Strategia Activitatii de Transport la S.c. Auchan S.a. Craiova

Cuprins

Introducere

1. PREZENTARE GENERALA SC AUCHAN SA

1.1. Domeniul de activitate

1.2 Structura Organizatorica

1.2.Indicatorii tehnico-economici §i influence acestora

2. STRATEGIA ACTIVITATII DE TRANSPORT LA SC AUCHAN SA CRAIOVA

2.1. Aspecte teoretice cu privire la strategia activitafii de transport

2.2. Studiu de caz privind Strategia activitafilor de transport la SC AUCHAN SA Craiova

2.3. Masuri de imbunatafire privind activitatea de transport

la Sc Auchan Sa Craiova

Concluzii §i propuneri

Bibliografie

Introducere

Dezvoltarea treptata a economiei in ultimul secol pe plan mondial, cat si pe plan national, „a fortat” schimbarea mecanismului dar si modului de actionare a tuturor agentilor economici existenti pe piata. Confruntarea acestora cu un mediu socio-economic din ce in ce mai dinamic a avut ca rezultat diversificarea produselor si a serviciilor existente, in scopul satisfacerii cerintelor pietei. Pentru ca actiunea de adaptare la cerintele acesteia sa aduca rezultate cat mai pozitive, o mare parte din agentii economici au apelat la o practicare intensa a activitatii de marketing,dar §i a unei strategii de transport,deoarece,in ciuda tuturor factorilor care influenfeaza cumpararea unul dintre cei mai important ramane totu§i acesta. Pentru a acoperi cererea pe piata, aprovizionarea §i livrarea trebuie sa devina un sistem de transport eficient care ar satisface necesitatea cetafenilor in mobilitate §i ar facilita comerful.

In epoca moderna,acesta poate fi definit ca un sistem dinamic §i rafional,constand din mijloace tehnice specificice,utilaje,cai de comunicafie,deservite de un personal specializat §i destinate deplasarii in spatiu §i in timp a marfurilor §i persoanelor. Dezvoltarea, diversificarea §i modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea §i intensificarea producfiei §i a circulafiei marfurilor, precum si de adancirea diviziunii internafionale a muncii.Avand in vedere necesitatea realizarii legaturilor dintre producfie §i consum, transporturile sunt acelea care deplaseaza bunurile obfinute in celelalte ramuri ale producfiei material, din locul in care au fost produse la cel in care urmeaza a fi consumate in cadrul piefei interne §i internafionale. Un rol important il are si in sfera producfiei unde, printr-o mai buna organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de producfie, accelerarea vitezei de rotafie a mijloacelor circulante, imbunatafirea indicatorilor economico-financiari.

Producfia unei intreprinderi este deservita nu numai de transportul intern, ci §i de transportul care realizeaza legaturile externe ale acesteia cu celelalte intreprinderi §i cu intreaga economie nafionala. Rolul acestuia este evident, prin intermediul acestora asigurandu-se procesul de producfie cu mijloace necesare §i forfa de munca.

Importanfa lui consta nu numai in funcfia pe care o au in dezvoltarea complexului socioeconomic nafional, ci §i in rolul important exercitat asupra amplificarii relafiilor dintre state. Astfel, transporturile internafionale reprezinta mijlocul material ce sta la baza relafiilor economice cu celelate fari ale lumii. Acestea continua procesul de producfie in sfera circuitului economic mondial §i reprezinta un sistem tehnico-economic complex prin intermediul caruia o parte din produsul social este realizat pe piefele externe in schimbul unor marfuri necesare economiei nafionale, contribuind astfel la modificari de structura, calitate §i cantitate in produsul intern brut, produsul nafional brut §i produsul nafional net.

In concluzie,transportul nu este un scop in sine,ci un mijloc de realizare a unei multitudini de scopuri practice. Validarea oricarei mi§cari in spafiu a bunurilor depinde exclusiv de scopul urmarit,de efectele economico-sociale ce urmeaza a fi obfinute. Fara transport,producfia de marfuri ar fi fost condamnata sa se limiteze strict la resursele existente pe plan local,iar exploatarea acestora ar fi fost determinata exclusiv de cerinfele satisfacerii nevoii sociale pe plan local.

1.PREZENTARE GENERALA SC AUCHAN SA

Auchan este una dintre cele mai importante companii de retail din lume, prezenta in 13 fari, organizata prin cinci divizii : hipermarketuri, supermarketuri, Immochan, Banca Accord si E- commerce. Compania Auchan este controlata de familia Mulliez §i este prezenta in mai multe fari de pe glob cum ar fi Franca, Italia, Spania, Portugalia, Luxemburg, Polonia, Ungaria, Rusia, Maroc, China, Taiwan §i Romania, avand sediul central la Lille, Franfa.Pe segmentul hipermarketurilor, Auchan este un specialist al magazinelor de mari dimensiuni. In Romania, in toate ora§ele unde sunt prezente, magazinele Auchan sunt cele mai mari pe acest segment §i inregistreaza cel mai mare trafic de clienfi.Denumirea Auchan provine din limba franceza, fiind un omofon pentru Hauts-Champs, un cartier in Roubaix. Strategia companiei se bazeaza pe o politica de cre§tere interna. Politica de Resurse Umane Auchan pune accent pe calitatea echipei, obiectivul grupului fiind "de a contribui impreuna cu colaboratori, profesioni§ti §i entuzia§ti la ameliorarea zilnica a puterii de cumparare §i a calitafii viefii unui numar cat mai mare de clienfi. "Strategia de marca Auchan a cunoscut o evolufie interesanta, ce reflecta preocuparile speciali§tilor in marketing de a spori rolul marcilor proprii in procesul de diferenfiere fafa de concurenfa §i dobandirea unui avantaj competitiv. La mijlocul anilor ‘90, Auchan avea in portofoliu mai mult de 500 de marci proprii, reprezentand mai pufin de 15% din cifra de afaceri a grupului, in timp ce la Carrefour,principalul competitor, marcile proprii reprezentau 24% din cifra de afaceri. Constatand performanfele tot mai slabe ale marcilor din propriul portofoliu, precum §i gradul scazut de cunoa§tere a acestora in randul clienfilor,speciali§tii grupului au decis restrangerea numarului lor la §apte:”Auchan”, “Rik&Rok”,“InExtenso”,“Cup’s”,“Genium”,“Actuel” §i “Veuve Emile”. O asemenea schimbare era cu atat mai necesara in contextul internafionalizarii grupului. Competitivitatea sub aspectul prefului este o condifie necesara, dar nu §i suficienta pentru fidelizarea clienfilor. De aceea, Auchan a decis sa construiasca o masa globala puternica, in jurul unui concept relevant din perspectiva consumatorilor, menit, in plus, sa o diferenfieze in raport cu concurenfii:marcile grupului – “ambasadorii viefii Auchan” – au rolul de a oferi clienfilor cele mai bune solufii pentru ameliorarea calitafii §i a nivelului viefii, pretutindeni in lume, acolo unde Auchan este prezent .

