Strategia de Dezvoltare a Serviciului de Salubrizare In Judetul Vaslui
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE IN JUDEȚUL VASLUI
CUPRINS
1. SCOPUL GENERAL AL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
2. OBIECTIVELE ȘI DURATA STRATEGIE
3. ANALIZA SWOT ,SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI SCHIMBARI CE VOR FI ADUSE PRIN PROIECTUL SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DESEURILOR SOLIDE IN JUDETUL VASLUI”
4. ȚINTE LEGISLATIVE ȘI PRINCIPII STRATEGICE
5. INDICATORI DE MONITORIZARE
6. DESCRIEREA ACȚIUNILOR STRATEGICE
6.1. Descrierea investițiilor
6.2. Descrierea ierarhiei
7. PROVOCĂRI PENTRU VIITOR
7.1. Conceptul de end
7.2. Campanii de constientizare
8. CONSIDERAȚII FINALE
1.SCOPUL GENERAL AL STRATEGII DE DEZVOLTARE
Asociația pentru [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] reprezinta persoana juridica de drept privat cu statut de utilitate publica constituita în scopul înființării, organizării, reglementării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de salubrizare (denumit în continuare „Serviciul”) pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre, precum și realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități publice aferente Serviciului pe baza strategiei de dezvoltare a Serviciului (denumită în continuare „Strategia de dezvoltare”).
Părțile s-au asociat în cadrul Asociației pentru [NUME_REDACTAT] a județului Vaslui pentru serviciul de salubrizare, în scopul realizării proiectului de interes comun „Sistem de management integrat al deșeurilor solide în [NUME_REDACTAT]” (denumit în continuare „Proiectul”) și prin prezenta Strategie de dezvoltare a serviciului de salubrizare se va avea in vedere modul concret în care urmează a fi realizat Proiectul.
Proiectul va cuprinde:
Realizarea și implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor de tip municipal pe întreg teritoriul județului Vaslui;
construcția unui depozit ecologic județean pentru deșeuri municipale situat extravilan, comuna Roșiești, T57 P1048 A, unitatea administrativ teritorială Roșiești, carte funciară nr. 599 specială a comunei Roșiești, cu nr. Cadastral 187, în proprietate [NUME_REDACTAT] și în administrarea [NUME_REDACTAT] Vaslui, în suprafață de 20 ha, format din două celule de depozitare cu capacitatea de 3,76 Mtone, stație de sortare, stație de epurare, alimentare cu apă, alimentare cu energie electrică, drum de acces și alei interioare, spațiu administrativ, împrejmuirea depozitului ecologic și a instalațiilor aferente, destinat să deservească Părțile; (doar prima celulă a depozitului cu o capacitate de 1,5 Mtone va fi construită prin prezentul proiect, cea de-a doua rămânând în sarcina beneficiarului, Consiliul județean Vaslui)
Construcția unei stații de transfer situată pe amplasamentul din municipiul Vaslui, teren intravilan, în suprafață de 5000 mp, identic cu parcela cadastrală nr. 71265, înscris în cartea funciară nr. 71265 a UAT Vaslui, adresa: Vaslui, str. Gării;
Construcția unei stații de transfer situată pe amplasamentul din municipiul Bârlad, teren intravilan, în suprafață de 5549 mp, identic cu parcela cadastrală nr. 70761, înscris în cartea funciară nr. 70761 a UAT Bârlad, adresa: str. [NUME_REDACTAT], nr. 39 A;
Construcția unei stații de transfer situată pe amplasamentul din municipiul Huși, teren intravilan T3 / P48, în suprafață de 5000 mp, identic cu parcela cadastrală nr. 70487, înscris în cartea funciară nr. 71265 a UAT Vaslui;
Construcția unei stații de transfer situată pe amplasamentul din municipiul Negrești, în suprafață de 6000 mp, identic cu parcela cadastrală nr. 70462, înscris în cartea funciară nr. 70462 a UAT Negrești;
Construirea platformelor pentru amplasarea containerelor de colectare a deșeurilor reciclabile și reziduale amplasate pe raza unităților administrativ teritoriale din județul Vaslui, cu excepția [NUME_REDACTAT], Bârlad și Huși;
Achiziționarea de echipamente pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile care vor deservi toate localitățile din județul Vaslui, cu excepția municipiilor Vaslui, Bârlad și Huși;
Achiziționarea de echipamente pentru colectarea separată a deșeurilor menajere care vor deservi toate localitățile din județul Vaslui, cu excepția municipiilor Vaslui, Bârlad și Huși;
Închiderea depozitelor neconforme de la Bârlad, Huși, Negrești cu respectarea legislației în vigoare privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
Exploatarea depozitului, inclusiv întreținerea acestuia și a bunurilor aferente, precum și prelucrarea și depozitarea deșeurilor;
Transportul deșeurilor de la stațiile de transfer la depozit, stații de transfer (Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești) destinate să deservească fiecare câte o arie determinată (zonele de colectare) corespunzătoare unui număr de municipii, orașe și comune care sunt Părți la prezentul Contract, conform Anexei 1 la prezentul Contract de Asociere;
Colectarea deșeurilor din zonele de colectare corespunzătoare fiecărui punct colectare și transportul acestor deșeuri până la stația de transfer aferentă;
Campanie de informare și conștientizare a populației;
Asistență tehnică și supervizare;
Identificarea și întreținerea mijloacelor fixe și circulante ale Proiectului.
OBIECTIVELE ȘI DURATA STRATEGIEI
La întocmirea strategiei de dezvoltare privind gestionarea deșeurilor pentru județul Vaslui, trebuie
întreprinse acțiuni pentru a ne asigura că planul la nivel de județ este în concordanță cu planificarea
de mediu și de gestionare a deșeurilor la nivel național și regional. Aceasta înseamnă că la nivel de
județ trebuie să existe asigurarea că măsurile și inițiativele propuse respectă principiile stabilite prin
planurile naționale și regionale și că trebuie să contribuie la îndeplinirea tuturor obiectivelor și
țintelor privind gestionarea deșeurilor la aceste nivele administrative superioare. Pentru aceasta, este
necesară declararea principiilor, obiectivelor și țintelor de gestionare a deșeurilor naționale (și
regionale dacă este cazul) și transpunerea obiectivelor și țintelor la nivel de județ, adică trebuie
identificate constrângerile impuse pentru gestionarea deșeurilor la nivel de județ și trebuie evaluate
obiectivele și țintele pe care județul trebuie să le stabilească pentru a contribui în mod adecvat la
realizarea obiectivelor și țintelor naționale.
Principalele ținte ce vor avea o influență asupra previziunilor cantitative privind volumul și
compoziția deșeurilor pentru județul Vaslui sunt:
• creșterea scontată în ceea ce privește rata de acoperire pentru serviciile de colectare a deșeurilor
din județ,
• țintele privind închiderea depozitelor și gropilor de gunoi neconforme existente
• ținta privind reducerea deșeurilor biodegradabile ce sunt depozitate, inclusă în Directiva privind
depozitarea deșeurilor,
• țintele privind creșterea ratei de reciclare și recuperare a deșeurilor provenite din ambalaje, ceea
ce va conduce la o creștere rapidă a cantității deșeurilor municipale colectate separat, și
• țintele privind colectarea selectivă a DEEE discreționare, deoarece țintele în cauză sunt specificate în lege și reprezintă un angajament UE. Vor trebui făcute de asemenea eforturi considerabile pentru a se asigura că îndeplinește unele dintre țintele iminent obligatorii, precum ținta de 4 kg pentru DEEE (31 decembrie 2008).
[NUME_REDACTAT] se află puțin în urmă în ceea ce privește realizarea țintelor stabilite în cadrul [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea 1 [NUME_REDACTAT], privind gradul de acoperire pentru
serviciile de colectare a deșeurilor în mediul urban și, cu precădere, în mediul rural, iar aceste ținte
trebuie ajustate în jos într-un fel pentru a asigura că sunt realiste. Multe dintre celelalte ținte nu sunt
Serviciul dezvoltat prin strategia formulată de colectare, transport, tratare și depozitare a deșeurilor de pe raza județului Vaslui are in vedere interesul comun al locuitorilor de pe raza unităților administrativ-teritoriale membre ce stă la baza Asociației pentru îmbunătățirea calității Serviciului, în condițiile unor tarife și/sau taxe care să respecte limitele de suportabilitate ale populației și principiul poluatorul plătește, atingerea și respectarea standardelor europene privind protecția mediului înconjurător, precum și creșterea capacității de atragere a fondurilor pentru finanțarea investițiilor necesare în infrastructura tehnico-edilitară aferentă Serviciului.
Obiectivul general al proiectului ,,Sistem integrat de management al deșeurilor solide in județul Vaslui" este dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor cu reducerea impactului asupra mediului in județul Vaslui, prin îmbunătățirea serviciului de gestionare a deșeurilor si reducerea numărului de depozite neconforme existente, in conformitate cu practicile si politicile [NUME_REDACTAT].
Obiective specifice:
– conformarea cu cerințele Directivei de depozitare a deșeurilor cu privire la deșeurile biodegradabile;
– protejarea sănătății populației si a mediului prin îmbunătățirea serviciului de gestionare a deșeurilor prin implementarea de masuri de închidere si reabilitare a 3 depozite urbane neconforme;
– asigurarea unei rate de colectare a deșeurilor de 100% in zonele urbane si de 95% in zonele rurale;
– promovarea colectării selective a deșeurilor reciclabile și biodegradabile in conformitate cu cerințele naționale și ale UE;
– introducerea unor sisteme de tratarea deșeurilor, in acord cu cerințele legislației naționale și europene și reducerea cantității de deșeuri depozitate;
– întărirea capacității tehnice si manageriale a autorităților din județul Vaslui in ceea ce privește implementarea si operarea unui proiect de management integrat al deșeurilor cu finanțare externă;
– sprijinirea autorităților locale in realizarea unei strategii eficiente in domeniul tarifelor, facturării și colectării acestora;
– creșterea gradului de informare a populației cu privire la beneficiile rezultate din proiect.
Proiectul intitulat ,,SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DESEURILOR SOLIDE IN JUDETUL VASLUI” consta in modernizarea sistemului de colectare ,depozitare si sortare a deseurilor.
Gestionarea deseurilor ,cunoscuta si ca managementul deseurilor face referire la colectarea,transportul,,tratarea,reciclarea si depozitarea deseurilor.Gestionarea eficienta a deseurilor reprezinta un pas important in procesul de modernizare in comunitatea noastra.Felul in care este mentinuta curatenia si protejat mediul inconjurator spune multe despre comunitatea in care traim. In acest scop a luat nastere proiectul ,,[NUME_REDACTAT] de Management al deseurilor Solide in [NUME_REDACTAT]” Gestionarea eficienta a deseurilor are ca scop si economisirea unor resurse naturale prin refolosirea unor categorii de deseuri recuperabile rezultate din activitatile umane,avand ca efect imbunatatirea calitatii sanatatii oamenilor ,mediului si habitatului.
Proiectul consta in modernizarea sistemului de colectare ,depozitare si sortare a deseurilor.Pe scurt se doreste alinierea intrgului sistem de salubritate al judetului Vaslui la standardele europene in vigoare pentru o mai buna gestionare a deseurilor.Un punct foarte important din cadrul proiectului este construirea unui sistem care sa asigure colectarea majoritatii deseurilor din mediul rural si ,pe cat posibil,reciclarea lor.
Implementarea proiectului ,,[NUME_REDACTAT] de Management al deseurilor Solide in [NUME_REDACTAT]” corespunde cerintelor UE,este in conformitate cu legislatia UE,Planul national de Gestionare a Deseurilor,[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deseurilor pentru [NUME_REDACTAT]-Est,si cu [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deseurilor pentru [NUME_REDACTAT] avand la baza obiectivele prevazute in [NUME_REDACTAT] Sectorial de [NUME_REDACTAT] prioritară 2 – “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric”, [NUME_REDACTAT] de Intervenție 1 – “ Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor”.
