Strategia de Dezvoltare Locala. Componente Dimensiune Aplicabilitate. Studiu de Caz Orasul Buzau
Listă de abrevieri
ADR – Agenția de Dezvoltare Regională
AJOFM – Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă
AJPM – Agenția Județeană pentru Protecția Mediului
ANES – Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați
ANL – Agenția Națională pentru Locuințe
CDI – Cercetare Dezvoltare Inovare
CDR – Consiliul pentru Dezvoltare Regională
CRP – NE – Comitetul Regional pentru Planificare Nord-Est
CDT – Cercetarea și Dezvoltarea Tehnologiei
CIP – Programul Cadru privind Competitivitatea și Inovația
CSNR – Cadrul Strategic Național de Referință
FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FC – Fondul de Coeziune
FEDR – Fondul European pentru Dezvoltare Regională
FNGCIMM – Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri
FSE – Fondul Social European
FSC – Fondurile Structurale și de Coeziune
TIC (engl. ICT) – Tehnologia Informației și Comunicațiilor
IMM – Întreprinderi Mici și Mijlocii
MDLPL – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor
MMDD – Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile
PND – Planul Național de Dezvoltare
PNSDR – Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală
PO – Program Operațional
POR – Programul Operațional Regional
POS – Programul Operațional Sectorial
Prezentarea lucrării
România se află pe o traiectorie de creștere economică pozitivă, iar această realitate și dinamică economică se datorează unui cumul de factori macroeconomici, dar și potențialului teritoriului național de a genera creștere.
Cu toate că țara noastră a mai crescut în domeniul economiei, ea tot nu a ajuns la același nivel cu alte economii competitive.
Romania manifestă încă o capacitate scăzută de retenție a populației, fapt relevat de cifrele relativ crescute legate de migrația externă. La aceasta, se adaugă declinul demografic accentuat, fapt ce prezintă implicații deosebite în ceea ce privește dezvoltarea țării noastre.
Strategia de dezvoltare locală este instrumentul care planifică pe termen mediu și lung și presupune o vizune de dezvoltare realistă și realizabilă prin atingerea obiectivelor și măsurilor stabilite în urma analizei situației existente.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României este documentul care stă la baza întregului sistem de planificare spațială (amenajarea teritoriului și urbanism) la nivel național fundamentând astfel documentele strategice de nivel regional, județean și local (strategii de dezvoltare teritorială, planuri de amenajarea teritoriului, planuri de dezvoltare regională) și documentațiile operaționale (planuri de urbanism), precum și celelalte strategii de dezvoltare de la nivel național cu relevanță și impact teritorial.
Strategia de dezvoltare se realizeaza sub forma unei succesiuni: analiză – diagnostic – viziune – scenarii – obiective – măsuri naționale – acțiuni – proiecte prioritare – măsuri teritoriale integrate.
Strategia de dezvoltare durabilă implică totodată principiile dezvoltării durabile a unei regiuni finalizând toate cerințele actuale și care oferă generațiilor viitoare posibilitatea realizării propriilor obiective de dezvoltare.
Prin strategia de dezvoltare se dorește ca prin obiectivele propuse să se respecte direcțiile de dezvoltare, iar acestea să se încadreze în documentele programatice naționale.
Teza iși propune o abordare asupra scopului strategiei; aceasta trebuie să furnizeze toate elementele necesare luării unor decizii locale corecte, ea reprezentând un ghid de dezvoltare a regiunii/municipiului în acord cu voința cetățenilor.
Scopul Strategiei de Dezvoltare este de a determina direcțiile de dezvoltare, ritmul și scara acestei dezvoltări, de a eficientiza activitatea autoritătilor publice locale în gestionarea problemelor municipiilor/regiunilor, în utilizarea resurselor financiare, de a promova localitatea studiata, de a atrage fonduri externe ce implica: investitii, fonduri europene, alte fonduri) pentru a implementa proiectele investitionale planificate.
Obiectivul Strategiei este de a oferi Consiliilor Locale și Primăriilor un instrument metodologic și legal, pe baza căruia acesta să poată structura și planifica implementarea pachetului de politici, programe și proiecte pe termen mediu.
Beneficiarii Strategiei sunt locuitorii municipiilor, autoritătile administratiei publice locale, institutiile publice, societatea civilă, sectorul privat.
Statutul României de Stat Membru al Uniunii Europene determină coordonarea politicilor nationale cu cele europene, fapt care exercită un impact asupra resurselor și conditiilor din Ńara noastră, până la nivel local. Sub influenta acestui complex proces, administratia locală își reconsideră avantajele competitive, cu scopul de a asigura o bună dezvoltare economică și o calitate corespunzătoare a vietii în comunitate.
Planul de Dezvoltare Regională este cel mai important instrument prin care regiunea își promovează prioritățile și interesele în domeniul economic și social, reprezentând în același timp contribuția regiunii la elaborarea Planului Național de Dezvoltare și a Programelor Operaționale.
Strategia Regională conține priorități și măsuri care vor putea fi finanțate din instrumente structurale prin Programul Operațional Regional, Programe Operaționale (Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Creșterea Competitivității Economice, Dezvoltarea Resurselor Umane și Servicii Sociale, Dezvoltarea Capacității Administrative), Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală, precum și din alte surse de finanțare.
Lucrarea de fata este structurata in 5 capitole.
In capitolul 1 „am abordat cadrul conceptual si componentele strategiei de dezvoltare locala (cadrul legal, parteneriatul pentru dezvoltare si obiectivele strategiei de dezvoltare locala) dar nu in ultimul rand si „Strategia de dezvoltare” ce ofera o imagine clara asupra obiectivelor pe care administratia publica locala impreuna cu principalii actori si le-au asumat pentru orizontul de timp 2020.
Capitolul 2 este format din necesitatea elaborarii unei strategii de dezvoltare locala ce are ca obiectiv general pentru europa 2020 o „Crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii sociale”, propunerile propuse in legatura cu punerea in valoare a resurselor locale si promovarea unei dezvoltari integrate si nu in ultimul rand principiile de dezvoltare locala ce fac referile la: sustenabilitate, egalitatea de sanse, integrarea, inovarea dar si actorii implicati in dezvoltarea locala si regionala.
Capitolul 3 pune in evidenta „ Programul national de dezvoltare locala” ce cuprinde „Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locala”, elaborarea fiind unul din pasii cei mai importanti care sustin procesul de dezvoltare in sine exemplificand cele 3 faze ale elaborarii dar si cateva exemple de stragtegii a comunelor: Raducaneni, Seimeni si a comunei Catina. Capitolul 3 mai are in componenta sa si „Obiectivele strategiei” a Regiunii Sud-Est exemplificand in parte cele 8 obiective.
Capitolul 4 aduce in componenta lucrarii „Directiile de dezvoltare al judetului Buzau” ce cuprinde Obiectivul general, Viziunea de dezvoltare, cele 3 scenarii de dezvoltare (turism, industrie,agricultura), directiile de dezvoltare proiectele propuse propuse si rezultatele asteptate pe fiecare directie in parte. In ultima parte fiind enumetrate sursele de finantare ale proiectelor propuse prin directiile de dezvoltare.
Concluzii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ. COMPONENTE-DIMENSIUNE-APLICABILITATE
“STUDIU DE CAZ – ORAȘUL BUZĂU”
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
CADRUL CONCEPTUAL
Definiții și generalități despre conceptul de dezvoltare locală
Componentele dezvoltării locale
Strategia de dezvoltare locala- generalități
CAPITOLUL II
ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ
2.1.Contextul național și regional privind necesitatea elaborării strategiei de dezvoltare locală
2.2.Propuneri de dezvoltare locală
2.3.Principii de dezvoltare locală
2.4.Actori ai dezvoltării locale și regionale și nivelurile de intervenție
CAPITOLUL III
PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ
3.1. Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală
3.2.Exemple de Strategii de dezvoltare locală din anumite comune din România
CAPITOLUL IV
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A ORAȘULUI BUZĂU
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
CADRUL CONCEPTUAL
Indroducere
După schimbările politice și sociale din 1989-1990, în România a urmat o perioadă de tranziție, caracterizată prin numeroase inițiative și conflicte, informare și dezinformare, oportunități și pierderi. După perioada tipică a tranziției a anilor 90, începe o perioadă mai stabilă, din punct de vedere economic și social. În această perioadă putem calcula cu rezultate și indicatori mult mai pozitivi, precum scăderea inflației și șomajului, creșterea investițiilor străine, creșterea performanțelor economice, finalizarea privatizatiilor, și multe altele. Toate aceste rezultate vor face posibilă o direcție nouă a dezvoltării întregii societăți românești și anume aceea de dezvoltare în cadrul unor structuri mai mari, mai elevate, în care România s-a integrat în primul deceniu al mileniului, adică Uniunea Europeană și NATO.
Noile structuri deschid un șir de posibilități dar arată și direcții concrete pentru evoluția economică și socială a societăților, foste socialiste. Aceste direcții și forme de dezvoltare au la bază stabilitatea și posibilitatea de a fi calculabile, planificabile, majoritatea opțiunilor de dezvoltare și de progres. Pentru a satisface aceste cerințe, UE cere de la fiecare nivel teritorial, care are funcții administrative sau de dezvoltare, economice, să-și exprime pe termen lung viziunea și opțiunile de progres, printr-o strategie clară, bine structurată pe termen lung. Uniunea Europeană cere aceste documente de planificare și programare de la autoritățile locale, centrale și regionale în scopul utilizării transparente și predictibile a fondurilor alocate din bugetul comun, manifestat prin Fondurile Structurale și de Coeziune.
Strategiile pot fi elaborate pe lângă considerația maximală a principiilor de bază și ansamblului de mijloace folosite de UE, și pe lângă componentele întreprinse în sfera de activitate a sistemului instituțional autohton regionalist, adică pe lângă colaborarea activă a Consiliului de Dezvoltare Regională și Agențiile de Dezvoltare Regională.
Elaborarea strategiei este deci justificată prin motive multiple. În primul rând, este vorba de o necesitate locală, ce derivă din proiectarea și planificarea tuturor dezvoltărilor, ceea ce ar putea să scoată de sub subordonarea politică direcțiile și viteza realizării obiectivelor economice și sociale, cât și formularea în general a acestor obiective.
În al doilea rând, se dovedește foarte eficient, în formularea acestor probleme și oportunități locale, precum și în soluționarea problemelor sau în operaționalizarea oportunităților, ca toate acestea să fie compactate într-un document cuprinzător, care este elaborat de specialisti în dezvoltare teritorială și economică, și care nu neapărat sunt din localitate, dar sunt „din partea locului”. Pentru rezultate maxime, incontestabil succesul strategiei rezidă în modul profesional în care este elaborat, iar pe de altă parte, de multe ori poate să devină mult mai obiectiv dacă este formulat de către un grup din afara localității, care nu este afectat de rutină și de barierele problemelor locale de zi cu zi. Totuși, considerăm că acest grup de specialist poate să formuleze o strategie realistă și normativa numai în cazul în care se consultă în mod continuu și fundamental cu specialiștii și conducătorii (formali și informali) din localitate, și numai în cazul în care acest grup cunoaște foarte bine localitatea, specificitățile locale, adică dacă de preferință este originar din regiunea în cauză.
În al treilea rând, când se elaborează o strategie este incontestabil, ca rolul acestuia gravitează și în jurul comunicațiilor locale, între diferitele categorii și segmente locale, precum locuitorii, întreprinzătorii, angajații administrației locale, sfera organizațiilor non-guvernamentale.
Aceasta înseamnă, că se dorește să se facă public și cunoscut, să se „transparentizeze” toate dezideratele propuse și proiectele concrete prin acest document, către toate categoriile locale implicate prin efecte sau cauze.
Și în fine, dar nu în ultimul rând, strategia este și un mijloc de comunicare externă.
Pe lângă faptul obiectiv că un document modern poate să facă cunoscut direcțiile de dezvoltare a localității, opțiunile de progres prin obiectivele și programele formulate, strategia este și un document promoțional. Prin acesta se intenționează să se dovedească pentru categoriile, segmentele țintă externe, ca localitatea în general, și administrația locală în special are intenții concrete, solide și bine determinate, în legătură cu viitorii 15-20 ani ai localității.
Strategia de dezvoltare este un document normativ de planificare, care prin viziunea, misiunea și obiectivele sale descrie modul și alternativele de dezvoltare a unei unități teritoriale.
Strategia însa este un mijloc de planificare mai flexibilă și mai permisivă, cu toate că este de asemenea de caracter normativ (prevăzând căile și mijloacele dezvoltării pe termen lung).
1.1. Definiții și generalități despre conceptul de dezvoltare locală
Dezvoltarea locală reprezintă un proces de creștere socio‑economică și schimbări structurale care furnizează bunăstare membrilor comunității.
Dezvoltarea locală poate fi definită ca „un proces de creștere și schimbare structurată, care oferă bunăstare locuitorilor unei localități sau regiuni, fiind un rezultat al transferului resurselor de la activitățile tradiționale către cele moderne, prin angajare economică, introducerea și transmiterea inovației”
Pornind de la această definiție, se conturează două paliere ale acestui proces, unul local (sat, comună, oraș) și altul regional. Inovația poate fi analizată fie prin prisma tehnologiei, fie prin prisma mecanismului care a produs această schimbare structurată. Procesul de dezvoltare locală ia naștere atunci când o comunitate alocă resurse umane și materiale cu scopul de a satisface nevoile membrilor ei, fie că aceste nevoi sunt de natură economică sau socială, fie atunci când cuprind component specializate – infrastructură, educație etc.
Dezvoltarea locală cuprinde activitățile desfășurate atât cu participarea membrilor comunității, cât și cele realizate de autoritățile publice cu scopul de a crește nivelul calității vieții membrilor unei comunități. În funcție de participarea comunității, apar patru niveluri ale dezvoltării locale :
– comunitatea inițiază, implementează și evaluează dezvoltarea;
– comunitatea participă la inițiere, însă resursele vin din partea autorităților publice locale;
– comunitatea participă la inițiere, însă implementarea se face cu resurse provenite de la autoritățile publice și cu o constrângere din partea acestora;
– inițierea și implementarea sunt realizate de către autorități, cu resurse locale sau extralocale, fără participarea comunității.
