Strategia de dezvoltare turistică integrată ȋn staṭiunea Straja [307549]

Universitatea din Bucureṣti

Facultatea de Geografie

Specializarea: Geografia Turismului

Strategia de dezvoltare turistică integrată ȋn staṭiunea Straja

Coordonator ṣtiinṭific:

Lect. Univ. Dr. [anonimizat]: [anonimizat]Ṣtefania

Bucureṣti

2016

Cuprins

CAPITOLUL I: Introducere…………………………………………………………………………4

CAPITOLUL II: [anonimizat]ṭional, regional ṣi judeṭean privind planificarea strategică……………………………………………………………………………………6

CAPITOLUL III: Metodologia cercetării…………………………………………………….12

CAPITOLUL IV: [anonimizat]

4.1. Capital natural

1.1.1. Aṣezare geografică…………………………………………………………..13

1.2.1. Limite…………………………………………………………………………….14

1.3.1. Geologie…………………………………………………………………………15

1.4.1. Relief……………………………………………………………………………..16

1.5.1. Climă……………………………………………………………………………..17

1.6.1. Hidrografie……………………………………………………………………..18

1.7.1.Vegetaṭie ṣi faună……………………………………………………………..19

1.8.1. Soluri……………………………………………………………………………..20

1.9.1. Rezervaṭii naturale…………………………………………………………..21

4.2. Capital antropic ṣi infrastructură edilitară

2.1.1. Baze de cazare…………………………………………………………………21

2.2.1. Baze de alimentaṭie publică……………………………………………..26

2.3.1. Baze de agrement…………………………………………………………….26

4.3. Capital social

3.1.1. Dinamica populaṭiei…………………………………………………………30

3.2.1. Structura populaṭiei………………………………………………………….33

3.3.1. Forṭa de muncă………………………………………………………………..35

3.4.1. Cultura, obiceiurile, [anonimizat]…….38

3.5.1. Promovarea staṭiunii………………………………………………………..45

4.4. Dezvoltare economică

4.1.1. Radiografia sectorului antreprenorial………………………………46

4.2.1. Agricultura – premise ale dezvoltării……………………………….50

4.3.1. Industria

4.3.1.1 Factori favorabili de apariṭie………………………………..52

4.3.1.2. Activităṭile industriale ṣi diversificarea economică ȋn perioada comunistă……………………………………………………………………………………..53

4.3.1.3. Restructurare economică……………………………………..57

4.3.1.4. Restrângerea activităṭii ṣi apariṭia ṣomajului……….57

4.4.1. Turism……………………………………………………………………………57

4.4.1.1. Infrastructură turistică

a. [anonimizat]….58

b. Capacitatea de cazare existentă………………………….59

c. Numărul sosirilor turistice………………………………….60

d. Numărul ȋnnoptărilor turistice…………………………….61

4.4.1.2. Tipuri de turism practicate…………………………………..61

4.5.1. Transporturi…………………………………………………………………….62

CAPITOLUL V:Analiza SWOT…………………………………………………………………62

CAPITOLUL VI: Viziune, misiune ṣi valori comune

6.1. Viziune strategică……………………………………………………………………….64

6.2. Obiective strategice ale dezvoltării……………………………………………..65

6.3. Domenii prioritare, măsuri ṣi acṭiuni pentru dezvoltare integrată..65

CAPITOLUL VII: Concluzii……………………………………………………………………..66

CAPITOLUL VIII: Bibliografie…………………………………………………………………67

CAPITOLUL IX: Anexe……………………………………………………………………………70

CAPITOLUL I

Introducere

Turismul reprezintă un fenomen complex, caracteristic celei de-a doua părṭi al secolului XX, fiind unul din componentele majore ale vieṭii cotidiene, atât din punct de vedere economic, cât ṣi social, trezind interes pentru un număr tot mai mare de ṭări. Dezvoltarea celorlate sectoare economice, a permis creṣterea veniturilor populaṭiei ṣi respectiv a puterii de cumpărare, care ȋmpreună cu reducerea numărului de zile lucrătoare, au constituit premise benefice dezvoltării actului turistic.

Ȋn zilele noastre, tot mai mulṭi oameni „călătoresc”, fapt ce se referă la cunoaṣterea a tot ce ne ȋnconjoară, a ȋntregii frumuseṭi a naturii de pretutindeni, precum ṣi a diverselor “specii” de oameni ṣi vieṭuitoare. Sunt de părere că, o călătorie reprezintă o nevoie adâncă de a vedea lumea, de a descoperi alte state, alte vieṭi, alte suflete, alte culturi.

„Turismul reflectă ȋntreaga societate ṣi poate fi considerat un adevărat barometru al acesteia.” Acest fenomen, pune ȋn valoare tot ansamblul natural ṣi antropic al unei ṭări, satisfăcând diverse motivaṭii umane de călătorie. „Investiția în călătorii este o investiție în tine” (Matthew Karsten) ṣi totodată, „călătoria te învață că indiferent cât de multe cunoști, este mereu mai mult de învățat.” (The Cultureur).

Amploarea fluxurilor turistice, fie ele interne sau internaṭionale, ridică din ce ȋn ce mai multe probleme economice, sociale ṣi ecologice cu grad mare de complexitate. Cu deplin temei, astăzi, se poate vorbi de o veritabilă industrie a turismului care, ȋn linii mari, cuprinde activitatea unităṭilor de cazare, de alimentaṭie publică ṣi a celor de agrement, precum ṣi activitatea tuturor prestatorilor de servicii turistice.

Ȋnsă, ca orice fenomen care ia amploare ȋntr-o perioadă relativ scurtă de timp, turismul are ṣi efecte negative, ele fiind legate de modul de valorificare a resurselor naturale ṣi antropice, care constituie de altfel, baza desfăṣurării actului turistic. Această influenṭă nefastă a dezvoltării haotice a turismului a generat ulterior, impunerea unor norme ṣi criterii ce vizează organizarea, sistematizarea, amenajarea, dotarea ṣi echiparea, precum ṣi protejarea ṣi conservarea mediului ṣi a resurselor turistice.

Ȋn amenajarea turistică, a oricărui areal geografic este absolut necesară realizarea unui studiu privind evoluṭia fenomenului ȋn perspectivă, cât ṣi a celorlate ramuri economice specifice arealului ales.

Acest lucru a constituit principalul motiv pentru care, am ales arealul staṭiunii montane Straja, din Lupeni, Hunedoara. Reorientarea economiei locale, de la cea extractivă spre cea din domeniul turismului, poate constitui o alternativă prosperă a ȋntregului areal, prin crearea unor noi locuri de muncă, care ar reduce numărul de ṣomeri.

Obiectivul principal al prezentei lucrări este conceperea unei idei referitorare la strategia de dezvoltare a staṭiunii montane Straja. Acest obiectiv este susṭinut de alte obiective general-specifice, cum ar fi:

Integrarea staṭiunii montane ȋn rândul celor deja consacrate la nivel naṭional prin realizarea unor investiṭii.

Reabilitarea ṣi creerea unor căi de acces ṣi de transport, atât către staṭiune, cât ṣi ȋn cadrul acesteia.

Realizarea unor constucṭii destinate susṭinerii activităṭii turistice din zonă, ȋn conformitate cu legislaṭia ṣi normele de construcṭie ȋn vigoare.

Conservarea, dezvoltarea ṣi valorificarea ȋntregului ansamblu de elemente naturale ṣi antropice din acest spaṭiu geografic.

Sunt de părere că, zona staṭiunii montane Straja este un areal cu un potenṭial natural ṣi cultural bogat, fapt pentru care s-a acordat atenṭie turismului prin prisma creării de noi oportunităṭi, menite să atragă investitori naṭionali ṣi străini.

Un lucru pe care ȋl consider de o deosebită importanṭă, este cel referitor la angrenarea populaṭiei locale ȋn activităṭile desfăṣurate ȋn turism.

Toate aspectele menṭionate mai sus reprezintă paṣi importanṭi ce pot fi parcuṣi pentru ca municipiul Lupeni ṣi zona montană Straja ȋn a cărei administrare se află, să renască ṣi să prospere, oferind alternative locuitorilor din zonă.

Aṣadar, turismul poate constitui un pilon important al economiei, putând genera noi locuri de muncă, care să reducă numărul de ṣomeri, să crească nivelul de trai ṣi să facă ca o zonă să fie recunoscută, nu numai pentru activităṭile miniere, ci ṣi pentru cele din domeniul turismului.

Acest fenomen socio-economic aflat ȋntr-o continuă creṣtere este semnificativ pentru societatea actuală din ce ȋn ce mai solicitantă, deoarece satisface nevoia de cunoaṣtere, de relaxare ṣi de refacere fizico-psihică. Nu ȋntâmplător am numit turismul-fenomen socio-economic, ȋntrucât el implică două tipuri de relaṭii: relaṭii materiale (economice), care definesc acele relaṭii dintre clienṭi ṣi prestatorii de servicii turistice prin achiziṭionarea unor produse turistice, ca de exemplu vacanṭe, sejururi; ṣi relaṭii imateriale, care sunt de obicei, intangibile ṣi sunt rezultate ȋn urma interacṭiunii dintre populaṭia locală ṣi turiṣti ṣi care fac referire la: cultură, tradiṭii, obiceiuri, gastronomie etc.

Ȋn ȋncheiere, aṣ vrea să subliniez rolul turismului ȋn cadrul economiei naṭionale, care prin specificul ei se integrează ȋn sfera sectorului terṭiar, prin faptul că acesta are efecte benefice asupra civilizaṭiei umane, el fiind o componentă permanentă a culturii actuale, care poate fi ȋnṭeles prin acṭiuni turistice, ȋnsă „Adevărata călătorie de descoperire nu înseamnă a căuta noi peisaje, ci a privi totul cu alți ochi.” (Marcel Proust)

„Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină din ea.” (Sf. Augustin)

CAPITOLUL II

Contextul european, naṭional, regional ṣi judeṭean privind planificarea strategică

Relieful spaṭiului montan constituie elementul major al desfăṣurării activităṭilor turistice, acest lucru fiind posibil datorită diversităṭii genetice, dimensionale ṣi fizionomice a componentelor naturale. Amenajarea ṣi echiparea corespunzătoare a zonei montane a fost ȋncepută ȋncă din secolul XX, acest proces continuând ṣi ȋn zilele noastre, pentru a ajunge la nivelul ṭărilor cu renume ȋn turism montan ṣi de sporturi de iarnă.

Valorificarea potenṭialului natural al zonei municipiului Lupeni, respectiv a staṭiunii montane Straja ṣi a ȋntregii Văii Jiului reprezintă o activitate ȋntreprinsă recent, arealul fiind cunoscut ȋndeosebi pentru industria extractivă. Amenajarea staṭiunii turistice trebuie să se realizeze ȋn conformitate cu legile ṣi strategiile de dezvoltare ȋn vigoare. Un exemplu de astfel de strategii, l-ar constitui „Europa 2020” ce are ȋn vedere elaborarea documentelor specifice cu elemente cuantificate.

Totodată, „un spaṭiu cu importante resurse de subsol poate fi valorificat ṣi exploatat la maxim, iar apoi, după acea perioadă prosperă, să decadă treptat”, datorită faptului că, investitorii recurg la diferite mijloace prin care să ȋṣi maximizeze profitul: nerespectarea termenilor contractuali, neplata salariilor la timp sau ore de muncă peste program neplătite. Aceste modificări aduc nemulṭumiri ȋn rândul oamenilor ṣi poate chiar violenṭe (cazul mineriadelor). Sunt de părere că, zona bazinului Petroṣani ṣi a Văii Jiului ȋncă se mai poate baza pe industria extractivă, dacă interesele proprii ale investitorilor ṣi corupṭia nu ar prima. Ȋn sprijinul acestei idei este ṣi articolul , care subliniază ideea că, pentru o bună funcṭionare a oricărei industrii este nevoie atât de personal dedicat muncii ṣi calificat , cât ṣi de o tehnologie de ȋnaltă calitate. Oamenii sunt motivaṭi să muncească dacă le sunt respectate drepturile, dacă sunt plătiṭi corespunzător ṣi dacă li se oferă posibilitatea de perfecṭionare la locul de muncă. Tehnologiile folosite astăzi ȋn domeniul muncii sunt menite să le uṣureze munca fizică ṣi să ajungă mai repede la rezultatul dorit. Aceste noi tehnologii au un efect benefic pentru locul de muncă, ȋnsă prezintă ṣi aspecte negative, ȋndeosebi pentru mediu. Ȋn articol se prezintă cazurile Perului ṣi Ghanei, ȋnsă, sunt de părere că acest lucru ar fi benefic ṣi pentru ṭara noastră. Ideea de bază a articolului subliniază faptul că ar trebui să se proiecteze o hartă digitală a principalelor zone de exploatare ṣi a modului ȋn care acestea influenṭează mediul ṣi activităṭile agricole. Toate observaṭiile făcute pe baza hărṭii de către o comisie de specialiṣti ar trebui să ȋmbunătăṭească politicile publice ṣi luarea deciziilor privind modul de utilizare al terenurilor.

Apropiindu-ne de zilele noastre, industria extractivă este prezentă ȋn peisajul economic al zonei, ȋnsă nu la aceleaṣi nivele ca odinioară. Populaṭia s-a reorientat spre domeniul turismului, ȋncepând să vadă ȋn toate elementele naturale din ȋmprejurimi, un element favorabil desfăṣurăii actului turistic. Câṭiva paṣi „cheie” ce trebuie urmaṭi ȋntr-o carieră ȋn domeniul turismului, sunt evidenṭiati „astfel ȋncât in absenṭa unei industrii grele ṣi a unei poluări intense, un areal poate face progrese ȋn sfera turismului dacă beneficiază de oameni competenṭi, de strategii de marketing, de brand turistic ṣi de motivaṭii ale călătoriei” . Acest „brand equity” în dezvoltarea politicii de marketing al unei destinaṭii turistice, joacă un rol foarte important, nu numai în stabilirea caracteristicilor produsului turistic și al segmentelor de marketing și de fidelizare turistică, ci și în mărirea veniturilor din această industrie. Pentru ca o zonă să prospere economic numai din turism, este necesară analiza tuturor componentelor de bază ṣi a indicilor cu ȋnsemnătate turistică, precum ṣi o „viziune ȋn perspectivă” a tuturor componentelor ṣi stabilirea unui plan B de funcṭionare, luând ȋn calcul toate riscurile.

Un aspect important atunci când se doreṣte a se ȋncepe o activitate ȋn orice domeniu economic este persoana ce are iniṭiativă ṣi eventual, oamenii pe care ȋi are direct ȋn subordine. Este esenṭial ca toṭi să ȋṣi dorească acelaṣi lucru, să aibă aceleaṣi ṭinte ṣi obiective. Aceste „mici secrete” ne sunt creionate ȋn articolul , potrivit căruia s-au identificat două dimensiuni de constucṭie ale identităṭii: socio-culturalul ṣi independentul, pe de o parte, iar, pe de altă parte flexibilul versus stabilul. Pe baza acestor dimensiuni, au luat naṣtere cele patru categorii de antreprenori: modernul, loialul, permisivul ṣi post-modernul, cel mai eficient fiind modernul, el având capacitate adaptativă ṣi viziune spre viitor.

De maxim interes pentru antreprenori, este nevoia de atragere a oamenilor, care să vină, să viziteze ṣi să consume produsele turistice oferite. Câteva „direcṭii cheie” ne sunt oferite ȋn articolul , unde ni se explică cum globalizarea pieṭei afectează ȋntreprinderile turistice din ȋntreaga lume. Ne confruntăm din ce ȋn ce mai des cu recesiuni economice, cu o concurenṭă acerbă ṣi cu o evoluṭie dinamică a noilor tehnologii, fapt ce prezintă atât oportunităṭi, cât ṣi ameninṭări. Astfel, ȋn acest context este foarte important să ṣtii să atragi turiṣti ṣi să le căṣtigi ȋncrederea. Autorii articolului subliniază ideea că brandul unei destinaṭii, satisfacerea cerinṭelor clienṭilor, identificarea lor ȋn peisaj, feedback-ul pozitiv, reclama verbală ṣi intenṭia de reȋntoarcere pe acele meleaguri, reprezintă paṣi importanṭi ȋn relaṭia turist-destinaṭie.

