Strategia de Dezvoltare Turistica a Orasului Sinaia

Strategia de dezvoltare turistică a orașului Sinaia

INTRODUCERE

Posibilitățile de practicare a turismului montan în România se pot lărgi printr-o îmbunătățire a calității serviciilor oferite. Turismul are o gamă largă de efecte dinamice. Dezvoltarea turismului poate afecta strategiile tărilor, climatul de afaceri. Turismul tinde spre angajarea unui număr mare de personal și cumpărarea de produse. În cele din urmă, în anumite regiuni, sectorul turistic joaca un rol cheie asupra zonei respective. În majoritatea stațiunilor montane din România, cu toate că resursele naturale sunt extrem de atractive, circulația turistică nu atinge cote prea mari.

Prin potențialul natural, dar și antropic, stațiunea Sinaia se impune pe plan internațional, dar mai ales pe plan național, situându-se printre principalele zone montane turistice ale României.

Disciplinele științifice ce au ca pricipal obiectiv cercetare activității turistice sunt foarte de variate, de la economia și organizarea turismului, la marketing în turism; de la statistică și strategie în turism la geografia turismului.

Prezenta lucrare cuprinde cinci capitole, în care încerc să prezint potențialul natural, dar și cel antropic din zona stațiunii Sinaia, acesta nefiinf suficient pus în valoare, dar și slab dezvoltat. Astfel în această stațiune trebuie să susținută de un management adecvat zonei și o strategie de dezvoltare turistică și de marketing turistic bine pusă la punct, dar este nevoie și de demararea unor noi proiecte în ovederea obținerii unor venituri complementare.

Primul capitol conține aspecte teoretice cu privire la conceptul de marketing în sine, conceptul de turism, marketingul turistic, turismul în țara noastră și aspecte referitoare la stațiunea ca nucleu de dezvoltare a activității turistic.

În cel de-al doilea capitol am analizat aspecte cu privire la stațiunea Chamonix din Franța din punct de vedere al teritoriului, analiza circulației turistice și capacității de cazare.

În cel de-al treilea capitol am analizat stațiunea Sinaia din județul Prahova din punct de vere al circulației turistice.

În cel de-al patrulea capitol am realizat studiu privind percepția turiștilor asupra modului de promovare a orașului Sinaia. Iar în ultimul capitol am realizat transferul de know-how, concluziile și recomandările de îmbunătățire a activității turistice pe baza cercetării întreprinse la capitolul anterior.

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTRIBUȚIA TURISMULUI LA ECONOMIA ORAȘELOR

Aspecte teoretice privind conceptual de marketingul și conceptual de turism

Conceptual de marketing

Pe parcursul timpului, conceptual de marketing a fost definit în mai multe stiluri.

În viziunea lui Philip Kotler, marketingul este definit ca fiind: ”un proces social și managerial prin care indivizii și grupurile de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin cererea, oferirea și schimbul de produse având o anumită valoare.”.

O altă definiție importantă este data de Asociația Americană de Marketing, care consideră că marketingul: ” se referă la un complex de activități economice; urmărește să orienteze fluxul de bunuri și servicii de la producători până la purtătorii cererii; se referă atât la destinatarii bunurilor de consum final, cât și la cei ai bunurilor de consum intermediar.”.

În opinia fondatorului primei școli de marketing din București, profesorul Constantin Florescu, conceptual de marketing reprezintă: ” o concepție modernă, o atitudine în orientarea organizațiilor, concretizată într-un ansamblu coherent de activități practice, programate si organizate prin utilizarea unor metode și tehnici științifice a unui instrumentar specific.”.

Conceptul de turism

Turismul este unul din domeniile prioritare al economiei naționale.

Conform Ordonanței de Guvern nr. 58/1998 publicată în Monitorul Oficial, privind organizarea și desfășurarea activității turistice în România, turismul este definit ca fiind: ” o ramură a economiei naționale, cu funcții complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mica de un an și al căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activități remunerate în interiorul locului vizitat.

Industria turistică este una dintre cele mai însemnate component ale economiei mondiale. Aceasta reprezintă una dintre principalele surse de venit din economia majorității țărilor, reprezintă prima industrie generatoare de locuri de muncă, influențând pozitiv practicarea unui turism durabil .

Turismul reprezintă în ziua de azi una din directiile dinamice ale economiei mondiale. reprezintă o chestiune pe care au conștientizat-o și organizațiile de turism, guvernele, asociațiile profesionale și chiar turiștii înșiși .

Marketingul turistic

Cea mai cuprinzătoare defineție a marketingului touristic aparține lui Jost Krippendorf, care consideră că markeingul touristic ”este o adaptare sistematică și coordonată a politicii întreprinderilor turistice, private sau de stat, pe plan local, regional, national și intenațional, în vederea satisfacerii optime a nevoilor anumitor grupuri determinate de consumatori, în scopul obținerii unui profit.”.

Majoritatea specialiștilor în marketing sunt de parere că: ”marketingul turistc ar cuprinde totalitatea măsurilor cu ajutorul cărora conducerea unei societăți turistice poate cerceta relațiile produs-piață, organizând și dirijând pe baza lor toate activitățile economice care se apreciază ca fiind necesare pentru evaluarea clientele potențiale și transformării acesteia într-o cerere efectivă pentru un anumit produs touristic, precum și furmizarea acestuia solicitantului în scopul realizării profitului preconizat, cât și a altor obiective stabilite în programele de dezvoltare ale unităților turistice” (Niță și Niță, 2008, p.159).

Turismul în România

Problematica activității turistice, dar și complexitatea activității turistice din Romania și din toată lumea impune o abordare mai amanunțită în scopul cunoașterii principalelor tendințe înregistrate în evoluția fenomenului touristic

La nivelul țării noastre,în anul 2006, economia turismului a contribuit cu 4,8% din PIB-ul întregii țări, și a asigurat locuri de muncă pentru 5,8% din totalul angajaților .

România are un potential touristic foarte complex și valoros, este aprecită ca fiind una din țările înzestrate cu variate resurse turistice antropice și natural, datorită acestor resurse are o distinctă disponibilitate pentru practicarea turismului.

Forme de turism

Potențialul touristic al României determină practicarea a mai multor forme de turism:

Tursim montan( odihnă, sporturi de iarnă, drumeții, alpinism, vânătoare);

Turism litoral( odihnă, balneomedical, agreement);

Turism propriu Deltei Dunării (odihnă, pescuit și vânătoare);

Turism cultural (educative, instructive);

Turism rural;

Turism balnear (odihnă, tratament);

Turism de vânătoare și pescuit;

Forme special de turism: turism de cazinouri și jocuri de noroc, de cumpărături, distracții de noapte;

Aceste forme ale turismului se completează reciproc, ajutând la o valorificare la parametri maximi a întregului potential touristic .

Criteria de clasificare și particularități ale formelor de turism:

În funcție de locul de proveniență sau originea turiștilor:

Turism intern-practicat în țara de rezidență;

Turismul international- practicat de personae care se deplasează în afara țării de rezidență;

În funcție de angajarea prestației turistice:

Turism organizat- este reprezentat prin angajarea anticipate a prestașiei;

Turism pe cont propriu- vizitatorul hotărăște singur unde dorește să se deplaseze, durata deplasării;

Turismul semiorganoizat(mixt)- combinarea celor doua forme: turism organizat și turimul pe cont propriu; în acest caz o parte a serviciilor este deja angajata, iar cealaltă parte este obșinută direct;

În funcție de gradul de mobilitate a turismului

Tursm itinerant- grad de mobilitate ridicat

Turism de sejur- grad de mobilitate redus( petrecerea vacanței în același loc, indifferent de durată)

În funcție de frecvența de manifestare a cererii și a periodicității:

Turism continuu sau permanent- se realizează pe întreaga durată a anului;

Turism sezonier- poate fi turism de iarnă, turism de vară, turism de circumstanță;

În funcție de tipul mijlocului de transport utilizat în efectuarea călătoriei:

Drumeții- deplasări pedestre;

Rutier- cicloturism, motociclism și automobiliscm;

Feroviar;

Naval- coraziere sau turism nautic sportive;

În funcție de motivația călătoriei:

Recreere și vacanțe;

Tratamente medicale, afaceri, pelerinaje, ale motive;

Turismul montan

Turismul montan cuprinde o domeniu larg de activități. Reprezintă o sursă economică foarte importantă al multor regiuni montane.

Turismul montan reprezintă o formă de turism ”de interferență” dervat din:

Turismul de iarnă- formă de turism bazată pe sezonalitate;

Turismul de agreement, turismul de odihnă si recreere sau turismul sportive- sunt forme de turism individualizate în funcție de motivațiile deplasării;

Turismul de sejur, care în funcție de timp poate fi împărțit în sejur lung, sejur mediu sau scurt .

Coordonatele evidențiate sunt baza diferențierii variantelor de practicare a activităților turistice, printer care se identifică și: turismul pentru sporturi de iarnă, turismul itinerant montan, turismulo de drumețire montană și turismul climacteric montan pentru odihnă sau agreement .

Contribuția turismului la dezvoltarea orașelor

Locul și rolul turismului in economia națională și international

Activitatea turistică are implicații numeroase și multiforme asupramediului uman.

Turismul este consumatorul principal de resurse natural și culturale, de servicii directe și servicii indirecte, fiind și el la randul său generator de servicii proprii.

Privind turismul ca un întreg, acesta reprezintă un feonmen socio-economic plurivalent, caracteristic civilizației moderne, intens ancorat în viața societății și influențat de evolușia ei. Turismul înfțișează o activitate consideranbilă în viața națiunilor. Prin caracterul modern și cuprinsul său complex, turismul duce la un potențial material și uman foarte mare, cu implicații asupra societății .

Includerea turismului în sectorul serviciilor se datorează modului de realizare a unora dintre activitățile sale definitorii, cum ar fi mobilitatea, dinamismul și capacitatea de a se adapta la cerințele fiecărui turist, care reprezintă rezultatul unei armonioase combinație de servicii cu caracteristici specifice și proprii.

