Strategia de Dezvoltare Si Promovare a Turismului In Judetul Suceava

Introducere

Județul Suceava

poartă urme ale prezenței omului din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind descoperirile arheologice din paleolitic, precum și din epoca neolitică consemnate în multe localități ale județului.

Prima atestare documentare scrisă despre Suceava datează din 1388.

Odată cu domnia l ui Petru Mușat (1375 – 1391) se consolidează statul feudal Moldova; apar construcții impunătoare din piatră, dintre care se evidențiază Cetatea de la Șcheia și Cetatea de Scaun a Sucevei.

În această perioadă capitala a fost mutată la Suceava, care a devenit astfel centrul politic, economic și militar al țării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificație a Moldovei.

Domnia lui Alexandru cel Bun a făcut ca Țara Moldovei să cunoască o nouă etapă de consolidare și dezvoltare sub toate aspectele.

Sub domnia lui Ștefan cel Mare (1457 – 1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere de mare importanță artistică și de o remarcabilă originalitate, multe dintre ele, ca Baia, Voroneț, Putna etc., aflându -se pe teritoriul actualului județ.

În perioadele care au urmat s-a continuat tradiția marelui voievod, atât în politica internă, cât și în cea externă, de apărare a independenței și suveranității.

În anul 1771, în urma războiului ruso – turc, Imperiul Otoman a fost învins iar Bucovina a fost trecută în stăpânirea Imperiului Austriac timp de un secol și jumătate. În anul 1918 Bucovina și-a recăpătat independența și s-a realizat reîntregirea României Mari.

Prin Pactul Ribbentrop – Molotov, încheiat în anul 1939, partea de nord a Bucovinei a trecut în componența fostei Uniunii Sovietici, în prezent fiind inclusă în teritoriul Ucrainei.

După cel de-al doilea război mondial, Suceava a fost până în anul 1968 reședința regiunii cu același nume, incluzând pe lângă actualul teritoriu și pe cel al județului Botoșani.

Prin reforma administrativ – teritorială din anul 1968 s-a revenit la tradiționalele unități administrativ teritoriale, astfel regiunea Suceava a fost împărțită în județele Suceava și Botoșani.

Ținutul Sucevei înseamnă nu numai istorie eroică, întâlnită aproape la fiecare pas, tradiții și obiceiuri de mare originalitate moștenite de veacuri, monumente și meșteșuguri populare de mare ingeniozitate, ctitorii voievodale renascentiste care atestă peste cinci veacuri vocația noastră europeană, dar și foarte multe bogății naturale ce au stimulat potențialul de creativitate al populației de pe aceste locuri, frumusețea plaiurilor și ospitalitatea gospodarilor, diversitatea cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier ce acoperă trei sferturi din acest minunat colț de țară .

Cu origini străvechi care vin din veacuri, meșteșugurile, arta țesutului și cusutului, noblețea vestimentației populare, transpunerea sensibilității și a dragostei de frumos în adevărate capodopere realizate din lemn, metal, os sau piei, în arhitectura caselor și agrementarea specifică a interioarelor, sunt preocupări care au dat și dau o măsura talentului locuitorilor acestor meleaguri.

Municipiul Suceava, reședința de județ, concentrează aproape toate domeniile vieții creative și productive care valorifică bogatele resurse economice ale spațiului bucovinean: de prelucrare a lemnului, a sticlei, a materiilor prime alimentare, până în domenii de vârf ale informaticii, creației spirituale, publicisticii și alte domenii ale culturii.

În ultimii ani municipiul Suceava și celelalte orașe ale județului au cunoscut o amplificare a vieții economice, comerciale și bancare, a inițiativei particulare în colaborare cu întreprinzători din Europa și din întreaga lume.

CAPITOLUL I

JUDEȚUL SUCEAVA – generalități

Prezentare generală a județului Suceava

Așezare geografi că

Județul Suceava este situat în partea de nord – est a României și ocupă o suprafață de

8553,5 km2 (reprezentând 3,6% din teritoriul țării), fiind al doilea ca mărime din țară. Dimensiunile mari ale județului explică varietatea geologică, a peisajului, precum și a resurselor naturale.

Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munți falnici, iar în partea de est lunca largă și joasă a Siretului, teritoriul județului Suceava are o deschidere de amfiteatru uriaș cu fațada largă de peste 100 km expusă spre est. Județul este intersectat de meridianele de 25 o și 26 o longitudine estic ă; paralele de 47o și 48o latitudine nordic ă, încadrează județul în afara limitelor sale.

În longitudine se întinde între:

– 25o05’ în extremitatea vestic ă

– 26o35’ în extremitatea estic ă. Pe latitudine se întinde între :

– 47o57’ în extremitatea nordic ă

– 47o10’ în extremitatea sudic ă.

Județul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina ( frontieră de stat), la sud cu județele Mureș, Harghita și Neamț, la vest cu județele Maramureș și Bistrița Năsăud, iar la est cu județele Botoșani și Iași.

Relieful județului se caracterizează printr -o mare varietate și bogăție a formelor:

munți, depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, câmpii, văi terasate, lunci.

Suprafața județului se împarte pe formele de relief astfel:

– zona de munte 53%;

– zona de podiș 30%;

– zona de luncă 17%.

Raportat la marile unități geografice ale țării, teritoriul județului se suprapune parțial Carpaților Orientali și Podișului Sucevei. De la vest spre est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâșii cu direcție nord-sud și în general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montan ă. În ansamblu, teritoriul jude țului cuprinde dou ă importante unit ăți de relief:

a) regiunea montan ă;

b) regiunea de podi ș.

Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive și complexe de culmi separate între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizează prin întinse păduri și pajiști naturale, bogate resurse balneo-turistice, căile de comunica ție și așezările umane cu caracter permanent, fiind foarte rare.

Unitatea montan ă se include Carpa ților Orientali reprezentați prin:

– Munții Suhard – parțial Călimani;

– Obcinele Bucovinei (Obcina Mestec ăniș, Obcina Feredeu, Obcina Mare);

– Munții Bistriței (Muntele Rar ău, Muntele Giumal ău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu)

– Munții Stânișoarei (doar muntele Sutra).

Munții Suhardului – se desfășoară sub forma unui tr unchi prelung, situat la vest de

Bistrița Aurie și dominat de mai multe v ârfuri care depășesc altitudinea de 1600 m:

Omu -1931 m, Suhardu -1709 m, Oușoru – 1639 m; vârfurile cele mai înalte cunosc condițiile mediului alpin, cu consecințe însemnate asupra tuturor elementelor fizico – geografice.

Masivul Călimani – cel mai înalt și mai impunător munte vulcanic (2102 m – Vârful

Pietrosul) din țara noastră – oferă aspecte de relief aparte constând din vârfuri ascuțite (lavă vulcanică întărită pe coșurile de erupție), platouri structurale, forme reziduale curioase, câmpuri întinse de grohoti șuri, văi adânci cu dispunere radial ă față de conul vulcanic principal.

Gruparea muntoas ă Pietrosu – Grințiesul Broștenilor prezintă forme de relief

greoaie, asociate cu piscuri semețe cum sunt: Pietrosu Bistriței (1760 m) sau Budeanu (1864 m) și abrupturi stâncoase sau văi în chei: defileul Bistriței de la Zugreni, cheile Barnarului.

Masivele Giumal ău și Rarău – aflate la nord de valea transversală a Bistriței și

alăturate ca poziție, însă diferite ca altitudine, ât și ca forme de relief dominante. Astfel, în timp ce Giumal ăul are o formă de scut bombat (altitudine 1857 m), Rar ăul, deși mai coborât ca altitudine, prezintă forme variate: v ârfuri calcaroase ruinforme (Pi etrele Doamnei), abrupturi st âncoase, curmături adânci, forme carstice.

Obcina Mestecănișului – se desfășoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce

mai scăzute spre sud-est -1588 m în vârful Lucina, 1550 m v ârful Tătarca, 1291 m v ârful Mestecăniș și 1086 m Pasul Mestecăniș – și cu profil transversal asimetric, având fațada dinspre Bistrița Aurie mai abrupt ă decât fațada dinspre Valea Moldovei.

Obcina Feredeului – începe dinspre vest seria unităților muntoase alc ătuite din roci de fliș care au forma unor cocoa șe, din care cea mai înaltă este vârful Pascaru (1479 m).

Obcina Mare – situată la est de valea larg ă a Moldovei este formată din numeroase culmi prelungi care de pășesc altitudinea de 1200 m.

Munții Stînișoarei – situați la sud de valea Moldovei, au culmi cu ramificații diverse, văi lungi, vârfuri cu profile greoaie (Tarnița 1471 m, Hălăuca 1530 m ș.a.).

Sistemul depresionar – reprezintă arii de discontinuitate morfologică față de regiunile înconjuratoare înalte, caracterizat printr-un relief neted sau colinar (Depresiunea Dornelor) și câmpuri de lunci și terase desfășurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc – Gura Humor ului, culoarul depresionar al Moldoviței, Depresiunea Găinești). Cea mai importantă este Depresiunea Dornei, care este de origine tectonică și de baraj vulcanic, se desf ășoară la 800-900 m și are două compartimente: Dorna și Neagra Șarului în care există lunci, terase, dealuri piemontane și turbării.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatici sunt reprezentate prin podișul Sucevei și subcarpații Neamțului, cu altitudini cuprinse între 300-500 m. Regiunea de podiș este mai coborâtă în medie cu 200 m fa ță de cele mai estice și mai joase culmi muntoase, fiind alcătuită din platouri structurale, versanți cu micro-relief de alunecare, văi asimetrice, depresiuni, culoare morfologice.

Cele mai importante subunit ăți de relief din aceast ă regiune sunt:

– dealurile piemontane Marginea -Ciungi;

– depresiunea R ădăuți;

– podișul Suceava, care se împarte în podișul Fălticeni și podișul Dragomirna;

– depresiunea Liteni;

– câmpia piemontană Baia;

– culoarul Văii Siretului.

Cea mai înaltă, dar și cea mai fragmentat ă subunitate de relief o c onstituie dealurile piemontane Marginea – Ciungi, în timp ce culoarul Văii Siretului, Câmpia piemontana Baia (situată în lungul văii extramontane a Moldovei), Depresiunea Rădăuți reprezintă zone cu relief neted, uneori terasat și cu altitudini mai cobor âte. Suprafețele cele mai joase sunt formate din luncile și terasele joase de -a lungul râurilor, reprezent ând ca principal ă caracteristică faptul că pe mari întinderi nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naștere la zone cu exces de umiditate.

Clima. Așezarea geografic ă în nordul țării și altitudinea relativ mare a reliefului determină o climă mai aspră în județul Suceava, comparativ cu județele aflate la sud sau cele cu altitudini medii mai mici. Spațiul geografic al jude țului Suceava apar ține aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) și cea cu climă continental – moderată (partea de vest). În ansamblul s ău, clima păstrează multe nuanțe de continentalism și excesivitate, care se manifest ă atât în intervalul rece al an ului, cât și în cel cald.