Cu toṭii ṣtim că, orice staṭiune montană trebuie să dispună de baze de cazare, de alimentaṭie ṣi de agrement. Referitor la baza de agrement, o staṭiune montană trebuie să dispună de pârtii de ski pentru toate categoriile de turiṣti, pârtii pentru bob, sanie, patinoar ṣi bineȋnṭeles instalaṭii de urcat pe cablu. Ideea cu privire la transportul pe cablu este dezvoltată ȋn articolul , unde accesibilitatea, mobilitatea, precum ṣi timpul scurt ȋn care poṭi ajunge să vezi diferite peisaje sunt punctele forte ale acestui tip de transport. Pe lângă toate acestea se adaugă eficienṭa economică: instalaṭiile sunt costisitoare atunci când sunt achiziṭionate, ȋnsă odată date ȋn folosinṭă, cheltuielile sunt amortizate., prin creearea unor pachete turistice care să includă serviciul de transport pe cablu, la un preṭ avantajos, accesibil oricui.

De asemenea este cunoscut faptul că, turismul a ȋnceput să fie practicat pentru a cunoaṣte lucruri ṣi oameni noi, pentru a descoperi natura ṣi nu ȋn ultimul rând pentru nevoia de refacere ṣi relaxare. Este foarte important să le „imprimăm” turiṣtilor ideea de bine ṣi acest lucru este surprins ṣi ȋn articolul .Acest concept de „psihologie pozitivă” a fost preluat ṣi de cei din domeniul turismului, ca răspuns la cazurile tot mai dese de depresie, stres ṣi oboseală atât fizică, cât ṣi psihică. Ceea ce se doreṣte este ca turismul, prin toate formele lui de practicare să inducă cel puṭin ideea de sănătate mentală, pentru a face oamenii să gandească ṣi să perceapă ȋn mod diferit lucrurile ce ȋi ȋnconjoară. Este important să creăm o atmosferă plăcută, ȋn care turistul să se simtă fără griji, pentru că ȋn acest fel, oamenii vor fi ȋncântaṭi ṣi vor dori să se reȋntoarcă.

Poate lucrul cel mai important la o destinaṭie turistică este publicitatea. Ȋn sprijinul acestei idei, voi veni cu două articole ṣtiintifice: primul , accentuează ideea precum, oamenii iau decizii subiective cu privire la o destinaṭie turistică ȋn funcṭie de două categorii de factori: variabilele endogene (experienṭele anterioare, percepṭiile) ṣi cele exogene (educaṭia, promovarea, cultura ṣi familia). Este foarte greu să schimbi mentalitătile oamenilor, ȋnsă s-a ȋncercat reeducarea populaṭiei României prin realizarea unor aplicaṭii ȋn sistemul Android ṣi IOS, prin care să le apară utilizatorilor cele mai frumoase locuri ṣi peisaje din ṭară prin Google Maps. Studiile au arătat că, ȋn cele mai multe cazuri, turiṣtii români aleg acele destinaṭii pentru care au deja o bază informaṭională, atât de pe Internet, cât ṣi din experienṭele altora. Majoritatea oamenilor ce aleg să practice turismul montan, au o oarecare reticenṭă ȋn alegerea unei destinaṭii mai puṭin populară, de teamă să nu ȋṣi rateze concediul sau de a avea incidente nefavorabile.

Cel de-al doilea articol legat de publicitate, subliniază ideea conform căreia cele mai importante instrumente financiare menite să dezvolte ṣi să ȋmbunătăṭească munca depusă de fiecare stat membru ȋl constituie fondurile europene. Cu banii proveniṭi din aceste fonduri s-au pus bazele unor platforme web prin care ṭara noastră este promovată ȋn mediul online, lucru dovedit a fi benefic potrivit numărului de sosiri turistice ṣi pentru schimbarea imaginii ṭării. Este cunoscut faptul că, ȋnafara graniṭelor ṭării noastre, suntem asociaṭi cu imagini negative, nu ȋntotdeauna obiective ṣi realiste, ȋnsă, prin intermediul acestor platforme, se distribuie poze cu diferite colṭuri ale ṭării, cu oameni simpli, ospitalieri, gata să ne dezvăluie taina tradiṭiilor ṣi a obiceiurilor locale de pretutindeni, precum ṣi poze cu diverse evenimente socio-culturale. Deloc de neglijat este ideea referitoare la faptul că, pe lângă poze, sunt ȋmpărtăṣite opiniile celor ce au fost ṣi ne-au vizitat ṭara, lucru esenṭial pentru alṭi posibili turiṣti.

Staṭiunile montane din ṭara noastră sunt de generaṭie tânără, de aceea consider că ar trebui să urmăm exemplul altor staṭiuni montane europene mai vechi, cu tradiṭie, idee surprinsă ṣi ȋn articolul . Contextul economic actual separă două tipuri de competitivităṭi pe piaṭă: cele ȋn curs de dezvoltare ṣi cele deja dezvoltate. România se situează ȋn prima categorie, pe când ȋn cea de-a categorie ȋntră ṭări precum: Austria, Elveṭia, Italia, Franṭa. Noi, ca ṣi ṭară ȋn curs de dezvoltare ar trebui să urmăm exemplul celorlalte state ṣi să ȋnvăṭăm din greṣelile lor, pentru ca investiṭiile făcute să fie eficiente ṣi să nu afecteze economia locală ṣi regională.

Un alt articol pune ȋn valoare atât competitivitatea turistică, cât ṣi modul ȋn care aceasta este percepută de către turiṣti. Pentru ȋntrebarea referitoare la modul de percepṭie al unei destinaṭii montane, din titlul articolului, au fost chestionaṭi 1050 de turiṣti din ṭări precum: Germania, Austria ṣi Elveṭia, iar printre cele mai populare răspunsuri se numără: infrastructura, accesibilitatea, ospitalitatea, mixul de activităṭi ce pot fi practicate ȋn acea staṭiune, precum ṣi brandul destinaṭiei. Acestea sunt principalele aspecte luate ȋn considerare de turiṣti ȋn percepṭia unei destinaṭii. ṣi sunt de părere că aceste aspecte coincid ȋn mare parte ṣi cu cele ale turiṣtilor români, dacă aceṣtia ar fi chestionaṭi. Oamenii sunt atraṣi de locuri cu povestiri celebre, menite să le stârnească curiozitatea fapt ce conduce la dorinṭa lor de a petrece mai mult timp ȋn acel loc. Infrastructura: bazele de cazare ṣi de alimentaṭie publică, trebuie să se ridice la nivelul exigenṭelor turiṣtilor, ospitalitatea personalului trebuie să fie suprinsă, precum ṣi gradul de accesibilitate la toate obiectivele turistice din ȋmprejurimi, trebuie să se regăsească ȋn atmosfera locului, pentru a-l face pe turist să se simtă bine ṣi să se reȋntoarcă ȋn aceleaṣi locuri.

Poate cea mai importantă problemă cu efecte directe pentru activitatea din turismul montan o constituie schimbările climatice ,. S-a constatat că, ȋn cazul stațiunilor montane, profitabilitatea lor depinde de numărul de zile dintr-un an, ȋn care serviciile de ski pot fi oferite publicului. Cum de-a lungul timpului, temperaturile au suferit modificări, s-a ajuns la concluzia că, dintr-un an de zile, doar aproximativ 100 de zile oferă condiții optime desfășurării activităților de iarnă. Ca măsuri luate ȋn această situaṭie au fost: extinderea domeniului schiabil până la altitudini mai mari ṣi implementarea conceptului de ski pe iarbă. Aceste două măsuri nu trebuie exploatate la maxim, ȋntrucât ele pot avea consecinṭe negative asupra mediului ȋnconjurător: dispariṭia unor specii de plante ṣi animale, defriṣarea pădurii etc.

Pe lângă schimbările de ordin climatic, unele staṭiuni se confruntă ṣi cu unele schimbări de gândire ale conducătorilor, idee dezvăluită ȋn articolul ce face trimitere la Jocurile Olimpice și Paraolimpice de Iarnă, din anul 2010. Esența acestui articol este faptul că organizarea acestor jocuri olimpice a dus la perspective multiple și diverse asupra stațiunilor de schi din Whistler, British Columbia, perspective ce au fost strȃns legate de conducerea de atunci. Numai antreprenorii de mare success au avut influență și au reușit prin puterea banului să aducă diverse schimbări, schimbări ce au fost ȋntr-un final suportate de cei ce au venit pentru jocurile olimpice. Cred că acest exemplu, nu este unicat și că asemenea lucruri se ȋntȃmplă oriunde ȋn lumea asta, mai ales acolo unde, cei aflați la conducere ȋși trimit oameni care să investească și să profite de pe urma unor astfel de manifestații.

Ȋn ȋncheiere, aṣ vrea să accentuez ideea principală din articolul , potrivit căreia dezvoltarea turismului dintr-un areal trebuie făcută ȋn conformitate cu mediul ȋnconjurător și cu localnicii, bazându-se strict pe relaṭia natură-om-turism durabil. Urmând această relaṭie, sunt de părere că se poate ajunge la o rată a profitabilităṭii satisfăcătoare, cu implicaṭii directe ȋn economia arealului respectiv.

CAPITOLUL III

Metodologia cercetării

Cu toṭii ṣtim că, geografia implică atât muncă statică, de birou, cât ṣi muncă practică, pe teren ȋn contact direct cu mediul ȋnconjurător.

Pentru realizarea acestei lucrări de licenṭă, am fost nevoită să apelez la anumite metode ṣi tehnici de lucru. Voi detalia ȋn continuare metodele folosite pentru a atinge obiectivele dorite.

Prima ṣi poate cea mai importantă etapă parcursă a fost documentarea, ea realizându-se din mai multe surse de informare: de la Primăria Municipiului Lupeni, de la biblioteca facultăṭii (Biblioteca Central Universitară Carol I) ṣi de la Biblioteca Naṭională a României, de pe site-uri specializate de turism, dar ṣi de pe site-uri cu articole ṣtiinṭifice, precum: Thomson Reuters; Science Direct.

O altă metodă folosită ȋn structurarea informaṭiilor a fost metoda grafică, ea bazându-se pe datele provenite din codurile CAEN, pe datele provenite de pe Tempo-Online (Institutul Naṭional de Stratistică a României), cele de pe Autoritatea Naṭională pentru Turism ṣi nu ȋn ultimul rând, pe datele furnizate de către Primăria Municipiului Lupeni.

Totodată, m-am folosit ṣi de metoda cartografică ȋn realizarea celor 2 hărṭi (harta localizării staṭiunii montane Straja ṣi harta unităṭilor de relief aferente statiunii). Astfel, programul folosit pentru realizarea hărṭilor a fost ArcGis. Pentru realizarea primei hărṭi, am accesat site-ul geoportal.ancpi.ro , de pe care am descărcat vectorii „Administrative Units” de gradul I, pentru a avea datele administrative ale municipiului Lupeni ṣi a localităṭilor limitrofe. Elementele de hidrografie am fost preluate de pe site-ul geo-spatial.org. Pentru cea de-a doua hartă, cea a reliefului, am accesat site-ul geo-spatial.org, de unde am preluat baza vectorilor de relief. Modelul digital de elevaṭie al terenului (DEM) a fost descărcat de pe land.copernicus.eu, la rezoluṭia de 25 metri, după care a fost decupat pe baza limitei unităṭilor administrative a municipiului Lupeni. Peste acesta au fost suprapuṣi vectorii privind unităṭile de relief. Din DEM a derivat un model de umbrire al versanṭilor („hillshade”), obṭinut prin funcṭia cu acelaṣi nume, din ArcGis.

De o mare utilitate au fost ṣi: metoda observaṭiei – metodă folosită pe teren pentru a suprinde aspectele necesare integrării in prezenta lucrare; metoda conversaṭiei – metodă folosită ȋn interacṭiunea cu localnicii pentru a descoperi informaṭii despre obiceiurile ṣi tradiṭiile specifice zonei ṣi metoda comparaṭiei: necesară evaluării unor anumite aspecte concrete din spaṭiul geografic.

Folosirea simultană a acestor metode ṣi tehnici de lucru au făcut posibilă realizarea lucrării de finalizare a studiilor de licenṭă.

CAPITOLUL IV

Caracteristicile sistemului socio-economic

4.1. Capital natural

1.1.1. Aṣezare geografică

Staṭiunea montană Straja este situată la 9 km de municipiul Lupeni, un municipiu de rang II din judeṭul Hunedoara, România. Ca ṣi mărime, municipiul Lupeni este al treilea oraṣ din Valea Jiului, la o altitudine de aproximativ 700m, faṭă de nivelul Mării Negre. Făcând referire strict la amplasarea municipiului ȋntr-un cadru natural, pot spune că acesta aparṭine Depresiunii Petroṣani, de la poalele Munṭilor Vâlcan ṣi este străbătut de Jiul de Vest.

Fig. 1.: Panoramă asupra municipiului Lupeni, de pe vârful Straja- galerie personală

Fig.2. Sursa: Hartă proprie realizată ȋn ArcGis 9

1.2.1. Limite

Voi detalia ȋn cele ce urmează aspectele fizico-geografice ale Depresiunii Petroṣani. Poziṭionată ȋntre Munṭii Parâng ṣi Vâlcan, la sud ṣi Munṭii Retezat ṣi Ṣureanu la nord, depresiunea are o formă triunghiulară ṣi este considerată cea mai ȋnchisă depresiune intramontană din România, ea comunicând doar prin două locuri cu celelalte zone ale ṭării: prin defileul Jiului ṣi prin pasul Băniṭa-Meriṣor. Este orientată Sud-Vest Nord-Est, desfăṣurându-se ȋn lungul celor două Jiuri: Jiul de Vest ṣi cel de Est, „pe o lungime de 45 km ṣi o lăṭime ce variază ȋntre 2 km ȋn vest, la Câmpu lui Neag (unde aproape se confundă cu valea Jiului de Vest) ṣi 9 km ȋn est, pe linia Petrila-Petroṣani ṣi intratea Jiului ȋn defileu.” Limitele morfologice din partea nordică a depresiunii sunt puse pe seama eroziunii selective, desfăṣurată pe zona cristalină a masivelor muntoase ṣi pe formaṭiunile noi, sedimentare. Ȋn sud, ȋnsă, limita faṭă de Munṭii Vâlcan este marcată prin rupturi de pantă ṣi prin modul diferit de utilizare a terenurilor.

Ȋntre aceste limite, menṭionate mai sus, Depresiunea Petroṣani are o suprafaṭă de circa 260 km2, constituindu-se ca un bazin geologic bine consolidat, cu câteva aspecte definitorii, ce o fac să fie diferită de toate celelalte depresiuni ale Carpaṭilor Meridionali.

1.3.1. Geologie

Această depresiune a luat naṣtere acum aproximativ 141 milioane de ani ȋn urmă, ȋn faza orogenică Mezo-Cretacică a procesului de formare a lanṭului carpatic. Ȋn Oligocen (etaj al Paleogenului), arealul actualei depresiuni a fost scufundat ṣi invadat de Marea Sarmatică, moment ȋn care a ȋnceput ciclul de sedimentare ȋn zonă. Trecerea la umătoarea epocă a scării geocronologice (Miocen) corespunde unei depuneri de materiale grosiere, importante pentru evoluṭia ulterioară a regiunii. Ȋn alcătuirea acestor sedimente au apărut ṣisturile cărbunoase ṣi cărbunii, fapt ce ne duce cu gândul că ȋn acea perioadă climatul era unul cald, prielnic dezvoltării vegetaṭiei arborescente.

Procesul de sedimentare a continuat ṣi după formarea stratelor de cărbuni, cu unele perioade de stagnare, urmate de momente cu o intensificare a procesului de formare a acestora- Miocen- moment ȋn care depresiunea comunica cu Depresiunea Haṭegului ṣi Culoarul Caransebeṣ-Mehadia prin intermediul unor canale maritime. Aceste alternări ale condiṭiilor naturale, au fost benefice pentru cărbuni, ei atingând astfel grosimi de peste 800 m.