Până în anii ’90 conceptul de dezvoltare locală era asociat cu cel de dezvoltare economică, deoarece dezvoltarea economică presupunea crearea de noi locuri de muncă. Mecanismul economic era motorul acestui concept, deoarece creștea numărul angajaților, creșteau sumele colectate din impozite, iar statul putea folosi aceste sume pentru creșterea calității vieții, promovând justiția și echitatea socială, dar și participarea și responsabilitatea.
Conceptul de dezvoltare locală combină diferite caracteristici și proprietăți care au o finalitate unică. În cadrul acestui concept acumularea de capital constituie factorul‑cheie, deoarece surplusul inițiază măsurile de investiții în infrastructură, investițiile în sănătate și educație. Infrastructura dezvoltată este un argument de multe ori decisiv pentru atragerea investitorilor în zonă.
Dezvoltarea locală este un proces democratic deoarece are la bază participarea actorilor locali și dialogul social, are un teritoriu pe care își propune să îl dezvolte, iar resursele implicate în cadrul acestui proces sunt cele locale. Participarea membrilor comunității la implementarea diverselor activități și parteneriatul între structurile locale (autorități publice, mediul economic și de afaceri) sunt elemente‑cheie în succesul sau eșecul unei program de dezvoltare.
Prin notiunea de dezvoltarea locală se intelege existența unui cadru normativ-procedural, a unui parteneriat local, a unei strategii de dezvoltare locală dar și a unor resurse.
1.2. Componentele dezvoltării locale
a. Cadrul legal
Dezvoltarea unui teritoriu presupune existența unui cadru legal, care o poate încuraja sau stopa prin gradul de autonomie conferit actorilor locali sau prin gradul de implicare a nivelului statal. Cadrul legal, apanaj al nivelului central, are în vedere reglementări în domeniile:
– protecția mediului;
– dezvoltare socială;
– economie și piață;
– guvernare, instituții;
– amenajarea teritoriului;
– educație și formare;
– știință și cercetare;
b. Parteneriat pentru dezvoltare
Parteneriatul poate fi definit ca un acord între două sau mai multe organisme, în vederea realizării unor obiective ce vizează creșterea bunăstării la nivel local.
Aceste organisme pot fi reprezentante ale sectorului public (nivelul local – primar, consiliul local, nivelul teritorial – prefect, servicii publice deconcentrate, nivelul central – Guvern, ministerele cu atribuții în domenii precum economie, protecție socială etc.), sectorului privat (oameni de afaceri, întreprinzători, fonduri de capital de risc, instituții pentru atragere de investiții, organizații patronale, asociații locale, regionale ale întreprinzătorilor, centre și incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, consultanți particulari etc.) și societății civile (ONG-uri, mass-media, reprezentanți ai bisericii, sindicate, personalități reprezentative ale comunității).
Dezvoltarea parteneriatelor ca o componentă a dezvoltării locale, presupune:
– dezvoltarea unor mecanisme participative de consultare a cetățenilor pentru realizarea proiectelor importante ale administrației locale;
– asigurarea transparenței la nivel de obiective generale și specifice ale fiecărei entități publice.
c. Obiectivele și strategia dezvoltării
Obiectivele dezvoltării locale pot fi formulate de către partenerii locali și regionali care sunt interesați în rezolvarea problemelor proprii ariilor lor de acțiune și sunt organizați în parteneriat al dezvoltării locale.
Obiectivele dezvoltării trebuie să îndeplinească o serie de cerințe:
– să fie specifice comunității;
– să fie măsurabile, în sensul că presupun existența unor indicatori calitativi și cantitativi de măsurare;
– să fie adaptabile, adică să țină cont de schimbările de mediu intern și extern ale comunității;
– să fie realiste în sensul formulării lor pe baza analizei potențialului local;
– să fie temporale, definite în timp.
Strategia de dezvoltare locală reprezintă un demers complex, rezultat al colaborării dintre actorii dezvoltării, ce presupune un efort amplu de formulare a obiectivelor, identificare a căilor strategice de atingere a acestora în acord cu resursele ce pot fi antrenate.
d. Resurse pentru dezvoltare
Aplicarea strategiei de dezvoltare presupune existența unor resurse: financiare, umane, materiale, informaționale. Dezvoltarea trebuie să pornească de la resursele endogene și să aibă în prim-plan resursa umană și potențialul creativ al acesteia. Statul și autoritățile locale sunt responsabili pentru crearea mecanismelor de dezvoltare a resurselor proprii colectivităților locale.
e. Rezultate ale dezvoltării
Orice demers ce vizează dezvoltarea locală presupune etape de evaluare, ale căror rezultate sunt puncte de plecare pentru etapele următoare. Evaluarea se poate realiza de către fiecare actor implicat în procesele de dezvoltare, dar un rol important trebuie să fie atribuit comunității, cetățenilor.
Considerată o temă tradițională a acțiunilor municipale și regionale, dezvoltarea locală și-a pierdut din dinamism după cel de-al doilea război mondial, când progresul se identifica cu formularea unor soluții centrale de dezvoltare economică. Tema a reapărut însă în momentul în care s-a apreciat că schimbările economice internaționale tind să afecteze stabilitatea internă. Departe de a fi considerată expresia unor particularisme care ar trebui ținute la distanță de orice confruntare sau de orice concurență, această temă pune în mișcare strategii de consolidare a bazelor societății, situându-se în centrul strategiilor sociale și culturale, strategiilor economice șistrategiilor politice.
Așadar, putem aprecia dezvoltarea locală ca fiind un proces complex de creștere a bunăstării la nivelul unui teritoriu, prin acțiuni concertate ale actorilor locali, regionali și naționali, acțiuni ce vizează domeniile: protecția mediului, dezvoltare socială, economie și piață, guvernare, instituții, informații, amenajarea teritoriului, educație și formare, știință și cercetare, pornind în primul rând de la potențialul acelui teritoriu.
1.3.Strategia de dezvoltare locală – considerații generale
Elaborarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) într-o formă revizuită este rezultatul obligației asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, conform obiectivelor convenite la nivel comunitar și prescripțiilor metodologice ale Comisiei Europene.
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă reprezinta un proiect comun al Guvernului României, prin Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) și al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin Centrul National pentru Dezvoltare Durabila.
Strategia de dezvoltare locala defineste o imagina clara a obiectivelor strategice, pe care administratia publica locala impreuna cu principalii actori si le-au asumat pentru orizontul de timp 2020.
Aceasta strategie reprezinta un document important pentru dezvoltarea locala.
Strategia de dezvoltare este un instrument de politica publica cu caracter programatic, ce va fi supus unui process de ajustare in intervalul de timp acoperit.
Ea va permite focalizarea continuta a eforturilor administratiei publice locale, orientate catre satisfacerea nevoilor oamenilor, catre cresterea calitatii vietii lor. Se propune dezvoltarea in mediul economic competitiv cu resurse umane adaptate realitatii socio-economice interne.
Evolutia considerentelor de mai sus va putea deveni posibila prin:
Valorificarea durabila a pozitiei geo-strategice si a resurselor naturale;
Cresterea adaptabilitatii locuitorilor la particularitatile socio-economice locale si promovarea incluziunii sociale;
Facilitarea accesului la utilitati, servicii de calitate in domeniile asistenta sociala, sanatate si educatie;
Sustinerea culturii antreprenoriale si a inovarii;
Implicarea active a institutiilor pentru dezvoltarea economia-sociala.
Strategia de dezvoltare este un instrument util autoritatii publice locale din mai multe considerente:
Permite identificarea nevoilor de dezvoltare, a potentialului de dezvoltare a zonei;
Permite utilizarea eficienta a resurselor
Permite atragerea de fonduri din surse rambursabile sau nerambursabile
Permite identificarea unor solutii la problemele cu care se confrunta societatea in ziua de astazi.
Fiecare strategie de dezvoltare locala urmareste integrarea pe orizontala a planificarii dezvoltarii economice, sociale si spatiale la nivel zonal, judetean, national si european, dar si integrarea pe verticala a dezvoltarii principalelor sectoare de activitate.
Politicile de dezvoltare regională și locală inițiate la nivel central s-au practicat într-un climat economic stabil, după cel de-al doilea război mondial și constau în redistribuția centrală a resurselor.
Politica dezvoltării regionale și locale ce susține dezvoltarea întreprinderilor private, practicată cu succes la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80, se bazează pe funcționarea mecanismelor pieței, fiind o alternativă a primei tipologii a politicii.
Dezvoltarea regională și locală văzută prin practicarea acestor politici, permite poziționarea întreprinzătorului în mediul economic, social, politic , regional și local, care descoperă piețele, introduce inovația, își asumă riscul și se adaptează cu mai multă ușurință circumstanțelor.
CAPITOLUL II
ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALA
2.1. Contextul național și regional privind necesitatea elaborării strategiei de dezvoltare locală
Fiecare Stat Membru al Uniunii Europene a elaborat pentru perioada 2007-2013 un document de referinta pentru programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, respectiv Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR). Acest document strategic foloseste la stabilirea prioritatilor de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune in perioada de referinta.
CSNR face legătura între prioritățile naționale de dezvoltare, stabilite în Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013, și prioritățile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013și Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Creștere Economică și Locuri de Muncă 2005 – 2008.Cadrul Strategic Național de Referință se implementează prin Programele Operaționale din cadrul Obiectivelor “Convergență” și “Cooperare Teritorială Europeană”.
Programele Operaționale (PO) sunt acele documente strategice elaborate de catre statul membru și apoi aprobate de către Comisia Europeană. Programele Operaționale se impart in doua categorii: regionale și sectoriale.
• Programul Operațional Regional;
• Programul Operațional Sectorial Infrastructură de Transport;
• Programul Operațional Sectorial de Mediu;
• Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
• Programul Operațional Sectorial pentru Creșterea Competivității economice;
• Programul Operațional pentru Dezvoltarea Capacității Administrative;
• Programul Operațional pentru Asistență Tehnică;
Direcțiile de dezvoltare, existente în prezent pentru perioada de programare, 2014-2020, sunt detaliate în documentul aprobat de Comisia Europeană, Strategia Europa 2020 iar cele șapte inițiative propuse ca și instrumente de lucru sunt :
– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;
– „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;
– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;
– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică;
– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial;
– „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.
Proiectul de planificare strategică vizează definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunității pe o perioadă de 20 ani.
Dezvoltarea locală nu înseamnă doar un mediu mai curat, ci, de asemenea, și o economie stabilă și sănătoasă.
Obiectivul general ale Strategiei Europa 2020 este transformarea UE într-o economie inteligentă pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, iar prioritatile acesteia sunt:
1. Creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare (cercetarea și dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente conduc la creșterea productivității);
2. Creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive poate conduce pe de-o parte la furnizarea de „bunuri publice” societății (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea și menținerea patrimoniului rural) .
3. Creștere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială prin deblocarea potențialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor și locurilor de muncă la nivel local, prin furnizarea de asistență în vederea restructurării agriculturii și sprijinirea veniturilor agricultorilor în vederea menținerii unei agriculturi sustenabile în întreaga Europă.
Obiective temative pentru perioada 2014-2020:
1. Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării;
2. Îmbunătățirea accesului la și a utilizării și calității tehnologiilor informațiilor și comunicării;
3. Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii;
4. Sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele;
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice și prevenirea riscurilor;
6. Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor în rețelele cheie;
8. Promovarea ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă;
9. Investiții în abilități, educație și învățare continuă;
10. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
11. Îmbunătățirea capacității instituționale și eficienței în administrația publică.
2.2.Propuneri de dezvoltare locala:
Promovarea unei dezvoltări integrate
Abordarea dezvoltării socio-economice a urmărit integrarea și corelarea soluțiilor propuse pentru domeniile identificate ca fiind prioritare pentru dezvoltarea socio-economică a județului: domeniul infrastructură, domeniul resurse umane și mediu de afaceri, domeniul agricultură, domeniul mediu și resurse naturale și domeniul social.
Punerea în valoare a resurselor locale
Dezvoltarea locală a fost abordată ca proces prin care se urmărește identificarea, mobilizarea și coordonarea folosirii resurselor locale, adesea sub-evaluate și nefolosite la întregul lor potențial.
Valorificarea potențialului local se realizeaza prin administrarea eficientă a infrastructurii si echipamentelor, spatiiilor publice si a patrimoniului natural si cultural.
În elaborarea strategiei se urmăreste coordonarea programelor și politicilor sectoriale (servicii sociale, educație, sănătate) în funcție de problemele teritoriale, în vederea eliminării disparităților de dezvoltare prezente în zonele urbane sau rurale sărace, și a incluziunii grupurilor defavorizate sau expuse riscului.
În procesul de definire a problemelor prioritare se analizeaza situațiile discriminatorii și promovarea șanselor egale între bărbați și femei, tineri și vârsnici, majoritari și minorități etnice, nevoilor persoanelor cu dizabilități și promovarea integrării lor în viața socială și economică.
Strategia de dezvoltare locală conține următoarele elemente:
Definirea zonei si a populatiei care fac obicetul strategiei;
O analiza a necesitatilor de dezvoltare si a potentialului zonei, inclusiv o analiza a punctelor tari, slabe, oportunitati si amenintari;
O descriere a strategiei, a caracterului integrat si innovator de strategie cu ierarhizarea obiectivelor, cu tinte clare.
O descriere a procesului de implicare a comunitatii in elaborarea strategiei
Un plan de actiune care sa demonstreze modul in care obiectivele sunt transpuse in actiuni;
O descriere a procedurilor de gestionare si monitorizare a strategiei, si o descriere a procedurilor specifice de evaluare;
Planul financiar al strategiei.
Principiile strategiei de dezvoltare locala:
Strategia dce dezvoltare locala este fundamental de baza pentru dezvoltare.
