STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CEPLENIȚA 2014 – 2020 Cuvânt înainte STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI 2014 -2020… [616681]

COMUNA CEPLENIȚA
JUDEȚUL IAȘI
ROMÂNIA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CEPLENIȚA
2014 – 2020

Cuvânt înainte

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2adresat de Primarul comunei Cepleni ța

Stima ți locuitori ai comunei Cepleni ța ,

Am deosebita plăcere să v ă prezint strategia de dezvoltare pentru anii
2014 -2020 , realizată pentru comuna Cepleni ța, și sper ca aceasta să ofere o
imagine cât mai clară a obiectivelor pe care administra ția locală și le -a fixat
pentru urmă torii ani.
Expunerea acestei activită ți tehnice și consultative în acest proiect nu a fost o
sarcină u șoară. Rezultatele studiilor și ale procesului de elaborare a strategiei ne –
a oferit nouă, administra ției locale, o modalitate utilă pentru identificarea
priorită ților și pentru selectarea acțiun ilor și a politicilor viitoare .
Faptul că unele idei și propuneri nu au fost preluate în totalitate în acest
document se datorează fie cosntrângerilor legale și financiare ale comunității, fie
dificultă ților de implementare a acestor idei și propuneri.
Strategia aceasta î și propune îmbunătățirea continuă a calității vieții și creșterea
bunăstării atât pentru genera țiile prezente, cât și pentru cele viitoare. În acest
scop trebuie promovată o economie dinamică și competitivă, care să asigure
locuri de mun că, un înalt nivel de educa ție, ocrotirea sănătă ții, coeziunea socială
și protecț ia mediului , într -o lume sigură, ce respectă diversitatea culturală .
În acest context, poate mai mult ca niciodată, se impune necesitatea existenței
unei viziuni strategice pe termen lung, care să traseze direcțiile de dezvoltare a
localității, cuprinse într -un document coerent, exprimând o abordare integrată a
problemelor cu care se confruntă comunitatea și prezentând aspirațiile de
dezvoltare ale acesteia, bazate pe potenți alul local existent.
Obiectivul general al strategiei comunei Cepleni ța îl reprezintă dezvoltarea
echilibrată și armonioasă a localității prin crearea și prin susținerea unui mediu
economico – social competitiv, stabil, sănătos și diversificat , care să asi gure
creșterea economică continuă și calitatea vieții cetățenilor comunei.
Existența unei strategii de dezvoltare locală , ca instrument de management utilizat
pentru a aborda problemele cu care se confruntă o comunitate și pentru a
valorifica oportunită țile de orice fel, reprezintă, astfel, o condiție esențială pentru
asigurarea unei dezvoltări locale armonioase.
Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele
specifice ale localită ții abordate într -un cadru integrat, cor elate cu obiectivele și
cu planurile strategice elaborate la nivel regional, național și european,
subliniind interdependen ța dintre local și global sub deviza : "Gândește global și
acționează local ! " .
Primar,
Dumitru LAIU

CUPRINS
1. PREZENTAREA PLANULUI

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 31.1. Principiile de bază care au stat la baza elaborării Strategiei
1.2. Analiza și monitorizarea agenților de dezvoltare locală
2. ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
2.1. Așezarea
2.2. Aspecte generale ale spa țiului rural române sc
3. DEZVOLTAREA REGIONALĂ
3.1. Probleme regionale de dezvoltare
3.2. Obiectivul Strategic
3.3. Strategia de Dezvoltare a Agen ției de Dezvoltare Regională Nord -Est
4. PREZERNTAREA COMUNEI CEPLENI ȚA
4.1. Elemente ale cadrului natural
4.2. Relații în teritoriu
4.3. Activită ți economice
4.4. Activi tăți agricole
5. PRODUC ȚIA VEGETALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA
5.1. Produc ția pomi -viticolă a Comunei Cepleni ța
5.2. Produc ția animalieră a Comunei Ceplenița
5.3. Silvicultura și gospodărirea apelor
5.4. Activită ți neagricole
6. POPULA ȚIA – ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
7. CIRCULA ȚIE
8. REȚEA UA EDILITAR GOSPODĂREASCĂ
8.1. Necesită ți și opțiuni ale populației
8.2. Disfunc ționalități
9. ANALIZA SWOT A COMUNEI CEPLENI ȚA
9.1. Avantaje
9.2. Dezavantaje
9.3. Oportunită ți
9.4. Pericole
9.5. Concluzii la Analiza SWOT
9.6. Evolu ția posibilă, priorități
9.7. Optimizarea rela țiilor în teritoriu
9.8. Dezvol tarea activită ților
9.9. Obiective de utilitate publică
10. DEZVOLTAREA STRATEGICĂ A COMUNEI CEPLENI ȚA
10.1. Misiune, viziune, obiective strategice
10.2. Factori de interes local responsabili în atingerea obiectivelor generale
și specific
10.3. Direc țiile Strategice
11. IMPLEMENTAREA SI MONITORIZAREA STRATEGIEI

1. Prezentarea planului
1.1. Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost următoarele:

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4 principiul cunoașterii trăsăturilor locale . Strategia a fost elaborată de persoane implicate
activ în dezvoltarea comunității și care cunosc foarte bine realitățile din această comună.
 principiul realității. Acest plan strategic prezintă potențialul, stadiul de dezvoltare și
baza de la care se pleacă în cad rul proceselor dezvoltării durabile.
 principiul continuității și sustenabilități. Strategia va fi îmbunătățită continuu și după
adoptarea acesteia de către consiliul local.
 principiul armonizării cu obiectivele de dezvoltare existente la nivelul Uniunii Europene.
Interesul pentru acest tip de activitate a fost dat de faptul că aplicarea strategiei de dezvoltare regională și
rurală va conduce la reducerea disparităților din cadrul spațiului rural.
Utilitatea elaborării planurilor de dezvoltarea strategi că este susținută de argumente, care în esență
vizează:
 utilizarea resurselor umane și logistice existente – elaborarea unui plan strategic de
dezvoltare locală contribuie, pe termen mediu și lung, la gestionarea mai eficientă a resurselor loc ale
(resurse umane, financiare, logistice etc.), permițând mobilizarea la cote superioare a acestor resurse
în vederea atingerii obiectivelor propuse în cadrul planurilor de dezvoltare;
 existența unui plan de dezvoltare creează/facilitează obținerea resurselor financi are care
să susțină procesele de dezvoltare la nivel local. Planul strategic clarifică pentru toți factorii
implicați în programele de ajustare sau dezvoltare socială care sunt obiectivele urmărite de
autoritățile locale pe termen mediu și lung, rolul stra tegiei de dezvoltare fiind acela de a modifica
optica elaborării unor strategii conjuncturale prin care se urmărește elaborarea ,,strategiilor de
supraviețuire imediată” (satisfacerea unor nevoi imediate). Această perspectivă imediată trebuie
înlocuită cu perspectiva dezvoltării strategice.
Scopul acestei lucrări este aceea de a face o diagnoză a spațiului rural la nivelul comunei, în vede rea
identificării principalelor probleme cu care se confruntă acestă comunitate, precum și definirea une i
strategii de dezvoltare rurală. Diagnoza acestui spațiu a fost realizată pe mai multe nivele, printre care:
 nivel statistic;
 evaluarea activității administrației publice locale;
În cele ce urmează considerăm ca fiind importantă prezentarea atât a PLANULUI NAȚIONAL
STRATEGIC 2014 -2020, Strategia de Dezvoltare a regiunii NE 2014 -2020 precum și a Județului Iași,
pentru a observa în ce măsură prezentul Plan de Dezvoltare Strategică se integrează în principiile s tabilite
în cadrul acestor strategii naționale, regionale, locale care au fost elaborate în concordanță cu
reglementările Uniunii Europene.

1.2. Analiza și monitorizarea agenților de dezvoltare locală
Implicarea comunității în programele de dezvoltarea locală presupune asumarea direcțiilor de acțiune în
ceea ce privește planificarea strategică de către unitățile de dezvoltare: sat sau comună. Procesul de
participare a comunității implică valențe multiple:
educaționale: existența unor modele și practici care s ă fie însușite de către membrii activi ai comunității;

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5politice: acest aspect presupune posibilitatea comunității de a impune anumite decizii, precum și dreptul
de a controla persoanele care le reprezintă interesele;
economice: vizează în principal susține rea comunității privind participarea cu bani , bunuri sau muncă
voluntară;
organizaționale: în această situație este necesară existența unor cadre instituționale care să orienteze sau
să mobilizeze resursele în ceea ce privește procesele de dezvoltare comu nitară, în cadrul acestui capitol
trebuie subliniată importanța agenților de dezvoltare locală.
Responsabilități ale administrației publice locale:
 identificarea de resurse și parteneri pentru dezvoltarea locală
 responsabilitatea definirii strategiilor de dezvoltare locală
 responsabilitatea inițierii unor programe de dezvoltare locală și corelarea lor cu
programe și strategii de dezvoltare în plan național, regional sau european.
2. România în Uniunea Europeană
2.1. Așezarea
România este situata în partea de sud -est a Europei la intersecția cu principalele axe de comunicații
europene Nord -Sud si Est –Vest.
Suprafața României este de 238.391 km2 reprezi ntă 5,49 % din suprafața UE 25, iar ca populație 21,733
mil loc reprezintă 4,77 % din 454,9 mil. loc. total populație Uniunea Europeană.
Conform metodologiei O.E.C.D. de clasificare a regiunilor rurale, la nivelul NUTS III în România
spațiul rural, însume ază 99% din teritoriu și 90,6% din populație, față de Uniunea Europeană, unde
acesta deține 84,4% din suprafața totală și 39,5% din populația totală.

2.2. Aspecte generale ale spațiului rural române sc
Condiții naturale
Teritoriul României prezintă toate cele trei mari categorii de relief: 31% munți, 36% dealuri și
podișuri, 33% câmpii și lunci intr -o dispunere concentrică și sub aspect de amfiteatru a treptelor majore
de relief.
În urma prelucrării informațiilor la nivelul spațiului rural suprafețele rezultate pentru
principalele forme de relief (câmpie, deal, munte) și de asemenea procentele principalelor forme de
relief față de suma suprafeței totale agricole și forestiere se prezintă astfel:
Clima României este temperat continentală de tranziție, cu influențe oceanice dinspre vest,
mediteraneene dinspre sud -vest și continental -excesive dinspre nord -est. Precipitațiile medii anuale sunt
variabile în funcție de altitudine: 500 mm la câmpie, 700 mm la deal si 1200 mm la munte.

3. Dezvoltarea regională
3.1. Probleme regionale de dezvoltare

Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord -estica a Romaniei este o zona in care istoria,
cultura si traditia completeaza mediul natural, deosebit de atragator. Regiunea Nord -Est este cea
mai mare regiune de dezvoltare a Romaniei sub aspectul numarului de locuito ri si al suprafetei
detinute.
Din persp ectiva geografica, linia peisajului variaza de la lanturile muntoase impadurite din Vest,
spre podisurile line din centru si apoi catre campii in Est, cu lacuri, vii si zone agricole extinse .
Beneficiind de o bogata traditie istorica, culturala si spiritua la, regiunea imbina in mod armonios

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 6traditionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteia putand fi folosit pentru
dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane.

Regiunea de Dezvoltare Nord – Est este un generator de dezvoltare economico -sociala,
elaboreaza si promoveaza strategii, atrage resurse, identifica si implementeaza programe de
finantare si ofera servicii pentru stimularea cresterii economice durabile, a parteneriatelor si
spiritului antrepreno rial.

Cu toate că Regiunea Nord -Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul
numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de
dezvoltare.
Astfel, deși in perioada 2005 -2008 pro dusul intern brut regional pe cap de locuitor a crescut în
termeni reali, rata de creștere înregistrată a fost inferioară celei medii naționale, ceea ce a cond us la o
accentuare a disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni.

Principalii factori care determina nivelul scazut de dezvoltare a Regiunii Nord -Est sunt:

A. Alternative economice reduse pentru populatia din mediul rural.
In mediul rural locuieste 57% din populatia regiunii, reprezentand peste 2 milioane de persoane.
Dintre acestia peste ju matate de milion il reprezinta persoanele ocupate in agricultura. In cele mai multe
cazuri acestea practica o agricultura de subzistenta, lucrand pentru propria gospodarie, nedezvoltan d o
activitate aducatoare de venituri(ferme de subzistenta) – practic es te o forma de autoconsum,
necuantificata in produsul intern brut regional. Mai mult, o treime dintre acestia au varste de pest e 55 de
ani si nivele reduse de calificare. In aceste conditii, in numeroase localitati rurale au aparut pun gi de
saracie formate din persoane care sunt lucratori individuali in agricultura(forma deghizata de somaj), cu
un nivel redus sau fara venituri, cu un nivel scazut de calificare – persoane care au o accesibilitate redusa
la servicii publice de educatie si sanatate. Practic tre i sferturi din populatia saraca a regiunii locuieste in
mediul rural, iar un sfert dintre acestia il reprezinta tineri intre 16 si 24 de ani.

B. Competitivitatea scazuta a mediului economic.
In regiune intreprinderile active existente au o productivitate a m uncii redusa, inferioara mediei
nationale cu 30%. Cele mai scazute productivitati se inregistreaza in comert, industria prelucratoar e si in
mod surprinzator in comunicatii si informatii. Nivelul scazut al productivitatii se datoreaza pe de o parte
contribu tiei modeste aduse de sectorul de cercetare, dezvoltarea tehnologica si inovare, iar pe de alta
parte de transferul redus si punerea in practica a rezultatelor de catre sectorul productiv. La nive l regional
ponderea cheltuielilor realizate de sectorul cerc etarii si dezvoltarii reprezinta doar 0,3% din produsul
intern brut regional, in scadere continua. Mai mult, din cuantumul total al cheltuielilor de cerceta re-
dezvoltare doar o treime sunt realizate de catre intreprinderi. Dezvoltarea limitata a tehnologie i
informatiei si comunicatiilor, cat si gradul redus de penetrare a serviciilor de internet (in specia l in
mediul rural) constituie obstacole in tranzitia catre economia cunoasterii. Astfel, numarul intrepri nderilor
cu servicii si/sau produse in domeniul T IC reprezinta doar 8% din totalul national, cu o contributie
modesta la cifra de afaceri nationala pe acest segment. Totodata, numai 36% dintre gospodarii au acc es
la internet, jumatate dintre gospodarii nu au echipamente informatice, iar jumatate din popu latie nu a
accesat niciodata internetul. Productivitatea economica redusa determina si un nivel redus al export urilor,
doar 4,3% din volumul total al exporturilor romanesti este asigurat de regiune – cea mai mare parte a
firmelor se adreseaza prin produsel e si serviciile realizate catre piata interna.
In conditiile in care criza economica va continua si cererea agregata si investitiile publice vor st agna,
cresterea reala a produsului intern brut regional nu va putea fi sustinuta in absenta unor intervent ii
dedicate cresterii competitivitatii.

C. Nivelul scazut de atractivitate, in special a zonelor rurale si oraselor mici si mijlocii.
Zonele rurale, in special cele din partea estica a regiunii, sunt caracterizate printr -un nivel redus de
dezvoltare al infra structurii de baza – gradul redus de modernizare a drumurilor comunale care determina
o accesibilitate redusa catre centrele urbane (implicit la servicii de educatie si sanatate), infras tructura de
utilitati insuficient dezvoltata din punct de vedere canti tativ si calitativ in raport cu populatia existenta,

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 7accesul redus la internet si la serviciile aferente societatii informationale. Adaugand la toate ace ste
elemente si lipsa locurilor de munca, obtinem un tablou al cauzelor care determina migrarea tineril or din
mediul rural fie catre alte State Membre(in cautarea unui loc de munca), fie catre zonele urbane
dezvoltate.
Totodata, zona rurala se confrunta cu probleme de mediu – suprafete intinse sunt afectate de
fenomenele de panta (eroziune, alunecari de ter en, inundatii), insumand o treime din suprafata totala
afectata a Romaniei.
Cele mai multe din orasele mici si mijlocii ale regiunii se confrunta cu un nivel scazut de atractiv itate
datorat unei complex de factori economici, sociali, de mediu. In cele mai multe cazuri infrastructura
tehnica -edilitara existenta este invechita, iar satele arondate nu sunt conectate la retele de utilitati.
Accesibilitatea si mobilitatea in interiorul localitatilor este limitata de gradul avansat de uzura a strazilor
orasenesti , de lipsa/insuficienta locurilor de parcare, de foarte slaba prezenta a unor forme alternative de
transport (biciclete, transport ecologic, etc). Nivelul redus al investitiilor private realizate, pr ecum si
efectele crizei economice si financiare au condus la o restrangere a locurilor de munca existente. Lipsa
locurilor de munca atractive, a oportunitatilor de petrecere a timpului liber determina numerosi
absolventi de invatamant superior sa isi stabileasca domiciliul in alte zone, urbane, mai dezvoltate . Mai
mult, fenomenul migratoriu are loc si in randul tinerilor absolventi de liceu care detin o calificar e – multi
fiind plecati in cautarea unui loc de munca in alte State Membre. In aceste conditii, asistam la un nivel
ridicat al somajului in randul tineri lor – practic, la fiecare trei tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de
ani, unul dintre ei este somer.
Totodata, desi numeroase zone dispun de oportunitati (energii regenerabile, potential agricol si zoo tehnic
ridicat), datorita gradului redus de atrac tivitate nu reusesc sa atraga investitiile necesare care sa valorifice
aceste oportunitati si implicit sa contribuie la relansarea economica.

3.2. Obiectivul strategic
 Accelerarea creșterii economice a regiunilor României, cu prioritate a Regiunilor și localităților
mai slab dezvoltate, astfel încât, la sfârșitul perioadei de programare, disparitățile între Regiuni ,
în termeni de dotări infrastructurale și mediu de afaceri, să se diminueze;
 Îmbunătățirea gradului general de atractivitate și accesibilitate a regiunilor ;
 Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri;
 Valorificarea potențialului turistic, istoric și cultural al regiunilor și creșterea contribuției ac estor
domenii la dezvoltarea regi unilor;
 Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane;
3.3. Strategia de dezvoltare a Agenției de Dezvoltare Regională Nord -Est
Obiectivul major al activității Agenției de Dezvoltare Nord – Est – după cum reiese din această strategie
– este reprezentat de creșterea calității vieții și dezvoltarea economico – socială durabilă a regiunii.
 Regiunea Nord -Est se încadrează în categoria regiunilor cu venituri modeste privind execuția
bugetară, c eea ce demonstrează posibilități limitate de generare a veniturilor la nivelul
administrației publice locale și regionale, demonstrând o capacitate financiară fragilă. De
asemenea, s -a constatat că există o dependență a bugetelor locale față de bugetele ce ntrale,
datorită competențelor limitate privind gestiunea financiară județeană și locală. Marea majoritate
a județelor se bazează pe subvenții de la bugetul de stat, ȘI rectificări bugetare, foarte puține
dintre județe putându -se bucura de o oarecare auton omie financiară;
 Analiza capacității administrative și a infrastructurii locale prin prisma resurselor umane a
demonstrat faptul că Regiunea se caracterizează printr -un sistem de management al
performanțelor personalului responsabil pentru implementarea p roiectelor cu finanțare din FS
deficitar, dublat de o lipsă a remunerării personalului, ceea ce a condus la o împovărare a
angajaților cu mai multe sarcini. De asemenea, tot în categoria capacitate administrativă/ resurse
umane, se constată că Regiunea est e deficitară la capitolul angajați în domenii cheie, precum:
ingineri constructori, informaticieni sau arhitecți. Din analiza organigramelor consiliilor județene

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 8se constată un număr mare al posturilor vacante, gradul de ocupare reflectând fie o dimensiona re
nerealistă a posturilor, fie că aceste posturi au fost blocate din anul 2010 și nu au mai putut fi
ocupate;
 La nivelul regiunii este sesizată o lipsă a viziunii asupra dezvoltării regionale, o capacitate redu să
de accesare a fondurilor, la acest capito l există disparități interjudețene, unele dintre județe duc
lipsă și de personal specializat în implementarea proiectelor;
 Se constată o colaborare insuficient dezvoltată între administrația publică și societatea civilă,
datorită existenței unor parteneria te care nu sunt suficient de mature, dezvoltate și care nu susțin
și dezvoltă interesele comunității. În acest sens, buna guvernare reprezintă o oportunitate pentru
realizarea parteneriatelor între APL și societatea civilă determinând creșterea responsabil ităților
partenerilor;
 În ceea ce privește serviciile de e -guvernare, la nivelul Regiunii Nord -Est nu există elemente
specifice, întrucât astfel de servicii nu sunt foarte răspândite sau implementate. Astfel, un număr
redus al instituțiilor sunt înscrise pe site -ul e-guvernare.ro, dintre care cele mai puține sunt
reprezentate de prefecturi și unități publice;
 La nivelul regiunii, nicio regie autonomă nu este înscrisă în e -guv. De asemenea, regiunea este
deficitară și la capitolul serviciilor on -line dispo nibile pentru plata taxelor. Există câteva primării
din regiune care au implementat serviciul pentru plata on -line prin card a taxelor și impozitelor
datorate la bugetul local.

