STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020 [625139]

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BRAD

ELABORATOR: S.C. STRUCTURAL SOLUTIONS S.R.L.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
2

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BRAD

Str. Independentei, Nr. 2, Brad, Judet Hunedoara, Romania
Telefon: 0254 612 665, Fax: 0254 612 669, Email : [anonimizat]

ELABORATOR: S.C. STRUCTURAL SOLUTIONS S.R.L.

Str. Scoala de Inot, Nr. 3, Ap, 43, Sibiu, Jud. Sibiu
Telefon: 0369 416 810 , 0740 953974, Email: [anonimizat]

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
3

Cuprins

INTRODUCERE ………………………………………….. …………………………………………… …………………….. 6
SECTIUNEA I. ANALIZA-DIAGNOSTIC A SITUATIEI EXISTEN TE …………………………………… 8
1. DEZVOLTARE URBANA ………………………………………….. …………………………………………… ….. 8
1.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI INCADRAREA IN TERITORIU . SCURT ISTORIC ……………………………..8
1.2 POZITIA IN CADRUL RETELEI DE ASEZARI ………………………………………….. …………………………… 19
1.3 FUNCTIONALITATEA TERITORIULUI ADMINISTRATIV ………………………………………….. …………… 20
2. PROFILUL DEMOGRAFIC ………………………………………….. …………………………………………… 21
3. FONDUL LOCATIV ………………………………………….. …………………………………………… ………… 23
4. STRUCTURA URBANA ………………………………………….. …………………………………………… …… 24
5. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ………………………………………….. …………………………… 26
5.1. RETEAUA STRADALA ………………………………………….. …………………………………………… ………… 26
5.2 TRANSPORT PUBLIC ………………………………………….. …………………………………………… ………….. 26
5.3 TRANSPORT FEROVIAR ………………………………………….. …………………………………………… ………. 27
5.4 TRANSPORT PUBLIC AUXILIAR ………………………………………….. ………………………………………….. 28
5.5 TRANSPORT MARFA ………………………………………….. …………………………………………… …………… 28
5.6. SISTEME ALTERNATIVE DE MOBILITATE ………………………………………….. ……………………………. 29
6.INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARA ………………………………………….. …………………. 31
6.1 RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE ………………………………………….. ………………. 31
6.2 SISTEMUL DE GESTIUNE A DESEURILOR ………………………………………….. ……………………………… 42
6.3 RETEAUA DE ALIMENTARE CU GAZE NATURAL ………………………………………….. ……………………. 43
6.4 RETEAUA DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA ………………………………………….. ……………….. 44
6.5 RETEAUA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA ………………………………………….. …………….. 47
6.6. RETEAUA DE TELECOMUNICATII ………………………………………….. ………………………………………. 50
7. ECONOMIE ………………………………………….. …………………………………………… …………………… 51
7.1 SCURT ISTORIC ……………………………………………. …………………………………………… ………………… 51
7.2 AGENTII ECONOMICI . ANTREPRENORIATUL ………………………………………….. ………………………… 52
7.3 ANALIZA SECTORIALA ………………………………………….. …………………………………………… ……….. 53

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
4
7.4. FORTA DE MUNCA ………………………………………….. …………………………………………… …………….. 55
7.5. STRUCTURI DE SPRIJINIRE A AFACERILOR ………………………………………….. ………………………….. 56
8. MEDIU ………………………………………….. …………………………………………… …………………………… 57
8.1 MONITORIZAREA APELOR ………………………………………….. …………………………………………… ….. 57
8.2 MONITORIZAREA CALITATII AERULUI ………………………………………….. ……………………………….. 58
8.3 MONITORIZAREA SOLULUI ………………………………………….. …………………………………………… …. 60
8.4 BIODIVERSITATEA ………………………………………….. …………………………………………… …………….. 62
8.5 SPATII VERZI ………………………………………….. …………………………………………… ……………………. 62
8.6 GESTIONAREA DESEURILOR ………………………………………….. …………………………………………… .. 63
9. TURISM ………………………………………….. …………………………………………… …………………………. 66
9.1. RESURSE TURISTICE NATURALE SI ANTROPICE ………………………………………….. ……………………. 66
9.2. INFRASTRUCTURA TURISTICA ………………………………………….. …………………………………………… 70
10. SERVICII SOCIALE ………………………………………….. …………………………………………… ……….. 71
10.1. DEZVOLTARE SOCIALA ………………………………………….. …………………………………………… …….. 73
10.2. INFRASTRUCTURA DE SERVICII SOCIALE ………………………………………….. …………………………… 74
11. EDUCATIE ………………………………………….. …………………………………………… ……………………. 79
11 .1. INFRASTRUCTURA EDUCATIONALA ………………………………………….. ………………………………….. 79
11.2. POPULATIA SCOLARA ………………………………………….. …………………………………………… ………. 79
11.3. PERSONALUL DIDACTIC ………………………………………….. …………………………………………… ……. 80
11.4. OFERTA EDUCATIONALA ………………………………………….. …………………………………………… ….. 81
12. SANATATE ………………………………………….. …………………………………………… …………………….. 87
12.1. INFRASTRUCTURA SANITARA ………………………………………….. ………………………………………….. 87
12.2. PERSONALUL MEDICAL ………………………………………….. …………………………………………… ……. 93
13. CULTURA SI SPORT ………………………………………….. …………………………………………… ………. 94
13.1. INFRASTRUCTURA SI VIATA CULTURALA ………………………………………….. ………………………….. 94
14. GUVERNANTA LOCALA ………………………………………….. …………………………………………… . 100
14.1. ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA ………………………………………….. ………………………………… 100
14.2. STRUCTURI ASOCIATIVE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE …………………………………….. 103
SECTIUNEA II. ANALIZA SWOT ………………………………………….. ……………………………………… 105
SECTIUNEA III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD PENTRU
PERIOADA 2017-2020 …………………………………………… …………………………………………… …………. 117

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
5
3.1. CONTEXTUL STRATEGIC ………………………………………….. ………………………………………. 117
3.1.1. CONTEXTUL STRATEGIC EUROPEAN ………………………………………….. ……………………………… 117
3.1.2. CONTEXTUL STRATEGIC NATIONAL : ………………………………………….. ……………………………… 120
3.1.3. CONTEXTUL STRATEGIC REGIONAL ………………………………………….. ………………………………. 126
3.1.4. CONTEXTUL STRATEGIC LOCAL ………………………………………….. …………………………………… 128
TINTE SPECIFICE PENTRU ANUL 2020 ………………………………………….. …………………………………….. 129
SECTIUNEA IV – PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE S TRATEGICE ALE
MUNICIPIULUI BRAD PENTRU PERIOADA 2014-2020 ………………………………………….. ……… 132
SECTIUNEA V – SISTEMUL DE IMPLEMENTARE. PLANUL DE A CTIUNE PENTRU
IMPLEMENTAREA STRATEGIEI ………………………………………….. …………………………………….. 143

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
6
INTRODUCERE

Orasele sunt motoarele economiei europene si pot fi considerate catalizatoare pentru
creativitate si inovare in intreaga Uniune European a. Cu toate acestea, tot aici se manifesta extrem
de acut o serie de probleme permanente, precum soma jul, segregarea si saracia. Prin urmare,
politicile destinate zonelor urbane au o mai mare s emnificatie pentru U.E. in ansamblul sau.
Diversele dimensiuni ale vietii urbane – economica, sociala, culturala si de mediu – sunt strans legat e
intre ele si succesul in materie de dezvoltare urba na poate fi atins numai prin intermediul unei
abordari integrate. Trebuie combinate masuri privin d renovarea fizica a zonelor urbane cu masuri
care promoveaza educatia, dezvoltarea economica , incluziunea sociala si protectia mediului. I n
plus, dezvoltarea unor parteneriate puternice intre cetatenii de la nivel local, societatea civila,
economia locala si diversele niveluri de guve rnare reprezinta o cerinta obligatorie.
O astfel de abordare este deosebit de importanta in aceasta perioada, data fiind seriozitatea
provocarilor cu care se confrunta in prezent orasel e din Romania. Aceste provocari variaza de la
schimbari demografice specifice, la consecintele st agnarii economice in termeni de creare de
locuri de munca si progrese sociale, precum si la i mpactul schimbarilor climatice. Raspunsul la aceste
provocari va avea o importanta cruciala pentru real izarea obiectivului unei societati inteligente,
durabile si favorabile incluziunii, prevazut in Str ategia Europa 2020.
Autoritatile publice locale din Municipiul Brad sun t interesate cu prioritate de dezvoltarea
locala si, in acest sens, o abordare unitara a acestui obiectiv este fundamentala pentru
conturarea perspectivei viitoare, pe termen mediu s i lung. In acest context, s-a impus elaborarea
Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a Municipi ului Brad pentru perioada 2017-2020. Aceasta
va constitui documentul-cadru, pe termen mediu si l ung, pentru stabilirea planului de actiune
locala pentru dezvoltarea durabila, a domeniilor pr ioritare care au nevoie de finantare si pregatirea
portofoliului local de proiecte ce vor avea in vedere directiile perioadei 2014 – 2020 d e
programare financiara a fondurilor Uniunii Europene .
Metodologia realizarii Strategiei Locale de Dezvolt are Durabila a vizat urmatoarele

elemente cheie :

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
7
a)relevanta,
b)eficacitate
c) eficienta,
d) consecventa si coerenta
e) pragmatism,
f) sustenabilitate,

g) aranjamente de management si monitorizare;

– participarea si implicarea activa a factorilor lo cali interesati si a comunitatii in procesul de
planificare strategica, pentru a construi sustinere a necesara in vederea implementarii ulterioare si
stimularea construirii de relatii de parteneriat si abordarii in comun a unor probleme de importanta
majora pentru comunitate;
– raportarea, de o maniera cat mai pragmatica, a st rategiei de dezvoltare locala la prioritatile
de investitii aferente perioadei 2014 – 2020, dispo nibile prin accesarea de finantari nerambursabile
si/sau mobilizarea unor instrumente de creditare si /sau investitii private.
Prima parte a prezentei Strategii de Dezvoltare cup rinde o prezentare generala a municipiului
– dezvoltare urbana, profil demografic, fond locati v, structura urbana, infrastructura de transport,
infrastructura tehnico – edilitara, economie, mediu , turism, educatie, sanatate, cultura si sport,
guvernanta locala.
Prezentarea generala este urmata de cea a analizei SWOT, prin care sunt identificate punctele
tari si punctele slabe in principalele domenii chei e de dezvoltare.
Viziunea Municipiului Brad a fost conturata pe baz a reunirii in cadrul unei imagini unitare a
obiectivelor si prioritatilor reliefate in urma ana lizelor realizate. Aceasta viziune va fi transpusa in
practica prin intermediul proiectelor propuse pentr u perioada 2014-2020, (elaborate pentru fiecare
domeniu/subdomeniu in parte), urmata de contextul s trategic european, national, regional si local si d e
transpunerea nevoilor identificate in actiuni concr ete care vor fi propuse spre implementare.
Ultima parte a documentului prezinta sistemul de im plementare si monitorizare al strategiei, in
vederea atingerii tintelor propuse pentru 2020.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
8

SECTIUNEA I. ANALIZA-DIAGNOSTIC A SITUATIEI EXISTEN TE

1. DEZVOLTARE URBANA

1.1. Localizarea geografica si incadrarea in terito riu. Scurt istoric

Municipiul Brad este situat in partea central vesti ca a Romaniei, intersectat de paralela de 46
grade latitudine nordica si meridianul 23 grade lon gitudine estica.

Figura 1 – Localizarea geografica
Sursa: MDRAP. Atlasul Teritorial Online al Romaniei

Municipiul Brad face parte din Regiunea de Dezvolta re Vest, care are o suprafata de 32.034
Km 2 (13,4 % din suprafata tarii) si este compusa din 4 2 orase (din care 12 municipii) si 276 comune

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
9
(318 unitati administrativ teritoriale), grupate in patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si
Timis, cu o populatie de 1.919.434 locuitori si o d ensitate a populatiei de 61.15 loc/km². Regiunea
cuprinde provincia Banatului, provincie istorica ro maneasca cu o dezvoltare economica timpurie si
mai puternica in comparatie cu alte provincii din t ara.

Figura 2 – Regiunea Vest
Sursa: MDRAP. Atlasul Teritorial Online al Romaniei

Municipiul Brad este situat in partea de nord a jud etului Hunedoara, in depresiunea Zarandului,
la 36 km distanta de municipiul resedinta de judet Deva, pe cursul superior al raului Crisul Alb, fiin d
traversat de la sud la nord-vest de drumul national DN 76 – E 79, din zona centrala la est de drumul
national DN 74 si de drumurile comunale DC 10 din z ona centrala la nord, DC 11 din zona centrala la
nord-est, DC 16 de la sud la vest si DC 170B in par tea de est a teritoriul administrativ, in zona loca litatii
Mesteacan.
Judetul Hunedoara este asezat pe cursul mijlociu al raului Mures, in vecinatatea Muntilor
Apuseni (N), Orastiei si Sureanu (S-E), Retezat-God eanu, Valcan si Parang (S) si Poiana Rusca (S-V).

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
10
Cele mai importante rauri care il traverseaza sunt Mures, Strei, Raul Mare, Crisul Alb, si Jiu.
Depresiunile intinse ale Hategului si Zarandului se afla pe teritoriul judetului. Judetul Hunedoara se
intinde pe o suprafata de 7.063 km² (2,9% din terit oriul Romaniei) si are o populatie de 511.300
locuitori (aproximativ 2,5% din populatia tarii). Judetul este compus din 7 municipii, 7 orase si 55 de
comune. Muncipiul Brad este al doilea ca si marime, dupa municipiul Deva, resedinta de judet.

Figura 3 – Judetul Hunedoara – localizare geografic a
Sursa: MDRAP. Atlasul Teritorial Online al Romaniei

Muncipiul Brad se invecineaza in partea de nord cu localitatea Robita, in nord-est cu localitatea
Blajen, in nord- est cu localitatea Buces, in est c u localitatile Bucuresci si Criscior, in sud cu loc alitatile
Baita si Valisoara, in sud-est cu Luncioiu de Jos, in sud-vest cu localitatea Baia de Cris.
Localitatile apartinatoare teritoriului administrat iv al municipiului Brad sunt legate de reteaua
nationala de drumuri astfel:
1.Taratel – la 5 km de Mun. Brad, drumul national D N 74, pe cursul superior al Crisului Alb.
2.Ruda Brad, la 6 km de Brad, pe drumul national D N 76, drumul comunal DC 16
3.Mesteacan – drumul national DN 76
4.Valea Bradului -la 2,5 km de Brad, pe drumul nati onal DN 76, drumul comunal DC 10
5.Potingani – la 2,5 km de Brad, pe drumul nationa l DN 76, drumul comunal DC 10

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
11
Localitatea TARATEL este situata in partea de est a municipiului Brad, la distanta de 5 km
de municipiul Brad, pe cursul superior al raului Cr isul Alb. Accesul in localitate se face prin drumul
national DN 74, Brad – Abrud – Alba Iulia, drum car e traverseaza localitatea de la un capat la celalal t.
Localitatea, fiind situata in estul municipiului Br ad, in sesul raului Crisul Alb, sunt oferite condit ii
favorabile ca terenul agricol sa fie propice pentru cultivarea cerealelor si legumelor. In zonele coli nare
predomina faneturile, pasunile, pomii fructiferi si padurile de foioase. Pe raza localitatii se afla 2
decantoare de steril provenite din prelucrarea mine reurilor auro-argentifere.

Localitatea RUDA BRAD Localitatea Ruda Brad este situata in partea de su d – est a
municipiului Brad, la distanta de 6 km fata de muni cipiul Brad. Accesul in localitate se face prin
drumul comunal DC 16, DN 76 – Ruda Brad, drum care traverseaza localitatea de la un capat la celalalt.
Bogatiile solului constau, in primul rand, in veget atia forestiera, preponderent foioase, dar si rasin oase.
Suprafete mai mici sunt ocupate de fanete si pasuni .
Pe teritoriul localitatii sunt situate mai multe d epozite de steril, rezultate din saparea unui mare
numar de guri de mina. In extremitatea estica a sat ului este conservata galeria " 12 Apostoli", in ada ncul
careia se pastreaza , de peste 2000 de ani, "Trepte le Romane", cea mai elocventa dovada istorica si
arheologica a activitatii de extractie a aurului, i nca din perioada ocupatiei Daciei de catre romani.

Localitatea Mesteacan este situata in partea de est a teritoriului admin istrativ al municipiului
Brad, la distanta de 4 km distanta municipiului Bra d. Accesul in localitate se face prin drumul nation al
DN 76, drum care traverseaza localitatea de la est la vest. In agricultura satului predomina culturile de
cereale pe ses, dar si fanete si pasuni in zonele c olinare, unde sunt si multi pomi fructiferi. Zonele
marginase sunt ocupate de paduri de foioase. In sub sol si cateva perimetre de suprafata sunt cantonate
zacaminte de carbune brun si lignit.

Localitatea VALEA BRADULUI este situata in partea nord – est a municipiului Br ad la
distanta 2,5 km. Accesul in localitate se face prin drumul comunal DC 10 Brad – Potingani, drum care
traverseaza localitatea de la un capat la celalalt si urmareste cursul paraului Valea Bradului. Locali tatea
este recunoscuta mai ales pentru rolul pe care l-a jucat in istoria acestor locuri. Exista un document din
anul 1445 care pomeneste numele maghiarizat al Brad ului : Fenyopataka ( feno=brad, patak=vale),

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
12
deci Valea Bradului , cu un voievod: Ioan de Valea Bradului. Acest document demonstreaza ca
locuitorii din Valea Bradului au dat numele localit atii lor dupa numele de Brad, unde valea se varsa i n
Crisul Alb. Un alt moment crucial a avut loc in tim pul Rascoalei de la 1784, a lui Horia, Closca si
Crisan, cand – la data de 16 noiembrie 1784 – a avu t loc marea adunare de la Valea Bradului, unde
eroul Crisan a cerut drepturi pentru iobagi. Relief ul este deluros, in agricultura predominand cultiva rea
legumelor, porumbului si, foarte putin, cruciferele . Dealurile sunt ocupate, in principal, cu pomi
fructiferi. Localitatea este traversata , de la un capat la celalalt, de paraul Valea Bradului, care s e varsa
in Crisul Alb. Predomina, in general, foioasele si rasinoasele (molid si pin ).

Localitatea Potingani este situata in partea de sud – est al municipiulu i Brad, la distanta de 4
km distanta fata de municipiului Brad. Accesul in l ocalitate se face prin drumul comunal DC10 Brad
– Potingani, drum care traverseaza localitatea de l a est la vest.

Municipiul Brad
Localitatea Brad este atestata documentar pentru pr ima data in anul 1445, cand un ban al
Maceului denumeste, printre altii, intr-o scrisoare adresata voievozilor din Zarand referitoare la o
pricina ivita intre Simon, monetar din Sibiu si iob agii Baii de Cris, pe Ioan din Brad, document in ca re
se pomeneste numele maghiarizat al Bradului – Fenyo npataka.
In 1585 localitatea este amintita intr-un memoriu i ntocmit de austriacul Felician Herberstein,
aflat in vizita la minele de aur din Ruda: „langa s atul Ruda, la o jumatate de mila de Brad am vazut o
mina de aur care se exploateaza si care este a sere nisimului principe al Transilvaniei”. Sub o alta
denumire – Rudabania – o reintalnim in 1599.
Bradul este mentionat ca centru administrativ in an ul 1600, la trecerea lui Mihai Viteazul spre
Praga, dupa infrangerea de la Miraslau.
Din Brad, la 28 august 1690 Principele de Baden, am intind de rezistenta sangeroasa a
brasovenilor fata de trupele imparatesti, indruma p e conducatorii Transilvaniei la credinta statornica
fata de imparat si la ascultare fata de trimisul sa u, generalul Castelli. In 1733 conscriptia episcopu lui
Inochentie Micu Klein aminteste localitatea cu nume le de Brad. In 1585 localitatea este amintita intr-
un memoriu intocmit de austriacul Felician Herberst ein, aflat in vizita la minele de aur din Ruda:
„langa satul Ruda, la o jumatate de mila de Brad am vazut o mina de aur care se exploateaza si care

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
13
este a serenisimului principe al Transilvaniei”. Su b o alta denumire – Rudabania – o reintalnim in 159 9.
Bradul este mentionat ca centru administrativ in an ul 1600, la trecerea lui Mihai Viteazul spre Praga,
dupa infrangerea de la Miraslau.
Din Brad, la 28 august 1690 Principele de Baden, am intind de rezistenta sangeroasa a
brasovenilor fata de trupele imparatesti, indruma p e conducatorii Transilvaniei la credinta statornica
fata de imparat si la ascultare fata de trimisul sa u, generalul Castelli.
In 1733 conscriptia episcopului Inochentie Micu Kle in aminteste localitatea cu numele de Brad.
Localiatatea ramas resedinta de district pentru dec eniile urmatoare, iar in a doua jumatate a secolulu i
al XVIII-lea se infiinteaza aici un oficiu de schim b pentru aur, menit ca prin activitatea lui sa prev ina
specula cu acest metal pretios, care se extragea di n diferitele mine particulare, aflate in jurul asez arii.
In octombrie 1784, din targul Bradului porneste che marea la rascoala, de aici se fixeaza
intalnirea din biserica Mesteacanului, unde urmau a fi ascultate poruncile imparatesti. La 4 noiembrie
1784 nobilimea Bradului se ascunde de rasculati in turnul bisericii reformate. La 28 noiembrie se
desfasoara la Brad lupte crancene intre trupele arm atei imperiale conduse de maiorul Stoianici si
grupurile de rasculati conduse de Crisan, care init ial se indreptasera spre Abrud, dar afland despre
aparitia trupelor regulate la Brad se reintorc la B uces, dezlantuind atacul.
Victoria inclina de partea rasculatilor si Stoianov ici este nevoit sa evacueze Bradul, retragandu-
se cu trupele sale de-a lungul Crisului Alb spre Ha lmagiu. Dupa inabusirea rascoalei, la Brad este
adusa jumatatea din partea superioara a trupului lu i Crisan si expusa la vedere in targ, atarnata intr -un
par spre a inspaimanta multimea. Evenimentelor revo lutionare al anului 1848 le cade victima preotul
ortodox Traian Baciu, impuscat.
La 23 ianuarie 1849 trupele regulate si un corp de 3500 de secui ai maiorului Béke ocupa
Bradul in drum spre Abrud, la 20 februarie trece pe aici un escadron de husari si 2600 de soldati ai
maiorului Csutak, iar la 6 mai a aceluiasi an, camp aniile lui Hatvany, in intentia atacarii Abrudului. La
19 aprilie soseste in Brad deputatul roman din Parl amentul budapestan Ioan Dragos, trimis de Kossuth
pentru a initia tratative cu Avram Iancu si tot de aici sunt adusi de la Abrud prizonierii lui Hatvany ,
tribunii Buteanu si Vitianu, la 10 mai 1849, legati de tunuri.
In cursul evenimentelor revolutionare, biserica ort odoxa a fost si ea distrusa, la mai bine de un
deceniu comunitatea ortodoxa nu a reusit sa o refac a: „facuta din zid, fara turn acoperit, numai din
revolutia anilor 1848-1849 arzand, au ramas numai z idul, fara turn acoperit, cu doua bucati de pleu

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
14
deasupra altarului si la pridvor, iar deasupra acop erisului turnului craci de lemn”. Zidul ”se afla cr apat
pe patru locuri cam de catra altariu”, pentru ploil e cele multe.
In 1894 printre cei solidari cu cauza Memorandumulu i se aflau si locuitorii Bradului.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, nevoia de capita l pentru investitii a determinat construirea in
Brad a Bancii Crisana. Initiata in mediul comercian tilor si al intelectualitatii, la constituire banca s-a
bucurat de participarea exemplara a unor personalit ati locale, care i-au asigurat credibilitatea si
onorabilitatea: I. Ghisa, P. Oprisa, I. Radu, V. Da mian, Al. Draia I. Papp. Acestia, impreuna cu alti
actionari au alcatuit chiar personalul bancii, care in primul an au activat voluntar, atragand, prin
exemplul propriu, economii ale depunatorilor din in treg Zarandul. Acelasi spirit comunitar s-a
manifestat si in cazul unui fenomen cultural de exc eptie, anume Constituirea Societatii pentru Crearea
Fondului de teatru Roman. Initiat inca din 1869 de catre Iosif Vulcan, dupa turneele organizate in
Transilvania de Fany Tardini si M. Pascali, fondul prinde contur si la Brad, mai ales in urma deselor
dezbateri ale despartamantului Astrei despre istori a si continutul teatrului.

1.1.1. Relieful
Municipiul Brad este situat in Judetul Hunedoara, i n partea sud-vestica a Transilvaniei si ocupa
o parte a bazinelor hidrografie ale raurilor Mures si Jiu.
Judetul este intersectat de paralela de 460 latitud ine nordica si de meridianul de 230 longitudine
estica (valori absolute publicate 46016' latitudine nordica, localitatea Bulzesti, 23024' longitudine
estica, localitatea Aurel Vlaicu, 45019' longitudin e estica, Muntii Parang) . Punctele extreme ale
judetului Hunedoara, fara indicarea coordonatelor a bsolute sunt: zona de NV a satului Rusesti(comuna
Bulzestii de Sus) la nord, hotarul vestic al satulu i Pojoga (comuna Zam), la vest, izvoarele raului
Lapusnic, la sud, si ramificatiile unor afluenti de dreapta ai paraului Jiet, la est. Catre nord si NV ,
judetul se invecineaza cu judetul Bihor, la vest cu judetul Timis, in SV cu judetul Caras-Severin, la
sud si SE cu judetul Gorj, respectiv Valcea, iar la est si SE cu judetul Alba.
Municipiul Brad, centru al Tarii Zarandului, este o localitate situata in Sud – Vestul
Muntilor Metaliferi, intr-o depresiune formata de o parte si de alta a Crisului Alb. In

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
15
contextul geografic al judetului Hunedoara, municip iul Brad este situat in partea de Nord a
acestuia, la 36 de km de municipiul resedinta de ju det Deva, la confluenta raului Crisul Alb
cu paraul Luncoi .
Municipiul Brad este situat la 36 km de Deva, capit ala judetului Hunedoara, de care
este legat prin Drumul National 76, ce-si urmeaza a poi traseul spre Arad (165 km),
respectiv Oradea (155 km). Din oras se desprinde o ramificatie : Drumul National 74 care
conduce spre Abrud, jud. Alba(40 km).
Suprafata totala este de 7.998 hectare, din care 1. 048 in intravilan si 6.950 in
extravilan.

1.1.2. Clima
Temperat-continentala, in general blanda, umeda si moderata, cu nuante oceanice. Ambianta
ecologica ospitaliera , cu o temperatura medie anua la de 80C si aproximativ 20 de zile de ninsoare pe
an. de ninsoare pe an.
Din punct de vedere al situarii pe glob, municipiul Brad este traversat de paralela de 48 grade
8 minute, deci se afla in plina zona a climei tempe rate, distingandu-se 3 zone micro-climatice. Micro –
climatul luncii Crisului, caracterizat printr-o can titate sporita de umezeala, favorizand agricultura si
legumicultura. Micro-climatul dealurilor nordice, c u o densitate si frecventa mai mare a precipitatiil or,
favorizeaza dezvoltarea vegetatiei forestiere: goru n, fag, mesteacan. Micro-climatul dealurilor sudice ,
cu precipitatii mai reduse, este propice dezvoltari i padurilor de fag si altor esente amestecate.
In ceea ce priveste circulatia generala a atmosfere i, vremea relativ calduroasa si umeda iarna
si usor instabila iarna, este generata de circulati a dinspre vest, ce are si usoare influente maritime .
Circulatia dinspre nord-vest si nord evidentiaza ie rni reci, racoroase si veri instabile. In regiunile
centrale si nordice ale judetului, circulatia masel or de aer se face predominant din sector vestic, in timp
ce aspectele de föhn sunt tipice versantilor estici ai Muntilor Metaliferi.

1.1.3. Reteaua hidrografica
Ape de suprafata
Cursuri de apa cu caracter permanent

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
16
Raul important ce curge in cadrul municipiului Brad este Crisul Alb . Crisul Alb strabate
teritoriul judetului Hunedoara pe o lungime de 66 k m, panta de scurgere fiind diferita in functie de
unitatea morfologica pe care o parcurge (9-25‰ zona montana si 1-2 ‰ zona depresionara joasa). Cei
mai importanti afluenti sunt: Valea Satului (L=15 k m) si Ribita (L=18 km). Debitul mediu multianual
al raului in sectorul marcat de limita judetului es te de circa 10 m3/s, fenomenele de inghet avand o
durata medie de 40 zile si apar in circa 80% din ie rni .

Cursuri de apa cu caracter semipermanent – torentia l
Torentii sunt cursuri de apa cu pante repezi si ner egulate cu apa putina sau seci in
cea mai mare parte a anului si care datorita ploilo r mari sau topirii zapezilor prezinta viituri
violente de scurta durata. Ei reprezinta forma cea mai avansata de distrugere a solului prin eroziune si
provin fie prin dezvoltarea sau alungirea unei sing ure ravene, fie din dezvoltarea mai multor
ravene. Torentii intalniti in cadrul teritoriului s tudiat sunt vaile: Saratii, Valajiei, Larga,
Dumitrei si Totoi. Acesti torenti sunt de podis sau de coline si s-au dezvoltat in formatiuni
geologice mai noi si mai putin rezistente la eroziu ne, adica, in formatiuni levantine
constituite din marne, argile si loessuri.