Aceasta ofera cadrul pentru dezvoltarea economica si sociala a zonei de functionare a parteneriatului public-privat.
Strategia de dezvoltare locala are ca scop o mai buna utilizare a resurselor, integrarea activitatilor locale, bazandu-se pe identitati comune si o viziune comuna pentru zona.
Strategia de dezvoltare locala este elaborate cu participarea partenerilor locali, reprezentand institutii publice, mediul de afaceri local si sectorul civil.
Strategia de dezvoltare locala este pregatita intr-un parteneriat public-privat la nivel local. Membrii parteneriatului public-privat se pun de accord si incearca sa defineasca obiectivele de dezvoltare locala si mijloacele pentru a le atinge;
Pregatirea Strategiei de Dezvoltare Locala presupune o abordare de jos in sus. Elaborarea si implementarea strategiei de dezvoltare locala este ancorata in nevoile de dezvoltare locala si a resurselor locale.
Abordarea multi-sectoriala se aplica la proiectarea si punerea in aplicare a Strategiei de Dezvoltare Locala. Procesul de planificare si implementare a dezvoltarii locale se bazeaza pe interactiunea dintre actori si proiecte din diferite sectoare ale economiei locale.
Procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locala conduce la o strategie de dezvoltare locala, care este:
Legitima in comunitatile locale- reflecta nevoile locale colectate in urma procesului de planificare in parteneriat.
Reflecta interesele diferitelor grupuri interesate din domeniu si , prin urmare asigura integrarea si corelarea acestora in termeni de coerenta;
Reprezinta o baza buna pentru implementarea cu succes, ca urmare a procesului de consultari ample si solutionare a potentialelor conflicte dintre grupurile locale interesate.
2.3.Principii de dezvoltare locala
Exista o serie de principii care trebuie sa fie respectate pe deplin in procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locala precum si in elaborarea de masuri.
Sustenabilitatea
La respectarea acestui principiu se poate asigura ca proiectele implementate in baza masurilor si obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locala vor contribui la conservarea si dezvoltarea resurselor naturale si sociale, locale, care ofera baza pentru economia locala pe termen lung.
Egalitatea de sanse
Integrarea sociala si egalitatea de sanse constituien pilonul social al durabilitatii. In plus fata de interzicerea discriminarii negative, oferind sanse egale, se pot genera oportunitati de dezvoltare sporite pentru grupurile dezavantajate sau minoritare.
Integrarea
Aceasta este o consecinta logica a unui proces transparent si deschis de planificare a dezvoltarii locale.
Integrarea inseamna ca diferite prioritati si obiective de dezvoltare sunt toate legate de dezvoltarea locala a comunitatii.
Inovarea
Este un element esential si de logica a planificarii de jos in sus in care un plan de dezvoltare locala evolueaza printr-o serie de consultari, discutii, dezbateri intre actorii locali. Aceasta este o conditie prealabila pentru masurile de dezvoltare, care sunt adaptate la nevoile actorilor locali.
Publicitatea
Masurile si publicitate, transparente, de luare a deciziilor si de consultari asigura participarea actorilor locali in procesul de elaborare. Strategia de Dezvoltare Locala va fi un document care reprezinta si reflecta prioritatile de dezvoltare actorilor locali.
Legimitatea
Legimitatea este strans legata de conceptul de transparenta si publicitate. Doar un proces transparent si deschis ne poate duce la o strategie de dezvoltare, care este impartasita de catre comunitatile locale si care ofera o baza complet legitima pentru punerea sa in aplicare.
Control, monitorizare si evzaluare
In cele din urma, este esential ca ’’beneficiarul’’ sa posede mecanisme adecvate pentru monitorizarea si urmarirea punerii in aplicare a Strategiei de Dezvoltare Locala. Acestea pot lua forma unor intalniri periodice cu implicarea partilor interesate locale pentru a evalua punerea in aplicare a strategiei.
Etapele principale in planificarea strategiei sunt:
Procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locala a fost impartit in doua componente cheie:
Planificarea strategiei de dezvoltare locala;
Planificarea punerii in aplicare a Strategiei de Dezvoltare Locala.
2.4. Actori ai dezvoltării locale și regionale și nivelurile de intervenție :
La nivel național și internațional:
– ministere economice;
– ministere sociale;
– Ministerul de Externe;
– Institute;
– Organizații naționale pentru dezvoltare;
– Întreprinderi mici și mijlocii;
– Fonduri de capital de risc;
– Instituții pentru atragerea de investiții;
– Organizații patronale.
La nivel regional:
– departamente ale autorităților regionale;
– Camera de Comerț și Industrie;
– Banca/Centrul regional de finanțare și/sau investiții;
– Asociații regionale ale antreprenorilor;
– Agenții regionale de dezvoltare;
La nivel local:
– departamente ale autorităților locale;
– Camera de Comerț;
– Parcuri tehnice;
– Centre de afaceri și inovații;
– asociații locale ale antreprenorilor;
– societăți de reconversie;
– consultanți particulari;
– societăți mobiliare;
– agenții locale ale forțelor de muncă.
CAPITOLUL III
PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ
3.1.Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală
Strategiile de dezvoltare fac posibilă coordonarea activă a proceselor de dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor din mediul exterior și fac posibilă abordarea proactivă, realizată într-un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare teritorială.
Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală și micro-regională reprezintă unul din pașii cei mai importanți care susțin procesele de dezvoltare locală și micro-regională. În esență, acest tip de strategie clarifică pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunității.
Strategiile de dezvoltare locală sunt caracterizate de cel puțin șapte trăsături care le recomandă managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.
Cele șapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele: imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, create pentru acțiune, orientare spre schimbare, orientare spre un câștig durabil.
Prin prima caracteristică se înțelege că strategia este elaborată având în vedere viitorul regiunii pentru care aceasta este destinată. Astfel, strategia este parte a gândirii pe termen lung asupra viitorului regiunii în cauză. Creativitatea vizează faptul că prin intermediul strategiei sunt prezentate alternativele, posibilele scenarii de dezvoltare gândite astfel încât să se ia în considerare cât mai mult din potențialul de dezvoltare al regiunii.
Caracterul flexibil al strategiilor de dezvoltare locală vine în sprijinul faptului că acestea avantajează sisteme care se adaptează în permanență condițiilor externe și modificării situației interne. Orice strategie de dezvoltare locală/micro-regională/regională trebuie să includă o etapă introductivă care cuprinde două părți: prezentarea principalelor programe internaționale și o scurtă prezentare a zonei țintă.
Prima parte cuprinde prezentarea principalelor programe/strategii europene și naționale în domeniul dezvoltării comunitare: dezvoltare regională și dezvoltare locală (aici includem Programele de dezvoltare naționale/regionale, Programe de dezvoltare rurală, cărțile verzi ale dezvoltării regionale și rurale, etc.).
O a doua parte a etapei introductive constă în încadrarea unității/unităților administrative pentru care se realizează strategia în spațiul geografic-istoric național și regional. Etapa introductivă este necesară deoarece orice strategie elaborată trebuie integrată în alte documente programatice existente la nivele superioare sau macro-nivele.
Următoarea etapă identificată de noi în cadrul acestei acțiuni constă din diagnoza și analiza principalilor indicatori statistici din localitatea, micro-regiunea sau regiunea pentru care se realizează strategia de dezvoltare.
Această etapă este denumită:
Faza 1 Colectarea datelor și analiza acestora
• determinarea bazei economice,
• evaluarea structurii pieței forței de muncă,
• evaluarea nevoilor pieței forței de muncă,
• examinarea oportunităților și a constrângerilor dezvoltării economice,
• examinarea /evaluarea capacității instituționale locale.
Etapa culegerii datelor este una extrem de importantă pentru întreg procesul elaborării strategiei de dezvoltare locală. Adunarea datelor se realizează pe două niveluri:
1. Cea mai mare parte a datelor sunt culese direct de la cei pentru care se elaborează strategia de dezvoltare (primării sau firme private). În această fază este important ca viitorul beneficiar să completeze (cât mai exact și folosind date cât mai recente) formularul privind evaluarea localității sau a zonei pentru care se elaborează planul de dezvoltare.
2. Un al doilea nivel presupune documentarea care se face folosind surse statistice oficiale, cum ar fi: anuare statistice, baze de date ale comisiilor județene sau naționale de statistică, alte surse și statistici oficiale. Acest tip de date ne permite o încadrare mai bună a zonei într-un context mai larg.
În final, colectarea datelor pe cele două nivele conduce la constituirea unei baze de date cuprinzătoare despre localitatea sau micro-regiunea vizată.
Etapa de culegere a datelor trebuie să includă în mod obligatoriu și aspecte ce vizează comunitatea în ansamblu: capacitatea instituțiilor locale de a administra sau de a iniția proiecte de dezvoltare locală, sprijinul din partea comunității etc.
Pentru Faza 1, principalul tip de activitate constă în culegerea de date care să permită diagnoza spațiului pentru care se elaborează planul de dezvoltare locală sau micro-regională.
Lista cu principalele domenii, criterii și indicatori folosiți pentru diagnoză:
1.Fizicogeografice :
– Forme de relief
– Plasare geografică
– Factori de risc natural
– Zone naturale protejate
2.Populație:
– Mărimea populației
– Densitatea
– Evoluția populației
– Factori de creștere a populației
3. Locuire
– Dotarea locuințelor cu instalații de apă și gaze naturale
– Vechimea locuințelor
– Materiale de construcție
3. Economice
– Potențial agricol
– Potențial forestier
– Potențial turistic
– Potențial industrial
– Structura proprietății agricole
– Gradul de ocupare a populației
4. Echiparea tehnică a localităților
– Alimentare cu apă în system centralizat
– Alimentare cu energie electrică
– Alimentare cu gaze naturale
– Racordarea la rețele telefonice
– Accesul la căile de transport
5. Sociale
– Sănătate
– Învățământ
– Comunicații
– Mortalitate infantilă
6. Mediu/ecologie
– Aer
– Apă
– Sol
– Păduri
Pentru fiecare din domeniile menționate se vor cere beneficiarului, pe lângă datele statistice, și inițiativele sau încercările acestuia de a obține finanțări nerambursabile tip PHARE, Banca Mondială etc.
Plecând de la această bază de date urmează un alt pas important pentru elaborarea planului de dezvoltare și anume analiza SWOT1. Specificul analizei SWOT este că ea studiază concomitant caracteristicile interne și influențele mediului extern, ținând cont atât de factorii pozitivi, cât și de cei negativi.
Faza 2 Stabilirea strategiei de dezvoltare locală
• stabilirea scopurilor și criteriilor de dezvoltare,
• identificarea posibilităților de acțiune,
• dezvoltarea unei strategii pe obiective operaționale de dezvoltare.
În urma analizei SWOT sunt identificate punctele forte si cele slabe, oportunitățile de dezvoltare, dar și pericolele existente la nivelul unei comunități. Acest tip de analiză permite identificarea direcțiilor de dezvoltare locală.
Faza 3 Selectarea proiectelor de dezvoltare locală
În această etapă sunt prezentate programele și proiectele de dezvoltare care vor fi incluse în strategia de dezvoltare. Ele sunt grupate în mai multe scenario în funcție de gradul de implicare a agenților de dezvoltare, de perioada necesară pentru implementare și de locul acestora pe agenda persoanelor sau a organizațiilor însărcinate cu implementarea lor.
Ordonanta de Urgenta a Romaniei pentru aprobarea Programului national de dezvoltare locala ia in considerare faptul ca ‘’ zonele rurale si zonele urbane din România prezintă o deosebită importantă din punct de vedere economic, social si cultural este necesară dezvoltarea durabilă a acestora.’’
Având în vedere că dezvoltarea durabilă a spatiului rural si urban este indispensabil legată de îmbunătătirea conditiilor existente si a serviciilor de bază, prin dezvoltarea infrastructurii, precum si faptul că actualul cadru legislativ nu asigură suficiente mijloace de interventie la nivelul autoritătilor centrale si locale care să sprijine îmbunătătirea infrastructurii, amânarea adoptării unor măsuri imediate ar avea consecinte negative în sensul perpetuării lipsei de resurse la dispozitia autoritătilor publice si accentuarea efectelor negative pe care criza internaŃională actuală o are asupra domeniilor de activitate economică din România.
Tinând seama de faptul că situatia extraordinară prevăzută la art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată se motivează prin necesitatea luării unor măsuri urgente care să asigure un climat investitional atractiv pentru localitătile României, care să ducă la cresterea numărului de locuri de muncă si că neadaptarea în regim de urgentă a Programului, conduce pe termen lung la neasigurarea standardelor de calitate a vietii necesare populatiei în domeniul serviciilor publice, cu atât mai mult cu cât România s-a angajat ca până în anul 2015 pentru sistemele de alimentare cu apă si până în anul 2018 pentru sisteme de canalizare si statii de epurare, să asigure localitătilor din România conformarea la legislatia din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de apă si apă uzată.
Prin Ministerul Dezvoltării Regionale si Administratiei Publice si alte autorităti publice centrale se derulează mai multe programe de investitii în infrastructura locală cu caracteristici diferite privind eligibilitatea, finantarea, decontarea si monitorizarea acestora.
În cadrul acestor programe de investiții sunt în diferite stadii de execuție, obiective pentru care nu s-au asigurat în anii anteriori sursele de finanțare pentru finalizarea acestora, fapt ce nu a contribuit la dezvoltarea echilibrată a infrastructurii locale, împiedicând atingerea standardelor de calitate a vieții pentru comunitățile locale.
De aceea, pentru revitalizarea comunelor și a satelor componente ale municipiilor și orașelor este esențial să fie soluționată problema dezvoltării infrastructurii locale.
Pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor publice este necesară o coordonare și implementare unitară a dezvoltării infrastructurii locale prin integrarea programelor actuale de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural și urban.
În prezent, s-a emis Ordinul nr.158/2015 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală.
