativa emblematic ă „Tineretul în mi șcare”
Obiectivul este de a consolida performan ța și atractivitatea interna țională a instituțiilor de înv ățământ superior din
Europa, de a spori nivelul general de calitate la toate nivelurile de educa ție și formare în UE, combinând atât
excelența, cât și echitatea, prin promovarea mobilit ății studenților și a celor care urmeaz ă un curs de formare,
precum și de a îmbun ătăți situația încadrării în munc ă a tinerilor. La nivelul UE, Comisia va depune eforturi
pentru:
– integrarea și consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate universit ăților și cele destinate
cercetătorilor (precum Erasmus, Erasmus Mundus, Tempus și Marie Curie) și corelarea acestora cu resursele și
programele na ționale;
– impulsionarea agendei de modernizare a înv ățământului superior la nivelul programelor școlare, al guvernan ței
și al finanțării, inclusiv prin evaluarea comparativ ă a performan ței universit ăților și a rezultatelor educa ționale
în context global;
– identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate pentru tinerii
profesioni ști;
– promovarea recunoa șterii învățării non-formale și informale;
– lansarea unui Cadru pentru încadrarea în munc ă a tinerilor, în care s ă fie prezentate politicile menite s ă reducă
rata șomajului în rândul tinerilor: acest cadru ar trebui s ă promoveze, cu ajutorul statelor membre și al
partenerilor sociali, intrarea tinerilor pe pia ța muncii prin intermediul uceniciilor, al stagiilor sau al altor
experiențe de munc ă, inclusiv printr-o ini țiativă („Primul loc de munc ă EURES”) al c ărui obiectiv este de a
spori șansele tinerilor de ocupare a unui loc de munc ă prin favorizarea mobilit ății în UE.
La nivel na țional, statele membre vor trebui:
– să efectueze investi ții eficiente în sistemele de înv ățământ și de formare la toate nivelurile (de la nivel
preșcolar la nivel universitar);
– să amelioreze rezultatele în domeniul educa ției, tratând fiecare segment (pre școlar, primar, secundar,
profesional și universitar) în cadrul unei abord ări integrate, care s ă includă competen țele-cheie și care are
scopul de a reduce abandonul școlar timpuriu;
– să consolideze deschiderea și relevanța sistemelor de înv ățământ prin instituirea unor cadre na ționale de
calificare și printr-o mai bun ă direcționare a rezultatelor înv ățării spre nevoile pie ței muncii;
– să faciliteze intrarea tinerilor pe pia ța muncii prin ac țiuni integrate care cuprind, inter alia, îndrumare,
consiliere și ucenicie.

Inițiativa emblematic ă „O agend ă digitală pentru Europa”
Obiectivul este de a ob ține beneficii sociale și economice durabile, datorit ă unei piețe unice digitale, bazate pe
internet rapid și ultrarapid și pe aplica ții interoperabile, care s ă permită accesul tuturor la serviciile în band ă largă
până în 2013, accesul tuturor la internet de vitez ă mult mai mare (30 Mbps sau mai mult) pân ă în 2020 și abonarea
a 50% sau mai mult dintre gospod ăriile europene la conexiuni internet de peste 100 Mbps.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
– oferirea unui cadru juridic stabil, care s ă stimuleze investi țiile într-o infrastructur ă pentru internet de mare
viteză, deschisă și competitiv ă, precum și în serviciile conexe;
– dezvoltarea unei politici eficiente în domeniul spectrului;
– facilitarea utiliz ării fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei agende;

RO 17 RO – crearea unei adev ărate piețe unice pentru con ținutul și serviciile online ( și anume, servicii web ale UE sigure și
fără frontiere și piețe de conținut digital) care s ă beneficieze de niveluri ridicate de securitate și încredere, de
un cadru echilibrat de reglementare cu regimuri clare de drepturi, de consolidarea licen țelor multiteritoriale, de
protecție și remunera ție adecvate pentru de ținătorii de drepturi și de un sprijin activ în vederea digitaliz ării
bogatului patrimoniu cultural european și a modelării guvernan ței globale a internetului;
– reformarea fondurilor destinate cercet ării și inovării și creșterea sprijinului în domeniul TIC, astfel încât
atuurile tehnologice ale Europei în domenii strategice s ă fie consolidate și să se creeze condi țiile ca IMM-urile
care înregistreaz ă niveluri ridicate de cre ștere să devină lideri pe pie țele emergente și să stimuleze inovarea în
domeniul TIC în toate sectoarele de activitate;
– promovarea accesului la internet și adoptarea acestuia de c ătre toți cetățenii europeni, în special prin ac țiuni de
susținere a competen țelor digitale și a accesibilit ății serviciilor digitale.
La nivel na țional, statele membre vor trebui:
– să elaboreze strategii opera ționale privind internetul de mare vitez ă și să orienteze fondurile publice, inclusiv
cele structurale, spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investi țiile private;
– să stabileasc ă un cadru juridic pentru coordonarea lucr ărilor publice astfel încât costurile pentru dezvoltarea
rețelelor să se reducă;
– să promoveze dezvoltarea și utilizarea unor servicii online moderne și accesibile (de exemplu, e-guvernare,
servicii de asisten ță medicală online, casa inteligent ă, competen țele informatice, securitatea).
Creștere durabil ă – promovarea unei economii mai eficie nte din punctul de vedere al utiliz ării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
Creșterea durabil ă presupune construirea unei economii competitive, durabile și eficiente din
punctul de vedere al utiliz ării resurselor, care s ă profite de rolul de lider al Europei în cursa pentru
dezvoltarea unor noi procese și tehnologii, inclusiv a tehn ologiilor ecologice, care s ă accelereze
dezvoltarea de re țele inteligente, ce folosesc TIC, care s ă exploateze re țelele de la scara UE și să
consolideze avantajul competitiv al mediului nostru de afaceri, în special în sectoarele de produc ție
și în cadrul IMM-urilor și care să ajute consumatorii s ă realizeze meritele utiliz ării eficiente a
resurselor. O asemenea abordare va ajuta UE s ă prospere într-o lume cu emisii reduse de dioxid de
carbon, care dispune de resurse limitate și să prevină, în acela și timp, degradarea mediului,
pierderea biodiversit ății și utilizarea nedurabil ă a resurselor. De asemenea, aceasta va sta la baza
coeziunii economice, sociale și teritoriale.
Europa trebuie s ă acționeze în domeniile urm ătoare:
– Competitivitate: UE a prosperat datorit ă comerțului, exportând în lumea întreag ă și
importând atât materii prime, cât și produse finite. Fiind confrunta ți cu o presiune intens ă
pe piețele de export și pentru un num ăr tot mai mare de materii prime, trebuie s ă ne
îmbunătățim competitivitatea fa ță de partenerii no ștri comerciali principali, printr-o
productivitate crescut ă. Trebuie s ă abordăm chestiunea competitivit ății relative în cadrul
zonei euro și în ansamblul UE. Uniunea European ă a fost, în mare m ăsură, în avangarda
soluțiilor ecologice, îns ă avantajul acumulat este acum pus în pericol de concuren ți
puternici, în special de China și de America de Nord. UE ar trebui s ă își mențină avantajul
pe piața tehnologiilor ecologice, ca o modalitate de a asigura o utilizare eficace a resurselor
în cadrul întregii economii, eliminând, în acela și timp, blocajele din cadrul infrastructurilor
rețelelor majore, stimulând, astfel, competitivitatea noastr ă industrial ă.

RO 18 RO – Combaterea schimb ărilor climatice: pentru a ne atinge obiectivele în materie de schimb ări
climatice, este necesar s ă reducem emisiile de dioxid de carbon mult mai rapid în decada
care urmeaz ă decât în decada precedent ă și să exploatăm pe deplin poten țialul noilor
tehnologii, precum posibilit ățile de captare și stocare a dioxidului de carbon. O utilizare
mai eficient ă a resurselor ar contribui în mod semnificativ la reducea emisiilor, la
realizarea de economii și ar stimula cre șterea economic ă. Sunt vizate toate sectoarele
economiei, nu numai cele care genereaz ă un nivel ridicat de emisii. De asemenea, trebuie
să consolidăm capacitatea de rezisten ță a economiilor noastre în fa ța riscurilor climatice,
precum și capacitatea de prevenire a dezastrelor și de reacție la acestea.
– Energie curat ă și eficientă: dacă ne vom atinge obiectivele în materie de energie, valoarea
importurilor noastre de petrol și gaze ar putea sc ădea cu 60 de miliarde € pân ă în 2020.
Aceasta nu reprezint ă doar o economie din punct de ve dere financiar, ci este esen țială
pentru securitatea noastr ă energetic ă. Dacă înregistrăm progrese suplimentare în ceea ce
privește integrarea pie ței europene a energiei, PIB-ul ar putea cre ște cu 0,6%-0,8%.
Simplul fapt de a atinge obiecti vul UE ca 20% din energia folosit ă să provină din surse
regenerabile ar putea permite creare a a peste 600 000 de locuri de munc ă în UE. Dac ă la
aceasta se adaug ă obiectivul de 20% privind eficien ța energetic ă, în joc sunt peste 1 milion
de noi locuri de munc ă.
Pentru a ac ționa în acest domeniu, este necesar ă punerea în aplicare a a ngajamentelor noastre
referitoare la reducerea emisiilor într-un mod care s ă maximizeze beneficiile și să minimizeze
costurile, inclusiv prin difuzarea solu țiilor inovatoare în plan tehnol ogic. În plus, ar trebui s ă vizăm
decuplarea cre șterii de consumul de energie și să devenim o economie mai eficient ă din punctul de
vedere al utiliz ării resurselor. Aceasta nu numai c ă va oferi Europei un avantaj competitiv, dar va și
reduce dependen ța acesteia de resursele de materii prime și de produse de baz ă provenite din
exterior.
Inițiativa emblematic ă: „O Europ ă eficientă din punctul de vedere al utiliz ării resurselor”
Scopul este sprijinirea tranzi ției către o economie eficient ă în ceea ce prive ște utilizarea resurselor și cu emisii
reduse de dioxid de carbon. Obiectivul este de a decupla cre șterea noastr ă economic ă de utilizarea resurselor și de
consumul de energie, de a reduce emisiile de CO 2, de a crește competitivitatea și de a promova o securitate
energetică sporită.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
– mobilizarea instrumentelor financiare ale UE (de exemplu, fondurile pentru dezvoltare rural ă, fondurile
structurale, programul cadru pentru C&D, re țelele transeuropene, BEI), ca parte a unei strategii solide de
finanțare, care îmbin ă finanțarea UE cu finan țarea public ă națională și cu cea privat ă.
– consolidarea unui cadru de utilizare a instrumentelor de pia ță (de exemplu, certificate de emisii, reforma
impozitării energiei, cadrul privind ajutoarele de stat, încurajarea unei utiliz ări mai extinse a achizi țiilor
publice ecologice);
– prezentarea de propuneri pentru modernizarea și decarbonizarea sectorului transporturilor, contribuind, astfel,
la creșterea competitivit ății. Acest lucru poate fi realizat printr-un ansamblu de m ăsuri, de exemplu m ăsuri de
infrastructur ă precum dezvoltarea rapid ă a unor infrastructuri de re țea de mobilitate electric ă, gestionarea
eficientă a traficului, logistic ă mai performant ă, urmărirea reducerii emisiilor de CO 2 pentru autovehiculele
rutiere, pentru sectoarele avia ției și maritim, inclusiv lansarea unei ini țiative majore privind automobilele
ecologice europene, care va contribui la promovarea noilor tehnologii, inclusiv a autovehiculelor electrice și
hibride, printr-o combina ție de măsuri de sprijin care cuprind cercetarea, stabilirea unor standarde comune și
dezvoltarea infrastructurii necesare;