Condiṭiile tectonice ȋn care s-au format cărbunii din perioada Dacian-Romaniană, au făcut ca aceṣtia să fie diferiṭi: ȋn zonele ȋn care miṣcările tectonice au fost mai intense (partea vestică a depresiunii), cărbunii sunt superiori, timp ȋn care, ȋn partea estică, aceṣtia sunt mai slabi calitativ. Cărbunii, de la cel brun până la cel superior, sunt cocsificabili, ei fiind utilizaṭi ca ṣi materie rimă ȋn industria siderurgică.

O altă etapă importantă ce marchează evoluṭia geologică a depresiunii este cel ȋn care acest areal este exondat total, moment ȋn care apele de pe ȋnălṭimi coboară ṣi erodează materialele depuse pe versanṭi, ajungând până la formaṭiunile calcaroase, generând forme specifice reliefului carstic: chei ṣi defilee.

Eroziunea a fost atât de puternică ȋncât ȋn unele locuri a scos la zi, calcarul sau orizonturile de cărbune. Exploatarea resurselor de cărbune datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu ȋnceputurile mineritului carbonifer, proces favorizat de impunerea cărbunelui ca sursă primară de energie, ȋn contextul dezvoltării revoluṭiei industriale.

Apropiindu-ne de Cuaternar, ȋn depresiunea Petroṣani se disting piemonturile- cele mai extinse forme de relief ṣi văile cu terase ṣi lunci. Gradul de ȋnclinare a piemonturilor este mic, ceea ce face ca ele să fie folosite ȋn diverse scopuri: păṣuni, fâneṭe, culturi, spaṭii silvice sau chiar sunt parte a vetrelor unor aṣezări, cum este cazul municipiului Lupeni. Terasele ṣi luncile au luat naṣtere ca urmare a acṭiunii arterelor hidrografice ṣi constituie spaṭiul ideal pentru practicarea agriculturii. Terasele au fost ȋnsă, mai bine valorificate de către om: pe lângă agricultură, aici s-au pus bazele unor concentrări urbane sau a principalelor trasee ale căilor de comunicaṭie.

1.4.1. Relief

Altitudinea medie a reliefului este de peste 600 m, ea fiind influenṭată de gradul de fragmentare a reliefului, ce formează văi adânci ṣi ȋnguste ce coboară din munṭii limitrofi: Munṭii Parâng ȋn Est, Munṭii Ṣureanu la Nord-Est, Munṭii Vâlcan la sud ṣi Munṭii Retezat la Nord ṣi Nord-Vest.

Ca ṣi tipuri genetice de relief ȋntâlnim relief pe roci cristaline, relief carstic, relief pe marne ṣi argile, relief pe gresii ṣi conglomerate, relief petrografic ṣi relief structural.

Fig.3. Sursa: Hartă proprie realizată ȋn ArcGis 9

1.5.1. Climă

Clima este un parametru condiṭionat de o serie de factori, ce se intercondiṭionează. Efectul acestor factori se resimt la nivelul suprafeṭei active unde apar difenrenṭe locale, regionale sau zonale ȋn ceea ce priveṣte valorile de temperatură, de precipitaṭii, umiditate, presiune ṣi fenomene orajoase. Factorii care acṭionează asupra Depresiunii Petroṣani ṣi a localităṭilor din cadrul acesteia sunt: radiaṭia solară (ea influenṭează parametrii climatici prin gradul de opacitate al masei de aer; prin unghiul diferit ce ȋl realizează fluxul de raze cu suprafaṭa terestră- consecinṭă a miṣcărilor realizate de Pământ; prin durata de strălucire a Soarelui dintr-o zi), dinamica maselor de aer (prin zonele de maximă-anticiclonii ṣi cei de minimă-ciclonii), precum ṣi influenṭa componentelor fizico-geografice asupra elementelor climatice, ȋn special relieful prin desfăṣurarea ȋn latitudine, altitudine ṣi prin gradul de fragmentare.

Aṣadar, clima arealului este temperat-continentală, cu influenṭe ale climatului montan mai evidente decât cele ale curenṭilor mediteraneeni. Temperatura medie anuală este de 6-80C. Dat fiind faptul că este o zonă depresionară ȋnconjurată de masive montane, clima este aspră, dar nu excesivă, (neȋnregistrându-se temperaturi negative de -300C) cu ierni nu foarte geroase ṣi cu veri răcoroase.

Un aspect ce trebuie să fie punctat face referire la faptul că, totȋ parametrii climatici sunt conditionaṭi de etajarea altitudinală a reliefului.

Precipitaṭiile variază atât ȋn funcṭie de altidudinea reliefului, căt ṣi de circulaṭia maselor de aer (predominante sunt cele vestice, oceanice). Ȋn depresiunea Petroṣani cantitatea de precipitaṭii atinge aproximativ 700 mm, iar cu cât urcăm ȋn altitudine, spre masivele montane din ȋmprejurimi, valoarea cantităṭii de precipitaṭii creṣte, ajungând la 1400 mm. Precipitaṭiile sunt mai slabe cantitativ primăvara ṣi ȋnsemnate vara.

Ȋn ceea ce priveṣte numărul de zile ȋn care cade zăpada, se observă o durată de menṭinere a stratului pe sol mai mare pe vârfurile montane decât ȋn depresiune, lucru normal dacă luăm ȋn considerare gradientul termic ce variază odată cu altitudinea ṣi care face ca pe piscurile montane ȋnalte, temperatura să fie negativă ṣi zăpada să persiste mai mult timp.

Circulaṭia maselor de aer este dominant cea oceanică, Atlantică, cu precipitaṭii bogate, barate unoeri de dispoziṭia reliefului. Se resimt, vara, influenṭe mediteraneene ṣi brizele montane.

1.6.1. Hidrografie

Potenṭialul acvifer al depresiunii este condiṭionat de structura geologică a reliefului, existând strate acvifere ȋn cristalin,sub sedimentar, in formaṭiunile de terasă sau de luncă.

Ca urmare a varietăṭii reliefului ṣi răspândirii inegale a precipitaṭiilor, „densitatea reṭelei hidrografice variază ȋn Munṭii Vâlcan, de la 0,7 la 0,9 km/km2”.

Reṭeaua hidrografică din depresiunea Petroṣani, se ȋnscrie ȋn categoria „tipului nival moderat din zăpadă scursă superficial (60%) ṣi alimentare subterană (10-35%) ȋn regiunea munṭilor ȋnalṭi din sud.”

Toate apele curgătoare din acest areal ȋṣi au obârṣia ȋn Munṭii Vâlcan ṣi sunt tributare Jiului, ȋn mod direct sau indirect. Bazinul Jiului are o suprafaṭă de 10 070 km2 ṣi o lungime de 331 km, el formându-se ȋn dreptul satului Iscroni, ca urmare a unirii Jiului de Est ṣi a celui de Vest. Până ȋn dreptul acestei aṣezări, cei mai importanṭi afluenṭi sunt: Sarba, Ṣtirbul, Ursul, Boul, Garbovul, Răstovanul, Valea de Peṣti, Braia, Baleia, Balomirul ṣi Meriṣoara. Ȋn defileul ce ȋl fomrează acest râu se mai adaugă o serie de pâraie cu debite mai ȋnsemnate atunci când plouă torenṭial: Murga Mare, Dumitra sau Cerbănaṣul.

După cum am menṭionat deja, Jiul se formează prin unirea a două râuri: Jiul de Vest ṣi Jiul de Est. Jiul de Vest ȋṣi are izvorul la 1760 m ȋn căldarea glaciară a Scorotilor de sub vârful Drăgăsăṣanul (2076 m) din Munṭii Retezat având o suprafaṭă de 534 km2 ṣi o lungime de 51,4 km. Afluenṭii primiṭi au lungimi mici ṣi sunt preponderent din Munṭii Retezat, respectiv din Munṭii Vâlcan. Jiul de Est este mai mic atât ȋn ceea ce priveṣte lungimea 28 km, căt ṣi ca suprafaṭă 479 km2. El are obârṣia sub culmea Ṣureanului, la 1 430 m, colectând afluenṭi cu dimensiuni modeste, cel mai important fiind Jieṭul.

„Procentul cel mai mare al scurgerii ȋn ȋntreg bazinul Jiului hunedorean este primăvara, rezultat din topirea zăpezilor ṣi abundenṭa ploilor de primăvară. Are mare valoare ca sursă de alimentare cu apă potabilă ṣi industrială.”

1.7.1. Vegetaṭie ṣi faună

Lumea biologică, reprezentată de vegetaṭie ṣi faună este răspândită ȋn teritoriu ȋn funcṭie de condiṭiile climatice ṣi de etajarea reliefului.

Ȋn staṭiunea Straja se ȋntâlneṣte izolat vegetaṭia subalpină formată din pajiṣti ṣi arbuṣti, precum iarba stâncilor (Agrostis rupestris), păruṣca, păiuṣul pestriṭ (Festuca violaceea), ṭăpoṣica (Nardus stricta), ienupăr (Juniperus sibirica) ṣi jneapăn (Pinus montana). Predominante ȋn staṭiune sunt asociaṭiile de vegetaṭie forestieră, cum ar fi: pădurile de conifere, dezvoltate ȋntre 1300-1 800 m ȋn care sunt frecvent ȋntâlnite molidiṣurile (Picea excelsa) cu brad (Abies alba), cu pin (Pinus) ṣi zadă (Larix decidua). Pădurile de amestec dintre fag (Fagus silvatica) ṣi conifere fac trecerea spre altitudini mai joase, ce coboară până la 700m.

Pădurile de fag le ȋntâlnim la marginea inferioară a pădurilor Munṭilor Vâlcan, precum ṣi pe dealurile mai ȋnalte ce ȋnconjoară depresiunea.

Ȋn depresiunea Petroṣani este caracteristică pădurea de amestec dintre fag si gorun (Q.petraea).

Ȋn luncile râului Jiu ṣi a afluenṭilor săi, pe lângă vegetaṭia ierboasă hidrofilă, mai regăsim zăvoaie, cu salcie, răchită sau plop.

Lumea animală este reprezentată de principalele specii regăsite pretutindeni ȋn România.

Ȋn zona montană se pot observa speciii de: capră neagră (Rupicapra rupicapra), cerb carpatin (Cervus elaphus), cocoṣ de munte (Tetrao urogallus), vultur (Haliaeetus leucocephalus), urs brun (Ursus arctos), râs (Lynx lynx), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes) ṣi multe altele. Ȋn zonele de depresiune ṣi de dealuri regăsim: căpriorul (Capreolus capreolus), mistreṭul (Sus scrofa), iepurele (Lepus oryctolagus), dihorul (Mustela putorius), veveriṭa (Sciurus vulgarius fuscoater) ṣi toată gama de păsări cântătoare, iar ȋn lunci, pot fi zărite unele specii de păsări, care ajung accidental ȋn aceste areale.

1.8.1. Soluri

Calitatea ṣi proprietăṭile stratului afânat de la suprafaṭa scoarṭei terestre depinde de condiṭiile climatice ṣi de etajarea pe verticală a acestuia, astfel:

La altitudini mai mari de 1 700 m solurile sunt scheletice.

La altitudini de la 1 000-1 700 m regăsim soluri brune tipice, poszoluri ṣi soluri brune acide.

Pe dealurile ȋnalte ale depresiunii, se ȋntâlnesc soluri brune ṣi brun-roṣcate de pădure.

Ȋn depresiunea Petroṣani dominante sunt cernoziomurile, solurile brune, rendzine ṣi pseudorendzine.

Ȋn luncile Jiului: soluri aluvionale sau cernoziomuri levigate.

1.9.1. Rezervaṭii naturale

Menṭinerea ṣi refacerea componentelor mediului ȋnconjurător sunt probleme cu care ne confruntăm din ce ȋn ce mai mult ȋn zilele noastre ṣi pentru care autorităṭile cer sprijin ṣi finanṭare Uniunii Europene.

Măsurile implementate până ȋn prezent sunt de ordinul: recultivării terenurilor degradate sau reȋmpăduririlor. Totodată, prin utilizarea de tehnologii avansate se doreṣte ca gradul de poluare, fie a atmosferei, fie a apelor, să se reducă considerabil.

Tocmai pentru a păstra neatinsă frumuseṭea unor locuri din depresiunea Petroṣani sau pentru ȋnsemnătatea ṣtiinṭifică a diferitelor componente ale spaṭiului fizico-geografic au luat naṣtere rezervaṭiile naturale: Rezervaṭia Naturală „Cheile Tăii” (2 ha) ṣi Rezervaṭia Naturală „Piatra Crinului” (0,5 ha).

4.2. Capital antropic ṣi infrastructură edilitară

2.1.1. Baze de cazare

Pentru a ilustra evoluṭia structurilor de cazare, am ales anii 2011 ṣi 2016.

Tabel.1.: Date preluate ṣi prelucrate de pe Autoritatea Naṭională pentru Turism

Grafic 1: Date preluate ṣi prelucrate de pe Autoritatea Naṭională pentru Turism

Grafic 2: Date preluate ṣi prelucrate de pe Autoritatea Naṭională pentru Turism

Atât din analiza tabelului, cât ṣi din analiza celor două grafice, se pot observa următoarele aspecte: numărul de unităṭi de cazare, respectiv numărul de locuri din aceste unităṭi au crescut din anul 2011 până ȋn anul 2016. Tipurile de structuri de cazare s-au diversificat ȋn anul 2016: dacă ȋn anul 2011 aveam doar vile turistice, cabane turistice ṣi pensiuni turistice, ȋn anul 2016, pe lângă acestea, se mai adaugă hostelul ṣi spaṭii cu camere de ȋnchiriat.

Ȋn ceea ce vizează categoriile de confort, acestea s-au adaptat cerinṭelor pieṭei, diversificându-se ȋn anul 2016, comparativ cu anul 2011. Unităṭile de cazare de 3*, respectiv de 4*, au crescut numeric, datorită cererii turiṣtilor de astfel de servicii.

Ȋn continuare, am realizat un tabel (Tabel.2.) cu cele mai cunoscute ṣi mai căutate unităṭi de cazare din staṭiunea Straja.

Cabane

Pensiuni

Vile

Hostel

Camere de ȋnchiriat

Tabel 2: Lista unităṭilor de cazare din Straja- date preluate ṣi prelucrate de la Primăria Municipiului Lupeni

Fig.4. Vila Ursu –galerie personală Fig.5. Vila Alpin –galerie persoanală

Fig.6. Pensiunea Dacia – galerie personală Fig.7. Pensiunea Red House- galerie personală

Fig,8. Cabana Montana- galerie personală Fig.9. Panou de informare – cabana Montana – galerie personală

2.2.1. Baze de alimentaṭie publică

Pentru a arăta evoluția structurilor de alimentație, am ales anii 2011 ṣi 2014

Tabel 3: Date preluate ṣi prelucrate de pe Autoritatea Naṭională pentru Turism

Din analiza datelor de mai sus ȋnscrise ȋn tabel, se observă cu uṣurinṭă, că numărul structurilor de alimentaṭie a cunoscut o evoluṭie ascendentă ȋntre anii 2011-2014. Dacă ȋn anul 2011, existau 24 de unităṭi de alimentaṭie, dintre care 18 restaurante clasice româneṣti, un restaurant cu regim de autoservire ṣi 5 cafenele/baruri ce ȋnsumau 1744 locuri, ȋn 2016 situṭia se schimbă, numărul total de unităṭi crescând de la 24, cu ȋncă 10, la 34 ṣi bineȋnteles, o evoluṭie importantă o găsim la numărul de locuri, ce a crescut ṣi el, de la 1744 la 2306. Semnificativă este creṣterea ȋn ceea ce priveṣte restaurantele clasice, ele crescând de la 18 unităṭi, la 27 ȋn 2014.Spre deosebire de anul 2011, ȋn 2014 au apărut unităṭi de alimentaṭie de 4*, care satisfac cerinṭele ṣi celor mai exigenṭi clienṭi.

2.3.1. Baze de agrement

Staṭiunea Straja este o staṭiune intramontană, cu profil complex, ȋn care putem practica atât sporturi de iarnă, cât ṣi drumetii montane.