Figura 1.Divizii Grup Genral Auchan

Sursa:www.auchan.ro

Grupul Auchan are330 700de angajafi,este prezent in 13 fari,cifra de afaceri din 2013 a fost de 63 miliarde de euro §i este cunoscut ca fiind al 11-lea grup de distribufie alimentara din lume.

in Romania, primul hipermarket Auchan a fost inaugurat la 7 noiembrie 2006 §i a fost amplasat in cartierul Titan din Bucure§ti. Ulterior ace§tea s-au extins in Targu Mure§, Pite§ti,

Timisoara. Bra§ov, Sibiu, Cluj-Napoca, Suceava, Ia§i, Oradea, Baia Mare, Bacau, Deva, Satu- Mare, Galati, Ploie§ti.

Auchan-ul din Craiova §i-a inceput activitatea pe 19 noiembrie 2011 §i a inseamnat o investijie de aproximativ 20 de milioane de euro.Acesta are o suprafaja neta de vanzare de 10.700 mp, 56 case de marcat, 440 de angajaji §i este situat pe Calea Bucure§ti, nr 80, 200440, (in Electroputere Parc.

Domeniul de activitate

Auchan se ocupa de comerjul cu amanuntul in magazine nespecializate cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi §i tutun, avand peste 50.000 de produse in gama. Magazinul dispune de urmatoarele raioane:

Brutarie/Cofetarie

Produse Congelate/Inghetata

Lactate

Branzeturi/Oua

Produse Alimentare De Baza

Produse De Vrac/Dulciuri

Mic Dejun

Legume/Fructe

Pescarie

Carmangerie

Branzeturi, Mezeluri, Mancare Gatita Cu Servire

Conserve/Specialitaji

Snacks

Bauturi Alcoolice

Bauturi Racoritoare

Cosmetice

Lenjerie Femei

Textile Femei

Marochinarie, Accesorii

Textile Barbaji

Incaljaminte

Univers Bebelu§i

Textile Copii

Menaj

Covoare/Pilote

Accesorii Sanitare

Textile Casa

Mobila §i Decorajiuni

Hrana §i Accesorii Animale

Electronice §i Vopsele

Unelte Electrice/Auto

Sport

Bagaje

Papetarie

Carji

Jucarii

Oferte Sezoniere

Detergenji §i Produse De Curajenie

Electronice §i Electrocasnice

Muzica/Film

Pe langa suprafaja comerciala unde sunt dispuse raioanele, magazinul dispune de spajii auxiliare §i anume: 2 depozite de marfa, 3 spajii pentru intrejinere, 3 grupuri sanitare dotate corespunzator, spajii administrative unde sunt amplasate birourile managerilor, de asemenea vestiare pentru angajaji iar la intrarea in hipermarket se afla biroul de Servicii cu clienjii unde angajajii sunt pregatiji sa raspunda intrebarilor clienjilor.

Achizitionarea este data de vanzarea prin autoservire §i vanzarea clasica la raioanele de carne, pe§te, mancare preparata §i panificajie. Personalul este specializat pentru a consilia §i pentru a asista clienjii la cumpararea produselor.

Magazinul are ca tip de mobilier gondolele liniare cu dubla expunere, cu inaljimea de 1,8m, fiind dispuse cu suporji speciali (cosmetice de mici dimensiuni, baterii etc). Capatul gondolei este folosit pentru a expune produsele promotional pentru a atrage atenjia consumatorilor, care trec dintr-o parte in alta a gondolei cu privire la oferte sau marfuri de impuls. Pentru confecjii sunt utilizate stenderele. La raionul de incaljaminte sunt prezente co§uri §i la produsele pe oferta. De asemenea lazile sunt utilizate la etalarea legumelor §i a fructelor.

Transportul intern – mi§carea marfurilor in interiorul magazinului (manipularea marfurilor)se poate face manual, mecanic, automatizat -boxpaleti, carucioare, containere etc Transportul exterior al marfurilor este unul rutier, feroviar §i maritim, magazinul fiind aprovizionat in special de la furnizori autohtoni (un loc important il ocupa micii furnizori), dar §i de la furnizori europeni (Franja, Germania, Bulgaria, Spania etc.).

Fluxurile care sunt prevazute in tehnologia comerciala a hipermarketului sunt cele referitoare la marfuri, personal^ clienji, cu perioade de rotajie bine determinate sau schimbari de ritm aleatoare.