În cadrul strategiei sunt prezentate problemele și preocupările specific situației din România, respectiv:
Creșterea sustenabila- transformările structural și echilibrele macroeconomice:
Prin asigurarea sustenabilității pe termen lung a consumurilor energetice și materiale bazate pe evaluarea realistă a capacității de suport a capitalului natural;
Modernizarea treaptata a structurii economiei pentru a corespunde cerințelor sociale și de mediu;
Politica de investiții și diversificarea surselor de finanțare;
Dezvoltarea regională și acțiunea locală (agricultura, pescuitul și silvicultura);
Amenajarea teritoriului și planificarea spațiala;
Cadastrul României.
România intenționează să abordeze provocări, stabilind obiective și priorități cu scopul îmbunătățirii capitalului uman. Acestea sunt:
Strategia Națională de Reducere a Sărăciei 2014-2020- cu scopul de a reduce sărăcia prin includerea pe piață muncii a persoanelor marginalizate.
Plan de Acțiune al Strategiei pentru includerea cetățenilor români aparținând minorității pentru perioada 2014-2020;
Strategia pentru Sănătate 2014-2020- are scopul de facilita accesul la service de sănătate mai bune și mai sigure, în special pentru grupurile vulnerabile;
Strategia pentru Reducerea părăsirii timpurii a scolii- obiectivul fiind promovarea și susținerea integrării sau reintegrării în sistemul educațional;
Strategia Națională pentru Învățarea pe tot parcursul Vietii- crearea cadrului strategic pentru a încuraja și crește participarea la educația pe tot parcursul vieții;
Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Educationale- prin elaborarea unei hărți a infrastructurii educaționale.
Strategia de Dezvoltare Locală vizează realizarea următoarelor obiective, pe termen scurt, mediu și lung:
Orizont 2013: Presupune încorporarea organic a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat membru al UE.
Orizont 2020: Presupune atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dzvoltarii durabile.
Orizont 2030: apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor member ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
3.2. EXEMPLE de Strategii de dezvoltare locală din anumite comune din România:
Strategia de dezvoltare locală a comunei Răducăneni
Inițiativa unui document de planificare strategic la nivelul comunei a pornit din necesitatea abordării procesului de dezvoltare durabilă la nivel local, cuprinzând atât viața socio-economica, cultural-educationala, infrastructura, cu respectarea principiilor de transparent și dezbaterile publice a politicilor locale.
Demersul autorităților publice locale nu este singular, astfel de procese existând la nivelul localității.
Strategia de dezvoltare durabilă a comunei se vrea a se constitui într-un document care să dea coerența politicilor locale. Astfel, se încearcă o trecere în revistă a problemelor la nivel local și propunerea de soluții care să readucă acțiunea acestora asupra vieții locale și să o îmbunătățească.
Demersul metodologic în elaborarea documentului programatic, presupune analiza domeniilor identificate ca domenii majore de studio (infrastructura, economie, mediu, educație și cultura, guvernare locală) și propunerea de politici publice și proiecte cu identificarea surselor de finanțare necesare realizării acestora. De asemenea, se are în vedere participarea comunității locale în procesul de elaborare a documentului, pentru ca în final, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Răducăneni să fie însușită ca document de guvernare locală.
Programe cu finanțare europeană sau guvernamentala urmăresc punerea la dispoziție serviciile administrative prin mijloace electronice, respective de a crea beneficii atât pentru utilicatori (cetățeni și mediul de afaceri), cât și pentru administrația publică.
Beneficiile utilizatorilor pot fi exprimate succinct printr-un accesc facil la serviciile administrației publice. Pentru autoritățile care utilizează tehnologia informației și comunicațiilor în scopul furnizării de servicii electronice, aceasta înseamnă noi oportunități, dar și schimbări interne la nivel organizațional.
Conform Planului Strategic de Dezvoltare locală a Comunei Răducăneni există mai multe obiective propuse care se dorește a fi îndeplinite:
Dezvoltarea serviciilor oferite de administrația publică locală din comună Răducăneni;
Stabilirea de parteneriate strategice pentru implementarea strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Răducăneni;
Dezvoltarea infrastructurii de educație și formare;
Îmbunătățirea accesului la informația de interes public;
Asigurarea cadrului pentru petrecerea timpului liber;
Dezvoltarea facilităților și serviciilor locale de asistență socială.
Toate orașele, județele din România doresc îndeplinirea acestor obiective prin implementarea de proiecte, de obținere a fondurilor europene.
Strategiile de Dezvoltare Durabilă a comunei Răducăneni se vor implementa prin intermediul Programelor Operaționale pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, a Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, precum și prin intermediul programelor guvernamentale finanțate din Guvernul României.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Seimeni
Aceasta definește o imagine clară a obiectivelor strategice și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care administrația publică locală împreună cu principalii actorii locali și le-au asumat pentru orizontul de timp 2020.
Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice.
Strategia de dezvoltare este un instrument de politică publică cu character programmatic, ce permite focalizarea și ajustarea continuă a eforturilor administrației publice locale. Dorința administrației publice locale este satisfacerea nevoilor locuitorilor din comună Seimeni și creșterea calității vieții acestora.
Comună Seimeni până în anul 2020 dorește să devină o comună dezvoltată, cu un mediu economic competitive, cu resurse umane adaptate nevoilor socio-economice moderne.
Evoluția comunei Seimeni va putea fi realizată prin:
Creșterea adaptabilității locuitorilor la particularitățile socio-economice locale și promovarea incluziunii sociale;
Valorificarea resurselor naturale;
Facilitarea accesului la educație, sănătate cu servicii de calitate, acces facil la utilități;
Susținerea egalității în șanse și a culturii antreprenoriale;
Creșterea economiei la nivelul comunei Seimeni;
Implicarea instituțiilor pentru dezvoltarea ecomomico-sociala a comunei.
Strategia de dezvoltare este un instrument util autorității publice locale din mai multe perspective:
Permite utilizarea eficientă a resurselor;
Permite identificarea nevoilor de dezvoltare și a potențialului de dezvoltare a zonei;
Atragerea de fonduri din surse rambursabile sau nerambursabile;
Elaborarea strategiei implică un proces de consultare publică.
Strategia a fost concepută pe baza tipologiei socio-economica a comunei Seimeni, pe baza potențialului de dezvoltare a comunei în concordanță cu prioritățile europene și naționale.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Seimeni a fost concepută pentru a sprijini, prin mijloace și instrumente specific administrației publice locale, atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare economico-socială ale localității și ale regiunii, în concordant cu acțiunile prevăzute în Programul Naționale de Dezvoltare 2014-2020:
Direcții de dezvoltare:
Reabilitatea clădirilor, sediilor de instituții publice și de învățământ;
Construirea de locuințe;
Reabilitarea și crearea unui sistem centralizat de alimentare cu apă și de canalizare, dar și alte utilități publice;
Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor și a inițiativelor private;
Promovarea sectorului industrial și agricol pe piața națională și europeană
Dotarea cu utilaje performanțe a operatorilor industriali și agricoli;
Realizarea unui sistem centralizat de canalizare și epurarare a apelor uzate
Protecția zonelor poluate și reducerea poluării;
Modernizarea spațiilor dedicate activităților sportive;
Dezvoltarea serviciilor de asistență socială;
Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală;
Promovarea valorilor locale;
Reamenajarea zonelor de agreement turistic;
Crearea infrastructurii turistice;
Promovarea potențialului turistic al zonei;
În vederea realizării obiectivelor propuse din comună Seimeni au fost identificate mai multe surse de finanțare:
Finanțări din proiecte individuale, depuse de o singură autoritate locală (ex: modernizarea drumurilor comunale)
Finanțări din proiecte integrate (ex: modernizare drumuri comunale, infrastructura de apă și canalizare, renovare cămin cultural);
Finanțări din proiecte individuale, depuse de Asociația de Dezvoltare Intercomunitara.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Cătina, județul Buzău
Metodologia utilizată pentru realizarea Strategiilor de Dezvoltare Locală
Activitățile derulate în cadrul proiectului:
– Reuniuni de lucru cu primarii și agenții de dezvoltare locală din cadrul celor 9 comune selectate în proiect, în scopul stabilirii modului de lucru dar și a rolului fiecăruia în desfășurarea activităților proiectului;
– Instruirea echipei interne de proiect și a agenților de dezvoltare locală în domeniul „Formarea de Facilitatori”;
– Elaborarea unei strategii locale de dezvoltare „pilot” pentru una dintre cele 9 comune beneficiare de proiect, model replicat și la nivelul celorlalte 8 comune țintă;
– Elaborarea efectivă a strategiilor de dezvoltare pentru celelalte 8 comune, utilizând modelul Strategiei Pilot;
Procesul de elaborare a fiecăreia dintre cele 9 strategii de dezvoltare locale conține subactivitatile:
– Informarea cetățenilor din comunitate cu privire la începerea derulării proiectului;
– Elaborarea profilului comunității respective: teritorial, demografic, ocupațional, serviciilor, instituțional;
– Realizarea unei anchete de opinie în comunitatea respectivă;
– Identificarea problemelor din perspectiva serviciilor guvernamentale (sănătate, mediu, etc.);
– Analiza planurilor de dezvoltare ale Consiliului Județean Buzău din perspectiva infrastructurii: drumuri, alimentare cu apa, canalizări, gropi de gunoi, iluminat public, etc;
– Elaborarea unei „Cărți Albe” a comunității, care va reuni rezultatele activităților mai sus menționate;
– Crearea unui instrument instituțional pentru implicarea cetățenilor, grupurilor de interese, instituțiilor: Înființarea Forumului local.
Obiectivele strategice de dezvoltare ale comunei Cătina
– Înființarea de ferme și exploatații agricole în vederea aplicării unor tehnologii performante care să conducă la realizarea de produse și culturi specific zonei, capabile să reziste concurenței pe piața europeană;
– Sprijinirea creării de IMM-uri și dezvoltarea de mici unități economice nepoluante diversificarea activităților de colectare, prelucrare, producție și comercializare a materiilor prime și a produselor locale;
– Revigorarea unor activități economice și meșteșugărești tradiționale în cadrul unor unități de prelucrare și producție nepoluante;
– Dezvoltarea de complexe comerciale și de prestări servicii;
– Dezvoltarea de pensiuni agroturistice acreditate, care să ofere turiștilor program specifice și pachete de servicii adecvate.
INFRASTRUCTURA TEHNICO – EDILITARĂ ȘI SOCIALĂ
OBIECTIVE STRATEGICE
– Înființarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea și modernizarea infrastructurii tehnico – edilitare și a rețelelor de utilități publice la nivelul întregii comune conform standardelor europene;
– Înființarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea și modernizarea infrastructurii socio – sanitare la nivelul întregii comune conform standardelor europene;
Înființarea de cabinete medicale în toate satele comunei
Înființare cabinet stomatologic
Înființare centru de zi pentru satul Zeletin
Înființarea unui centru de sănătate în satul reședință de comună
Fundație umanitară pentru ocrotirea persoanelor aflate în dificultate
Farmacie în satul de reședință
Cămin de bătrâni
Educație și cultură
– Înființarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea și modernizarea infrastructurii cultural – educative la nivelul întregii comune conform standardelor europene;
– Menținerea și integrarea tinerilor în viața social-economică a comunei;
– Campanii de informare și conștientizare;
– Dezvoltarea de activități formative (educaționale, culturale, sanitare, sociale)
pentru asigurarea implementării Strategiei de dezvoltare locală;
– Creșterea gradului de implicare a tinerilor în viața comunității;
– Valorificarea tradițiilor și obiceiurilor locale.
– Înființarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea și modernizarea infrastructurii sportive și de agrement la nivelul întregii comune conform standardelor europene.
Proiecte propuse:
Înființare serviciu public de asistență socială
Servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice
Înființare serviciu de transport școlar
Program de reintegrare a persoanelor de etnie romă
Amenajarea unui parc de agrement
Construirea unei sali de sport in satul de resedinta a comunei
Amenajarea unei baze sportive
– Dezvoltarea activităților/serviciilor aferente activităților tehnico-edilitare și sociale la nivelul întregii comune conform standardelor europene;
– Informarea și publicitatea pentru promovarea oportunităților zonei;
– Crearea unei infrastructuri integrate pentru situații de urgență.
MEDIU ȘI RESURSE NATURALE
OBIECTIVE STRATEGICE
– Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
– Gestionarea durabilă a resurselor naturale și producția de energie convențional;
– Valorificarea resurselor locale pentru producerea de energie alternative;
– Managementul integrat al deșeurilor;
-Campanii de informare și educare a cetățenilor în vederea depozitării deșeurilor menajere și protecției mediului.
RESURSE SOCIO-UMANE
OBIECTIVE STRATEGICE
– Menținerea și integrarea tinerilor în viața social-economică a comunei prin crearea de școli profesionale (de arte și meserii), care să dispună de ateliere și de personal calificat adecvat, să conducă la o absorbție a tinerilor pe piața muncii și să răspundă oportunităților de dezvoltare locală;
– Campanii de informare și conștientizare, dezbateri în instituții de învățământ și instituții publice, schimburi de experiență, vizite și întâlniri, privind inițiativele de dezvoltare locală și oportunitățile de implementare ale acestora;
– Dezvoltarea de activități formative (educaționale, culturale, sanitare, sociale) pentru asigurarea implementării Strategiei de dezvoltare locală;
– Creșterea gradului de implicare a tinerilor în viața comunității prin dezvoltarea de parteneriate și schimburi de experiență cu ONG-uri de tineret din țară și din străinătate, active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecția mediului, educație civică, turism etc;
– Servicii sociale pentru grupurile țintă bazate pe analizarea și identificarea corectă a nevoilor specifice (persoane vârstnice, copii aflați în dificultate, femei victime ale violenței domestice, comunitatea romă);
– Valorificarea tradițiilor și obiceiurilor locale permanentizarea unor sărbători și evenimente din cadrul comunității și transmiterea valorilor locale.
