Strategia DE Promovare Turistica A Statiunii Poiana Brasov

Economie

Strategia DE Promovare Turistica A Statiunii Poiana Brasov

Byadmin ianuarie 1, 2024

STRATEGIA DE PROMOVARE TURISTICĂ A STAȚIUNII POIANA BRAȘOV

CUPRINS

INTRODUCERE

ARGUMENT

METODOLOGIE

Capitolul I MARKETING TURISTIC

1.1 Concept și dimensiuni

1.2 Marketingul serviciilor

1.3 Strategia de piață

1.4 Cercetarea de marketing în turism

1.5 Obiective și strategii de marketing

Capitolul II STATIUNEA POIANA BRASOV

2.1 Prezentare generală

2.2 Potențialul turistic al statiunii Poiana Brasov

2.2.1 Resurse turistice naturale

2.2.2 Resurse turistice antropice

2.2.3 Baza tehnico-materială turistică

Capitolul III PIAȚA TURISTICĂ A STATIUNII POIANA BRASOV

Capitolul IV STRATEGII DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC A STAȚIUNII POIANA BRAȘOV ȘI PROMOVAREA ACESTUIA

Capitolul V STUDIU DE CAZ-HOTEL

5.1 Istoric

5.2 Misiune

5.3 Obiect de activitate

5.4 Organigramă

5.5 Cererea și oferta

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Alegerea acestei teme a fost cu siguranță o provocare pentru mine, am cunoscut de la bun început dificultatea unei lucrări care mă va solicita la maxim prin complexitatea sa, având în vedere diversitatea temelor de abordat despre stațiunea Poiana Brașov, lucrarea se constituie prin însăși gradul ridicat de dificultate într-o lucrare de licență modernă, profesionistă și bine realizată.

Conținutul este bine structurat, pe capitole și subcapitole, astfel încât fiecare subiect, fiecare indicator să fie atins în privința activității turistice din cadrul stațiunii Poiana Brașov.

Primul capitol este dedicat cunoașterii de marketing,cu elemnente de ordin general care vizează definirea conceptului, prezentarea marketingului serviciilor, strategia de piață și cercetarea în marketingul turistic, fixarea strategiilor și obiectivelor de marketing. De fapt aceasta este esența prezentei lucrări, ea fiind de marketing turistic, Poiana Brașov este localitatea pe care am ales-o pentru acest studiu, este o localitate cu valențe de ordin turistic.

Capitolul doi, prezintă prin câteva subcapitole stațiunea Poiana Brașov, se începe cu o prezentare generală apoi cu prezentarea resurselor turistice naturale și antropice dar și a bazei materiale pentru turism, a infrastructurii generale și turistice. Prezentarea generală va cuprinde elemente legate de așezare geografică, relief, climă, rețea hidrografică, vegetație dar și cadrul uman, respectiv populație și economie.

Capitolul trei prezintă piața turistică a stațiunii Poiana Brașov, indicatorii turistici, număr de turiști și foarte important locul de unde provin aceștia.

Capitolul patru, își dorește să aducă o contribuție concretă la îmbunătățirea imaginii turistice a stațiunii Poiana Brașov, adoptarea unei strategii de marketing eficientă care să aibă rezultate, nu neapărat imediate ci în timp. Se vor face propuneri concrete care să fie și realizabile, fixându-se și sursele bugetare.

Capitolul cinci, prezintă un studiu de caz, o unitate de cazare reprezentativă din Poiana Brașov, se va face o scurtă analiză a acesteia, un istoric, misiunea asumată, organigramă, obiect de activitate, cererea și oferta.

Lucrarea se va încheia cu concluziile de rigoare, bibliografie și anexele care nu au putut fi incluse în textul curent.

ARGUMENT

Consider că lucrarea de față are foarte multe argumente care pornesc din însăși complexitatea ei, din acest punct de vedere pot sa menționez:

1. Profesionalismul profesorului îndrumător

2. Utilizarea de date statistice din cele mai bune și sigure surse

3. O bună resursă de timp alocată redactări lucrării

4. Folosirea graficelor ca metode sugestive de redare a realitățiilor

5. Pasiunea pentru temă a autorului

6. O multitudine de date statistice care redau foarte sugestiv atingerea obiectivelor propuse pentru această lucrare.

Veridicitatea datelor consider că este unul din argumentele forte ale acestei teme, analiza lor și concluzii trase în urma calculelor va da o imagine clară a turismului practicat în cadrul orașului orașului Onești.

Tema lucrării nu este greu abordabilă, în afară de partea de introducere, totul este o analiză succesivă a potențialului turistic natural și antropic, cu interpretarea aferentă din care se vor trage concluziile.

Alături de informațiile culese din munca de pe teren dar și din diferite surse bibliografice am inclus în această lucrare și numeroase imagini, majoritatea fiind realizate de mine în studiul de pe teren.

Analiza managementului orașului va reliefa punctele tari și punctele slabe ale deciziilor luate de către administrația locală. Analiza SWOT va evidenția pe langă parametrii pozivi și negativi, și oportunitățile și riscurile orașului. Analiza SWOT este o metodă foarte sugestivă, care se poate face scoate foarte bine în evidență anumite aspecte favorabile turismului sau dezvoltării economice.

Toate aceste analize ale indicatorilor geodemografici și turistici ne vor conduce la conturarea unei imagini clare asupra importanței turistice pe care o are în prezent orașul dar și cea pe care o poate avea dacă se vor implementa anumite măsuri în acest sens. Se va prezenta și o situație demografică și economică a orașului ca mediu de susținere de activității de turism.

De-asemenea, propunerea unor strategii în ceea ce privește turismul, identificarea potențialelor resurse turistice ale zonei și valorificarea lor prin diferite mijloace. Îmbunătățirea infrastructurii generale, o să vedem dacă actuala infrastructură generală este suficientă pentru a asigura fluxurile economice și turistice ale orașului.

Capitolul I

MARKETING TURISTIC

1.1 CONCEPT ȘI DIMENSIUNI

După profesorul W. J. Stanton, un specialist american recunoscut, marketingul este definit ca ‘un întreg sistem de activități economice referitoare la programarea, prețurile, promovarea, distribuția produselor și serviciilor menite să satisfacă cerințele consumatorilor actuali și potențiali’’ .Un alt specialist, E. Kelley, apreciază că marketingul este un ,,instrument social grație căruia produsele materiale și cultura unei societăți sunt transmise membrilor săi.’’

Specialiștii români de la catedra de marketing a Facultății de Comerț – Academia de Științe Economice București – au și ei următoare opinie în privința marketingului:

o concepție modernă în orientarea întreprinderii- orice tip de activitate cu specific economic care trebuie orientată în direcția satisfacerii cerințelor (efective și potențiale) ale consumatorilor, cu un maxim de eficiență.

activități practice, specifice- raporturile întreprinderii cu exteriorul (investigarea pieței, testarea acceptabilității, promoții, urmărirea comportării randamentului produselor în consum etc.

instrumentar de marketing- metode și tehnici strict științifice, adecvate cercetăriilor nevoilor consumatorilor și de investigare a pieței economice.

Cea mai completă definiție este însă ceea alui Philip Kotler un reputat specialist american în marketing, apreciat ca fiind părintele conceptului. El da o definție marketingului ca fiind: ,,un proces social și managerial prin care indivizi și grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc – prin crearea, oferirea și schimbul de produse având o anumită valoare.’’.

Necesitatea umană reprezintă ,,cerințe ale unei persoane sau grup de persoane ce trebuie neapărat satisfăcute, întrucât le asigură existența și dezvoltarea’’. Iată și ierarhizarea lui Maslow (fig. nr. 1) :

necesități fiziologice (hrana, îmbrăcămintea, somn etc.);

necesități de siguranță (siguranța mijloacelor de transport);

necesități sociale (apartenență la un grup social, afecțiune din partea familiei sau a comunității din care face parte etc.);

necesități de satisfacere- prestigiu, recunoaștere, faimă;

autodepășire (cunoaștere și expresie de sine).

Cele trei elemente, necesitățile consumatorilor, dorințele și cererile sunt concepte ce aduc informații pentru desfășurarea activităților de marketing ale unei firme.