Elementele componente ale sistemului de management al deseurilor dezvoltate in cadrul proiectului finantat prin POS Mediu sunt urmatoarele:
Colectarea selectivă a deșeurilor și transportul specializat;
Sortarea deșeurilor;
Depozitarea deșeurilor solide, respectiv:
– stocare temporară – 4 stații de transfer;
– depozitare finală – depozit ecologic de deșeuri.
Compostarea deșeurilor biodegradabile;
Închiderea depozitelor neconforme existente.
[NUME_REDACTAT] de dezvoltare a serviciului de salubrizare se intocmeste pentru o perioada de 30 (treizeci) ani. Aceasta este stabilită ținându-se seama de perioada de 30 (treizeci) de ani planificată ca fiind durata de implementare și de operare a proiectului, respectiv a investițiilor realizate în cadrul Proiectului.
3. ANALIZA SWOT , SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI SCHIMBARI CE VOR FI ADUSE PRIN PROIECTUL SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DESEURILOR SOLIDE IN JUDETUL VASLUI”
Analiza SWOT asigură un cadru relativ simplu de suport al deciziilor cu privire la alternativele strategice care derivă din evaluarea situației actuale. Înțelegerea cât mai exactă a situației interne și externe a sistemului de gestionare a deșeurilor poate implica producerea unei cantități mari de informații, dar analiza SWOT furnizează un filtru care reduce informațiile la un un număr limitat de subiecte cheie. Odată ce aceste 4 categorii de aspecte: Puncte tari, Puncte slabe (disfuncții), Oportunități și Amenințări sunt bine identificate, Strategia, prin intermediul obiectivelor sale, va indica cum vor fi folosite și păstrate punctele tari, corectate disfuncțiile, utilizate la maximum oportunitățile și contracarate amenințările
3.1.O NOUA STRATEGIE
[NUME_REDACTAT] națională, depinde de un spectru larg de resurse naturale: materii prime (minerale, biomasă, resurse biologice), factori de mediu (aer, apă, sol), fluxuri de energie (energie eoliană, solară, geotermală și a valurilor) și teritoriul fizic. Fie că aceste resurse sunt utilizate pentru a produce bunuri, fie că absorb emisiile produse de activitățile antropice (aer, apă, sol), ele sunt indispensabile pentru funcționarea economiei și pentru asigurarea unui nivel corespunzator al calității vieții.
Dezvoltarea sistemelor socio-economice ignorând sau diminuând importanța structurii și capacității funcționale și de suport a [NUME_REDACTAT] a condus la epuizarea mediilor naturale și pierderea unor servicii ecosistemice valoroase. Îmbunătățirea gestionării resurselor naturale și evitarea exploatării lor excesive, recunoașterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme, este unul din obiectivele generale prevăzute în [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] a României, Orizonturi 2013-2020-2030, pentru asigurarea conservării și gestionării resurselor naturale. Acțiunea în acest domeniu se va concentra pe punerea în aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deșeurilor la nivel național și regional prin orientarea ierarhică a investițiilor conform priorităților stabilite: prevenire, colectare separată, reciclare, valorificare, tratare și eliminare.
Devine în acest moment clar faptul că până acum ne-am axat numai pe modul de eliminare a deșeurilor și nu suficient de mult pe modul în care putem minimiza generarea acestora sau cum le putem reutiliza. Dat fiind nivelul actual de presiune asupra resurselor naturale la scara națională, continentală sau chiar globală – trebuie să luam în considerare deșeurile pe deplin și într-un cadrul mai larg, definit de fluxul de materii prime și energetice și utilizarea durabilă a acestora.
Reducerea consumului de resurse naturale, reciclarea materiilor prime care se regăsesc în produsele ajunse deșeuri precum și recuperarea energiei trebuie să fie vectorii unei schimbări majore către un mod de viață durabil. În acest scop strategia trebuie să pună accent pe încurajarea extinderii și dezvoltării capacităților de reciclare, precum și pe instalațiile care utilizează deșeuri în procesul de producție, în special cele de producere a energiei. Trebuie avut în vedere potențialul economic oferit de prețul materiei prime conținute în deșeuri în comparație cu cel obținut din exploatarea resurselor naturale și în acest sens România trebuie să adopte politici de limitare a exporturilor de deșeuri pentru care există capacități de reciclare/valorificare și să încurajeze achiziția de materie primă ieftină care se regăsește în astfel de deșeuri.
Justificarea acțiunilor de mediu
O mai bună gestionare a deșeurilor poate contribui la:
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – în special metan de la depozitele de deșeuri dar și dioxid de carbon de emisie (prin reutilizare și reciclare);
creșterea eficienței utilizării resurselor – economisirea energiei și reducerea consumului de materiale prin intermediul deșeurilor prevenirea, reutilizarea, reciclarea și recuperarea de energie din surse regenerabile;
protejarea sănătății publice prin gestionarea în condiții de siguranță a substanțelor potențial periculoase;
protejarea ecosistemelor (soluri, ape subterane, emisiile în aer).
"Ierarhia deșeurilor" reprezintă conceptul conform căruia diferitele măsuri/opțiuni de gestionare a deșeurilor sunt grupate în funcție de impactul lor pe termen lung asupra mediului înconjurător, categoria cu cel mai redus impact, și anume prevenirea generării deșeurilor are o prioritate maximă, urmată fiind de pregătirea pentru reutilizare, reciclare, valorificare și ultima dintre toate eliminarea (de ex. – depozit de deșeuri). Această grupare reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere a protecției mediului, ȋnsă pot exista abateri de la aceasta pentru anumite fluxuri specifice de deșeuri, ȋn cazul ȋn care se justifică și numai în baza evaluării de tip analiza ciclului de viață privind efectele globale ale generării și gestionării respectivelor deșeuri.
3.2.SITUATIA ACTUALA
Referitor lagestionarea deșeurilor Politica națională în domeniul gestionării deșeurilor trebuie să se subscrie obiectivelor politicii europene în materie de prevenire a generării deșeurilor și să urmărească reducerea consumului de resurse și a Prevederile SNGD, ca și modalitate principială de abordare, către o „societate a reciclării", aplicarea ierarhiei de gestionare a deșeurilor, susținerea măsurilor care urmăresc utilizarea de deșeuri reglementate prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor.
In prezent in [NUME_REDACTAT] nu exista o infrastructura de gestionare a deseurilor solide care sa deserveasca populatia judetului si care sa respecte cerintele legislatiei europene in domeniu.
Deseurile biodegradabile sunt in prezent depozitate ilegal,in depozite neconforme.
Reciclarea si recuperarea deseurilor sunt activitati cu caracter ad-hoc si sunt,in principal desfasurate cu operatori privati.
Toate depozitele de desuri din judet sunt depozite neconforme standardelor europene.
Serviciile de gestionare a deseurilor sunt finantate intr-un mod neadecvat.
Gradul de reciclare a deseurilor este foarte scazut.
Echipamentul existent este vechi și ineficient
Colectarea selectivă este pusă în aplicare doar în câteva UAT-uri prin colaborarea cu cateva firme de colectare deseuri.
Logistica actuală de colectare este deficitara si considerată ineficientă din punct de vedere tehnic
amplasamentele de depozitare anterioare (neconforme)depozitarea.
Echipamentul existent vechi este ineficient și solicită nivele înalte de întreținere;
Logistica actuală de colectare și transport de deșeuri nu are stații de transfer, fapt considerat ineficient din punct de vedere tehnic și economic.
Serviciul de salubrizare a localitatilor(precolectare,colectare,transport si depozitare deseuri municipale) se desfasoara sub controlul ,conducerea si coordonarea autoritatilor publice locale.Activitatea de salubrizare se realizeaza prin:
-gestiune directa de catre autoritatile administratiei publice locale,prin compartimente specializate organizate in cadrul consiliului local sau o gestiune delegata & autoritatile administratiei publice locale apeleaza pentru realizarea serviciilor la unul sau mai multi operatori de servicii publice carora le incredinteaza (in baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propiuzisa a serviciilor,precum si administrarea si exploatarea sistemelor publice tehnico&edilitare necesare in vederea realizarii acestora.
Activitatea de salubrizare in prezent la nivelul judetului Vaslui este realizata de un numar de patru operatori de salubrizare. Deseurile municipal generate sunt colectate la nivelul localitatilor,de catre municipalitate ,ele avand aceasta responsabilitate .(Legea101/2006 privind stabilirea cadrului juridic unitary privind infiintarea,organizarea,gestionarea,exploatarea,finantarea si controlul functionarii serviciilor publicede salubrizare a localitatilor,facand parte din sfera serviciilor comunitare si se desfasoara sub controlul ,conducerea si coordonarea autoritatilor publice locale.)[NUME_REDACTAT] Local este obligat sa organizeze acest serviciu pentru populatie.
La momentul actual nu avem nici o statie de transfer functional in judet.Exista insa doua statii de transfer realizate prin fonduri Phare in comunele [NUME_REDACTAT] si Falciu dar sunt nefunctionale.Exista insa in faza de implementare prin proiectul ,,[NUME_REDACTAT] de Management al deseurilor Solide in [NUME_REDACTAT] “ realizate in proportie de peste 95 % a patru statii de transfer in apropierea municipiilor Vaslui, Barlad,Husi si a orasului Negresti,precum si crearea unor platforme de colectare selectiva a deseurilor in fiecare localitate din judetul Vaslui.
In ceea ce priveste valorificarea si tratarea deseurilor la momentul elaborarii prezentului studiului nu exista la nivelul judetului Vaslui statii de sortare functionale dar se afla in stadiul de implementare condtructia acestor statii prin proiectul ,,[NUME_REDACTAT] de Management al deseurilor Solide in [NUME_REDACTAT].
Valorificarea deseurilor municipale rezultate din colectare selectiva la sursa
Operatiile de tratare a deseurilor rezultate din colectare selectiva care se efectuează în judetul Vaslui sunt:
-prelucrarea deseurilor de hartie în vederea reciclării în unităti de tip REMAT (sortare, balotare) -prelucrarea deseurilor metalice în vederea reciclării prin unităti de tip REMAT (sortare, măruntire, presare, balotare)
Compostarea deseurilor biodegradabile
In judetul Vaslui nu se colecteaza separat fractia biodegradabila si nici nu exista instalatii centralizate pentru compostarea acestora
Tratare mecano – biologica
In judetul Vaslui nu exista statii de tratare mecano – biologica a deseurilor municipale.
Tratarea termica
In judetul Vaslui nu exista instalatii pentru tratarea termica a deseurilor.
.Eliminarea deseurilor
Singurul mod de eliminare a deseurilor municipale si asimilabile este prin depozitare in depozitele existente.
La nivelul judetului exista in prezent un numar de 4 depozite neconforme clasa „b” în zona urbana si 324 depozite neconforme comunale
In fiecare comuna din judetul Vaslui exista suprafete ocupate de rampe de depozitare neautorizate, suprafetele lor insumand cca 486 ha. La aceste depozite sa sistat depozitarea, conform prevederilor Hotararii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deseurilor, iar cele rurale au fost sistate depozitarea in iulie 2009.
Analiza SWOT reprezintă o metodă de analizare a mediului exterior și interior al asociației în urma căreia se asigură un cadru relativ simplu de suport al deciziilor cu privire la alternative strategice care derivă din evaluarea situației actuale. Analiza aduce în discuție 4 elemente asupra strategiei care odată identificate vor indica cum vor fi folosite și păstrate punctele tari, utilizate oportunitățile, contracarate amenințările și eliminate punctele slabe. Prin implementarea noului sistem integrat de management al deșeurilor, pot fi valorificate punctele tari și oportunitățile, îmbunătățite punctele slabe și evitate amenințările provenite din mediul exterior. Astfel, gestionarea deșeurilor poate deveni mai eficientă, prin reutilizarea acestora într-un procent cât mai mare,precum și prin depozitarea unor cantități mai reduse de deșeuri în condiții de siguranță, fără nici un pericol pentru mediu și sănătate publică.