Temperaturile medii anuale sunt:

a) climatul montan: – sub 00 C pe munții înalți;

– 6 0 C pe versantul estic al Obcinei Mari;

b) climatul extramontan: – 7-8 0C.

Temperaturile cele mai sc ăzute din zona montan ă se înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni și văi, datorită fenomenului de inversiune climatică.

Durata iernii este cu 1 -2 luni mai mare la munte, dec ât în regiunea deluroasă.

Trecerea de la iarn ă la primăvară se face brusc în partea de est a jude țului, față de partea de vest unde, pe v ârfurile înalte și versanții umbriți ai munților, zăpada și înghețul, se întâlnesc până la sfârșitul lunii mai și chiar începutul lunii iunie.

Luna cea mai cal ă este iulie, ale c ărei temperaturi medii au valori de 18 -190C în regiunea de podi ș și 12-160C în regiunea montan ă.

Vitezele medii ale vânturilor din direcția nord-vest sunt în decursul anului de 2,6 m/s. În zona de munte, vitezele medii ale vântului în rafală se pot cifra la valori de 2 0-25 m/s, cele maxime dep ășind 40 m/s.

Rețeaua hidrografică a județului însumează o lungime totală de 3092 km. Toate râurile de pe teritoriul județului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configurației generale a reliefului.

Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenților săi peste 33% din suprafața județului Suceava, după care urmează Bistrița (cca. 30% din suprafață) și Suceava.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici și lacuri antropice

amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială și potabilă, apărare împotriva inundațiilor, piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri situate de-a lungul râului Șomuzu Mare.

Apele subterane din județ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino – mezozoice, de fliș, în depozite miocene și mai ales în formațiunile aluvionare cuaternare.

Resurse naturale

Solurile de pe teritoriul județului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită

complexității condițiilor naturale, ca factori pedogenetici. Solurile brune și brun-acide cu un orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munților. În regiunile de podiș, cu altitudini de 550 -600 m, predomină solurile podzolice brune. Solurile cenușii, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava – Siret și în Podișul Fălticenilor. Suprafețele structurale slab înclinate de la nord – vest spre sud – est de municipiul Suceava, precum și cele din Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importantă a solurilor cernoziomoide.

Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumbului, etc.

Cele mai importante resurse ale subsolului județului se localizeaz ă în zona montană. Aici se întâlnesc importante rezerve de minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum și izvoare de ape minerale.

În zona montană se găsesc zăcăminte de:

– mangan (Dadu , Ciocănești, Vatra Dornei, Iacobeni, Șaru Dornei, Bro șteni);

– sulfuri polimetalice (C îrlibaba, Fundu Moldovei, Gemenea, Leșu Ursului).

În zona de contact cu vulcanitele neogene apar numeroase izvoare minerale carbogazoase de la Neagra Șarului, Șaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri, Poiana Stampei, Coșna, Dornișoara.

Din masivele calcaroase se extrag materiale de construcții în localitățile Pojorîta, Câmpulung Moldovenesc și Botuș. La Poiana Stampei se exploatează turba. Din masivul Călimani s-a exploatat sulf (Gura Haitii) și materiale de construc ție, dar în prezent această activitate este sistată. La Ostra există baritină. Importante sunt și zăcămintele de sare de la Cacica, carierele de gresii de la Solca, Păltinoasa etc. Din albiile râurilor Suceava, Moldova și Siret se extrage balast.

Unitățile administrativ – teritoriale

Județul Suceava are următoarea organizare administrativ – teritorială:

– 5 municipii: Suceava – municipiu reședință de județ, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung – Moldovenesc și Vatra -Dornei;

– 11 orașe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea și Vicovu de Sus;

– 97 comune, cu 379 sate.

Populația

Populația județului Suceava este de 705.752 locuitori (la 1 iulie 2005), din care: în

mediul urban – 305.873 locuitori, iar în mediul rural – 399.879 locuitori.

Sub impactul aplicării legilor fondului funciar, al privatizării și restructurării unităților economice de pe teritoriul județului Suceava, în structura populației ocupate s-au produs însemnate procese de redistribuire a forței de muncă.

Populația ocupată civilă este de 250.900 persoane, din care 50,3% în agricultură și

silvicultură, 18,6% în industrie, 8,48 % în comerț, 2,86% în construcții etc.

Populația activă civilă este de 273.000 persoane, din care 141.400 bărbați și 131.600 femei.

1.2. Potențialul turistic al județului Suceava

Munți

Munții Rarău și Giumalău, masive muntoase apropiate între ele, la nord de valea Bistriței, prin înălțimea moderată pe care o au (1653 m în Rarău și 1857 m în Giumalău), atractivitatea peisajelor (relief carstic, rezervații geologice și forestiere), mulțimea potecilor cu pante line și a plaiurilor domoale sunt condiții care au favorizat dezvoltarea drumețiilor de munte.

Rarăul este un fel de simbol turistic al Bucovinei despre care Geo Bogza scria: "În alte locuri pot fi munți mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul, aici Rarăul reprezintă dimensiunea fundamentală a lumii, latura cosmică a vieții și a istoriei".

Munții Călimani reprezintă cel mai grandios complex vulcanic din Carpații Românești (cu vf. Pietrosul Călimanilor, de 2.102 m) și cei mai tineri munți din țara noastră. În cadrul lor s-a inființat o rezervație complexă care are ca scop ocrotirea peisajului, a florei și a faunei alpine, reprezentate prin numeroase specii rare (floarea de colț, zimbrul, cocoșul de munte, urs, râs, lup, cerbul carpatic).

Văi și chei

Valea și Cheile Bistriței, avându-și izvoarele in Muntii Rodnei, formează o vale cu adevărat pitorească. În cuprinsul zonei montane se remarcă sectorul cel mai impresionant, atât prin îngustimea văii (de la 150 m la 20 m), cât și prin adâncimea văii față de munții înconjurători (de la 900 m la peste 1.100 m față de Munții Giumalău sau Rarău). Acest sector îngust, numit Cheile Zugrenilor (sau Bistriței) se află la 20 km distanță de Vatra Dornei și formează o rezervație geologico-geomorfologică (160 ha). Spectacolul oferit de natură în aceste locuri (stânci cu forme bizare, "simfonia" apelor în lupta cu duritatea rocilor) justifică numeroasele legende legate de străvechiul drum al plutelor. Zona Dornei poate fi considerată una din cele mai frumoase îmbinări între natura și creația umană, rezervațiile naturale, printre care și pădurea seculară de la Slătioara ce oferă o remarcabilă priveliște a naturii desfășurate.

Valea Superioară a Moldovei străbate Obcinele Bucovinei longitudinal. În aval de Breaza, râul capată adesea înfățișarea de chei.

Cheile Moara Dracului au fost declarate rezervație geologico-morfologică din Munții Rarău, acestea impresionând prin înălțimea pereților.

Cheile Lucavei, din Muntii Călimani, au izvoare sulfuroase și ca floră protejată, floarea de colț.

Rezervații și monumente ale naturii

Pietrele Doamnei (la 14 km de Câmpulung Moldovenesc), în mijlocul frumoaselor priveliști ale Rarăului se înalță spectaculos și enigmatic aceste "turnuri gotice" formate din calcare apline. Peisajul sălbatic, formele bizare ale stâncilor au învăluit aceste locuri în aburul misterios al legendelor. Înalte de 70 m, Pietrele Doamnei se află la 1634 m altitudine, la mică distanță de cabana Rarău. Împreună cu zona înconjurătoare formează o rezervație complexă (890 ha) care atrage an de an numeroși iubitori ai naturii.

Poiana Stampei (la 18 km sud-vest de Vatra Dornei) este rezervație floristică reprezentată printr-un complex de tinoave dezvoltate pe traseele și lunca râului Dorna. Pe lângă o floră intereasantă, turiștii pot întâlni o plantă carnivoră, monument al naturii, (denumită "Roua cerului").

Fanetele seculare de la Bosanci Frumoasa (la 9km de Suceava) reprezintă o rezervație floristică în care se pastrează o vegetație complexă, de stepă uscată și umedă de mlaștină. Aici cresc numeroase plante originare din Asia, neîntâlnite în altă parte a Europei.

Pădurea Valea Putnei (la 26 km de Vatra Dornei) este o rezervație forestieră, sub vârful Giumalău, cu faună bogată.

Poiana Tibăului, rezervație geologică, la confluența Văii Tibăului cu Valea Bistriței Aurii este formată din pereți abrupți de circa 75 m înălțime, cu aspect impunător, care imprimă peisajului un farmec deosebit.

Todirescu este o altă rezervație floristică, lângă Codrul Secular de la Slătioara, unde vara, pajiștile înflorite formează un splendid covor natural.

Doisprezece Apostoli se află la 14 km de Vatra Dornei și este rezervație geologică în partea de nord-vest a Munților Călimani; "Apostolii" sunt stânci înalte de 8- 12 m, o adevarată galerie de "figuri".

Stațiuni turistice

Vatra Dornei (la 112 km distanță de Suceava și la 42km de Câmpulung Moldovenesc) este una dintre cele mai pitorești stațiuni balneare din România, la o altitudine de 800 m, la confluența Bistriței Aurii cu Dorna, într-o frumoasă depresiune tectono-vulcanică din Carpatii Orientali, denumită și "Țara Dornelor". Este înconjurată de munți acoperiți cu bogate păduri de conifere și foioase: Giumalău și Rarău, Bistrița (la est), zidul vulcanic al munților Călimani (la sud) și Culmea Suhardului (în nord). Această amplasare impune un climat subalpin blând, tonic și stimulent. Este ferită de vânturi puternice, atmosfera fiind bogată în aerosoli și esențe volatile de brad. Temperatura medie anuală este de 5,2°C (media lunii iulie fiind de 15°C, iar a lunii ianuarie de -6°C). Numărul zilelor cu zapadă se ridică la peste 120 pe an, fapt deosebit de important pentru practicarea sporturilor de iarnă, Vatra Dornei fiind un centru de însemnătate națională din acest punct de vedere. Este o așezare veche (legenda spune că numele i l-a dat Dragoș Vodă în amintirea unei frumoase păstorițe întâlnite pe aceste meleaguri). Vatra Dornei este menționată ca așezare la finele secolului al XVI-lea și ca stabiliment balnear din 1845. În cadrul stațiunii se efectuează numeroase proceduri terapeutice, având la dispoziție o gamă diversă de instalații: pentru băi cu apă minerală încălzită, pentru împachetări cu nămol, pentru fizioterapie, pneumoterapie, mofete, buvete cu apă minerală, saună, săli de gimnastică medicală. Această "Perlă a Bucovinei" oferă un cadru propice drumeției, fiind un punct de plecare în excursii în Muntii Oușoru, Călimani, Pietrosu Bistriței, Giumalău. Împrejurimile oferă condiții și pentru vânătoare. Căile de acces sunt: feroviare – gara Vatra Dornei Băi, pe liniile București – Suceava – Vatra Dornei sau Cluj Napoca – Ilva Mica – Suceava, rutiere- DN 17 de la Suceava, DN 17 A de la Rădăuți, DN18 de la Sighetu Marmației.

