Strategia de Dezvoltare Rurala Si Analiza Comparativa Intre Galurile Somes – Chioar Si Somes – Codru

Introducere:

Lucrarea de față este un studiu referitor la strategia de dezvoltare rurală și analiza comparativă între galurile Someș – Chioar și Someș – Codru.

Lucrarea este structurată pe 2 capitole.

Primul capitol prezintă partea teorică a lucrarii cu referire la planul de acțiune RNDR ( Rețele Naționale de Dezvlare Rurală), strategia de dezvoltare rurală 2014 – 2020, rețeaua națională de dezvoltare rurală – LEADER și rețeaua LEADER+ în Valonia.

Al doilea capitol prezintă partea practică a lucrării cu referire la analiza comparativă între galurile Someș – Chioar și Someș – Codru care sunt alcătuite din prezentarea teritoriului – analiza diagnostic, activități sociale și instituții locale, bilanțul politicilor întreprinse în teritoriu, priorități, prezentarea masurii, parteneriatul, organizarea gal-ului, resure umane, mecanismul de implementare, cooperarea, crearea și implementarea rețelei, cooperare, participarea GAL în cadrul RNDR.

În elaborarea lucrării am prezentat și concluzii referitoare la aceste doua galuri.

CAPITOLUL I

PARTEA TEORETICĂ

PLAN DE ACȚIUNE AL RNDR – 2008-2015

Începând de la data semnării contractului și până la 31 decembrie 2015, Planul de Acțiune acoperă întreaga perioadă. Acțiunile și activitățile au rol indicativ și vor sta la baza elaborării Programelor anuale de activitate. Din suma totală alocată Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, maxim 25% vor fi destinați acoperirii costurilor de funcționare, în timp ce 75% vor fi alocați pentru implementarea Planului de Acțiune.

1.1 Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020

Introducere

Strategia de dezvoltare rurală a României pentru următorii ani înscrise în contextul de reformă și dezvoltare pe care UE și-l propune prin strategia Europa 2020.

Europa 2020 reprezintă strategia de creștere a Uniunii Europene pentru perioada 2010-2020. Urmărind obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o economie inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, strategia stabilește ținte ambițioase pentru statele membre în domeniul educației, inovării, energiei/mediului, ocupării forței de muncă și incluziunii sociale și îmbunătățirea competitivității în general. Fiecare stat membru pe baza acestui document, își stabilește ținte și planuri de acțiune la nivel național sub forma unui Plan Național de Reformă care este monitorizat în mod periodic.

Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizarea unei creșteri inteligente prin sprijinirea formelor de cooperare între instituțiile de cercetare și fermieri și alți actori ai economiei rurale dar și prin sprijinirea componenței de formare profesională, dobândire de competențe și diseminare a informației.

PNDR are în vedere o creștere durabilă care pune accent pe scăderea emisiilor de carbon și sprijinirea practicilor agricole prietenoase cu mediul. Nu în primul rând, sprijinul acordat investițiilor în infrastructura și economia rurală duce la reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă în zonele rurale, contribuind astfel la o creștere favorabilă incluziunii.

Urmând liniile trasate de această strategie ambițioasă, PNDR își propune să raspundă obiectivelor generale ale Politicii Agricole Comune legate de securitate alimentară, gestionare durabilă a resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată, atât cât și obiectivelor specifice ale dezvoltării rurale. Astfel, abordând într-un mod strategic toate cele șase priorități de dezvoltare rurală, PNDR își propune să sprijine într-un mod sustenabil și inteligent dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale din România.

România se confruntă cu provocări enorme în atingerea potențialul său economic și social, în sectorul agro-alimentar și forestier, precum și la nivelul zonelor rurale. PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 50% din media UE și semnificativ mai mic în zonele rurale.

Din punct de vedere al dezvoltării, zonele rurale înregistrează un decalaj semnificativ față de zonele urbane și se caracterizează prin:

Valoare adăugată scăzută a produselor agro-alimentare;

Spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților economice, acces redus la credite;

Deficiențe structurale persistente (numărul mare al populației ocupate în agricultură, îmbătrânirea populației, un număr mare de exploatații de subzistență etc.);

Spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților economice, acces redus la credite;

Randamentele și productivitatea muncii scăzute în special în agricultura de semisubzistență;

O piață a terenurilor nefuncțională;

O modestă orientare către export;

Accesul la servicii și infrastructură cu mult în urma zonelor urbane;

Investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare;

Creșterea continuă a disparităților regionale;

O administrație publică ineficientă;

O pondere ridicată a populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială;

O serie de riscuri pentru oameni și mediu exacerbate de schimbările climatice și care reprezintă o amenințare pentru zonele rurale și, în general, a teritoriului național.

1.2 Logica intervenției.

În conformitate cu analiza SWOT, din cele 28 de nevoi identificate, 24 pot fi considerate prioritare pentru intervenția prin PNDR și vor fi susținute prin măsuri în cadrul celor șase priorități de dezvoltare rurală. Celelalte nevoi vor putea fi abordate în mod complementar în cadrul programelor operaționale sectoriale, în acord cu AP Ro și programel de finantare Națională.

1.2.1 Coerența priorităților PNDR cu provocările Acordului de Parteneriat pentru perioada 2014 – 2020

Mai jos este prezentată justificarea nevoilor identificate. Acestea sunt exprimate în primul rând în raport cu cele trei provocări prezentate în AP Ro, și în al doilea rând printr-o succintă prezentare care arată relația dintre nevoile selectate pentru FEADR și cele șase domenii prioritare pentru dezvoltarea rurală, precum și a domeniilor de interes (focus areas), inclusiv tematicile transversale (cross-cutting). Se va pune accent pe lecțiile învățate din perioada de programare 2007-2013 și pe continuarea sprijinului acelor masuri ce au avut un impact pozitiv in perioada anterioara.

Competitivitatea

Creșterea competitivității din agricultură, silvicultură șisectorul alimentar este crucială pentru îmbunătățirea performanțelor și revitalizarea zonelor rurale, crearea de locuri de muncă și, prin urmare, esențială pentru această strategie. Există un bun potențial de creștere a producției dealimente de calitate, de modernizare a sectorului în general, de schimbare a statutului de țară importatoare în țară exportatoare. Investițiile pentru creșterea competitivității, în ferme în unitățile de procesare a produselor agricole, sunt necesare pentru realizarea unei creșteri economice accelerate, care va conduce, în final, la convergența veniturilor cu nivelul UE.

Îmbunătățirea performanței sectorului va avea efecte pozitive asupra stabilității micro și macro-economice, va contribui la asigurarea unui echilibru al consumului alimentar și a securității agro-alimentare, creșterea ponderii exploatațiilor agricole comerciale în total exploatații și generarea de locuri de muncă, inclusiv la absorbția surplusului de forță de muncă din agricultură.

Un număr însemnat din nevoile identificate sunt priorități direct legate de creșterea competitivității. Acestea includ necesitatea unor acțiuni pentru a îmbunătăți performanța economică și accesul pe piață a fermelor prin modernizarea și restructurarea acestora, creșterea volumului producției agricole de calitate, stimularea continuării modernizării unităților de prelucrare și comercializare, inclusiv diversificarea, extinderea și promovarea producției agricole și alimentare cu valoare adăugată mare, a mărcilor alimentare de calitate.

Modernizarea și dezvoltarea sectorului de procesare asigură pe de o parte menținerea locurilor de muncă și pe de altă parte de crearea de noi locuri de muncă. Diversificarea activităților agricole oferă oportunități de creștere a veniturilor agricole. Este esențială acordarea sprijinului pentru reînnoirea generațiilor de manageri ai exploatațiilor agricole în scopul stimularii nivelului investițiilor și a procesului de inovare, cu efect direct asupra veniturilor locuitorilor din spațiul rural.

Alte nevoi din perspectiva creșterii competitivității se referă la dezvoltarea unor lanțuri scurte de aprovizionare și a infrastructurii aferente, sprijinirea de acțiuni de cooperare inclusiv pentru stabilirea de lanțuri agro-alimentare scurte, în vederea valorificării și comercializării mai eficiente a produselor pe piețele agroalimentare.

Dezvoltarea capitalului uman influentează puternic competitivitatea. Aceasta este o componentă a provocării de dezvoltare „Omenii și societatea”, descrisă în AP Ro. Ea devine în următoarea perioadă o temă transversală pentru abordarea nevoilor legate de competitivitate, determinată pe de o parte de ponderea ridicată a populației ocupate în agricultură, dar cu un nivel redus de instruire, iar pe de altă parte de necesitatea calificării fermierilor și adaptării cunoștințelor acestora la contextul modern (tehnologii, cunoștințe generale privind schimbările climatice, etc). Nevoile prioritare pentru dezvoltarea capitalului uman au fost exprimate în analiza SWOT în urmatoarele direcții: formare profesională și o mai bună integrare a rezultatelor cercetării.

Îmbunătățirea informării și formării profesionale (inclusiv învățarea pe tot parcursul vieții), precum și adaptarea curriculei la nevoile reale sunt esențiale pentru creșterea competitivității în sectorul agroalimentar și forestier. Prioritatea care rezultă din analiza SWOT și analiza nevoilor este de a corela mai bine educația și formarea profesională cu nevoile agriculturii, silviculturii, și a cresterii nivelului de conștientizare a fermierilor cu privire la beneficiile de mediu.

Resursele naturale

Gestionarea durabilă a resurselor naturale reprezintă o prioritate a strategiei de dezvoltare rurală 2014-2020, fiind reflectată și în analiza SWOT. În AP Ro resursele naturale se regăsesc sub provocarea de dezvoltare, gestionarea acestora fiind susținute financiar și din FEADR prin PNDR și transversal prin celelelte domenii prioritare. Nevoile identificate ca prioritare în această strategie se referă la biodiversitate și zonele cu înaltă valoare naturală, gestionarea durabilă a pădurilor și accesibilitate, extinderea zonelor forestiere, calitatea apei și a solului, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și adaptarea la schimbările climatice. Intervențiile PNDR vor contribui la limitarea amprentei de carbon provenită din agricultură și promovarea adaptării la schimbările climatice în agricultură și în zonele rurale. Instruirea și serviciile de consultanță vor juca un rol important în informarea și pregătirea în domeniile menționate cu privire la cerințele obligatorii legate de mediu si schimbari climatice, cu privire la modernizarea fermei, inovare, competitivitate si antreprenoriat pe parte de DR.

Calitatea mediului și biodiversitatea sunt supuse presiunii din perspectiva procesului natural și a activităților economice. Există o nevoie stringentă de a îmbunătăți condițiile de mediu și de a promova practici durabile în agricultură și în economie. Terenurile cu înalta valoare naturală (HNV) a căror suprafață reprezintă aproximativ 16% din totalul terenurilor agricole și silvice sunt un factor important pentru biodiversitate. Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2013-2020, care transpune în plan național strategia UE în domeniul biodiversității, trebuie să fie completată pe baza progreselor realizate prin măsurile susținute prin actualul PNDR.

Creșterea suprafeței împădurite constituie o nevoie prioritară, aceasta contribuind la procesul de adaptare la schimbările climatice și la reducerea emisiilor de GES. Se estimează că suprafețele semnificative de tocarea de dezvoltare, gestionarea acestora fiind susținute financiar și din FEADR prin PNDR și transversal prin celelelte domenii prioritare. Nevoile identificate ca prioritare în această strategie se referă la biodiversitate și zonele cu înaltă valoare naturală, gestionarea durabilă a pădurilor și accesibilitate, extinderea zonelor forestiere, calitatea apei și a solului, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și adaptarea la schimbările climatice. Intervențiile PNDR vor contribui la limitarea amprentei de carbon provenită din agricultură și promovarea adaptării la schimbările climatice în agricultură și în zonele rurale. Instruirea și serviciile de consultanță vor juca un rol important în informarea și pregătirea în domeniile menționate cu privire la cerințele obligatorii legate de mediu si schimbari climatice, cu privire la modernizarea fermei, inovare, competitivitate si antreprenoriat pe parte de DR.

Calitatea mediului și biodiversitatea sunt supuse presiunii din perspectiva procesului natural și a activităților economice. Există o nevoie stringentă de a îmbunătăți condițiile de mediu și de a promova practici durabile în agricultură și în economie. Terenurile cu înalta valoare naturală (HNV) a căror suprafață reprezintă aproximativ 16% din totalul terenurilor agricole și silvice sunt un factor important pentru biodiversitate. Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2013-2020, care transpune în plan național strategia UE în domeniul biodiversității, trebuie să fie completată pe baza progreselor realizate prin măsurile susținute prin actualul PNDR.

Creșterea suprafeței împădurite constituie o nevoie prioritară, aceasta contribuind la procesul de adaptare la schimbările climatice și la reducerea emisiilor de GES. Se estimează că suprafețele semnificative de teren agricol sunt afectate de diverse fenomene de degradare a solului fiind potrivite pentru împădurire.

Există o corelare puternică între nevoia de promovare a biodiversității și împăduririi și nevoia de formare și consultanță la nivel local pentru a promova bunele practici în agricultură și silvicultură cu privire la peisaj și managementul ecosistemelor. Aceste concepte sunt relativ noi în România și există potențial pentru ca aceste idei să fie consolidate în cultura fermierilor și silvicultorilor.

Nevoia de sustenabilitate a întreprinderilor, a locurilor de muncă, a comunităților și ecosistemelor impune, o protecție mai bună a resurselor de apă și sol și a sistemelor de management integrate. Un sprijin prioritar trebuie acordat pregătirii și consilierii specializate care să vizeze, în special în zonele cu risc ridicat, atingerea standardelor de calitate a apei și protecția resurselor de sol ca modalitate de adaptare la schimbările climatice. Modernizarea sistemelor de irigații este o altă nevoie complementară care va contribui la reducerea pierderilor de energie și de apă și la îmbunătățirea eficienței globale a resurselor.

Cu toate că nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură este în general scăzut, depozitarea gunoiului de grajd ridică serioase probleme. Tendința de abandonare a sistemelor extensive de cultura și producție și adoptarea de sisteme intensive pune o presiune ascendentă în ceea ce privește contribuția agriculturii, silviculturii și industriei alimentare la emisiile de GES (prin creșterea numărului de animale și a cantităților de gunoi de grajd) și asupra amprentei de carbon (prin creșterea nivelului de mecanizare a lucrarilor agricole). Comunitățile vor trebui, să adopte practici mai eficiente privind producerea de energie. Prin urmare, o nevoie prioritară este promovarea acțiunilor menite să abordeze aceste probleme, inclusiv pentru adoptarea și utilizarea energiilor regenerabile. În ceea ce privește biomasa, dispunem de un potențial ridicat dar încă insuficient valorificat, atât în cadrul proceselor de producție cât și pentru creșterea bunăstării populației rurale.

Adaptarea la schimbările climatice răspunde nevoilor legate de conservare a resurselor naturale și este o prioritate pentru strategia PNDR. Sunt necesare acțiuni pentru a sprijini adaptarea „accelerată” a fermierilor, procesătorilor și comunităților rurale la schimbările climatice prin îmbunătățirea gestionării durabile a apei și protecției solului. Acest lucru va fi susținut și prin transferul de cunoștințe, stimularea inovării și adaptarea rezultatelor cercetării la nevoile reale ale sectorului.

1.2.2. Nevoi care nu se finanțează din FEADR dar care pot avea impact asupra implementării PNDR 2014-2020

Oamenii și societatea, dezvoltarea locală.

Nevoile prioritizate în această categorie se referă la: reducerea sărăciei și riscului de excluziune socială, un nivel mai bun de educație, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor de bază, sprijin pentru mediul de afaceri și pentru extinderea pe piața locală, conservarea și promovarea patrimoniului local, precum și încurajarea și consolidarea dezvoltării locale prin abordarea LEADER.

PNDR are ca obiectiv îmbunătățirea standardului de viață în mediul rural, inclusiv prin dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii, prin oferirea de servicii de bază comparabile cu zonele urbane și prin reducerea decalajului de venituri dintre rural și urban.

Sărăcia este persistentă în zonele rurale din România, fiind asociată îndeaproape cu grupurile dezavantajate, fermierii de subzistență, cu acces limitat la oportunități de îmbunătățire a veniturilor și de a reduce sărăcia. Există o mare nevoie de a sprijini populația din zonele rurale prin oferirea de cursuri și specializări de scurtă durată în vederea perfecționării și dobândirii de cunoștințe și abilități noi. De asemenea, complementaritatea cu alte fonduri este importantă, astfel consilierea și asistența specializată pot sprijini populația rurală să creeze și să dezvolte noi activități non-agricole aducătoare de venit.

Necesitatea de a aborda această provocare socială este o prioritate, în special pentru a asigura transferul persoanelor ocupate în agricultura de subzistență, în activități non-agricole dacă sunt asistați de o formare profesională specializată în vederea atingerii unor standarde de viață mai înalte.

Diversificarea exploatațiilor agricole și a altor întreprinderi existente prin orientarea lor către sectorul non-agricol nu constituie doar un răspuns logic la cerințele pieței, aflată în plină schimbare, ci va ajuta și la absorbția surplusului forței de muncă eliberate din sectorul agricol. Crearea și menținerea de locuri de muncă sustenabile, înființarea și consolidarea afacerilor, dezvoltarea de produse, servicii și activități care generează locuri de muncă și un venit suplimentar sunt esențiale pentru îmbunătățirea standardelor de viață din zonele rurale.

Atragerea tinerilor calificați ca actori în zonele rurale este o metodă sustenabilă de regenerare și consolidare a comunităților rurale. Abordarea acestei nevoi are legătură cu progresul social și economic în general, inclusiv cu îmbunătățirea accesului la bunuri și servicii publice și private, la produsele alimentare și tehnice, la domeniile profesionale și educaționale.

O infrastructură rurală bine dezvoltată și funcțională reprezintă baza pentru dezvoltarea economică în zonele rurale.

Renovarea și dezvoltarea satelor și mai ales, îmbunătățirea infrastructurii, protejarea resurselor de apă și aer nu sunt doar o cerință esențială pentru îmbunătățirea calității vieții și creșterea atractivității zonelor rurale, ci și un element esential în utilizarea eficientă a resurselor și protecția mediului. Îmbunătățirea/extinderea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare/tratare a apei reziduale, precum și a unor activități de protejare a moștenirii rurale pot contribui la eforturile comune de asigurarea dezvoltării durabile în comunităților rurale. Realizarea unei infrastructuri rurale adecvate contribuie la dezvoltarea activităților economice în spațiul rural, la creșterea ponderii serviciilor și implicit a locurilor de muncă.

Sprijinirea conservării patrimoniului local și a tradițiilor contribuie nu numai la sporirea calității vieții în zonele rurale, ci stimulează activitățile de turism rural, dezvoltarea mărcilor locale și crearea de locuri de muncă. Sprijinul pentru această nevoie stimulează și continuă progresul înregistrat prin sprijinul alocat prin PNDR 2007-2013.

Direcțiilor menționate anterior li se adaugă abordarea LEADER, care este destinată să ajute populația rurală să-și cunoască mai bine nevoile de dezvoltare, resursele naturale de care dispun în vederea adoptării unor decizii colective pentru dezvoltarea și îmbunătățirea potențialul de care dispun, pe termen lung.

Deși LEADER nu a atins încă impactul dorit în România în perioada 2007-2013, există un real potențial pentru ca abordarea să se bucure de mai mult succes în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă a teritoriilor rurale și prin urmare, aceasta este o prioritate ce trebuie sprijinită prin viitorul PNDR. Nevoile prioritare identificate includ simplificarea procedurilor administrative, creșterea capacității managerilor GAL, conștientizarea populației rurale cu privire la oportunitățile de a se implica mai mult în dezvoltarea comunităților lor locale, etc.

Implementarea cu succes a PNDR 2014-2020 va depinde, pe lângă sprijinul pentru abordarea nevoilor prioritare descrise mai sus în această secțiune, de disponibilitatea și de sprijinul pentru dezvoltarea ideilor, proiectelor și activităților noi, inovative, pentru promovarea dezvoltării afacerilor și comunităților rurale. Există o nevoie prioritară de a împărtăși cunoștințele și experiența prin conectarea oamenilor în cadrul unei rețele naționale de dezvoltare rurală bine organizată și gestionată. Scopul rețelei nu este numai de a sprijini eficiența politicii de dezvoltare rurală, ci și de a facilita crearea de sinergii, de a încuraja cunoașterea, precum și de a contribui la obiectivele Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) cu privire la Productivitatea și Sustenabilitatea Agriculturii.