RO 19 RO – accelerarea punerii în aplicare a unor proiecte strategice cu o valoare ad ăugată ridicată pentru Europa, în
vederea elimin ării principalelor blocaje, în special în sec țiunile transfrontaliere și nodurile intermodale (ora șe,
porturi, platforme logistice);
– finalizarea pie ței interne a energiei și punerea în aplicare a planului privind tehnologiile energetice strategice
(SET). În acest sens, promovarea surselor regenerabile de energie constituie, de asemenea, o prioritate;
– prezentarea unei ini țiative privind evolu ția rețelelor europene, inclusiv a re țelelor transeuropene de energie,
către o super-re țea european ă, „rețele inteligente” și interconectarea, în special a surselor regenerabile de
energie, la re țea (cu sprijinul fondurilor structurale și al BEI). În acest sens, este necesar ă promovarea
proiectelor de infrastructur ă de importan ță strategică majoră pentru UE în zona baltic ă, în Balcani, în regiunea
mediteraneean ă și în Eurasia;
– adoptarea și implementarea unui Plan de ac țiune revizuit privind eficien ța energetic ă și promovarea unui
program substan țial în domeniul utiliz ării eficiente a resurselor (sprijinind atât IMM-urile, cât și gospodăriile)
prin utilizarea fondurilor structurale și a altor tipuri de fonduri în vederea mobiliz ării de noi finan țări prin
intermediul modelelor existente și foarte eficace de scheme de investi ții inovatoare. Aceast ă măsură ar trebui
să determine modific ări ale modului de consum și de produc ție;
– stabilirea unei viziuni privind modific ările structurale și tehnologice necesare pentru a face tranzi ția către o
economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficient ă din punctul de vedere al utiliz ării resurselor și
rezistentă la schimb ările climatice pân ă în 2050, fapt care va permite UE s ă își atingă obiectivele privind
reducerea emisiilor și biodiversitatea. Aceasta in clude prevenirea dezastrelor și reacția la acestea, precum și
exploatarea contribu ției pe care politicile de coeziune, agricol ă, de dezvoltare rural ă și maritimă o au în lupta
împotriva schimb ărilor climatice, în special prin m ăsuri de adaptare bazate pe o utilizare mai eficient ă a
resurselor, care vor contribui, de asemenea, la îmbun ătățirea securit ății alimentare la nivel mondial.
La nivel na țional, statele membre vor trebui:
– să elimine treptat subven țiile dăunătoare mediului, f ăcând excep ții doar în cazul persoanelor defavorizate;
– să dezvolte instrumente de pia ță, precum stimulente fiscale și achiziții publice menite s ă adapteze metodele de
producție și de consum;
– să dezvolte infrastructuri energetice și de transport inteligente, modernizate și complet interconectate și să
utilizeze pe deplin TIC;
– să asigure implementarea coordonat ă a proiectelor de infrastructur ă, în cadrul re țelei centrale a UE, care
contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul s ău;
– să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transpor turilor, responsabile de o mare parte din emisiile
generate și din congestiile re țelelor;
– să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performan ță energetic ă în construc ții și instrumente de
piață precum impozitarea, subven țiile și achizițiile publice pentru a reduce consumul de energie și de resurse și
să utilizeze fondurile structurale pentru a investi în construc ția de clădiri publice eficiente din punct de vedere
energetic și într-o reciclare mai eficient ă;
– să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie și care ar putea cre ște eficiența în sectoarele mari
consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.

RO 20 RO Inițiativa emblematic ă „O politic ă industrial ă adaptată erei globaliz ării”
Industria și mai ales IMM-urile au fost grav afectate de criza economic ă și toate sectoarele se confrunt ă cu
provocările generate de globalizare și de adaptarea proceselor lor de produc ție și a produselor lor la o economie cu
emisii scăzute de carbon. Impactul acestor provoc ări va fi diferit de la un sector la altul: în timp ce unele sectoare
vor trebui s ă se „reinventeze”, altele vor beneficia de noi oportunit ăți de afaceri create de aceste provoc ări.
Comisia va colabora strâns cu p ărțile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele, cu mediul
academic, cu ONG-urile, cu organiza țiile de consumatori) și va elabora un cadru pentru o politic ă industrial ă
modernă, care să sprijine spiritual antreprenorial, s ă ghideze și să ajute industria pentru a fi în m ăsură să facă față
acestor provoc ări, să promoveze competitivitatea sectorului industriei primare, al produc ției și al serviciilor din
Europa și să le ajute s ă valorifice oportunit ățile create de globalizare și de economia ecologic ă. Cadrul va viza
toate elementele lan țului de valori din ce în ce mai interna țional, de la accesul la materii prime la serviciile post-
vânzare.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
– stabilirea unei politici industriale care s ă creeze condi țiile cele mai favorabile pentru a men ține și a dezvolta o
bază industrial ă puternic ă, competitiv ă și diversificat ă în Europa, precum și pentru a sprijini tranzi ția
sectoarelor de produc ție către o utilizare mai eficient ă a energiei și a resurselor;
– dezvoltarea unei abord ări orizontale a politicii industriale, care s ă combine diverse instrumente de politic ă (de
exemplu, reglementarea „inteligent ă”, modernizarea achizi țiilor publice, normele în materie de concuren ță și
stabilirea de standarde);
– îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-ur i, inclusiv prin reducer ea costurilor de tranzac ție
aferente desf ășurării unei activit ăți economice în Europa, prin promovarea clusterelor și prin îmbun ătățirea
accesului convenabil la finan țare;
– promovarea restructur ării sectoarelor aflate în dificultate pentru orientarea acestora c ătre activit ăți de viitor,
inclusiv prin redistribuirea rapid ă a competen țelor către sectoarele și piețele cu un ritm alert de cre ștere și prin
acordarea de sprijin prin intermediul sistemului de ajutoare de stat de care dispune UE și/sau prin Fondul de
ajustare la globalizare;
– promovarea tehnologiilor și a metodelor de produc ție care reduc utilizarea resurselor naturale și sporesc
investițiile în patrimoniul natural al UE;
– promovarea interna ționalizării IMM-urilor;
– asigurarea faptului c ă rețelele de transport și de logistic ă permit industriei din toat ă Uniunea s ă beneficieze de
acces efectiv pe pia ța unică și, într-un context mai larg, pe pia ța internațională;
– dezvoltarea unei politici spa țiale eficace care s ă pună la dispozi ție instrumentele necesare dep ășirii unor
provocări-cheie la nivel mondial și care să obțină rezultate, în special în ceea ce prive ște programele Galileo și
GMES;
– sporirea competitivit ății sectorului turismului în Europa;
– revizuirea reglement ărilor în vederea sprijinirii tranzi ției sectoarelor serviciilor și producției către o utilizare
mai eficient ă a resurselor, inclusiv printr-o reciclare mai eficient ă; îmbunătățirea modului în care sunt definite
standardele europene, astfel încât standardele europene și internaționale să stimuleze competitivitatea pe
termen lung a industriei europene. Acest lucru va include promovarea comercializ ării și a adopt ării unor
tehnologii generice esen țiale;
– reînnoirea strategiei UE de promovare a responsabilit ății sociale a întreprinderilor, ca element-cheie în
asigurarea încrederii pe termen lung a angaja ților și a consumatorilor.
La nivel na țional, statele membre vor trebui:
– să îmbunătățească mediul de afaceri, în special pentru I MM-urile inovatoare, in clusiv prin achizi ții publice
menite să sprijine ini țiativele care încurajeaz ă inovarea;