Dacă practica si țintele stabilite de legislație și a planurilor de gestionare a deșeurilor în ceea ce privește tratarea deșeurilor biodegradabile în depozitelor de deșeuri, aceasta se prezintă astfel: in momentul de fata situatia deșeurilor în județul Vaslui nu corespunde obiectivelor naționale și europene ale strategiilor și a țintelor ce tin de planurile de management al deșeurilor (PNGD, PRGD, PJGD),dar pot fi realizate prin punerea în aplicare a noului sistem integrat de management al deseurilor în urma căreia se asigură un cadru relativ simplu de suport al deciziilor cu privire la alternativele situației actuale. Analiza aduce în discuție 4 elemente de esență asupra strategiei care odată identificate vor indica cum vor fi folosite și păstrate și totodata eliminate punctele slabe.
3.3.SCHIMBARI CE VOR FI ADUSE PRIN PROIECTUL SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DESEURILOR SOLIDE IN JUDETUL VASLUI”
Principalele schimbari pe care le va aduce noul sistem de gestionare a deseurilor constau in construirea unui depozit ecologic judetean,a patru statii de transfer in apropierea municipiilor Vaslui, Barlad,Husi si a orasului Negresti,precum si crearea unor platforme de colectare selectiva a deseurilor in fiecare localitate din judetul Vaslui.
Platformele de colectare selectiva reprezinta zone fixe de colectare a deseurilor,dotate cu containere pentru colectarea separata a deseurilor din plastic,metal,sticla,hartie si reziduri menajere.In functie de desurile colectate,fiecare dintre containere are culori distincte,respectiv:containerele pentru colectarea plasticului/metalului vor fi galbene,cele pentru colectarea hartiei/cartonului vor fi albastre,cele pentru colectarea sticlei vor avea culoarea verde,iar cele destinate colectarii deseurilor menajere vor avea culoarea gri.
Statiile de transfer reprezinta zone de stocare temporara a deseurilor,inainte ca acestea sa fie transferate la statia de sortare din cadrul depozitului ecologic ce urmeaza a fi construit la Rosiesti.Acestea sunt alcatuite dintr-o zona de transfer si o platforma publica de colectare.In zona de transfer vor fi depozitate temporar deseuri precum deseurile menajere mixte,desurile similare provenite de la agentii economici si institutii,deseuri stradale si din piete,precum si deseurile colectate selectiv de la platformele de colectare din judet.Platforma publica de colectare va fi echipata cu containere speciale pentru deseuri voluminoase,periculoase si DEEE-uri.
Proiectul va cuprinde:
Realizarea și implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor de tip municipal pe întreg teritoriul județului Vaslui;
construcția unui depozit ecologic județean pentru deșeuri municipale situat extravilan,in comuna Roșiești, , unitatea administrativ teritorială Roșiești, în proprietate [NUME_REDACTAT] și în administrarea [NUME_REDACTAT] Vaslui, în suprafață de 20 ha, format din două celule de depozitare cu capacitatea de 3,76 Mtone, stație de sortare, stație de epurare, alimentare cu apă, alimentare cu energie electrică, drum de acces și alei interioare, spațiu administrativ, împrejmuirea depozitului ecologic și a instalațiilor aferente, destinat să deservească Părțile; (doar prima celulă a depozitului cu o capacitate de 1,5 Mtone va fi construită prin prezentul proiect, cea de-a doua rămânând în sarcina beneficiarului, Consiliul județean Vaslui)
Construcția unei stații de transfer situată pe amplasamentul din municipiul Vaslui, teren intravilan, în suprafață de 5000 mp a UAT Vaslui, adresa: Vaslui, str. Gării;
Construcția unei stații de transfer situată pe amplasamentul din municipiul Bârlad, teren intravilan, în suprafață de 5549 mp, a UAT Bârlad, adresa: str. [NUME_REDACTAT], nr. 39 A;
Construcția unei stații de transfer situată pe amplasamentul din municipiul Huși, teren intravilan T3 / P48, în suprafață de 5000 mp,;
Construcția unei stații de transfer situată pe amplasamentul din municipiul Negrești, în suprafață de 6000 mp, a UAT Negrești;
Construirea platformelor pentru amplasarea containerelor de colectare a deșeurilor reciclabile și reziduale amplasate pe raza unităților administrativ teritoriale din județul Vaslui, cu excepția [NUME_REDACTAT], Bârlad și Huși;
Achiziționarea de echipamente pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile care vor deservi toate localitățile din județul Vaslui, cu excepția municipiilor Vaslui, Bârlad și Huși;
Achiziționarea de echipamente pentru colectarea separată a deșeurilor menajere care vor deservi toate localitățile din județul Vaslui, cu excepția municipiilor Vaslui, Bârlad și Huși;
Închiderea depozitelor neconforme de la Bârlad, Huși, Negrești cu respectarea legislației în vigoare privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
Exploatarea depozitului, inclusiv întreținerea acestuia și a bunurilor aferente, precum și prelucrarea și depozitarea deșeurilor;
Transportul deșeurilor de la stațiile de transfer la depozit, stații de transfer (Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești) destinate să deservească fiecare câte o arie determinată (zonele de colectare) corespunzătoare unui număr de municipii, orașe și comune .
Colectarea deșeurilor din zonele de colectare corespunzătoare fiecărui punct colectare și transportul acestor deșeuri până la stația de transfer aferentă;
Campanie de informare și conștientizare a populației;
Asistență tehnică și supervizare;
Identificarea și întreținerea mijloacelor fixe și circulante ale Proiectului.
[NUME_REDACTAT] se va desfășura în mai multe etape și zone conform planului de implementare.
[NUME_REDACTAT], realizate de autoritățile publice locale din județul Vaslui, vor fi integrate în dezvoltarea generală a sistemului de gestionare a deșeurilor. Rezultatele proiectelor PHARE vor fi integrate în dezvoltarea generală a sistemului de gestionare a deșeurilor așa cum s-a specificat atât în [NUME_REDACTAT] pentru județul Vaslui, cât și în Studiul de fezabilitate. Ele servesc ca proiecte pilot în perioada de tranziție până când vor funcționa serviciile de salubrizare la nivel de județ și vor fi transferate în noua schemă dezvoltată, la momentul finalizării ei. După finalizarea termenelor obligatorii specificate prin Programul PHARE, în noua organizare, acestea vor putea fi administrate de către beneficiarul proiectului, Consiliul județean Vaslui, aspect care va fi soluționat la momentele respective prin hotărâri ale autorităților publice locale corespunzătoare.
În ceea ce privește facilitățile ce rezultă din proiectele PHARE , aranjamentele instituționale (dreptul de proprietate și managementul) prevăd:
-Proprietarii facilităților realizate prin proiectele PHARE sunt și vor rămâne autoritățile locale, beneficiare ale proiectelor respective. Aceste autorități vor transfera drepturile de administrare către [NUME_REDACTAT] în perioadă operațională a proiectului de gestionare a deșeurilor, dar nu înainte de finalizarea termenelor obligatorii specificate prin Programul PHARE.
-Noul proiect de gestionare a deșeurilor va păstra facilitățile existente, construite prin proiectele PHARE și va face posibilă integrarea lor în structura județeană de gestionare a deșeurilor. Contractele de colectare, care urmează a fi delegate în faza operațională a proiectului, vor cuprinde și zonele unde există proiecte Phare. Noul contract (cu noile taxe/tarife) va deveni operațional în aceste zone după ce contractul PHARE va fi încheiat.
4. ȚINTE LEGISLATIVE ȘI PRINCIPII STRATEGICE
REFERIRI LA TRATATUL DE ADERARE
La data de 31 martie 2005, România a semnat Tratatul de Aderare la [NUME_REDACTAT]. Acest document a fost validat de către [NUME_REDACTAT] la data de 3 mai 2005. Prin acest document România se obligă conform convențiilor și protocoalelor europene existente să acționeze pentru aplicarea prevederilor acordurilor și convențiilor încheiate între Uniune și actualele [NUME_REDACTAT] înainte de data aderării sale. După data aderării, 1 ianuarie 2007, se vor aplica acordurile bilateral încheiate de către Uniune cu statele terțe.
Documentul de aderare cuprinde ajustările pentru aplicarea tratatelor care îl alcătuiesc: Tratatul de înființare a [NUME_REDACTAT], Tratatul de înființare a [NUME_REDACTAT] și Tratatul de înființare a Comunității pentru [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] de aderare a României la [NUME_REDACTAT] conține:
• Părți generale: Tratatul propriu zis (șase articole), Actul de aderare/Protocolul de aderare;
• Anexele: măsurile convenite pe perioada de negociere – măsuri permanente și temporare;
• Declarațiile.
În lumina prevederilor acestui Tratat de aderare, România lua măsurile necesare pentru a se alinia la reglementările UE, prin introducerea măsurilor administrative, legislative și de altă natură, cum ar fi cele adoptate până la data aderării de către actualele [NUME_REDACTAT] sau de către Consiliu și pentru a înlesni cooperarea practică dintre instituțiile și organizațiile [NUME_REDACTAT]. Pentru onorarea acestor angajamente, România va beneficia de o asistență considerabilă din partea UE pentru atingerea țintelor și obligațiilor asumate prin Tratat.
În ceea ce privește protecția mediului, România a obținut o perioadă de tranziție pentru câteva
Directive UE, dintre care cele referitoare la prezentul proiect sunt:
Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile din ambalaje, modificată ultima oară prin Directiva 2005/20/CE
a) Perioadă de tranziție de 5 ani, până la 31 decembrie 2011, pentru atingerea țintelor de 50%
recuperare și 15 % reciclare a materialelor plastice.
b) Perioadă de tranziție de 5 ani, începând cu 2008 și până la 31 decembrie 2013 pentru
atingerea țintelor de recuperare globală de 60% și de reciclare de 55 % a sticlei conform
Directivei nr 94/62/CE
c) Perioadă de tranziție de 3 ani, până la 31 decembrie 2011, pentru atingerea țintei de 15 %
reciclare a materialelor plastice
Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor
a) Perioadă de tranziție de 1-2 ani pentru mai multe instalații de incinerare a deșeurilor
spitalicești
Directiva nr. 2002/96/UE privind deșeurile din echipamente electrice și electronice
b) Perioadă de tranziție de 2 ani până la 31 decembrie 2008, pentru atingerea țintei de 4 kg de
deșeuri electrice/locuitor/an reciclarea materialelor plastice (art. 5.5)
c) Perioadă de tranziție de 2 ani până la 31 decembrie 2008, pentru atingerea țintelor de recuperare si de reciclare.
Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deșeurilor până la 16 iulie 2017
Statutul nr. 259/93 privind controlul transportării deșeurilor de la și către UE până la 15
decembrie 2015
Importanța respectării tuturor obligațiilor din Tratat impune necesitatea de a prevedea în legea de
ratificare faptul că toate instituțiile statului trebuie să fie responsabile pentru aplicarea prevederilor Tratatului.
României i s-au acordat o serie de măsuri de tranziție pentru implementarea acquis-ului de mediu.
Acestea sunt precizate în Anexa VII la Tratatul de aderare din iunie 2005 dintre UE, România și
Bulgaria. Măsurile de tranziție care sunt relevante pentru gestionarea deșeurilor municipale se
referă la:
• Directiva 94/62/CE din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile din ambalaje,
• [NUME_REDACTAT] 1999/31/CE din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deșeurilor, modificată
prin Regulamentul CE/1882/2003 al [NUME_REDACTAT] și al Consiliului,
• Directiva 2002/96/CE a [NUME_REDACTAT] și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind
deșeurile din echipamente electrice și electronice.
Cadru legislativ general
Gestionarea deșeurilor trebuie să se conformeze cu reglementările specifice de mediu. Cerințele
privind gestionarea deșeurilor sunt reflectate de legislația UE. Politica națională a României privinddeșeurile este stabilită în [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor și în [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor.