Stațiunea Straja este localizată la aproximativ 8 km de municipiul Lupeni, ea aparṭinând administrativ-teritorial de acesta. Prima datare a localității Lupeni a fost făcută în urmă cu 350 de ani. Pe atunci, principala ocupație a locuitorilor acestor zone era creșterea animalelor și vânătoarea. Începând cu secolul al XIX-lea, odată cu descoperirea zăcămintelor de cărbune, această zonă a fost intens colonizată, Lupeniul devenind un puternic centru industrial carbonifer al României. În acest oraș se află cea mai mare mină subterană din Sud-Estul Europei-Exploatarea Minieră Lupeni.

Stațiune turistică Straja a luat avânt odată cu încercarea reorientării zonei Văii Jiului de la activități industriale spre cele de turism. S-a încercat prin realizarea mai multor domenii schiabile dezvoltarea activității turistice în zone dependente de activitatea de minerit.

Straja a fost declarată stațiune turistică locală în anul 2002.

Ȋn ceea ce priveṣte traseele turistice montane, care vizează această staṭiune, pot spune că sunt ȋn număr de 4, acestea fiind:

Motel Gambrinus (Iscroni)- Mt. Ṭarina Frasinului-Sub Vârful Frunṭi- Mt. Seciul Lui Burlic-Sub Vârful Cândeṭu-Sub Vârful Dumitra-Pasul Vulcan-Vârful Straja-Sub Vârful Coarnele-Sub Vârful Sigleul Mare-Ṣaua Dilma Căzută- Mt. La Nouă Lemne-Vârful Arcanu-Ṣaua Nedeilor-Ṣaua Groapa Nedeuṭii-Vârful Oslea-Ṣaua La Suliṭi-Ṣaua Alunu

Traseul este marcat cu o bandă verticală roṣie, ccea ce semnifică faptul că potecile străbat masive muntoase sau că este un traseu pe o creastă, ea fiind deseori ȋntâlnită pe trasee de creastă sau pe culmea principală. Este un traseu lung ce poate fi parcurs vara 25h-30h, iar iarna se recomandă să se meargă numai ȋntre Pasul Vulcan ṣi Vârful Straja: 3h-3h30min. Ecart altidudinal: 500-800m.

Cabana Vulcan – Stâncăriile La Caminete – Cabana Straja

Traseul este marcat cu un cerc de culoare galbenă, ceea ce desemnează potecile care vin de pe văi ṣi desprinderi de creste.Traseul este practicabil doar vara (3h-3h30min). Ecart altitudinal: 300-500m.

Oraṣul Lupeni – Izvorul Roṣia – Izvorul Ciurgău – Cabana Straja – Pasul Vulcan -Sub Vârful Zănoaga – Casa Buliga – Mt. Priporu Mare – Valea Vijoaia -Satul Pleja – Popasul Turistic Bumbeṣti

Traseul este marcat cu un triunghi albastru ceea ce ne indică potecile care vin de pe văi ṣi desprinderi de creste. Traseul este recomandat a fi parcurs doar vara (11h30min-13h). Ecart altitudinal: peste 1000m.

Oraṣul Lupeni – La Avrinṭi – Stânele Sohodol – Cabana Straja – Ṣaua Scrideiu

Este semnalizat cu cerc roṣu, ceea ce ȋnseamnă că traseul este ȋn circuit. El desemnează totodată potecile care vin dinspre văi ṣi desprinderi de creste. Durata de parcurs a traseului este vara de 4h30min-5h, iar iarna 6h-7h. Ecart altitudinal:800-1000m.

Referindu-mă la punctele de belvedere, pe traseele montane sunt numeroase, ȋn timp ce ȋn staṭiunea Straja, cel mai frumos loc, de unde poṭi vedea toate ȋmprejurimile este cel de la Crucea Eroilor (mai sus de Schitul Straja).

Sporturile extreme sunt ṣi ele disponibile turiṣtilor amatori de astfel de „senzaṭii tari” ṣi sunt ȋn general legate de sporturile de iarnă: snowboarding, schi; ȋnsă pot fi practicate ṣi rafting, off road, zbor cu parapanta, tiroliană (ȋn Parc Aventura), alpinism, căṭărări, ATV, biciclete, mountainbike, vânătoare, speo drumeṭii.

Spaṭiile de distracṭie sunt ṣi ele prezente ȋn peisaj, existând ȋn staṭiunea Straja 2cluburi/discoteci, animaṭia fiind „alimentată” ṣi de restaurante care organizează petreceri tematice cu invitaṭi surpriză, cu prilejul a diferite ocazii.

Este bine cunoscut faptul că, destinaṭia turistică Straja este organizatoare a diferite competiṭii, cu sprijinul Primăriei Municipiului Lupeni, dar ṣi a altor parteneri media, cum ar fi:

Cupa Bamby: 6 februarie, ȋntrecere sportivă de schi, destinată celor mai mici dintre iubitorii acestui frumos sport. Categoriile de vâsrtă participatoare an de an, sunt: 3-5 ani; 6-7 ani; 8-9 ani.

Festivalul Oamenilor de Zăpadă: 13 februarie, este un concurs al formelor din zăpadă, ȋn care copii ṣi adulṭii iṣi folosesc imaginaṭia pentru a construi ceva inedit.

Cupa Baloo: 20 februarie, este un concurs de schi, adresat ȋn special copiilor. Caegoriile de vârstă participatoare (după anul naṣterii), sunt: 2013-2011; 2010-2009; 2008-2007; 2006-2004; 2003-2001.

Cupa Comexim: 5 martie. Ȋn anul 2016, a avut loc cea de-a XX-a ediṭie a acestei cupe la schi alpin, fiind cel mai popular concurs de schi din Valea Jiului. Se organizeză pe mai multe categorii de la vârstă: 2 ani- >60 ani.

Cupa Veteranilor: 18-20 martie. Este cea mai aṣteptată ȋntrecere, fiind ṣi cea mai veche competiṭie din Straja, care presupune schi fond, schi alpin, dar ṣi schiul de tură, modalitate care piere odată cu cei care o mai practică. Compeṭitia vizează două părṭi: se dubutează cu o petrecere a veteranilor schiului (persoane de peste 60 de ani), moment ȋn care se socializează, se povestesc diferite amintiri ṣi se crează noi legături, ṣi faza a doua, când are loc concursul propriu-zis.

Concursul de cai: aceste are loc ȋn fiecare an, la data de 24 iunie, de Nedeia Sânzienelor, sărbătoare legată de cultul recoltei, al vegetaṭiei ṣi al fecudităṭii. Ȋn cadrul concursului de cai, călăreṭii trebuie să poarte, ȋn mod obligatoriu straie populare româneṣti autentice, specifice zonei din care provin. Conform unei tradiṭii de sute de ani, flăcăii din cătunele de munte, se ȋntrec pe un traseu greoi, ȋn munṭi, călare pe cei mai de seamă armăsari, marea lor majoritate făcând faṭă cu brio provocărilor impuse de traseu.

Ȋn ceea ce priveṣte, numărul de pârtii (Fig. 10; Fig.11..) ṣi instalaṭile de urcat pe cablu (Fig.12, Fig.13.), precum ṣi caracteristicile lor (Anexa 1; Anexa 2.), pot spune că, ȋn Straja sunt amenajate 12 pârtii de ski, fiecare fiind echipată cu instalație de transport pe cablu. Cinci dintre acestea beneficiază și de instalație de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Sunt întreținute cu ajutorul utilajelor de bătătorit zăpada, ratrac-uri, pentru a le menține în condiții cât mai bune de ski. Prin cele 12 pârtii de schi, stațiunea Straja însumează aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceștia, 20 km sunt acoperiți cu zăpadă artificială.

Cele 10 instalații de transport pe cablu vă asigură accesul facil la toate pârtiile din stațiune. Datorită construirii telegondolei care pleacă din Lupeni (pe traseul vechiului telescaun) și a noului telescaun de pe Vf. Straja, apar pârtii noi, cea mai lungă fiind Pârtia Straja, care pleacă din Vf. Straja (1868m) și ajunge la stația de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km.

Fig.10. Harta pârstiilor din Straja – hartă realizată ȋn ArcGis

Fig.11. Pârtia Constantinescu –galerie personală

Fig.12. Instalaṭii de urcat pe cablu – galerie personală Fig.13. Utilaje pentru zăpadă – galerie personală

4.3. Capital social

3.1.1. Dinamica populaṭiei

„Populaṭia reprezintă totalitatea indivizilor care trăiesc pe un anumit teritoriu sau areal geografic, consideraṭi ȋn ansamblu, indiferent de caracteristicile sau particularităṭile acestora legate de rasă, etnie, gen sau vârstă.”

Este bine cunoscut faptul că, populaṭia unei ṭări, respectiv al unui areal geografic depinde de două componente: miṣcarea naturală ṣi cea migratorie, componente ce se află ȋntr-o strânsă relaṭie de simultaneitate.

Miṣcarea naturală a populaṭiei ne arată evoluṭia ȋn timp a naṣterilor, respectiv a deceselor ṣi pot spune că, atunci când numărul născuṭilor este mai mare decât al celor decedaṭi, populaṭia va creṣte ṣi invers.

Valoarea bilanṭului natural al populaṭiei este ȋnsă condiṭionat ṣi de miṣcarea migratorie, care reprezintă totalitatea emigranṭilor ṣi a imigranṭilor dintr-un anumit spaṭiu geografic. Atunci când numărul imigranṭilor este mai mare decât cel al emigranṭilor, populaṭia ȋnregistrează o valoare ascendentă, ȋn caz contrar, numărul acesteia scade.

De felul ȋn care aceste două componente evoluează, populaṭia poate fi mobilă sau imobilă. Populaṭia municipiului Lupeni, se ȋncadrează ȋn categoria populaṭiei mobile, acest lucru fiind determinat de modificările survenite ȋn cadrul miṣcării naturale, ṣi respectiv a miṣcării migratorii a populaṭiei.

Fluctuaṭiile bilanṭului natural ṣi a celui migratoriu sunt determinate de o serie de factori, care determină variaṭia spaṭială a populaṭiei.

Pe de o parte, factorii ce influenṭează natalitatea populaṭiei sunt: factorii economici, factorii politici, factorii socio-culturali, factorul religios, statutul femeii ȋn societate, fertilitatea populaṭiei, climatul psihologic general ṣi nu ȋn ultimul rând vârsta populaṭiei. Raportându-mă strict la municipiul Lupeni, pot aprecia faptul că factorul economic, politic ṣi climatul psihologic au influenṭat cel mai mult populaṭia, ceilalṭi factori având contribuṭii minore ȋn mobilitatea populaṭiei.

Gradul de dezvoltare economică ṣi condiṭiile de viaṭă ale populaṭiei au o implicaṭie directă asupra miṣcării naturale. Astăzi, din ce ȋn ce mai mulṭi oameni doresc să deṭină numeroase bunuri materiale, să investească mai mulṭi bani ȋn creṣterea ṣi educarea copiilor, să deṭină case cu suprafeṭe mari (care implică cheltuieli ridicate de ȋntreṭinere) ṣi să se preocupe de sănătatea mamei, fapt pentru care se poate constata o schimbare a mentalităṭii oamenilor care „renunṭă” la ideea de a avea mulṭi copii, ȋn detrimentul averilor. Astfel, cu cât nivelul de trai este mai ridicat ȋntr-un areal, cu atât rata natalităṭii este mai scăzută, relaṭia fiind invers proporṭională.

Scăderea populaṭiei ȋn ultimii ani ȋn municipiul Lupeni se datorează ṣi unei politici indiferente, neȋncurajatoare a naṣterilor (ca de altfel ṣi la nivelul ȋntregiii ṭări) prin diferite alocaṭii, ȋndemnizaṭii sau alte acṭiuni ȋncurajatoare.

Problemele economice, dar ṣi schimbările politice tot mai dese ce au scos ȋn evidenṭă viziuni diferite, nu au făcut nimic altceva decât să scadă psihicul uman ṣi să caracterizeze populaṭia municipiului Lupeni printr-un „pesimism demografic”.

Ȋnsă, pe de altă parte, factorii ce influenṭează mortalitatea populaṭiei sunt: nivelul economic general, sistemul sanitar, nivelul general de instruire a populaṭiei ṣi nu ȋn ultimul rând, structura pe grupe de vârstă ṣi sexe. Semnificativi pentru municipiul Lupeni, sunt: nivelul economic general (grad de ṣomaj rificat, lipsa locurilor de muncă bine plătite, falimentul firmelor); sistemul sanitar precar, dar ṣi structura populaṭiei, observându-se o predominare a populaṭiei masculine ȋn câmpul muncii.

Variaṭiile miscării migratorii ale populaṭiei sunt determinate de: existenṭa unor locuri de muncă mai bine plătite ȋn vecinătate sau ȋn străinătate ṣi ȋntr-o mică măsură de numărul celor sosiṭi pe aceste meleaguri să lucreze ȋn industria extractivă.

Aṣadar, ȋn ceea ce priveṣte evoluṭia numărului de locuitori ȋn perioada 1992-2016 din municipiul Lupeni, se poate observa un ritm descendent al populaṭiei, acesta fiind cauzat de factorii deja amintiṭi.

Grafic 3: Date prelucrare de pe INSSE.

3.2.1. Structura populaṭiei

Atunci când se vorbeṣte despre structura populaṭiei, geografii iau ȋn considerare toate elementele ce pot fi cuantificate, ca de exemplu: vârsta, sexul, confesiunea, limba vorbită, naṭionalitate, pentru a surprinde diversitatea ṣi complexitatea populaṭiei unui anumit areal.

Tocmai pentru a evidenṭia această diversitate am realizat piramida populaṭiei atât pentru anul 1995, cât ṣi pentru anul 2015. Am optat pentru vârsta ṣi genul persoanelor, ȋntrucât aceṣti doi parametrii reprezintă „caracteristicile demografice fundamentale” . Structura populaṭiei pe grupe de vârstă ṣi sexe scoate ȋn evindenṭă diverse tipologii naṭionale, regionale sau locale ṣi permite totodată o evaluare a potenṭialului demografic.

General vorbind, structura pe vârstă se deosebesc trei categorii semnificative: populaṭie tânără, adultă ṣi vârstnică.

Vârsta populaṭiei tânară este apreciată diferit de la o ṭară la alta, astfel: fie categoria 0-15 ani, fie 0-18 ani sau 0-20 ani. Ȋn România, populaṭia tânără se ȋncadrează ȋn categoria 0-18 ani, ṣi reflectă acea populaṭie non-productivă ṣi foarte mobilă.

Cea de-a doua categorie de vârstă – cea adultă – 18-65 ani, este de obicei, cea mai numeroasă, cea mai productivă ṣi cu un grad ridicat de mobilitate.

Ultima categorie de vârstă – cea vârstnică – peste 65 ani – este atribuită persoanelor non-productive, iar ȋn ultimul timp s-a observat o evoluṭie ascendentă a persoanelor vârstnice.

Ȋn ceea ce priveṣte structura pe sexe, aceasta creionează raportul dintre bărbaṭi ṣi femei din totalul unei populaṭii dintr-o anumită regiune, iar acest raport variază astfel: dacă predomină numărul de bărbaṭi, rezultă un raport de masculinitate, iar dacă raportul este invers, raportul este de feminitate.

Ȋn continuare, voi analiza piramida vârstelor din cei doi ani luaṭi ca reper.

Astfel, după cum se poate observa ṣi din grafic (Grafic 4.), forma piramidei anului 1995 este de triunghi, cu unele asperităṭi. Baza este extinsă, datorită natalităṭii ridicate; flancurile sunt atât concave, cât ṣi convexe; iar vârful este ascuṭit. Raportul de masculinitate domină primele două categorii de vârstă, ȋn timp ce raportul de feminitate este relevant grupei vârstnice, ceea ce denotă faptul că munca depusă de bărbaṭi este mult mai solicitată ȋn municipiul Lupeni, decât cea depusă de femei ṣi face ca acestea să trăiască mai mult decât bărbaṭii.

Garfic 4.. Piramida populaṭiei anului 1995, date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE.

Lucrurile ȋnsă se schimbă odată ce ne apropiem de zilele noastre, iar acest lucru poate fi observabil ȋn graficul piramidei populaṭiei din 2016. (Grafic 5.). Forma piramidei se schimbă ṣi ea, evoluând de la forma de triunghi, la cea de clopot sau amforă. Caracteristicile fundamentale ale acestei piramide sunt: bază nu foarte existinsă, datorită natalităṭii scăzute, flancuri convexe ṣi vârf aplatizat, uṣor ascuṭit ȋn cazul municipiului Lupeni.