Câmpulung Moldovenesc (la 69 km sud-vest de Suceava) este o stațiune climaterică (la 630 m altitudine), într-un splendid decor, bioclimat stimulator de munte, și punct de plecare în excursii în Masivul Rarău.

Dorna Cândrenilor reprezintă un centru turistic și localitate cu izvoare minerale.

Referindu-ne la transportul pe cablu, judetul Suceava dispune de 5 partii de schi deservite de 4 teleschiuri, 1 telescaun si 1 baby schi (Vatra Dornei-Dealu Negru, Vatra Dornei, langa Motelul Alpin-varful Rarau, Campulung Moldovenesc, “Popasul Turistic Bucovina”-Sucevita).

In municipiul Vatra Dornei exista o pârtie omologată pentru bob si sanie, iar la Vatra Dornei si Sucevița există instalație nocturnă pentru practicarea schiului și pe parcursul nopții.

Vestigii istorice

Cetatea de scaun de la Suceava este situată în partea de răsărit a orașului, pe un platou înalt, având o poziție dominantă. Cetatea a fost construită în secolul al XIV-lea de Petru Mușat, dezvoltată și întărită de Alexandru cel Bun și mai târziu de Ștefan cel Mare, care a transformat-o într-un bastion de apărare a țării împotriva atacurilor dușmane. Astăzi pot fi admirate masivele ziduri, o parte din turnuri și ruinele construcțiilor interioare.

Hanul Domnesc de la Suceava este una dintre cele mai vechi clădiri laice din Moldova, construită pe la începutul secolului al XVII-lea. Numele de "Han Domnesc" provine de la faptul că, vreme îndelungată, clădirea a servit drept loc de întâlnire și de petrecere a fiilor de domni întorși de la vânătoare făcută în codrii deși ai Sucevei. Astăzi găzduiește Muzeul de artă populară a Bucovinei.

Edificii religioase

Acestea sunt reprezentate de mănăstirile din Bucovina – Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița și Arbore – cu zidurile exterioare ale bisericilor pictate în culori vii, naturale, picturi care par paginile unei cărți deschise. Valoarea artistică a acestora este comparată de istoricii de artă cu operele murale ale bisericilor San Marco din Veneția sau ale celei din Orvietto. Caracterul uman, puterea de expresie și noblețea figurilor atrag admirația unanimă, fiecare turist venit aici fiind fermecat de prospețimea originală a culorilor frescelor care au străbatut intemperiile aproape o jumătate de mileniu. Secretul vechilor maeștri moldoveni ce preparau culorile și procedele care au asigurat picturilor o rezistență incredibilă, a rămas până și astăzi necunoscut. Un adevărat pelerinaj de turiști, arhitecți, critici de artă și fotografi din toată lumea se îndreaptă spre aceste capodopere, a căror valoare artistică este unică în lume.

Mănăstirea Voroneț, situată la 39 km de Suceava la 47 km de Gura Humorului, denumită și "Capela Sixtină a Estului" este o lume de povești, pictată pe un petec de cer. Ctitorie din 1488 a voievodului Moldovei, Ștefan cel Mare, biserica mănăstirii, acest "juvaer al Bucovinei" a fost construit în stil moldovenesc de epocă, picturile datând din timpul lui Petru Rareș (1547). Lumina zilei dă culorilor și mai ales celebrului "albastru de Voroneț" o transparență unică, ce a devenit astăzi o expresie care definește o culoare specific românească. Arta bizantină a primit aici fantezia pictorilor moldoveni: îngerii au chipul frumos al moldovencelor, arhanghelii vestesc din bucium, nu din trambițe, cei purtați în rai sunt înfășurați în ștergare moldovenești.

Mănăstirea Moldovița este situată la 94 km de Suceava și la 36 km de Gura Humorului, ctitorie a lui Petru Rareș din 1532, cu pictură murală din 1537. Este cea mai mare dintre bisericile ridicate în perioada de înflorire a stilului moldovenesc. Alături de cea a Voronețului, pictura Moldoviței reprezintă cel mai valoros ansamblu rămas din vremea lui Petru Rareș. Mai bine păstrată decât oriunde, scena "Asediul Constantinopolului" impresionează prin forță și dramatism, exprimând patriotismul și grija pentru soarta țării. În "Casa domnească" din interiorul mănăstirii este amenajat un mic muzeu de artă feudală îngrijit de maicile de la mănăstire.

Mănăstirea Humor (la 41 km de Suceava și la 6 km de Gura Humorului) a fost construită în 1530 de marele logofăt Teodor Bubuiog, cu ajutorul lui Petru Rareș. Spre deosebire de celelalte biserici, aceasta nu are turlă, iar pridvorul este deschis. Pictura datează din 1535.

Mănăstirea Arbore (la 32 km nord-vest de Suceava și la 37 km de Gura Humorului) a fost construită în 1503 de dregătorul Luca Arbore, înmormântat aici. Pictura a fost realizată în 1541 de Dragoș Coman, predominând verdele,un verde proaspăt, luminos și bogat în nuanțe.

Mănăstirea Sucevița (la 52 km de Suceava și la 6 km de Gura Humorului), ridicată între 1582 – 1584 de frații Gheorghe și Ieremia Movilă, încheie seria marilor realizări arhitectonice cu picturi exterioare construite în sec. XVI. Este o mănăstire fortificată, înconjurată de un zid înalt, străjuit de turnuri de apărare. A fost zugravită de meșterii moldoveni Ion și Sofronie care și-au dovedit talentul lor inegalabil. Culoarea predominantă este verde, în diversele lui nuanțe.

Mănăstirea Putna, ridicată între 1466 – 1469, într-o perioada de glorie și liniște, este prima ctitorie fortificată a lui Ștefan cel Mare, destinată a fi necropolă a familiei domnitorului și a urmașilor săi, până la Petru Rareș. Putna a traversat, timp de peste 5 veacuri, cutremure, incendii si devastări, singura construcție care se păstrează din secolul al XV-lea fiind "Turnul tezaurului". În incinta mănăstirii se află mormântul lui Ștefan cel Mare. De asemenea, mănăstirea este renumită pentru tezaurul său de broderii, țesături, manuscrise, argintărie și obiecte de cult.

Manastirea Dragomirna este ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca, din 1602, cu incinta fortificata, care acopera in intregime turla. Astazi este un valoros muzeu.

Manastirea Bogdana din Radauti este cea mai veche biserica din Moldova, ctitorie a voievodului Bogdan I din 1365. Aici se afla mormintele primilor domitori ai Moldovei.

Manastirea Zamca din Suceava reprezintă cel mai important edificiu religios construit de armenii din Suceava in 1606, sub forma unei manastiri-cetate.

Manastirea Probota de la Dolhasca (la 64 km de Suceava la 31 km de Falticeni) a fost construita de Petru Rares, care este inmormantat aici, impreuna cu sotia sa, in 1530. Azi mai pastreaza fresce originale din 1532.

Manastirea Rasca (la 18 km de Falticeni) a fost ridicata in 1542 de Petru Rares. Aici a fost surghiunit in 1840 Mihail Kogalniceanu de domitorul Mihail Sturza.

Manastirea Slatina se află la 25 km de Falticeni și este ctitorie din 1561 a lui Alexandru Lapusneanu.

Biserica Mirauti din Suceava, cea mai veche biserica din oras (1375 – 1391) este primul sediu al mitropoliei Moldovei. Aici a fost uns ca domn Ștefan cel Mare. Forma de azi se datoreaza constructiei dintre 1898 – 1901, care urmeaza insa planurile vechii biserici.

Biserica "Sfantu Gheorghe" din Suceava este, de asemenea un important monument de arhitectura moldoveneasca medievala, ctitorie a voievozilor Bogdan cel Orb si Ștefanita (1514 – 1522). Constructia, zvelta si supla, are valoroase fresce interioare si interesante ornamentatii exterioare.

Biserica din lemn de la Putna, care se află la 33 km de Radauti, este ctitorie a lui Dragos Voda din 1346, cu refaceri in 1468.

Biserica "Sfantu Dumitru" din Suceava, ctitorie a lui Petru Rares din 1535, langa care se afla un turn zidit in 1561 de Alexandru Lapusneanu, are sculptata stema Moldovei: capul de bour.

Biserica din Reuseni de la Udresti (la 15 km sud estde Suceava) este o constructie inceputa in timpul lui Ștefan cel Mare in 1503.

Biserica Alba din Baia (la 9 km sud-vest de Falticeni)a fost ridicata de Ștefan cel Mare in urma victoriei reputate aici asupra lui Matei Corvin in 1467.

Biserica romano catolica Baia a fost zidita in 1410 prin grija sotiei lui Alexandru cel Bun, Doamna Margareta, astazi doar ruine.

Chilia lui Daniil Sihastru (la 1,5 km de Putna), datează din secolul al XV-lea. Legenda spune ca domnitorul Ștefan cel Mare se sfatuia adesea aici cu sihastrul Daniil.

Etnografie

Fondul etnografic si folcloric al judetului Suceava pune in evidenta talentul si sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogatia elementelor etnografice este evidenta in Țara Dornelor unde se mai pastreaza si astazi vechile ocupatii si obiceiuri, precum si un port popular autentic, lucrat cu o neintrecuta maiestrie artistica, exprimata in alcatuirea modelelor si imbinarea culorilor.

Cateva dintre asezarile cele mai vestite din acest punct de vedere sunt:

Marginea (la 10 km de Radauti), renumit centru de ceramica neagra, lustruita cu piatra, tehnica preluata de la geto-daci si care dovedeste continuitatea populatiei autohtone in regiune;

Dorna, cu arhitectura specific bucovineana, cu frumoase decoratii exterioare, avand motive florale sau geometrice;

Ciocanesti (la 22 km de la Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici;

Cacica, un important centru ceramic;

Vama (confectionarea cojoacelor, pieptarelor);

Fundu Moldovei, centru de constructie a instrumentelor populare si de prelucrare artistica a lemnului;

Carlibaba, port popular si tesaturi de interior;

Arbore, scoarte si stergare.

Cultura

Teritoriul județului Suceava, numit și ”Țara de Sus” sau ”Țara Fagilor”, constituie o zonă cu puternice rezonanțe istorice, fiind cunoscută din anale, letopisețe, cronici, în special pentru perioada de mare înflorire economică, politică și culturală din vremea lui Ștefan cel Mare.