Politica UE se bazează pe trei strategii complementare (COM (2003) 301):
– Stoparea generării de deșeuri la sursă prin îmbunătățirea proiectării produselor; prevenirea și
eliminarea acumulării deșeurilor este strâns legată de metode de fabricație îmbunătățite și de
influențarea consumatorilor înspre achiziția și consumul de produse care nu dăunează
mediului și care necesită mai puține ambalaje;
-Încurajarea reciclării și refolosirii deșeurilor. [NUME_REDACTAT] a identificat câteva „surse”
de deșeuri cărora trebuie să li se acorde prioritate pentru a le reduce impactul asupra
mediului. Acestea au inclus ambalajele și deșeurile din ambalaje, bateriile și acumulatorii și
deșeurile electrice și electronice. Directivele UE solicită statelor membre să introducă
reglementări privind colectarea, refolosirea și reciclarea deșeurilor provenind din astfel de surse.
-Reducerea poluării de la incinerarea deșeurilor, în cazurile în care deșeurile nu pot fi
refolosite sau reciclate (depozitarea este privită ca opțiunea de eliminare cel mai puțin
dorită). Incinerarea și depozitarea necesită o monitorizare atentă deoarece pot dăuna
mediului și au fost adoptate directive care stabilesc reguli stricte privind gestionarea
diferitelor tipuri de deșeuri, depozitele de deșeuri și emisiile incineratoarelor.
În principiu, principalele directive UE privind deșeurile au fost transpuse aproape integral în
legislația națională între 2000-2005, iar pentru unele dintre ele au fost obținute perioade de tranziție,
după cum urmează:
• [NUME_REDACTAT] nr. 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile din ambalaje, pentru care
au fost solicitate și obținute perioade de tranziție de până la 5 ani (până în anul 2013) pentru
anumite prevederi.
• [NUME_REDACTAT] nr. 99/31/CE privind depozitarea deșeurilor, pentru care au fost
solicitate și obținute perioade de tranziție de până la 10 ani (până în anul 2017).
• [NUME_REDACTAT] 2002/96/CE privind deșeurile din echipamente electrice și electronice
(DEEE), pentru care au fost solicitate și obținute perioade de tranziție de până la 2 ani (până
în anul 2008) pentru anumite prevederi.
• [NUME_REDACTAT] nr. 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor, pentru care au fost
solicitate și obținute perioade de tranziție de până la 2 ani (până în anul 2008) pentru
anumite prevederi.
Din anul 2006, România are un cadru legislativ privind gestionarea deșeurilor modern și adaptat
acquis-ului comunitar. Acquis-ul comunitar în domeniul gestionării deșeurilor cuprinde un număr
mare de acte de reglementare care se referă atât la gestionarea diferitelor tipuri de deșeuri, cât și la
metodele de organizare și funcționare ale serviciilor de salubritate publice și private.
Conform legislatiei in vigoare ,judetul Vaslui urmareste sa atinga tintele stabilite la nivel national:
a. pana la sfarsitul anului 2014,stabilirea obiectivelor pentru 2020 in materie de prevenire a generarii de deseuri si de decuplare , care sa se bazeze pe cele mai bune proctici in vigoare (Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive )
b. pana in anul 2016,pentru facilitarea sau imbunatatirea valorificarii deseurilor se introduc sisteme de colectare separata cel putin pentru urmatoarele :hartie,metal,plastic,si sticla,in cazul in care acest lucru este posibil din punct de vedere economic,tehnic,si al protectiei mediului si nu se amesteca cu alte deseuri sau materiale cu propietati diferite (Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive )
c. producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale sunt obligati ca pana in anul 2020 sa atinga un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri,cum ar fi hartie,metal,plastic,si sticla provenind din deseurile menajere si ,dupa caz,provenind din alte surse,in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similar deseurilor care provin din deseurile menajere.(Legea 211/2011 privind regimul deseurilor) :
d. producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale sunt obligati ca pana in anul 2020 sa atinga un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala,inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte material,de minimum 70 % dim masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructive si demolari,cu exceptia materialelor geologice natural.(Legea 211/2011 privind Regimul deseurilor);
e. reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipal depozitate la 35% din cantitatea totala,exprimata gravimetric,produsa intr-un interval de 15 ani (Hotararea nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor);
f. reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje,cu minimum 60% pentru sticla si minimum 22% pentru plastic,considerandu-se numai materialul reciclat ca material plastic,din greutatea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaj, pana la data de 31 decembrie 2013.
Prezenta strategie urmareste urmatoarele principia strategice;
Principiul poluatorul plateste,corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cu cel al responsabilitatii utilizatorului stabileste necesitatea crearii unui cadru legislative si economic adecvat,in asa fel inat sa fie acoperite costurile de gestionare a deseurilor.;
Principiul protectia resurselor primare este formulat in contextual mai larg al conceptului de ,,dezvoltare durabila” si stabileste necesitatea de a minimize si eficientiza utilizarea resurselor primare,in special a celor neregenerabile,punand accentual pe utilizarea deseurilor ca si materii prime secundare.
Principiul prevenirii stabileste o ierarhie in activitatile de gestionare a deseurilor, ierarhie care situeaza pe primul loc evitarea generarii deseurilor,minimizarea cantitatilor generate,urmata de tratarea in vederea valorificarii si in ultimul rand,tratarea in vederea eliminarii in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei;
Principiul proximitatii,corelat cu principiul autonomiei ,stabileste ca deseurile trebuie tratate si eliminate cat mai aproape posibil de locul unde au fost generate.
Principiul subsiaritatii stabileste ca responsabilitatile sa fie alocate la cel mai scazut nivel administrative fata de sursa de generare,dar pe baza unor criteria uniforme la nivel regional si national.
Principiul integrarii stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.
INDICATORI DE MONITORIZARE
Obiective strategice și indicatori de monitorizare
Pentru atingerea scopului Strategiei a fost formulat un set de 8 obiective strategice, care reprezintă totodată coordonatele principale ale viziunii strategice naționale. Indicatorii de monitorizare stabiliți vor permite monitorizarea felului în care România își aduce contribuția la politicile UE în domeniul dezvoltării durabile.
Indicatorii de performanță pentru Serviciul se refera la urmatoarele activități:
a) contractarea Serviciului;
b) măsurarea, facturarea și încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
c) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea activităților efectuate;
d) menținerea unor relatii echitabile intre operator și utilizator prin rezolvarea rapida și obiectiva a problemelor, cu respectarea drepturilor și obligațiilor care revin fiecareiparti;
e) solutionarea în timp util a reclamatiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de salubrizare;
f) prestarea Serviciului pentru toți utilizatorii din zona lotului pentru care are hotarare concesionare sau contract de delegare a gestiunii;
g) prestarea de servicii conexe Serviciului, informare, consultanță.
Respectarea și îndeplinirea de către operator a Indicatorilor de Performanță și în general a tuturor obligațiilor stabilite prin regulamentul serviciului vor fi monitorizate de ADI în baza mandatului acordat acesteia prin statutul său
La sfârșitul fiecărei Perioade de Monitorizare, ADI va întocmi un “Raport de monitorizare” pe care îl va transmite operatorului, prin care va stabili măsurile de conformare pe care operatorul trebuie să le adopte.După primirea Raportului de monitorizare, operatorul poate prezenta ADI propunerile sale de îmbunătățire a activității pentru a se conforma, inclusiv Indicatorilor de Performanță, transmițând aceste propuneri în termen de cel mult 30 zile de la data primirii Raportului de monitorizare. Propunerile de îmbunătățire a activității vor:
explica măsurile pe care operatorul intenționează să le ia pentru a-și îmbunătăți activitatea in scopul conformării cu cu nivelul Indicatorilor de Performanță;
prevedea o dată până la care nivelul Indicatorului de Performanță va fi atins, atunci când obiectul măsurilor este un anumit Indicator de Performanță.
Operatorul va ține și va păstra în bună stare toate înregistrările rezultatelor, evenimentelor și incidentelor, în detaliu, care au legătură sau sunt necesare a fi colectate pentru Indicatorii de Performanță. Toate bazele de date și tabelele centralizatoare trebuie păstrate în format electronic și actualizate periodic. Copii în format electronic trebuie furnizate către ADI la cerere.
Operatorul va raporta lunar ADI următoarele:
cantitatea de [NUME_REDACTAT] colectate de pe raza fiecărei unități administrativ-teritoriale care formează Delegatarul, defalcat pe surse ([NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]-Casnici) și pe categorii de Deșeuri;
cantitatea de Deșeuri predată operatorilor care desfășoară activități de tratare a Deșeurilor, pe fiecare tip de Deșeuri;
situația tuturor Utilizatorilor care au un contract de prestări de servicii încheiat cu Delegatul;
înregistrări ale activității zilnice de prestare a Serviciului pentru fiecare traseu de colectare.
Operatorul va raporta anual ADI următoarele:
rezultatele măsurătorilor privind compoziția [NUME_REDACTAT] colectate;
informații privind: numărul total de personal angajat; numărul total al zilelor lucrate; consumul total de combustibil pe vehicul pe lună pentru fiecare flux de colectare (ex.:[NUME_REDACTAT], Bio-deșeuri, etc.); numărul total de kilometri/vehicul pe lună pentru fiecare flux de colectare (ex.: [NUME_REDACTAT], Bio-deșeuri, etc.);
informații privind: eficiența colectării privind: % de [NUME_REDACTAT] de la care nu au fost colectate Deșeuri; % din colectările planificate nu au fost realizate of (colectările omise) dar au fost remediate în maxim 24 ore; % din colectările de la [NUME_REDACTAT]-Casnici care nu au fost realizate în termen de 24 ore; cantitatea de [NUME_REDACTAT] abandonate ca procentaj din cantitatea totală de [NUME_REDACTAT] colectate;
performanța realizată în ceea ce privește respectarea tuturor Indicatorilor de performanță.
Operatorul va raporta date și informații [NUME_REDACTAT] de protecție a mediului (datele și informațiile specifice activității, inclusiv chestionarele din anchetele statistice naționale) și va raporta Autorității de Reglementare cantitatea de Deșeuri predată operatorilor care desfășoară activități de tratare a Deșeurilor, pe fiecare tip de Deșeuri
6. DESCRIEREA ACȚIUNILOR STRATEGICE
În perioada următoare, gestionarea deșeurilor va trece de la un sistem în care fiecare unitate
administrativ-teritorială este în mare măsură responsabilă pentru gestionarea deșeurilor proprii către un sistem în care:
• toate autoritățile locale din județ vor împărți un depozit pentru eliminarea deșeurilor
nereciclabile;
• colectarea deșeurilor va fi organizată la nivelul unei autorități multi-locale;
• fiecare dintre cele cinci stații de transfer noi va dispune de o zonă de recepție care include
un număr de unități administrative diferite;
• fluxurile pre-sortate de deșeuri reciclabile se vor prelua la o singură stație de sortare din
județ.
6.1.Descrierea investitiilor prin proiect
In cadrul proiectului ,,[NUME_REDACTAT] de Management a [NUME_REDACTAT] in [NUME_REDACTAT] “
investițiile sunt împărțite în trei secțiuni, iar apoi sunt împărțite pe categorii conform regulilor
evidențelor contabile. Acest lucru se face în principal pentru calcularea amortizării și în cele din
urmă a valorii reziduale. Valoarea reziduală este prezentată într-o foaie în modelul financiar și este utilizată pentru calcularea deficitului de finanțare și determinarea fondurilor de la UE. Investițiile sunt următoarele:
– Investiții prioritare,
– Investiții care nu fac parte din programul prioritar pentru investiții, dar necesare pentru a
avea o gestionare eficientă a deșeurilor solide,
– Investiții de înlocuire.
