Strategia de Dezvoltare Durabila a Turismului din Judetul Harghita

CUPRINS

„Județul Harghita, frumos colț de țară, așezat la poalele Munților Călimani și Harghita, parte a realităților românești, ni se înfățișează astăzi asemenea unui buchet de remarcabile înfăptuiri.De neasemuit sînt munții care-l străjuiesc, frumoase sînt izvoarele Mureșului, Oltului și Tîrnavelor și ale altor rîuri carpatine ce se nasc aici, frumoase sînt așezările rurale și urbane , trecătorile de printre munți, dar și mai frumoase sînt împlinirile de azi, care le conferă oamenilor acestui minunat picior de plai ai Romaniei putere și încredere în viitor…”

Motivația alegerii temei pornește de la un motiv personal, reprezintă județul natal, fiind originară din orașul Bălan iar pe de altă parte alegerea temei a fost influențată și de faptul că dezvoltarea durabilă este un concept de actualitate în societatea contemporană și cea viitoare. Consider că județul nu este promovat la adevărata lui valoare, fiind văzut în ultimii ani doar ca un punct de legătură între celelalte județe cu obiective turistice, văzut eronat doar ca un județ de tranzit, de aici dorința de a aduce o contribuție la promovarea eficientă și durabilă a potențialului turistic natural și antropic al județului.

Scopul lucrării este acela de a crea o strategie de dezvoltare durabilă a turismului, la ora acutală județul Harghita având mari carențe atât ca și infrastructură specifică domeniului turismului precum și ca promovare eficientă a potențialului său turistic.

Lucrarea este structurată în șase capitole, pe parcursul primei părți s-a făcut făcut o documentare asupra conceptului de dezvoltare durabilă și a celui de turism durabil. Al doilea capitol este destinat situației trecute și actuale a turismului harghitean, lucrarea este continuată cu o prezentare amplă a potențialului turistic din acest județ, prezentare menită să susțină faptul că județul Harghita este foarte bine dotat din punct de vedere al cadrului natural, frumusețe completată de turismul antropic specific zonei, clădiri vechi, cu importanță istorică.

Începând cu capitolul patru se intră în tema propriu-zisă a licenței și anume strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita, startegia fiind concepută pe șase direcții de dezvoltare, completată la final cu un calcul economic estimativ.

Județul Harghita este un județ complet din punct de vedere al reliefului, munți, ape, peșteri, chei, izvoare carbogazoase, cu numeroase posibilități de dezvoltare a agroturismului, ecoturismului, turismului balnear, turismului activ în general, turism care nu are voie să se piardă în nepăsare și mai ales în prost informare.

Cap.1 Turismul durabil- concepte generale

Locul și rolul turismului în economia națională:

Privit în ansamblu, turismul constituie un fenomen social-economic complex, specific civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și, ca atare, influențat de evoluția eiTurismul reprezintă o activitate esențială în viața națiunilor, iar dezvoltarea sa este legată de libertatea călătoriei –drept uman fundamental.Adresându-se unor segmente largi ale populației și răspunzând necesităților oamenilor de refacere a sănătății, de recreere și de cunoaștere, turismul se caracterizează printr-un înalt dinamism, atât la nivel național cât și la nivel mondial.Totodată, prin caracterul lui de masă și conținutul complex, turismul antrenează un vast potențial material și uman, cu implicații profunde asupra întregii societăți.

Ca urmare, astăzi se consideră că turismul reprezintă cea mai mare afacere din lume:el este principala industrie în ceea ce privește contribuția la produsul mondial brut, numărul unu în lume în ceea ce privește forța de muncă angajată și cel mai important investitor de capital.

Pe plan social, turismul asigură accesul oamenilor la tezaurul de civilizație și frumusețe al societății, facilitează schimbul de opinii, idei, gânduri, contribuind în mod direct la formarea intelectuală a indivizilor, la înțelegerea și conlucrarea oamenilor.El are potențialul de a contribui la promovarea dezvoltării sociale prin efectele pe planul ocupării, redistribuirii veniturilor și atenuării sărăciei.Efectele benefice pot include și modernizarea infrastructurii, cu consecințe pozitive asupra standardului de viață al populației din zonele de destinație turistică.

Pe plan economic, turismul se dovedește a fi un factor al progresului, cu largi și pozitive implicații asupra dezvoltării întregii societăți.Astfel, prin faptul că acționează în direcția introducerii în circuitul economic, a resurselor naturale, a patrimoniului cultural-istoric, de mare atracție, și a unora dintre realizările contemporane în domeniile construțiilor și artei, turismul se constituie într-un factor dinamizator al sistemului economic și social, într-un mijloc de diversificare a structurilor economice, într-un factor de optimizare a structurilor economiei locale.

Sub aspect strict economic, turismul prezintă numeroase avantaje față de alte domenii de activitate:

valoarea adăugată în turism față de alte ramuri este superioară, datorită faptului că importul de materii prime, pentru acest domeniu este nesemnificativă;

turismul nu este o ramură energointensivă;

utilizează, în mare măsură, materii prime autohtone, practic inepuizabile;

permite transferarea în valută a unor resurse materiale și umane neexploatabile pe altă cale;

cursul economic de revenire în turism este avantajos, comparabil cu alte ramuri, deoarece, realizându-se ca export invizibil, prețul produselor turistice nu este încărcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurări, taxe vamale.

turismul asigură o parte însemnată a consumului intern, antrenând, direct sau indirect, importante cantități de prodese industriale și agricole;

sprijină dezvoltarea echilibrată a zonelor țării, prin atragerea în circuitul turistic a unor localități cu resurse corespunzătoare.

După cum se știe, secolul XX a marcat schimbări spectaculoase în toate domeniile. Progresele tehnologice ale acestui secol, bazate pe mari descoperiri științifice în domeniile matematicii, fizicii, chimei, biologiei, au determinat o dinamică fără precedent în viața economică și socială, în evoluția societății.Toate aceste progrese sunt generatoare de probleme noi, civilizația umană intrând în conflict cu mediul ambiant, cu suportul natural al existenței societății umane și al vieții pe planetă.

În aceste condiții și turismul urmează să cunoască noi direcții de dezvoltare.Păstrând tot ce este valoros și eficient în evoluția sa de până acum, turismul urmează să cunoască restructurări profunde, în concordanță cu transformările pe care le va suferi economia viitorului.

După aprecierile specialiștilor, economia viitorului va fi, în egală măsură, o economie umană, ecologică, informațională și durabilă. A.Toffler afirmă că factorul principal al economiei viitorului este puterea prin cunoaștere.Turismul poate contribui, într-o însemnată măsură, la asimilarea informațiilor din orice domeniu.Datorită implicațiilor progresului tehnic asupra productivității factorilor de producție, în viitor va crește timpul liber.Aceasta înseamnă că, în mileniul III, societatea se va baza tot mai mult pe timpul liber.Se bănuiește că de aici va lua naștere o nouă civilizație, un nou mod de a privi existența, de a considera timpul și viața proprie.Timpul liber îl va transforma pe om, devenind instrumentul de întregire a personalității sale.

Dezvoltarea viitoare a turismului necesită deci luarea în considerare a tuturor transformărilor ce se vor produce.În consecință, în viitor se va impune un turism al răgazului, al odihnei și al loisirului, care, prin amenajări fericit realizate vor fi un izvor de regenerare pentru omul sătul de agresivitățile vieții urbane ( aglomerare, zgomot, poluare.etc ), precum și de ritmurile unei activități intense.

De asemenea, în viitor, se impune un turism în armonie cu natura, care, prin calitatea mediului devine pretext pentru descoperire, educație, inițiere, dar și pentru activități științifice, artistice și sportive.

Pe de altă parte, în țările dezvoltate turistic, în hoteluri se manifestă deja tendința ca serviciile de cazare și masă să devină servicii secundare, în timp ce serviciile legate de asigurarea formei fizice și psihice, de petrecere plăcută și utilă a timpului liber al turistului să devină servicii de bază, turiștii actuali căutând și altceva decât lux, mulți dintre ei caută un produs turistic complet, care să îi refacă fizic, psihic dar în același timp să îi anime.Într-un mediu înconjurător atât de rapid schimbător, cum nu i-a fost dat omului să cunoască, trebuie să devenim infinit mai adaptabili decât am fost până acum.Protecția antistres și compensarea modificărilor funcționale și morfologice produse în organism urmează a se realiza printr-un nou produs turistic, denumit punerea în formă, care înseamnă recuperarea fizică și psihică, creșterea performanței și frumuseții umane.

În concluzie, mileniul III impune noi forme și exigențe în turism, care se cer identificate, proiectate, experimentate și dezvoltate.Tranziția la noile forme de turism, solicitate de cerințele viitoare ale societății, constituie un proces de mare complexitate care presupune atât continuitate cât și discontinuitate, dar mai ales extinderea cercetării.

1.2 Specificul și dimensiunea activității turistice

Etimologic, termenul turism se pare că își are originea în latinescul tornus (călătorie în circuit), din care derivă termenul francez tour, cu înțelesul de călătorie, mișcare în aer liber, plimbare, drumeție în circuit.Majoritatea dicționarelor pun însă la originea termenului turism expresiile englezești tour și to tour(a face o călătorie, a călători, a colinda), intrate în circulație în Anglia, în jurul anilor 1700. Acești termeni se consideră că stau la baza termenului francez tourisme- la francezi, tourism la englezi, tourisimo la italieni, tourismus la nemți, turizm la ruși, turism la români.Din termenul turism rezultă și cel de turist, persoana ce practică aceste călătorii, care stau de fapt la baza activității de turism.

Primele încercări de definire a acestor termeni, de delimitare a dimensiunilor lor în timp și spațiu datează de la sfârșitul secolului trecut și începutul secolului nostru.Literatura de specialitate semnalează următoarele opinii mai semnificative:

Turismul este un fenomen al timpurilor moderne bazat pe creșterea necesităților de refacere a sănătății și schimbare a mediului înconjurător, de a trezi și cultiva sentimentul pentru frumusețile naturii.

Turismul este un ansamblu de relații și fapte care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor, în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare.

Turismul este un ansamblu de relații și fenomene rezultate din călătoria și sejurul nonrezidenților atâta timp cât sejurul nu se derulează într-o reședință ce devine permanentă.

Turiștii sunt persoane care se află în afara reședinței lor permanente, a locului de muncă, într-un loc temporar cu intenția clară de a se întoarce după o absență de câteva zile, săptămâni sau câteva luni;

Pentru a putea menține un nivel ridicat de atractivitate a zonelor turistice este necesar să venim cu forme inovatoare de turism, cele care ajută cu adevărat atât persoanele angajate în serviciile turistice cât și pe cei care se bucură de acestea, printre aceste forme de turism numărându-se ecoturismul, turismul activ, balenoclimateric, orice formă de turism conștient care aduce cu sine atât bunăstare îndelungată cât și nivel ridicat de calitate a vieții.

