Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale) [627515]

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 2
AtBe4n=țTi8o>n=a0r@e4
Documentul prezentat sub denumirea de “ Strategia de dezvoltare pentru
perioada 2015-2025 ” prezintă direcțiile de dezvoltare ale Romgaz axate pe
principalele activități, pentru realizarea indicatorilor și criteriilor de
performanță.
Documentul conține informații/estimări/previziuni care pot fi influențate de
evoluția ulterioară a mediului de afaceri și de modificări ale legislației în domeniu, de aceea documentul reprezintă o estimare a evoluției companiei în momentul întocmirii acestuia, pe baza condițiilor și datelor de fundamentare
avute în vedere la estimarea indicatorilor și pe baza datelor centralizate de la
compartimentele de specialitate din cadrul companiei.
“
Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 ” fiind o declarație
anticipativă, nu este un angajament și nu poate sta la baza vreunei relații
contractuale, de aceea, Romgaz nu își asumă nici o răspundere pentru daune care
pot apărea din folosirea informațiilor conținute în prezentul document.

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 3 “Societatea Națională de Gaze Naturale “ROMGAZ” SA – o societate care
acceptă performanța și care este decisă să genereze performanță prin
desfășurarea optimă a forțelor pentru atingerea obiectivelor stabilite ”.
Consiliul de Administrație
“Misiunea SNGN Romgaz SA este de a produce și furniza gaze naturale
și de a presta servicii de înmagazinare subterană a gazelor naturale, în
condiții de calitate, siguranță, continuitate, flexibilitate și utilizare
eficientă a resurselor materiale, umane, financiare și informaționale, în
sc opul obținerii de profit, pe termen lung ”.
Directorul General
N'e4c2e4sAi8tBa0tBe4a0e4l;a0b1o>r@ăRr@i8i8
Ac2tBuCl;c2o>n=sAtBi8tBuCtBi8vDa0l;S+o>c2i8e4tBăRțTi8i8N'a0țTi8o>n=a0l;e4d3e4G"a0zHe4N'a0tBuCr@a0l;e4“MR*o>m<g6a0zH”NS+A
M&e4d3i8a0șP
Conform prevederilor art.12 alin.(3): “ Adunarea Generală a Acționarilor are
competența să decidă asupra oricăror probleme legate de activitatea
Societății, cu excepția celor care sunt date de lege în competența adunării
generale extraordinare a acționarilor ”;
Ad3uCn=a0r@e4a0g6e4n=e4r@a0l;ăRa0a0c2țTi8o>n=a0r@i8l;o>r@
Prin Hotărârea AGEA nr.8 din 21 octombrie 2014 “ Se aprobă elaborarea de
către Consiliul de Administrație, până la sfârșitul anului 2014, a Strategiei de
dezvoltare pentru perioada 2015-2025, coroborat cu planul de administrare
întocmit de către Consiliul de Adminsitrație ”;
Co>n=sAi8l;i8uCl;d3e4Ad3m<i8n=i8sAtBr@a0țTi8e4
Prin Hotărârea nr.22 din 30 octombrie 2014 – art.22 lit.c), se stabilește că
“În scopul elaborării de către Consiliul de Administrație, până la sfârșitul
anului 2014, a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2015-2025, coroborat
cu planul de administrare întocmit de către Consiliul de Administrație,
Domnul Lucian Stancu – Director Direcția management corporativ, calita te
mediu și Domnul Radu Costică Moldovan – consilier manager vor elabora și
prezenta membrilor Consiliului de administrație, în cadrul ședinței acestuia
din luna decembrie 2014, propuneri de principii generale care să fie cuprinse
în strategie cu elemente care să poată fi puse la dispoziția acționarilor ”.

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 4
RROOMMGGAAZZ
sAo>c2i8e4tBa0tBe4d3e4i8n=tBe4r@e4sAn=a0țTi8o>n=a0l;,
l;i8sAtBa0tBăRl;a0BV.BsAi8L%S+E
Societatea Națională de Gaze Naturale “Romgaz” SA este o societate de interes
național, având ca obiect principal de activitate (1) explorarea și producția de
gaze naturale, (2) furnizarea de gaze naturale, (3) înmagazinarea subterană a
gazelor naturale și (4) producerea și furnizarea de energie electrică .
Structura acționariatului la data de 30 septembrie 2014 este prezentată în
tabelul de mai jos și este reprezentată grafic în figura alăturată:
N'uCm<ăRr@
aaccțTiiuunnii%%
Statul român 1 269.823.080 70,01
Fondul Proprietatea 38.542.960 10,00
Persoane juridice 69.209.265 17,95
Persoane fizice 7.847.095 2,04
TToottaall 338855..442222..440000 110000,,0000
Acțiunile societății sunt listate, începând cu data de 12 noiembrie 2013, atât pe
piața reglementată administrată de Bursa de Valori București, cât și pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori din Londra (London Stock
Exchange).

c2e4l;m<a0i8m<a0r@e4d3e4țTi8n=ăRtBo>r@d3e4r@e4zHe4r@vDe4,
p?r@o>d3uCc2ăRtBo>r@șPi8f5uCr@n=i8zHo>r@d3e4g6a0zHe4d3i8n=R*o>m<âIn=i8a0
Cu o istorie care începe acum mai bine de 100 de ani, în anul 1909 când a fost
descoperit primul zăcământ de gaze naturale în Bazinul Transilvaniei, la
Sărmășel, Romgaz are o vastă experiență în domeniul explorării și producției de gaze naturale.
Romgaz deține, conform raportului elaborat de DeGolyer&MacNaughton la data
de 30 iunie 2013, rezerve semnificative de gaze naturale onshore, astfel:
o63 miliarde mc (1P);
o74 miliarde mc (2P).
Urmare a investițiilor efectuate , societatea a reușit încetinirea declinului natural
al producției de gaze, obținând din cele peste 140 de câmpuri de gaze comerciale
producții anuale constante de peste 5,6 miliarde mc, astfel: 2011 – 5,64 miliarde
mc; 2012 – 5,66 miliarde mc și 2013 – 5,65 miliarde mc.
Romgaz este cel mai mare producător de gaze naturale din România, având o
cotă de 50,63% la nivelul anului 2013 și respectiv de 50,22% la nivelul
Semestrului I 2014.
1 Ministerul Economiei prin Departamentul pentru Energie Statul
roman,
70,01%
Fondul
Proprietatea
10,00% Persoane
juridice,
17,95% Persoane
fizice,
2,04%