Apele subterane
Structura geologica variata a reliefulu i judetului determina conditii variate de zacamant
acvifer : de la straturi acvifere in cristalin la s traturi acvifere sub sedimentar. La marginea
depresiunilor si in vaile largi sunt straturi acvif ere in glacis, in formatiuni de terasa sau in depoz ite de
lunca. O mentiune aparte trebuie acordata apelor de infiltratie si cursurilor subterane in zonele
calcaroase, precum si apelor de adancime din zona m anifestarilor postvulcanice, care sunt
mineralizate – in sudul Muntilor Metaliferi . Ca ur mare a varietatii reliefului si raspandirii inegale a
precipitatiilor, densitatea retelei hidrografice va riaza intre 0,3 si 0,5 km/km2 Muntii Metaliferi si 0,9-
0,11 km/km2 in vestul depresiunii Brad .
Dupa tipul de alimentare, reteaua hidro grafica a zonei apartine tipului nival moderat din
zapada scursa superficial (60%) si alimentare subte rana moderata (S=10- 35%) .

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
17
1.1.4. Morfologia teritoriului
Relieful este depresionar cunoscut sub numele de de presiunea Brad.
Acesta este dispus in forma de amfiteatru natural, cu alternante deal-vale. Dealurile
au o altitudine de 500-600 m (ex. Dealul Lia -447 m ) si coboara inspre albia Crisului Alb, la
nivelul de 265 m : dealurile Corbului, Dosurile, Tu doranesc, Petritii, Gruiu, Cioroiu,
Obarsiei, Zgleama, Taului.
In cadrul depresiunii intalnim urmatoarea zonificar e :
Zona colinara:
Depresiunea Brad, ce se dezvolta in bazinul Crisulu i Alb, este dominata de un relief colinar.
Spre sud aceasta depresiune este legata de depresiu nea Ormindea-Baita si apare dezvoltata pe
formatiuni sedimentar-tortoniene si inconjurata de maguri calcaroase sau vulcanice si culmi.

Zona de terasa:
Aceasta zona se evidentiaza pe cursurile de apa mai importante si a afluentilor mai importanti
ai acestora. In zona studiata, zona de terasa s-a f ormat in cuaternar cand reteaua hidrografica
reprezentata prin raul Crisului Alb a creat noi for me de relief.

Zona de lunca:
Datorita pantei de scurgere si a cursului meandrat, raul Crisului Alb prezinta o lunca redusa
fata de alte rauri existente in Romania . In terito riul studiat s-a observat dezvoltarea luncii pe amb ele
maluri ale raului cu extinderea maxima in dreptul l ocalitatii Taratel . Mentionam migrarea cursului
Crisului Alb in cadrul luncii la apele mari, insoti ta de fenomenul de eroziune laterala in zonele conc ave.
Din punct de vedere litologic formatiunile sediment are sunt alcatuite din depozite aluviale cu
stratificatie incrucisata si o granoclasare pe vert icala. In suprafata se intalnesc sedimente fine:
argiloase, prafoase si nisipoase, sub care se inter cepteaza pachetul aluvionar grosier compus din
bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
18
1.1.5. Vegetatia si fauna
Vegetatia este caracteristica celor trei zo ne micro-climatice. Vegetatia de lunca
dezvoltata pe solurile cu umiditate ridicata, adeseori in exces, in campia aluviala, l uncilc
vailor mari si terasele inferioare. Vegetatia lernnoasa este reprezentata prin asociatii de pla nte, in
care speciile edificatoare si dominante sunt arbor ii de esenta moale : salcia, plopul, aninul negru,
macesul, porumbarul. Stratul ierbos este bine inchegat si compus din elemente hidrofile. Zavoaie le
de arin alb populeaza luncile din dealurile Bradulu i, in special lunca Crisului, in amonte de oras ul
Brad. Exista apoi vcgetatia lemnoasa si ierbo asa a versantilor insoriti si umbriti, dar s i o
vegetatie cultivata: cereale, plante tehnice , furajere si legume (Padurile Bradului, lunca Crisului
si dealurile de est). Vegetatia forestiera es te compusa dintr-un amcstec de fag si carpen in
alternanta cu pajisti secundarc si cu tcrenuri c ultivate. Peisajul, in ansamblu, reprezinta o alternanta
de culturi cerealiere, cu livezi extensive, bos cheti, palcuri de paduri si gospodarii izolate.
Fauna acestei zone este reprezentata de: mistret i, caprioare, mici rozatoare (alunarul si
veverita). In paduri, rareori mai poate fi vazut a pisica salbatica, fiind pe cale de disparitie, rasul si
jderul, de asemcnea, au disparut din zona, lupu l, desi este o prezenta destul de rara, se mai
vede in padurile din vestul Zarandului, in cele de la izvoarele Crisului Alb si din partile mun telui
Gaina.

1.1.6. Solurile si resursele solului
Conform datelor prezentate in cadrul Planului de Am enajare a Teritoriului Judetului
Hunedoara, in Municipiul Brad predomina solurile si lvestre brune si brun-galbui, mai mult sau mai
putin podzolite. In suprafete restranse, se intalne sc rendzine si pseudorendzine. Sunt soluri forma te
din roci sedimentare carbonate (pscudorendzine s i rendzine levigate), pe roci magmatice bazice
(soluri silvestre podzolice brune si brune galb ui), pe aglomerate si roci vulcanice, soluri si lvestre
brune-galbui si brune-acide, formate sub padure s i pajisti secundare.
Din punct de vedere geomorfologic, zona Bradulu i este de lunca, avand in general
urmatoarea stratificatie:
– 0,00 – (-) l,00 m – umplutura de pamant, cu ind esare rnijlocie, cafenie
– 1,00 -(-) 2,30m – argila prafoasa nisipoasa galbena, plastic vascoasa

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
19
– 2,30 – (-) 3,20m – pietris mic, maro cu nisip si var bolovanis, cu lemne putrede,

cenusiu, cu indesare mijlocie
– 3,20- (-)4,20m – argila prafoasa nisipoasa cenusi e
– 4,20- (-) 5,20m -argila prafoasa nisipoasa cenusi e plastic consistenta
– 5,20 – (-) 7,50m – pietris cu nisip si bolovani s cenusiu, cu indesare mijlocie.

1.2 Pozitia in cadrul retelei de asezari

Municipiul Brad este amplasat in zona de nord a jud etului Hunedoara, la o distanta de
aproximativ 40 km de Municipiul resedinta de judet Deva. Municipiul Brad este al doilea municipiu
din judetul Hunedoara, ca marime, dupa Municipiul r esedinta de judet, Deva, urmat de municipiile
Hunedoara, Lupeni, Orastie, Petrosani, Vulcan.

Fig. 4 Pozitia in cadrul retelei de asezari

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
20

Fig. 5 Incadrarea in teritoriu a Municipiului Brad

1.3 Functionalitatea teritoriului administrativ

In prezent, teritoriul administrativ al municipiulu i este de 7.998 hectare, aproximativ 80 km,
din care 1.879 ha se afla in proprietate publica si 6.119 ha in proprietate privata.
Pe de alta parte, in ceea ce priveste utilizarea te renurilor, 3.762 hectare este suprafata aferenta
fondului forestier, 3.050 hectare suprafata aferent a fondului agricol, 3.037 ha ocupate de paduri, fru cte
de padure, plante medicinale variate.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
21

2. PROFILUL DEMOGRAFIC

Rezultatele finale ale Recensamantului General al P opulatiei din anul 2011 indica o populatie
stabila de 14.495 de locuitori in Municipiul Brad, din care 6.968 locuitori de sex masculin si 7.527 d e
sex feminin, reprezentand 32,53% din populatia jude tului. Populatia Municipiului Brad este in scadere
fata de recensamantul anterior din 2002, cand se in registrasera 16.482 de locuitori.
Datele privind numarul total de locuitori disponibi le pentru anul 2015 indica o populatie stabila
in Municipiul Brad de 16104 locuitori, conform Inst itutului National de Statistica.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,2%), cu o minoritate de romi (1,36%). Pentru 5,27%
din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta . Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocsi (90,39%), cu o minorita te de romano-catolici (1,03%). Pentru 5,36% din
populatie, nu este cunoscuta apartenenta confesiona la.

Fig. 6 Evolutia demografica a Municipiul Brad in pe rioada 1948 – 2011
Sursa: Institutul National de Statistica.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
22

Distributia populatiei pe grupe de varsta in interv alul de analiza 2002- 2015 indica o scaderea
populatiei la nivelul Municipiului Brad, conform da telor prezentate in figura 6.

Fig 7 Distributia populatiei pe grupe de varsta in intervalul 2002-2015

Fig. 8 Distributia populatiei inregistrata in anul 2015 pe grupe de varsta

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
23

3. FONDUL LOCATIV

Suprafata totala este de 7.998 hectare, din care 1. 048 in intravilan si 6.950 in extravilan.
La nivelul Municipiului Brad, suprafata aferenta fo ndului forestier este de 3762 hectare,
suprafata aferenta fondului agricol este 3.050 hect are.
Confor datelor furnizate de Primaria Municipiului B rad, la nivelul Municipiului Brad si a
satelor apartinatoare, un numar de animale existent e se prezinta astfel:
• bovine – 814,
• ovine – 3217,
• caprine – 314,
• cabaline – 93,
• porcine – 104,
• pasari – 17718,
Principalele resurse minerale care se regasesc la nivelul Municipiului Brad sunt:
• carbunele din zona satului Mesteacan
• minereuri auro-argentifere si pietre semipretioase.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
24

4. STRUCTURA URBANA

Actualul Plan Urbanistic General (PUG, incluzand si Regulamentul Local de Urbanism – RLU)
al Municipiului Brad a fost elaborat in anul 2009, prin urmare acesta trebuie revizuit in conformitate
cu situatia existenta in prezent la nivelul localit atii, mai ales in contextul modificarilor sociale,
economice, legislative, etc. din ultimul deceniu, c are a condus la extinderea intravilanului, la
schimbarea functiunii unor zone, terenuri si cladir i, de exemplu prin restrangerea activitatilor
industriale in favoarea proiectelor rezidentiale sa u comerciale, la modificarea configuratiei si a
aspectului unor spatii publice, etc. Prin urmare, P UG si RLU urmeaza a fi revizuite si aprobate in nou a
forma de catre Consiliul Local, avandu-se in vedere inclusiv corelarea acestora cu documentele
strategice (PMUD, Strategia de Dezvoltare a Municip iului Brad, etc.) elaborate la nivel local, judetea n,
regional si national.)
Conform legislatiei in vigoare, Planul Urbanist ic General are caracter de reglementare
si raspunde programului de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a localitatilor care compun
unitatea administrativ – teritoriala de baza. Acest document se elaboreaza cu scopurile:
– stabilirii directiilor, prioritafilor si reglem entarilor de amenajare a teritoriului
si dezvoltare urbanistica a localitatilor,
– utilizarii rationale si echilibrate a terenurilo r necesare functiunilor urbanistice;
– precizarii zonelor cu riscuri naturale ( alunecari de teren, inundatii,
neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitat ilor fondului construit existent);
– evidentierii fondului construit valoros si a modului de valorificare a acestuia
in folosul localitatii;
– cresterii calitatii vietii, cu precadere in domen iile locuirii si servicillor
– fundamentarii realizarii unor investitii de utili tate publica
– asigurarii suportului reglementar pentru eli berarea certificatelor de urbanism
si autorizafiilor de construire
– corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
25
La nivelul Municipiului Brad, structura urbana si p rincipalele functiuni ale teritoriului se
prezinta astfel:

Sectorul industrial
Activitatea in sectorul industrial este dominata de proprietatea privata, care este orientata in
domeniile de activitate care cuprind industria alim entara, produse de panificatie si patiserie, abatoa re
si preparate din carne, servicii de transport marfa si calatori, prelucrarea lemnului si comert, prest ari
servicii catre populatie (zidarie, tamplarie, trans port, reparatii, activitati mici mestesugaresti, et c.)

Sectorul agricol
Agricultura, pe langa industrie, reprezinta un dome niu de activitate foarte important pentru
aceasta zona, in special in ceea ce priveste creste rea animalelor. Preocuparea pentru cresterea
animalelor, vite si oi, reprezinta o traditie pentr u locuitorii din aceasta zona de munte. Cele mai
reprezentative activitati in acest domeniu sunt cel e de morarit si panificatie, prelucrarea carnii, a
laptelui, si a bauturilor alcoolice.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020

Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii
Sectorul IMM-urilor a cunoscut in perioada de tranz itie, o importanta dezvoltare in cadrul
economiei localitatii. Din totalul firmelor inregis trate la registrul comertului, cea mai mare parte o
reprezinta sectorul intreprinderilor mici si mijloc ii. Acest sector continua sa se dezvolte,
manifestandu-si disponibilitatea pentru o varietate cat mai mare de activitati constituind un potentia l
important pentru dezvoltarea acestei comunitati.
Exista o serie de facilitati pentru investitorii ca re doresc sa investeasca in aceasta zona, printre
care amintim:
– pozitionarea geografica a zonei in vestul tarii, prezentand un grad sporit de interes pentru
investitorii straini;
– potentialul economic al zonei, resursele bogate a le solului, gradul de urbanizare si industrializare ;
– cadru legislativ favorizant;
– receptivitatea locuitorilor, gradul de civilizati e;
– forta de munca numeroasa, tanara, calificata prof esional;
– disponibilitatea autoritatilor locale de a negoci a cu posibilii investitori straini, daca prin inves titiile
lor se creeaza locuri de munca pentru populatia din zona;
– oamenii de afaceri existenti sunt dispusi si dore sc asocierea cu firme puternice sau cu eventualii
investitori.

Sectorul – Turism
Acest sector are posibilitati si resurse neexploata te inca. Pe teritoriul municipiului Brad sunt
amenajate zone verzi de diferite categorii: zone ve rzi aferente cladirilor de locuit, institutiilor, p arcuri
de cartier, rondouri florale, parcuri centrale. Par cul „Central” din BRAD este un parc nou, amenajat
modern, dotat cu mobilier stradal si de agrement pe ntru copii; parcul „Tineretului” are o
caracteristica deosebita, si anume un cinematograf in aer liber; parcul „Avram Iancu” are o nota
aparte data de impunatoarea statuie a eroului din T ara Zarandului. Mai exista doua complexe
sportive, unul de stat si unul privat. Primul conti ne arene de tenis in aer liber, iar cel de-al doile a este
dotat cu terenuri de tenis, bazin de inot si alte d otari care vin in sprijinul celor care doresc sa-si
petreaca in mod placut timpul liber.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
25
,,Muzeul Aurului, dupa terminarea lucrarilor de rea bilitare va putea pune in valoare
exponatele, atragand turistii in zona, zona fiind u na dintre cele mai frumoase zone montane ale
Transilvaniei bogata in valori materiale si spiritu ale.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
26

5. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

5.1. Reteaua stradala

Reteaua stradala a Municipiului Brad este tesuta pe traseele drumurilor nationale care strabat
teritoriul urban, formand o structura radiala. Drum urile care asigura conexiunea cu teritoriul
invecinat si care se suprapun peste reteaua stradal a a orasului sunt DN 74 si DN 76 I E79.
Trama stradala, a carei lungime insumeaza 70 km, es te formata in principal din strazi
cu 2 benzi, cu exceptia unui tronson din Str. Revol utiei care are 4 benzi de circulatie. In
nomenclatorul stradal, strazile din Municipiul Brad sunt incadrate in 4 categorii.
Strazile de categoria I – magistrale gazduiesc traseele drumurilor nationale, iar cele
de categoria a IV-a sunt cele de folosinta locala.
Ponderea cea mai ridicata o au strazile de categ oria a Ill-a, a caror lungime reprezinta
36 % din lungimea totala a strazilor. Strazile ca re deservesc cartierele de locuinte din zon ele
periferice ale teritoriului urban sunt prepon derent strazi de categoria a IV-a.
In cea mai mare parte (43 % din lungimea totala), strazile au imbracaminte din asfalt.
Acestea sunt completate de strazi acoperite cu beton de ciment (4 %) si piatra cubica
(15%). Restul strazilor (38 %) au imbracaminte de pamant si macadam.

5.2 Transport public

Principalul mod de transport public care se regases te la nivelul Municipiul Brad este
transportul rutier cu microbuze si autobuze. Aces ta opereaza la nivel local, judetean si
interjudetean. Transportul feroviar de calatori des erveste locuitorii localitatii in statia Brad arnpl asata
pe linia 317 Santana – Pancota – Ineu – Brad.
La nivelul Municipiului Brad (zona urbana Brad si s atele apartinatoare Valea Brad,
Potingani, Taratel, Mesteacan si Ruda Brad) functio neaza un sistem de transport public local prin

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
27
curse regulate. Acesta este format din doua trasee care asigura leqatura intre zona urbana Brad si
satele:

• Valea Brad – Potingani;
• Ruda Brad.
Serviciul de transport public local este externaliz at In baza unei proceduri competitive.
Sistemul de transport public judetean prin s ervicii regulate se regaseste pe teritoriul
administrativ al localitatii Brad, operand curse ca re isi au originea sau destinatia in aceasta locali tate.
ServiciuL de transport public judetean este gestion at de Consiliul Judejean Hunedoara, avand
operatori privati.

5.3 Transport feroviar

Accesul locuitorilor Municipiului Brad la reteaua d e cale ferata se face in statia Brad, statie
terminus amplasata pe linia secundara 317, Santana – Pancota – lneu – Brad. Aceasta este amplasata
in zona de nord a localitatii, la distanta de apr oximativ 1,5 km fata de centrul orasului. Linia 31 7
este linie simpla, neelectriticata. Conform Documen tului de Referinta al Retelei C.F.R., Anexa 9,
versiunea 5.4 actualizata la data de 01 martie 201 6, statia Brad este de gradul Ill, arnplasata pe se ctie
de circulatie neinteroperabila, deschisa traficului de calatori.
Operarea serviciului de transport de calatori este realizata de catre operatorul privat Regio
Trans. In decursul unei zile lucratoare, in statia Brad circula 4 perechi de trenuri.
Intre Gara Brad si Statia Criscior (Barza) exis ta o linie de cale ferata cu ecartament ingust
care incepand cu anul 2001 este valorificata in scop turistic. Pe aceasta circula in zilele de w eek-
end si in cele de sarbatori legale un tren denumit "Mocanita Brad- Criscior'', propulsat de
locomotiva cu abur.
Prin Ordinul Ministerului Culturii si Cul telor Nr. 2379 I 2008, "Linia ferata
industriala cu ecartament ingust Brad-Criscior" , a fost clasata drept monument istoric la
categoria ansamblu, grupa B, avand codul HD -ll-a-B-20927 in Lista monumentelor istoric e
si cuprinzand doua componente:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
28
• Linie ferata industriala cu ecartament ingust, Municipiul Brad, judetul Hunedoara,
cod HD-ll-m-B-20927.01;
• Linia ferata industriala cu ecartament ingust, comuna Criscior, judetul Hunedoara,
cod HD-ll-m-B-20927.02.

5.4 Transport public auxiliar

Serviciul de taxi In localitatea Brad este gestiona t de Compartimentul Autorizare,
Monitorizare, Control transport public local, Trans port taxi si in regim de inchiriere, care
functioneaza in cadrul Primariei Municipiului Brad. Potrivit datelor furnizate de acest compartiment,
sunt emise licente de functionare in regim de taxi pentru 35 de autovehicule.
Conform datelor furnizate de Beneficiar, sunt autor izate sa functioneze 12 statii de taxi,
fiecare avand capacitate care variaza 1ntre 2 si 5 locuri de stationare.

5.5 Transport marfa

Pe teritoriul Municipiului Brad circulatia vehicul elor de marfa si a utilajelor cu masa
totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone este reglementata prin H.C.L. Nr. 69 din 2014. In
cadrul acestui document sunt stabilite sectoarele d e infrastructura pe care este restrictionat accesul
vehiculelor din categoriile mai sus mentionate si s ectoarele pe care este permis accesul in conditiile
obtinerii Autorizatiei speciale de transport (AST). Autorizatia speciala de transport se elibereaza d e
catre Biroul pentru Administrarea Domeniului Pub lic si Privat, la solicitarea utilizatorilor
(persoane fizice sau juridice), in urma achitarii u nei taxe. Contravaloarea acesteia este stabilita in
functie de tipul autovehiculului, lungimea parcursu lui si durata de valabilitate.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
29
5.6. Sisteme alternative de mobilitate

Masura in care orasul ca un intreg este accesibil t uturor rezidentilor sai, incluzand aici
persoane cu dizabilitati, persoane varstnice, perso ane cu venituri reduse sau care sunt insotite de
copii, caracterizeaza in mare rmasura mobilitatea. Optimizarea mobilitatii este direct dependenta de
amplasarea in teritoriu a diverselor functiuni (locuire, comert, locuri de rnunca, locuri de
agrement etc.), de tipul si caracteristicile infras tructurii, de siguranta circulatiei.
Astfel, tinand cont de cele mentionate, locuitorii opteaza pentru modul de transport cu care
isi efectueaza deplasarile.
Orasele, in special cele de dimensiuni reduse, in c are avem de-a face cu calatorii pe distante
scurte, reprezinta mediul propice pentru utilizarea modurilor de transport nemotorizate, contribuind
astfel la realizarea unei rmobilitati durabile. In aceasta perioada de relocare modala a calatoriilor , in
care se formeaza cultura cetatenilor catre dezvolta rea durabila, este esentiala oferta privind utiliza rea
modurilor de transport nemotorizate care le este pu sa la dispozitie. In acest sens, se impune
amenajarea spatiului public intr-o maniera care sa atraga cetatenii catre deplasarea pe jos sau cu
bicicleta, asiqurandu-le:
• spatii pietonale generoase;
• marcarea si indicarea traseelor pietonale catr e principalele puncte de interes;
• siguranta in deplasare (iluminat public stradal , semnalizarea trecerilor de pietoni,
amenajarea pasajelor denivelate);
• accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati (bor duri semi-ingropate la trecerile de
pietoni, rampe de acces, marcaje tactile la treceri le de pietoni, semnale acustice la
semafoare);
• amenajarea pistelor pentru biciclete care sa a sigure siguranta in deplasare;
• parcari pentru biciclete in vecinatatea principa lelor puncte de interes (statii de
transport public extraurban, centre comerciale, ins tituiii publice, scoli, locuri de
agrement).

Reteaua de transport rutier a Municipiului Brad est e prevazuta cu trotuare pentru deplasarea
pietonala. In ultimii ani aceste elemente de infra structura au primit o atentie deosebita. O parte

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
30
dintre trotuare au fost modernizate. In consecint a, in Municipiul Brad intalnim sectoare ale retel ei
pietonale care incuraieaza utilizarea acestui mo d de deplasare, dar si sectoare care prezinta un g rad
ridicat de deteriorare sau in care aceste elemente de infrastructura lipsesc cu desavarsire.
Zona centrala a orasului a fost amenajata, urmarin du-se redarea catre cetateni a acestui spatiu
pentru recreere, organizarea de spectacole, festivi tati culturale, expozitii etc. si totodata asigurar ea
unei coerente a zonei pietonale modernizate.
In ceea ce priveste facilitarea deplasarii persoan elor cu mobilitate redusa (persoane cu
dizabilitati, persoane varstnice, persoane insotite de copii, etc.), principalele institutii din oras sunt
dotate cu rampe pentru accesul carucioarelor. Pentr u aceasta categorie de locuitori sunt asigurate in
mai multe zone din oras facilitati speciale, precum borduri ingropate sau semi-ingropate la trecerile
de pietoni, rampe pentru carucioare.
lnfrastructura care sa permita deplasarea biciclete lor in conditii de siguranta intre principalele
zone de generare si atragere a calatoriilor inca nu este realizata, circulatia bicicletelor desfasuran du-
se pe partea carosabila, pe benzile de circulatie d edicate autovehiculelor, aspect care pune in perico l
siquranta circulatiei pentru toti participantii la trafic.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
31

6. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARA

6.1 Reteaua de alimentare cu apa si canalizare

Procesul de regionalizare a operatorului de apa in judetul Hunedoara a fost complet
implementat si este functional. Elementele institut ionale cheie ale procesului de regionalizare sunt
 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);
 Operatorul Regional (ROC);
 Contractul de Delegare.

Consiliul Local Brad are calitatea de membru fondat or al ADI ”AQUA PREST
HUNEDOARA” infiintata in anul 2008. Aceasta ADI a f ost infiintata de un numar de 30 autoritati
publice din judetul Hunedoara inclusiv Consiliul Ju detean Hunedoara, Consiliile Locale Deva,
Hunedoara, Brad, Simeria, Calan, Hateg, Geoagiu si de Consiliile Locale ale altor 22 comune.
In anul 2011 a crescut numarul membrilor ADI ”AQUA PREST HUNEDOARA” astfel incat
sunt 45 de membri, acestia fiind: Consiliul Judetea n Hunedoara, Consiliile Locale Deva, Hunedoara,
Brad, Simeria, Calan, Hateg, Geoagiu si Consiliile Locale ale comunelor Baia de Cris, Baru, Banita,
Densus, General Berthelot, Ghelari, Martinesti, Ora stioara de Sus, Pestisu Mic, Pui, Rachitova, Riu
de Mori, Sarmizecetusa, Soimus, Vetel, Zam, Criscio r, Ilia, Bacia, Santamaria-Orlea, Bretea
Romana, Dobra, Certeju de Sus, Luncoiu de Jos, Gura sada, Tomesti, Teliucu Inferior, Vata de Jos,
Branisca, Cerbal, Ribita, Totesti, Valisoara, Vorta , Bucuresci, Lelese, Salasu de Sus.
Conform cadrului legal in vigoare unitatile adminis trativ-teritoriale, prin intermediul
Asociatiei de dezvoltare intercomunitara ai carei m embri sunt, deleaga gestiunea serviciului de
alimentare cu apa si de canalizare prin atribuirea directa catre un operator regional a unui contract
de delegare a gestiunii, prin care acestea confera pe o perioada determinata operatorului, care
actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de a furniza/presta serviciul, inclusiv
dreptul si obligatia de a administra si de a exploa ta infrastructura tehnico-edilitara aferenta
serviciului.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
32
Serviciile de alimentare cu apa, canalizare si ep urare a apelor uzate pe teritoriul
administrativ Brad sunt asigurate de Operatorul regional licentiat S.C. APA PROD S.A.
Sistemul zonal de alimentare cu apa Brad – Criscior include localitatile: Brad, Taratel, Valea
Bradului precum si Criscior. Sistemul zonal asigur a alimentarea cu apa a 12.697 locuitori ceea ce
reprezinta 6,9 % din populatia deservita in aria de operare a operatorului regional.
In organizarea operatorului, zona de colectare si tratare a apelor uzate (denumita
Aglomerarea Brad) include localitatile Brad, Crisci or, Bucuresci.
Pentru municipiul Brad , din anul 2013 tariful pen tru furnizarea apei potabile este de 4,15
lei/mc iar pentru canalizare este de 3 lei/mc.
La nivelul anului 2016, in municipiul Brad s-a fact urat cantitatea de 42.661 mc/an.
Pentru Sistemul Zonal de alimentare cu apa Brad-Cri scior cerinta de apa este reprezentata de
o sursa de suprafata amenajata pe Crisul Alb. Stati a de tratare este amplasata la Criscior.
Sistemul Zonal de Alimentare cu apa Brad-Criscior p rezinta urmatoarele caracteristici:
– sursa de suprafata (60 l/s)
– statie de tratare (ST Criscior – 60 l/s)
– aductiuni ( 13 km, Dn=200mm, OL)
– facilitati de inmagazinare (Vtot= 3.500 m³);
– retea de distributie (44,9 km, Dn=25-500 mm).
Rata de racordare pentru SZA Brad-Criscior este de 69.9%
In ce priveste sistemul de canalizare , reteaua ar e 34,462 km iar rata de racordare este de
90%.

Situatia sistemului de alimentare cu apa din munici piul Brad:
Alimentarea cu apa potabila a aglomerarii Brad-Cris cior se face din sursa Crisul Alb .
Sistemul de alimentare cu apa are urmatoarele eleme nte :
– Surse
– Instalatii de captare
– Statie de tratare
– Statia de pompare
– Debitmetre

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
33

– Conducte de transport
– Rezervoare
– Distributie
Alimentarea cu apa potabila a consumatorilor din a glomerarea Brad-Criscior se face din doua
surse dupa cum urmeaza :
– Sursa de suprafata Crisul Alb prin intermediul unei prize de apa amplasata pe malul stang la
iesirea din localitatea Criscior spre Abrud .
– Sursa subterana compusa din :
o Dren de captare amplasat pe malul stang al raului C risul Alb
o 11 puturi din care 6 buc. sapate pe malul stang al raului Crisul Alb si 5 buc. sapate
pe malul drept . Puturile sunt neutilizate, dar p astrate ca sursa de rezerva . Puturile
au adancimea de 4,80 m si sunt construite din tubur i din beton armat cu diametrul
de 1,50 m, prevazute cu barbacane la partea inferio ara. La partea superioara sunt
protejate cu capace din tabla

Instalatii de captare
A. Captarea de suprafata are in componenta urmatoarel e instalatii :
– prag deversor (prag de beton L=12 m, H=2 m )
– priza captare – stavilar mal stang, conducta Dn=250 mm, L=10 m
– lacul de linistire cu suprafata S=0.25 ha si adanci mea apei h=1-1.5 m
– canalul de aductiune rectangular cu lungimea L=876 m

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
34
Captarea de suprafata este reabilitata – lucrari f inalizate la sfarsitul anului 2015 – asigura un
debit mediu de cel putin Q = 60 l/s .
B. Captarea subterana tip dren este construita din tu buri de beton cu diametrul Dn 500 mm
prevazute cu barbacane dn 50 mm pozate la adancimea de 7 m cu o inclinatie de I = 0.1 % . Lungimea
drenului este de 900 m si este prevazut cu 19 camin e de vizitare confectionate din tuburi de beton cu
diamtreul Dn 1000 mm .
Captarea de subterana tip dren asigura un debit Q = 23 l/s
C. Captarea subterana tip puturi sapate – in conserva re – pot asigura in caz de nevoie un debit
total de 22 l/s ( 18 l/s pentru cele 6 puturi de pe malul stang al Crisului Alb si 4 l/s pentru cele 5
puturi de pe malul drept ) .