Conceptul de dezvoltare durabilă

“Calitatea nu înseamnă totul, dar totul este nimic fără calitate.” Anonim.

Dezvoltarea durabilă nu este un concept nou, este cea mai recentă exprimare a unei etici foarte vechi, care implică relațiile oamenilor cu mediul înconjurător și responsabilitățile generației actuale fată de generațiile viitoare.Ciitoare.Ca o comunitate să fie într-adevăr durabilă trebuie să adopte o abordare în trei direcții care să ia în considerare resurselele economice, mediul înconjurător și resursele culturale. Comunitățile trebuie să ia în considerare aceste necesități.nu doar pe termen scurt ci și pe termen mediu sau lung.“ Dezvoltarea durabilă corespunde cerințelor prezentului fără să compromită posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități”.

Punctul de concentrare și mărimea eforturilor durabilității depind de condițiile locale, inclusiv de resurse, acțiuni politice, individuale și de trăsăturile remarcabile ale comunității.Demersurile pentru susținerea comunităților au fost aplicate chestiunilor privind expansiunea urbană, dezvoltarea și progresul economic, conducerea ecosistemului, agriculturii, biodiversitate, clădiri ecologice, conservarea energiei, prevenirea poluării.Multe dintre aceste chestiuni și alte asemenea ale comunității nu pot fi abordate cu ușurință prin moduri sau elemente tradiționale în societatea noastră.

În accepțiunea sa actuală, dezvoltarea durabilă cuprinde trei mari categorii: performanța economică, protecția mediului și responsabilitatea socială, toate trei având la temelie un proces educațional în spiritual dezvoltării durabile.Sustenabilitatea este o paradigmă în care viitorul este imaginat ca un echilibru între mediu, societate și economie în scopul de a îmbunătăți calitatea vieții.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 9 iunie, Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă, pentru o Europă extinsă.Documentul este conceput într-o viziune strategic unitară și coerentă, având ca obiectiv general îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile actuale și viitoare prin crearea unor comunități sustenabile, capabile să gestioneze și să folosească resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei în vederea aigurării prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale.

Strategia Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabilă, ce reprezintă fundamentul Strategiei Naționale a României în domeniu, completează Strategia de la Lisabona care dorește a fi un catalizator pentru cei ce elaborează politici publice și pentru opinia public, în scopul schimbării comportamentului în societatea europeană și, respectiv, în societatea românească și implicării active a factorilor decizionali, publici și privați, precum și a cetățenilor în elaborarea, implementarea și monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile.

În acest scop sunt identificate patru obiective- cheie :(fig.1)

Protecția mediului, prin măsuri care să permită disocierea creșterii economice de impactul negativ asupra mediului;

Echitatea și coeziunea social, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversității culturale, egalității de șanse și prin combaterea discriminării de orice fel;

Prosperitatea economică, prin promovarea cunoașterii, inovării și competitivității pentru asigurarea unor standarde de viață ridicate și unor locuri de muncă bine plătite;

Îndeplinirea responsabilităților internaționale ale Uniunii Europene prin promovarea insituțiilor democratice în slujba păcii, securității și libertății, a principiilor și practicilor dezvoltării durabile pretutindeni în lume.

Fig.1 Elementele dezvoltării durabile (sursa www.irds.ro)

Dezvoltarea durabilă poate fi definită atât calitativ în cuvinte, cât și cantitativ, ca raport.Din punct de vedere calitativ, durabilitatea urmărește să ofere cele cele mai bune rezultate pentru mediul natural și uman, atât în prezent cât și în viitorul indefinit.

În dorința de progres și creștere economică cu orice preț, omul a uitat, adesea, că este și parte a sistemului natural, intervenind, de multe ori, peste capacitatea de suport a acestuia.Astfel, au apărut dezechilibre ale căror efecte deja se simt, preocupările la nivel mondial fiind tot mai accentuate în direcția contracarării acestor efecte.

Dezvoltarea durabilă poate fi văzută ca o adaptare a societății și economiei la marile probleme cu care omenirea se confruntă în prezent: schimbările climatice, criza de apă, seceta, deșertificarea, epuizarea unor resurse, deșeurile, pierderea biodiversității, creșterea populației, sărăcia, migrația, poluarea etc.Pentru preîntâmpinarea, contracararea și eliminarea repercusiunilor acestora și pentru asigurarea dezvoltării economice, progresului social și dezvoltării umane sunt necesare inițierea și susținerea unor acțiuni concrete, sintetizate în obiective specifice și măsurabile, ce fac obiectul Strategiilor naționale pentru Dezvoltare Durabilă.

Conceptul de turism durabil:

În evoluția conceptului de dezvoltare durabilă s-au înregistrat mai multe etape, fiecare dintre acestea fiind marcată de anumite evenimente și conferințe internaționale care și-au propus să atragă atenția asupra implicățiilor dezvoltării necontrolate asupra omenirii.Unul dintre aceste evenimente a fost și raportul O.N.U “ Our common future”( “Viitorul nostru comun”), publicat în anul 1987, în care s-a ridicat problema dimensiunii ecologice a dezvoltării și a raporturilor dintre raționalizare și dezvoltare, dintre producție și consum.

Un alt eveniment extrem de important a fost și Conferința O.N.U de la Rio de Janeiro, în iunie 1992.Această conferință a avut ca temă” Mediul și dezvoltarea” și a determinat apariția mai multor puncte de vedere în legătură cu protecția mediului, sprijinirea unei industrializări mai puțin distructive și găsirea unor căi de înlocuire a dezvoltării economice intensive cu o dezvoltare durabilă.În ambele cazuri turismul nu a fost temă principală de discuție.

Locul turismului în dezvoltarea durabilă este dat de rolul acestei activități economice care “vinde” mediul fizic și uman ca produs al său.Turismul este una dintre industriile care trebuie să se implice, ca industrie a resurselor, dependentă de potențialul natural și antropic, de moștenirea culturală a societății.Turismul ”vinde ”aceste resurse ca pe niște părți ale produsului său, dar în același timp împarte anumite resurse cu alți utilizatori, printre care comunitățile locale ocupă locul principal. Este esențial ca turismul să fie activ în problemele dezvoltării durabile și să coopereze cu alte industrii în asigurarea calității și longevități resurselor pe care se bazează întreaga activitate turistică.Dezvoltarea durabilă în turism este o necesitate, iar legătura între turism și mediu este mult mai importantă decât în cazul altor industrii.De multe ori turismul a generat efecte negative economice, sociale sau ecologice iar contracararea acestora nu se poate realize decât cu un management profesional care să atragă în procesul decizional toți factorii implicați în dezvoltarea durabilă a turismului.

Turismul s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, transformându-se într-o industrie bazată pe consum, caracteristic țărilor industrializate și mai ales datoriă capacității acestuia de a aduce câștiguri însemnate pentru țările dezvoltate.

Avantajele economice ale turismului, impactul economic pozitiv exprimat în creșterea veniturilor și crearea locurilor de muncă, sunt de necontestat.Aceste avantaje au constituit pentru mult timp motorul dezvoltării turistice expansive și necontrolate, caracteristică anilor 1960-1970.Consecințele negative datorate enormei exploatări turistice au fost abia mai târziu puse în discuție.Efectele turistice negative se referă în special la daunele produse mediului înconjurător și mediului socio-cultural, oamenii fiind mânați de partea economică uită cât de important este să protejezi o regiune, o resursă, o resursă care s-a format în miliarde de ani.O realitate este și faptul că, tot din cauze economice oamenii au defrișat păduri ca să facă teren arabil, restrângând foarte mult arealul deținut până nu demult de către animale, au distrus numeroase specii de plante și animale, din dorința de cunoaștere a lumii oamenii au intrat foarte adânc în viața animalelor sălbatice, odată cu asta declanșându-se haosul, rezervele de animale s-au redus considerabil în ultima jumătate de secol, de exemplu rezervele de pește sunt acum la un sfert din cele de acum 60 de ani, datorită pescuitul inconștient, numeroase specii de animale marine au dispărut sau sunt pe cale de dispariție, animalele neputând face față ritmului în care sunt exploatate, nu se pot înmulți atât de rapid.

Un alt factor care a dus la degradarea mediului înconjurător este legat de poluare, poluare care a apărut din comoditatea omului și din dorința lui de îmbogățire rapidă, odată cu dezvoltarea sistemelor de transport, terestru, maritim, feroviar, aerian, oamenii au defrișat păduri pentru a construi noi rute , au nivelat terenuri, au remodelat întreaga natură.

Turismul nu este numai cauza pagubelor provocate mediului înconjurător ci este și o victimă a acestora.Oferta turistică se bazează în principal pe factorii naturali și socio-culturali care definesc o zonă turistică.Această ofertă este din ce în ce mai amenințată de problemele legate de mediul înconjurător, amintim de accentuarea efectului de seră, razele ultraviolete, ploile acide care pot afecta atât mediul natural, păduri cât și pe cel cultural, monumente istorice și clădirile.

Faptul că turismul înregistrează o tendință de autodistrugere a ridicat probleme care au fost puse în discuție relativ târziu când mare parte dintre resursele naturale au fost puse în pericol, numeroase specii de plante și animale au dispărut, poluarea solului, a apelor, a aerului au devenit adevărate piedici pentru buna desfășurare a activităților turistice și au și efecte negative în ceea ce privește calitatea vieții.O influență puternică, directă sau indirectă asupra structurii și dinamicii peisajelor este exercitată de către om prin defrișări, pășunat, culturi agricole, amplasarea așezărilor și a diferitelor construcții.

Conceptul de turism durabil reprezintă așadar dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul și marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială și economică a mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale și culturale pentru generațiile viitoare, acea formă numită și dezvoltare conștientă a turismului.

Cap 2. Potențialul turistic al județului Harghita

2.1 Cadrul geografic:

Județul Harghita este situat în partea centrală a Carpaților Orientali, acolo unde puternicul lanț vulcanic Călimani-Harghita este despărțit- prin bogatele depresiuni intramontane udate de apele Mureșului și Oltului- de semețele culmi împădurite ale munților Giurgeu, Hășmaș și Ciuc.