Investitiile prioritare finantate prin POS Mediu includ;
– construirea unui Centru de [NUME_REDACTAT] a Deseurilor (CMID),situat pe amplasamentul de la Rosiesti care va fi prevazut cu un depozit ecologic de deseuri conform, cu o statie de sortare a deseurilor colectate separate si o instalatie de tratare mecano-biologica.
-constructia a patru statii de transfer prevazute cu system de cantarire,precontainere,containere simple si echipamente pentru transportul acestor containere la depozit;
-echipamente pentru colectarea separate a deseurilor menajere si a deseurilor voluminoase.
-inchiderea depozitelor neconforme.
Sistemul de [NUME_REDACTAT] al Deseurilor din judetul Vaslui va fi impartit in cinci zone mari de colectare,aferente celor patru statii de transfer Barlad,Husi,Vaslui,Negresti si Centrului de [NUME_REDACTAT] al Deseurilor (CMID) Rosiesti.
Opțiuni strategice pentru sistemul de colectare în județul [NUME_REDACTAT] distanțelor lungi dintre zonele de colectare și depozitul județean, județul va fi împărțit în 5zone (între 400 și 1.800 km2). Deșeurile colectate în 4 dintre aceste zone vor fi transportate la 4
stații de transfer, situate în apropierea orașelor cu densitate mare a populației, pentru a evita
transportul pe distanțe peste de 30 km. Aceste zone se numesc Negrești, Vaslui, Huși, Bârlad și
Roșiești. Deșeurile din zona Roșiești vor fi transportate direct la depozitul de lângă localitatea
Roșiești.
Colectarea reziduurilor
Analiza opțiunilor tehnice de colectare a reziduurilor a luat în considerare diferite opțiuni privind colectarea din ușă în ușă, colectarea la punct fix, colectarea în pubele mici sau în containere de 1,1m³ și colectarea cu camioane mici de 16 m³ sau cu camioane mai mari de 24 m³. Cea mai bună soluție finală din punct de vedere economic și al fezabilității din [NUME_REDACTAT] este cea a colectării reziduurilor în euro-containere de 1,1 m³ în sistem de colectare la punct fix. Colectarea se realizează cu camioane de 16 m³ și/sau 24 m³. Colectarea deșeurilor reziduale comportă aspecte diferite înmediul rural și urban.
Colectarea deșeurilor reciclabile
Tratatul de Aderare stabilește ținte naționale privind recuperarea și reciclarea deșeurilor dinambalaje în perioada 2008 -2013 pe baza [NUME_REDACTAT] 94/62/CE privind ambalajele și
deșeurile din ambalaje. Aceste ținte au fost repartizate la nivel de județ, însă ajustate pentru a fi în concordanță cu eforturile făcute de sectorul industrial, comercial și instituții pentru recuperare. Cea mai bună opțiune evaluată pentru colectarea deșeurilor reciclabile se limitează la 3 tipuri de deșeuri reciclabile: hârtie și carton, plastic și metal (fracțiunea ușoară scurtată) și sticlă. În mod asemănător cu situația colectării reziduurilor, în zonele urbane și rurale există sisteme de colectare diferite pentru reciclabile. La nivel de [NUME_REDACTAT] a fost prezentat un sistem de colectare a sticlei în 3 culori, în mediul urbanși rural. Sticla trebuie colectată selectiv în sticlă transparentă, maro și verde.
Tipuri de deșeuri specifice
La nivelul [NUME_REDACTAT] au fost evaluate diferite opțiuni pentru colectarea DEEE, a deșeurilormenajere periculoase și a celor voluminoase. La nivel de [NUME_REDACTAT], opțiunea propusă pentru colectarea deșeurilor menajere periculoase este colectarea prin unități mobile. Se propune ca activitatea de colectare și operare să fie repartizată unui operator privat, prin urmare nu sunt stabilite investiții la nivel de [NUME_REDACTAT].
Opțiunea propusă pentru colectarea deșeurilor voluminoase este instalarea unor puncte de colectarepentru deșeuri voluminoase. Aceste activități sunt repartizate unui operator privat și prin urmare nusunt incluse în investițiile publicate din [NUME_REDACTAT]. Opțiunea propusă pentru colectarea DEEE afost repartizarea acestei activități administrațiilor publice locale la nivel de [NUME_REDACTAT].
Opțiuni strategice pentru logistică (transfer și transport)
[NUME_REDACTAT] a identificat 2 tipuri de transport al deșeurilor pentru reziduuri și deșeuri reciclabile.
a) Colectarea deșeurilor de la locul de generare la stația de transfer sau la destinația finală,
noile depozite ecologice
b) Transportul de la depozitarea intermediară la stațiile de transfer către destinația finală,
amplasamentele noilor depozite ecologice.
Transportul deșeurilor conform sistemului integrat final de gestionare a deșeurilor
Deșeurile sunt colectate prin camioane închise de colectare a deșeurilor, pe 3 axe, cu funcție de
compactare.
Practic, aceste reguli înseamnă că în România există o restricție de încărcare pentru vehiculele de
colectare a deșeurilor pe 2 axe, de 15 sau 16 tone (drumuri pietruite, respectiv drumuri modernizate)
și de 19,5, respectiv 22,5 tone pentru cele pe 3 axe. În zonele rurale, unde majoritatea drumurilor
sunt pietruite, este propusă și utilizarea de camioane de 16 m³ pentru a respecta limita maximă de
sarcină pe axă pentru rețeaua existentă de drumuri. Precizările de mai sus referitoare la restricția de încărcare maximă pe axă înseamnă că vehiculele de 16 m3 pe 3 axe trebuie incluse în flota de
colectare pentru acces în zonele restricționate. La nivelul [NUME_REDACTAT] a fost stabilit că
vehiculele nu se încadrează în investițiile prioritare.
Colectarea deșeurilor reciclabile
Colectarea deșeurilor reciclabile se va efectua fie cu aceleași echipamente mobile ca și pentrucolectarea reziduurilor și cu vehicule suplimentare, fie de către operatori de reciclare privați.
Fracțiunile hârtie și carton și fracțiunea ușoară sunt colectate cu camioane compactoare de deșeuride capacitate 16 m3 sau 24 m3. Sticla va fi colectată de operatori de reciclare privați. Numărul decamioane necesare (care nu intră în investițiile prioritare) stabilit prin [NUME_REDACTAT] .
Stații de transfer
Colectarea deșeurilor trebuie să fie eficientă din punct de vedere economic și ecologic. O regulă debază spune că distanțele de transport trebuie să fie limitate la maxim 30 km pentru a fi eficienteeconomic. Din acest motiv trebuie construite stații de transfer. Conform regulilor [NUME_REDACTAT],stațiile de transfer trebuie să fie amplasate lângă zonele principale de generare a deșeurilor, precumzonele urbane. [NUME_REDACTAT] a identificat 4 stații noi de transfer: Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.
Niciuna dintre stațiile de transfer menționate anterior nu va fi construită din alte fonduri. [NUME_REDACTAT] va fi construită o stație de sortare prin fonduri PHARE.
Opțiuni strategice pentru tratarea deșeurilor
Colectarea deșeurilor
Colectarea deșeurilor este prezentată mai sus.
Sortarea deșeurilor reciclabile
Deșeurile reciclabile vor fi colectate selectiv în containere diferite. La noua stație de sortareconstruită pe amplasamentul noului depozit de la Roșiești, deșeurile reciclabile colectate selectiv,hârtie și carton și plastic și metal vor fi sortate pe diferite fracțiuni pentru a asigura profit în cel mai economic mod. Capacitatea stației de sortare este stabilită prin [NUME_REDACTAT] la 5.300 de tone/anpentru hârtie/carton și la 4.100 de tone/an pentru fracția ușoară. Sticla va fi colectată la punctele decolectare de către un operator de deșeuri și transferate direct către compania de reciclare.
Capacitatea stației de sortare trebuie evaluată din nou datorită capacităților stabilite în prezentul
studiu de fezabilitate. Capacitățile depind de sistemul final evaluat de colectare a deșeurilor reciclabile.
La domiciliu – compostarea în zonele rurale
Un anumit număr de gospodării din zonele rurale vor fi dotate cu echipamente specifice de
compostare. Campaniile de conștientizare publică vor sprijini procedura de compostare la domiciliuprin oferirea de sfaturi
Compostarea in-situ în parcuri și grădini
Deșeurile biodegradabile, care nu sunt amestecate cu alte tipuri de deșeuri pot fi compostate cu
ușurință direct la sursă, fără ca aceasta să implice cheltuieli mari. Compostul rezultat poate de
asemenea fi utilizat direct acolo unde este generat.
Depozitarea deșeurilor
În continuare este prezentat planul de priorități pentru noul depozit: instalațiile depozitului, primacelulă a amplasamentului de la Roșiești va fi construită în perioada 2010 – 2011, cea de-a douacelulă va fi construită în anul 2026, iar cea de-a treia în anul 2034. Investițiile corespunzătoare suntraportate. Investiția este defalcată pe lucrări civile, echipamente fixe și echipamente mobile.
Capacitatea totală a depozitului va fi de 2,8 milioane t (Mtone):
– Celula 1 – 1,3 Mtone (suprafață de 10,5 ha)
– Celula 2 – 0,8 Mtone (5,5 ha)
– Celula 3 – 0,7 Mtone (4,3 ha)
Ținte de recuperare și reciclare
Țintele de recuperare și reciclare ale deșeurilor din ambalaje se bazează pe Directiva Europeană2004/12/CE, care modifică Directiva 96/62/CE și este transpusă prin Hotărârea de Guvern HG 621/2005. Detaliile țintelor de implementare pentru România sunt specificate în Anexa 7 aTratatului de Aderare.
Închiderea gropilor de gunoi și a depozitelor neconforme
S-a propus ca decizia finală privind strategia de închidere a gropilor de gunoi și a depozitelorneconforme să fie realizată prin Studiul de Fezabilitate. Opțiunea preferată pentru închidereadepozitelor vechi și a gropilor de gunoi din județul Vaslui este un amestec de procedură standard șisimplificată pentru acoperire și închidere. Această opțiune propune acoperirea depozitelor conformDirectivei 1991-31-CE / Ordinului nr. 757 și acoperirea gropilor de gunoi prin procedurăsimplificată, conform Ordinului 1274/2005.
În următorii ani, gestionarea deșeurilor se va dezvolta de la un sistem în care fiecare unitate
teritorial-administrativă este responsabilă în mare parte pentru gestionarea deșeurilor proprii cătreun sistem în care:
• toate autoritățile locale din județ vor împărți două depozite pentru eliminarea deșeurilor
nereciclabile;
• colectarea deșeurilor va fi organizată la nivel multi-local de autoritate ;
• fiecare dintre cele patru stații noi de transfer va avea o zonă de recepție care include un
număr de unități administrative diferite;
• fluxurile pre-sortate de deșeuri reciclabile se vor prelua la o singură stație de sortare din
județ.
Pentru a se ocupa de un sistem nou integrat de gestionare a deșeurilor, care depășește granițele
existente ale autorităților locale și ajunge în întreg județul, vor trebui înființate noi structuri
administrative. În special va fi înființată o Asociație de [NUME_REDACTAT] (ADI) între
toate unitățile administrative din județ, care va fi responsabilă pentru gestionarea deșeurilor
municipale din județ. În ceea ce privește stadiul serviciilor de salubrizare și contractele existente înjudețul Vaslui.
Strategia generala de dezvoltare a judetului [NUME_REDACTAT] României pentru dezvoltarea în următorii ani a infrastructurii de gestionare a deșeurilorîn particular și mai general de implementare a politicii de mediu este stabilit prin ProgramulOperațional Sectorial de Mediu 2017 – 2013 (‘POS-Mediu’).