4. PREZENTAREA COMUNEI CEPLENI ȚA

Comuna Cepleni ța este situat ă în partea de nord-vest a jude țului Iași, având centru de comun ă
situat la aproximativ 70 Km distan ță de municipiul Ia și și la 5 km sud de Hârl ău.
În componen ța comunei Cepleni ța intră satele: Cepleni ța, Buhalni ța, Poiana M ărului, Zlodica .
Cepleni ța este centrul comunei, s ituat la 1 km de drumul na țional 28B.
Vechimea a șezării dateaz ă din anul 1554 când a fost atesta tă documentar pentru prima dat ă.
Comuna dispune de un iaz cu o suprafa ță de 62 ha folosit agropiscicol precum și de numeroase obiective
turistice (conacul unde a locuit Grigore Ureche , beciul lui Ștefan cel Mare din satul Zlodica, a șezarea
traco -getic ă de pe dealul C ătălina și un muzeu etnologic și arheologic în satul Buhalni ța). Pe alocuri se
exploateaz ă în cariere gresii și argile. Se p ăstreaz ă ansamblul din 18 25-1837, biserica Sf. Voevozi din
anul 1802 și un pod de piatr ă din secolul XV.
Buhalni ța, situat la 3 km spre vest fa ță de centrul comunei, într-o regiune deluroas ă ; este atestat
documentar din anul 1612. Biserica Na șterea Maicii Domnului este din anul 1 836. În sat exist ă și hanul
Cantacuzino -Pașcanu de la începutul secolului XIX.
Poiana M ărului , situat la 5 km spre vest fa ță de centrul comunei, într-o zon ă deluroas ă pe valea
pârâului Buhalni ța fiind atestat documentar în anul 1864.
Zlodica , așezat la 3 k m sud -vest de centrul comunei, pe drumul na țional 28B, atestat în anul
1605. În sat se mai p ăstreaz ă beciul lui Zlodic ă din secolul XV, un pod de piatr ă din acela și secol precum
și biserica din lemn Sf. Gheorghe din secolul XVII.
Zona în care sunt amplasat e localit ățile componente ale comunei este bogat ă în vestigii istorice
care atest ă vechimea, stabilitatea și continuitatea poporului rom âne aceste meleaguri. Astfel, în partea de
sud-vest se afl ă stațiunea neolitic ă Cucuteni iar mai jos, spre vest, cetatea dacic ă Cătălina a c ăror valoare
și importan ță fiind cunoscute ne determin ă să nu zăbovim aici. În partea de sud se afl ă Cotnari, iar la
nord ora șul Hârl ău, ambele cunoscute mai ales din perioada medieval ă când domnitori ai Moldovei, în
frunte cu Ștefan ce l Mare, s -au deplasat adesea în aceast ă zonă, au emis numeroase acte de cancelarie,
mai ales confirmarea sau transmiterea unor propriet ăți către boierii vremii sau m ănăstirile din nordul și

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 9estul Moldovei. Pe teritoriul comunei Cepleni ța sunt înregistrate 8 monumente cu caracter istoric și
anume :
 Beciul lui Z lodica, construit în secolul XV din piatr ă, func ționând și în prezent, aflat în
curtea cet ățianului Cojocaru Gheorghe (24.B.605).
 Biserica de lemn cu hramul « Sf. Gheorghe » construit ă în secolul al -XVII- lea, care se
află în satul Zlodica și în care se țin și în prezent slujbe religioase (24.B.605).
 Podul de piatr ă de la intersec ția drumului Cotnari cu Cepleni ța, construit în sec. al -XV-
lea, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe teritoriul satul ui Zlodica (24.B.607).
 Biserica « Nașterea Maicii Domnului » din satul Buhalni ța construit ă în sec. XVII
(24.B.441).
 Hanul Cantacuzino – Pașcanu din sec. XIX amplasat în satul Buhalni ța (24.B.442)
(urmele acestui monument nu au putut fi depistate în teren) .
 Cetățuia din satul Buhalni ța așezare din epoca neolitic ă din sec. III dup ă I.H. și refăcută
în perioada prefeudal ă și feudal ă (sec. XV – XVII). În apropiere s -a surpat recent un mal
punând în valoare un cuptor de ars ceramic ă de aceia și valoare cu cea d e la Cucuteni.
În prezent aici se afl ă un șanț în form ă de semicerc cu diametrul de 150 m, adânc de 3 m
și larg de cca. 8 m, având în mijloc o groap ă adânc ă (24.A.009).
 Pod de piatr ă în satul Cepleni ța construit ca și precedentul în sec. XV, pe timpul dom niei
lui Ștefan cel Mare și Sfânt (24.B.446).
 Ansamblul cur ții Cantacuzino – Pașcanu. În centrul acesteia se afl ă conacul Cantacuzino
– Pașcanu construit ini țial de Nistor Ureche, tat ăl cronicarului Grigore Ureche, care a
trecut succesiv în proprietatea la mai multi boieri, fiecare aducându -i îmbun ătățiri,
extinderi, moderniz ări așa cum rezult ă din documentele vremii.
În anul 1617 prin hrisovul domnesc al lui Radu Mihnea Vo dă vornicului Nistor Ureche i se
reconfirm ă posesia mo șiei Cepleni ța, « toate satele din țara Moldovei și anume : 52 sate întregi , 45 p ărți
de sate, 17 mo șii, 6 ele ștee, un loc de vânat, o prisac ă, 45 f ălci de vie în cele 19 jude țe ale Moldovei de
pe atunci și satul Cepleni ța, satul Buhalni ța, ce este mai sus de hotarul cepleni țenilor, cu vad și moar ă în
râul Bahlui ce este în ținutul Hârl ăului ».
Vornicul Nistor Ureche trece mo șia în proprietatea nepotului Vasile Ureche, fiul cronicarului
Grigore Ureche care, la rândul s ău, vinde aceast ă proprietate lui Pascu -Lupa șcu-Buhu șo, căsătorit cu
Safta, fica vistiernicului Iordache Cantacuzino.
Urmeaz ă ca propr ietar, Constantin Cant acuzino -Pașcanu (unionistul de la 1848, exilat de Mihai
Sturza la conacul de la Cepleni ța).
După 1857 mo șia și conacul Cepleni ța trec în proprietatea ginerilor lui Mihai l Cantacuzino,
Panaite Bal ș și I. V ăcărescu.
Ultimii proprietari ai mo șiei și conacului au fost Hristache și C. Zarifopol cu Eliza Zarifopol,
unchii cunoscutului critic literal din perioada interbelic ă, Paul Zarifopol .
Pe aceste meleaguri au trecut în afa ra marilor domnitori ai Moldovei, Mihai Eminescu în calitate
de revizor școlar care a vizitat Buhalni ța în 1893, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Grigore Topârceanu,
Octav Desilla și mul ți alții. Aici, la Buhal nița, s-a născut renumitul profesor Gheorghe Ungureanu.
Documentele vremii men ționeaz ă în aceast ă zonă două vestite hanuri și 14 mori de ap ă a căror
activitate a încetat la începutul secolului al –XX- lea când a fost construit ă prima moar ă cu aburi. Se fac
referiri, de asemenea, la existen ța a numeroa se hele ștee și pris ăci, vestite prin produc ția de pe ște, miere și
ceară.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 1
0 După cel de -al II- lea război mondial castelul trece în proprietatea satului. Aici func ționeaz ă o
școală gimnazial ă, iar în anii ’80 aici se afl ă sediul institu țiilor de cultur ă : Cămin, Bibliotec ă etc.
În anul 1986 Castelul este afectat de un incendiu devastator iar ce a mai r ămas este distrus de
săteni dup ă 1989.
În fața cur ții se afl ă biserica « Sf. Gheoghe » reconstruit ă după un puternic cutremur în anul
1802. Aici se afl ă o valoro asă catapeteasm ă din 1847, un zid înconjur ător, iar la intrare o clopotni ță de la
începutul sec. XIX (24.B.445).
Prin eforturile unui învățator s -a realizat în locuin ța acestuia un valoros și interesant muzeu
sătesc.
4.1. Elemente ale cadrului natural
 Așezare g eografic ă
Din punct de vedere geografic localit ățile comunei Cepleni ța sunt situate în aria de contac t al
podișului Sucevei (sectorul mai înalt cunoscut sub numele d e Masivul Dealul M are – Hârlău) cu Câmpia
Moldovei , subunit ăți ale P odișului Moldovei – zone cu condi ții și resurse naturale variate ce pot genera
activit ăți economice complementare.
 Caracteristicile reliefului
Satele Buhalni ța și Poiana M ărului situate în partea de vest a comunei Cepleni ța înregistreaz ă un
relief fr ământat . Pantele înregistreaz ă frecvente cazuri de alunec ări de maluri de -a lungul pârâului
Buhalni ța.
Partea de est a comunei fiind situat ă în lunca Bahluiului și a afluen ților s ăi, este supus ă în cazul
unor precipita ții abundente, inunda țiilor locale și drept urmare excesului de umi ditate. Altitudinile se
încadreaz ă între 125 și 160 m. În est platourile au o fertilitate ridicat ă.
Pe versan ți se întâlnesc eroziuni de suprafa ță care degradeaz ă terenurile prin aducerea la zi a
argilelor și a marnelor, uneori solifere sau chiar a rocilor dure în vest.
Pe dealurile înalte din vest predomin ă solurile cenu șii de p ădure, în partea de est se întâlnesc
soluri de tip cernoziom și cernoziom levigat. Pe luncile interioare se g ăsesc soluri aluvio -coluviale. În
partea de nord și vest solurile sunt slab acide, iar în partea central ă și de est se întâlnesc soluri neutre sau
cu o reac ție alcanic ă.
 Caracteristicile geotehnice
Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al comunei Cepleni ța se încadreaz ă în:
 regiunea – Câmpia Moldovei;
 subregiunea – Câmpia Jijiei Inferioare;

 unitatea – Colinele Gloduri;
 subunitatea – Depresiunea Miletin.
Geologic zonele sunt caracterizate de prezen ța forma țiunilor de vârst ă sarma țiană și cuaternar ă.
Sarma țianul – fundamentul zonei este reprezentat de argi la m ărnoas ă bazal ă, vânătă cenu șie,
prezent ă la adâncimi de peste 12 -14 m pe versanti și la baza acestora, și la adâncimi de peste 16 -18 în
zona superioar ă a versan ților și pe platouri.
Cuaternarul este reprezentat prin:
– pe platouri și la partea superioar ă a versan ților:
– soluri vegetale și umpluturi de p ământ în grosimi de 0, 80-1,00m -variabile ;
– argilă prăfoasă loessoidal ă, sensibil ă la umezire, în grosimi de 5 -6 m;
– orizonturi granulare în grosimi de 3 -5 m;

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 1
1 – argila stratificat ă galben ă cafenie, plastic vârto asa cu intercala ții și pungi de
nisip și orizonturi calcaroase și grezoase, strat prezent pân ă la orizontul marnos
degradat "in situ" în grosimi de 1 -2 m;
– pe versan ți:
– apar în suprafa ță aproximativ de la prima treime a versantului – argile pr ăfoase
remania te – pachet în grosimi de 3 -5 m, sub care este prezent orizontul granular,
argile stratificate cu incluziuni nisipoase, prezent pân ă la stratul bazal;
– la baza versan ților:
– în suprafa ță – soluri și umpluturi de p ământ în grosimi de 0,80 -1,50 urmate de
argile prăfoase remaniate în grosimi de 1 -3 m;
– argile galben cafenii, plastic vârtoase în grosimi de 8 -9 m;
– orizontul marnos degradat "in situ" în grosimi de cca. 2m.
 Rețeaua hidrografic ă
Apa de suprafa ță. Trei din cele patru localit ăți ale comunei Cepleni ța sunt str ăbătute de cursuri
de apa pe lungimi mai mari sau mai mici temporare sau permanente ca:
– localit ățile Buhalni ța și Poiana M ărului sunt str ăbătute de pârâul Buhalni ța;
– localitatea Cepleni ța este str ăbătută de râului Bahlui.
Cursurile de ap ă sunt caracterizate de debite variabile func ție de precipita ții. Astfel în perioadele
ploioase ale anului sau dup ă topirea brusc ă a zăpezilor de pe versan ți, pe v ăile pâraielor se produc viituri
care dau na ștere la eroziuni de maluri sau chiar pr ăbușiri de tal uze și inunda ții.
Datorit ă acestui fapt se impun lucr ări de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și
regularizarea albiilor în zonele afectate și in general în localit ăți.
Apa de adâncime . Pe toat ă suprafa ța comunei Cepleni ța exist ă apă subteran ă cantonat ă în pachetul
granular permeabil. Deoarece pânza de ap ă are un nivel relativ constant, rezult ă ca adâncimea la care se
găsește este func ție de cota terenului natural. Astfel în luncile v ăilor apa subteran ă se găsește la adâncimi
de 2,50 -3,00 m:
– pe versan ți la 6 -12 m, iar la partea superioar ă a versan ților și pe platouri la 16 -18 m;
Apa subteran ă nu prezint ă agresivitate sulfatic ă sau magnezian ă.
 Regimul climato -meteorologic
Având în vedere stratifica ția existent ă pe amplasamente ca teren b un de fundare se poate
considera complexul loessoid, sensibil la umezire existent pe platouri (cu respectarea prevederilor din
normativul P 7/2000) orizonturile argilo -prăfoase deluviale de pe versan ți, în genere spre baza acestora
sau argilele existente în unele zone pe v ăi (cu respectarea prevederilor normativului N.P.012/2004).
Regimul climato -meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9 -10 șC și
cantit ăți medii de precipita ții de 500 -600 mm, regim ce corespunde unei clime continent ale de dealuri și
păduri cu altitudine de 200 -400 m. Temperatura minim ă a aerului coboar ă până la cca. -20șC în lunile de
iarnă și în lunile de var ă atinge valori maxime de cca. +30șC. Pe arealul zonei predomin ă scurgerea
precipita țiilor de primavar ă și de iarnă, alimentarea nival ă fiind de sub 40%. Stratul scurgerii medii
multianuale este de 150 -200 mm.
 Riscuri naturale
Teritoriul studiat este str ăbătut în localitatea Cepleni ța de r âul Bahlui, iar în localit ățile Buhalni ța și
Poiana M ărului de pârâul Buha lnița.
În literatura de specialitate sunt considerate riscuri naturale următoarele:

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 1
2 – inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau
distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antrop ic), blocarea scurgerii apelor datorită
ghețurilor, împotmolire;
– cutremurele de origine tectonică;
– alunecările de teren si eroziuni, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci.
Comuna Cepleni ța face parte din zonele afectate de alunec ări cu suprafe țe cuprinse între 500 și 1000 ha.
Mare parte din alunec ări fiind localizate pe versantul drept al Bahluiului, pe flancurile v ăilor
toren țiale afluente ( Buhalni ța) și pe versantul de racord dintre șesul Bahluiului și terasa imediat
superioar ă. De altfel, alune cările se mențin de -a lungul întregului versant ce leagă șesul Bahlui de terasa
înaltă datorită pantelor mari, de peste 30%.
Un alt fenomen de degradare este procesul de eroziune pe suprafe țe mai restrânse, cele de salinizare
și alcalinizare, comuna Ceplen ița făcând parte din terenuri cu eroziune foarte puternic ă și excesiv ă cu
suprafe țe mai mari de 100 ha .
Măsurile imediate propuse sunt urm ătoarele:
 Delimitarea terenurilor alunecate, inclusiv a zonelor de influen ță și instituirea perimetrelor cu
interdic ții de construire.
 Inventarierea construc țiilor cuprinse în zonele de interdic ție, cu stabilirea regimului juridic și
economic al terenurilor afectate.
Pentru stabilizarea și utilizarea ra țional ă a terenurilor cu alunec ări declan șate, în diferitele lor
stadii de evolu ție, se vor lua m ăsuri corespunz ătoare cu cauzele principale și secundare care au contrib uit
la dezvoltarea lor. În prima etap ă se va urm ări fixarea corni șei și uscarea corpului de alunecare. În etapa a
II-a se trece la o utilizare complex ă a întregului microland șaft al alunec ării, cu destina ții multiple:
 pentru a gricultur ă, pășune și făneață, livad ă și podgorie, p ădure etc., în func ție și de zonalitatea
fizico -geografic ă.
Alte m ăsuri secundare de utilizare ra țional ă a terenurilor supuse alunec ărilor sunt:
 evitarea supra încărcării cu construc ții grele a c ăror funda ție este instalat ă superficial; s ăparea
debleurilor și a altor lucr ări de art ă pentru șosele și căi ferate; înlăturarea pe cât posibil sau
reducerea circulatiei de tonaj greu etc.; se t aie arborii prea grei care nu au o r ădăcină pivotant ă
care s ă străbată întregul deluviu de alunecare;
 evitarea înghe țului, dezghe țului și crăparea solului prin acoperirea cu ierburi și planta ții adecvate
regiunii.
4.2. Rela ții în teritoriu
Comuna Cepleni ța este situat ă în partea de nord a județului Iași la o distanță de 6 km față de
orașul Hîrlau (centrul polarizator ).
Aceasta se învecineaz ă :
 la nord cu teritorul administrativ al comunei Scobin ți
 la est cu teritoriul administrativ al comunei Coarnele Caprei
 la sud si la vest cu teritoriul administrativ al comunei Cotnari.
Cele 4 vetre de sate sunt dezvoltate în general de -a lungul principalelor c ăi de comunica ție rutier ă.
În anul 2003 m ărimea medie a unei comune era de 5048 de locuitori, popula ția comunei
Cepleni ța situându -se sub aceast ă medie de – 4692 , rezultând o densitate medie de 97,15 / 100 ha, de
asemenea inferioar ă fața de densitatea medie pe jude țul Iași (114loc/100ha).
Dintre cele 4 local ități la nivelul anului 2002 doar 3 localit ăți (Cepleni ța -1471 locuitori,
Buhalni ța – 1714, Poiana M ărului – 1037 locuitori) au popula ția peste media unei localit ăți din jude țul

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 1
3 Iași(1012 locuitori/sat) în timp ce doar o singur ă localitate înregistreaz ă o popula ție sub 500 locuitori
(Zlodica -350 locuitori).
Centr ul politico -administrativ al comu nei este localitatea Cepleni ța. Ca num ăr de locuitori se
situeaz ă pe locul al –2– lea fiind întrecut ă de localitatea Buhalni ța. Ca și celelalte localit ăți a comunei
Cepleni ța face parte din grupa localit ăților rurale situat e în zona de deplasare (izocrona) de 30 min. fa ță
de ora șul Hârlau având cu acesta rela ții de subordonare și de cooperare pe linie economic ă.
Legătura cu acesta este asigurat ă de traseul rutier Dn 28B care asigur ă și leg ătura cu ora șul
Târgul Frumos situat la o distan ță de 25 km spre sud cât și cu magistrala care asigura leg ătura cu cel mai
important centru din jude ț – Municipiul Ia și.
În prezent func țiile de baz ă a localit ății sunt : func ția agricol ă și func ția de cazare a propriei
popula ții.
Față de satel e componente ale comunei localitatea Cepleni ța are rol de coordonare administrativ ă
și socio -cultural ă.
Legăturile cu teritoriile administrative învecinate sunt asigurate de :
 Dj 281D leagă comuna Cepleni ța de comun a Coarnele Caprei
 Dj 281 leagă comuna Cep lenița de localitatea B ădeni
 Dc 145 și Dc 155 leag ă comuna Cepleni ța de comuna Scobin ți.