Fig 2.1 Harta județului Harghita

Județul Harghita are o formă aproximativ triunghiulară, în care limitele sale urmăresc, în cea mai mare parte linia orografică de maximă altitudine.La nord se află munții Călimani, cu înfățișarea unui puternic zid alcătuit din roci vulcanice și cu înălțimi de peste 2000 metri, ce domină întreaga zonă muntoasă.Acest masiv îl desparte de județul Suceava.La est se învecinează cu județele Neamț și Bacău, printr-o limită sinuoasă, care trece prin câteva vârfuri, ce ating înălțimi de 1450-1791 metri, ale munților Bistriței, Hășmaș și Ciuc.Spre sud, o linie care urmează cotele cele mai înalte ale munților Tușnad, apoi o parte din compartimentul sudic al munților Harghita și din zona Perșanilor Nordici alcătuiește limita cu județul Covasna.În regiunea dealurilor subcarpatice, fragmentată de rețeaua hidrografică a Târnavei Mari, o linie care trece prin câteva vârfuri de 700-800 m îl desparte de județul Brașov.În partea de vest limita care se înscrie pe cumpăna de ape a munților Gurghiu și pe culmile Subcarpaților Transilvăneni desparte județul Harghita de județul Mureș.

În limitele menționate, județul Harghita are o suprafață de 6610 km2 , ceea ce reprezintă 2,8% din teritoriul țării, râurile Mureș și Olt drenează în partea de est două mari depresiuni, Giurgeu și Ciuc, dispuse longitudinal între lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali.Aceste depresiuni sunt străbătute de o rețea feroviară și rutieră ce leagă județul prin defileul Mureșului de partea nord-vestică a țării, iar prin defileul Oltului de la Tușnad de centrele urbane și industriale din depresiunea Brașovului.Drumurile montane, cum sunt cele spre Bistricioara sau Tulgheș, peste Munții Giurgeu leagă de asemenea acest județ de așezările urbane și rurale de pe văile Bistrița, Trotuș și din bazinele hidrografice ale celor două Târnave.

2.2 Cadrul Istoric:

Teritoriul cuprins în limitele acestui județ era peste tot locuit, incă din neoliticul timpuriu(5500-3500 î.e.n.), de triburi care se ocupau cu vânătoarea animalelor și cu cultivarea grăului primitiv. Câteva așezări din epoca neolitică descoperite în apropiere de județul Harghit, în depresiunea Brașov(Ariușd, Reci, Boroșneu Mare), pe lângă faptul că atestă prezența omului în toată această epocă, totodată ele pun în evidență existența unor culturi ce s-au răspândit pe o mare suprafață din teritoriul țătii noastre.Dintre acestea cele mai importante au fost culturile de la Criș, Ariușd și Cucuteni.

Purtătorii acestor culturi au dezvoltat o economie cu caracter agricol primitiv.Încep să cunoască torsul, țesutul și olăritul.Se ajunge de la folosirea unei ceramice alcătuite din vase lucrate dintr-o pastă cu amestec de pleavă (cultura Criș), la ceramica pictată în trei culori( Cucuteni- Ariușd).

Pe lângă uneltele și armele folosite mai larg se semnalează începuturile de prelucrare a cuprului sub formă de pumnale, topoare cu două tăișuri.

În epoca bronzului apare o schimbare în viața economică a triburilor, în sensul că are loc începutul unei separări a păstoritului de agricultura primitivă, apare de fapt prima diviziune socială a muncii.

În prima epocă a fierului (Hallstatt) se produc importante transformări în viața triburilor.Agricultura, păstoritul, meșteșugurile și negoțul cunosc o perioadă înfloritoare.Din noul metal se fac săbii, pumnale și lănci, iar aristocrația militară, care începe să se diferențieze de masa triburilor, își orientează întreaga activitate către războaie.În timpul acesta, pe actualul teritoriu al județului Harghita apar așezări și fortificații delimitate de șanțuri și valuri de apărare.De exemplu pe Dealul Cetății de la Băile Tușnad se întâlnesc cele mai tipice fortificații de tip Hallstatt cu prezența șanțurilor și a zidurilor de apărare.De asemenea, la Sâncrăieni, localitate așezată în depresiunea Ciucului Inferior, au fost descoperite importante obiecte de fier și vestitul tezaur dacic.

Fig.2.2 Piese ale tezaurului dacic descoperit la Sâncrăieni

În a doua epocă a fierului se mărește numărul așezărilor și fortificațiilor din necesitatea de apărare și expansiune.Cultura geto-dacică cunoaște o înflorire deosebită.Se dezvoltă olăritul, se cunoaște foarte bine prelucrarea lemnului, a fierului și argintului.Arta argintarilor este în plin avans, se fac brățări, pocale, catarame etc.În bazinul superior al Târnavei Mari și în depresiunea Ciucului sunt și astăzi vizibile urmele sistemelor de cetăți și fotificații dacice de la Zetea, Jigodin, Racu și Tușnad.

În perioada ocupării Daciei de către romani(106-271), cu toate că înflorirea culturii geto-dacice este oprită brusc are loc totuși dezvoltarea pe o altă axă, se îmtemeiează noi orașe, se fac drumuri, se întinde exploatarea bogățiilor subsolului, se construiesc băi publice etc.

După retragerea romanilor, în 271, populația daco-romană deși a rămas pe acest teritoriu a avut de luptat cu popoarele migratoare, care odată ajunse aici au început să schimbe obiceiurile, o mărturie în acest sens fiind obiectele de fier și ceramică de la Mugeni.De asemenea, spre mijlocul secolului al VII-lea și în secolul al VIII-lea, din așezările descoperite la Șimionești, Filiași, Cristuru Secuiesc rezultă că populația daco-romană de aici a conviețuit cu triburi slave.

În această perioadă de cristalizare a relațiilor feudale, izvoarele vremii pomenesc de existența unor formațiuni politice, voievodate, pe teritoriul Harghitei.Acestea aveau în fruntea lor voievozi care conduceau armate de țărani.Din a doua jumătate a secolului al-XI-lea în Transilvania se extinde, treptat, dominația statului feudal maghiar, însoțită și de colonizarea secuilor etc.

La sfârșitul secolului al XIX-lea orașele Odorheiu Secuiesc și Miercurea-Ciuc au început un proces de modernizare, aici concentrându-se cele mai importante instituții, apărând primele stabilimente industriale.Au fost introduse electricitatea, poșta, telegraful, a început viața culturală (biblioteci, ziare, tipografii, asociații culturale, sportive, comerciale) iar în anul 1897 la Miercurea-Ciuc s-a inaugurat calea ferată.După construirea căii ferate, economia a cunoscut o tendință de dezvoltare, în primul rând în domeniul industriei lemnului, deși este de remarcat că zona a fost destul de înapoiată din punct de vedere socio-economic față de alte regiuni ale Monarhiei Austro-Ungare.

După primul război mondial, Transilvania s-a unit cu România, iar în perioada interbelică viața economică și culturală a județului a cunoscut progrese semnificative.

După al doilea război mondial, în perioada regimului comunist (1947-1989), vechea ordine economico-socială a fost schimbată complet prin naționalizarea, colectivizarea și industrializarea forțată.

Miercurea-Ciuc a devenit municipiu-reședință de județ din 1968, iar imaginea orașelor din județ a fost schimbată profund prin construirea de cartiere de blocuri și amplasarea unor zone industriale fără tradiție în zonă (fabrica de tractoare din Miercurea-Ciuc, fabrica de mobilă din Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuiesc, Întreprinderea de Oțeluri Speciale Forjate din Cristuru Secuiesc, Întreprinderea Mecanică din Gheorgheni).

2.3 Clima și relieful:

Clima este caracteristică zonelor intramontane, cu ierni lungi și geroase și veri scurte și cu o temperatură relativ ridicată.Datorită frecventelor temperaturi minime înregistrate în perioada anului în localitățile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Toplița și mai ales Joseni (-38°C în 1963), județul Harghita este supranumit "Polul românesc al frigului".Numărul zilelor de îngheț ajunge, în medie anual, la 160.Sunt frecvente înghețurile târzii de primăvară (uneori chiar și în lunile mai-iunie) și cele timpurii de toamnă, începând chiar din septembrie.

Principala caracteristică a reliefului constă în predominarea ținuturilor muntoase, acestea ocupând peste 60% din teritoriul județului.Se disting 3 unități principale  de relief: munți cu altitudine până la 2000 m, dealuri cu altitudini medii de circa 800 m și depresiuni intramontane și intercolinare cu altitudini între 400 și 800 m.Relieful muntos se grupează în două lanțuri paralele pe direcția NV – SE. În parte acentrală sunt situate lanțurile vulcanice ale munților Gurghiului (cu vârful Prisca, 1777 m), munții Harghita Centrali (cu vârful Harghita Mădăraș1801 m) și munții Harghita de Sud (cu vârful Cucu 1558 m).

2.4 Infrastructura, probleme speciale, proiecte:

sistem centralizat în 41 localități

sistem individual în 26 localități

Alimentări cu apă:

canalizarea există în 21 de localități;

alimentare cu energie electrică: cu excepția a 21 de sate, toate localitățile sunt conectate la sistemul de alimentare cu energie electrică, în unele dintre acestea existând gospodării care urmează a fi conectate (2.414 gospodării).

Infrastructura rutieră

Rețeaua de drumuri și cale ferată în județul Harghita este cuantificată cu ajutorul indicatorului activ "Lungimea rețelei de căi ferate și drumuri", după cum urmează: lungimea totală a rețelei de drumuri din județul Harghita (exceptând drumurile forestiere, vecinale și străzile din localități) este de 1.827,856 km, fiind compusă din drumuri europene, drumuri naționale, drumuri județene și drumuri comunale.

Tabel 1. Lungimea rețelei de drumuri din județul Harghita

Rețeaua de cale ferată

Județul Harghita dispune de o rețea de cale ferată în lungime totală de 209 km, din care 174 km (83,2 %) este electrificată.Pe teritoriul județului nostru se situează nodul de cale ferată Siculeni, care asigură legătura cu zona de est, nord-est și sud-est a României.

Tabel 2. Lungimea liniei de cale ferată în Județul Harghita

Rețeaua de telecomunicații:

Județul Harghita beneficiază de o rețea modernă de telecomunicații, având conectate toate localitățile, cu excepția a 55 de sate.Numărul abonaților telefonici la Romtelecom este de aproximativ 42.000, o parte a abonaților acestora fiind preluați în ultima perioadă de furnizori ai serviciului de telefonie fixă.Activitatea Oficiului Județean de Poștă Harghita este asigurată în cadrul a 34 de oficii, 67 agenții, 27 ghișee și 7 circumscripții poștale.