Etalarea marfurilor se face pe verticala , pe gama sortimentala §i sunt prezente pentru susjinerea vanzarii sau lansarea de produse noi, produse acjiuni de sampling §i oferte de sezon.Gama de produse a magazinului cuprinde un numar de peste 60000 de coduri, sortiment de marfuri comercializat variat ce intampina toate solicitarile clienjilor, un numar de 108 segmente de produse .Tot sortimentul cuprinde marfuri asortate, diverse game de produse de referinta, familii de produse. Strategiile referitoare la produse sunt variate bazate pentru sortimentajie cu urmatoarele caracteristici: profunzimea, amplitudinea (largimea) §i coerenja (completarile vanzarii cu produse complementare) §i gradul de noutate.

Personalul angajat are o pregatire comerciala (echipa responsabila §i de profesioni§ti,oameni cu putere de decizie) experienja in domeniul vanzarii §i selectaji in funcjie de varsta,(strategie orientata catre client, oferta de produse bine adaptata, numeroase oferte).Lucratorii comerciali sunt persoane dinamice, cu inijiativa, comunicative.Vanzatorii sunt persoane comunicative, inteligente, cunosc foarte bine caracteristicile produselor pe care le au in vedere.

In cadrul magazinului se acorda o atenjie deosebita procesului de inovare §i continua modernizare §i optimizare, acest aspect fiind evidenjiat prin remodelarea sistemului informatic de gestiune Auchan Romania.

De-a lungul anilor de existenja, acesta a avut oportunitatea de a utiliza mai multe sisteme informatice, lucru care a permis analizarea, compararea §i cunoasterea avantajelor §idezavantajelor fiecaruia dintre ele. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca actualul sistem, utilizat inca din 2008 nu mai raspunde a§teptarilor §i ritmului alert de expansiune al Auchan-ulbita procesului de inovare §i continua modernizare §i optimizare, acest aspect fiind evidenjiat prin remodelarea sistemului informatic de gestiune Auchan Romania.

De-a lungul anilor de existenja, acesta a avut oportunitatea de a utiliza mai multe sisteme informatice, lucru care a permis analizarea, compararea §i cunoasterea avantajelor §idezavantajelor fiecaruia dintre ele. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca actualul sistem, utilizat inca din 2008 nu mai raspunde a§teptarilor §i ritmului alert de expansiune al Auchan-ului.Astfel, a luat na§tere proiectul Phoenix prin care se dore§te alinierea sistemelor informatice de gestiune deja utilizate cu succes in tarile din Europa de Est, in special in Rusia §i Ucraina,respectand politica de discount generalizat a grupului.Motivele care au stat la baza acestui proiect se regasesc, pe de o parte, in strategia comerciala Auchan Romania, aceea de a dubla numarul de magazine in 3 ani, de a perfectiona echipele §i imbunatati productivitatea. Pe de alta parte, se dore§te optimizarea costurilor,calitatea §i functionalitatea instrumentelor actuale.

1.2 Structura Organizatorica

Organizarea §i functionarea intreprinderii este orientata catre realizarea obiectivelor sale, fiecare componenta organizatorica trebuind sa contribuie la realizarea unor obiective derivate din finalitatile generale ale intreprinderii.

Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice §i a relatiilor dintre acestea, orientate catre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii.

Structura organizatorica a concernului Auchan este de tip ierarhic-functionala atat la nivel de grup, cat §i de hipermarket.

Esential pentru acest tip de structura este faptul ca prevede existenta atat a unor compartimente ierarhice, caracterizate prin posibilitatea de a da ordine §i dispozitii denumite line, cat §i compartimente functionale, denumite state majore sau staff, care ajuta liniile ierarhice sub diferite forme, neavand autoritatea de a emite ordine §i dispozitii. Structura ierarhic-functionala prezinta un continut complex, ceea ce o recomanda pentru acest tip de activitate. Impartirea compartimentelor intreprinderii in ierarhice §i functionale se face in raport cu natura activitatilor continute. Astfel, pentru realizarea activitatilor de baza ale intreprinderii, determinate de profilul acesteia, se constituie compartimente ierarhice, in timp ce pentru efectuarea activitatilor auxiliare sunt create compartimente functionale. Aceste compartimente au in cadrul lor, o organizare ierarhica, iar rolul lor functional se manifesta in relatiile cu celelalte compartimente §i, in primul rand, cu cele ierarhice. Existenta compartimentelor functionale genereaza aparitia unor relatii speciale ca forma particulara a relatiilor functionale. In cadrul structurii organizatorice se creeaza o linie de consultanta sau de staff care face propuneri, sugestii, fara a decide. Acest rol poate fi indeplinit de o persoana (consilier/asistent) sau de un compartiment functional care pregate§te deciziile unui conducator ierarhic furnizandu-i, la cerere sau din proprie initiativa, toate informatiile necesare fundamentarii deciziilor. De regula, statul se ata§eaza nivelurilor ierarhice superioare din intreprindere.

Auchan Supermarkets

Benoist Cirotteau

Organigrama Grup Auchan

Sursa : www.scrigroup.com/afaceri/comert

Potrivit organigramei de mai jos compartimentele ierarhice, depozitare de autoritati §i cu putere de decizie, formeaza in cadrul structurii organizatorice o linie de decizie, respectiv line. Conducatorii compartimentelor de pe linia ierarhica (linia continua) au dreptul de a da dispozitii, iar cei ai compartiementelor de pe liniile functionale (linie intrerupta), spre deosebire de situatia lor in structura functionala, nu mai au acest drept. Avantajele acestui tip de structura pot fi urmatoarele: asigura incarcarea echilibrata a functiilor de conducere; asigura promovarea muncii de conceptie; din punct de vedere teoretic inlatura dezavantajele tipurilor clasice,insa cu toate avantajele pe care le detine, structura organizatorica de tip ierarhic-functional este criticata, de cele mai multe ori cu privire la numeroasele rivalitati dintre 'functionarii de birou' §i 'operationalii de teren', respectiv, intre staff §i line.