REALIZAREA PLANULUI DE ACȚIUNE
În baza strategiei de dezvoltare durabilă a comunității, pentru a implementa acest proiect de dezvoltare locală a comunei Cătina, au fost au fost definite problemele și au fost specificate obiectivele pe termen scurt, mediu său lung, grupul comunitar va elabora planul de acțiune. Planul de acțiune reprezintă o sumă de fișe de proiect.
Acesta trebuie să fie realist, realizabil și, mai ales, asumat de cineva (o persoană sau un grup) din comunitate.
Fiecare plan de acțiune trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:
1. Scopul și obiectivele proiectului
2. Definirea, descrierea acțiunilor
3. Grupul țintă și beneficiarii
4. Resursele interne și externe, necesare și existente
5. Stadiul aprobărilor, avizelor, studiilor necesare, acolo unde este cazul
6. Încadrarea în timp
7. Bugetul sintetic (schița)
8. Responsabilități
9. Criterii de evaluare a succesului
10. Beneficiile proiectului
Scopul, suficient de general, poate fi chiar cel specificat în Strategie, la definirea problemei sau a obiectivelor generale pe termen scurt său mediu. Scopul proiectului reprezintă, în fapt, rezolvarea problemei. Enunțul scopului trebuie sã fie scurt și concis.
Obiectivele proiectului reprezintă pașii, etapele ce trebuie făcute pentru a atinge scopul și
a rezolva problema.
Se poate chiar spune cã obiectivele reprezintă puntea peste prăpastia dintre situația actuală (problema) și situația doritã (scopul).
Pentru a îndeplini obiectivele strategiei de dezvoltare locală au fost organizate reuniuni care conțin următoarele faze de lucru:
– Identificarea nevoilor, problemelor și cauzelor pe fiecare sat și pe comună;
– Formularea obiectivelor;
– Stabilirea priorităților;
– Identificarea opțiunilor de acțiune și stabilirea țintelor;
– Crearea programelor prin care vor fi „atacate” țintele și concretizarea planului de acțiune.
Pentru ca echipele de planificare să poată lua decizii informate privind dezvoltare locală a propriilor comunități, a fost necesară colectarea unor serii de date și informații, care au fost obținute de la:
– Autoritățile publice locale, care au pus la dispoziție o serie de date demografice, administrative, de teritoriu, de indicatori socio-economici locali etc.
– De la cetățeni, în cadrul întâlnirilor publice (Forumuri locale).
– De la experți, care pot analiza comunitățile respective, pe principalele domenii de dezvoltare locală: economic (inclusiv micile afaceri, agricultură și turism), social, teritorial etc.
Toate aceste date și informații au fost procesate și incluse într-un Studiu diagnostic de potențial privind situația existentă în fiecare din cele 9 localități, în domeniile de dezvoltare locală. Acest studiu a fost distribuit membrilor echipei de planificare din fiecare localitate, înaintea organizării atelierului de planificare strategic din fiecare localitate. Studiul urmărește prezentarea într-o formă sugestivă și pe înțelesul tuturor, sinteza datelor privind problemele și potențialul de dezvoltare ale localităților respective.
Tabel 1.1 . Prezentarea particularităților realizate/propuse pentru fiecare comună în parte.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est
Strategia de Dezvoltare Regională promovează o abordare integrată cu privire la principiile guvernării regionale, accesibilitatea și mobilitatea forței de muncă, protecția mediului, dezvoltarea economică, corelat cu obiectivele și țintele stabilite prin strategiile de la nivel european. Se asigură în acest fel sinergia măsurilor promovate la nivel național și regional cu cele de la nivel european, aceasta fiind unica modalitate în care finanțările europene pot fi utilizate corect.
Primul obiectiv vizează creșterea atractivității regiunii prin dezvoltarea accesibilității, prin continuarea extinderii și modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal și feroviar, prin crearea unui sistem multi-modal de transporturi.
Pentru realizarea acestui obiectiv se preconizează crearea unui sistem de transport inovativ, care să respecte mediul înconjurător, capabil să asigure legături rapide și eficiente cu piețele internaționale.
Prin stabilirea acestui obiectiv, se urmărește:
dezvoltarea punctelor terminus și a sistemului inter-modal;
dezvoltarea legăturilor între terminale și centrele urbane cu sistemele naționale și internaționale de transport;
modernizarea și asigurarea accesului în zonele rurale;
creșterea mobilității în zonele urbane.
Prin cel de-al doilea obiectiv se dorește crearea condițiilor favorabile pentru localizarea de noi investiții și întărirea potențialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilități și al serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparența și accelerarea procedurilor administrative și pentru obținerea autorizațiilor și crearea condițiilor de creștere a productivității întreprinderilor prin utilizarea de produse și procese inovative.
Prin stabilirea acestui obiectiv, se urmărește:
susținerea IMM-urilor în vederea creșterii competitivității;
susținerea serviciilor pentru IMM-uri;
realizarea de districte economice si structuri de afaceri
Cel de-al treilea obiectiv vizează crearea condițiilor pentru o piață a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă a se adapta permanent cerințelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societății informaționale și a noilor servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităților economice în spațiul european și internațional.
Cel de-al patrulea obiectiv abordează crearea de noi oportunități de creștere economică durabilă și de creștere a calității vieții prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental și promovarea politicii de mediu.
În acest sens, se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune și control a factorilor de mediu, inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătățirea generală a factorilor de mediu prin protejarea biodiversității, păstrarea și extinderea zonelor împădurite, a parcurilor și zonelor verzi din zonele urbane.
Prin cel de-al cincilea obiectiv se dorește dezvoltarea sectorului serviciilor sociale și de sănătate prin îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient și creșterea accesului la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale și izolate.
Pentru realizarea acestui obiectiv, se urmărește:
reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale și de sănătate;
întărirea instituțională a serviciilor de sănătate și protecție sociala.
Cel de-al șaselea obiectiv vizează dezvoltarea sectorului educației prin îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor, prin creșterea calității serviciilor de educație, dezvoltarea de centre de formare continuă pentru adulți, realizarea de rețele școlare, dezvoltarea parteneriatului între unitățile de învățământ și mediul de afaceri, universități și administrația publică și susținerea cercetării – inovării, dezvoltarea acțiunilor inovative în vederea îmbunătățirii tranziției de la școală la piața muncii.
Cel de-al șaptelea obiectiv vizează modernizarea sectorului agricol și diversificarea activităților agricole altele decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc.), a patrimoniului cultural (tradiții și experiențe profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului uman și crearea de noi specializări.
Prin stabilirea acestui obiectiv, se urmărește:
– îmbunătățirea competitivității întreprinderilor agricole, a fermelor zootehnice și agro- alimentare într-un sistem de filieră de producție, prin introducerea inovării și a sistemelor de certificare și de siguranță a alimentelor;
– sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu, naturale și a patrimoniului cultural;
– modernizarea sectorului piscicol printr-o dezvoltare durabilă, prin susținerea producției piscicole (acvacultura și cultura marină).
Cel de-al optulea obiectiv abordează creșterea atractivității zonelor urbane pentru investiții, prin îmbunătățirea standardelor de viață (utilitățile publice și spațiile verzi), valorificarea patrimoniului.
Prin stabilirea acestui obiectiv, se urmărește:
sprijinirea asocierii orașelor mici în vederea dezvoltării comune de servicii publice;
sprijinirea orașelor mijlocii în vederea dezvoltării de noi funcții pentru teritoriu;
acțiuni de regenerare urbană și dezvoltarea de servicii publice superioare;
acțiuni pentru sprijinirea orașelor izolate sau aflate la periferie;
acțiuni pentru reabilitare și îmbunătățirea locuințelor;
CAPITOLUL IV
DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE ALE JUDEȚULUI BUZĂU
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Durabilă a județului Buzău 2007 – 2013 presupune îmbunătățirea continuă a calității vieții locuitorilor județului Buzău, generațiilor actuale și viitoare, prin crearea unei comunități sustenabile, care poate să utilizeze resursele în mod eficient ce asigura prosperitatea, protecția mediului și coeziunea socială.
Viziunea de dezvoltare: în anul 2013 județul Buzău va fi un județ care s-a dezvoltat durabil în sensul:
valorificarea durabilă a resurselor naturale, păstrând un mediu înconjurător nepoluat;
existenței unei forțe de muncă calificate;
menținerii competitivității județului prin desfășurarea unor activități economice prospere, și investiții în cunoaștere și inovare;
îmbunătățirii continuu a calității vieții oamenilor asigurându-le, servicii de sănătate, și educație;
implicării active a instituțiilor pentru dezvoltarea economică și socială echilibrate a județului, consultând comunitatea, partenerii sociali și mediul de afaceri în procesul decizional.
Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare Locală:
gestionarea responsabilă a resurselor naturale;
protecția mediului;
asigurarea unor standarde de viață ridicate;
valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;
facilitarea accesului la informație și cunoaștereinformarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional;
corelarea inițiativelor și strategiilor locale sectoriale cu cele de la nivel județean, regional și național;
echitate și coeziune socială, respectarea egalității de șanse și combaterea discriminării de orice fel;
promovarea cunoașterii, inovării și competitivității;
consolidarea relațiilor de colaborare între actorii de la nivel local în vederea creșterii șanselor de accesare a fondurilor europene.
Scenarii de dezvoltare
Analiza diagnostic și analiza SWOT reprezintă elementele deosebit de importante ale Strategiei de Dezvoltare Locală, elaborarea celor două analize fiind etapa care face legătura între starea de fapt, rezultată din analiza situației existente, și proiecția comunității pe perioada 2007-2013, exprimată în direcții de dezvoltare și plan de acțiune.
Analiza diagnostic și analiza SWOT au evidențiat existența a trei elemente, cu impact maxim asupra vieții economice și sociale:
agricultura;
potențialul turistic;
industria.
Avantajele României care țin de costurile forței de muncă și de piața de desfacere se pierd din cauza infrastructurii. Infrastructura slab dezvoltată, care atrage costuri logistice foarte mari, este cauza pentru care doi din trei investitori aleg altă țară din Europa, în locul României. Costurile logistice sunt atât de mari încât devine mai ieftin pentru investitorii din anumite industrii să producă în țări în care mâna de lucru este două ori mai scumpă. Așa se explică concentrarea investițiilor la granița cu Ungaria, investiții care beneficiază de infrastructura Ungariei și forța de muncă ieftină, dar calificată, din România. Fiecare dintre cele trei puncte identificate (turism, agricultură, industrie) poate constitui, la un moment dat, în funcție de contextul politic și oportunitățile momentului, „punctul forte” al dezvoltării economice buzoiene, trăgând după sine și celelalte sectoare de dezvoltare, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a județului.
Scenariul de dezvoltare 1 – Dezvoltarea Turismului
Turismul reprezintă în Europa și în lume, una dintre industriile care s-a dezvoltat exploziv în ultimii ani, generând 6% din totalul locurilor de muncă. Turismul reprezintă sectorul economic cu cifra de afaceri cea mai ridicată pe plan mondial. România deținea în 1989 locul 19 în ierarhia mondială a țărilor receptoare. În ciuda potențialului turistic uriaș, turismul românesc a înregistrat un declin accentuat, în timp ce piața mondială a serviciilor turistice și piețele învecinate cunosc o creștere anuală continuă. Cu toate aceste, turismul românesc are mari șanse să devina competitiv, după cum apreciază un raport al Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor.
Din punct de vedere al perspectivelor de creștere a industriei turismului și călătoriilor, România ocupă locul șapte din cele 176 de țări analizate. Contribuția de 2,1%, reprezentând 7,9 miliarde lei, a industriei românești a turismului și călătoriilor în Produsul Intern Brut, clasa România pe locul șapte în lume în anul 2007. Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor previzionează o creștere a contribuției, până în 2017, în termeni nominali, la 2,9% din PIB (22,5 miliarde lei).
Dezvoltarea turismului în Buzău trebuie să fie un obiectiv și, în același timp, un mijloc pentru dezvoltarea economico-socială globală.
Datorită așezării sale geografice, județul Buzău beneficiază de caracteristicile unei zone turistice complexe, cu numeroase obiective naturale care creează toate premisele pentru dezvoltarea turismului de odihnă și de agrement, combinat cu turismul cultural.
Din păcate, acest sector nu este pus în valoare la întregul său potențial, activitatea de marketing și promovare fiind foarte slab reprezentată.
Scenariul de dezvoltare 2 – Dezvoltarea Industriei
Județul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice, predominantă fiind industria, cu ramurile: industria metalurgică, producția de organe mecanice de asamblare și de garnituri de frână și de etanșare, industria echipamentelor electrotehnice, producția de aparate și echipamente pentru calea ferată, de filtre de apă și ulei pentru autovehicule, industria lemnului, producția de panouri din beton și de produse ceramice, industria sticlei, industria construcțiilor de mașini, producția de fire textile, confecții textile și de tricotaje, producția de zahăr, producția obiectelor din mase plastice.
Revigorarea activității industriale locale după 1989 este datorată în principal investitorilor străini, care au contribuit în mod decisiv la retehnologizarea coloșilor industriali comuniști. Afluxul investitorilor străini a început în anul 1995, perioadă din care a început afirmarea, pe plan local.
Se poate contura un scenariu de dezvoltare în care industria să ocupe primul loc la nivel județean, având în vedere că pentru anumite produse industriale județul Buzau este singurul producător din România (aparate de cale ferată, traverse metalice, tirfoane de cale ferată, cord metalic pentru armarea cauciucurilor, garnituri de frână și elemente de etanșare pentru autovehicule, pulbere metalică pentru compoziția electrozilor de sudură, cât și pentru sinterizarea unor piese mecanice sau pentru recondiționarea de piese uzate, filtre și sisteme complexe de purificare a apei), iar pentru alte câteva produse Buzăul ocupă un loc important în economia națională (sârmă trasă cu conținut scăzut de carbon, electrozi de sudură, plase sudate, sârmă zincată, plase împletite,ș.a.).