2.5 Industria, agricultura, comerțul, serviciile și turismul :

Industria din județul Harghita este dominată de industria ușoară, alimentară și de prelucrare a lemnului.Activitatea industrială se concentrează în cele două municipii mai importante ale județului, Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuiesc.Activitățile industriale s-au dezvoltat pentru exploatarea și industrializarea (prelucrarea) lemnului, industria alimentară(prelucrarea laptelui și a cărnii), industria textilă, tricotaje și confecții.În economia județului, de-a lungul anilor trecuți industria a evoluat ascendent, astfel ca în prezent pe lânga principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele naturale care se găsesc în sol și subsol, activitatea industrială este prezentă prin mai toate ramurile sale.De remarcat este faptul că în ultima perioada a crescut considerabil valoarea producției lemnului prelucrat, mobilierul și produsele similare ocupând de departe primul loc și în exportul județului.Industria textilă este bine reprezentată în județ, materialele textile și articolele de îmbrăcăminte favorizând aducând un plu semnificativ balanței comerciale.

Industria ușoara și agricultura ocupă aproximativ jumătate din forța de muncă, ponderea turismului fiind nesemnificativă datorită slabei dezvoltări a infrastructurii, a comunicațiilor și telecomunicațiilor.

Agricultura

Deși numărul populației ocupate în agricultură este redus, aceasta are un rol important pentru populație din punct de vedere existențial.Terenurile agricole în proporție de 80% sunt de clase inferioare, producția fiind orientată în marea majoritate spre aprovizionare sau schimburi locale.

Sectorul vegetal

Suprafața care deține cea mai mare pondere din terenul arabil de 91.724 ha este cultivată cu plantele furajere perene, cu un procent de 35,6%, și anume 32.639 ha.Raportat la suprafață totală agricolă, suprafața ocupată de cereale este situată la un procent de 31%, care este în continuă scadere fata de anii trecuti.Suprafața ocupată cu cartofi a fost de 14.491 ha, ceea ce reprezinta 16% din totalul suprafeței arabile.Se constată o scădere a suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr cu 23%, ca urmare a lipsei cererii pe piața a culturii.Pentru îmbunătățirea structurii culturilor ar trebui extinse suprafețele cultivate cu plante energetice și industriale, ca rapița, inul pentru fibră , care încep să se extindă pe arii cât mai mari de suprafețe agricole în UE.Analizând producțiile medii obținute față de anul precedent, se constată o scădere pronunțată a producției la toate cerealele păioase, cauza principală fiind seceta excesivă.La producția de cartofi se observă o cresșere de 25% față de anul trecut, adică 220.292 tone în 2007, față de 175.169 tone în 2006, cultura nefiind afectată de secetă într-o măsură semnificativă.

Comerțul, serviciile și turismul

Bogațiile naturale ale acestor zone, în special pădurile de fag și brad, au permis ca valorificarea produselor lemnoase sa fie o sursă importantă de venituri pentru populație și locuitorii județului au avut dintotdeauna legături comerciale cu ținuturile vecine.

Orașele și comunele județului, în special pe văile Mureșului și Oltului au constituit o bună piață pentru grâu, porumb, fructe, zarzavaturi și vinuri aduse din județele învecinate, din Moldova, Țara Bârsei și Văile Târnavelor.Din produsele specifice târgurilor și piețelor cele mai semnificative sunt ceramica populară din Corund și Danești, unelte din lemn, ciubere, țesături din cânepă și in, diverse produse alimentare.În prezent, în județul Harghita societățile comerciale care desfășoară activități de comerț continuă să se mențina în număr ridicat și aproape în întregime aceastea sunt societăți private.

Valoarea totală exporturilor efectuate în anul 2007 a crescut cu 106,6% față de 2006, importurile sporind – de asemenea – cu 142,5%.Procentul mult mai mare de creștere al importurilor în perioada de referință comparativ cu cel al creșterii exporturilor, a condus la sporirea deficitului balanței comerciale față de cel din anul anterior cu 131,87 procente.

Cifrele prezentate reflectă creșterea superioară a exporturilor, în detrimentul importurilor în 2007, fiind în procent mai ridicat comparativ cu anii anteriori, ceea ce generează un deficit comercial sporit.Ponderea însemnată în activitatea de export în perioada de referință o dețin următoarele produse: mobilă, îmbracaminte, textile, ziare și produse imprimate, cazane,  turbine, motoare, încalțăminte, materiale plastice.

Principalele activități de prestări servicii sunt: transporturile cu 29,7%, hoteluri și restaurante 18%, servicii financiare 10%, telecomunicații 9,3%, tranzacții imobiliare 7,3%, reparații autovehicule 6,1%, etc.

Unitățile de cazare:

Unitățile de primire turistice clasificate în judetul Harghita pâna la 31.12.2007 sunt în număr de 572, structurate după cum urmează: 441 pensiuni agroturistice, 47 pensiuni urbane, 37 pensiuni turistice, 20 hoteluri, 8 moteluri, 6 cabane, 4 vile, 3 hoteluri pentru tineret, 2 campinguri, 2 hosteluri, 1 han si 1 apartament pentru închiriat.

Din clasificarea acestor structuri turistice dupa categorie, rezultă 60 de unități cu 1 floare, 364 cu 2 flori, 34 cu 3 flori, 1 cu 4 flori, 11 unități cu 1 stea, 67 cu 2 stele, 33 cu 3 stele si 2 unități turistice de cazare cu 4 stele.De asemenea, până la sfârșitul anului 2006 au fost omologate 16 pârtii de schi la nivelul judetului Harghita.

Tendinte (priorități):

Județul Harghita se află într-un proces continuu de evaluare și căutare a surselor și resurselor social-economice competitive atât pe plan regional, național cât și european.

Perioada de tranziție pe care a parcurs-o scoate în evidență faptul că atât la nivelul autorităților locale cât și al cetățeanului de rând se conturează o nouă mentalitate.Aceasta este reflectată de ideea potrivit căreia pentru a fi competitiv la nivelul standardelor impuse de UE este necesară o evaluare profundă a resurselor de care dispune fiecare comunitate/zonă și găsirea modalităților eficiente de exploatare a acestora, în sensul creșterii gradului de dezvoltare atât a regiunii cât și a standardelor de viață ale comunităților implicate în acest proces.

În județul Harghita acest proces a demarat relativ lent, fapt demonstrat de numărul restrâns al societăților de exploatare a resurselor solului și subsolului, excepție facând însă exploatarea și prelucrarea lemnului.Pe aceeași pantă de dezvoltare lentă se situează și activitățile din domeniul turistic, care cunosc pe de o parte o dinamică redusă în ceea ce privește îmbunătățirea și modernizarea calității serviciilor din vechile stațiuni balneo-climaterice, în timp ce în paralel se constată o creștere a dinamicii turismului rural.

Județul Harghita are în componență 67 de localități, din care 4 municipii, 5 orașe și 58 de comune.

Municipiul-reședință de județ este Miercurea-Ciuc, localitate cu o populație de 41.971 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007).

Celelalte trei municipii sunt: Odorheiu Secuiesc cu o populație de 36.320 locuitori, Gheorgheni cu populația de 19.705 locuitori și Toplița cu o populație de 15.770 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007).

Orașele sunt: Cristuru Secuiesc cu 10.365 locuitori, Bălan cu 7.899 locuitori, Vlăhița cu 7.014 locuitori, Borsec cu 2.795 locuitori și Băile Tușnad cu 1.678 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007).

Cele 58 de comune ale județului sunt: Atid, Avrămești, Bilbor, Brădești, Căpâlnița, Ciceu, Ciucsângeorgiu, Ciumani, Cârța, Corbu, Corund, Cozmeni, Dănești, Dealu, Ditrău ,Dârjiu, Feliceni, Frumoasa, Gălăuțaș, Joseni, Lăzarea, Leliceni, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Lupeni, Mădăraș, Mărtiniș, Merești, Mihăileni, Mugeni, Ocland, Păuleni-Ciuc, Plăieșii de Jos, Porumbeni, Praid, Racu, Remetea, Satu Mare, Săcel, Sărmaș, Secuieni, Siculeni, Sâncrăieni, Sântimbru, Sândominic, Sânmartin, Sânsimion, Subcetate, Suseni, Șimonești, Tomești, Tulgheș, Tușnad, Ulieș, Vărșag, Voșlăbeni și Zetea. În componența comunelor din județ intră 235 de sate.

Din populația totală a județului, la 1 iulie 2007 143.517 (44,07%) locuitori trăiau în mediul urban și 182.094 (55,93%) în mediul rural.La aceeași dată, structura populației pe sexe era următoarea: 164.366 (50,48 %) persoane de sex feminin și 161.245 (49,52 %) persoane de sex masculin.

Structura populației după etnie: români 45.870, maghiari 27.6038, rromi 3.835, germani 140, etnie nedeclarată 131, ceangăi 68, altă etnie 45, ucraineni 29, ruși, lipoveni 14, evrei 13, slovaci 6, italieni 6, bulgari 5, armeni 5, turci 4, sârbi 4, polonezi 4, greci 3, tătari 1, cehi 1.

Structura populației după religie: 212.937 romano -catolici, 43.277 ortodocși, 41.269 reformați, 23.220 unitarieni, 1.910 persoane de altă religie, 582 baptiști, 578 persoane fără religie, 525 greco-catolici, 498 adventiști de ziua a 7-a, 355 penticostali, 214 persoane de religie nedeclarată, 186 creștini după evanghelie, 168 evanghelici luterani sinodo-presbiterieni, 71 evanghelici de confesiune augustană, 56 atei, 28 evanghelici, 25 creștini de rit vechi, 13 mozaici și 10 musulmani.Populația totală stabilă a județului la 1 iulie 2007, conform datelor Institutului Național de Statistică, era de 325.611 locuitori.

În județ s-au dezvoltat în decursul vremii unele centre de ceramică cu un specific recunoscut pe plan național și chiar internațional, ca cel de la Corund. În gospodăriile țărănești se confecționau și continuă să se lucreze fote, bundițe, covoare, țesături, broderii, cu o gamă variată de ornamente specifice zonelor.O afirmare a literaturii culte în județul Harghita se leagă de înființarea tiparului de către Ioan Căianu, în anul 1669, la Colegiul franciscan din Șumuleu, de apariția unei pleiade de intelectuali dornici de a răspândi literatura cultă și pe aceste meleaguri.Locuri și oameni harghiteni au inspirat și numeroși scriitori români.Cunoscute sunt povestirile lui Mihail Sadoveanu: "Lacul Roșu", "Modoros", "Cheile Bicazului" – din volumul "Vechime".Acțiunea din piesa lui Mihail Sebastian "Jocul de-a vacanța" se desfășoară la Lacu Roșu.