 Rela țiile economice
Relațiile economice ale comunei Cepleni ța cu zona înconjur ătoare, și în special cu ora șul Hârlau ,
constituie suportul material al dezvolt ării medi ului rural. Majoritatea materii lor prime , atât cât și pentru
construc ții, sunt procurate din ora șul Hârlau. Astfel, prin asigurarea cu produse agroalimentare pia ța
urban ă se ob țin o parte a veniturilor necesare dezvolt ării comunei și traiului zilnic al pop ulației
În conturarea zonei de influen ță, rela țiile economice au devenit fundamentale, realizând leg ătura
material ă dintre spa țiul rural și cel urban. Ele se caracterizeaz ă printr -o complexitate tot mai accentuat ă și
printr -o stabilitate ce dep ășește cu m ult rela țiile demografice, social culturale, politico -administrative.
Aceast ă stabilitate rezult ă din rela țiile de complementaritate care exist ă între poten țialul economic al
orașului și cel al zonei înconjur ătoare.
Principalele tipuri de rela ții economice care se realizeaz ă între ora ș și teritoriu sunt cele existente
între industria ora șului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și
agricultura spa țiului rural .
 Rela țiile dintre resursele spa țiului rural și industria u rban ă
Așa cum s -a mai ar ătat între resursele naturale ale zonei înconjur ătoare și industria urban ă exist ă
o strâns ă interdependen ță, primele constituind baza de pornire în procesul de dezvoltare industrial ă a
orașului.
Integrarea orizontal ă este specific ă acelor ramuri industriale care au baza de materii prime în
zona apropiat ă și care se pot aproviziona ritmic, existând și posibilitatea extinderii bazei de produc ție
direct la furnizor.
Industria municipiului Ia și colecteaz ă resurse din zona înconjur ătoare , pe baza c ărora
funcționeaz ă următoarele ramuri economice cum ar fi: industria medicamentelor, industria materialelor
de construc ții, industria alimentar ă și a băuturilor, industria piel ăriei și încălțămintei, industria prelucr ării
lemnului, industria tex tilă și a confec țiilor din textile ( în special cea bazat ă pe lân ă) sau industria
ceramic ă.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 1
4  Rela ții demografice
Dinamica rela țiilor demografice dintre ora ș și zona rural ă adiacent ă eviden țiază în final un
avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul d intre popula ția născută în ora ș și cea provenit ă din alte
localit ăți remarc ă aportul sporului migratoriu în cre șterea popula ției urbane.
Eliberarea unui mare volum de for ță de munc ă din ramurile agricole, a determinat intense
mișcări de popula ție din zone le rurale spre ora ș, pe de o parte, cât și pe baza
excedentului, migr ări spre zonele deficitare ale țării, pe de alt ă parte. În prezent asist ăm la schimbarea
sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine.
Mirajul civiliza ției urbane, exis tența de locuri de munc ă și de posibilit ăți de calificare, cât și
facilit ățile oferite de dot ările și echip ările or ășenești, au determinat ca o mare parte din tineretul din
mediul rural, dup ă obținerea calific ării, să se stabileasc ă în ora ș.
Al doilea fl ux important al mi șcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezint ă cel ce constituie
popula ția imigrat ă (venit ă) în zona studiat ă, ca urmare a restructur ărilor din majoritatea sectoarelor
economiei na ționale.
Resursele naturale, atâtea câte sunt, pote nțialul economic, industrial, agricol și turistic, precum și
mărimea pie ței de desfacere, cu implica ții în cre șterea standardului de via ță, sunt tot atâ ția factori de
stabilizare a popula ției în zon ă.
Fenomenul cu cele mai multe implica ții asupra rela țiilor demografice, economice și culturale
dintre ora ș și zona rural ă este deplasarea zilnic ă pentru munc ă.

 Rela țiile politico – administrative
Atribu țiile de ordin politico – administrativ ale ora șului în teritoriu le diversific ă relațiile, de ast ă
dată numai coordonatoare bazate pe autonomie local ă, cu localit ățile rurale.
Clasat de rang I II, orașul Hârl ău se impune prin urm ătoarele disponibilit ăți:
 localizare geografic ă favorabil ă – prin situare geo -strategic ă de interes zonal , constituind un
centru de polarizare , cu localizare în lungul axe i reprezentat ă de DN 28B.
 orașul Hârl ău concentreaz ă un num ăr mare de locuitori ( cca. 12.000 locuitori). Popula ția
acestuia beneficiaz ă de o formare profesional ă de înaltă specializare – forță de munc ă cu o
calificare s uperioar ă, caracterizat ă prin flexibilitate/dinamism, identitate proprie: identificarea
caracterului specific al ora șului simultan cu con știința apartenen ței sale la grupa ora șelor de acest
rang.
 accesibilitate: accesibilitate direct ă la rețeaua major ă de cai de comunica ție – rutiere și feroviare.
 funcțiuni economice: baz ă economic ă dotat ă din punct de vedere tehnologic și flexibil ă (sector
secundar, servicii productive, socio -culturale).
 nivel de dotare/echipare: prin asigurarea unui poten țial de g ăzduire /primire a unor func ții și
echipamente a c ăror importan ță, calitate și capacitate corespund standardelor/cerin țelor
europene.
 principalele categorii și tipuri de dot ări, echipamente:
 institu ții de decizie politic ă, juridic ă și economic ă de importan ță local ă sau regional ă ;
 alte dot ări/echipamente: educa ție, s ănătate, cultur ă, comer ț, servicii comerciale prestate
popula ției și agen ților economici, mass – media, sport, agrement, protec ție mediu, culte, ordine
public ă, apărarea țării și siguran ță național ă.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 1
5  Relații comerciale
O puternic ă legătură între ora ș și zona adiacent ă, favorizat ă de posibilit ățile de transport, de
veniturile popula ției și de puterea economico -administrativ ă o constituie legătura comercial ă. Ea rezult ă
din incapacitatea dot ărilor s ătești de a asigura cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a
locuitorilor.
Raporturile comerciale dintre sat și ora ș cunosc dou ă nuan țe: una legat ă de raporturile dintre
magazinele s ătești și secția comercial ă de distribuire a m ărfurilor (inclusiv depozitele) din centrul urban
și alta reie șită din deplasarea localnicului la ora ș și aprovizionarea direct ă din magazinele acestuia.
 Rela țiile social – culturale
Având în vedere c ă locali țile componente ale comunei Cepleni ța se afl ă în zona de influen ță a
orașului Hârl ău, aici vin copii la școlile gimnaziale și liceale, iar o parte din popula ție fiind încadrate în
munc ă.
Municipiul Ia și aflat la cca. 70 km de comuna Cepleni ța poate oferi urm ătoarele servicii în
activitatea de învățământ :
 învățământul s uperior , care deserve ște nu numai zonele de influen ță rural ă ci ofer ă și servicii
de nivel interna țional, na țional și local pe tipuri:
 universitar – știință,
 universitar – medicin ă,
 universitar – tehnic,
 universitar – agronomic,
 academic – artistic,
 teolo gie (romano – catolic).
Toate institu țiile de învățământ superior, au și colegii cu învățământ la zi cu durata de 3 ani.
Spațiile de învățământ au și dotările conexe (cazare, cantine, terenuri de sport, etc.).
 învățământul mediu , dezvoltat pe diferite prof ile (art ă, sport, pedagogic etc) este punct de
atrac ție pentru popula ția cu vârst ă școlar ă din comunele periurbane Ia și-ului. Atrac ția
învățământului mediu se extinde pe întreaga zon ă a Moldovei.
 învățământul tehnic de mai ștrii și postliceal de specialita te, reprezint ă un punct de atrac ție a
elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea și echiparea necesar ă.
Ocrotirea s ănătății. Având în vedere c ă zona rural ă în care ne pozi ționăm are o dotare sanitar ă
medie (care nu prezint ă puncte sanitare dota te cu div erse aparaturi moderne – spitale, în general)
popula ția comunei apeleaz ă frecvent la serviciile oferite de c ătre unit ățile sanitare care sunt concentrate
în orașul Hârl ău, dar mai ales în municipiul Ia și. Solicitarea, în func ție de speciali ști, se extinde de la
nivelul municipiului, jude țului pân ă la nivelul întregii Moldove.
Cultur ă, artă, sport .
Teritoriul comunei Cepleni ța nu dispune de dot ări culturale care s ă poată satisface pe deplin
gustul popula ției aflate în zon ă. De aceea popula ția comu nei apeleaz ă la serviciile oferite de dot ările
culturale ce sunt concentrate în orașul Hârl ău, municipiul Ia și.
Sub aspectul indicatorilor statistici, jude țul Ia și deține locul 2 în ierarhia jude țelor țării, ceea ce
scoate în eviden ță, în special, rolul mu nicipiului Ia și de principal centru cultural, rol pe care -l deține de
astfel de foarte mult ă vreme.
Administra ție ecleziastic ă. Mitropolia Moldovei reprezint ă principala for ță de atrac ției a
popula ției cre știne din mediul rural ( în cazul nostru popula ția comunei Cepleni ța). Acest punct principal
de atrac ție este completat cu celela lte culte biserice ști aflate în municipiul Ia și.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 1
6 Activit ăți financiar – bancare și asigur ări, fiind concentrate în marea lor majoritate în orașul
Hârlău, devin activit ăți de inte res zonal, ceea ce nu înseamn ă în realitate un avantaj, dar spore ște for ța de
atrac ție spre aceste unit ăți, implicit spre ora ș.
Zonă de influen ță este reprezentat ă de teritoriul și localit ățile care înconjoar ă un centru urban și
care sunt influen țate d irect de evolu ția ora șului și de rela țiile de intercondi ționare și de cooperare care se
dezvolt ă pe linia activit ăților economice, a aprovizion ării cu produse agroalimentare, a accesului la
dotările sociale și comerciale, a echip ării cu elemente de infrast ructur ă și cu amenaj ări pentru odihn ă,
recreere și turism. Dimensiunile zonei de influen ță sunt în rela ție direct ă cu m ărimea și cu func țiunile
centrului urban polarizator.
Localit ățile urbane genereaz ă zone de influen ță la diferite niveluri, înregistrând modific ări de la o
etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent, modific ări datorate fie cre șterii
importan ței localit ății respective ca urmare a amplific ării func țiunilor sale, fie dezvolt ării, în teritoriul
apropiat, a unei a lte localit ăți în măsură a genera o zon ă proprie, degrevând astfel principalul centru de
atrac ție de o serie de func țiuni pe care ini țial le exercita.
Orașul dispune de rela ții de diferite genuri, direc ții și intensit ăți cu spa țiul s ău adiacent
(complemen tar), rela ții ce îi asigur ă existen ța și prosperitatea, a c ăror totalitate determin ă zona de
influen ță a centrului urban respectiv.
Structura intern ă a zonei de influen ță relev ă legături foarte strânse între toate a șezările rurale și
urbane care se ierarh izeaz ă în sisteme proprii, la nivelul superior aflându -se ora șul coordonator. Din
acest considerent rezult ă că zona de influen ță se constituie într-un element fundamental în
individualizarea principalelor sisteme de localit ăți, fiind foarte util ă în depist area celor mai semnificative
relații teritoriale.
Întâlnit ă în literatura de specialitate sub diferite denumiri – banlieu, suburbs sau urban fringe,
vorvort, bazin urban, mediu urban înconjur ător – zona de influen ță a ora șelor a căpătat o extindere
deoseb ită și o prioritate în abordarea oric ărui studiu de urbanism sau amenajare teritorial ă. Se
vehiculeaz ă, și termeni ca: regiune urban ă (Dickinson), regiune func țional ă (Hans Carol), regiune de
organizare (Robert Platt), regiune polarizat ă (J. Boudeville), t ermeni care, de obicei dep ășesc sfera
noțiunii de zon ă de influen ță.
În țara noastr ă, în afara termenului de zon ă de influen ță, cu sensuri apropiate, se utilizeaz ă o serie
de termeni ca zon ă periurban ă, sfer ă de influen ță, zon ă preor ășeneasc ă, zon ă polar izată etc., no țiuni care
desemneaz ă teritoriile ce sunt influen țate sau influen țează în mod direct ora șul.
Mărimea zonei de influen ță depinde de gradul de dezvoltare a țării respective, de talia ora șului,
de densitatea centrelor urbane în teritoriu, de po ziția geografic ă față de unele elemente naturale majore
(mun ți, fluvii) și față de grani țele politice dintre state.
Relațiile dintre ora ș și teritoriul adiacent se caracterizeaz ă și se materializeaz ă în rela ții de natur ă
economic ă, demografic ă, social ă, cultural ă, politico -administrativ ă etc. Din aceste considerente se
deduce c ă zona de influen ță nu poate fi un tot global, c ă exist ă influen țe care dispar de la o anumit ă
distan ță, eviden țiindu -se altele (administrative, culturale etc.). Sc ăderea treptat ă a atrac ției și a influen ței,
în acela și timp, a condus la individualizarea în cadrul zonelor de influen ță, dup ă categoriile de rela ții
dominante, a dou ă sau trei subzone (inele).

4.3. Activit ăți economice
Economia comunei Cepleni ța are un caracter agricol. P ână în anul 1989 volumul activit ății
economice se realiza în propor ție de 33,8 % în agricultur ă, 3,2 % în industrie iar restul de 63 % în sfera

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 1
7 circula ției și a serviciilor. Volumul activit ății economice dup ă anul 1990 a sc ăzut, crescând ponderea
produc ției agricole.

4.4. Activit ăți agricole
Trei din cele patru localit ăți ale comunei Cepleni ța (Buhalni ța, Poiana M ărului, Zlodica) sunt
situate în partea stâng ă a Dn 28B c u un poten țial economic superior deoarece fac parte din marele bazin
pomicol care se întinde de la Cotnari pân ă la Slobozia .
În localitatea Cepleni ța din cauza calit ății terenului fiind situat ă în lunca râului Bahlui se cultiv ă
grâu și porumb.
Din punct de vedere a zon ării produc ției agricole comuna se încadreaz ă în zona a IV – a, zona
Hârlău, favorabil ă produc ției de struguri, carne, cereale și fructe .
Fond funciar . Dup ă întindere comuna se afl ă în grupa comunelor mici ale jude țului Ia și,
suprafa ța agricol ă reprezentând 80,3 % din suprafa ța total ă a comunei.

Situa ția fondului funciar – Comuna Cepleni ța

FONDUL
FUNCIAR 2002
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Suprafa ța totală –
ha 4520 4520 4520 4520 4520 4520 4520 4520 4462 4462 4462
Suprafa ța agricolă
după modul de
folosin ță – total 3620 3635 3597 3597 3722 3472 3472 3472 3472 3470 3470
Suprafa ța arabilă
total – ha 2164 2164 2026 2026 2191 2191 2191 2191 2191 2191 2191
Suprafa ța cu livezi
și pepiniere
pomicole – total –
ha 110 117 117 117 110 110 110 110 110 110 110
Suprafa ța cu vii și
pepiniere viticole –
total – ha 160 169 112 112 165 115 115 115 115 115 115
Suprafa ța pășunilor
– total – ha 996 996 1153 1153 879 879 879 879 879 879 879
Suprafa ța fînețelor
– total – ha 190 189 189 189 377 177 177 177 177 175 175
Suprafa ța cultivată
cu grâu și secară –
ha 250 – – – – – – – 990 992 992
Suprafa ța cu
terenuri neagricole
– ha – – – – – – – – 990 992 992
Suprafa ța cu păduri
și alte terenuri
vegeta ție forestieră – – – – – – – – 287 287 287

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 1
8 – ha
Suprafa ța cu ape și
bălți – ha – – – – – – – – 134 134 134
Suprafa ța ocupat ă
cu construc ții – ha – – – – – – – – 197 199 199
Suprafa ța – căi de
comunica ții și căi
ferate – ha – – – – – – – – 85 85 85
Suprafa ța cu
terenuri degradate
și neproductive –
ha – – – – – – – – 287 287 287
Suprafa ța totală
proprietate privată
– ha – – – – – – – – 3781 3781 3676
Suprafa ța agricolă
– proprietate
privată – ha – – – – – – – – 3233 3231 3231
Suprafa ța arabilă –
proprietate privată
– ha – – – – – – – – 1953 1953 1953
Suprafa ța cu livezi
și pepiniere
pomicole –
proprietate privată
– ha – – – – – – – – 110 110 110
Suprafa ța cu vii și
pepiniere viticole –
proprietate privată
– ha – – – – – – – – 115 115 115
Suprafa ța pășunilor
– proprietate
privată – ha – – – – – – – – 878 878 878
Suprafa ța fânețelor
– proprietate
privată – ha – – – – – – – – 177 175 175
Suprafa ța cu
terenuri neagricole
– proprietate
privată – ha – – – – – – – – 548 550 445
Suprafa ța cu păduri
și alte terenuri cu
vegeta ție forestieră
– proprietate
privată – ha – – – – – – – – 102 102 2
Suprafa ță cu ape și
bălți – proprieta te
privată – ha – – – – – – – – 69 69 69
Suprafa ța ocupată
cu construc ții –
proprietate privată
– ha – – – – – – – – 87 89 87
Suprafa ță căi de
comunica ții și că
ferate – proprietate – – – – – – – – 3 3 –

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 1
9 privată – ha
Suprafa ță cu
terenuri degradate
și neproductive
proprietate privată –
ha – – – – – – – – 287 287 287