Statia de tratare
Statia de tratare apa Criscior a fost modernizata i n cadrul lucrarilor executate conform
„Contract HD-CL-02 – Construirea si reabilitarea ca ptarilor de apa, statiilor de tratare apa,
rezervoarelor si statiilor de pompare apa in Deva, Simeria si Brad” și ,,Contract HD-CL2 –
Construirea și rebilitarea capt ărilor de ap ă, sta țiilor de tratare ap ă, rezervoarelor de ap ă și sta țiilor de
pompare ap ă în Deva, Simeria și Brad.”
Captarea din sursa de suprafata si statia de tratar e au fost dimensionate astfel incat sa asigure
urmatoarele debite de apa tratata de:

Capacitate hidraulica m3/zi m3/h l/s
Debit zilnic maxim 6.480 270 75
Debit orar mediu 5.192 216 60

Conducte de transport
Transportul apei potabile se realizeaza in doua di rectii :
– conducta de transport principala Dn 300 OL+Dn 315 P EHD (1926 m), cu o lungime de 6,7
km alimenteaza ambele rezervoare din municipiului B rad, o mica parte a satului Taratel si
statia de pompare a Spitalului TBC Brad .

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
35
– conducta de transport secundara Dn 200/300 OL+Dn 20 0 PEHD , cu o lungime de 6,611
km alimenteaza consumatorii din localitatea Criscio r si rezervorul de 1000 mc din
municipiului Brad . Conducta de transport (spre rez ervorul de 1000 mc) ce se compune din
tronsoane cu diametre de OL Ø 300 mm pe o lungime d e 2200 m, PEHD Ø 200 mm pe o
lungime de 2911m, OL Ø 200 mm pe o lungime de 1500 m.
Cele doua conducte sunt prevazute cu sistem by-pas s intre ele cu scopul de a optimiza
functionarea statiei de pompare .

Rezervoare
Municipiul Brad dispune de doua rezervoare avand v olumul de V 1 = 1000 mc si V 2 = 2500
mc . Ambele rezervoare sunt amplasate la o altitudi ne de 317 m, intr-o incinta ingradita la periferia
municipiului Brad, pe Dealul Lia, sunt construite d in beton armat, semiingropate, cu hidroizolatie .
Rezervoarele sunt incluse in sistemul de monitoriz are SCADA . Rezerva de incendiu este de
675 mc.

Reteaua de distributie
A. Reteaua de distributie Brad
Retelele de distributie a apei din municipiul Brad sunt din PEHD si otel cu gama de diametre
cuprinse intre 20 mm si 500 mm , pe o lungime total a de 55,016 km . Detaliile sunt evidentiate in
tabelul de mai jos :
Material Diametru Lungime
[mm] [km]
PEHD
vechi sau reabilitat 20-100 13.83
110-315 17.45
PEHA
extindere 110-160-200 18.066
Sub-total PEHD 49.34
Otel
25-100 3.33
133-500 2.35

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
36
Sub-total otel 5.67
TOTAL Lungime 55.016
In municipiul Brad exista 1972 de bransamente de a pa din care 1609 sunt contorizate .
Gradul de contorizare este de 95 %.

Situatia infrastructurii de apa uzata din mun icipiul Brad:
Sistemul de canalizare existent deserveste 61.45% d in populatia municipiului Brad, respectiv
8.760 de locuitori.

Colectarea apelor uzate
Sistemul de colectare a apelor uzate din aglomerare a urbana Brad-Criscior se compune din
doua parti distincte : reteaua de canalizare in mun icipiul Brad si reteua de canalizare din localitate a
Criscior ( situatia existenta pana la finalizarea i nvestitiilor)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
37

Canalizare menajera
Brad – zona 1
Canalizare menajera
Brad – zona 2
Canalizare pluviala
Brad – zona 1 Colector menajer
Brad – zona 2
Colector pluvial
Brad – zona 1
Deversare partiala
2 paraie existente Colector unitar
Brad Statie de epurare
Brad
Deversare
Crisul Alb
Canalizare menajera
Criscior
Canalizare pluviala
Criscior Colector unitar
Criscior Decantor Imhoff
Criscior

Sistemul existent de canalizare in municipiul Brad este sistem separativ
In urma finalizarii investitiilor ( PIF 31.03.2016) retelele de canalizare din municipiul Brad
sunt din Beton si PVC cu gama de diametre cuprinse intre 110 mm si 800 mm , pe o lungime totala
de 54,12 km . Detaliile sunt evidentiate in tabelul de mai jos :

Canal Brad 2016
Material Diametru Lungime
[mm] [km]
Canalizare menajera
Beton 150-200 3.31
250-500 12.09
OV 600/900 3
Sub-total Beton 18.4
PVC 110-315 32.274

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
38
Sub-total PVC 32.274
Pafsin 3.448
Sub-total Pafsin 3.448
TOTAL Lungime canalizare menajera 54.122

Canalizare pluviala
Beton 200-500 2.68
Sub-total Beton 2.68
TOTAL Lungime canalizare pluviala 2.68
TOTAL CANALIZARE 56.802

In municipiul Brad exista 605 de racorduri individu ale de canalizare
Reteaua de canalizare in orasul Brad cuprinde un nu mar de 9 statii de repompare apa uzata,
dupa cum urmeaza :
– SPAU 1 – situata pe strada Savesti, avand o conduct a de refulare cu lungimea de 89 m, cu
diametrul de 110 mm, realizata din PEID, PE 100, SD R 26, PN 6; Statia de repompare
este echipata cu 2 electropompe (1A+1R) cu urmatoar ele caracteristici : debit Q = 42.8
mc/h si inaltime de pompare H = 9.8 mCA fiecare
– SPAU 2 – situata pe strada Valea Bradului, avand o conducta de refulare cu lungimea de
332 m, cu diametrul de 90 mm, realizata din PEID, PE 100, SDR 26, PN 6; Statia de
repompare este echipata cu 2 electropompe (1A+1R) c u urmatoarele caracteristici : debit
Q = 16.6 mc/h si inaltime de pompare H = 22.6 mCA f iecare
– SPAU 3 – situata pe strada Valea Bradului, avand o conducta de refulare cu lungimea de
112 m, cu diametrul de 90 mm, realizata din PEID, P E 100, SDR 26, PN 6; Statia de
repompare este echipata cu 2 electropompe (1A+1R) c u urmatoarele caracteristici : debit
Q = 16.2 mc/h si inaltime de pompare H = 9.9 mCA fi ecare
– SPAU 4 – situata pe strada Magura Florilor, avand o conducta de refulare cu lungimea de
173 m, cu diametrul de 90 mm, realizata din PEID, P E 100, SDR 26, PN 6; Statia de
repompare este echipata cu 2 electropompe (1A+1R) c u urmatoarele caracteristici : debit
Q = 14.1 mc/h si inaltime de pompare H = 16.1 mCA f iecare

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
39
– SPAU 5 – situata pe strada Crisan, avand o conducta de refulare cu lungimea de 110 m (80
m reprezentand conducta pozata in trama stradala si 30 m reprezentand o supratraversare
de rau), cu diametrul de 110 mm, realizata din PEI D, PE 100, SDR 26, PN 6; Statia de
repompare este echipata cu 2 electropompe (1A+1R) c u urmatoarele caracteristici : debit
Q = 28.9 mc/h si inaltime de pompare H = 8.5 mCA fi ecare
– SPAU 8 – situata pe strada Lunca, avand o conducta de refulare cu lungimea de 319 m, cu
diametrul de 90 mm, realizata din PEID, PE 100, SD R 26, PN 6; Statia de repompare
este echipata cu 2 electropompe (1A+1R) cu urmatoar ele caracteristici : debit Q = 16.6
mc/h si inaltime de pompare H = 22.2 mCA fiecare
– SPAU 9 – situata pe drumul national DN 74, avand o conducta de refulare cu lungimea de
86 m (36 m reprezentand conducta pozata in trama st radala, 31 m reprezentand o
supratraversare de rau si 19 m reprezentand o subtr aversare de drum national), cu
diametrul de 160 mm, realizata din PEID, PE 100, S DR 26, PN 6; Statia de repompare
este echipata cu 2 electropompe (1A+1R) cu urmatoar ele caracteristici : debit Q = 91.8
mc/h si inaltime de pompare H = 7.5 mCA fiecare
– SPAU 10 – situata pe drumul national DN 74, avand o conducta de refulare cu lungimea de
587 m, cu diametrul de 160 mm, realizata din PEID, PE 100, SDR 26, PN 6 ; Statia de
repompare este echipata cu 2 electropompe (1A+1R) c u urmatoarele caracteristici : debit
Q = 71.3 mc/h si inaltime de pompare H = 30.2 mCA f iecare
– SPAU 11 – situata pe strada Radu Salajan, avand o c onducta de refulare cu lungimea de 23
m, cu diametrul de 225 mm, realizata din PEID, PE 100, SDR 26, PN 6; Statia de
repompare este echipata cu 2 electropompe (1A+1R) c u urmatoarele caracteristici : debit
Q = 178.6 mc/h si inaltime de pompare H = 7.4 mCA f iecare
Epurarea apelor uzate
In municipiul Brad epurarea apelor uzate se realize aza cu o statie de epurare cu treapte
mecano-biologice si tertiara pusa in functiune in a nul 2011 .
Debitul proiectat al statiei de epurare este de Q = 60 l/s
Coordonatele STEREO 70 ale evacuarii sunt X=519657, Y=328084
Din punct de vedere constructiv statia de epurare are urmatoarele elemente :

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
40
a. Treapta mecanica :
– Camin de intrare
– Camin by-pass ( de ocolire ) cu sigiliu
– Gratar manual si Gratar automat grosier cu conta iner montate in paralel . Gratarul
mecanic este confectionat din otel inoxidabil, are o latime de 800 mm, cu distanta dintre bare de 30
mm, este echipat cu un motor electric cu o putere d e 1,2 kW.
Gratarul manual este confectionat din otel nioxidab il, are o latime de 600 mm cu distatnta dintre bare
de 30 mm
– Statie de pompare apa uzata bruta echipata cu 3 electropompe (2A+1R) avand
urmatorele caracteristici : debit Q=30 l/s, inaltim e de pompare H=12.5 mCA, putere p=6.5 kW
fiecare
– Camera prevazuta cu trei colectoare-distribuitoa re ( pentru apa uzata, namol si
namol in exces )
– Statie pompare namol primar echipata cu un grup de 5 pompe :
3 pompe pentru recircularea namolului avand urmatoa rele caracteristici : debit Q=30 l/s, inaltime de
pompare H=12.5 mCA, putere P=6.5 kW
2 pompe pentru namolul in exces avand urmatoarele c aracteristici : debit Q=2.5 l/s, inaltime de
pompare H=45 mCA, putere P=2 kW
– Instalatie combinata de epurare mecanica (desnis ipare cu melc-filtrare-separare
grasimi) alimentata prin pompare, este prevazuta cu debitmetru electonic Dn 300 mm cu afisaj.
Instalatia are un debit de 60 l/s .
– Decantor primar de tip Imhoff cu 2 compartimente din beton armat ingopat . Timp
de decantare 0,5 – 1 h. Namolul decantat este evacu at gravitational la statia de pompare namol .
– camin de precipitare si indepartare a fosforului
Caracteristicile instalatiei de stocare si dozare c lorura ferica:
• Pompa dozare clorura ferica Q = 20 l/h si H = 0-1 00 mCA
• Putere electrica: P= 18 W
• Nr. buc 1A+1R
• Recipiente de stocare reactiv dublu perete 3 x 1 mc (3.000 litri)
• Automatizare livrata cu instalatia de dozare

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
41

b. Treapta biologica
– Bazin de denitrificare 1 avand volumul de 293 m c, echipat cu mixer cu diametru de
2.3 m, turatie 16 rpm
– Bazin de nitrificare-denitrificare 2 avand volum ul de 293 mc, echipat cu mixer cu
diametru de 2.3 m, turatie 16 rpm, cu echipament de aerare cu bulefine ( 4 panouri de aerare cu o
suprafata de 5 mp fiecare )
– Bazin de nitrificare 3 avand volumul de 1133 mc echipat cu mixer cu diametru de
2.5 m, turatie 24 rpm, cu senzori de oxigen dizolva t, temperatura si suspensii .
– decantor secundar, o constructie ingropata din b eton armat monolit de forma
circulara, cu diametrul de D = 20 m are drept scop retinerea namolului – materii solide in suspensie
si separabile prin decantare – namol rezultat in ur ma tratarii biologice . Este echipat cu pod raclor,
avand raclor de adancime pentru namol si raclor de suprafata cu pompa pentru indepartarea spumei.
Spuma colectata va fi pompata in conducta de namol secundar recirculat . Debitul maxim orar este
Q = 216 mc/h
– statie de suflante echipat cu 3 suflante identic e care sigura un debit maxim de 20
mc/min la o prsiune de 1,5 bar
– corp administrativ si de comanda
c. Treapta tratare namol
– decantor primar format din doua bazine tip Imhof f, din care periodic se pompeaza
namolul in bazinele de stabilizare namol prin inter mediul unui grup de pompare format din doua
pompe namol submersibile ( 1A+1R ) avand caracteris ticile : debit Q=8l/s, inaltime de pompare H=8
mCA, putere P=2,6 kW fiecare
– bazine de stabilizare si ingrosare namol ( 6 buc ati ) in care namolul este stabilizat in
conditii anaerobe ( min 45 zile ) apoi evacuat pe p latforma de uscare nanol prin sifonare . Namolul
provine de la decantorul primar si namolul in exces
– platforma de uscare namol cu patru platforme di n beton pentru uscare cu expunere
naturala. Fiecare compartiment are urmatoarele cara cteristici dimensionale: lungime 33 m, latime 10
m, inaltime 0,50m. Namolul stabilizat ajunge pe pla tformele de uscare, prin sifonare, din bazinele

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
42
de stabilizare si ingrosare namol. Dupa ce s-a usca t la min. 30% SU va fi incarcat in containere si
transportat la un deponeu ecologic.

d. Debitmetru evacuare
Caracteristici debitmetru Parshall apa epurata:
• Debit nominal: 60 l/s
• Montaj: in camin subteran
• Echipament: traductor de nivel cu ultrasunete

Pentru epurarea apelor uzate provenite din reteaua de canalizare Criscior este folosit un decantor
Imhoff pe partea stanga a raului Crisul Alb, in loc alitatea Taratel, in aval de Gurabarza.
Decantorul este construit din beton, avand diametru l interior de 7,20 m, iar adancimea de 9,39
m, grosimea peretilor este de 60 cm, iar a radierul ui este de 20 cm. El este acoperit cu un planseu di n
beton armat monolit si partial cu placi prefabricat e din beton armat.
Apa uzata intra in decantor printr-o conducta din b eton de Ø 300mm, la partea superioara a
acestuia, apoi se repartizeaza egal pe cele doua jg heburi. Suspensiile grele se lasa in bazinul de
fermentare, iar apa ramane la partea superioara, du pa limpezire fiind evacuata. Namolurile
fermentate sunt evacuate periodic prin vidanjare.
Coordonatele STEREO 70 ale evacuarii decantorului ( Taratel ) sunt urmatoarele :
X=516638 , Y=332501
Dupa finalizarea lucrarilor aferente contractului d e lucrari HD-CL-06 decantorul va fi scos din
circuitul de epurare, apele uzate fiind preluate de statia de tratare din municipiul Brad .

6.2 Sistemul de gestiune a deseurilor

In prezent deseurile sunt preluate de societatea co merciala SC RETIM ECOLOGIC
SERVICE SA, in acord cu reglementarile in vigoare s i cu cadrul contractual.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
43
In anul 2010 s-a infiintat Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara -Sistemul Integrat de
Gestionare a Deseurilor Judetul Hunedoara- care are 70 de membri fondatori- autoritati locale si
Consiliul Judetean Hunedoara. Municipiul Brad este membru in acest ADI .
La jumatatea anului 2016 s-a finalizat implementare a proiectului “ Sistem de Management
Integrat al Deseurilor in judetul Hunedoara ”. In cursul anului 2016 s-a selectat operatorul di n
sistemul de gestiune a deseurilor, care opereaza s i in municipiul Brad, prin preluarea selectiva a
deseurilor menajere.

6.3 Reteaua de alimentare cu gaze naturale

Conceptul dezvoltarii durabile in domeniul alimenta rii cu energie termica a localitatilor
presupune aplicarea unor solutii tehnice performant e capabile sa asigure, pe de-o parte, conditii
normale de viata si de munca comunitatilor locale s i satisfacerea nevoilor sociale ale acestora in
conditii de rentabilitate economica si eficienta en ergetica si, pe de alta parte, conservarea resursel or
primare, protectia si conservarea mediului, fara a afecta echilibrul ecosferei si accesul generatiilor
viitoare la resursele energetice primare.

Muninicipiul Brad nu dispune de aduc țiune si sistem de distributie a gazelor naturale. L a ora
actual ă la Societatea Nationala de Transport al Gazelor Na turale „Transgaz” Medias exista proiectul
realizarea unei conducte de gaze naturale Mintia – Brad – Stei cu DN-300mm- 34 km, concomitant
cu înfiintare sistem de distribu ție gaze natural in municipiul Brad, elaborandu-se in acest sens un
Studiu de Feazabilitate in vederea demararii proces ului de concesionare a serviciului public de
distributie a gazelor naturale in Mun. Brad. Aceast a conducta este necesara pentru asigurarea
alimentarii cu gaz metan a zonei de vest a tarii, p entru cresterea nivelului de trai si pentru dezvolt area
economica a zonei.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
44
6. 4 STRATEGIA LOCALA DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMI CA A
MUNICIPIULUI BRAD-2017-2024

In Municipiul Brad locuiesc aproximativ 16.000 locu itori, din care cca 10.000 locuiesc in
147 de blocuri construite in perioada 1960-1969, ia r 4000 de apartamente sunt beneficiare ale
serviciului public de alimentare centralizata cu en ergie termica.

Inca de la inceput, incalzirea in Municipiul Brad e ra asigurata de ,,Uzina Electrica
Gurabarza” care la vremea respective producea atat energie electrica, cat si energie termica pentru
oras. In anul 1939 a fost construita centrala termo electrica care asigura producerea energiei termice
in localitate. Pana in anul 2004, Municipiul Brad a avut ca singura sursa de incalzire aceasta central a,
contruita in tehnologia anilor 1930. Combustibilul foosit in centrala era carbunele, care genera o
poluare excesiva si costuri de producere foarte mar i.

Centrala termica a fost construita in anul 1939 d e catre Societatea Mica Brad – societate
anonima pe actiuni – in vederea asigurarii cu en ergie electrica a minelor din zona Muntilor
Apuseni. Centrala a fost echipata cu trei cazane d e abur Babcok – Wilson, acvatubulare cu tevi
putin inclinate si tambur 2xl9 t/h; 35 atm; 420 °C (Cl si C2) si unul lx24 t/h; 35 atm; 420 °C (C3)
si doua turbine de 7,5 Mw.

In anul 1957 s-a montat al patrulea cazan tip TKZ de 36 t/h; 35 atm; 420 °C; si o turbina
in condensatie de 4,5 Mw. Incepand cu anul 1963 prin dezvoltarea industriala a orasului Brad s i
a zonei industriale Gurabarza s-a infiintat sistemu l de incalzire centrala si apa calda menajera
SACET Brad. La acea vreme centrala producea atat e nergie electrica cat si energie termica.

Din anul 1986 datorita consumurilor specifice mari si a infiintarii unor central termoelectrice
de capacitati mari, moderne, s-a sistat producerea energiei electrice, centrala urmand sa produca
numai energie termica.

Centrala a functionat ca sectie a SC Electrocentral e Mintia SA pana in anul 2002. Din anul
2002 centrala termica a fost preluata de Ministerul Industriilor si Economiei sub numele de S.C.
UZINA ELECTRICA GURABARZA pana in 2003, cand a fost preluata de SC Acvacalor SA
preluand intreg SACET din BRAD.

Datorita vechimii mari a instalatiilor din central a termica si a calitatii tot mai precare a
combustibilului furnizat de minele din Valea Jiului si mina Tebea, a trebuit sa se caute o solutie de
inlocuire a sursei de producere si in anul 2014 s-a construit o noua centrala cu combustibil pacura
formata din 3 cazane de apa fierbinte de 7 Gcal/h fiecare, dotate cu arzatoare Saake. Constructia
centralei a fost facuta in regie proprie de persona lul cu inalta calificare provenit de la Uzina Elect rica
Gurabarza in perioada 8 septembrie – 28 noiembrie 2004.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
45
Societatea SC Acvacalor SA a administrat in perioad a 2004 – 2013 intregul sistemul
centralizat de termoficare, a inregistrat an de an situatii economice negative intrand in insolventa i n
anul 2010 si ulterior in 2013 in faliment. Consiliu l Local al Municipiului Brad a prevazut trendul
acestei societati si in anul 2010 a infiintat o nou a societate SC TERMICA BRAD SA pe care a
activat-o in 18 septembrie 2013, zi din care a pre luat printr-un contract de delegare a gestiunii,
administrarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica in Brad.

Printr-o preocupare permanenta de administrare core cta si economica a sistemului de
termoficare, cu sprijinul Primariei Municipiului Br ad, care acorda o mare importanta asigurarii
confortului termic in oras, SC TERMICA BRAD SA a im bunatatit calitatea serviciului centralizat
de alimentare cu energie termica si a redus cost urile si pierderile.

Eficientizarea SACET Brad a devenit o prioritate absoluta a administratiei publice locale,
preocuparile indreptandu-se spre realizarea unei no i centrale termice pe biomasa care sa se
incadreze in criteriile de competitivitate european a.
In anul 2004 s-a retehnologizat centrala termica Gu rabarza, fiind primul pas in eficientizarea
intregii activitati de productie si furnizare a ene rgiei termice in Municipiul Brad.

In anul 2004 a fost construita o centrala termica c e utilizeaza combustibil pacura. Beneficiile
aduse de aceasta investitie au constat in reducerea pierderilor in procesul de productie cu 40%,
cresterea randamentului de producere a energiei ter mice de la 35% la 85%, ecologizarea in totalitate
a zonei prin prin eliminarea emisiilor poluante atm osferice si a rezidurilor de zguri si cenusa
provenite de la arderea carbunelui, combustiblul ca re era utilizat anterior, reducerea semnificativa a
poluarii zonei, cresterea confortului termic la con sumatori.

In prezent municipiul Brad dispune de un sistem ce ntralizat de producer si distributie a
energiei termice, sistem operat de catre SC Termica Brad SA. Centrala termica utilizeaza ca si
combustibil pacura cu trei cazane de cate 7Gcal/h. In mod curent functioneaza 2 cazane iar al treilea
este tinut de rezerva. Retelele de distributie agen t termic sunt invechite si au pierderi mari. Datori ta
faptului ca in municipiu nu exista retea de gaz met an pastrarea in functiune a sistemului centralizat
de termoficare a fost si este o necesitate.

Energia termica produsa in centrala termica este tr ansportata catre punctele termice prin
reteaua de transport care are o lungime de 2×6 km. Reteaua de transport este alcatuita din o conducta
tur 250mm si o conducta retur 250 mm izolate clasic . Pierderile in reteaua de transport sunt de
aproximativ 18%.

In municipiul Brad exista un numar de 9 puncte term ice care distribuie energie termica catre
consumatori.

Reteaua de distributie este inlocuita cu tevi preiz olate in proportie de 70%. Pierderile in retele
de distributie sunt de aproximativ 20%.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
46

Sistemul de alimentare centralizata cu energie term ica (SACET) a consumatorilor urbani si
agentilor economici din Municipiul Brad este compus din :
– sursa de producere a caldurii : CT Gura Barza;
– retele de transport a agentului termic primar;
– puncte termice;
– retele termice de distributie a agentului secunda r.

In prezent, Centrala termica Gurabarza amplasata la intrarea in localitatea Criscior, pe malul
drept al riului Crisul Alb, pe partea stinga a DN 7 4 Brad-Abrud, la o distanta de cca. 5 km de mun.
Brad, funtioneaza cu combustibil lichid (pacura), p roduce agent tremic apa fierbinte (peste 115˚C).
Cresterea pretului la pacura a generat cresterea ta rifului energiei termice astfel incat, in prezent, s-a
ajuns la un pret foarte mare pentru energia termica produsa si livrata, atingand valoarea de 675
lei/Gcal.

Actualul sistem de transport al agentului termic pr imar aste alcatuit din conducte de otel, cu
pierderi calorice mari datorita termoizolatiei dist ruse sau chiar lipsa acestei pe unele portiuni. Din
acest motiv sunt necesare lucrari se reabilitare al e unor componente tehnice (conducte, camine de
vane, armaturi, elemente de sustinere), refacerea i zolatiei termice ale unor trosoane de conducte.

Prin Programul „Termoficare 2006- 2015 – caldura si confort” au fost realizate urmatoarele
lucrari: Modernizarea Punctelor Termice PT1, PT5, P T9 si a retelelor termice aferente, iar prin
Programului "Termoficare 2006-2020 caldura si confo rt": “Modernizare Punct Termic PT2 si a
retelelor aferente” si “Modernizare Punct Termic PT 22 si a retelelor aferente”, care se afla in curs d e
executie.
Punctul Termic nr. 3 a fost modernizat in anul 2010 prin fonduri de la bugetul local, iar
Punctul termic nr. 6 in anul 2003 prin accesarea fo ndurilor de preaderare RICOP.

Administratia Publica Locala isi propune realizarea unor obiective de investitii prin accesarea
sumelor alocate Programului " Termoficare 2006 -20 20 caldura si confort" si anume:
1. Adaptarea si optimizarea retelei de transport a gent termic pentru centrala termica cu
functionare pe biomasa (Etapa II)-tronson intre pun ctele de racord la reteaua existenta C-F1 (PT6)
Pentru acest obiectiv exista Studiul de Fezabilitat e – proiect nr. 1012/2017, elaborat de S.C.
GEVIS PROTEAM S.R.L.Deva.
Investitia are ca obiectiv optimizarea sistemului d e termoficare prin reducerea lungimilor de
retea agent termic primar, a volumului de agent ter mic si a pierderilor calorice pe portiunile cu
termoizolatie inexistenta sau necorespunzatoare.
Reteaua termica intre centrala termica pe biomasa s i racordul la reteaua existenta- punctul C,
denumita Etapa I, cade in sarcina investitorului ce ntralei termice pe biomasa.
2. Intr-o etapa ulterioara se vor executa lucrari de investitii constand in optimizarea retelei
de transport agent termic de la punctul F1 (PT6) – punctul G (PT3) – punctul H (PT 20).
3. Modernizarea Punctului Termic nr. 4 si a retelel or termice aferente.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
47
Pentru acest obiectiv de investi ții exista întocmite documenta țiile: Studiul de Fezabilitate –
proiect nr. 1019/2017 și Proiectul Tehnic de Execu ție – elaborate de S.C. GEVIS PROTEAM
S.R.L.Deva.
4. Modernizarea Punctului Termic nr. 20 si a retele lor termice aferente.
Pentru mentinerea in functiune a sistemului de term oficare, ca unica alternativa la incalzirea
localitatii, au fost identificate etapele principal e de dezvoltare a sistemului energetic local, const and
in:
Realizarea unei centrale termice in cogenerare de 7 ,325 MWH energie termica, pe
combustibil ieftin(biomasa) printr-un investitor pr ivat prin Porgramul Operational Infrastructura
Mare 2014 -2020, Axa prioritara 6 Obiectiv specific 6.1 Cresterea productiei de energie din resurse
regenerabile mai putin exploatate(biomasa, biogaz, geothermal)/productie. Sistemul de producere a
energiei in cogenerare este singurul viabil si perf ormant din punct de vedere tehnico-economic.
Reabilitarea punctelor termice si a retelelor de te rmoficare ale circuitului secundar, precum
si modernizarea sistemului de contorizare la bransa mente prin accesarea sumelor alocate
Programului " Termoficare 2006 -2020 caldura si co nfort"
– Reabilitarea retelei de agent primar de la centrala termica actuala pana la punctul
termic nr. 1, prin accesarea sumelor alocate Prog ramului " Termoficare 2006 -2020 caldura si
confort"
– Reabilitarea unitatii de producere a a gentului termic prin accesarea sumelor alocate
Programului " Termoficare 2006 -2020 caldura si co nfort"
Dezvoltarea durabila in domeniul alimentarii cu ene rgie termica a municipiului presupune
aplicarea unor solutii tehnice performante capabile sa asigure, pe de-o parte, conditii normale de
viata si de munca comunitatii locale, satisfacerea nevoilor sociale ale comunitatii locale in conditii
de rentabilitate economica si eficienta energetica, iar pe de alta parte, conservarea resurselor prima re,
protectia si conservarea mediului, si accesul gener atiilor viitoare la resursele energetice primare.