Concluzia acestui capitol este aceea că județul Harghita are neapărată nevoie de o dezvoltare a turismului, capitol unde nu stă foarte bine, infrastructura de transport, cazare și agrement este insuficient dezvoltată fiind zone unde aceasta este practic inexistentă.Pe lângă faptul că odată cu dezvoltarea turismului începe și bunăstarea economică și socială turismul deschide o nouă cale către cunoaștere, valorificare, curiozitate, oferind totodată și numeroase locuri de muncă noi, locuri de muncă ce au ca scop de această dată valorificarea pozitivă a resurselor naturale și antropice de care dispune județul, principalele ocupații ale locuitorilor fiind la ora actuală cele, care, așa cum s-a văzut anterior aduc prejudicii serioase mediului înconjurător, industria prelucrării lemnului care a dus la defrișări masive pe raza județului, industria extractivă care a ridicat gradul de poluare a apelor, aerului și solului, industria textilă care a dus la mari consumuri de energie electrică, ocupații care au ca rezultat și mari cantități de deșeuri, contribuind decisiv la poluare estetică a județului.

Cap.3 Turismul harghitean- principalele zone turistice ale județului

Complexitatea și varietatea reliefului, întregite de bogățiile apelor minerale, de prezența unor monumente de artă și cultură de o deosebită valoare arhitectonică, precum și dezvoltarea unor stațiuni balneare și climaterice legate printr-o rețea de căi ferate și rutiere, favorizează ca pe teritoriul județului Harghita să existe numeroase centre de interes turistic.Dintre acestea menționăm:cea mai cunoscută stațiune de tratament a județului, Băile Tușnad, singurul lac de origine vulcanică din România, Lacul Sfânta Ana, principalul centru destinat turismului cultural, Miercurea Ciuc, municipiul Odorheiu Secuiesc care vine în completarea turismului cultural din județ, Hășmașul Mare cu Piatra Singuratică și izvoarele a două râuri cu importanță majoră pentru rețeaua hidrografică națională, Olt și Mureș, Gheorgheni-Lacu Roșu, cea mai vizitată zonă a județului , Cheile Bicazului, cele mai adânci și frumoase chei din țară, obiectiv turistic împărțit cu jedețul Neamț, depresiunea Borsec, Toplița-Călimani, mina de sare de la Praid etc.

Prezentarea potențialului turistic natural și antropic al județului este stucturată pe 9 zone geografice cu principalele puncte de atracție și este completată de potențialul balenoclimateric și zonele cu mofete, ape minerale și cu proprietăți terapeutice ale județului.

Fig.2 Principalele forme de relief din județul Harghita

Fig.3 Unitățile de relief ale județului Harghita

1.Zona centrală a Munților Harghita:

Vârfurile masivului Harghita din zona centrală se înalță la peste 1700 m altitudine și înconjoară locul de izvorâre ale pârâului Vîrghiș ce deschide o neasemuit de frumoasă cale către șesurile depresiunii Transilvaniei la sud-est.Ca importanță turistică cel mai important obiectiv este vârful Harghita-Mădăraș, cu o înălțime de 1800 m, loc perfect pentru alpinism și pentru practicarea sportului de iarnă.Alte două trasee montane care sunt accesibile și destul de vizitate în această zonă sunt Harghita-Racoș(1758 m) și Harghita-Ciceu( 1761 m).

Un alt obiectiv turistic care se găsește în această zonă este stațiunea climaterică Harghita-Băi, parte componentă a municipiului Miercurea Ciuc, stațiune de interes local, cu mofete, indicate în boli locomotorii și cu pârtii de schi amenajate.Microstațiunea dispune de o cabană cu 50 locuri, iar vara și de un camping cu 20 locuri și asistență medicală.

Fig.4 Pârtie de schi din Masivul Harghita

2.Zona Munților Gurghiului:

Se află în partea nordică a masivului Harghita, completând lanțul munților vulcanici din Carpații Răsăriteni.Se întind de la pasul Sicaș până în Valea Mureșului și sunt constituiți din conuri vulcanice de o înălțime între 1600-1800 m.Masivul este acoperit cu păduri de conifere și foioase , bogate în fructe de pădure și vânat.Masivul este mai greu accesibil pentru turiști dar merită atenția lor.Cel mai înalt și totodată cel mai cunoscut vârf al acestor munți este vârful Seaca, dominat de craterul tăiat în două de către apele Pârîului Secului.De pe aceste culmi se pot admira Munții Călimani și Depresiunea Giurgeului.La poalele lor se află cel mai important pas din acești munți, Pasul Bucin (1287 m), care face legătura între Praid și depresiunea Gheorgheni.Este renumit pentru pârtiile sale de schi, dispune de o cabană confortabilă de la care pornesc spre culmi toate drumurile și potecile marcate.

3.Zona montană Hășmașul Mare:

Este una dintre cele mai cunoscute și apreciate zone ale Carpaților Răsăriteni.Masivul care domină zona este Hășmașul Mare situat în partea superioară a Văii Oltului.Aici s-a format imensa spintecătură a Cheilor Bicazului, cu importante obiective turistice ca Lacul Roșu, Peștera Șugău și Avenul Licaș.Din acest masiv izvorăsc două dintre cele mai importante râuri ale țării, Oltul și Mureșul.Culmile masivului sunt acoperite de păduri dese de conifere și foioase, care alternează cu stânci pleșuve ce oferă alpiniștilor trasee ce le permite să își etaleze adevăratele calități de cățărători.Frumusețea deosebită a peisajului face ca aceste locuri să fie căutate, atât de turiștii din țară cât și de cei de peste hotare.Pe stâncile masivului poate fi întâlnită și renumita Leontopodium alpinum, Floarea de colț.De pe vârful Hășmașul Mare ( 1793 m) pot fi admirate nu numai depresiunile Ciucului și Gheorghieniului ci și întreaga zonă mijlocie a Carpaților Răsăriteni.În partea sudică a masivului se înalță vârful Piatra Singuratică( 1608 m), o formațiune calcaroasă compusă din mai multe stânci, este simbolul munților Hășmașul Mare, aici se află cabana cu același nume, modernizată de curând precum și un izvor carstic.În apropiere de Hășmașu Mare, la izvoarele Oltului, s-a dezvoltat un puternic centru minier, orașul Bălan.În partea nordică a orașului , care reprezintă și punctul de plecare în drumeție spre culmile înalte ale Hășmașului , apa Oltului alimentează un minunat lac de acumulare, loc de odihnă și agrement pentru turiști.De aici se pot face excursii la peștera Șugău, situată pe flancul stâng al muntelui Sipoș, peștera are trei galerii suprapuse, care dau în grote mari sub formă de săli( Sala Mare, Sala Buzduganelor etc.).

Fig 5.Sectorul estic al muntelui Hășmașul Mare;

Fig.6 Interiorul peșterii Șugău

Fig 7.Lacul de acumulare „Mesteacănul”

Fig.8 Orașul Bălan, Harghita

Fig 9 Piatra Singuratică;

Fig.10 Floare de colț, vedere de pe masivul Hășmașul Mare

4.Băile Tușnad și Lacul Sfânta Ana:

Băile Tușnad, una dintre cele mai frumoase stațiuni balneoclimaterice din Carpații Orientali, ocupă un mic bazinet,- situat la 650 m altitudine- din defileul Oltului între Tușnad și Malnaș.Munții Harghita și Masivul Ciomatu înconjoară stațiunea, oferind minunate locuri de recreere și agrement prin poinele înverzite și luminate de soare, sau prin pădurile de brad și fag cu aer ozonat și reconfortant.Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, sodice, feruginoase de aici sunt cunoscute din vechi timpuri.Astăzi acestea se exploatează prin 6 izvoare grupate toate pe stânga Oltului, ele sunt folosite atât în cură internă pentru a trata diferitele afecțiuni ale căilor urinare, ale tubului digestiv, cât și în cură externă, pentru a trata afecțiunile sistemului nervos, ale aparatului cardiovascular, ale bolilor reumatice.De asemenea, în locul unde apar mofetele , sunt amenajate instalații pentru băi uscate de dioxid de Carbon, toate acestea acompaniate de un cadru natural deosebit, care au ajutat ca Băile Tușnad sa devină o destinație , ca factor de cură, pentru turiștii din țară , cât și pentru cei străni, cu precădere turiști din Ungaria, Polonia etc.Stațiunea dispune și de nenumărate posibiltăți de agrement pentru cei care decid sa își petreacă zilele de odihnă în acest ținut al țării.În partea centrală a orașului se află Lacul Ciucaș, extrem de folosit în perioada estivală pentru canotaj iar în perioada rece de către amatorii de patinaj, lacul fiind pe timp de iarnă transformat în patinoar natural.

La 1,5 km nord-est de Băile Tușnad se află, pe locul cunoscut sub numele de Piscul Cetății, vestigiile unei cetăți dacice construite pe valea Oltului superior.Cetatea avea o formă elipsoidală și era înconjurată cu un zid de aproape 1000 m lungime.Din apropierea izvoarelor calde, pe o potecă se ajunge la craterul Ana, care găzduiește lacul cu același nume, Lacul Sfânta Ana, fiind singurul lac de tip vulcanic de la noi din țară. Lacul este cunoscut pentru salinitatea sa foarte redusă, apa este curată și bună de băut. Situat la o altitudine de 950 m lacul are un perimetru de 1737 m, având a adâncime medie de 4,2 m și o suprafață de 19,5 ha, lacul reprezintă un exemplu pozitiv al valorificării turistice, deși este o zonă foarte mediatizată și vizitată autoritățile locale au reușit să creeze un sistem de vizitare care ajută atât turiștii cât și cadrul natural, s-au creat perimetre de protejare a apei lacului, locuri de campare, este interzisă apropierea de lac cu automobilele, acestea rămânând în zonele de parcare special amenajate etc.

Fig 11 Punct de belvedere spre lacul Sfânta Ana

5.Zona turistică Miercurea Ciuc

Orașul Miercurea Ciuc, reședința județului Harghita, fiind așezat aproape la mijlocul depresiunii Ciucului , este legat prin câteva artere rutiere de o serie de centre urbane de importanță turistică.Este unul dintre centrele urbane ce deține partea turismului cultural din zonă, muzee, cetăți, biserici etc.

Principalele obiective turistice reprezentative pentru turismul cultural din Miercurea Ciuc vor fi prezentate succint în cele ce urmează:

Muzeul Secuiesc al Ciucului-Cetatea Mikó, aceasta este cea mai veche construcție a orașului. Clădirea a fost ridicată de  Ferenc Hidvégi Mikó, vicecăpitanul scaunului Ciucului, începând cu anul 1611.În 1970 , după ample lucrări de restaurare cetatea aparține Muzeului Secuiesc al Ciucului, fondat în 1930, cel mai mare muzeu din județ.Alături de funcția sa științifică, Muzeul Secuiesc al Ciucului este și un obiectiv turistic important al regiunii.Expozițiile permanente sunt vizitate de 15.000 intersați, iar cele periodice atrag 40-60 000 vizitatori anual.Curtea interiară a cetății a devenit locația de prim rang a vieții culturale din Miercurea Ciuc.În fața cetății se găsesc două statui, una dintre ele ale revoluționarului Nicolae Bălcescu și cea de-a doua a poetului maghiar Petofi Sandor.