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 5 CCoottaaddeeppiiaațTăRaapprroodduuccăRttoorriilloorrddeeggaazzeennaattuurraallee
Sursa : ANRE, Raportul a nual de monitorizare pentru piața internă de gaze naturale – 2013
ANRE, Raport lunar de monitorizare pentru piața internă de gaze naturale – iulie 2014
În ceea ce privește cantitățile de gaze naturale furnizate pe piața din România,
Romgaz a deținut în anul 2013 o cotă de piață de 42,5%.
În figura de mai jos sunt prezentate în evoluție cantitățile de gaze naturale
livrate de Romgaz, atât din producția internă cât și din import, și cota de piață deținută în perioada 2007 -2013.
Surse : ANRE, Rapoarte anuale de monitorizare pentru piața internă de gaze naturale , Romgaz
De asemenea, Romgaz deține și operează 6 din cele 7 depozite operaționale de
înmagazinare subterană a gazelor naturale existente în România . Cu o
capacitate de înmagazinare de 3,925 miliarde mc, un volum de lucru de
2,760 miliarde mc și un debit maxim zilnic de extracție de cca.30 milioane mc ,
societatea deține o cotă de piață de 90% . 50.63%
46.72% 2.40% 0.25% 22001133
ROMGAZ OMV Petrom Amromco Altii 50.22%
46.63% 2.92% 0.23% SSeemmeessttrruullII22001144
ROMGAZ OMV Petrom Amromco Altii
5 569 5 572 5 563 5 513
5 200 5 156 5 034 1 030
343 304 680 1 018 606
310
41%
36% 48% 48% 45% 42% 43%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
1 000 2 000 3 000 4 000 5 000 6 000 7 000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 milioane mc
Productie Import Cota de piata din totalul furnizarilor de gaze

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 6 p?o>zHi8țTi8e4f5i8n=a0n=c2i8a0r@ăRp?uCtBe4r@n=i8c2ăR
Societatea a obținut în mod constant rezultate financiare semnificative,
permițându -i realizarea programelor de investiții , distribuirea unor dividende
consistente pentru acționari, plata unor sume semnificative la bugetul de stat
consoli dat și la bugetele locale, precum și plata unor salarii decente.
În tabelul de mai jos este redată o sinteză a principalilor indicatori financiari
realizați în perioada 2011 -2014 (milioane lei):
22001111 22001122 22001133 99lluunnii22001144
VVeenniittuurriittoottaallee 5.147,7 4.517,2 4.846,4 3.473,4
CCiiffrraaddeeaaffaacceerrii 4.195,5 3.837,9 3.894,3 3.286,8
CChheellttuuiieelliittoottaallee 3.805,2 3.121,6 3.545,7 2.066,2
PPrrooffiittbbrruutt 1.342,5 1.395,6 1.300,6 1.407,2
IImmppoozziittppeepprrooffiitt 154,8 276,5 305,1 293,2
PPrrooffiittnneett 1.187,7 1.119,2 995,6 1.114,0
EEBBIITTDDAA 1.940,1 1.854,0 1.959,8 1.917,7
I$n=vDe4sAtBi8țTi8i8 609,2 519,1 848,2 751,0
P)r@o>f5i8tBn=e4tBp?e4a0c2țTi8uCn=e4 3311,,0011 2299,,2222 22,,5588 22,,8899
RRaattaaddeeddiissttrriibbuuiirreeaaddiivviiddeennddeelloorr((%%)) 79,0% 94,7% 99,5% n.a.
N'uCm<ăRr@d3e4a0c2țTi8uCn=i8 33.303.838 33.303.838 385.422.400 385.422.400
Di8vDi8d3e4n=d3p?e4a0c2țTi8uCn=e4(l;e4i8/a0c2țTi8uCn=e4) 24,49 27,68 2,57 n.a.

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 7
Co>n=tBe4xFtBuCl;i8n=tBe4r@n=a0țTi8o>n=a0l;,
r@e4g6i8o>n=a0l;șPi8n=a0țTi8o>n=a0l;îJn=c2a0r@e4îJșPi8d3e4sAf5ăRșPo>a0r@ăR
aaccttiivviittaatteeaaRRoommggaazz
CCoonnssuummuullddeeeenneerrggiiee22
Consumul de energie primară la nivel mondial a crescut în perioada 2004-2013
cu cca.22%, de la 10.428,2 milioane toe la 12.730,4 milioane toe, cele mai accentuate creșteri fiind înregistrate de zona Asia Pacific (56,6%), Estul Mijlociu (49,2%) și America Centrală și de Sud (32,8%), în timp ce Uniunea Europeană a
înregistrat o scădere de 7,9%, de la 1.819 milioane toe la 1.676 milioane toe.
La nivelul României, conform datelor prezentate în anuarele statistice ale
Institutului Național de Statistică, consumul de energie primară a scăzut în
perioada 2004-2013 cu cca.19%, de la 38.950 mii toe la 31.634 mii toe, în timp ce
consumul de gaze naturale a scăzut cu cca.28%, de la 12.476 mii toe la
9.892 mii toe.
Prin “consum de gaze naturale” se înțelege cantitățile de gaze naturale
consumate la nivelul țării, cu excepția celor utilizate pentru producerea de energie termică.
2 Sursa: BP Statistical Review of World Energy 2014 – 22 August 2014 2 000 4 000 6 000 8 000 10 000 12 000 14 000
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 milioane toe EEvvoolluuttiiaammoonnddiiaallaaaaccoonnssuummuulluuiiddeeeenneerrggiieepprriimmaarraa
iinnppeerriiooaaddaa22000044–22001133
Asia Pacific America de Nord UNIUNEA EUROPEANA
Europa, exclusiv UE si Eurasia America Centrala si de Sud Estul Mijlociu
Africa