6.5 Reteaua de alimentare cu energie electrica

Municipiul Brad si localitatile apartinatoare sunt alimentate cu energie electrica din Sistemul
Energetic National prin intermediul a doua statii d e transformare de 110 / 20 Kv din care una situata
pe teritoriul comunei Criscior.
Consumatorii casnici, social-edilitari si agentii e conomici din municipiul Brad sunt
alimentati cu energie electrica prin intermediul a 45 posturi de transformare. Cele 45 posturi de
transformare sunt alimentate din statia de transfor mare prin intermediul liniilor electrice de medie
tensiune LEA 20 kV: LEA I, LEA II, LEA III si LEA I V.
In partea centrala a municipiului si in incintele m arilor consumatori liniile electrice de medie
tensiune ce alimenteaza posturile de transformare r espective sunt montate subteran ( LES 20 kV).

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
48
Posturile de transformare din municipiul Brad sunt in mare majoritate de tip inzidit , restul fiind
executate in montaj aerian pe stalpi de beton. Pute rea posturilor de transformare variaza intre 40-:-
250-:-400-:-630 kVA. Traseele retelelor electrice, amplasamentele posturilor de transformare si
puterea instalata a acestora se gasesc pe planul cu echiparea tehnico-edilitara. Societatile comercial e
din oras au instalate posturi de transformare propr ii, iar micii consumatori si consumatorii casnici
sunt alimentati cu energie electrica prin intermedi ul retelelor de 0,4 kV existente in oras, montate
atat aerian pe stalpi de beton cat si subteran.
Iluminatul public stradal, este rezolvat pe toate s trazile municipiului si ale localitatilor
apartinatoare, cu exceptia localitatii Potingani, f iind realizat prin colaborare cu societatea ELBA
Timisoara cu care Primaria are contract de intretin ere si exploatare pe 7 ani, contractual fiind in
derulare de 3 ani.

Localitatea Mesteacan
Alimentarea cu energie electrica a localitatii Mest eacan se realizeaza din Sistemul Energetic
National prin intermediul liniilor electrice de med ie tensiune LEA 20 kV, care strabat zona studiata .
Consumatorii casnici, sociali edilitari si agentii economici sunt alimentati cu energie electrica prin
intermediul a 3 posturi de transformare de 20/0,4 k V: PTZ15-100kVA, PTA 180-250kVA, PTA 110-
63kVA. Reteaua electrica de 0,4 kV destinata consum atorilor este realizata cu conductoare neizolate
montate pe stalpi de beton. Iluminatul public strad al se realizeaza prin corpuri cu descarcari montate
pe stalpii retelei de distributie, fiind alimentat prin circuite separate din posturile de transformar e si
comandat cu luminostat.

Localitatea Potingani
Alimentarea cu energie electrica a localitatii Poti ngani se realizeaza din Sistemul Energetic
National, prin intermediul liniei electrice de joas a tensiune LEA 1 kV in lungime de circa 6km,
alimentate din reteaua de joasa tensiune de 0,4kV a localitatii Dumbrava de Jos, prin intermediul
unui transformator ridicator de 0,4/1kV-63kVA. Cons umatorii casnici, social-edilitari si agentii
economici sunt alimentati cu energie electrica prin intermediul a 2 posturi de transformare de
1/0,4kV-25kVA. Reteaua electrica de 0,4 kV destinat a consumatorilor este realizata cu conductoare
torsadate montate pe stalpi de beton. Localitatea n u are iluminat public stradal.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
49
Localitatea Ruda
Localitatea Ruda este alimentata cu energie electri ca din Sistemul Energetic National, prin
intermediul liniei electrice de medie tensiune LEA 20 kV alimentate din statia de 220/20kV din
municipiul Brad. Consumatorii casnici, social-edili tari si agentii economici sunt alimentati cu
energie electrica prin intermediul postului de tran sformare aerian PTA122 de 20/0,4kV-63kVA.
Reteaua electrica de 0,4 kV destinata consumatorilo r este realizata cu conductoare neizolate montate
pe stalpi de beton. Iluminatul public stradal se re alizeaza prin corpuri cu descarcari montate pe stal pii
retelei de distributie, fiind alimentat prin circui t separat din postul de transformare si comandat cu
luminostat.

Localitatea Taratel
Alimentarea cu energie electrica a localitatii Tara tel se realizeaza din Sistemul Energetic
National prin intermediul liniilor electrice de med ie tensiune LEA 20 kV, care strabat zona studiata.
Consumatorii casnici, sociali edilitari si agentii economici sunt alimentati cu energie electrica prin
intermediul a 3 posturi de transformare de 20/0,4 k V: PTA28-100kVA, PTA 29-100kVa, PT185-
250kVA. Reteaua electrica de 0,4 kV destinata consu matorilor este realizata cu conductoare
neizolate montate pe stalpi de beton. Iluminatul pu blic stradal se realizeaza prin corpuri cu descarca ri
montate pe stalpii retelei de distributie, fiind al imentat prin circuite separate din posturile de
transformare si comandat cu luminostat.

Localitatea Valea Bradului
Alimentarea cu energie electrica a localitatii Vale a Bradului se realizeaza din Sistemul
Energetic National prin intermediul liniilor electr ice de medie tensiune LEA 20 kV, care strabat zona
studiata. Consumatorii casnici, sociali edilitari s i agentii economici sunt alimentati cu energie
electrica prin intermediul a 2 posturi de transform are de 20/0,4 kV: PTZ13-100kVA, PTA 108-
110kVA. Reteaua electrica de 0,4 kV destinata consu matorilor este realizata cu conductoare
neizolate montate pe stalpi de beton. Iluminatul pu blic stradal se realizeaza prin corpuri cu descarca ri
montate pe stalpii retelei de distributie, fiind al imentat prin circuite separate din posturile de
transformare si comandat cu luminostat.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
50

6.6. Reteaua de telecomunicatii

Municipiul Brad si localitatile apartinatoare sunt racordate la Sistemul International
deTelecomunicatii prin intermediul unei centrale te lefonice digitale instalate in cladirea fostei
centrale telefonice urbane a CN ROMTELECOM, care fu nctioneaza fara personal, exploatarea si
mentenanta fiind asigurate de DTC Hunedoara-Deva. C apacitatea centralei satisface necesarul de
posturi telefonice existente la ora actuala si even tuale cereri de instalare de noi posturi telefonice .
Prin intermediul acestei centrale telefonice ROMTEL ECOM presteaza si servicii de telefonie
mobila, televiziune prin cablu si internet. Retelel e de telefonice din oras sunt pozate atat aerian ca t
si subteran. In municipiul Brad exista doua societa ti comerciale care presteaza servicii de televiziun e
prin cablu si internet prin retele proprii montate in majoritatea cazurilor pe stalpii retelei de dist ributie
de joasa tensiune. Localitatea Potingani nu dispune de retea de telefonie fixa.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
51

7 . ECONOMIE

7.1 Scurt istoric.

Zona cu importante resurse ale subsolului, economi a Municipiului Brad a fost caracterizata
de-a lungul timpului de activitatile preponderent m iniere bazate pe extractia minereurilor auro-
argentifere.
Mineritul in zona Brad este atestat documentar din anul 21 d. Ch. De-a lungul timpului de
aici aurul a ajuns in piramidele egiptene, la Roma, in Imperiul Austro – Ungar, dar si in Uniunea
Sovietica. Aurul aluvionar din zona Muntilor Apusen i a fost folosit in piramidele egiptene. Apoi,
romanii au fost atrasi de aurul din zona. Pe Column a lui Traian exista indicii din care rezulta ca rol ul
lor a fost sa ia aurul din zona. Se stie ca imparat ul Traian a dus la Roma, din Dacia, 165.000 de
kilograme de aur si 331.000 de kilograme de argint.
La finele primului razboi mondial, firma germana di n Gotha, care exploata minele de aur din
zona Brad, a ajuns in pragul falimentului. Contra 1 5 milioane de marci aur, Societatea Anonima
MICA a cumparat in 1920 minele de aur, iar presedin te al Consiliului de Administratie devine
inginerul Ion Gigurtu, care mai tarziu ocupa si pos tul de prim – ministru. Presedinte al CA al fost la
un moment dat si Octavian Goga. Pana in 10 iunie 19 48, minele de aur din zona Brad au reusit sa
scoata importante cantitati din pretiosul metal, as tfel ca, de exemplu, in perioada 1936 – 1940 din
productia totala de aur a Romaniei de 24.528 kilogr ame, 13.896 de kilograme au provenit de la
Societatea „MICA”. Datele arata ca beneficiile tota le ale producatorilor de aur din Romania au fost,
in 1940, de 280 de milioane de lei, din care 170 de milioane „MICA”. Mai mult, pe langa exploatarea
zacamintelor de aur, Societatea „MICA” a dezvoltat zona: a deschis o exploatare de carbune la
Tebea, astfel incat s-a introdus curentul electric si s-au facut o multime de investitii in subteran, dar

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
52
si in localitate, unde a fost infiintat un sanatori u, s-au construit locuinte etc. Pe de alta parte, i n acea
perioada au fost aduse instalatii de afinare si la exploatarile miniere s-a produs aur foarte pur, de
999,96 kilograme la mie, permitand ca lingourile de la Brad sa fie introduse in circuitul internationa l
de valori, pe baza unui poanson, marca ce demonstra ca este vorba despre aur certificat. In 1948 s-a
incheiat o etapa din istoria mineritului aurifer di n zona Brad. Statisticile arata ca in anii 30 – 40, la
Brad, s-a produs unu la suta din aurul lumii.
Dupa 1948, minele au trecut in subordinea Ministeru lui Afacerilor Interne. Se spune ca la
comanda a ajuns un colonel: „In acea perioada s-a l ucrat foarte mult cu detinutii in subteran. Atunci
a avut loc o exploatare abuziva si irationala a zac amantului. Putem vorbi chiar despre chiar despre
o jefuire a lui. O mare parte a si fost dirijata ca tre sovietici. Astfel, intai au fost romanii care a u luat
aurul de aici, au urmat austro-ungarii, apoi rusii” . Din pacate, productia mare duce la saracirea in
timp a zacamintelor de aur. Fost miner, Florin Caza cu, povesteste ca in 1989, urma ca la exploatarea
de la Barza sa fie alocate cinci miliarde de lei: „ Ceausescu avea o patima sa creasca productia de aur
a tarii. Prin Programul „Aur” urma sa investeasca l a Barza 5 miliarde de lei pentru retehnologizare
si punerea in valoare a noi zacaminte. Era o suma f antastica”. O perioada, Barza si-a pastrat dreptul
de poanson, dar pentru ca s-a exploatat haotic, pro cesul final nu a mai fost de punere in valoare a
aurului. Nemaiavand puritatea de 999,96 la mie, a f ost retras acel drept.

7.2 Agentii economici. antreprenoriatul

In anul 2015 pe teritoriul administrativ al Mu nicipiului Brad au fost inregistrate 414 unitati
economice in care si-au desfasurat activitatea 4733 salariati. Potrivit datelor furnizate de
Inspectoratul Teritorial de Munca Hunedoara, societ atile comerciale sau institutiile cu peste 100 de
angaiati sunt in numar de 10. Societatile comercial e si institutiile semnificative din Municipiul Brad
sunt reprezentate in figura 9.

Societatea comerciala/
Institutia Numar de angajati

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
53
Adige Manufacturing 340
Teba Brad Industry 298
Spitalul Municipal Brad 252
Consulting For Wood 225
Fabri 206
Rostyle Alex 167
Primaria Municipiului Brad 113
Selle Top 107
Fig. 9 – Societatile comerciale si institutiile sem nificative din Mun.Brad

7.3 Analiza sectoriala

Personalul angajat al Municipiului Brad si Tarii Za randului a fost activ cu preponderenta in
sectorul industriei miniere. Restructurarile in ace ata ramura a economiei, care au avut loc dupa 1990,
au schimbat dinamica economiei in zona si domeniul de activare al personalului angajat.
Dupa cifra de afaceri inregistrata la nivelul anulu i 2015, situatia firmelor din Municipiul Brad
este reflectata in figura urmatoare:
Nr
crt Societatea comerciala
Cifra de afaceri(lei)
1 TEBA BRAD INDUSTRY SRL 30.801.120
2 DAMIAS AS SRL 24.017.501
3 PARAPHARM SRL 20.424.800
4 BORGHESI SRL 17.244.507
5 TIN LAVIR SERV SRL 15.298.43
6 ADIGE MANUFACTURING
SRL 14.605.838
7 MARINI TRANS SRL 12.892.492
8 HORATIU DISTRIBUTION
SRL 12.765.944

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
54
9 PALROM PRODUCTS SRL 11.809.407
10 FABRI SRL 11.446.644
Fig. 10 – situatia firmelor din Municipiul Brad d upa cifra de afaceri
Sursa: Baza de date Borg Design
Dupa domeniul de activitate, cele mai importante fi rme din Municipiul Brad activeaza in
domeniul productiei, urmat de comert.
Nr
crt Societatea comerciala
Domeniul de activitate
1 TEBA BRAD INDUSTRY SRL Fabricarea altor articole de imbracaminte
(exclusiv lenjeria de corp)
2 DAMIAS AS SRL Intermedieri in comertul cu materia l lemnos
si materiale de constructii
3 PARAPHARM SRL Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.
4 BORGHESI SRL Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale
si nerezidentiale
5 TIN LAVIR SERV SRL Lucrari de instalatii sanitare , de incalzire si
de aer conditionat
6 ADIGE MANUFACTURING SRL Fabricarea altor piese si accesorii pentru
autovehicule si pentru motoare de
autovehicule
7 MARINI TRANS SRL Comert cu ridicata al materialul ui lemnos si
a materialelor de constructie si
echipamentelor sanitare
8 HORATIU DISTRIBUTION SRL Comert cu ridicata al ba uturilor
9 PALROM PRODUCTS SRL Taierea si rindeluirea lemnul ui
10 FABRI SRL Fabricarea de articole confectionate d in
textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei
de corp)
Fig. 11 Situatia firmelor din Municipiul Brad dupa obiect de activitate

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
55
Sursa: Baza de date Borg Design

7.4. Forta de munca

La momentul actual, numarul cel mai mare al numarul ui de angajati la nivelul Municipiului
Brad este reprezentat de populatia ocupata in secto rul industriei auto, urmat de sectorul industriei
textile si sanatate.
Nr
crt Societatea comerciala/
Institutia Numar de
angajati
1 Adige Manufacturing 340
2 Teba Brad Industry 293
3 Spitalul Municipal Brad 252
6 Fabri 186
7 Rostyle Alex 168
8 Primaria Municipiului Brad 113
9 Palrom Products SRL 87
10 Selle Top SRL 81
Fig. 12 – Top angajatori din Mun. Brad
Sursa: Baza de date Borg Design

Din analiza datelor prezentate, raportat la esantio nul de top 10 angajatori la nivelul
Municipiului Brad, ponderea cea mai mare a angajati lor activeaza in industria textila, urmat de
sectorul administrativ si industria prelucrarii lem nului.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
56

Fig. 12 – Ponderea angajatilor dupa sectorul de act ivitate

7.5. Structuri de sprijinire a afacerilor

Structurile de sprijinire a afacerilor reprezinta structuri clar delimitate care asigura o serie de
facilitati (accesul la utilitati publice etc) si/sa u spatii pentru desfasurarea unor activitati econom ice
de productie, prestare servicii, avand ca scop atra gerea investitiilor, astfel incat sa se valorifice
potentialul material si uman al zonei in care sunt amplasate.
La momentul actual, la nivelul Municipiului Brad nu functioneaza nicio structura de sprijinire
a afacerilor. Una dintre nevoile identificate de mu nicipalitate vizeaza dezvoltarea infrastructurii de
afaceri, infiintarea unui incubator de afaceri care sa ofere sprijin si sa incurajeze dezvoltarea de n oi
firme.
Spatiul identificat de municipalitate in acest scop este fosta platforma a Exploatarii Miniere
Tebea, dezafectata.

Ponderea angajaților dupa sectorul de activitate
Industria textila Sectorul administrativ Industria prelucrarii lemnului Altele

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
57
8. MEDIU

8.1 Monitorizarea apelor

La nivelul Municipiului Brad, operatorul regional l icentiat S.C. APA PROD S.A. Deva
asigura in prezent servicii de alimentare cu apa, c analizare si epurare a apelor uzate. Sistemul zonal
de alimentare cu apa Brad – Criscior include locali tatile: Brad, Taratel, Valea Bradului si Criscior.
Sistemul asigura alimentarea cu apa a 12.697 locuit ori, reprezentand 6,9 % din populatia deservita
in aria de operare. Zonele de colectare si tratare a apei uzate cuprind e localitatile Brad, Criscior,
Bucuresci.
La nivelul ariei de operare a S.C APA PROD S.A. DEV A serviciile de alimentare cu apa,
canalizare si epurare a apelor uzate sunt tratate s i monitorizate prin intermediul celor 13 statii de
tratare existente. Statia de tratare aferenta monit orizarii calitatii apei la nivelul Municipiul Brad si
arealului aferent este situata pe teritoriul locali tatii Criscior.
La nivelul municipiului se realizeaza monitorizarea calitativa prin analize fizico-chimice si
biologice. Calitatea apelor furnizate la nivelul Mu nicipiului Brad este realizata in permanenta de
Administratia Nationala Apele Romane, Administrati a Bazinala de Apa Mures – Tg.Mures,
Sistemul de gospodarie a APELOR Hunedoara si de Age ntia pentru Protectia Apelor Hunedoara.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
58

Fig. 13 Aria de operare S.C. APA PROD S.A. Deva

8.2 Monitorizarea calitatii aerului

Pe teritoriul municipiului Brad nu exista surse maj ore de poluare a aerului, dar pot fi
mentionate o serie de surse cu caracter temporar: p rocesele de ardere pentru incalzirea locuintelor si

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
59
a obiectivelor social-economice si transportul ruti er. Din cauza extinderii parcului auto si a vechimi i
acestuia, sectorul transporturilor devine un import ant factor de poluare a aerului.
Calitatea aerului este un factor important in asigu rarea dezvoltarii durabile a unui oras. Avand
in vedere ca emisiile de substante poluante pot ave a efecte negative atat asupra mediului, cat si
asupra sanatatii populatiei, care in mediul urban prezinta densitate ridicata, acestui aspect negativ al
transporturilor trebuie sa i se acorde o atentie d eosebita.
Responsabilitatea monitorizarii calitatii aerului r evine Agentiei pentru Protectia Mediului. La
nivelul Municipiului Brad insa nu este amplasata o statie de masurare a calitatii aerului care sa
realizeze aceste masuratori.
Pentru Municipiul Brad a fost elaborat Planul de Mo bilitate Urbana Durabila, in care sunt
evidentiate sursele actuale de poluare a aerului da torate emisiilor de la vehicule, principalele
substante poluante si efectele acestora asupra orga nismului, precum si masurile propuse in vederea
diminuarii poluarii aerului la nivelul Municipiului .
Substantele din atmosfera urbana care ridica proble me privind calitatea aerului pe termen
scurt sunt dioxidul de azot, particulele material e aflate in suspensie si ozonul. Totodata monoxidul
de carbon apare printre substantele emise de vehicu le.
Potentialele efecte ale acestor cornpusi chimici su nt:
• CO: monoxid de carbon impiedica transportul ox igenului catre organele vitale ale
organismului. Expunerea la monoxid de carbon provoaca ameteli, oboseala, dureri de cap si
amplifica efectele generate de afectiunile cardiace . Inspirarea in concentratii mari este fatala.
• N02: expunerea populatiei la concentratii ridic ate de dioxid de azot poate duce la aparitia
tusei si a dificultatilor in respiratie. Pe termen lung acest lucru genereaza risc ridicat de instala re a
bolilor respiratorii. De asemenea, a fost demonstra t faptul ca in urma reactiilor dintre ca N02 si al te
substante din atmosfera apar ploile acide, care au efecte negative asupra plantelor si animalelor.
• S02: printre sursele de producere a dioxidu lui de sulf se reGasesc si emisiile provenite
de la motoarele cu aprindere prin comprimare. In fu nctie de concentratie, dioxidul de sulf are diferit e
efecte asupra sanatatii umane. Expunerea la o conce ntratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada
scurta de timp, poate provoca dificultati respirato rii severe. Sunt afectate in special persoanele cu
astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cron ice ale cailor respiratorii. Dioxidul de sulf poate

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
60
potenta efectele periculoase ale ozonului aflat in apropierea solului. In atmosfera, contribuie la
acidifierea precipitatiilor cu efecte toxice asupra veqetatiei si solului.
In scopul reducerii acestor efecte, municipalitatea propune proiecte de mobilitate urbana care
incurajeaza transportul in comun si transportul nem otorizat.

8.3 Monitorizarea solului

La nivelul Municipiului Brad au fost identificate o serie de procese de degradare naturala si
antropica a solului, care produc modificari ale pei sajului prin rezultatul interactiunii mai multor
factori naturali sau antropici: geologici, climatic i, hidrologici, seismic, carora li se adauga cei so cio
– economici.
Alunecarile de teren se dezvolta pe fondul unui rel ief foarte fragmentat, a unei structuri
geologice formate din roci moi si a unei structuri litologice care le favorizeaza: marne, argile,
nisipuri, depozite aluvionare si loessoide, soluri gleice de versant sau lacovisti a caror formare est e
determinata de prezenta izvoarelor de coasta.
Principalele cauze naturale care determina si agrav eaza instabilitatea solurilor sunt:
-actiunea apelor subterane manifestata sub diferite forme genereaza cele mai multe alunecari
de teren sau taluze ;
-precipitatiile atmosferice – care datorita influe ntei apei la patul de alunecare conduc la
reactivarea unor alunecari vechi si la aparitia uno r alunecari noi;
-eroziunea apelor curgatoare – cu actiune permanent a la baza versantilor;
Dintre cauzele antropice amintim:
-sapaturile executate pe versanti sau la baza lor pentru construirea de drumuri, case
particulare etc.;
-defrisarea abuziva a plantatiilor, lizierelor si p adurilor care au dus la declansarea alunecarilor
de teren;
-araturile transversale pe versanti duc la producer ea de vai torentiale si in final la distrugerea
dealurilor. Apele se scurg libere pe suprafata solu lui mai intai in firisoare subtiri, apoi in suvoaie din
ce in ce mai mari formand torenti.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
61
In zona Bazinului Hidrografic Crisuri se produc inu ndatii cu repetare in fiecare primavara,
vaile de pe versanti, afluenti ai Crisului Alb cu r evarsare spre municipiul Brad.
Panta medie scazuta de curgere a raului Crisul Alb ii confera un curs linistit, erodand malurile
si depunand sedimentele acumulate pe celalalt mal. Astfel, se poate caracteriza cursul raului Crisul
Alb printr-o stare colmatata a albiei minore si mal uri foarte erodate.
In cadrul teritoriului prezinta inundatii si cursur ile vailor principale ce traverseaza localitatile.
Valea Bradului se varsa in raul Crisul Alb in drept ul localitatii Brad, aducandu-si aportul la
transportul materialelor detritice si la cresterea debitului raului, zona unde produce inundatii mari.
Valea Steaului traverseaza localitatea Taratel pe c are o si inunda in perioadele cu precipitatii cand
din amonte capteaza torentii cu volum mare de apa s i aport considerabil de material detritic. Valea
Bradului care impreuna cu afluentii torentiali dren eaza intreaga retea locala a localitatii Valea
Bradului produce inundatii in prioadele cu precipit atii. Valea Satului se varsa in raul Crisul Alb in
dreptul localitatii Mesteacan, aducandu-si aportul la transportul materialelor detritice si la crester ea
debitului raului, zona unde produce inundatii mari.
Aceste inundatii se activeaza la cresterea volumulu i de precipitatii si afecteaza terenurile si
gospodariile in fiecare primavara. Cursurile de apa cu caracter semipermanent se activeaza de regula
la ploi si la topirea zapezilor si odata cu volumul mare de apa antreneaza si materialul detritic din
amonte.
De asemenea, la nivelul municipiului sunt identific ate zone care prezinta accentuate
degradari ale solului. Aceste zone sunt cele aferen te fostei platforme miniere Tebea, aflata intr-o
stare de degradare accentuata. Inchiderea acestei platforme a condus la disponibilizarea unui numar
foarte mare de persoane si a generat o serie de imp licatii sociale negative, precum cresterea ratei
somajului, migratie externa a fortei de munca, imba tranirea populatiei, cresterea numarului de
persoane asistate social, dar si implicatii cu impa ct negative semnificativ asupra mediului. La nivel ul
zonelor de exploatare, procesul de ecologizare a zo nei a fost sistat, iar nivelul de degradare al solu lui
s-a accentuat.
In scopul solutionarii acestor inconveniente, Munic ipalitatea Bradeana propune proiecte de
ecologizare a zonei si dezvoltarea de structuri de sustinere a afacerilor de tipul incubatoarelor de
afaceri.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
62
8.4 Biodiversitatea

Teritoriul administrativ al localitatii Brad este s ituat la cca. 120 metri de limita Ariei naturale
protejate de importanta comunitara ROSCI0325 – “Mun tii Metaliferi” si la o distanta de cca 3,5 km
de limita ROSPA0132 „Muntii Metaliferi”.
Aria naturala protejata de importanta comunitara RO SCI0325 – “Muntii Metaliferi” Situl
include zona de paduri compacte din vestul Muntilor Metaliferi. Tipurile principale de padure sunt
gorunetele si fagetele. Situat in judetul Hunedoara , situl are o suprafata de 14,373 hectare. Sit
important pentru carnivorele mari (lup, urs si ras) , conserva habitate favorabile pentru toate cele tr ei
specii si este o posibila zona de expansiune natura la a subpopulatiei de urs din Apuseni, in prezent
fiind o zona de mortalitate pentru aceasta specie. Contribuie la eficienta si coerenta retelei Natura
2000, facand parte din reteaua de situri care conec teaza Muntii Apuseni cu Carpatii Meridionali.

8.5 Spatii verzi

Conform informatiilor furnizate de Primaria Municip iului Brad, suprafata spatiilor verzi din
zona urbana este de 212.167 mp. Suprafata pe locuit or: 23,58 mp/loc.
Conform normelor europene, suprafata de spatii verz i pe cap locuitor trebuie sa se situeze
peste valorile de 26 mp/locuitor.
Remarcam faptul ca Municipiul Brad este aproape de indeplinirea indicatorului European
privind suprafata de spatii verzi pe cap locuitor.
Pentru perioada de programare actuala, municipalita tea va avea in vedere accesarea de
fonduri europene pentru crearea si extinderea supra fetelor verzi la nivelul zonei urbane, prin
amenajarea de parcuri, revitalizarea spatiilor verz i existente si crearea de noi spatii verzi, acolo u nde
infrastrucutra permite.
In urma analizelor care au stat la baza elaborarii Planului de Mobilitate Urbana, a nevoilor
idnetificate si a concluziilor desprinse, s-a const at necesitatea realizarii de perdele verzi care sa
minimizeze impactul negativ al transportului.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
63
8.6 Gestionarea deseurilor

In municipiul Brad, marea parte a deseurilor cole ctate sunt reprezentate de deseuri menajere
(municipale si asimilabile), deseuri medicale, dese uri din constructii si demolari, deseuri provenite
din intretinerea spatiilor verzi, deseuri de echipa mente electrice si electronice si deseuri industria le.
Colectarea deseurilor la nivelul Municipiului Brad se realizeaza in baza proiectului finantat
prin Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013 care se refera la dezvoltarea unui sistem
integrat de gestionare a deseurilor in judetul Hune doara.
Implementarea proiectului deserveste o populatie de aproximativ 457.662 locuitori (in 2011),
respectiv 24,8% din populatia regiunii de vest si 2 ,23% din populatia totala a tarii. Aproximativ 75%
din populatie locuieste in mediul urban, in timp ce restul de 25% locuieste in mediul rural. Judetul
Hunedoara are o suprafata totala de 7.063 km2 si se invecineaza cu judetul Gorj la sud, cu judetele
Arad, Timis si Caras Severin la vest si cu judetele Alba si Valcea la est. Pe teritoriul judetului
Hunedoara se afla 7 municipii, 7 orase si 55 de com une.
Proiectul rezolva problemelor ecologice si operatio nale semnificative asociate generarii si
gestionarii deseurilor, precum si dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel ul
judetului, care sa imbunatateasca nivelul de trai a l cetatenilor. Sistemul propus cuprinde toate
elementele gestionarii deseurilor, de la prevenire si colectare pana la eliminare si este adaptat
nevoilor judetului, fiind identificat drept cel mai rentabil si accesibil pentru locuitorii judetului.
Proiectul ,,Sistem de management integral al dese urilor in judetul Hunedoar” este derulat
de Asociatia de Dezvoltare lntracomunitara denu mita ,,Sistemul Integral de gestionare a
deseurilor in judetul Hunedoara", asociatie in car e Municipiul Brad este membru.
In baza proiectului, a fost implementat sistemul de management integral al deseurilor pe
toata raza judetului Hunedoara.
Sistemul de Management al Deseurilor cuprinde urmat oarele componente:
 Colectarea pe 4 fractii (hartie, sticla, resturi de reciclabile si fractia umeda) va fi
implementata in tot judetul;
 Compostarea individuala va fi dezvoltata in toate zonele rurale si se va composta
20% din totalul deseurile biodegradabile generate (3.000tn/an);
 lnchiderea depozitelor neconfonme – 9: Aninoasa, Ga lan, Orastie, Hateg, Petrila,
Deva, Hunedoara, Lupeni, Rapoltu Mare;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
64
 Campanie de informare si constientizare a populati ei, asistenta tehnica si
supervizarea lucrarilor de constructii;
 0 statie de transfer noua In Petrosani (zona 4), cu o capacitate de 42.600 In/an
 0 statia de sortare care se va realiza la Bircea Mare (Zone 3), capacitatea totala a
statiei de sortare este de 29.400 tn/an;
 0 statia de sortare care se va realiza la Petros ani (Zone 4). Capacitatea totala a statiei
de sortare este de 16.000 In/an
 0 statia de TMB centrala (tratament aerobic, producere de CLO) din Bircu
Mare (Zone 3), Capacitatea: 82.400 In/an;
 Un nou depozit se va realiza la Bircea Mare pentru depozitarea deseurilor
La nivelul judetului au fost stabilite 4 zone de co lectare, astfel:
Zona 1
Zona de gestionare a deseurilor 1, care acopera par tea de nord a judetului. Zona va fi deservita
de instalatia de compostare, de statia de sortare s i de statia de transfer de la Brad.