Figura nr. 1. Ierarhizarea necesităților

Sursa: Maslow, A – ,, Towards a Psychology of Being”, Van Nostrand, New York, 1967

Produsele, în accepțiunea marketingului sunt ,,orice poate fi oferit pe o piață pentru achiziționare, utilizare sau consum și care poate satisface o necesitate sau o dorință’’.4 Producătorii trebuie să cunoască dorințele consumatorilor și să le pună la dispoziție cele mai bune ;i utile produse.

Valoarea produsului este foarte importantă pentru un consumator pentru că realizează diferența între avantajele pe care le obține din utilizare și costurile de achiziționare.

Satisfacția consumatorului, a celui care beneficiază de pe urma achiziționării produsului și depinde de performanțele produsului, performanțe care sunt direct legate de calitatea lui. .

Schimbul reprezintă actul în urma căruia reușești să atingi un obiectiv acela de a obține în urma unui schimb un produs dorit de la o altă persoană fizică sau juridică prin plata valorică în produse sau bani. Tranzacția este de fapt schimbul de valori între două părți, care pot să fie două persoane fizice sau juridice poate fi realizată prin intermedierea banilor sau prin schimburi de produse, cunoscut în lumea economică sub numele de barter. Schimbul este fără doar și poate motorul conceptului de marketing.

Piața reprezintă locul de desfășurare a activităților economice legate de cerere și ofertă, care la rândul ei este alcptuită din:

– cumpărătorii prezenți dar și potențiali clienți care pot intra în contact din punct de vedere economic cu categoria secundă:

– vânzătorii

Mărimea pieței este determinată de numărul cumpărătorilor actuali dar și potențiali, cât și de volumul și numărul tranzacțiilor actuale dar și a celor potențiale.

Conceptul de marketing este adeseori confundat cu conceptul de a vinde. Conceptul de marketing pornește în mod firesc cu necesitățile, dorințele și cererea celor care consumă și impune anumite condiții pentru realizarea și distribuirea produselor avînd ca principal scop satisfacerea nevoilor lor. O diferență în vânzare și marketing este vânzarea ia o perspectivă din interiorul spre exteriorul întreprinderii, în timp ce conceptul de marketing abordează activitatea din exteriorul întreprinderii spre interiorul ei.

1.2 MARKETINGUL SERVICIILOR

Între marketingul serviciilor și marketingul produselor, se pune semnul diferit. Marketingul este un proces specific serviciilor, are ca principal scop identificarea necesităților și dorințelor consumatorului și mai apoi îndeplinirea acestora la momentul potrivit, la prețul cel mai atractiv cu putință. Teoria marketingului serviciilor are la bază principalele caracteristicile ale acestora, dar și, foarte important, comportamentul consumatorului

Caracteristicile serviciilor au fost subiectul multor analize de specialitate între care de un real prestigiu se numără: Kotler Ph.,Berkowitz E., Kerin R. A., Rudelius N. etc. Analizele efectaute de-a lungul timpului de către reputați economiști au evidențiat caracteristicile cele mai relevante ale serviciilor:

– intangibilitatea,

– inseparabilitatea,

– variabilitatea,

– perisabilitatea.

Philip Kotler, renumitul economist a definit serviciul ca fiind ,,orice acțiune sau execuție pe care un subiect o poate efectua pentru un altul, care este eminamente intangibilă și care nu are drept consecință transferul proprietății asupra unui lucru’’.

Intangibilitatea serviciilor- proprietatea acestora de a nu putea fi identificate prin simțurile biologice ale omului (văz, auz, pipăit, miros etc.) înainte de a achiziționate. Evaluarcialitate între care de un real prestigiu se numără: Kotler Ph.,Berkowitz E., Kerin R. A., Rudelius N. etc. Analizele efectaute de-a lungul timpului de către reputați economiști au evidențiat caracteristicile cele mai relevante ale serviciilor:

– intangibilitatea,

– inseparabilitatea,

– variabilitatea,

– perisabilitatea.

Philip Kotler, renumitul economist a definit serviciul ca fiind ,,orice acțiune sau execuție pe care un subiect o poate efectua pentru un altul, care este eminamente intangibilă și care nu are drept consecință transferul proprietății asupra unui lucru’’.

Intangibilitatea serviciilor- proprietatea acestora de a nu putea fi identificate prin simțurile biologice ale omului (văz, auz, pipăit, miros etc.) înainte de a achiziționate. Evaluarea lui se face inițial de către cumpărător, prin promovare, astfel se crează o imagine în mintea potențialului cumpărător,. Imaginea astfel formată este elementul-cheie pentru marketingului serviciilor.

Inseparabilitatea serviciilor- serviciile sunt produse și consumate simultan, consumatorul și prestatorul serviciului fiind prezenți și interacționând pe toată perioada prestării și consumului acestora. Consumarea serviciului simultan elimină posibilitatea înlocuirii acestuia.

Eterogenitatea sau variabilitatea serviciilor- implică multitudinea factorilor care duc la furnizarea lor, depind atât de prestator, cât și de o mulțime de alte elemente (localizarea, locul, tariful, experiența și cererea cumpărătorului ș.a.).

Perisabilitatea serviciilor- serviciile nu pot fi stocate pentru un consum ulterior. Neutilizarea integrală a locurilor de cazare a unei unități de cazare sau de alimentație publică poate conduce la diminuarea veniturilor, care nu mai pot fi recuperate ulterior..

Rezultă astfel o mare diferența dintre marketingul bunurilor materiale și cel al serviciilor. Pentru bunurile de ordin material marketerul focalizează asupra scoaterii în evidență a aspectelor palpabile, în cazul serviciilor toate eforturile sunt depuse în scopul creării unei imagini cât mai apropiate de calitatea serviciului oferit.

Diferențele care-și au originea în modalitatea în care firmele prestatoare de servicii sunt conduse și organizate, se numesc diferențe contextuale. Ele pot fi eliminate prin schimbări interne (în cadrul managementului întreprinderii) dar și prin schimbări în mediul extern întreprinderii (legislație etc.).

Diferențele contextuale sunt foarte importante fiind cele care influențează cel mai mult marketingul serviciilor:

a) insuficienta dezvoltare a strategiilor de marketing la nivelul firmei prestatoare de servicii. compartimentele de marketing au ca principal obiectiv promovarea produsului (publicitate, promovarea vânzărilor).

b) puțina preocupare pentru investiții în dezvoltarea aptitudinilor de marketing ale personalului angajat, focalizarea pe factorul promovare poate neglija în timp capacitățile personalului prestator de servicii (ospătar, ghid etc.) în privința observarii comportamentului consumatorului.

c) structuri organizatorice diferite.

În industria serviciilor, există o mare diversitate de firme cu structuri organizatorice diferite în funcție de mai mulți factori din care menționăm locul geografic sau forța financiară etc. Organizarea activității de marketing se va face în mod diferit, având în vedere obiectivele vizate și posibilitățile existente .

a) existența în cadrul firmei a unei baze de date cu informații insuficiente referitoare la performanța cconcurenței.

b) impactul legislației aflate în vigoare asupra industriei serviciilor. O serie de servicii depind exclusiv de reglementările emise de guvern și alte organizații aparținând de acesta ,impuse fiind ca mod de realizare cât și ca preț, cu efecte asupra strategiei de marketing.

Având în vedere analiza de mai sus se poate trage concluzia că marketingul serviciilor are caracteristici unice, fiind diferit de marketingul produselor.

1.3 STRATEGIA DE PIAȚĂ

Strategiile prin care se stabilește prețul pentru produsele turistice se schimbă odată cu parcurgerea de către produs a diferitelor faze.