RO 21 RO – să amelioreze condi țiile de asigurare a respect ării drepturilor de proprietate intelectual ă;
– să reducă sarcina administrativ ă a societăților și să amelioreze calitatea legisla ției în domeniul afacerilor;
– să colaboreze strâns cu p ărțile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele, cu mediul
academic, cu ONG-urile, cu organiza țiile de consumatori) pentru a identifica blocajele și a dezvolta o analiz ă
comună cu privire la modalit ățile de a men ține o bază industrial ă și de cunoa ștere solidă și de a plasa UE într-o
poziție de lider în ceea ce prive ște dezvoltarea durabil ă la nivel mondial.
Creștere favorabil ă incluziunii – o economie cu o rat ă ridicată a ocupării forței de munc ă,
asigurând coeziunea economic ă, socială și teritorial ă
O creștere favorabil ă incluziunii presupune asi gurarea autonomiei cet ățenilor prin rate ridicate ale
ocupării forței de munc ă, investirea în dezvoltarea competen țelor, combaterea s ărăciei și
modernizarea pie țelor muncii și a sistemelor de formare și de protec ție socială pentru a ajuta
cetățenii să anticipeze și să gestioneze schimb ările, precum și pentru a construi o societate solidar ă.
De asemenea, este esen țial ca beneficiile cre șterii economice s ă fie accesibile în toate regiunile
Uniunii, inclusiv în regiunile ultraperifer ice, consolidând astfel coeziunea teritorial ă. O creștere
favorabilă incluziunii presupune s ă se asigure tuturor cet ățenilor acces și oportunit ăți pe tot
parcursul vie ții. Europa trebuie s ă își valorifice pe deplin poten țialul de for ță de muncă pentru a face
față provocărilor pe care le reprezint ă îmbătrânirea popula ției și creșterea concuren ței mondiale.
Vor fi necesare politici de promovare a egalit ății de șanse între femei și bărbați pentru a cre ște
participarea for ței de munc ă, ceea ce va contribui la cre ștere și la coeziune sociale.
Europa trebuie s ă acționeze în urm ătoarele domenii:
– ocuparea for ței de munc ă: din cauza schimb ărilor demografice, for ța de munc ă de care
dispunem este în sc ădere. Numai dou ă treimi din popula ția noastră activă are în prezent un
loc de munc ă, în compara ție cu peste 70% în SUA și în Japonia. Rata ocup ării forței de
muncă este scăzută în special în rândul femeilor și al lucrătorilor în vârst ă. Tinerii au fost
grav afecta ți de criză, cunoscând o rat ă a șomajului de peste 21%. Se întrevede un risc
ridicat ca persoanele neintegrate în câmpul muncii sau care au leg ături slabe cu acesta s ă
piardă teren pe pia ța muncii;
– competen țele: aproximativ 80 de milioane de persoane au competen țe reduse sau de baz ă,
însă persoanele mai instruite sunt cele care beneficiaz ă, în principal, de posibilit ățile oferite
de învățarea de-a lungul vie ții. Până în 2020, 16 milioane de locuri de munc ă vor necesita
un nivel înalt de calificare, în timp ce num ărul locurilor de munc ă pentru care se vor cere
competen țe reduse va sc ădea cu 12 milioane. Pentru ca lucr ătorii să aibă o viață activă mai
îndelungat ă, este nevoie, de asemenea, s ă le oferim posibilitatea de a dobândi și de a
dezvolta noi competen țe pe tot parcursul vie ții;
– combaterea s ărăciei: înainte de criz ă, 80 de milioane de persoane erau amenin țate de
sărăcie. 19 milioane dintre acestea sunt copii. 8% dintre persoanele care au un loc de
muncă nu câștigă suficient pentru a ie și din sărăcie. Șomerii sunt, în special, afecta ți.
Acțiunile din cadrul acestei priorit ăți vor necesita modernizarea și consolidarea politicilor noastre în
materie de ocupare a for ței de munc ă, de educa ție și de formare, precum și a sistemelor noastre de
protecție socială, prin sporirea particip ării pe pia ța muncii și prin reducerea șomajului structural,
precum și prin cre șterea responsabilit ății sociale a întreprinderilor în cadrul comunit ății de afaceri.
În acest sens, va fi important s ă se asigure accesul popula ției la centre de îngrijire a copiilor și la

RO 22 RO centre destinate altor pers oane aflate în între ținere. Va fi esen țial să se pună în aplicare principiile
privind flexicuritatea și să se ofere cet ățenilor posibilitatea de a dobândi noi competen țe care să le
permită să se adapteze la noile condi ții și la eventualele schimb ări de carier ă. Va fi nevoie de un
efort deosebit pentru a combate s ărăcia și excluziunea social ă și pentru a reduce inegalit ățile în
materie de s ănătate, astfel încât beneficiile cre șterii să poată fi accesibile tuturor. Capacitatea
noastră de a face fa ță provocării pe care o reprezint ă promovarea unei îmb ătrâniri active și
sănătoase a popula ției va fi la fel de important ă în asigurarea coeziunii sociale și a unei
productivit ăți mai ridicate.
Inițiativa emblematic ă „O agend ă pentru noi competen țe și noi locuri de munc ă”
Obiectivul este de a crea condi țiile necesare moderniz ării piețelor muncii pentru a cre ște nivelurile de ocupare a
forței de munc ă și pentru a asigura sustenabilitatea modelelor no astre sociale. Pentru aceasta este nevoie s ă
promovăm autonomia cet ățenilor prin dobândirea de noi competen țe care să permită forței noastre de munc ă
actuale și viitoare s ă se adapteze la noile condi ții și la eventualele schimb ări de carier ă, să reducă șomajul și să
sporească productivitatea muncii.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
– definirea și punerea în aplicare a celei de a doua et ape a agendei de flexicuritate, împreun ă cu partenerii sociali
europeni, pentru a identifica modalit ățile de a îmbun ătăți gestionarea tranzi țiilor economice, de a combate
șomajul și de a crește ratele de activitate;
– adaptarea cadrului legislativ, în conformitate cu principiile reglement ării „inteligente”, la evolu ția modelelor
de organizare a muncii (de exemplu, orele de lucru, deta șarea lucrătorilor) și la noile riscuri la adresa s ănătății
și a securit ății muncii;
– facilitarea și promovarea mobilit ății lucrătorilor în interiorul UE și asigurarea unei coresponden țe mai bune
între cererea și oferta de locuri de munc ă, prin intermediul unui sprijin financiar adecvat acordat din fondurile
structurale, în special din Fondul social european (FSE), și promovarea unei politici în materie de migra ție a
lucrătorilor cuprinz ătoare și orientate c ătre viitor, care s ă răspundă, într-un mod flexibil, priorit ăților și
nevoilor de pe pia ța muncii;
– consolidarea capacit ății partenerilor sociali și valorificarea pe deplin a poten țialului de solu ționare a
problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE, la nivel na țional/regional, la nivel
sectorial și la nivelul întreprinderilor), precum și promovarea unei cooper ări mai strânse între institu țiile de pe
piața muncii, inclusiv între serviciile publice de ocupare a for ței de munc ă din statele membre;
– impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educa ție și formare în care s ă fie implicate toate
părțile interesate. Acest lucru ar trebui s ă aibă drept rezultat punerea în aplicare a principiilor înv ățării de-a
lungul vie ții (în cooperare cu statele membre, cu partenerii sociali și cu exper ți), inclusiv prin parcursuri
educaționale flexibile între diverse sectoare și niveluri de educa ție și formare și prin sporirea atractivit ății
educației și formării profesionale. Partenerii sociali la nivel european ar trebui consulta ți în vederea dezvolt ării
unei inițiative proprii în acest domeniu;
– asigurarea dobândirii competen țelor necesare în vederea continu ării studiilor și a integr ării pe pia ța muncii,
precum și a recunoa șterii acestora pe tot parcursul educa ției generale, profesionale, superioare și din viața
adultă și dezvoltarea unui limbaj și a unor instrumente opera ționale comune pentru educa ție/formare și muncă:
un cadru european pentru aptitudini, competen țe și profesii (ESCO).
La nivel na țional, statele membre vor trebui:
– să pună în aplicare m ăsurile naționale de flexicuritate, astfel cum s-a convenit în cadrul Consiliului European,
să reducă segmentarea pie ței muncii și să faciliteze tranzi țiile și reconcilierea vie ții profesionale cu via ța
privată;

RO 23 RO – să analizeze și să monitorizeze în mod regulat eficien ța sistemelor fiscale și de asigur ări sociale pentru a
asigura rentabilitatea muncii, acordând o aten ție special ă persoanelor cu un nivel sc ăzut de calificare și
eliminând în acela și timp măsurile care descurajeaz ă desfășurarea de activit ăți independente;
– să promoveze noi forme de reconciliere a vie ții profesionale cu cea privat ă și politici de îmb ătrânire activ ă și să
sporească egalitatea de șanse între femei și bărbați;
– să promoveze și să monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social;
– să impulsioneze punerea în aplicare a Cadrului european al calific ărilor, prin instituirea unor cadre na ționale
ale calific ărilor;
– să asigure dobândirea competen țelor necesare în vederea continu ării studiilor și a integr ării pe pia ța muncii,
precum și recunoa șterea acestora pe tot parcursul educa ției generale, profesionale, superioare și din viața
adultă, inclusiv în cadrul înv ățării non-formale și informale;
– să dezvolte parteneriate între mediul educa ției/formării și cel al muncii, în special prin implicarea partenerilor
sociali în planificarea ofertelor de educa ție și formare.

Inițiativa emblematic ă „O platform ă european ă de combatere a s ărăciei”
Obiectivul este de a asigura coeziunea economic ă, socială și teritorial ă, ca o continuare a anului în curs, care
reprezintă Anului european de lupt ă împotriva s ărăciei și excluziunii social, în vederea sensibiliz ării opiniei
publice și a recunoa șterii drepturilor fundamentale ale persoanelor care se confrunt ă cu sărăcia și excluziunea
socială, acordându-le acestora posibilitatea de a duce o via ță demnă și de a juca un rol activ în societate.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
– transformarea metodei deschise de coordonare în materie de excluziune social ă și de protec ție socială într-o
platformă de cooperare, de evaluare colegial ă și de schimb de bune practici, precum și într-un instrument de
încurajare a angajamentului actorilor din sectorul public și privat de a reduce excluziunea social ă și de a
întreprinde ac țiuni concrete, inclusiv prin acordarea de sprijin specific din fondurile structurale, în special din
FSE;
– elaborarea și punerea în aplicare a unor programe care vizeaz ă promovarea inov ării sociale în rândul grupurilor
celor mai vulnerabile, în spec ial prin punerea la dispozi ția comunit ăților defavorizate a unor forme de educa ție
și de formare și a unor oportunit ăți inovatoare de încadrare în munc ă, combaterea discrimin ării (de exemplu, a
persoanelor cu handicap) și dezvoltarea unei noi agende pentru integrarea migran ților, care s ă îi ajute pe
aceștia să își valorifice la maximum poten țialul;
– evaluarea caracterului adecvat și a sustenabilit ății sistemelor de protec ție socială și de pensii și identificarea
modalităților de îmbun ătățire a accesului la sistemele de s ănătate.
La nivel na țional, statele membre vor trebui:
– să promoveze responsabilitatea colectiv ă și individual ă pe care o împart în domeniul combaterii s ărăciei și
excluziunii sociale;
– să defineasc ă și să pună în aplicare m ăsuri care vizeaz ă situația specific ă a grupurilor cu un grad de risc ridicat
(precum familiile monoparentale, femeile în vârst ă, minoritățile, romii, persoanele cu handicap și personale
fără adăpost);
– să își dezvolte pe deplin sistemele de securitate social ă și de pensii pentru a asigura un nivel adecvat al
ajutorului pentru venit și al accesului la asisten ță medicală.