Domeniile cheie de intervenție privind strategia de gestionare a deșeurilor includ:
• sisteme de colectare selectivă,
• construirea unor instalații de sortare, reciclare și compostare,
• achiziția de vehicule de transport al deșeurilor,
• construirea de sisteme de eliminare a deșeurilor municipale și de stații de transfer,
• recuperarea gazului de la depozitele de deșeuri, acolo unde este cazul,
• construirea de sisteme adecvate pentru deșeurile urbane periculoase (deșeuri spitalicești, DEEE
etc) și pentru alte fluxuri de deșeuri urbane specifice (DCD)
• închiderea depozitelor neconforme,
• AT pentru pregătirea, managementul și supervizarea proiectelor, publicitate și campanii de
conștientizare (cu privire la colectarea selectivă, sortare, reciclare, compostare), îmbunătățirea
guvernării instituționale, participarea la licitații și selectarea furnizorilor de servicii în domeniul
deșeurilor.
6.2 Descrierea ierarhiei și a tipurilor de deșeuri
Ierarhia deseurilor, așa cum este prezentată în cadrul Directivei 2008/98/CE și în Legea nr. 211/2011, se aplică în calitate de ordine a priorităților, în cadrul legislației și a politicilor în materie de prevenire a gestionării deșeurilor în ordine descrescătoare a priorităților:
Obiectul de activitate al A.D.I. Vaslui vizează delegarea, gestionarea și monitorizarea operatorilor serviciului de salubrizare din județul Vaslui. Serviciul de salubrizare
presupune: precolectarea, colectarea și transportul deșeurilormunicipale, inclusiv ale deșeurilor
toxice periculoase provenite din deșeuri menajere, cu excepția celor cu regim special,
precum și colectarea și transportul deșeurilor voluminoase provenite de la populație, instituții
publice și operatori economici, deșeuri neasimilabile celor menajere.
Transportul se va efectua până la Centrul de [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] (pentru
zona 1), respectiv până la stațiile de transfer (pentru zonele 2,3 și 4).
În ceea ce urmează este prezentată o ierarhie, precum și o descriere a acestor deșeuri.
Ierarhia deșeurilor, așa cum este prezentată în cadrul Directivei 2008/98/CE și reglementată
de Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, se aplică în calitate de ordine apriorităților,încadrul legislației și a politicilor în materie de prevenire a gestionării
deșeurilor, având următoarea ordine descrescătoare;astfel:
1.Prevenirea reprezinta setul de măsuri luate înainte ca o substanță, material sau produs să devină deșeu, prin care se reduc:
a.cantitățile de deșeuri (inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viață a acestora);
b.impactul negativ al deșeurilor generate asupra sănătății populației și asupra
mediului;
c.conținuturile de substanțe periculoase în materialeși produse;
Prevenirea este cea mai bună soluție posibilă pentru mediu, din moment ce resursele nu s-au pierdut încă iar efectele negative asupra mediului asociate cu managementul deșeurilor, nu mai apar. Prevenirea (astfel cum sunt este definită în Directiva 2008/98 privind deșeurile) se referă la măsurile luate pentru reducerea efectelor adverse generate de deșeuri asupra mediului și asupra sănătății umane, (de exemplu, reducerea conținutului de substanțe nocive din materiale și produse).
Oportunitățile de prevenire a deșeurilor apar pe întregul ciclu de viață al unui proiect de construcție sau demolare. Faza de proiectare, de exemplu, prin alegerea materialelor și tehnicilor design oferă multe oportunități pentru reducerea impactului asupra mediului atât a materialelor cât și a deșeurilor.
Intervențiile de prevenire a generării deșeurilor pot varia de la acțiuni simple ce pot avea loc pe amplasament, cum ar fi introducerea transportatorilor de gips-carton (pentru scaderea numărului de plăci distruse), la etapa de proiectare prin reducerea cantitățiilor de gips necesare.
2.Pregătirea pentru reutilizare
– operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin care produsele sau componentele produselor, care au devenit deșeuri, sunt pregătite pentru a fi reutilizate, fără alte operațiuni de pre-tratare;
3.Reciclarea deșeurilor
– este definită ca orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția inițială ori pentru alte scopuri; aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere;
Soluțiile de recuperare/reciclare și de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre eliminare finală, disponibile la acest moment, sunt:
compostarea (degradare aerobă) cu producere de compost utilizabil;
fermentare (digestie) anaerobă cu producere de biogaz;
tratare termică;
tratare mecano-biologică (degradare aerobă) cu producere de deșeuri stabilizate, depozitabile.
Toate deșeurile biodegradabile contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră atunci când sunt depozitate. Pentru deșeurile care se degradează rapid, cum ar fi deșeurile provenite de la produsele alimentare sau de bucătărie, digestia anaerobă aduce beneficii din punct de vedere al schimbărilor climatice comparativ cu depozitarea, în timp ce procesul de compostare are un potențial evident în stocarea carbonului în sol și îmbunătățirea fertilității solului, care pot conferi avantaje suplimentare privind schimbările climatice.
Acțiunile pot viza:
încurajarea tehnologiei de digestie (fermentare) anaerobă;
încurajarea compostării la nivelul gospodăriilor individuale.
ÎMPĂRȚIREA RESPONSABILITĂȚILOR
Pentru îndeplinirea obiectivelor strategice în domeniul gestionării deșeurilor este necesară implicarea, practic, a întregii societăți, care va trebui să își împartă responsabilitățile:
Producători de bunuri – vor trebui să realizeze produse utilizând mai multe materiale reciclate și mai puține materii prime neregenerabile. De asemenea, vor trebui să proiecteze produse care să genereze mai puține deșeuri și să își asume responsabilitatea privind impactul asupra mediului al produselor lor pe durata întregului ciclu de viață al acestora;
Comercianții:
vor trebui să reducă cantitățile de deșeuri generate din activitatea de comercializare a produselor,
vor iniția campanii de sensibilizare și de informare direcționate către publicul larg sau către o categorie specifică de consumatori referitor la prevenirea generării deșeurilor.
Generatori de deșeuri (persoane fizice și juridice) –
vor avea posibilitatea să își reducă cantitățile de deșeuri, achiziționând produse și servicii care generează mai puține deșeuri prin modificarea comportamentului de consum reducând astfel impactul asupra mediului,
au obligația să își separe deșeurile în vederea reciclării;
Autorități publice centrale și locale (mediu, administrație, sănătate, industrie, finanțe) –
vor trebui să asigure servicii adecvate pentru gestionarea tuturor categoriilor de deșeuri, pentru fiecare pas din ierarhia deșeurilor
vor trebui să asigure informarea și constientizarea populației privind posibilitățile de reducere a cantităților de deșeuri generate, precum și asupra opțiunilor de gestionarea a deșeurilor;
Industria de gestionare a deșeurilor – va trebui să investească în cele mai bune tehnici disponibile din domeniul reciclarii/valorificarii deșeurilor și să asigure servicii convenabile de gestionare a deșeurilor pentru utilizatori, astfel încât să permită acestora să își recicleze și valorifice deșeurilor generate.
Asociații profesionale, institute de cercetare-dezvoltare și ONG-uri – vor avea un rol important atât în dezvoltarea cunoașterii, cât și în informarea și conștientizarea privind opțiunile de reducere a cantităților de deșeuri și de gestionare a acestora.
[NUME_REDACTAT] este recomandată introducerea colectării separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puțin dens, în zonele verzi ale marilor orașe și în unele zone rurale, acestea reprezentând un procent de 25 – 35% din populație. La începutul anului 2011, la nivel național, erau un număr de 60 de instalații și platforme de compostare funcționale (autorizate sau în curs de autorizare).
4.Alte operațiuni de valorificare, cum ar fi valorificare energetică(recuperarea de energie din tratarea termică a deșeurilor) – operațiuni care au drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util, prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate, sau a faptului ca deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopul respectiv;
Există mai multe alternative tehnologice care permit recuperarea energiei din namol, interesul pentru dezvoltarea și aplicarea acestora fiind determinată și de posibilitatea considerării acestora ca fiind surse de energie regenerabilă.
Legislația de mediu UE referitoare la managementul nămolurilor este transpusă în legislația națională. Pe baza cadrului legal și instituțional național existent și pe baza situației actuale, coroborat cu cele mai bune practici din celelalte SM ale UE, ar trebui luate în considerare măsuri de îmbunătățire, care să permită o gestionare mai eficientă și un impact mai redus.
În cadrul proiectului POSM/6/AT/I.1.2010, finanțat prin Fondul de Coeziune al cărui beneficiar a fost [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], a fost elaborată [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Nămolurilor de Epurare. Însă din punctul de vedere al relației cu această Strategie pot fi menționate două aspecte:
Utilizarea nămolului ca și combustibil alternativ este determinată de caracteristicile substanțelor solide care au o capacitate calorică similară cu cea a carbunelui brun. Astfel, prin incinerare sau co-incinerare, este posibil să se producă energie care poate fi folosită pentru pre-uscarea namolului sau pentru generarea de energie electrică (incinerare strict pentru arderea nămolului). Pentru producere de căldură și electricitate (co-incinerare cu deșeuri solide) este posibilă înlocuirea parțială a combustibililor fosili în unitățile consumatoare de energie (fabrici de ciment, termocentrale și electrocentrale).
Astfel, se poate recupera energie din namol prin:
tratare convențională prin fermentarea anaeroba a acestuia – o metodă deja cunoscută și aplicată de generare a biogazului în cadrul procesului de descompunere microbiologică a substanțelor volatile din nămol. Ca produși final se obțin: un produs stabilizat care poate fi folosit ca îngrășământ și biogazul care poate fi utilizat la producerea de caldură și energie.
piroliza și gazeificarea – metode care, însă, nu sunt suficient dezvoltate sau care presupun costuri ridicate ce impiedică utilizarea acestora pe scară largă.
Diferitele opțiuni pentru recuperarea energiei din dezintegrarea termică a nămolului sunt prezentate succint în următoarea Figură.
În urma analizei factorilor legați de disponibilitățile tehnologice și de zonele cu o densitate a populației în creștere, există posibilitatea alegerii variantei de incinerare a nămolului.
În ceea ce privește această tehnologie, pe lângă cerințele de ordin tehnic și economic, există un impediment legat de acceptabilitatea populației legată de emisia de gaze. Este, de asemenea, recunoscut faptul ca incinerarea nămolurilor, dacă este să se considere criterii legate de ciclul de viață, economice și de mediu, devine un proces costisitor.
În momentul de față nu există date cantitative privind nămolurile incinerate ca și combustibil suplimentar în procese industriale de genul centralelor termice sau al fabricilor de ciment.
Aceasta alegere, însă, poate fi favorizată de creșterea costurilor energiei generate pe baza combustibililor fosili cât și pe baza încurajării la nivel european a utilizării energiilor regenerabile. De asemenea, se poate estima o creștere a utilizării deșeurilor, inclusiv a nămolurilor, ca și combustibil alternativ de către operatorii industriali în vederea reducerii consumului de combustibili fosili și a dorinței de a beneficia de credite de carbon.
În prezent nu există facilități de incinerare în România capabile să incinereze nămolul.
Multe dintre localitățile mai mari din România au termocentrale, care utilizează de cele mai multe ori cărbune drept combustibil și, teoretic, ar putea utiliza nămol pe post de combustibil suplimentar dar multe dintre acestea sunt într-o stare proastă și este posibil să nu dispună de investițiile necesare pentru manipularea nămolului. Utilizarea nămolului în procesul de producție al cimentului prezintă probabil cel mai semnificativ potențial de combustie. [NUME_REDACTAT] există șapte fabrici de ciment operate de trei operatori internaționali (Carpatcement, Holcim și Lafarge). Acestea dispun de autorizațiile necesare pentru incinerarea deșeurilor și utilizează deja o gamă de deșeuri drept combustibili suplimentari. În principiu, acestea sunt interesate în utilizarea nămolului cu toate că umiditatea acestuia va constitui subiectul principal de evaluare în vederea acceptării acestuia.
5.Eliminarea deșeurilor care se realizează în principal prin depozitare.
La baza ierarhiei deșeurilor se află depozitarea care trebuie aplicată numai în cazul în care nu poate fi evitată. De exemplu în cazul deșeurilor periculoase și a reziduurilor de la incinerare.