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 8 Consumul mondial de energie, după combustibil , la nivelul anului 2013 este
dominat de petrol (32,9%), urmat îndeaproape de cărbune (30,1%) ș i gaze
naturale (23,7%).
În figura de mai jos este prezentată situația comparativă a structurii consumului
de energie la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene si respectiv al României,
pentru anul 2013: 5 000 10 000 15 000 20 000 25 000 30 000 35 000 40 000 45 000
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 mii toe EEvvoolluuttiiaaccoonnssuummuulluuiiddeeeenneerrggiieepprriimmaarraaaallRRoommaanniieeii
iinnppeerriiooaaddaa22000044–22001133
Total Gaze naturale
32.87%
30.06% 23.73% 6.72% 4.42% 2.19% SSttrruuccttuurraaccoonnssuummuulluuiimmoonnddiiaallddeeeenneerrggiieeiinnaannuull22001133
Petrol
Carbune
GAZE NATURALE
Energie hidro
Energie nucleara
Energie regenerabila

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 9 Comparativ cu nivelul mondial, Uniunea Europeană înregistrează o pondere mai
mare a energiei nucleare, a celei bazate pe petrol și a energiei regenerabile, în
detrimentul energiei hidro și a celei bazate pe cărbune.
România, comparativ cu Uniunea Europeană, înregistrează o pondere mai mare
a energiei baz ate pe gaze naturale și a celei hidro, în detrimentul celei bazate pe
petrol, a energiei nucleare și a energiei regenerabile.
Cererea mondială de energie după combustibil și emisiile de CO 2 legate de
energie, în perioada 1990- 2012 si previziunile până în 2035 , sunt prezentate în
tabelul de mai jos:
11999900 22000000 22001122** 22002200 22002255 22003300 2200335522001122–
22003355****
Petrol 3.231 3.663 4.158 4.469 4.545 4.600 4.666 0,5%
Gaz 1.668 2.072 2.869 3.234 3.537 3.824 4.127 1,6%
Cărbune 2.230 2.357 3.796 4.137 4.238 4.309 4.398 0,6%
Energie nucleară 526 676 642 869 969 1.051 1.118 2,4%
Energie hidro 184 225 313 391 430 466 501 2,1%
Bioenergie *** 893 1.016 1.318 1.488 1.598 1.718 1.848 1,5%
Alte regenerabile 36 60 142 311 432 566 717 7,3%
TTOOTTAALL((MMttooee)) 88..7766991100..0077001133..2244001144..8899991155..7744991166..5533441177..337766 11,,22%%
Ponderea combustibililor
fosili 81% 80% 82% 79% 78% 77% 76% n.a.
Țările non -OECD 4.047 4.506 7.606 9.019 9.859 10.623 11.406 1,8%
Țările OECD 4.522 5.292 5.271 5.478 5.461 5.455 5.484 0,2%
EEmmiissiiiilleeddeeCCOO22((GGtt)) 2200,,99 2233,,77 3311,,55 3344,,33 3355,,44 3366,,22 3377,,22 00,,77%%
* date preliminare; ** Rata medie anuală compusă de creștere ; *** include utilizările
tradiționale și moderne de biomasă.
Sursa : World Energy Investment Outlook, Special Report 2014 – International Energy Agency
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00% 100.00%
Nivel mondial Uniunea Europeana Romania 6.72% 4.89% 10.33% 4.42% 11.84% 7.90% 2.19% 6.60% 3.34% 32.87% 36.11%
27.36% 30.06% 17.03%
17.02% 23.73% 23.53%
34.04%
Energie hidro Energie nucleara Energie regenerabila Petrol Carbune GAZE NATURALE

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 10 Cererea mondială de energie primară crește cu aproape o treime până în 2035,
împinsă în principal de China, India, Asociația Țărilor Națiunilor din Sud -Estul
Asiei (ASEAN – Association of Southeast Asian Nations) și Estul Mijlociu.
Consumul de petrol și cărbune crește mult mai încet decât creșterea generală a
cererii de energie (12% si 16%), în timp ce gazul natural, energia nucleară ș i
regenerabilele moderne cresc mult mai repede (44%, 74% și 134%).
În ciuda faptului că sursele de energie cu emisii de carbon reduse sau zero ajung
la 45% din creșterea cererii de energie primară, participația combustibililor fosili
în cererea de energie primară scade numai gradual, de la ponderea actuală de 82% la 76% în anul 2035. Emisiile de CO
2 la nivel global cresc în medie cu 0,7%
pe an, mai încet decât creșterea anuală a cererii de energie de 1,2%, dar peste rata potrivită cu limitarea pe termen lung a creșterii tempera turii medii globale
la două grade Celsius, ținta agreată la nivel internațional.
N'e4c2e4sAa0r@uCl;d3e4i8n=vDe4sAtBi8tBi8i8p?âIn=ăRîJn=203533
Mai mult de 1.600 miliarde USD sunt investite la nivel mondial în fiecare an
în vederea alimentării consumatorilor cu energie, o cifră care este mai mult
decât dublu, în termeni reali, comparativ cu 2000 iar o sumă adițională de
130 miliarde USD a fost cheltuită în anul 2013 pentru îmbunătățirea
eficienței utilizării finale a energiei peste nivelul din 2012.
Aproape 1.000 miliarde USD din investițiile actuale în furnizarea de energie
sunt pentru furnizarea combustibililor primari, în principal pentru petrol și
gaze și în jur de 650 milioane USD în sectorul energiei electrice. Cheltuielile
pentru sursele de energie regenerabilă au crescut brusc din anul 2000, astfel
încât au atins 250 miliarde USD astăzi, 15% din total.
Până în 2035, investițiil e necesare în fiecare an pentru a satisface cererea
mondială de energie cresc în mod constant către 2.000 miliarde USD iar
investițiile anuale pentru creșterea eficienței energetice către 550 miliarde USD. Aceasta înseamnă investitii globale cumulate de pe ste 48 trilioane USD,
din care cca.40 trilioane USD în furnizarea de energie și restul de 8 trilioane
USD în cresterea efeicienței energetice.
Investițiile în furnizarea de energie sunt dominate de nevoile din sectorul
energiei electrice (16,4 trilioane USD), urmat de petrol (13,7 trilioane USD) și
gaz (8,8 trilioane USD). Mai mult de jumătate din acestea sunt necesate doar să mențină furnizarea de energie la nivelul actual, de ex. să compenseze
declinul câmpurilor de petrol și gaze și pentru centralele electrice și alte
mijloace fixe care ajung la sfâr șitul duratei de viață operaționale. Creșterea
investițiilor în furnizarea energiei vin în principal din țările din afara OECD
și China.
Partea ce mai mare a investițiilor în domeniul creșterii eficienței ener getice
de 8 trilioane USD este în sectorul transportului, urmat de investițiile în
eficiența clădirilor și sunt necesare în Uniunea Europeană, America de Nord și China.
3World Energy Investment Outlook, Special Report 2014 – International Energy Agency