Turismul, ca activitate economică, include diverse servicii care derivă de la bază, sunt servicii: de informare, realizarea de calatorii, cazare, vânzarea de alimente, oferirea tratamentelor, precum și de agrement și divertisment.

În momentul de față, turismul reprezintă cea mai importantă ramură a economiei mondiale.

Pentru ca turismul să genereze efecte sociale și economice trebuie să se bazeze pe următoarele:

Valorificarea superioară a reusrselor turistice;

Dinamizarea schimburilor economice și sociale;

Accelerarea acțiunilor de amenajare a teritoriului și îmbunătățirea infrastructurii generale;

Mijloc educativ pentru îmbogățirea orizontului cultural;

Activitatea turistică ajută la exploatarea maximă a resurselor și la creșterea atractivității unor zone slab dotate din punct de vedere al resurselor, dar bogdate din punct de vedere turistic antropic și natural .

Turismul are o gamă largă de efecte dinamice. Dezvoltarea turismului poate afecta strategiile tărilor, climatul de afaceri. Turismul tinde spre angajarea unui număr mare de personal și cumpărarea de produse. În cele din urmă, în anumite regiuni, sectorul turistic joaca un rol cheie asupra zonei respective.

Turismul reprezintă o forță la nivel global pentru dezvoltarea economică și regională. Dezvoltarea turismului aduce cu ea un mix de beneficii, aducând o contribuție importantă la politica de turism, la planifidivertisment.

În momentul de față, turismul reprezintă cea mai importantă ramură a economiei mondiale.

Pentru ca turismul să genereze efecte sociale și economice trebuie să se bazeze pe următoarele:

Valorificarea superioară a reusrselor turistice;

Dinamizarea schimburilor economice și sociale;

Accelerarea acțiunilor de amenajare a teritoriului și îmbunătățirea infrastructurii generale;

Mijloc educativ pentru îmbogățirea orizontului cultural;

Activitatea turistică ajută la exploatarea maximă a resurselor și la creșterea atractivității unor zone slab dotate din punct de vedere al resurselor, dar bogdate din punct de vedere turistic antropic și natural .

Turismul are o gamă largă de efecte dinamice. Dezvoltarea turismului poate afecta strategiile tărilor, climatul de afaceri. Turismul tinde spre angajarea unui număr mare de personal și cumpărarea de produse. În cele din urmă, în anumite regiuni, sectorul turistic joaca un rol cheie asupra zonei respective.

Turismul reprezintă o forță la nivel global pentru dezvoltarea economică și regională. Dezvoltarea turismului aduce cu ea un mix de beneficii, aducând o contribuție importantă la politica de turism, la planificarea și practicarea afacerilor.

Potrivit Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO), pe parcursul ultimelor șase decenii, turismul a cunoscut o creștere continuă și diversificată și a devenit una dintre cele mai mari și mai rapidă creștere a unui sector economic din lume. Consiliul Mondial al Călătoriilor și Turismului estimează că turismul a contribuit 9,2 % din PIB-ul global și prognozează că această va continua să crească la peste 4 % pe an în urmatorii zece ani. De-a lungul timpului, un număr tot mai mare de destinații au deschis și a investit în dezvoltarea turismului, transformaând turismului modern într-un factor cheie pentru progresul socio-economic.

O mare parte din literatura de specialitate apreciază că importanța dezvoltării turismului "durabil", indiferent de sensul exact al acestui termen, reprezintă un element esențial al unei industrii turistice durabile prin viabilitatea economică. Noțiunea de durabilitate are o dimensiune economică și socială. Eficiența economică duce la utilizarea mai redusă a resurselor cu potențial social mai scăzut. Cu toate acestea, guvernele joacă un rol important în calitate de partener în dezvoltarea turismului, în planificare și realizarea strategiilor de turism, de marketing, dezvoltarea infrastructurii, amenajarea teritoriului .

Stațiunea turistică- nucleul dezvoltării și derulării activității de turism

Indiferent de dimensiune, o localitate turistică este destinată primirii turiștilor, pentru sejururi de scurtă sau lungă durată. O asemenea asezare poartă numele de stațiune.

Din punct de vedere economic, stațiunea reprezintț un sistem teritorial de produție și distribuție de bunuri ți servicii turistice: ” o unitate spațială organizată, cu echipamente care oferă un ansamblu diversificat de prestații, asimilată unei localități sau unui centru de vânzări de servicii, regrupând diferiți agenți economici”.

În plan social și cultural, stațiunea ofera o mulțime de activități turistice bazate pe valorificarea unor resurse naturale și antropice locale.

Din punct de vedere turistic, al amenajării turistice a teritoriului, stațiunea reprezintă nucleul desfășurării efectivea a activității de turism. În vedera satisfacerii cererii turistice, echipamentele sunt dimensionate pentru perioadele de vârf.

Efectele amenajării stațiunilor turistice asupra economiei locale se reflecta în creșterea veniturilor locale, în crearea unor noi locuri de munca atât în sectorul turistic, cât și în laturile adiacente. De multe ori, locurile de muncă sunt sezoniere și necesită muncă slab calificată.

Indiferent de forma sub care este asigurată conducerea unei stațiuni turistice, indiferent de numărul agențiloreconomici care își desfășoară activitatea în cadrul acesteia, stațiunea poate fi considerată drept o entitate economică.

În cadrul planificării turismului, procesul de planificare teritorială, respectiv amanajarea în scop turistic, ocupă locul cel mai important. Amenajarea turistică reprezintă chiar strategia fundamentală de dezvoltare a ofertei turistice.

CAPITOULU 2. PREZENTAREA DE ANSAMBLU A STAȚIUNII CHAMONIX( HAUTE SAVOIE- FRANȚA)

DATE GENERALE

Chamonix-Mont-Blanc este un oraș din Franța, în departamentul Haute-Savoie aflat în regiunea Ron-Alpi.

La nivel mondial, orașul Chamonix este considerat sub denumirea de „Mecca” alpinismului și al sporturilor montane, fiind un oraș foarte cosmopolit.

Figura2.1: Harta orașului și dispunerea acestuia în teritoriu Sursa: www.chamonix.net

Chamonix este un oraș mic, cu o suprafață de 249,46 Km2 și cu un număr total de 9830 de locuitori.

Orașul este situat în partea de nord a Alpilor, la poalele Masivului Mont-Blanc, foarte aproape de punctul comun de frontieră dintre Franța, Italia și Elveția. Chamonix este a patra comuna ca mărimede pe teritoriul Franței, cu o suprafață de 245 km². Aici își au origine mai multe vârfuri care depășesc 4000 m și anume: mont Maudit (4465 m), mont Blanc du Tacul (4248 m), Aiguille Verte (4122 m) și Dent du Géant (4013 m). Aflat în plină zonă montană, orașul Chamonix este un punt de atracție pentru iubitorii de sporturi de iarnă.

În Chamonix s-a organizat prima Olimpiadă de iarnă în anul 1924 și a consacrat stațiunea drept Mecca sporturilor de iarnă. În prezent, Chamonix nu este doar o stațiune montană, ea este o legată strategic de Italia, prin intermediul tunelului Mont-Blanc.

Căi de acces

Pe teritoriul localității Chamonix se localizează intrarea în tunelul Mont-Blanc, care leagă Franța de Italia, și deci localitatea Chamonix de localitatea Courmayeur din Italia.

Prin Chamonix trece drumul național N205 , prelungirea Autostrăzii A40 (autostrada Albă).

TURISMUL ÎN STAȚIUNEA CHAMONIX

Resurse turistice

Vârful Mont Blanc este cel mai înalt vârf din Europa, poate fi admirat astăzi de orice turist care ajunge în stațiunea Chamonix, de la poalele versantului.

Ghețarul de pe versanții Bossons și Mont Blanc crează primul peisaj impresionant din Valea Chamonix și reprezină cea mai mare scurgere de gheață din Europa. Din cauza structurii acestiu versant, ghețarul se deplasează spre poalele muntelui în medie 300 de metri/an.

Valea Chamonix se întinde pe o lungime de 17 km pătrați și are origini glaciare. Centrul stațiunii este alflat la o altitudine de 1.035 m, iar cea mai mare altitudine a Văii este de 1.462 m, care se află în satul Le Tour. Pe lângă cunoscutul vârf Mont Blanc (4.808 m), stațiunea Chamonix mai este dominată de vârful Mont Dolent, de 3.820 m,datorită acestor două puncte de atracție, stațiunea Chamonix atrage un număr mare de turiști. Sosiți în stațiunea Chamonix, turiștii se pot îndreapta spre două destinații montane principale: prima fiind Aigulle de Midi, la 3.842 m altitudine, de pe care se poate admira versantul Mont Blanc și întreg perimetrul stațiunii. . Iar cea de-a doua destinație este Montenvers-mer, aflată la o altitudine de 1,913 m, loc în care turiștii pot ajunge cu ajutorul unui tren special. Aceștia pot admira versanții Drus și Grands precum și Marea de gheata. Deși cele două atracții sunt prefereatele turiștilo, aceștia mai pot admira și alte pisaje naturale și versanți.

Turiștii dornici de admira mai de aproape vârful Mont Blanc,cu o înălțime de 4.808 metri, pot alege să urce cu o telecabină, caracterizatș drept cea mai modernă telecabină din Europa. Ajunși până la Aiguille du Midi, la o altitudine de 3.842 de metri, cea mai „înaltă“ terasă panoramică a stațiunii Chamonix, vizitatorii pot admira vârful Mont Blanc în toată splendoarea lui de versanții, acesta fiind înconjurat de versanții Grandes Jorasses, Matterhorn, Aiguille Vertes, Monte Rose și Drus. Terasa panoramică de pe Aiguille du Midi oferă turiștilor posibilitatea să admire granițele naturale care despart Franța, Elveția și Italia.

Baza de cazare in Mont Blanc cuprinde forme clasice (vile și hoteluri), dar și forme moderne (hanuri, popasuri turistice, cabane, campinguri, tabere de vacanță, căsuțe, pensiuni).