În domeniul culturii județul Suceava se remarcă prin tradiții, obiceiuri, monumente de o certă originalitate bazate și pe evoluția cultural-spirituală de o reală autenticitate din zonă. Mănăstirile Voroneț, Putna, Sucevița, Dragomirna, Humor precum și Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc impresionează prin elementele de arhitectură sau prin pictura interioară și exterioară, prin colorit.

În domeniul conservării și valorificării cărții, cele 428 de biblioteci din județ dispun la finele anului 2005 de un fond documentar de 5 milioane de volume.

Un rol important în viața culturală îl au și celelalte instituții de cultură, pe raza județului existând 30 muzee. De remarcat este Complexul Muzeal Bucovina, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Științele Naturii din Suceava, Muzeul de Artă Populară din Vatra Dornei, Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuți, Centrul de ceramică neagră de la Marginea, precum și muzeele mănăstirilor Putna, Sucevița, Moldovița, Dragomirna.

Trebuie mentionate mănăstirile ortodoxe pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii: Moldovița, Sucevița, Humor, Voroneț, Arbore, Probota.

Alături de acestea sunt casele memoriale Nicolae Labiș, Ciprian Porumbescu, Ion Irimescu ce constituie o bogată zestre literară, etnografică și muzicală.

Manifestari Culturale  

CAPITOLUL II

TURISMUL ÎN JUDEȚUL SUCEAVA

2.1 Forme de turism ce pot fi practicate în județul Suceava

Pe tot cuprinsul județului Suceava, dar mai ales în zona Bucovinei se pot practica o multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valențe culturale, turismul balnear, turismul rural, ecotu rismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare și pescuit, turismul pentru echitație, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese și reuniuni, turismul de odihnă, recreere și agrement.

Turismul cultural prezintă mari posibilități de atracție pentru turiștii străini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural național în cel european și mondial (mănăstirile clasificate de UNESCO și având semnificații internaționale – atribuirea premiului „Pomme d’Or” de către Federația Internațion ală a Ziariștilor și Scriitorilor de Turism). Revelator în privința potențialului cultural al zonei este faptul că în presa germană se vehiculează sloganul „Bucovina – țara celor 1000 de biserici”, atrăgând atenția asupra dezvoltării deosebite a turismului ecumenic și de pelerinaj .

În plus, o atracție deosebită a zonei o constituie numeroasele activități artizanale ce au loc aici: pictarea icoanelor (cca. 15 artizani plus maicile de la mănăstiri), încondeierea ouălelor (60 de ateliere de artizanat), meșteș ugul lemnului (10 artizani care fabrică butoaie,

52 sculptori în lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiționale), olărit (în special olăritul cu argilă neagră, cunoscut în întreaga lume), sculptura în piatră, țesutul și lucrăturile din piele, blăn ărie, măști populare. Ținuturile Bucovinei înglobeaza pagini de istorie, tradiții și obiceiuri străvechi, monumente unice și meștesuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanență spirituală și istorică a locuitorilor acestor meleaguri.

Zona este presărată pe toata întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exteriore și interioare, edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Marul de Aur” acordate de Uniunea Internaționala a Jurnaliștilor și Scriitorilor din Turism).  Mănăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneț”, „verde de Sucevița” etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor grafică, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voroneț, Scara virtuților la Humor, etc.).

  Turismul cultural în România este în general de natura religioasă, practicat în cea mai mare măsură de turiștii străini, atrași de frumusețea și de încarcatura cultural-istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri, biserici, muzee, etc.). Această formă de turism comportă o latură informațională, turiștii fiind motivați de ideea de a învata și de a cunoaște lucruri noi despre aceste locuri.

Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesită multe îmbunătățiri pe linia modernizării bazei materiale.

Un loc important îl ocupa apele minerale, renumite de multă vreme datorită efectelor lor terapeutice într-o gamă de afecțiuni ale organismului uman. Între acestea se remarcă apele carbogazoase, în Depresiunea Dornelor existând peste 40 de izvoare. Zona Vatra Dornei este bogată, de asemenea, în ape carbonatate-feruginoase, ceea ce a facut din localitatea cu același nume una dintre cele mai vechi și mai cunoscute stațiuni balneare din Carpații Orientali.

Apele de suprafață cuprind o bogată rețea de râuri, dintre care mai importante sunt Moldova, Bistrița, Siretul și Suceava. Rețeaua hidrografică a județului este completată de lacuri mici, iazuri și numeroase izvoare (carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonate sodice, calcice și magnezice, feruginoase). Indicațiile terapeutice sunt de profilaxi e, pentru tratament curativ și de recuperare, afecțiuni ale aparatului cardio – vascular, afecțiuni ale aparatului locomotor, pentru boli asociate etc.

Unități de tratament:

Balnear – stațiunea Vatra Dornei Băi

În cadrul stațiunii se efectuează numeroase proceduri terapeutice, având la dispoziție o gamă diversă de instalații: pentru băi cu apă minerală încălzită, pentru împachetări cu nămol, pentru fizioterapie, pneumoterapie, mofete, buvete cu apă minerală, saună, săli de gimnastică medicală.

Recuperator – Salina Cacica

Se pretează admirabil la terapia bolilor pulmonare cronice netuberculoase și alergice. Apa minerală clorurată, sodică, hipertonă cu o mineralizare totală de 265 g la mie, rezultată din procesele tehnologice de fabricare a sării, este indicată în terapia bolilor reumatismale cronice, a sechelelor bolilor ortopedice și neurologice periferice.

Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonei montane, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent, județul Suc eava deține un potențial turistic ridicat. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradițiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei bucovinean, tradițiile de sărbători și portul popular dau culoare locală pentru atragerea turiștilor

Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică prop riu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, prestare de servicii suplimentare), cât și cea economică (de regulă agricolă), găsește în satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare. Turismul rural (agroturismul) deține o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului și în general în localitățile învecinate mănăstirilor.

  Turismul rural din județul Suceava se caracterizează prin mai mulți factori determinanți: dintre cei mai importanți factori am putea aminti: calitatea peisajului natural și numeroasele obiective turistice de factură religioase. La acestea se adaugă calitatea aerului și a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerală. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni.

  Demn de reținut este faptul că în cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turiștii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale, fără aditivi, conservanți sau compuși chimici sintetici.

Ceea ce este, însă, specific, este reprezentat de faptul că turistul are posibilitatea să servească din preparatele culinare și băuturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Mulți turiști se reîntorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reîntâlni cu aceste produse. Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute și apreciate, curele de produse alimentare naturale, curele de plante medicinale.

Un alt element de atracție pentru turismul rural este artizanatul, tradițiile și obiceiurile locale. Totuși, pentru turismul rural se manifestă înca o cerere relativ scăzută, această situație fiind determinată de lipsa mijloacelor financiare (în rândul turiștilor români) și de insuficienta promovare (în rândul turiștilor străini).

Pe lângă monumentele istorice și naturale interesul turistic este crescut de existența unor valoroase resurse în câmpul biodiversității. Acțiunea de atragere a satelor care dispun de potențial natural, cât și cultural – spiritual, în cadrul rețelelor de turism intern și internațional este în permanent progres pe teritoriul județului. Astfel, au apărut ONG -uri care se ocupă de asemenea activități, cum sunt: Agenția Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural – ANTREC, Federația Română de Dezvoltare Montană și Rurală – FRDMR, Asociația ” GEC Bucovina” etc.

Spațiul rural dispune de un bogat potențial turistic care există atât în zonele montane,

cât și în cele submontane.

Turismul pentru vânătoare și pescuit

Vânatoarea și pescuitul și-au găsit din totdeauna condiții, datorită varietății formelor de relief, desimii rețelei hidrografice, gradului mare de împadurire a suprafeței județului.

Suceava deține cel mai mare fond de vânatoare din țară, prezent în:

Munții Bistriței;

Rarău;

Giumalău;

Călimani;

Suhard.

În podis, se vâneaza (pe lânga unele rapitoare), iepurele și în ultima vreme fazanul (Patrauti). Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară.

Râurile județului oferă condiții deosebit de favorabile pentru pescuit. În apele de munte, locul principal îl ocupă păstravul și lipanul, iar în cele de podiș cleanul, mreana, crapul, avatul și știuca.

Turismul pentru echitație beneficiază de existența a două hergheli i: la Rădăuți și Lucina. Calaria se practică la herghelia din localitatea Rădăuți, situată pe strada Bogdan Vodă. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasă în manejul amenajat în incintă. Pe hipodromul de lângă crescatorie se organizează concursuri hipice

Turismul sportiv este practicat în zona municipiilor Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, dar acesta poate cunoaște o extindere mult mai mare. Sporturile de iarnă se practică pe tot cuprinsul zonei, dar în special în stațiunea balneo-climaterică Vatra Dornei, care fiind avantajată de poziția sa (la o altitudine de 802 m ), dispune și de pârtii de schi și saniuțe amenajate (pe pantele munților Dealu Negru, Runc și Bârnarel). Aici se gasesc pârtii atât pentru începatori, cât și pentru avansați.

Sportul de iarna:

In Vatra Dornei:

● schi alpin:

             – Partia Telescaun: pârtie în curs de omologare, 3200 m lungime, 400 m diferenta da nivel, instalatie de transport pe cablu tip Telescaun;

                 – Partia Parc: pârtie omologată ,900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, instalatie de transport pe cablu tip Teleschi și Baby-schi;

  ● escalada de gheata:  În luna decembrie se amenajează Cascada de gheață de la Moara Dracului – cheile Zugrenilor.

● schi tour: toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei  și de creastă  sunt optime pentru schi tour.
● schi fond: în Vatra Dornei există o  pistă betonată pentru schi alpin pe Dealul Runc, lungimile traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km.

● schi extreme: – zonele optime pentru practicarea schiului extrem sunt în masivul Călimani versantul nordic din caldera Călimanului (Retitis) sau versantul estic al platoului format de vf. Negoiul Unguresc și Pietrosul Călimani. 

Câmpulung Moldovenesc – zona Rarău și pârtia de schi de pe  Rarău care poate fi menținută funcțională în perioada octombrie-mai.

Turismul extrem se poate desfășura într -un mediu în care condițiile geografice sunt favorabile ( peisaje naturale atractive, obiective naturale originale etc.). Ca parte componentă a turismului în general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventură, cuprinzând activități specifice: alpinismul, parapanta, navigaț ia, călătoriile cu mijloacele motorizate, snowboarding extrem, caving, etc. Munții Bucovinei oferă excelente condiții pentru practicarea unor activități ce țin de turismul de aventură. În perioada verii, Munții Suhard, Giumalău și Călimani, aflați în juru l stațiunii Vatra Dornei sunt pe placul celor care doresc să facă drumeții sau să se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creastă, sport cunoscut sub numele de mountain – biking. În zona Dornelor se pot organiza, de asemenea, activități specifi ce sporturilor extreme și turismului de aventură cum ar fi: river – rafting-ul, mountain – biking – ul. Un alt sport extrem practicat la Vatra Dornei este parapanta, datorită condițiilor deosebite oferite de Munții Suhardului, în special în Vârful Oușorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, în special a parapantei și deltaplanului.