Produsul reprezentativ este galle-ul, industria locală cumulând peste 85% dintre firmele de profil care activează pe teritoriul țării noastre. În totalitate, producțiile de galle-uri sunt exportate, piețele de destinație fiind Orientul Extrem Japonia, Uniunea Europeană SUA, Canada. La Buzău a fost înființată unica asociație a producătorilor de galle-uri din țară.
La nivelul anului 2006 județul Buzău se număra înaintea a cel puțin zece județe cu tradiție economică recunoscută, numărându-se printre cele mai industrializate din țară, clasându-se pe locul al VII-lea în top. Au fost selecționate 74 firme buzoiene, dintre care 20 au ocupat primele trei locuri, firmele premiate acoperind toate domeniile economiei naționale.
Scenariul de dezvoltare 3 – Dezvoltarea Agriculturii
Scenariu de dezvoltare al județului Buzău ce are în prim plan agricultura are la bază următoarele premise: înființarea culturilor ecologice precum și un sistem de irigații care să asigure independența de precipitațiile atmosferice.
De-a lungul timpului, pe teritoriul României au fost folosite foarte puține substanțe chimice, agricultura ecologică reprezentând o activitate profitabilă pentru o perioadă mare de timp, cu atât mai mult cu cât, conform unui raport oficial, fructele, legumele și cerealele vândute în prezent în Uniunea Europeană conțin un număr record de substanțe chimice (cu 20% mai mult decât acum cinci ani). Agricultura ecologică este din ce în ce mai preferată atât de marii producători cât și de fermieri. Producătorii, procesatorii și comercianții ecologici sunt încurajați prin programe naționale și europene care să-i ajute să treacă de la agricultura convențională la cea ecologică.
Indiferent de scenariul ales, de viziunea politică a conducătorilor județului Buzau, se poate alege o direcție, prioritizarea proiectelor și măsurilor urmând a fi făcută în interiorul acestora.
Direcțiile de dezvoltare ale județului:
1: Direcția de dezvoltare a Resurselor naturale și protecția mediului;
2: Direcția de dezvoltare economică și competitivitate;
3: Direcția de dezvoltare a resurselor umane;
4: Utilități/Infrastructura.
Direcțiile de dezvoltare au fost corelate și identificate cu strategia de amenajare a teritoriului județean, prezentată în cadrul PATJ Buzău (lucrare în curs de finalizare):
Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit, determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor naturale;
Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;
Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul județean a serviciilor și locurilor de muncă;
structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;
Direcția de dezvoltare 1: Protecția mediului și resursele naturale
Obiectivul direcției: Evitarea exploatării resurselor naturale in mod excesiv, și promovarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Sub-direcții de dezvoltare:
Îmbunătățirea calității la infrastructura de apă și apă uzată;
Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor;
Reducerea impactului negativ al sistemelor de încălzire urbană asupra mediului;
Conservarea biodiversității și a patrimoniului natural;
Subdirecția 1.1: Îmbunătățirea calității la infrastructura de apă și apă uzată
Proiecte propuse:
Proiecte integrate apă – canalizare – stații de epurare:
Alimentare cu apă, construire sau modernizare stații de epurare și reabilitare sau extindere rețele canalizare în aglomerările Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pătârlagele, Pogoanele;
Alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare în comunele Smeeni, Topliceni, Săgeata, Calvini, Mihăilești, Cătina;
Realizarea, modernizarea, extinderea, reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă:
Sistem de alimentare cu apă a localităților situate pe Valea Buzăului – 25 localități;
Reabilitare rețea de apă în zona de intervenție urbană a municipiului Râmnicu Sărat;
Reabilitare stație clorinare, rezervor apă, rețea de distribuție apă, stație epurare; aducțiune apă; executare sursă captare, canalizare și stații epurare; extindere canalizare în orașul Pătârlagele și satele componente;
Înființări, reabilitări, extinderi în comunele Zărnești, Viperești, Valea Salciei, Unguriu, Topliceni, Tisău, Săgeata, Sapoca, Robească, Rîmnicelu, Grebanu, Luciu, Măgura ,Mărăcineni, Glodeanu Siliștea, Gherăseni, Cătina.
Construcția, reabilitarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare:
Construcția, reabilitarea extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în comunele Zărnești, Vernești, Vadu Pașii, Valea Râmnicului, Sapoca, Racovițeni, Pogoanele, Murgești, Movila Banului, Largu, Lopătari, Luciu, Măgura, Gherăseni, Sărulești, Mânzălești, Odăile, Ghergheasa, Țintești, Lipănescu, Florica, Costești, Cilibia, Buda,Balta Albă, Amaru, Poșta Câlnău, Padina, Brăești;
Construcția, extinderea sau reabilitarea sistemelor canalizare și stațiilor de epurare;
Canalizare în orașul Nehoiu
Reabilitarea stației de epurare din orașul Nehoiu;
Construcția, extinderea sau reabilitarea sistemelor canalizare și stațiilor de epurare în comunele Viperești, Valea Salciei, Vâlcele, Unguriu, Tisău, Siriu, Săgeata, Sapoca, Robească, canalizare Nehoiu, reabilitare stație de epurare Nehoiu, Blăjani, Bisoca, Bălăceanu, Colți, Cislău, Cilibia, Chiojdu, Cernătești, Breaza, Beceni, Boldu, Pirscov, Vintilă Vodă, Cochirleanca;
Managementul surselor de apă subterane și de suprafață:
Studii de prefezabilitate și fezabilitate pentru alimentarea cu apa a localităților situate pe Valea Buzăului din lacul de acumulare Siriu;
Corectare torenți pe pâraiele Bonțu Mare, Bonțu Sec și Croșet comuna Siriu;
Regularizarea albiilor pâraielor Muscel și Valea Viei;
Corecția torenților pârâului Stănila, izvorul Nucet, izvorul Vârtișca;
Regularizarea albiei râului Câlnău și protecția malurilor în comuna Valea Salciei;
Reparația canalului de scurgere a apei în satul Poienile, oraș Pătârlagele;
Campanii de informare și conștientizare a populației:
Renunțarea la consumul apei îmbuteliate și utilizarea filtrelor pentru apa potabilă;
Închiderea apei la spălatul pe dinți;
Folosirea dușului si renunțarea la cadă.
Rezultate așteptate: epurarea corespunzătoare a apelor uzate, accesul tuturor locuitorilor la alimentarea cu apă și canalizare, managementul durabil al surselor de apă, ecologizarea cursurilor de apă, diminuarea ritmului de creștere a gradului de poluare a apelor, diminuarea ritmului de creștere a cererii de apă, consum rațional al apei.
Sub-direcția 1.2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor
Proiecte propuse:
Amenajarea celorlalte celule ale depozitului Gălbinași și realizarea depozitului zonal 2;
Realizarea sau finalizarea celor 8 stații de transfer al deșeurilor menajere incluse în Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor, achiziția de utilaje, închiderea gropilor neconforme;
Serviciul de gestionare a deșeurilor în regiunea Stîlpu și Costești;
Achiziționarea de utilaje și echipamente pentru serviciul de salubrizare al comunei Cănești, Valea Râmnicului;
Sistem de management integrat al deșeurilor cu stație de transfer în orașul Pogoanele, Pătârlagele, Berca;
Închiderea spațiilor de depozitare a gunoiului menajer din toate localitatile rurale;
Sistem de management integrat al deșeurilor cu stația de transfer în comuna Ulmeni;
Sistem de management integrat al deșeurilor în zona localităților de pe Valea Câlnăului cu stație de transfer în comuna Zărnești;
Stație de transfer Râmnicu-Sărat
Realizare stație de sortare și de compostare Gălbinași
Închiderea depozitelor de deșeuri și ecologizarea spațiilor:
*Stații de transfer în execuție: Beceni, Cislău, Râmnicu Sărat, Stații de transfer propuse: Berca, Pătârlagele, Pogoanele, Ulmeni, Zărnești.
Realizarea unui incinerator de deșeuri menajere pentru producerea energiei electrice și termice;
Efectuarea campaniilor de informare și conștientizare a populației pe urmatoarele teme:
Folosire sticlelor care se pot reutiliza si renunțarea la PET-uri;
Folosirea produselor reciclabile si reciclarea;
Rezultate așteptate: introducerea achizițiilor publice ecologice, managementul integrat al deșeurilor la nivelul județului, acoperirea întregului județ cu sisteme de colectare a deșeurilor, creșterea gradului de colectare selectivă a deșeurilor, creșterea gradului de reciclare a deșeurilor, ecologizarea teritoriului județului, dotarea cu echipamente și utilaje specifice performante a operatorilor de salubritate, diminuarea ritmului de creștere a cantității de deșeuri municipale.
Sub-direcția 1.3: Reducerea impactului negativ al sistemelor de încălzire urbană asupra mediului
Proiecte propuse:
Reabilitarea termică a instituțiilor si a locuințelor;
Reabilitare termică a Căminului cultural din comuna Bozioru;
Reabilitare termică a școlii din satul Dogari, comuna Beceni;
Înființarea, reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de încălzire:
Dotarea școlilor generale din satele Palici și Ursoaia cu centrale de încălzit cu combustibil solid;
Reabilitarea și extinderea alimentării cu energie termică în municipiul Rm. Sărat;
Înființarea alimentării cu energie termică în orașul Pogoanele;
Utilizarea energiilor alternative:
Alimentare cu energie electrică prin conversia energiei solare comuna Vernești;
Transformarea instituțiilor publice în clădiri independente energetic si introducerea panourilor solare;
Iluminatului ecologic în mediul urban;
Mijloacele de transport ecologice;
Construirea unor microhidrocentrale;
Inființarea unui parc eolian.
Activități de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul energetic privind:
Incălzirea spitalelor cu surse regenerabile;
Potențialul eolian al zonei;
Introducerea centralelor pe biomasă sau rumeguș pentru încălzirea școlilor;
Rezultate așteptate: creșterea ponderii energiei produse pe baza resurselor regenerabile (în special vântul) în producția de electricitate, creșterea eficienței energetice, utilizarea rațională și eficientă a resurselor primare neregenerabile și reducerea dependenței de acestea, introducerea panourilor solare ca surse de încălzire și pregatire a apei calde.
Sub-direcția 1.4: Conservarea biodiversității și a patrimoniului natural
Proiecte propuse:
Realizarea / întreținerea infrastructurii turistice specifice ariilor naturale protejate;
Înscrierea în circuitul turistic a unor poteci tematice de vizitare;
Amenajarea de trasee ecoturistice;
Instruirea și formarea furnizorilor de servicii eco-turistice și a ghizilor montani din rândul comunităților locale;
Amplasare unor panouri de informare.
Înființarea si reabilitarea parcurilor existente și creșterea suprafețelor de spații verzi;
Campanii de informare și conștientizare a populației.
Rezultate așteptate: înființarea de parcuri și zone verzi, marcarea, întreținerea si omologarea traseelor turistice noi, realizarea de refugii turistice, spații de campare, puncte de informare, centre de vizitare, trasee tematice.
Sub-direcția 1.5: Diminuarea riscului de producere a dezastrelor naturale
Proiecte propuse:
Managementul durabil al fondului forestier;
Acțiuni de regenerare și conservare;
Inventarierea fondului forestier;
Promovarea obiectelor de artizanat din lemn;
Împădurirea terenurilor degradate;
Stabilizarea terenurilor degradate și a terenurilor cu risc de alunecare;
Consolidarea versanților și stabilizarea malurilor în orașul Nehoiu;
Împăduriri cu arbuști cu sistem radicular dezvoltat pentru stabilizarea terenurilor;
Împăduriri cu arbuști cu sistem radicular dezvoltat pentru combaterea eroziunii solului;
Definitivarea hărților cu zone de risc;
elaborarea / actualizarea hărților de risc pentru fiecare localitate;
actualizarea PUG-urilor;
Dotarea comunităților locale cu echipamente și utilaje necesare intervențiilor în situații de urgență;
Înființarea serviciilor de voluntariat pentru situații de urgență în centre zonale;
Instruirea voluntarilor;
Dotarea cu echipamente și materiale a centrelor de zonale.
Campanii de informare și conștientizare a populației în caz de incendii, inundații, cutremure, accidente chimice și nucleare;
Rezultate așteptate: împădurirea și conservarea fondului forestier, studii privind situația existentă a tăierilor abuzive, soluții pentru oprirea fenomenului, regenerarea, identificarea și inventarierea vegetației din afara fondului forestier și introducerea în circuitul silvic, realizarea perdelelor de protecție, împădurirea terenurilor cu risc de alunecare, introducerea interdicțiilor de construire în Planurile Urbanistice Generale și Regulementele de Urbanism, realizarea digurilor de protecție împotriva inundațiilor.
Responsabili / parteneri: Consiliul Județean Buzău, Instituția Prefectului Județul Buzău, consiliile locale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, Agenția de Protecție a Mediului Buzău, Serviciul Național de Îmbunătățiri Funciare, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, administratorii / proprietarii de păduri, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Direcția Apelor Buzău, ONG-uri din domeniul protecției mediului, instituțiile de învățământ.
Direcția de dezvoltare 2: Dezvoltare economică și competitivitate
Obiectivul direcției: Gestionarea eficienta și valorificarea maximală a consumului de resurse prin promovarea unor practici de consum și producție care să permită o creștere economică pe termen lung.
Sub-direcții de dezvoltare:
Dezvoltarea activităților economice productive;
Dezvoltarea agriculturii, silviculturii și pescuitului;
Diversificarea economiei rurale;
Dezvoltarea turismului;
Sub-direcția 2.1: Dezvoltarea activităților economice productive
Proiecte propuse:
Sprijinirea si promovarea investițiilor cu dezvoltarea de parteneriate și acordarea de facilități;
Inițierea unui parteneriat strategic în vederea elaborării unui studiu privind oportunitatea constituirii clusterurilor;
Crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor în Mun. Râmnicu Sărat;
Organizarea de misiuni economice;
Campanii de conștientizare și de informare a mediului de afaceri și populației.
Rezultate așteptate: înființarea de clustere (administrație publică / stațiuni de cercetare / mediul de afaceri), creșterea investițiilor atrase, incubatoare de afaceri, schimburi de experiență și contacte economice noi, reducerea șomajului.