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 11 CâItBe4i8n=vDe4sAtBi8țTi8i8sAuCn=tBn=e4c2e4sAa0r@e4p?e4n=tBr@uCa0m<e4n=țTi8n=e4f5uCr@n=i8zHa0r@e4a0d3e4e4n=e4r@g6i8e4l;a0n=i8vDe4l;uCl;
aaccttuuaall??44
Agenția Internațională pentru Energie estimează că numai pentru menținerea
furnizării de energie la nivelul actual – presupunând că mixul actual de energie se menține constant – va necesita investiții de 24 trilioane USD până în anul 2035. Aceasta înseamnă că mai puțin de jumătate din totalul investiț iilor în
furnizarea de energie solicitate conform “New Policies Scenario” sunt orientate
spre satisfacerea creșterii consumului de energie.
În figura de mai jos este prezentată ponderea investițiilor necesare pentru a
menține furnizările la nivelul actual versus totalul investiț iilor solicitate,
conform “New Policies Scenario”, în perioada 2014 -2035:
În sectorul explorare producție țiței și gaze, mai mult de 80% din investiții sunt
necesare pentru compensarea declinului din câmpurile existente.
Aceste situații reprezintă o provocare majoră pentru politicieni ș i industrie, dar
reprezintă o oportunitate de schimbare a sistemului energetic cu un nou pas spre
introducerea de tehnologii sau combustibili noi în mix.
Putem spune că gazele naturale joacă și vor juca un rol important în mixul
energetic la nivel global. Acest lucru poate fi spus deoarece multe din incertitudinile globale care afectează sectorul energetic se pot constitui în oportunități pent ru gazele naturale. Astfel, gazele naturale:
produc emisii mai mici de gaze cu efect de seră decât alți combustibili
fosili;
permit diversificarea surselor de furnizare de energie electrică, contribuind
la îmbunătățirea securității energetice;
pot oferi capacități de “back -up” ș i flexibilitate în producerea de energie
electrică, mai ales în condițiile creșterii ponderii energiilor regenerabile în mixul energetic;
este un combustibil atractiv pentru țările cu creștere economică puternică
care înc earcă să -și satisfacă nevoile crescute de energie (vezi exemplul
Chinei).
4World Energy Investment Outlook, Special Report 2014 – International Energy Agency 0% 20% 40% 60% 80% 100% Productia de energie
electrica Explorare productie
titei si gaze
Investitii pentru mentinerea furnizarilor actuale investitii pentru a satisface cresterea cererii

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 12 Dar sunt și o serie de incertitudini care fac greu de anticipat direc ția în care va
merge industria gazelor naturale.
Deși gazul natural este cel mai “ verde ” combustibuil fosil, creșterea producției
acestuia este strâns legată de disponibilitate, competitivitate ș i abilitatea de a
concura în sectoare tradiționale ș i de a se extinde în unele noi. Ace ști factori sunt
într- o mare măsură guvernați de forțele pieței, de deciziile companiilor și de
investiții. Politicile guvernamenatele joacă de asemenea un rol important în
determinarea cererii viitoare de gaze naturale. De exemplu, în China creșterea
cererii de gaze este puternic încurajată, în timp ce în SUA guvernul sprijină de asemenea o sferă mai largă de aplicaț ii pentru gazul natural. Deciziile Japoniei
asupra politicii privind energia nucleară în viitor va avea cu siguranță un impact
asupra cererii viitoare de LNG. Pe de altă parte, politicile de mediu din Eu ropa,
în special Sistemul E uropean de Tranzacționare a Emisiilor (ETS – Emission
Trading Scheme) , în forma lor actuală nu susține suficient gazele naturale ca cel
mai curat combustibil fosil. În absența unui preț corespunzător pentru emisiile
de CO
2, este probabil ca, și pe viitor, cărbunele să rămână pentru producerea de
energie electrică mai ieftin decât gazele naturale. De asemenea, reglementarea
instabilă, instabilitatea politică și deciziile de a favoriza alte surse de energie
(domestice) vor avea un impact negativ asupra cererii de gaze naturale în viitor.
Cererea de gaze la nivel mondial este prevăzută a atinge 3.962 mld.mc în 2018 ș i
3.868 mld.mc în 2017.
Repartizarea pe regiuni a cererii de gaze este prezentată în tabelul de mai jos:
22001100 22001122 22001144 22001166 2200118822001188//22001122
((%%))
EEuurrooppaa 556677 551133 550066 551188 552255 00,,44
America 850 893 903 942 977 1,5
Asia Oceania 198 229 238 248 261 2,2
Africa 105 113 133 146 154 5,3
Asia 283 286 299 333 360 3,9
China, inclusiv Hong Kong 109 149 189 237 295 12,1
FSU (non OECD Europe) 681 677 688 699 709 0,8
America Latină 152 160 166 178 190 2,9
Estul Mijlociu 370 407 433 458 492 3,2
TTOOTTAALL 33..331155 33..442277 33..555555 33..775599 33..996622 22,,44
Sursa : GAS Medium-Term Market Report 2013, Market Trends and Projections to 2018 –
International Energy Agency
Cererea mondială de gaze rămâne condusă puternic de țările non -OECD, care vor
reprezenta 76% din creștere, în ciuda unor revizuiri descendente pentru Asia,
China și FSU/non-OECD Europe region. În cadul acestor regiuni, China est e încă
pe departe regiunea cu cea mai rapidă creștere, cu o rată anuală de creștere de
12% pe an, care mai mult decât dublul celei mai rapide a doua rată de creșter e,
Africa. Estul Mijlociu, Asia și Amercia Latină sunt de asemenea caracterizate de rate de creștere relativ mari.
La nivelul României, conform datelor prezentate în graficul de mai jos , se observă
o menținere relativă a ponderilor energiei hidro și eoliene, nucleare și a celei