Populaṭia grupei tinere este mai slab reprezentată faṭă de cea a grupei adulte. De asemenea, se observa acelaṣi lucru, ca ȋn prima piramidă: populaṭia masculină domină grupa tânără ṣi cea adultă, comparativ cu grupa vârstnică. Aceasta din urmă este caracterizată printr-un grad ridicat de feminitate, iar numeric vorbind este grupa cu cei mai puṭini reprezentanṭi.

Analizând comparativ cele două piramide, se poate observa un regres ȋn ceea ce priveṣte natalitatea ṣi o evoluṭie constantă a grupei adulte ṣi a celei vârstnice. O asemănare ȋntre cele două piramide ar constitui-o faptul că primele două grupe de vârstă sunt dominate de populaṭia masculină, ȋn timp ce ultima grupă de vârstă este predominant feminină.

Grafic 5.: Piramida populaṭiei anului 2016, date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE.

3.3.1. Forṭa de muncă

Structura populaṭiei ȋn funcṭie de activitatea economică este denumită generic „forṭa de muncă”. Populaṭia activă ȋṣi exercită activitatea ȋn cele trei sectoare economice:

Sectorul primar: cuprinde domenii ca: agricultura, silvicultura ṣi pescuit.

Sectorul secundar: totalitatea activităṭilor industriale ṣi cele din domeniul construcṭiilor.

Sectorul terṭiar: cuprinde domenii precum: comerṭul, transporturi ṣi servicii.

Ponderea populaṭiei active dintr-un anumit sector de activitate dezvăluie gradul de dezvoltare al acelui areal. Astfel, dacă numărul celor ce exercită muncă ȋn sectorul primar este mai mare decât cei care muncesc ȋn sectorul terṭiar, ȋnseamnă că acel areal se află la primii paṣi ai dezvoltării, au un nivel ridicat al fertilităṭii ṣi o durată de viaṭă coborâtă. Invers ȋnsă, dacă populaṭia unui areal acṭionează mai mult ȋn sectorul terṭiar decât ȋn cel primar, ȋnseamnă că, arealul se află la un nivel ridicat al dezvoltării, având o rată a fertilităṭii scăzută ṣi o durată medie a vieṭii ridicată.

Pentru o mai bună evidenṭiere a celor precizate anterior, am ales să redau prin grafice numărul de salariaṭi din municipiul Lupeni pe trei ani, pentru a vedea schimbările survenite ȋn economia locală.

Aṣadar, primul grafic (Grafic.6.) evidenṭiază ponderea numărului de salariaṭi pe sectoarele de activitate din anul 2000: sectorul primar 22%, sectorul secundar 12% ṣi sectorul terṭiar 66%.

Grafic 6. Ponderea numărului de salariaṭi pe sectoarele de activitate din anul 2000,

date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE.

Ponderile ȋnsă se modifică, ȋn anul 2007 – anul crizei economice- (Grafic 7.), moment ȋn care sectorul primar ocupă un procent de 12%, sectorul secundar 25% ṣi sectorul terṭiar 63%. Persistenṭa unor pronunṭate dezechilbre de cont curent; internaṭionalizarea rapidă a producṭiei, a investiṭiilor ṣi a conexiunilor financiare sau altfel spus – globalizarea pieṭei – ; modificările majore ȋn distribuṭia veniturilor, precum ṣi securitatea informaṭiilor au fost printre cauzele cele mai proeminente ale producerii crizei. Este cunoscut faptul că, efectele crizei s-au resimṭit atât la nivel european, cât mai ales la nivel naṭional, acest lucru determinând schimbările ponderilor deja amintite. Diferenṭe majore se ȋnregistrează ȋn primele două sectoare ale economiei, ȋn timp ce ȋn ultimul sector diferenṭele sunt minore, de doar 3%.

Pentru a depăṣi criza economică, statele afectate au fost nevoite să soluṭioneze trei probleme majore (lucru stabilit ȋn urma unor ȋntrevederi cu specialiṣti din domeniul economic atât din Europa, cât ṣi din lume): lipsa banilor cash din pieṭele economice, aprecierea corectă a volorii activelor ṣi capitalul, fie el uman, cât ṣi tehnico-material.

Problemele majore ale crizei economice, au fost rezolvate ȋn mare parte, astăzi criza nefiind atât de evident simtiṭă ȋn rândul persoanelor fizice ṣi juridice.

Grafic 7. Ponderea numărului de salariaṭi pe sectoarele de activitate din anul 2007,

date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE.

Anul 2012 (Grafic 8.) , prezintă o altă dispunere a ponderilor numărului de salariaṭi: sectorul primar 10%, sectorul secundar 44% ṣi sectorul terṭiar 46 %. Comparând această ultimă situaṭie, cu cele precedente se poate observa faptul că, sectorul primar a decăzut considerabil, iar sectoarele secundar ṣi terṭiar au ponderi apropiate, lucru care exemplifică ȋn cel mai realist mod ocupaṭia persoanelor din Municipiul Lupeni.

Grafic 8. Ponderea numărului de salariaṭi pe sectoarele de activitate din anul 2012,

date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE.

Agricultura este prezentă ȋn peisajul economic al arealului meu de studiu, ȋnsă nu prezintă valori remarcabile, datorită imposibilităṭii practicării unei agriculturi intense (condiṭii naturale nu foarte prielnice). Industria este caracteristică zonei ṣi este reprezentată printr-o pondere de 44%, pondere ce a suferit un ritm ascendent, datorită investiṭiilor străine făcute ȋn zonă, ȋn timp ce sectorul terṭiar (servicii, comerṭ) a decăzut faṭă de celelalte perioade analizate, datorită lipsei investiṭiilor ṣi a ȋncurajării celor ce vor să activeze ȋn această sferă economică.

Un alt parametru ce prezintă importanṭă pentru structura populaṭie ȋn funcṭie de activitatea economică, ȋl reprezintă ṣomajul. Acesta este generat de necorelarea ofertei demografice cu cererea de pe piaṭa muncii. Particular vorbind, ȋn municipiul Lupeni, nivelul ṣomajului s-a ȋmbunătăṭit: dacă ȋn anul 2000, erau aproximativ 17 000 de ṣomeri; ȋn anul 2012 numărul acestora s-a redus ȋn jurul valorii de 12 000 de persoane.

3.4.1. Cultura, obiceiurile, evenimentele locale, timpul liber

Cultura reprezintă un ȋntreg ansamblu de ṣtiinṭe, mentalităṭi, credinṭe, arte, morale, obiceiuri, tradiṭii, legi ṣi aptitudini dobândite de om, ca membru al societăṭii.

Printre principalele evenimente culturale din staṭiunea Straja, care reprezintă o atracṭie pentru turiṣti, se enumără: Crucea Eroilor; Schitul Straja; Tunul; Drumul Crucii; Nedeia Sânzienelor; Măsuratul Oilor; Colindatul Crailor; Ursul Baloo, Parcul Aventura, Magia Stânei ṣi Festivalul Oamenilor de Zăpadă.

Legendele ce au dus la construirea Crucii Eroilor (Fig.14.), relatează faptul că, ȋntr-o seară din vara anului 1996, la Cabana Montana, un turist a aprins becul, iar acesta s-a ars lăsând ȋn interiorul becului o cruce. Acest semn ȋnsă nu a fost luat ȋn considerare, iar becul a fost spart. La scurt timp ȋnsă, evenimentul s-a repetat, de această dată becul fiind dus la stareṭul Mănăstirii Lainici, care a spus că este un semn divin ṣi că pe acele locuri au murit mulṭi oameni ȋn Primul Război Mondial, care nu au fost ȋnmormântaṭi creṣtineṣte.

Fig.14. Crucea Eroilor (vedere din curtea Schitului)- Galerie Personală

Aceste fapte au constituit premisele ridicării unei cruci, ȋn cinstea eroilor neamului. Astfel, la 30 octombrie 1996, crucea de o ȋnălṭime de 18,6 m ṣi o anvergură de 9 m a fost amplasată pe muntele Straja, la o altitudine de 1485 m. Iniṭiatorul proiectului Părău Emil Ilie, ȋmpreună cu Episcopia Aradului, au hotărât să ridice pe acele locuri un schit pentru a aduce smerenie. Crucea (Fig.15.), proiectată ṣi executată de Mina Lupeni se ȋnalṭă deasupra Văii Jiului ṣi poate fi observabilă, ilumitată, ȋn serile senine de pe ṣoseaua ce străbate ṣi uneṣte localităṭile.

Fig.15. Crucea Eroilor- galerie personală

Schitul Straja a fost ridicat ȋn anul 1999 ṣi cuprinde o bisericuṭă (Fig.16.), o clopotniṭă (Fig.17.) ṣi câteva chilii (Fig.18.)

Fig.16. Biserica Schitului Straja –Galerie Personală Fig.17. Clopotniṭă- Galerie Personală

Fig.18. Panoramă din curtea Schitului: Chiliile ṣi Biserica- Galerie personală

Biserica din lemn a Schitului Straja are două hramuri: primul pe 21 mai de Sfinṭii Apostoli Constantin ṣi Elena ṣi al doilea pe 14 septembrie, de Ȋnălṭarea Sfintei Cruci. Schitul, ȋmpreună cu Crucea Eroilor ṣi cu tunelul de acces (finalizat ȋn anul 2006) reprezintă adevărate simboluri ale staṭiunii.

Ȋn această bisericuṭă se sărbătoresc toate slujbele de peste an, ȋnsă, cel mai important eveniment este cel din Vinerea Mare, când se parcurge „Drumul Crucii”, drum lung de aproximativ 10 km.

Tunelul bisericii (Fig.19.) a fost construit pentru ca, credincioṣii să poată să ajungă la Schit ṣi iarna, când condiṭiile meteorologice nu sunt atât de prielnice. Acest tunel, lung de 54 metri face legătura ȋntre drumul principal al staṭiunii ṣi biserică ṣi mai este denumit „tunelul celor 365 de sfinṭi”.

Fig.19. Tunelul văzut din drumul principal al staṭiunii – galerie persoanală

Pictura tunelului a durat aproximativ 2 ani, iar rezultatul pictorilor a ȋmbrăcat forma unui calendar special, unic ȋn România. Pe partea stângă a tunelului, de la intrare (Fig.20.) până spre curtea interioară, este pictat calendarul ortodox (Fig.21.), ce ȋncepe cu data de 1 septembrie, urmând ordinea firească a anului bisericesc. Pe partea dreaptă a tunelului sunt pictate cele 12 prăznicare ortodoxe ṣi cele 10 Porunci. Pe tavan sunt redate scene atât din Noul Testament, cât ṣi din Vechiul Testament. O candelă este veṣnic aprinsă ȋn tunel ṣi este mutată ȋn fiecare zi, ȋn faṭa icoanei sfântului care marchează ziua curentă din calendar.

Fig.20. Intrarea ȋn tunelul mănăstirii Fig.21. Interiorul tunelului- galerie personală

– galerie personală-

La capătului tunelului, ȋnainte de a ieṣi ȋn curtea interioară a mănăstirii, celor ce vizitează li se oferă mici ȋnvăṭături, demne de reflectat ṣi de urmat. (Fig.22.)

Fig.22. Mici ȋnvăṭături –galerie personală-

Ȋn curtea schitului, se găseṣte astăzi un tun (Fig.23.), adus aici ȋn anul 2003 de către Emil Ilie Părău, după desfiinṭarea Casei Armate Vulcan. Tunul (Fig.24.) este sistem „Krupp” –model 1880, cu ṭeavă din oṭel ṣi s-a aflat ȋn dotarea armatei române ȋn timpul Primului Război Mondial.

Ṭeava a fost turnată ȋn 1893 ṣi este singura piesă rămasă dintr-un tun distrus ȋn luptele care au avut loc, ȋn perioada 16 august- 29 octombrie 1916, ȋn vârful Straja.

Arhivele scot ȋn evidenṭă faptul că, după sfârṣitul Primul Război Mondial, ciobanii gorjeni, găsind un tun distrus pe pantele sudice ale vârfului Straja, au amenajat ȋn apropierea locului numit „ Stâna lui Grigoriṭă Voiculescu” din Turcineṣti, un izvol a cărui apă a curs prin ṭeava acestui tun. Vremea ṣi oamenii locului, au lăsat ȋnsă, ȋn paragină izvorul respectiv.

Aflând de existenṭa acestei piese, conducerea armatei din Vulcan, a organizat o tabără de vară a copiilor cadrelor militare din Vakea Jiului, de pe vechea frontieră româno-austro-ungară, ȋn scopul găsirii ṭevei.

Ȋn data de 8 august 1993, ȋn a 7-a zi a căutărilor, piesa a fost găsită la circa 300 metri mai jos de fostul izvor.

Fig.23. Tunul din Schit-galerie personală Fig. 24. Tunul din Schit-galerie personală

“ Drumul Crucii” (Fig.25.) este o procesiune organizată ȋn Vinerea Mare a Sfintei Sărbători Pascale, pe o distanṭă de circa 10 km, ȋntre Cimitirul Eroilor ṣi Schitul Straja. Ȋncepând din anul 2000, se parcurge acest drum, el semnificând drumul Mântuitorului spre Muntele Golgota. Pe parcursul drumului se fac 14 popasuri (Fig.26; Fig.27.), fiecare dintre acesta realizându-se ȋn dreptul unui basorelief ce ilustrează o scena făcută de ȋnsuṣi Mântuitorul.

Această procesiune a ȋnceput să fie cunoscută de tot mai mulṭi oameni, lucru ce face ca, an de an, numărul celor ce participă să crească. Pe parcursul celor 14 popasuri, oamenii ȋmpreună cu un sobor de preoṭi, poartă pe umeri crucea ȋn mărime naturală, exact ca Iisus Hristos. Crucea (cu o greutate de 100 kg, lungime de 4,4 metri ṣi lăṭime 2,2 metri) este coborâtă la Cimitirul Eroilor, ȋn fiecare an, ȋn Vinerea Mare, pentru a fi purtată pe umeri de enoriaṣi până la Schitul Straja, unde va veghea până ȋn anul următor.

Fig.25. Harta „Drumul Crucii” –galerie personală-

Fig.26. Popasul al 11-lea – galerie personală- Fig.27. Popasul al 12-lea –galerie personală-

Nedeia Sânzienelor este o sărbătoare legată de cultul recoltei, al vegetaṭiei ṣi al fecundităṭii, comemorată ȋn fiecare an, pe data de 24 iunie. Ȋn această zi, se organizează o ieṣire câmpenească, una dintre cele mai frumoase datini păstrate ȋn mod autentic ȋn zonă. Atracṭia sărbătorii este un concurs de cai, ȋn cadrul căruia se ȋntrec pe trasee montane grele, flăcăii din cătunele de munte ce trebuie să poarte, ȋn mod obligatoriu, costume populare specifice zonei din care provin.

Măsuratul oilor este o practică a ciobanilor, ce are loc ȋn fiecare an, ȋn jurul sărbătorii Ȋmpăraṭilor Constantin ṣi Elena, marcând procesul de transhumanṭă. La micuṭa stână dinspre Straja, ciobanii se ȋntâlnesc pentru ca oile fiecăruia să fie vopsite cu câte o culoare, ṣi să fie tunse pentru a le certifica originea. Gospodinele pregătesc bucate alese pentru acest eveniment ṣi iau parte de datinile ce trebuie respectate ṣi transmise din generaṭie ȋn generaṭie.

Clindatul Crailor este o datină ce este săvârṣită ȋn fiecare an, ȋn ajunul Crăciunului ṣi care constă ȋntr-o scenetă din 7-30 persoane, timp de 20-25 minute. Ȋn cadrul scenetei se pot regăsi personaje atât pozitive, cât ṣi negative, care se ȋnfruntă ca le final, să câṣtige binele.

Magia stânei, este o practică ce dăinuie de secole ȋn rândul momârlanilor, care reprezintă de fapt, un adevărat ritual de deschidere a stânei: curăṭenie, pregatirea hranei, a preparatelor ṣi a oilor. Toate aceste lucruri se desfăṣoară ȋn concordanṭă cu elementele naturii, a instrumentelor muzicale, lucruri de simbolizează singurătatea ciobanului ȋn munte.