Grand Hotel des Alpes este situat in centrul Chamonix-ului, hotelul dispune de 27 de camere si 3 apartamente, piscina, jacuzzi, sauna, baie turceasca si salon de masaj.

Hotel Jeu de Paume este situat intr-un satu numit Le Rosebud, la 1200 de metri altitudine, hotelul se afla la 7 km de Chamonix. Cladirea dispune de 23 de camere, dotate cu balcon si terasa.

Hotel Mont Blanc are peste 150 de ani de traditie in ceea ce priveste serviciile de lux oferite clientilor și reprezintă unul dintre cele mai vechi hoteluri din Chamonix. Hotelul Mont Blanc este unul din cele mai căutate hoteluri din stațiune datorită serviciilor moderne și decorului de epocă.

Tipuri de turism practicate

În stațiunea Chamonix se practică de la turism cultural până la turism la turism de odihnă, și de weekend după cum urmează:

Turismul cultural- stațiunea Chamonix deține un patimoniu cultural însemnat, pe teritoriul stațiunii sunt amplasate următoarele muzee: Muzul Alpin, Muzeul Espace Tairraz, muzeul Montagnard, muzeul Maison de la Mémoire et Patrimoine; deține numeroase biblioteci și săli de teatru.

Turismul de afaceri – stațiunea beneficiază de echipamentele necesare pentru realizarea acetui tip de turism. Aici se organizează diverse seminarii, simpozioane, expoziții, conferințe, stațiunea fiind foarte căutată din acest punct de vedere.

Turism de odihnă- stațiunea Chamonix reprezintă un loc ideal atât pentru persoanele care vor să practice sporturi extreme, cât și pentru persoanele care vor să se releaxeze. În acest sens, stațiunea pune la dispoziția turiștilor următoarele structuri de agrement: săli de teatru, biblioteci, piscine, spa-uri. Cel mai atractiv hotel, care oferă o gamă de servicii complexe, este hotelul Park, aici turiștii beneficiază de piscină și jacuzzi pe acoperiș,de unde se pote admira vârful Mont Blanc, două saune, baie turceasca, săli de masaj și o cameră de relaxare.

Structuri și dotări pentru sporturi de iarnă

Stațiunea beneficiază de o lungime de 1022 Km de pârtii și de 75Km de trasee de schi. În dotarea urbana mai beneficiază de 307 mijloace teleferice, din care: 24 telescaune, 24 telegondole, 89 telescaune, 170 teleschi.

Pentru pasionatii de ski/snowboard exista 5 zone impresionante unde isi pot exersa abilitatile acestui sport.

Grand Montets (doar pentru cei experimentati)

Brevent-Flégère (cea mai mare zona de ski)

Domaine de Balme (pentru familie si incepatori)

Le Houches (priveliste specaculoasa peste oras si peisajul montan)

Le Tour (pentru falimie si incepatori)

Figura 2.2 Structura pârtiilor din Chamonix în anul 2012

Sursa: ro.ski-france.com

Analiza capacității de cazare

Stațiunea Chamonix dispune de o varietate de unități de cazare, de la cele mai de prestigiu hoteluri, motelui, la vile, pensiuni, spații pentru camping. Acestea se pot clasifica în funcție de gradul de confort, astfel turișii pot opta atât pentru unități de cazare cu grad de confort maxim (5 stele), dar și pentru unități care dispun doar de o stea grad de confort.

Tabelul 2.1: Evoluția numărul de hoteluri în funcție de gradul de confort în departamentul Haute- Savoie în perioada 2007-2012

Sursă : Insee, Direcția de turism – cazare turistică – date prelucrate

Figura2.3 : Distribuția locurilor de cazare în funcție de gradul de confort

Sursă : Insee, Direcția de turism – cazare turistică – date prelucrate

Din punct de vedere al gradului de confort, în anul 2007 cele mai reprezentative sunt unitățile de cazare de 3 stele care însumează un procent de 44% din totalul unităților de cazare, urmate îndeaproape de unitățile de 2 stele cu un procentaj de 39%, în schimb unitățile de cazre de o stea, respectiv 5 stele au un procentaj de 2 % fiecare . Iar în anul 2012 numărul unităților de cazare au crescut cu 30 față de numărul celor din 2007.

Tabelul 2.2: Capacitatea de cazare în hoteluri în Chamonix

Sursă : Insee, Direcția de turism – cazare turistică – date prelucrate

Tabelul 2.3: Capacitatea locurilor de champing în Chamonix

Sursă : Insee, Direcția de turism – cazare turistică – date prelucrate

Analiza circulației turistice din zonă

Profilată pe două sezoane: turism estival și ivernal, Valea Chamonix atrâge anual peste 100 000 de turiști de sejur și peste 1 500 000 de vizitatori și turiști de pasaj, înscriindu-se ca activitate turistica pe unul dintre primele locuri din lume

Tabelul 2.4 : Evoluția numărului de sosiri turistice străini și interni în perioada 2005-2012 în Chamonix

Sursă : DGCIS – Insee în parteneriat cu DGCIS și partenerii regionali- date prelucrat

Figura 2.4: Evoluția numărului de sosiri turistice în perioada 2005-2012 în departamentul Chamonix Sursă : DGCIS – Insee în parteneriat cu DGCIS și partenerii regionali- date prelucrat

Din graficul anterior se observă o creștere constantă a numărului total de turiști care au vizitat stațiunea Chamonix în perioada 2003-2012, numărul lor crescând cu 11,8% în anul 2012 față de anul 2003 .

Tabelul 2.5: Evoluția numărului de înnoptări turistice străini și interni în perioada 2005-2012 în stațiunea Chamonix

Sursă : DGCIS – Insee în parteneriat cu DGCIS și partenerii regionali- date prelucrate

Figura 2.5: Evoluția numărului de înnoptări turistice în perioada 2005-2012 în departamentul Chamonix Sursă : DGCIS – Insee în parteneriat cu DGCIS și partenerii regionali- date prelucrate

Din figura anterioară se observă că pondera înnoptărilor turiștilor străini este mai mare decât pondera turiștilor interni. Observandu-se clar că existe o cerere mai mare din partea turiștilor străini, decât din partea turiștilor inetrni

Tabelul 2.6: Evoluția duratei medii a sejurului în perioada 2005-2012 în Chamonix

Sursă : DGCIS – Insee în parteneriat cu DGCIS și partenerii regionali- date prelucrate

Figura 2.6 : Evoluția duratei medii a sejurului între anii 2005 și 2012 în departamentul Chamonix Sursă : DGCIS – Insee în parteneriat cu DGCIS și partenerii regionali- date prelucrate

Din cele prezentate anterior se reflectă faptul că durata medie a sejurlui a scăzut din anul 2005 până în anul 2012 cu 0,7 zile, scăzând constant cu 0,1 zi pe an.

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA DE ANSAMBLU A ORAȘULUI SINAIA

DATE GENERALE

Poziționarea în teritoriu

Denumită și „Perla Carpaților”, stațiunea Sinaia este asezată la 780-970 metri altitudine pe versantul sud-estic al masivului Bucegi, situata de-a lungul văii Prahova. Orașul Sinaia aparține de județul Prahova, unul dintre județele puternic industrializate ale României.

Apropierea de București, doar 123 de km pe traseul consacrat, cunoscut sub denumirea de “Valea Prahovei” este un principal atuu al stașiunii. Totodat este importantă și apropierea de orașul Brașov, la doar 37 de km, unul dintre orașele turistice renumite ale României.

Pozitionată central in cadrul României, Sinaia este o stațiune montană foarte cunoscută și apreciată,situată între orașele Ploiești și Brașov.

Sinaia se află în județul Prahova, la circa 60 km nord-vest de Ploiești și la 50 km sud de Brașov,la o distanță de 122 km de București și 340 km de Constanța.

Stațiunea Sinaia este situată pe valea superioară a râului Prahova, la poalele Munților Vîrful cu Dor și Piatra Arsă.

Figura 3.1:Localizarea stațiunii Sinaia în cadru județului Prahova

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinaia

Altitudinea variază de la un capăt la altul al orasului: 767 m în cartierul Izvor până la 980 m la Foișor.

Localitatea este aranjată sub forma unui amfiteatru la poalele Munților Bucegilor și se întinde, până la locul numit Gura Pădurii în partea de nord și până dincolo de Valea Izvorul spre sud. Dorului, unde în deceniul al noulea al acestui secol s-a ridicat cartierul Platoul Izvor.

Cu excepția cartierului turistic Cumpătu, a câtorva clădiri răzlețe, a Uzinei Electrice, a unor clădiri ale S.C. Mefin S.A., Sinaia își concentrează vatra pe partea dreaptă a râului Prahova.

Munții Bucegi, situați la vestul așezării, domină Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. În est, Munții Gârbova se întind către sud până la Izvorul lui Bogdan. Celelalte două masive muntoase, Bucegii și Gârbova înconjoară localitatea pe o lungime de 9 km. Vilele cochete și originale prin arhitectura lor ca și numeroasele hoteluri moderne, dau localitații înfațișarea unei adevărate stațiuni turistice de interes național și internațional.

Figura 3.2: Harta 3D a stațiunii Sinaia

Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinaia

Accesibiltate

Accesul rutier în stașiunea Sinaia se face prin intermediul unor drumuri europene și naționale foarte importante. Așadar, din București și din principalele orașe vecine se ajunge în Sinaia astfel: DN1 / E60: care face legătura între București – Ploiești – Câmpina – Breaza – Comarnic – Sinaia (123 km); DN 71 pe traseul : Târgoviște – Fieni – Sinaia (63 de km); DN1 / E68 care leagă orașele: Sibiu – Brașov – Sinaia (188 km); DN13 / E60 pe traseul: Târgu Mureș – Sighișoara – Brașov – Sinaia (216 km).

Deplasarea feroviară spre orașul Sinaia se efectuează prin intermediul magistralei 300: București – Ploiești – Sinaia în partea de sud și traseul Sinaia – Brașov – Sighișoara în partea de nord.

Iar cel mai apropiat aeroport este aeroportul internațional Henry Coandă – Otopeni cu o distanță de 106 km de Sinaia.