Îmbunătățirea educației, a politicii de formare profesională (inclusiv învățarea pe tot parcursul vieții), precum și a curriculei și a modalităților de furnizare sunt esențiale pentru România în scopul creării de locuri de muncă, îmbunătățirii serviciilor (publice și private),

reducerii sărăciei (în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv șomeri pe termen lung, persoane ocupate în agricultura de subzistență, persoane cu dizabilități și rromi), realizării progresului și a stabilității sociale.

1.2.3 Instrumentele financiare.

Mediul de afaceri rural a manifestat un interes deosebit pentru dezvoltarea proiectelor de dezvoltare rurală, în absența resurselor proprii, asigurarea cofinanțării necesare realizării acestora a fost dependentă de sistemul bancar. Pentru remedierea problemelor întâmpinate în dezvoltarea proiectelor în mediul rural, începând cu anul 2005, Guvernul României a elaborat un pachet de acte normative pentru creditarea și garantarea împrumuturilor pentru investiții, în special pentru asigurarea cofinanțării proiectelor realizate din fondul SAPARD. Programul „Fermierul” de stimulare a investițiilor în agricultură a constituit componenta principală a acestui pachet și principalul instrument pentru creșterea absorbției fondurilor comunitare de pre-aderare (SAPARD).

În paralel, a fost alimentată cu fonduri bugetare și o schemă de garantare a creditului rural pentru facilitarea accesului la credite al beneficiarilor Programului SAPARD prin acordarea de garanții ce acopereau 100% valoarea creditului și respectiv, preluarea riscului de creditare.

Două instituții financiare au fost desemnate să gestioneze schema de garantare: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Aceste două instituții financiare sunt deocamdată singurele înregistrate de Banca Națională a României în Registrul Special al Instituțiilor Financiare Nebancare ce operează pe piața de garanții bancare din România. Contribuția acestor fonduri la implementarea Programului SAPARD, s-a concretizat prin accelerarea absorbției.

1.3 Justificarea priorităților și a domeniilor de intervenție

Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale.

Creșterea competitivității și a viabilității activităților din sectorul agro-alimentar, forestier și a zonelor rurale poate fi susținută doar dezvoltarea unei baze de cunoștințe suținută de o cercetare științifică adaptată acestor cerințe, prin promovarea inovării și cooperării între toți actorii implicați. Sunt necesare cunoștințe legate de modernizarea fermei și viabilitatea afacerilor agricole, managementul pădurilor, adaptarea la schimbările climatice, inclusiv adaptarea tehnologiei inovatoare din rețelele europene și internaționale la condițiile din România. Procesatorii ar putea beneficia foarte mult de cercetarea aplicată pentru noi procese tehnologice, eficientizarea producției, tendințele consumatorilor și testarea pieței, etc. Locuitorii din spațiul rural au nevoie de acces la rezultatele cercetării care să-i ajute să diversifice activitățile non-agricole și să valorifice bio-resursele de care dispun, să susțină și să transforme comunitățile rurale în locuri atractive pentru locuit.

Îmbunătățirea competențelor și cunoștințelor de bază în rândul fermierilor și deținătorilor de păduri, inclusiv al lucrătorilor din industria alimentară (în materie de management, marketing, procesare, siguranță și igienă alimentară, etc.) și promovarea rezultatelor cercetarii și a inovării se poate realiza prin acțiuni de informare, formare profesională și dobândire de cunoștințe, activități demonstrative în conformitate cu prevederile de cunoștințe și acțiuni de informare.

În același timp, acțiuni de informare și diseminare vor viza schimburi de experiență și proiecte demonstrative menite să încurajeze cooperarea în rândul fermierilor și deținătorilor de păduri, adoptarea de tehnologii, metode și practici inovative, sprijinirea creării de rețele, clustere și grupuri de producători.

Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite.

Consolidarea legăturilor dintre nevoile practice ale fermierilor si silvicultorilor și activitatea de cercetare va avea în vedere inițierea de grupuri operationale prin intermediul Parteneriatului European pentru Inovare în agricultura și sprijinirea de servicii de informare care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor și deținătorilor de păduri, inclusiv a grupurilor de producători. Grupurile operaționale vor fi înființate de părți interesate precum fermieri, cercetători, consultanți și întreprinderi implicate în sectorul agroalimentar, relevante pentru îndeplinirea obiectivelor PEI.

Sprijinul din cadrul acestei măsuri se acorda prin intermediul activitatilor de cooperare din propunerea de regulament de dezvoltare rurala. Astfel, vor fi sprijinite acțiunile care vizează facilitarea schimbului de expertiză și de bune practici și stabilirea unui dialog între fermieri și comunitatea cercetătorilor și facilitarea incluziunii tuturor părților interesate în procesul de schimb de cunoștințe.

Prin acest sprijin se urmărește promovarea unui sector agricol și silvic eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, viabil din punct de vedere economic, productiv, competitiv, cu emisii reduse, benefic pentru mediu, care să acționeze în direcția unor sisteme de producție agro-ecologică și să funcționeze în armonie cu resursele naturale esențiale de care depinde activitatea agricolă și silvică.

Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier.

Având în vedere nivelul scăzut al competențelor și cunoștințelor de bază în rândul fermierilor și deținătorilor de păduri precum și insuficiența cursurilor de formare profesională în general, este nevoie de servicii sustenabile pentru a crește nivelul de pregătire al fermierilor și deținătorilor de păduri, precum și al lucrătorilor din industria alimentară. De servicii de formare si informare vor beneficia fermieri în vederea transformării exploatațiilor acestora în unele viabile, orientate către piață, adaptate standardelor europene.

Cursurile de formare profesională pentru fermierii și deținătorii de păduri vor asigura dezvoltarea abilităților și competențelor necesare în vederea îmbunătățirii generale a viabilității fermelor, a integrării mai bune pe piață (de exemplu, prin extinderea către activități de procesare, marketing, ambalare, promovare, etc.), precum și în vederea creșterii nivelului de conștientizare cu privire la efectele schimbărilor climatice (inclusiv prin adoptarea de instrumente de management al riscurilor), managementului durabil al pădurilor și avantajelelor practicilor prietenoase cu mediul.

Formarea profesională continuă va servi la completarea cunoștintelor tinerilor fermieri, la creșterea conștientizării și adaptării la schimbările climatice și încurajarea adoptării de practici agricole și silvice prietenoase cu mediul.

Măsurile propuse pentru atingerea celor trei domenii aferente priorității:

Prioritatea 1.

Incurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale asigură complementaritatea și respectarea angajamentelor din AP Ro referitoare la finanțarea din PNDR pentru:

Provocarea 1 în materie de dezvoltare ‐ „Competitivitate” și obiectivul tematic nr. 1: Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării care include:

Crearea și oferirea de servicii de consultanță, în vederea îmbunătățirii performanței economice și de mediu colaborarea între agricultură/industria agroalimentară, industria forestieră, pescuit și acvacultură și industria alimentară și sistemele de consultanță, educație și cercetare în contextul proiectelor pilot, al dezvoltării de produse, practici, procese și tehnologii noi etc.

Înființarea unor grupuri operaționale (fermieri, cercetători, consultanți), care vor participa la Parteneriatul European pentru Inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii”;

Provocarea 2 în materie de dezvoltare ‐ „Oamenii și societatea” și obiectivul tematic nr. 10 ‐ Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții care include:

sprijinirea formării profesionale și a achiziției de competențe în gestionare agricolă, practici agricole durabile, îmbunătățirea calității și utilizarea noilor tehnologii specifice agriculturii și silviculturii;

sprijinirea activităților demonstrative pentru transferul de cunoștințe referitoare la noile practici în domeniu;

informare, schimburi pe termen scurt și vizite în interiorul UE în scopul promovării schimbului de bune practici;

Provocarea 3 în materie de dezvoltare „Resursele” și obiectivul tematic nr. 4 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele care include:

Oferirea de consultanță și, acolo unde se justifică, asistență pentru investiții în furnizare ecologică și în măsuri de eficientizare energetică, precum și în trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon și rezistentă la schimbările climatice, cu accent deosebit asupra agriculturii.

.

Prioritatea 2

Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare si a gestionării durabile a pădurilor.

Imbunatatirea performantei economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și modernizarii fermelor, în special in vederea creșterii participarii și orientarii catre piața, cat și a diversificarii agricole.

Pentru îmbunătățirea performanței a exploatațiilor agricole, a modernizării și atingerea potențialului de producție un rol important il au investițiile de modernizare a construcțiilor fermei, modernizarea echipamentelor și utilajelor tehnice, îmbunătățirea calității activelor fixe.

Pentru atingerea obiectivelor acestui domeniu de intervenție se propune continuarea procesului de modernizare și adaptare a fermelor la cerințele pieței și care să asigure îmbunătățirea performanței și a sustenabilității exploatației agricole.

Având în vedere structura exploatațiilor agricole, se propune ca sprijinul să se acorde exploataților agricole și silvice pentru investiții care se adreseaza:

Creșterii performanței generale a fermelor, precum modernizarea construcțiilor fermei, modernizarea echipamentelor și utilajelor tehnice, îmbunătățirea calității activelor productive și al accesului intern, facilitarii accesului la exploatatiile agricole și silvice pentru a îmbunătăți eficiența costurilor și creșterea productivității muncii.

Vor fi încurajate exploatațiile agricole din domeniul creșterii animalelor, care asigură o mai bună valorificare a producției agricole vegetale și obținerea unor produse cu o valoare adăugată mare. Creșterea bovinelor va fi susținută în special în zonele în care capacitatea pășunilor și fânețelor este subutilizată, evitând deprecierea valorii naturale a acestor suprafețe și a stării peisajului. În sectorul pomicol se va acorda sprijin pentru modernizarea exploatațiilor, înființarea de plantații noi, și reconversia plantațiilor pomicole.

În mod complementar, se va asigura îmbunătățirea accesului la acțiunile de informare și diseminare a rezultatelor, serviciile de consultanță, la rezultatul activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protecție a mediului, de adaptare la schimbările climatice și la acțiuni de cooperare pentru lanțuri scurte de aprovizionare.

Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor.

Îmbunătățirea productivității în activitatea agricolă și orientarea exploatațiilor agricole către piață, poate fi stimulată prin sprijinirea tinerilor pentru preluarea conducerii fermelor. Sprijinul poate fi acordat tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șefi ai acestora. Sprijinul se acordă și pentru investițiile necesare pentru a se conforma standardelor Uniunii care se aplică producției agricole, inclusiv celor privind normele de securitate a muncii.

Tinerii fermieri, reprezintă categoria de bază care poate să îmbunătățească productivitatea exploatațiilor agricole și creșterea accesului pe piață.

Tinerii fermieri trebuie să aibă acces la instruire specifică pentru a-i ajuta să îmbunătățească nivelul de performanță general, să dezvolte durabil exploatațiile agricole pe care le gestionează și sa-și diversifice sursele de venit, etc. Vor beneficia și de informare și diseminare a rezultatelor, servicii de consultanță, rezultatele activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protecție a mediului, de adaptare la schimbările climatice. Tinerii fermieri vor putea participa la acțiuni de cooperare pentru lanțuri scurte de aprovizionare.

Măsurile propuse pentru atingerea celor două domenii aferente priorității 2 – Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare si a gestionării durabile a pădurilor asigură complementaritatea și respectarea angajamentelor din AP Ro referitoare la finanțarea din PNDR pentru: provocarea 1 în materie de dezvoltare ‐ „Competitivitate” și obiectivul tematic nr. 3 ‐ Îmbunătățirea competitivității IMM‐urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii care include:

Acțiuni pentru îmbunătățirea performanței economice și pentru restructurarea și modernizarea agriculturii, în special în vederea creșterii participării și orientării către piețe, precum și pentru diversificarea activităților agricole.

Facilitarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol.

Prioritatea 3

Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea si comercializarea produselor agricole, a bunăstării animale și gestionării riscurilor în agricultură.

Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțului agro-alimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al organizațiilor interprofesionale.

Atingerea unui nivel mai ridicat de competitivitate în domeniul agro-alimentar poate fi asigurat printr-o mai bună procesare a produselor agricole, creșterea valorii adaugate pentru produsele agricole și îmbunătățirea organizării pieței de desfacere prin promovarea în cadrul piețelor locale a lanțurilor scurte de aprovizionare.

Pentru atingerea obiectivelor acestui domeniu vor fi promovate investiții în dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și comercializare a produselor agricole, care respectă standardele comunitare includ tehnologii moderne și facilități pentru creșterea eficienței și productivității întreprinderilor, dezvoltarea produselor alimentare inovatoare și a mărcilor locale, dar și pentru extinderea și diversificarea gamei de produse. Unitățile își vor putea procura utilaje și tehnologii în vederea creșterii productivității și capacității de marketing, să introducă inovații și idei noi de management (inclusiv printr-un acces mai bun la rezultatele cercetărilor și la serviciile de consultanță).

Complementar prin strategiile de dezvoltare locală, odată cu finalizarea legislației și a sistemului de implementare fermierii și grupurile de fermieri pot fi sprijiniți să participe la schemele naționale și comunitare, pentru a aduce valoare adăugată producției din sectorul agricol și de procesare cu un efect pozitiv asupra producătorilor și consumatorilor. Având la bază abordarea Leader, vor fi sprijinite grupurile de producatori din domeniul agricol și silvic pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței locale.

Fermierii (inclusiv grupurile de fermieri) și procesatorii au nevoie de sprijin tehnic (inclusiv studii de fezabilitate și de planuri de afaceri, de promovare, etc.) și de acces la acțiuni de informare și diseminare a rezultatelor activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protectie a mediului, de adaptare la schimbările climatice și la acțiuni de cooperare pentru lanțuri scurte de aprovizionare.

Sprijinirea gestionarii si a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor.

Producția agricolă este profund dependentă de schimbările climatice, situație care impune facilitarea accesului fermierilor și deținătorilor de păduri la fonduri care să compenseze, parțial, pierderile rezultate în urma dezastrelor naturale sau altor fenomene nefavorabile și să permită refacerea activelor fizice afectate și securizarea venitului. O asigurare adecvată trebuie să acopere pierderile cauzate de bolile animalelor și plantelor, infestarea cu dăunători, diverse fenomene climatice (inundații, secete, eroziune etc.), incidente de mediu (deversări de deșeuri toxice, etc.).

Măsurile propuse pentru atingerea celor două domenii aferente priorității 3 – Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea si comercializarea produselor agricole, a bunăstării animale și gestionării riscurilor în agricultură asigură complementaritatea și respectarea angajamentelor din AP Ro referitoare la finanțarea din PNDR pentru:

Provocarea 1 în materie de dezvoltare ‐ „Competitivitate” și obiectivul tematic nr. 3 ‐ Îmbunătățirea competitivității IMM‐urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii care include:

Acțiuni pentru îmbunătățirea performanței economice a producătorilor primari printr‐o mai bună integrare a acestora în lanțul alimentar prin programe de calitate, adăugând valoare produselor agricole, prin promovarea pe piețe locale prin dezvoltarea circuitelor scurte de aprovizionare etc.

Acțiuni de sprijinire a activităților de prevenire și gestionare a riscurilor agricole.

Provocarea 3 în materie de dezvoltare „Resursele” și obiectivul tematic nr. 4 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele care include:

Acțiuni de creștere a eficienței energetice prin reducerea consumului de energieprimară în agricultură și în procesarea alimentelor;

Facilitarea furnizării și utilizării de surse de energie regenerabile în sectorul agricol (produse secundare, deșeuri, reziduuri și alte materii prime nealimentare).

Prioritatea 4

Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură.

Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene.

Romania dispune de o mare diversitate biologica, fiind țara în care se regăsesc cele mai multe regiuni bio-geografice din Europa, respectiv 5 din cele 11 identificate la nivelul UE, ariile de protecție de interes european (Natura 2000) acoperind 22,7% din teritoriul tarii.

Conservarea biodiversității reprezintă un obiectiv important al strategiei de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020. Biodiversitatea în România, ca și la nivel global, este amenințată de o serie de factori precum intensivizarea agriculturii, abandonul practicilor agricole extensive, schimbarile climatice, poluarea, extinderea spațiului locuit, etc.

Pentru contracararea acestor amenințări România va implementa măsuri de conservare a biodiversității pe terenuri agricole și forestiere, de menținere apracticilor agricole tradiționale, extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor, de stimulare în vederea continuării activităților agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, de sprijinire a agriculturii ecologice, precum și de conservare a diversității genetice.

Măsurile de conservare a biodiversității pe terenuri agricole, de promovare a practicilor agricole tradiționale, extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor urmând ca pachetele de agromediu din actualul PNDR să fie menținute, totodată avându-se în vedere analizarea oportunității dezvoltării de noi pachete care să contribuie la protejarea speciilor sălbatice sau conservarea habitatelor importante la nivel european/internațional.

Suprafețe extinse de terenuri agricole sunt afectate de constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, care se manifestă prin condiții climatice, condiții specifice ale terenului și solului mai puțin favorabile. Din acest motiv productivitatea agricolă este limitată, iar aceste zone sunt amenințate de fenomenul de abandon, fenomen care poate afecta atât biodiversitatea cât și viabilitatea acestor zone.

Agricultura ecologică este un sistem dinamic în România, cu un potențial cert de dezvoltare, fapt ilustrat de ritmul accelerat de creștere din ultimii ani (o creștere medie anuală de circa 20%; o triplare a numărului de operatori în 2011 față de 2010; o creștere de aproape 7 ori a numărului de operatori în 2011 față de 2007; 98,7% dintre operatori sunt producători agricoli, iar diferența o reprezintă segmentul de procesare și comercializare).

Având în vedere multiplele funcții de protecție a mediului pe care le îndeplinește practicarea agriculturii ecologice, vor fi sprijinite în perioada 2014 – 2020 atât acțiunile privind conversia fermelor la agricultura ecologică, cât și menținerea acestei practici în cadrul fermelor certificate. Sprijinul pentru conversia și/sau continuarea practicării agriculturii ecologice trebuie susținut prin combinarea acestui sprijin cu cel oferit pentru încurajarea procesării producției ecologice.

Pentru a avea efectul așteptat, masura de agromediu va fi completată și de acțiuni de constientizare și promovare a bunelor practici în agricultură și silvicultură. Pentru a atinge obiectivele măsurii de agromediu beneficiarii vor fi instruiți asupra metodelor de producție agricolă compatibile cu protecția și îmbunătățirea mediului, a peisajului și caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului și a diversității genetice.

Pe lângă axarea directă pe gestionarea suprafețelor agricole HNV, există și nevoia de a identifica și de a încuraja abordări inovatoare și integrate pentru a promova viabilitatea și sustenabilitatea socio-economică a sistemelor agricole HNV. Aici pot fi incluse acțiuni de cooperare între fermieri, folosirea inovatoare a tehnologiei informațiilor, etc.

Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor.

Conservarea și gestionarea durabilă a resurselor de apă reprezintă unul dintre cele mai importante obiective în domeniul protecției mediului.

Deși, în prezent, resursele de apă se găsesc, în general, în stare bună, tendința tot mai mare de utilizare a substanțelor chimice în agricultură sub presiunea intensivizării prezintă un risc real de poluare a apelor cu nitrați.

Ca urmare, în acesta arie de intervenție vor fi incluse măsuri care vor contribui la reducerea acestui risc, respectiv aplicarea cerințelor de agro-mediu și climă în vederea reducerii sau chiar a eliminării utilizării îngrășămintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultură ecologică precum și a practicilor de prevenire a infiltrării nitraților în sol prin promovarea culturilor verzi. Pe lângă aceste acțiuni mai există și alte intervenții, care vor fi sprijinite prin celelalte priorități ale PNDR, care vor aduce un aport important la gestionarea durabilă a resurselor de apă (de ex. sprijinul acordat pentru înființarea și modernizarea fermelor pentru respectarea normelor Directivei Nitrați).

Utilizarea de substanțe chimice (ingrasaminte, pesticide), gestionarea inadecvată a deșeurilor și a gunoiului de grajd în agricultură afectează în mod direct calitatea apei. Sesiunile de constientizare, informare si formare a fermierilor cu privire la bunele practici agricole si buna lor aplicare, vor contribui, totodată, la reducerea impactului negativ al activităților agricole asupra calității apelor. În același timp, îmbunătățirea competențelor fermierilor va conduce la asigurarea atingerii obiectivelor propuse.

Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului.

România dispune de soluri de bună calitate, însă o bună parte dintre acestea sunt afectate de diverse fenomene de degradare.