Comuna se caracteri zează prin existen ța unor rezerve de p ășuni (30 % din suprafa ța agricol ă).
Din eviden țele cadastrale rezult ă că 17,8 % din suprafa ța agricol ă este amplasat ă în intravi lanul
localit ăților, existând o premis ă important ă pentru practicarea pe aceste suprafe țe a unei agriculturi
intensive
Mecanizarea agriculturii . Comuna are servicii de mecanizare asigurate de persoane fizice . În
comun ă exist ă 25 care apartin unor persoane fizice . Tractoarele fac parte în totalitate din categoria celor
cu putere medie de tipul 65 CP. Gradul de dotare mecanic ă a comunei este s căzut. Practicarea unei
agriculturi competitive presupune majorarea parcului de tractoare și înlocuirea structurii ac tuale de
mașini și agregate me canice .
Servicii de asisten ță tehnic ă, sanitar – veterinare . În comun ă îndrumarea tehnic ă este
asigurat ă de Centrul Agricol unde lucreaz ă un agronom și un zootehnist .
Serviciile sanitar – veterinare sunt asigurate prin Dis pensarul Sanitar – Veterinar Comunal , unde
lucreaz ă un medic veterinar .
Starea patrimoniului cooperatist . Prin desfiin țarea cooperativei agricole patrimoniul acesteia a
fost împărțit persoanelor fizice și juridice în diferite moduri: transfer , loca ție, închiriere, etc.
Consider ăm că procesul de transfer cât si de vânzare a bunurilor cooperativelor și asocia țiilor
desfiin țate, c ătre al ți proprietari, s -a efectuat cu unele abateri de la normele legale. În acest sens, este
necesar ă revizuirea leg alității lor și clarificarea situa ției lor juridice.
Produc ția vegetal ă. Este imposibil ă practicarea unei rota ții a culturilor corespunz ătoare datorit ă
structurii dezechilibrate a acestora. Ponderea cea mai mare revine porumbului în anul 2003 – (59,98%).
Produc țiile medii și totale sunt modeste, fiind sub poten țialul productiv al zonei.
5. PRODUCȚIA VEGETAL Ă A COMUNEI CEPLENIȚA

A. Structura culturilor de câmp
nr.
crt
CULTURA SUPRAFA ȚA (HA) STRUCTURA (%)
Realiz ări Realiz ări
2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004
1 Grâu – secar ă 315 91 250 – – 14,5 4,19 11,55 – –
2 Porumb 1280 1269 1235 1298 – 58,7 58,43 57,07 59,98 –
3 Floarea soarelui 35 250 26 120 – 1,61 11,51 1,20 5,55 –
4 Sfecl ă de zah ăr 15 30 30 30 – 0,69 1,38 1,39 1,39 –
5 Cartof 125 120 120 120 – 5,74 5,52 5,55 5,55 –
6 Legume – total 201 222 225 210 – 9,22 10,22 10,40 9,70 –
7 Alte culturi 208 190 278 386 – 9,55 8,75 12,85 17,84 –
8 Arabil – total 2179 2172 2164 2164 – 100,0 100,0 100,0 100,0 –

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2
0 B. Produc ții totale
nr.
crt
PRODUSUL ANUL
Realiz ări
2000 2001 2002 2003 2004
1 Grâu – secar ă 787 292 903 – –
2 Porumb 2816 3810 4432 3158 –
3 Floarea soarelui 28 425 42 170 –
4 Sfecl ă de zah ăr 145 360 600 600 –
5 Cartof 800 1100 1500 840 –
6 Legume – total 905 1330 2344 2157 –

C. Produc ții medii kg/ha
nr.
crt
PRODUSUL ANUL
Realiz ări
2000 2001 2002 2003 2004
1 Grâu – secar ă 2498 3208 3612 – –
2 Porumb 2200 3002 3588 2432 –
3 Floarea soarelui 800 1700 1615 1417 –
4 Sfecl ă de zah ăr 9666 12000 20000 20000 –
5 Cartof 6400 9166 12500 7000 –
6 Legume – total 4502 5990 10418 10271 –

A. Structura culturilor de câmp
Cultura paji știlor. Ponderea paji știlor este ridicat ă în cadrul patrimoniului funciar al zonei însă
poten țialul productiv al s olului este slab . Dacă s-ar aplica programe speciale de regenerare a p ășunilor și
fânețelor, cu investi ții și tehnologii corespunz ătoare, va putea re înscrie acest patrimoniu funciar în
circuitul economic în mod eficient.
5.1. PRODUCȚIA POMI – VITICOLĂ – COMUNA CEPLENIȚA

Pomicultur ă + Viticultur ă
nr.
crt
SPECIFICARE UNITATEA
DE
MĂSUR Ă ANUL
REALIZ ĂRI
2000 2001 2002 2003 2004
Livezi total
1 Suprafa ță ha 110 110 110 117 –
2 Produc ția total ă tone 1191 1501 427 1555 –
3 Produc ția medie kg/ha 10827 13645 3881 13290 –
Vii total
4 Suprafa ță ha 243 162 160 169 –

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2
1 5 Produc ția total ă tone 1921 472 706 860 –
6 Produc ția medie kg/ha 7905 2913 4412 5089 –

Sectorul pomi – viticol . Produc țiile medii și totale sunt fluctua nte fiind puternic influen țate de
condi țiile meteorologice .La unel specii num ărul de pomi a sc ăzut foarte mult (nuci, cai și și zarz ări), dar
exista un num ăr de specii la care num ărul de pomi a crescut . Speciile predominante sunt pruni (40%),
cireși și vișini (38,6%) și meri (16,4%).
Produc ția animalier ă. După anul 1990 , efectivele de animale s-au men ținut, excep ție făcând
ovinele al c ăror num ăr s-a redus .
Produc țiile medii și totale sunt relativ mul țumitoare, fiind evident ă lipsa unei furaj ări
corespunz ătoare.

5.2.PRODUC ȚIA ANIMA LIER Ă ÎN COMUNA CEPLENI ȚA

A. Efectivele de animale.
nr.
Crt
SPECIA ANUL
REALIZ ĂRI
2000 2001 2002 2003 2004
1 Bovine total 1214 1554 923 1035 –
2 Porcine total 515 562 969 906 –
3 Ovine total 4058 4808 3990 3245 –
4 Păsări total 11362 51462 2208 2 34100 –

B. Produc ții totale
nr.
Crt
PRODUSUL UNITATEA
DE
MĂSUR Ă ANUL
REALIZ ĂRI
2000 2001 2002 2003 2004
1 Carne total – sacrificat ă t. gr.v. 277 245 224 312 –
2 Lapte de vac ă Hl fizic 17967 22555 18696 18582 –
3 Lână Kg fizic 9350 9240 6580 7000 –
4 Ouă Mii buc. 1697 2707 3127 3519 –

C. Produc ții medii
nr.
Crt
PRODUSUL UNITATEA
DE
MĂSUR Ă ANUL
REALIZ ĂRI
2000 2001 2002 2003 2004
1 Lapte de vac ă 1/cap 1479 1451 2025 1795 –

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2
2 D. Indicatori sintetici
nr.
Crt
INDICATORUL UNITATE A
DE
MĂSUR Ă ANUL
REALIZ ĂRI
2000 2001 2002 2003 2004
1 Efective totale U.V.M. 1214 1554 923 1035 –
2 Densitatea animalelor UVM/100ha
APF 33 44 27 30 –
3 Încărcătura pe p ășune UVM/100haP 100 139 92 103 –

Preluarea și prelucrarea produc ției agri cole. În comun ă nu exist ă nici un centru de reluare sau
prelucrare a produc ției agricole.

5.3. Silvicultura și gospod ărirea apelor

Silvicultura . Comuna are un perimetru silvic de 288 ha, reprezentând 32,3% din terenurile
neagricole. Datorit ă ponderii r idicate a terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole ( 306
ha, adic ă 34,4%) și a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol (eroziune, alunec ări,
ravene) ce afecteaz ă 58% din agricol, este posibil ca pe viitor s ă se extind ă perimetrele silvice
antierozionale și recuperarea terenurilor neproductive prin împăduriri pe circa 3 00 ha.
Exploatarea apelor . Conform eviden ței cadastrale, în comun ă exist ă 128 ha luciu de ap ă,
aferent ă cursurilor de râu, cu o pondere ridicat ă a apelor cupr inse în urm ătoarele acumul ări:
-iazul Porcului , în suprafa ță de 6 ha, proprietate a Con siliului Comunal local – transfo rmat în
pășune;
-iazul Ureche -Cepleni ța, în suprafa ță de 34 ha, proprietate a S.C. Pescaris ;
-pepinier ă Ureche , în suprafa ță de 31 ha, proprietate a S.C. Pescaris.
Exploatara acestora constituie o activitate economic ă rentabil ă.

5.4.Activit ăți neagricole

Datorit ă apropierii de ora șul Hârl ău și a profilului pronun țat al zonei, comuna Cepleni ța este
foarte pu țin dezvoltat ă pe linia acti vității economice neagricole.
În localit ăți exist ă 16 magazine mixte, 5 unit ăți de alimenta ție public ă (bar, bufet, sal ă de nun ți),
și un chio șc. Iar în ultimii ani au ap ărut o serie de SRL -uri care au o activitate foarte redus ă.
 Activit ăți de tip indust rial și construc ții
Fiind o localitate preurban ă a ora șului Hârl ău, nu a existat tendin ța dezvolt ării de sine st ătătoare
a unei economii diversificate . Exist ă activit ăți de morărit (3 mori – două la Buhalni ța și una la Poiana
Mărului) , o pres ă de ulei aflată în satul Cepleni ța.
Activitatea de construc ții este slab reprezentat ă, pe teritoriul comunei existând doar un depozit
de materiale de co nstruc ții amplasat în satul Buhalni ța.

LOCUIN ȚE 2002
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Locuin țe terminate
– total nr. 2 2 6 6 7 6 5 6 5 4 3

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2
3 Locuin țe terminate
din fonduri private
– nr. 2 2 6 6 7 6 4 6 5 4 3
Locuin țe terminate
din fondurile
popula ției – nr. 2 2 6 6 7 6 4 6 5 4 3
Autoriza ții de
construire eliberate
pt clădiri
reziden țiale
(exclusiv pt
colectivită ți) – nr. 1 2 2 1 – 3 2 10 3 11 7
Autoriza ții de
construire eliberate
pt. alte clădiri
(hotel, clădiri
similare, clădiri pt
comer ț) – nr. 1 1 1 3 1 2 – – – – –
Autoriza ții de
construire eliberate
pt clădiri
reziden țiale
(exclusiv pt
colect ivități) – mp 83 103 192 104 – 360 147 1094 348 1090 1325
Autoriza ții de
construire eliberate
pt alte clădiri
(hotel, clădiri
similare, clădiri pt
comer ț), mp 129 33 55 670 78 233 – – – 90 –

 Administra ția public ă este asigurat ă prin: Prim ăria și Consili ul Local al comunei Cepleni ța și
Poliția comunal ă, institu ții cu sediul în satul Cepleni ța – reședința de comun ă.
 Învățământ ul
a. Învățământul pre școlar – se desf ășoară în cele două grădinițe;
b. Învățământul general primar și gimnazial – se desf ășoară prin intermediul a șapte școli
Evolu ția popula ției școlare
INVĂ ȚĂMÂNT 2002
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Unită ți de
învățământ – total 8 8 3 3 3 3 3 3 3 1 1
Școli din
învățământul
primar și gimnazial 4 4 3 3 3 3 3 3 3 1 1
Copiii î nscri și în
grădini țe 145 168 182 192 222 226 185 172 169 145 141
Elevi înscri și – total 573 605 574 553 538 547 546 498 505 482 480
Elevi înscri și în
învățământul
primar și gimnazial 516 544 554 553 538 547 546 498 505 482 480
Elevi înscri și în
învățămâ ntul
primar 250 289 297 293 292 264 254 231 241 233 243

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2
4 Elevi înscri și în
învățământul
gimnazial 266 255 257 260 246 283 292 267 264 249 237
Elevi înscri și în
învățământul de
artă și meserii 57 61 20 – – – – – – – –
Personal didactic –
total 52 56 56 50 49 56 51 54 54 46 46
Personal didactic în
învățământul
preșcolar 6 7 8 8 9 9 9 8 8 8 7
Personal didactic în
învățământul
primar și gimnazial 46 47 47 42 40 47 42 46 46 38 39
Persoanl didactic în
învățământul
primar 16 19 17 17 16 18 15 15 15 14 17
Personal didactic în
învățământul
gimnazial 30 28 30 25 24 29 27 31 31 24 22
Persoanl didactic în
învățământul de
arte și meserii – 2 1 – – – – – – – –
Săli de clasă și
cabinete școlare 23 22 22 22 22 24 25 24 24 25 27
Laboratoare școlare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 2
Ateliere școlare 1 1 1 1 1 1 – – – – –
Terenuri de sport –
total – – – – – – 1 1 1 1 –
PC – total – – – – – 15 56 76 76 67 88

 Cultura și arta
 în localitatea Cepleni ța exist ă un monument « Glorie etern ă » – eroilor c ăzuți pe frontul celor
două războaie mondiale : 1915 – 1917 și 1941 – 1944.
 în comuna Cepleni ța se gasesc trei biblioteci ;
 activitatea de cult se desf ășoară prin trei biserici ( în satul Cepleni ța – Biserica "Sf. Voievozi "; în
satul Buhalni ța – Biserica 'Na șterea Maicii Domnului"; în satul Zlodica – Biserica de lemn "Sf.
Gheorghe" ).

CULTURĂ ȘI
ARTĂ 2002
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Biblioteci – total nr. 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Biblioteci publice –
nr. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Volume existente în
biblioteci – nr. – – – – – – – – – 16717 16871
Cititori activi la
biblioteci – nr. – – – – – – – – – 964 716
Volume eliberate –
nr. – – – – – – – – – 7106 6671
Personalul angajat 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2
5 în biblioteci – nr.

 Asisten ță medical ă
Activitatea de asisten ță medical ă se compune din:
SĂNĂTATE 2002
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Medici – propr.
Publică – persoane 1 1 1 1 1 4 4 – – – –
Din total, medici de
familie propr .
publică persoane – 1 1 1 1 3 3 – – – –
Medici proprietate
privată – persoane – – – – – – – – 1 3 3
Din total, medici de
familie – proprietate
privată, persoane – – – – – – – – 1 3 3
Stomatologi –
propr ietate Publică ,
persoane – – – – 1 1 1 – – – –
Stomatologi –
proprietate privată,
persoane – – – – – – – 1 2 2 2
Farm aciști –
proprietate privată,
persoane – – – – – 2 3 3 3 3 3
Personal mediu
sanitar – proprietate
publică, persoane 2 3 3 3 3 3 3 1 – – –
Personal sanitar
mediu, proprietate
privată, persoane 1 1 1 1 1 2 1 2 2 3 3
Cabinete medicale
individuale ( de
famil ie), proprietate
publică – număr – 3 4 4 4 4 4 – – – –
Cabinete medicale
de specialitate,
proprietate privată –
număr – – – – – 1 1 1 – – –
Cabinete
stomatologice –
proprietate privată,
număr – – – – – – – 1 1 1 1
Puncte farmaceutice
– proprietate priva tă,
număr – – – – – 2 – – 1 1 1
Cabinete medicale
de fami lie –
proprietate privată – – – – – – – – 5 5 5 5

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2
6 număr

 Comer ț și alimenta ție public ă
În comuna C epleni ța exist ă :
 25 magazine mixte , unit ăți în care se practic ă preponderent comer țul cu produ se
alimentare;
 8 centre de butelii ;
 3 mori porumb
 1 bar
 1 presa ulei
 o farmacie;

 Alte activit ăți
Pe lâng ă activit ățile mai sus men ționate în comuna Cepleni ța se mai desfă șoară activitatea de
poștă se desfășoară în cele dou ă agen ții poștale din satele Cep lenița și Buhalni ța;

Disfunc ționalit ăți
Din analiza activit ăților desf ășurate pe teritoriul comunei C epleni ța rezult ă următoarele
concluzii:
 activitatea de baz ă este agricultura, practicat ă însă într-un sistem care nu îi asigur ă o
productivitate ridicat ă, recoltele fiind mult sub poten țialul productiv al p ământului;
 pământul se cultiv ă în general individual, pe suprafe țe de p ământ mici, f ărâmițate de c ătre
proprietarii individuali;
 din cauza f ărâmițării pământului în suprafe țe mici, individuale și a pute rii economice sc ăzute a
produc ătorilor, este insuficient folosit ă tehnica modern ă în agricultur ă bazat ă pe mijloacele
mecanizate;
 din studiile f ăcute, mijloacele mecanizate existente sunt uzate din punct de vedere fizic și moral
și insuficiente ca num ăr;
 activit ățile industriale și de mic ă industrie sunt foarte slab dezvoltate, poten țialul de munc ă și de
resurse a satului fiind foarte pu țin folosite în acest domeniu;
 slaba activitate în domeniul de colectare și depozitare a produselor agricole și de valori ficare a
lor în comer ț în industria alimentar ă sau u șoară;
 slaba dezvoltare a activit ății de servicii c ătre popula ție;
 o activitate relativ mul țumitoare este în domeniul învățământului și al s ănătății;
 slabă dezvoltare a sectorului comercial, popula ția rez olvând problemele de aprovizio nare în mod
curent în ora șul Hârl ău.

6. Popula ția. Elemente demografice și sociale

Între anii 1930 -1977 popula ția comunei a crescut continuu. Dezvoltarea economic ă a zonei, cât
și alte prefaceri sociale au dus dup ă 1977 la o u șoară scădere a num ărului de locuitori.
Naționalitatea întregii popula ții este român ă, fiind compus ă numai din credincio și cre știni
ortodoxi.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2
7 La recens ământul din 2002 locuitorii comunei erau organiza ți în 1374 gospod ării, iar la
recensământul din 2012 erau 1385 gospodării .
Habitatul este format din case țărănești. Spațiul locativ era format la nivelul anului 2002 din
1378 de locuin țe, cu 3495 camere de locuit iar în anul 2012 cu 1430 de locuinte si 3675 camere de locuit .
Cu toate ini țiativele luate de cet ățeni pentru a dezvolta activit ățile neagricole, comuna și-a păstrat
și în prezent un profil agricol, fapt reflectat și în structura socio -profesional ă a popula ției. Din num ărul
locuitorilor activi peste 70,7% lucreaz ă în agricultur ă. Popula ția inactiv ă este format ă în propor ție de
35,38 % din pensionari.
Satele din zon ă nu sunt atrase într-un flux modest al navetismului jude țean.
După numărul popula ției, comuna Cepleni ța este o a șezare rural ă de m ărime m edie cu rezerve de
resurse umane ce pot fi ocupate în activit ățile economice și sociale locale, sau pot fi folosite, prin
deplasarea lor spre alte localit ăți, îndeosebi spre ora șul Hârlau.