TURISMUL ÎN ORAȘUL SINAIA

Resurse turistice naturale

Datorită faptului că stațiunea se află la poalele munților Bucegi, Sinaia beneficiază de aspecte peisagistice inedite(pajiști alpine, abruptui, stânci, păduri de conifere).

Domeniul schiabil reprezintă resursa turistică principală a stațiunii prin extinderea sa și posibilitățile de amenajare. Aceasta se desfășoară între altitudinile 1400-2000 m. În medie, temperatura anual este cuprinsă între 6-8 grade C în stațiune, 2-3 gradeC la o altitudine cuprinsă între 1500 metri și 1600 metri și între 0 și 20 de grade pe platoul Bucegi. În medie, pe timpul iernii, temetatura ajunge este cuprinsă între -3 și -5 grade C pe domeniul schiabil. Numărul zilelor de iarnă sunt de circa 140-150 zile pe culmile de aproximativ 1600 m fiind propice păstrării stratului de zăpadă, iar zilele cu soare domină în lunile ianuarie-martie. Domeniul schiabil este situat în cea mai mare parte la adăpostul vântului și a viscolului în general

De-a lungul abruptului prahovean se disting numeroase văi sălbaticeacestea cuprinzând cascadele Vânturiș, Urlătoarea și Sfânta Ana.

Domeniu dedicat alpinismului, cu trasee încadrate la toate gradele de dificultate este un punct de atracșie pentru iubitorii de sporturi extreme.

Stâncile din Poiana Stânii supranumite și stâncile Franz Josef reprezintă un punct renumit al zonei de unde se poate admira integral toată vale superioară a râului Prahova.

Rezervațiile naturale sunt în cadrul ariei de rezervație a Parcului Natural Bucegi sau altele separate cu ar fi rezervația botanică Arinișul localizată la intrarea în oraș în cartierul Cumpătu.

Condițiile climatice favorizează practicarea turismului toate anotimpurile: temperatura medie anuală fiind încadrată între 6 și 8 grade. Numărul zilelor senine din an sunt de circa 40 de zile pe an, în lunile septembrie, octombrie, decembrie, ianuarie. În funcție de altitudine, precipitații atmosferice sunt distribuite astfel: 1000-1200 mm/an la peste 1800 m și 700-800 mm sub 1500 m altitudine, lunile în care precipitațiile sunt abundente sunt septembrie și octombrie.

Bioclimatul montan este un suport tonic, cu aer tare ozonat, fără praf și alergeni, bioclimatul acesta fiind indicat în terapia nevrozelor și a bolilor endocrino-metabolice.

Factorii naturali de cură constituie o resursă importantă din a cărei oprimare se poate dezvolta și diversifica în diverse ramuri funcția balneară a stațiunii. Printre izvoarele de pă minerala se numără:

Izvoarul “Valea Câinelui” – apa fiind oligominerală sulfuroasă, calcică, sodică și bicarbonată; izvoarele sunt situate la 3,5 km față de complexul balnear Păltiniș;

Izvorul “Calea Moroieni” – apă sulfuroasă cu o mineralizare de 0,578 g/l; acesta se situează la 4,5 km de complexul balnear Păltiniș;

Resurse turistice antropice

Sinaia dispune de veritabile atracții cultural-istorice care reprezintă elemente de reprezentative pentru stațiune. Printre acestea se numară:

Castelul Peleș a fost clădit între anii 1875-1883 creat pe gustul regelui Carol I al României (1866-1914), dar și a arhitecților Johannes Schultz și Karen Liman. Reprezintă o adevărată bijuterie arhitecturală a României.

Castelul Pelișor a fost clădit în decursul anilor 1899-1903 pe domeniul castelului Peles în același stil cu acesta. A fost construit pentru a constitui reședința principilor moștenitori, Ferdinand și Maria soția lui. Pelișor are doar 99 de încăperi, față de Castelul Peleș care are 160 de încăperi.

Complexului Peleș mai cuprinde corpurile: Economat, Foișor, Corpul de Gardă. Economat -ul a fost construit la început ca o casă modestă actualmente fiind un hotel. Foișorul – sau casa de vânătoare a fost construit o data cu castelul, iar în urma unui incendiu devastator în 1931, a fost reconstruit la ordinul lui Carol al II-lea. Corpul de garda a fost și el construit în același timp cu castelul.

Mănăstirea Sinaia, a fost zidită la 1695 de Marele Spătar Mihai Cantacuzino. La început mănăstirea a fost construită să adăpostească doisprezece călugări, dar cu timpul numărul a crescut fiind necesară construirea unei alte biserici mai mare și a unor chilii suplimentare.

Diverse clădiri de epocă precum hotelurile Caraiman și Palace, construite la începutul secolului 20; Cazinoul, o clădire prestantă din cadrul orașului, la momentul acesta este singurul cazion funcțional din țara; casele memoriale Stirbei și Brezeanu sau cele care au fost locuite de personalități precum Nicolae Iorga, Geroge Enescu, Anastasie Simu, realizate în stil neoclasic, la sfârșitul secolului al-18-lea.

Casa memorială George Enescu a fost de fapt „vila Luminiș” la începuturi, aceasta a constituit atât un loc de inspirație, cât și un loc de recreere, vila a fost construită de arhitectul Radu Dudescu.

Cazinoul- așezat în cadrul parcului “Dimitrie Ghica” a fost construit la inițiativa lui Carol I în anii 1912 – 1913, este gazda a numeroase conferințe, simpozioane, congrese și reuniuni naționale și internaționale, este, în același timp, locul preferat pentru organizarea unor expoziții deosebite de artă plastică și fotografie, lansări de carte, concerte și spectacole.

Gara din Sinaia a fost clădită în anul 1913 și în cadrul acesteia este și o altă clădire separată, și anume Gara Regală, care era rezervată în mod exclusiv familiei regale și conducătorilor de stat care veneau în vizită. Este o gara importantă, în care opreau la începutul secolului trenuri precum Orient Express sau Arlberg Express.

Mormântul lui Badea Cârțan este situat în Cimitirul Sinaia. Badea Cârțan fiind considerat promotorul culturii românești și un patriot desăvârșit.

Crucea de pe Muntele Molomoț a fost prima locuință din zonă, este situată în cartierul Furnica, lângă ea a fost construit un schit construit înaintea mănăstirii Sinaia.

Muzeul Rezervației Bucegi este o secție a muzeului județean de științe ale naturii Prahova, înființata în anul 1976 numarând exemplare din flora și fauna munților Bucegi, specii rare și ocrotite prin lege, specii pe cale de dispariție, precum și specii tipice zonei Bucegilor.

Parcul Dimitrie Ghica există încă din anul 1881, amenajarea lui realizându-se sub coordonarea peisagistului elvețian Eder. Aici de gasesc mai mulți arbori seculari, iar pe teritoriul acestuia se desfășoară anual festivalurile din Sinaia.

Forme de turism existente

Poziția geografică, dar și structura și varietatea atracțiilor turistice a stațiunii Sinaia duc la practicarea mai multor forme de turism. Aici se pot practica diverse tipuri de turism, după cum urmează:

Turismul cultural

Această formă de turism este bine reprezentată în stașiune ptin intermediul obiectivelor cultural-istorice de o importanță inestimabilă, care sunt atracții turistice pe plan național dar și internațional, asa cum sunt: Complexul Peleș, Mănăstirea Sinaia, Cazioul. În aceași timp trebuie remarcată și arhitectura numeroaselor vile elegante, care alături de punctele turistice importante au oferit numele localității de ”Perla Carpaților”.

Turismul de odihnă și recreere

Aceasta reprezintă o formă tradițională de turism care se poate realiza și în stațiunea Sinaia, adresându-se unui larg segment de clienți și implicit unor motivații foarte diverse. Se pot astfel organiza:

Sporturi de vară: stațiunea pune la dispoziția turiștilor trasee de mountain-bike și închirieri de ATV-uri. Pentru cei mai dornici de aventura, Sinaia este pregătită să ofere adrenalină în înaltul cerului, puitând zborul cu parapanta ori cu balonul.

Drumeții montane: iubitorii de trasee montane pot realiza numeroase drumeții pe poteci și trasee marcate până la Piatra Arsă, sau Cota 2000, sau Vârsul cu Dor, etc, locuri din care se poate admira panorama zonei.

Organizarea de excursii în localitățile limitrofe: din cadrul orașului Sinaia pot fi organizate excursii în alte stațiuni de pe Valea Prahovei sau chiar în Brașov și Bran. Pot fi organizate și excursii către destinații mai indepărtate cum sunt Sibiu, Sighisoara, Bucuresti, Valea Teleajenului, Cheia, Slanic Prahova etc.

Turismul pentru sporturi de iarnă

Sinaia reprezintă destinația amatorilor de sporturi specifice. Sporturile de iarnă care se pot practica în stațiune sunt reprezentate în mod exclusiv de săniușul, schi, dar se mai pot practica și plimbările cu snowmobilul.

Turismul de afaceri

Existența dotărilor necesare organizării de diverse seminarii, conferințe, reuniuni și congrese face posibilă existența acestei forme de turism în stațiune. Toate hotelurile de categorie superioară dispun de dotările specifice turismului de afaceri. Acesta a devenit în ultimi ani una din principalele forme de turism practicate in stațiune. Datorită investițiilor facute în acest domeniu, numărul organizatorilor de evenimente crescând treptat.

Turismul de week-end

Turismul de week-end se practică atât vara, dar mai ales iarna, ceea ce se remarcă și prin fluzul circulației pe drumurile naționale, dar și prin gradul de utilizare al instalațiilor teleferice.

Analiza structurilor de primire, de alimentație și de agrement

Structuri de primire

În stațiune, structurile de primire sunt diversificate, de la o stea și neclasificate, până la 5 stele.