În primul stadiul cel de lansare pe piață, de introducere, se folosește în general prețul de prestigiu, prețul ,,de fructificare a avantajului de piață’’ numit și ,,de luare a caimacului’’ ca numit și preț de penetrare a pieței. Prețul de prestigiu este folosit de către în agențiile de turism ce aduc oferte turistice de o calitate impecabilă – de valoare – pentru o piață cosiderată țintă. Are avantajul unui profit bun și astfel întreprinderile își întăresc poziția pe piață. Prețul de fructificare este utilizat pentru o perioadă scurtă în următoarele cazuri:

– pe piețele moderne pentru produsele care au pe piață un ciclu scurt și cu o cerere din partea consumatorilor este de scurtă durată

– pentru produse speciale și cu caracteristici unice (croazieră cu ocazia unui eveniment);

– pentru produsele pentru care nu se mizează pe loialitatea clientului (de exemplu barurile, cluburile situate de-a lungulprincipalelor căi de comunicație, sau în apropierea unui atracții turistice, etc.);

– pe piețele unde consumatorii au de ales produsul dintr-o gamă restrânsă la prețul cerut Strategia de ,,luare a caimacului’’ este utilă piețelor saturate care prezintă un anumit nivel de segmentare.

Prețul pentru pachete de produse turistice numit prețul forfetar, oferă turiștilor o varietate de servicii turistice, la un preț global mai mic decât dacă ar fi fost achiziționate separat, prețurile sunt sub nivelul costurilor, dar trebuie ca prețul total trebuie să aducă profit.

Discountul este folosit de industria hotelieră, în domeniul transporturilor, de majoritatea zonelor turistice. Pentru eficiență se vor practica tarife de grup care garantează un tarif redus pentru membrii grupului.

Prețul discriminatoriu, întreprinderile stabilesc prețuri diferite pentru segmente de piață diferite. Unele hoteluri practică prețuri diferite pentru turiștii naționali față de turiștii internaționali.

Prețul promoțional stabilit pentru anumite achiziționarea unor servicii și produse, în care principal obiectiv este promovarea unei imagini sută la sută pozitive a întreprinderii. Se folosește în acest sens ol strategie de prețuri pentru atragerea clienților.

Alegerea și utilizarea unei game de tarife pentru un anume produs este o procedură strategică, dar variația pieței turistice imprimă în mod foarte des modificări tactice de preț (pentru o perioadă limitată de timp) datorită cererii care se caracterizează prin schimbări uneori destul de rapide în scopul valorificării capacităților nefolosite ce apar din următoarele motive: alegerea canalelor destinate distribuției, selectarea persoanelor sau firmelor cu rol în intermediere, stabilirea tipurilor de distribuție potrivite fiecărei categorii de produse și servicii constituie în mod evident decizii de marketing de maximă importanță care are efecte pe termen lung, și țin de domeniul strategiei de marketing .

Strategia de distribuție are în vedere, canalele prin care se face distribuția și nu în ultimul rând selectarea partenerilor de afaceri, toate acestea corelate cu strategia globală de piață a agenției de turism și cu celelalte componente care alcătuiesc mixul de marketing.

Profilul din ce în ce mai extins al unităților comerciale din turism și prezența lor deopotrivă atât pe piața internă cât și piețele externe, impun ca o consecință elaborarea și aplicarea simultană a mai multor strategii având ca principal obiectiv identificarea cerințelor clienților în privința nivelului serviciilor de distribuție.

Opțiunile asupra cãrora își vor concentra atenția întreprinderile de turism, sunt:

– facilitatea legată de spațiu (dispunerea locurilor de distribuție, accesibilitatea etc.)

– diversificareac gamei de produse (numãrul de produse existente)

– gradul de eterogenitate a produselor

În acest caz întreprinderile de turism se pot axa pe următoarele aspecte:

1) stabilirea țintelor politicilor de distribuție (creșterea vânzãrilor, stabilirea cotei de piațã, gradul de acoperire a piețelor-țintã).

2) determinarea strategiilor alternative de distribuție.

3) evaluarea alternativelor strategice, alegerea celor mai adecvate.

1.4 CERCETAREA DE MARKETING ÎN TURISM

Cercetarea de marketing este în fapt un proces prin care identifică și se definește oportunitățile și problemele de marketing. În același timp se urmărește și se evaluează acțiunile și performanțele de marketing, comunicând rezultatele. Orice decizie de marketing nu se face fără o cercetare de marketing, realizabilă prin utilizarea unor surse de informații.

Kotler a definit sistemul informațional de marketing ca fiind ,,un ansamblu format din specialiști, echipamente și procedee de culegere, sortare, analiză, evaluare și distribuire a informațiilor necesare, corect și la timp, către factorii de decizie din domeniul marketingului’’.

Obiectivul cercetării de marketing este simplu, și-anume obținerea informațiilor necesare pentru alegerea de către o întreprindere de turism a celor mai bune decizii de marketing.

Obiectivele pentru care este folosită cercetarea de marketing sunt următoarele:

1) de a informa și de a perfecționa procesul de luare a deciziei

2) de a minimiza gradul de risc al investiției

3) dezvoltarea unui sistem de previziune a pieței mult mai fidel

4) dezvoltarea unui sistem de comunicare eficientă cu consumatorii de produse turistice

Iată și principalele activități ale cercetătorilor de marketing:

– evaluarea potențialului existent pe piață

– analiza ponderii pieței și determinarea caracteristicilor pieței,

– previziuni economice pe termen scurt și lung,

– studii existente despre produse competitive și competitori,

– analiza schimbărilor în cadrul mediului de marketing ș.a.

Procesul cercetării de marketing însumează patru etape, și anume (fig. nr.4.1):

1.definirea problemei și a obiectivelor cercetării,

2.elaborarea planului de cercetare,

3. culegerea și analiza informațiilor

4. interpretarea și prezentarea rezultatelor

Fig. Nr.2 Procesul cercetării de marketing

Sursa: Kotler Ph.- ,,Managementul marketingului’’, Editura Teora, București, 1997.

Definirea problemei și a obiectivelor cercetării de marketing este foarte importantă pentru că de ea depinde eficiența întregului proces.

În funcție de obiectivul cercetăriiexistă mai multe tipuri de cercertări: cercetări exploratorii, instrumentale, descriptive, cauzale, previzionale, motivaționale și experimentale.

a.Cercetarea exploratorie: utilizată destul de des în marketing pentru obținerea de informații inițiale

b.Cercetarea instrumentală: se referă la stabilirea, experimentarea metodelor și tehnicilor de investigare ce vor folosite.

c.Cercetarea descriptivă: evaluează structura și particularitățile pieței, capacitatea de absorbție, distribuția clientelei turistice după diferite criterii etc.

d.Cercetarea cauzală: are ca principal obiectiv explicarea relației cauză-efect între elementele supuse cercetării dar și factorii ce le determină evoluția.

Procesul de cercetare începe cu cercetarea exploratorie, urmată de cercetarea descriptivă și cauzală.

e.Cercetarea previzională: urmărește estimarea dinamicii elementelor de marketing variabile în timp.

f.Cercetarea motivațională: urmîrește studiul comportamentului consumatorului, cu accent pe elementele ce influențează deciziile de cumpărare.

g.Cercetarea experimentală: folosită pentru obținerea unor rezultate cât mai exacte prin aplicarea unor teste asupra eșantioanelor de consumatori.

Tehnicile de cercetare utilizate sunt observarea, sondajul și experimentul. Sondajul este de preferat pentru obținerea unor informații descriptive, de asemenea se efectuează în scopul culegerii informațiilor referitoare la cunoștințele, părerile, preferințele și satisfacția turiștilor,

Instrumentele de cercetare sunt chestionarele și dispozitivele mecanice. Chestionarele reprezintă de fapt un set de întrebări scrise la care persoanele selectate sunt rugate să răspundă. În turism, principalele probleme în realizarea chestionarelor sunt alegerea cu atenție a subiecților pentru interviu și crearea unui mediu particular prin care să nu se simtă lezați.

Metodele de contactare pentru realizarea chestionarelor sunt contactarea prin intermediul serviciilor poștale, telefonic sau personal.

Implementarea planului de cercetare constă în culegerea informațiilor, procesarea și analiza lor. Acest lucru este urmat de interpretarea și prezentarea rezultatelor care încheie procesul cercetării de marketing. O interpretare greșită a rezultatelor cercetării duce la o decizie necorespunzătoare cu efecte negative asupra activității firmei.