RO 24 RO 3. V ERIGI LIPS Ă șI BLOCAJE
Toate politicile, instrumentele și actele legislative ale UE, precum și instrumentele sale financiare ar
trebui mobilizate pentru realizarea ob iectivelor strategiei. Comisia inten ționează să își consolideze
principalele politici și instrumente, precum pia ța unică, bugetul și agenda economic ă externă a UE
pentru a se concentra asupra în deplinirii obiectivelor stra tegiei Europa 2020. Propunerile
operaționale menite s ă asigure contribu ția deplină a acestor instrumente la strategie fac parte
integrantă din Europa 2020.
3.1. O pia ță unică pentru secolul 21
O piață unică mai puternic ă, mai aprofundat ă și mai cuprinz ătoare reprezint ă un element vital
pentru asigurarea cre șterii și crearea de locuri de munc ă. Cu toate acestea, tendin țele actuale arat ă
semne de sl ăbire a integr ării și de dezam ăgire cu privire la pia ța unică. Criza a ad ăugat la acestea
tentația naționalismului economic. Vigilen ța Comisiei și simțul răspunderii de care au dat dovad ă
toate statele membre au împiedicat deriva c ătre dezintegrare. Cu toate acestea, este nevoie de un
nou impuls – de un real angajament politic – pentru a relansa pia ța unică, prin adoptarea rapid ă a
inițiativelor men ționate anterior. Un astfel de anga jament politic va necesita o combina ție de măsuri
pentru a elimina lacunele pie ței unice.
În fiecare zi, întreprinderile și cetățenii se confrunt ă cu persistenta realitate a blocajelor care
afectează activitățile transfrontaliere, în ciuda existen ței juridice a pie ței unice. Ace știa își dau
seama că rețelele nu sunt suficiente de bine interconectate și că aplicarea normelor din domeniul
pieței unice rămâne inegal ă. Adesea, pentru una și aceeași tranzacție, întreprinderile și cetățenii încă
mai trebuie s ă se confrunte cu 27 de sisteme juridice dife rite. În timp ce întreprinderile noastre înc ă
se confrunt ă cu realitatea de zi cu zi a fragment ării și a normelor divergente, concuren ții lor din
China, SUA sau Japonia pot beneficia pe deplin de puterea pe care le-o acord ă piețele lor interne de
mari dimensiuni.
Piața unică a fost conceput ă înaintea apari ției internetului, înaint e ca tehnologiile informa ției și
comunica țiilor să devină unul dintre principalii factori de cre ștere și înainte ca serviciile s ă ocupe un
loc predominant în economia european ă. Apariția unor noi servicii (de ex emplu, în domenii precum
conținutul și media, s ănătatea, sistemele inteligente de m ăsurare a consumului de energie)
reprezintă un poten țial considerabil, îns ă Europa nu va exploata acest poten țial decât dac ă va depăși
fragmentarea care blocheaz ă în prezent fluxul de con ținut online și accesul consumatorilor și al
întreprinderilor.
Pentru a orienta pia ța unică în direcția îndeplinirii obiectivelor stra tegiei Europa 2020, este nevoie
de piețe funcționale și conectate în mod ad ecvat, în cadrul c ărora concuren ța și accesul
consumatorilor s ă stimuleze cre șterea și inovarea. Pe baza Directivei privind serviciile, trebuie
creată o piață unică deschisă care să asigure în acela și timp calitatea serviciilor furnizate
consumatorilor. Transpunerea deplin ă a Directivei privind serviciile ar putea cre ște cu 45% volumul
comerțului cu servicii comerciale și cu 25% investi țiile străine directe, generând o cre ștere a PIB-
ului cuprins ă între 0,5% și 1,5%.
Trebuie ameliorat accesul IMM-urilor la pia ța unică. Spiritul antreprenorial trebuie dezvoltat prin
inițiative concrete de politic ă, inclusiv printr-o simplificare a dreptului societ ăților comerciale
(procedurile de faliment, statutul societ ăților private etc.) și prin ini țiative care s ă le permit ă
antreprenorilor s ă se relanseze dup ă faliment. Trebuie s ă li se acorde cet ățenilor mijloacele necesare
pentru a participa pe deplin la pia ța unică. În acest sens, trebuie consolidat ă capacitatea cet ățenilor

RO 25 RO de a achizi ționa bunuri și servicii transfrontaliere, în special online, precum și încrederea lor în
efectuarea unor astfel de achizi ții.
Prin punerea în aplicare a politicii în domeniul concuren ței, Comisia va asigura men ținerea unei
piețe unice deschise, care s ă protejeze egalitatea de șanse a întreprinderilor și să combată
protecționismul na țional. Politica în domeniul concuren ței va avea îns ă o contribu ție mai important ă
la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020. Polit ica în domeniul concuren ței asigură faptul că
piețele oferă condiții favorabile inov ării, garantând, de exemplu, respectarea brevetelor și a
drepturilor de proprietate. Prevenirea abuzului de pia ță și a înțelegerilor neconcuren țiale între
întreprinderi are un efect încura jator care permite stimularea inov ării. Politica privind ajutoarele de
stat poate contribui, de asemenea, în mod activ și pozitiv la realizarea obiectivelor strategiei Europa
2020 prin stimularea și sprijinirea ini țiativelor de dezvoltare a unor tehnologii mai inovatoare, mai
eficiente și mai ecologice, facilitând totodat ă accesul la ajutoare publice pentru investi ții, capital de
risc și finanțare destinat ă cercetării și dezvoltării.
Comisia va propune ac țiuni destinate elimin ării blocajelor de pe pia ța unică prin:
– consolidarea structurilor pentru a pune în aplicare, în timp util și în mod adecvat, m ăsurile
privind pia ța unică, inclusiv reglementarea re țelelor, Directiva privind serviciile și pachetul
legislativ și de supraveghere a pie țelor financiare, pentru a asigura aplicarea lor eficient ă și
pentru a solu ționa rapid eventualele probleme;
– continuarea lucr ărilor în cadrul agendei pentru o reglementare inteligent ă, examinând,
printre altele, posibilitatea de a privilegia mai degrab ă utilizarea de regulamente decât de
directive, lansarea de evalu ări ex-post privind legisla ția existent ă, continuarea monitoriz ării
pieței, reducerea sarcinii administrative, eliminarea obstacolelor fiscale, îmbun ătățirea
mediului de afaceri, în speci al pentru IMM-uri, precum și sprijinirea spiritului
antreprenorial;
– adaptarea legisla ției europene și naționale la era digital ă pentru a promova circula ția
conținutului, care s ă asigure un nivel înalt de în credere pentru consumatori și societăți.
Acest lucru necesit ă actualizarea normelor privind r ăspunderea juridic ă, garanțiile, livrarea
și soluționarea litigiilor;
– facilitarea și reducerea costurilor pe care trebuie s ă le suporte întreprinderile și
consumatorii pentru a încheia cont racte cu parteneri din celelalte țări ale UE, în special
prin oferirea unor solu ții armonizate pentru contract ele încheiate cu consumatorii și a unui
model UE de clauze contractuale, precum și prin realizarea de progrese în vederea
instituirii, cu caracter op țional, a unui drept european în materie de contracte;
– facilitatea și reducerea costurilor pe care trebuie s ă le suporte întreprinderile și
consumatorii pentru a asigur a respectarea contractelor și recunoa șterea hot ărârilor
judecătorești și a documentelor în alte țări ale UE.
3.2. Investirea în cre ștere: politica de coeziune, mobilizarea bugetului UE și finanțările
private
Coeziunea economic ă, socială și teritorial ă va rămâne în centrul strategiei Europa 2020 pentru a
asigura c ă toate energiile și capacitățile sunt mobilizate și orientate c ătre urmărirea priorit ăților
strategiei. Politica de coeziune și fondurile structurale, care î și păstrează importan ța ca elemente de

RO 26 RO sine stătătoare, reprezint ă totodată mecanisme-cheie de execu ție pentru realizarea priorit ăților de
creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă incluziunii în statele membre și în regiunile acestora.
Criza financiar ă a avut un impact puternic asupra capacit ății întreprinderilor și a administra țiilor
europene de a finan ța proiecte de investi ții și de inovare. În vederea realiz ării obiectivelor strategiei
Europa 2020 este esen țial să dispunem de un medi u legislativ care s ă asigure atât eficacitatea, cât și
siguranța piețelor financiare. De asemenea, Europa trebuie s ă facă tot ceea ce îi st ă în putință pentru
a mobiliza mijloacele sale financiare și pentru a experimenta noi metode de combinare a finan țărilor
publice și private și de creare a unor instru mente inovatoare de finan țare a investi țiilor necesare,
inclusiv prin intermediul parten eriatelor între sectorul public și cel privat (PPP). Banca European ă
de Investi ții și Fondul European de Investi ții pot contribui la sprijinirea unui „cerc virtuos”, în care
inovarea și spiritul antreprenorial pot beneficia de finan țări rentabile de la primele investi ții până la
cotarea pe pie țele bursiere, în parteneriat cu numeroasele ini țiative și scheme publice care sunt deja
funcționale la nivel na țional.
Cadrul financiar multianual al UE va trebui s ă reflecte, de asemenea, priorit ățile pe termen lung în
materie de cre ștere. Comisia inten ționează să includă aceste priorit ăți, odată ce se va ajunge la un
acord în aceast ă privință, în propunerile sale pentru urm ătorul cadru financiar multianual, care
urmează să fie prezentat a nul viitor. Discu țiile ar trebui s ă nu se limiteze numai la nivelurile de
finanțare, ci să abordeze și modalitățile în care trebuie concep ute instrumentele de finan țare, precum
fondurile structurale, fondur ile destinate agriculturii și dezvolt ării rurale, programul-cadru de
cercetare și programul-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI), pentru a contribui la realizarea
obiectivelor strategiei Eu ropa 2020, astfel încât s ă se maximizeze impactul, s ă se asigure eficacitate
și să se ofere o valoare ad ăugată a UE. Va fi important s ă găsim modalit ăți de a cre ște impactul
bugetului UE, care, de și este redus, poate avea un efect catalizat or important atunci când este bine
direcționat.
Comisia va propune ac țiuni de dezvoltare a unor solu ții de finan țare inovatoare care s ă sprijine
obiectivele strategiei Europa 2020 prin:
– valorificarea pe deplin a posibilit ăților de sporire a eficien ței și a eficacit ății bugetului de
care dispune în prezent UE, printr-o ierarhizare mai bun ă a priorităților și printr-o corelare
mai bună a cheltuielilor UE cu obiectivele strategiei Euro pa 2020, în vederea elimin ării
fragmentării actuale a instrumentelor de finan țare ale UE (de exemplu, cercetare,
dezvoltare și inovare, investi ții în infrastructurile-cheie de re țele transfrontaliere de energie
și transporturi, precum și tehnologii cu emisii reduse de carbon). Revizuirea cadrului
financiar reprezint ă o oportunitate care ar trebui exploatat ă pe deplin pentru a dezvolta
potențialul instrumentelor financiare i novatoare, asigurându-se în acela și timp buna
gestiune financiar ă;
– elaborarea unor noi instrumente de finan țare, în special în cooperare cu BEI/FEI și cu
sectorul privat, care s ă răspundă nevoilor înc ă neîndeplinite ale întrep rinderilor. În cadrul
viitorului plan de cercetare și inovare, Comisia va coordona, împreun ă cu BEI/FEI, o
inițiativă menită să adune capitaluri suplimentare pentru finan țarea întreprinderilor
inovatoare, aflate în cre ștere.
– concretizarea unei pie țe europene eficiente a capitalului de risc, care va facilita astfel, în
mare măsură, accesul direct al în treprinderilor la pie țele de capital și va analiza metodele
de stimulare a acord ării de fonduri de c ătre sectorul privat care s ă asigure disponibilitatea
finanțărilor pentru întreprinderile tinere și pentru IMM-urile inovatoare.