POPULATIE

2002
2003 2004 2005 2006 2007 2008 200
9 2010 201
1 2012
Populatie stabila –
TOTAL 4717 4692 4651 4604 4577 4530 4549 452
4 4491 442
9 –
Populatie stabila
FEMEI 2288 2273 2264 2243 2232 2213 2233 221
4 2189 214
6 –
Populatie
LEGALA 4750 4745 4684 4641 4602 4562 4569 454
2 4502 445
0 –
Nascuti VII 71 55 53 62 51 58 47 59 41 32 49
Decedati – TOTAL 61 69 63 64 56 61 59 59 64 50 57
Decedati sub un an 2 – 4 – 1 – 2 2 1 – 1
Casatoriti 26 27 27 25 27 25 24 25 15 17 14
Divorturi 5 4 6 5 7 3 6 3 13 11 8
Stabiliri cu
domiciuliul 46 41 42 25 49 74 60 51 84 – –
Plecari cu
domiciliul 52 72 81 54 93 85 67 86 110 – –
Stabi liri de
resedinta in
localitate – – 4 11 5 2 10 12 10 11 7
Plecari cu resedinta
din localitate 39 46 46 39 25 31 27 30 25 31 31

TERITORIU, LOCUIN ȚE, UTILITĂȚI PUBLICE
2002
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Loc. existente –
TOTAL numa r 1380 1382 1388 1394 1401 1407 1412 1418 1423 1427 1430
Locuin țe în
propr. Maj. de
stat – nr. 12 12 12 12 12 12 13 13 13 13 13
Locuin țe în
propr. Maj.
privată – nr. 1368 1370 1376 1382 1389 1395 1399 1405 1410 1414 1417

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2
8 Suprafa ța
locuibilă –
TOTAL MP 4875
0 4880
8 49164 4943
9 4984
5 50246 5044
4 5083
3 5125
2 5142
5 5167
1
Suprafata
locuibilă –
propr.maj. de
stat 327 327 327 327 327 327 364 364 364 364 364
Suprafa ța
locuibilă –
propr. Maj.
Privată. –
TOTAL MP 4842
3 4848
1 48837 4911
2 4951
8 49919 5008
0 5046
9 5088
8 5106
1 5130
7
Lungimea
totală a re țelei
simple de
distribu ție a
apei potabile –
km 7.7 7.7 8.0 8.0 8.0 8.0 8.0 8.0 8.0 8.0 8.0
Capacitatea
instala țiilor de
producere a
apei potabile –
mc/zi 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Cantitatea de
apă potabilă
distribuită
consumatorilor
– total mii mc 1 21 22 20 17 17 19 18 16 15 13
Cantitatea de
apă potabilă
distribuită
consumatorilor
– uz casnic –
mii mc 1 21 20 19 16 14 15 15 14 13 11

FOR ȚA DE MUNCĂ
2002
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Salaria ți – total
număr mediu 140 135 131 131 130 126 179 182 185 204 177
Număr mediu
salaria ți în
agricultură,
silvicultură și
pescuit 12 10 10 10 10 2 3 3 3 4 2
Număr mediu
salaria ți în industrie 6 6 6 6 2 2 2 2 5 5 2
Număr mediu
salaria ți în industria
prelucrătoare 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 –
Nr mediu salaria ți în
distribu ția apei, 4 4 4 4 – – – – 3 3 2

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 2
9 salubritate, gest.
deșeurilor, activ .de
contaminare
Nr mediu salaria ți
în construc ții – – – – – – 29 29 29 29 –
Nr mediu salaria ți în
comer ț 12 12 12 12 11 11 10 10 10 52 60
Nr mediu salaria ți în
transp/depozit. /poșt
ă 3 3 3 3 3 3 4 4 4 – –
Nr mediu salaria ți în
hoteluri și
restaurante – – – – – – 3 3 3 – –
Nr mediu salaria ți în
intermedieri
financiare și
asigurări – – – – – 1 1 1 – – –
Nr mediu salaria ți în
activită ți
profesionale,
științifice și tehnice – – – – – – – 1 1 1 1
Nr mediu salaria ți în
activită ți de servicii
administrative și
servicii suport – – – – – – 1 1 1 1 1
Nr mediu salaria ți în
administra ție
publică și apărare,
asigură ri sociale din
sistemul public 12 12 14 14 14 14 14 14 14 14 14
Nr mediu salaria ți în
învățământ 57 57 57 57 60 64 58 61 61 55 54
Nr mediu salaria ți în
sănătate și asistență
socială 32 26 21 21 21 21 52 52 52 42 42
Nr mediu salaria ți în
activită ți de
spectacole culturale
și recreative – – – – – – 1 1 1 1 1
Numărul șomerilor
înregistra ți – total – – – – – – – – 125 99 111
Numărul șomerilor
înregistra ți FEMEI – – – – – – – – 51 49 40
Numărul șomerilor
înregistra ți –
BĂRBA ȚI – – – – – – – – 74 50 71

7. Circula ție

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 3
0 Conform studiului A .G.E.R. efectuat în anul 1997 r ețeaua rutier ă a comunei e ra format ă din
drumuri naționale , jude țene și comunale în lungime total ă de 25,3 km, în diferite st ări tehnice. Gradul de
vascularizare rutier ă era de 0,56 km drumur i naționale, jude țene și comunale la 100 ha suprafa ță totală,
cu 46,5% mai ridicat decât media pe jude ț.
Comuna este tangent ă la drumul na țional DN 2 8B și este deservit ă de halta CFR Cepleni ța.

SITUA ȚIA DRUMURILOR ÎN COMUNA CEPLENI ȚA
Nr.
crt CATEGORII D E DRUM LUNGIME ( KM ) STRUCTUR Ă (
% )
1 Drumuri total – din care: 25,300 100,0
2 Drumuri na ționale 3,100 12,3
3 Drumuri jude țene și comunale 22,200 87,7
4 Din care: betonate – –
5 pavate – –
6 asfaltate – –
7 pietruite 16,340 64,6
8 din p ământ 5,860 23,1
9 drumuri nemodernizate 22,200 87,7
Sursa: Studiu privind dezvoltarea socio -economic ă a jude țului Ia și, Orizont 2004, comuna Cepleni ța
întocmit de Agen ția Gene rală a Economi știlor din România – filiala Ia și, din anul 1997

8. Rețeaua edilitar -gospodărească

COMUNA CEPLENITA – SITUAȚIA EXISTENTĂ

Alimentare cu apă
Comuna Ceplenița prezintă următoarele sisteme de alimentare cu apă după cum urmează:
 sistem de ap ă ce alimentează Satul Cepleni ța din racord de conductă de azbociment Dn 250
Hîrlău -Cotnari, re țeaua de distribuție având o lungime de 7,7 km ;
 Sistem de alimentare cu apă Buhalni ța și Poiana -Mărului, din racord de conductă de azbociment
Dn 250 Hîrlău -Cotnari și captare drenuri, cu o lungime de 11,5 km;
Alimentarea cu apă a satului Zlodica este realizată din straturile acvifere, prin intermediul
fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele sec etoase ale
anului, neputând să satisfacă astfel necesarul de apă.
Alimentarea cu apă a satului Cepleni ța este realizată și prin straturile acvifere, prin intermediul
fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele sec etoase a le
anului .

Disfuncționalități
Principalele disfuncționalități constatate sunt:
 Utilizarea în scop potabil a apei de izvor necorespunzătoare prin exploatarea izvoarelor, a apei
freatice (subterane) fără posibilitatea controlului sanitar al apei furnizate;
 Lipsa bazinelor de stocare /compensare cu stații de tratare a apei, cu puncte de control al calităț ii
apei și instalații de corecție a parametrilor core spunzători (stații de pompare) în localitatea
Zlodica ;

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 3
1  Lipsa perimetrelor de protecție sanitară a surse lor de apă, ceea ce determină calitatea
necorespunzătoare a apei.
 Capacitate redusă de distribuție a apei la consumatori.
Canalizare
Satele Buhalni ța și Poiana -Mărului beneficiază de sistem centralizat de canalizare stradală a
apelor uzate (cu o lungime d e 12,5 km) și o stație de epurare amplasată la intrare în Satul Buhalnița .
Colectarea, evacuarea apelor uzate men ajere de la locuințele individu ale din Satele Cepleni ța și
Zlodica, se realizează local la haznale de tip rural (uscat, nevidanjabilă sau prin descărcare prin incinta
proprietarilor) care afectează bacteriologic calitatea pânzei freatice.
De la Școlile ge nerale din Cepleni ța și Zlodica , Consiliul Local Cepleni ța, Poliț ie, apele uzate
sunt colectate în fose septice vidanjabile.
Apele meteorice , din Satele Cepleni ța și Zlodica, de pe acoperișurile caselor nu sunt canalizate,
colectarea și scurgerea lor realizându -se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate nu
beneficiază de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurger ea realizându -se la nivelul
străzilor, dar majoritatea drumurilor neavând practicate șanțuri colectoare adiacente, iar cele exis tente nu
sunt întreținute și sunt într -o stare necorespunzătoare.
Disfuncționalități
Principalele disfuncționalități constatate sunt: lipsa sistemului centralizat de canalizare din
Satele Cepleni ța și Zlodica pentru colectarea apelor uzate menajere, acestea impurificând pânza
freatică exploatată și folosită în scop menajer.
Alimentarea cu energie electrică
Comuna Cepleni ța este a limentată cu energie electrică de la rețele de distribuție de joasă tensiune
(0,4 KV), prin intermediul rețelelor de 20KV care traversează teritoriul comunei și prin posturi de
transformare aeriene.
Teritoriul comunei este străbătut de mai multe linii elec trice aeriene, as tfel:
 Linii electrice aeriene de medie tensiune:
LEA 20KV Cepleni ța; LEA 20KV Buhalni ța; LEA 20KV Poiana M ărului; LEA 20KV Zlodica.
Din rețeaua de distribuție de 20 KV sunt alimentate un număr de 8 posturi de transformare de
20/0,4KV.
Posturile de transformare sunt în general de tip aerian și se alimentează radial din rețeaua de medi e
tensiune.
Posturile transformatorilor variază între 40 KVA și 160 KVA. Pozarea LEA de medie tensiune se
realizează pe stâlpi din beton tip ELECTRICA.
Rețeaua locală de distribuție de joasă tensiune (LEA 0,4KV) este de tip aerian alimentată din posturil e
de transformare aeriene racordate la rețeaua de distribuție de medie tensiune.
Rețeaua electrică de joasă tensiune (LEA 0,4KV) de tip aerian este pozată p e stâlpi din beton tip
ELECTRICA, dar se mai întălnesc zone unde rețeaua electrică este pozată pe stâlpi din lemn.
Starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică este satisfăcătoare.
Din rețeaua de distribuție de 20KV sunt alimentate un n umăr de 8 de posturi de transformare,
repartizate asfel:
 Cepleni ța – 2 posturi de transformare aeriene;
 Buhalni ța – 4 posturi de transformare aeriene;
 Poiana M ărului – 1 post de transformare aerian;
 Zlodica – 1 post de transformare aerian.
Disfuncționalit ăți

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 3
2 În unele zone rețeaua electrică existentă nu are capacitatea de a prelua aparate electrocasnice.
Inexistența iluminatului exterior în unele sate ale comunei Cepleni ța.
Starea defectuoasă a iluminatului public, datorit lipsei corpurilor de iluminat în zone unde există
stâlpi pentru iluminat stradal.
Există zone în care rețeaua electrică este pozată pe stâlpi de lemn deteriorați.
Unele locuințe și anexe construite în extravilan fără autorizație de construire, nu respectă
distanțele față de liniile elect rice aeriene impuse de normativul P.E.104/1993 față de liniile electrice
aeriene de medie și înaltă tensiune.
Alimentarea cu căldură
În prezent alimentarea cu căldură a locuințelor individuale din satele comunei Cepleni ța este
asigurată de: sobe cu combust ibil solid -lemn, combustibil lichid -motorină ; cu a paratu ră de în călzit pe
bază de energie electri că, și parțial cu centrale termice individuale, pe ba ză de combustibil solid – lemn și
combustibil lichid -motori nă.
Prepararea hranei este asigurată cu sobe c u lemne, cu butelii cu gaze naturale și parțial cu energie
electrică.
Disfuncționalități
– Lipsa în general a instalațiilor de încălzire individuală cu centrale termice proprii duce la
reducerea substanțială a confortului.
– Aprovizionarea neritmică; cantități insuficiente și dificultăți în transport a combustibililor
solizi (lemn) și a buteliilor de aragaz;
Alimentarea cu gaze naturale
În prezent satele comunei Cepleni ța nu sunt alimentate cu gaze naturale.
Disfuncționalități
Lipsa rețelei de distribuție și r epartiție a gazului metan în satele comunei Cepleni ța.
Gospodărire comunală
Colectarea gunoiului se face printr -un contract de delegare a gestiunii serviciului public de
salubrizare din Ora șul Hîrlău.
O problemă majoră o reprezintă cimitirele: în satele B uhalni ța, Poiana M ărului și Cepleni ța
acesta se află amplasat între gospodării, ceea ce reprezintă o problemă necesară a fi remediată prin
izolarea acestor cimitire de zonele de locuit.
Disfuncționalități
Nu există puncte de sortare, colectare, valorifica re și rampe de descărcare și transport a
gunoiului.

8.1. Necesit ăți și opțiuni ale popula ției
În relansarea dezvolt ării localit ăților comunei Cepleni ța i vor contribui urm ătorii factori:
 Situarea comunei într-un spa țiu agricol și forestier cu o valoare economic ă important ă care conduce
la ridicarea nivelului vie ții individuale a locuitorilor comunei. Acest lucru determin ă necesitatea
ridicării calit ății vie ții colective, deci o echipare și o dotare superioar ă.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 3
3  Prelucrarea altor produse agricol – vegetale și animale și a lemnului poate fi o activitate
creatoare de locuri de munc ă. Crearea unei structuri de industrie mic ă va putea valorifica
produsele locale, asigurând și servicii cu caracter industrial pentru popula ție.
Obiectivele strategice pe d omenii prioritare de ac țiune sunt:
 Economic
Agricultur ă- silvicultur ă;
Mică industrie și agro -industrie;
Meste șuguri și artizanat;
Turism și agrement;
Servicii, comer ț și alimenta ție public ă.

 Dezvoltare urbanistic ă
Dezvoltare utilit ăți publice;
Dezvoltar e intravilane localit ăți
Căi de comunica ție, rela ții în teritoriu, inclusiv cu comunele învecinate;
Dezvoltarea elementelor de mobilier urban și a spa țiilor publice.

 Administra ție și dezvoltare institu țional ă
Politica de impozite și taxe;
Transparen ța activit ăților administra ției publice locale și relația cu cetățenii
comunei;
Gospod ărie comunal ă.

 Resurse umane
Promovarea spiritului comunitar și a celui gospod ăresc;
Informarea și formarea cet ățenilor comunei;
Promovarea de programe de instituire p rofesional ă pentru cât mai mul ți membri ai
comunit ății;
Asisten ță social ă.

 Mediu
Rezolvarea problemei deponeului;
Educarea popula ției pentru protejarea mediului.

 Învățământ
Dezvoltarea și diversificarea învățământului profesional în comun ă;
Modernizarea rețelei de școli și a bazei lor materiale;
Îmbun ătățirea calit ății învățământului în comun ă.

 Cultur ă, artă, tineret, sport
Revitalizarea activit ăților cultural -artistice în comun ă;
Dezvoltarea bazei materiale și identificarea de surse de suport financia r pentru
diversificarea ș dezvoltarea mi șcării sportive în comun ă.

 Sănătate

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 3
4 Îmbun ătățirea condi țiilor de acordare a asisten ței medicale în satele comunei.

 Siguran ța cet ățenilor și ordine public ă
Asigurarea iluminatului public.
Cooperarea cu organele de poliție pentru prevenirea și combaterea infrac ționalit ăți;

8.2. Disfunctionalit ăți
Din analizele f ăcute precum și din cele semnalate dealungul timpului , au rezultat urm ătoarele
disfunc ționalit ăți :
Principalele concluzii ale situa ției critice semnalate sunt: s ărăcia, resurse naturale și materiale
reduse, niveluri înalte ale mortalit ății, migra ției și șomajului.
Corelând fenomenele de natur ă economic ă și aspectele vie ții sociale se constat ă practicarea unei
agriculturi de eficien ță redus ă, declin industri al și al num ărului de locuri de munc ă, un num ăr redus de
firme înregistrate, venituri reduse, infrastructur ă deficitar ă, dotări insuficiente, etc.
Aceste probleme sunt în strâns ă legătură cu problemele întregului jude ț:
 Rata redus ă a salaria ților din popul ația activ ă ocupat ă;
 Situa ția grea din agricultur ă, în special în sectorul privat;
 Nivel redus al condi țiilor de trai în general;
 Predominan ța sectorului primar în structura popula ției active;
 Dezvoltarea slab ă a sectorului ter țiar și a întreprinderilor mi ci și mijlocii;
 Migra ția ex -comunal ă a forței de munc ă;
 Puterea sc ăzută de cump ărare;
 Caracterul predominant rural al teritoriului;
 Subutilizarea capacit ății de produc ție;
 Degradarea patrimoniului natural și construit din lipsa unor m ăsuri și reglement ări
administrative;
 Insuficien ța unui personal calificat în sectoarele educa ției și sănătății;
 Nivelul slab al protec ției sociale.

Aceste probleme au drept cauz ă:
 Lipsa resurselor naturale;
 Lipsa stimulentelor financiare (a unei politici stimulative mai ales în sect. agricol);
 Ritmul lent al procesului de privatizare;
 Ritmul lent al reformei din diferite domenii ale vie ții sociale și economice;
 Lipsa unei strategii pe termen lung pentru restructurarea sectorului industrial și pentru
dezvoltarea serviciilor;
 Nivelul redus al salariilor și pensiilor;
 Depopularea zonei;
 Lipsa investi țiilor str ăine;
 Lipsa resurselor financiare;
 Nivelul sc ăzut al productivit ății muncii.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 3
5 Obstacolele în rezolvarea acestor probleme sunt:
 Tradi ționalismul, spiritul conservator, mentali tatea “resemn ării” și sentimentul
marginaliz ării;
 Punerea în practic ă a Legii Fondului Funciar – ritmul lent de distribuire a titlurilor de
proprietate;
 Birocra ția;
 Nivelul redus al bugetelor locale;
 Blocajul financiar;
 Nivelul redus al investi țiilor în sănătate, infrastructur ă și locuin țe;
 Echipamentul tehnic insuficient și uzat din agricultur ă;
 Accesul dificil pe pia ță ( d.p.d.v. al distan ței, informa ției și competitivit ății ).

În urma analizei acestor probleme, cauze și obstacole, am conceput urm ătorul tabel care
prezint ă disfunc ționalit ățile pe domenii:

DOMENII DISFUNC ȚIONALIT ĂȚI

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 3
6
AGRICULTUR Ă  Declinul produc ției vegetale;
 Terenuri degradate, improprii agriculturii;
 Dezechilibrarea structurii pe categorii de folosin ță a terenurilo r;
 Dezechilibrarea structurii pe categorii de culturi;
 Func ționarea necorespunz ătoare a sistemului de aprovizionare tehnico –
material ă a serviciilor pentru agricultur ă;
 Slaba implicare în preluarea produc ției agricole de la produc ători;
 Organizarea defici tară, fărâmițarea exagerat ă a propriet. agricole;
 Slaba utilizare a cadrelor cu preg ătire medie și superioar ă în domeniu;
 Reducerea accentuat ă a efectivelor de animale și scăderea calit ății mat.
genetic.
INDUSTRIE  Posibilit ăți reduse de prelucrare a prod ucției agricole;
 Volum mic al investi țiilor str ăine și extra comunale în activit ățile
industriale .
TURISM  Slaba valorificare a poten țialului turistic .
SERVICII  Lipsa unor servicii, existen ța unor servicii sub standarde .
REȚEAUA DE
LOCALIT ĂȚI  Echipare r edusă;
 Fenomen de dezvoltare tentacular ă a vetrelor de sat .
POPULA ȚIA ȘI
RESURSELE DE
MUNC Ă  Degradarea echilibrului demografic, șomaj ridicat, grad de dependen ță
economic ă mare.
LOCUIREA  Fond de locuit construit din materiale nedurabile, calitativ inferi or sub
aspectul confortului.
DOT ĂRI SOCIAL –
CULTURALE  Construc ții inadecvate procesului de învățământ, slab echipate, în stare
proast ă;
 Lipsa personalului calificat în învățământ și slaba preg ătire general ă a
elevilor;
 Capacitate insuficient ă pentru anum ite specialit ăți, absen ța unui spital
clinic general cu toate specialit ățile, absen ța sau slaba reprezentare a unor
profile importante;
 Insuficien ța reprezentare a unor dot ări de cultur ă și recreere;
 Deplasarea pe distan țe mari pentru asigurarea unor servi cii de natur ă
administrativ ă.
ECHIPARE TEHNICĂ
CIRCULAȚIE  Drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică degradată sau lipsa totală a acesteia;
 Poduri degradate sau insuficiente ca gabarit.