Zona 2
Zona de gestionare a deseurilor 2, care acopera par tea de sud a judetului. Zona va fi deservita
de statia de transfer de la Hateg.

Zona 3
Zona de gestionare a deseurilor 3, care acopera par tea centrala a judetului. Aceasta zona va
fi deservita direct de noua unitate centrala de ges tionare a deseurilor, care consta in noua statie de
sortare, noua instalatie de tratare si noul depozit din Barcea Mare.

Zona 4
Zona de gestionare a deseurilor 4, care acopera par tea de sud a judetului (zona Vaii Jiului).
Aceasta zona va fi deservita de unitatea de sortare din Vulcan si de noua unitate de sortare si noua
statie de transfer din Petrosani.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
65
Depozitul judetean de deseuri
In Barcea Mare s-a construit un nou depozit salubru pentru deseuri, integral conform cu
Directiva 99/31/CE si cu legislatia nationala in vi goare, care va deservi intregul judet.

Capacitatea anuala estimata a reziduurilor care vor ajunge in depozitul de deseuri este de
aproximativ 111.200 tone/an (101.100 tone/an deseur i municipale solide) sau 127.400 m3/an. De
asemenea, alte 14.500 tone/an (sau 19.100 m3/an) de CLO se pot folosi ca material de acoperire
pentru depozitul de deseuri.
Suprafata primei celule este de aproximativ 62.500 m2, cu o capacitate totala de aproximativ
1.236.800 m3, din care 1.050.000 m3 capacitatea de eliminare (pentru o durata de viata de peste 7
ani). Suprafata viitoarelor celule va fi de aproxim ativ 75.000 m2. Prelungirea depozitului de deseuri
va avea o capacitate totala de aproximativ 3.340.00 0 m3, din care 3.100.000 m3 vor reprezenta
capacitatea de eliminare. Numai constructia primei celule este inclusa in proiect.
Depozitul de deseuri face obiectul Directivei privi nd emisiile industriale 2010/75/CE si, de
asemenea, se aplica o autorizare integrata, care cu prinde o evaluare detaliata a tehnicilor si
performantelor propuse. Astfel, in proiectarea depo zitului de deseuri de la Barcea Mare, au fost luate
in considerare toate dispozitiile Directivei 1991/3 1/CE, precum si ale Normei tehnice privind
depozitele de deseuri.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
66

9 TURISM

9.1. Resurse turistice naturale si antropice

a. Listarea zonelor istorice de referinta, dupa car acteristicile acestora
Obiective istorice protejate (patrimoniu cultural n ational)

 Galeria de mina " 12 Apostoli" si "Treptele romane" a exploatarii miniere Barza. Situata
in extremitatea estica a satului Ruda – Brad si dec larata monument istoric in LMI 2004. Galeria " 12
Apostoli" are o lungime de 180m si a fost executata din dalta in epoca guvernarii romane a Daciei.
La capatul galeriei se pastreaza de 2000 de ani "Tr eptele Romane" care reprezinta cea mai elocventa
dovada istorica si arheologica a activitatii de ext ractie a aurului, inca din perioada ocupatiei Dacie i
de catre romani.

Fig. 13 – Galeria ,,Treptele Romane”

 Centrul istoric al municipiului Brad – plasat in zona strazilor Republicii, Motilor, Cl osca,
Zarandului, Independentei, Horea.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
67

Fig. 14 – Centrul istoric Mun. Brad

 Gara Brad – str. Avram Iancu nr.52
Fig. 15 – Gara Brad

 Colegiul National ”Avram Iancu” – str. Liceului nr. 18
 Troita comemorativa 1784 – situata in parcarea de l anga DN 76, spre Mesteacan.

Obiective turistice in municipiul Brad
• In acest oras a fost instalata o copie a Statuii L upoaicei (Lupa Capitolina), simbolul latinitatii
poporului roman precum si Monumentul Noi Dacii din Piata Centrala.

 Muzeul Aurului

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
68
Un punct de atractie deosebit pentru cei care calat oresc prin Muntii Apuseni este Colectia
mineralogica din Brad, cunoscuta sub numele de "Muz eul Aurului". Ea apartine Companiei
nationale "MINVEST" SA din Deva si a fost fondata i n urma cu mai mult de 100 de ani, timp in
care s-au adunat peste 2000 de exponate din foarte multe tari de pe toate continentele. Intre acestea
se remarca in mod deosebit cele cu aur nativ, prove nite din minele din Muntii Metaliferi,
constituind din acest punct de vedere una din cele mai importante colectii din lume.
Desi a avut intotdeauna un caracter particular, cu un orar de vizitare limitat la programul de
lucru al unitatii care il gestioneaza, colectia a f ost vizitata de un mare numar de persoane. Elevi,
studenti sau iubitori ai frumusetilor naturii, spec ialisti in domeniul geologiei si mineritului,
personalitati ale vietii culturale, politice si sti intifice din tara si de peste hotare, care au ramas
impresionati de frumusetea deosebita a exponatelor si de valoarea stiintifica a multora dintre ele.
Marturie stau numeroasele impresii inscrise de aces tia in registrele de vizitatori, cel mai vechi
pastrat fiind din anul 1912.
Colectia incepe prin prezentarea unor obiecte arheo logice descoperite in zona Brad-Criscior
care dovedesc existenta omului in urma cu 5000 de a ni si a unei activitati de extragere a aurului
de 2000 de ani. Sunt expuse unelte si obiecte vechi folosite la extragerea si prelucrarea minereului
aurifer, specifice ultimelor doua secole, precum si imagini fotografice sugestive privind aceste
activitati.
In salile muzeului vizitatorul are prilejul de a cu noaste aurul intr-o ipostaza inedita, aceea
de minereu, in care el apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte
minerale, lamele, filamente, dendrite, granule si r arele combinatii chimice naturale ale aurului cu
telurul, intre care silvanitul si nagyagytul s-au i dentificat pentru prima data in lume in zacaminte
din Muntii Apuseni.
Majoritatea zacamintelor de aur din Romania se rega sesc in muzeu cu exponate
reprezentative pentru toate tipurile de mineralizat ii. Zacamintele din zona Bradului sunt cel mai
bine reprezentate, de aici provenind si cele mai sp ectaculoase foorme. Intre acestea se remarca
unele care sugereaza vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, sarpe, catel, arip i
de pasare, tun, harta Romaniei.
Muzeul prezinta in continuare o colectie mineralogi ca generala, cu peste 800 exponate
provenind din foarte multe tari. Organizata pe crit erii stiintifice, ea incepe cu notiuni generale

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
69
despre minerale, geneza acestora, proprietati fizic e dupa care pot fi determinate, fiind expuse in
continuare dupa criteriul compozitiei chimice.
Se incepe cu elemente native si continua cu sulfuri metalifere, saruri halogenate, oxizi,
saruri oxigenate (carbonati, sulfati, silicati, etc ) si se incheie cu o interesanta vitrina in care su nt
prezentate cateva dintre mineralele care au fost id entificate pentru prima oara in lume in
zacaminte din Romania.
Prin varietatea formelor si a culorilor, aceste min erale incanta privirea si creeaza o stare de
multumire pentru cei care doresc sa-si largeasca or izontul cunostintelor despre natura in general
si lumea minerala in special.

Fig. 16 Muzeul Aurului Brad

 MUZEUL DE ETNOGRAFIE BRAD
Muzeul de Etnografie a fost fondat in 1987, av and ca nucleu o colectie particulara – Stefan
Safian. Cuprinde exponate representative pentru etn ografia Tarii Zarandului. Numara aproximativ
1800 piese din lemn, metal, textile, ceramica, foto si cuprinde peste 120 piese de patrimoniu
cultural national. Expozitia de baza este structura ta in doua registre:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
70
1. Profan : asezari, ocupatii, sate specializate, i nterior taranesc, port popular;
2. Sacru: coltul sacru al locuintei, icoane, produs e artistice cu insemne crestine.
Pentru infrumusetarea aspectului urbanis tic al orasului, au fost executate diferite statui care
reprezinta personalitati marcante in istoria orasul ui: Statuia lui Horia din fata postei a fost
executata de sculptorul Nicolae Pascu, cel care a s culptat si bustul lui Avram Iancu din curtea
liceului.

 Statuia din bronz a lui Avram Iancu
In parcul Orasul Nou a existat o statui e din bronz a lui Avram Iancu, executata de
sculptorul Naum Corcescu, dar aceasta statuie a fos t mutate langa Gara CFR la periferia orasului
pe motivul ca nu il reprezinta concret pe Avram Ian cu. In locul ei a fost adusa o noua statuie a lui
Avram Iancu executata de sculptorul Horia Flamand. Dupa un anumit timp statuia de la gara a fost
desprinsa de pe soclu de niste cabluri metalice tra se de o locomotiva, iar aceasta s-a deteriorat.
Statuia a fost depozitata intr-un depozit de la Rac ova. Dupa 1989, statuia a fost reparata si
reamplasata langa gara.

9.2. Infrastructura turistica

La nivelul Municipiului Brad sunt inregistrate un n umar de 8 unitati de cazare, reprezentate
de pensiuni, majoritatea fiind clasate intre 2 si 3 stele, ca si grad de confort.
Capacitatea de cazare la nivelul municipiului este de aproximativ 120 de locuri, oferite de
cele 8 pensiuni mentionate, conform datelor furniza te de operatorii din domeniu.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
71
10 SERVICII SOCIALE

Serviciile sociale reprezinta activitatea sau ansam blul de activitati realizate pentru a raspunde
nevoilor sociale, precum si celor speciale, individ uale, familiale sau de grup, in vederea depasirii
situatiilor de dificultate, prevenirii si combateri i riscului de excluziune sociala, promovarii
incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii.
Serviciile sociale sunt servicii de interes genera l si se organizeaza in forme/structuri
diverse, in functie de specificul activitatii/activ itatilor derulate si de nevoile particulare ale fie carei
categorii debeneficiari.
Serviciile sociale au caracter proactiv si presupun o abordare integrata a nevoilor persoa nei,
in relatie cu situatia socioeconomica, starea de sa natate, nivelul de educatie si mediul social de
viata al acesteia.
Pornind de la nevoile fiecarei persoane , serviciile sociale pot avea o adresabilitate mai
larga, la nivel de grup sau comunitate.
La nivelul Municipiului Brad, o atentie deosebita t rebuie acordata copiilor ai caror parinti
sunt plecati in stainatate. Acestia reprezinta un g rup defavorizat la nivel local, fiind necesara o at entie
deosebita si adoptarea de masuri din partea autorit atilor locale responsabile in scopul sprijinirii
copiilor aflati in aceasta situatie.
Prin cipala consecinta negativa asupra copiilor este lega ta de suferi nta emotionala,
psiholog ica , in plus, lipsa ingri jiri i si supravegherii parintesti are efecte grave asupra calitatii
nutri tiei si a rezultatelor scolare . In ceea ce priveste edu catia, unii dintre ei risca sa abandoneze
scoala, cu precadere adolescentii care parasesc scoala si cauta un loc de rnunca, copiii care
preiau munci in gospodarie (in totalitate sau partial), precum si cei care aleg ac tivitati recreative
de risc, in absenta protectiei parentale ad ecva te.
Situatia statistica la nivelul judetului cu privire la copiii ai caror parinti sunt plecati
la munca in strainatate se intocmeste in baza datelor fumizate de primarii. Nu de putine ori
acestea nu au cunostinta de toate aceste cazuri intrucat mu lti parinti pleaca in strainatate nu

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
72
anunta autoritatile loc al e, iar copii sunt las ati in gri ja unor rude sau cunostinte fara a se intocmi
nici un document in acest sens.
Masurile propuse pentru instrumentarea cazurilor copiilor alflatit in situatii de risc, elaborate
la nivel judetean si cu transpunere la nivel de mun icipiu, vizeaza:
– Angajarea/ extidnerea personalului specializa t
– Diversificarea serviciilor sociale pentru cop il si adult in functie de nevoile
comunitatilor locale si a cazuisticii;
– Responsabilizarea comunitatilor locale pentr u prevenirea separarii copilului de
parinti si sustinerea farniliei – sprijin metodolo gic pentru pentru dezvoltarea si diversificarea
serviciilor de prevenire;
– Interventia multisectoriala si parteneriatul dint re institutiile publice si organizatiile
neguvemamentale in vederea respectarii interesulu i superior al copilului in toate domeniile;
– Promovarea drepturilor copilului cu dizabi litati la educatie, recuperare, reabilitar e
si integrare; specializarea si profesionalizarea serviciilor pentru copii si tineri, grupuri vu lnerabile
care necesita o atentie speciala;
– Combaterea relelor tratamente in cadrul familiei
– Facilitarea accesului la toate formele de e ducatie in conditii nediscriminatorii –
prevenirea abandonului scolar;
– Continuarea activitatilor de prevenire a a bandonului copilului in unitati sanitare si
a institutionalizarii copilului;
– Sprijinirea tinerilor beneficiari ai masurii de protectie si a celor care parasesc sistemul
de protectie;
– Prevenirea si combaterea actiunilor si comportame ntelor deviante ale copiilor;
– Reintegrarea scolara si familiala a copiilor afl ati in situatii de risc
– Prevenirea si combaterea consumului de tutun, al cool si droguri in randul copiilor si
tinerilor;
– Specializarea personalului – in scopul cresterii calitatii serviciilor prestate;
– Atragerea de fonduri inteme si externe prin proie cte pentru diversificarea si
profesionalizarea continua a serviciilor sociale;
– Incurajarea voluntariatului;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
73
Masurile propuse sunt identificate si trasate in ca drul Strategiei Judetene privind protectia si
promovarea drepturilor copilului si adultului in di ficutate pentru periaoda 2014-2020.

10.1. Dezvoltare sociala

Municipiul Brad va acorda in perioada urmatoare o a tentie deosebita copiilor aflati in situatii
de risc, copii identificati ca aflati in aceasta si tuatie fiind cei cu parinti plecati la munca in str ainate
si va adopta o serie de masuri menite sa asigure in tegrarea acestora in societate, sa asigure o
dezvoltare armonioasa si corecta a acestora si sa p revina situatiile de risc la care acesti copii pot fi
supusi.
Pentru perioada 2017 -2020, obiectivele vizate, pri n parteneriate, pentru strategia de
dezvoltare promovata de Municipiul Brad in aceasta directie au in vedere:
– Intarirea rolului familiei pentru cresterea, ingrij irea si educarea copiilor;
– Promovarea si respectarea drepturilor si libertatil or civile ale copiilor;
– Cresterea accesului la serviciile de sanatate si de promovare a sanatatii si bunastarii
copiilor;
– Realizarea unui acces egal la educatie, inclusiv la educatia timpurie, pentru toti copiii;
– Respectarea dreptului copilului la odihna si promov area activitatilor recreative si
culturale;
– Monitorizarea drepturilor copilului;
– Asigurarea dreptului copilului la protectie impotri va abuzului, neglijarii, exploatarii si a
oricaror forme de violenta, prin interventie multid isciplinara si interinstitutionala;
– Promovarea formarii profesionale;
– Asigurarea tranzitiei de la ingrijirea institutiona la a copilului la cea bazata pe familie si
comunitate, in beneficiul copiilor care traiesc in prezent in institutii, dar si pentru cei care
traiesc in cadrul comunitatilor, fiind lipsiti ades eori de sprijinul adecvat;
– Continuarea reformei serviciilor sociale pentru cop il si familie;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
74
– Protectia grupurilor vulnerabile de copii si tineri care necesita o atentie speciala (copiii
strazii, copiii delincventi, copiii cu handicap si in special copii care au plecati parintii la
munca in strainatate);
– Parteneriate intre institutiile publice si private – administratie publica locala, unitati
scolare, unitati de cult, ONG-uri;
– Derularea de programe de tip After School pentru in cluziciunea copiilor aflati in situatii
de risc a caror parinti sunt plecati in strainatate ;
– Dezvoltarea in parteneriat de produse edcuationale pentru copii ai caror parinti sunt plecati
in strainatate;
– Monitorizarea si interventia la nivel institutional si in comunitate;
– Elaborarea si implementarea de proiecte cu finantar e POCU pentru incluziunea sociala.

10.2. Infrastructura de servicii sociale

In ceea ce priveste furnizorii publici de servicii sociale, in municipiul Brad isi desfasoara
activitatea urmatorii:
a) Centru de plasament Brad

Fig. 17 – Centrul de plasament Brad

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
75
Centrul de plasament Brad este un serviciu rezident ial organizat pe module familiale, cu o
capacitate de 30 de locuri. In acest centru se ofer a gazduire, ingrijire, suport emotional, consiliere ,
dezvoltarea deprinderilor de viata independenta pre cum si pregatire in vederea reintegrarii sau
integrarii socio-profesionale pentru copiii / tiner ii care sunt separati de familia lor naturala pentr u o
perioada de timp.
Toti copiii de varsta scolara din cadrul Centrului de plasament Brad sunt cuprinsi intr-o forma
de invatamant.
Beneficiari:
Copii si tineri separati temporar sau definitiv de familiile lor pentru care s-a instituit o masura
de protectie speciala – plasament conform Legii nr. 272 / 2004.

Personal:
Sef centru
Psiholog
Asistent social
Educator specializat
Asistent medical
Supraveghetori de noapte
Personal administrativ

Fig. 18- Activitati derulate in centru

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
76
In cadrul centrului sunt derulate o serie de activi tati menite sa integreze copii aflati in situatii
de risc, sa le incurajeze dezvoltarea armonioasa, a stfel incat sa simta cat mai putin situatia sociala
defavorizata in care se afla. Astfel, se deruleaza o serie de proiecte, precum:
– S-au desfasurat proiecte educatlonale cu elevi de la Colegiul National Avram lancu
Brad, Liceul Tehnologic Crisan Criscior, Col egiul National Decebal Deva l;Ji
copii prescolari din cadrul Gradinitei cu p rogram prelungit Floare de Co lt
Brad.
– Iesiri in oras, participare la spectacole orga nizate de Prirnaria Brad.
– 5 copii au participat la concursuri nationale de aeromodelism si 2 copii au
participat la concursul international de aeromodele din Serbia.
– Participare la Targul de Paste, plimbare cu Mocanita, Spectacol de Craciun.
– Participare la activitatile desfasurate de volun tarii francezi: contectionare podoabe
si obiecte decorative, jocuri, iesiri la curnpar aturi in oras si la strand.
– Participare la Concursul OHS Deva si la concu rsul Colegul meu, colega mea,
proiect derulat de Centrul de Advocacy si Drep turile Omului si Centrul de Resurse
pentru Participare Publica

b) Centrul de ingrijire si asistenta

Fig. 19 – Centrul de ingrijire si asistenta

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
77
Centrul de Ingrijire si Asistenta Brad este o unita te rezidentiala de asistenta sociala care are
rolul de a asigura aplicarea politicilor si strateg iilor de asistenta sociala a persoanelor adulte cu
dizabilitati, prin cresterea sanselor recuperarii s i integrarii acestora in familie ori comunitate.
Unitatea cu o capacitate de 38 locuri, are in compo nenta un numar de doua cladiri, unde, pe langa
dormitoare, camere de zi, club, bucatarie, sali de mese, grupuri sanitare, se mai gasesc si cabinete d e
specialitate,sala de ergoterapie, birouri si o cape la.
Centrul de Ingrijire si Asistenta Brad ofera urmato arele servicii: cazare, hrana,
cazarmament; asistenta medicala de specialitate, ac tivitati de ergoterapie, recuperare, ingrijire si
supraveghere permanenta a persoanelor asistate; act ivitati cultural – educative si de socializare atat
in interiorul centrului cat si in comunitate; consi liere si informare asistatilor si familiilor acesto ra;
acorda sprijin si asistenta de specialitate in vede rea prevenirii situatiilor ce pun in pericol sigura nta
persoanelor asistate; intervine in sensibilizarea c omunitatii la nevoile specifice ale persoanelor
asistate; colaborare cu biserica, scoala, comunitat ea.

Beneficiari:
Persoane adulte cu dizabilitati, aflate in dificult ate, de pe raza judetului Hunedoara.

Echipa centrului este formata din:
• Sef centru;
• Asistent social;
• Psiholog;
• Personal sanitar: medic, asistent medical, infirmie r, kinetoterapeut, instructor ergoterapeut;
• Personal administrativ si auxiliar

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
78
Fig. 20 – Imagini centru

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
79
11. EDUCATIE

11.1. Infrastructura educationala

In Municipiul Brad functioneaza 4 unitati de invata mant, reprezentate de un colegiu cu profil
educational uman, doua scoli generale si o gradinit a.

11.2. Populatia scolara

La nivelul anului 2016, populatia scolara la nivelu l Municipiului Brad se prezenta astfel:
– 230 prescolari
– 1.123 elevi inscrisi in ciclul gimnazial
– 552 elevi invatamant liceal

Conform acestor date, structura populatiei scolara la nivelul Municipiului Brad se prezinta
astfel:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
80

Tabel 20 – Structura populatiei scolare la nivelul Municipiului Brad la nivelul anului 2016

11.3. Personalul didactic

La nivelul Municipiului Brad, la nivelul anului 20 16, situatia cadrelor didactice se prezinta
astfel:

In cadrul Gradinitei ,Floare de Colt” exista un numar de 19 cadre didactice, dintre care 16
titulari si 3 cu statut de suplinitor.
Distributia pe grade didactice a personalului didac tic angajat in anul scolar 2016-2017 are
urmatoarea structura:

Gradul I – 12
Gradul II – 4
Definitivat – 3.
12.07
58.05 28.97 Structura populatiei scolare
Invatamant prescolar
Invatamant gimnazial
Invatamant liceal

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
81
11.4. Oferta educationala

 Gradinita ,,Floare de Colt”

Gradinita ,,Floare de Colt” este una din cele mai v echi” gradini de copii , de stat”, infiintata
cu predare in limba maghiara, in perioada dominatie i Austro-Ungare.
In actuala locatie a gradinitei, statul maghiar su stinea inca de prin anul 1900 o "scoala de
copii mici" tot cu tendinta de a atrage aici copiii mici la invatarea limbii maghiare. Pentru a
contrabalansa aceasta tentativa nici romanii nu s-a u lasat mai prejos ci au infiintat asa numitul ”Azi l
de copii mici”, sustinut din cotizatiile parintilor si cu o invatatoare romanca din localitate, Ana
Costea.
Cu lipirea Ardealului la ,,Tara Muma”, edificiul scoalii de copii mici a fost preluat de statul
roman, Perian Sofia fiind numita cea dintai conduca toare romanca… functionand pana in ziua de
astazi”…astazi fiind dovedit anul 1925. Dovada grai toare ca in actualul local al gradinitei a
functionat ”Scoala de copii mici” este “Anuarul Inv atamantului primar”, editat in anul 1933, in care
este consemnata Sofia Perian ca si conducatoare a c laselor primare de copii mici, inca din anul 1920.
Din pacate exista o intrerupere a dovezilor scri se, ele revin insa in anii 1940, cand gradinita
se numea “sezoniera” , iar din 1950 a devenit “cami n “ pentru copiii salariatilor de la “Mica Brad”.
Anii care nu se regasesc scriptic consemnati, pen tru ca arhiva gradinitei a fost distrusa la
inundatiile din anii 1980, au fost reconstituiti cu ajutorul unor persoane, pensionari, cadre didactic e
pensionare printre care amintim pe doamna profesor Viorica Tod- profesor de istorie, alte persoane
pensionare care au frecventat gradinita.
De-a lungul anilor gradinita a functionat cu un nu mar de copii variabil, intre 100-150-180,
fiind singura unitate prescolara cu program prelung it din municipiul Brad, cu personalitate juridica,
care s-a mentinut, in ciuda dificultatilor vremuril or.
La momentul actual, Gradinita ,,Floare de Colt” din Municipiul Brad ofera servicii
educationale pentru prescoloari in doua locatii, fu nctionand cu 10 grupe si un efectiv de 230
prescolari:
– 8 grupe program prelungit – strada Horia nr. 25-27;
– 2 grupe program normal – strada Liceului nr. 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
82
Servicii oferite de unitatea de invatamant:
– Servicii educationale pentru copii cu varste intre 2/3 -5/6 ani;
– Gradinita ofera servicii de masa si cazare;
– Pregatirea hranei pentru copii este asigurat a prin cantina proprie;
– Serviciile medicale sunt asigurate de un med ic scolar si 2 asistente medicale. In gradinita
exista cabinet medical;
– Asistenta psihopedagogica este asigurata de un consilier scolar si un logoped.

Misiunea Gradinitei ,,Floare de Colt”
– Dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a personalitatii copilului, in functie de ritmul pr opriu
si de trebuintele sale, sprijinind formarea autonom a si creativa a acestuia;
– Dezvoltarea capacitatii de a interactiona cu alti copii, cu adultii si cu mediul pentru a doban di
cunostinte, deprinderi, atitudini si conduite noi. Incurajarea explorarilor, exercitiilor, incercarilo r si
experimentarilor, ca experiente autonome de invatar e;
– Descoperirea, de catre fiecare copil, a prop riei identitati, a autonomiei si dezvoltarea unei
imagini de sine pozitive;
– Sprijinirea fiecarui copilul in achizitionar ea de cunostinte, capacitati, deprinderi si atitudi ni
necesare acestuia la intrarea in scoala si pe tot p arcursul vietii.

Viziunea gradinitei cu program prelungit “Floare de Colt” Brad
– “Educatia in gradinita-educatie pentru scoal a-educatie pentru viata!”

Gradinita prezinta o oferta educationala variata, o ferind activitati educationale integrate sau
pe discipline, pentru Nivelul I educational, adresa t grupei de varsta intre 3-5 ani si pentur nivelul II
educational, adresat grupei de varsta intre 5-7 ani , activitati de dezvoltare personala / activitati
optionale si activitati extrascolare, reprezentate de concursuri si proiecte educationale locale,
concursuri, proiecte educationale judetene, oncursu ri, proiecte educationale nationale.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
83
 Scoala Generala ”Mircea Santimbreanu”

Viziunea scolii
Scoala doreste sa asigure nevoile instructiv-educat ive ale elevilor, in scopul integrarii lor intr-
o treapta scolara post-gimnaziala, in acord cu apti tudinile, talentul, dorintele si interesele fiecaru ia,
dar si cu directiile de dezvoltare ale societatii.

Valorile scolii
– Echilibru
– Dezvoltare
– Umanism
– Creativitate
– Atasament
– Toleranta
– Initiativa
– Echitate

Misiunea scolii
Scoala isi propune sa valorifice potentialul uman d e care dispune, in scopul instruirii si educarii
tinerei generatii si adaptarii la tendintele macro- economice si sociale, in acord cu directiile modern e
si cu traditiile nationale si locale.

Tintele strategice
– Reconsiderarea managementului la nivelul scolii si al clasei, din perspectiva descentralizarii,
egalizarii si valorificarii sanselor.
– Orientarea corpului profesoral catre metode europen e de educatie, bazate pe respectarea
riguroasa a legii si a liberului arbitru bazat pe c unoastere.
– Asigurarea, pentru fiecare elev, a accesului la cal culator si a studiului limbii engleze, pe tot
parcursul scolarizarii.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
84
– Asigurarea educarii elevilor din perspectiva axiolo gica, in plan cognitiv, practic-aplicativ,
actional – formativ.
– Crearea unui climat de siguranta fizica si libertat e spirituala pentru elevi.
– Crearea unui climat educational stimulativ-competit iv.