RO 27 RO 3.3. Utilizarea instrumentelor noastre de politic ă externă
Creșterea global ă va oferi exportatorilor europeni noi oportunit ăți și un acces competitiv la
importuri esen țiale. Trebuie utilizate toat e instrumentele politicii economice externe în vederea
stimulării creșterii în Europa prin participarea noastr ă pe piețele deschise și echitabile din toat ă
lumea. Acest principiu se aplic ă aspectelor externe ale diversel or noastre politici interne (de
exemplu, în domeniile energiei, tran sporturilor, agriculturii, cercet ării și dezvoltării), însă este
valabil, în special, pentru comer ț și pentru coordonarea politicii macroeconomice interna ționale. O
Europă deschisă, care func ționează într-un cadru interna țional reglementat, reprezint ă cea mai bun ă
cale de a exploata beneficiile globaliz ării, ceea ce va spori cre șterea și ocuparea for ței de munc ă. În
același timp, Europa trebuie s ă își facă simțită prezența pe scena interna țională într-un mod mai
eficace, asumându- și un rol de prim-plan în modelarea viitoarei ordini economice mondiale în
cadrul G20 și urmărind interesele europene prin utilizarea activ ă a tuturor instrumentelor de care
dispunem.
Este necesar ca o parte din cre șterea pe care trebuie s ă o genereze Europa în urm ătorii zece ani s ă
provină din economiile emergente, deoa rece clasele medii din aceste țări se dezvolt ă și importă
mărfuri și servicii în care Uniunea European ă deține un avantaj comparativ. Fiind cel mai mare bloc
comercial din lume, UE va prospera dac ă va adopta o atitudine deschis ă față de restul lumii și dacă
va acorda o aten ție deosebit ă măsurilor prin care celelalte ec onomii dezvoltate sau emergente
anticipeaz ă tendințele viitoare sau se adapteaz ă la acestea.
Un obiectiv esen țial ar trebui s ă fie luarea de m ăsuri în cadrul OMC și la nivel bilateral pentru a
facilita accesul pe pia ță al întreprinderilor din UE, inclusiv al IMM-urilor, precum și condiții
echitabile de concuren ță pentru concuren ții noștri externi. În plus, ar trebui s ă raționalizăm
dialogurile noastre de reglementare și să punem accentul, în special, pe noi domenii, precum clima
și creșterea nepoluant ă, amplificându-ne, în m ăsura posibilit ăților, influen ța la nivel mondial, prin
promovarea echivalen ței, a recunoa șterii reciproce și a convergen ței în ceea ce prive ște aspectele de
reglementare esen țiale, precum și a adoptării normelor și a standardelor noastre.
Strategia Europa 2020 este relevant ă nu numai pentru țările din UE, ci și pentru țările candidate și
pentru țările din vecin ătatea noastr ă, cărora le poate oferi un poten țial considerabil, ajutându-le
totodată să își consolideze propriile eforturi de reform ă. Extinderea zonei în care se aplic ă normele
UE va crea noi oportunit ăți atât pentru UE, cât și pentru vecinii s ăi.
În plus, unul dintre obiec tivele cruciale în urm ătorii câțiva ani va fi dezvoltarea de rela ții strategice
cu economiile emergente pentru a discuta preocup ările comune, pentru a promova coreglementarea
și alte tipuri de cooperare, precum și pentru a solu ționa chestiunile bilaterale . Structurile care vor sta
la baza acestor rela ții vor trebui s ă fie flexibile și să aibă mai degrab ă un caracter poli tic decât unul
tehnic.
În 2010, Comisia va elabora o strategie comercial ă pentru Europa 2020, care va cuprinde
următoarele elemente:
– concentrarea asupra încheierii negocierilor comerciale multilaterale și bilaterale în curs, în
special a celor cu cel mai mare poten țial economic, precum și asupra asigur ării unei
respectări mai bune a acordurilor ex istente, punând accentul pe obstacolele netarifare din
calea comer țului;

RO 28 RO – inițiative de deschidere comercial ă pentru sectoarele de viitor, cum ar fi produsele și
tehnologiile ecologice, produsele și serviciile de înalt ă tehnologie, precum și inițiative
privind standardizarea interna țională, în special în domeniile de cre ștere;
– propuneri de dialoguri strategice la nivel înalt cu partenerii-c heie pentru a discuta o gam ă
largă de aspecte strategice, printre care accesul la pia ță, cadrul de reglementare,
dezechilibrele mondiale, energie și schimbări climatice, accesul la materii prime, s ărăcia în
lume, educa ția și dezvoltarea. Comisia va depune eforturi pentru a consolida Consiliul
Economic Transatlantic cu SUA și dialogul politic la nivel înalt cu China și pentru a
aprofunda rela țiile cu Japonia și Rusia;
– începând cu 2011 și apoi în fiecare an înainte de Consiliul European de prim ăvară, un
raport privind obstacolele în calea comer țului și a investi țiilor, în care s ă fie identificate
metodele de îmbun ătățire a accesului pe pia ță și a mediului de reglementare pentru
întreprinderile din UE.
UE este un actor mondial și își ia în serios responsabilit ățile interna ționale. UE a dezvoltat un
parteneriat real cu țările în curs de dezvoltare, care vizeaz ă eradicarea s ărăciei, promovarea cre șterii
și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM). Avem o rela ție deosebit de
apropiată cu Africa și va trebui s ă investim și mai mult în viitor pentru dezvoltarea acestui
parteneriat strâns. Acest lucru va avea loc în contex tul mai larg al eforturilor depuse în prezent în
scopul major ării ajutorului pentru dezvoltare și al îmbun ătățirii eficien ței programelor noastre de
ajutor, în special prin împ ărțirea eficient ă a sarcinilor cu statele membre și prin reflectarea în mai
mare măsură a obiectivelor de dezvoltare în cadrul celorlalte polit ici ale Uniunii Europene.
4. I EșIREA DIN CRIZ Ă: PRIMII PA șI CĂTRE 2020
Instrumentele de politic ă au fost utilizate în mod decisiv și pe scară largă pentru a contracara criza.
Politica fiscal ă a jucat, în m ăsura posibilit ăților, un rol expansionist și anticiclic; ratele dobânzilor
au fost diminuate pân ă la cel mai sc ăzut nivel cunoscut vreodat ă și nivelul infuziilor de lichidit ăți în
sectorul financiar a fost f ără precedent. Guvernele au acordat b ăncilor sprijin masiv, prin garan ții,
prin recapitalizare sau prin „cur ățarea” bilan țurilor de activele deprecia te; alte sectoare economice
au beneficiat de sprijin prin intermediul cadrului temporar și excepțional al ajutoarelor de stat.
Toate aceste m ăsuri au fost și sunt în continuare justificate, îns ă nu li se poate da un caracter
permanent. Nivelurile ridicate al e datoriei publice nu pot fi sus ținute pe termen nedefinit. Urm ărirea
obiectivelor strategiei Europa 2020 trebuie s ă se bazeze pe o strategie credibil ă de ieșire din criz ă
care să vizeze, pe de o pa rte, politica bugetar ă și monetar ă și, pe de alt ă parte, ajutorul direct acordat
de guvern sectoarelor economice, în special sectorului financiar. Ordinea de aplicare a acestor
câteva strategii de ie șire din criz ă este important ă. Consolidarea coordon ării politicilor economice,
în special în cadrul zonei euro, ar trebui s ă asigure succesul strategiei globale de ie șire din criz ă.
4.1. Definirea unei strategii credibile de ie șire din criz ă
Date fiind incertitudinile cu privire la perspectivele economice și la vulnerabilitatea sectorului
financiar, m ăsurile de sprijin ar trebui retrase nu mai atunci când se va putea considera c ă redresarea
economic ă nu mai depinde de sprijin extern și când va fi fost restaurat ă stabilitatea financiar ă4.
Retragerea m ăsurilor temporare legate de criz ă ar trebui s ă se realizeze în mod coordonat și să țină