În urma analizării datelor furnizate de cătr primăria Sinaia au rezultat următoarele concluzii:

total unități de cazare: 180

total locuri de cazare: 5.789

Tabelul 3.1: Devoluția locurilor de cazare în funcție gradul de confort în perioada 2007-2012

Sursa: Primăria Sinaia, date prelucrate(Anexa1)

Figura. 3.3. Evoluția locurilor de cazare în perioada 2007-2012

Sursa: Primăria Sinaia, date prelucrate(Anexa1)

Structura unităților de cazare este împarțită astfel în apartamente de închiriat, camere de închiriat, cabane, hosteluri, hoteluri, hoteluri apartament , moteluri, pensiuni, campinguri, vile.

Structura locurilor de cazare în funcție de gradul de confort sunt clasate astfel: 5 stele (0,3%), 4 stele (25,4%), 3 stele (27,3%), 2 stele (27,3%), o stea (5,5%), neclasificate pe stele (15,1%). Se observă predominarea categoriilor medie(2 și 3stele) care însumează un procentaj destul de semnificativ, ambele deținând peste 50% din totalul locurilor de cazare. Se observă ca până în anul 2012, capacitatea de cazare a crescut, ajungând la 6041, asta înseamnă o creștere de 4,35% aa locurilor de cazare.

Structuri de alimentație

Conform datelor furnizate de primăria Sinaia, în luna februarie 2014 în stațiune funcționau 74 structuri de alimentație, de tip bar de noapte, bar de zi, disco bar, discotecă, pub,cafe bar, cofetărie, cramă, restaurant clasic, restaurant vânătoresc, snack bar, față de anul 2008 când erau doar 49 de structuri de alimentație.

În total aceste structuri dețin 8.144 de locuri de alimentație publică. Se observă că un loc însemnat în clasament este ocupat de structurile de alimentație de 3 și 2 stele, iar cea mai mica proporție este alocată structurilor de 5 stele.

Structuri și dotări pentru sporturi de iarnă

Lungimea pârtiilor de schi în Sinaia este de doar 11,5 km.

Pârtiile de împărțite astfel:

Pârtia din Valea Dorului are o lungine de 900 metri cu o dificultate medie și este deservită de telescaunul din dotare;

Pârtia din Valea Soarelui are o lungime de 900 metri cu o dificultate mediu;

Pârtia Carp are o lungime de 2500 metri este cea care are cel mai ânalt grad de dificultate;

Alături de aceste pârtii, mai sunt și trasee de schi care fac legături între pârtii, unde se poate schia:

Scandurar – cu o lungime de 455 m , dificultate medie;

Drum Vechi –cu o lungime de 4000 m, aceast traseu are cel mai scăzut grad de dificultate;

Drum de Vara – cu lungimea de 2900 m și un grad de dificultate medie;

Turistica – cu lungimea de 2800 m si grad mediu de dificultate are traseul Cota 1400 – Orașul Sinaia;

pârtia de schi de pe Platoul Bucegi măsoară o lungime de 8.000 m;

Pentru săniuș există pârtia "Drumul Vechi – Cota 1300" lungimea de 300 m.

Instalațiile de transport pe cablu reprezintă dotări esențiale pentru practicarea sporturilor de iarnă și sunt reprezentate de:

2 telecabine: una între Sinaia și Cota 1400 și cealaltă între Cota 1400-Cota 2000 cu capacitatea de a transporta între 270 și 300 de persoane pe ora.

Un telescaun între Valea Dorului – Furnica cu lungimea de 980 m și o capacitate de 700 persoane pe oră

4 teleschiuri: care fac legătura între:Valea Dorului – Vârful cu Dor; dar și între Furnica – Vârful cu Dor;precum și între Cota 1400 – Cota 1500; și nu în ultimul rand al patrulea care face legătura între Vârful cu Dor – Cabana Vârful cu Dor și măsoară o lungime totala de 1484 m ;

5 babyschiuri: unul în Furnica – 250m, Poiana Florilor – 250 m, Telecabina 1400 – 250 m ,Scândurari – 200 m, Valea Dorului – 200 m.

O telegondolă care face legătura între Cota 1400 și Cota 2000

Figura3.4. Structura pârtiilor din Sinaia în anul 2012

Sursa: www.montania.ro

Structuri de agrement

Structurile de agrement sunt variate în stațiunea Sinaia de la terenuri de tenis, sală de bowling, teren de paintbal sau patinoar, piscine, parcuri, săli de fitness, săli de biliard și tenis de masă, la posibilitatea închirierii de biciclete sau ATV-uri.

Parcul Dimitrie Ghica are o importanță deosebită pentru agrementul stațiunii. În prezent acest parc adăpostește mai mulți arbor. În fiecare iarnă, în acest parc se amenajează un patinoar. Aici este, deasemenea, si un spațiu de joacă pentru copii. Locuri de joacă pentru copii se mai regăsesc în cartierul Izvor.

În Sinaia există trei terenuri de tenis, un teren de fotbal în cadrul stadionului orașului precum și două baze sportive situate. Mai există si un teren de paintball și o sală de bowling.

Sinaia beneficiază de un centru de închiriere a bicicletelor, precum și patru centre de închiriere a ATV-urilor.

Agrementul de incintă este reprezentat de săli de biliard, săli de tenis și săli de sport, săli de fitness. O importantă dotare este constituită de sala de sport polivalentă posedată de primărie unde se desfășura numeroase activități: gimnastică de întreținere și fitness, tenis de câmp, jocuri sportive de echipă. Această sală dispune și de o sală de fitness complet dotată cu aparatura modernă.

Structuri de tratament balnear

Turismul balnear se practică în oraș de peste un secol, dată fiind existența mai multor factori naturali propice pentru cură – bioclimat și resurse hidrominerale. Începuturile balneologice al stațiunii Sinaia datează de la 1880, când se inaugurează Stabilimentul Băilor de Hidroterapie. Iar în anul 1914 se deschide cea de-al doua cladire cu același profil: Hotelul Băilor, în prezent numindu-se Hotel Păltiniș. Acesta are în momentul de față o bază de tratament specială pentru tratarea nevrozelor și reumatismului. Are o sală de masaj și o sală de gimnastică recuperatorie și un cabinet de analize mediale. Mai există două baze de tratament de dimensiuni mai mici la hotelurile Mara și Cristal.

Cura preventivă este bine valorificată și în alte unități hoteliere care oferă centre de relaxare – spa (Hotel Internațional, Hotel New Montana, Hotel Sinaia).

Analiza circulației turistice

Analiza fluxului turistic din Sinaia are la bază indicatorul cel mai important și relevant indicator pentru analizele turistice de profil, respectiv numărul de înnoptări înregistrat în unitățile de cazare. Drept urmare, evaluarea turismului din zonă va fi rezultată din prelucrarea datelor oferite de acest indicator.

Tabelul 3.2 : Sosirile turiștilor în Sinaia în perioada 2000-2012

Sursa: Primăria Sinaia-date prelucrate

Figura 3.5 : Evoluția numărului sosirilor turistice în perioada 2000-2012

Sursa: Primăria Sinaia-date prelucrate

Din graficul realizat pe baza numărului de sosiri turistice în orașul Sinaia în perioada 2000-2012, se observa că cel mai mare număr de sosiri turistice s-a înregistrat în anul 2007, urmând apoi sa scadă drastic până în anul 2009, dar începând să se redreseze începând cu anul 2010. Anul 2007 se poate spune că a fost și anul de glorie al stațiunii, a excelat în toate sesuirile, în acest an fiind cea mai cautată de turiși pentru a-și petrece aici vacantele, concediile, pentru a se relaxa.

Tabelul 3.3 : Numărul înnoptarilor turistice în perioada 2005-2012

Sură: Primăria Sinaia- date prelucrate

Figura 3.6 :Evoluția numărului înnoptărilor turistice în stațiunea Sinaia în perioada 2005-2012

Sură: Primăria Sinaia- date prelucrate

Se observă că în anul 2007 se înregistrează cel mai mare număr de înnoptări turistice din stațiunea Sinaia și anume 530.617, în timp ce în anul 2010 se întregistează cel mai mic număr de înnoptări turistice din stațiune, adică 391254.

Această scădere bruscă de la 530.167 în anul 2007, la 391254 în anul 2010 (aproximativ 100.000 turiști, ceea ce nu este deloc puțin) s-a datorat crizei economice, care a afectat și economia stațiunii, dar și faptului că în stațiune se derulează lucrări de modernizare și de reamenajare urbanistică, care a facut ca aspectul orașului să nu fie tocmai placut. Dar cu toate acestea se observă o ușoară redresare până în anul 2012.

Stațiunea Sinaia se bazează în principal pe turismul intern, dat în medie de o pondere de 80,3% a înnoptărilor turiștilor interni în total înnoptări, iar turiștii străini reprezentând doar o pondere de 19,7% din total înnoptări. De altfel fiind o stașiune pentru buzunarul tuturor.

Tabelul 3.4: Numărul înnoptărilor turiștilor străini și interni în perioada 2005-2012

Sursa: Direcțiile Județene de Statistică Prahova, date prelucrate

Figura 3.7 : Evoluția numărului de înnoptări ale turiștilor interni și strșini în stațiunea Sinaia în perioada 2005-20012

Sursa: Direcțiile Județene de Statistică Prahova, date prelucrate

Din grafic se observă o evoluție a numărului de înnoptări ale turiștilor interni intervalul 2005-2012, consemnându-se în Sinaia o creștere de 11,57% în 2012 comparativ cu anul 2010. Această creștere se consemnează și la nivelul stațiunii. Dar numărul cel mai mare de turiști se înregistrează în anul 2007.

Piețele generatoare de turiști în Sinaia și total areal valea Prahovei sunt țările Istrael, S.U.A, Germania, Spania, Italia, Marea Britanie și Federația Rusă

Un alt indicator important care caracterizează turismul receptor din orașul Sinaia este reprezentat de durata sejurului.

Tabelul 3.5 : Durata sejurului turiștilor străini în Sinaia 2003 – 2012

Sursa: Primăria orașului Sinaia, date prelucrate

Din tabelul anterior se remarca o scadere constantă în perioada 2003-2012, durata sejurului scăzând de la 2,6 zile până la 2,3 zile. Durata sejurului este foarte scăzută aceasta rezumandu-se la numai 2,4, în medie, față de alte stațiuni, din acest lucru putem concluziona faptul că turiștii frecventează stațiunea in weekend mai mult.