Cercetarea de marketing trebuie realizată permanent, pentru a fi eficientă, iar rezultatele ei, trebuie transmise managementului de marketing al firmei, care va lua deciziile necesare pentru corectarea situației imaginii în piață a întreprinderii. În concluzie, cercetarea de marketing este un proces extrem de util în luarea deciziilor, și ajută la minimizarea riscului în procesul managerial.

1.5 OBIECTIVE ȘI STRATEGII DE MARKETING

Acțiunea efectivă de menținere pe piață prin care se realizează este precedată de patru etape interdependente: audit, stabilirea obiectivelor, stabilirea strategiilor și întocmirea planurilor de implementare (Malcom Mc.Donald op. cit., pag. 69).

Obiectivele strategice reprezintă enunțarea formală a țintei urmărite prin care se definește statutul viitor al organizației într-un orizont de timp mai lung.

Scopul este practic o anticipație mentală a rezultatelor care urmează a fi realizate prin acțiunile concrete ale managerilor. Stabilirea scopului este o necesitate, deoarece contribuie la creșterea profitabilității. De aceea, orice obiectiv trebuie să asigure următoarele aspecte (I. Petrescu, Gh. Seghete, pag. 477):

● certitudine și probabilitate de cuantificare;

● orizont previzional;

● certitudinea realizării în condiții de eficiență sporite;

● posibilitatea adaptării rapide și eficiente la schimbările ce apar etc.

În orice întreprindere se stabilesc numeroase scopuri:

– de perspectivă îndelungată: cuprinse între 3-5 ani

– de perspectivă medie: maxim un an

– operaționale: lunare sau trimestriale.

Locul esențial în ansamblul tuturor obiectivelor îl deține scopul general al activității de marketing. Din scopul general derivă scopuri:

● de bază: se referă la esența activității de marketing aflată în strânsă legătură cu strategia de dezvoltare a întreprinderii

● funcționale: stabilite la nivelurile inferioare ale conducerii activității de marketing;

● personale: pe care și le propune fiecare angajat corespunzător fișelor de lucru

Scopurile unei întreprinderi vizează:

● rentabilitatea întreprinderii de turism;

● studiul piețelor turistice;

● productivitatea factorilor de producție;

● produsele turistice vizate;

● resursele financiare, umane disponibile;

● cercetarea și dezvoltarea;

● structura organizatorică;

● protecția socială a angajaților

Scopurile și obiectivele îndeplinesc mai multe funcții într-o întreprindere (C. Sasu op. cit., pag. 26):

● definirea organizației

● stabilirea mijloacelor prin care să se poată controla, conduce acțiunile firmei;

● fixarea standardelor de măsurare a rezultatelor;

● comunicarea angajaților în ceea ce dorește să înfăptuiască conducerea.

Obiectivele de marketing rezultă direct din obiectivele globale ale întreprinderii. La baza definirii obiectivelor strategice ale întreprinderii se află identificarea nevoilor consumatorilor și de aceea trebuie cunoscute cele trei dimensiuni (D.F. Abell Defining the Business; Englewood Cliffs, N. Jersey, Prentice Hall 1980):

● grupul de consumatori deservit de întreprindere, delimitat pe criterii geografice, demografice etc.;

● funcțiile sau nevoile consumatorilor satisfăcuți

● tehnologia utilizată care adesea poate fi folosită pentru satisfacerea acelorași nevoi.

Orice obiectiv este format din trei elemente:

– un atribut prin care se exprimă (V. Munteanu (coord.) op. cit., p.188) fie realizarea unui anumit nivel al vânzărilor sau păstrarea sau mărirea cotei de piață, poate să aibă în vedere cucerirea de noi piețe sau atragerea unor noi segmente de cumpărători;

– un indicator: volumul vânzărilor, cota de piață, rentabilitatea etc.

– un scop ce indică mărimea indicatorului propus spre atingere

De toate cele trei elemente trebuie să se țină seama în formularea obiectivelor de marketing, Se delimitează mai întâi obiectivele cu caracter general detaliate apoi la nivel particular. Obiectivele strategice se pot clasifica în funcție de o serie de criterii:

1. După importanța:

● primare: vizează: maximizarea rentabilității, influențarea clienților, menținerea performanțelor.

● secundare: estimarea cererii de produse, alegerea celor mai rentabile produse etc.

2. După natura lor:

● obiective de piață : urmăresc intrarea pe noi piețe.

● obiective de produs: urmăresc lansarea de noi produse.

Procesul de elaborare a strategiilor de marketing

Are foarte mare importanță în activitatea de marketing elaborarea strategiilor care îi asigură obținerea performanțelor vizate.

Elaborarea strategiei de marketing corespunde unui proces amplu, permanent de informare, analiză și decizie. Esența planificării strategice se regăsește și în planul strategic, care împreună cu planul tactic, constituie elementul central de direcționare și coordonare a efortului de marketing al organizației.

Strategia de marketing este un act de decizie ce exprimă rezultatul unui proces foarte complex, care presupune: analiza factorilor strategici, formularea alternativelor strategice. Ansamblul factorilor ce influențează strategiile întreprinderii cuprinde:

1. Factorii externi : consumatorii actuali și potențiali împreună cu comportamentul lor, concurenții cu poziția ce o deținută pe piață, politicile de distribuție utilizate, toate componentele macromediului.

2. Factorii interni : materiale fie ele financiare și umane

Conceperea strategiei de marketing trebuie să aibă în vedere poziția concurențială a organizației, locul pe care ea dorește să-l ocupe, ceea ce are la dispoziție și mediul concurențial în care ease desfășoară.

Elaborarea strategiei de marketing solicită acțiuni precum: segmentarea pieții, desemnarea grupului țintă alcătuirea mixului de marketing prin care se va implementa strategia aleasă.

Am ales dintre toate variantele formula care mi s-a părut cea mai completă și cea mai simplă, realistă pentru activitatea practică, care prezintă următoarele etape de bază ( M. McDonald Op. cit., p.73):

● definirea misiunii firmei

● evaluarea situație, analiza factorilor interni și externi;

● obiective preliminare și de performanță

● identificarea și evaluarea opțiunilor strategice și alegerea uneia dintre ele;

● implementarea, programul de acțiuni, bugete funcționale și grafice de realizare în timp;

● monitorizarea activității având în vedere obiectivele urmărite.

Capitolul II

STATIUNEA POIANA BRASOV

2.1 PREZENTARE GENERALĂ

Poiana Brașov este una dintre cele mai renumite stațiuni montane și climaterice cu caracter permanent, fiind situată la poalele Masivului Postăvarul, la o altitudine de 1 030 metri, la 13 km de Brașov , fiind cea mai importantă stațiune românească pentru sporturi de iarnă.

Fig. 3 Poziția geografică a stațiunii Poiana Brașov față de orașul Brașov, sursa:atlase.ro

Muntele Postăvaru are o altitudine maximă de 1 799 metri fiind alcătuit din conglomerate și blocuri de calcare și culmi joase numite Clăbucete la 800- 1 200 metri altitudine .

Fig. 4 Localizarea stațiunii Poiana Brașov în cadrul Masivului Postăvaru, sursa:nisisport.ro

Prima mențiune documentară a locului actualei stațiuni datează de la începutul secolului XV (1427) , prima cabană “o mică baracă cu o sobă în jurul căreia se strângeau cei câțiva îndrăzneție ce îndrăgiseră schiul”, din amintirile unui excursionist Gicu Epuran în anul 1907, pentru ca în anul 1909 să se dea aici stratul în primul concurs oficial de schi. În anul 1951, are loc aici desfășurarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă, ocazie cu care sunt construite trambulinele, un teleschi, o pârtie de bob (ulterior dezafectată), un telescaun și un hotel.

Climatul este de munte cu o temperatură medie anuală de 5 grade Celsius, temperatura medie a lunii iulie este de +14,5 grade iar cea a lunii ianuarie de -5 grade Celsius. Precipitațiile depășesc 900 mm anual iar stratul de zăpadă, cu grosimea medie în jur de 50 cm se menține aproximativ 200 zile pe an

Înconjurată din toate părțile de păduri de conifere și munți înalți, stațiunea beneficiază de un aer curat, intens ozonat și de peisaje la fel de frumoase în toate anotimpurile. pantele vestice, nordice, sudice sunt acoperite cu păduri de amestec de fag și conifere iar cele estice sunt puternic înclinate și cuprind păduri de molid.