4 European Council conclusions of 10/11 December 2009.

RO 29 RO seama de eventualele efecte de contagiune propagate de la un stat membru la altul și de
interacțiunile dintre diversele instrumente de politic ă. Ar trebui restaurat ă disciplina în materie de
ajutoare de stat, începând cu sistar ea cadrului temporar al ajutoarelo r de stat. O astfel de abordare
coordonat ă ar trebuie s ă se bazeze pe urm ătoarele principii:
– retragerea stimulentelor fiscale ar trebui s ă înceapă de îndată ce redresarea va fi cert ă. Cu
toate acestea, dat fiind c ă momentul oportun poate fi diferit de la o țară la alta, este nevoie
de un grad înalt de coordonare la nivel european;
– sprijinul pentru șomajul de scurt ă durată ar trebui retras progresiv numai dup ă ce se poate
considera c ă există o tendință clară de creștere a PIB-ului și, implicit, dup ă ce ocuparea
forței de munc ă, cu întârzierea obi șnuită, va fi început s ă crească;
– schemele de ajutor sectorial ar trebui retras e progresiv într-un stad iu incipient deoarece
presupun costuri bugetare ridicate și se consider ă că și-au îndeplinit pe deplin obiectivele,
precum și din cauza posibilelor lor ef ecte de denaturare a pie ței unice;
– sprijinul în vederea accesului la finan țare ar trebui s ă continue pân ă când vor exista semne
clare că, în general, condi țiile de finan țare au revenit la normal;
– retragerea sprijinului pentru sectorul financiar, încep ând cu schemele de garan ții
guvernamentale, va depinde de st area economiei, în general, și de stabilitatea sistemului
financiar, în special.
4.2. Reforma sistemului financiar
O prioritate-cheie pe termen scurt va fi re staurarea unui sector fi nanciar solid, stabil și sănătos care
să fie în măsură să finanțeze economia real ă. Acest lucru va necesita concretizarea complet ă și în
timp util a angajamentelor G20. Vor trebui îndeplinite, în special, cinci obiective:
– punerea în aplicare a reformel or convenite în ceea ce prive ște supravegherea sectorului
financiar;
– eliminarea lacunelor de reglementare, promovarea transparen ței, a stabilit ății și a
responsabilit ății, în special în ceea ce prive ște instrumentele derivate și infrastructura
pieței;
– finalizarea consolid ării normelor noastre pruden țiale, de contabilitate și de protec ție a
consumatorilor sub forma unui cadru de regl ementare unic la nivel european, care s ă
reglementeze toate pie țele financiare și toți actorii de pe acestea în mod adecvat;
– consolidarea guvernan ței instituțiilor financiare pent ru a remedia deficien țele identificate
în timpul crizei financiare în domeniul identific ării și gestionării riscurilor;
– lansarea unei politici ambi țioase care s ă ne permit ă, în viitor, s ă prevenim și, dacă este
cazul, să gestionăm mai bine eventualele crize financiare și care să analizeze totodat ă,
ținând seama de responsabilitatea specific ă a sectorului financiar în actuala criz ă,
contribuțiile adecvate ale sectorului financiar.

RO 30 RO 4.3. Continuarea consolid ării bugetare inteligente pentru a se asigura o cre ștere pe
termen lung
Dat fiind c ă soliditatea finan țelor publice reprezint ă un element esen țial pentru restaurarea
condițiilor necesare cre șterii durabile și creării de locuri de munc ă, avem nevoie de o strategie
cuprinzătoare de ie șire din criz ă. Acest lucru va presupune retragerea progresiv ă a sprijinului pe
termen scurt acordat în timpul crizei și introducerea unor reforme pe termen mediu și lung care s ă
promoveze sustenabilitatea finan țelor publice și să sporească potențialul de cre ștere.
Pactul de stabilitate și de creștere oferă cadrul adecvat pentru punerea în aplicare a strategiilor
fiscale de ie șire din criz ă, iar statele membre prev ăd astfel de strategii în propriile lor programe de
stabilitate și convergen ță. Pentru majoritatea țărilor, primele semne de consolidare fiscal ă ar trebui
să se produc ă în 2011. Procesul de sc ădere a deficitelor sub 3% din PIB ar trebuie s ă fie finalizat, în
principiu, pân ă în 2013. Cu toate acestea, în mai multe țări, este posibil s ă se impun ă necesitatea ca
etapa de consolidare s ă înceapă înainte de 2011, ceea ce înseamn ă că retragerea sprijinului temporar
acordat în timpul crizei și consolidarea fiscal ă ar putea, în aceste cazuri, s ă se produc ă în același
timp.
Pentru a sprijini poten țialul de cre ștere economic ă al UE și sustenabilitatea modelelor noastre
sociale, consolidarea finan țelor publice în contextul Pactului de stabilitate și de creștere implic ă
definirea unor priorit ăți și efectuarea unor alegeri dificile: coordonarea la nivelul UE poate ajuta
statele membre în acest sens și poate contribui la eliminarea ef ectelor de contagiune. Structura și
calitatea cheltuielilor publice este, de asemenea, important ă: programele de consolidare bugetar ă ar
trebui să acorde prioritate „postu rilor generatoare de cre ștere”, cum ar fi educa ția și competen țele,
cercetarea, dezvoltarea și inovarea, investi țiile în rețele, de exemplu, internetul de mare vitez ă,
interconexiunile re țelelor energetice și de transporturi – adic ă, principalelor domenii tematice ale
strategiei Europa 2020.
Partea din buget consacrat ă veniturilor este, de asemenea, important ă și ar trebui s ă se acorde o
atenție deosebit ă calității sistemului de venituri/impozite. De și nivelul impozitelor va trebui s ă
crească, acest lucru ar trebui s ă se produc ă, în măsura posibilit ăților, simultan cu introducerea în
sistemele fiscale a unor elemente favorabile cre șterii. De exemplu, ar trebuie evitat ă situația din
trecut în care cre șterea impozit ării muncii a produs mari pierderi la nivelul locurilor de munc ă. În
schimb, statele membre ar trebui s ă încerce s ă transfere sarcina fiscal ă dinspre impozitarea muncii
spre perceperea de taxe de mediu, în cadrul unei ecologiz ări a sistemelor fiscale.
Consolidarea fiscal ă și sustenabilitatea financiar ă pe termen lung vor treb ui asociate cu reforme
structurale importante, în special în ceea ce prive ște sistemele de pensii, de asisten ță medicală, de
protecție socială și de educa ție. Administra ția public ă ar trebui s ă valorifice aceast ă situație,
transformând-o într-o oportunitate de a spori eficien ța și calitatea serviciilor. Politica de achizi ții
publice trebuie s ă asigure utilizarea cât mai eficient ă a fondurilor publice, iar pie țele de achizi ții
trebuie men ținute deschise în întreaga UE.
4.4. Coordonarea în cadrul Uniunii economice și monetare
Pentru statele membre care au adoptat euro, moneda comun ă a constituit un scut valoros de ap ărare
împotriva fluctua țiilor ratei de schimb. Criza actual ă a demonstrat îns ă și amploarea fenomenului de
interdependen ță între economiile țărilor aflate în zona euro, în speci al în domeniul financiar, ceea ce
a dus la o cre ștere a riscului de apari ție a efectelor de contagiune. În unele cazuri, modelele de
creștere divergente duc la acumularea unor datorii pub lice foarte mari, care, la rândul lor, exercit ă

RO 31 RO presiuni asupra monedei unice. Astfel, criza actual ă a amplificat atât pr oblemele cu care se
confruntă zona euro, de exemplu sustenabilitatea finan țelor publice și potențialul de cre ștere, cât și
rolul destabilizator al dezechilibrelor și al divergen țelor în materie de competitivitate.
Este extrem de important și de urgent s ă se depășească aceste probleme existente în zona euro
pentru a se asigura stabilitatea și o creștere durabil ă, generatoare de locuri de munc ă. Abordarea
acestor provoc ări necesită o coordonare mai strâns ă a politicilor, inclusiv:
– un cadru pentru o supraveghere mai intens ă și mai cuprinz ătoare a țărilor din zona euro: pe
lângă consolidarea disciplinei fiscale, dezechilibrele macroeconomice și evoluția
competitivit ății ar trebui s ă constituie o parte integrant ă a supravegherii economice, în
special în vederea facilit ării unei ajust ări bazate pe politici;
– un cadru pentru a r ăspunde amenin țărilor iminente la adresa stabilit ății financiare a zonei
euro în general;
– o reprezentare adecvat ă pe plan extern a zonei euro pentru a g ăsi o solu ție fermă la
problemele economice și financiare mondiale.
Comisia va face propuneri pentru a promova aceste idei.
5. O BțINEREA DE REZULTATE : O GUVERNAN țĂ MAI PUTERNIC Ă
Pentru a aduce schimbarea dorit ă, strategia Europa 2020 va trebui s ă fie mai bine direc ționată, să își
stabileasc ă obiective clare și criterii de referin ță transparente pentru evaluarea progreselor
înregistrate. Va fi astfel ne voie de un cadru de guvernan ță puternic, care s ă utilizeze instrumentele
de care dispune pentru a asigura o punere în aplicare în timp util și în mod eficace.
5.1. Propunere de arhitectur ă pentru strategia Europa 2020
Această strategie ar trebui s ă se articuleze în jurul unui abord ări tematice și a unei supravegheri mai
orientate a fiec ărei țări. La baza acestei strategii se afl ă forța instrumentelor de coordonare deja
existente, și anume:
– o abordare tematic ă, care s-ar concentra asupra temelor men ționate în sec țiunea 2, în
special asupra îndeplinirii celor 5 obiective principale. Principalul instrument ar consta în
programul Europa 2020 și inițiativele sale emblematice, care necesit ă luarea de m ăsuri atât
la nivelul UE, cât și la nivelul statelor me mbre (a se vedea sec țiunea 2 și anexele 1 și 2).
Abordarea tematic ă reflectă dimensiunea UE, arat ă clar interdependen ța economiilor
statelor membre și permite un grad mai mare de selectivitate în alegerea ini țiativelor
concrete care sus țin strategia și contribuie la îndeplinirea principalelor obiective UE și
naționale;
– întocmirea unor rapoarte de țară ar contribui la îndeplinir ea obiectivelor strategiei
Europa 2020, ajutând statele membre s ă defineasc ă și să pună în aplicare strategiile de
ieșire din criz ă, să recapete stabilitatea macroeconomic ă, să identifice blocajele existente la
nivel național, să revină la o cre ștere economic ă durabilă și să redobândeasc ă
sustenabilitatea finan țelor publice. Aceste rapoarte nu vor include numai politica fiscal ă, ci
și aspecte macroeconomice esen țiale legate de cre ștere și competitivitate (dezechilibrele
macroeconomice) și vor trebui s ă asigure o abordare integrat ă a elaborării și a punerii în
aplicare a politicilor, aspect esen țial în sprijinirea alegerilor pe care vor trebui s ă le facă