Analiza turismului intern (vizitatori din țară, cazați aici)

Turiștii interni sunt foarte importanți pentru economia stațiunii, aceștia reprezentând o pondere de mai bine de 70% din totalul turiștilor.

Tabelul 3.6 : Înnoptările turiștilor români în Sinaia 2005-2012

Sursa: Primăria Sinaia-date prelucrate

În stațiune se constată o evoluție a înnoptărilor turiștilor români în intervalul 2005-2012, observându-se o creștere remarcabilă în anul 2007 de 35,5%, comparativ cu anul 2003.

Sinaia deține peste 30% din numărul înnoptările turiștilor români în această perioadă.

Tabelul 3.7: Durata sejurului turiștilor români în Sinaia 2003 – 2012

Sursa: primăria orașului Sianai, date prelucrate

Spre deosebire de turiștii străini, la cei interni se remarcă o ușoară scădere a duratei sejurului nivelul stațiunii Sinaia de la 2,6 zile în 2003, spre 2,4 zile în 2006 și mai apoi 2,3 zile în 2012.

Gradul de ocupare al locurilor de cazare

În perioada 2001-2012 gradul de ocupare în stațiunea Sinaia s-a situat în jurul valorilor de 34-37% cu oscilații anuale.

Tabelul 3.8: Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică

Sursa: Primăria Sinaia-date prelucrate(Anexa1)

Figura 3.8: Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în stațiunea Sinaia în perioada 2001-2012

Sursa: Primăria Sinaia-date prelucrate(Anexa1)

Din cele prezentate în graficul anterior, se observă că utilizarea capacității de cazare cea mai mare a fost de 37,3% în medie pe an, dar în perioada de Crăciun-Revelion, capacitatea de cazare este utilizată la maxim. Cel mai mult s-a atinci în anul 2001, urmat de anii 2006 și 2007, ca spre sfârșitul perioadei să scada la 25,3%.

Analiza SWOT

Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) este una dintre cele mai utilizate forme de analiză. Prin SWOT se analizează și se evaluează impactul punctelor tari și a slăbiciunilor, a oportunităților și a amenințărilor ce provin din mediul extern. Înainte de a începe o analiză SWOT este necesară prezentarea unei descrieri a cadrului general al situației existente.

Punctele tari sunt acei factori care fac ca orașul, în cazul de față, sa fie mai competitive decât concurenții săi de pe piață. În esență, punctele tari sunt resurse, capacități și competențe de bază pe care organizația le are în posesie și pe care le poate utiliza în mod eficient pentru a-și atinge obiectivele de performanță.

Punctele slabe reprezintă o limitare, un defect în cadrul orașului, care împiedică realizarea obiectivelor sale: capacități inferioare, resurse insuficiente în comparație cu concurența etc.

Oportunitățile includ orice perspectivă favorabilă, precum o tendință, o piață, o schimbare sau o nevoie trecută cu vederea, care susține cererea pentru un produs sau serviciu și permite orașului să-și consolideze poziția concurențială.

O amenințare include orice situație nefavorabilă, tendință sau modificare iminentă, care este dăunătoare sau pune în pericol capacitatea orașului de a concura pe piață. Aceasta poate lua forma unei bariere, a unei constrângeri, sau orice altceva care ar putea cauza probleme, daune, prejudicii.

Analiză teritorială

Analiza turismului

Mediul cultural

CAPITOLUL 4. STUDIU PRIVIND PERCEPȚIA TURIȘTILOR ASUPRA MODULUI DE PROMOVARE A ORAȘULUI SINAIA

Metodologia de cercetare

Scopul cercetării a fost evaluarea preferințelor turiștii față de modul de promovare al stațiunii Sinaia și de serviciile de care au beneficiat.

Obiectivele cercetării au fost următoarele :

Identificarea locului pe care îl ocupă stațiunea Sinaia în rândul modalităților de petrecere al timpului liber al turiștilor.

Identificare principalelor surse de informare folosite de către turiști cu privire la alegerea stațiunii Sinaia .

Identificarea așteptărilor și preferințelor turiștilor cu privire la serviciile oferite în cadrul stațiunii.

Studierea motivației turiștilor în a alege stațiunea Sinaia ca destinație turistică și gradul de satisfacție al acestora.

Ipotezele cercetării

Stațiunea Sinaia reprezintă o modalitate preferată de petrecerea a timpului liber, al vacanțelor, de către turiști.

Informațiile cu privire la modul de promovarea stațiunii este ridicată.

Serviciile oferite de stațiunea Sinaia se ridică la așteptările turiștilor

Stațiunea Sinaia dispune de un mare avantaj competitive.

Metoda de cercetare

Pentru realizarea cercetării, s-a folosit un chestionar (Anexa2) de 16 întrebări. Chestionarul a avut 100 de respondenți, selectați în funcție de dorința și disponibilitatea de a complete chestionarul.

Prima parte a chestionarului (4 întrebări) s-a urmărit informații legate de vârsta, sexul, mediul de proveniență și venitul respondenților.

În cea de-a doua parte a chestionarului (6 întrebări) au fost tratate aspecte precum consumul general de turism montan, gradul de frecventare al stațiunii, pricipalele surse de informare, factorii de motivare.

În ultima parte a chestionarului (6 întrebări) s-a urmărit obținerea de informații legate de preferințele respondenților față de stațiunea Sinaia, gradul de mulțumire față de serviciile prestate aici, dacă aceștia intenționează să revină sau daca ar recomanda stațiunea Sinaia si altor persoane.

Rezultatele cercetării

În urma cercetării întreprinse au fost deasprinse următoarele rezultate : 80 de respondenți au vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 25 de ani și 20 respondenți se încadrează în intervalul 26- 35 de ani, dintre care 75% au rezultat femei, iar restul de 25% bărbați. În ceea ce privește mediul de proveniență 73% din participanți au răspuns că provin din mediul urban, iar restul de 27% au răspuns că provin din mediul rural. De asemenea venitul mediu lunar al respondenților se încadrează între 1501-2500 ron( 46%), urmat de respondenții cu un venit cuprins între 1000-1500 ron(32% ), restul procentelor fiind împărțite în mod egal între respondenții cu un venit încadrat între sub 300 ron și este 2500 ron(22%).

Prima ipotză a avut în vedere „modalitate preferată de petrecerea a timpului liber de către turiști”. Variabile: consumul general de turism montan, vizita stațiunii Sinaia și frecvența cu care turiștii vizitează această stațiune.

A doua ipoteză s-a referit la „ Informațiile cu privire la modul de promovare al stațiunii”. Variabila este reprezentată de principalelel surse de informare despre stașiunea în sine.

A treia ipoteză a urmărit „ dacă serviciile oferite de stațiunea Sinaia se ridică la așteptările turiștilor”. Variabile: motivul pentru care au ales această destinație turistică, gradul de satisfacție resimțit, potențialul turistic al stațiunii suficient pus în valoare.

A patra ipoteză a avut în vedere că „stațiunea Sinaia dispune de un mare avantaj competitive”. Variabile: atractivitatea stațiunii în raport cu alte stațiuni, dorința turiștilor de a alege din nou această stațiune.

Datele colectate pe baza întrebărilor asociate primei ipoteze au evidențiat percepția respondenților asupra consumului general de turism montan, vizita stațiunii Sinaia și frecvența cu care turiștii vizitează această stațiune.

Cu privire la consumul general de turism montan, participanții la chestionar au răspuns astfel 55% -în foarte mare măsură, 35%-în mare măsură, 7%-în mică măsiră, 3%-în foarte mică măsură, iar 0%-deloc.

Figura 4.1. Nivelul de interes față de activitatea turistică montană

În ceea ce privește vizitele în stațiunea Sinaia, în urma chestionarului a rezultat că toți participanții la chestionar au răspuns că au călătorit până în prezent în stațiune. Aceste răspunsuri dovedind, clar, că această stațiune nu le este una indiferentă.

Datele cu privire la frecvența cu care turiștii vizitează stațiunea Sinaia arată că aceștia aleg să viziteze stațiunea în următoarele proporții: 8% o dată pe săptămână, 10% de câteva ori pe lună, 25% o dată pe lună, 22 %o dată la 6 luni, iar 35%preferă să viziteze stațiunea odată pe an.

4.2 Frecvența prezenței turiștilor în cadrul stațiunii Sinaia

Astefl, cu privire la modalitate preferată de petrecerea a timpului liber de către turiști (prima ipoteză) putem spune că un lucru bun îl reprezintă faptul că majoritatea respondenților sunt interesați de activitatea turistică montană, dar că mulți dintre turiști preferă să își petreacă timpul liber în stațiune doar în timpul unui sejur odată pe an, în timp ce 8% preferă să ajungă aici doar o dată pe săptămână.

Datele colectate pe baza întrebărilor asociate celei de-a doua ipoteze au evidențiat percepția respondenților cu privire la „Informațiile difuzate în scopul promovarii stațiunii Sinaia”. Variabila este reprezentată de principalele surse de informare despre stațiunea în sine.

În ceea ce privește modalitățile de informare ale turiștilor cu privire la ofertele turistice, putem spune că principala sursa de informare este internetul, într-un procent de 45%, urmat îndeaproape de informare prin intermediul prietenilor sau cunoștințelor care însumează un procent de 40%, restul de 10%, respectiv 5% fiind reprezentate de mass-media și pliantele/cataloagele.

Figura 4.3. Moduri de informare despre stațiunea Sinaia

Astfel, în urma răspunsurilor la întrebarea cu privire la modalitățile de informare asupra ofertei turistice, locul principal în clasament îl ocupă internetul (prin intermediul site-ului oficial, canalului de Youtube) , acest lucru vizând doar un anumit segment de piață, iar la polul opus situându-se cataloagele/pliantele și mass-media. În acest sens, se constată un nivel redus de promovare și dezvoltare a centrelor de informare turistică. Stațiunea Sinaia ar trebui să își diversifice modalitățile de informare asupra ofertei turistice, cu precădere mass-media și publicitate prin cadrul pliantelor și cataloagelor, deoarece numai în acest fel pot acoperi o proporție cât mai mare a pieței turistice.