Fig.5 Poiana Brașov, vedere generală a stațiunii, sursa: blog.vacanță.com

Iubitorii sporturilor de iarnă au la dispoziție zăpadă din belșug și numeroase pârtii de schi deservite de telecabine, teleschi, instalații de ilumina nocturnă, trambuline de 90, 70 și 40 metri și tunuri pentru zăpadă artificială dar și de o modernă bază de cazare.

Posibilitățile de recreere în Poiana Brașov sunt completate de terenurile de sport pentru tenis, fotbal, minigolf, săli de gimnastică, hipism, trasee montane marcate spre cabana Postăvarul, cabana Cheia, Cristianu Mare. Excursii se mai pot face spre Bran, Râșnov, Brașov. În Poiana Brașov se poate ajunge ușor atât pe calea ferată până la Brașov cât și pe șosea din orașul Brașov.

2.2 POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII POIANA BRAȘOV

2.2.1 Resurse turistice naturale

Potențialul turistic al reliefului

Este extrem de variat, relieful fiind elementul major în structura potențialului turistic fiind suportul material pentru desfășurarea activităților turistice. Muntele Postăvarul prezintă variate forme de relief datorită alcătuirii geologice din care nu lipsesc gresiile, marnele, conglomeratele, calcarele și pietrișurile slab cimentate. Altitudinea maximă de 1 799 metri este atinsă în vârful Postăvarul. Din culmea principală se desprind în lateral culmi mai joase. Versantul nord-vestic al culmii principale, care domină platoul Poiana Brașov este mai abrupt, aici s-au construit pârtii de schi.

Fig.6 Vărful Postăvarul 1 799 m, sursa: ihotele.ro

Foarte pitorești sunt cheile Râșnoavelor situate în sudul masivului cu o lungime de 250 metri și versanți abrupți de 160-170 metri pe care se înscriu trasee de alpinism. Tot aici se află Peștera cu Lapte, la altitudinea de 1 350 m cu o lungime de 175 m și o denivelare de 10 m.

Potențialul turistic climatic

Prezintă importanță prin factorii naturali climatici de cură care aici sunt reprezentați de bioclimatul tonic stimulent de munte caracterizat prin aer curat, intens ozonizat, indicat în tratamentul nevrozei astenice, stări de debilitate, surmenaj fizic și intelectual, hipertiroidie benignă și rahitism cu tulburări de creștere la copii, anemii secundare, unele forme de astm bronșic și de bronșite astmatice.

Importanța turistică a climatului rezidă și din perspectiva turismului pentru sporturi de iarnă, cu precipitații bogate sub formă de zăpadă, persistența stratului de zăpadă care poate să dureze pe înălțimi și mai ales pe versanții cu expunere nordică din noiembrie până în aprilie, topirea fiind mai rapidă pe suprafețele calcaroase, însorite și mai înceată în zonele troienite și adăpostite.

Potențialul turistic al apelor

Munții Postăvaru sunt drenați de o serie de păraie ca aparțin bazinului hidrografic al Oltului iar în sud sunt Râșnoava și Prahova, pe valea Poienii este situat un lac de baraj artificial

folosit pentru agrement.

Potențialul turistic al florei și faunei

Se reflectă prin varietate și etajare, păduri de fag în etajul montan inferior și de conifere, brad de la 1 000 la 1 200 m și molid mai sus. Atractive pentru turism sunt pajiștile cu campanule, primule, tufe de afin și merișor dar și specii declarate monumente ale naturii (floarea de colț, iedera albă, ghințura galbenă). Pe lângă acestea mai sunt întălnite poieni acoperite cu pajiști formate din păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică și plante cu flori: gențiana, brânduse, margarete.

Fig.7-8 Plante protejate din Masivul Postăvaru, floarea de colț în stânga și iedera albă în imaginea din dreapta, sursa: alpinet.ro

Fauna este bogată, cu cerbi carpatini, urși bruni, râși, jderi, vulpi, mistreți, iepuri și lupi, Spre limita superioară a pădurii se află cocoșul de munte, declarat monument al naturii, iar găinușa de alun este răspândită de la poalele muntelui până aproape de pajiștea subalpină.

Fig. 9-10 Animale protejate din Masivul Postăvarul, ursul brun în imaginea din dreapta și râsul carpatin în cea din dreapta, sursa: www.toateanimalele.ro

Potențialul turistic al zonelor protejate

– Poiana Secuilor: aici sunt protejate specii rare de floră.

– Parcul Natural Tâmpa: o suprafață de 182,55 ha, aici sunt protejate specii faunistice valoroase de urși, râși, lupi dar și 35% din totalul speciilor de fluturi din România, păsări și plante rare (crucea voinicului și obsiga bârgană).

Fig.10 Muntele Tâmpa,pinten al Masivului Postăvaru, sursa: arhiva personală

– Rezervația peisagistică Postăvaru: 1 025 ha, cu peșteri, endemisme- ghioceii de Postăvar pe o suprafață de 100 ha. Rezervația este suprapusă sitului Natura-2000, aici fiind protejate habitate diverse de păduri dacice de fag, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine, pajiști alpine și pajiști panonice de stâncării și fânețe

Fig.11 Apus de iarnă peste Muntele Postăvaru, sursa: panoramio.ro

2.2.2 Resurse turistice antropice

În interiorul stațiunii cel mai important obiectiv turistic antropic este biserica de lemn cu hramul Sf.Ioan Botezătorul.

4 vietuitori, viata de obste

Hram: Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul

Acces: din Brasov (centru) se urmareste indicatorul spre Poiana Brasov, 11 km;

Staret: arhim. Hristofor Bucur;

Cazare: 4 locuri

Adresa: statiunea Poiana Brasov, 500001, jud. Brasov;

În Poiana Brașov nu exista nici o biserică, așa că oamenii care începuseră să se stabilească aici au căutat să ridice una. Mănăstirea ține și loc de biserică de obște. Biserica, de lemn, a fost ridicată între 1997 și 1999. Stilul ei este maramureșean. Chiliile sunt la subsol. De la bun început s-a dorit ca lăcașul de cult să fie mănăstire, dar nu au fost de la început destui monahi, așa că mănăstirea a pornit în lume ca schit aflat sub protecția Mănăstirii "Brâncoveanu" de la Sâmbăta de Sus .

Fig.12 Biserica de lemn din Poiana Brașov, sursa: wikipedia

Chiar dacă nu sunt situate în perimetrul localității, în zonă există numeroase obiective turistice care pot fi vizitate de cei care își desfășoară sejurul turistic la Poiana Brașov. Aici pot fi menționate numeroasele obiective turistice din Brașov: Casa Sfatului (1420-1528, elemente gotice, baroce, Renaștere, este este fosta Primărie a orașului și a Țării Bârsei,în prezent Muzeu de Istorie Județean), Casa Mureșenilor (muzeu memorial), Muzeul primei școli românești din Scheii Brașovului (colecție de manuscrise, cărți românești tipărite aici), Bastionul Țesătorilor (1420, Muzeul Cetății Brașovului și al fortificațiilor din Țara Bârsei, macheta a vechii construcții),

Cetățuia (sec.XVI, important punct de apărare situat pe Dealul Cetății, complex turistic cu specific medieval), Turnul Negru (sec.XVI, turn de observație, 11 m înalțime, pe Dealul Warthe, ziduri de 2 m grosime), Turnul Alb (sec.XV, funcție defensivă, în prezent muzeu), Bastionul Graft (sec.XVI, expoziții de arme, armuri și muniții), Biserica Neagră (1385-1477, cea mai mare catedrală gotică din România, portal gotic, colecție de covoare orientale, orga), Biserica Sf.Nicolae (sec.XVI, colecție de icoane și picturi), Biserica Bartholomeu (cel mai vechi edificiu cu elemente romanice și gotice), Poarta Ecaterinei (1559), Aleea după Ziduri (promenadă de-a lungul fortificațiilor Cetății Brașov), Strada Sforii (cu o lățime de numai 1,11-1,35 m), Pietrele lui Solomon

(vestigiu dacic ) etc.