RO 32 RO statele membre, având în vedere constrângerile la care sunt supuse din punct de vedere al
finanțelor publice. Se va acorda o aten ție special ă funcționării zonei euro și
interdependen ței statelor membre.
În acest scop, rapoartele și evaluările pentru Europa 2020 și pentru Pactul de stabilitate și de
creștere (PSC) vor fi realizate simultan, pentru a combina mijloacele și obiectivele, f ăcându-se îns ă
în continuare distinc ția între instrumente și proceduri și menținând integritatea PSC. Acest lucru
înseamnă că ar trebui propuse, în acela și timp, programele anuale de stabilitate și convergen ță și
programele ra ționalizate de reform ă pe care fiecare stat membru le va realiza pentru a stabili atât
măsuri de raportare privind prog resele înregistrate în veder ea îndeplinirii obiectivelor, cât și
principalele reforme st ructurale pentru a dep ăși blocajele existente în calea cre șterii economice.
Ambele programe, care ar urma s ă conțină trimiterile încruci șate necesare, ar trebui prezentate
Comisiei și celorlalte state membre în ultimul trimestru al anului. Comitetul european pentru riscuri
sistemice (CERS) ar trebui s ă prezinte, periodic, rapoarte priv ind riscurile existente la nivel
macroeconomic: aceste rapoarte vor constitui o contribu ție important ă la evaluarea general ă.
Comisia va evalua aceste programe și va prezenta un raport privind progresele înregistrate în ceea
ce privește punerea în aplicare a aces tora. Se va acorda o aten ție special ă provocărilor legate de
uniunea economic ă și monetar ă.
Astfel, Consiliul European va dispune de toate informa țiile necesare în luarea deciziilor. Va avea,
așadar, la dispozi ție, pentru fiecare stat membru, o analiz ă a situației economice și a locurilor de
muncă, o situație general ă a bugetului, condi țiile macrofinanciare și progresele înregistrate în cadrul
fiecărei tematici și, în plus, va avea o imagine de ansamblu a economiei UE.
Orientări integrate
Strategia Europa 2020 va fi institu ționalizată printr-o serie restrâns ă de orient ări integrate „Europa
2020” (care va cuprinde orient ări privind ocuparea for ței de munc ă și orientări generale de politic ă
economic ă) ce vor înlocui cele 24 de orient ări existente. Aceste noi orient ări vor reflecta deciziile
Consiliului European și vor integra obiectivele stabilite. Dup ă ce Parlamentul European î și va da
avizul cu privire la orient ările privind ocuparea for ței de munc ă, în conformitate cu tratatul, aceste
orientări ar trebui aprobate, din punct de vedere politic, în cadrul Consiliului European din luna
iunie, înainte de a fi adoptate de Consiliu. Odat ă adoptate, aceste orient ări ar trebui s ă rămână destul
de stabile pân ă în 2014, pentru a se acorda o aten ție sporită punerii în aplicare a acestora.
Recomand ări privind politicile
Statelor membre le vor fi adresate recomand ări privind politicile atât în contextul întocmirii
rapoartelor de țară, cât și în cel al abord ării tematice a strategiei Eur opa 2020. Pentru supravegherea
fiecărei țări, acestea vor lua forma unor avize pr ivind programele de stabilitate și de convergen ță,
emise în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/1997 al Consiliului și vor fi înso țite de
recomand ări, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din Orient ările generale de politic ă
economic ă. Partea tematic ă ar urma s ă includă atât recomand ări privind ocuparea for ței de munc ă
(articolul 148), cât și recomand ări specifice fiec ărei țări în alte domenii tematice selec ționate (de
exemplu, mediul de afaceri, inovarea, func ționarea pie ței unice, energia și schimbările climatice
etc.), ambele tipuri de recomand ări putând fi incluse, în m ăsura în care au implica ții
macroeconomice, în recomand ările din cadrul Orient ărilor generale de politic ă economic ă
menționate mai sus. Acest sistem de recomand ări va contribui și la asigurarea coeren ței între cadrul
macroeconomic și fiscal și agendele tematice.

RO 33 RO Recomand ările formulate în cont extul supravegherii fiec ărei țări ar viza aspecte cu implica ții
importante atât la nivel macroeconomic, cât și la nivelul finan țelor publice, în timp ce
recomand ările din cadrul abord ării tematice ar oferi consiliere am ănunțită în ceea ce prive ște
provocările microeconomice și cele legate de ocuparea for ței de munc ă. Aceste recomand ări ar fi
suficient de precise și, în mod normal, ar ofer i un termen în care se a șteaptă ca statele membre
respective s ă ia măsuri (de exemplu, doi ani). Ulteri or, statul membru ar stabili ac țiunile pe care le
va întreprinde pentru a pune în aplicare recomandar ea. În cazul în care, la expirarea termenului, un
stat membru nu a r ăspuns în mod corespunz ător unei recomand ări politice a Consil iului sau în cazul
în care politicile statului respectiv contravin acesteia, Comisia ar putea emite un avertisment de
politică [articolul 121(4)].
5.2. Contribu ția părților
Colaborarea este esen țială în vederea îndeplinirii acestor obi ective. Având în vedere faptul c ă
economiile noastre sunt interconectate, vom asista la o reluare a cre șterii și a gradului de ocupare a
forței de munc ă doar dac ă toate statele membre se îndreapt ă în aceea și direcție, ținând cont,
totodată, de circumstan țele lor specifice. Avem nevoie de implicare sporit ă. Consiliul European ar
trebui să ofere strategiei o orientare general ă, pe baza propunerilor Comisiei, în temeiul unui
principiu fundamental: o valoare ad ăugată clară a UE. În aceast ă privință, Parlamentul European
joacă un rol deosebit de important. Tr ebuie, de asemenea, consolidat ă contribuția părților interesate
la nivel na țional și regional, precum și cea a partenerilor sociali. În anexa 3 figureaz ă o prezentare
generală și un calendar al ciclului de politic ă pentru strategia Europa 2020.
Implicarea total ă a Consiliului European
Contrar situa ției actuale, în care Consiliul European este ultimul element în procesul decizional al
strategiei, Consiliul European ar trebui s ă fie cel care orienteaz ă această strategie, în calitate de
organism care asigur ă integrarea politicilor și gestioneaz ă interdependen ța dintre statele membre și
UE.
Păstrându-și dreptul de urm ărire orizontal ă a punerii în aplicare a programului Europa 2020,
Consiliul European s-ar putea concentra asupr a unor teme specifice (de exemplu, cercetarea și
inovarea, competen țele) în cadrul reuniunilor sa le viitoare, oferind orient ările și impulsurile
necesare.
Consiliul de Mini ștri
Formațiunile relevante ale Consiliulu i vor lucra la punerea în apli care a programului Europa 2020 și
vor îndeplini obiectivele stabilite pentru domen iile de care sunt responsabile. În cadrul ini țiativelor
emblematice, statele membre vor fi invitate s ă intensifice schimburile de informa ții privind bunele
practici în cadrul diferitelor forma țiuni ale Consiliului.
Comisia European ă
În fiecare an, Comisia European ă va monitoriza situa ția pe baza unei seri i de indicatori care
măsoară progresele generale înregi strate în vederea îndeplin irii obiectivului care const ă într-o
economie inteligent ă, ecologic ă și favorabil ă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a for ței de
muncă, de productivitate și de coeziune social ă.
Comisia va prezenta un raport anual privind îndep linirea obiectivelor strategiei Europa 2020, care
va pune accentul pe progresele înregistrate în ceea ce prive ște îndeplinirea principalelor obiective

RO 34 RO stabilite și va evalua atât rapoartele de țară, cât și programele de stabilitate și convergen ță. În cadrul
acestui proces, Comisia va prezenta recomand ări sau avertismente de politic ă, va face propuneri de
politică în vederea îndeplinirii obiectivelor strategiei și va prezenta o evaluare specific ă a
progreselor înregistra te în zona euro.
Parlamentul European
Parlamentul European ar trebui s ă joace un rol important în cadrul stra tegiei, nu numai în calitate de
colegislator, ci și de forță motrice pentru mobilizarea cet ățenilor și a parlamentelor na ționale. De
exemplu, Parlamentul ar putea profita de viitoarea întâlnire cu parlamentele na ționale pentru a purta
discuții cu privire la modul în care va contribui la strategia Europa 2020, concluziile comune ale
acestor discu ții fiind comunicate Consiliului European de prim ăvară.
Autoritățile naționale, regionale și locale
Toate autorit ățile naționale, regionale și locale ar trebui s ă pună în aplicare parteneriatul, în strâns ă
colaborare cu parlamentele, precum și cu partenerii sociali și reprezentan ții societății civile,
contribuind atât la elaborarea, cât și la punerea în aplicare a programelor na ționale de reform ă.
Prin stabilirea unui dialog permanent între diversele niveluri de guvernare, priorit ățile Uniunii sunt
aduse mai aproape de cet ățeni, consolidând implicarea necesar ă reușitei strategiei Europa 2020.
Părțile interesate și societatea civil ă
Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor ar trebui asociate mai îndeaproape la discu ții.
Schimbul de bune practici, stabil irea de obiective de referin ță și crearea de re țele – promovate de
unele state membre – s-au dovedit a fi un alt in strument folositor pentru a genera implicare și
dinamism în ceea ce prive ște nevoia de reform ă.
De aceea, succesul noii strategii va depinde, în mare m ăsură, de institu țiile Uniunii Europene, de
statele membre și de regiuni, care vor trebui s ă explice clar de ce sunt necesare reformele –
inevitabile pentru a men ține calitatea vie ții și pentru a asigura viabilitatea modelelor noastre sociale
-, care sunt a șteptările statelor membre și ale Europei pentru 2020 și care este contribu ția pe care o
așteaptă din partea cet ățenilor, a întreprinderilor și a organiza țiilor care îi reprezint ă. Fiind
conștientă de necesitatea lu ării în considerare a circumstan țelor și a tradițiilor naționale, Comisia va
propune un set comun de instrumente de comunicare în acest scop.
6. D ECIZII PENTRU CONSILIUL EUROPEAN
Comisia propune ca, în cadr ul reuniunii sale din prim ăvara anului 2010, Consiliul European:
– să stabileasc ă prioritățile tematice ale strate giei Europa 2020;
– să stabileasc ă cele cinci obiective principale , potrivit propunerii din sec țiunea 2 a acestui
document, în urm ătoarele domenii: investi ții în C-D, educa ție, energie și schimb ări
climatice, rata de ocupare a for ței de munc ă și reducerea s ărăciei, definind astfel pozi ția pe
care ar trebui s ă o ocupe Europa în 2020; s ă invite statele membre la un dialog cu Comisia
European ă pentru a transpune aceste obi ective ale UE în obiective na ționale în lumina
deciziilor care vor fi adoptate în cadrul Consiliului European din iunie, având în vedere circumstan țele specifice fiec ărei țări și faptul că punctele de plecare sunt diferite;