Sursa: www.scrigroup. com/afaceri/comerf

Analiza SWOT:

Puncte Forte:

Reputafia pe piafa interna §i internafionala. Percepfia consumatorilor referitoare la produsele §i serviciile acordate sunt influenfate intr-o mare masura de reputafia firmei §i activitatea anterioara a acesteia;

Politica de pref §i de promovare reprezinta alte doua atuuri ale firmei, prin care s-a conturat legatura durabila cu clienfii. Practicarea unor prefuri avantajoase a reprezentat pasul spre atragerea clienfilor, iar la fidelizarea lor a contribuit politica de promovare. Aceste doua tactici ale firmei reprezinta axul intregii afaceri: orientarea catre nevoile consumatorilor;

Cu un flux de numerar dinamic, activitatea firmei este eficienta, atat din punct de vedere al veniturilor realizate, cat §i a rotafiei stocurilor. Acest aspect, al rotafiei stocului, se bazeaza pe principiul metodei ’’just in time”, iar produsele sunt achizifionate de la furnizori in masura in care sunt cerute pe piafa;

Pozifia geografica §i localizarea in spafiu a activitafii, favorizeaza o gravitafie comerciala §i o migrare a cererii atat din interiorul ora§ului, cat §i din exterior spre centrul comercial;

Calitatea produselor, servirea cat §i livrarea produselor in pachete usor de transportat;

Aspect comercial modern;

Sisteme de promovare inovatoare;

Forta de munca specializata;

Promotii la toate gamele de produse ce se reinnoiesc din doua in doua saptamani(ex:Produsele Auchan – calitate de marca, preturi cu pana la 30% mai mici);

Posibilitatea de a alege produsul dorit dintr-o gama variata de produse.

Puncte slabe:

Ca principal punct slab al firmei Auchan este cel al distributiei §i relatiei cu fumizorii. In unele situatii, fumizorii nu reu§esc sa respecte conditiile §i termenele de livrare ale produselor, iar firma se confrunta cu o incapacitatea de a satisface cererea venita din partea clientilor. Pe termen lung, acest aspect poate sa conduca la pierderea unei parti a clientilor §i ineficienta pe ansamblu a activitatii;

Fluxul mare al angajatilor intr-o perioada scurta de timp, ceea ce determina o comunicare insuficienta §i ineficienta cu clientii aflati in momentul alegerii produselor. Insuficienta cuno§tintelor noilor angajati §i tratarea de catre ace§tia intr-un mod necorespunzator a clientului, conduce la ineficienta activitatii intregii firme.

Oportunitali:

Analiza mediului economic al firmei pune in evidenta un alt aspect, legat de cre§terea consumului populatiei §i tendinta de alocare a celei mai mari parti din venituri produselor alimentare §i nealimentare. Aceasta conjuncture favorabila, legata de consumul populatiei,reprezinta o oportunitate pentru firma, iar oferirea unei game variate de produse alimentare §i nealimentare, reprezinta cheia succesului firmei;

Utilizarea sistemelor informational peformante in organizarea interna a firmei, prin baza dedate referitoare la clienti, sistemul de plata prin card, reteaua de calculatoare ce gestioneaza rotatia stocului, clientii, efectuarea platilor §i sistemele audio-video de supraveghere a intregii activitati, ii confera firmei eficienta atat interna, legata de comunicare inter- §i intrapersonala,cat §i o satisfacere la un nivel mai inalt a exigentelor clientilor;

Atragerea unor producatori de calitate superioara;

Extinderea in mai multe zone;

Contracte ferme cu producatorii de calitate de o lunga durata;

Colaborarea cu celelalte centre Auchan

Ameninfari:

Cre§terea preturilor la produsele comercializate nu conduce la obtinerea unui profit superior,ci la pierderea potentialului de clienti. O asemenea cre§tere influenteaza intr-un mod negativ puterea de cumparare, iar tendinta populatiei este de a distribui veniturile intr-un mod mai limitat, rational, cunoscand o cerere negativa. In aceasta perioada, viteza de rotatie a stocurilor este mai lenta, existand posibilitatea unui surplus ineficient. Firma trebuie sa analizeze tendinta de cre§tere a preturilor, pentru a evita o situatie de acest tip. Eficienta activitatii depinde in mod direct de nivelul preturilor, iar pentru a evita ineficienta trebuie sa actioneze in directia mentinerii unor preturi care sa satisfaca atat clientii, cat §i sa-i permita obtinerea de profit.

Deprecierea monedei nationale §i fluctuatiile cursului valutar reprezinta un alt tip de amenintare la adresa activitatii firmei. Jinand cont de activitatile de colaborare cu firmele pe plan international, de achizitionare a produselor de pe piata externa , firma atribuie un rol important cursului valutar. Ponderea profitului firmei la profitul corporatiei este influentata intr-o masura considerabila de cursul valutar, iar pozitia ocupata pe plan extern, conditioneaza propria existenta. Devalorizarea monedei conduce deci, la o activitate ineficienta a unitatii strategice, iar contributia ei la indeplinirea obiectivelor organizatiei este conditionata de aceste aspecte.

In general, tendinta consumatorilor este sa achizitioneze produsele cu cele mai mici preturi §i o calitate corespunzatoare, insa un rol important in stabilirea produselor achizitionate il are §i gradul de substituire. Astfel, firma trebuie sa analizeze §i aceasta caracteristica, astfel incat produsele pe care le ofera sa nu detina un corespondent §i un grad de substituire mare. Analiza produselor potentiale care pot sa inlocuiasca propriile produse trebuie sa contina atat nivelul de pret, cat §i cel al calitatii. Produsele alimentare pe care le ofera firma prezinta un grad mare de substituire, astfel politica de produs trebuie orientata spre o inlocuire proprie, o creere a unei alternative de produse realizate de firma, pentru a evita deplasarea clientilor spre concurenta. Realizarea unor produse proprii, sub marca proprie §i un pret mai accesibil este o alternativa viabila referitoare la politica de produs. Astfel, gradul de substituire, in prezent o amenintare, poate fi transformat intr-o oportunitate.