Fenomenele climatice extreme și practicile inadecvate de management agricol cresc riscul de degradare a solului prin eroziunea cauzată de ape și de vânt, salinizare/alcalinizare, compactarea solului, scăderea biodiversității solului și scăderea materiei organice. În unele regiuni (în special în sudul, sud-estul și estul României), aceste amenințări contribuie din ce în ce mai mult la un risc crescut de deșertificare, de scădere a productivității și chiar de marginalizare a suprafețelor agricole și abandonare a activităților agricole.

În vederea reducerii efectelor negative generate de fenomenele climatice extreme și de practicile inadecvate de management agricol asupra solului, se va încuraja aplicarea unor măsuri specifice de protecție a resurselor de sol, măsuri ce depasesc nivelul standard minim prevazut de GAEC.

Impactul pozitiv asupra calitațíi solului urmare a aplicării măsurii de agromediu. Metodele de producție ecologică vor avea, de asemenea, un efect benefic asupra calității solului.

Totodată, împădurirea terenurilor agricole cu specii forestiere adecvate, în baza articolului 22, în principal în acele zone unde terenul este mai puțin potrivit pentru utilizare agricolă, contribuind la stoparea proceselor de degradare.

Sesiunile de constientizare, informare si formare a fermierilor cu privire la bunele practici agricole si buna lor aplicare, realizate în baza articolului 15, precum și oportunitățile oferite de acțiunile de cooperare (articolul 36) vor contribui, de asemenea, la reducerea impactului activităților agricole asupra calității solului.

Măsurile propuse pentru atingerea celor trei domenii aferente priorității 4 – Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silviculturăasigură complementaritatea și respectarea angajamentelor din AP Ro referitoare la finanțarea din PNDR pentru:

Provocarea 4 în materie de dezvoltare – „Resursele” și obiectivul tematic 6 Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor care include: restaurarea, păstrarea și îmbogățirea ecosistemelor dependente de agricultură și silvicultură.

Provocarea 4 în materie de dezvoltare– „Resursele” și obiectivul tematic 5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor care include:

Creșterea eficienței utilizării apei în agricultură;

Conservarea solului și a stocului său de carbon prin practici de gestionare a terenurilor, Precum cultivare redusă, culturi de iarnă și plantarea de păduri;

Menținerea diversității genetice prin susținerea varietăților locale de culturi și rase de animale.

Prioritatea 5

Eficientizarea utilizării apei în agricultură.

Resursele de apă dulce ale României sunt reduse și distribuite neuniform, țara noastră fiind încadrată în categoria țărilor cu resurse sărace în apă. Pe o bună parte a teritoriului se manifestă fenomenul de secetă, fapt ce conduce la scăderea resurselor de apă, uneori până la cca.30% din cele ale unui an normal. Schimbările climatice manifestate prin secetă au impact asupra resurselor de apă disponibile în România, în special în mediul rural. În vederea creșterii eficienței utilizării apei și a adaptării la efectele negative generate de schimbările climatice se vor sprijini investițiile în modernizarea și extinderea sistemului de irigații, precum și investițiile în infrastructura necesară pentru dezvoltarea și adaptarea agriculturii și a silviculturii.

Practicile agricole suplimentează si completează cerințele privind eco-conditionalitate (cross-compliance) contribuie la economisirea apei, reducând scurgerile de suprafață și crescând retenția apei în sol.

Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar.

În Romania, consumul de energie în agricultură și silvicultură a înregistrat un trend crescător în perioada 2007 – 2011 (de la 260 kTOE la 432kTOE), în timp ce, consumul de energie în industria alimentară s-a diminuat cu aproximativ 20% (de la 697 kTOE în 2007 la 564 kTOE în 2011). În anul 2011, consumul de energie din agricultură reprezinta 1,9% iar cel din industria alimentară 2,5% din totalul consumului de energie (egal cu cel din UE27).

În contextul obiectivului de creștere cu 20% a eficienței energetice prevăzut de Strategia europeană 2020 în vederea atenuării efectelor schimbărilor climatice, strategia de dezvoltare rurală a României va susține investițiile în modernizarea fermelor și a unităților de procesare prin achiziționarea de noi tehnologii și realizarea de construcții care să contribuie la reducerea consumului de energie. Aceste acțiuni, vor avea, ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).

Este necesară încurajarea aplicării practicilor inovative, sprijinirea informarii permanente și a formarii fermierilor, deținătorilor de pădure și locuitorilor din zonele rurale în domeniul eficienței energetice.

Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare în scopul bioeconomiei.

În România există o gamă variată de resurse de energie regenerabilă provenite din agricultură și silvicultură, însă nivelul de utilizare al acestora este scăzut (1,7% din producția totală de energie regenerabilă provine din sectorul agricol, comparativ cu 10,6% în UE27). Pentru încurajarea creșterii producției și a utilizării energiei din surse regenerabile, materii prime nealimentare, subproduse, deșeuri, reziduuri, vor fi sprijinite atât investițiile pentru înființarea de culturi cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție, cât și pentru achiziționarea de tehnologii de producere și transport a energiei obținute.

De asemenea, se va încuraja și susține aplicarea practicilor inovative, informarea permanenta și formarea fermierilor, deținătorilor de padure și locuitorilor din zonele rurale în domeniul furnizării și utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul dezvoltării bioeconomiei.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură.

În România, nivelul emisiilor de GES provenite din agricultură este redus, obiectivul strategiei de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-2020 fiind menținerea unui nivel scazut al acestora. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din depozitarea și aplicarea în teren a gunoiului de grajd sunt în continuare ridicate din cauza facilităților inadecvate de depozitare și din cauza echipamentelor învechite folosite pentru aplicarea în teren.

Transferul de cunoștințe și acțiunile de informare a fermierilor și a comunităților rurale cu privire la întelegerea și integrarea conceptului de economie cu emisii reduse de GES sunt acțiuni complementare celorlalte măsuri.

Promovarea conservării și a sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură.

Creșterea suprafețelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Totodată, prin împădurirea terenurilor agricole se urmăresc atingerea și a altor obiective de mediu, precum reducerea eroziunii solului, îmbunătățirea capacitatății de retenție a apei, îmbunătățirea calității aerului, etc.

Practicarea unui sistem agricol extensiv care asigură un bun management al solului contribuie la conservarea și sechestrarea carbonului pe terenuri agricole.

Pentru însușirea conceptelor de bază cu privire la gestionarea terenurilor agricole si forestiere în scopul conservarii și sechestrarii carbonuluitrebuie realizate acțiuni de informare, constientizare a fermierilor si detinatorilor de paduri.

Măsurile propuse pentru atingerea celor cinci domenii aferente priorității 5 – Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic asigură complementaritatea și respectarea angajamentelor din AP Ro referitoare la finanțarea din PNDR pentru:

Provocarea 4 în materie de dezvoltare „Resursele” și obiectivul tematic 4 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele care include:

Acțiuni de sprijinire a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul afacerilor, pescuitului, acvaculturii, agriculturii și silviculturii mai ales prin exploatarea potențialului de management al terenurilor și de sechestrare a carbonului;

Acțiuni de creștere a eficienței energetice prin reducerea consumului de energieprimară în agricultură și în procesarea alimentelor;

Facilitarea furnizării și utilizării de surse de energie regenerabile în sectorul agricol (produse secundare, deșeuri, reziduuri și alte materii prime nealimentare).

Provocarea 4 în materie de dezvoltare „Resursele” și obiectivul tematic 6 Protecția mediului și promovarea eficienței utilizării resurselor care include:

Crearea unui sistem durabil de irigații și de gestionare a apei, precum și a unor practici de combatere a schimbărilor climatice în domeniul utilizării apelor.

Îmbunătățirea calității solului prin investiții de reducere a proceselor de eroziune, compactare, salinizare, alunecări de teren și pierderi sau materii organice și a apei prin investiții în instalatii pentru tratarea apei reziduale.

Prioritatea 6

Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.

Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de locuri de muncă.

În zonele rurale activitatea principală o reprezintă agricultura, astfel că o mare parte a populației rurale este ocupată în agricultură și obțin venituri din această activitate. Datorită suprafețelor mici de teren agricol, a lipsei utilajelor agricole și a accesului la credite, multe exploatații agricole sunt de subzistență. Pentru crearea de locuri de muncă și pentru creșterea veniturilor populației rurale se impune diversificarea activităților și promovarea afacerilor la scară mică.

Dezvoltarea exploatațiilor agricole și a întreprinderilor neagricole ar trebui să aibă drept scop promovarea ocupării forței de muncă și crearea de locuri de muncă de calitate în zonele rurale, menținerea locurilor de muncă deja existente, reducerea fluctuațiilor sezoniere. Ar trebui încurajate atât proiectele care integrează simultan agricultura, turismul rural, prin promovarea turismului durabil în zonele rurale, cât și investițiile în surse de energie regenerabile.

Crearea și dezvoltarea de noi activități economice se poate realiza în conformitate cu Articolul 18 Investiții în active fizice, prin promovarea investițiilor în diversificarea către activități neagricole, inclusiv furnizarea de servicii destinate agriculturii și silviculturi,.

Fermierii sau membrilor unei gospodării agricole care își diversifică activitatea prin practicarea unor activități neagricole pot primi sprijin în conformitate cu Articolul 20 Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor.

Sunt necesare acțiuni de informare și diseminare a rezultatelor activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protecție a mediului, de adaptare la schimbările climatice și la acțiuni de cooperare pentru lanțuri scurte de aprovizionare. În plus utilizarea tehnologiilor și echipamantelor inovative contribuie la menținerea viabilității și a unei economii rurale conectate la realitățile prezente.

Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.

Pentru diminuarea decalajelor care persistă încă între mediul rural și cel urban și pentru crearea unor condiții decente de viață populației rurale este necesar să se continuie procesul de renovare a satelor și de dezvoltare a infrastructurii rurale.

În conformitate cu Articolul 21 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale pot fi realizate investiții în crearea, îmbunătățirea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul energiei din surse regenerabile și al economisirii energiei. De asemenea, pot fi realizate investiții în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement, pentru întreținerea, refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor, al peisajelor rurale și al siturilor de înaltă valoare naturală, inclusiv cu aspectele socio-economice conexe, precum și acțiuni de sensibilizare ecologică.

Un rol important în acțiunile de dezvoltare a comunităților locale îl are programul LEADER. LEADER încurajează teritoriile rurale să exploreze modalități noi prin care să devină sau să rămână competitive, să-și valorifice bunurile la maxim și să depășească dificultățile pe care le-ar putea întâmpina, cum ar fi o populație cu tendință de îmbătrânire, niveluri reduse ale prestării serviciilor sau absența posibilităților de angajare. Astfel, LEADER contribuie la îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, atât a familiilor de fermieri, cât și a populației rurale în sens mai larg, abordând problemele rurale din perspectivă globală. De exemplu, competitivitatea în producerea hranei, asigurarea unui mediu plăcut și crearea de locuri de muncă pentru populația locală sunt aspecte care se sprijină reciproc și care necesită abilități specifice, tehnologii corespunzătoare și servicii care trebuie abordate ca un ansamblu coerent, cu ajutorul unor măsuri de adecvate. Cooperarea poate ajuta GAL-urile să își intensifice activitățile locale și să le permită rezolvarea anumitor probleme sau sporirea valorii resurselor locale.

Informarea populației rurale se poate fi realiza prin intermediul rețelei rurale naționale având ca scop:

Sporirea gradului de implicare a părților interesate în implementarea dezvoltării rurale;

Ameliorarea calității punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rurală;

Informarea publicului larg și a potențialilor beneficiari cu privire la politica de dezvoltare rurală și oportunitățile de finanțare;

Încurajarea inovării în agricultură, producția alimentară, silvicultură și zonele rurale.

Măsurile propuse pentru atingerea celor trei domenii aferente priorității 6- Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale asigură complementaritatea și respectarea angajamentelor din AP Ro referitoare la finanțarea din PNDR pentru:

Provocarea 2 în materie de dezvoltare – „Oamenii și societatea” și obiectivul tematic 8-Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă care include:

Crearea de noi întreprinderi mici prin acordarea de sprijin pentru demararea afacerilor în cazul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici din afara domeniului agricol, precum și dezvoltarea de activități non‐agricole în zonele rurale.

Provocarea 2 în materie de dezvoltare – „Oamenii și societatea” și obiectivul tematic 9 – Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei care include:

Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale prin investiții în infrastructură la scară mică și prin crearea/îmbunătățirea serviciilor de bază locale pentru populația rurală;

Promovarea strategiilor de dezvoltare locală comunitară de tip LEADER.

Inovarea

Ca și tematicile legate de mediu și schimbări climatice, inovarea își propune să răspundă la noile provocări apărute: o cerere tot mai mare de alimente, o presiune din ce în ce ai mare asupra resurselor și mediului înconjurător.

Agricultura va trebui așadar să se adapteze la aceste noi coordonate și să țină cont atât de eficiența utilizării materiilor prime, cât și de o dezvoltare sustenabilă. Conceptul de inovare devine astfel un element-cheie în PNDR 2014-2020.

Deși dificil de cuprins într-o definiție, inovarea se poate referi la dezvoltarea unui nou produs, concept, al unei noi practici, tehnologii, proceduri, mod organizațional, etc. pentru o anumită comunitate, persoană, grup de persoane sau zonă geografică. Inovarea poate însemna și transferarea de bune practici într-un nou context sau testarea și adaptarea unui produs sau al unei tehnologii (practicienii pot testa idei sau rezultate ale cercetătorilor, iar cercetătorii pot testa idei deja implementate de către practicieni în vederea multiplicării și diseminării). Totodată, inovarea are un puternic caracter ex-post: putem spune că ne aflăm în calea unei inovații doar după ce aceasta a fost produsă, și nu înainte.

Abordarea inovării ca temă transversală care contribuie la realizarea celorlalte priorități de dezvoltare rurală va fi realizată printr-o serie de mijloace:

Abordarea inovării în strânsă corelație cu prioritatea 1: activarea „potențialului inovator” al acțiunilor de informare, formare, consultanță și cooperare în cadrul celorlalte 5 priorități;

Încurajarea potențialului de inovare al GAL-urilor: GAL-urile reprezintă prin natura lor o abordare inovativă și, mai ales, au potențialul de a activa sinergii la nivel local;

Încurajarea acțiunilor inovatoare în cadrul tutoror priorităților și măsurilor;

Încurajarea grupurilor operaționale în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea și Durabilitatea Agriculturii.

Inovarea prin intermediul Grupurilor Operationale

Instrumentul PEI prezintă un interes special pentru România deoarece legăturile dintre cercetare și fermieri, procesători, alți actori sunt deficitare. În vederea unei bune implementări al acestui instrument în România se propun următoarele:

Consolidarea rolului serviciilor de extensie/consultanță pentru a facilita crearea de rețele, clustere, grupuri operaționale prin aducerea împreună a cercetătorilor, fermierilor, procesatorilor, etc. ;

Asigurarea faptului că grupurile operaționale pornesc de la o nevoie sau oportunitate identificată de către un beneficiar, și nu de sus în jos (de la cercetători către beneficiari);

Comunicarea, încă de la un stadiu incipient, cu privire la oportunitățile oferite de instrumentul PEI prin infrastructura și metodele deja existente (ex. GAL-uri);

Explorarea conceptului de „brokeri de inovare” și deschiderea posibilității pentru: ONG-uri, firme private, GAL-uri, universități, organizații de producători, servicii de extensie, grupuri operaționale, rețeaua de dezvoltare rurală, etc. Combinarea instrumentului cu acțiuni de informare și consultanță pentru întărirea capacității (capacity-building);

Accent pe simplificare și reducerea birocrației pentru stimularea energiilor inovatoare;

Folosirea și potențarea capacităților inovatoare ale fermelor mari în folosul celor mici (de exemplu, prin ferme demonstrative, acțiuni de cooperare, etc.);

Gândirea inovării din perspectiva dualității agriculturii românești: fermele mici au nevoie de cercetare la scală mică (material săditor, energie regenerabilă, etc.), în timp ce fermele mari pot fi integrate în acțiuni cu impact inovator mai semnificativ;

Gândirea unei formule prin care institutele de cercetare să beneficieze de sprijin financiar pentru retehnologizare pentru a putea realiza o cercetare de calitate;

Activarea sinergiilor aferente triunghiului informare-cooperare-inovare luând în considerare faptul că inovarea nu e un proces care se realizeaza la nivel individual, ci unul care rezultă din interacțiunile de grup;

Abordarea inovării dintr-o perspectivă holistică, ținând cont de întregul lanț agro-alimentar, nu numai de componenta de producție agricolă;

Exploatarea particularităților și punctelor forte regionale precum și al potențialului de dezvoltare al unor sectoare-cheie cu valoare adăugată mare: zootehnie, pomicultură, legumicultură, etc.;

Gândirea posibilității de pilotare a PEI și activarea grupului operațional-pilot ca broker de inovare pentru viitoarele parteneriate;

„Ridicarea” importanței inovării prin crearea unui departament special în cadrul viitoarei rețele de dezvoltare rurală.

1.4 Rețea LEADER+ în Valonia

1.4.1 Implementare și funcționare.

Punere în rețea: definiție;

Obiectivele punerii în rețea;

Instrumentele punerii în rețea;

Instrumente de evaluare și monitorizare;

Rezultate înregistrate;

Ingrediente pentru o punere în rețea reușită.

1.4.2 Propunere în rețea

Punerea în rețea înseamnă :

Un dispozitiv;

Actori parteneri;

Instrumente și metode

Valori și obiective commune.

Sistem organizat pornind de la o serie de servicii șiinstrumente destinate actorilor locali și administrațiilor, pentru a favoriza schimburile și cooperarea la toate nivelurile (local,

regional, național, european).

Sistem bazat pe un dispozitiv oficializat, o structurădeanimare, cu roluri variate:

Animare;

Operare;

Mediere;

“Politic”.

1.4.3 Obiectivele punerii în rețea Leader în regiunea valonă

punerea în contact a persoanelor, a proiectelor, a teritoriilor;

schimbul și transferul de experiență, competențe, know-how (reducerea izolării, realizarea de legături, crearea unor canale care să faciliteze circulația informației etc.);

stimularea cooperărilor între teritorii prin punerea la dispoziția GAL-urilor a informațiilor necesare pentru căutarea de parteneri și a sprijinului tehnic necesar pregătirii unei acțiuni de cooperare;

experienă, câștigat în materie de dezvoltare ruralteritorial (analiza demersurilor, a acțiunilor și a practicilor novatoare, structuri pentru diverse modele).

1.4.4. Componentele rețelei

15 GAL / teritorii valone Leader+;

Administrații ale regiunii valone și ale Comunității franceze;

Administrația de coordonare a programului (DGA);

Interfață (asistență tehnică);

Celulă de Animare a Rețelei (CAR).

1.4.5. Celulă de animare a rețelei

Punerea în rețea a GAL-urilor valone și a altor teritorii/actori rurali mai ales printr-un dispozitiv și prin instrumente permanente de animare, de schimburi, de capitalizare de experiențe și know-how.

Consolidarea competențelor actorilor locali Leader+ ;

Consolidarea condițiilor de schimb și de împărtășire a experienței;

Dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor între actorii teritoriilorvecine;

Consolidarea vizibilității Leader la nivelul teritoriilor rurale;

Îmbunătățirea comunicării GAL-urilor;

Dezvoltarea unor instrumente de analiză pentru monitorizarea șievaluarea GAL ;

Favorizarea perenizării rezultatelor Leader ;

Favorizarea apropierii și/sau integrarea instrumentelor de DRvalone și europene;

Favorizarea/consolidarea dialogului și a înțelegerii între parteneriiprogramului Leader+ și din afara Leader ;

Consolidarea contribuției actorilor locali la dimensiunile « rețelenaționale și europene » ale Leader+.

1.4.6. Instrumentele punerii în rețea

Organizarea unor întâlniri având ca scop schimburi adesea tematice (întâlniriInterGAL și seminarii);

Editarea unui “buletin de legătură” și a unei reviste;

Crearea și animarea unui site internet ;

Punerea la dispoziție a unui centru de resurse (SVP Leader) ;

Crearea unui dispozitiv original de « capitalizare a bunelor practici » (Comitet științific care să reunească parteneri academici și practicieni de teren).

Animare de rețea

Întruniri InterGAL

“Parteneriat teritorial și punere în rețea”;

Valorificarea economică și turistică a resurselor naturale ale unui teritoriu Leader;

“Valorificarea produselor locale”;

Gestiune partenerial" a resurselor naturale aleunui teritoriu Leader;

Agricultură, mediu și dezvoltare teritorială;

“Comunicare de teritoriu”;

Dispozitive de sensibilizare și de animare privind peisajele rurale;

“Turism și dezvoltare teritorială”.