Alpinismul este practicat mai ales în Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard, atât vara, cât și iarna. Escalada sportivă începe în luna mai și se termină în octombrie. Sezonul de ice

– climbing ( escaladă sportivă pe gheață ) în cascada Zugreni și culoarele învecinate, începe

în decembrie și se termină în martie.

Traversarea tiroliană ( lansarea asigurată, pe coardă întin să între 2 puncte fixe – pereți de stâncă, copaci, maluri etc.), alături de rapel ( coborâre controlată pe coardă asigurată pe lângă un perete de stâncă) sunt alte activități sportive extreme ce pot fi practicate în zonă.

Raftingul-ul ( lb. engleză – whitewater rafting – rafting de apă albă) este una dintre cele mai rapid dezvoltate activități sportive și de agrement în aer liber și presupune coborârea într-o barcă gonflabilă a unui râu cu apă repede. Alături de acesta, whitewater kayaking ( creek kayaki ng – parcurgerea unor râuri de munte cu debite mari, pe distanțe cuprinse între 50 m, până la câteva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe porțiuni mici de râu, cu vârtejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice ) se poate practica pe râurile din zona Depresiunii Dornelor. Alte forme de turism extrem care ar putea fi practicate în județul Suceava sunt: orientarea ( utilizând hătți, busole, fenomenele meteo și astrologice, reperele naturale etc.), paintball ( luptă simulată între două echi pe dotate cu arme speciale ce lansează bile cu vopsea ), supraviețuirea ( în sălbăticie, în condiții ostile), caving ( incursiune ghidată în peșteră, orientare și depășirea unor variate obstacole).

Sportul de vara:

● excursii montane:

– ture de agrement la puncte de belvedere

– din Vatra Dornei pleaca 3 trasee principale de creastă pe masivele: Giumalau -Rarau, Suhard, Calimani. La acestea se adaugă încă aprox. 35 trasee secundare – lungimea totală a traseelor este de aprox. 300 km.

– în perioada 15 mai – 15 septembrie – se desfășoară programul : TURISM MONTAN ÎN STAȚIUNEA VATRA DORNEI – inițiat de Serviciul de Promovare și Dezvoltare a Turismului și Salvamont. 
●escalada si alpinism:   

– masivul Rarău : trasee de gradul 3 – 9;

– stânca Rusca

– s-a amenajat Stanca Dorna 1 cu 24 prize artificiale;

● river rafting:

– rafting se practică în condiții optime pe râurile Băstrița și Dorna. Traseele au lungimi cuprinse între 12,5 – 20 km. La solicitarea turiștilor distanțele pot  fi variabile. Zona Zugreni singurul traseu natural de river rafting   din Europa, 18 Km

– mountain climbing cu motoscutere 4×4, Giumalău, zona aferentă

– pescuit sportiv – în iazuri din zona de șes a județului și în râuri repezi, în special în zona de munte

– windsurf – localitatea Lipoveni

● parapanta:

– în Bazinul  Dornelor zonele optime de zbor cu parapanta se află în masivele Suhard – vf. Oușorul , Platoul Giumalău, Călimani

● tiroliana (traversarea unei zone pe o coardă înclinată pe un scripete)

–  sunt amenajate 4 zone pentru practicarea  acestui tip de sport: centrul stațiunii Vatra Dornei, Stânca Dorna 1, Cheile Zugreni, masivul Rarău.

● via ferrata (traversarea unei văi sau curs de apă  pe 2 cabluri paralele în plan vertical)

–  este amenajat un  atelier în centrul stațiunii Vatra Dornei cu o lungime de aproximativ 60 m

Turismul de business se poate intensifica, utilizând infrastructura turistică îmbunătățită a unor orașe ca Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra

Dornei, zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică națională și internațională pentru acest tip nou de turism.

Turismul de recreere, odihnă și agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în zona periurbană. Declararea municipiului Câmpulung Moldovenesc și a orașului Gura Humorului ca stațiuni turistice de interes național, a deschis posibilitatea reorientării finanțărilor pentru dezvoltarea spațiilor de odihnă și agrement.

2.2 Baza materială a turismului în județul Suceava

Datorită unui exces de spațiu în gospodăriile țărănești (mai ales în zona de munte a județului) există posibilitatea găzduirii turiștilor în gospodărie, acestora oferindu-se camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită.

Numărul turiștilor spre Bucovina este în creștere, fie că se optează pentru cazare la hotel, vile turistice sau pensiune. Momentan fluxul turistic în zonă se canalizează spre hoteluri, dar ultimii ani au demonstrat o ușoară translație a turiștilor spre pensiuni turistice amplasate preponderent în arealul montan.

Potrivit acestor înregistrări, raportate la numărul de turiști putem spune că oferta de cazare acoperă cererea. Este de apreciat faptul că s-au depus eforturi și s-au efectuat cheltuieli pentru îmbunătățirea serviciilor și condițiilor de cazare în vederea atragerii unui număr cât mai mare de turiști. Prin urmare, numărul de turiști este în continuă creștere față de anii precedenți, înregistrându-se un număr total de 287.412 din care turiști români 243.358 iar străini 44.054 (conform Breviarului turistic al județului Suceava).

2.3 Resurse de dezvoltare a turismului in județul Suceava

Habitate naturale

Din cele 10 regiuni biogeografice aflate în evidența Comunității Europene, în România se regăsesc 5 dintre ele (alpină, continentală, panonică, stepică, pontică), iar județul Suceava aparține zonelor alpină, continentală și stepi că.

Sit-urile de interes comunitar sunt trecute în Directiva Habitate transpusă în legislația noastră prin Legea nr. 462/2001. Conform observațiilor din teren au fost identificate 11 situri de importanță comunitară unele dintre ele de importanță prioritar ă: turbării active, turbării împădurite, păduri eurosiberiene stepice cu Qercus robur.

Floră și faună sălbatică

Pe teritoriul județului Suceava au fost identificate specii de plante de interes

comunitar, conform prevederilor Legii nr. 462/2001, bine reprezentate de populații stabile, localizate în re zervații.

Speciile de faună inventariate conform Legii nr. 462/2001, au relevat existența unei bogate faune reprezentată în special de către carnivorele mari (urs, lup, râs) ș i a unei variate ornitofaune, la care se adaugă și prezența unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo, Lucanus cervus). Dintre carnivore, importanță prioritară o au ursul și vidra, iar dintre păsări, acvila țipătoare.

Starea ariilor naturale proteja te

Pe teritoriul județului Suceava se află un număr de 22 rezervații naturale cu suprafața

de 4457,20 ha, din care 6 rezervații naturale botanice, 8 rezervații naturale forestiere, 5 rezervații naturale geologice, 1 rezervație naturală paleontologică, 2 r ezervații naturale mixte.

În conformitate cu Ordinului nr. 850/2003 al MAPAM, au fost atribuite în custodie

rezervațiile naturale. În urma evaluării solicitărilor de custodie comisia de evaluare a încredințat în custodie Direcției Silvice Suceava un num ăr de 19 rezervații naturale și Academiei Române 2 rezervații naturale. S -au întocmit convențiile de custodie, atestatele și s-au eliberat legitimațiile de custodie.

Starea pădurilor

Din totalul suprafeței județului Suceava (855.350 ha), 53% este acoperită cu păduri,

majoritatea acestora fiind în proprietatea publică (R.N.P.) și proprietate privată ( persoane juridice și fizice).

Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier

(suprafețe afectate de fenomenul de uscare, pe stadii și compoziție, suprafețe afectate de delicte silvice, incendii, pășunat ilegal).

Suprafețele scoase din fondul forestier în anul 2004 au însumat 20 ha, reprezentând transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj, relee de telefonie mobilă, conducte de aducțiune apă, rețele electrice.

În urma parcurgerii cu tăieri a fondurilor fores tiere în anul 2004 situația regenerării pădurilor este redată în tabelul de mai jos pe categorii de lucrări, împăduriri și regenerări naturale.

Tabel 2.3.1 – Sutiația regenerării pădurilor

2.4. Indicii turistici in județul Suceava

Structurile de primire turistică

Tabel 2.4.1 – Structurile de primire turistică

Figura 2.4.1 – Structurile de primire turistică

Din tabel și din grafic se observă numărul redus al structurilor de primire turistică, în comparație cu potențialul turistic al județului. De asemnea, se observă dispariția unor tipuri de unități, cum ar fi hanurile turistice, dar și apariția unora noi ca hotelurile pentru tineret, hosteluri, popasuri turistice și bungalouri. Apariția unităților noi se datorează dezvoltării, în ultima perioadă, a turismului pentru tineret și a agroturismului.

Creșterea de unități de cazare în această perioadă este, în medie, de 30 de unităti/an, în 2012 se observă o creștere mai accentuată a numărului acestora, datorită apariției unor noi tipuri de unităti și prin cresterea numărului de pensiuni turistice rurale.

Capacitatea de cazare turistică existentă – număr de locuri

Tabel 2.4.2 – Capacitatea de cazare turistică

Figura 2.4.2 – Capacitatea de cazare turistică

Din tabelul de mai sus si din grafic se observă o scădere usoara in perioada 2007-2008 si apoi o creștere ușoară în perioada 2008-2009. Totuși pe întreaga perioada analizată s-a constatat o crestere a numărului de locuri de cazare, în medie cu 251 locuri/an. Ponderea cea mai ridicată o dețin hotelurile, pe întreaga perioadă.

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune – număr de locuri – zile

Tabel 2.4.3 – Capacitatea de cazare turistică pe zile

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pentru Județul Suceava în 2012 a fost de 1.932.576 locuri / zile, în creștere față de anul precedent; per ansamblu, pe întreaga perioadă se constată o ușoară creștere a capacității de cazare.

Indici de utilizare a capacității de cazare în funcțiune

Tabel 2.4.4 – Indici de utilizare a capacității de cazare

Figura 2.4.4 – Indici de utilizare a capacității de cazare

Creșterea numărului de locuri se datorează apariției unor noi tipuri de unități de cazare , dar și creșterea numărului celor deja existente. Coeficientul de utilizare netă a capacității în funcțiune este însă în scădere, situindu-se sub media pe țară.