Pe lângă toate aceste datini ṣi obiceiuri, ȋn staṭiune mai prezintă interes ṣi: Ursul Baloo (Fig.28.), urs ce dădea târcoale pensiunilor ṣi care a fost ulterior, ȋngrijit de localnici, astăzi devenind un adevărat simbol al staṭiunii; Festivalul Oamenilor de Zăpadă, moment ȋn care turiṣtii pot construi figurine din zăpadă, la liberă alegere, dar ṣi Parcul Aventura (Fig.29.), parc ce ȋṭi pune la ȋncercare ȋndemânările de escaladat, de echilibristică ṣi de forṭă.

Fig.28. Ursul Baloo –galerie personală Fig 29. Parc Aventura – galerie personală

3.5.1.Promovarea staṭiunii

Staṭiunea a ȋnceput să fie populară ȋn rândul iubitorilor de ski mai ales după promovarea staṭiunii ȋn diferite emisiuni TV. Totodată, staṭiunea este promovată ṣi pe două site-uri: http://www.skistraja.ro/index.html ṣi http://www.prostraja.ro/, site-uri dedicate numai acestei staṭiuni. Promovarea acesteia se face ṣi pe alte site-uri ce oferă servicii strict de cazare.

Din păcate, staṭiunea nu este promovată pe site-ul primăriei, acesta nefiind funcṭional.

Dezvoltare economică

4.1.1. Radiografia sectorului antreprenorial

Pentru o mai bună evaluare a stării economice din municipiul Lupeni, pe lângă ponderea numărului de salariaṭi din oraṣ, am analizat ṣi alṭi parametri, cum ar fi: numărul de firme, cifra de afaceri ṣi profitul obṭinut ȋn urma activităṭilor ȋntreprinse.

Voi ȋncepe această analiză, prin prezentarea numărului de firme din municipiul Lupeni ȋn anii 2000, 2007 ṣi 2012, după cum urmează:

Grafic 9: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE.

Grafic 10: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE.

Grafic 11: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE.

Din graficele ilustrate mai sus, se poate observa că ponderea numărului de firme variază de la un an la altul: in anul 2000 ṣi 2007, sectorul primar ocupă un procent de doar 3%, sectorul secundar 14%, ȋn timp ce sectorul terṭiat ocupă un procent de 83%.

Situaṭia ȋnsă se schimbă ȋn anul 2012, moment ȋn care sectorul primar ocupă un procent de 2%, sectorul secundar 13% ṣi cel terṭiar 85%. Numărul de firme a crescut cu cât ne apropiem de zilele noastre, ȋntrucât s-au dovedit a fi profitabile.

Ȋn continuare, am ales să ilustrez grafic cifra de afaceri a ȋntreprinderilor din muncipiul Lupeni, analizând aceeaṣi ani.

Grafic 12: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE.

Grafic 13: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE

Grafic 14: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE

Ponderea cifrei de afaceri suferă modificări substanṭiale de la un an la altul, astfel: pentru anul 2000, acest parametru pentru sectorul primar are o pondere de: 16%, pentru sectorul secundar: 19%, iar pentru sectorul terṭiar 65%. Ȋn anul 2007, sectoarele primar ṣi terṭiar ȋnregistrează valori descendente faṭă de anul 2000, cu valori de până la 6% – 9%, ȋn timp ce valorile sectorului secundar cresc cu aproape 10 %, faṭă de anul precedent. Diferenṭele dintre ultimele două sectoare de activitate din anul 2012 se estompează comparativ cu ceilalṭi ani, ȋn timp ce valoarea ponderii sectorului primar scade considerabil.

Un ultim parametru luat ȋn considerare pentru a realiza „radiografia sectorului antreprenorial” este profitul, care, la fel ca ṣi ceilalṭi parametrii suferă modificări de la un an la altul.

După cum se poate realiza ṣi din grafic. ȋn anul 2000, sectorul primar ocupă o pondere de 57%, sectorul secundar 27% ṣi cel terṭiar 16%.

Grafic 15: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE

Ȋn anul 2007, situaṭia se schimbă foarte mult: dacă ȋn anul 2000, sectorul primar avea ponderea cea mai mare, ȋn 2007 acesta ȋnregistrează ponderea cea mai mică 16%. Sectoarele secundar ṣi terṭiar suferă miṣcări ascendente.

Grafic 16: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE

Anul 2012, dezvăluie faptul că cel mai profitabil sector de activitate este cel terṭiar: 63%, urmat apoi de sectorul secundar 26% ṣi cel primat 11%.

Grafic 17: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE

Din analiza tuturor graficelor ṣi a tuturor parametrilor nu reiese nimic altceva decât faptul că, ȋn zona staṭiunii Straja ṣi a municipiului Lupeni, cele mai favorabile ṣi mai prospere activităṭi economice sunt cele din sectorul terṭiar.

4.2.1. Agricultura – premise ale dezvoltării

Pământul constituie spaṭiul ȋn care omul ȋṣi dezvoltă ȋntreaga activitate. Solul, subsolul, pădurile ṣi apele formează baza naturală a oricărui proces de producṭie. Rolul pământului ṣi ȋnsuṣirile lui sunt mereu de mare actualitate. Acesta ar constitui principalul motiv pentru care ȋntreaga lume se confruntă cu probleme de gospodărire raṭională a tuturor resurselor naturale, de amplificare a funcṭiilor ce nu pot fi substituite ale pământului ṣi care implică un mare efort material. Pământul, prin toate procesele naturale ṣi antropice ce au loc ȋn fiecare clipă, este supus degradării.

Pământul are semnificaṭii pentru toate ramurile activităṭii materiale ale societăṭii, dar, ȋn primul rând, pentru satisfacerea cerinṭelor de hrană ale populaṭiei.

Dezvoltarea agriculturii româneṣti, cât ṣi cea din zona limitrofă municipiului Lupeni este condiṭionată de numeroṣi factori, dintre care, pe primele locuri se ȋnscriu cei economici ṣi sociali, fără a-i uita pe cei naturali. Condiṭiile naturale ṣi economico-sociale impun variaṭia teritorială a sistemelor de producṭie, iar realizarea unui echilibru ȋntre potenṭialul ecologic ṣi sistemele de exploatare necesită o anumită structurare a spaṭiului funciar.

Relieful ȋn zona de studiu, a permis dezvoltarea unei economii agrare bine diferenṭiate, respectiv, una de tip montan, de proporṭii reduse ȋn ceea ce priveṣte cultura plantelor, dar cu o zootehnie dominantă, dezvoltată ȋn principal pe baza păṣunilor ṣi fâneṭelor.

Aṣezarea geografică pe continentul european a determinat pe teritoriul ṭării, o ȋmpletire a influenṭelor climatice. Climatul temperat-continental moderat, nuanṭat de diferite influenṭe regionale ṣi locale, asigură practicarea unei agriculturi variate.

Situarea ṭării ȋntr-o arie de interferenṭă a zonelor bioclimatice: vestică, sudică ṣi est-europeană, la care se adaugă efectul zonalităṭii verticale, impus de relief, determină varietatea ṣi complexitatea ȋnveliṣului de sol. Astfel, solul spaṭiului geografic se ȋncadrează ȋn grupa solurilor automorfe ṣi hidromorfe, din care cele mai răspândite sunt cele silvestre podzolite brune ṣi brune gălbui.

Eroziunea solului, ȋn diferite grade de intensitate, rezultat al dezvoltării agriculturii pe pante, uneori iraṭional practicată, constituie un aspect negativ pentru o bună parte din teritoriul agricol existent.

Este cunoscut faptul că ansamblul condiṭiilor naturale influenṭează sau chiar determină repartiṭia teritorială a culturilor agricole prin caracteristicele climei ṣi solurilor. Intervenṭia factorilor de natură socio-economică este necesară, impunând modificări esenṭiale ȋn repartiṭia teritorială a culturilor agricole. Din cadrul acestor factori, pot menṭiona: factori tehnico-materiali, condiṭii geodemografice, condiṭii industriale ṣi semnificaṭia tradiṭiilor.

Deṣi deṭine un potenṭial remarcabil ṣi premise complexe, agricultura românească contemporană situează România pe unul dintre ultimele locuri de pe continent sub raportul eficacităṭii (recolta la hectar este mai mică decât ȋn ṭările Europei Occidentale.

Agricultura românească cuprinde ȋncă un volum exagerat de forṭă de muncă, de peste 5 ori mai mult decât ȋn ṭările Uniunii Europene.

Ȋn perioada 1999-2003, ponderea populaṭiei ocupate ȋn sectorul agricol s-a redus cu 6,1%, faṭă de 41,8% ȋn 1999 la 35,7% ȋn anul 2003, fiind ȋnsă la un nivel foarte ridicat faṭă de multe ṭări din Uniunea Europeană. Ȋn zona municipiului Lupeni, ponderea populaṭiei care exercită activităṭi ȋn sectorul agricol este de aproximativ 21% (la nivelul anului 2007).

Ȋn ceea ce priveṣte mutaṭiile ȋn structurile terenurilor agricole, pot spune că acestea sunt ṣi au fost condiṭonate de o serie de factori, deja amintiṭi.

Astfel, condiṭiile tehnico-materiale, indiferent de caracterul proprietăṭilor, determină mutaṭii semnificative la nivelul agriculturii. Dezvoltarea industriei de tractoare ṣi maṣini agricole asigură creṣterea nivelului de dotare a proprietăṭilor agricole ṣi a producṭiei agricole.

Totodată, creearea ṣi dezvoltarea industriei de ȋngrăṣăminte chimice oferă condiṭii favorabile pentru chimizarea agriculturii, ceea ce duce la creṣterea producṭiei agro-vegetale. Atât ȋn Valea Jiului, cât ṣi ȋn alte zone au ȋnceput a fi folosite ȋngrăṣăminte chimice azotoase, fosfatice ṣi potasice.

Creṣterea ṣi diversificarea bazei tehnico-materiale are deosebite implicaṭii asupra creṣterii suprafeṭei agricole, asupra randamentului productiv al pământului, prin numeroase lucrări de ȋmbunătăṭiri funciare.

Corelarea acestor aspecte cu condiṭiile naturale locale determină particularităṭi ȋn dezvoltarea agriculturii ȋn profil teritorial ṣi optimizarea producṭiei agricole ȋn functie de potenṭialul ecologic.

Condiṭiile geodemografice determinate de creṣterea numerică a populaṭiei determină un mers similar al consumului ṣi atrage o puternică dezvoltare a producṭiei de bunuri agricole alimentare. Ȋn zona limitrofă municipiului Lupeni, se poate remarca faptul că repartiṭia inegală a populaṭiei influenṭează procesul de dezvoltare a agriculturii ȋn profil teritorial.

Condiṭionările industriale determină o serie de relaṭii funcṭionale ȋn profil teritorial. Ȋn municipiu, relaṭiile sunt reciproce: industria determină o anumită structură teritorială a agriculturii, iar agricultura poate aduce schimbări ȋn repartiṭia teritorială a industriei.

Practicată ȋndelung, agricultura a avut influenṭă ṣi asupra vieṭii spirituale a poporului român de pretutindeni. Arta populară, cântecul, practicile magice din trecut au fost influenṭate de ȋndeletnicirea creṣterii animalelor ṣi cultivării plantelor agricole.

4.3.1. Industria

Factori favorabili de apariṭie

Industria a dominat economiile naṭionale ȋn decursul secolului XX, iar industrializarea a comandat procesul evolutiv al societăṭii contemporane. Mai adaptabilă decât agricultura la modificările organizatorice, industria este mai mult decât o sursă de produse, ea constituind un motor al dezvoltării ṣi un factor urbigen dintre cei mai importanṭi. Revoluṭia industrială a declanṣat un proces de transformare a resurselor naturale, de concentrare a populaṭiei ȋn marile centre urbane, schimbând raporturile omului cu mediul. Sunt de părere că, „era industrială” nu a ȋnsemnat doar impunerea unui nou tip de producṭie bazat pe noi tehnologii ṣi noi produse, ci s-a reflectat ṣi ȋn sfera culturii, generând o adevărată civilizaṭie industrială.

După revoluṭia industrială, această ramură a devenit un element fundamental al economiei (economia este considerată dezvoltată ȋn funcṭie de gradul ei de industrializare) ṣi a atras mult timp atenṭia specialiṣtilor. Chiar ṣi ȋn prezent distribuṭia spaṭială a industriei continuă să ridice numeroase probleme, ȋn primul rând, pentru că trebuie studiată ȋn corelaṭie cu distribuṭia spaṭială a altor elemente ṣi nu doar ca un fapt singular.

Pe teritoriul judeṭului, activităṭile industriale au avut un rol important ȋn dezvoltarea economică a ṭării ȋncă din cele mai vechi timpuri. Resursele naturale existente au favorizat dezvoltarea industriei, ȋn special a ramurii extractive ṣi prelucrătoare de materii prime.

Industria metalurgică, ȋn general, are o veche tradiṭie ȋn peisajul geografic ṣi economic al României. Mărturiile arheologice atestă faptul că, ȋncă din secolele IX-VIII ȋ. Hr., ȋn spaṭiul carpato-dunăreano-pontic are loc trecerea de la uneltele ṣi armele din bronz, la uneltele ṣi armele din fier, obṭinute ȋn cuptoare ṣi ateliere. Ȋn anii 80 ȋ.Hr., Dacia era cunoscută prin bogăṭia ȋn fier, fiind atestate cuptoare ca cele de la Grădiṣtea Muncelului (judeṭul Hunedoara).

Aṣadar factorii favorabili de apariṭie a activităṭilor industriale sunt: resurse de subsol bogate ȋn materii prime, resurse de apă, unităṭi de producṭie, transport, factor ce permite depozitarea materiilor prime sau a produselor finite, spaṭii pentru administrarea, coordonarea activităṭilor industriale ṣi pentru cercetare.

Activităṭile industriale ṣi diversificarea economică ȋn perioada comunistă

Valea Jiului este una dintre „zonele cele mai importante ale exploatării cărbunelui din România, istoria sa stând sub zodia acestei resurse naturale, importanṭa ȋn planul dezvoltării societăṭii umane din acest spaṭiu geografic”. Valea Jiului intră ȋn istorie la mijlocul secolului al XIX-lea, „odată cu ȋnceputul mineritului carbonifer, proces favorizat de impunerea cărbunelui ca sursa primară de energie, ȋn contextul dezvoltării revoluṭiei industriale”.

Existenṭa cărbunelui ȋn subsolul văii Jiului era cunoscută ȋnsă ȋnainte de mijlocul secolului al XIX-lea. Ȋncă ȋn anul 1782, mineralogul Benko Janos arată că a văzut arzând cărbunii din aflorimente, iar ȋn anul 1788, ȋn incercarea de a opri trupele turceṣti, generalul austriac Laudon, comandantul grănicerilor, a aprins cărbunii dintr-un afloriment situat lângă localitatea Vulcan.

Primele lucrări de prospecṭiune sunt executate ȋn anul 1835, moment ȋn care este confirmată geologic existenṭa cărbunilor. Ȋncepând cu anii 1840, fraṭii Hoffman ṣi Carol Maderspach (proprietari de mine din zona Rusca Montană) pun bazele primelor exploatări rudimentare de cărbune, ȋn zonele Petroṣani, Vulcan ṣi Petrila.

Legea minieră austriacă din anul 1854 ȋi obligă pe micii ȋntreprinzători să constituie asociaṭii. Astfel, apare „Uniunea Minieră din Vestul Ardealului”, care obṭine, ȋn anii 1858-1859, primele concesiuni ȋn Valea Jiului. Ulterior, acestea vor fi vândute „Societăṭii Anonime de Mine ṣi Furnale din Braṣov”. Aceasta este prima mare societate care va desfăṣura activităṭi ȋn Valea Jiului, ȋntr-o perioadă de 10 ani fiind descoperite ṣi conturate zăcăminte bogate ȋn zonele Petroṣani, Livezeni, Petrila. Aceste succese, cărora li se adaugă rezultatele lucrărilor de cercetare ṣi prospecṭiune executate de statul austriac, au condus la concluzia că zăcămintele de cărbune din subsolul Văii Jiului sunt importante, oferind un cadru propice dezvoltării activităṭilor de tip industrial.