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 13 obținute din petrol, precum și o diminuare a ponderii energiei bazate pe cărbune
pe seama creșterii ponderii gazelor naturale.
Sursa : Comisia Națională de Prognoză (CNP), Prognoză echilibrului energetic pentru
perioada 2013-2020 (noiembrie 2013)
În acest moment exist ă premisele s ă consider ăm c ă cererea de gaze naturale va
cre ște în toate regiunile și toate sectoarele. În BP Energy Outlook 2035 publicat
în ianuarie 2014 se estimeaz ă o cre ștere anuală a consumului global de gaze
naturale de 1,9%, pân ă în anul 2035.
Resursele globale de gaze naturale pot sus ține aceast ă cre ștere a cererii deoarece:
rezervele dovedite de gaze naturale conven ționale la nivelul anului 2013
sunt echivalente cu consumul actual pentru cca.55 ani 5;
gazele conven ționale vor contribui în cea mai mare parte la produc ția
global ă, dar gazele neconven ționale au un poten țial tot mai mare . Totuși,
viitorul gazelor neconven ționale este înc ă incert în anumite regiuni.
F!a0c2tBo>r@i8i8d3e4i8n=f5l;uCe4n=țTăRa0i8m<e4d3i8uCl;uCi8e4xFtBe4r@n=
În figura de mai jos sunt prezentate principalele categorii de factori externi care
au o influență semnificativă asupra companiei:
5 BP Statistical Review of World Energy, June 2014 6.4% 5.1% 4.8% 6.1% 6.5% 6.8% 6.9% 6.9% 7.0% 10.4% 10.5% 10.4% 10.8% 11.0% 11.0% 11.0% 10.9% 10.6% 14.6% 13.4% 14.8% 16.3% 16.2% 16.2% 16.2% 16.2% 15.7% 15.3% 15.0% 14.4% 14.9% 14.8% 14.7% 14.5% 14.3% 14.1% 21.6% 24.2% 23.4% 17.9% 17.1% 16.7% 16.4% 16.2% 15.9% 31.7% 31.8% 32.2% 34.0% 34.4% 34.6% 35.0% 35.5% 36.7%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 80.0% 90.0% 100.0%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2020
Energie hidro si eoliana Energie nucleara Alte resurse Petrol Carbune Gaze naturale

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 14 Tehnologici
tehnologizarea celor mai multe
activități;
evoluția tehnologică în explorare,
cercetare geologică și dezvoltarea de
noi tehnologii de exploatare a gazelor naturale;
sisteme informatice de gestiune
economică, comercială, de gestiune a
resurselor;
evoluția sistemelor informatice, de
internet și telecomunicații;
evoluția și dezvol tarea instrumentelor
comerciale. Economici
$creșterea/descreșterea economică;
$îmbunătățirea mediului de afaceri ;
$scăderea riscului de țară, creșterea
interesului din partea investitorilor;
$inflația/deflația;
$variația cursului RON/USD și a
barilului echivalent petrol;
$evoluția produsului intern brut;
$ fiscalitatea;
$ nivelul de trai; $nivelul investițiilor (străine și/sau
autohtone);
$ capitalizarea societăților comerciale.
Ecologici
obligativitatea respectării legilor în
domeniu (certificate verzi, reciclări
materiale etc.);
modificarea factorilor climatici (aer
cald, asigurarea confortului termic);
dezvoltarea unor produși energetici de
substituție;
adaptarea proceselor tehnologice ale
clienților la legislația din domeniul
protecției mediului și eficienței
energetice. Politici și de reglementare
stabilitate a mediului politic și de
reglementare;
existența strategiei în domeniul
energetic acceptată de toate forțele
politice;
legislație primară și secundară în
domeniu;
privatizarea;
armonizarea legislației interne cu
legislația UE;
Mediul îndepărtat
sau macro
(reacție )
Mediul apropiat
sau operațional
(influență)
ROMGAZ
(control) Factori
tehnologici
Factori
sociali Factori
politici si de
reglementare Factori
economici
Factori de mediu
(ecologici) MEDIUL
EXTERN Furnizori Clienți
Cumpărători Concurenți

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 15 asigurarea funcționării într -un cadru
real concurențial;
nivelul de implicare a politicului în
protejare a unor categorii de
consumatori.
Industria de petrol și gaze este o industrie matură dar profitabilă , gazele
naturale jucând în continuare un rol important în balanța energetică mondială,
europeană și națională.
Pentru satisfacerea cererii crescânde de gaze naturale (creștere de 44% la nivelul
anului 2035) este necesar un efort investițional considerabil atât în domeniul explorării resurselor, investiții cu un grad de risc ridicat, cât și pentru exploatarea rezervelor și aducerea lor în piață.
Inovarea tehnol ogică va continua să aibă un impact major asupra acestei
industrii, atât din punct de vedere al exploatării rezervelor actuale cât și al
descoperirii de noi resurse, convenționale și/sau neconvenționale, și punerea în exploatare a acestora.
Deoarece indust ria este supusă permanent presiunilor de ordin legislativ ( în
special protecția mediului și fiscalitate), reglementare, tehnic și tehnologic,
politic etc., gestionarea corespunzătoare a acestor riscuri este o condiție
obligatorie pentru supraviețuirea și d ezvoltarea companiilor din domeniu, fiind o
adevărată provocare pentru managementul acestora.