Seminarii regionali și internaționalif

Teme :

Valorificarea produselor provenite din agricultura locală

Patrimonii rurale

Cultură și teritorii

Instrumente și metode de animare a dezvoltăriiteritoriale

Cooperare

Participare: 80-100/150 persoane

Conținut: Schimburi structurate în ateliere de lucru

Capitalizarea și difuzarea imediată prin publicarea unuinumăr special al revistei

SPV Leader (centru de resurse)

Servicii propuse:

Primire multilingvă;

Gestiune/schimb de cerere de informații tehnice;

Serviciu documentar;

Schimb de cereri de cooperare europeană;

Furnizarea de instrumente și material pentruseminarii, expoziții, dosare de comunicare etc.;

Gestionarea publicațiilor CAR și aleObservatorului european;

Supraveghere europeană și valonă.

Comunicare

Publicații

Revistă trimestrială + map;

Rețea GAL (scrisoare lunară deinformare).

Presă

Constituirea unui serviciu de difuzare deinformații pus la dispoziția GAL-urilor(acoperire locală, regională și națională);

Publicarea pe internet a unei reviste apresei cu actualizare zilnică;

Comunicate de presă;

Conferințe de presă cu ocazia seminariilorși a evenimetelor rețelei.

1.5 Rețeaua națională pentru dezvoltarea rurală – LEADER+ și viitor

Autoritatea de Management/Autoritatea de plată/beneficiarul: Ministerul Politicilor Agricole și Silvice10.880.000 euro: 50% U.E./ 50% Italia.

Măsuri încredințate prin concurs public:

Funcționarea Grupului de animare (90%);

Acțiuni complementare: comunicare, evaluare, controale și cheltuieli generale.

1.5.1. Planul de comunicare

Garantarea cunoașterii și transparenței programului și inițiativei comunitare LEADER+, prin intermediul:

campaniilor de comunicare prin intermediul mass-media: cotidiane nationale și locale, posturi naționale, regionale și locale de radio și TV, teleconferințe, reviste și newsletter publicate de instituții, asociații și organizații profesionale deimportanță națională, regională și locală.

Sensibilizarea opiniei publice în ceea ce privește rolul jucat de Uniunea Europeană, de Stat și de alte Autorități regionaleși localeîn sectorul de intervenție și mai ales pentru sprijinirea zonelor rurale.

1.5.2. Identificarea, analiza și comunicarea de bune practice

Strângerea tuturor informațiilor necesare pentru definirea de bune practici, inclusiv cele ambientale;

Organizarea, clasificarea, catalogarea și valorizarea bunelor practici din teritoriul național, acordând o atenție specială mai ales celor ambientale;

Utilizarea informațiilor strânse și clasificate astfel încât toți subiecții implicați în implementarea LEADER+ pe teritoriul național să își îmbunățească capacitatea de proiectare și gestionare;

Difuzarea bunelor practici la nivel național chiar și îmtre operatorii implicați in alte intervenții de dezvoltare rurală.

1.5.3. Animare și schimburi de experiențe

Informarea și sensibilizarea tuturor subiecților implicați în Inițiativă;

Analiza stadiului de aplicarea a LEADER+ în Italia;

Schimbul de cunoștințe și de experiențe între diverșii subiecți implicați.

1.5.4. Bănci de date și suporturi informative

Crearea, sistematizarea și gestionarea unor bănci de date conținând toate informațiile principale strânse în cadrul Inițiativei;

Definirea și realizarea de suporturi informative despre Inițiativa comunitară, precum:

Publicații periodice destinate să furnizeze informații complete și aprofundate despre experiențele sale și despre implementare;

Publicații tematice.

1.5.5. Asistența tehnică și modernizarea proiectelor de cooperare

Informarea și sensibilizarea subiecților implicați în Inițiativă;

Crearea de publicații informative despre cooperare;

Realizarea unui site special pentru anunțurile de cerere/ofertă de parteneriat;

Consultarea tehnicăpe teme de interes general;

Monitorizarea procedurilor din diverse regiuni sau state membre;

Monitorizarea evoluției financiare și fizice a proiectelor.

1.5.6. Viitoare REȚEA rurală națională

Nu mai e limitată doar la LEADER;

Reunește organizații și instituții implicate în dezvoltarea rurală;

Suma de definit in momentul parteneriatului;

Ia naștere din analiza punctelor tari/slabe ale actualei REȚELE 3 obiective:

Obiective globale

Îmbunătățirea capacității de guvernarenațională și regională a politicilor.

Obiective specific;

Îmbunătățirea eficienței și eficacității programelor prin întărirea instrumentelor informative;

Promovarea legăturii dintre instituții și parteneriat pentru o mai bună funcționare a parteneriatelor și a activității de animare a GAL și a colaborării cu AdG.

Obiective globale

Întărirea capacității de proiectare și de gestionare la nivel național și regional.

Obiective specific

Sprijinirea dobândirii, actualizării, perfecționării de competențe;

Stimularea creșterii cooperări iîntre teritoriile rurale prin:

Promovarea de parteneriate eficiente;

Îmbunătățirea capacității de proiectare.

Obiective globale

Difuzarea de bune practici și cunoștințe.

Obiective specific

Identificarea, răspândirea și transferul de bune practici și inovații;

Popularizarea acesului la informații și servicii.

1.5.7. Importanța cooperării

Acțiuni specifice pentru:

Asistență tehnică pentru cooperarea interteritorială și transnaționalăîn cadrul PDR sau al ob. 3 FEDR;

Internaționalizarea și sprijinul cooperării cu noile State membre, cu țările în curs de aderare, cu țările “vecine”;

Transferul de bune practici la nivel regional, național și internațional ca în proiectele Twinning.

CAPITOLUL II

Analiza comparativă între galurile Someș Chioar și Someș Codru

SOMEȘ CHIOAR

PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

Teritoriul analizat are următoarea componență:

Jud. Sălaj:

Bălan;

Mirșid;

Năpradea;

Someș-Odorhei;

Jud. Maramureș:

Boiu Mare;

Valea Chioarului.

Servicii pentru populație și infrastructuri medico – sociale.

Echipamente prezente sau accesibilitatea populației la aceste servicii.

Activități sociale și instituții locale

Localitatea Mirșid are patru cămine culturale, câte unul în fiecare sat. De asemenea, mai există 2 biblioteci: biblioteca școlară și biblioteca comunală, amplasată în satul Mirșid, și filiale ale bibliotecii la căminele culturale din sate. Comunei Mirșid mai deține: 3 oficii poștale, telefonie fixă, 18 magazine și baruri. Infrastructura locală în comuna Boiu Mare se compune din instituția primăriei, 5 locații de cămine culturale, 5 localuri de școli, sediul poliției, 7 biserici, un dispensar medical și unul sanitar veterinar. Rețelele de utilități constau în: TV cablu, rețea telefonică, rețea elecrică, alimentare cu apă, alimentare cu gaze naturale. Locurile de adunare și cazare a populației în situații de urgență sunt: căminele culturale, subsolul poliției și a școlii cu clasele I-VIII Boiu Mare. În comuna Mirșid are sediul și Asociația Centrul Județean pentru Educație, Dezvoltare și Economie Socială Sălaj. Comuna Valea Chioarului este una dintre primele și puținele comune din Maramureș care au reușit întocmirea unor relații de înfrățire cu localități similare din străinătate. Valea Chioarului a încheiat un acord prolific în 1990 cu localitatea Affigen din Belgia, relație care s-a dovedit a fi una deosebit pe fructuoasă de-a lungul timpului pentru ambii parteneri. Dintre cele mai importante realizări ale comunei putem aminti:

Donarea a două microbuse pentru transportul elevilor;

Donarea unei mașini pentru dispensarul comunei;

Dotarea școlilor din comună cu mobilier, birotică, calculatoare;

Amenajarea și dotarea unui dispensar uman la standarde comunitare în Valea Chioarului;

Înființarea fundației Noroc Affigen, prin care se derulează activități umanitare, deajutorare și comerciale;

Organizarea unui târg anual de animale la care participă invitați din Affigen;

Schimburi culturale și educaționale.

Serviciul voluntar pentru situații de urgență a fost înființat pentru intervenția în localitățile din comuna Valea Chioarului, ca urmare a analizei tipurilor de riscuri din comună (riscuri naturale – fenomene meteorologice periculoase, alunecări de teren, incendii de pădure; riscuri biologice – epidemii), pentru activități de salvare, sprijinirea forțelor care intervin (pompieri, voluntari, ambulanță), limitarea urmărilor dezastrelor, asigurarea acțiunilor de intervenție, asigurarea logistică a populației din zonele afectate. Primăria comunei Valea Chioarului, are în dotare o autospecială, care asigură intervenția în caz de incendiu obținută prin act de donație de la localitatea din Belgia înfrățită cu comuna Valea Chioarului. În comuna Valea Chioarului funcționează asociații composesorale și asociații profesionale agricole ale crescătorilor de animale.

2.1.2. Bilanțul politicilor întreprinse în teritoriu.

La nivelu teritoriului Someș – Chioar s-au depus proiecte cu finanțare europeană, dar și cu finanțare din alte fonduri atât de către societăți comerciale cât și de către persoane fizice. Sumele cele mai mari atrase în teritoriu din fonduri europene și din alt tip de fonduri sunt cele cuprinse pe proiectele implementate de administrațiile publice locale.

2.2.PRIORITĂȚI

Prin consultarea partenerilor din teritoriul Someș – Chioar și în urma analizei diagnostic și a analizei SWOT s-au creat trei scenarii de dezvoltare posibile ale zonei, iar mai apoi în urma alegerii scenariului de dezvoltare s-au fixat următoarele priorități în legătură cu proiectele de dezvoltare rurală a zonei:

Scenariul dezvoltării inerțiale

Scenariul dezvoltării inerțiale este acela în care sunt preluate și continuate tendințele din ultimii ani. Economia teritoriului Someș – Chioar se bazează în principal pe activitățile agricole de cultivare a terenurilor și creșterea animalelor, populația ocupată este majoritat angajată în sectorul agricol. În cadrul acestui scenariu dezvoltarea zonei s-ar baza doar pe dezvoltarea și diversificarea sectorului agricol pentru creșterea competitivității sectorului și a produselor obținute și pentru încadrarea șomerilor în câmpul muncii creat în sector prin creșterea numărului de exploatații agricole și dezvoltarea capacităților acestora.

Scenariul dezvoltării alternative

Scenariul dezvoltării alternative presupune axarea pe activități care nu sunt conexate cu sectorul agricol și anume dezvoltarea sectorului industrial non-agricol și a celui a serviciilor și comerțului. Dezvoltarea acestui sector ar presupune susținerea activităților extractive de pe teritoriul Someș – Chioar (agregate de râu, calcar), a industriei prelucrătoare (prelucrarea lemnului), dar mai ales a sectorului servicii (coafor, cizmărie, servicii stomatologice, servicii sanitar-veterinare) și a comerțului.

Scenariul dezvoltării compuse

Scenariul dezvoltării compuse presupune combinarea celor două scenarii prezentate mai sus și anume cel al dezvoltării inerțiale și cel al dezvoltării alternative. Dezvoltarea Văii Someșului se va baza atât pe dezvoltarea sectorului agricol prin sprijinirea fermelor de semi-subzistență dar și prin susținerea investițiilor în creșterea animalelor, cultura de câmp, albinărit, legumicultură în câmp sau spații protejate, plante și arbuști ornamentali în câmp sau spații protejate, dar mai ales prin susținerea activităților inovative: cultivarea plantelor tehnice, cultivarea arbuștilor cu ciclu scurt de viață și regenerare pe cale vegetativă, și cultivarea plantelor medicinale. Sectorul agricol va fi susținut de dezvoltarea industriei agroalimentare prin dezvoltarea unor proiecte legate de prelucrarea produselor agricole, iar industria prelucrătoare va fi susținută prin investiții în prelucrarea lemnului. Sectorul servicii va fi susținut prin investiții ale micilor întreprinzători din teritoriu care vor duce la diversificarea economiei.

Din scenariul dezvoltării compuse nu poate lipsi sectorul turism care va fi susținut atât prin activități de promovare a teritoriului ca zonă turistică, dar mai ales prin sprijinirea investițiilor în structuri de cazare, care de ce nu ar putea să combine atât activitatea agricolă a fermelor de semi-subzintență cu activitățile de cazare a turiștilor. Potențialul natural al zonei precum și cel istoric și cultural este insuficient exploatat, iar turismul ar putea deveni motorul de dezvoltare al zonei, un sector care ar putea îngloba, așa cum precizăm și mai sus și activitățile agricole, dar care va aduce beneficii economice zonei prin creșterea numărului de turiști care pe lângă serviciile turistice vor căuta și alte tipuri de servicii, dar mai ales vor ajuta la dezvoltarea comerțului în zonă. Un alt aspect important legat de dezvoltarea turismului este dezvoltareal meșteșugurilor și artizanatului ca și activități complementare. Foarte important este domeniul protecției mediului pentru că dezvoltarea durabilă a unui teritoriu nu poate să faca abstracție de protejarea mediului.

Activitățile de protecție a mediului se vor regăsi în cadrul acestui scenariu în toate activitățile care vor duce la dezvoltarea teritoriului Someș Chioar. Din toate cele trei scenarii descrise mai sus considerăm că cel mai potrivit este scenariul dezvoltării compuse care include atât dezvoltarea sectorului agricol și a celui forestier, dar și a a sectoarelor non-agricole (industrie, servicii, comerț) și care este completat de beneficiile pe care ar putea să le aducă teritoriului dezvoltarea turismului.

Prioritățile de dezvoltare ale teritoriului Someș – Chioar sunt:

Dezvoltarea economică a teritoriului și creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier – pentru că atât relieful cât și capacitățile existente, dar și expertiza în domeniu permit susținerea sectoarelor agricol și forestier pentru dezvoltarea economică a teritoriului;

Îmbunătățirea calității mediului înconjurător în vederea dezvoltării durabile a teritoriului Someș – Chioar: pentru că dezvoltarea durabilă a unui teritoriu nu se poate realiza fără protecția mediului;

Creșterea calității vieții în mediul rural și promovarea diversificării activităților economice: pentru că îmbunătățirea calității vieții în spațiul rural presupune atât dezvoltarea serviciilor și facilităților oferite de sectorul public către cetățeni, dar este legată strict și de creșterea economică a teritoriului respectiv.

Relația dintre sectorul public și cel privat are dublu sens, atât din partea sectorului public către cetățeni și mediul economic, dar și reciproc din partea cetățenilor către sectorul public.

Obiectivele operaționale ale Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului Someș – Chioar sunt legate de creșterea competitivității exploatațiilor agricole în curs de restructurare și creșterea viabilității economice a fermelor de semi-subzistență, încurajrea tinerilor fermieri pentru realizarea investițiilor, încurajarea fenomenului de asociere pentru creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, diversificarea economiei și dezvoltarea sectorului non-agricol, dar și îmbunătățirea calității mediului social, natural și economic din teritoriul Someș – Chioar. În centrul obiectivelor operaționale se află cele legate de protejarea mediului prin implementarea acțiunilor pentru conservarea patrimoniului natural, dar și dezvoltarea economiei în strânsă legătură cu protejarea mediului, adică dezvoltarea afacerilor prietenoase cu mediul.

Complementaritatea Planului de Dezvoltare Locală cu alte programe de dezvoltare.

În calitate de membru al Uniunii Europene, România participă la realizarea obiectivelor comune care vizează susținerea creșterii economice, a competitivității și ocuparea forței de muncă. Datorită nevoilor și caracteristicilor sale, România va beneficia de intervenția instrumentelor structurale în cadrul Obiectivului „Convergență”, pe baza unei strategii de 7 ani, care urmărește reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială între România și media de dezvoltare a statelor membre UE. Cadrul Strategic Național de Referință și Planul Național Strategic sunt documentele care indică direcția de dezvoltare a Strategiei României pentru implementarea instrumentelor structurale: Fondurile Structurale reprezentate prin:

Fondul Social European (FSE);

Fondul de Coeziune (FC);

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);

PNS (Planul National Strategic).

Planul Național Strategic reprezintă baza pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013. Centralizarea procesului de programare este justificată prin faptul că, majoritatea instrumentelor măsurilor planificate sunt orizontale prin natura lor și procesul poate fi greu transferat la nivel regional, datorită lipsei structurii administrative și a complexității programului. Setul de instrumente planificat, va implementa prioritățile strategice la nivel național luând în considerare și necesitățile regionale.

Planul Național Strategic este centrat pe trei aspecte-cheie:

Facilitarea transformării și modernizării structurii durabile a agriculturii și silviculturii, pentru a le face mai competitive și pentru a contribui la creșterea economică și convergența veniturilor din spațiul rural, în paralel cu asigurarea condițiilor de trai și protecția mediului din aceste zone.

Menținerea și îmbunătățirea calității mediului din zonele rurale ale României, prin promovarea unui management durabil atât pe suprafețele agricole, cât și pe cele forestiere.

Gestionarea și facilitarea tranziției forței de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social și economic. Abordarea folosită în PNS este una complexă, care asigură o complementaritate între PNS și alte programe naționale. În abordarea primului aspect cheie, s-a acordat atenție în principal modului de abordare și atenuare a dezavantajelor structurale din sectorul agricol și cel forestier, în vederea modernizării, consolidării și restructurării, care să permită atingerea unui nivel ridicat de competitivitate și durabilitate din perspectiva protecției mediului. Acest lucru va oferi un mecanism puternic de conservare a vieții din spațiul rural, lărgind gama de locuri de muncă viabile atât în cadrul fermei cât și în afara ei și contribuind astfel la atingerea obiectivului de convergență a veniturilor în paralel cu păstrarea texturii sociale.

CSNR (Cadrul Strategic Național de Referință)

Dintre obiectivele specifice menționate prin CSNR în luna aprile 2006 mentionam creșterea economică și ocuparea forței de muncă prin:

Creșterea pe termen lung a competitivității economice;

Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman;

Promovarea unei dezvoltării teritoriale echilibrate.

Prin Obiectivul Dezvoltarea și Utilizarea Eficientă a Capitalului Uman se coordonează politici privind investiții în educație, sănătate și bunăstare a populației, în scopul asigurării accesului complet al copiilor la forme de învățământ, al integrării și păstrării forței de muncă prin programe de educație vocațională și formare, prin aplicarea formelor de combaterea șomajului și prin asigurarea unei integrări sociale fără nici o formă de descriminare, prin consiliere și îndrumare.

Prin Obiectivul Creșterea Competitivității se coordonează politici privind creșterea productivității/crearea unui mediu de afaceri dinamic, modernizarea infrastructurii și serviciilor în susținerea afacerilor, crearea unui cadru favorabil privind Cercetarea și Inovarea, Dezvoltarea, întărirea ECO-inovațiilor, dezvoltarea sectorului ITC și a turismului.

Prin Obiectivul Promovarea Dezvoltării Teritoriale Echilibrate sunt coordonate politici de planificare de investiții multi-sectoriale prin care să se asigure dezvoltarea zonelor rurale, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural și cultural precum și acțiuni și investiții de dezvoltare și cooperare.

În abordarea celui de-al doilea aspect cheie, PNS vizează îmbunătățirea echilibrului dintre dezvoltarea economică a zonelor rurale și utilizarea durabilă a resurselor naturale, prin menținerea și creșterea atractivității zonelor rurale – ca elemente de bază în diversificarea exploatațiilor și identificarea unor activități economice alternative. Pentru a realiza acest lucru, este prevăzută sprijinirea continuării practicării agriculturii în zonele defavorizate, abordânduse astfel problema abandonului terenurilor, de asemenea agricultorii vor fi sprijiniți pentru a introduce/aplica în continuare practici agricole care nu afectează mediul sau schimbării categoriei de folosință a terenului din agricol în forestier.

Ideea de bază este că dezvoltarea rurală trece dincolo de dezvoltarea sectorului agroalimentar propriu-zis și implică promovarea funcțiilor agriculturii care nu au tangență cu produsele, utilizarea alternativă, multifuncțională a terenurilor pentru silvicultură sau alte activități economice și îmbunătățirea calității vieții în general. Această abordare recunoaște nevoia unei ample restructurări a sectorului agroalimentar, care va necesita, foarte multe investiții, prin acțiuni axate pe protecția mediului și gospodărirea terenurilor agricole și forestiere, dar și pe dezvoltarea sectorului economic rural non-agricol, care să faciliteze exodul previzionat al forței de muncă din agricultură.