Anul 1865 marchează ȋnceputul implicării viitorului stat român ȋn mineritul din Valea Jiului, prin lucrări de prospecṭiune ṣi, ulterior, de deschidere. Ȋn anul 1867 ȋncep lucrările de deschidere a minei „Deak-Petrila” ṣi a minei Lonea, iar in anul 1872 se lucra la săparea galeriilor din zonele Jieṭ, Răscoala ṣi Salatruc. Ȋn anul 1869 sunt deschise minele „Petroṣani-Est” ṣi Petroṣani-Vest”. Explozia produsă ȋn anul 1872 la mina ”Deak-Petrila” va avea repercursiuni negative asupra ȋntregului minerit finanṭat de stat ȋn Valea Jiului.

Astfel, ȋn anul 1875, minele statului din Valea Jiului sunt scoase la vânzare, ȋn anul 1879 fiind concesionate „Societăṭii Braṣoveana”, care ȋṣi va menṭine prezenṭa ȋn zona până ȋn anul 1894. Ȋn această perioadă, ȋn anul 1885 sunt deschise minele Aninoasa ṣi Câmpa, iar ȋn anul 1890 mina de la Dâlja.

Ȋn anul 1892 se constituie „Societatea Uricani-Valea Jiului”, care devine cea de-a doua mare societate din Valea Jiului, zona de operare fiind zăcămintele de cărbune de la Lupeni. Investiṭii importante vor duce la deschiderea a ṣapte mine: Nord, Ṣtefan, Victoria, Ileana, Carolina, Sud, Ella.

Ȋn anul 1895, „Societatea Salgotarjan” preia licenṭele de exploatare ṣi minele „Societăṭii Braṣoveana”. Astfel, ajunge să deṭină concesiuni miniere ȋn suprafaṭa de peste 3 400 hectare, devenind cea mai puternică societate minieră din zonă.

Ȋn anul 1907, ȋn condiṭiile crizei de cărbune pe care o traversa Imperiul Austro-Ungar, statul maghiar reziliază contractul cu „Societatea Salgotarjan” ṣi preia conducerea minelor care ȋi aparṭineau. Ȋn baza unui program elaborat anterior, statul finanṭează noi lucrări de explorare ṣi deschidere. Astfel, ȋn anul 1908 se redeschid galeriile principale de transport din zona Lonea, iar ȋn anul 1912 ṣi ulterior se construieṣte centrala electrică de la Petroṣani, preparaṭia Petroṣani-Nord, fabrica de cărămidă ṣi cuptoare de var. Toată această dezvoltare organizatorică ṣi tehnică face din Valea Jiului una dintre cele mai importante zone miniere ale Imperiului Austro-Ungar.

Ȋn toată perioada antebelică, producṭia de cărbune din Valea Jiului cunoasṭe o creṣtere continuă, cu un maxim de 2 229 855 tone ȋn anul 1913. Acceaṣi dinamică o ȋnregistrează ṣi personalul angajat ȋn activităṭile miniere: 65 persoane ȋn anul 1868, 12 014 persoane ȋn anul 1914.

Ȋn perioada interbelică, Valea Jiului va traversa, ṣi ea, aceleaṣi etape, cu aceleaṣi mari probleme caracteristice economiei româneṣti, ȋn general, ṣi ramuri miniere, ȋn special. După anul 1918, Consiliul de Miniṣtri hotărâse trecerea „Minelor Statului Lonea” ȋn patrimoniul statului român. Ȋn anul 1925 se ȋnfiinṭează „Societatea Petroṣani” ṣi „Societatea Lupeni”, cu scopul de a continua exploatarea concesiunilor ṣi minelor „Societăṭii Salgotarjan” ṣi „Societăṭii Uricani-Valea Jiului”.

Dacă până ȋn anul 1928, activităṭile miniere din zonă cunosc o dezvoltare continuă, criza economică (1929-1933) impune restructurări. Dacă ȋn primul deceniu interbelic, activitatea se desfăṣura ȋn 18 mine, ȋn anii 1930 ȋntreaga activitate din Valea Jiului se concentrează la doar 6 mine.

Ca o consecinṭă a participării ṭării la cel de-al doilea Război Mondial, după „vârful” de producṭie din anul 1941, mineritul din Valea Jiului intră ȋntr-o perioadă de declin, marcată de scăderea producṭiei până ȋn anul 1948.

Ȋn perioada comunistă, extracṭia huilei a atins nivelul maxim ȋn 1943, aproape 2,8 milioane tone, după care a intrat ȋn declin, astfel ca ȋn 1948, la naṭionalizare, producṭia era sub 1,8 milioane tone. O situaṭie asemănătoare ȋnregistrează ṣi siderurgia, care ȋn 1945 funcṭiona numai cu o mică parte din capacitate: la furnale cu 6%, la oṭelării 0,5%, la laminoare 12%, la turnătorii 29%, la forjă 0,5%.

Naṭionalizarea mijloacelor de producṭie prin trecerea lor ȋn proprietatea statului, a ȋntregului popor, a creat premise pentru făurirea unei industrii noi, socialiste, cu rol preponderent ȋn dezvoltarea economiei.

Prin punerea ȋn funcṭiune a unor importante capacităṭi de producṭie ṣi prin dezvoltarea unor ramuri care se bazează pe resurse locale de materii prime, industria hunedoreană, ȋndeosebi industria extractivă ṣi metalurgică a progresat vertiginos. Ȋn anii socialismului s-au construit ṣi pus ȋn funcṭiune obiecte economice deosebit de importante, care definesc locul pe care Valea Jiului ṣi ȋntreg judeṭul ȋl ocupă ȋn economia ṭării.

Ȋn perioada statului socialist, politica de asigurare a independenṭei energetice a ṭării, concretizată ȋn obiectivul de atingere a unei producṭii naṭionale de cărbune de 100 000 000 tone/an, a avut efecte majore la nivelul bazinului Valea Jiului. Zona a cunoscut o expansiune economică evidentă, prin investiṭii masive fiind puse ȋn exploatare toate perimetrele miniere identificate.

Ȋn paralel ȋnsă, ȋn ciuda eforturilor de a dezvolta activităṭile economice conexe, Valea Jiului a devenit o mare aglomerare urbană.

După anul 1990, ȋntreaga activitate industrială din zonă a intrat ȋntr-un declin accentuat, restructurarea mineritului consumând resurse financiare ȋnsemnate.

Ȋn prezent, pe raza administrativă a microregiunii mai funcṭionează doar câteva exploatări miniere. Totuṣi, ponderea producṭiei industriale se obṭine tot din activitatea de minerit. Ȋn cadrul bazinul minier Valea Jiului au fost delimitate 14 perimetre miniere. Ȋn prezent, 7 sunt ȋn exploatare: Livezeni, Lonea, Lupeni, Paroṣeni, Petrila, Uricani, Vulcan; iar 7 sunt cu activitate de exploatare sistată, aflate ȋn curs de conservare ṣi ȋnchidere sau ȋnchise deja: Aninoasa, Bărbăteni, Câmpu lui Neag, Dâlja, Iscroni, Salatruc, Valea de Brazi.

Restructurare economică: modificări intervenite după 1990 ȋn viaṭa socio-economică ṣi procesul de privatizare

Ȋn România, primul pas ȋn vederea privatizării a fost constituit de adoptarea Legii nr 15/1990, prin care fostele ȋntrepinderi de stat din vremea regimului comunist au fost transformate ȋn societăṭi comerciale sau regii autonome.

Ultimele evoluṭii ale industriei au dus la procese precum „globalizarea” economiilor, la mutaṭii importante ȋn structura ṣi mobilitatea populaṭiei ṣi au condus la o nouă organizare a spaṭiilor geografice.

Zona beneficiază de investiṭii străine, olandeze, care au cumpărat vechi fabrici din Petroṣani pentru a desfăṣura o activitate de import-export cu piese olandeze Mega Valves. Aceste iniṭiative sunt ȋnsă infime, deoarece ȋnchiderea multor mine, a condus la lipsa locurilor de muncă ṣi la imposibilitatea de reprofilare a celor ce ȋncă mai pot desfăṣura activităṭi ȋn cadrul economiei.

Restrângerea activităṭii ṣi apariṭia ṣomajului

Falimentul multor „giganṭi industriali” a condus la reducerea numărului de locuri existente ȋn Depresiunea Petroṣani ṣi astfel, inevitabil, la apariṭia ṣomajului.

La nivel naṭional Comisia Naṭională de Prognoză elaborează prognoze pe termen scurt, mediu ṣi lung privind dezvoltarea socio-economică a ṭării noastre.

Numărul ṣomerilor este mai ridicat ȋn anul 2010, datorită crizei economice, numărul acestuia diminuându-se ȋn anul 2015.

4.4.1.Turism

Arhitectonica, proporṭionalitatea, armonia, cultura ṣi tradiṭia românească specifică spaṭiului României ṣi nu mai puṭin unitatea fizică a teritoriului, formează sursa de energie ṣi prosperitate pentru fiecare din regiunile de dezvoltare actuală.

Există toate premisele ca, prin varietatea formelor de turism, alături de celelalte valori social-economice, regiunile de dezvoltare ale României să asigure implementarea unei strategii specifice pentru ȋnscrierea României ȋn locurile cuvenite ale economiei, culturii, civilizaṭiei europene, ȋn general.

Trebuie reṭinută ideea că valenṭele turistice ale spaṭiului românesc sunt departe de a fi considerate valorificate. Spaṭiul montan, litoral ṣi dunărean oferă ȋncă suficiente rezerve de interes major ṣi nu mai puṭin de interes european.

Staṭiunea Straja ṣi municipiul Lupeni, prin poziṭia sa intracarpatică prezintă o importanṭă turistică datorită particularităṭilor naturale. Asemenea particularităṭi se evidenṭiază mai ales prin comparaṭia cu alte formaṭiuni montane cu mult recunoscute valenṭe specifice turismului.

Infrastructura turistică

Dotări de cazare-structuri de primire turistică

Caracteristice pentru zona de studiu, ȋn ceea ce priveṣte structurile de primire turistică sunt: hoteluri, hanuri ṣi moteluri; moteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni turistice ṣi agroturistice.

Grafic 18: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE

Hotelurile, ca ṣi unităṭi distince de cazare, pot spune că rămân constante pe toṭi anii analizaṭi, cu un maxim ȋn anul 1995, ȋn timp ce hanurile ṣi motelurile suferă schimbări drastice ȋn peisaj (cu cât ne apropiem de zilele noastre, aceste structuri de primire turistică se micṣorează numeric). Vilele ṣi cabanele turistice sunt unităṭi ce pot fi regăsite ȋn peisajul depresionar ȋn toṭi anii, vilele turistice ȋnregistrează o maximă ȋn anul 2005, iar cabanele turistice sunt mai puṭin ȋntâlnite astăzi, ele având un maxim ȋn anul 1990. Ultimele două forme de primire turistică, ṣi anume pensiunile turistice ṣi agroturistice au cunoscut o mare amploare după anul 2005, când mulṭi oameni au văzut ȋn practicarea turismului, o afacere de viitor ṣi astfel ei au investit ȋn propriile lor afaceri.

Capacitatea de cazare existentă

Grafic 19: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE

Aṣa cum se poate observa ṣi din graficul de mai sus, capacitatea de cazare cea mai mare din ȋntreaga perioadă analizată o deṭin hotelurile, urmată apoi de cabanele turistice cu un maxim ȋn anul 1990; vilele turistice ar constitui următoarea categorie de spaṭii cu o capacitate medie de cazare, cu un maxim ȋn anul 2015. Hanurile ṣi motelurile oferă o alternativă de cazare ȋn anii 1990 ṣi 2000, motelurile doar ȋn anul 2005, ȋn timp ce pensiunile turistice ṣi agroturistice sunt mai noi, ṣi constituie o opṭiune de cazare ȋncepând cu anul 2005, continuând ȋn zilele noastre să se dezvolte.

Dacă analizăm, capacitatea de cazare strict pe anii luaṭi ca reper ȋn analiză, se poate observa că: pentru anul 1990, cazarea se făcea doar ȋn hoteluri, hanuri ṣi moteluri, cabane turistice ; anul 1995 oferea posibilităṭi de cazare ȋn hoteluri, vile ṣi cabane turistice; anul 2000: hoteluri, hanuri ṣi moteluri, vile turistice; pentru anii 2005, 2010 ṣi 2015: hoteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice , pensiuni turistice ṣi agroturistice.

Numărul sosirilor turistice

Grafic 20: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE

Cele mai semnificative sosiri turistice ȋn Depresiunea Petroṣani se ȋnregistrează ȋn anul 2001. Fluxuri importante de turiṣti se ȋnregistrează ṣi ȋn anul 2005 ṣi 2014. Anul 2010 poate constitui un minim ȋn sosirile turistice, fapt datorat crizei economice cu care s-a confruntat ṭara noastră. Observabil ṣi din grafic, este faptul că cea mai mare parte a turiṣtilor au preferat hotelul.

Numărul ȋnnoptărilor turistice

Grafic 21: Date preluate ṣi prelucrate de pe INSSE

Cel mai mare număr de ȋnnoptări turistice s-a ȋnregistrat ȋn anul 2001, la hoteluri, urmat apoi de anul 2010. Aṣa cum ne sugerează ṣi graficul, cele mai frecvente ȋnnoptări s-au realizat la hoteluri (indiferent de ani), apoi la cabane turistice, vile, pensiuni turistice ṣi agroturistice ṣi ȋn cele din urmă la moteluri.

Tipuri de turism practicate

Principalele forme de turism practicate sunt: turismul de recreere (de weekend) ṣi odihnă, incluzând drumeṭii ṣi sejururi; turism de circulaṭie – de tranzit ṣi itinerant cu valenṭe culturale;

turismul sportiv- cu practicarea sporturilor de iarnă (schi alpin, schi fond, snow-boarding, sanie, alpinism); practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike/cicloturism montan, deltaplan, parapanta, rafting, canoeing; speoturism; turism cinegetic ṣi de pescuit sportiv; turism profesional ȋn mină, ȋn cariere, uzine; turism de afaceri ṣi reuniuni ; turismul ṣtiinṭific (ecoturism); turism rural ṣi agroturism.

4.5.1. Transportul

Se poate ajunge ȋn staṭiunea Straja, rutier dinspre Petroșani sau dinspre Târgu Jiu, pe DN 66, la intersecția de la Livezeni se urmează pe DN 66A indicatorul "Lupeni''. După 15 km pe DJ664A în Lupeni, în zona cartierului Braia, se urmează indicatorul "Straja" și, pe "Drumul Crucii" (asfaltat în totalitate), după aproximativ 7 km, se ajunge în stațiune. În zona de agrement Brăița, există o parcare păzită, unde se poate lăsa mașina și, cu ajutorul telegondolei, un mijloc de transport rapid și sigur, se poate ajunge în staṭiune.

Ȋn ceea ce priveṣte transportul feroviar, staṭiunea Straja nu dispune de o gară proprie, ea este deservită de gara municipiului Lupeni, la care se poate ajunge pe ruta Târgu Jiu-Petroṣani-Simeria sau Petroṣani-Lupeni.

CAPITOLUL V

Analiza SWOT

Analiza SWOT reprezintă un acronim pentru totalitatea punctelor tari ṣi slabe (factori interni) ṣi a oportunităṭilor ṣi a ameninṭărilor (factori externi).

Această metodă a fost concepută pentru a evidenṭia mai bine elementele favorabile ṣi cele mai puṭin favorabile pentru o anumită situaṭie, permiṭând astfel o evaluare obiectivă ṣi rapidă.