Interesante și misterioase sunt obictivele turistice de pe Muntele Tâmpa: ruinele Cetății Brasovia (sec.XIII, ridicată se pare de cavalerii teutoni), ruinele Turnului Cizmarilor (se mai păstrează platforma pe care a fost construit și o bună parte din baza zidului de legătură ce străbătea muntele), Statuia lui Arpad (1896, nu mai există decât soclul statuii), Tunelurile de sub Tâmpa (sec.XX, inaccesibile datorită pericolului de surpare), Banca de Piatră (început de sec.XVIII).

2.2.3 Baza tehnico-materială turistică

Din punctul de vedere al serviciilor de cazare stațiunea Poiana Brașov dispune de 53 hoteluri. În tabelul de mai jos am prezentat unitățile de cazare cele mai reprezentative din stațiunea Poiana Brașov

Tabel nr.1 Principalele unități de cazare din stațiunea Poiana Brașov

Iată și pârtiile de schi in stațiunea Poiana Brașov:

Tabel nr2 Pârtiile de schi din stațiunea Poiana Brașov

Sursa: http://www.poiana.info.ro/

Fig.13 Harta pârtiilor de schi din Poiana Brașov, sursa. http://www.poiana-brasov.com

Fig.14-15 Părtia Lupului în imaginea din stânga și Pârtia Subteleferic în cea din dreapta, sursa: . http://www.poiana-brasov.com

Telegondola "Postavarul Expres"

Inaugurata în decembrie 2005, telegondola Anateleferic Expres poate transporta 1800 persoane /oră. Telegondola urcă la Cabana Cristianul Mare.

Număr locuri în telegondola: 8 locuri

Lungimea traseului: 2.140 metri

Diferența de nivel: 670 metri.

Stația inferioara: lângă Hotelul Miruna

Stația superioară-1710 m altitudine: La sud de cladirea Salvamontului, lânga Pârtia de schi Lupului.

Fig. 16-17 Telegondola din Poiana Brașov, sursa: tramclub.org

De-asemenea infrastructura turistică pentru sporturile de iarnă mai cuprinde:

Practicarea săniușului pe pârtiile special amenajate;

Practicarea patinajului pe patinoarul artificial;

Plimbări cu sănii trase de cai;

Învățarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul școlii de schi specializate mai ales în schi alpin cât și schi fond atât pentru începatori cât și pentru avansați;

Centre pentru închirierea materialelor sportive

Infrastructura turistică specifică sezonului cald solicit următoarele dotări sisponibile în stațiune:

Tenis de câmp pe terenurile amenajate în apropierea hotelurilor;

Minigolf si handbal pe terenul din zona lacului;

Schi pe iarba;

Plimbări cu barci și hidrobiciclete pe lacul Poiana;

Cursuri de călărie si practicarea echitației în împrejurimi;

Pescuit pentru agrement;

Windsurfing, yolle și ambarcațiuni pe lacul Moacșa (40 Km);

Miniparc de distracții pentru copii.

Apreschi – activitați de agrement pe tot parcursul anului:

Înot, sauna, masaj la piscinele din stațiune; gimnastică de întreținere; popicărie; mese de biliard;

Videoteci;

Cinematograf;

Jocuri electronice;

Centrul de Echitatie.

Situat în nordul stațiunii, în apropiere de Cabana Junilor. Centrul dispune de un grajd cu un efectiv de 26 cai din rase diferite, cu toate anexele necesare, de un manej (70×50 m) cu un teren de sport multifunctional.

Centrul de Echitatie are în folosința un popas turistic cu 12 casuțe, bufet și bar de zi, destinate în special celor veniți să practice călaria. Spatii de cazare: 45 de locuri în vile de 2 stele, cu bucătării moderne, sufragerii, TV color, cablu .

Turiștii pot să apeleze la sfaturile unor instructori calificați care să-i inițieze în arta călăriei. Aici se poate închiria și echipamentul necesar practicării acestui sport.

Fig.18-19 Centrul de Echitație din Poiana Brașov, sursa: www.infotravelromania.ro

În apropierea hotelurilor sunt situate o serie de restaurante cu specific românesc dar și unități de agrement:

Table nr.3 Unități de alimentație din Poiana Brașov

Capitolul III

PIAȚA TURISTICĂ A STATIUNII POIANA BRASOV

Pentru a determina piața turistică a stațiunii Poiana Brașov trebuie cunoscut în primul rând numărul de sosiri turistice, locul de origine al turiștilor, sezonalitatea turistică și alți indicatori care să indice circulația turistică în cadrul stațiunii Poiana Brașov.

În cele ce urmează voi prezenta câteva date statistice în privința numărului de turiști care au sosit în stațiunea Poiana Brașov pentru un anuit interval de timp, mai exact 2005-2008.

Analiza relevă o superioritate a turiștilor români pentru toți anii de studiu, cu valori cuprinse între 70-78% în timp ce turiștii străini au prezentat ponderi de 22-30%. Cifrele nu sunt slabe în dreptul turiștilor străini dar este necesar ca o stațiune de un asa calibru să aibă un flux mai mare turiști străini care să o viziteze iar programele de dezvoltare turistică a acestei stațiuni trebuie să aibă în vedere realizarea unor programe atractive și pentru turiștii străini dar înainte de toate este necesar ca infrastructura să fie pusă la punct și să se creeze un mediu cât mai curat și plăcut.

În tabelul de mai jos este redat numărul de sosiri în stațiunea Poiana Brașov, mai exact numărul de turiști străini și cel de turiști români.

Tabel nr.4 Numărul sosirilor în scop turistic în stațiunea Poiana Brașov

Sursa: Direcția de Statistică Brașov

Numărul sosirilor în scop turistic și originea turiștilor care au vizitat Poiana Brașov în perioada 2005-2008

Un alt indicator care relevă intensitatea fluxurilor turistice este numărul de zile-turist, un indicator care relevă nu numai câți turiști au sosit efectiv în localitate dar și cât au stat propriu-zis, este foarte important pentru a determina durata sejurului, veniturile încasate din turism de către autoritățile locale. În tabelul 5 și graficul aferent am prezentat numărul de zile-turist pentru aceeași perioadă, defalcat pentru turiștii străini și pentru cei români.

Tabel nr.5 Numărul zile-turist pentru stațiunea Poiana Brașov perioada 2005-2008

Sursa: Direcția de Statistică Brașov

Se observă și în graficul de mai jos scăderea numărului de zile-turist la ambele categorii de turiști, dar și scăderea numărului de înnoptări per ansamblu, ceea ce denotă o scădere a duratei sejururilor în stațiunea Poiana Brașov,

Numărul zile-turist și originea turiștilor care au vizitat Poiana Brașov în perioada 2005-2008

Durata medie a sejurului (S)

Acest indicator se calculează ca raport între numărul de zile

– turist și numărul de turiști și reflectă posibilitatea ofertei turistice de a reține turistul într-o anumită regiune, stațiune turistică etc.

Se calculează, în continuare, durata medie a sejurului pentru turiști români și turiști străini, conform formulei:

S=NTN / ZT

,unde: NZT – număr zile turist și NT – număr turiști.

Pentru total turiști:

2005 = 3,3 zile;

2006 = 2,8 zile;

2007 = 3,1 zile;

2008 = 3,05 zile;

Pentru turiștii români, valorile sejurului mediu sunt sub cele ale turiștilor străini, fiind cuprinse între 2,5-3 zile iar cele ale turiștilor străini sunt mai mari fiind cuprinse între 3,1-4,4 zile.