Biserica milenară:

În vecinătatea bisericii Sfânta Cruce – în stil baroc , în 2003 a fost construită Biserica Millenium pe baza proiectului elaborat de către arhitectul Makovecz Imre.Noua biserică a fost sființită în cinstea Maicii Domnului și a Stinților Unguri.Deasupra porților de intrare, într-o unitate organică cu turnul, cele cinci cruci pe fiecare parte a bisericii, simbolizează cele zece secole ale poporului ungar creștin. În centrul structurii acoperișul bisericii, în forma unui acoperiș de cort, se află o cupolă de sticlă de 5×5 metri, prin care soarele luminează interiorul.Altarul este așezat pe axa clădirii , simbolizându-l pe Hristos.

Biserica Sfânta Cruce

Biserica în stil baroc a fost construită între 1751-1758 în cinstea Preamăririi Sfintei Cruci.Este una dintre puținele construcții rămase din secolul al XVIII-lea.

Biserica Sfântul Augustin:

În urma muncii și abnegației de mai mult de un deceniu și jumătate biserica Sf.Augustin- biserică parohială având dela proporțiile unei catedrale – străjuieste municipiul de pe înălțimea pe care a fost construită.Biserica Sf.Augustin a fost sființită la 29 august 2009 cu ocazia centenarului eparhiei.

Biserica din Șumuleu Ciuc:

Unicitatea ansamblului arhitectural constă în Statuia Maicii Domnului, Maria Făcătoare de minuni sau Madona cu lacrimi în ochi-Femeia îmbrăcată în Soare este o perlă a artei eclesiastice din secolul al XVI-lea.Călugării franciscani s-au stabilit în Șumuleu în prima jumătate a anilor 1400, iar între anii 1442-1448 au contruit o biserică în stil gotic, care în următoarele patru secole , a fost restaurată și completată de mai multe ori.

Biserica actuală a fost construită în stil baroc, construcția a început în anul 1804 , pe baza proiectelor arhitectului Schmidt Constantin și terminată , împreună cu mobilierul interior în 1876.

Orga construită în 1931 , pe baza proiectului lui Geyer Joszef, are 41 de variante solo și 2824 de tuburi.

Obiectul cel mai valoros al bisericii îl reprezintă statuia de pietate a Sfintei Fecioare , cioplită dintr-un trunchi de tei, în stil renascentist, la începutul secolului al XVI-lea (1510-1515). Dintre statuile de pietate din lume , aceasta este cea mai mare , având o înălțime de 2,27 m , fiind o operă anonimă.Această statuie înfățișează Femeia îmbrăcată în Soare, sub picioarele căreia se află Luna, iar pe capul ei o coroană din 12 stele.Statuia constituie punctul de atracție al pelerinajelor dedicate Fecioarei. Șumuleu este și un important loc de pelerinaj , anual fiind peste 100 000 de pelerini din toată lumea cu ocazia Rusaliilor.

Primăria Muncipiului Miercurea Ciuc, fostul sediu al Comitatului Ciuc:

După 1876, la instaurarea sistemului de comitate, Miercurea Ciuc a devenit centrul administrativ al Comitatului Ciuc și s-au început lucrările de construire a unui nou sediu de al județului.Construcția clădirii a fost terminată în 1886.Între 1913-1914 edificiul este lărgit în partea de est cu un frontispiciu alcătuit din cinci axe, în partea dinspre strada Petofi se alipesc nouă axe, în partea sudică, simetric, alte cinci axe, iar pe frontispiciu se adaugă perpendicular o aripă cu șaisprezece axe.

Începând cu anii 1980, în partea centrală și sudică a clădirii funcționează Primăria Municipiului Miercurea Ciuc.

Patinoarul artificial Vákár Lajos

Miercurea Ciuc este orașul sporturilor de iarnă, mai ales al hocheiului pe gheață, ale cărui origini izvorăsc încă din perioada interbelică.Orașul face parte din acele puține așezări ale țării , în care funcționează patinoar artificial acoperit, făcând astfel posibilă practicarea patinajului artistic și al hocheiului pe tot parcursul anului.

Strada Petofi Sandor :

Prin clădirile ei , această stradă a păstrat imaginea burgheză a orașului de altădată.

Galeria Nagy Imre din Jigodin :

Se situează în partea de sud a orașului, în Jigodin Ciuc.Denumirea ei se leagă de activitatea vestitului pictor secui Nagy Imre(1893-1976), al cărui nume este purtat și de strada principală din Jigodin.Galeria sa a fost construită în 1973, în cinstea aniversării a 80- de ani de la nașterea artistului.După moartea sa clădirea găzduiește colecția creațiilor sale, moștenire, ce cuprinde aproape 6000 de obiecte.

Stațiunea Balneară Jigodin :

Jigodin Ciuc este astăzi partea integrantă sudică a municipiului Miercurea Ciuc.Apa izvoarelor minerale reci și călduțe ce ies din adâncuri sunt utilizate pentru băi.Pentru utilizarea apelor minerale cu efect terapeutic s-a înființat un bazin în aer liber , apoi băi cu cadă și o piscină acoperită.

Apa din Jigodin se recomandă la tratarea afecțiunilor sistemului digestiv, vascular, reumatice, renale și nervoase.Din 2005 stațiunea balneară și serviciile aferente- mofete, saună, masaj- așteaptă oaspeții, dar pe lângă acestea, centrul de tratament asigură posibiltăți de relaxare perfectă pentru familii, tineri și copii

Baia Călugărilor:

Mlaștina Arin, numită Baia călugărilor se află situată între biserica franciscană Șumuleu Ciuc și Muntele Șumuleu, realizat prin utilizarea unui izvor de apă minerală, cu debit abundent.Călugării au folosit bazinul cu apă minerală pentru baia picioarelor, deoarece apa acestuia avea efecte benefice pentru problemele reumatice.După 1863 pe lângă cea a călugărilor și elevii gimnaziului romano-catolic au construit o baie populară proprie.

Baia călugărilor a fost reconstruită în anul 2006 prin mișcarea de clacă, astfel și-a recăpătat destinația primară de odionoară, contribuind la odihna localnicilor și a turiștilor.Baia este folosită ca și loc de meditație sau rugăciune, lângă bazinul hexagonal a fost construită și o grădină de rugăciuni.

Stațiunea Harghita Băi :

Harghita Băi se află la o altitudine de 1250-1400 metri, pe creasta estică a masivului Harghita-Ciceu.Localitatea este situată la 21 km de Miercurea Ciuc și 42 km de Odorheiu Secuiesc.

Harghita Băi este o localitatea turistico-balneară de inters local, aparținând municiului Miercurea Ciuc fiind denumită Paradisul de schi.Deoarece stațiunea se află pe marginea vestică a Bazinului Ciucului, vestit pentru frigul extrem cauzat de fenomenul meteorologic numit efectul de bazin, iarna este lungă și aduce cantități importante de zăpadă.

Localitatea joacă un rol important în viața turistică a regiunii, oferind numeroase posibilități de odihnă, recreere și sport.Iubitorii sportului de iarnă își pot trăi pasiunea pe pârtii cu grade diferite de dificultate, legate între ele, cu o lungime totală de 7 km.Există posibilitatea închirierii de schiuri. Pe pârtia de biatlon inaugurată de curând se efectuează deja întrecerii naționale.Există și o pârtie de snowtubbing și un patinoar în aer liber.

Vara, turiștii doritori de însănătoșire poot beneficia de efectele mofetelor, iar iubitorii de drumeții pot descoperi minunății peisagistice beneficiind de două trasee turistice marcate.De asemenea s-a amenajat o pistă de ciclism montan de 7 km lungime.Tot la Harghita Băi s-a construit și un parc de aventură , unde pe un teren amenajat de 1,5 ha vizitatorii de diferite vârste își pot încerca aptiutidinile și îmbunătății condiția fizică, toate acestea în timp ce te relaxezi.

În fiecare an, în luna august se organizează Ziua Apei Minerale, unde au loc evenimente sportive, expoziții etnografice și competiții gastronomice.

Pelerinajul de Rusalii

Șumuleu Ciuc este cel mai important loc de pelerinaj catolic din Depresiunea Carpaților.Cinstirea Maicii Domnului a început odată cu stabilirea franciscanilor, în anii 1440.Originea pelerinajului de Rusalii datează din 1567.Începând cu anii 1990, pelerinajul a luat proporții, sute de mii de creștini vin din întreaga lume.

Nu departe de oraș, la Delnița, se păstrează o biserică fortificată cu un gard de piatră și 12 contraforturi, un remarcabil monument arhitectonic, în stil gotic, cu un splendid tavan din casete de lemn pictate, fiind singura biserică din zonă cu pictură exterioare.În câteva localități situate în apropierea reședinței județului ne întâmpină mai multe monumente istorice și arhitectonice de mare interes turistic.La Siculeni, monumentul Siculicidium, ridicat în memoria celor căzuți la 7 ianuarie 1764, este un omagiu adus populației de atunci care a fost măcelărită de către forțele imperiale austriece, pentru faptul că a refuzat să se înroleze.

Importanța turistică a orașului Miercurea Ciuc este dată și de bogăția apelor minerale, care au favorizat apariția unor frumoase stațiuni balneoclimaterice de interes local.Din acest punct de vedere sunt foarte apreciate Băile Miercurea-Ciuc, cu ape carbogazoase, feruginoase, mezotermale, Băile Harghita, cu izvoare feruginoase, bicarbonatate și două mofete recomandate la bolile de inimă și ale aparatului circulator.Băile Sîntimbru, așezate pe flancul sud-estic al munților Harghita, la 1250 m altitudine, sunt cunoscute prin apele carbogazoase și feruginoase, folosite la băi calde, precum și prin puternicele emanații de CO2 liber.La 6 km de oraș , înspre Brașov, la Sâncrăieni, se află o rezervație de mesteacăn pitic.Nu departe de acest loc , la carierele de piatră au fost descoprite , în anul 1954 , un important tezaur geto-daci format din 12 piese de argint aurit.

Orașul Miercurea Ciuc dispune de un număr de 500 de locuri de cazare, structurate în diferite unități de cazare, hoteluri, pensiuni, hanuri etc, de numeroase unități de alimentție publică și de un patinoar artificial, gazda hocheiului și al patinajului în toate anotimpurile.