 Scoala Gimnaziala "Horea Closca si Crisan" Brad

In anul 1908 autoritatile maghiare infiinteaza la B rad 2 scoli de grad mediu: Scoala Civila de
Fete si Scoala Civila de Baieti.
Scoala Civila de Baieti, cu sediul pe str. Horea, n r.28(vechiul sediu al scolii noastre), avea
un efectiv de 114 elevi.
Dupa Unirea din 1918, scolile au fost preluate de s tatul roman si transformate in Scoli Medii.
Pana in 1948 cele 2 scoli au functionat separat. In anul scolar 1949-1950 cele 2 scoli s-au contopit
intr-una singura, Scoala Elementara Mixta, care ave a 600 elevi.
In anul scolar 1962-1963, in localul din str.Horea, nr.28, se infiinteaza o noua unitate scolara,
Scoala Generala cu clasele I-VII care, mai apoi, pr imeste denumirea de Scoala Generala Nr.2. Dupa
1965 incepe o intensa activitate de modernizare a b azei didactico-materiale. Se trece de la studiul in
salile traditionale de clase, la studiul in laborat oare si cabinete de specialitate, dotate in functie de
programele scolare, depasind stadiul teoretizarii e xcesive si realizand un invatamant cu un caracter
dinamic, activ, pentru o mai buna pregatire pentru viata. Pana in 1989, efectivele de elevi au fost
intr-o continua crestere-scoala noastra ajungand la un nr. de 671 elevi.
In anul scolar 1992-1993 au inceput demersurile pri vind construirea unui nou local al scolii,
cel vechi fiind considerat impropriu pentru desfasu rarea activitatilor instructiv-educative.
Constructia a inceput in anul 1996.
In septembrie 2001 se da in folosinta corpul scol ii care adaposteste salile de clasa. In 2002,
scoala isi schimba denumirea in Scoala Generala cu clasele I-VIII „Horea, Closca si Crisan". In anul
2008 se da in folosinta si corpul administrativ al scolii.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
85

Fig. 21 – Scoala Gimnaziala "Horea Closca si Crisan" Brad
La momentul actual, in cadrul unitatii de invataman t sunt inscrisi un numar de 591 elevi.
Localul scolii cuprinde 28 sali de clasa :
-cate 1 cabinet de: informatica, biologie, fizica, chimie
-biblioteca
-sala de sport
-teren de sport

 Colegiul National – ”Avram Iancu” Brad

Fig. 22 – Colegiul National – ”Avram Iancu” Brad a fost fondat in anul 1869, ca gimnaziu,
sub conducerea protopopului Moise Lazar.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
86
Viziunea:
– Colegiul bradean – mediu democratic si creativ de d ezvoltare pentru toti si pentru fiecare.

Misiunea scolii:
Realizarea politicilor si programelor de de zvoltare a scolii, crearea cadrului organizatoric s i
functional favorabil schimbarii, cresterea calitati i serviciilor educative si a contributiei acestora la
dezvoltarea personala a elevilor si a comunitatii, promovarea valorilor europene si ale cetateniei
active.

Tinte strategice:
– Adoptarea ofertei educationale si a metodelor de pr edare la nevoile si interesele elevilor
conform tendintelor de dezvoltare economica locala, nationala si europeana specifice
secolului XXI.
– Transformarea scolii intr-o organizatie care incura jeaza dezvoltarea profesionala si
promoveaza performanta elevilor.
– Modernizarea si dezvoltarea bazei materiale pentru promovarea unui invatamant modern.
– Parteneriat educativ eficient: scoala – familie – c omunitate.
– Promovarea si asigurarea de sanse egale in educatie .
– Promovarea imaginii scolii in contextul climatului concurential actual de descentralizare.

Oferta educationala prezentata de Colegiul National ”Avram Iancu”, colegiu cu profil
teoretic, se prezinta la modul urmator:
– 28 locuri Matematica-Informatica, intensiv informat ica – Profil Real;
– 56 locuri Stiinte ale Naturii – Profil Real;
– 56 locuri Filologie – Profil Uman.

In cadrul unitatii de invatamant, in anul scolar 20 16-2017, au fost inregistrati un numar de 552
de elevi.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
87
11 SANATATE

12.1. Infrastructura sanitara

In anul 2017, la nivelul Municipiului Brad function eaza urmatoarele unitati medicale, publice
si private:

 Spitalul Municipal Brad

Fig. 23 Spitalul Municipal Brad

Spitalul Municipal Brad este spital de tip general , iar ca tip cladire este spital pavilionar.
Are un numar de sase cladiri in care sunt amplasate sectiile spitalului in doua locatii:

● Locatia I:

▪ pavilion sectia Medicina interna construit in 188 0;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
88
▪ pavilion sectia Chirurgie, compartiment ORL, comp artiment ATI construit in 1934;

▪ pavilion sectia Obstetrica-ginecologie, compartim ent Neonatologie construit in 1934;

▪ pavilion sectia Pediatrie, construit in 1935;

▪ cladire CPU, cladire ad-tiv, cladire bucatarie- spalatorie, cladire morga, cladire

ateliere-garaje, cladire magazie- garaje si cladire ateliere.

● Locatia II :

▪ pavilion compartiment Dermato-venerice, compartim ent Infectioase construit in 1973.

Spitalul asigura spitalizare continua si deserveste un numar de 40.693 locuitori, atat ai
municipiului Brad (16.485) cat si ai comunelor inve cinate.

Structura functionala a Spitalului Municipal Brad se prezinta astfel:

● Sectia MEdicina Interna 55 paturi
din care:
– Compartiment Cardiologie – 15 paturi
– Compartiment Neurologie – 10 paturi
● Sectia Chirurgie – 26 paturi
din care:
– Compartiment ORL – 7 paturi
● Compartiment Ortopedie si traumatologie – 6 paturi
● Compartiment Obstetrica – ginecologie – 20 paturi
din care:
– Compartiment Neonatologie – 5 paturi
● Compartiment Pediatrie – 15 paturi
● Compartiment Boli infectioase – 13 paturi

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
89
● Compartiment ATI – 5 paturi
● Compartiment RMFB 5 paturi
● Compartiment de PrimireUrgente (CPU)
TOTAL 145 paturi
– Insotitori 10 paturi
– Spitalizare de zi 8 paturi

● Farmacie cu circuit inchis
● Sala operatii Chirurgie generala
● Sala operatii ORL
● Sala operatii Obstetrica -ginecologie
● Laborator analize medicale
● Laborator Radiologie si imagistica medicala
● Compartiment de prevenire si control al infectiil or nozocomiale
● Cabinet planificare familiala
● Dispensar TBC
– punct de laborator bacteriologie

● AMBULATORIUL INTEGRAT CU CABINETE DE SPECIALITA TE:
– Medicina interna
– Neurologie
– Cardiologie
– Chirurgie generala
– ORL
– Ortopedie si traumatologie
– Obstetrica-ginecologie
– Dermatovenerologie
– Oftalmologie
– Pediatrie
– Recuperare medicina fizica s i balneologie

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
90
– Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice

La nivelul anului 2015, indicatorii de utilizare a serviciilor medicale la nivelul spitalului se
prezentau la modul urmator:
– numar pacienti tratati pe spitalizare cu paturi : 4.346
– numar pacienti tratati pe spitalizare de zi : 14.904
– numar consultatii ambulator : 2.302
– numar examene paraclinice radiologice : .084
– numar analize laborator : 142.342

Fig 24 Spitalul Municipal Brad
Din punct de vedere al dotarii cu aparatura medical a, Spitalul Municipal Brad este deficitar
la acest aspect. Aparatura si dotarile existente su nt uzate din punct de vedere moral, cu durata
de viata depasita din punct de vedere tehnic si fun ctional.
Majoritatea aparaturii de care dispune Spitalul Mun icipal a fost achizitionata inainte de anul
2010, o parte din echipamente avand un grad de uzur a tehnica si morala foarte inaintata. Cel mai
vechi aparat de care dispune spitalul a fost achizi tionat in anul 1971 si face parte din dotarile
Sectiei de Medicina Fizica si Fizioterapie.
Sectiile din cadrul Spitalului Municipal Brad in ca re dotarea cu aparatura se afla la cel mai
inalt grad de uzura sunt reprezentate de Chirurgie si Imagistica.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
91
 Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad

Fig. 25 – Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad
Pe raza municipiului Brad se afla si Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad care este unitate
sanitara cu paturi, in administrarea Consiliului Ju detean Hunedoara, situata in municipiului Brad,
dealul Magura, la o altitudine de 450 metri, intr-o zona nepoluata, impadurita cu foioase si conifere,
la o distanta de aproximativ 4 km fata de municipiu l Brad si 42 km fata de municipiul Deva.
Sanatoriul a fost infiintat in anul 1942 cu destina tia initiala de casa de odihna pentru minerii
de la Societatea Miniera ,,Mica Brad'', avand o str uctura arhitecturala deosebita si a fost preluat in
anul 1946 de catre Ministerul Sanatatii ca Sanatori u TBC.
Accesul la spital este facil, mijloacele de transpo rt fiind diverse – taxi, microbuz, mijloace
proprii. In incinta sanatoriului exista amenajata o parcare auto, incluzand si locuri de parcare pentr u
persoanele cu dizabilitati.
Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad este o unitate medicala subordonata administrativ
Consiliului Judetean si din punct de vedere al popu latiei efectiv deservite, ofera servicii medicale
pentru cca. 485.712 locuitori ai judetului Hunedoar a din care 40.693 sunt locuitori ai Municipiului
Brad si ai comunelor invecinate, cat si populatiei din judetele limitrofe: Arad, Timis, Mehedinti,
Caras-Severin, Bihor, Gorj, Alba.
In Legea 95/2006 este definit ca unitate sanitara c u paturi care asigura asistenta medicala,
utilizand factori curativi naturali asociati cu cel elalte procedee, tehnici si mijloace terapeutice.
Obiectul de activitate al unitatii il reprezinta fu rnizarea de servicii medicale de recuperare
reabilitare a sanatatii conform contractului inchei at cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate.
Modernizarea recenta si dotarea cu aparatura medica la complexa a crescut, in ultimii ani,
adresabilitatea populatiei la serviciile Sanatoriul ui de Pneumoftiziologie Brad.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
92

Unitatea are un numar de 155 paturi, repartizate pe doua sectii:
– -Sectia I Pneumologie – 78 paturi, din care compar timent TBC 50 paturi;
– -Sectia II Pneumologie – 77 paturi, din care compar timent TBC 50 paturi.
Saloanele sunt amenajate modern, cu 2-5 paturi, cu grupuri sanitare noi.

Structura organizatorica si atributiile unitatii
Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad este unitate s pitaliceasca cu paturi, destinata tratarii
diverselor boli pulmonare cum ar fi: pneumonia, ple urezia, astmul bronsic, tuberculoza, u urmatoarea
structura functionala:
– Sectia pneumoftiziologie – 78 paturi
– Sectia pneumoftiziologie – 77 paturi
– Laborator de analize medicale
– Laborator de radiologie si imagistica medicala
– Farmacie cu circuit inchis
– Explorari functionale
– Bronhoscopie
– Fizio-kineto-terapie

Servicii medicale oferite:
– diagnosticul si tratamentul bolilor respirator ii;
– radiologie;
– probe functionale respiratorii;
– electrocardiograme;
– bronhoscopie;
– analize de laborator;
– recuperare in pneumologie;
– oxigenoterapie;
– ecografie;
– CT si RMN prin contract cu unitati specializat e externe

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
93
 Farmacii

La nivelul Municipiului Brad functioneaza un numar de 6 farmacii.

 Cabinete stomatologice

La nivelul Municipiului Brad functioneaza un numar de 6 cabinete stomatologice.

12.2. Personalul medical

In cadrul Spitalului Municipal Brad, la nivelul anu lui 2016 activau un numar de 30 de medici
primari si specialisti, in cele 12 sectii ale spita lului.
La nivelul municipiului, functioneaza un numar de 1 6 cabinete private, din care 4 cabinete
apartin medicilor de familie.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
94
12 CULTURA SI SPORT

13.1. Infrastructura si viata culturala

Agenda culturala a Municipiului Brad este bogata, a vand loc numeroase si variate
evenimente, destinate tutror categoriilor de public si acoperind o gama variata de domenii.
La nivelul municipiului Brad sunt constituite urmat oarele ansambluri si coruri care incanta
publicul prin evenimente:
• Ansamblul folcloric DOINA CRISULUI al Casei de Cult ura
• Asociatia artistilor plastici MARCEL OLINESCU al Ca se de Cultura
• Corul BALEA BOAR al Casei de Cultura

 Ansamblul folcloric DOINA CRISULUI al Casei de Cult ura
Mentionat in documente inca din secolul al XV-lea, Bradul a fost un cunoscut centru
economic si cultural, oras cu traditii milenare, pa strate inca, regasite la nedei si targuri de fete, dar si
intr-un adevarat tezaur folcloric al cantecelor loc ale sau in eleganta si cromatica costumului popular
motesc purtat cu mandria caracteristica din stravec hime.
Anii au trecut, generatiile s-au schimbat, graiul s i datinile romanesti au ramas, completandu-
se, iarasi si iarasi cu ceea ce s-a mostenit de la stramosi.
Prea putine dovezi despre ceea ce s-a intamplat sub aspect artistic gasim in anii de dupa al
doilea razboi mondial. Abia in anul 1961, la incepu t de primavara, in 15 martie, se reinnoada firul
rupt. Atunci, Casa de Cultura din cadrul Sfatului P opular al fostului raion Brad realizeaza, cu cativa
instrumentisti , o conventie de constituire a unui taraf de muzica populara romaneasca cu denumirea
de Doina Crisului, fixand un repertoriu, un program de repetitii, precum si deplasarile in teren, atat
in raion, cat si in afara raionului, cu spectacole de muzica populara romaneasca.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
95
A fost aceasta, se pare, inceputul activitatii unui ansamblu folcloric care, peste ani, si-a pastrat
numele frumos de Doina Crisului, schimband doar gen eratiile de interpreti – animatori ai traditiilor
populare.
De mai bine de 20 de ani, Ansamblul Folcloric Doina Crisului al Casei de Cultura Brad s-a
impus pe scenele nationale si internationale ca un mesager adevarat al cantului si dansului popular
romanesc.
De Ansamblul folcloric Doina Crisului se leaga nume devenite celebre cum ar fi: Aurel Colf,
Aurel Babin, Aurel Stanga, Vasile Molodet, Pera Bul z, Maria Tudor , David Meltis, Vasile
Cheveresan, Liviu Oros, Valer Prodan, Marin Voicu M arin, iar din generatiile ce au revolutionat
miscarea muzical – coregrafica al acestui ansamblu sunt identificate nume purtate pe buzele
spectatorilor din tara si strainatate ca: Ionel Coz a (dirijor si instrumentist virtuos), Nicolae
Grigoras(dansator si coregraf), Elena Evsei, Lidia Benea Matei (soliste – cu calitati vocal-
interpretative de exceptie), Nicolae Jurj, Dorel Be nea, Aurel Catana (instrumentisti virtuosi de mare
finete) ,ce au facut cunoscut lumii valorile nostre culturale prin daruirea si puterea transmiterii un ei
adevarate vibratii artistice a folclorului romanesc .
Au izbutit sa realizeze aici climatul unei adevarat e familii de pastratori si continuatori ai
traditiilor mostenite din mosi stramosi.
In prezent, ansamblul valorifica tezaurul folcloric motesc concretizat in jocurile si cantecele
populare specifice, dar si din alte zone etnofolclo rice din tara, reusind sa prezinte spectaculos
multitudinea manifestarilor spirituale ale plaiuril or zarandene.

Fig. 26 – Ansamblul folcloric Doina Crisului

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
96
 Asociatia artistilor plastici MARCEL OLINESCU al Ca sei de Cultura
Din dorinta exprimarii artistice prin culoare, un g rup de talentati plasticieni bradeni
infiinteaza Asociatia Artistilor Plastici "Marcel O linescu" la Casa De Cultura Brad.
Scopul infiintarii acestei asociatii a fost, de a f ace publicului din Brad o educatie estetica in
domeniul artelor plastice, prin expozitiile persona le si de grup cu diferite ocazii, bine structurate, pe
diverse teme la care au participat numerosi vizitat ori.
De aceasta asociatie se lega nume devenite cunoscut e in Brad si judet ca : Ioan Ratz, Tyberiu
Domsody, Petru Haiduc, Petru Campeanu, Adrian Campe anu, Mihai Blanda, Lucia Stefan, Viorica
Buda, Elena Tolontan, Monica Dusan, Monica Florea, Traian Bec, Mihai Doda, Liviu Berar si altii.
Spre bucuria membrilor asociatiei, un nume cunoscut in tara " Mihaela Bercea", bradeanca,
si-a facut simtita prezenta prin expunerea lucraril or personale la expozitia de grup prilejuita de
sarbatorirea celor 10 ani de activitate a corului " Balea Boar".
Asociatia capata valoare prin critica de specialita te facuta de un mare cunoscator si
colectionar al artei plastice romanesti, doctorul S orin Costina.
Obiective principale – punerea in valoare a peisaju lui urban si rural al Tarii Motilor.

Fig. 27 – Asociatia artistilor plastici MARCEL OLINESCU al Ca sei de Cultura

 Corul BALEA BOAR al Casei de Cultura
Corul s-a infiintat in luna iulie 1993, din initiat iva distinsei profesoare Maria Simion,
muzician de profesie – prim-flautista si cantareata a Operei Romane din Bucuresti -, retrasa in inima
Tarii Motilor odata cu iesirea la pensie. Zbuciumul acordurilor muzicale a vibrat in sufletul acestui

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
97
artist de exceptie, care, din clipa sosirii pe aces te meleaguri, a conceput infiintarea unui cor
bisericesc. Din vocile de granit ale motilor, prin pricepere, talent si munca asidua a reusit sa obtin a
cele mai limpezi si curate acorduri sonore de care publicul din Criscior si Brad a fost profund
impresionat. Interesul coristilor a fost din ce in ce mai mare, datorita succeselor inregistrate pe sc ene
ale institutiilor de cultura, din diferite localita ti.
Abordand un repertoriu variat, alcatuit din operele compozitorilor romani ca : Gheorghe
Cucu, Nicolae Lungu, Gavril Muzicescu, Ioana Ghica Comanesti, Ioan D. Chirescu, Felicia
Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Stelian Olariu, C onstantin Catrina si lucrari din patrimoniul
universal, al marilor compozitori clasici si precla sici ca: W.A. Mozart, G.Fr.Handel, G.P. da
Palestrina, Th. L. da Victoria, precum si din "Negr o Spiritual" de Arr. Anders Ohrwall, acest cor
slefuit de un mare mester, a dovedit calitati inter pretative de exceptie prin valoarea pieselor aborda te.

Fig. 28 – Corul BALEA BOAR al Casei de Cultura

 Festivaluri
La nivelul municipiului sunt organizate anual doua festivaluri – concurs interjudetene de
muzica populara, ambele aflate in acest an la cea d e-a IX-a editie.

1. Festivalul – concurs interjudetean "COMORI FOLCL ORICE" pentru tarafuri si grupuri
instrumentale de muzica populara (22 – 23 mai 2003) .
Scopul: Revitalizarea grupurilor instrumentale si t arafurilor traditionale precum si unor
actiuni culturale prestigioase, care presupun o vit ala revenire la virtutile folclorului muzical
romanesc.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
98
2. Festivalul – concurs interjudetean "FELICIAN FAR CASIU" pentru solisti vocali de
muzica populara (12 – 14 septembrie 2003) – legat d e manifestarile culturale prilejuite de "Serbarile
Nationale" de la Tebea.
Scopul: Descoperirea unor noi tinere talente si pro movarea unor autentice valori ale
folclorului nostru muzical, dar si omagierea person alitatii aceluia care a fost Felician Farcasiu, omu l
si interpretul de neuitat.

 Evenimente
Primaria Municipiului Brad finanteaza anul progr amul manisfestarilor cultural-educative,
artistice si sportive, gazduite in diverse locatii, precum Casa de Cultura a Municipiului, Biblioteca
Municipala ,,Gheorghe Parvu” Brad, gradinitele, sco lile si liceele din municipiu.

Infrastructura culturala

Evenimentele culturale, vernisajele, expozitiile su nt gazduite de Casa de Cultura a
Municipiului Brad , fost sediu al Societatii Mica, monument istoric , identificat cu cod LMI HD-II-
m-B-03267 in Lista Monumentelor Istorice.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
99

Fig Casa de Cultura a Municipiului Brad
Biblioteca Municipala ,,Gheorghe Parvu” Brad este o biblioteca publica cu caracter
encyclopedic, satisface nevoile informationale, edu cationale, culturale, de lectura si de petrecere a
timpului liber a membrilor comunitatii municipiului BRAD si gazduieste o serie de evenimente
culturale si artistice.

Fig. 29 Biblioteca Municipala ,,Gheorghe Parvu” Bra d
Colegiul National ,Avram Iancu”, scolile generale, gradinita din Municipiul Brad gazduiesc
de asemenea o serie de evenimente culturale si arti stice.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
100
13 GUVERNANTA LOCALA

14.1. Administratia publica locala

In municipiul Brad, administratia publica este org anizata si functioneaza potrivit
prevederilor Legii administratiei publice locale nr . 215/2001 si in conformitate cu hotararile
Consiliului Local. Administratia publica din locali tate se organizeaza si functioneaza in temeiul
principiilor autonomiei locale, descentralizarii se rviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor
administratiei publice locale, legalitatii si al co nsultarii cetatenilor in solutionarea problemelor l ocale
de interes deosebit. Structura organizatorica a adm inistratiilor publice locale reprezinta formalizare a
si repartizarea misiunilor si functiilor intre dife rite subansamble (directii, departamente, servicii,
birouri, etc.) definite cu aceasta ocazie, precum s i relatiile stabilite intre subansamblele in cauza.
Organigrama este reprezentarea vizuala a structurii organizatorice.

Principalele domenii aflate sub administrarea autor itatilor publice locale sunt:
a. planificarea urbana si gestionarea spatiilor ver zi de interes local;
b. colectarea si gestionarea deseurilor menajere, i nclusiv salubrizarea si intretinerea
terenurilor pentru depozitarea acestora;
c. distribuirea apei potabile, construirea si intre tinerea sistemelor de canalizare si de epurare a
apelor uzate si pluviale;
d. constructia, intretinerea si iluminarea strazilo r si drumurilor publice locale;
e. transportul public local;
f. amenajarea si intretinerea cimitirelor;
g. administrarea bunurilor din domeniile public si privat locale;
h. constructia, gestionarea, intretinerea si echipa rea institutiilor prescolare, scolare si
extrascolare (crese, gradinite de copii, scoli de a rta, de muzica);
i. dezvoltarea si gestionarea retelelor urbane de d istribuire a gazelor si energiei electrice;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
101
j. activitati culturale, sportive, de recreere si p entru tineret, precum si planificarea, dezvoltarea
si gestionarea infrastructurilor necesare acestor t ipuri de activitati;
k. amenajarea pietelor agricole, a spatiilor comerc iale, realizarea oricaror alte masuri necesare
pentru dezvoltarea economica a unitatii administrat iv-teritoriale;
l. instituirea si gestionarea intreprinderilor muni cipale si organizarea oricarei alte activitati
necesare dezvoltarii economice a unitatii administr ativ-teritoriale;
m. constructia de locuinte si acordarea altor tipur i de facilitati pentru paturile social
vulnerabile, precum si pentru alte categorii ale po pulatiei;
n. serviciul voluntar pentru situatii de urgenta

Descentralizarea si autonomia locala reprezinta ele mente constitutive ale oricarui stat
democratic. Prin impartirea puterii in stat intre a utoritatile centrale si cele locale devine posibila
respectarea specificului si a intereselor particula re ale judetelor, oraselor si comunelor, iar cetate nilor
li se acorda posibilitati sporite de a se manifesta pe plan politic, economic si social. Misiunea sau
scopul Primariei rezida deci in solutionarea si ges tionarea, in numele si in interesul colectivitatii
locale pe care o reprezinta, a treburilor publice, in conditiile legii.
Primarul, viceprimarii, secretarul, impreuna cu apa ratul de specialitate al primarului,
constituie o structura functionala cu activitate pe rmanenta, denumita Primaria, care duce la
indeplinire hotararile Consiliului Local si dispozi tiile primarului, solutionand problemele curente al e
colectivitatii locale. Misiunea sau scopul Primarie i rezida deci in solutionarea si gestionarea, in
numele si in interesul colectivitatii locale pe car e o reprezinta, a treburilor publice, in conditiile legii.
In administratia publica locala primarul indeplines te o functie de autoritate publica. El este
seful administratiei publice locale si al aparatulu i de specialitate al autoritatii administratiei pub lice
locale, pe care il conduce si il controleaza. Prima rul raspunde de buna functionare a administratiei
publice locale, in conditiile legii si reprezinta u nitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu a lte
autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridi ce romane sau straine, precum si in justitie.
In exercitarea atributiilor sale, primarul emite di spozitii cu caracter normativ sau individual.
Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse l a cunostinta publica sau dupa ce au fost
comunicate persoanelor interesate, dupa caz.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
102
In calitate de reprezentant al statului, primarul p oate solicita, inclusiv prin intermediul
prefectului, in conditiile legii, sprijinul conduca torilor serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor si ale celorlalte organe de specialita te ale administratiei publice centrale, daca sarcin ile
ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de sp ecialitate.
Primarul este raspunzator de asigurarea ordinii pub lice si linistii locuitorilor, prin intermediul
politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompie rilor si unitatilor de protectie civila, care au
obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in condit iile legii. In acest sens, el va lua masuri de inte rzicere
sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin
ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica.
Municipiul Brad are un primar si 1 viceprimar, ales i in conditiile legii pe o perioada de 4 ani.
Structura organizatorica a Primariei Municipiului B otosani cuprinde directii, servicii, birouri si
compartimente, constituite in conformitate cu organ igrama, anexa la regulamentul de organizare si
functionare. La nivelul anului 2016, la nivelul ins titutiei existau la nivelul institutiei 132 de post ure,
din care 2 functii de demnitate publica, reprezenta te de primar si viceprimar, functia publica de
secretar – 1 post, 5 functii publice de conducere, 60 functii publice de executie, 5 functii de person al
contractual de conducere si 59 de posturi de person al contractual de executie.
In ceea ce priveste dinamica bugetului local al mun icipiului, acesta a inregistrat scaderi in anul
2016 si 2015, comparative cu 2014. In anul 2014, ve niturile totale ale municipiului au fost de
42.227,91 mii lei, in anul 2015 veniturile inregist rate au fost de 36.131,74 mii lei ,iar in anul 2016
de 21.409,96 mii lei, in timp de cheltuielile inreg istrate au fost de 42.786,73 mii lei in anul 2014,
34,557,95 mii lei in anul 2015 si 21.403,96 mii lei in anul 2016.
Analizand dinamica veniturilor si a cheltuielilor inregistrate de Municipiul Brad in orizontul
de timp 2014-2016, observam o scadere a veniturilor in anul 2015 cu 14,5% fata de 2014, respectiv
o scadere a veniturilor cu 40,74% in anul 2016 fata de 2015. In ceea ce priveste dinamica
cheltuielilor, observam o scadere a cheltuielilorcu 19% in anul 2015 fata de 2014 si cu 38% in anul
2016 fata de anul 2015. De remarcat este faptul ca in anii fiscali 2014 si 2015 s-a inregistrat defici t
bugetar.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
103

Figura 30 – Dinamica veniturilor si a cheltuielilor totale inregistrate la bugetul local al
municipiului Brad, in perioada 2014 – 2016

14.2. Structuri asociative ale administratiei publi ce locale

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ,,AQUA PRES T HUNEDOARA” a fost
infiintata in anul 2008 sub forma unei asocieri vol untare a Judetului Hunedoara, prin Consiliul
Judetean, cu Municipiului Hunedoara, Municipiul Dev a, Municipiul Brad, orasele Calan, Geoagiu,
Hateg, Simeria si comunele Baia de Cris, Baru, Baci a, Baita, Balsa, Baru, Blajeni, Banita, Bosorod,
Branisca, Bretea Romana, Buces, Bucuresci, Bulzesti i de Sus, Burjuc, Carjiti, Cerbal, Certeju de
Sus, Criscior, Densus, Dobra, General Berthelot, Gh elari, Gurasada, Harau, Ilia, Lapugiu de Jos,
Lelese,Lunca Cernii de Jos, Luncoiu de Jos, Martine sti, Orastioara de Sus, Pestisu Mic, Pui,
Rachitova, Ribita, Romos, Salaju de Sus, Riu de Mor i, Sarmisegetusa, Soimus, Santamari Orlea,
Teliucu Inferior, Tomesti, Toplita, Totesti, Valiso ara, Vata de Jos, Vetel, Vorta, Zam.
Asociatia are o Adunare Generala, formata din repre zentantii legali ai unitatilor administrativ
teritoriale si o structura executiva de conducere a lcatuita dintr-un presedintele Asociatiei, patru -5000 05000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000
2014 2015 2016 Dinamica veniturilor si cheltuielilor Mun.Brad
Venituri Cheltuieli Excedent/Deficit

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
104
membri numiti de Adunarea General pe o perioada de 4 ani. Sediul Asociatiei este in Judetul
Hunedoara, Municipiul Deva, Str. Piata Unirii, nr. 9.

ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA „Sistemul I ntegrat de
Gestionare a Deseurilor Judetul Hunedoara” a fost infiintata in anul 2009 sub forma unei asoci eri
voluntare a Judetului Hunedoara, prin Consiliul Jud etean, cu Municipiului Hunedoara, Municipiul
Deva, Municipiul Brad, orasele Calan, Geoagiu, Hate g, Simeria si comunele Baia de Cris, Baru,
Bacia, Baita, Balsa, Baru, Blajeni, Banita, Bosorod , Branisca, Bretea Romana, Buces, Bucuresci,
Bulzestii de Sus, Burjuc, Carjiti, Cerbal, Certeju de Sus, Criscior, Densus, Dobra, General Berthelot,
Ghelari, Gurasada, Harau, Ilia, Lapugiu de Jos, Lel ese,Lunca Cernii de Jos, Luncoiu de Jos,
Martinesti, Orastioara de Sus, Pestisu Mic, Pui, Ra chitova, Ribita, Romos, Salaju de Sus, Riu de
Mori, Sarmisegetusa, Soimus, Santamari Orlea, Teliu cu Inferior, Tomesti, Toplita, Totesti,
Valisoara, Vata de Jos, Vetel, Vorta, Zam.
Asociatia are o Adunare Generala, formata din repre zentantii legali ai unitatilor administrativ
teritoriale si o structura executiva de conducere a lcatuita dintr-un presedintele Asociatiei, doi
membrii numiti de Adunarea General pe o perioada de 4 ani.
Sediul Asociatiei este in Romania, Judetul Hunedoar a, Municipiul Deva, CaleaZarandului,
nr. 43.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
105
SECTIUNEA II. ANALIZA SWOT

Orice comunitate trebuie sa asimileze si sa promove ze o viziune strategica in ceea ce priveste
dezvoltarea sa in viitor. Lipsa unei asemenea viziu ni duce la o activitate administrativa haotica, in
cadrul careia se pot rata oportunitati si se consum a irational resurse pretioase. Experienta
internationala a aratat ca proiectele si programele operationale functioneaza cel mai bine atunci cand
fac parte dintr-un cadru coerent si cand exista o c oordonare la nivel strategic.
Principiile care au stat la baza planificarii strat egice au fost asigurarea validitatii stiintifice,
implicarea comunitatii, transparenta, obiectivitate a, coerenta si continuitatea demersului.
Pentru a da roade, insa, planificarea strategica tr ebuie insotita de promovarea, la nivelul
administratiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil sa identifi ce
si sa speculeze oportunitatile aparute in beneficiu l comunitatii.
Analiza SWOT este o metodologie de analiza a unui proiect. Numel e este descriptiv:
Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats
(riscuri).
Pentru a avea certitudine ca politicile si programe le existente corespund necesitatilor de
dezvoltare a Municipiului Brad, in cadrul limitaril or impunse de resursele locale disponibile si
pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europ eana sustine politica de dezvoltare regionala s-
a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locala pentru perioada 2017-2020.
Punctele forte si cele slabe sunt legate de oras si de strategiile acesteia, si de modul cum se
compara cu concurenta. Oportunitatile si amenintari le vin dinspre mediul de piata si din directia
concurentei; de regula sunt factori asupra carora z ona in general nu are niciun control. Analiza
SWOT ia in considerare organizarea asezarii, perfor mantele acesteia, produsele cheie si pietele
strategice.
Analiza SWOT permite concentrarea atentiei asupra z onelor cheie si realizarea de prezumtii
(presupuneri) in zonele asupra carora exista cunost inte mai putin detaliate. In urma acestei analize
se poate decide daca zona isi poate indeplini planu l, si in ce conditii.
Unele "oportunitati" si "amenintari" vor aparea din "punctele tari" si "punctele slabe" ale
comunitatii.
Amenintarile pot fi concrete sau potentiale.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
106

Dezvoltarea Urbana
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Oras municipiu care gazduieste institutii de
importanta regionala(de ex. Spital Municipal
Brad si sectiile specializate, institutii
deconcentrate etc.), concentreaza o mare parte
din forta de munca salariata din regiune si atrage
navetisti din localitatile periferice Amplasarea in zona de nord a judetului, la o
distanta relativ mica fata de municipiul
resedinta de judet, ceea ce duce la
concentrarea investitiilor si a fortei de munca
mai mult in municipiul resedinta, in
detrimetrul municipiului Brad
Potential hodrografic insemnat Zona miniera dezafec tata
Teren acoperit de vegetatie forestiera Relatii teri toriale limitate cu zonele
inconjuratoare
Importante zacaminte ale subsolului Existenta unor zone nefunctionale in cadrul
municipiului
Elaborarea Planului de Mobilitate Urbana a
Municipiului Brad – document programatic
pentru dezvoltarea urbana
OPORTUNITATI AMENINTARI
Posibilitatea de accesare a fondurilor europene
prin intermediul Axei prioritare 3 a Programului
Operational Regional 2014-2020 pentru
mobilitate urbana Reducerea investitiilor de la bugetul de stat
pentru proiecte de infrastructura si de
dezvoltare urbana
PROFIL DEMOGRAFIC
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Caracterul multiconfesional al populatiei – peste
92,2% din locuitori s-au declarant romani la
ultimul recesamant din 2011 Scaderea populatiei municipiului
Ponderea scazuta a populatiei tinere

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
107
Migratia masiva a populatiei tinere catre
centrele universitare
Ponderea redusa a populatiei cu studii
superioare in raport cu marile centre urbane
OPORTUNITATI AMENINTARI
Acordarea de stimulente fiscale pentru
incurajarea natalitatii Migratia fortei de munca (atat persoane inalt
calificate cat si necalificate) spre alte centre
urbane mai mari sau alte tari.
FOND LOCATIV
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Suprafata importanta afrenta fondului forestier Blo curi de locuinte si cladiri publice
nereabilitate din punct de vedere al eficientei
energetice
Deficitul de locuinte sociale si pentru tineri
OPORTUNITATI AMENINTARI
Posibilitatea de accesare fonduri europene
pentru reabilitarea termica a blocurilor de
locuinte si a cladirilor publice Defrisarile masive care au loc in zona
STRUCTURA URBANA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii in
centrul municipiului Infrastructura deficitare din zonele periferice
OPORTUNITATI AMENINTARI
Posibilitatea de a atrage fonduri nerambursabile
pentru modernizarea infrastructurii urbane Dezvoltarea inegala a onei cnetrale
comparativ cu periferia orasului
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
108
Reabilitarea Garii C.F.R. din Municipiul Brad Dista nte semnificative fata de cele mai
apropiate aeroporturi
Reabilitarea DN76 Deva-Brad, care asigura
legatura Deva-Oradea Gradul ridicat de uzura al infrastructurii
rutiere in municipiu
Reabilitarea si modernizarea unor strazi, zone
pietonale si intersectii din municipiu prin POR
2007-2013 Existenta unui numar mare de strazi si
trotuare care necesita lucrari de reabilitare si
modernizare;
Elaborarea si aprobarea Planului de Mobilitate
Urbana Lungimea redusa a pistelor pentru
biciclete(25 km) si lipsa unui sistem integrat
de transport velo
Operator de transport public care acopera
nevoile municipilui Trafic feroviar redus
Existenta transportului auxiliar la nivel de
municipiu Relativa izolare a municipiului fata de
reteaua TEN-T rutiera si feroviara
Lipsa unui sistem de management al
traficului in municipiu
OPORTUNITATI AMENINTARI
Posibilitatea de accesare fonduri nerambursabile
prin Intemediul Axei Prioritare 3 din cadrul
Programului Operational Regional 2014-2020,
in baza Planului de Mobilitate Urbana aprobat Lipsa fondurilor europene pentru continuarea
reabilitarii si modernizarii infrastructurii
rutiere in municipiu
INFRASTRUCTURA TEHNICO -EDILITARA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Derularea unui proiect POS MEDIU pentru
extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa s i
apa uzata Lipsa gazului metan la nivelul municipiului
si a arealului inconjurator
Derularea unui proiect POS MEDIU pentru
management integrat al deseurilor Sistem centralizat de alimentare cu caldura si
apa calda

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
109
Lucrarile partiale de modernizare a retelei de
termificare realizate prin Programul
„Termoficare si confort 2006 -2009 – calitate si
eficienta” Numarul mare de debransari de la sistemul
centralizat de furnizare a energiei termice
Lucrari de modernizare a punctelor termice si a
retelelor aferente prin Programul "Termoficare
2006-2020 caldura si confort" Unele zone sunt deficitare din perspectiva
accesului la infrastructura tehnico-edilitara
Contractarea Strategiei pentru Eficienta
energetica a Mun. Brad Insuficienta extindere a sistemului de
supraveghere video
Nevoile de extindere, reabilitare,
modernizare si eficientizare a sistemului
centralizat de termoficare
Lipsa unui sistem de canalizatie subterana
pentru cabluri
OPORTUNITATI AMENINTARI
Accesarea de fonduri nerambursabile in actuala
perioada de programare Cresterea pretului suportat de populatie si
agenti economici la utilitati
ECONOMIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Important istoric in ceea ce priveste exploatarea
minereurilor auro-argentifere Zona preponderant miniera bazata pe
extractia minereurilor auro-argentifere, in
care activitate a fost sistata
Incurajarea dezvoltarii si acordarea de facilitati
fiscale societatilor care valorifica in activitatea
lor resursele locale existente – oportunitatea
crearii de noi locuri de munca Inchiderea minelor de exploatarea a generat
o rata mare a somajului si migratia populatiei
active
Existenta unui spatiu pretabil pentru crearea
unui incubator de afaceri care sa ofere sprijin si
sa incurajeze dezvoltarea de noi firme – fosta Forta de munca slab calificata sau cu
calificari in domeniul exploatarii
zacamintelor

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
110
platforma a Exploatarii Miniere Tebea,
dezafectata.
Zona defavorizaata – posibilitate de acordare
facilitati fiscale antreprenorilor Nevoia unui parc industrial cu functiuni si
servicii complexe de sprijinire a afacerilor
Existenta unui potential de exploatare forestiera
ridicat – zona cu important fond forestier Numarul redus de locuri de munca din
domenii cu valoare adaugata ridicata, bine
remunerate
Nivelul scazut de salarizare
Slaba dezvoltare a infrastructurii si a
serviciilor de CDI
OPORTUNITATI AMENINTARI
Posibilitatea de accesare fonduri nerambursabile
prin POR 2014-2020 pentru crearea de structuri
de sprijinire a afacerilor Migratia populatiei active, in lipsa atragerii
unor investitori si crearii de locuri de munca
in zona
Posibilitatea accesari de finantari
nerambursabile pentru reabilitarea platformei
Exploatarii Miniere Tebea si crearea unei
structuri de sprijinire a afacerilor Orientarea investitorilor catre pietele
emergente cu potential ridicat de crestere.
Cresterea atractivitatii mediului de afaceri
pentru investitorii Sprijin guvernamental insuficient pentru
dezvoltarea sectorului IMM.
MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Calitatea satisfacatoare a aerului, conform
indicatorilor privind calitatea aerului Procese de degradare naturala si antropica a
solului, care produc modificari ale peisajului
Existenta unei statii de monitorizare automata a
calitatii aerului Suprafata spatiilor verzi este de 23,58
mp/loc, cu 2,42 mai mica fata de normele
europene

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
111
Existenta unor puncte speciale pentru colectarea
deseurilor reciclabile Situri contaminate istoric provenite de la
vechea exploatare miniera
Pozitie limitrofa cu Ariile naturale protejate de
importanta comunitara ROSCI0325 – “Muntii
Metaliferi” si „Muntii Metaliferi” Aparitia alunecarilor de teren pe suprafete
importante
Existenta unui statii de transfer a deseurilor si a
unor echipamente moderne de colectare si
transport a acestora
OPORTUNITATI AMENINTARI
Accesarea de finantare pentru proiecte de
ecologizare a zonei Pericol frecvent de inundatii
Posibilitate de accesare fonduri europene pentru
crearea de spatii verzi si parcuri Accentuarea schimbarilor climatice- Studiile
efectuate de catre Administratia Nationala de
Meteorologie folosind analiza valorilor
termice la nivelul perioadei 1901-2013 de la
un numar de 17 statii meteorologice cu un sir
consecutiv de masuratori de peste 100 de ani
indica faptul ca, in Romania, temperatura
medie anuala a aerului a crescut in ultimii 33
de ani cu 0,5 grade Celsius (1981-2013/10,2
grade Celsius) fata de intreaga perioada
analizata (1901-1980/9,6 grade Celsius).
Realizarea de perdele verzi care sa minimizeze
impactul negative al transportului
TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Patrimoniu cultural bogat, de interes national Lips a unui Centru National de Informare si
Promovare Turistica

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
112
Cladiri monument istoric semnificative Existenta un or constructii de patrimoniu
aflate intr-o stare avansata de degradare
Monumente istorice unice la nivel de tara Slaba rep rezentare si valorificare a
patrimoniului turistic natural
Potential ridicat de dezvoltare a turismului
datorita resurselor detinute si a monumentelor
istorice reprezentative la nivel national pentru
istoria mineritului Slaba promovare la nivel national a
potentialului turistic
Lipsa fondurilor pentru reabilitarea
monumentelor istorice aflate in stare de
degradare
Infrastructura turistica si oferta de servicii si
cazare redusa
OPORTUNITATI AMENINTARI
Valorificarea si promovarea potentialului
turistic al regiunii; cresterea numarului de turist i
care viziteaza Romania si regiunea. Promovarea insuficienta si ineficienta a
Romaniei ca destinatie turistica pe plan
extern
Accesarea de fonduri nerambursabile pentru
reabilitarea monumentelor istorice
Accesarea de fonduri nerambursabile
guvernamentale pentru organizarea de
evenimente culturale si de promovare a
muncipiului
SERVICII SOCIALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta unui serviciu in cadrul Primariei care
asigura servicii complexe pentru persoanele
supuse riscului de excluziune sociala Numarul mare de copii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
113
Infrastructura de servicii sociale modernizata si
dotata corespunzator Lipsa de personal in sfera serviciilor sociale
Derularea de proiecte sociale si educationale cu
copii aflati in centrele de plasament si copii
aflati in situatii de risc Deficitul de locuinte sociale, pentru tineri si
specialisti
Cresterea numarului de persoane varstnice
dependente
Riscul ridicat de crestere a numarului de
copii cu parinti plecati la munca in strainatate
si excluziune sociala a acestora
OPORTUNITATI AMENINTARI
Cresterea gradului de implicare a mediului
privat si non-guvernamental in furnizarea de
servicii de asistenta sociala. Cresterea numarului de persoane care pleaca
la munca in strainatate si implicit a copiilor
care raman in grija unui singur parinte, a
bunicilor sau a altor rude
Elaborarea si implementarea de politici coerente
la nivel national in domeniul incluziunii sociale Deficitul tot mai mare de personal specializat
Accesarea de finantari nerambursabile in sfera
sociala
Posibilitatea derularii de programe in scopul
pregatirii profesionale a asistentilor sociali si
intaririi capacitatii de furnizare a serviciilor
sociale
EDUCATIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Investitiile realizate in infrastructura
educationala de la nivel local Oferta educationala liceeala neadaptata cu
specificul zonei

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
114
Programe de formare derulate la nivelul
institutiilor de invatamant Declinul invatamantului tehnic si profesional
(disparitia scolilor de arte si meserii)
Oferta educationala adaptata numarului de
solicitari Infrastructura si dotarea deficitara a unor
unitati de invatamant
Performantele bune ale elevilor la olimpiade si
concursuri judetele si nationale Capacitatea redusa a serviciilor de tip ”A
doua sansa” pentru combaterea abandonului
scolar
Scaderea numarului de cadre didactice
Dotarea deficitara a laboratoarelor scolare
OPORTUNITATI AMENINTARI
Cresterea interesului populatiei pentru
invatamantul tehnic si profesional si pentru FPC Accentuarea deficitul de cadre didactice
calificate
Cresterea gradului de implicare a mediului
privat si non-guvernamental in furnizarea de
servicii educationale
Posibilitatea accesari de finantari
nerambursabile pentru modernizarea si dotarea
unitatilor de invatamant
SANATATE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta unui spital municipal care asigura in
mare parte nevoile populatiei Dotarea deficitara a Spitalului Municipal cu
aparatura medicala si un grad de uzura
avansat al celei existente
Oferta relativ diversificata de servicii medicale
generale si de specialitate Migratia personalului medical spre unitati
spitalicesti situate in centre mai mari
Existenta Sanatoriului de Pneumofiziologie
Brad, recent modernizat si dotat, care asigura
servicii medicale de inalta calitate

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
115
Existenta cabinetelor private care asigura
nevoile popultiei
OPORTUNITATI AMENINTARI
Posibilitatea de accesare fonduri nerambursabile
pentru modernizarea si dotarea unitatilor
spitalicesti Continuarea fenomenului de migratie a
personalului medical din sectorul public de
sanatate, cu precadere catre alte tari
CULTURA SI SPORT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta infrastructurii adecvate pentru
derularea evenimentelor culturale Institutii culturale importante nereabilitate si
valorificate corespunzator
Existenta unui muzeu unicat – Muzeul Aurului
si a unor monumente istorice importante Scaderea numarului de vizitatori in muzee
Casa de Cultura a Municipiului recent reabilitata
si modernizata Infrastructura sportiva insuficienta si lipsa
facilitatilor pentru anumite sporturi
Biblioteci scolare care detin un important fond
de carte
Agenda cultural-educativa, artistica si sportiva
bogata in evenimente
OPORTUNITATI AMENINTARI
Cresterea interesului populatiei pentru sport si
mentinerea unei stari bune de sanatate Alocarea de fonduri reduse de la bugetul de
stat pentru conservarea si revitalizarea
patrimoniului cultural
Cresterea interesului populatiei pentru activitati
si evenimente culturale
Posibilitatea de accesare fonduri
guvernamentale pentru derularea unor
evenimente culturale
GUVERNANTA LOCALA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
116
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Cresterea interesului populatiei pentru
administrarea comunitatii Deficitul de personal din administratia
publica locala
Elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare
locala pentru urmatorul ciclu de programare Slaba capacitate institutionala si financiara a
asociatiilor de dezvoltare intercomunitara
Nivelul scazut de salarizare al personalului
din admnistratia publica locala
Veniturile scazute la bugetul local in
comparatie cu nevoile de dezvoltare si
investitii.
Nevoia de formare profesionala continua a
personalului din administratie
OPORTUNITATI AMENINTARI
Nevoia de formare profesionala continua a
personalului din administratie Cadru legislativ complex, instabil, inflexibil,
necorelat si fiscalitatea excesiva.
Cresterea alocarilor de la bugetul de stat pentru
investitii la nivelul municipiului

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
117

SECTIUNEA III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIUL UI BRAD
PENTRU PERIOADA 2017-2020

3.1. CONTEXTUL STRATEGIC

3.1.1. Contextul strategic european
Strategia „Europa 2020” – Obiectivul general al ace stei strategii este transformarea UE intr-
o economie inteligenta, ecologica si favorabila inc luziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupar ii
fortei de munca, al productivitatii si pentru a asi gura coeziunea economica, sociala si teritoriala. C ele
trei prioritati stabilite in cadrul acestei strateg ii sunt:
• Crestere inteligenta
• Crestere durabila
• Crestere favorabila incluziunii sociale.
Printre tintele Strategiei Europa 2020 se numara:
• rata de ocupare a populatiei cu varsta cuprinsa int re 20 si 64 de ani de 75%
• nivelul investitiilor in cercetare si dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene
• obiectivul 20/20/20 in materie de energie si schimb ari climatice:
• emisiile de gaze cu efect de sera cu 20% sub nivelu l inregistrat in 1900
• 20% din energia produsa sa provina din surse regene rabile
• cresterea cu 20% a eficientei energetice
• rata de parasire timpurie a scolii sub 10%
• ponderea tinerilor cu varsta intre 30-34 ani, absol venti ai unei forme de invatamant tertiar, de
cel putin 40%

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
118
• scaderea numarului de persoane expuse saraciei cu 2 0 de milioane.
De asemenea, strategia include si 11 obiective tema tice care se doresc a fi realizate in
perioada 2014-2020:
• Intarirea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si a inovarii
• Imbunatatirea accesului la si a utilizarii si calit atii tehnologiilor informatiilor si
comunicatiilor
• Cresterea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii
• Sprijinirea tranzitiei spre o economie cu emisii sc azute de carbon in toate sectoarele
• Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prev enirea si gestionarea riscurilor
• Protejarea mediului si promovarea utilizarii eficie nte a resurselor
• Promovarea transportului durabil si eliminarea bloc ajelor in retelele cheie
• Promovare ocuparii si sprijinirea mobilitatii forte i de munca
• Investitii in competente, educatie si invatare cont inua
• Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraci ei
• Imbunatatirea capacitatii institutionale si a efici entei in administratia publica
Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uni unii Europene integreaza la nivel
teritorial obiectivele de coeziune si competitivita te ale Uniunii, stabilind ca obiective:
1. Amenajarea policentrica a teritoriului
2. O noua relatie urban-rural
3. Accesul egal la infrastructura si cunoastere
4. Administrarea inteleapta a patrimoniului natural si cultural
Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic Guidlines) indica
trei prioritati:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
119
• imbunatatirea atractivitatii Statelor Membre, regiu nilor si oraselor, prin imbunatatirea
accesibilitatii, asigurarea unui nivel si a unei ca litati adecvate a serviciilor si protejarea
mediului inconjurator
• incurajarea inovarii, antreprenoriatului si dezvolt area economiei bazate pe cunoastere, prin
promovarea capacitatii de cercetare-inovare, inclus iv a noilor instrumente TIC
• crearea de noi locuri de munca, mai bine platite, p rin atragerea de noi persoane in procesul
de ocupare si in activitati antreprenoriale, imbuna tatirea adaptabilitatii lucratorilor si a
firmelor si investitiile in capitalul uman
Conectarea Europei – are scopul de a accelera inves titiile pe termen lung in drumuri, cai
ferate, retele energetice, conducte si retele de ma re viteza in banda larga.
• Ameliorarea legaturilor de transport – investitii in proiecte de infrastructura menite sa
faciliteze transportul de marfuri si calatori, in s pecial intre vestul si estul Europei. Investitiile
se vor axa pe moduri de transport ecologice si dura bile.
• Conectarea retelelor energetice – realizarea de conexiuni intre tarile UE, care sa fa ciliteze
furnizarea energiei – atat a celei traditionale, ca t si a energiei provenind din surse
regenerabile.
• Sprijinirea retelelor digitale de mare viteza – crearea de retele in banda larga si furnizarea
de servicii digitale paneuropene. Se vor acorda sub ventii pentru crearea infrastructurii
necesare in vederea introducerii serviciilor de ide ntificare digitala, precum si a serviciilor
electronice in domeniul achizitiilor publice, sanat atii, justitiei si operatiunilor vamale. Banii
vor fi utilizati pentru a asigura conectarea si int eroperabilitatea serviciilor nationale.
CARTA ALBA Foaie de parcurs pentru un spatiu europe an unic al transporturilor – Catre un
sistem de transport competitiv si eficient din punc t de vedere al resurselor – stabileste urmatoarele
obiective de atins pana in anul 2050:
• Eliminarea autoturismelor cu combustibili conventio nali din orase
• Reducerea cu 40% a emisiilor din transportul mariti m

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
120
• Trecerea a 50% dintre pasagerii si marfurile de pe relatiile interurbane de distanta medie de
pe modul rutier pe modul feroviar si naval
• Reducerea in ansamblu cu 60% a emisiilor generate d e activitatea de transport.
In contextul Retelelor Trans Europene de Transport, Agentia Executiva pentru Dezvoltarea
Retelelor Transeuropene de Transport monitorizeaza pregatirea si implementarea proiectelor
aferente celor 30 de axe prioritare definite in dec izia nr. 884/2004/EC.
Energie 2020: O strategie pentru energie competitiv a, sustenabila si sigura COM(2011) 21
din 26.1.2011 – tinteste realizarea unei Europe efi ciente din punct de vedere energetic; construirea
unei adevarate piete integrate pan-europene de ener gie; sporirea puterilor consumatorilor si atingerea
celui mai inalt nivel de siguranta si securitate; e xtinderea pozitiei de lider a Europei in domeniul
tehnologiilor energetice si al inovarii; consolidar ea dimensiunii externe a pietei energetice a UE.
Regiunile cunoasterii – scopul de a intari potentialul Regiunilor Europene, si in particular de
a incuraja si sprijini dezvoltarea, in intreaga Eur opa, in “clustere orientate pe cercetare”, universi tati
asociate, centre de cercetare, intreprinderi si aut oritati regionale.
Strategia Dunarii este o platforma pentru incurajarea parteneriatelo r, atat intre autoritatile locale si
regionale, cat si intre autoritati, mediu privat si sectorul neguvernamental, prin generarea de proiec te
pentru dezvoltarea regiunii Dunarii. Aceasta strate gie are patru piloni:
• conectivitatea (transport durabil, retele de energi e, turism si cultura);
• protectia mediului, a resurselor de apa si manageme ntul riscurilor;
• prosperitate si dezvoltare socio-economica (educati e, cercetare, dezvoltare rurala,
competitivitate, piata interna);
• imbunatatirea sistemului de guvernare (capacitate i nstitutionala si securitate interna)

3.1.2. Contextul strategic national:

Tintele Strategiei Europa 2020 asumate de Romania s unt:
• rata de ocupare a populatiei cu varsta cuprinsa int re 20 si 64 de ani de 70%

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
121
• nivelul investitiilor in cercetare si dezvoltare de 2% din PIB-ul Romaniei
• obiectivul 20/20/20 in materie de energie si schimb ari climatice:
• emisiile de gaze cu efect de sera cu 20% sub nivelu l inregistrat in 1900
• 24% din energia produsa sa provina din surse regene rabile
• cresterea cu 19% a eficientei energetice
• rata de parasire timpurie a scolii sub 11,3%
• ponderea tinerilor cu varsta intre 30-34 ani, absol venti ai unei forme de invatamant tertiar, de
cel putin 26,7%
• scaderea numarului de persoane expuse saraciei cu 5 80.000.

La nivelul Statelor Membre, Strategia Europa 2020 e ste implementata prin intermediul
Programelor Nationale de Reforma (PNR).
Acordul de parteneriat 2014-2020 (varianta aprobata de Guvern, martie 2014) are ca si
obiectiv global Reducerea disparitatile de dezvolta re economica si sociala intre Romania si statele
membre ale UE. Pentru a atinge aspiratiile de crest ere economica si pentru a avea o economie
moderna si competitiva, Romania trebuie sa raspunda urmatoarelor provocari: competitivitatea si
dezvoltarea locala, oamenii si societatea, infrastr uctura, resursele si administratia si guvernarea.
Astfel, pentru fiecare provocare au fost identifica te obiective (corelate cu obiectivele tematice
de la nivelul UE) si prioritati de dezvoltare pentr u perioada 2014-2020:
– Provocarea 1 – Competitivitatea si dezvoltarea loca la
– Provocarea 2 – Oamenii si societatea
– Provocarea 3 – Infrastructura
– Provocarea 4 – Resursele
– Provocarea 5 – Administratia si guvernarea

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
122
Programul Operational Regional 2014-2020 isi propune ca si obiectiv general cresterea
competitivitatii economice si imbunatatirea conditi ilor de viata ale comunitatilor locale si regionale
prin sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri, a conditiilor infrastructurale si a serviciilor, car e sa
asigure o dezvoltare sustenabila a regiunilor, capa bile sa gestioneze in mod eficient resursele, sa
valorifice potentialul lor de inovare si de asimila re a progresului tehnologic.
Axele prioritare definite in cadrul POR 2014-2020 s unt:
1. Imbunatatirea activitatilor de transfer tehnologic
2. Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mic i si mijlocii
3. Eficienta energetica in cladiri publice
4. Sprijinirea dezvoltarii urbane
5. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabila a turismului
6. Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala si locala
7. Dezvoltarea infrastructurii de sanatate si sociale
8. Sprijinirea regenerarii economice si sociale a comu nitatilor defavorizate din mediul urban
9. Imbunatatirea infrastructurii educationale
10. Imbunatatirea activitatii cadastrale
11. Asistenta tehnica
Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020
Plecand de la experienta perioadei de programare 20 07-2013, in scopul asigurarii unei mai
bune coordonari a procesului de gestionare a fondur ilor europene, a unei abordari integrate a
proiectelor majore de investitii vizand indeplinire a obligatiilor asumate de Romania prin Tratatul de
Aderare precum si prin alte directive europene a ca ror perioada de implementarese incheie la
orizontul anilor 2020, Guvernul a stabilit necesita tea gruparii prioritatilor de investitii aferente

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
123
sectoarelor infrastructurii majore de transport, me diu si energie intr-un singur program operational –
Programul Operational Infrastructura Mare.
Axele prioritare ale POIM 2014-2020:
Transport:
1. Dezvoltarea retelei TEN-T pe teritoriul Romaniei
2. Cresterea accesibilitatii regionale prin conectarea la TEN-T
3. Dezvoltarea unui sistem de transport sigur si priet enos cu mediul
Mediu:
4. Protectia mediului si promovarea utilizarii eficien te a resurselor
5. Protejarea si refacerea biodiversitatii, remedierea solurilor contaminate si monitorizarea
calitatii aerului
6. Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prev enirea si gestionarea riscurilor
Energie curata si Eficienta Energetica:
7. Energie sigura si curata pentru o economie cu emisi i scazute de dioxid de carbon
8. Asistenta tehnica
Programul Operational Competitivitate 2014-2020
In cadrul POC 2014-2020 au fost identificate doua a xe prioritare:
1. Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare (CDI) in sprijinul competitivitatii economice si
dezvoltarii afacerilor
2. Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor (TIC) pent ru o economie digitala competitiva
3. Asistenta tehnica

Programul Operational Capital Uman 2014-2020
In cadrul POCU 2014-2020 au fost identificate urmat oarele axe prioritare:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
124
1. Initiativa ”Locuri de munca pentru tineri”
2. Imbunatatirea situatiei tinerilor din categoria NEE T
3. Locuri de munca pentru toti
4. Incluziunea sociala si combaterea saraciei
5. Educatie si competente
6. Asistenta tehnica
Programul Operational Capacitate Administrativa 201 4-2020 isi propune sa consolideze
capacitatea administrativa a autoritatilor si insti tutiilor publice, contribuind astfel la sustinerea
cresterii durabile in Romania.
POCA 2014-2020 este structurat pe trei axe priorita re si are rolul de a contribui la crearea
unei administratii publice moderne capabila sa faci liteze dezvoltarea socio-economica a tarii, prin
intermediul unor servicii publice, investitii si re glementari de calitate, contribuind la atingerea
obiectivelor strategiei 2020:
1. Guvernare eficienta, predictibila si transparenta
2. Administratie accesibila
3. Asistenta tehnica
Programul Operational Asistenta Tehnica 2014-2020 isi propune ca si obiectiv general
asigurarea sprijinului necesar implementarii eficie nte si transparente a fondurilor ESI alocate
Romaniei in cadrul Politicii de Coeziune a UE, prec um si pregatirii urmatoarei perioade de
programare.
Strategia POAT 2014-2020 cuprinde doua directii pri ncipale de actiune:
1) Sprijin pentru beneficiari in implementarea proiect elor finantate din fondurile ESI, precum
si pentru promovarea utilizarii fondurilor si a rol ului politicii de coeziune catre beneficiari si
publicul larg. Aceasta directie de actiune va fi pu sa in practica prin intermediul:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
125
– Axei prioritare 1 ”Capacitatea beneficiarilor de a pregati si implementa proiecte finantate din
fondurile ESI si diseminarea informatiilor privind aceste fonduri”
2) Sprijin pentru sistemul de coordonare, gestionare s i control al fondurilor ESI prin asigurarea
resurselor umane, a cadrului adecvat si a instrumen telor necesare. Aceasta directie de actiune
va fi implementata prin intermediul:
– Axei prioritare 2 ”Sprijin pentru coordonarea, gest ionarea si controlul fondurilor ESI”
– Axei prioritare 3 ”Resursele umane implicate in sis temul de coordonare, gestionare si control
al fondurilor ESI in Romania”.
Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007 – 2013 si 2020, 2030 – obiective:
• modernizarea si dezvoltarea retelei de transport de interes European si national, cresterea
conditiilor de siguranta si a calitatii serviciilor ;
• liberalizarea pietei interne de transport;
• stimularea dezvoltarii economiei si a competitivita tii;
• intarirea coeziunii sociale si teritoriale la nivel regional si national;
• compatibilitatea cu mediul inconjurator.
Strategia de transport intermodal in Romania 2020 – obiective avute in vedere:
• modernizarea si/sau construirea unor terminale inte rmodale si a infrastructurii aferente
• realizarea unor servicii intermodale de calitate
• implementarea unui sistem de urmarire, planificare si management a transportului intermodal
de marfa, utilizand sistemele inteligente de transp ort disponibile pe piata
• stimularea promovarii sistemului national de transp ort intermodal

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
126
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Nationa l al Romaniei 2007-2026 are ca
principale obiective transformarea Romaniei intr-o destinatie turistica de calitate pe baza
patrimoniului sau natural si cultural.
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Ro maniei pentru orizontul de timp
2020, respectiv 2030. Obiectivele pentru 2020 vizeaza atingerea nivelului mediu actual al tarilor
Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvo ltarii durabile.
Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritoriala Roman ia 2030 – are urmatoarele obiective:
• Valorificarea periferialitatii prin dezvoltarea rol ului de conector si releu la nivel continental
si intercontinental
• Racordarea sa reteaua europeana de poli si coridoar e de dezvoltare
• Structurarea si dezvoltarea echilibrata a retelei d e localitati urbane
• Afirmarea solidaritatii urban-rural
• Dezvoltarea rurala
• Consolidarea si dezvoltarea legaturilor interregion ale ca suport al dezvoltarii regionale
• Dezvoltarea adecvata a diferitelor categorii de ter itorii
• Cresterea competitivitatii teritoriale
• Protejarea, dezvoltarea si valorificarea patrimoniu lui natural si cultural.