Un alt aspect, la fel de important in analiza mediului extern, este legat de pericolul noilor intrati pe piata. Studierea concurentei, atat din punct de vedere al prezentei actuale pe piata,dar §i a viitorilor concurenti, reprezinta o alta caracteristica ce trebuie luata in considerare. Inacest caz, firma trebuie sa fie receptiva la schimbarile produse pe piata, la aparitia unor concurenti ce ofera produse asemanatoare acelora§i tip de clienti. In perspectiva, firma trebuie sa i§i diferentieze activitatea, iar principala amenintare poate sa vina din partea concernului Cora §i Billa. Aceste doua firme o sa patrunda pe piata in perioada urmatoare, cu un tip de comert asemanator firmei Auchan §i amenintarea principala este legata de pozitia pe care acestea o sa o ocupe in preferintele clientilor.

Indicatorii tehnico-economici §i influen^ele acestora

Pentru analiza indicatorilor tehnico-economici datele au fost preluate de pe site-ul Ministerelor Finatelor pe o perioda de 5 ani (2009-2013)

Indicatorii finaciari se exprima sub forma unor rapoarte semnificative intre doua marimi, sau grupe de marimi din bilant sau contul de profit §i prierdere a firmei. Aceste rapoarte permit efectuarea de aprecieri asupra situatiei financiare §i luarea deciziilor pentru activitatea viitoare. Indicatorii financiari sunt reglementati si clasificati in diferite grupe. Pe langa acestia, fiecare manager, poate sa isi calculeze indicatori pe care ii considera relevanti activitatii care o desfasoara.

Figura1.4 Indicatori din Bilant

Sursa: www.mfinante.ro

Potrivit indicatorilor de mai sus se observa o credere continua a tuturor factorilor.Activele imobilizate ajungeau sa se dubleze aproape in fiecare an,iar activele circulante o data la doi ani.Aceasta cre§tere in ritm alert a dus la triplarea capitalului total:de la 21.800.932 in 2009 la 731.696.040 in 2013. Capitalul social a crescut de asemenea de aproximativ 9 ori in doar 5 ani,§i anume: de la 105.600.000 in 2009 ajungand la 914.667.210 in 2013.De asemenea §i datorii totale au crescut,la inceput cu aproximativ 100 000 000 mil iar apoi cu 200 0000 000 mil. Provizioanele sunte cele mai evidente,a caror cre§tere se observa numai in ultimii trei ani,dupa ce in primii doi a stagnat.Acestea au crescut de la 24.000 in 2010 la 34.776.943 in 2013.

Figura1.5 Indicatori din Contul de Profit §i Pierdere

Sursa: www.mfinante.ro

Datorita inmulprii hipermarketurilor Auchan in toata fara a crescut §i numarul angajaplor cu aproximativ 2 300 de persone in numai cinci ani. Aceasta cre§tere a adus beneficii §i in totalul cifrei de afaceri §i a veniturilor,ajungand sa se dubleze, insa, totodata cu cheltuielile. In ciuda tuturor cre§terilor profitul apare cu minus ceea ce poate insemna ca firma este instabila. 2012 aduce imbunatapri fiind singurul an in care profitul apare pozitiv.

Figura1.6 Indicatori Derivap din Bilanf

Indicatori Derivati din Bilant

Sursa: www.mfinante.ro

Raportul dintre datorii §i capitaluri s-a diminuat in ultimii ani,acest indicator ajutand la luarea deciziilor cu privire la gradul de indatorare general. Ca §i in cazul de fafa, o diminuare a nivelului acestui indicator reflecta o intarire a capacitapi de autofinanfare pe termen scurt, mediu §i lung.Rata solvabilitapi generale care este un raport intre total datoriilor §i totalul activelor, exprima masura in care activele societapi contribuie la finanfarea datoriilor sale totale doar in cazul in care aceasta este mai mica decat 30%,precum §i in tabelul de mai sus.

Rata de solvabilitate se calculeaza ca raport intre capitalurile proprii §i activul total, §i exprima in ce masura firma i§i finanfeaza activele prin fondurile proprii (capital social, rezerve, profituri acumulate). O valoare extrem de redusa a acestui indicator poate ridica semne de intrebare §i poate inseamna faptul ca firma se bazeaza intr-o masura foarte mare pe fonduri imprumutate, deci cheltuielile sale cu dobanzile pot pune probleme in condipi de profitabilitate redusa.

Figura 1.7 Indicatori de Profitabilitate

Sursa: www.mfinante.ro

Marja profitului brut indica procentul de venituri disponibile sa acopere cheltuielile operafionale §i alte cheltuieli. O marja a profitului brut ridicata indica o combinafie de pref al produsului ridicat §i un cost de producfie mai scazut. O scadere a procentului poate scoate in evidenfa faptul ca entitatea nu este capabila sa i§i controleze costurile de producfie sau sa obfina un pref optim de vanzare.Marja neta a profitului este un indicator financiar de profitabilitate, care ne arata in procente cat de profitabila este activitatea totala a unei companii. Cu cat procentul este mai mare, cu atat firma din punct de vedere a profitabilitafii este mai stabila §i ne sugereaza o situafie buna a acesteia.Deoarece rezultatul exercifiului este mai mic de 1 % se poate spune ca firma este instabila. ROE (rentabilitatea capitalurilor proprii-return on equity)este cel mai important indicator de masurare a performanfelor unei companii. Indicatorul este calculat ca raport intre profitul net obfinut de companie §i capitalurile proprii, acestea din urma reprezentand practic contribufia acfionarilor la finanfarea afacerii.O rentabilitate mare a capitalurilor proprii inseamna ca o investifie materiala mica a acfionarilor a fost transformata intr-un profit mare, iar asta este cel mai important pentru o afacere: sa maximizeze rezultatele resimfite de acfionari ca urmare a investifiei pe care au facut-o.7

Figura 1.8 Indicatori de Eficienfa a Activitfii Operafionale

Sursa: www.mfinante.ro

La viteza de rotafie a stocurilor,indicatorul arata de cate ori a fost rulat stocul in exercifiul financiar.Daca valoarea indicatorului este una mica, arata ca stocurile sunt bine vandute, exista rulaj §i se desfa§oara o activitate generatoare de profit. Daca valoarea indicatorului este mare atunci inseamna ca stocurile se vand mai greu §i entitatea economica trebuie sa gaseasaca solufii pentru o vanzare mai eficienta sau pentru renunfarea la anumite bunuri greu vanadabile.In cazul de fafa acestea au crescut preponderant cu numarul magazinelor.