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică

A.după numărul de turiști

Tabel 2.4.5 – Sosiri după numărul de turiști

Figura 2.4.5 – Sosiri după numărul de turiști

B.după tipurile de structuri

Tabel 2.4.6 – Sosiri după tipul de structuri

Se observă o creștere a numărului total de turiști, de-a lungul perioadei analizate, atît a celor români , cât și a celor străini. Această creștere este datorată faptului că România a început să apară din ce în ce mai des în destinațiile turiștilor străini, , aceștia fiind foarte atrași de « miracolele Bucovinei », de mănăstirile și tradițiile specifice zonei. Aceasta ascensiune a numărului de turiști se datorează și investișiilor făcute în turism în ultimii ani.

Innoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică

Tabel 2.4.7 – Înnoptări ale turiștilor

Durata medie a sejurului (înnoptări)

Tabel 2.4.8 – Durate medie a sejurului

Figura 2.4.8 – Durata medie a sejurului

Din primul tabel se observă o scădere accentuată a înnoptărilor, în doar 2 ani numărul acestora scade de la 480.298 în 2009 la doar 406.651, urmând apoi o creștere constantă până în 2012, totuși nu se atinge pragul din anul 2007. Numărul înnoptărilor a scăzut datorită lipsei de promovare a acestei zone, din cauza serviciilor care nu se ridică la anumite standarde, dar și de apariția de pachete turistice pentru vacanțe în străinătate la prețuri asemănătoare sau poate chiar mai mici decât pachetele turistice interne. De asemenea durata medie a sejurului este în scădere, de la 3,1 ajunge la doar 2,2 în perioada analizată. Această scădere se datorează lipsei de timp cu care oamenii moderni se confruntă, aceștia acordând prioritate turismului de weekend.

2.5. Analiza SWOT a turismului din județul Suceava

În urma efectuării unei analize de tip SWOT în ceea ce privește activitatea turistică din județul Suceava au fost identificate mai multe aspecte cu privire la cadrul natural, potențialul turistic, infrastructura, mediul, cercetarea și inovarea tehnologică și spațiul rural. Punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările sunt redate mai jos.

Cadrul narural

Puncte tari:

Poziția geogrefică si peisajele naturale de mare atractivitate;

Varietatea reliefului;

Diversitatea florei și a faunei;

Bogăția resurselor naturale;

Ecosistemul și rezervațiile naturale;

Arealele turistice deosebite;

Diversitatea formelor de tursim ce pot fi practicate indiferent de anotimp.

Puncte slabe:

Potențialul turistic de care dispune județul nu este valorificat și dezvoltat suficient;

Angajații din industria ospitalității nu au o pregătire de specialitate suficientă;

Nu există suficientă comunicare și legătura pentru a se realiza obiective majore în domeniul turismului.

Oportunități:

Dezvoltarea unor noi stațiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuș (stațiune etnografică);

Susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale din Bucovina;

Încurajarea dezvoltăr ii unor noi forme de turism (turismul științific, de aventură)

Amenințări:

Condițiile meteo aspre (verile reci și ploioase, iernile geroase cu precipitații abundente);

Lipsa mărcii turistice „Bucovina” care să fie un produs complex, să valorifice în totalitate potențialul de care dispune zona și atracțiile culturale și tradiționale.

Potențialul turistic

Puncte tari:

Existența nenumăratelor monumente istorice (mănăstirile din Bucovina);

Existența „celor 1000 de biserici”;

Existența muzeelor și a caselor memoriale;

Valorificarea spațiului multicultural și multietnic, cu un bogat trecut istoric.

Puncte slabe:

Unele obiective turistice nu sunt promovate suficient; de exemplu: numărul centrelor de informare turistică este redus, lipsesc materiale promoționale de tip broșuri care să fie oferite gratuit în unitățile de cazare, nu există ghiduri culturale din care turistul să poată afla activitățile și evenimentele culturale ce se vor desfășura pe parcursul sejurului său);

Tradițiile și obiceiurile din regiune nu sunt evidențiate și lipsește organizarea unor evenimente care să le evidențieze;

În ceea ce privește monumentele istorice și culturale nu au fost luate măsuri suficiente pentru păstrarea acestora;

Oferta de agrement nu este suficientă, agenții economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere și practicare a sporturilor accesibile turiștilor.

Oportunități:

Constituirea Parcului Național Regional al Mănăstirilor din Bucovina;

Restaurarea monumentelor istorice, al mănăstirilor și refacerea unor obiective turistice de mare interes (cum ar fi Cazinoul de la Vatra Dornei);

Crearea unei Burse de turism la Suceava;

Includerea unor case de vacanță (pensiuni agroturistice) în rețeaua de agenți de turism din România și în rețelele europene profesionale;

Încurajarea unor noi forme de turism și valorificarea moștenirii istorice, culturale, spirituale și de tradiție.

Amenințări:

Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică și socială pe fondul accentuării lipsei de încrederea populației în redresarea economică a țării;

Degradarea monumentelor de artă și arhitectură;

Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului (promovarea unui turism care să includă zona Maramureș și Bucovina).

Infrastructura

Puncte tari:

Existența drumului european E85;

Existența aeroportului Suceava-Salcea;

Rețeaua feroviară existentă;

Crearea capacităților de cazare cu respectarea standardelor internaționale;

Puncte slabe:

Dezvoltarea coridorului european est – vest;

Infrastructura rutieră se află sub standardele minime;

Rețelele de alimentare cu apă potabilă, gaze și canalizarea sunt slab dezvoltate, în special în zona rurală;

Infrastructura de educație și sănătate nu este modernizată ufficient;

Drumurile forestiere, cărările de munte sunt nesemnalizare și neîntreținute corespunzător, nu există marcaje corespunzătoare pentru acestea;

Infrastructura turistică este slab dezvoltată, nu există magazine cu articole de specialitate pentru turiști, de exemplu suveniruri, hărți, ghiduri, pliante.

Oportunități:

Modernizarea infrastructurii aeriene;

Modernizarea, extinderea și refacerea infrastructurii rutiere;

Extinderea și modernizarea infrastructurii de mediu;

Realizarea unor proiecte de infrastructură în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus.

Amenințări:

Din cauza posibilităților materiale și financiare reduse ale populației din regiune, capacitatea de a prelua costurile specifice de utilizare și întreținere a infrastructurii reabilitate și modernizate este scăzută;

Furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura de utilități implică costuri foarte ridicate;

Inexistența unei colaborări suficiente între administrațiile publice locale și județene pentru promovarea unor mari proiecte de interes județean sau național.

Mediul

Puncte tari:

Resursele de apă potabilă existente în majoritatea localităților, atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere cantitativ;

Dotarea laboratorului APM Suceava cu tehnică performantă de monitorizare a mediului;

Datorită închiderii și retehnologizării unor agenți poluatori, poluarea aerului în județ este scăzută;

Deoarece pesticidele și îngrășămintele chimice sunt folosite în mică măsură, există efecte favorabile în ceea ce privește agricultura ecologică;

Posibilitatea de creare a unor capacități de producție care să producă și, în acelasi timp, să și valorifice produsele ecologice.

Puncte slabe:

Din cauza traficului rutier în localitățile urbane poluarea atmosferică și zgomotul sunt ridicate;

Din cauza inexistenței sau a insuficientei capacități de epurare a apelor reziduale în stațiile de epurare, apele de suprafață și subterane prezintă un grad de poluare;

În mediul rural nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă, de asemenea, tot în zona rurală gradul de uzură al rețelelor de distribuție apă potabilă este ridicat;

Deșeurile nu sunt colectate selective, iar în zona rurală lipsește sistemul de colectare al acestora;

Din cauza posibilităților reduse de a efectua lucrări de îmbunătățiri funciare, crește gradul de eroziune al solului.

Oportunități:

Existența unor programe cu cofinanțare internațională orientate direct pentru protecția mediului și a naturii;

Dezvoltarea parteneriatelor în vederea derulării proiectelor de mediu;

Posibilitatea finanțării/cofinanțării de la Fondul de Mediu a unor proiecte prioritare de mediu;

Elaborarea și respectarea măsurilor cuprinse în Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului al județului Suceava.

Amenințări:

Fonduri des tinate protecției mediului sunt insuficiente;

Continuarea defrișărilor necontrolate vor avea efecte asupra poluării aerului și eroziunii solului;

Depozitarea necontrolată a deșeurilor în mediul rural;

Existența unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundații) și lipsa hărților de risc al localităților.

Cercetarea, inovarea tehnologică și IT, crearea societății informaționale

Puncte tari:

Existența centrului universitar (preocupări în cercetare, inventică, inovare tehnologică, informatizare și promovarea societății informaționale);

Existența Băncii de Gene;

Existența Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Su ceava, Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare în pomicultură Fălticeni, Stațiunea pentru Cercetare în cultura molidului – Câmpulung Moldovenesc.

Puncte slabe:

Nu există suficientă finanțare a sectorului de cercetare-inovare, IT;

Nu există suficienta conlucrare între mediul academic, instituțiile specializate și cercetare și agenții economici cu privire la folosirea rezultatelor activității de cercetare și de transferul tehnologic.

Oportunități:

Dezvoltarea transferului de tehnologie prin parcurile tehnologice și de soft realizate în cadrul programelor cu finanțare externă;

Dezvoltarea într -un ritm accelerat a comerțului electronic și a pieței bussiness;

Dezvoltarea societății informaționale prin convergența canalelor de comunicații;

Prezența pe piață a unor firme de IT din Europa și SUA care promovează cele mai avansate tehnologii.

Amenințări:

Migrarea forței de muncă calificate și specializate din cercetare -inovare către alte țări care oferă un salariu motivant;

Costurile ridicate privind accesul la tehnologie pe plan mondial și care pot genera noi decalaje.

Dezvoltarea rurală

Puncte tari:

Producția agricolă;

Producția silvică;

Producția cinegetică;

Existența centrelor de recoltare și valorificare a fructelor de pădure, a ciupercilor.

Puncte slabe:

Ponderea ridicată a populației concentrate în mediul rural;

Exploatațiile agricole se realizează pe loturi de dimensiuni mici, ceea ce conduce la un grad de valorificare redus;

Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt insuficiente având un grad de uzură avansat și nu sunt performante.

Oportunități:

Acordarea de facilități pentru asocierea deținătorilor de terenuri agricole, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;

Creșterea producției agricole datorită folosirii substanțelor fertilizatoare ecologice;

Valorificarea potențialului silvic și cinegetic de care dispune județul.

Amenințări:

Slaba competitivitate a firmelor de profil din județ cu cele din statele membre ale UE;

Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală;

Acces redus la granturi nerambursabile, la activități desfășurate în mediul rural, deoarece nu sunt preluate informațiile.

Din aspectele menționate mai sus se poate trage câteva concluzii cu privire la aspectele critice care influențează activitatea turistică pe teritoriul județului Suceava:

Deși destinația turistică Bucovina este inlcusă într-un procent ridicat (de 80-90%) în circuitele turistice din România, este considerată în general doar o zonă de transit deoarece durata medie de ședere a turiștilor aici este mică.