2.3. PREZENTAREA MĂSURILOR

Pentru atingerea obiectivelor operaționale propuse în cadrul acestui Plan de Dezvoltare Locală se are în vedere dezvoltarea și implementarea de proiecte în conformitate cu măsurile Planului Național de Dezvoltare Rurală 2007- 2013 în cadrul unei abordări „ de jos în sus” de tip LEADER. Programul LEADER reprezintă o abordare care oferă noi oportunități de dezvoltare rurală punând bazele identificării nevoilor locale, întăririi capacității de dezvoltare și implementării strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural și cultural, dezvoltării mediului economic și îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale.

2.3.1. Masura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Obiectivul și raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenției :

Obiectivele la care răspunde această măsură sunt legate de valorificarea și păstrarea patrimoniului natural, cultural și touristic și de îmbunătățirea calității mediului economic, social și natural din teritoriul Someș Chioar. Maniera de implementare a proiectelor propuse va contribui și la atingerea obiectivelor legate de protejarea mediului și implementarea acțiunilor pentru conservarea patrimoniului natural. Activitățile care se vor desfășura în cadrul proiectelor vor contribui la îmbunătățirea mediului de viață și la dezvoltarea serviciilor sociale, medicale și culturale oferite cetățenilor teritoriului Someș Chioar.

Descrierea intervenției – domeniul de acoperire al măsurii:

Îmbunătățirea serviciilor sociale oferite cetățenilor;

Îmbunătățirea serviciilor medicale oferite cetățenilor;

Îmbunătățirea serviciilor culturale oferite cetățenilor;

Investiții corporale pentru reabilitarea clădirilor publice și a celor incluse în patrimoniul cultural.

Tipuri de beneficiari eligibili:

Privați: persoane fizice și juridice care dețin în proprietate sau administrează obiective

de patrimoniu cultural sau natural

Publici: comune, asociații de comune, așezăminte culturale și instituții de cult ONG- uri

Parteneriate: între entități din sectorul public, între entități din sectorul privat și entități din sectorul public, între entități din sectorul civil și sectorul public.

Evaluare număr de beneficiari: 8

Activități eligibile:

Reabilitare infrastructură de patrimoniu;

Investiții în sisteme de producere și furnizare de energie din surse regenerabile;

Investiții de renovare, modernizare și dotare aferentă a așezămintelor culturale;

Reabilitare și renovare clădiri publice;

Achiziționarea de echipamente pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural;

Înființare și amenajare spații publice de recreere pentru populație;

Înființarea de drumuri noi, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale și străzi din interiorul comunei) ce aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul căreia se află, așa cum sunt definite și clasificate în conformitate cu legislația națională în vigoare;

Centre de îngrijire copii, bătrâni sau persoane cu nevoi speciale;

Restaurarea și consolidarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural;

Prima înființare, extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă (captare, stații de tratare, alimentare) pentru localitățile rurale având sub 10.000 populație echivalentă;

Prima înființare, extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă uzată(canalizare, stații de epurare) pentru localitățile rurale având sub 10.000 populație echivalentă;

Prima înființare și extindere a rețelei publice de joasă tensiune și/sau a rețelei publice de iluminat;

Prima înființare și extinderea rețelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localități rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la rețea;

Investiții în stații de transfer5 pentru deșeuri și dotarea cu echipamente de gestionare a deșeurilor.

Exemple de proiecte:

Înființare parc;

Amenajare locuri de joacă;

Amenajare piste pentru bicicliști;

Amenajare de parcări, piețe, spații pentru târguri;

Construire/ modernizare/ amenajare capele;

Reabilitare clădire cămin cultural;

Înființare casă de ocrotire și îngrijire a persoanelor vârstnice;

Înființare serviciu public de transport local;

Înființare serviciu de îngrijiri medicale la domiciliu;

Înființare club pentru tineret;

Restaurare obiectiv de patrimoniu cultural;

Achiziționare utilaje pentru întreținerea drumurilor si deszăpezire.

Obiectivul și raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenției :

Cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experiențele locale pentru îmbunătățirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informații si idei noi, de a face schimb de experiență si de a învăța din experiența altor regiuni sau țări, pentru a stimula și sprijini inovația, pentru dobândire de competențe si îmbunătățirea lor. În ceea ce privește raportul cu strategia de dezvoltare a teritoriului Someș – Chioar aceste proiecte de cooperare vor contribui la protejarea mediului și implementarea acțiunilor pentru conservarea patrimoniului natura, păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural, natural și turistic, îmbunătățirea calității mediului social, natural și economic din teritoriul Someș – Chioar.

Descrierea intervenției – domeniul de acoperire al măsurii:

Acțiunile comune vor putea avea ca obiectiv si construcția instituțională: schimb de experiență și bune practici privind dezvoltarea locală prin organizare de evenimente, publicații comune, proiecte de twinning sau prin lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun.

Responsabilitățile fiecărui partener vor fi detaliate în cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele două GAL-uri implicate în proiect, care trebuie să conțină referințe la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activitățile pe care doresc să le implementeze în comun în vederea realizării acestora, rolul fiecărui partener si participarea financiară finală a fiecărui partener în cadrul proiectului.

Tipuri de beneficiari eligibili:

Prin intermediul acestei măsuri se vor finanța proiecte de cooperare transnațională (între România și alte state membre sau nu) și inter-teritorială între GAL-uri și alte grupuri/parteneriate, care funcționează după principiul LEADER, parteneriate public-private.

Evaluare număr de proiecte de cooperare:

Activități eligibile:

Principalele activități eligibile:

Proiecte comune de instruire;

Pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii, activități de traducere si interpretare, multiplicare documente;

Investiții pentru implementarea proiectelor commune.

2.4. PARTENERIATUL

2.4.1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidatură

La nivelul teritoriului Someș – Chioar primăria comunei Mirșid reprezentată de domnul primar a fost animatorul și promotorul principal al ideii implementării unei strategii de tip Leader în teritoriu. Activitatea de programare a zonei și stabilire a direcțiilor de dezvoltare ale teritoriului Someș – Chioar își are baza în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală a comunelor Mirșid, Bălan, Someș-Odorhei, Năpradea din județul Sălaj și Boiu Mare și Valea Chioarului din județul Maramureș.

Fiind o persoană carismatică, domnul primar al comunei Mirșid a fost în favoarea dezvoltării ulterioare a parteneriatului, dar mai ales în favoarea elaborării Planului de Dezvoltare Locală.

Alegerea viitorului teritoriu asupra căruia să se intervină în cadrul programului LEADER prin elaborarea Planului de Dezvoltare Locală nu a fost dificilă deoarece arealul a fost restrâns mai întâi doar la zona rurală, ulterior s-au luat în considerare comunele care să îndeplinească criteriile de vecinătate și cele legate de existența elementelor comune care să determine coagularea teritoriului. Pentru că orașul Jibou se interpune în cadrul teritoriului fiind vecin cu comunele Mirșid și Bălan, dar nu a putut fi cooptat în parteneriat din cauza numărului mare de locuitori, s-a decis cuprinderea sa ca liant al teritoriului. Orașul Jibou este un punct de referință în zonă atât în ceea ce privește economia locală fiind o piață de desfacere pentru produsele aduse din comunele adiacente, dar și un punct de cultură, educație, administrație publică.

Elaborarea Planului de Dezvoltare Locală a demarat cu etapa de stabilire a modalității de lucru pentru aceasta și anume prin constituirea unui Comitet la nivel teritorial format din reprezentanți ai celor 6 comune care avea ca și atribuții identificarea teritoriului din punct de vedere geografic, dar mai ales a resurselor existente și a atuurilor teritoriului Someș – Chioar.

Identificarea persoanelor resursă din teritoriu nu a fost dificilă deoarece s-a considerat că reprezentantul legal al comunei în persoana primarului comunei respective este persoana resursă care deține cele mai multe informații despre comună, dispune de acces la informații și mai important cunoaște problemele comunei și poate juca rolul de animator în cadrul comunei respective.

La nivelul viitorului parteneriat s-a constituit un Comitet format din reprezentanții legali ai comunelor partenere care a avut ca și sarcină principală stabilirea liniilor directoare pentru elaborarea viitoare a Planului de Dezvoltare Locală.

Etapa următoare a elaborării Planului de Dezvoltare Locală a constat în constituirea de către Comitet a unor Grupuri de Lucru pentru eficientizarea muncii actorilor locali promotori ai dezvoltării. Astfel s-au constituit 3 grupuri de lucru care au cuprins atât reprezentanți ai sectorului public cât și reprezentanți ai sectorului privat și civil. Aceste grupuri de lucru și-au desfășurat activitatea în cadrul unor întâlniri care au avut ca scop final identificarea direcțiilor de dezvoltare ale teritoriului și implicit stabilirea schematică a conținutului Planului de Dezvoltare Locală.

Diseminarea rezultatelor muncii grupurilor de lucru s-a realizat prin intermediul unor întâlniri la nivelul teritoriului în care s-au supus atenției cetățenilor propunerile pentru prioritățile de dezvoltare ale teritoriului precum și obiectivele de dezvoltare. În ceea ce privește identificarea posibilelor acțiuni care vor putea fi întreprinse pentru atingerea obiectivelor strategiei și ideile de proiecte s-a recurs la sprijinul primarilor din comunele care compun teritoriul cărora li s-au solicitat idei de proiecte pentru cele 3 domenii vizate de dezvoltarea teritoriului și anume: privat, public și civil.

Lista acțiunilor întreprinse de parteneriat pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Locală: Constituire comitet local format din cei 6 reprezentanți ai comunelor;

3 grupuri de lucru cu reprezentanți ai sectorului public, privat și civil;

6 întâlniri ale cetățenilor în fiecare dintre comune pentru diseminarea concluziilor grupurilor de lucru;

1 grup de lucru reunit pentru consolidarea informațiilor;

1 întâlnire finală de validare a Planului de Dezvoltare Locală;

Consultări ale cetățenilor prin intermediul primăriilor din teritoriu;

Expoziții cu informații despre LEADER și formarea GAL în comunele Valea Chioarului și Mirșid.

2.4.2. Prezentarea parteneriatului decizional

Descrierea partenerilor

Parteneriatul semnat pentru participarea la procesul de selecție a GAL este format din :

7 reprezentanți ai administrației publice locale, 6 comune din teritoriul Someș – Chioar: Mirșid, Bălan, Năpradea, Someș – Odorhei, Valea Chioarului, Boiu Mare și Școala Gimnazială Traian Crețu Năpradea.

44 reprezentanți ai sectorului civil astfel: 12 ONG-uri, 26 persoane fizice individuale, 8 parohii.

Din cele 12 ONG-uri 5 sunt din sectorul agricol reprezentând interesele crescătorilor de animale, 2 sunt din sectorul forestier din care una este un ocol silvic privat, 2 sunt din sectorul agricol reprezentând interesele deținătorilor de terenuri agricole iar 3 dintre ele sunt cu caracter social – cultural, una fiind o organizație a etniei rome. Asociația Partida Romilor Pro Europa Filiala Sălaj este o asociație constituită la nivel național cu reprezentare în fiecare județ din țară care reprezintă interesele cetățenilor de etnie romă. Această asociație prin intermediul filialei Sălaj a semnat parteneriatul pentru constituirea Grupului de Acțiune Locală Someș – Chioar deoarece are membrii din cele 4 comune din județul Sălaj și în plus, etnia romă este foarte bine reprezentată la nivel de teritoriu. În plus președintele filialei Sălaj este cetățean al comunei Mirșid.

17 reprezentanți ai sectorului economic: agenți economici de genul SRL, PFA; II, SRL-D, SNC.

Din cei 70 de membrii semnatari ai parteneriatului pentru constituirea Grupului de Acțiune Locală Someș – Chioar 15 sunt femei reprezentanți legali ai agenților economici sau personae fizice individuale, iar 29 sunt persoane cu vârsta sub 40 de ani. Aceste date sunt calculate pe baza listei de CNP-uri ale membrilor semnatari ai parteneriatului atașată dosarului de candidatură.

Parteneriatul decizional va avea următoarea componență:

Pentru că la nivelul viitorului GAL vor exista 70 de membrii fondatori semnatari ai parteneriatului s-a decis ca din parteneriatul decizional reprezentat de Comitetul de Selecție să facă parte un număr de 7 membrii reprezentând cele 3 sectoare astfel:

2 membrii din partea asociaților semnatare ale parteneriatului;

2 membrii din partea persoanelor fizice semnatare ale parteneriatului;

2 membrii din partea agenților economici;

1 membru din partea autorităților publice locale.

Autoritățile publice vor avea o reprezentare de 14,28% în parteneriatul decisional, 28,58% având reprezentare agenții economici, iar 57,14% fiind gradul de reprezentare a sectorului civil în parteneriatul decizional. Astfel, proporția generală în cadrul parteneriatului decizional va fi de 14,28% pentru sectorul public și 85,72% pentru sectorul economic și civil.

Crearea și funcționarea GAL-ului

Adunarea generală

Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților.

Adunarea Generală are următoarele atribuții:

Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;

Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a bilanțului contabil;

Alegerea și revocarea cenzorului, sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;

Alegerea și revocarea Consiliului director;

Aprobarea cuantumului taxei de înscriere, precum și a cotizației anuale datorată de către membrii Asociației la propunerea Consiliului director;

Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selecție;

Dizolvarea și lichidarea Asociației precum și stabilirea bunurilor rămase după lichidare;

Modificarea actului constitutiv și a statutului;

Înființarea de filiale, sucursale, puncte de lucru în țară și în străinătate;

Orice dispoziții prevăzute în statut.

Adunarea Generală se întrunește o dată pe an și ori de câte ori este necesar în sesiune extraordinară. Adunarea Generală are drept de control permanent asupra Consiliului director, a cenzorului, a Comitetului de selectare a proiectelor, a Compartimentului administrativ. Adunarea Generală se convoacă de Consiliul director prin președintele acestuia sau la cererea scrisă și motivată a cel puțin unei treimi din numărul membrilor Asociației. Convocarea Adunării Generale se face în scris cu cel puțin zece zile calendaristice înainte de data convocării și va trebui să cuprindă locul și data convocării, precum și ordinea de zi. Adunarea Generală este legal constituită dacă la ea participă două treimi dintre membrii Asociației, la prima convocare. Convocarea a doua se face în cel mult cinci zile de la data primei convocări. La a doua convocare Adunarea Generală va putea hotărî împreună cu majoritatea celor prezenți.

Consiliul director

Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale. El poate și alcătuit și din persoane din afara Asociației, în limita a cel mult o pătrime din componența sa.

Consiliul director este format din 7 membri, numiți de Adunarea Generală pe un mandat de 1 an. Consiliul Director va asigura cât mai bine reprezentativitatea în cadrul acestui organ a tuturor membrilor Asociației, utilizând principiul reprezentării prin rotație. Consiliul director este alcătuit din: un președinte, un vicepreședinte, un secretar și 4 membri. Președintele este ales de membrii Consiliului director din cadrul lor. Fiecare membru al Consiliului director are dreptul la un singur vot. Mandatul membrilor Consiliului director încetează înainte de expirarea duratei pentru care au fost aleși, prin demisie, revocare, pierderea calității de membru al Asociației sau deces.

Consiliul director are următoarele atribuții:

Prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și proiectul programelor Asociației;

Încheie acte juridice în numele și pe seama Asociației;

Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală;

Aprobă organigrama și politica de personal ale Asociației, dacă prin statut nu se prevede altfel;

Consiliul director își poate elabora un regulament intern de funcționare. Nu poate fi membru al consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o funcție de conducere in cadrul unei instituții publice, daca asociația respectiva are ca scop sprijinirea activității acelei instituții publice. Consiliul director, se întrunește lunar și lucrează valabil în prezența a tuturor membrilor săi și decide valabil cu unanimitate de voturi. Discuțiile și deciziile se consemnează într-un registru de procese-verbale de către unul din membrii Consiliului director și care se păstrează la sediul Asociației. Procesul-verbal se va semna de toți membrii participanți la ședință, și se va aduce la cunoștința tuturor la cererea membrilor Asociației.

Cenzorul

Controlul financiar al Asociației este asigurat de un cenzor, ales de Adunarea Generală pentru un mandat de un an. În cazul în care numărul membrilor Asociației depășește 100 de membri înscriși până la data întrunirii ultimei Adunări Generale, controlul financiar intern se va exercita de către o comisie de cenzori format din trei membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.

Cel puțin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in condițiile legii.

Cenzorul are următoarele atribuții:

Verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociației;

Verifică îndeplinirea condițiilor statutare privitoare la prezență și vot în Adunările Generale;

Verifică gestiunea Asociației, consemnând constatările într-un registru de procese-verbale;

Întocmește pe baza verificării efectuate și prezintă Adunării Generale, rapoarte asupra activității sale și asupra gestiunii Asociației;

Participă la ședințele Consiliului director fără drept de vot;

Îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Adunarea Generală.

Comitetul de selecție a proiectelor

Comitetul va fi alcătuit din 7 persoane în funcție de mărimea parteneriatului și a numărului de entități care fac parte din acesta. La nivelul luării deciziilor, partenerii economici și sociali, precum și alți reprezentanți ai societății civile, trebuie să reprezinte mai mult de 50% din parteneriatul local, iar organizațiile ce provin din eventuale orașe având ca responsabilitate și zona rurală învecinată – consilii județene, prefecturi, consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanță etc., nu vor depăși 25%.

În ceea ce privește selecția proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecției să fie prezenți cel puțin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat și societate civilă.

Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparține unuia din membrii comitetului, în această situația persoana (organizația) în cauza nu are drept de vot și nu va participă la întâlnirea comitetului respectiv.

La nivelul GAL Someș – Chioar parteneriatul decizional va fi compus din parteneri publici, civili și reprezentanți ai sectorului economic în următoarele proporții:

autoritățile publice 14,28%

agenții economici 28,58%

sectorul civil 57,14%

Pentru transparența procesului de selecție a proiectelor în cadrul GAL și totodată pentru efectuarea activităților de control și monitorizare, la aceste selecții va lua parte și un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la nivel județean (DADR).

Compartimentul administrativ

Compartimentul administrativ va avea următoarea componență:

Manager GAL – coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât și al respectării procedurilor de lucru. Este managerul Grupului de Acțiune Locală;

Animator – desfășoară activități de animare pentru promovarea acțiunilor GAL;

Departament tehnic – cu 2 angajați – un expert tehnico-economic și un expert tehnic ;

Consultant extern – sprijin pentru buna desfășurare a activităților GAL;

Angajat pentru activități de secretariat.

Membrii compartimentului administrativ vor fi angajați conform cu fișa postului cuprinsă în Planul de Dezvoltare Locală.

2.5. ORGANIZAREA GAL-ULUI

2.5.1. Resurse umane

Actititățile care se vor desfășura în cadrul Grupului de Acțiune Locală sunt :

Informare – comunicare

Apel pentru proiecte

Sprijinirea depunătorilor de proiecte

Organizarea procesului de verificare și decizie asupra proiectelor depuse

Monitorizarea proiectelor

2.5.2. Informare –comunicare

Activitățile de informare – comunicare din cadrul Planului de Dezvoltare Locală au ca scop:

Creșterea gradului de cunoaștere a publicului larg despre oportunitățile de finanțare oferite de axa LEADER prin intermediul Grupului de Acțiune Locală;

Creșterea gradului de cunoaștere a publicului larg asupra Planului de Dezvoltare Locală si obiectivelor sale, axelor prioritare și mecanismelor de implementare;

Creșterea capacității de absorbție prin asigurarea informării eficiente referitoare la proiectele finanțate prin Planul de Dezvoltare Locală, rezultatele obținute și modelele de bune practici;

Contactele la local ce pot furniza informații despre Planul de Dezvoltare Locală;

Informarea potențialilor beneficiari despre: condițiile de eligibilitate pentru obținerea finanțării în cadrul Planului de Dezvoltare Locală;

Procedurile de evaluare a aplicațiilor de finanțare și a termenului prevăzut; criteriile de selectie a operațiunilor ce urmează a fi finanțate;

Asigurarea unui maxim de transparență privind informațiile furnizate publicului despre alocarea și gestionarea fondurilor în cadrul Planului de Dezvoltare Locală;

Asigurarea accesului la informare pentru toate grupurile țintă.