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 16
An=a0l;i8zHa0i8n=tBe4r@n=ăR
AAnnaalliizzaaSSWWOOTT
PUNCTE TARI
Cel mai mare deținător de rezerve de
gaze și cel mai mare producător de
gaze naturale din România;
Resurse de gaze naturale importante
la nivel național;
RROOMMGGAAZZeste un brand puternic și
recunoscut în mediul de afaceri;
Poziție financiară puternică (nivel
redus al datoriilor, rată a profitului
ridicată, disp onibilitate la flux de
numerar);
Resurse și active importante, forță de
muncă calificată, management
performant;
Management și echipe operaționale cu
experiență vastă în sectorul en ergetic
din România;
Serviciile de înmagazinare subterană
ofe ră stabilitate pentru producție și
diversificare;
Un portofoliu diversificat de rezerve,
cu risc scăzut și cu un istoric de
operare cu tradiție. OPORTUNITĂȚI
Liberalizarea prețului gazelor
naturale și dereglementarea pieței;
Dezvoltarea condițiilor de acces pe
piața regională de energie ;
Deținerea de depozite de
înmagazinare subterană a gazelor
naturale care pot fi folosite în scop
comercial sau tehnologic;
Cre șterea cererii de gaze naturale pe
pia ța din România odat ăcu relansarea
economic ă;
Acesarea zonelor de frontier ă – zona
de mare adâncime onshore și de apă
adâncă din Marea Neagr ă;
Achizi țiile și alian țele sau
parteneriatele care permit c âș tigarea
unor competen țe noi sau accesul la noi
resurse și/sau pie țe;
Programe focalizate de preg ătire și
reten ție a personalului;
Externaliz ări strategice;
Investirea în inovare și în cercetare-
dezvoltare.
PUNCTE SLABE
Declinul natural al rezervelor și rata
subunitară de înlocuire a acestora ;
Lipsa capacității de operare pe piețe
externe;
Grad mare de risc în activitatea de
investiții, specifică industriei ;
Ciclul lung de dezvoltare al proiectelor
de investiții;
Lipsa unei politici coerente de control,
evalu are și management al riscurilor. AMENINȚĂRI
Reducerea cererii pe piața din
Româ nia datorită creșterii prețului;
Presiunea socială determinată de
creșterea prețurilor;
Deficitul de for ță de munc ăcalificat ă,
îmb ătrânirea for ței de munc ă;
Instabilitatea și/sau înr ăut ăț irea
regimului fiscal;
Incertitudinile referitoare la politica
energetic ăna țional ă;
Volatilitatea pre țului gazelor naturale
care poate afecta investi țiile pe termen
lung;
Apari ția unor constrângeri legale
și/sau de reglementare cu privire la
protec ția mediului, s ănătate și
securitate în munc ă;

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 17 Accesul la resurse sau la pie țe
(cre șterea competi ției în achizi ția de
resurse; accesul la alte pie țe datorit ă
întârzierii proiectelor de
infrastructur ă – interconect ări);
Competi ția surselor noi sau
regenerabile de energie;
Cre șterea complexit ăț ii și
dimensiunilor proiectelor de investi ție;
Securitatea cibernetic ă ș i a sistemelor
IT.
FFaaccttoorriicchheeiieeddeessuucccceessîînniinndduussttrriiee
Ca0p?a0b1i8l;i8tBăRțTi8d3i8sAtBi8n=c2tBe4Competenta resursei umane, indeosebi in domenii cu inalt
grad de specializare (geofizicieni, geologi etc.)
Disponibilitatea resurselor financiare, avand in vedere
specificul proiectelor de investitie (capital intensive)
Tehnologia si accesul la tehnologie
Indeplinirea conditiilor de siguranta si protectia mediului
pe parcursul intregului lant valoric descoperire -valorificare
Cunoasterea foarte buna a
conditiilor de operare pe piata
gazelor naturale din Romania,
atat in ceea ce priveste
explorarea, productia cat si
comercializarea
Performantele in
explorare in Romania
dovedite de volumul
de resurse
descoperite
Identificarea si dezvoltarea depozitelor
subterane in rezervoare depletate
Servicii specializate de
interventie in sonde
integrate in structura
societatii

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 18
S+tBr@a0tBe4g6i8a0e4n=e4r@g6e4tBi8c2ăRn=a0țTi8o>n=a0l;ăR–pprriinncciippiiiiggeenneerraallee
Departamentul pentru Energie, responsabil pentru elaborarea noii strategii
energetice nationale pentru perioada 2014- 2035, beneficiind si de asistență
tehnică din pareta BERD (conform comunicatului de presă postat pe site -ul
acestuia în data de 25 martie 2014), a elaborat un prim set de principii care vor
sta la baza noii strategii, principii care au fost făcute publice printr -un comunicat
de presă postat pe site -ul acestuia în data de 7 mai 2014.
În cele ce urmează este prezentat primul set de principii care vor sta la baza
elaborării noii strategii energetice naționale, conform sursei citate:
-“Este strategic pentru România să păstreze uunnmmiixxeenneerrggeettiicceecchhiilliibbrraatt, ca
o bună premisă pentru asigurarea securității energetice a țării.
-Există perspective reale ca România să -și îmbunătățească i 8 n=d3e4p?e4n=d3e4n=țTa0
e4n=e4r@g6e4tBi8c2ăRsau chiar să devină independentă energeti c în preajma anului
2020, mai ales, datorită zăcămintelor din Marea Neagră și chiar dacă va
continua, cel mai probabil, să fie dependentă într -o oarecare măsură de
importurile de țiței.
-În perioada 2014- 2024, România ar trebui să încurajeze ddeezzvvoollttaarreeaa
pprruud3e4n=tBăRa0e4n=e4r@g6i8i8l;o>r@r@e4g6e4n=e4r@a0b1i8l;e4, cu un accent pe biomasă, ținând cont
că investițiile în eolian și fotovoltaic s -au dezvoltat mult prea rapid și într –
o manieră nesustenabilă în ultimii ani. În următorii ani, instalarea de noi
capacități de producție a energiei electrice în eolian și fotovoltaic ar putea
cauza probleme semnificative în funcționarea sistemului. De asemenea,
considerăm că o prioritate în domeniul regenerabilelor ar putea să vizeze
identificarea unei alternative la combustibilii clasici folosiț i în sectorul
transporturilor.
-DDeezzvvoollttaarreeaaeenneerrggiieeiinnuucclleeaarreeeste esențială pentru realizarea obiectivelor
europene vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
-CăRr@b1uCn=e4l;e4a0r@p?uCtBe4a0r@ăRm<âIn=e4o>sAuCr@sAăRi8m<p?o>r@tBa0n=tBăRp?e4n=tBr@uCa0sAi8g6uCr@a0r@e4a0
sAe4c2uCr@i8tBăRțTi8i8e4n=e4r@g6e4tBi8c2e4a0RRoommâânniieeii, chiar dacă ponderea acestuia în mixul
energetic se va diminua, fiind afectată de creșterea consumului de energie.
-România are un potențial mare în ceea ce privește e 4 f5i8c2i8e4n=țTa0e4n=e4r@g6e4tBi8c2ăR,
potențial care trebuie valorificat eficient, inlcusiv în domeniul clădirilor.
-P)i8a0țTa0d3e4e4n=e4r@g6i8e4d3i8n=R*o>m<âIn=i8a0a0r@p?uCtBe4a0f5i8i8n=tBe4g6r@a0tBăRîJn=p?r@e4a0j9m<a0a0n=i8l;o>r@2019–
2020îJn=p?i8a0țTa0U-n=i8uCn=i8i8E uCr@o>p?e4n=e4, în condițiile în care proiectul creării unei
politici energetice europene va fi accelerat.
-I$m<p?l;e4m<e4n=tBa0r@e4a0r@e4g6uCl;i8l;o>r@d3e4g6uCvDe4r@n=a0n=țTăRc2o>r@p?o>r@a0tBi8vDăRîJn=c2o>m<p?a0n=i8i8l;e4d3e4sAtBa0tB
trebuie să fie accelerată și, în același timp, să fie completată de realizarea
unei analize privind posibilitatea de consolidare a industriei energetice
românești într- o manieră care să fie viabilă economic și să țină cont de
orientările strategice ala României în regiune pe termen mediu și lung.