GOSPODĂRIREA
APELOR  Poluarea resurselor de apă subterană și de suprafață;
 Lipsa unor surse de apă necesare asigurării consumurilor existente și de
perspectivă.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 3
7

ALIMENTARE CU
APĂ  Neexploatarea unor surse subterane de apă;
 Capacitate insuficientă de înmagazinare a apei;
 Alimentare cu apă pentru un număr foarte mic de consumator i;
 Degradarea rețelei de distribuție existente;
 Utilizarea în scop potabil a apei de izvor necorespunzătoare prin
exploatarea izvoarelor, a apei de suprafață, a apei freatice (subterane) fără
posibilitatea controlului sanitar al apei furniz ate;
 Lipsa bazinelor de stocare /compensare cu stații de tratare a apei, cu
puncte de control al calității apei și instalații de corecție a parametrilor
corespunzători (stații de pompare);
 Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă în satele comun ei
Ceplenița

CANALIZARE  Lipsa unui sistem de canalizare pentru ape uzate menajere;
 Descărcarea apelor pluviale la întâmplare;
 Inexistența unor capacități de epurare a apelor uzate menajere și industriale
în zonă.
ALIMENTARE CU
ENERGIE
ELECTRICĂ  Exist ența unor zone neelectrificate;
 Porțiuni de trasee din rețeaua de distribuție 0,4 kv pe stâlpi din lemn
degradați în satele comunei Ceplenița;
 În unele zone rețeaua electrică existentă nu are capacitatea de a prelua
aparate electrocasnice;
 Unele locuințe și anexe construite în extravilan fără autorizație de
construire, nu respectă distanțele față de liniile electrice aeriene.
ALIMENTARE CU
GAZE NATURALE  Lipsa rețelelor de distribuție și repartiție a gazului metan în satele comunei
Ceplenița.

TELECOMUNI –
CAȚII  Cereri de instalare a noi posturi telefonice neonorate;
 Lipsa circuitelor libere pentru noii abonați ;
 Lipsa rețelei de telefonie în anumite zone ;
 Înființarea unei centrale telefonice.
PROBLEME DE MEDIU
PROTECȚIA ȘI
CONSERVAREA
MEDIULUI  Degradar ea severă a unor terenuri prin eroziuni, alunecări, exces de
umiditate, sărături, etc.;
 Degradări punctuale prin poluare a unor cursuri de apă;
 Exploatarea nerațională a unor suprafețe de pădure puse în posesie;
 Deficit de terenuri împădurite.
DEPOZITAREA
DEȘEURILOR
MENAJERE  Inexistența unei rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare și
reciclare a deșeurilor.

Comuna Cepleni ța se încadreaz ă în categoria comunit ăților rurale de m ărime medie, cu profil
agricol, cu resurse de for ța de munc ă limitat e, puternic favorizat ă de statutul de comun ă din zona
periurban ă a orașului Hârl ău.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 3
8 Resursele naturale ale subsolului sunt reduse și sunt exploatate par țial și local (piatra, apa
subteran ă).
Poten țialul uman are o structur ă care permite desf ășurarea în bune condi ții a tuturor activit ăților
specifice spa țiului rural.
Comuna se afl ă în zona de influen ță a orașului Hârl ău care exercit ă o atrac ție deosebit ă prin
condi țiile naturale și oferta de terenuri pentru construc ții de locuin țe de vacan ță sau chiar p entru locuin țe
cu ocupare permanent ă.

9. ANALI ZA SWOT A COMUNEI CEPLENI ȚA
9.1. Avantaje:
 Acces la drum jude țean, d rum na țional.
 Poziția în teritoriu, cele 4 sate ale comunei Cepleni ța sunt situate în apropierea DN 28B, în
partea de nord a jude țului Ia și.
 Accesul la calea ferat ă.
 Zonă favorabil ă creșterii animalelor, culturilor de cereale și de legume.
 Terenuri cu fertilitate medie și ridicat ă.
 Prețul încă scăzut al terenurilor, comparativ cu alte comune sau cu mun. Ia și.
 Piață imobiliar ă în cre ștere, cu un mare poten țial de dezvoltare;
 Existen ța unei cooperative de credit.
 Existen ța unei zone care mai are infrastructura fostei unități agroindustriale și care pot dev eni
poli de dezvoltare economic ă a comunei.
 Popula ție calificat ă, cu experien ță în industrie, construc ții, servicii.
 Existen ța unei bune comunic ării între administra ția public ă local ă și popula ție.
 Popula ție receptiv ă la ini țiativele comunitare, dispus ă să le sprijine activ.
 Sprijin politic local și deschidere pentru orice ini țiativă de dezvoltare.
 Existen ța în cadrul prim ăriei a unui personal cu experien ță în întocmirea și derularea proiectelor
de finan țare.
 Existen ța unui poten țial turistic important, total nevalorificat.

9.2. Dezavantaje:
 Existen ța unor zone de intravilan cu alunec ări de teren.
 Lipsa unor utilit ăți (apă, canalizare, gaze naturale).
 Deficit de p ăduri.
 Resurse naturale limitate.
 Emigrarea for ței de munc ă tinere.
 Lipsa facilit ăților fiscale pentru investitori.
 Inexisten ța cadastrului comunei.
 Politic ă deficitar ă privind colectarea și reciclarea de șeurilor.
 Num ăr mare de șomeri.
 Venituri mici ale popula ției.
 Buget local insuficient fa ță de necesit ăți.
 Lipsa unei structuri care s ă se ocupe efectiv de implantarea și actualizarea permanent ă a
strategiei de dezvoltare a comunei.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 3
9
9.3. Oportun ități:
 Existen ța unor programe de finan țare intern ă și extern ă, europene și extra -europene, pe diferite
domenii de dezvoltare, care pot fi accesate și de noi.
 Posibilitatea particip ării la o parte din programele de cooperare transfrontalier ă (TACIS).
 Persp ectiva fondurilor structurale de dup ă 2007, mult mai consistente decât programele de
finan țare actuale.

9.4. Pericole:
 Continuarea transferului de responsabilit ăți către administra țiile publice locale f ără asigurarea
resurselor financiare corespunz ătoare.
 Schimbarea politic ă la nivel local.
 Recesiune economic ă mondial ă.

9.5. Concluzii la analiza SWOT:
Evoluția comunei este corelată cu evoluția întregului județ iar Strategia de dezvoltare urmărește
trecerea de la gospodăria de subzistență caracteristică momentului a ctual, la gospodăria micro –
productivă, bazată pe activități specifice, corelată cu resursele locale și cu necesitățile pieței ( în special
din mediul urban, dar și din alte centre polarizatoare).
Obiectivele strategice stabilite de Consiliul Local pe domeni i prioritare de acțiune sunt:
Economic
1. Agricultură – silvicultură;
2. Mică industrie și agro -industrie;
3. Turism și agrement;
4. Servicii, comerț și alimentație publică
Dezvoltare urbanistică
1. Dezvoltare utilități publice;
2. Dezvoltare intravilane localități;
3. Căi de c omunicație, relații în teritoriu, inclusiv cu comunele învecinate;
4. Dezvoltarea elementelor de mobilier urban și a spațiilor publice.
Administrație și dezvoltare instituțională
1. Politica de impozite și taxe
2. Transparența activităților administrației publice l ocale și relația cu cetățenii comunei;
3. Gospodărie comunală.
Resurse umane
1. Promovarea spiritului comunitar și a celui gospodăresc;
2. Informarea și formarea cetățenilor comunei;
3. Promovarea de programe de instituire profesională pentru cât mai mulți membri ai
comunității;
4. Asistență socială.
Mediu
1. Rezolvarea problemei deponeului;
2. Educarea populației pentru protejarea mediului.
Învățământ

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4
0 1. Modernizarea rețelei de școli și a bazei lor materiale;
2. Îmbunătățirea calității învățământului în comună.
Cultură, artă, tinere t, sport
1. Revitalizarea activităților cultural -artistice în comună;
2. Dezvoltarea bazei materiale și identificarea de surse de suport financiar pentru
diversificarea și dezvoltarea mișcării sportive în comună.
Sănătate
1. Îmbunătățirea condițiilor de acordare a asistenței medicale în satele comunei.
Siguranța cetățenilor și ordine publică
1. Asigurarea iluminatului public;
2. Cooperarea cu organele de poliție pentru prevenirea și combaterea infracționalități.
Din evaluarea stării economico – sociale a comunei Cepleni ța și din analiza posibilit ăților
plauzibile de evolu ție pozitiv ă în viitor a spațiului studiat , au rezultat o serie de priorit ăți și oportunit ăți
ce pot jalona perspectiva dezvolt ării acestei comune .
Propunerile sunt prezentate pe domenii , în funcție de eficien ța lor social ă și economic ă și au valoare
orientativ ă.
Priorit ățile în cadrul dezvolt ării comunei decurg din necesit ățile imediate semnalate . Realizarea acestor
deziderate se va putea face numai în funcție de fondurile de care va dispune comuna – fonduri europene,
proprii sau alocate de la bugetul statului . Ordinea acestor priorități se va stabili de către Consiliul Local.

DOMENII PRIORITĂȚI

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4
1
AGRICULTURĂ  Reabilitarea mecanizării agriculturii;
 Optimizarea reabilitării agriculturii;
 Schimbarea modului de folosință a terenurilor neproductive în plantații
silvice;
 Întocmirea unui studiu și a unui proiect privind creșterea ponderii
arboricole (liziere, perdele de protecție, etc.) în scopul menținerii unui
microclimat corespunzător;
 Lucr ări de întreținere a plantațiilor;
 Menținerea și continuarea lucrărilor la sistemul de combatere a eroziunii
solului;
 Optimizarea și stabilirea structurii terenului agricol;
 Optimizarea structurii din arabil conform propunerii județului și
specialiștilor;
 Creerea unui sistem complex, bazat pe concurență în preluarea
producției agricole;
 Crearea unor exploatații agricole cu suprafețe mai mari;
 Racordarea la propunerile de modificare a Legii Fondului Funciar;
 Reabilitarea sectorului zootehnic;
 Executarea unor lucrări de selecție a materialului biologic existent și al
celui viitor;
INDUSTRIE  Dezvoltarea unei capacități adaptate condițiilor locale;
 Utilizarea eficientă a atuurilor comunei în atragerea investitorilor
 Încurajarea activităților IMM;
 Promovarea ra murilor care au asigurată baza de materii prime în județ
sau cu posibilități de aprovizionare cu materii prime din zonele cele mai
apropiate, cu finalizare în dezvoltarea și diversificarea bunurilor de larg
consum;
TURISM  Crearea unor condiții pentru dezv oltarea agroturismului;
 Realizarea unei baze turistice
 Inventarierea tuturor particularităților naturale și culturale, ce pot
constitui baza potențialului turistic și analiza tuturor informațiilor
obținute;
 Asigurarea conditiilor de lucru în parteneriat ș i în echipe
pluridisciplinare, cu o mai bună colaborare cu populația locală, cu
organizațiile regionale și locale interesate de turism;
 Identificarea tuturor valorilor și găsirea tuturor posibilităților ce pot sta
la baza turismului durabil;
 Urmărirea și a naliza pieței interne și internaționale și a cerințelor
turistice pentru diversificarea activităților turistice;
 Expunerea completă a strategiei promoționale și de comunicare pentru
promovarea turismului;
 Stabilirea programelor de monitorizare a informații lor privind circulația
turistică, a planurilor de dezvoltare turistică
 Promovarea unor acțiuni care să valorifice principalele manifestări
culturale tradiționale;

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4
2
SERVICII  Stimularea sectorului serviciilor prin implicarea mai activă a organelor
locale în drept, în acțiunea de sprijinire, informare și încurajarea
întreprinzătorilor ce desfășoară activități legate de prestarea de servicii
către populație sau agenți economici;
REȚEAUA DE
LOCALITĂȚI  Revitalizarea prin diversificarea funcțiunilor economice, î mbunătățirea
dotării și echipării;
 Coordonarea dezvoltării teritoriale printr -un cadru legislativ coerent și
prin aplicarea legii privind autorizațiile de construire;
POPULAȚIA ȘI
RESURSELE DE
MUNCĂ  Acțiuni destinate stabilizării tineretului;
 Acțiuni dest inate asistării și ocrotirii persoanelor vârstnice;
 Înscrierea comunei în programe de reducere a șomajului;
LOCUIREA  Stimularea construirii de locuințe din materiale durabile, cu finisaje
superioare;
DOTĂRI SOCIAL –
CULTURALE  Reabilitarea fondului constr uit existent;
 Stimularea cadrelor care se vor stabili în mediul rural;
 Asigurarea unui sprijin corespunzător familiilor fără posibilități pentru
eliminarea abandonului școlar și a absenteismului elevilor;
 Construirea de noi capacități pentru asigurarea asi stenței medicale;
 Construirea dotărilor absolut necesare;
 Extinderea rețelei administrative pentru a fi cât mai aproape de
beneficiari;
 modernizarea clădirii primăriei
ECHIPARE TEHNICĂ
CIRCULAȚIE  Tratamente, amenajări, consolidări la toate categoriile d e drumuri și
poduri;
GOSPODĂRIREA
APELOR  Studii și lucrări în vederea alimentării cu apă;
 Lucrări pentru ameliorarea și regularizarea cursurilor de apă;
 Depistarea surselor de apă poluată;
ALIMENTARE CU APĂ  Aprovizionarea cu apă prin racordarea la rețeau a de apă ce traversează
comuna prin noi tronsoane de aducțiune și de distribuție;;
 Înființarea unor stații de pompare și rezervoare de acumulare a apei;
 Înființarea unor stații de pompare și rezervoare de înmagazinare a apei
potabile.
CANALIZARE  Realizar ea unei rețele de canalizare în sistem unitar;
 Înființarea unor capacități de epurare a apelor uzate.
ALIMENTARE CU
GAZE NATURALE  Execuția unei tronson de rețea de repartiție cu un SRM în localitățile
comunei Ceplenița;
 Realizarea unei retele de distribuț ie pe teritoriul comunei.
ALIMENTARE CU
ENERGIE ELECTRICĂ  Extinderea rețelei electrice de joasă tensiune în localitățile comunei
Ceplenița;
 Branșarea la rețeaua electrică a caselor neelectrificate și case noi;
 Electrificarea zonelor deficitare și creștere a gradului de siguranță în
exploatare;

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4
3  Refacerea traseelor degradate și înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din
beton armat.

TELECOMUNICAȚII  Redimensionarea și extinderea centralei telefonice existente;
 Creșterea gradului de siguranță și stabilitate în funcționare a instalațiilor
telefonice;
 Onorarea cererilor de noi posturi telefonice;
 Racordarea la TV cablu.

PROTECȚIA ȘI
CONSERVAREA
MEDIULUI  Repunerea și menținerea în stare de funcționare a sistemelor
hidroameliorative, luarea de măsuri pentru stopar ea și ameliorarea
fenomenelor de eroziune, alunecări, exces de umiditate, sărături, etc.;
 Eliminarea poluării prin luarea de măsuri administrative, prevederea
unor rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare și reciclare a
deșeurilor special amenajat e;
 Aplicarea cu consecvență a legislației în vigoare și a normelor silvice;
 Să se analizeze institutiile existente implicate în procesul de protecție a
mediului și să se caute metode de îmbunătătire a activității lor;
 Programe de instruire pentru persoanel e cu funcții de conducere la nivel
central și local;
 Instruirea conducătorilor de societăți în probleme de planificare,
marketing și management, pentru înțelegere posibilităților de a îmbina
mai bine rezultatele financiare cu economisirea energiei și a ape i;
 Implicarea largă a cadrelor didactice, și mass mediei în conștientizarea
opiniei publice și angajarea acesteia într -o politică activă de protecție a
mediului;
 Elaborarea și aplicarea codurilor practicilor bune din punct de vedere al
mediului care să aco pere toate aspectele vieții;
 Informarea și educarea publicului și a utilizatorilor privind consecințele
asupra mediului ale alegerii anumitor activități sau produse și pentru
acestea din urmă a utilizării și eliminării lor finale.
DEPOZITAREA
DEȘEURILOR
MENAJERE  Înființarea în cadrul primăriei a unui sector specializat și dotat
corespunzător în vederea organizării unei rampe ecologice de colectare,
sortare, depozitare și reciclare a deșeurilor menajere;
 Dotarea cu mijloace moderne de colectare, sortare, d epozitare și
reciclare a deșeurilor menajere;
 Găsirea unor oportunități manageriale de valorificare a deșeurilor ca
resurse secundare
PROTEJAREA ZONELOR
PE BAZA NORMELOR
SANITARE  Se vor delimita în cadrul PUG -ului zonele de protecție cimitire și rampa
ecologică de colectare, sortare, depozitare și reciclare a deșeurilor
propusă și se vor stabili condițiile de construire.
FAȚĂ DE CULOARE
TEHNICE  Se vor delimita în cadrul PUG -ului zonele de protecție a rețelelor
electrice și se vor stabili condițiile de c onstruire.
CU RISCURI
NATURALE  Se vor lua măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4
4 9.6. PRIORITĂ ȚI
Se impun a fi promovate ca prioritate în primul rând dou ă tipuri de proiecte:
1. Cele de dezvoltare a infrastructurii, ca baz ă pentru dezvoltarea economic ă și atragerea de
investitori ;
2. Cele generatoare de venituri, acestea fiind “locomotiv ă” pentru celelalte categorii de proiecte;
Este necesar ă o abordare agresiv ă în promovarea imaginii comunei, cre șterea vizibilit ății ei mai
ales în mediul de afaceri.
Trebuie s ă se inventarieze și să se fac ă cunoscute pe toate c ăile posibile avantajele pe care
comuna le poate crea și oferi investitorilor, func ție de talia și importan ța lor pentru comunitate.
Informarea cet ățenilor comunei (inclusiv a celor care lucrea ză în străinătate) și convi ngerea lor
cât de util ar fi ca, în orice situa ție favorabil ă, să devin ă un fel de „agen ți de publicitate” pentru comuna
lor, promovându -i imaginea și interesele.
Este necesar un contract permanent cu prim ăria municipiului Ia și pentru identificarea oportunit ăților de
cooperare pe diferite proiecte comune.