Iată câteva cauze ale scăderii numărului de sosiri și de înnoptări în stațiunea Poiana Brașov:

– scăderea calității serviciilor oferte turiștilor

– nediversificarea programelor turistice și a ofertelor

– schimbările climatic care au redus surata stratului de zăpadă

Utilizarea capacității de cazare este un alt indicator care indică intensitatea fluxurilor turistice, aceasta este redată în tabelul următor:

Tabel nr.6 Utilizarea capacității de cazare pentru stațiunea Poiana Brașov perioada 2005-2008

Sursa: Direcția de Statistică Brașov

Se observă o scădere accentuată de la peste 50% la numai 38% în numai 4 ani ceea ce impune luarea unor măsuri urgent de redresare a situației, prin măsuri promoționale adecvate și printr-o strategie de marketing profesionistă.

Capitolul IV

STRATEGII DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC A STAȚIUNII POIANA BRAȘOV ȘI PROMOVAREA ACESTUIA

Orice dezvoltare de natură economică, implicit turistică trebuie să fie de natură durabilă, în acest sens se impun următoarele obiective:

dezvoltarea infrastructurii de bază și în speță și cea turistică

protecția reală a mediului

întărirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei

dezvoltarea și promovarea turismului

regenerarea zonelor afectate de intervenția abuzivă a omului

După stabilirea obiectivelor trebuiesc fixate premisele, acestea sunt următoarele:

Îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor.

Ridicarea standardului calitativ pentru construcții, servicii, aspect general.

Oferirea oportunităților investitorilor privați pentru a participa la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Implementarea strategiei de dezvoltarea trebuie să aibă suportul locuitorilor

În privința dezvoltării infrastructurii de bază se au în vedere următoarele aspecte care trebuiesc îmbunătățite:

Reabilitarea și modernizarea căilor rutiere.

Construirea de noi locuințe.

Reabilitarea sistemului de termoficare, învechit și foarte necesar în condițiile unor ierni friguroase în zonă.

Implicarea și sprijinirea IMM-urilor în producție și servicii.

Modernizarea fondului locuibil deja existent, o bună colaborare cu asociațiile de locatari.

Dezvoltarea infrastructurii de transport.

Creșterea potențialului economic a zonei Poiana Brașov se poate face prin utilizarea în mod durabil a resurselor naturale.

Regenerarea urbană și naturală are în vedere următoarele priorități:

Reabilitarea clădirilor de patrimoniu și punerea în valoare a acestora.

Refacerea și dezvoltarea centrului localității, a clădirilor declarate monumente de arhitectură.

Redezvoltarea clădirilor, redecorarea fațadelor.

Utilizarea rațională a terenurilor în privința construcțiilor.

În privința protecției mediului se impun următoarele măsuri:

Îmbunătățirea calității apei

Asigurarea unui management integrat în privința deseurilor

Realizarea unor pepiniere de puieți

Reabilitarea zonelor verzi degradate de indolență și nepăsare

Efectuarea de împăduriri acolo unde acest lucru se impune

Promovarea și dezvoltarea turismului este una dintre temele principale ale autorităților locale pentru dezvoltarea economică a regiunii, și are legătură cu îmbunătățirea infrastructurii generale dar și cu protecția mediului:

Refacerea și modernizarea infrastructurii hoteliere din stațiune.

Promovarea prin marketing agresiv a stațiunii Poiana Brașov pe mai multe căi, mass-media, participarea la târgurile de turism, introducerea obiectivelor turistice din Poiana Brașov în cataloagele agențiilor de turism din țară și de peste hotare.

Promovarea turismului sportiv, a celui de agrement, vânătoare și pescuit.

Reamenajarea, modernizarea zonelor de agrement din zona turistică Poiana Brașov.

Modernizarea domeniului schiabil.

Crearea infrastructurii tipice pentru turism.

Tabel nr.4 Detalierea strategiei de promovare și dezvoltare turistică- Poiana Brașov

Sursa: Consiliul Județean Brașov

Portofoliul de proiecte aflate în faza de desfășurare inclusiv pentru anul 2014 sunt următoarele:

Amenajarea pârtiilor de schi

Pârtia va fi dotată cu iluminat nocturn și instalații de produs zăpadă artificială.

Creșterea siguranței turiștilor prin scăderea factorilor de risc din zona montană

Vizează tot zona Poiana Brașov și beneficiari sunt turiștii dar și localnicii. Acest proiect complex are în vedere următoarele aspecte:

Urmărirea live, pe internet prin camere de supraveghere a pârtiilor de schi și a zonei montane

Promovarea turistică a zonei

Înregistrarea traseelor turistice în sistemele de orientare GPS

Monitorizarea permanentă a turiștilor aflați pe traseele montane

Reducerea numărului de persoane care se rătăcesc pe munte

Reducerea numărului de cazuri de accidente din munți

Reducerea numărului de accidente produse pe pârtiile de schi.

Creșterea eficienței activității Serviciului de Dezvoltare și Promovare a Turismului și Salvamont

Este un proiect care vizează întreaga zonă montană Brașov,. Beneficiari sunt locuitorii din zonă dar și turiștii. Se are în vedere următoarele aspecte:

Suplimentarea numărului de angajați cu cel puțin 5 persoane

Editarea de materiale promoționale

Participarea la târguri și expoziții turistice naționale și internaționale

Amenajarea traseelor turistice

Îmbunătățirea dotărilor de serviciu

Dezvoltarea programelor de turism desfășurate actual

Atragerea unui mare număr de investitori

Construirea unui patinoar artificial

Are ca obiectiv crearea unui spațiu propice desfășurării unor activități sportive, de petrecere a timpului liber, principalii beneficiari sunt localnicii și turiștii.

Sport extrem la Poiana Brașov

Obiectivele demarării unui astfel de proiecte sunt numeroase:

Creșterea numărului de zone de agrement, a activităților turistice și sportive

Diversificarea activităților sportive practicate de către tinerii din zonă

Atragerea unui număr cât mai mare de turiști

Punerea în valoare a zonelor de interes turistic din zona Poiana Brașov

Strategiile de valorificare ale stațiunii Poiana Brașov sunt cele clasice și eficiente în acest caz. Inițial trebuie pusă la punct infratsructura și trebuie crescută calitatea serviciilor și a dotărilor pentru agreement apoi să se treacă la faza a doua, conceperea și implementarea unie strategii de marketing care să atragă turiștii.

– se impune verificarea, completarea, întreținerea potecilor turistice

– conservarea, protejarea și ameliorarea mediului înconjurător în zonele cu un impact puternic din partea turismului

– controlul efectelor activității turistice în vedere preîntâmpinării degradării mediului și a resurselor turistice

– utilizarea rațională a resurselor turistice natural și evitarea degradării acestora

– amenajarea, mprotejarea și conservarea monumentelor naturii, a vestigiilor istorice și a arhitecturii tradiționale

– modernizarea infrastructurii generale și a celei turistice în special

– modernizarea transporturilor și a dotărilor tehnico-edilitare

– lărgirea gamei de servicii oferite pentru reducerea sezonalității

– practicarea unor tarife diferențiate la începutul și sfârșitul sezonului prelungit

– dezvoltarea strategiei atracției multiple pentru turismul de reuniuni și de afaceri

– dezvoltarea și modernizarea spațiilor destinate agrementului

– orientarea investițiilor și către construirea unor hoteluri mici, familial, iar în structura actualleor hoteluri să existe și spații de cazare pentru familii cu copii

– modernizarea mijloacelor de transport turistice

– participarea la târguri de turism interne și internaționale

– înființarea unor puncte de informare turistică, obiectivele turistice să aibă panouri explicative cu date simple dar argumentate științific

– pe periopada verii fiecare hotel ar putea angaja un ghid montan și ar putea afișa o hartă cu principale obiective turistice din zonă spre care se poate face drumeție

– încurajarea turismului sportiv, pentru ca tot mai multe echipe din diferite sporturi să-și efectueze cantonamentul aici.

– amenajarea unor terenuri de golf și a unor terenuri de badminton.