Diseminarea informațiilor trebuie să urmăreasca anumite principii generale, cum ar fi:

Obiectivitate;

Consistență;

Acesibilitate;

Acuratețe;

Rapiditate în transmiterea mesajului.

Mesajele adresate grupurilor țintă trebuie să fie redactate într-o manieră accesibilă, utilizându-se un limbaj ușor de înțeles, cu evitarea termenilor tehnici și folosind exemple concrete și proiecte de succes, care să confere o imagine pozitivă proiectelor co-finantate din fonduri europene. Pentru succesul măsurilor de informare și comunicare din cadrul Planului de Dezvoltare Locală este esențială o relație de cooperare profesionistă și stabilă cu reprezentanții mass-media.

Responsabili din cadrul departamentului administrativ pentru activitățile de informare – comunicare:

Manager GAL

Animator

Responsabil secretariat

Responsabil tehnic – inginer

Responsabil tehnico – economic

Consultant extern pentru implementarea strategiei

Apel pentru proiecte

În cadrul activităților GAL vor fi lansate apeluri pentru proiecte pe diferitele măsuri incluse în Planul de Dezvoltare Locală. GAL Someș – Chioar se va asigura de dezvoltarea unor proceduri coerente care să asigure egalitatea de șanse și lipsa oricărei forme de discriminare. În cadrul acestei categorii de activități, personalul GAL va elabora setul de documente aferente fiecărui apel de proiecte, va iniția un proces de consultare publică prealabil lansării oficiale a apelului de proiecte, va face modificările necesare la pachetul de documente aferent apelului după care va face public apelul pentru proiecte.

Responsabili din cadrul departamentului administrativ pentru apelul de proiecte:

Manager GAL- pentru organizarea apelului în totalitate

Animator – pentru procesul de consultare public prealabil lansării apelului de proiecte

Responsabil secretariat – pentru întocmirea documentației administrative a apelului de proiecte

Consultant extern – sprijin pentru organizarea apelului de proiecte în totalitate în conformitate cu regulamentele europene și cu procedurile în vigoare la nivel național.

Cadrul general de funcționare a GAL Someș – Chioar

Adoptarea deciziilor majore de funcționare a GAL revine Adunării Generale a GAL. Adoptarea deciziilor legate de implementarea proiectelor revine Consiliului Director. Deciziile operative legate de implementarea proiectelor din cadrul strategiei se vor lua de către managerul GAL împreună cu Președintele GAL.

În cadrul departamentului administrativ metodologia de lucru va fi următoarea: toți membrii departamentului participă și își aduc aportul în funcție de atribuțiile cuprinse în fișa postului pentru realizarea activităților de informare și comunicare. În ceea ce privește apelul de proiecte la începutul fiecărui an se va supune aprobării Adunării generale a GAL un calendar estimativ al lansării apelurilor de proiecte. În funcție de acel calendar membrii responsabili ai departamentului administrativ cu pregătirea și lansarea apelurilor de proiecte le vor pregăti pe acestea din timp, cu minim 1 lună înaintea lansării apelului se vor întreprinde acțiuni de informare și animare a teritoriului. După lansarea apelului de proiect angajații din posturile tehnice vor sprijini depunătorii de proiecte în elaborarea proiectelor împreună cu consultantul extern cooptat.

După ce se vor depune proiecte cei doi angajați din departamentul tehnic vor prelua și verifica din punct de vedere al conformității și eligibilității proiectele depuse. Pe măsură ce acestea vor fi verificate atât din punct de vedere al conformității cât și al eligibilității se va întocmi și lista cu propunerile pentru Comitetul de Selecție. În cazul declarării neconformității unui proiect decizia de returnare a proiectului către beneficiar se va lua operativ la nivel de departament de către responsabilul tehnic care a constatat neconformitatea și împreună cu managerul GAL. Fișa de verificare a conformității proiectului depus și a eligibilității vor fi semnate de către expertul constatator, de către cel verificator și de către managerul GAL.

Toate documentele din pista de audit întocmite în cadrul departamentului administrativ vor fi contrasemnate de către directorul executiv al GAL. Doar lista proiectelor selectate se va supune aprobării și semnării de către Consiliul Director. Departamentul administrativ își va întocmi rapoarte lunare de activitate care vor fi prezentate de către Directorul executiv Consiliului Director pentru monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală în teritoriu și pentru preîntâmpinarea eventualelor abateri de la implementarea acesteia cu succes.

Informarea și comunicarea – procedură de organizare:

Procesul de informare și comunicare este unul dintre cele mai importante procese care au loc în cadrul GAL datorită faptului că locuitorii teritoriului trebuie să fie informați cu privire la activitatea GAL pentru o mai bună implementare a strategiei teritoriului.

Informarea se referă la modul de funcționare a Grupului de Acțiune Locală și la acțiunile întreprinse de acesta pentru implementarea Planului de Dezvoltare Locală, precum și la activitățile ce urmează să se desfășoare.

Comunicarea este strict legată de implementarea efectivă a strategiei și anume ține de partea de comunicare în teritoriu a sesiunilor de primire a proiectelor, a condițiilor de conformitate și eligibilitate pentru fiecare măsură și a criteriilor de selecție ale proiectelor.

Partea de informare și comunicare va fi organizată de către departamentul administrativ, iar pentru partea de comunicare doar după stabilirea de către Consiliul Director a calendarului lansării sesiunilor de primire proiecte.

Informarea va consta în organizarea unei conferințe anuale la care să participe toți membrii GAL, dar și locuitori ai teritoriului, precum și în distribuirea în teritoriul Someș – Chioar a unui buletin informativ lunar. De asemenea, în cadrul acțiunilor de informare se va construi și manageria un site oficial al GAL Someș-Chioar pentru o diseminare a informației în teritoriu mai rapidă și mai eficientă. Relația cu mass-media va fi gestionată prin intermediul comunicatelor de presăcare se vor lansa înaintea oricărei activități de informare și comunicare în teritoriu.

Comunicarea va consta în organizarea acelor întâlniri tematice cu locuitorii teritoriului pentru promovarea calendarului sesiunilor de preluare a proiectelor și pentru comunicarea condițiilor specifice de accesare a măsurilor de către potențialii beneficiari. Tipurile de evenimente organizate în cadrul părții de comunicare sunt: seminarii și grupuri de lucru. Seminariile vor fi organizate o dată pe an în fiecare din cele 6 comune componente ale teritoriului Someș – Chioar pentru promovarea calendarului anual al lansării sesiunilor de primire a proiectelor. Celălalt tip de activitate va fi reprezentat de grupurile de lucru cares pre deosebire de seminarii au un carácter mai specific și mai orientat către condițiile de accesare a măsurilor. Aceste grupuri de lucru vor fi organizate în luna anterioară lansării apelului de proiecte în 3 locații din teritoriu.

Ca și materiale de informare și promovare se vor utiliza: pliantele pentru descrierea fiecărei măsuri în parte, afișele de informare cu privire la măsuri și calendarul de lansare a apelului de proiecte, ghidul măsurilor, raportul anual prezentat în cadrul conferințelor anuale, comunícatele de presă, buletinul informativ lunar, site-ul oficial al GAL Someș-Chioar.

Responsabilul principal cu organizarea părții de comunicare și informare este animatorul GAL sub supravegherea managerului GAL și cu sprijinul tehnic din partea departamentului tehnic și a consultantului extern.

Foarte important este rolul Consiliului Director în partea de informare și comunicare pentru că acesta va aproba calendarul lansării apelului de proiecte, iar mai apoi planul anual de comunicare și informare, precum și conținutul și forma finală a materialelor de informare și comunicare. Departamentul administrativ va putea acționa pentru informare și comunicare în cadrul teritoriului doar după primirea tuturor aprobărilor din partea Consiliului Director.

Animatorul va raporta în urma desfășurării fiecărei activități de informare și comunicare către manageul GAL modul de desfășurare a activității și lista de participanți precum și problemele, întrebările, opiniile participanților.

Apel pentru proiecte – procedură de organizare:

Sesiunile de cereri de proiectevor fi organizate de departamentul administrativ conform calendarului stabilit de către Consiliul Director. Apelulpentru proiecte va dura aproximativ 30 de zilepentru fiecare sesiune timp în care departamentul administrativ prin intermediul angajaților săi vor furniza potențialilor beneficiari toate informațiile necesare pentru accesarea corectă a măsurilor. De asemenea, în același interval se va organiza și procesul de primire a cererilor de finanțare.

Sprijinirea depunătorilor de proiecte – procedură de organizare:

Sprijinirea depunătorilor de proiecte începe o dată cu activitățile de informare și comunicare și continuă până la depunerea proiectului în cadrul sesiunii de apel de proiecte. Departamentul administrativ este responsabil prin intermediul animatorului și a departamentului tehnic: expert tehnic cu activitățile de sprijinire a beneficiarilor proiectelor

și expert tehnico-economic

În cazul în care beneficiarul se adresează direct departamentul administrativ la sediul GAL cu o nelămurire legată de accesarea unei măsuri de finanțare acesta va fi preluat de către responsabilul de secretariat și distribuit catre departamentul tehnic sau către animator în funcție de natura problemei ridicate. Interpelarea experților din cadrul GAL se va putea face și telefonic sau prin e-mail.

Organizarea procesului de verificare și decizie asupra proiectelor – procedură de organizare:

Etapa administrativă – în care proiectul se află după depunerea acestuia în cadrul sesiunii deschise de GAL la departamentul tehnic pentru verificarea conformității și a eligibilității. Departamentul tehnic va elabora o listă de proiecte conforme și neconforme, după care va elabora în urma verificării proiectelor o listă cu proiectele eligibile. Procedurile aplicate de către departamentul tehnic sunt cele oficiale postate pe site-ul APDRP.

Etapa de selecție propriu-zisă: Departamentul tehnic va aplica tuturor proiectelor eligibile criteriile de selecție locală și va puncta proiectele corespunzător cu grila de punctaj local, după care va întocmi un clasament al proiectelor începând cu punctajul cel mai mare obținut și până la cel mai mic. Acest clasament va fi prezentat de către managerul GAL Comitetului de selecție care va decide asupra selectării proiectelor propuse de către departamentul tehnic până la concurența sumei alocate sesiunii. În cazul în care vor exista solicitări mai puține decât suma alocată atunci Comitetul de selecție va aproba spre finanțare tóate proiectele eligibile depuse, dacă numărul de proiecte depuse va excede suma alocată măsurii și sesiunii atunci Comitetul de selecție va decide care proiecte vor fi finanțate și care vor fi repórtate dacă este cazul pentru o sesiune ulterioară.

În cazul proiectelor cu punctaj egal Comitetul de Selecție va urmări finanțarea acelor proiecte care asigură o cât mai bună implementare a strategiei la nivel teritorial și atingerea obiectivelor acesteia. Etapa se va încheia cu o listă a proiectelor care va fi înaintată spre aprobare Comitetului Director.

Etapa finală a selecției: Comitetul Director va aproba lista propusă de către Comitetul de Selecție.

Beneficiarii vor fi notificați în scris cu privire la rezultatul procesului de evaluare și selecție, situațiile în care s-ar putea găsi proiectele fiind următoarele:

Proiect eligibil finanțat;

Proiect eligibil reportat sau nefinanțat;

Proiect neconform;

Proiect neeligibil.

Monitorizarea proiectelor – procedură de organizare:

Activitatea de monitorizare și control a proiectelor se va realiza tot de către experții tehnici în cadrul vizitelor realizate pe teren pentru constatarea stadiului de implementare a proiectelor, pentru identificarea din timp a eventualelor întârzieri și probleme apărute în implementarea proiectului și pentru verificarea și controlul respectării clauzelor contractului de finanțare. Ca și în cazul apelului de proiecte și vizitele vor fi trecute într-un calendar estimativ pentru fiecare proiect aflat în faza de monitorizare, listă care se va supune aprobării Adunării Generale la începutul fiecărui an pentru anul în curs. Lista va fi întocmită cu scopul facilitării muncii experților tehnici și a fluidizării fluxurilor din cadrul GAL, precum și pentru păstrarea principiului transparenței deciziilor, deoarece beneficiarii proiectelor vor putea să consulte lista respectivă pe site-ul oficial al GAL Someș – Chioar.

Pentru fiecare vizită de monitorizare va fi întocmit de către expertul verificator un raport de monitorizare în care se va specifica stadiul implementării proiectului și nivelul de atingere a obiectivelor propuse prin proiect.

Aceste rapoarte de monitorizare vor fi prezentate centralizat si Consiliului director, dar și Adunării generale în cadrul dării de seamă anuale.De asemenea, aceste rapoarte de monitorizare vor fi centralízate și prezentate și organismelor superioare GAL și anume AM PNDR și APDRP.

2.6. MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

Dispoziții de evaluare – monitorizare – control

Dispozitivul de monitorizare și evaluare implementat de GAL presupune respectarea următoarelor cerințe:

Evaluarea realizărilor și rezultatele proiectului;

Monitorizarea și raportarea la timp despre realizările și rezultatele proiectului;

Informarea structurilor teritoriale ale Autorități de Management și a Agenției de Plăți cu privire la rezultatele proiectelor selectate ( monitorizarea și evaluarea acestora);

Procesul de monitorizare începe din momentul semnării contractului de finanțare cu un beneficiar și continuă pe tot parcursul perioadei de implementare a proiectului, înclusiv 3/5 ani după finalizarea implementării activităților proiectului (respectiv pe perioada de valabilitate a contractului de fînanțare).

2.7. COOPERARE, CREAREA ȘI IMPLEMENTAREA REȚELEI

2.7.1. Cooperare

Cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experiențele locale pentru îmbunătățirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informații si idei noi, de a face schimb de experiență si de a învăța din experiența altor regiuni sau țări, pentru a stimula si sprijini inovația, pentru dobândire de competențe si îmbunătățirea lor. În ceea ce privește raportul cu strategia de dezvoltare a teritoriului Someș – Chioar aceste proiecte de cooperare vor contribui la protejarea mediului și implementarea acțiunilor pentru conservarea patrimoniului natural, păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural, natural și turistic, îmbunătățirea calității mediului social, natural și economic din teritoriul Someș – Chioar.

Acțiunile de cooperare sunt eligibile atunci când cel puțin un partener reprezintă un GAL finanțat prin axa LEADER. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator. Acțiunile comune pot avea ca obiectiv si construcția instituțională: schimb de experiență si bune practici privind dezvoltarea locală prin publicații comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program si de personal) sau prin lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun.

Responsabilitățile fiecărui partener vor fi detaliate în cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele două GAL-uri implicate în proiect, care trebuie să conțină referințe la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activitățile pe care doresc să le implementeze în comun în vederea realizării acestora, rolul fiecărui partener si participarea financiară finală a fiecărui partener în cadrul proiectului.

GAL Someș – Chioar intenționează să desfășoare acțiuni de cooperare cu alte teritorii rurale (GAL) din România și/sau din UE în vederea extinderii experienșelor locale și îmbunătățirea strategiilor locale, pentru schimbul de informații și idei noi, schimb de experiență și stimularea inovației.

Pentru punerea în aplicare a intențiilor de cooperare GAL Someș – Chioar va căuta parteneri pentru realizarea celor două tipuri de proiecte proiectului propus. Trebuie avut în vedere faptul că cele 2 tipuri de proiecte propuse sunt doar proiectul propus este doar cu titlu orientativ deoarece după căutarea partenerilor și identificarea lor ideea de proiect se va putea contura și se vor putea desfășura etapele ulterioare ale proiectului și anume:

În ceea ce privește parteneriatul:, stabilirea responsabililor, semnarea acordului de parteneriat și a drepturilor și obligațiilor acestora în cadrul proiectului;

În ceea ce privește tipul de proiect: stabilirea activităților ce urmează a fi implementate în cadrul proiectului de cooperare în vederea atingerii obiectivelor acestuia;

În ceea ce privește aspectele tehnice: se vor stabili aspecte legate de implementarea și urmărirea proiectului: mecanism de implementare, calendar de activități, metodologie de lucru, managementul proiectului, aspecte legate de achiziții dacă va fi cazul, aspecte legate de decontarea cheltuielilor;

În ceea ce privește aspectele financiare: proiectul va avea stabilit un buget, care va trebui să se înscrie în alocarea financiară a măsurii, să aibă un plan de finanțare concret, modalități de asigurare a cofinanțării necesare, modalități de acoperire a cheltuielilor neeligibile dacă va fi cazul, deviz de investiție dacă va fi cazul, și foarte important aspecte legate de modul de implicare financiară a partenerilor.

Proiectele de cooperare vor Proiectul de cooperare va trebui să se înscrie în obiectivele generale ale Planului de Dezvoltare Locală și să contribuie la atingerea acestora și în plus va trebui să existe o anumită sinergie între acțiunile de cooperare și alte tipuri de acțiuni întreprinse în teritoriu.

2.7.2. Participarea GAL în cadrul RNDR

Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din România a fost creată ca un instrument de promovare a unui model de dezvoltare rurală integrată și durabilă. Este o Rețea puternica și unită, deschisă și participativă, pentru a servi membrii care o alcătuiesc într-un mediu în care coexistă ideile plurale.

Având în vedere principalele orientări strategice stabilite de România cu privire la dezvoltarea rurală pentru perioada 2007 – 2013 și consolidarea acestor orientări prin facilitarea cunoașterii și însușirii lor de către actorii din spațiul rural, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală are ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor actorilor în procesul de dezvoltare rurală și promovarea unui flux eficient de informații, schimburi de idei și bune practici și cooperarea dintre actori, grupând toate organizațiile și instituțiile care sunt implicate în dezvoltarea rurală.

GAL Someș – Chioar va deveni membru al Rețelei Naționale de Dezvoltare Ruralăși va juca un rol semnificativ în promovarea politicilor și activităților Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală în domeniul dezvoltării rurale durabile. GAL va identifica evenimentele ce vor urma, în România sau în afara țării, care pot oferi oportunități importante de a acumula informații sau de a face schimb de idei și experiență în ceea ce privește dezvoltarea rurală. De asemenea, prin intermediul RNDR GAL Someș – Chioar își va căuta parteneri pentru implementarea măsurii de cooperare și a proiectelor ce vor fi propuse în cadrul acesteia.

GAL Someș – Chioar își va oferi tot suportul tehnic membrilor RNDR care doresc sa coopereze în scopul dezvoltării economice a teritoriului, îmbunătățirii calității mediului și creșterea calității vieții în mediul rural , in contextul PNDR, ca de exemplu:

Promovarea produselor tradiționale locale;

Promovare turistică a teritoriului;

Îmbunătățirea și promovarea facilităților și serviciilor turistice.

Echipa GAL va include personal specializat care va oferi expertiză tematică și va avea capacitatea de a utiliza experiența pentru toate aspectele semnificative ale dezvoltării rurale acoperite de PNDR. În cadrul GAL departamentul administrativ și mai exact animatorul va fi responsabil pentru implementarea obiectivelor RNDR și tot acesta va deveni persoana de legătură între GAL și RNDR.

Expertiza va fi aplicată în mod flexibil tuturor aspectelor activității RNDR, spre exemplu în sprijinirea schimbului de idei, în identificarea exemplelor de bună practică, în sprijinirea aplicării bunelor practici, în sprijinirea promovării produselor tradiționale, a promovării turistice și imbunatățirii și promovării facilităților și serviciilor turistice.

GAL Someș – Chioar dorește să se implice în următoarele activități ale RNDR:

Descrierea regulilor și procedurilor cu privire la accesul membrilor la serviciile RNDR;

Stabilirea planului strategic al RNDR;

Gestionarea, diseminarea informațiilor legate de dezvoltarea rurală românească și comunitară;

Susținerea contactului și a legăturilor cu Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală – REDR;

Participarea activă pe forumul național permanent on line de discuții pentru parteneriate;

Sprijin pentru monitorizarea și evaluarea Rețelei;

Sprijin de promovare a serviciilor în favoarea fermierilor;

Pregătirea programelor de instruire pentru Grupurile de Acțiune Locală în procesul de formare;

Asistență tehnică pentru cooperare inter-teritorială și trans-națională, analize, studii tematice, expertiză, monitorizare și control;

Organizarea și stabilirea structurii necesară schimburilor de experiență și know-how, precum și a evenimentelor cu caracter general și specific, la nivel local, național și comunitar;

Identificarea și analiza celor mai bune practici transferabile și informare asupra acestora, inclusiv diseminarea informațiilor privind rezultatele și impactul PNDR;

Transfer de bune practici și inovare și plasarea lor în diferite context;

Implementarea, managementul și funcționarea structurilor RNDR.

GAL Someș – Chioar se va angaja să participe la activitățile aferente creării și implementării rețelei, care i se vor propune.