Deși cu o largă utilizare pe plan internațional, eliminării prin depozitare a nămolului va trebui să i se identifice alternative tehnice viabile, lucru cerut și prin legislația Europeană din domeniul gestionării deșeurilor care impune condiții clare privind reducerea cantităților de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare. Astfel, statele membre sunt obligate să își elaboreze strategii specifice în acest sens, lucru care va influența în mod direct și posibilitățile de eliminare finală a namolului.
Deși este o opțiune „preferată” în prezent, eliminarea nămolului pe depozitele de deșeuri este una din cele mai puțin durabile alternative care nu consideră potențialul utilizabil al nămolului.
Există cazuri în care eliminarea prin depozitare a nămolului poate fi acceptată, și anume:
când gradul de contaminare a nămolului nu permite utilizarea acestuia în agricultură, silvicultură sau pentru împrăștierea pe câmp sau în cazul în care condițiile locale de amplasare și topografie presupun costuri care depășesc un prag acceptabil;
când în zona în care este generat nămolul nu se găsesc instalații de incinerare sau de co-incinerare care să poată prelua și să fie de acord să îl preia.
Tipurile de deșeuri aflate în gestionarea Serviciului sunt:
1.Deșeuri menajere din zona urbană / rurală,reprezentând deșeuri asimilabile și reciclabile (reziduale, hârtie / carton, plastic, sticlă) ce vor fi colectate separat și vor fi transportate direct la stația de sortare din cadrul CMID Vaslui. De asemenea, în zona rurală se va realiza și compostarea individuală, pentru aceasta fiind oferite spre utilizare unități de compostare individuală.
2.Deșeuri voluminoase,reprezentând deșeuri ce pot proveni de la populați
e sau agenți economici, care vor fi colectate separat și transportate la spațiul de stocare temporară
din cadrul CMID Vaslui. Colectarea acestora se va realiza în sistemul „la cerere”, dar și prin organizarea unor campanii de colectare, cu o frecvență minimă.
3.Deșeuri periculoase din cele menajere,constând în deșeuri provenite de la populație sau agenți economici, din zona urbană sau rurală, ce vor fi colectate separat și transportate la spațiul destocare temporară, în vederea eliminării, din cadrul stațiilor de transfer și CMID Vaslui. Pentru realizarea colectării se vor organiza campanii de colectare separată a deșeurilor periculoase, precedate de o informare sistematică a publicului interesat pe această temă, chiar și în cadrul unor campanii (dacă acest lucru se va impune).
4.Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE),constând în deșeuri provenite
de la populație sau agenți economici, ce vor fi colectate separat și transportate în
punctele de colectare din cadrul stațiile de transfer și CMID Cluj, de aici urmând a fi preluate de către operatorii care realizează reciclarea acestora sau de către asociațiile colective. Deasemenea, se pot organiza campanii decolectare, cu o frecvență minimă semestrială, punându-se la dispoziția generatorilor puncte de staționare pentru colectarea acestor categorii de deșeuri.
5.Deșeuri din construcții și demolări,reprezentând deșeuri ce vor fi colectate separatșitransportate în vederea eliminării la depozitul conform din cadrul CMID Vaslui.
Aplicarea ierarhiei deșeurilor are ca scop încurajarea acțiunii în materie de prevenire a generării și gestionării eficiente a deșeurilor. În vederea asigurării unei eficiențe maxime a activităților viitoare a Serviciului, se va avea învedere o viitoare colaborare pe baza unui
Protocol, încheiat între Asociația A.D.I. V. Vaslui și autoritatea publică județeană pentruprotecția mediului, cu scopul de aobține informațiile utile cu privire la gestionarea deșeurilor la nivel de județ, date furnizate de către operatorii economici în baza cerințelor de raportare impuse de legislația în vigoare sau în baza actelor de reglementare.
Pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a Serviciului se vor adopta următoarele
metode:
1.Metode de colectare selectivă a deșeurilor
Pentru o colectare selectivă mai eficientă, județul Vaslui este împărțit în 5 zone de gestionare a
deșeurilor:
Pentru îndeplinirea obiectivelor privind colectarea selectivă s-a propus achiziționarea a unui
număr de: XXXX containere, cu o capacitate de 1,1m pentru colectarea selectivă a deșeurilor;
xxxxxx unități de compostare individuală, a xxx litri fiecare;
xxx de containere pentru deșeuri specifice și xx containere pentru deșeuri municipale periculoase.
Colectarea deșeurilor se va face în sistem de 4 pubele pe fiecare platformă de colectare, în
conformitate cu Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, după cum urmează:
-o pubelă este destinată colectării de hârtie și carton (hârtie tipărită, hârtie în amestec etc.);
-o pubelă este destinată colectării de metal și plastic (folii, PEID, PET, PVC și alte materiale plastice, dar și metale feroase și neferoase);
-o pubelă este destinată colectării de sticlă (sticlă colorată și sticlă albă);
-o pubelă este destinată colectării pentru fracția mixtă (bio-deșeurile și deșeurile menajere). .
2.Metode de transport a deșeurilor
Transportul deșeurilor către depozitul conform de deșeuri județean se va efectua cu ajutorul
autovehiculelor achiziționate în acest scop, prin implementarea proiectului “Sistem de [NUME_REDACTAT] a Deșeurilor în [NUME_REDACTAT]”.
Transportul și controlul deșeurilor destinate operațiunilor de colectare – stocare temporară –
tratare – valorificare – eliminare se va efectua pebaza formularului de încărcare – descărcare
deșeuri nepericuloase, conform H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase
și nepericuloase pe teritoriul României. Transportul deșeurilor pe teritoriul județului Vaslui
este imperativ să se realizeze în condiții de siguranță pentru protecția mediului și sănătății populației, avându-se în vedere și starea drumurilor de acces spre incinta depozitului.
3.Metode de tratare a deșeurilor
Centrul de [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] va fi dotat cu o stație de tratare mecano-
biologică pentru fracția biodegradabilă din deșeuri, incluzând deșeurile generate de activitățile din piețele agro-alimentare și grădini. Tratarea mecano-biologică a deșeurilor va consta din:
-pre-tratarea mecanică, care presupune mărunțirea, recuperarea metalelor feroase și sortarea deșeurilor;
-compostarea fracției umede și maturare.
Scopul tratării deșeurilor urmează două direcții importante: valorificarea și/sau eliminarea
acestora.
Principalele obiective pentru tratarea deșeurilor sunt:
-promovarea recuperării și reciclării materialelor;
-îndepărtarea deșeurilor biodegradabile de la depozitare;
-reducerea generală a cantității de deșeuri care urmează sa fie depozitată, aceasta având un rol determinant în durata de viață a depozitului.
4.Metode de depozitare a deșeurilor
Depozitarea deșeurilor implică următoarele acțiuni:
-construirea unui depozit de deșeuri județean conform, clasa b, conform normativelor europene și legislației naționale, respectând următoarele etape: proiectare – construcție – exploatare -închidere – monitorizarea post-închidere;
-închiderea și ecologizarea depozitelor neconforme
Viitorul depozit de deșeuri județean conform, în baza prevederilor H.G. nr. 349/2005 privind
depozitarea deșeurilor, va cuprinde:
-sistem de impermeabilizare cu un strat suplimentar pentru drenaj sub baza depozitului;
-sistem de etanșare;
-sistem de colectare și management al levigatului (levigatul va fi colectat cu ajutorul unei rețele speciale de conducte și va fi tratat într-o stație de tratare a apelor uzate);
-sistem de colectare și management pentru biogaz (gazul va fi colectat cu ajutorul unor rețele de puțuri și conducte, iar cantitatea care nu va putea fi folosită pentru a produce energie va fi arsă în sistem de faclă);
-managementul apelor pluviale;
-monitorizarea apei freatice
– monitorizarea biogazului
-asigurarea stabilității depozitului;
-sistem de pază și protecție (pentru a descuraja depozitarea ilegală a deșeurilor pe amplasament);
-încadrarea în peisaj (realizarea unei perdele vegetale de protecție);
-asigurarea închiderii depozitului și monitorizarea post-închidere timp de 30 de ani.
Producătorii, agenții economici și deținătorii de deșeuri au următoarele obligații, conform legislației în vigoare:
-să dețină un buletin de analiză a deșeurilor depozitate;
-să țină o evidență cronologică a cantității, originii și destinației deșeurilor, în vederea asigurării trasabilității;
-să respecte procedura de predare/acceptare a deșeurilor în cadrul depozitului județean.
În cadrul Centrului de [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] va fi asigurată depozitarea
deșeurilor amintite anterior, cu respectarea legislației în vigoare. De asemenea, operatorii au
obligația de a crea și asigura un sistem pentru trasabilitatea deșeurilor (implementarea unui
sistem informatic care să ofere date privind cantitățile de deșeuri colectate, tipuri de deșeuri,
precum și localizarea în timp și spațiu a echipamentelor de colectare și a rutelor de transport)
7. PROVOCĂRI PENTRU VIITOR
7.1. Conceptul de “end-of-waste”
Încetarea statutului de deșeu sau conceptul „end-of-waste” a fost introdus în anul 2005, prin lansarea [NUME_REDACTAT] privind prevenirea și reciclarea deșeurilor, în cadrul celui de-al
6-lea Program de Acțiune pentru Mediu al [NUME_REDACTAT]. Această strategie este una pe termen lung și promovează o “societate a reciclării” în Europa, furnizând și cadrul pentrurevizuirea politicii deșeurilor la nivelul Comunității; prin această strategie s-a dorit
clarificarea și simplificarea cadrului legislativ, precum și introducerea unor noi instrumente în
managementul deșeurilor, cum ar fi analiza ciclului de viață. Elementul de noutate al acestui
concept („end-of-waste”) este obligația producătorului de a analiza opțiunile de valorificare a
deșeurilor înainte de eliminarea finală, astfel deșeul putând deveni o marfă atunci când este
utilizat în proporție de 100% (spre exemplu: întrebuințarea drept combustibil, utilizarea la
rerafinarea petrolului, valorificarea în agricultură ca fertilizant, etc.).
Scopul definirii acestui concept și a criteriilor aferente este de a aduce claritate la interpretarea definiției deșeurilor, deoarece la nivelul UE s-au raportat în mod repetat confuzii pe mai multe fluxuri de materiale ajunse deșeuri comercializate pe piața internă. Clarificarea calității și aplicabilității contribuie la crearea unor condiții mai transparente de piață, promovează reciclarea diferitelor fluxurilor de deșeuri prin reducerea consumului de resurse naturale, precum și prin scăderea cantității de deșeuri eliminate.
La nivel european, pentru unele fluxuri de deșeuri, au fost definite seturi de criterii de selecție, operaționale și transparente, care sunt ancorate de viziunea privind creșterea ratei de reciclare, prezentate în Strategia tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor, coroborat cu cele patru condiții prevăzute în [NUME_REDACTAT] privind deșeurile (art. 6), și anume:
substanța sau obiectul este utilizat în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri specifice;
există o piață sau cerere pentru substanța ori obiectul în cauză;
substanța sau obiectul îndeplinește cerințele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice și respectă legislația și normele aplicabile produselor;
utilizarea substanței sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sănătății populației.