9.6. Evolu ție posibil ă, priorit ăți
Evolu ția comunei este corelat ă cu evolu ția întregului jude ț iar Strategia de dezvoltare urm ărește
trecerea de la gospod ăria de subzisten ță caracteristic ă momentului actual, la gospod ăria micro –
productiv ă, bazat ă pe activit ăți specif ice, corelat ă cu resursele locale și cu necesit ățile pie ței (în special
din mediul urban, dar și din alte centre polarizatoare).
Obiectivele strategice stabilite de Consiliul Local pe domenii prioritare de ac țiune sunt:
Economic
Agricultur ă- silvicultur ă;
Mică industrie și agro -industrie;
Turism și agrement;
Servicii, comer ț și alimenta ție public ă
Dezvoltare urbanistic ă
Dezvoltare utilit ăți publice;
Dezvoltare intravi lane localit ăți;
Căi de comunica ție, rela ții în teritoriu, inclusiv cu comunele învecinate;
Dezvoltarea elementelor de mobilier urban și a spa țiilor publice.
Administra ție și dezvoltare institu țional ă
Politica de impozite și taxe;
Transparen ța activit ăților administra ției publice locale și rela ția cu cet ățenii comunei;
Gospod ărie comunal ă.
Resurse umane
Promovarea spiritului comunitar și a celui gospod ăresc;
Informarea și formarea cet ățenilor comunei;
Promovarea de programe de instituire profesional ă pentru cât mai mul ți membri ai
comunit ății;
Asisten ță social ă.
Mediu
Rezolvarea problemei deponeului;
Educarea popula ției pentru protejarea mediului.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4
5 Învățământ
Modernizarea re țelei de școli și a bazei lor materiale;
Îmbun ătățirea calit ății învățământului în com ună.
Cultur ă, artă, tineret, sport
Revitalizarea activit ăților cultural -artistice în comun ă;
Dezvoltarea bazei materiale și identificarea de surse de suport financiar pentru diversificarea
și dezvoltarea mi șcării sportive în comun ă.
Sănătate
Îmbun ătățirea condi țiilor de acordare a asisten ței medicale în satele comunei.
Siguran ța cet ățenilor și ordine public ă
Asigu rarea iluminatului public;
Cooperarea cu organele de poli ție pentru prevenirea și combaterea infrac ționalit ăți.
Din evaluarea stării economico – sociale a comunei Cepleni ța și din analiza posibilit ăților
plauzibile de evolu ție pozitiv ă în viitor a spațiului studiat , au rezultat o serie de priorit ăți și oportunit ăți
ce pot jalona perspectiva dezvolt ării acestei comune .
Propunerile sunt prezentate pe domenii , în funcție de eficien ța lor social ă și economic ă și au
valoare orientativ ă.
Priorit ățile în cadrul dezvolt ării comunei decurg din necesit ățile imediate semnalate . Realizarea
acestor deziderate se va putea face numai în funcție de fondurile de care va dispune comuna – fonduri
europene, proprii sau alocate de la bugetul statului . Ordinea acestor priorit ăți se va stabili de c ătre
Consiliul Loc al.
DOMENII PRIORIT ĂȚI

AGRICULTUR Ă  Reabilitarea mecaniz ării agriculturii;
 Optimizarea reabilit ării agriculturii;
 Schimbarea modului de folosin ță a terenurilor neproductive în planta ții
silvice;
 Întocmirea unui studiu și a unui proiect privind cre șterea ponderii
arboricole (liziere, perdele de protec ție, etc.) în scopul men ținerii unui
microclimat co respunz ător;
 Lucr ări de întreținere a planta țiilor;
 Menținerea și continuarea lucr ărilor la sistemul de combatere a eroziunii
solului;
 Optimizarea și stabilirea structurii terenului agricol;
 Optimizarea structurii din arabil conform propunerii jude țului și
speciali știlor;
 Creerea unui sistem complex, bazat pe concuren ță în preluarea produc ției
agricole;
 Crearea unor exploata ții agricole cu suprafe țe mai mari;
 Racordarea la propunerile de modificare a Legii Fondului Funciar;
 Reabilitarea sectorului zootehnic ;
 Executarea unor lucr ări de selec ție a materialului biologic existent și al
celui viitor;
INDUSTRIE  Dezvoltarea unei capacit ăți adaptate condi țiilor locale;
 Utilizarea eficient ă a atuurilor comunei în atragerea investitorilor

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4
6  Încurajarea activit ăților IM M;
 Promovarea ram urilor care au asigurat ă baza de materii prime în jude ț sau
cu posibilit ăți de aprovizionare cu materii prime din zonele cele mai
apropiate, cu fin alizare în dezvoltarea și diversificarea bunurilor de larg
consum;
TURISM  Crearea unor con diții pentru dezvoltarea agroturismului;
 Realizarea unei baze turistice
 Inventarierea tuturor particularităților naturale și culturale, ce pot
constitui baza potențialului turistic și analiza tuturor informațiilor
obținute;
 Asigurarea conditiilor de lucru în parteneriat și în echipe pluridisciplinare,
cu o mai bună colaborare cu populația locală, cu organizațiile regionale și
locale interesate de turism;
 Identificarea tuturor valorilor și găsirea tuturor posibilităților ce pot sta la
baza turismului durabi l;
 Urmărirea și analiza pieței interne și internaționale și a cerințelor turistice
pentru diversificarea activităților turistice;
 Expunerea completă a strategiei promoționale și de comunicare pentru
promovarea turismului;
 Stabilirea programelor de monitori zare a informațiilor privind circulația
turistică, a planurilor de dezvoltare turistică
 Promovarea unor acțiuni care să valorifice principalele manifestări
culturale tradiționale;

SERVICII  Stimularea sectorului serviciilor prin implicarea mai activă a or ganelor
locale în drept, în acțiunea de sprijinire, informare și încurajarea
întreprinzătorilor ce desfășoară activități legate de prestarea de servicii
către populație sau agenți economici;
REȚEAUA DE
LOCALITĂȚI  Revitalizarea prin diversificarea funcțiun ilor economice, îmbunătățirea
dotării și echipării;
 Coordonarea dezvoltării teritoriale printr -un cadru legislativ coerent și
prin aplicarea legii privind autorizațiile de construire;
POPULAȚIA ȘI
RESURSELE DE
MUNCĂ  Acțiuni destinate stabilizării tineretu lui;
 Acțiuni destinate asistării și ocrotirii persoanelor vârstnice;
 Înscrierea comunei în programe de reducere a șomajului;
LOCUIREA  Stimularea construirii de locuințe din materiale durabile, cu finisaje
superioare;

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4
7 DOTĂRI SOCIAL –
CULTURALE  Reabilitare a fondului construit existent;
 Stimularea cadrelor care se vor stabili în mediul rural;
 Asigurarea unui sprijin corespunzător familiilor fără posibilități pentru
eliminarea abandonului școlar și a absenteismului elevilor;
 Construirea de noi capacități pent ru asigurarea asistenței medicale;
 Construirea dotărilor absolut necesare;
 Extinderea rețelei administrative pentru a fi cât mai aproape de
beneficiari;
 modernizarea clădirii primăriei
ECHIPARE TEHNICĂ
CIRCULAȚIE  Tratamente, amenajări, consolidări la to ate categoriile de drumuri și
poduri;
GOSPODĂRIREA
APELOR  Studii și lucrări în vederea alimentării cu apă;
 Lucrări pentru ameliorarea și regularizarea cursurilor de apă;
 Depistarea surselor de apă poluată;
ALIMENTARE CU APĂ  Aprovizionarea cu apă prin rac ordarea la rețeaua de apă ce traversează
comuna prin noi tronsoane de aducțiune și de distribuție;;
 Înființarea unor stații de pompare și rezervoare de acumulare a apei;
 Înființarea unor stații de pompare și rezervoare de înmagazinare a apei
potabile.
CANALIZARE  Realizarea unei rețele de canalizare în sistem unitar;
 Înființarea unor capacități de epurare a apelor uzate.
ALIMENTARE CU
GAZE NATURALE  Execuția unei tronson de rețea de repartiție cu un SRM în localitățile
comunei Ceplenița;
 Realizarea unei re tele de distribuție pe teritoriul comunei.
ALIMENTARE CU
ENERGIE ELECTRICĂ  Extinderea rețelei electrice de joasă tensiune în localitățile comunei
Ceplenița;
 Branșarea la rețeaua electrică a caselor neelectrificate și case noi;
 Electrificarea zonelor defic itare și creșterea gradului de siguranță în
exploatare;
 Refacerea traseelor degradate și înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din
beton armat.

TELECOMUNICAȚII  Redimensionarea și extinderea centralei telefonice existente;
 Creșterea gradului de siguranță ș i stabilitate în funcționare a instalațiilor
telefonice;
 Onorarea cererilor de noi posturi telefonice;
 Racordarea la TV cablu.

PROTECȚIA ȘI
CONSERVAREA
MEDIULUI  Repunerea și menținerea în stare de funcționare a sistemelor
hidroameliorative, luarea de măs uri pentru stoparea și ameliorarea
fenomenelor de eroziune, alunecări, exces de umiditate, sărături, etc.;
 Eliminarea poluării prin luarea de măsuri administrative, prevederea unor
rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare și reciclare a deșeurilor

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4
8 special amenajate;
 Aplicarea cu consecvență a legislației în vigoare și a normelor silvice;
 Să se analizeze institutiile existente implicate în procesul de protecție a
mediului și să se caute metode de îmbunătătire a activității lor;
 Programe de instruire pentru persoanele cu funcții de conducere la nivel
central și local;
 Instruirea conducătorilor de societăți în probleme de planificare,
marketing și management, pentru înțelegere posibilităților de a îmbina
mai bine rezultatele financiare cu economisirea energiei și a apei;
 Implicarea largă a cadrelor didactice, și mass mediei în conștientizarea
opiniei publice și angajarea acesteia într -o politică activă de protecție a
mediului;
 Elaborarea și aplicarea codurilor practicilor bune din punct de vedere al
mediului care să acopere toate aspectele vieții;
 Informarea și educarea publicului și a utilizatorilor privind consecințele
asupra mediului ale alegerii anumitor activități sau produse și pentru
acestea din urmă a utilizării și eliminării lor finale.
DEPOZIT AREA
DEȘEURILOR
MENAJERE  Înființarea în cadrul primăriei a unui sector specializat și dotat
corespunzător în vederea organizării unei rampe ecologice de colectare,
sortare, depozitare și reciclare a deșeurilor menajere;
 Dotarea cu mijloace moderne de cole ctare, sortare, depozitare și reciclare
a deșeurilor menajere;
 Găsirea unor oportunități manageriale de valorificare a deșeurilor ca
resurse secundare
PROTEJAREA ZONELOR
PE BAZA NORMELOR
SANITARE  Se vor delimita în cadrul PUG -ului zonele de protecție ci mitire și rampa
ecologică de colectare, sortare, depozitare și reciclare a deșeurilor
propusă și se vor stabili condițiile de construire.
FAȚĂ DE CULOARE
TEHNICE  Se vor delimita în cadrul PUG -ului zonele de protecție a rețelelor
electrice și se vor stabil i condițiile de construire.
CU RISCURI
NATURALE  Se vor lua măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor.

9.7. Optimizarea rela țiilor în teritoriu

Aflându-se în vecin ătatea orașului Hârl ău, comuna Cepleni ța este sub influen ța rela țiilor de
natur ă public ă create de unele institu ții din ora ș.
Cele mai puternice rela ții de intercondi ționare cu orașul Hârl ău sunt cele de natur ă economic ă.
Principalele tipuri de rela ții economice care se realizeaz ă între comuna Cepleni ța și orașul Hârl ău se
stabilesc între agricultura spa țiului rural și consumul alimentar, între resursele din teritoriu și industrie.
Raporturile comerciale cunosc dou ă nuan țe: una legat ă de raportul dintre aprovizionarea
comunei și depozitele en -gros din ora ș și deplas ările spre ora ș a locuitorilor din comun ă pentru
aprovizionarea cu unele bunuri sau comercializarea unor produse ag rozootehnice de produc ție proprie.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 4
9 Căile de circula ție din comun ă asigur ă în general ca direc ție (dar nu neap ărat ca stare) leg ătura cu
orașul Hârl ău și cu loca litățile învecinate. Fluxurile majore de circula ție sunt cele legate de deplas ările
pentru aprovizionare și pentru serviciile majore pe care le ofer ă orașul Hârl ău.

9.8. Dezvoltarea activit ăților

Agricultura și silvicultura

Comuna Cepleni ța beneficiin d de apropierea de orașul Hârl ău și de căi de comunica ție în stare
aproximativ bună, poate deveni un rezervor de produc ție agrozootehnice pentru Hârlău, prelucrate și
neprelucrate, cu desfacere foarte rapid ă și ușoară pe pia ța ora șului.
Finalizarea ac țiunii de punere în posesie a proprietarilor de terenuri și emiterea titlurilor de
proprietate, privatizarea societ ăților comerciale cu capital de stat sau nu,sunt primele condi ții pentru
rezolvarea celor enumerate mai sus.
Acestea ar conduce la realizarea d e către produc ătoriii agricoli a unor venituri comparabile cu
cele ob ținute de alte categorii socio -economice de popula ție, mic șorarea fenomenului de navetism și
migra ție și implicit dezvoltarea localit ății.
Datorit ă caracterului agricol al zonei și pe vii tor principala activitate economic ă va fi agricultura,
cu șanse reale de intensificare a produc ției vegetale și de cre ștere a produc ției animaliere.
Pentru practicarea unei agriculturi moderne aste necesar ă elaborarea unor studii speciale privind:
 Reactual izarea cart ării agrochimice și pedologice și reactualizarea notelor de bonitare
poten țate, pe sole, în cadrul fiec ărei propriet ăți;
 Amenajarea integral ă a zonei pentru protejarea și ridicarea poten țialului productiv al
pământului;
 Evaluarea patrimoniului g enetic a animalelor pe specii;
 Reactualizarea zon ării produc ției agricole;
 Refacerea și îmbun ătățirea capacit ății productive a pajijtilor;
 Elaborarea noilor tipologii de exploata ție agricole specifice comunei;
 Refacerea și extinderea perimetrului silvic;
 Valorificarea poten țialuluin hidrotehnic;
 Valorificarea poten țialului natural mineral, din flora spontan ă și din fondul cinegetic;
 Protec ția integrat ă a mediului;
Ca elemente investiționale pentru agricultură în urma analizării situației actuale
din comună , propunem cu prioritate următoarele obiective:
 Extinderea parcului de tractoare, cu schema de mașini agricole aferente;
 Extinderea parcului de combine;
 Inființarea de plantații viticole nobile noi ;
 Împăduriri antierozionale de prevenire a alunecărilor și de recuperare a ravenelor.
Pentru relansarea activității agricole și practicarea unei agriculturi moderne și competitive
trebuiesc adoptate următoarele măsuri :

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5
0  Îmbunătățirea structurii culturilor pentru a se putea proiecta și respecta diverse asolamente și
pentru a asigura resursele furajere pentru efectivele din comună;
 Exploatația agricolă să se bazeze pe asocierea de lucrări cel puțin la nivelul tarlalelor cu
respectarea tehnologiilor de cultură a plantelor;
 Alocarea factorilor de producție necesari pentru producția vegetală în concordanță cu
potențialul productiv al zonei și cu structura culturilor;
 Redimensionarea efectivului de animale în funcție de raportul optim dintre specii și
desponibilul local de furaje ;
 Alocarea factorilor de producție neces ari pentru producția animalieră în concordanță cu
efectivele de animale pe specii în funcție de potențialul lor biologic;
 Corijarea deficitului de proteină degestibilă și eventual de unități nutritive din resurse interne
sau externe comunei.

Balanța utiliz ării produc ției agricole
În condi țiile practic ării unei agriculturi moderne, cu aplicarea corespunz ătoare a tehnologiilor, cu
alocarea tuturor factorilor de produc ție, în cadrul orient ărilor anterior men ționate, produc ția agricol ă,
vegetal ă și animalier ă va cunoa ște o cre ștere semnificativ ă.
La nivelul anilor urm ători comuna va avea un excedent considerabil de produse agricole, oferind
posibilitatea unui grad ridicat de comercializare la majoritatea produselor. Zona nu are disponibili tăți
comerciale la floarea soarelui și miere de albine .
Pe viitor se eviden țiază creșterea func ției comerciale a zonei.

Balan ța utiliz ării for ței de munc ă
Datorit ă profilului preponderent de tip pomi -viticol al zonei, gradul de ocupare a popula ției
active în agricultur ă este relativ ridicat . Acest fapt se datoreaz ă și amplas ării fa ță de centrele de
polarizare și de facilit ățile infrastructurale. În acela și timp gradul de ocupare a timpului de munc ă a
popula ției active în agricultur ă este scăzut (32%). Aceste do uă aspecte arat ă rezervele poten țiale de for ță
de munc ă activ ă pentru alte domenii de activitate.
Prin intensificarea produc ției vegetale și prin cre șterea ponderii zootehniei, precum și prin
dezvoltarea activit ăților complementare sau atragerea c ătre alt e sectoare de activitate locale sau facile
prin navet ă, se preconizeaz ă ca popula ția activ ă din agricultur ă să fie mai mare, cu un grad ridicat de
ocupare a timpului disponibil de munc ă pentru agricultur ă .
Pe viit or comuna va avea un excedent relativ de forță de munc ă disponibil ă pentru alte activit ăți.

B. Activit ăți neagricole
Comuna Cepleni ța nu are tradi ție și nici poten țial pentru activit ăți economice neagricole. Fiind
amplasat ă în zona de influen ță a ora șului Hârl ău cât și necesitatea progresului lo cal, dar și excedentul de
forță de munc ă al comunei face necesar ă dezvoltarea urm ătoarelor activit ăți:
 Prest ări servicii și activit ăți meșteșugărești: -prelucrarea pietrei;
 Redezvoltarea activit ăților manufacturiere casnice tradi ționale în zon ă;
 Dezvoltare a rețelei comerciale;
 Redezvoltarea sistemului de preluare a produc ției agricole și de aprovizionare a produc ătorilor
agricoli.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5
1  Existen ța unor puncte de colectare a produselor animaliere, ca și o re țea de transport și distribu ție
pentru zonele înconjur ătoare ar constitui un stimulent pentru localnici pentru cre șterea
produc țiilor.