Sub-direcția 2.2: Dezvoltarea silviculturii , agriculturii și pescuitului
Proiecte propuse:
Crearea si/sau modernizarea unor centre de comercializare a produselor tradiționale în orașe, în localitățile cu circulație turistică mare și în apropierea obiectivelor turistice;
Sprijinirea grupurilor de producători;
Înregistrarea unor produse tradiționale noi; Înființarea culturilor ecologice de legume;
Înființarea si/sau modernizarea unor plantații de fructe de pădure;
Înființarea culturilor de cânepă și in;
Înființarea si modernizarea centrelor de exploatare și prelucrare a lemnului;
Sprijinirea producătorilor pentru înlocuirea soiurilor hibride cu soiuri nobile de viță de vie; Înființarea si/sau modernizarea crescătoriilor de pește;
Înființarea si/sau modernizarea unor centre de prelucrare a fructelor și legumelor, mierii, laptelui (Boldu, Smeeni, Vadu Pașii, Gura Teghii, Vernești, Bozioru, Pârșcov, Sărulești);
Înființarea si/sau modernizarea de centre de prestații agricole (Cochirleanca, Sapoca);
Înființarea si/sau modernizarea centrelor de prelucrare a cărnii (Țintești, Scutelnici,Cănești);
Înființarea si/sau modernizarea centrelor de colectare a fructelor, laptelui (în special de capră), mierii etc (Costești, Mihăilești, Stâlpu);
Sprijinirea cultivatorilor de fructe sau viță de vie în procurarea materialului săditor de calitate prin scutirea de taxe;
Sprijinirea cultivatorilor de fructe prin achiziția unei părți din producție pentru distribuție în școli;
Rezultate așteptate: creșterea suprafețelor irigate, creșterea producțiilor de legume, fructe, culturi agricole și pomicole de calitate prin utilizarea de material săditor de calitate, cultivarea unor specii rezistente la secetă, înființarea de culturi de cânepă, creșterea gradului de prelucrare a produselor agricole, creșterea veniturilor la bugetele locale.
Sub-direcția 2.3: Diversificarea economiei rurale
Proiecte propuse:
Creșterea atractivității spațiului rural și încurajarea micilor întreprinzători:
Înființarea unor culturi vegetale „dispărute” din județ (Luciu, Găbinași) ;
Înființarea unor centre de creștere a animalelor (Vâlcelele, Padina, Largu, Mărăcineni, Cozieni,Sapoca);
Revigorarea sericiculturii (Bălăceanu);
Înființarea si/sau modernizarea exploatației și prelucrării lemnului;
Investiții în sectorul agro-industrial: morărit, panificație, tehnologie pentru fabricarea nutrețurilor concentrate (Cilibia, Ghergheasa, Balta Alba);
Diversificarea ofertei turistice rurale;
Diversificarea activităților agroturistice în comunele cu potențial agroturistic (Cislău, Brădeanu, Amaru, Pătârlagele, Măgura, Berca, Calvini, Mânzălești, Vintilă Vodă);
In special în nordul județului Organizarea de festivaluri ale obiceiurilor de iarnă;
Organizarea unor festivaluri legate de practicile
Campanii de informare și conștientizare în mediul rural.
Rezultate așteptate: centre de colectare și prelucrare, culturi ecologice, dezvoltarea activităților non-agricole, creșterea circulației turistice, creșterea suprafețelor cultivate, creșterea producțiilor de fructe, legume;
Sub-direcția 2.4: Dezvoltarea turismului
Proiecte propuse:
Reabilitarea infrastructurii turistice a stațiunii Sărata Monteoru;
Reabilitarea căilor de acces la izvoare de apă minerală;
Realizarea unui traseu de cură;
Înființarea unor săli de fitness, saună, masaj;
Crearea de centre de agrement, baze sportive pentru sporturi de iarnă și sporturi nautice, centre de tratament;
Centru pentru sporturi nautice, activități estivale, drumeții, plajă, plimbări cu barca sau vaporașul, pescuit sportiv în zona Barajului Siriu;
Crearea unei structuri de primire turistică cu funcție de agrement la Rm. Sărat; Amenajarea unei zone de agrement în comuna Glodeanu Siliștea;
Crearea unor mini centre de agrement în jurul atracțiilor turistice (Vulcanii Noroioși, Muzeul Chihlimbarului) care să ofere acces la internet, trasee off-road etc;
Amenajarea pădurii Văleanca, rămășită a Codrilor Vlăsiei, cazonă de agrement adiacentă orașului Pogoanele;
Crearea unor centre de echitație în zone unde se pot amenaja trasee de călărie;
Centre de informare turistică, cu suveniruri, cărți poștale, produse de artizanat
Dezvoltarea unui parteneriat între administrația locală, biserici, operatorii din turism și agenții economici din turism pentru crearea unor pachete turistice atractive;
Dezvoltarea turismului gastronomic prin organizarea unor festivaluri dedicate celor 9 produse tradiționale ale județului;
Stimularea activităților meșteșugărești, de artizanat și tradiționale;
Organizarea unor târguri tematice: lemn, țesături;
Organizarea unor tabere de vară pentru copii și adulți în care meșterii populari să facă demonstrații și să organizeze cursuri;
Organizarea unei manifestări cultural-artistice și de meșteșuguri a romilor;
Amenajarea unor centre de expoziții cu vânzare;
Promovarea obiectelor de artizanat din lemn, păr de capră ca produse ecoturistice; Organizarea unor caravane a meșteșugurilor.
Promovarea internă și internațională a potențialului turistic al județului
Participarea la târguri de turism și alte manifestări specifice pentru promovarea zonei la nivel județean, național și european;
Realizarea de materiale de promovare: broșuri, albume, cărți poștale, etc, CDuri, DVD-uri, filme;
Realizarea unui site specializat pentru turism;
Realizarea unei baze de date cu spațiile de cazare, acces, produse tradiționale, atracții locale, manifestări cultural-artistice;
Rezultate așteptate: centre de agrement / divertisment / relaxare, aquaparcuri, pontoane și debarcadere, pârtii de schi, festivaluri, centre de expoziție, baze de date cu oferta turistică, materiale de promovare.
Direcția de dezvoltare 3: Dezvoltarea resurselor umane
Obiectivul directiei: In contextul integrării activităților productive în spațiul economic European se doreste crearea condițiilor pentru o piață a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată cerințelor angajatorilor prin promovarea societății informaționale, a culturii antreprenoriale și a noilor servicii,
Subdirecții de dezvoltare:
Elaborarea strategiilor și politicilor de formare inițială și continuă;
Formare profesională continuă;
Măsuri active pe piața muncii, instruirea șomerilor și dezvoltarea forței de muncă;
Promovarea incluziunii sociale;
Dezvoltarea capacității instituționale.
Sub-direcția 3.1: Elaborarea strategiilor și politicilor de formare inițială și continuă
Proiecte propuse:
Elaborarea strategiilor sectoriale, a planurilor de acțiune și a modului de monitorizare a acestora;
Identificarea necesarului de forță de muncă din județ pe specialități, în vederea corelării profesionale cu oferta de pe piața forței de muncă;
Elaborarea de studii privind tendințele anticipate pe piața muncii în scopul adaptării programelor de instruire profesională;
Elaborarea programelor de formare și de dezvoltare a competențelor;
Campanii de promovare a oportunităților egale pe piața muncii cu accent pe reintegrarea în societate a grupurilor vulnerabile.
Rezultate așteptate: documente strategice în domeniul dezvoltării resurselor umane: strategii sectoriale, planuri de acțiune, planuri de monitorizare, studii, programe de formare și dezvoltare a competențelor, campanii de informare și conștientizare a populației.
Sub-direcția 3.2: Formare profesională continuă
Proiecte propuse:
Dezvoltarea unei oferte de promovare profesională adecvate;
Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice și resurselor umane din unitățile de învățământ; Dezvoltarea și implementarea sistemului de asigurare a calității în școli;
Elaborarea și implementarea unor pachete de instruire la distanță;
Dezvoltarea culturii antreprenoriale în cadrul activităților curriculare și extracurriculare în învățământul preuniversitar și universitar în parteneriat cu mediul de afaceri;
Dezvoltarea ofertelor de educație din învățământul secundar, universitar / postuniversitar.
Rezultate așteptate: diversificarea ofertei educaționale, oportunități sporite pentru participarea viitoare pe piața muncii, calificarea și recalificarea forței de muncă, servicii de orientare și consiliere, acces la programe de licență și masterat, programe de mobilitate geografică și ocupațională.
Responsabili/parteneri: Consiliul Județean Buzău, Instituția Prefectului Județul Buzău, consiliile locale, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Buzău, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Camera de Comerț și Industrie Buzău, Inspectoratul Școlar al Județului Buzău, mediul academic, agenți economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională.
Sub-direcția 3.3: Măsuri active pe piața muncii, instruirea șomerilor și dezvoltarea forței de muncă
Proiecte propuse:
Aplicarea instruirii profesionale selective, orientată către sectoarele cu potențial ridicat de dezvoltare;
Programe de consiliere și orientare profesională pentru șomeri;
Înființarea unor centre de zi unde șomerii să aibă acces la internet, presă, TV, oferte de instruire;
Acordarea de facilități întreprinderilor care angajează șomeri de lungă durată, tineri și alte grupuri vulnerabile;
Cursuri de instruire care să corespundă mediului de lucru actual (IT, limbi străine, marketing, management);
cursuri de utilizare a calculatorului;
cursuri de limbi străine;
cursuri de marketing / management;
Organizarea de târguri de joburi.
Rezultate așteptate: diminuarea migrării rural – urban și a plecării în străinătate în căutarea unui loc de muncă, creșterea numărului de șomeri care și-au găsit un loc de muncă, creșterea numărului de tineri care se angajează, creșterea numărului de persoane care au acces la educație permanentă, creșterea numărului de programe de formare profesională, beneficii sociale.
Sub-direcția 3.4: Promovarea incluziunii sociale
Proiecte propuse:
Dezvoltarea parteneriatelor sociale în vederea identificării de noi oportunități de integrare pe piața muncii a grupurilor dezavantajate;
Programe de consiliere și orientare pentru facilitarea integrării pe piața muncii a tinerilor absolvenți;
Instruirea și atragerea tinerilor în mediul rural pentru activitățile de asistență socială; Înființarea organizațiilor de voluntariat;
Înființarea unor centre de zi / multifuncționale unde grupurile defavorizate să aibă acces la mijloace de informare: presă, TV, materiale informative;
Programe pentru prevenirea abandonului școlar în rândul etniei rome;
Realizarea educației prefamiliale pentru copii și tineri;
Campanii de educație contraceptivă;
Campanii împotriva violenței casnice;
Campanii împotriva abuzurilor asupra copiilor;
Educație în domeniul igienico-sanitar în localitățile rurale.
Campanii pentru utilizarea apei din surse potabile;
Campanii pentru vaccinarea copiilor;
Campanii pentru educarea tinerelor mame în vederea reducerii mortalității infantile;
Rezultate așteptate: parteneriate sociale, programe de asistență socială derulate în mediul rural, implicarea tinerilor în activități de voluntariat, campanii de educație prefamilială, campanii de educație igienico-sanitară, centre sociale, reducerea abandonului școlar.
Subdirecția 3.5: Dezvoltarea capacității instituționale
Proiecte propuse:
Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată și integrată a dezvoltării economico-socială a județului;
Strategia de dezvoltare a administrației publice locale;
Strategia de realizare a Sistemului Integrat de Asistență Medicală și Tehnică de Urgență Prespitalicească (SIAMTUP);
Strategia de dezvoltare a învățământului preuniversitar;
Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri și poduri județene; Formarea continuă a angajaților din instituțiile publice;
Formarea continuă a funcționarilor publici prin cursuri de instruire generală (de ex. ECDL);
Formarea continuă a funcționarilor publici prin cursuri specifice domeniului de activitate: achiziții, legislație, etc.;
Organizarea unor stagii de instruire în cadrul biroului UNCJR și Asociației Municipiilor din România de la Bruxelles;
Susținerea funcționarilor care vor să devină manageri publici, aplicând Young Professionals Scheme;
Organizarea de cursuri pentru animatorii și managerii culturali, inclusiv în atragerea de fonduri și finanțarea activităților culturale locale;
Creșterea gradului de transparență al administrației publice locale:
Organizarea periodică a unor întâlniri cu cetățenii pentru dezbaterea problemelor de interes general ale localităților;
Organizarea unor întâlniri la nivel de oraș / zonă a unor întâlniri cu cetățenii pentru dezbaterea problemelor, cu participarea reprezentanților Consiliului Județean Buzău;
Organizarea unor Zile ale Porților Deschise la instituțiile publice;
Realizarea de site-uri pentru fiecare autoritate locală; postarea pe site-urile instituțiilor a informațiilor utile pentru cetățeni, în scopul informării complete și corecte;
Informatizarea administrației publice locale:
Instruirea funcționarilor pentru utilizarea calculatorului, cel puțin la nivelul ECDL Start;
Conectarea tuturor primăriilor într-o rețea virtuală privată (VPN) cu Consiliul Județean Buzău și Instituția Prefectului;
Informatizarea și modernizarea furnizării serviciilor publice și a relației cu cetățenii prin folosirea unui sistem informatic integrat în cadrul Consiliului Județean Buzău;
Realizarea portalului www.cjbuzau.ro;
Realizarea bazelor de date geospațiale, utilizarea GIS-ului și a sistemelor interactive de date; Introducerea semnăturii digitale în activitatea administrativă;
Consolidarea nodului electronic al primăriei municipiului Buzău pentru realizarea extinderii și asigurării interoperabilității serviciilor eGuvernare și eAdministrație la nivelul Municipiului Buzău;
Rețea de calculatoare și server comuna Viperești;
Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile oferite populației (certificări ISO pentru servicii de administrație publică);
Certificarea ISO a autorităților locale urbane;
Certificare ISO a instituțiilor subordonate;
Certificare ISO a autorităților din mediul urban;
Dezvoltarea parteneriatelor.