Datele colecate pe baza întrebarilor asociate celei de-a treia ipoteze au evidențiat „gradul de satifacție al turiștilor în legătură cu serviciile prestate în cadrul stațiunii”. Variabilele sunt reprezentate de motivul pentru care turiștii au ales această destinație , gradul de satisfacție resimțit și potențialul turistic al stațiunii suficient pus în valoare.

În ceea ce privește motivul pentru care turiștii aleg această destinație, răspunsurile au fost destul de diversificate astfel încât 32% au ales odihnă, destindere, relzxare, recreere; 10%- distracție, plăcere; 8%-Îngrijirea sănătății 10%-cultură, cunoaștere; 4%-Frumusețea peisajelor; 26%-Practicarea sporturilor de iarnă; 10% au spus că prețul este mai accesibil față de celelalte stațiuni. Această întrebare a fost adresată cu scopul de a afla motivația tuiștilor în a alege stațiunea Sinaia.

În ceea ce privește gradul de satisfacție resimțit de turiști pe perioada șederii lor în stațiune, răspunsurile au variat, astfel din totalul respondenților 56% se declară mulțumiți de diversitatea ofertelorturistice. Gradul de satisfacție față de calitatea pârtiilor se prezintă astfel: 22% se declară mulțumiți, 38% fiind indiferenți cu privire la acest aspect, 8% se declară foarte nemulțumiți, iar 17% au aspuns că sunt nemulțumiți cu privire la acest aspect, iar restul de 15% spun ca sunt foarte frulțumiți. De asemenea, 40% sunt indiferenți cu privire la raportul calitate-preț, iar 32% dintre aceștia au răspuns că sunt mulțumiți. De altfel 32% din totalul respondenților se delcară indiferenți calității transpotului teleferic, urmat de un procent de 18 % ca sunt foarte nemulțumiți de calitatea acetui tip de transport.

Figura 4.4 . Gradul de satisfacție resimțit de turiști în urma ultimei vizite

În ceea ce privește valorificare potențialului turistic al stațiunii Sinaia persoanele care au participat la realizarea chestionarului au raspuns în următor mod: 21% au spus „da”, potențialul turistic este pus în valore, iar restul de 79% au spus că „nu” este pus în valore.

Figura 4.5.Valorificarea potențialului turistic al stațiunii Sinaia

Astfel, în urma răspunsurilor la întrebarile cu privire la gradul de satifacție al turiștilor în legătură cu serviciile prestate în cadrul stațiunii (cea de-a treia ipoteză) putem spune că serviciile oferite turiștilor nu sunt întrutotul satisfăcătoare și că potențialului turistic nu este exploatat îndeajuns.

Datele colectate pe baza întrebarilor asociate celei de-a patra ipoteză au evidențiat „avantajul competitiv al stațiunii Sinaia”. Variabilele sunt reprezentate de atractivitatea stațiunii în raport cu alte stațiuni și dorința turiștilor de a alege din nou această stațiune.

În ceea ce privește dorința turiștilor de a alege din nou această stațiune, împărțirea răspunsurilor a fost următoarea 67% au spus că nu vor mai reveni în stațiune, iar 33% au răspuns afirmativ.

Figura 4.6. Dorința turiștilor de a reveni în stațiune

În ceea ce privește atractivitatea stațiunii Sinaia în raport cu alte stațiuni, persoanele participante la chestionar au răspuns astfel: 72% au ales stațiunea internațională, iar restul de 28% au ales stațiunea Sinaia.

Figura 4.7. Preferința turiștilor în ceea ce privește stațiune Sinaia și o stațiune internațională

Astfel, cu privire la avantajul competitiv al stațiunii Sinaia (a patra ipoteză) putem aprecia că majoritate turiștilor nu doresc să mai revină în stațiune, datorită faptului ca nu au fost mulțumiți de servicile prestate aici, iar din punctul de vedere al atractivității stațiunii Sinaia față de altă stațiune international, raspunsurile au fost în defavoarea stațiunii Sinaia, ceea ce dovedește faptul că mulți din turiștii români aleg stațiuni montane international pentru că sunt utilate modern și pentru că beneficiază de servicii mai complexe.

CAPITOLUL 5. RECOMANDĂRI ȘI CONCLUZII

. Transfer de know-how de la stațiunea Chamonix la stațiunea Sinaia

Din punct de vedere al promovării, stațiunea Chamonix are un mare avantaj, fiind o stațiune foarte căutată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Atât stațiunea Sinaia, dar și Chamonix sunt stațiuni montane, care beneficiaza de un potențial turistic ridicat, dar diferența este facută de stațiunea Chamonix, care beneficiază de un grad de promovare mult mai mare, având mult mai multe modalități de promovare, aceasta fiind o stațiune montană caută de majoritatea turiștilor care vor sa practice sporturi de iarnă la standard ridicate.

Acestea sunt două stațiuni asemănătoare, cu un potential ridicat, abele sunt amplasate la poalele unui munte, Sinaia la poalele Munților Bucegi, respective Chamonix la poalele masivului Mont Blanc(cel mai înalt din Europa) și beneficiază de un potential touristic ridicat.

Nivelul de dezoltare la nivel de transport pe cablu este foarte modernizat în Chamonix și foarte diversificat, astfel în dotarea se regăsesc 307 mijloace teleferice, din care: 24 telescaune, 24 telegondole, 89 telescaune, 170 teleschi, dezvoltarea mijloacelor de transport turistic a stimulat dezvoltarea turismului și, totodată, a permis accesul în anumite zone. Iar stațiunea Sinaia are în dotare 2 telecabine, un telescaun, 4 teleschiuri, 5 babyschiuri și o telegondolă care face legătura între Cota 1400 și Cota 2000. Sistemele teleferice din Chamonix suntmodern echipate și valorificate corespunzător, astfel aici în anumite perioade ale anului, turiștii beneficiază de transport gratis pe cablu.

Stațiunea Chamonix beneficiază de o lungime a pârtiilor de 1022 Km de pârtii, din care 75Km de trasee de schi, care satisfac nevoile atât turiștilor experimentați, dar și celor începători. Iar stațiunea Sinaia beneficiază de 11,5 km de pârtii cu toate tipurile de dificultate. Pârtiile din Chamonix sunt mult mai bine puse în valoare și amenajate special, spre deosebire de pârtiile din stațiunea Sinaia care nu sunt valorificate suficient și sunt amenajate necorespunzător. Altfel spus, daca și stațiunea Sinaia ar beneficia de o amenajare a domeniului schiabil mult mai modernă, ar atrage un număr mult mai mare de turiști stat interni, cât și străini.

Cel mai mare atuu al stațiunii Chamonix îl constituie faptul că aici s-au susținut primele olimpiade de iarnă din anul 1924, în acea perioadă dându-se startul fluxului de turiști, stațiunea devenind din ce în ce mai cunoscută și mai căutată. În acest sens stațiunea Sinaia ar trebuie să organizeze evenimente de mare anvergură care să atragă un număr mult mai mare de turiști externi.

Un aspect este evident: stațiunea Sinaia nu poate concura cu orașele europene cu tradiție în organizarea turismului montan, respectiv cele care sunt localizare în jurul Munților Alpi, Chamonix în exemplul de față. Cetățenii europeni, inclusiv turiștii români, care știu să schieze și doresc să își petreacă vacanța pe pârtii, se vor îndrepta către ofertele turistice ale acestor țări.

.Recomandări privind îmbunătățirea activității de atragere a turiștilor în urma cercetării științifice

Pe baza analizei realizate la capitolul anterior și a pricipalelor idei care se desprind în urma acestuia, au putut fi formulate câteva concluzii cu privire la percepția turiștilor cu privire la stațiunea Sinaia asupra promovarii potențialului turistic al zonei: potențialul zonei nu este valorificat la maxim; serviciile sunt uneori deficitare; majoritatea turiștilor aleg să plece într-o stațiune din străinătate.

Trebuie spus că stațiunea Sinaia are de promovat un potențial turistic de o mare diversitate, care oferă posibilitatea practicării unei game variate de forme de turism pe toată durata anului.

În acest context, una din recomandări reprezintă dezvoltarea brandului de oraș-stațiune pe plan național, dar și internațional, acesta având un impact asupra dezvoltării orașului în sine, dar și asupra dezvoltării pieței turistice. În acest sens este evidențiată necesitatea promovării și dezvoltării centrului de informare turistică

Numeroasele evenimente care sunt găzduite de orașul Sinaia ar putea face din acesta unul dintre cele mai căutate orașe din punct de vedere al divertismentului, culturii și cunoașterii. Orașul găzduiește anual festivaluri ca: „Sinaia Forever”- acesta fiind cel mai reprezentativ pentru oraș, organizându-se de 16 ani, însemnând deja 16 ediții. Concursuri ca : Trofeul Sinaia, Sinai ape pârtie, Sinaia în bucate; Evenimente ca Verde Crud, Gala campionilor, Spirit de Crăciun, Cupa ligii de fotbal etc.

Pentru creearea unei imagini competitive și demnă de urmat, primăria orașului Sinaia ar putea organiza diferite evenimente de mare anvergură pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști. Astfel, poate organiza copetiții sportive specifice regiunii de munte, spre exemplu: un maraton de ciclism la nivel național, pentru experimentați, dar și pentru cei începători, iar la sfârșitul maratonului

Din punctual meu de vedere, cea mai importantă recomandare pentru orașul Sinaia ar fi începerea unei campanii de promovare la nivel national, dar mai important, la nivel international. Ar avea mult mai multe șanse să devină cea mai căutată stațiune turistică montană din Romania.

Protecția și conservarea mediului, prin crearea de areale protejate și promovarea acestora ca produse „ecoturistice”, precum și prin dezvoltarea unei infrastructure pentru ecoturism în întreaga zonă, această infrastructură ar putea includepromovarea unei arhitecturi în armonie cu mediul natural.