9.9. Obiective de utilitate public ă

Principatele obiective publice de pe teritoriul comunei Cepleni ța sunt prezentate clasificat în
tabelul de mai jos:

DOMENII CATEGORII DE INTERES
NAȚIONAL JUDE ȚEAN LOCAL
INSTITU ȚII PUBLICE ȘI SERVICII
CEPLENI ȚA
Consiliul Local – – X
Anex ă prim ărie – propus – – X
Cămin Cultural + Bibliotec ă – propus – – X
Grădinița – – X
Școala general ă "Grigore Ureche" – – X
Sala de sport – propus – – X
Centru Șc. cu scop de reconversie profesional ă cu program ă
elastic ă funcție de nevoi – propus – – X
Biserica “Mihail și Gavril ” – – X
Farmacie – – X
Dispensar medical – propus – – X
Punct farmaceutic -propus – – X
Poșta – – X
Circumscrip ția sanitar – veterinar ă – – X
Capa – credite – – X
Cimitir – – X
BUHALNI ȚA
Școala veche – – X
Școala nou ă – – X
Grădiniță – – X
Poștă – – X
Biserica ortodoxă “Sf. Maria” – – X
Cimitir – – X
POIANA MĂRULUI
Biserica ortodoxă – – X
Scoala generală – – X
Cimitir – – X
ZLODICA
Școala generală – construcție veche – – X
Școala generală – construcție nouă – – X

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5
2 Biserica de lemn Sf. Gheorghe
Cimitir – – X

GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Rampe ecologice de colectare, sortare, reciclare ș i depozitare
deșeuri menajere – propus – – X
CĂI DE COMUNICAȚIE
DN 28B X – –
DJ 281 – X –
DJ 281D – X –
DC 145 – – X
DC 155 – – X
DC 156 – – X
Haltă – – X
Străzi în intravilan – – X
APĂRAREA ȚĂRII, ORDINEA PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ
Poliția Ceplenița – – X

Pentru ridicarea standardalui de via ță și civiliza ție a locuitorilor din comun ă și pentru m ărirea
gradului de atrac ție a localit ății, sunt necesare urm ătoarele direc ții de ac țiune:
 Modernizarea re țelei stradale principale intravilane pr in refacerea șanțurilor, pode țelor,
trotuarelor și prin plantarea de perdele vegetale și spec ii arborico le;
 Realizarea în fiecare localitate a unui punct sanitar pentru popula ție și îmbun ătățirea
condi țiilor de acordare a asisten ței medicale;
 Modernizerea bazei materiale din școli;
 Revitalizarea activit ăților cultural – artistice din comun ă ;
 Extinderea iluminatului stradal;
 Realizarea rampelor ecologice de colectare, sortare, depozitare și reciclare a de șeurilor ;
 Proiectarea re țelei de canalizare și în per spectiv ă ulterioar ă, de epurare a apelor uzate;
 Realizarea aliment ării cu ap ă în sistem centralizat;
 Amenajarea de parcuri, terenuri de joac ă pentru copii și terenuri de sport;
 Dezvoltarea serviciilor de gospod ărie comunal ă;
 Dezvoltarea transportului local ;
 Dezvoltarea prest ărilor de servicii și a re țelei comerciale;
 Organizarea pichetelor de paz ă și interven ții contra incendiilor;
 Organizarea pie țelor agroalimentare și de m ărfuri nealimentare, de tip târg.
Pe teritoriul comunei Cepleni ța au fost identifica te așa cum arat ă și tabelul de mai sus :
Terenuri proprietate public ă
 Terenuri proprietate public ă de interes na țional;
 Terenuri proprietate public ă de interes jude țean;
 Terenuri proprietate public ă de interes local;

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5
3 Terenuri proprietate privat ă
 Terenur i proprietate privat ă de interes na țional;
 Terenuri proprietate privat ă de interes local;
 Terenuri proprietate privat ă a persoanelor fizice și juridice.
În vederea realiz ării obiectivelor propuse pot avea loc schimburi de teren, concesion ări și chiar
expropieri pentru cauz ă de utilitate public ă conform legisla ției în vigoare.
10. DEZVOLTAREA STRATEGICA A COMUNEI CEPLENI ȚA
10.1. Misiune, viziune, obiective strategice
Viziunea strategic a: Comuna Cepleni ța, o comuna prosperă, curată, cu locuitori și oameni de afaceri
mulțumiți
Obiectivul general: Comuna Cepleni ța – centru economic și cultural recunoscut la nivel regional.
Obiective specifice:
1. Îmbunataă țirea vieții cetățenilor prin modernizarea infrastructurii, dezvoltarea asistenței sociale,
sprijinirea cul turii;
2. Creșterea gradului de atractivitate al comunei pentru investitori;
3. Valorificarea poten țialului turistic
Principii care stau la baza dezvoltarii localită ții:
 Dezvoltare durabila – se va urmari asigurarea durabilită ții tuturor proiectelor, prin creare a înca
din faza de concep ție a condițiilor necesare pentru aceasta;
 Egalitate de șanse – prin toate proiectele se va urmari sa se acorde un sprijin categoriilor
defavorizate.
10.2. Factorii de interes la nivel local responsabili în atingerea obiectivelor generale și specifice
Factorul de
interes Care sunt
așteptările
factorului de
interes Ce facem pt a
îndeplini
așteptările
factorului de
decizie Ce se va întâmpla
dacă a șteptările
acestuia nu sunt
îndeplinite În ce mod se
influen țează
factorul de
decizie Care sunt
aștepările noastre
față de factorul de
decizie Importan
ța lui pt
succesul
proiectul
ui
Administra ția
Publica
Locala APL Realizarea
planului de
dezvoltare
strategica
Promovarea
imaginii
institu ției pe
care o
reprezinta
Dezvoltarea
durabila a
localit ații Respectarea
întocmai a
strategiei
elaborate,
oferirea de
informa ții
periodice despre
stadiul ac țiunii
Implicare activa Nu va
participa din
punct de
vedere
financiar In mod
esențial
Fara
contributia
financiar –
materiala
a acestuia nu
se pot
îndeplini
obiectivele Transparen ța
Susținere
materiala/
financiara
Cooperare –
Agen ții
economici Promovarea
imaginii firmei
Accesarea de
fonduri,
Finanțari,
dezvoltare și
propsperitate Informari despre
proiecte ,
programe de
finan țare
Cooperare în
realizarea
proectel or,
Publicitate Nu va
participa din
punct de vedere
financiar
Nu se va
implica; va
pune in
pericol
realizarea
unuia/ mai
multor
proiecte Contribu_ia
financiara a
acestora
influen_eaza
amploarea
ac_iunilor Cooperare Important
ONG Promovarea
obiectivelor
acestora Armonizare
interese
ONG/Comunitar
e Neimplicare
în
accesarea
unor
finan țari
specifice Indirect O buna
colaborare Important

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5
4 Riscul
nerealizarii
impactului
dorit asupra
unor grupuri țintă
Biserica O bună
convie țuire a
oamenilor Competen ța prin
Activit ățile
Desfășurate
Implicare activa Nu ne va
ajuta în
dezvoltarea
spiritului
civic al
cetațeanului La nivelul
mentalită ții
grupului țintă O buna
implicare în
viața
comunita ții Important
Institu ții de
învățământ Să promoveze
și să educe
tinerii în
spiritul
competi ției și al
implicării în
viața societății
civile Ne facem datoria
si ne motivam
strategia pe
înțelesul lor,
putem vorbi de o
traducere a
evenimentelor,
dar mai ales a
implica țiilor pe
care acestea le au
asupra vie ții
tinerilor Daca nu
Reușim sa
coop tam de
partea
noastra
acest factor
de decizie,
atunci e
foarte greu
sa reu șim o
transformare
durabila și
definitiva. În mod
esențial
Implicarea
acestui factor
conduce la
reușita Implicarea
activa în
dezvoltarea
imaginii
comunei
Conștientizarea
implicarea
directa a
tinerilor Foarte
important
Mass -Media Sa se
realizeze o
campanie
transparenta,
ampla și
realista. Pe
termen lung
cu rezultate
cuantificabile Ne îndeplinim
strategia
mediatizând
fiecare ac țiune
pe care o
desfașuram,
facem
publice planurile
strateg ice și
suntem deschi și
la toate
întrebarile pe
care mass media
ni le adreseaza Riscul unei
imagini
deformate a
procesului
de
dezvoltare
durabila
Neimplicare
activa a
grupurilor
tinta
datorata
lipsei
comunicarii În mod
esențial
deoarece el
este cel care
influen_eaza
în
modul cel mai
sigur și amplu
grupul ținta O colaborare
fructuoasa Foarte
important
Consiliul
Jude țean Iași Dezvoltarea
durabila a
zonei Ne implicam,
informam și ne
consultam cu
acest factor de
decizie
Reducerea
costurilor proprii
pentru anumi te
proiecte Întârzieri în
realizarea
unor
proiecte Direct Acordare de
avize, aprobari
Implicare
financiara Foarte
important
Locuitorii
Asocia țiile
de
proprietari și
locuitori Îmbunata țirea
Condi țiilor de
trai Comunicare,
colaborare,
implicare Dezinteres
datorat
creșterii
gradului de
nemul țumire
a ceta țenilor Direct, esen țial Schimbarea în
bine a
mentalita ții prin
participarea
activa Important
Agen ția
Județeana de
ocupare a
forței de
munca Ocuparea
Forței de
munca Informare,
consultare,
participare Îngreun area
procesului
de ocupare
a forței de
munca
disponibile Indirect Transparen ța
Furnizare de
Informa ții
Sprijin,
cooperare Important
Direc ția
pentru
protec ția
copilului și a
persoanelor
cu handicap Extinderea
serviciilor
sociale Promovare
proiecte de
interes social Neimplicare Direct Sprijin,
cooperare Important

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5
5 Furnizori de
utilită ți Reducerea
costurilor
proprii Implicare activa Calitate
slaba a
serviciilor Interese
comune și
complementar
e Punere la
Dispozi ție de
Informa ții Important

10.3 Direc țiile str ategice
Dezvoltarea localită ții Ceplenița se va face urmând 6 direcții strategice, dupa cum urmează:
1. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii
2. Modernizarea serviciilor publice și înființarea celor necesare
3. Revitalizarea activita ților culturale și sportiv e
4. Crearea unui cadru favorabil investitorilor
5. Creșterea capacității administrative de atragere a fondurilor europene
6. Implicarea cetă țenilor în viața comunitții și cultivarea spiritului civic

10.3.1 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii

Masura 1 – Îmbunată țirea infrastructurii de apa și canalizare
Obiective :
 Înfiin țare rețea de canalizare a apei uzate menajere în Satul Cepleni ța și Zlodica , Comuna
Cepleni ța, Județul Iași
Stadiu:
 SF+Studii de teren+memoriu t ehnic

Obiective :
 Alimentare cu apă potabil ă a Satului Zlodica, Comuna Cepleni ța, Județul Iași
Stadiu:
 Idee, termen lung

Masura 2 – Îmbunata țirea infrastructurii de transport
Obiective:
 Modernizare Drumul Vinului Cotnari -Zlodica -Buhalni ța-Scobin ți-Fetești-Zagavia, Jud.Ia și
Stadiu:
 SF, Pth, St udiu Geotehnic, Studiu Topografic

Obiective:
 Modernizarea DJ 281D – Cepleni ța – Coarnele -Caprei
Stadiu:
 Idee, termen scurt

Obiective:
 Amenajarea de piste de bicicli ști și a unor noi cai de acces pentru atelajele cu tracțiune animala
Stadiu:
 Idee, terme n lung

Obiective:
 Modernizare drumuri de interes local în Satele Buhalni ța și Poiana -Mărului, Com.Cepleni ța,
Jud.Ia și
Stadiu:
 SF, termen scurt

Masura 3 – Dezvoltare rurala

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5
6 Obiective:
 Identificarea și amenajarea unor spații de joaca pentru copii
Stadiu : Idee, termen scurt
 Finalizarea lucrării de construire a bazei sportive din Comuna Cepleni ța

Obiective : Lucrări nefinalizate din lipsă de fonduri
 Reabilitarea sistemului de iluminat public în Comuna Cepleni ța
Stadiu:
 Idee, termen mediu

Obiective :
 Înfiin țare Centru de Asisten ță după programul școlar, tip AFTER -SCHOOL în Com. Cepleni ța,
Jud.Ia și
Stadiu:
 SF, termen lung

Masura 4 – Dezvoltarea infrastructurii de educa ție, sanatate, asistența sociala, protecție civila
Obiective :
 Înfiin țare Centru de Asiste nță după programul școlar, tip AFTER -SCHOOL în Com. Cepleni ța,
Jud.Ia și
Stadiu:
 SF, termen lung

Obiective:
 Restaurare, consolidare, amenajare muzeu, beci Zlodica, Com. Cepleni ța, Jud.Iași
Stadiu:
 Pth+De, termen lung

Obiective:
 Construire Cămin C ultural în Satul Cepleni ța, Comuna Ceplenița, Județul Iași
Stadiu:
 Cerere de finan țare, SF, Studiu Geotehnic, termen scrut

Obiective:
 Centru de Zi pentru Copii în Satul Buhalni ța, Comuna Ceplenița, Județul Iași
Stadiu:
 SF, Studiu teren și ridicare topografică, termen lung

Obiective:
 Înfiin țarea unui centru medico -social pentru batrâni, persoane fara adapost și persoane
defavoritzate
Stadiu:
 idee, termen lun g, finan țare guvernamentala ș i europeana

Obiective:
 Reabilitarea monumentelor de pe raza localita ții
Stadiu:
 in derulare, termen lung

Masura 5 – Protec ția mediului
Obiective:

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5
7  Amenajarea cursurilor pâraielor în vederea evitarii inunda țiilor în perioadele ploioase
Stadiu : idee, termen scurt

Obiective:
 Programul de îmbunătă țire a calității mediului prin împăd urirea terenurilor agricole degradate
Stadiu:
 Cerere de finan țare, SF, Pth, termen scrut

10.3.2 Modernizarea serviciilor publice și înfiin țarea celor necesare
Masura 1 – Înfiin țare distribuție de gaze natural e în Comuna Cepleni ța cu satele aparținătoare C epleni ța-
Buhalni ța-Poiana -Mărului -Zlodica, Comuna Cepleni ța, Județul Iași
Stadiu: SF, termen lung

Masura 2 – Dezvoltarea serviciilor conexe
Obiective:
 Amenajarea unui spa țiu destinat comercializarii produselor agroalimentare la nivel de comuna
Stadiu : idee, termen lung

Obiective:
 Consiliere și instruire în domeniul agricol
Etape :
 Identificarea celor interesa ți, organizarea de sesiuni de instruire
 Sprijinirea înfin țării de microferme, prin acce sarea fondurilor europene, atât prin depunerea de
proiecte de catre cei interesa ți la APDRP sau direct la Grupul de ac țiune
Stadiu:
 identificarea loca ției (cât mai avavantajoasa pentru familii), identificarea surselor de finan țare,
termen lung

10.3.3 Revitalizarea activită ților culturale și sportive
Obiective:
 Dezvoltarea de activit ăți culturale specifice locale și promovarea comunit ății prin organizarea
unor evenimente locale, festivaluri, sarbatori specifice/tematice (ziua
comunei).
Etape: stabilirea datei evenimentului, st abilirea agendei evenimentului, stabilir e invita ți, transmiterea
invita țiilor și promovarea evenimentului, desf ășurarea evenimentului.
Stadiu: idée, termen lung

10. 3.4 Crearea unui cadru favorabil investitorilor
Obiective:
 Stabilirea de facilita ți pentru investitori
Etape:
 Identificare investito ri interesa ’i; identificare interese comune de dezvoltare economica
investitori – autorit ăți.

Obiective:
 Încurajarea și atragerea investitorilor în agroturism
Etape:
 Identificarea gospodariilor/loca țiilor care pot practica agroturismul;instruire si infor mare
întreprinzatori in agroturism; identificare facilit ăți pentru întreprinzatori; evaluarea
oportunit ăților comunei.

Obiective:

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5
8  Organizare de programe de reconversie profesionala, recalificare și perfec ționare
Etape:
 parteneriate cu AJOFM sau ONG, iden tificarea cerin țelor de pe pia ță muncii din zona,
diseminare, organizare.

10.3.5 Cre șterea capacit ații administrative de atragere a fondurilor europene
Obiective:
 Instruirea unui numar optim de persoane ale autorit ății locale pentru accesarea și gestionar ea
programelor cu finan țare externa
Etape:
 Identificare programe/cursuri de instruire si oportunit ăți de finan țare pentru acestea; stabilire
persoane necesar a fi instruite si domeniile de instruire
Obiective:
 Accesarea și gestionarea programelor cu finan țare externa
Etape:
 Identificare si diseminare surse de finan țare; realizare și actualizare baze de date cu finan țări,
stabilire de parteneriate func ționale la nivel de comuna si cu alte comune; baza de date cu
obiectivele comunei, realizare studii tehnic e pentru obiectivele vizate.
 Realizarea de parteneriate si schimburi de experien ță cu alte comunit ăți rurale din țară sau
străinătate.

10.3.6 Implicarea cet ățenilor în via ța comunit ății și cultivarea spiritului civic
Obiective
 Informarea și consultarea ce tățenilor, activarea spiritului civic și a con științei apartenen ței la
comunitate
Etape:
 Realizare intâlniri cet ățenești periodice; organizare adună ri pentru informare cetățenilor,
realizare de afi șe și materiale informative
Obiective
 Conștientizarea cet ățenilor în gestionarea de șeurilor, men ținerea cur ățeniei comunei și mai ales
cu privire la importan ța implic ării individuale în dezvoltarea economica a comunei.
Etape:
 Campanie de informare in domeniul protec ției mediului; campanie de informare in domeniu l
inițiativelor economice individuale sau in asocia ție bazate pe resursele locale;
 promovare oportunit ăți de dezvoltare economica; identificare si prioritizare a celor mai viabile
oportunitati de pus in practica.

11. Implementarea si monitorizarea strategiei

Implementarea efectiva a strategiei de dezvoltare propusă depinde in mod fundamental de
capacitatea administra ției locale de a atrage fondurile europene pentru a finanta actiunile selectate și de a
gestiona judicios fondurile de la bugetul local.
Măsur ile propuse în strategie sunt coerente cu Programele Operationale si PNDR finanțările ce vor
face obiectul Documentelor Strategice Na ționale și Europene și Planului de Dezvoltare Regională pentru
perioada 2014 – 2020.
Absorbția fondurilor disponibile depi nde însă, alături de eligibilitatea actiunilor, de capacitatea
instituțională de a iniția proiecte și de a lucra in parteneriat pentru atingerea scopurilor strateg ice.
Strategia de dezvoltare a comunei Cepleni ța 2014 -2020 reprezintă un document legal de l ucru al
Consiliului Local Cepleni ța. Documentul are un caracter normativ și prospectiv și angajează la o
permanentă reevaluare și optimizare a opțiunilor de dezvoltare a comunei pentru a le adecva evoluție i
realităților economice și sociale.

11.1. Etapel e implementării strategiei de dezvoltare sunt:
1. Adoptarea strategiei prin hotărâre de consiliul local.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 5
9 2. Implementarea prin realizarea acțiunilor, activităților, măsurilor și proiectelor concrete de
dezvoltare.
3. Monitorizarea strategiei de către primar și ang ajații primăriei.
4. Evaluarea implementării prin analiza indicatorilor prevăzuți în stretegie.
5. Analiza impactului prin care se apreciază daca proiectul răspunde politicilor formulate și cum
influențează criteriile de performanta privind dezvoltarea eficien ta a localității.
Odată aprobată în ședință de consiliu, strategia exprimă opțiunea Consiliului Local de a aborda
integrat fenomenul economic, social și de protecție a mediului și de a se deschide spre parteneriatu l
constant cu societatea civilă și cu com unitatea actorilor economici.
Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală este un proces complex, care necesită un
management și control adecvat, realizat de o structură organizatorică, un proces unitar de implement are
și evaluare a rezultatelor obținut e.
Pentru a implementa Strategia, se va proceda la următoarele etape:
 Urmarirea și conducerea procesului de implementare
 analizarea și aprobarea planurilor anuale de implementare
 propuneri de completare periodică a strategiei
 analizează și aprobă buge tul anual de implementare

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENI ȚA – JUD. IAȘI
2014 -2020 6
0 Strategia de dezvoltare a comunei Cepleni ța, perioada 2014 -2020 reprezintă etapa de realizare a
proiectelor, a programelor și politicilor prevăzute de strategie, de recoltare și raportare a inform ațiilor
asupra desfășurării proie ctelor și asupra succesului și impactului acestora relativ la dezvoltarea localității.
Scopul monitorizării și evaluării implementării Strategiei este:
 Evaluarea atingerii obiectivelor în timp util și în bugetul local
 Constatarea dacă proiectele impleme ntate sunt durabile
Succesul realizării Strategiei depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor la proc esul
de implementare și monitorizare a acesteia. În procesul implementării prezentei Strategii vor fi imp licați
mai mulți actori, fieca re respectând responsabilități bine determinate, îndeplinind rolul de implementator
sau de control al proiectelor planificate. În plan instituțional principalii actori ai implementării strategiei
vor fi:
1. Administrația publică locală –Primarul, Consiliul L ocal, Primăria
2. Locuitorii comunei
3. Agenții economici
4. Investitorii Străini
5. Societatea civilă.