Dezvoltarea identității europene prin acțiuni de înfrățire (twinning) cu comunități din Uniunea Europeană;
Activarea înfrățirilor și acordurilor de cooperare cu parteneri externi și organizarea unor misiuni economice, schimburi de experiență, culturale, educaționale;
Promovarea proiectelor cu impact zonal, integrate;
Rezultate așteptate: politici de dezvoltare, strategii de dezvoltare locală, strategii sectoriale, programe de măsuri anuale și multianuale, planuri de acțiune, instruirea funcționarilor, participarea la schimburi de experiență și vizite de lucru, creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor, dezvoltare instituțională, creșterea gradului de transparență în relația cu cetățenii, creșterea numărului de parteneriate și a schimburilor de experiență, culturale, educaționale desfășurate în cadrul lor.
Direcția de dezvoltare 4: Infrastructură și utilități
Obiectivul direcției: sprijinirea dezvoltării durabile a județului și diminuarea disparităților dintre mediului rural și urban.
Sub-direcții de dezvoltare:
Îmbunătățirea infrastructurii și utilităților;
Accesul egal la serviciile de asistență socială;
Accesul egal la serviciile de sănătate;
Accesul egal la educație;
Valorificarea durabilă a patrimoniului natural și cultural.
Sub-direcția 4.1: Îmbunătățirea infrastructurii și utilităților
Proiecte propuse:
Semnalizarea unitară a intrărilor și ieșirilor din localități;
Modernizarea stațiilor de microbuze și autobuze;
Amenajarea parcărilor auto din orașe și în preajma obiectivelor turistice;
Modernizarea si realizarea centurilor ocolitoare pentru toate centrele urbane;
Modernizarea aleilor pietonale și trotuarelor, înființarea pistelor pentru biciclete;
Construcția de poduri și podețe;
Modernizarea și reabilitarea rețelei de transport feroviar;
Extinderea și modernizarea rețelelor de transport și distribuție / furnizare a gazelor naturale;
Extinderea și modernizarea rețelelor de transport și distribuție / furnizare a energiei electrice;
Construirea , reabilitarea si/sau modernizarea locuințelor, infrastructurilor culturale, sportive și pentru petrecerea timpului liber;
Rezultate așteptate: realizarea unor centuri ocolitoare, reabilitări și modernizări de drumuri județene și comunale, trotuare, poduri și podețe, semnalizări și marcaje rutiere, refacerea și modernizarea tronsoanelor de cale ferată, modernizarea și echiparea gărilor, electrificarea liniilor de cale ferată, racordarea la alimentarea cu gaze naturale și energie electrică, bazine de înot, terenuri de sport, locuri de joacă, bazine de înot.
Subdirecția 4.2: Asigurarea accesului egal la serviciile de asistență socială
Proiecte propuse:
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale;
Reabilitare imobil Centru de zi Bîsca Rozilei oraș Nehoiu;
Centru social în comuna Vernești;
Construirea unor centre de zi, centre sociale, centre multifuncționale;
Reabilitarea și dotarea centrelor de tip rezidențial;
Dotarea cu centrale termice proprii a complexelor de servicii pentru copiii cu deficiențe de pe strada Horticolei din municipiul Buzău.
Sprijinirea parteneriatelor pentru dezvoltarea serviciilor de asistență pentru vârstnici;
Reabilitarea centrului de asistentă medico-socială Pogoanele, județul Buzău
Rezultate așteptate: identificarea unor facilități pentru atragerea personalului calificat, reducerea cazurilor de instituționalizare, dotarea si modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii sociale cu aparatură, echipamente și mijloace de transport specifice, producerea de materiale informative specifice dezvoltarea de parteneriate cu mediul privat, ONG-uri și societatea civilă.
Subdirecția 4.3: Asigurarea accesului egal la serviciile de sănătate
Proiecte propuse:
Realizarea hărții serviciilor medicale și sociale din fiecare localitate, corelate cu sistemul informațional geografic;
Asigurarea asistenței medicale primare în zona rurală;
Construire dispensar uman satele Ciuta și Măgura comuna Măgura;
Reabilitare clădire dispensar uman, farmacie, substație de salvare în comuna Mihăilești;
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;
Asigurarea accesului la asistență stomatologică în mediu rural prin înființarea unor cabinete în fiecare comună și acordarea unor facilități medicilor stomatologi;
Campanii de informare și conștientizare a populației.
Rezultate așteptate: dezvoltarea serviciilor spitalicești, altele decât cele în sistem de urgență, dotarea cu aparatură medicală, crearea și întărirea capacității echipajelor de prim-ajutor comunitar ,crearea unei rețele de asistență medicală comunitară, crearea unor centre de permanență care să asigure continuitatea asistenței medicale primare în zona rurală, realizarea unor baze de date cu informații privind serviciile medicale și sociale disponibile pe localități, programe de asigurare a asistenței stomatologice în mediu rural.
Sub-direcția 4.4: Asigurarea accesului egal la educație
Proiecte propuse:
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare;
Programe de consiliere și orientare școlară;
Creșterea siguranței și prevenirea criminalității în unitățile de învățământ din municipiul Râmnicu Sărat;
Achiziționare de echipamente pentru creșterea siguranței și prevenirii criminalității în municipiul Buzău;
Programe „a doua șansă” pentru tinerii care au părăsit școala;
Susținerea copiilor dotați prin acordarea de burse sociale și crearea unor centre after-school;
Organizarea unor tabere de pregătire intensivă pentru copii dotați;
Combaterea abandonului școlar prin măsuri sociale (asigurarea rechizitelor, burse sociale, locuri subvenționate în taberele școlare, gratuitate la abonamentele pe mijloacele de transport);
Realizarea unui program de medicină școlară.
Rezultate așteptate: înființarea laboratoarelor informatice în toate școlile, asigurarea microbuzelor școlare, servicii de tip semi-internat, centre de zi pe lângă școli, acordarea de burse sociale copiilor dotați proveniți din familii nevoiașe, scăderea cazurilor de abandon școlar, introducerea calculatoarelor și internetului în biblioteci, înființarea unui centru de excelență pentru copii dotați.
Sub-direcția 4.5: Valorificarea durabilă a patrimoniului natural și cultural
Proiecte propuse:
Punerea în valoare a patrimoniului cultural prin reabilitarea și restaurarea monumentelor istorice și clădirilor cuprinse în patrimoniul arhitectonic;
Reabilitarea Muzeului Județean Buzău Al. Odobescu;
Reabilitare clădiri patrimoniu național Vila Albatros;
Restaurarea Muzeului monument istoric clasa I – Casa Domnească Rm. Sărat;
Reabilitare sală de festivități oraș Pogoanele;
Valorificarea patrimoniului cultural și natural;
Conservarea și promovarea patrimoniului cultural comuna Glodeanu Siliștea;
Reabilitare Muzeul Chihlimbarului comuna Colți Conservarea și promovarea patrimoniului cultural local comuna Vintilă Vodă;
Organizarea de festivaluri, târguri și expoziții tematice pentru promovarea culturii, tradițiilor, meșteșugurilor și artizanatului local;
Introducerea aplicațiilor informatice web și geospațiale la nivel local și pe domenii;
Dezvoltarea unui set de servicii și a unei agende de activități pentru crearea de Centre comunitare multifuncționale (cultural și social) în mediul rural.
Reabilitare și dotare casa de cultură a orașului Nehoiu;
Construire cămin cultural Lunca Pripor oraș Nehoiu;
Reabilitare cămin cultural satele Valea Nehoiului, Mlăjet, Curmătură, Păltineni, Bîsca Rozilei, Chirlești – oraș Nehoiu;
Construire așezământ cultural tip I, sat Udați comuna Smeeni;
Reabilitare, modernizare și dotare așezământ cultural comuna Valea Salciei;
Construirea căminului cultural Vadu Pașii comuna Vadu Pașii;
Construire cămin cultural Unguriu comuna Unguriu;
Renovare și modernizare cămin cultural comuna Bălăceanu;
Reabilitare cămin cultural comuna Cochirleanca; Reabilitare cămin cultural Boboc comuna Cochirleanca;
Renovare cămin cultural comuna Calvini;
Reabilitare bibliotecă comunală și sală festivități comuna Beceni;
Reabilitare casa de cultură Amaru, cămin cultural Lunca comuna Amaru;
Reabilitare cămine culturale Merei și Lipia comuna Merei;
Construcție așezământ cultural nou comuna Mihăilești;
Reabilitarea căminelor culturale din satele Brăești și Brătilești comuna Brăești; Reabilitare cămin cultural Niculești comuna Vintilă Vodă;
Rezultate așteptate: restaurări, reabilitări ale infrastructurii culturale, crearea / modernizarea infrastructurilor conexe, participarea la festivaluri, târguri și expoziții tematice, creșterea circulației turistice, realizarea fișelor localităților, creșterea numărului de manifestări culturale locale.
Surse de finanțare ale proiectelor propuse prin direcțiile de dezvoltare:
Investiții proprii finanțate din bugetul local / bugetul județean;
Programe naționale;
Programe operaționale, de cooperare teritorială sau interregională;
Programul Național pentru Dezvoltare Rurală;
Programe bilaterale;
Finanțări ale unor instituții financiare internaționale, bănci specializate în finanțarea sectorului public sau bănci comerciale;
Investiții private;
Finanțări / proiecte ale unor ambasade, fundații, organizații;
CONCLUZII
În prezenta lucrare am însumat modalitatea de elaborare și aplicabilitate a unei strategii de dezvoltare locală/regională în vederea îmbunătățirii calității durabile a vieții în principal. Am impartit in doua lucrarea in prima faza cele 3 capitole si de cealalta parte analiza dezvoltarii pe caz real cum este descris in capitolul 4 “Directiile de dezvoltare ale jutetului Buzau”. În prima parte a lucrării sunt prezentate atât definițiile și generalitațile conceptului de dezvoltare locala cât și “Componentele dezvoltării”- (Cadrul legal, parteneriat pentru dezvoltare, obiectivele si strategia dezvoltarii, resurse pentru dezvoltare, rezultate ale dezvoltarii) ce fac referire la cunoștințele de bază despre strategia dezvoltarii în plan regional/local. In cea de-a doua parte a lucrării este prezentată în cadru general necesitatea elaborării strategiei de dezvoltare locala, practic depistarea problemelor aparute la nivel local ce necesită rezolvarea lor printr-o strategie de dezvoltare durabila si în planul doi sunt expuse propunerile in vederea dezvoltării. Există și o serie de principii care trebuie respectate pe deplin în procesul de planificare a strategiei de dezvoltare locala precum și în elaborarea de măsuri (Sustenabilitatea, egalitatea de șanse, integrarea, inovarea, publicitatea, legitimitatea, control, monitorizare și evaluare). In aceasta parte mai sunt incluși și actorii dezvoltării locale și regionale (ministere economice, ministere sociale, ministerul de externe, institute, organizații naționale pentru dezvoltare, intreprinderi mici și mijlocii, organizații patronale ).Tot pe cadrul general este prezentat și programul național de dezvoltare rurală fiind exemplificat pe 3 faze din care: Faza 1 – Colectarea datelor si analiza acestora(determninarea bazei economice, examinarea oportunitatilor), Faza 2 – Stabilirea strategiei de dezvoltare locala ce are ca subiect stabilirea scopurilor si criteriilor de dezvoltare, identificarea posibilităților de acțiune și dezvoltarea unei strategii pe obiective operationale de dezvoltare. Faza 3 – Selectarea proiectelor de dezvoltare locală. Tot în partea a treia se regasesc și 3 exemple de aplicare a programului în 3 comune diferite (Raducăneni, Seimeni și Catina). In cadrul capitolului 4 este prezentată partea practică a lucrării unde putem vedea practic cuprinderea celor 3 capitole pe caz real (componentele dezvoltarii, necesitatea, obiectivele, propunerile propuse, programele implementate si rezultatele așteptate).
BIBLIOGRAFIE
Lucrări cu caracter general, tratate, cursuri, monografii, legislatie
1.Repere economice și statistice regionale: Statistică Teritorială, 2013.
2.Sandu, D. (2005), Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie, Iași, Polirom.
3.Tufiș, C. (2013), Încrederea în instituții. Valorile românilor, Newsletter, seria 2012‑2014, nr. 2,iunie.
4.Regulamentul privind implementarea Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014
5.EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, COM, Bruxelles, 2010.
6.Dumitru Porojan, Cristian Iftimoaie, Dezvoltare locala durabila in contextual globalizarii , Bucuresti, 2008.
7.Cadrul Strategic Comunitar pentru perioada 2014-2020.
8.Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) 2007-2013.
9.Planul Național de Dezvoltare 2007-2013.
10.Metodologia privind planificarea dezvoltării regionale 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, august 2012.
11.Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030.
12.Lambru, M. (coord.) (2011), Raport Vârsta a treia, București, document de lucru, Proiect Prometeus –promovarea economiei sociale prin cercetare, educație și formare profesională la standarde europene.
13.Petrescu, C., Constantin, A. (2010), „Parteneriat și dezvoltare locală”, Sociologie Românească, vol. 8,nr. 2.
14.Precupețu, I. (2006), Strategii de dezvoltare comunitară, Iași, Expert Projects.
15.Lucica Matei, Dezvoltare locala, Stoica Anghelescu, Ed. Economica, Bucuresti, 2009.
16.Sandu, Dumitru (2008), Dezvoltare comunitară și regională, București, suport de curs, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.
Surse Internet
http://www.prefecturabuzau.ro/Proiecte/ghid.pdf
http://www.primaria-mirceavoda.ro
www.europapentrucetateni.eu
www.insse.ro
www.madr.ro
www.mdrt.ro
www.mmediu.ro
www.primaria-seimeni.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia de Dezvoltare Locala. Componente Dimensiune Aplicabilitate. Studiu de Caz Orasul Buzau (ID: 147015)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.