[NUME_REDACTAT] nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor s-au stabilit principalele criterii care
stau la baza încetării statutului de deșeu coroborat cu cele patru condiții prevăzute în [NUME_REDACTAT] privind deșeurile (art. 6), și anume: substanța sau obiectul este utilizat în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri specifice; există o piață sau cerere pentru substanța ori obiectul în cauză; substanța sau obiectul îndeplinește cerințele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice și respectă legislația și normele aplicabile produselor; utilizarea substanței sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sănătății populației. Deșeurile trebuie tratate ca o resursă valoroasă, iar faptul că au fost adoptate aceste criterii de încetare a statutului de deșeu, pentru unele fluxuri de materiale, vor stimula considerabil industria precum și serviciile de reciclare. [NUME_REDACTAT] ar face, astfel, încă un pas important în realizarea obiectivului său de a avea o economie care își utilizează eficient resursele și de a deveni o societate axată pe reciclare, în momentul in care ar realiza implementarea acestora. Aceste criterii de încetare a statutului de deșeu reflectă faptul că un tip de deșeu a ajuns la un anume stadiu de prelucrare, prin care capătă o valoare intrinsecă, astfel încât este puțin probabil să mai fie eliminat (ca și deșeu), fiind transformat până la un punct în care utilizarea sa să nu mai reprezinte un risc pentru mediu și sănătatea umană (moment în care va putea fi considerat produs/materie primă secundară). Aplicarea statutului de încetare a calității de deșeu va veni în sprijinul sectorului economic, inclusiv cel autohton, încurajând astfel utilizarea materiilor prime secundare de calitate superioară (cu un efect pozitiv asupra ratelor de reciclare). În acest mod va fi sporită încrederea potențialilor utilizatori în folosirea acestor tipuri de semifabricate, care au fost prelucrate la standarde superioare de calitate. Informațiile cu privire la caracteristicile produsului facilitează comparația și poate spori calitatea finală a produsului conducând la o creștere a cererii, având astfel un efect pozitiv asupra ratelor de reciclare.În majoritatea cazurilor deșeurile sunt asociate cu eliminarea, iar utilizatorii se tem să le utilizeze în locul materiilor prime de o anume calitate. Încetarea statutului de deșeu poate contribui la atenuarea eventualelor prejudicii aduse utilizatorilor, pentru a spori încrederea acestora în standardele de calitate și încuraja utilizarea produselor secundare.
7.2. Campanii de informare și conștientizare a publicului
În cadrul proiectului “Sistem de [NUME_REDACTAT] al Deșeurilor din [NUME_REDACTAT]” se vor
organiza campanii de informare, educare și conștientizare a publicului interesat cu privire la
importanța colectării selective a deșeurilor. Acestnou sistem urmărește să îmbunătățească,
atât calitatea vieții, cât și a mediului, aplicând legislația europeană și românească în domeniu,
în condiții de eficiență economică și de suportabilitate financiară. Inițierea și derularea a unor
astfel de acțiuni au ca scop informarea locuitorilor județului Vaslui cu privire la implementarea
sistemului integrat de gestionare a deșeurilor, precum și însușirea de către public a unor
informații despre specificul problemelor.
Principalele acțiuni de informare și conștientizarea publicului sunt:
-campanii de informare în școli;
-conferințe de presă;
-workshop-uri;
-dezbateri publice.
Scopul principal al acestor campanii de informare și conștientizare a publicului vizează:
-prezentarea importanței colectării selective și a reciclării deșeurilor
-dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor pe întreg teritoriul județului
Vaslui, prin prisma unui comportament responsabil față de mediul înconjurător din
partea cetățenilor;
-implementarea sistemului de colectare selectivă la gospodăriile din mediul urban și rural;
-asigurarea coerenței transpunerii Strategiei de dezvoltarea a Serviciului într-un viitor Plan de acțiune pe termen scurt și mediu, având asigurată larga participare și implicare a tuturor factorilor de răspundere, atât de la nivelul județului, cât și la nivelul administrației publice locale;
-atingerea principalelor ținte legislative propuse în domeniul gestionării deșeurilor;
-reducerea cantității de deșeuri menajere depozitate, respectiv creșterea cantității de
deșeuri reintroduse în circuitul economic, la nivel județean;
-optimizarea utilizării resurselor materiale disponibile.
Acțiunile campaniilor de informare și conștientizare se vor desfășura în funcție de alegerea
grupurilor țintă. Printre acestea se vor număra: asociații de proprietari, profesori, elevi,
studenți, agenți economici, reprezentanți ai instituțiilor și ai ONG-urilor, etc
.3.Implementarea obiectivelor prioritare ale PAM 7 (al7-lea Program comunitar de acțiune pentru mediu)
[NUME_REDACTAT], pentru anul 2050, este aceea ca vom trăi mai bine, în limitele oferite de
planeta noastră. Prosperitatea și mediul sănătos “vor fi rezultatul unei economii inovatoare, circulare, în care nu se irosește nimic și în care resursele naturale sunt gestionate în mod durabil, biodiversitatea este protejată, prețuită și refăcută, astfel încât să sporească rezistența
societății noastre”
3. Programul de acțiune până în anul 2020 se bazează pe o serie de obiective prioritare, grupate în capitole. PAM 7 sprijină punerea în aplicare a acestor obiective și încurajează acțiunile desfășurate la toate nivelurile, promovând investițiile. În multe cazuri, pentru ca aceste
obiective să fie atinse, vor fi necesare – în principal – implementarea unor măsuri la nivel
național, regional sau local, în conformitate cu principiul subsidiarității. Publicul va trebui să
fie un partener activ în tot acest proces, necesitând depunerea unor eforturi din partea
autorităților pentru informarea corespunzătoare a acestuia cu privire la politica de mediu.
Existența unor obiective clare oferă tuturor factorilor de decizie și altor părți interesate,
inclusiv județelor și orașelor, agenților economiciși partenerilor sociali, cetățenilor
individuali, o direcție și un cadru previzibil pentru acțiune.
Obiectivele tematice, stabilite de Uniune, cărora trebuie să li se acorde o atenție deosebită
sunt:
obiectivul nr. 1 – protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natur
obiectivul nr. 2 – trecerea spre o economie verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor;
obiectivul nr. 3 – protejarea cetățenilor de presiunile legate de mediu și de riscurile la
adresa sănătății și a bunăstării.
Aceste trei obiective sunt interrelaționate, iar realizarea lor trebuie urmărită în paralel. Cu
alte cuvinte, acțiunea luată în vederea atingerii unui obiectiv va contribui la realizarea
celorlalte.
Foarte important, din punctul de vedere al implementării oricărei strategii de dezvoltare a
unui serviciu cu activitate în domeniul managementului durabil al deșeurilor, ținând cont de
cerințele PAM 7, este obiectivul nr. 2.
Se prezintă, mai jos, motivele Comisiei în acest sector, în baza căreia a fost stabilit acest obiectiv, cu unele referiri la viitoarele acțiuni ce trebuie întreprinse la nivel de [NUME_REDACTAT], respectiv la nivel județean, în contextul realizării prezentei strategii:
a)cu ocazia Rio+20 s-a recunoscut necesitatea reducerii semnificative a pierderilor și
deșeurilor alimentare; în acest domeniu, fiecare [NUME_REDACTAT] ar trebui să-și prezinte
o strategie cuprinzătoare privind combaterea deșeurilor alimentare inutile și să fie
întreprinse măsuri concrete în vederea combaterii generării excesive de deșeuri
alimentare; de aceea, măsurile de creștere a compostării și a digestiei anaerobe a
deșeurilor alimentare, la nivelul fiecărui județ, ar putea fi utile;
b)prevenirea și gestionarea deșeurilor, chiar la nivel de Uniune, mai poate fi mult
îmbunătățită, pentru o utilizare cât mai eficientă a resurselor, a deschide noi piețe, a
crea noi locuri de muncă și a reduce totodată impactul asupra mediului;
c)transformarea deșeurilor într-o resursă necesită punerea în aplicare integrală și
armonizată a legislației în domeniu, pe baza ierarhiei deșeurilor; obstacolele cu care
se confruntă activitățile de reciclare pe piața internă ar trebui eliminate, iar obiectivele existente în ceea ce privește reutilizarea, reciclarea, valorificarea și depozitarea deșeurilor ar trebui revizuite – ținta ar fi trecerea la o economie circulară, bazată pe ciclul de viață, în care utilizarea succesivă a resurselor și a deșeurilor ajunge aproape de zero.
În acest sens, PAM 7 garantează că până în 2020: “deșeurile vor fi gestionate în condiții de siguranță și în așa fel încât să nu aibă un impact negativ asupra sănătății și a mediului, generarea absolută de deșeuri și generarea de deșeuri pe cap de locuitor vor scădea,depozitarea va fi limitată la reziduuri (materiale care nu pot fi reciclate sau valorificate)”.
Soluționarea problemelor locale, în accepțiunea Comisiei, va fi posibilă atingând încă un
obiect prioritar, și anume cel al ameliorării sustenabilității orașelor din Uniune. Majoritatea
orașelor se confruntă cu o multitudine de probleme de mediu, printre care și gestionarea
inadecvată a deșeurilor. În același timp, orașele sunt – adesea – primele care găsesc metode
de a face față provocărilor din domeniul mediului, inclusiv în ceea ce privește eficiența
utilizării resurselor. Un număr tot mai mare a orașelor europene pun sustenabilitatea mediului
în centrul strategiilor de dezvoltare.
În acest context, luând în discuție situația la nivelul județului Vaslui, s-a prezentat anterior
faptul că s-a realizat “Strategia de Dezvoltare a [NUME_REDACTAT] pentru perioada 2014 –
2020”, în care mediul și infrastructura de mediu sunt tratateîntr-un capitol separat, acordându-se
acestui domeniu, respectiv a sectorului gestiunea deșeurilor, o foarte mare importanță la
nivel județean.
8. CONSIDERAȚII FINALE
Este imperios necesar să se conștientizeze faptul că nimeni nu trebuie să mai susțină modelul
economic tradițional, acela de “creștere, consum și evacuare”, daca se dorește utilizarea resurselor naturale într-un mod durabil și să nu fie necesar ca, într-un interval de timp destul
de mic (la nivel planetar), să mai fie nevoie de încă “un Pământ în plus pentru a susține
nivelul nostru actual de producție și consum și pentru a suporta acumularea de deșeuri pe care
nu mai avem unde să le depozităm.”
Strategia de dezvoltare a Serviciului este un document care permite să se stabilească, pe
termen mediu și lung, modul de gestionare durabilă a deșeurilor pe teritoriul județului Vaslui.
Abordarea integrată a aspectelor de mediu în acest proces este o modalitate prin care se
identifică, cuantifică și evaluează activitățile învederea adoptării celor mai bune decizii.
A.D.I.V Vaslui a realizat acest document în baza unui proces de consultare cu autorități publice locale și publicul interesat.
Strategia de dezvoltare a Serviciului reprezintă o modalitate importantă de implementare a
legislației aplicabile în domeniul managementului deșeurilor, cu precădere a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, la nivel județean. Totodată, oferă cadrul legal în care acțiunile tuturor părților interesate sunt coordonate de așa manieră încât să conducă spre atingerea scopurilor comune în acest sector.
A.D.I V Vaslui va asigura revizuirea strategiei ori de câte ori elemente noi legislative (europene sau naționale) trebuie să fieluate în considerație și care au fost necunoscute la data întocmirii acestui document.
Abordarea integrată a aspectelor de mediu în gestionarea deșeurilor este un mijloc pentru identificarea, cuantificarea și evaluarea serviciile ecosistemice în vederea adoptării celor mai bune decizii privind prezervarea, conservarea și gestionarea mediului, în acord cu principiile dezvoltării durabile.
Nu în ultimul rand trebuie subliniat faptul că, dacă continuăm să susținem acest model economic tradițional de „creștere, consum și evacuare” și dacă „obiceiurile noastre răman neschimbate, ne va trebui mai mult decat un Pămant în plus pentru a susține nivelul nostru actual de producție și consum și pentru a suporta acumularea de deșeuri pe care nu mai avem unde să le depozităm. Economia este tensionată deoarece lumea noastră materială operează pe baza resurselor fizice pe care nu le avem și a deșeurilor pe care nu mai avem unde să le ascundem. Poate că prima schimbare pe care trebuie să o facem este oprirea producerii și consumului de bunuri de care nu avem nevoie întradevăr, care produc deșeuri pe care nu le dorește nimeni.”
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia de Dezvoltare a Serviciului de Salubrizare In Judetul Vaslui (ID: 2073)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.