6.Zona turistică Gheorgheni-Lacul Roșu:

Orașul Gheorgheni este unul dintre centrele industriale ale județului, așezat în Depresiunea Giurgeu, păstrează câteva obiective turistice interesante, precum și alte obiective turistice și arhitectonice căutate, dintre acestea aminitim:Cetatea Both, biserică construită, în 1734 în stil baroc, grădina dendrologică, cu peste 2500 de specii de plante și 185 de specii de arbori. În vecinătatea orașului ,la Lăzarea se află un castel medieval, castel unde au poposit domnitorii Petru Rareș și Mihnea Vodă, aici și-a petrecut copilăria și principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen. Un alt obiectiv foarte important pentru oraș și care merită atenția tuturor turiștilor ce poposesc în zonă este muzeul orășenesc, unic de altfel în țară deoarece are o secție destinată etnografiei pădurii.

Din centrul orașului , la 26 km de oraș ajungem în stațiunea de interes național, Lacu Roșu, o splendidă stațiune climaterică, dezvoltată într-un larg bazin din cursul superior al Bicazului, la altitudinea de 980 m. Aici vizitatorii, pe lângă faptul că pot beneficia de condițiile unui climat montan ozonat , au posibilitatea să facă diferite trasee turistice spre numeroase puncte deosebit de atrăgătoare.De pe vârful Suhandrului Mic se poate admira întreaga stațiune, atracția ei fiind , bineînțeles lacul montan, cu același nume, format în anul 1837 prin alunecarea masivă de teren, ceea ce îl face să fie la origine un lac de baraj natural. Stațiunea poate fi gazda a peste 500 de turiști, în pensiuni, hoteluri, hanuri, dispune de numeroase locuri de alimentație publică, restaurante cu specific românesc și internațional, frecvent fiind întâlnite unitățile cu specific unguresc.Este de altfel și cea mai vizitată zonă din județ, lacul fiind aflat chiar în drum spre obiectivul turistic Cheile Bicazului, în zonă practicându-se un turism agresiv, autoritățile încă, caută soluții pentru a putea fluidiza traficul în zonă și de a manageria eficient cantitățile de deșeuri rămase în urma turiștilor.

Fig12 Lacul Roșu (http://www.turistderomania.ro/lacuri-si-baraje/lacul-rosu/)

Fig. 13. Cheile Bicazului(http://www.turistderomania.ro/drumuri-chei-si-defilee/cheile-bicazului/)

Cheile Bicazului, reprezintă una dintre principale atracții turistice ale țării, cu stânci abrupte, înalte de 1200-1300 de metri, cu peșteri, pâraie montane, mici cascade, toate flancate de Suhardul Mic și Suhardul Mare.Aici a fost înființat Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmașu Mare, pe o întindere de 14000 ha.

7. Depresiunea Borsec și stațiunea balneoclimaterică cu același nume șunt situate în bazinul superior al Bistriceoarei , la contactul dintre munții Călimani, Giurgeu și Bistriței.Pe parcursul anilor aici s-a dezvoltat una dintre cele mai renumite stațiuni balneoclimaterice de la noi din țară , din păcate însă stațiunea suferă în ultimii ani, a fost neglijată și la ora actuală, din nefericire este pe punctul de a dispărea dacă nu vor interveni instituțiile aferente.

Apele minerale de aici au devenit cunoscute încă din sec.al XIV-lea când în zonă s-au construit primele instalații pentru băi, astăzi în Borsec se cunosc 23 de izvoare minerale cu ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, din care unele sunt folosite pentru afecțiuni de cură externă, sub forma băilor carbogazoase calde, iar altele în cele de cură internă, afecțiuni ale tubului digestiv, enterocolite, gastrite colice, boli ale rinichilor etc.

Cei care aleg această bază de tratament aleg totodată și minunățiile montane aflate în împrejurimile stațiunii precum și celelalte obiective turistice foarte intersante din punct de vedere geografic.La 900 m altitudine și la circa 30 de minute de centrul orașului se află carierea de travertin , împreună cu Grota Urșilor și Peștera de Gheață.Apoi, la Bilbor și Tulgheș , localități de asemenea cu izvoare carbogazoase, pot fi vizitate bisericile de lemn.Un alt orășel din această zonă merită vizitat și anume, Toplița.

9.Zona turistică din cursul superior al Târnavei Mari și Târnavei Mici :

Pe cursul superior al acestor două nazine hidrografice se află importante locuri de atracție turistică și câteva stațiuni balneare și climaterice de interes local.Dintre aceste sunt cunoscute Odorheiu Secuiesc, Praid, Corund și Vlăhița.

Săpăturile arheologice atestă că orașul și ținutul sunt locuite din timpuri străvechi, fiind astăzi orașul cu cea mai mare pondere de maghiari, 96 % din totalul de 33.000 de locuitori.

Fig 14 Cascada termală Toplița

8.Zona turistică Toplița-Călimani:

La poalele munților Călimani, acolo unde Mureșul părăsește depresiunea Topliței s-a dezvoltat orașul Toplița.În acest decor montan, pe malul stâng al Mureșului, într-o pădure deasă de fagi și molizi, cu bogate izvoare hipotermale și ușor radioactive s-a născut stațiunea balneoclimaterică Bradul.

Din Toplița se pot efectua excursii în Munții Călimani, ei fiind cei mai înalți din lanțul vulcanic al Carpaților Răsăriteni.Craterul central este străjuit de vîrfuri cu înalțime de peste 2000 m, Vărful Izvorul( 2035 m), Negoiu(2046 m), Pietrosu(2102 m).Un alt punct de atracție al zonei este și lacul Iezer. Corund: este o localitate cu vechi tradiții în meșteșugul olăritului , vasele din ceramică fiind cunoscute atât la nivel național cât și peste hotare. Localnicii zonei prelucrează și iasca( poșete, ornamente, șepci), ocupația fiind unică în țară și extrem de rară în lume.La câțiva kilometri de Corund se găsește ultima localitate a județului, Praid.

Praid: este renumit pentru mina de sare de aici și efectele sale curative, fiind una dintre cele mai vizitate și moderne mine de sare din țară, vizitatorii coboară până la o adâncime de 80 metri unde se pot bucura atât de proprietățile terapeutice ale salinei, mina fiind și amenajată în interior cu leagăne, capelă, sala de biliard, cafenea, în complexul Praid fiind amenajat și un ștrand cu apă sărată.

Fig.15 Interiorul Salinei Praid Fig.16 Muntele de sare de la Praid

10.Turismul balnear în județul Harghita:

Turismul balnear din județul Harghita oferă posibiltatea tratării a numeroase boli ca urmare a factorilor balneari existenți în județ(mofete, băi, nămoluri, turbă terapeutică) și apelor minerale curative.

Majoritatea localităților din județ beneficiază de un cadru natural excelent și resurse balneare ce permit dezvoltarea turismului balnear, a acelui turism cu efect de cură.

În județ există mai multe zone cu surse de ape minerale: Borsec, Băile Tușnad, partea de sud-vest a depresiunii Gheorgheni,Jogodin Băi, Homorod, Harghita Băi, Sâncrăieni, Odorhei etc.

Autoritățile locale au încercat să atragă turiștii prin diversificarea ofertei balneoclimaterice, au realizat numeroase proiecte pentru finanțări europene, pentru a putea integra județul pe harta turistică a țării, unul dintre cel mai cunoscute programe de acest fel fiind și „Drumul apelor minerale”, un proiect ce a avut ca finanțare suma de 4.974.252,21 milioane de euro, bani proveniți de la bugetul de stat, Comisia Europeană, Consiliul Județean Harghita și beneficiarii locali, fonduri cu care au fost reamenajate izvoarele de apă minerală și băile cele mai importante din județ: Borsec, Remetea, Băile Tușnad,Vlăhița-Băile Homorod, Miercurea Ciuc- Băile Jigodin, Odorheiu Secuiesc- Băile Szejke.

În continuare va fi prezentat, sub formă de hartă potențialul balneoclimateric al județului Harghita, principalele stațiuni turistice, locurile unde se practică turism de wellness și cel de sănătate etc.

Fig. Harta turismului de sănătate în județul Harghita, 2009

Cap.4 Analiza SWOT a județului Harghita

Analiza SWOT (Strenghts-puncte tari, Weaknesses-puncte slabe, Opportunities- oportunități, Threats-amenințări) este una dintre cele mai utilizate forme de analiză asupra unei situații în care se află un obiectiv (firmă, hotel, pensiune, zonă turistică) la un moment dat.

Prin SWOT se analizează și se evaluează impactul punctelor tari, punctelor slabe interne, a oportunităților și a amenințărilor ce provin din mediul extern.Partea principală a acestei analize o reprezintă listarea și evaluarea acestor puncte:

1.Punctele tari: sunt acei factori care fac ca o organizație să fie mai competitivă decât concurenții săi de pe piață.Punctele tari pot lua forma unor produse sau servicii pentru care compania are un avantaj competitiv, sau deținerea strategică a unor resurse în plus față de concurență. În esență, punctele forte sunt resurse, capacități și competențe de bază pe care organizația le are în posesie și pe care le poate utiliza în mod eficient pentru a-și atinge obiectivele de performanță.

2.Puncte slabe: un punct slab reărezintă o limitare, care o va împiedica în realizarea obiectivelor sale, resurse insuficiente, capacități inferioare în comparație cu concurența.

3.Oportunități: oportunitățile includ orice perspectivă favorabilă pe piață, o tendință, o schimbare care susține cererea pentru un anume produs sau serviciu și care permite zonei să-și consolideze poziția concurențială.

4.Amenințări: o amenințare este reprezentată de orice situație nefavorabilă, care este dăunătoare sau pune în pericol capacitatea zonei/firmei de a concura pe piață.

În urma analizării situației trecute și actuale a județului Harghita în ceea ce privește potențialul turistic, economic, social, s-a realizat o analiză SWOT completă care cuprinde principalele puncte tari, slabe precum și riscurile și oportunitățile care vin în ajutorul realizării eficiente a acestei strategii de dezvoltare durabilă. Principalele domenii analizate au fost cele ce țin de turism și buna desfășurare a acestuia și anume:

Resurse turistice;

Infrastructura de bază, infrastructura turistică;

Promovare, cercetare, dezvoltare;

Resurse umane;

Mediul de piață etc.