Ca și acțiuni concrete pe care GAL Someș – Chioar dorește să le realizeze pentru a-și face cunoscut teritoriul sunt seminariile de promovare a teritoriului, materiale informative despre teritoriu, diseminarea exemplelor de bună practică către alte GAL-uri din RNDR, participarea la acțiunile realizate și promovate de RNDR, crearea unor micro baze de date la nivelul teritoriului care vor fi puse la dispoziția RNDR.

SOMEȘ – CODRU

PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

Microregiunea Someș – Codru se află în partea centru-est a județului Satu Mare. Se învecineaza la nord cu Țara Oașului, la sud cu Munții Codrului, la est cu depresiunea Baia Mare iar la vest cu zonele limitrofe municipiului Satu Mare. Aceasta acoperǎ o suprafatǎ totală de 514 km2 .

Din componența teritoriului fac parte comunele Medieșu Aurit, Apa, Culciu, Valea Vinului, Crucișor, Homoroade și Bârsau din judetul Satu Mare, având împreunǎ un număr de 22.557 locuitori și o densitate de 43 de loc/km2.

Cele mai apropiate orașe sunt Satu Mare la 30 km distantǎ și Baia Mare la 40 km departare.

Comunele sunt compuse din sate cu un numǎr mic de locuitori, 6 dintre aceste comune numǎrându-se printre localitǎtile cu un grad ridicat de sǎrǎcie. Acestea sunt: Medieșul Aurit, Apa, Valea Vinului, Crucișor, Homoroade, Bârsău.

Activități sociale și instituții locale

Instituțiile publice locale ale microregiunii la nivel de comună sunt:

Consiliul Local

Autoritatea administrației publice prin care se realizează autonomia locală, este CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, ca autoritate deliberativă, constituită, în urma alegerilor locale. Consiliul Local are inițiativă și hotărăște, în toate condițiile legii, în toate problemele de interes local. Dintre principalele atribuții ale consiliului local conform Legii nr. 215/2001, privind administrația publică locală le redăm pe cele mai semnificative astfel:

Alege din rândul consilierilor locali, pe viceprimarul comunei;

Aprobă STATUTUL COMUNEI, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local;

Aprobă bugetul local și stabilește impozite și taxe locale;

Aprobă la propunerea primarului Organigrama, Statul de funcții, numărul de personal Al aparatului propriu, precum și regulamentul de organizare și funcționare a acestuia;

Administrează domeniul public și privat;

Asigură buna funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret și sport;

Stabilește măsuri pentru întreținerea și moderinizarea drumurilor și podurilor;

Înființează și organizează târguri, oboare, piețe și obiective de interes local;

Hotărăște darea în administrare, concesionare și închiriere a bunurilor proprietate publică și privată, precum și vânzarea, concesionarea ori închirierea acestora;

Hotărăște cu privire la activitatea pompierilor, pazei proprii și formațiunilor de protecție civilă;

Hotărăște în condițiile legii asupra înfrățirii, cooperării ori asocierii cu alte autorități ale administrației publice din țară ori străinătate.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri cu caracter normativ și respectiv cu caracter individual.

Primaria comunei

Autoritatea administrației publice executive, prin care se realizează autonomia locală la nivelul comunei este primarul, ales în condițiile legii.

Primarul, viceprimarul și secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu al primarului, alcătuiesc o structură funcțională cu activitate permanentă, primăria comunei.

Dintre principalele atribuții ale primarului enumerăm:

Asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor;

Asigură aducerea la îndeplinire a hotărărârilor consiliului local;

Asigură ordinea și liniștea publică a locuitorilor comunității;

Asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice proprietatea comunității;

Poate propune consiliului local consultarea populației prin referendum, cu privire la probleme de interes deosebit;

Prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări privind starea economică și socială a comunității;

Întocmește proiectul bugetului local și-l supune spre aprobare consiliului local;

Ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor catastrofelor, calamităților, epidemiilor sau epizotiilor, incendiilor, împreună cu organele specializate ale statului;

Controlează igiena și salubritatea localurilor publice și a produselor alimentare puse spre vânzare;

Ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localității și îl supune spre aprobare consiliului local;

Exercită controlul asupra activității în târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții;

Îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă;

Emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;

Conduce serviciile publice locale, asigură funcționarea acestora;

Propune consiliului local spre aprobare, organigrama și statul de funcții, număr de Personal și regulamentul de organizare și funcționare a acestora;

Numește și eliberează din funcție în condițiile legii, personalul aparatului propriu;

Răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public ori privat al comunității;

Ia măsuri pentru depozitarea deșeurilor menajere, industriale sau de orice fel.

Primarul îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege sau de acte normative, precum și însărcinări date de consiliulul local.

Bilanțul politicilor întreprinse în teritoriu

Politicile de dezvoltare în microregiunea Someș – Codru, sunt orientate în ultimii ani în special spre:

Infrastructură

Utilități: alimentare cu apă, rețea de canalizare apă menajeră și epurare ape uzate;

Rutieră: reabilitare drumuri comunale și străzi din interiorul satelor, drumuri agricole, modernizare;

Construcția de locuințe pentru tineri;

Construcția sau modernizarea caselor și căminelor culturale;

Consolidarea/reabilitarea și extinderea școlilor; construcția sălilor de sport

Construcția de cămine pentru elevii navetiști;

Construirea și echiparea laboratoarelor și atelierelor școlare (cu echipamente IT etc);

Construcția și dotarea corespunzătoare a muzeelor sătești și etnografice;

Construirea de centre de sănătate și medicină preventivă;

Construcție locuințe speciale pentru rromi;

Înființarea de grădinițe;

Reabilitarea termică a grădinițelor, clădiri, cabinete medicale individuale.

Îmbunătățirea calității mediului:

Reabilitare și extindere spații verzi;

Îmbunătățirea, extinderea și creșterea nivelului de colectare și transport a deșeurilor menajere.

Dezvoltarea resurselor umane locale:

Formare manageri și cadre didactice.

Aceste politici s-au pus/se pun în aplicare în cadrul unor proiecte individuale sau integrate, cu sprijin financiar din programe guvernamentale, SAPARD, PHARE, Banca Mondială, BEI, PNDR etc.

PRIORITĂȚI

Planificarea strategică urmărește să mențină o viziune clară a destinelor comunității și a teritoriului, în termeni cât mai concreți și preciși. Aceasta are ca scop concentrarea activităților și a tuturor celor implicați în viața comunității, în beneficiul și în interesul acesteia. Strategia de Dezvoltare Locală se subscrie cerințelor de dezvoltare ale Comunității Europene pe principii de Dezvoltare Durabilă prin abordarea de tip LEADER.

Prioritățile de dezvoltare a microregiunii Somes – Codru au fost stabilite pe baza analizei diagnostic, a analizei SWOT realizate de cele trei grupuri de lucru prin consultările cu toți partenerii publici, privați și ONG_uri din teritoriu, ca urmare a tuturor activitaților desfăsurate în procesul de elaborare al strategiei.

Analiza diagnostic

Anliza diagnostic s-a realizat prin prezentarea microregiunii din punct de vedere al :

Teritoriului;

Populatiei;

Organizarea institutionala;

Activitatilor economice.

Au fost prezentate detaliat aceste capitole folosind surse oficiale și informații culese din teritoriu. Rezultatul acestei analize s-a concretizat în analiza SWOT realizată pe cele 4 mari categorii care a scos în evidență punctele tari, punctele slabe, oportunitațile și riscurile existente în microregiune.

Au fost identificate două alternative posibile:

I. Scenariul I prevede urmatoarele prioritați:

Creșterea competitivitații produselor agricole și silvice;

Îmbunătățirea infrastructurii zonei;

Îmbunătătirea mediului și a spatiului rural.

II. Scenariul II prevede urmatoarele priorități :

Creșterea competitivității produselor agricole și silvice;

Îmbunătățirea calității vieții în microregiune;

Activitați de cooperare;

Aceste scenarii au fost supuse dezbaterii publice și s-a stabilit ca strategia locală va include proiecte prin care se vor implementa obiectivele operaționale aferente priorităților scenariului II .

Motivele alegerii acestui scenariu rezultă din direcția în care comunitatea dorește să se dezvolte, respectiv proiecte de valori mici care se adresează unui număr mare de beneficiari îndeosebi tineri, ce iși propun promovarea de acțiuni inovative, pentru protecția mediului și care să încurajeze formele asociative.

Prezentare masurilor

Măsura 322- Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de

bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale

Obiectivul și raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenției :

Zonele rurale din România prezintă o deosebită importantă din punct de vedere economic, social și din punct de vedere al dimensiunii lor, diversității, resurselor naturale și umane pe care le dețin.

Dezvoltarea economică și socială durabilă a spațiului rural este indispensabil legată de îmbunătățirea infrastructurii rurale existente și a serviciilor de bază. Pe viitor zonele rurale trebuie să poată concura efectiv în atragerea de investitii, asigurând totodată și furnizarea unor condiții de viața adecvate și servicii sociale necesare comunității.

Renovarea și dezvoltarea satelor din microregiune se va axa pe urmatoarele direcții:

Menținerea și păstrarea moștenirii rurale și a identității cultural;

Servicii pentru comunitatea rurală.

Infrastructura fizică de bază este slab dezvoltată, în majoritatea comunelor fiind una dintre cauzele care limitează dezvoltarea serviciilor de bază în spațiul rural (facilități culturale, recreaționale, de îngrijire a copiilor și bătrânilor, servicii de transport public etc). În majoritatea comunelor și satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau în unele cazuri, aproape inexistente.

Educația ecologică este superficială;

Mentalitatea față de protecția mediului este de indiferența;

Colectarea selectivă a deșeurilor și gunoaielor inexistentă.

În ceea ce privește serviciile sociale, acestea sunt furnizate unor categorii defavorizate de către autoritățile publice locale sub formă de sprijin material sau financiar.

Există nevoi de servicii sociale, în special de îngrijire, adresate în principal persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstinice care au rămas singure ca urmare a plecării copiilor în străinătate și copiilor care au rămas în îngrijirea bunicilor.

Datorită fenomenului migrării populației active în străinătate, mulți copii au rămas în comună cu bunicii;

Serviciile acordate (asistentă social, medicală) sunt afectate de bugetul insuficient, iar sistemul de ajutor social nu incurajează reintegrarea activă;

ONG-uri foarte puține și slab dezvoltate;

Societatea civilă insuficient implicată;

Informare insuficientă cu privire la fonduri sociale.

Spațiile recreaționale (locuri de joacă pentru copii, parcuri, piste de biciclete, terenuri de sport) sunt de asemenea slab dezvoltate.

Neînțelegearea avantajelor și beneficiilor oferite de structurile de tip ONG pentru dezvoltarea unor activități de interes local;

Neimplicarea comunității locale în activități comunitare;

Cetățenii așteaptă în continuare rezolvarea unor probleme locale de la autoritățile publice.

Menținerea și păstrarea moștenirii rurale și a identitătii culturale

În spațiul rural, activitatea culturală este organizată în jurul caminului/centrului cultural al

comunei/satului. Majoritatea caselor de cultură, caminelor culturale și a altor așezăminte culturale, monumnete istorice se află într-o stare continuă de degradare, neputând oferi astfel, servicii culturale populației rurale, aspect ce se răsfrânge și asupra situației educaționale a acesteia.

Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase asezaminte culturale , din spațiul rural nu și-au mai putut desfasura activitatea din cauza stării înaintate de degradare.

Obiectivul general al măsurii vizează îmbunatațirea condițiilor de viața pentru populație, asigurarea accesului la serviciile de baza și protejarea moștenirii culturale și naturale din spațiul rural în vederea realizarii unei dezvoltări durabile.

Obiectivul specific vizează creșterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiaza de servicii îmbunatațite.

Obiectivele operaționale ale acestei măsuri vizează:

Îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populatia rurală;

Creșterea numărului de sate renovate;

Creșterea numărului de obiective de patrimoniu din spațiul rural sprijinite.

Descrierea intervenției – domeniul de acoperire al măsurii :

Sprijinul pentru aceasta măsură vizează investiții în spațiul rural pentru:

Menținerea și păstrarea moștenirii rurale și a identitații cultural;

Crearea și dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populatia rurală.

Acțiuni pentru atingerea obiectivelor

Înființarea, amenajarea spațiilor publice de recreere pentru populația rurală (parcuri, spații de joacă pentru copii, piste de biciclete, terenuri de sport);

Investiții de renovare, modernizarea și dotarea aferentă a asezămintelor culturale,

Prima înființare și dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, batrâni și persoane cu nevoi speciale;

Restaurarea, consolidarea și conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural – grupa B și natural din spatiul rural (peșteri, cascade, arbori seculari, etc.);

Achiziționarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiție nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate și vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de stații de autobuz;

Achiziționare de echipamente pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural.

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari :

Publici: Comunele prin reprezentanții lor legali conform legislației nationale în vigoare;

Privați: Persoane fizice și persoane juridice, care dețin în proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local, ONG-uri, unitați de cult.

Intensitatea sprijinului

Sprijinul public (comunitar și național) acordat în cadrul acestei măsuri va fi:

De până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit.

De până la 85% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.

Volumul sprijinului nu poate depăși plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de

minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis”.

Criterii de selectie locala

Localitatile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiție similară;

Proiecte de investiții în infrastructura socială;

Proiectele care promovează investiții în scopul conservarii specificului local și a moștenirii culturale;

Proiectele care acoperă/se derulează pe teritoriul mai multor comune din teritoriu, promovând acțiunile de cooperare;

Proiecte care introduce acțiuni inovative ;

Proiecte care prevăd măsuri de protecția mediului;

Propuneri de proiecte:

Amenajarea Muzeului Țării Codrului (în aproprierea mănăstirii Măriuș)

Muzeu viu – restaurarea și expunerea pentru populație a caselor tradiționale, care să ofere vizitatorilor posibilitatea de a vedea cum se trăiește, cum se gătește într-o astfel de casă;

Sinergia cu alte măsuri

Prin Măsura 313 (PNDR – Axa 3) sunt susținute investițiile în infrastructura recreațională ca investiții private dependente sau independente de structura de primire turistică, în timp ce prin Măsura 322 sunt susținute investițiile în infrastructura publică recreațională ce deservește locuitorii comunei unde o astfel de investiție are loc.

Complementaritatea cu alte programe

Locale:

Stategiile comunelor;

Planul de dezvoltare Regională 2007-2013.

Nationale:

Prin Programul Național de Reabilitare a Așezămintelor Culturale vor fi finanțate

investițiile noi (construcție și dotare) pentru așezăminte culturale din spațiul rural.

Prin PNDR (Masura 322 ―Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătațirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale Axa 3) se va sprijini modernizarea, reabilitarea și dotarea așezămintelor culturale existente în spațiul rural.

Europene:

FEDR și FC

În ceea ce priveste managementul deșeurilor în perioada 2007-2013 prin FEDR și FC

(POS Mediu) vor fi susținute investițiile de dezvoltare a sistemelor de management integrat la nivel de județ care vor acoperi de asemenea și localitațile rurale din județele care intra sub incidența POS Mediu și sunt anexate în acest program;

FEADR (Măsura 322, Axa 3 PNDR) va susține investițiile în stațiile de transfer

pentru deșeuri și în echipament de gestionare al acestora în localitățile rurale din alte

județe decât cele susținute prin POS Mediu, cu respectarea Planurilor Regionale de

Gestionare a Deșeurilor;

FEADR (PNDR – Axa 3) va sprijini patrimoniul cultural local din mediul rural – grupa B. FEDR (POR) va sprijini:

patrimoniul UNESCO și patrimoniul cultural national – grupa A;

patrimoniul cultural local din mediul urban – grupa B.

FEADR (PNDR Axa 3) va susține prima înființare și dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centre de îngrijire copii, batrâni și persoane cu nevoi speciale și investiții noi în gradinițe pentru copii din spațiul rural;

FEDR (POR) va susține reabilitarea infrastructurii existente.

Finantare :

Ajutorul public (FEADR + contributie publică natională) :

De pâna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit,

De pâna la 85% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.

PARTENERIATUL

Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidatură (parteneriatul care realizeaza Dosarul de candidatură – Planul de Dezvoltare Locală)

Grupul de Acțiune Locală al Microregiunii Someș Codru s-a constituit la inițiativa a 7 reprezentanți ai teritoriului, respectiv primarii comunelor :

Comuna Culciu;

Comuna Valea Vinului;

Comuna Bârsău;

Comuna Apa;

Comuna Medieșu Aurit;

Comuna Crucișor;

Comuna Homoroade.

Grupul de inițiativă a mobilizat alături de partenerii din primării și partenerii privați și ai societații civile care au semnat pentru adeziunea la GAL, respectiv un numar total de 22 parteneri din care 7 publici.

S-a constituit o echipă de management formată din experți interni și externi parteneriatului cu urmatoarele responsabilitati:

În cadrul activităților de informare și promovare, s-au realizat urmatoarele acțiuni:

Diseminarea de materiale de informare;

Atragerea de participanți din grupurile tintă;

Organizarea unei reuniuni a membrilor parteneriatului pentru stabilirea planului de promovare și animare a teritoriului;

Organizarea a 10 seminarii în regiune;

Elaborarea conținutului materialelor informative și avizarea materialelor de informare.

Aceste acțiuni s-au realizat cu sprijinul celorlalți animatori și promotori ai GAL.

În cadrul procesului de elaborare a strategiei și a planului de dezvoltare locală, s-au realizat urmatoarele acțiuni:

Organizarea unei reuniuni pentru alegerea liderului, și organizarea a 3 grupuri de lucru specializate pentru implicare în elaborarea strategiei;

Consultarea opiniei publice;

Organizarea a 3 intalniri ale celor 3 grupuri de lucru;

Organizarea întalnirii grupurilor de lucru – pentru validarea propunerilor și elaborarea variantei finale a planului de dezvoltare locală;

Organizare dezbatere publică a proiectului de strategie și plan de dezvoltare locală cu sprijinul celorlalți membrii ai parteneriatului;

Elaborarea strategiei și planului de dezvoltare;

Seminar de prezentare a concluziilor planului de dezvoltare locală, cu sprijinul membrilor parteneriatului.

În cadrul activitații de management al proiectului, au fost realizate:

Organizarea de intalniri periodice ale echipei de management;

Elaborarea rapoartelor de activitate .

Acțiuni externalizate:

Designul și tiparirea materialelor informative.

Descrierea partenerilor

Grupul de inițiativă a mobilizat parteneri care au semnat pentru adeziunea la GAL. S-a urmarit constituirea unui parteneriat echilibrat și reprezentativ pentru microregiune, format din parteneri publici, privați și societate civilă.

Parteneriatul mai cuprinde:

Reprezentanți ai minoritatilor germane: Forumul Democrat al Germanilor din Județul Satu Mare are drept obiectiv principal reprezentarea intereselor minorităților germane din județul Satu Mare în fața forurilor oficiale precum și în fața organizațiilor interne și internaționale. Întrucât la nivelul microregiunii Someș Codru, există comune în care populația germană deține o pondere însemnată, Forumul Democrat al Germanilor din Județul Satu Mare a constituit o organizatie locală fară personalitate juridică, cu sediul în Poiana Codrului, Comuna Crucișor care printr-o activitate constructivă contribuie la formarea unei societați pluraliste, într-o Românie democratică.

Reprezentanți ai sectorului forestier: Asociația „Barsarele și Gudurii” și-a propus să vină în sprijinul proprietarilor de pădure situată în zona „Barsarele și Gudurii” din împrejurimile localității Barsau. Astfel asociația iși propune îngrijirea, administrarea, paza și exploatarea ecologică a pădurilor. Asociația va milita și pentru apărarea florei și faunei pădurilor, reînpădurirea zonelor taiate, exploatarea știintifică și economică a masei lemnoase, etc.

Reprezentanți ai organizațiilor de mediu: Asociația de Pescuit Sportiv „Avatul” și Asociatia „Barsarele și Gudurii” își propun acțiuni care sa contribuie la protejarea mediului înconjurator, fiecare în domeniul în care activează.

Reprezentanți ai organizațiilor agricole: Asociația Crescătorilor de Animale comuna Valea Vinulu județul Satu Mare, iși propune activități prin care să susțină interesele membrilor săi.