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 19 -R*o>m<âIn=i8a0tBr@e4b1uCi8e4sAăRîJn=c2uCr@a0j9e4zHe4i8n=vDe4sAtBi8tBo>r@i8i8d3i8n=d3o>m<e4n=i8uCl;e4n=e4r@g6e4tBi8c2 în
păstrarea interesului pentru industria energetică autohtonă, asigurând un
cadru stabil și predictibil.
-… RRoommâânniiaaare la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un
j9uCc2ăRtBo>r@r@e4g6i8o>n=a0l;îJn=d3o>m<e4n=i8uCl;e4n=e4r@g6e4tBi8c2”.
Conform proiectului de “Strategie Energetică a României” supus dezbaterii
publice în data de 5 decembrie 2014 , “ noua strategie energetică va urmări
următoarele obiective:
S+e4c2uCr@i8tBa0tBe4a0a0p?r@o>vDi8zHi8o>n=ăRr@i8i8c2uCe4n=e4r@g6i8e4șPi8a0sAi8g6uCr@a0r@e4a0d3e4zHvDo>l;tBăRr@i8i8e4c2o>n=o>m<i8c2o>–
ssoocciiaallee, în contextul unei viitoare cereri de energie în creștere;
AsAi8g6uCr@a0r@e4a0c2o>m<p?e4tBi8tBi8vDi8tBăRțTi8i8e4c2o>n=o>m<i8c2e4prin menținerea unui preț
suportabil la consumatorii finali;
P)r@o>tBe4c2țTi8a0m<e4d3i8uCl;uCi8prin limitarea efectelor schimbărilor climatice ”.
Conform A utorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei,
dezvoltarea pieței gazelor naturale în următorii ani are în vedere:
dezvoltarea concurenței la nivelul furnizorilor de gaze;
continuarea implementării unor noi metodologii de tarifare;
diversificarea surselor de import.

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 20
PPllaattffoorrmmaappeennttrruuddeezzvvoollttaarreessttrraatteeggiiccaa22001155–22002255
Strategia societății urmăre ște s ă-și consolideze pozi ția de top în industria gazelor
naturale și rolul acesteia în satisfacerea cererii la nivel na țional într -un mod
responsabil.
Scopul societății este de cre ștere economic ă, asigurarea fluxurilor de numerar
necesare sus ținerii performan ței și competitivit ăț ii, asigurarea pl ăț ii
dividendelor c ătre ac ționari în efortul de a confirma încrederea acordat ă
companiei noastre în mediile financiare.
În condi țiile în care se intensific ă concuren ța pentru accesul la resurse , cre ște
presiunea produselor de substitu ție pe fondul cre șterii pre țului gazelor naturale,
consider ăm c ă tehnologia, inovarea în ceea ce prive ște mixul de marketing oferit
și excelen ța opera țional ă va face diferen ța pe pia ța gazelor naturale. În acest
context ne propunem ca aproximativ 80% din capitalul de investi ții s ă fie alocat
explorării și producției .
Astfel, ne vom concentra pe explorarea de noi perimetre pentru descoperirea de
noi resurse și rezerve, precum și pe dezvoltarea de noi proiecte majore în care
tehnologia noastr ăși know-how-ul de care beneficiem s ă adauge valoare
factorului de recuperare a rezervelor.
De asemenea, ne vom concentra pe aplicarea unor politici selective de cre ștere
generatoare de performan ță financiar ă ș i opera țional ă. În mod cert în centrul
aten ției și eforturilor noastre se va situa cre șterea duratei de via ță a activelor
noastre productive în scopul cre șterii rentabilit ăț ii lor.
Societatea va investi în continuare responsabil în asigurarea protec ției mediului
și va pozi ționa în centrul activită ților sale principiile responsabilit ăț ii sociale.
În ceea ce prive ște eficien ța energetic ă ne propunem îmbun ătăț irea acesteia la
nivelul opera țiunilor proprii, și ne declar ăm sus țin ătorii consumatorilor care, în
mod responsabil, opteaz ă pentru tehnologii care conduc la cre șterea eficien ței și
reducerea emisiilor de CO 2.
Strategia societ ăț ii este s ă profite de avantajele sale competitive și s ă
urm ăreasc ă oportunit ăț i pentru cre șterea valorii pentru ac ționari prin directiile
strategice fixate, care pot fi sintetizate astfel:
mentinerea cotei de piață pe piața gazelor naturale din România;
accesarea de noi piețe, odată cu crearea condițiilor tehnice necesare;
dezvolt area activității de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 21
Di8r@e4c2țTi8i8ssttrraatteeggiiccee
11..Cr@e4șPtBe4r@e4a0p?o>r@tBo>f5o>l;i8uCl;uCi8d3e4r@e4sAuCr@sAe4șPi8r@e4zHe4r@vDe4d3e4g6a0zHe4,
p?r@i8n=d3e4sAc2o>p?e4r@i8r@e4a0d3e4
r@e4sAuCr@sAe4n=o>i8șPi8c2r@e4șPtBe4r@e4a0g6r@a0d3uCl;uCi8d3e4r@e4c2uCp?e4r@a0r@e4a0r@e4zHe4r@vDe4l;o>r@
Explorare:
Intensificarea lucrărilor de cercetare -explorare în perimetrele concesionate
și concesionarea de noi perimetre, inclusiv off -shore;
Explorarea intensivă a zonei presalifere și de mare adâncime ;
Intensificarea acțiunilor pentru obținerea unor perimetre externe;
Îmbunătățirea managementului portofoliului pentru alegerea celor mai
bune opțiuni de investiții;
Aplicarea managementului de proiect pentru scurtarea timpului dintre
descoperirea resurselor și începerea exploatării rezervelor, cu rezultate optime și încadrarea în bugetele alocate .
Rez ultatul măsurilor întreprinse pentru realizarea acestor directii va fi creșterea
ratei de înlocuire a rezervelor și optimizarea costurilor de descoperire și dezvoltare a resurselor.
Eforturile investiționale în explorare se vor concentra pe forajul de cercetare
geologică, prospecțiuni seismice 2D și 3D, sondaje magnetotelurice și probe
geochimice de suprafață.
Îmbunătățirea recuperării și dezvoltării resurselor deja descoperite :
Valorificarea la maximum a potențialului existent având ca scop
maximizarea volumelor de gaze naturale recuperabile și a producției și
implicit diminuarea declinului de producție;
Dezvoltarea proiectelor de reabilitare și optimizare a proceselor pentru
asigurarea producției pe termen lung;
Continuarea modernizării facilităților și infrastructurii în zăcămintele
selectate și a stațiilor de comprimare;
Implementarea unui sistem SCADA în vederea c reșter ii gradului de
securitate și protecție, interoperabilitate a instalațiilor de suprafață și a stațiilor de comprimare g aze.
Eforturile investiționale în producția gazelor naturale se vor concentra pe forajul
de sonde de exploatare, modernizări/reactivări sonde, realizarea de stații de
uscare, compresoare de câmp, compresoare la capul de erupție, instalații
tehnologice de suprafață, modernizare stații de comprimare și profile seismice 3D
și implementarea sistemului SCADA.