Durata medie de incasare a creanfelor trebuie sa fie cat mai redusa astfel incat sa nu afecteze stabilitatea financiara a firmei,respectiv cash-flow-ul firmei (diferenfa dintre incasari §i plafi). Este foarte important ca obiectivele de cre§tere a vanzarilor sa nu genereze §i o cre§tere accelerata a creanfelor care sa duca la blocaje financiare in activitatea firmei. Potrivit datelor de mai sus,acestea au crescut considerabil,de la 12,7275 in 2009 la 64,0211 in 2013.

Viteza de rotafie a activelor totale reprezinta eficienfa acestora in realizarea cifrei de afaceri. O valoare mare a indicatorului semnifica faptul ca se poate realiza un profit mai mare cu acela§i volum de active totale.In tabelul de mai sus se inregistreaza o scadere a acestora fafa de anii

o

curenfi cu o diferenfa de aproxmativ 1,4.

2. STRATEGIA ACTIVITATII DE TRANSPORT LA SC AUCHAN SA

CRAIOVA

Transporturile reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale pentru ca prin intermediul lor se efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor §i oamenilor in scopul satisfacerii necesitatilor materiale §i spirituale ale societatii omene§ti. Insa lucrul cel mai important il reprezenta strategia aleasa,deoarece indiferent de ce alegem cheltuielile nu trebuie sa depa^easca veniturile.Specializarea muncii §i productia de masa fac ca anumite regiuni sa aiba o supraoferta de productie, in timp ce alte zone geografice sa se confrunte cu deficit de oferta. Acest dezechilibru al ofertei va duce la aparitia §i cre^terea cererii de transport a acelui produs. Se constata ca cererea unui produs la un loc dat este dependenta de existenta cererii de consum a produsului la acel loc. Incarcatura care contine un anumit produs nu se va deplasa intr-un anume loc, la acel loc. Astfel, cererea pentru deplasarea incarcaturii este derivata din cererea de consum a acelui bun. Firma Auchan, care detine in Craiova doua hipermarketuri odata cu preluarea unui magazin Real, a ales ca §i strategie introducerea transportului gratuit pentru clientii pentru cele trei trasee care trec prin aproape tot ora§ul, oprind din jumatate in jumatate de ora in statiile Regiei Autonome de Transport a Primariei Craiova.

TRASEU 1 (NORD) Auchan Craiova – Vama – Rovine – Gara – Bd. Dacia nr. 189 – Str. Brazda lui Novac (Complex Baba Novac) – Str. Doljului (Duval) – Liceul Pedagogic – Liceul George Bibescu – Segarcea – Str. George Enescu – Bd. Tineretului, bl. 163E – Auchan Craiovita.

TRASEU 2 (CENTRU) Auchan Craiova – Institut – Rotonda – Piata Mare – Universitate

Gradina Botanica – §coala nr. 12, zona Groapa – Auchan Craiovita.

TRASEU 3 (SUD) TUR: Auchan Craiova – Biserica Piata Valea Ro§ie – Spitalul Militar

Dacia – Gh. Chitu – Piata Chiriac – Fabrica de Confectii – Spitalul nr. 1 – Stadionul Tineretului – Biserica Sf. Dumitru – Facultatea de Agronomie – Inspectoratul §colar – Auchan Craiovita.

RETUR: Auchan Craiovita – Casa §tiintei – Inspectoratul §colar – Facultatea de Agronomie – Biserica Madona Dudu – Stadionul Tineretului – Spitalul nr. 1 – Fabrica de Confectii – Biserica Ungureni – Dacia – Spitalul Militar – Biserica Piata Valea Ro§ie – Auchan Craiova .”

Selectarea modalitatii de transport este o activitate esentiala a logistigii marfurilor, ce trebuie fundamentata corect,datorita impactului sau asupra eficientei generale a intreprinderii. Din cauza numarului mare de variante de optiune,decizia de selectare a modalitatii de transport are un mare grad de complexitate. Pentru a putea adopta aceasta decizie este necesara identificarea urmatoarelor probleme:

-influenza transportului asupra lantului de aprovizionare §i asupra celui de distribute a produselor.

-Factorii care au important pentru selectarea modalitatii de transport.

-modalitat de transport

-mesajele primite ulterior alegerii, ce ofera o imagine asupra eficientei operatiei de selectare a modalitatii de trasnsport.

Factorii care influenteaza selectia transportului sunt urmatorii:

Factori operationali

Caracteristicile modalitatilor de transport

Factorii operationali depind de o serie de conditii economice sociale, culturale, juridice cum ar fi: La nivel international:

Conditiile economice ale tarii respective (inflatie,valoarea monedei nationale)

Sistemul de impozitare §i stimulente pentru export

Bariere comerciale

Controale in licente de import

Sistemul cultural

Gradul de dezvoltare a sistemului de comunicatii

Disponibilitatea serviciilor bancare internationale La nivel national:

Sistemul birocratic

Infrastructura operationala

Sistemul juridic

Nivelul tehnologiei

Costul,disponibilitatea §i productivitatea fortei de munca

Costurile relative,disponibilitatea §i calitatea cerintelor de servicii auxiliare

Disponibilitatea capitalului local

Situatia creditului

Ratele dobanzilor

Caracteristicile mijloacelor de transport alternative.