Reprezentanți ai sectorului economic: 11 parteneri: Întreprindere individuală Achim Mariana Zeliana, Osan Gavril Întreprindere Familială, Apan Mihai Întreprindere Individuală, Pop Mircea Cristian PFA, Cornestean Ioana PFA, SC Zetea SRL, Ilut Daniela Florica Întreprindere Individuală, Buzila D Cristina Maria PFA, Tivadar Rodica Floarea PFA, Daraban Aurelia PFA, SC Lucdav & Nico SRL.

Partenerii vor fi asociați la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituțiilor pe care le reprezintă și a funcțiilor ocupate de aceștia îin cadrul acestora, făcând distincția între partenerii publici, privați și ONG.

Selecția proiectelor va fi realizată de către un Comitet de Selecție, format din membrii GAL. În ceea ce privește selecția proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecției să fie prezenți cel puțin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat și societate civilă.

Pentru transparența procesului de selecție a proiectelor în cadrul GAL și totodată pentru efectuarea activităților de control și monitorizare, la aceste selecții va lua parte și un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la nivel județean- DADR Satu Mare.

Crearea și funcționarea GAL – ului

La nivelul GAL – ului Someș – Codru, organele asociației sunt:

Adunarea generală;

Cenzorul;

Consiliul director;

Comitetul de selectare a proiectelor;

Compartimentul administrative.

Adunarea generală

Este organul de conducere al GAL Someș – Codru, alcatuit din totalitatea membrilor.

Competențele adunării generale:

Aprobă strategia și obiectivele generale ale GAL;

Aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și bilantul contabil;

Alege și revoca cenzorul;

Alege și revocă membrii comitetului de selectare a proiectelor.

Adunarea generală se întrunește cel putin o dată pe an și are drept de control permanenet asupra Consiliului director și Comitetului de selectare a proiectelor.

Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv și statutului sunt obligatorii chiar și pentru membrii asociați care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotivă.

Asociația este condusă de un președinte și 2 vicepreședinți. Cei 2 vicepreședinți vor avea rol de coordonare și control a activității executive, pe câte una din urmatoarele componente:

Comunicarea interinstituțională: comunicarea cu instituțiile responsabile la nivel teritorial și național de managementul și monitorizarea GAL, precum și relațiile de cooperare și parteneriate la nivel național și european în cadrul Retelei Naționale de Dezvoltare Rurală și a celei europene, cu partenerii în cadrul proiectelor de cooperare care vor fi derulate;

Implementarea tehnică a PDL – monitorizarea și controlul modului în care echipa tehnică din cadrul GAL asigură implementarea măsurilor în cadrul Planului de Dezvoltare Locală.

Consiliul director

Asigură punerea în executare a hotarârilor adunării generale. El este alcatuit din urmatoarele persoane:

Președintele asociatiei;

Vicepreședintii asociației;

Responsabilul administrativ (Directorul Executiv);

Responsabilul financiar.

În exercitarea competenței sale, consiliul director:

Prezinta adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și proiectele asociației;

Încheie acte juridice în numele și pe seama asociației;

Aprobă organigrama și politica de personal ale asociației;

Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Consiliul director iși va elabora un Regulament intern de organizare și funcționare.

Cenzorul

Cenzorul este un contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii.

In realizarea competențelor sale cenzorul:

Întocmește rapoarte și le prezintă adunării generale;

Verifică modul în care este administrat patrimoniul asociației;

Participă la sedințele consiliului director, fară drept de vot;

Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Comitetul de selectare a proiectelor

Comitetul de Selectare a proiectelor reprezintă organismul tehnic cu responsabilități privind selectarea pentru finanțare a proiectelor depuse în cadrul măsurilor PDL al microregiuni Someș – Codru, în conformitate cu procedura de selecție. Comitetul de Selecție iși desfășoară activitatea pe întreaga perioadă de implementare a PDL. Membrii Comitetului de selectare vor fi aleși/revocați de către Adunarea Generală a Asociației GAL Someș – Codru, din rândul membrilor asociației.

Comitetul de selectare a proiectelor va funcționa în baza unui Regulament de Organizare și Funcționare (Manual de proceduri) care va fi aprobat în Adunarea Generală.

Componenta Comitetului de selectare

Din Comitetul de selectare vor face parte 5 membri din care:

SECTORUL PUBLIC: 2 membri – vor fi reprezentanți ai administrațiilor publice locale din teritoriu sau aleși comunali (30%);

SECTORUL PRIVAT:3 membri- întreprinderi private, organizații neguvernamentale, asociații sau grupuri de producatori (70%).

Comitetul de selectare:

Decide convocarea și organizarea reuniunilor;

Asigură respectarea prevederilor Regulament de Organizare și Funcționare de către membrii Comitetului de Selecție.

Pentru organizarea activităților Comitetului de Selecție, secretarul are următoarele atribuții:

Convocarea și organizarea reuniunilor;

Redactarea de rapoarte/minute;

Multiplicarea documentelor;

Asigurarea corespondenței între factorii de decizie privind procesul de selecție (AM-JUDETEAN/CRPDRP, Comitet de Selecție) în termenele prevăzute de ROF.

Compartimentul administrativ va avea în componență 5 angajați permanenti, precum și colaboratori cu rol în activități de animare și furnizare de expertiză de specialitate (experți pe termen scurt):

1 responsabil administrativ – Director executiv care coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric, cât și al respectarii procedurilor de lucru. Acesta va fi un expert, cu experiență în implementarea și gestionarea de proiecte finanțate din fonduri europene;

1 expert animare, promovare informare;

1 angajat pentru activități de secretariat;

1 responsabil financiar – contabil autorizat sau expert contabil – se ocupă de supravegherea și controlul gestiunii financiare – contabile a GAL-ului (externalizat);

2 angajati care vor asigura Direcția tehnică de implementare a P.D.L. pentru buna desfășurare a activităților GAL ( elaborarea ghidurilor solicitantului, pregatirea apelurilor de proiecte, elaborarea manualului de proceduri, consultantă juridică, audit, achiziții).

ORGANIZAREA GAL-ULUI

Resurse umane

Direcția tehnica de implementare a proiectelor PDLasigură la nivelul GAL urmatoarele activități:

Informare-comunicare;

Organizarea apelurilor pentru proiecte;

Organizarea procesului de verificare și decizie asupra proiectelor depuse;

Sprijinirea depunătorilor de proiecte;

Monitorizarea proiectelor, evidența, verificarea și analiza informațiilor statistice, intocmirea de rapoarte și analize cu privire la progresul implementării P.D.L.

Activitățile vor avea la bază un manual de proceduricare va fi întocmit de catre un colectiv de experți cu experiență în împlementarea și monitorizarea proiectelor finanțate din fonduri europene și care va conține:

Proceduri de evaluare și selectare a proiectelor depuse în cadrul apelurilor de proiecte;

Proceduri de monitorizare, evaluare și control privind implementarea măsurilor conținute de PDL.

Direcția tehnică va fi asigurată de experți în urmatoarele domenii:

Expert animare, informare și promovare (1 persoană);

Expert verificare, evaluare și monitorizare (1 persoană);

Expert evaluare (1 persoană).

Cerințele pentru personalul angajat al asociației sunt:

Studii superioare în domeniul economic/tehnic sau agricol;

Experiența de minim 3 ani în gestionarea/implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene (SAPARD, PNDR, fonduri structurale);

Bune abilitați de comunicare;

Buna cunoaștere a utilizării calculatorului (pachetul MS Office: word, excel, power point) și a Internetului;

Cunostințe despre programul LEADER.

Expert animare, informare și promovare are următoarele atribuții specifice:

Elaborează planul de animare, informare și promovare pentru implementarea P.D.L.;

Informează comunitatea din microregiunea Someș – Codru periodic despre conținutul P.D.L., atât în etapa de programare, cât și în perioada de implementare a măsurilor aferente acestuia și sprijină potențialii beneficiari cu informații necesare privind elaborarea și depunerea proiectelor;

Asigură activitatea de relații publice pentru problematica PDL;

Asigură promovarea programului prin participarea la diverse manifestări;

Asigură monitorizarea zilnică a informațiilor din mass-media referitoare la P.D.L. și întocmește rapoarte de monitorizare pentru Consiliul Director;

Întocmește comunicate de presă referitoare la P.D.L.;

Răspunde de elaborarea și diseminarea materialelor informative referitoare la PDL;

menține legatura cu membrii Rețelei naționale de deszvoltare rurală (RNDR);

Diseminează informații clare și cuprinzătoare cu referire la oportunitățile financiare și promovează masurile de finanțare din PDL;

Colaborează cu personalul de specialitate din cadrul structurilor de dezvoltare rurală de la nivelul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Satu Mare pentru promovarea P.D.L. și transmite informații specifice activității de promovare acestuia;

Implementează prin mijloacele de informare în masă, acțiunile de informare de la nivelul microregiunii.

Expert verificare, selectare și monitorizarea proiectelor

Verifică conformitatea proiectelor pe baza procedurii de verificare și a grilei de verificare a conformității și eligibilitatii (informații referitoare la solicitant și la proiect, informații referitoare la concordanța documentelor solicitate, etc.);

Elaborează lista proiectelor care îndeplinesc cerințele de conformitate și eligibilitate și transmite lista proiectelor către AM-JUDEȚEAN/CRPDRP în vederea evaluării tehnico-economice;

Comunică cu aplicanții (notificări, solicitare de clarificari etc,);

Ține legatura cu AM-JUDETEAN/CRPDRP în toate aspectele legate de procesul de evaluare;

Pregătește reuniunea comitetului de selectare în vederea aprobarii listei proiectelor selectate;

Transmite notificari către beneficiarii selectați și ii informează în legatură cu etapele urmatoare pe care acestia trebuie să le parcurgă în vederea încheierii contractelor de finanțare;

Participă la elaborarea indicatorilor de monitorizare ai măsurilor din P.D.L.;

Concepe un sistem informatic de colectare, înregistrare, stocare și păstrare a informațiilor statistice referitoare la implementarea masurilor P.D.L.;

Asigură evidența informațiilor statistice referitoare la implementarea măsurilor P.D.L.;

Asigură analiza datelor statistice de monitorizare în vederea întocmirii rapoartelor anuale de progres și informării membrilor Consiliului Director;

Asigură întocmirea de rapoarte de monitorizare și analize necesare pentru urmărirea stadiului implementării și a progresului P.D.L. .

Expert evaluare are urmatoarele atributii specifice:

Verifica conformitatea si eligibilitatea proiectelor pe baza procedurii de verificare si a grilei de verificare a conformitatii si eligibilitatii (informatii referitoare la solicitant si la proiect, informatii referitoare la concordanta documentelor solicitate, etc.);

Elaboreaza lista proiectelor care indeplinesc cerintele de conformitate si eligibilitate si transmite lista proiectelor catre OJPDRP in vederea evaluarii tehnico-economice;

Comunica cu aplicantii (notificari, solicitare de clarificari etc,);

Participa la vizita in teren pentru verificarea conformitatii documentelor cu situatia existenta, daca este cazul;

Tine legatura cu OJPDRP in toate aspectele legate de procesul de evaluare;

Pregateste reuniunea comitetului de selectie in vederea aprobarii listei proiectelor selectate;

Transmite notificari catre beneficiarii selectati si ii informeaza in legatura cu etapele urmatoare pe care acestia trebuie sa le parcurga in vederea incheierii contractelor de finantare.

Structurile partenere – membrii Asociației – vor avea un rol activ în implementarea P.D.L. al microregiunii Someș – Codru, în primul rând pentru animarea teritoriului și informarea grupurilor ținta ale măsurilor P.D.L.

Din structura parteneriatului fac parte atât entități publice, cât și private, care reprezintă în mod echilibrat diferite categorii sociale(germani, femei, tineri), precum și reprezentanți ai grupurilor de producatori, oameni de afaceri, consultanți, astfel încât să fie acoperite cât mai bine atăt grupurile țintă ale acțiunilor din cadrul PDL, cât și domeniile vizate.

Descrierea resurselor material;

Buget indicativ anual de funcționare a GAL-ului;

Dispozitivul de comunicare și informare;

MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

În cadrul Planului de dezvoltare locală, activitățile de monitorizare, control și evaluare vor fi realizate de către:

GAL Someș – Codru;

AM-JUDETEAN/CRPDRP – Satu Mare;

Agenția de Plăți.

Dispozitivul de monitorizare, evaluare și control implementat de GAL va avea ca și rol:

Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului;

Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;

Depistarea problemelor;

Executarea operativă și corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;

Monitorizarea și raportarea la timp despre realizările și rezultatele proiectului;

Facilitarea coordonării între activitățile componentelor;

Informația despre conținutul proiectului și realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai înalt nivel.

În vederea asigurarii unui contact direct cu potențialii beneficiari ai Programului, GAL Someș – Codru va forma o echipă responsabilă de dezvoltare rurală, ce va desfasura la nivel local activități corespunzatoare sarcinilor de implementare.

Monitorizarea

Monitorizarea prevede un dispozitiv riguros și transparent de vizualizare a modului în care are loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită colectarea sistematică și structurarea anuală a datelor cu privire la activitățile desfășurate. Instrumentul de monitorizare utilizat va fi un sistem informatic structurat pe module aferente procesului de monitorizare și evaluare. Modulul de monitorizare va fi proiectat astfel încât să asigure colectarea și introducerea datelor privind proiectele depuse de solicitanți în tabele (baze de date) și să permită urmărirea fluxurilor și regăsirea facilă a datelor, monitorizarea în

orice moment, inclusiv realizarea de rapoarte statistice și alte rapoarte generale. Sistemul va permite:

Procesarea cererilor de finanțare depuse pentru măsurile de dezvoltare rurală;

Introducerea de date rezultate în urma verificării conformității și eligibilității proiectelor;

Informații rezultate în urma controalelor pe teren;

Date de finanțare, cereri de plată și executarea cererilor de plată;

Documentele depuse de beneficiari, scanate.

COOPERARE, CREAREA ȘI IMPLEMENTAREA REȚELEI

Cooperare

Teritoriul Someș – Codru recunoaste potențialul benefic al cooperarii formale și informale la nivel local, regional, național și transnațional, iar abordarea acestui aspect se va realiza progresiv pe durata de implementare a strategiei 2012-2015 și ulterior pe termen lung. Cooperarea va avea ca principal obiectiv întarirea legaturilor și coeziunii în cadrul comunităților locale și a celor vecine din Bistrița, Maramureș, Tara Oașului dar și cu celelalte din județul Satu Mare (Zona Satmarului și Zona Carei – Tasnad).

Cooperarea cu vecinățatile se va explora în vederea dezvoltarii de proiecte comune și asigurarii schimbului de exeprienta și de bune practici. Există sinergii naturale și economice în cadrul vecinatatilor, în mod particular în ceea ce priveste turismul.

Potențialul GAL Someș – Codru a stabilit deja o legatură cu teritorii vecine (LEADER Bistrița – Năsăud Țara Oașului și Bihor ), pentru a determina și monitoriza potențialul de cooperare. În acest sens s-au pus bazele unui parteneriat cu cele 3 teritorii în vederea dezvoltarii agro-turismului.

La nivel regional relațiile de cooperare vor avea la baza prioritățile de dezvoltare regionale.

Teritorii, sectoare sau organizații din Romania și din afara frontierelor, care se confruntă cu nevoi de dezvoltare similare, vor fi identificate în vederea cooperarii.

Deja au avut loc contacte initiale, cu GAL Verein Natur din regiunea Vorariberg- Austria, o arie geografică, și potențial natural care prezintă similitudini cu teritoriul Someș – Codru.

Participarea GAL în cadrul RNDR

Conform PNDR, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală are ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor actorilor în procesul de dezvoltare rurală și promovarea unui flux eficient de informații, schimburi de idei și bune practici și cooperarea dintre actori, grupând toate organizațiile și institutiile care sunt implicate în dezvoltarea rurala în vederea:

Creării unei economii agricole și forestiere bazate pe exploatații care trebuie să se angajeze pe calea modernizarii;

Dezvoltării unei agriculturi care să favorizeze biodiversitatea și conservarea mediului;

Îmbunatățirii calității vieții și dezvoltării economice în spatiul rural;

Îmbunatățirii guvernanței locale în vederea creării și implementarii strategiilor de dezvoltare locală.

Acest obiectiv generos se poate atinge prin implicarea activă a Gal-urilor în procesul de creare și implementare al rețelei.

În acest sens potențialul GAL Someș – Codru va participa în calitate de membru la :

Consultările organizate de rețea în vederea stabilirii prioritatilor de dezvoltare a acesteia, procesele de analiză și studiu pentru PNDR, pentru guvernanța politicii de dezvoltare rurală;

Programele de formare organizate în vederea sprijinirii guvernanței locale a GAL-urilor;

Schimburile de experiențe între actorii dezvoltării rurale la nivel național, regional precum și cu statele membre UE;

Identificarea și promovarea propriilor bune practici și a acțiunilor inovative, catalogarea și diseminarea acestora precum și preluarea bunelor practici din rețea;

Acțiunile de informare și comunicare privind programul și măsurile de dezvoltare rurală organizate în cadrul rețelei, diseminând mai departe informația la nivelul comunităților din microregiunea Someș – Codru;

Întalniri și seminarii la nivel Comunitar;

La acțiunile de promovare a produselor specifice, participând cu grupurile de producători locali și propriile produse;

La acțiunile de informare și promovare a activităților și seviciilor turistice furnizând informații și documentație pentru elaborarea de ghiduri turistice, pliante etc.;

La grupurile de lucru tematice : membrii potențial GAL Someș – Codru vor fi în principal interesați să participe la grupul de lucru pe tema referitoare la adaugarea de valoare a produselor și la promovarea agro-turismului;

La îmbunătațirea și actualizarea paginii web a RNDR furnizând informații de interes;

La evenimentele organizate de Rețeaua Europeană.

În acest sens, potențialul GAL Someș – Codru va participa la activitatea Rețelei cu resurse umane în principal, dar și cu resurse materiale (sediu, logistică, consumabile) și financiare în cadrul unor acțiuni punctuale (de exemplu organizarea de evenimente ale rețelei în Someș – Codru).

Concluzie

În concluzie aceste două galuri (Someș – Codru cu un număr de locuitori de 22.557 și o densitate de 43 de loc/km2 și Someș – Chioarcu un număr de locuitori de 16.146, iar densitatea populației este de 55,71 locuitori/) au în comun masura 322 acestea având activități egale și anume: înființare și amenajare spații publice de recreere pentru populație, reabilitare infrastructură de patrimoniu, centre de îngrijire copii, bătrâni sau persoane cu nevoi special, restaurarea și consolidarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural, înființarea de drumuri noi, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local, etc. iar despre partenerii publici putem spune că sunt egali adică 7 la ambele galuri.

Teritoriul Someș – Chioar studiat în prezentul proiect deține o suprafață a fondului funciar de 39.169 ha și suprafața totală a fondului funciar, suprafața agricolă a comunelor aflate în teritoriul Someș-Chioar este de 22.913 ha. Comuna Valea Chioaruluieste una dintre primele și puținele comune din Maramureș care au reușit întocmirea unor relații de înfrățire cu localități similare din străinătate. Astfel, Valea Chioarului a încheiat un acord prolific în 1990 cu localitatea Affigen din Belgia, relație care s-a dovedit a fi una deosebit pe fructuoasă de-a lungul timpului pentru ambii parteneri.

Teritoriul Someș – Codru în 2002 are o populație de 23.507, iar potrivit datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică a județului Satu Mare populația stabilă totală la 1 ianuarie 2010 în localitățile microregiunii era de 22.557 persoane. Aceasta acoperǎ o suprafatǎ totală de 514 . Cea mai populată comună dintre cele șapte din microregiune este Medieșu Aurit cu 6708 locuitori, la polul opus se află comuna Homoroade având doar 1685 locuitori în total. Există diferențe mari între comune în privința numărului localnicilor, majoritatea lor având o populație în jur de 2000-2500, restul comunelor dispun de un număr de locuitori mai ridicat, peste 4000 de localnici. În cele trei mari comune ale microregiunii, Medieșu Aurit, Culciu și Apa, se concentrează mai mult de 57% a populației totale.

BIBLIOGRAFIE

Plan de acțiune RNDR;

Strategia de dezvoltare rurală 2014-2020;

Rețeaua națională de dezvolatare rurală LEADER;

Rețeaua LEADER+ în Valonia;

www.galsomeschioar.ro

www.galsomescodru.ro

BIBLIOGRAFIE

Plan de acțiune RNDR;

Strategia de dezvoltare rurală 2014-2020;

Rețeaua națională de dezvolatare rurală LEADER;

Rețeaua LEADER+ în Valonia;

www.galsomeschioar.ro

www.galsomescodru.ro