Cap.5 Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita

În urma analizei SWOT prezentate în capitolul anterior s-au identificat principalele puncte forte ale județului, punctele slabe , oportunitățile și bineînțeles riscurile care amenință dezvoltarea turismului în acest județ.Potrivit analizei SWOT, turismul din județul Harghita nu este promovat corespunzător, județul înregistrând puncte slabe atât în ceea ce privește infrastructura de transport, infrastructura de cazare, posibiltățile de agrement nu sunt eficient corelate cu produsele turistice oferite , resursele umane implicate în acest domeniu nu sunt motivate să urmeze cursuri de calificare, persoanele calificate cu meserii în domeniul turismului fiind foarte puține, totuși județul Harghita dispune de resurse turistice și antropice numeroase, posibilitatea creării unui turism etnografic de calitate, premisele dezvoltării unui turism balneoclimateric etc.Urmărind aceste elemente ale analizei SWOT, făcută pe compartimente s-a ajuns la concluzia ca județul Harghita are neapărată nevoie de implementarea unei strategii de dezvoltare durabilă a turismului, strategia fiind structurată pe șase direcții de dezvoltare, prezentate în figura de mai jos:

Fig. Direcțiile strategiei de dezvoltare durabilă a turismului harghitean

În cele ce urmează se vor prezenta, schematic, principalele obiective startegice, măsurile propuse pentru realizarea acestora, rezultatele așteptate precum și instituțiile către care se îndreaptă acest proiect pentru a putea fi realizat.

CAP.6 CALCULUL ECONOMIC ESTIMATIV AL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ PROPUSĂ

Valoarea totală estimativă pentru prima direcție de dezvoltare din cadrul strategiei și anume: Reabilitarea și promovarea potențialului turistic natural și antropic:

Valoarea totală estimativă pentru a doua direcție de dezvoltare din cadrul strategiei și anume: Dezvoltarea infrastructurii de transport, de cazare și cea de agrement ;

Valoarea totală estimativă pentru a treia direcție de dezvoltare din cadrul strategiei și anume: : Identificarea unor noi forme de turism și valorificarea celor deja existente;

Valoarea totală estimativă pentru a patra prioritate din cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita și anume: Reabilitarea condițiilor de mediu( apă, sol, mediu, factori de risc natural);

Valoarea totală estimativă pentru a cincea și a șasea prioritate din cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita și anume: Consolidarea și dezvoltarea legăturilor dintre părțile cu factori de decizie implicate în domeniul turismului și Îmbunătățirea condițiilor formării capitalului uman angajat în turism;

Cu un total de 87.025.000 euro măsurile propuse pentru dezvoltarea durabilă sunt estimate a se realiza pe o perioadă medie de timp, 5-7 ani, în acest caz este vorba despre perioada cuprinsă între anul 2015 și anul 2022 amortizarea acestei investiții fiind calculată a se realiza într-o perioada de 17 ani.

Concluzii

Turismul a apărut la început ca o formă de relaxare, ca o formă de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut, departe de tot ceea ce ținea de viața cotidiană a fiecăruia. În timp turismul a început să capete diferite forme, oamenii fiind stimulați din ce în ce mai mult de descoperirile geografice, istorice, științifice, descoperiri care au dezvăluit faptul că turismul și în general migrația a avut loc încă din cele mai vechi timpuri și în același timp au deschis și o cale mai rapidă către cunoașterea lumii, cunoaștere care a dezvăluit nenumărate secrete despre mediul care ne înconjoară, despre biodiversitatea plantei, despre relația om-natură.

Efectul economic pe care îl are turismul asupra economiei mondiale nu a întărziat să apară, odată cu apariția noilor forme de turism( balnear, ecoturism, cultural) a început să se dezvolte rapid și industria ospitalității, au apărut unitățile de cazare, s-au dezvoltat rețelele de telecomunicații și transport, au început să apară specialiști în domeniu, oameni calificați, toate acestea având ca scop valorificarea potențialului turistic pe care îl deține un stat, o zonă, o regiune, oamenii extinzându-și foarte mult habitatul.

Nu a durat foarte mult până a început să se vadă această exploatare a mediului înconjurător, a apărut poluarea, care a căpătat mai multe forme, mediului, apei, solului, fonică, estetică, au început defrișările, numeroase specii de plante și animale au dispărut din cauza braconajului, influența omului asupra mediului favorizând și producerea mai rapidă a factorilor de risc natural, moment în care a apărut conceptul de dezvoltare durabilă.

Dezvoltarea durabilă este unul dintre cele mai importante concepte ale lumii moderne oferind un cadru prin care se deschide o lume mai frumoasă, mai sănătoasă, mai bogată.Conceptul de dezvoltare durabilă, pe cât de greu pare de definit pe atât este de ușor de implementat, este nevoie doar de o mobilizare eficientă a tuturor comunităților, dezvoltarea durabilă nu face decât să protejeze mediul înconjurător, sănătatea omului și aduce și beneficii economice.

Alegerea temei pentru această lucrare s-a dovedit inspirată, județul Harghita fiind unul dintre județele României unde avem cadrul perfect pentru dezvoltarea durabilă a turismului, este un județ care are munți, ape, văi, depresiuni, chei, peșteri, stațiuni balneoclimaterice etc.

Județul Harghita are neapărată nevoie de o dezvoltare a turismului, capitol unde nu stă foarte bine, infrastructura de transport, cazare și agrement este insuficient dezvoltată fiind zone unde aceasta este practic inexistentă.Pe lângă faptul că odată cu dezvoltarea turismului începe și bunăstarea economică și socială turismul deschide o nouă cale către cunoaștere, valorificare, curiozitate, oferind totodată și numeroase locuri de muncă noi, locuri de muncă ce au ca scop de această dată valorificarea pozitivă a resurselor naturale și antropice de care dispune județul, principalele ocupații ale locuitorilor fiind la ora actuală cele, care, așa cum s-a văzut anterior aduc prejudicii serioase mediului înconjurător, industria prelucrării lemnului care a dus la defrișări masive pe raza județului, industria extractivă care a ridicat gradul de poluare a apelor, aerului și solului, industria textilă care a dus la mari consumuri de energie electrică, ocupații care au ca rezultat și mari cantități de deșeuri, contribuind decisiv la poluare estetică a județului.

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita este concepută eficient, pe șase direcții de dezvoltare, începând de la potențialul natural și construit și până la formarea și calificarea oamenilor din industria ospitalității.Aceasta are ca scop buna funcționare dintre om și mediul natural, relație, care, dacă este eficient valorificată aduce beneficii pentru toti cei implicați.

Județul Harghita poate deveni unul dintre cele mai vizitate județe dacă această strategie va fi implementată la timp, corect, ceea ce îl face de altfel ușor de promovat pe viitor este:

Este o destinație turistică ieftină, comparativ cu județele vecine;

Are numeroase obiective naturale diversificate;

Numeroase izvoare minerale care au multiple moduri de utilizare;

Ospitalitatea oamenilor;

Posibilități de cazare în condiții bune și foarte aproape de locul de vizitat;

Potențial turistic ce poate fi promovat pe toată durata anului;

Dezvoltarea ecoturismului în zonă;

Turismul harghitean are nevoie de această startegie de dezvoltare durabilă pentru a putea evolua economic și estetic pe harta turistică a României, fiind la ora actuală un județ ce nu este valorificat așa cum ar trebui, nepăsarea fiind întâlnită de la simplii locuitori până la autoritățile cu putere de decizie. Trebuie implementată ideea construirii și promovării conștiente a turismului, a tradițiilor, a valorilor și a sănătății pentru că toate aceste elemente reprezintă de fapt ceea ce căutăm toată viața, cunoaștere, bunăstare, recompensare, recunoaștere.

BIBLIOGRAFIE

Bibirigea R.,Turismul durabil- oportunități și provocări, Editura Universitară, București, 2006;

Bugă D., Iancu Silvia, Pișota I., Județele Patriei-Harghita, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București 1976;

Camarda Adina ,Strategii de dezvoltare durabilă a turismului în Țara Bârsei, Editura Uranus, 2011;

Dumitrescu Adela, A. Nedelcu, Ecologie și Protecția Mediului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2011

Florea M., Geografia Turismului, Ed.Universității Transilvania, Brașov, 2011;

Medlik A. Economic Importance of Tourisme, Revue de tourisme, No.Special, 1969;

Stănciulescu G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura Economică, București, 2004;

Sessa A., Pour une nouvelle notion de tourisme, Revue de Tourisme, no.1 1971, pp 9-15

Toti G., Timpul liber, Editura Politică, București, 1965, p 234;

***Județele patriei, Harghita, Editura Sport-turism, București, 1979;

***Institutul Worldwatch , Starea lumii, Editura Tehnică , București, 1999;

***Comisia Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare, 2007;

***Planul județean de gestionare a deșeurilor-județul Harghita 2008-2013, 2007;

*** Analiza Oportunităților de afaceri în regiunea centru, din perspectiva dezvoltării durabile, 2009;

*** Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita, 2009;

***Planul de Amenajare Teritorială Harghita, 2012;

http://www.cjharghita.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/prezentare_Drumul_Apelor_Minerale.pdf;

www.ecomagazin.ro/definiții-si-pricipiile-dezvoltarii-durabile;

www.fotofocus.ro/fotografie-cascada-termala-toplita-21986.html?redirect

http://www.greenharghita.ro/

www.orasulbalan.ro;

www.prefecturahr.ro ;

www.scribd.ro/Analiza/SWOT;

www.viajoa.ro

BIBLIOGRAFIE

Bibirigea R.,Turismul durabil- oportunități și provocări, Editura Universitară, București, 2006;

Bugă D., Iancu Silvia, Pișota I., Județele Patriei-Harghita, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București 1976;

Camarda Adina ,Strategii de dezvoltare durabilă a turismului în Țara Bârsei, Editura Uranus, 2011;

Dumitrescu Adela, A. Nedelcu, Ecologie și Protecția Mediului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2011

Florea M., Geografia Turismului, Ed.Universității Transilvania, Brașov, 2011;

Medlik A. Economic Importance of Tourisme, Revue de tourisme, No.Special, 1969;

Stănciulescu G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura Economică, București, 2004;

Sessa A., Pour une nouvelle notion de tourisme, Revue de Tourisme, no.1 1971, pp 9-15

Toti G., Timpul liber, Editura Politică, București, 1965, p 234;

***Județele patriei, Harghita, Editura Sport-turism, București, 1979;

***Institutul Worldwatch , Starea lumii, Editura Tehnică , București, 1999;

***Comisia Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare, 2007;

***Planul județean de gestionare a deșeurilor-județul Harghita 2008-2013, 2007;

*** Analiza Oportunităților de afaceri în regiunea centru, din perspectiva dezvoltării durabile, 2009;

*** Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita, 2009;

***Planul de Amenajare Teritorială Harghita, 2012;

http://www.cjharghita.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/prezentare_Drumul_Apelor_Minerale.pdf;

www.ecomagazin.ro/definiții-si-pricipiile-dezvoltarii-durabile;

www.fotofocus.ro/fotografie-cascada-termala-toplita-21986.html?redirect

http://www.greenharghita.ro/

www.orasulbalan.ro;

www.prefecturahr.ro ;

www.scribd.ro/Analiza/SWOT;

www.viajoa.ro