RO 35 RO – să invite Comisia s ă prezinte propuneri privind ini țiativele sale emblematice și, pornind de
la acestea, s ă solicite Consiliului ( și formațiunilor acestuia) s ă adopte deciziile necesare
punerii lor în aplicare;
– să recunoasc ă necesitatea unei mai strânse coordon ări a politicilor economice pentru a
promova efectele de contagiune pozitive și pentru a contribui la o abordare mai eficace a
provocărilor cu care se confrunt ă Uniunea; în acest scop, s ă aprobe combina ția de evalu ări
tematice și evaluări specifice unei țări, așa cum se propune în aceast ă comunicare, f ără să
aducă în vreun fel atingere integrit ății Pactului; s ă acorde, de asemenea, o aten ție special ă
consolidării UEM;
– să invite toate p ărțile interesate (de exemplu, parlamentele na ționale și regionale,
autoritățile regionale și/sau locale, partenerii sociali și societatea civil ă și, nu în ultimul
rând, cetățenii Europei) s ă contribuie la punerea în aplica re a strategiei, în cadrul unor
parteneriate, adoptând m ăsuri în domeniile ca re sunt de competen ța lor;
– să solicite Comisiei s ă monitorizeze progresele înregistrate și, în fiecare an, s ă prezinte
Consiliului European un raport care s ă cuprindă progresele înregistrate în vederea
îndeplinirii obiectivelor, inclusiv obiectivele de referin ță internaționale și stadiul de punere
în aplicare a ini țiativelor emblematice.
Comisia propune, de asemenea, ca, în cadrul re uniunilor sale ulterioa re, Consiliul European:
– să aprobe orient ările integrate propuse, care c onstituie fundamentul institu țional al
strategiei, în urma avizul ui Parlamentului European;
– să valideze obiectivele na ționale în urma unui proces de verificare reciproc ă, pentru a
asigura coeren ța;
– să poarte discu ții pe teme specifice, evaluând situa ția actuală a Europei și modalitățile de
accelerare a progreselor. O prim ă discuție privind cercetarea și inovarea ar putea avea loc
în cadrul reuniunii din octombrie, pe baza contribu ției Comisiei.

RO 36 RO ANEXA 1 – EUROPA 2020: PREZENTARE GENERAL Ă
OBIECTIVE PRINCIPALE
– Creșterea ratei de ocupare a for ței de munc ă pentru popula ția cu vârsta cuprins ă între 20 și 64 de ani de la 69%, cât este în prezent, la cel
puțin 75%.
– Atingerea obiectivului de a investi în cercetare și dezvoltare (C-D) 3% din PIB, în special prin asigurarea unor condi ții mai favorabile pentru investi ții ale
sectorului privat în C-D, și stabilirea unui nou indicator pentru inovare.
– Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă cu cel pu țin 20% fa ță de nivelurile din 1990 sau cu 30% dac ă există condiții favorabile în acest sens,
creșterea cu 20% a ponderii energiilor regenerab ile în consumul nostru final de energie și creșterea cu 20% a eficien ței energetice.
– Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu de la 15%, cât este în prezent, la 10% și creșterea procentului de popula ție cu vârsta cuprins ă între 30 și 34
de ani cu studii postunivers itare de la 31% la cel pu țin 40%.
– Reducerea num ărului cetățenilor europeni care tr ăiesc sub pragul s ărăciei cu 25%, astfel încât 20 de milioane de oameni s ă nu mai tr ăiască în sărăcie.
CREșTERE INTELIGENT Ă C REșTERE DURABIL Ă C REșTERE FAVORABIL Ă INCLUZIUNII
INOVARE
Inițiativa emblematic ă a Uniunii Europene „ O
Uniune a inov ării”, menită să îmbunătățească
condițiile-cadru și accesul la finan țare pentru
cercetare și inovare, astfel încât s ă se consolideze
lanțul inovării și să se stimuleze nivelul
investițiilor pe întreg teritoriul Uniunii . CLIMĂ, ENERGIE ȘI MOBILITATE
Inițiativa emblematic ă a Uniunii Europene „O
Europă eficient ă din punctul de vedere al
utilizării resurselor” , menit ă să sprijine
decuplarea cre șterii economice de utilizarea
resurselor prin decarbonizarea economiei, sporirea utilizării surselor regenerabile, modernizarea
transporturilor și promovarea eficien ței
energetice.
LOCURI DE MUNC Ă ȘI COMPETEN ȚE
Inițiativa emblematic ă a Uniunii Europene „O
agendă pentru noi competen țe și noi locuri de
muncă”, menită să modernizeze pie țele muncii
prin facilitarea mobilit ății forței de munc ă și
dezvoltarea competen țelor de-a lungul întregii
vieți, în vederea cre șterii particip ării forței de
muncă și a unei mai mari concordan țe între oferta
și cererea de pe pia ța muncii. EDUCAȚIE
Inițiativa emblematic ă a Uniunii Europene
„Tineretul în mi șcare” , menită să sporeasc ă
performan țele sistemelor educa ționale și
atractivitatea pe plan interna țional a
învățământului su perior european
SOCIETATEA DIGITAL Ă
Inițiativa emblematic ă a Uniunii Europene „O
agendă digitală pentru Europa” , menită să
accelereze dezvoltarea de re țele de internet de
mare vitez ă și să permită gospod ăriilor și
întreprinderilor s ă beneficieze pe deplin de
avantajele pie ții unice digitale. COMPETITIVITATE
Inițiativa emblematic ă a Uniunii Europene „O
politică industrial ă adaptată erei globaliz ării”,
menită să îmbunătățească mediul de afaceri, în
special pentru IMM-uri, și să sprijine dezvoltarea
unei baze industriale solide și sustenabile,
capabilă să facă față concuren ței globale. COMBATEREA S ĂRĂCIEI
Inițiativa emblematic ă a Uniunii Europene „O
platform ă european ă de combatere a s ărăciei” ,
menită să asigure coeziunea social ă și teritorial ă,
astfel încât avantajele cre șterii și ale creării de
locuri de munc ă să fie accesibile pe scar ă largă,
iar cei care trebuie s ă facă față sărăciei și
excluziunii sociale s ă aibă posibilitatea de a avea
o viață demnă și de a avea un rol activ în
societate.

RO 37 RO ANEXA 2 – ARHITECTURA ST RATEGIEI EUROPA 2020

Structura
instituțională globală Orientări integrate privind stabilirea domeniului de aplicare a priorit ăților de politic ă ale UE, inclusiv a obiectivelor principale
pe care UE trebuie s ă le îndeplineasc ă până în 2010 și să le transpun ă în obiective na ționale
Rapoarte de țară: Abordare tematic ă:
Scop: să ajute statele membre s ă defineasc ă și să
aplice strategii de ie șire din criz ă pentru a
reinstaura stabilitatea macroeconomic ă, pentru a
identifica blocajele na ționale și a asigura din nou
creșterea durabil ă a economiilor și sustenabilitatea
finanțelor publice. Scop: să asigure realizarea obiectivelor principale
convenite la nivel european, combinând ac țiuni concrete
atât la nivelul UE, cât și la nivel na țional.
Abordare: evaluare aprofundat ă a principalelor
provocări macroeconomice c ărora trebuie s ă le
facă față statele membre, ținând cont de efectul de
contagiune de la un stat membru la altul și dintr-un
domeniu de politic ă în altul. Abordare: rol strategic al forma țiunilor sectoriale ale
Consiliului în ceea ce prive ște monitorizarea și analiza
progreselor realizate în îndeplinirea obiectivelor stabilite de
comun acord. Realizare

Instrumente: întocmirea de rapoarte de c ătre
statele membre prin programele lor de convergen ță
și stabilitate, urmate de recomand ări separate, dar
sincronizate, privind politica fiscal ă – în cadrul
avizelor referitoare la programul de stabilitate și
convergen ță și privind dezechilibrele
macroeconomice și blocajele înregistrate în ceea ce
privește creșterea – în cadrul Orient ărilor generale
de politic ă economic ă [articolul 121 alineatul (2)]
Instrumente: întocmirea de rapoarte de c ătre statele
membre prin programe na ționale de reform ă modernizate,
care includ informa ții privind blocajele înregistrate în ceea
ce privește creșterea și progresele înregistrate în atingerea
obiectivelor, urmate de consiliere privind politica, oferit ă
de UE sub form ă de recomand ări în cadrul Orient ărilor
generale de politic ă economic ă [articolul 121 alineatul (2)]
și al Orient ărilor privind ocuparea for ței de munc ă
(articolul 148).

RO 38 RO ANEXA 3 – PROPUNERE DE CALENDAR DE ACȚIUNE 2010-2012

2010
Comisia European ă
Propuneri privind abordarea general ă a strategiei EUROPA 2020
Consiliul European de prim ăvară
Acord privind abordarea general ă și stabilirea obiectivelor principale ale UE
Comisia European ă
Propuneri de orient ări integrate privind EUROPA 2020
Parlamentul European
Dezbatere privind strategia și aviz privind orient ările integrate
Consiliul de Mini ștri
Rafinarea parametrilor-cheie (obiective UE/na ționale, ini țiative emblematice și orientări
integrate)
Consiliul European din iunie
Aprobarea strategiei EUROPA 2020, validarea obiectivelor UE și naționale și adoptarea
orientărilor integrate
Comisia European ă
Orientări operaționale privind etapele urm ătoare din cadrul strategiei EUROPA 2020
Consiliul European de toamn ă
Discuții aprofundate pe o anumit ă temă (de ex. C-D și inovare)
Statele membre
Programele de stabilitate și convergen ță și programele na ționale de reform ă
2011
Comisia European ă
Raport anual adresat Consiliului European de prim ăvară, avize privind programele de
stabilitate și convergen ță și propuneri de recomand ări
Consiliul de Mini ștri
Analiza propunerilor de recomand ări ale Comisiei, ECOFIN pentru PSC
Parlamentul European
Dezbatere în ședință plenară și adoptarea unei rezolu ții
Consiliul European de prim ăvară
Evaluarea progreselor înregistrate și orientări strategice
Statele membre, Comisia European ă, Consiliul
Acțiuni în aplicarea recomand ărilor, punerea în aplicare a reformelor și întocmirea de
rapoarte
2012
Aceeași procedur ă, cu o aten ție specială acordată monitoriz ării progreselor înregistrate