Pentru o mai bună viziune a ceea ce trebuie implementat ȋn staṭiunea montană Straja, am realizat o analiză SWOT, după cum urmează:

Puncte tari:

Poziṭia geografică ce asigură posibilităṭi de legătură atât directe, cât ṣi indirecte cu celelalte localităṭi ṣi zone ale ṭării, esenṭiale ȋn practicarea turismului;

Infrastructură de transport dezvoltată

Administraṭii publice locale active cu mare experienṭă ȋn relaṭii de cooperare ṣi implementarea unor proiecte cu finanṭare din fonduri comunitare ṣi europene, menite să dezvolte domeniul turismului

Existenṭa unor meṣteri populari capabili să trasmită cunoṣtinṭele lor- tradiṭii ṣi obiceiuri specifice, tinerilor

Zone protejate cu suprafeṭe ȋntinse (rezervaṭii naturale, parcuri): Defileul Jiului, Parcul Natural Retezat

Capital natural de valoare deosebită din punct de vedere al genofondului, biodiversităṭii, peisajului, resurselor de apă, având un important rol ȋn asigurarea echilibrului ecologic ȋn zona depresionară

Potenṭial turistic exploatabil pe ȋntreaga perioadă a anului

Posibilitatea practicării diverselor forme de turism: turism sportiv, turism cultural, turism de weekend, de recreere ṣi odihnă, cinegetic, speoturism, sporturilor extreme ṣ.a.

Puncte slabe:

Lipsa terenurilor pentru investiṭii viitoare

Inexistenṭa unui plan zonal de dezvoltare

Existenṭa unor probleme de mediu: poluarea din zonele industriale afectează mediul

Infrastructură de turism slab dezvoltată

Slabă promovare a zonei

Slabă cooperare cu operatorii de turism

Număr redus de resurse umane specializate ȋn domeniul turismului

Inexistenṭa unor acṭiuni concrete pentru promovarea turismului ȋn zonă

Oportunităṭi:

Accesarea unor programe de finanṭare ale Uniunii Europene dedicate domeniul turismului

Finalizarea drumului de legătură Valea Jiului-Băile Herculane

Alocarea unor sume de bani din bugetul local pentru a marca traseele turistice

Conservarea ṣi valorificarea ariilor naturale protejate din depresiune ȋn vederea exploatării acestora ca atracṭii turistice

Potenṭial de dezvoltare a unor parteneriate/ asociere ȋntre unităṭi administrativ-teritoriale cu interese comune pentru dezvoltarea turismului

Existenṭa de finanṭări disponibile pentru proiectele de mediu

Existenṭa unor structuri de afaceri ṣi atragerea de noi investitori

Dezvoltarea turismului de nisă: industrial, montan, de aventură

Ameninṭări:

Lipsa unor programe de reorientare profesională coerente care reduce atractivitatea zonei pentru investitori

Insuficienta folosire a oportunităṭilor acordate turismului

Ofertele de produse turistice ale depresiunii nu sunt competitive ṣi nici cunoscute la nivel european ṣi internaṭional

Degradarea ṣi poluarea mediului

CAPITOLUL VI

Viziune, misiune ṣi valori commune

6.1. Viziune strategică

Schiṭarea unei strategii de dezvoltare integrată a staṭiunii montane Straja, s-a bazat pe o cercetare amănunṭită a arealului, ȋn strânsă legătură cu elementele cadrului natural ṣi cele socio-economice ȋn care staṭiunea se ȋncadrează.

Pentru o proiectare a unui plan de dezvoltare durabil a fost necesară analiza tuturor parametrilor amintiṭi ṣi a corelării informaṭiei obṭinute pentru a spori ritmul de dezvoltare bazat pe relaṭia nevoi – potenṭial.

O viziune pe termen lung, ar conduce la ideea că, zona staṭiunii Straja dispune de un potenṭial natural avantajos, comparativ cu alte unităṭi, ceea ce ar permite dezvoltarea ṣi afirmarea sa, prin creṣterea complexităṭii funcṭionale ṣi prin orientarea spre profilul antreprenorial, ajungând un centru de polarizare judeṭean, sau chiar regional.

Strategia de dezvoltare cuprinde ca ṣi direcṭii prioritare: dezvoltarea micilor afaceri prin stimularea tinerilor ȋn a investi ṣi „oprirea” populaṭiei active antrenată ȋn fenomenul migraṭiei, pentru angrenarea acesteia ȋn activităṭile din locurile natale.

6.2. Obiective strategice ale dezvoltării

Obiectivul general al strategiei este proiecṭia unui model de dezvoltare integrată a staṭiunii Straja, model ce are ca ṣi direcṭii de acṭiune: creṣterea nivelului de trai, angrenarea localnicilor ȋn activităṭile ȋntreprinse ȋn zonă ṣi valorificarea resurselor naturale ṣi antropice existente.

Acest obiectiv este susṭinut de alte obiective specifice, printre care se regăsesc:

Creṣterea atractivităṭii staṭiunii ṣi dezvoltarea durabilă a acesteia, prin ȋntreṭinerea ṣi ȋmbunătăṭirea infrastructurii.

Afirmarea staṭiunii pe plan regional, naṭional ṣi de ce nu, european, prin valorificarea resurselor naturale ṣi antropice de care dispune.

Dezvoltare economică ṣi creṣterea competitivităṭii staṭiunii prin ȋncurajarea ṣi sprijinirea micilor antreprenori.

Conservarea ṣi folosirea chibzuită a resurselor existente ȋn perimetrul staṭiunii montane Straja.

6.3. Domenii prioritare, măsuri ṣi acṭiuni pentru dezvoltare integrată

Domeniile majore de acṭiune ȋn cadrul strategiei de dezvoltare sunt:

dezvoltarea durabilă a spaṭiului turistic;

sprijinirea ṣi ȋncurajarea micilor ȋntreprinzători;

eficientizarea parteneriatului public-privat;

măsuri pentru conservarea mediului;

menṭinerea calităṭii ṣi ȋmbunătăṭirea infrastructurii;

asigurarea ordinii ṣi liniṣtei publice;

ȋnfiinṭarea unui birou de informaṭii, care să faciliteze accesul la datele ṣi serviciile publice;

implementarea orelor de cursuri de ski.

CAPITOLUL VII

Concluzii

Chiar dacă, prima datare a localității Lupeni ṣi a staṭiunii Straja s-a făcut în urmă cu 350 de ani, astăzi ea a devenit un adevărat simbol a ceea ce ȋnseamnă staṭiune montană. Pe atunci, principala ocupație a locuitorilor acestor zone era creșterea animalelor și vânătoarea. Începând cu secolul al XIX-lea, odată cu descoperirea zăcămintelor de cărbune, această zonă a fost intens colonizată, Lupeniul devenind un puternic centru industrial carbonifer al României. În acest oraș se află cea mai mare mină subterană din Sud-Estul Europei-Exploatarea Minieră Lupeni.

Din cele deja menṭionate, se cunoaṣte faptul că, stațiunea turistică Straja a luat avânt odată cu încercarea reorientării zonei Văii Jiului de la activități industriale spre cele de turism. S-a încercat prin realizarea mai multor domenii schiabile (Domeniul Schiabil de la Vidra, Domeniul schiabil Șureanu, Telegondola din pasul Vâlcan) dezvoltarea activității turistice în zone dependente de activitatea de minerit.

Straja a fost declarată stațiune turistică locală în anul 2002, iar din acel moment radiografia sectorului antreprenorial s-a schimbat radical ṣi acest lucru datorită integrării staṭiunii ȋn diverse programe europene ṣi strategii de dezvoltare, precum „Superchi ȋn Carpaṭi” (din 2003); „Schi ȋn România (din 2006); „Dezvoltarea staṭiunii turistice Straja” (proiect aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale a Turismului.

Resursele de care dispune zona turistică Straja, constituie „materia primă” pentru tot ceea ce ȋnseamnă dezvoltare turistică.

Viziunea mea asupra dezvoltării turistice integrate a staṭiunii montane Straja este una realistă ṣi obiectivă. Este nevoie de ȋmbunătăṭirea infrastructurii tehnico-edilitare; de crearea unor noi spaṭii de cazare ṣi alimentaṭie care să corespundă cerinṭelor turiṣtilor; de ȋntreṭinerea, modernizarea ṣi reȋnnoirea instalaṭiilor de urcat pe cablu; de atragerea ṣi ȋncurajarea investitorilor; de implicarea comunităṭii locale ȋn toate acṭiunile ȋntreprinse ȋn staṭiune; de conservare a elementelor naturale din areal ṣi nu ȋn ultimul rând, de o mediatizare ṣi o promovare mai activă a staṭiunii, pentru ca aceasta să se afirme la nivel naṭional, european ṣi de ce nu, poate chiar internaṭional.

Totodată, consider că, dacă aceṣti mici paṣi sunt luaṭi ȋn serios ṣi puṣi ȋn aplicare, nu se poate ca ei să nu atragă rezultate pozitive.

Ȋn ȋnchereie aṣ vrea să subliez ideea conform căreia nu este important să avem target-uri la cele mai ȋnalte nivele, ȋnsă aproape imposibil de realizat, ci este esenṭial să ne stabilim „paṣi mărunṭi, dar siguri” spre a ne atinge obiectivele.

CAPITOLUL VIII

Bibliografie

Badea, L., Găṣtescu, P., Velcea, V., Bogdan, O., Donisă, I., Dragomirescu, Ṣ., Florea, I,. Niculescu, Gh., Popova-Cucu, A, Roṣu A., Sencu V,.- Geografia României- volumul I- Geografia Fizică, Editura Academiei Republicii Socialiste România.

Bălan I. D., Nimic nu este ȋntâmplător- Minunea de la Straja, 2006, Editura Confluenṭe

Băltăreṭu, M., Amenajarea Turistică ṣi Dezvoltarea Urbană, Editura Universitară

Bredvold R., Skålén P., – Lifestyle entrepreneurs and their identity construction: a study of the tourism industry ,publicat ȋn revista „Tourism Management”, 2016.

Brida J., G., , Manuela D., Manuela P., – Tourism and transport systems in mountain environments:analysis of the economic efficiency of cableways in South Tyrol, publicat ȋn revista „Journal of Transport Geography”

Búrdalo G.,López M., Otin P., López M., – Impacts of climate change on ski industry

Cândea, M.,Bogan, E., Simion, T., – Aṣezările umane ṣi organizarea spaṭiului geografic, Editura Universitară

Cândea, M.,Bogan, E., Simion, T., – Patrimoniul turistic al României, 2012, Editura Unversitară, Bucureṣti

Chih-H. ,Sam L., Sheng F. C., – Tourism strategy development and facilitation of integrative processes among brand equity, marketing and motivation, publicat ȋn revista „Tourism Management”, 2015.

Cocean, P., Filip. S., – Geografia Regională a României, 2008, Editura Presa Universitară Clujeană

Coghlan A. – Tourism and health:using positive psychology principles to maximise partipants’wellbeing outcomes – a design concept for charity challenge tourism, publicat ȋn revista „Journal of Sustainable Tourism”.

Comănescu L., Ielenicz M., -România: potenṭial turistic- 2009, Editura Universitară, Bucureṣti

Cucu, V., Iordan, I., Dumitru, A., Bugă, D., Herbst, C., Oancea. D., Ṣandru. I., Velcea I., -Geografia României- Geografia Umană ṣi Econmică ,1984, Editura Academiei Republicii Socialiste Române.

Dumbraveanu D., -Politici promoṭionale ȋn turism, 2008, Editura Universitară, Bucureṣti

Erdeli G., Cucu V., – România-Populaṭie.Aṣezări Umane.Economie- 2007; Editura Transversal, Bucureṣti

Erdeli G.; Dumitrache L. – Geografia Populaṭiei Mondiale, 2009, Editura Universitară, Bucureṣti, pag: 70

Gabor M. R., Contiu L., C., – Measuring the impact of promotion campaigns intended to educate tourism services consumers from Romania using Kelly’s theory, publicat ȋn revista „Procedia – Social and Behavioral Sciences”.

Gabor M., R.,, CodrinaL., Oltean F., D.,- A comparative analysis regarding European tourism competitiveness:emerging versus developed markets, publicat ȋn revista „Procedia – Social and Behavioral Sciences”.

Gheorghilaṣ A., Geografia Turismului-Metode de analiză ȋn turism,2011, Editura Universitară, Bucureṣti

Gheorghilaṣ A., Erdeli, G., -Amenajări turistice, 2006, Editura Universitară, Bucureṣti

Gilla A., M. ; Williams P., – Mindful deviation in creating a governance path towards sustainability in resort destinations , publicat ȋn revista „Tourism Geographies: An International Journal of tourism Space, Place and Environment”, 2014.

Hallmann K., Müller S., Feiller S., – Destination competitiveness of winter sports resorts in the Alps: how sport tourists perceive destinations? , publicat ȋn revista „Courent Issues in Tourism”.

Hultman M., Skarmeas D. , Oghazi P., Hooshang M., B., – Achieving tourist loyalty through destination personality, satisfaction and identification, apărut ȋn revista „Journal of Business Research”, 2015

Ielenicz., M., -Geomorfologie, Vol.3. Editura Universitară

Judeṭele Patriei:Hunedoara-Monografie, 1980, Editura Sport-Turism, Bucureṣti.

Jürgen S., – The „Optimal Skiing Day”: the future of ski resorts under climate change conditions

Jokimaki J.; Marja L.; Kaisanlahti-J., Serja T.,, Kari L.;Uusitalo M.,- Environment, local society and sustainable tourism, 2007

L. Badea, Gh. Niculescu, S. Roată, M. Buza, Sandu, M.- Unităṭile de relief ale României, Carpaṭii meridionali ṣi munṭiile Banatului

Matei. E., – Ecoturism, 2015, Editura Universitară, Bucureṣti

Neacṣu N., Neacṣu, M., Băltăreṭu, A., Drăghilă, M., – Resurse ṣi destinaṭii turistice-interne ṣi internaṭionale, Editura Universitară, Bucureṣti

Oancea, D.,Velcea V.,Caloianu, N.,Dragomirescu, Ṣ.,Dragu, Gh.,Mihai, E.,Niculescu, Gh.,Sencu,V.,Velcea,I., (1987), Geografia României-volum III-Carpaṭii Româneṣti ṣi Depresiunea Transilvaniei Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureṣti, p.306

Rochlin J. – Boom, bust and human security in the extractive sector. The case of Colombia, publicat ȋn revista „The extractive industries and society”, 2015.

Slack. K – Mapping the bigger picture: using mapping to promote better develpoment outcomes from extractive industries , publicat ȋn revista „Applied Geography”

Soare I.,- Turism- tipologii ṣi destinaṭii, 2007, Editura Transversal

Staṭiunea Straja- Serviciul public Salvamont Lupeni-Straja, Tipografia Prod Com, Târgu-Jiu

Stoica I.,, Orzan Gh., ,Dobrescu A., Radu A.,C., – Online marketing communication using websites: a case study of Website Utility in Accessing European Funds in the Tourism Field regarding Northeastern Romania , publicat ȋn revista „Procedia – Social and Behavioral Sciences”.

http://caravanacarierei.bns.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/01/analiza-swot.pdf

Localizarea statiunii Straja. Accesul in Straja

http://judeteonline.ro/primarii/municipii/primaria-lupeni.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Petro%C8%99ani

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lupeni#Turism

http://travelnews.md/20-cele-mai-motivationale-citate-despre-calatorii/

http://www.academia.edu/2565905/Costache_Andra_2010_Vulnerabilitatea_a%C5%9Fez%C4%83rilor_umane_%C5%9Fi_riscurile_sociale_%C3%AEn_Depresiunea_Petro%C5%9Fani_rezumatul_tezei_de_doctorat_Valahia_University_Press_T%C3%A2rgovi%C5%9Fte_108_p._ISBN_978-973-1955-66-7

http://www.cjcs.ro/strategie-dezvoltare-integrata.php

http://www.cjhunedoara.ro/index.php/prezentare

http://www.generatiaurmatoare.org/2010/09/15/turism-valea-jiului/

http://www.infoghidromania.com/statiunea-straja.html

http://www.insse.ro

Pro Straja

Marile afaceri ale micilor orase

http://www.skistraja.ro/index.html

Domeniul Schiabil și Stațiunea Straja

http://www.zsil-volgye.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=53&Itemid=62&lang=ro

CAPITOLUL IX

Anexe

Tabel cu pârtii de ski ṣi caracteristicile acestora:

Anexa.1.: Date preluate ṣi prelucrate de la Primăria Municipiului Lupeni

Tabel cu instalaṭii de urcat pe cablu ṣi caracteristicile lor:

Anexa.2.: Date preluate ṣi prelucrate de la Primăria Municipiului Lupeni