Lipsește o marcă turistică “Bucovina”.

Raportul dintre calitatea serviciilor turistice prestate și al prețurilor produselor turistice este disproporțional.

Lipsește o politică eficientă de promovare a zonei Bucovina.

Lipsesc centre de informare si promovare a zonei Bucovina.

Nu există preocupări suficiente pentru dezvolatrea micilor meșteșuguri artizanale și a rețelei de distribuție de produse artizanale specifice.

Situația infrastructurii rutiere și de comunicație este precară.

CAPITOLUL III

IMPACTUL PROMOVĂRII PE INTERNET A TURISMULUI ÎN JUDEȚUL SUCEAVA

3.1. Prezența în mediul online al turismului din Județul Suceava

Turismul pare una dintre cele mai active zone de Web. Posibilitățile interactive și multimedia ale internetului îndeplinesc toate cerințele de prezentare și promovare a locurilor și destinațiilor turistice.

www.judetulsuceava.ro ; www.orasulsuceava.ro – face parte dintr-o rețea națională de site-uri de acest gen și are ca obiectiv principal – prin colaborare sau studiu independent – promovarea oricărui tip de informație legate de județul Suceava

www.suceava.info.ro – este un site ce cuprinde o multitudine de informații despre Județul Suceava: hărți, evenimente, informații despre localități. Totodată este un portal de publicitate pentru diferitele firme din județ.

www.suceava360.ro – Tururile virtuale la 360 de grade sunt folosite pentru a spori impactul vizual asupra vizitatorilor unui site, dându-le posibilitatea de a explora virtual orice locație din Jurdețul Suceava.

www.perlasarisorului.ro – este site-ul unei pensiuni care promovează evenimente și atracții turistice din Județul Suceava. Blogul din cadrul site-ului permite accesarea de informații direct de la turștii care au vizitat zonele turistice și care au beneficiat de ofetele pensiunii.

www.turism-suceava.ro ; www.infoturism-moldova.ro – este un site creat de Guvenul României prin fonduri europene pentru primovarea zonelor turistice din nordul moldovei. De asemenea site-ul furnizează informații despre religia, cultura, modalități de agrement, harta și infrastructura Județului Suceava.

www.ghid-suceava.viaromania.eu – este un site de rezervări online care îți permite să obții informații despre zona care se dorește a fi vizitată: restaurante, unități de cazare, zone și obiective turistice, video ghid și păreri ael celor care au vizitat anterior zona turistică vizată.

www.turistinfo.ro/suceava ; www.infopensiuni.ro/cazare-suceava – este un motor de căutare pentru pensiuni si oferte de ultimă oră. Site-ul furnizează informații despre unitățile de cazare, despre zonele in care acestea se află și pareri ale celor care au fost cazați în locație.

O emblemă a Judeșului Suceava este zona de nord, ce este cunoscută sub numele de Bucovina. Cunoscută prin multitudinea de mănăstiri, cel mai vândut produs turisitic este circuitul turistic între mănăstiri.

www.turismbucovina.ro – acest site face parte din Biroul de Promovare-Consultanță și Pubilicitate înn Turism-Suceava. Oferă informații despre evenimente, oferte, pensiuni , programe și circuite tuistice. De asemenea, oferă suport online și informații pe forum.

www.inimabucovinei.ro – acesta este site-ul pensiunii Inima Bucovinei. Pensiunea promovează zona într-un mod foarte original: “Vino la Putna dacă ți s-a făcut dor de Ștefan! Vino la Voroneț dacă ți s-a făcut dor de albastrul cerului! Vino la poalele Obcinilor dacă nu ai mai simțit de mult natura respirând prin tine. ”

3.2. Percepția turiștilor privind potențialul turistic

al Județului Suceava – chestionar

Acest chestionar reprezintă studiul potențialului turistic al Județului Suceava și este efectuat cu scopul de a îmbunătății promovarea și serviciile județului ca destinație turistică.

Care a fost sursa de informare în ceea ce privește alegerea petrecerii sejurului în Județul Suceva?

Internet

Reclamă în pliante

Prieteni, colegi

Alte surse

Care a fost durata sejurului în Județul Suceava?

2-3 zile

4-7 zile

Peste 7 zile

În ce scop ați ales Județul Suceava ca destinație turistică?

Tratament

Odihna și recreere

Turism religios

Alte motive

Ce ați apreciat în timpul sejurului petrecut în Județul Suceava?

Cadrul natural

Patrimoniul istoric

Potențialul cultural

Ospitatlitatea gazdelor

Care ar fi serviciile turistice noi de care ați dori sa beneficați pe viitor în județul Suceava?

Drumeții și excursii în zonă

Îmbunătățirea transportului în zonă

Asigurarea și diversificarea informațiilor turistice în unele zone

3.3. Analiza chestionarului privind potențialul turistic

în Județul Suceava

Pentru o mai bună cunoaștere în ceea ce privește dezvoltarea și promovarea turismului în Județul Suceava am elaborat un chestionar ce a fost înmânat turiștilor care au vizitat această zonă. Un alt scop al chestionarului a fost de a descoperi cerințele și așteptările turiștilor în ideea de a îmbunătăți și promova serviciile turistice din zonă.

După cum reiese din graficele de mai sus, cei mai mulți turiști au aflat de ofertele turistice din Județul Suceava prin intermediul colegilor și ai prietenilor (30%). Următoarea sursă de informare evidențiată de turiști este internetul și reclama; internetul este în continuă dezvoltare, astfel acesta va fi principalul canal de promovare în viitor.

Durata sejurului predominantă în chestionarele analizate a fost de 2-3 zile cu un procent de 40%, sejururile de peste 7 zile inregistrând doar 24 de procente.

Odihna și recreerea sunt motivele principale pentru care turiștii au ales Județul Suceava pentru petrecerea vacantei (32%). Dezvoltarea ofertelor agențiilor turistice pe ciruitele de turism religios pune acest motiv al sejurului turiștilor pe locul 2 cu 31 %. Tratamentul balneo deține doar 16% din totalul celor chestionați.

Ospitalitatea și potențialul cultural sunt cele mai puțin appreciate lucruri de turisții chetionați cu 22%, repectiv 23%. Cadrul natural este principalul motiv pentru care turiștii aleg Județul Suceava (34%), datorită peisajelor deosebite și a aerului de munte curat.

Turiștii și-au exprimat dorința de a beneficia și de alte servicii turistice pe viitor: drumeții și excursii (42%), infrastructura (37%) și diversificarea informațiilor tustice privin diferitele zonele din Județul Suceava.

Cei chestionați își exprimă dorința ca autoritățile centrale și locale să se implice în promovarea turismului prin: îmbunătățirea infrastructurii, facilități fiscale, investiții, darea în folosință a unui transport modern, crearea unor centre județene de informare mai active în acest sens pe plan național și internațional.

Pe baza acestor chestionare, a analizei SWOT a turismului din județul Suceava, a potențialului touristic, a oportunităților de investiții, precum și a ofertei turistice am prezentat în capitolul ce urmează Strategia de promovare și dezvoltare a turismului în Județul Suceava

CAPITOLUL IV

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI Î N JUDEȚUL SUCEAVA

4.1. Scopul și obiectivele strategiei

Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare și promovare a turismului în județul Suceava s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă, principiu care stă la baza întregii creșteri economice și sociale. Acest concept implică asigurarea unui echilibru optim între creșterea economică și conservarea / reconstrucția cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare armonioasă, capabilă să sat isfacă atât cerințele actuale, cât și cele de perspectivă, având ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri și beneficiul pe termen lung al întregii societăți.

Totodată, s-a pornit de la necesitatea creării unei mărci turistice Bucovina , care să fie

promovată printr -un Program Național de Marketing și Promovare a Bucovinei.

Scopul acestei strategii este :

– de a pune în valoare bogățiile generate de o moștenire naturală și culturală autentică;

– de a dezvolta o industrie turistică de piață, originală și profitabilă, care să aibă un impact scăzut asupra mediului;

– de a crește numărul de locuri de muncă și gradul de profesionalism în

industria turistică;

– de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat și pentru acțiunile de voluntariat ale societății civile în dezvoltarea și promovarea turismului în județul Suceava;

– de a stabili direcții clare de acțiune a turismului pentru următorii ani;

– de a reprezenta interesele unui segment mare de cetățeni, oameni de afaceri, asociații și fundații, etc. care sunt implicați direct sau indirect, în dezvoltarea turismului în județ.

Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea turismului în zona Bucovinei, factor esențial pentru creșterea standardului de viață al populației din județul Suceava.

Obiectivele specifice sunt :

Îmbunătățirea infrastructurii turistice în județul Suceava

Pentru realizarea acestui obiectiv ar fi nevoie de următoarele acțiuni:

realizarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale județului

identificarea, amenajarea, modernizarea și extinderea zonelor de agrement și a spațiilor de recreere din cadrul localităților rurale

reabilitarea și modernizarea parcurilor și a zonelor de agrement din localitățile urbane

reamenajarea zonelor de agrement Lunca Dornei, Runc din Municipiul Vatra Dornei

realizarea unui proiect numit Sport extrem la Vatra Dornei – ar atrage turiști care sunt iubitori de sporturi extreme

realizarea unui proiect numit Consolidarea și amenajarea Cazinoului balnear din Vatra Dornei și repunerea acestuia în circuitul turistic

semnalizarea rutieră și corespunzătoare a unităților de cazare și a obiectivelor turistice

realizarea, modernizarea și extinderea rețelelor și a instalațiilor de alimentare cu apă potabila în mediul rural – ar duce la dezvoltarea turismului ecologic în zonele rurale

realizarea, modernizarea și extinderea rețelelor și a instalațiilor de canalizare și epurare în zonele rurale

amenajarea de spații pentru parcare în zonele de camping

realizarea amplasamentelor în vederea depozitării temporare a deșeurilor

Mărirea fluxului de turiști în Bucovina

Acest obiectiv s-ar putea realiza prin următoarele acțiuni:

Elaborarea unui calendar annual care să cuprindă evenimentele ce se vor desfășura, cum ar fi hramuri, festivaluri, târguri etc.