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 22 22..O(p?tBi8m<i8zHa0r@e4a0,
d3e4zHvDo>l;tBa0r@e4a0șPi8d3i8vDe4r@sAi8f5i8c2a0r@e4a0a0c2tBi8vDi8tBăRțTi8i8d3e4îJn=m<a0g6a0zHi8n=a0r@e4
sAuCb1tBe4r@a0n=ăR
Creșterea capacității de livrare zilnică a gazelor din depozite;
Mărirea capacității de înmagazinare gaze în depozite funcție de cerințele
pieței ;
Creșterea flexibilității de operare a depozitelor;
Creșterea siguranței în exploatare a depozitelor;
Eficientizarea activității de înmagazinare în condițiile menținerii
integ rității rezervorului.
33..Co>n=sAo>l;i8d3a0r@e4a0p?o>zHi8țTi8e4i8p?e4p?i8e4țTe4l;e4d3e4f5uCr@n=i8zHa0r@e4a0e4n=e4r@g6i8e4i8
Gaze naturale:
Menținerea actualei cote de piață pe următorii 4 ani;
Redimensionarea portofoliului de clienți.
Energie electrică:
Eficientizarea activității prin realizarea unor investiții pentru creșterea
randamentului centralei la minimum 55%, încadrarea în cerințele de
mediu și mărirea siguranței în exploatare;
Creșterea cotei de piață ;
Ofertarea energiei pe PZU (Piața pentru Ziua Următoare) și pe piața de
echilibrare.
44..CCrre4șPtBe4r@e4a0p?e4r@f5o>r@m<a0n=țTe4l;o>r@ccoommppaanniieeii
Optimizarea procedurilor și a politicilor companiei (monitorizare și raportare):
utilizarea rațională a resurselor financiare ale companiei prin
fundamentarea, urmărirea și analiza execuției bugetare;
creșterea rentabilității activității prin utilizarea eficientă a resurselor
materiale, umane și financiare;
optimizarea cheltuielilor de exploatare și menținerea unui nivel de
creșterea a acestora sub indicele de creștere a veniturilor din exploatare;
îmbunătățirea procesului de achiziții produse, lucrări și servicii prin
planificare dinamică și prioritizare, în vederea asigurării la timp și în
cantitățile necesare a produselor și serviciilor necesare desfășurării activității curente și investiționale;
creșterea continuă a gradului de pregătire profesională a personalului,
de motivarea a acestuia în vederea îmbunătățirii performanțelor societății și implicit a productivității muncii;

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025 (principii generale)
Pagina 23 obținerea succesului economic într -o manieră etică, cu respect față de
oameni, comuni tate și mediu, în conformitate cu principiile
respon sabilității sociale corporative;
Man agementul de risc și de control:
deoarece, cele mai performante companii privesc managementul
riscului ca pe o parte integrantă a procesului de luare a deciziilor, Romgaz î și propune dezvoltarea și implementarea la nivelul societăț ii a
unui sistem de management al riscurilor performant;
Sisteme TI:
creșterea performanței și calității serviciilor informatice, care concură
la utilizarea eficient ă a resurselor informaționale și umane, prin:
oconsolidarea și extinderea sistemelor implementate în vederea
obținerii funcționalităților necesare susținerii activităților
organizației;
oimplementarea politicilor și măsurilor necesare asigurării
funcționă rii î n condiții de securitate și înaltă disponibilitate a
sistemelor informatice;
integrarea sistemelor informatice existente în vederea optimizării
fluxului informațional și a obținerii unor i nstrumente manageriale
complete;
îmbunătățirea și actualizarea continuă a politicilor și procedurilor cu
privire la securitatea cibernetică.