Factorii operationali pot fi clasificati in patru grupe:

Caracterisicile clientului Acestea fac referire la urmatoarele:

Pozitia geografica (distanta fata de depozitul de unde se face livrarea)

Trasaturile punctului de livrare

Restrictii de timp (ziua §i ora care trebuie respectata)

Marimea comenzii(§i circulatia anuala)

Cunoa§terea produsului (pentru a evita deterioararea)

Echipamentul mecanic de manipulare folosit

Nivelul de servire solicitat

Clauzele vanzarii (FOB,CIF,DDP)

Caracteristicile produsului Acestea fac referire la:

Greutatea

Marimea §i forma

Gradul de fragilitate

Uzura morala §i deteriorarea

Pericolul(exeplu:produsele toxice)

valoarea

Caracteristicile mediului

Factorii ce trebuie monotorizati in cazul caracteristicilor de mediu sunt:

Ceilalti participant la trafic

Infrastructure

Tehnologia

Climatul

Prevederi legistlative

Conditii de drum.

Caracteristicile intreprinderii

Principalele caracteristici ale intreprinderii,care trebuie luate in seama la selecatrea modalitatii de transport sunt:

Strategia nivelului de servire

Ariile de vanzare

Amplasamentul depozitelor

Amplasarea unitatilor producatoare

Politicile financiare

Performanta concurentei. Caracteristicile modalitatilor de transport

Este foarte important sa se cunoasca pentru determinarea compatibilitatii factorilor operationali. Principalele caracteristici comune modalitatilor de transport sunt:

S Sarcina utila-capacitatea fizica §i sarcina maxima ca procent din greutatea totala.

S Densitatea-densitatea incarcaturii(greutatea per unitate cubica)

S Cheltuieli de regie-costuri fixe ca procent din costul total (ca indicator al riscului cre§terilor de pret §i necesarului de servicii auxiliare)

S Cheltuieli variabile directe-costurile cu personalul §i consumurile directe.

S Productivitatea-calculata in tona-km/ora de munca directa.

Fiecare modalitate de transport are,de asemenea §i alte caracteristici specifice.

Obiectivul care sta la baza alegerii modalitatilor de transport trebuie sa fie minimizarea costului operatiilor de transport,in condipile maximizarii profitului.

Clasificarea activitatii de transport marfa:

Clasificarea dupa tipul de transport:

transport rutier in trafic national

transport rutier in trafic international

Clasificarea dupa tipul activitatii:

transport rutier public

transport rutier in cont propriu

Clasificarea dupa tipul marfii:

transport de marfuri generale

transport de marfuri perisabile

transport de marfuri periculoase

transport de de§euri §i gunoaie

transport de animale vii

transport agabaritic

transport de marfuri cu mase §i dimensiuni depa§ite

transporturi de produse agricole din camp

Clasificarea dupa modalitatea de formare a incarcaturii:

Transport in regim de:

grupaj

plin

Procedura de selectare a modalitafii de transport poate varia de la simpla decizie empirica asupra utilizarii unui mijloc de transport sau de imitare a concurenfei,pana la folosirea unor metode §tiinpfice de optimizare a deciziilor. Pentru acestea exista patru metode posibile pentru alegerea modalitafii de transport:

Metode empirice. Factorii decizionali identifica un numar mic de alternative de transport,considerate disponibile §i factorii care influenfeaza opfiunea de transport,pe baza carora realizeaza intuitive alegerea. Aceasta metoda presupune o serie de dezavantaje:

o Nu ia in considerare o lista completa a mijloacelor de transport o Decizia fiind luata in funcfie de detaliile operafionale,nu ia in seama costurile o Caracterul intuitiv al alegerii.

Metoda costurilor. Aceasta metoda se bazeaza pe incercarea de minimizare a costurilor totale pentru modalitafile de transport alese.

Modele de distribute. Aceasta identifica §i explica inter-relafiile dintre componentele sistemului de distribute la diferite niveluri ale cererii zilnice/saptamanale/lunare. Este utilizata in cazul in care cererea sau componentele sistemului se schimba.

Selecfia sistematica. Aceasta efectueaza alegerea modalitafii de transport in mod etapizat. Astfel se disting patru etape:

o Identificarea §i gruparea factorilor operafionali.

o Identificarea modalitafilor de transport §i a caracteristicilor fizice ale acestora. o Aplicarea analizei matriceale pentru selecfionarea celei mai potrivite medote de transport. o Comensurarea eficienfei operafionale.

Exista o serie de modele privind analiza matriceala. Ea se poate realiza §i prin optimizarea deciziilor in condifii de incertitudine §i anume prin metodele utilitafii globale. Pentru a putea selecta modalitatea de transport optima prin analiza matriceala sau optimizarea deciziilor trebuie definit mai intai cadrul deciziei care vizeaza trei aspecte:

Numarul §i marimea depozitelor-inclusiv cerinfele de transport ale materiilor prime §i al produselor finite de la fabrica la client.

Alegerea modalitafii de transport-ce fel de mijloc sau mijloace de transport pot fi utilizate pentru a transporta produsul intr-o anumita arie geografica.