Realizarea unui inventar care să cuprindă toate centrele de informare turistică existente pe teritoriul județului

Înființarea unor puncte și centre de informare turistică în localitățile cu potențial turistic ridicat, în comunele care sunt limită de județ și în localitățile de graniță – astfel turiștii ar fi informați corespunzator cu privire la ceea ce înseamnă turism în județul Suceava

Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale și valorificarea tradițiilor etno – culturale

Obiectivul acesta ar putea fi atins prin următoarele acțiuni:

Educația ecologică a comunităților locale

Popularizarea legislației de mediu și creșterea nivelului educațional – astfel ar exista cât mai mulți cetățeni care să cunoască legislația de mediu și să acționeze ca atare

Implicarea agențiilor de turism în conservarea și întreținerea mediului, ca element de bază al ofertei – astfel ar crește numărul de turiști care să aibă grijă de mediu

Crearea unor rețele de expoziții cu vânzare a artizanatului bucovinean – ar asigura posibilitatea turiștilor de a achiziționa suveniruri locale

Protejarea, păstrarea și îmbogățirea patrimoniului

Pentru realizarea acestui obiectiv ar fi nevoie de:

Stabilirea unei liste cu obiectivele turistice care urmează să beneficieze de fonduri pentru reparații, renovări, restaurări, dotări, modernizări și identificarea surselor de finanțare pentru aceste acțiuni

Stimularea și încurajarea desfășurării evenimentelor culturale naționale și internaționale

Creșterea calității serviciilor oferite turiștilor

În ceea ce privește realizarea acestui obiectiv ar fi utile acțiunile următoare:

Organizarea de cursuri de pregătire și perfecționare în marketing, gastronomie, comportament, legislație, ghizi specializați

Pregătirea personalului cu o calificare medie, la nivelul cerințelor turismului, prin clasele din cardul liceelor, cursuri postliceale si de recalificare

Perfecționarea pregătirii personalului din muzee pentru a putea desfășura activități moderne, care să fie conform cerințelor și asteptărilor turiștilor

Perfecționarea pregătirii agenților economici cu funcții în turism, cu precădere în tehnici de promovare a ofertei, marketing intern sau extern, studii de piață etc.

Crearea unei mărci turistice Bucovina

Acțiunile necesare pentru atingerea acestui obiectiv ar fi:

Înregistrarea la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci) a mărcii turistice Bucovina

Conceperea și crearea unui site cu produsele turistice din Bucovina

Identificarea produselor turistice rurale, originale și inedite în vederea dezvoltării pieței externe

Întocmirea unei liste cu toți producătorii autentici de arta tradiționala din Bucovina – astfel, meșterii artizanali valoroși s-ar putea face cunoscuți

Elaborarea unor oferte unitare personalizate ale Bucovinei care să motiveze turiștii să rămână cazați mai multe nopți în zonă – astfel ar crește numărul innoptărilor pe întreg teritoriul județului Suceava

Identificarea, amenajarea și reamenajarea unor structuri rustice de primire turistică – s-ar mări numărul de case care păstrează specificul tradițional

Construirea de structuri cu funcție de primire turistică care să aibă o arhitectura tradițională, atât în interior, cât și în exterior ar crea o atmosferă specifică zonei

Includerea în programul turiștilor, pe lângă activitățile turistice obișnuite cum sunt vizitarea mănăstirilor, muzeelor, bisericilor etc., a unor programe deosebite, cum ar fi: echitație la Lucina și Rădăuți, plimbare cu barca pneumatic pe Bistrița, plimbări cu trăsuri cu cai la Vatra Dornei și Suceava

Promovarea unui voucher care să ofere un preț promoțional în ceea ce privește vizitarea obiectivelor cultural

Promovarea unui voucher sau a unor prețuri mici pentru unitățile de cazare turistică din Bucovina care oferă pachete minime de servicii turistice

Analiza și conceperea a unor produse turistice noi care să pună în valoare marca Bucovina

Realizarea unui centru de informare turistică Bucovina în municipiul Suceava

Dezvoltarea comunicării cu celelalte centre de informare turistică din țară pentru promovarea și realizarea unor circuite turistice care să lege zonele turistice învecinate

Promovarea unor proiecte turistice cu finanțare externă

Acțiunile ajutătoare în îndeplinirea acestui obisctiv specific ar putea fi:

Susținerea proiectelor care pun în valoare obiectivele și evenimentele culturale și tradiționale românești

Realizarea unor proiecte noi care să valorifice elementele de patrimoniu național cultural-istoric și de arhitectură tipică rurală

Promovarea unor programe turistice în ceea ce privește turismul rural (bucătărie tradițională cu produse agro-alimentare ecologice, localități care practică și întrețin vechi tradiții etnofolclorice, medicină naturistă etc)

Promovarea parteneriatului și a voluntariatului

Pentru realizarea acestui obiectiv ar fi nevoie se următoarele acțiuni:

Identificarea unor trasee montane pentru drumeții si agrement și pentru cicliști

Realizarea de parteneriate între primării și firmele de transport pentru asigurarea mijloacelor de transport pe traseele turistice, cu stabilirea unor trasee și orare atractive pentru turiști

Participarea și implicarea voluntarilor în acțiuni pentru menținerea calității și acurateței peisajelor

Realizarea parteneriatelor pentru derularea unor proiecte de genul Acasă la meșterii populari care presupun vizite la atelierele meșterilor populari cu scopul de a promova îndeletncirile tradiționale

Promovarea profesionistă a județului Suceava ca destinație turistică

Realizarea și actualizarea ofertei turistice a județului Suceava

Partciciparea la manifestări promoționale specializate a firmelor de profil și a asociațiilor profesionale și patronale

Realizarea unor produse și a unor pachete de produse turistice complexe care să cuprindă și promovarea unor oferte combinate din alte zone

Realizarea unor călătorii de ospitalitate la care să participle și reprezentanții mass-media din țară și din străinătate

Participarea la târguri internaționale de turism cu organizarea unor seri bucovinene

Elaborarea de materiale promoționale a turismului în Bucovina, hărți turistice, CD-uri, pliante etc.

Includerea in cataloagele marilor companii touroperatoare a ofertelor turistice din județul Suceava

Introducerea în circuitele ecoturistice a parcurilor și a rezervațiilor naturale, precum și promovarea acestora

4.2. Propuneri de valorificare a potențialului turistic

Privitor la valorificarea potențialului turistic al județului Suceava propun următoarele aspecte:

modernizarea aeroportului Floreni și includerea acestuia în circuitul aerian internațional;

utilizarea și mediatizarea celor 4 helioporturi existente pe teritoriul județului, pentru asigurarea legăturilor între mănăstirile și aeroportul Suceava, pentru zboruri de afaceri, utilitare, agrement;

reabilitarea bazei turistice și de tratament de la Vatra Dornei;

realizarea autostrăzii Bucuresti- Râmnicu Sărat-Focșani-Adjud-Bacău-Suceava-Siret, pe o lungime de 460 km, din care 99 km pe teritoriul județului Suceava

constituirea Parcului Național Regional al Mănăstirilor din Bucovina;

dezvoltarea unor noi statiuni turistice(Campulung Moldovenesc, Botus, Cacica);

constituirea Parcului National Regional al Manastirilor din Bucovina;

O altă propunere este încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de aventură, extrem). Turismul extrem se poate desfășura într-un mediu în care condițiile geogafice sunt favorabile.

Să se implementeze acțiuni pentru dezvoltarea turismului de aventură. Pentru cei ce doresc să facă drumeții sau să se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creastă, sport cunoscut sub numele de mountain-biking, există trasee în Munții Suhard, Giumalău și Călimani, aflați în jurul stațiunii Vatra Dornei. În zona Dornelor se pot organiza, de asemenea, activități specifice sporturilor extreme și turismului de aventură, cum ar fi river-rafting-ul, mountain-biking-ul. Un alt sport extrem practicat în Vatra Dornei este parapanta, datorită condițiilor deosebite oferite de munții Suhardului, în special în Vârful Oușorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a parapantei și deltaplanului.

Îmbunătățirea și dezvoltarea condițiilor pentru alpinism care poate fi practicat în Călimani, Rarău-Giumalău, Suhard, atât vara, cât și iarna. Această activitate începe în mai și se termină în octombrie. Sezonul de ice-climbing în cascada Zugreni și culoarele învecinate începe în decembrie și se termină în martie.

.

De asemenea se mai pot face investiții pentru dezvoltarea altor forme de turism extreme care ar putea fi practicate în județul Suceava. cum ar fi orientarea (utilizând hărți, busole, fenomenele meteo și astrologice, reperele naturale), paintball (lupta simulată între două echipe dotate cu arme speciale ce lansează bile cu vopsea), supraviețuirea (în sălbăticie, în condiții ostile), caving (incursiune ghidată în peșteră, orientarea și depășirea unor variate obstacole).

Bibliografie scrisă:

Cezar Mihăilescu, C. Botezatu, I. Iacob (2005) Sisteme informatice cu baze de date ACCESS. Aplicații în turism, Ed. Universitară, București

Cezar Mihăilescu, Dinu Mihaela, Patricia Dodu, Pețan Ioana, Negricea C., Dude Roxana (2005) Editura Universitară, București.

Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel (2010) Industria turismului și a călătoriilor (ed. a 3-a), Ed. Pro Universitară, București.

Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel (2006) Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Ed. Pro Universitară, București.

Dodu P., (2008) Tehnici operaționale în agenția de turism (ed. a 2-a), Ed. Pro Universitară, București.

Ionescu Ion (2004) Economia intreprinderii de turism și comerț, Editura Economică, București.

Zaharia Marian (2004) Economia serviciilor. Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București.

Bibliografie virtuală:

www.tourisminbucovina.ro/studii/strategie_turism_completa

www.judetulsuceava.ro

www.orasulsuceava.ro

www.suceava.info.ro

www.suceava360.ro

www.perlasarisorului.ro

www.turism-suceava.ro

www.infoturism-moldova.ro

www.ghid-suceava.viaromania.eu

www.turistinfo.ro/suceava

www.infopensiuni.ro/cazare-suceava

www.turismbucovina.ro

www.inimabucovinei.ro

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Bibliografie scrisă:

Cezar Mihăilescu, C. Botezatu, I. Iacob (2005) Sisteme informatice cu baze de date ACCESS. Aplicații în turism, Ed. Universitară, București

Cezar Mihăilescu, Dinu Mihaela, Patricia Dodu, Pețan Ioana, Negricea C., Dude Roxana (2005) Editura Universitară, București.

Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel (2010) Industria turismului și a călătoriilor (ed. a 3-a), Ed. Pro Universitară, București.

Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel (2006) Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Ed. Pro Universitară, București.

Dodu P., (2008) Tehnici operaționale în agenția de turism (ed. a 2-a), Ed. Pro Universitară, București.

Ionescu Ion (2004) Economia intreprinderii de turism și comerț, Editura Economică, București.

Zaharia Marian (2004) Economia serviciilor. Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București.

Bibliografie virtuală:

www.tourisminbucovina.ro/studii/strategie_turism_completa

www.judetulsuceava.ro

www.orasulsuceava.ro

www.suceava.info.ro

www.suceava360.ro

www.perlasarisorului.ro

www.turism-suceava.ro

www.infoturism-moldova.ro

www.ghid-suceava.viaromania.eu

www.turistinfo.ro/suceava

www.infopensiuni.ro/cazare-suceava

www.turismbucovina.ro

www.inimabucovinei.ro

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4