3.1.3. Contextul strategic regional

Planul de Dezvoltare Regionala Regiunea Vest 2014-2 020

Obiectiv general: Regiunea Vest isi propune ca, orientand interventii le pe nevoile
locuiotorilor sai, sa ajunga la nivelul de calitate a vietii din regiunile puternice, non-capitale ale
Europei Centrale.

Prioritati tematice si obiective specifice regional e:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
127

1. Cresterea competitivitatii regionale prin promovare a inovarii si speciaizarii
inteligente
2. Dezvoltarea unei economii dinamice bazate pe creste ea productivitatii si
antreprenoriat
3. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii intr-o regiune conectata intern si
international
4. Dezvoltarea capitalului uman si cresterea calitatii in sectoarele educatie, sanatate si
servicii sociale
5. Promovarea cresterii sustenabile prin sprijinirea t ranzitiei catre o economie verde in
vederea adaptarii la schimbarile climatice, preveni rea si gestionarea riscurilor
6. Valorificarea specificului local al comunitatilor u rbane si rurale
7. Dezvoltarea durabila a turismului
8. Intarirea capacitatii administrative regionale

Strategia de Specializare Inteligenta a Regiunii Ve st pentru perioada 2014-2020:

Obiectiv general: Prin cresterea constanta a investitiilor in CDI pan a in anul 2023, Regiunea
Vest isi propune sa devina o regiune:
– mai productiva – bazata pe eficienta fortei de mu nca si cu un nivel
ridicat de inovare;
– mai dinamica – prin atragerea si capitalizarea co mpetentelor, ideilor
si capitalului;
– in permanenta conectata la nou – urmarind crester ea valorii
adaugate pe produs si proces.

Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nive l de regiune, pentru perioada 2014–2020,
au fost identificate urmatoarele axe prioritare ori zontale, grupate in functie de „tinta” actiunilor:
1. OFERTA de CDI;
2. CEREREA de CDI;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
128
3. INTERMEDIARII de CDI;
4. FINANTATORII de CDI.
Operatiuni orientative / actiuni:
AUTOMOTIVE
 Atragerea unui producator de automobile in regiune
 Facilitati de cercetare: prototipare, productie se rie limitata si testarea de noi modele
 Formare in industria auto
 Explorarea oportunitatilor legate de cresterea sig urantei, e-moblitate si vehicule
electrice
TIC
 Centru de excelenta
 Scoala de afaceri TIC
 Dezvoltarea de produse si servicii proprii
 Sprijin: antreprenoriat, mentorat, coaching
TEXTILE
 Crearea unui centru CDI
 Achizitionare de noi tehnologii si utilaje
 Dezvoltarea activitatii de proiectare sau generare a de produse noi
AGRO-ALIMENTAR
 Crearea unor centre de productie, colectare, proce sare si marketing produse locale
 Sprijin pentru implementarea standardelor de calita te si securitate a produselor
 Parteneriate producatori – lanturi de distributie

3.1.4. Contextul strategic local

Planul de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) al Muni cipiului Brad

Obiectul Planului de Mobilitate Urbana Durabila al Municipiului Brad este structurarea
politicior de mobilitate la nivelul municipiului i n scopul atingerii obiectivelor generale de

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
129
irnbunatatire a calitatii mediului, a compe titivitatii si siqurantei, incorporand tehnologii
de informare si comunicare care conduc la sus tenabilitatea sistemului urban.

Directii operationale propuse prin tematicile de mobilitate:
 Transport public:
• Achizitionare autobuze ecologice transport loca l;
• Implementare sistem de tarifare integrata tran sport local – transport judetean, e-ticketing;
• Implementare sistem de informare a calatorilor .
 Transport de marta:
• Reglementare logistica de aprovizionare;
• Promovarea si susfinerea dezvoltarii de centr e logistice in zona de Nord-Vest a localitafii.
 Sisteme alternative de mobilitate:
• Realizarea unor trasee pietonale.

• Managementul traficului:

• lmplementare sisteme de management al traficu lui;

• Reglementare interzicere parcare pe axa ptincipe te de clrcuteiie, ON 76 in zona
centrete;
• Reglementari privind reducerea vitezei de cir culafie in zonele vulnerabile;

• Reglementari privind programul de realizare a serviciilor de utilitafi pub/ice.

 Zone cu nivel ridicat de complexitate:

• Reglementare interzicere parcare pe axa princ ipale de circulatie, DN 76 in zona centrala;
• Reglementari privind reducerea vitezei de cir culatie in zonele vulnerabile.

Tinte specifice pentru anul 2020

1. Municipiul Brad – un oras cu o infrastructura moderna, accesibil si competitiv

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
130
La orizontul anului 2020, Municipiul Brad va benefi cia de drumuri de acces si strazi urbane
modernizate, de noi trasee pentru biciclete si piet oni, cu locuri de parcare amenajate, spatii verzi
si urbane moderne si sigure, iluminat public eco-ef icient, calitate crescuta a vietii pentru locuitori i
municipiului.

2. Municipiul Brad –destinatie turistica atractiv a

La nivelul anului 2020, Municipiul Brad va avea o o ferta turistica diversificata, bazata pe o
infrastructura turistica si culturala moderna, unit ati de cazare diversificate, un centru de informare
si promovare turistica, monumente istorice relevant e rehabilitate si introduce in circuitul turistic.
Calendarul de evenimente culturale organizate in lo calitate va fi unul diversificat, care impreuna
cu oferta de produse turistice vor fi promovate int ensiv. Municipiul va putea oferi servicii de
calitate turistilor de toate varstele romani, dar s i straini, interesati de turism cultural, de istori e, prin
conservarea si valorificarea resursele locale (trad itiile zonei, monumentele, siturile arheologice,
rezervatiile si resursele naturale), servicii dezvoltate prin colaborare intre toti agentii i nteresati,
autoritati publice, dar si agenti economici.

3. Municipiul Brad – municipiu cu o economie dezvoltat a, competitiva si diversificata

La nivelul anul 2020 Municipiul Brad va fi un munic ipiu cu o economie dinamica si
competitiva, bazata pe dezvoltarea afacerilor antre prenorilor locali sip e crearea unor structuri de
sprijinire a afacerilor. Se va sustine o infrastruc tura turistica moderna care sa valorifice resursele
locale. Comunitatea economica va avea o pondere mar e in productie si servicii (producatori locali),
prin resurse umane a caror pregatire si specializar e este valorificata si corespunde ofertei de pe
piata muncii locale, intr-un mediu de afaceri flexi bil, reprezentativ si bine structurat, cu
reglementari legislative care stimuleaza dezvoltare a, in beneficiul ambelor sectoare public si privat,
contribuind in cadrul parteneriatelor public – priv at la dezvoltarea locala, iar in cadrul structurilo r
asociative profesionale si sectoriale, la o foarte buna reprezentare a intereselor specifice domeniilo r
in care activeaza.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
131
4. Municipiul Brad – municipiu cu o administrati e locala responsabila si orientata catre
nevoile cetatenilor
Municipiul Brad va oferi cetatenilor sai la orizont ul anului 2020 servicii semnificativ
imbunatatite, cu un personal corespunzator califica t si responsabil si conditii de lucru imbunatatite
semnificativ. Dezvoltarea municipiului se va face i ntr-o maniera de abordare strategica, pe baza
unei planificari, cu tinte si prioritati precise si concrete. Planificarea dezvoltarii locale este un
proces transparent, care va implica asumarea sa de intreaga comunitate.

5. Municipiul Brad – municipiu cu o comunitate u rbana activa si cu un nivel ridicat al
calitatii vietii
La nivelul anului 2020 in Municipiul Brad dezechili brele teritoriale vor fi atenuate printr-
o retea eficienta de servicii sociale, educatie si formare profesionala, care raspunde nevoilor pietei
in continua dezvoltare, asigurandu-se oportunitati egale de participare pentru toata comunitatea,
locuitorii vor beneficia de un stil de viata sanato s, atat ei cat si vizitatorii avand acces la servic ii
medicale preventive, curative si de recuperare de c alitate si la o viata culturala bogata si captivant a,
care promoveaza patrimoniul cultural existent, trad itia si creativitatea.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
132
Sectiunea IV – Portofoliul de proiecte prioritare s trategice ale Municipiului Brad pentru perioada 201 4-2020

Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
1 Infrastructura tehnico – edilitara Cresterea calitatii vietii locuitorilor din unitatea administrativ teritoriala Reabilitarea si
modernizarea strazilor, drumurilor, realizarea de piste de biciclete

Reabilitarea
tramei stradale pentru strazile din Municipiul Brad Modernizare strazi in municipiul Brad

UAT
Buget local/ PNDL

Dezvoltare infrastructura urbana

(strazi, apa, canal, iluminat public)

UAT

Bug et de s tat
prin Programul National de Dezvoltare Locala si buget local
Fonduri
europene nerambursabile – POR 20140-2020, Axa
prioritara 3
Extindere stradala –
Str. Dacilor – DN 74 UAT Buget local
Reconstruirea
podului peste raul Crisul Alb de pe strada Closca UAT Buget local Fonduri guvernamentale

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
133
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Cresterea eficientei
energetice si reducerea consumului de energie Reabilitarea
termica a blocurilor de locuinte Reabilitarea
termica a blocului A4 din Mun.Brad, Jud. Hunedoara, in vederea sprijinirii eficientei si a gestionarii inteligente a
energiei
UAT POR Axa
3, PI 3.1 si
Buget local
Modernizarea
iluminatului public Modernizare si
eficientizare iluminat public in municipiu si satele
apartinatoare
UAT POR Axa 3 si Buget local

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
134
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Modernizare
a sistemului de producitie si distributie a energiei termice si a retelei de agent primar Lucr ari de
modernizare a sistemului public de productie si distributie a energiei termice in vederea eliminarii pierderilor si a scaderii costului de productie a gigacaloriei (Modernizare

Punct termic nr. 4 si a retelelor aferente, Modernizare Punct termic nr.
20 si a re telelor
UAT Programul "Termoficare 2006-2020 caldura si confort”.
Central a
termica pe biomasa cu retea
de
transport agent termic
UAT Programul "Termoficare 2006-2020 caldura
si confort” si Buget
local POIM 2014-2020, Axa 6.1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
135
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Modernizare
Spitalul Municipal asigurarea conditiilor Brad si

optime de desfasurare a

actului medical ,, Eficientizare a
energetica a imobilului Ambulatoriu și
Dispensar T.B.C a Spitalului Municipiului Brad, Jud. Hunedoara UAT POR Axa 3 si Buget local
Infiin tare
sistem de distributie gaze naturale in municipiul Brad prin aducerea conductei de gaz metan(condu cta Dn 300 x 40 bar, 34,6 km, transport gaze naturale Mintia – Brad) UAT Fonduri guvernmentale

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
136
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Crearea/modernizarea
unor spatii verzi destinate petrecerii timpului liber Amenajarea
unor zone de agrement UAT Fonduri guvernmentale Buget local
Construirea
unei baze sportive in cartierul Micro
I UAT Fonduri guvernmentale Buget local
Reparatia
capitala a cinematograful ui Zarand UAT Fonduri guvernmentale Buget local
Crearea de
facilitate de recreere si promenada Construirea unei
alei de promenada pe malul Crisului Alb UAT Fonduri guvernmentale Buget local Fonduri
europene
2 Educatie si cultura Dezvoltarea infrastructurii si imbunatatirea accesului locuitorilor la procesul de educatie si cultura Asigurarea accesului la
infrastructura si servicii
de educatie de calitate pentru toti locuitorii Modernizare/
reabilitare cladiri in care functioneaza institutii de invatamant Reabilitarea,
modernizarea si construirea unei Sali de sport in cadrul
Scoalii Gimnaziale
”Mircea Santimbreanu” Brad
UAT Fonduri nerambursabile POR 2014-
2020,
Axa 10 Buget local

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
137
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Construirea unei
gradinite cu program prelungit, pentru asigurarea unor conditii optime de desfasurare a activitatii invatamantului prescolar UAT Fonduri nerambursabile POR 2014-
2020,
Axa 10 Buget local
Reducerea
ratei de parasire timpurie a scolii Promovarea
importantei scolarizarii in randul populatiei care prezinta risc de abandon scolar UAT si
Institutiile de invatamant Buget local POCU 2014-2020
Derularea de
programe scolare tip “scoala dupa scoala”, accesibile tuturor copiilor UAT si
Institutiile de invatamant ONG Buget local Fonduri private
Derularea de
programe si proiecte pentru copii afalati in situatii de risc UAT si
Institutiile de invatamant, ONG Buget local POCU 2014-2020

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
138
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Sustinerea miscarii
sportive si a activitatii culturale din
municipiul
Brad Dezvoltarea
potentialului cultural si sportiv Derularea de
evenimente culturale si sportive prin Agenda culturala si sportiv a municipiului UAT Buget local AFCN
3 Activitate economica Dezvoltare durabila a economiei locale Crearea unui mediu de afaceri atractiv, dinamic si sprijinirea unei economii competitive
Sprijinirea
competitivitatii mediului economic si stimularea mediului
antreprenoria Incurajarea
firmelor care folosesc resursele umane si materiale existente la nivel local UAT si
societatile comerciale din oras Buget local POR 2014-2020,Axa 1
Susti nerea
dezvoltarii IMM-
urilor UAT si
societatile comerciale din oras Buget local POR 2014-2020,Axa 1
Creerea si/sau
extinderea diferitelor tipuri de structuri locale de sprijinire a afacerilor Infiin tarea de
societati comerciale noi pe terenurile puse la dispozitie de UAT – incubatoare de afaceri UAT si
societatile comerciale din oras Buget local si Buget de stat POR 2014-2020,Axa 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
139
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Revitalizarea si
reconversia zonelor industriale Reconversia fostei
platforme industriale MinaTebea in vederea dezvoltarii unor activitati economice UAT Buget local POR 2014-
2020,
Axa 1
Incurajarea si
dezvoltarea agroturismului Incurajarea
activitatilor mestesugaresti/ artizanale, inclusiv de comercializare Sprijin din partea
Consiliului local pentru producatori UAT,
Asociatii de producatori Buget local si Buget de stat
4 Turism si mediu Dezvoltarea durabila a turismului local
Valorificarea potentialului turistic local Valorificarea
traditiilor in minerit Reabilitarea si
introducerea in circuitul turistic a monumentului istoric Galeria Treptele Romane UAT Buget local Buget de stat Fonduri nerambursabile
Modernizare
obiective turistice si cladiri de patrimoniu UAT Buget local Buget de stat
Valorificarea
patrimoniului cultural Valorificarea
durabila a patrimoniului imobil cultural cu potential turistic Valorificarea
durabila a patrimoniului imobil cultural cu potential turistic UAT Buget local Buget de stat Fonduri nerambursabile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
140
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Valorificarea
durabila a patrimoniului mobil cultural Sus tinerea
mestesugurilor traditionale UAT Buget local Buget de stat Fonduri nerambursabile
Imbunatatirea imaginii
municipiului Brad Promovarea
municipiului Brad Crearea unui
Centru National de Informare si promovare
turistica UAT Buget local
Participarea la
targuri si expozitii UAT Buget local ONG Fonduri private
5 Sanatate, asistenta si protectie sociala Dezvoltarea infrastructurii de sanatate, asistenta sociala si protectie sociala Asigurarea accesului la infrastructura si serviciile de sanatate pentru toti locuitorii
Crearea/
reablitarea/ modernizarea/ extinderea si diversificarea infrastructurii sociale si de sanatate Modernizarea si
dotarea Spitalului Municipal Brad UAT Buget local Fonduri nerambursabile
Modernizarea si
dotarea centrelor de asistenta specializata UAT ,
parteneriate, ONG Buget local Fonduri nerambursabile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
141
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Asigurarea accesului la
infrastructura si servicii
sociale de calitate si combaterea saraciei Reabilitarea,
modernizarea, infrastructurii de servicii sociale, inclusiv dotarea cu echipamente Dotarea cu
echipamente si aparatura de recuperare centre sociale municipiul Brad – Centru de Ingrijire si Asistenta UAT,
parteneriate Buget local Fonduri nerambursabile
Derularea de
programe de promovare destinate accesului la serviciile sociale Proiect pentru
promovarea incluziunii sociale UAT,
parteneriate POCU si buget local
Promovarea incluziunii
sociale Extinderea,
diversificarea si imbunatatirea accesului grupurilor vulnerabile si a comunitatilor izolate la conditii bune
de locuire Constructia de
locuinte sociale pentru gruparile dezavantajate, care locuiesc in conditii improprii UAT Buget local
Constru irea de
locuinte pentru tineri in zona Cartier Micro
Imun Brad UAT Buget local Fonduri guvernamentale

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
142
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Promovarea
educatiei incluzive prin eliminarea segregarii si combaterea discriminarii Proiect pentru
educatie promovarea educatiei incluzive prin eliminarea segregarii si combaterea discriminarii (scoala dupa scoala, sau a doua sansa) UAT,
parteneriate Buget local POCA 2014-2020
Diversificarea
serviciilor sociale oferite Stimularea
ocuparii prin intermediul activitatilor economice sociale Sprijinirea
initiativelor locale pentru dezvoltarea capacitatii antreprenoriale a persoanelor ce apartin grupurilor dezavantajate UAT,
parteneriate Buget local POCA 2014-2020
Activitati de
dezvoltare comunitara integrata (informare/ consiliere/ mediere), in vederea cresterii gradului de coeziune Organizare de
campanii pentru combaterea discriminarii UAT, ONG –
uri Buget local POCU 2014-2020

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
143
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
6 Administratie publica Asigurarea unei bune guvernante la nivel local Imbunatatirea serviciilor oferite de administratia publica locala
Dezvoltarea
capacitatii de planificare strategica Preg atirea
personalului din administratia publica in domenii strategice, respectiv: managementul proiectelor, achizitii publice, management financiar UAT Buget local POCU 2014-2020
Stimularea
schimburilor de experienta si a cooperarii teritoriale Cre sterea
performantelor administratiei publice locale si a interactiunii acesteia cu cetateanul Implementarea
unor solutii de e- guvernare la nivelul orasului UAT Buget local POCA 2014-2020
Cooperare si
schimb de experienta cu alte administratii Participarea in
programele ce vizeaza transferul de expertiza din partea altor institutii de profil din Uniunea Europena UAT Buget local POCA 2014-2020 Fonduri nerambursabile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020
144
Nr.
crt. Domeniul de
interventie Obiectiv
strategic Obiective
specifice /
opera Plan de
actiune Proiecte
propuse Institutia
responsabila Sursa de
finantare
potent iala
Implementare sisteme
management in administratia locala Investitii in
implementarea si certificarea sistemelor de management Proiect privind
implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si UAT Buget local POCA 2014-2020
Strategii
privind dezvoltarea unitatii administrativ teritoriale Elaborarea/
revizuirea strategiilor de dezvoltare, planurilor urbanistice si de amenajare a teritoriului, elaborare Plan de mobilitate urbana UAT Buget local POR 2014-2020

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020

143

SECTIUNEA V – SISTEMUL DE IMPLEMENTARE. PLANUL DE A CTIUNE
PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Pentru asigurarea implementarii prezentei strategii , propunem urmatorul plan de
actiune, structurat pe trei intervale de timp:
Actiuni de intreprins pe termen scurt (2017)

Actiuni Responsabili
Aprobarea Strategiei de Dezvoltare a municipiului
Brad pentru perioada 2017-2020 in cadrul Consiliulu i Local,
prin adoptarea de hotarari in acest sens Consiliul Local
Selectarea listei de proiecte prioritare propuse sp re
implementare si aprobarea acestora de catre Consili ul Local Consiliul Local
Elaborare documentatiilor tehnico-economice aferent e
proiectelor prioritare (identificare terenuri/cladi ri, pregatire
documente care sa ateste regimul juridic al
terenurilor/cladirilor, studii de prefezabilitate-f ezabilitate,
documentatii urbanistice, etc.) Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul institutiei
Firme de consultanta
Parteneri din judet, din alte
judete din Romania sau din alte tari
Identificarea, analizarea si selectarea surselor de
finantare pentru proiectele propuse spre implementa re in
urmatoarea perioada de programare din alte fonduri decat
FESI 2014-2020 (parteneriate public-privat, credite , alte
resurse financiare externe, fonduri de la bugetele de stat si
local, etc.) Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul institutiei

Identificarea partenerilor publici si privati pentr u
dezvoltarea si implementarea proiectelor prioritare Primaria Brad

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020

144

Servicii si directii
specializate din cadrul institutiei
Realizarea de acorduri de parteneriate intre Primar ia
Brad si actorii relevanti de la nivel local, judete an si national
pentru realizarea proiectelor din portofoliul de pr oiecte
prioritare Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul institutiei
ADI-uri
Consiliul Judetean
Hnedoara
Mediul de afaceri
Alti actori relevanti
Identificarea si informarea potentialilor beneficia ri
asupra surselor de finantare complementare existent e pentru
cresterea gradului de absorbtie al fondurilor europ ene Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul institutiei
Autoritati de Management /
Organisme Intermediare
Planificarea multianuala a bugetului avand in veder e
resursele necesare pentru implementarea proiectelor prioritare
si stabilirea graficului de derulare/implementare a Strategiei
(includerea in bugetul multianual a investitiilor p ropuse ca
fiind prioritare in vederea pregatirii lor) Primaria Brad
Directia Economica in
colaborare cu serviciile si directiile
specializate din cadrul institutiei
Pregatirea cadrului institutional si a resurselor u mane
pentru implementarea cu succes a proiectelor priori tare, in
primul rand prin consolidarea unitatilor de impleme ntare a
proiectelor din cadrul municipalitatii si a institu tiilor
subordonate, dar si prin externalizarea unor activi tati de
management de proiect. Primaria Brad

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020

145

Actiuni de intreprins pe termen mediu (2018-2019)
Actiuni Responsabili
Continuarea activitatilor pe termen scurt care nu a u fost
finalizate (actiunile noi si diferite fata de cele anterioare) Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul
institutiei
Realizarea de parteneriate public private pentru de zvoltarea
proiectelor majore de la nivel local Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul
institutiei

Promovarea si sprijinirea initiativelor private in domeniile
prioritare si complementare proiectelor prioritare (de ex. acordarea de
facilitati fiscale intreprizatorilor privati care c reeaza locuri de munca in
oras, sprijinirea activitatilor de responsabilitate sociala ale companiilor
locale etc.) Primaria Brad
(Consiliul Local,
Primar, Directia
Economica, Impozite si
Taxe, Urbanism,
Mediul de afaceri
Implementarea proiectelor prioritare (realizare ach izitii publice,
executare lucrari, etc.), Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul
institutiei
Echipele de proiect
constituite
Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel nation al si
international (materiale promotionale, participare la manifestari
internationale, site-uri, etc.) Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul
institutiei
Echipele de proiect
constituite

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020

146

Monitorizarea stadiului implementarii proiectelor d in
portofoliul de proiecte prioritare si realizarea un or rapoarte de progres Servicii si directii
specializate din cadrul
institutiei
Echipele de proiect
constituite
Evaluarea intermediara a Strategiei de Dezvoltare a
Municipiului Brad pentru perioada 2017-2020 Primaria Brad
Echipa desemnata
prin Dispozitie a
Primarului pentu
monitorizarea Strategiei
Depunerea de proiecte de rezerva cu finantare din p osibilele
prealocarile Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul
institutiei
Echipele de proiect
constituite

Actiuni de intreprins pe termen lung (2019-2023)

Actiuni Responsabili
Continuarea activitatilor pe termen mediu care nu a u fost
finalizate (actiunile noi si diferite fata de cele anterioare) Primaria Brad

Revizuirea strategiei pe baza evaluarii si luarea d e masuri
corective (daca este cazul) Primaria Brad
Consultant extern
Finalizarea implementarii proiectelor prioritare P rimaria Brad

Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel nation al si
international Primaria Brad

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020

147

Servicii si directii
specializate din cadrul
institutiei
Echipele de proiect
constituite
Promovarea si sprijinirea initiativelor in domeniil e prioritare si
complementare proiectelor prioritare Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul
institutiei
Echipele de proiect
constituite
Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Brad pentru
urmatoarea perioada de programare (2021-2027) Primaria Brad
Servicii si directii
specializate din cadrul
institutiei
Consultanti externi

Surse de finantare care pot fi utilizate pentru imp lementarea proiectelor prioritare din
portofoliul de proiecte prioritare sunt: fonduri eu ropene, bugetul de stat, bugetele locale, credite
sau fonduri private. In lista proiectelor strategic e prioritare ale municipiului Brad au fost
indicate, pentru fiecare dintre acestea, sursele de finantare potentiale.

Structura de implementare a Strategiei de Dezvoltar e a Municipiului Brad pentru
perioada 2017-2020

Implementarea cu succes a Strategiei de Dezvoltare a municipiului necesita stabilirea
unor relatii de cooperare intre diferitele departam ente ale municipalitatii, in vederea planificarii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BRAD 2017 – 2020

148

proiectelor si implementarii cu succes a acestora. In acest sens, pentru realizarea acestui
obiectiv, municipalitatea asigura resursa umana si financiara necesara.
Primaria Municipiului Brad va desemna o echipa care sa coordoneze si sa supervizeze
implementarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiul ui Brad.
Echipa de Implementare a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului se constituie prin
decizia Primarului Municipiului Brad, aflandu-se su b coordonarea directa a acestuia, formata
din personal specializat din cadrul anumitor depart amente relevante ale municipalitatii.

Fig.31 Structura de implementare a Strategiei de De zvoltare a Mun. Brad pentru
perioada 2017-2020

PRIMAR
DIRECTIA
TEHNICA SI
ARHITECT SEF COMPARTIMENT
BUGET, FINANTE,
CONTABILITATE COMPARTIMENT
JURIDIC RELATII PUBLICE VICEPRIMAR