Capitolul V

STUDIU DE CAZ-VILELE DE AUR DIN POIANA BRAȘOV

5.1 ISTORIC

Fig.18-19 Localizarea Vilelor de Aur în cadrul stațiunii Poiana Brașov, sursa: http://inlinehome.wordpress.com

Scandalul declanșat de publicația Cotidianul, în legatură cu mai multe nereguli descoperite la Loteria Națională, a ajuns și la Brasov. În vizor sunt asa-numitele Vile de Aur din Poiana Brasov, care fac parte dintr-un sistem de joc tip loz în plic. Loteria Română a vândut între 1995 și 2004 lozuri care ofereau drept câștig dreptul pe viață de a petrece o saptămână într-un complex de vile din Poiana Brașov. Afacerea a început pe 9 iunie 1995, când Loteria a cumpărat de la firma Special Construction 11 vile situate în Poiana Brașov, fiecare având cate trei apartamente, dotate și utilate.
Emil Simon, patronul firmei, a declarat că a încasat de la Loterie în jur de 8,2 milioane de dolari, ceea ce înseamna că Loteria a achitat pentru fiecare apartament 250.000 de dolari. Cele 33 de apartamente au fost puse ca premii la loz în plic „Vila de Aur”, câștigătorii primind pe viață dreptul de folosință asupra apartamentului, timp de o săptămână în fiecare an. Dreptul de proprietate asupra acestei perioade poate fi transmis mai departe.

5.2 MISIUNE

Când optezi pentru achiziția unui imobil în coproprietate, devii proprietarul și utilizatorul unei locuințe specifice pentru o anumită perioadă de timp (de regulă, o săptămână), în fiecare an, pentru un anumit număr de ani sau chiar pe viață. Ca în cazul oricărui model de business pe care românii îl împrumută din Vest, și acesta a primit o culoare locală. Dacă, la origine, time-sharingul reprezintă un contract pe baza căruia obții un drept de rezervare, la noi, presupune preluarea unei cote părți din imobil. „Ne-am inspirat după modelul de afacericare funcționează de 40 de ani în Occident și sper să dea roade și la noi. Vânzările vor funcționa pe principiul primul venit, primul servit, iar cei care vor cumpăra ulterior trebuie să se adapteze la perioada din an rămasă nevândută“, a declarat Simona Burghelea, manager de proiect în cadrul Ioanim Consulting din Brașov, firmă ce are în plan dezvoltarea a două proiecte în sistem de coproprietate. Lucrările la primul complex de case, localizat în zona Bran-Glăjărie, vor începe în iunie 2010 și presupun dezvoltarea a 16 case-pilot.

Suprafața desfășurată a unei vile este de 105 mp și este dispusă pe parter și etaj. Locuințele sunt complet mobilate și utilate. Prețul de vânzare pentru o casă pe perioadă de o săptămână pe an, timp de 30 ani, este de 6.495 de euro. Sistemul de vânzare constă în plata unui avans de 495 de euro, urmat de o primă tranșă de 1.500 de euro, la începerea construcției, alți 1.500 de euro la finalizare și câte 1.000 de euro pe an, timp de trei ani. Pentru cei care dispun de toți banii, firma oferă o reducere de 20%, în acest caz suma totală fiind de 5.600 de euro. Dezvoltatorul asigură administrarea și întreținerea clădirii, serviciile de cazare, precum și parcarea autovehiculelor în incinta unității. Pentru aceste servicii se plătește o taxă de 95 de euro pe săptămână pentru casa cumpărată. „Banii de construcție provin din surse proprii și de la investitorii care vor achiziționa apartamentele. Nu vom apela la bănci. Ne vom concentra pe investitori persoane juridice care sunt dispuși să cumpere mai multe apartamente sau tot complexul pentru o săptămână din an“, a menționat Simona Burghelea. Firma este în proces de achiziție a unui nou lot de teren în Poiana Brașov, unde va demara al doilea proiect de acest tip, care va cuprinde între 60 și 80 de locuințe. Până acum, compania s-a ocupat de construcția de locuințe individuale la cerere.

5.3 OBIECT DE ACTIVITATE

Obiectul de activitate al Vilelor de Aur îl reprezintă turismul și serviciile. Turismul – ramură a economiei naționale, cu funcții complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mică de un an și al căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activități remunerate în interiorul locului vizitat .

5.4 ORGANIGRAMĂ

Director General al C.N.L.R. S.A.

MANOLACHE ADRIAN MISU

NERODEA COSMIN

Director Directia Vanzari, Organizare si Exploatare Jocuri

SPOREA DANUT

Director Directia Financiar – Contabilitate (preluat atributii de conducere si organizare a directiei)

PASCU BOGDAN-VLAD

Director Directia Logistica (preluat atributii de conducere si organizare a directiei)

RÂMNICEANU VICENȚIU-TRAIAN

Director Directia Juridica

5.5 CEREREA ȘI OFERTA

Oferta de cazare în vile de lux,situate în Poiana Brașov, construite între anii 1996-2000. Fiecare vilă are 3 apartamente cu 3 camere decomandate, 2 grupuri sanitare și bucătărie utilată,opțional garaj, ideale pentru confort, odihnă, sport și drumeție.

Apartamentele se compun din : sufragerie, două dormitoare, bucătărie, două toalete, holuri și garaj, mobilate și dotate modern cu aparatură electronică și electrocasnică la nivel tehnic superior – televizor color, aragaz, frigider, filtru cafea, prajitor pâine, fier de călcat, centrală pentru încalzire individuală, etc., având un confort maxim, de lux, pe o suprafață de peste 100 mp.

Avantaje: posibilitatea de a prepara și servi masa cu alimente proprii existând dotari de preparare și servire.

CONCLUZII

În urma realizării acestei lucrări de licență, referitor la tema aleasă pot spune ca am ajuns la anumite concluzii, rezultate în urma muncii depuse în culegerea și analiza datelor, concluzii pe care le prezint punctual în cele ce urmează:

Pentru a deveni și a fi recunoscut ca impotant centru turistic nu numai național ci și internațional, Poiana Brașov are nevoie de o schimbare de imagine iar în acest sens este nevoie de o reală strategie de marketing.

Centru turistic prin excelență, este absolut firesc și necesar ca turismul să fie privit ca un motor pentru dezvoltarea acestei locații turistice

Pentru ca strategia de marketing propusă să aibă finalitate este necesar să aibă acoperire în teren, prin realitățile turistice, obiective turistice, unități de cazare și infrastructură

Momentan aceste proiecte sunt în stadiu de derulare, unele trenează iar altele au fost deocamdată doar începute, unele au fost terminate existând totuși și lucruri bune realizate

Poaian Brașov trebuie să găsească obiective turistice, chiar să creeze unele, să realizeze trasee turistice în spațiul limitrof, aflat sub influența sa directă.

Îmbunătățirea infrastructurii generale și de transport este mai mult decât o necessitate pentru dezvoltarea turistică, economică a stațiunii

BIBLIOGRAFIE

Balaure V. (coord.) – „Marketing”, Editura Uranus, București, 2000

Baker M. J. – ,,Marketing’’, Societatea Știință și Tehnică S.A., București, 1997

Berkowitz E.N., Kerin R.A., Rudelius N. – ,,Marketing’’, 2nd Edition Homewood, Boston, U.S.A., 1989

Florescu C. (coord.) – ,,Marketing’’, Editura Marketer, București, 1992

Kotler Ph. – ,,Managementul marketingului’’, Editura Teora, București, 1997

Kotler Ph. – ,,Marketing Management; Analysis, Planning, Implementation and Control’’, 8th Edition, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ., 1994

Ielenicz M, Pătru I, România, geografie fizică, Editura Universitară, București, 2005

Maslow A. – ,,Motivation and Personality”, Harper and Row, 2-nd Edition, New York, 1970

Manta I. România, o enciclopedie a naturii, Editura Abeona, București, 1992

Nicula V și colab. Agenția de turism-înființare, organizare, management, activitate și operații, Editura Prouniversitaria, București, 2011

Pascu I.M. România-ghid autoturistic, Editura Coresi, București, 2003

Stăncioiu A.-F. – ,,Dicționar de terminologie turistică’’, Editura Economică, București, 1999;

*** Drumuri de vacanță, ghid turistic, 2005

http://enciclopediaromaniei.ro

http://www.crestinortodox.ro/manastiri/manastirea-poiana-brasov-117804.html

http://ziarullumina.ro/reportaj/o-manastire-de-statiune-dedicata-duhovniciei

Poiana Braşov – Emblema României