Accesarea fondurilor structural este din ce în ce mai utilizată și în țara noastră, din acest punct de vedere, se pot atrage fonduri pentru amenajarea și modernizarea domneuiului schiabil.

Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, dar și crearea și modernizarea infrastructurii de turism în vederea valorificării resurselor naturale și creșterii calității serviciilor turistice ar trebui să fie o direcția în care se îndreaptă stațiunea pentru sporirea atractivității.

Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare în scopul creșterii atractivității stațiunii ca destinație turistică reprezintă cel mai important obiectiv de urmat în viitor, care reiese și din interpretarea chestionarului.

5.3.Concluzii

Turismul este un fenomen dinamic, aflat într-o continuă schimbare. Piața turistică este în permanentă transformare datorită concurenței existente și în continuă creștere. Destinațiile turistice, pilonii de bază ai activității turistice, întâmpină multe provocări pentru a putea intra și se menține pe această piață. De aceea, activitatea de marketing în cadrul destinațiilor turistice este de o importanță majoră pentru ca acestea să se mențină la un nivel competititv.

Abordările de marketing în cadrul destinațiilor turistice au devenit instrumente incontestabile pentru succesul acestora. În ultimii ani, piața turistică a fost puternic afectată de schimbări economice majore ceea ce a generat schimbări și în comportamentul de consum.

Individualitatea zonei este desprinsă din analiza resurselor turistice, natural dar și antropice, premise ale unei activități turistice permanente și de mare perspectivă.

Pe parcursul lucrării s-a urmărit prezentarea turismul montan în stațiunea Sinaia din punct de vedere al locului și rolului acestuia în cadrul pieței turistice românești, al tendințelor de promovare turistică a stațiunii, al tendințelor în evoluția capacității de cazare în funcțiune și al dezvoltării stațiunii montane.

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția valorilor culturale prezente conferă stațiunii Sinaia un potențial turistic remarcabil, care o situează pe un loc important în oferta turistică națională și internațională a României.

Fiind o zonă cu potențial natural și economic bogat, turismul montan practicat în stațiunea Sinaia a cunoscut în ultimele decenii o evoluție spectaculoasă, în primul rand datorită zonei în care se află și mai ales datorită faptului ca pe teritoriul stațiunii a fost construită resedința de vară a regelui Carol I, monument ce a atras atenția de-a lungul anilor.

Turismul în orașul Sinaia dispune de toate elementele necesare pentru a se dezvolta, pentru a deveni un succes economic.

Orașul Sinaia a fost de la începuturi un oraș cu profil turistic, fiind amplasat la poalele Munților Bucegi, dar și-a facut debutul ca stațiune turistică montană din momentul în care regele Carol I a decis să își construiască reședința de vară pe teritoril orașului.

Se observă din ce în ce mai mult faptul că oamenii doresc să-și petreacă vacanțele și timpul liber în mediu cât mai curat, ecologic și unde se încearcă o evitare a turismului de masă. În acest context stațiunea Sinaia rîspune tuturor cerintelor, beneficiind de un mediu curat si oxigenat,.

Un aspect este evident: țara noastră nu poate concura cu țările europene cu tradiție în organizarea turismului montan, respectiv cele care sunt localizare in jurul Munților Alpi (Chamonix, spre exmplu). Cetățenii europeni, inclusiv turiștii români, care știu să schieze și doresc să își petreacă vacanța pe pârtii, se vor îndrepta către ofertele turistice ale acestor țări. Dar prin promocare și contruirea unei imagini competitive poate ajunge la același nivel sau poate mai sus.

ANEXA 1. Capacitatea de cazare și alimentație 2014

CENTRALIZATOR/CENTRALIZING

ANEXA 2. Chestionar

Chestionar

Cercetare privind activitatea turistică în stațiunea Sinaia

Bună ziua! Numele meu este Cîrstei Maria Roxana și sunt studentă în anul III la Facultatea de Administrație și Management Public în cadrul Academiei de Stidii Economice din București. Prin intermediul acestui chestionar realizez o cercetare cu privire la activitatea turistică din stașiunea Sinaia.

Chestionarul este anonim, iar rezultatele mă vor ajuta în realizarea lucrării de licență.

Q1. Vârsta dumneavoastră este cuprinsă între:

Sub 18 ani

Între 18-25 ani

Între 26-35 ani

Între 36-50 ani

Peste 50 de ani

Q2. Sexul dumneavoastra este?

Bărbătesc

Femeiesc

Q3. Mediul de proveniență:

Rural

Urban

Q4. Venitul dumneavoastră este:

Sub 300 ron

301-700 ron

701-1000 ron

1001-1500 ron

1501-2500 ron

Peste 2500 ron

Q5. În ce măsură sunteți interesat de activitatea turistică montană?(un singur raspuns)

Q6 . Ați călătorit până în prezent în stațiunea Sinaia?

Da

Nu

Q7. Ce mod de a vă informa despre stațiunea Sinaia ați ales?

Internetul, mediul oneline

De la ptieteni, cunostinte

Mass media

Pliante, cataloage

Q8. Care sunt principalele motive pentru care preferați stațiunea Sinaia?

Odihnă, destindere, relzxare, recreere

Distracție, plăcere

Îngrijirea sănătății

Cultură, cunoaștere

Frumusețea peisajelor

Practicarea sporturilor de iarnă

Calitatea serviciilor

Prețul este mai accesibil față de celelalte stațiuni

Q9. Când practicați de obicei activități turistice?

O dată pe săptămână

De câteva ori pe lună

O dată pe lună

O dată la 6 luni

O dată pe an

Q10. Unde ați locuit pe perioada sejurului în stașiunea Sinaia?

Hotel

Vilă

Cabană

Pensiune

Prieteni/rude

Q11 . Dacă ar fi să acordați o notă de la 1-5 serviciilor de care ați beneficiat pe durata șederii, ce notă i-ați acorda?

1- foarte slab

2- slab

3- mediu

4- bune

5- foarte bune

Q12. În funcție de gradul de satisfacție resimțit în urma ultimei vizite în stațiunea Sinaia, acordați note pe o scală de la 1 la 5 următoarelor elemente( 1- foarte mulțumit, 5-foarte nemulțumit).

Q13. Comparativ cu alte stațiuni pe care le-ați vizitat, stațiunea Sinaia vi se pare suficient de atragatoare?

Mai puțin atrăgătoare

La fel de atragatoare

Mult mai atragatoare

Q14. Considerați că potențialul turistic al stațiunii Siania este pus suficient în valoare?

da

nu

Q15. Dacă ați avea de optat între alegerea unei stațiuni turistice internaționale și stațiunea turistică Sinaia ce ați alege?

Stațiunea turistică internațională

Sinaia

Q16. Ați mai reveni în stațiunea Sinaia?

Da

Nu

ANEXA 1. Capacitatea de cazare și alimentație 2014

CENTRALIZATOR/CENTRALIZING

ANEXA 2. Chestionar

Chestionar

Cercetare privind activitatea turistică în stațiunea Sinaia

Bună ziua! Numele meu este Cîrstei Maria Roxana și sunt studentă în anul III la Facultatea de Administrație și Management Public în cadrul Academiei de Stidii Economice din București. Prin intermediul acestui chestionar realizez o cercetare cu privire la activitatea turistică din stașiunea Sinaia.

Chestionarul este anonim, iar rezultatele mă vor ajuta în realizarea lucrării de licență.

Q1. Vârsta dumneavoastră este cuprinsă între:

Sub 18 ani

Între 18-25 ani

Între 26-35 ani

Între 36-50 ani

Peste 50 de ani

Q2. Sexul dumneavoastra este?

Bărbătesc

Femeiesc

Q3. Mediul de proveniență:

Rural

Urban

Q4. Venitul dumneavoastră este:

Sub 300 ron

301-700 ron

701-1000 ron

1001-1500 ron

1501-2500 ron

Peste 2500 ron

Q5. În ce măsură sunteți interesat de activitatea turistică montană?(un singur raspuns)

Q6 . Ați călătorit până în prezent în stațiunea Sinaia?

Da

Nu

Q7. Ce mod de a vă informa despre stațiunea Sinaia ați ales?

Internetul, mediul oneline

De la ptieteni, cunostinte

Mass media

Pliante, cataloage

Q8. Care sunt principalele motive pentru care preferați stațiunea Sinaia?

Odihnă, destindere, relzxare, recreere

Distracție, plăcere

Îngrijirea sănătății

Cultură, cunoaștere

Frumusețea peisajelor

Practicarea sporturilor de iarnă

Calitatea serviciilor

Prețul este mai accesibil față de celelalte stațiuni

Q9. Când practicați de obicei activități turistice?

O dată pe săptămână

De câteva ori pe lună

O dată pe lună

O dată la 6 luni

O dată pe an

Q10. Unde ați locuit pe perioada sejurului în stașiunea Sinaia?

Hotel

Vilă

Cabană

Pensiune

Prieteni/rude

Q11 . Dacă ar fi să acordați o notă de la 1-5 serviciilor de care ați beneficiat pe durata șederii, ce notă i-ați acorda?

1- foarte slab

2- slab

3- mediu

4- bune

5- foarte bune

Q12. În funcție de gradul de satisfacție resimțit în urma ultimei vizite în stațiunea Sinaia, acordați note pe o scală de la 1 la 5 următoarelor elemente( 1- foarte mulțumit, 5-foarte nemulțumit).

Q13. Comparativ cu alte stațiuni pe care le-ați vizitat, stațiunea Sinaia vi se pare suficient de atragatoare?

Mai puțin atrăgătoare

La fel de atragatoare

Mult mai atragatoare

Q14. Considerați că potențialul turistic al stațiunii Siania este pus suficient în valoare?

da

nu

Q15. Dacă ați avea de optat între alegerea unei stațiuni turistice internaționale și stațiunea turistică Sinaia ce ați alege?

Stațiunea turistică internațională

Sinaia

Q16. Ați mai reveni în stațiunea Sinaia?

Da

Nu