Din cauza caracterului derivat cererea de transport nu poate fi afectata de activitatea transportlui. Acest lucru este adevarat la nivelul cel mai agregat al cererii de transport,cand cererea de consum agregata pentru un produs este determinata de cerinfele economiei §i nu de activitatea transportului. Odata stabilit nivelul agregat al cererii pentru un bun de consum material §i repartizarea lui in spafiu,in raport de locurile de obfinere a bunului se determina cererea agregata de transport. In cadrul acestui nivel agregat al cererii,pentru tot domeniul transportului,modurile de transport,grupurile de transportatori §i transportatorii individuali, prin activitatea lor,pot influenza modul cum cererea (sau piafa de transport) este imparfita intre ei (insa in ansamblul ei cererea ramane neafectata de activitatea de transport). La nivel dezagregat transportatorii (modali,grupuri sau individuali) pot capta in interesul lor,cererea de transport prin intermediul cheltuielilor cu transport §i nivelul serviciului,cu alte cuvinte prin valoarea serviciului. Valoarea serviciului ia in considerare impactul cheltuielilor cu transportul §i al nivelului serviciului de transport ( confinutul §i caracteristicile) asupra cererii de consum pentru un produs la un anumit loc. Impactul cheltuielilor cu transportul sau plafilor pentru transport asupra cererii de consum pentru un produs,la un anumit loc,este evidenfiat prin cheltuielile (plafile) de livrare a produsului sau plafile (cheltuielile) cu produsul la destinafie (landed cost).

Ele sunt formate din preful produsului la sursa (locul de fabricate) plus cheltuielile cu

12

transportul pana la destinafie.

Caracteristicile serviciului de transport:

Expeditorii de marfa au cerinfe variate de la furnizorii de transport, §i ele atrag cererea catre transportatorii care raspund exigenfelor clienfilor. Caracteristicile serviciului de transport sunt urmatoarele:

Timpul de tranzit

Increderea sau regularitatea livrarii

Accesibilitatea

Siguranfa

Timpul de tranzit afecteaza marimea stocurilor de material §i de produse finite §i cheltuielile cu formarea stocurilor. Cu cat este mai mare timpul de tranzit,cu atat mai mare este nivelul stocului §i al cheltuielilor de transport, iar marfurile a§teapta durata de tranzit. Deoarece,din diverse cauze externe,trannsportul poate intarzia sau marfurile se pot pierde sau distruge,beneficiarii pot fi in lipsa de resurse materiale. Riscul lipsei de materiale create durata timpului de tranzit. Clienfii transportului sunt interesafi de reducerea duratei de deplasare a marfurilor §i in acest sens aleg vehiculele care au viteze mari de deplasare sau rute avantajoase. Pentru unele categorii de marfuri,cum sunt cele legate de moda sau de marfuri de valoare mare,utilizarea avionului este una din solufiile care reduc timpul de tranzit.

Increderea sau regularitatea livrarilor se refera la respectarea timpului de tranzit. Realizarea unui timp de tranzit nesigur,variabil cere destinatarului de marfa sa i§i mareasca avantajos nivelul stocului ca sa se apere de riscul lipsei de materiale. Prestarea unor servicii regulate create increderea clienfilor in transportator §i atrage catre acesta cererea de transport. In cazul unor servicii nesigure,neregulate,clienfii renunfa la acel transport pentru a se orienta spre alfii.

Accesibilitatea este capacitatea furnizorului de transport de a deplasa direct incarcatura intre origine §i destinafie. Incapacitatea transportatorului de a realiza un transport direct duce la costuri suplimentare de transport §i durate suplimentare de tranzit. Sunt moduri de transport care de regula au o accesibilitate redusa:conductele,transportul naval,transportul aerian.

I.Budica-Logistica marfurilor,Editura Universitaria, Craiova 2012

Modul de transport ce cea mai mare accesibilitate este cel rutier,motiv pentru care,in mare masura, acesta i§i coordoneaza deplasarile facute de delelalte tipuri de vehicule.

Siguran^a este privita ca o modalitate prin care bunurile incredin^ate transportatorului vor parcurge acest proces,fara ca proprietatilelor fizico-chimice §i cele comerciale sa fie afectate. Top clienpi transportatorilor sunt con§tienp ca procesul deplasarii marfurilor poate fi insotit de unele efecte nedorite. Este necesara o colaborare intre transportator §i expediator care sa diminueze gradul de risc,care poate conduce la distrugerea sau degradarea bunurilor deplasate. Aceasta caracteristica este luata in calcul de expeditori cind i§i aleg transportatorul. De asemenea,in cazul producerii unor distrugeri sau degradari important este modul cum transportatorul i§i asuma responasabilitatea §i compenseaza expeditorul.

Costurile de transport

Costurile de transport se clasifica in: costuri contabile, costuri economice §i costuri sociale.

Costurile contabile-includ toate cheltuielile care se fac in legatura cu prestarea serviciilor: cu personalul, cu amortismentele, combustibilii, operatiile de intrepnere, reparapile etc.

Costurile economice-sunt asociate cu teoria costului alternativ sau a costului de oportunitate. Costul unei actiuni este echivalent cu valoarea unor oportunitap la care s-a renun^at pentru efectuarea acpunii.

Uneori costul de oportunitate este denumit cost real, pentru a sublinia faptul ca masura costurilor unei acpuni nu se exprima in bani, ci in bunuri §i servicii care nu s-au obpnut din cauza acpunii efectuate. In aceeap ordine de idei se poate conchide ca o resursa care nu are o alternativa de folosire, va avea un cost economic zero.

Daca activele din transporturi prezinta costuri de oportunitate mai mici ca valoarea de achizipe, activele respective sunt considerate subevaluate. In cazul activelor care pot fi vandute la pre^uri egale sau mai mari decat valoarea lor inipala ele se considera supraevaluate.

Costurile sociale (externe). Apar cand altcineva decat transportatorul sau beneficiarul este afectat intr-un fel de prestarea serviciului de transport. Costul social este constituit din resursele suplimentare pe care o tepa persoana trebuie sa le cheltuiasca pentru a-§i menpne standardul inipal de via^a.

Aprecierea unui cost ca fiind extern sau – dimpotriva – intern depinde de perspectiva din care este privit. De exemplu aglomerapa pe o artera rutiera reprezinta un cost intern al transportului auto; daca la 838g67i traficul existent se adauga traficul de pe o artera laterala, care produce o cre§tere a aglomera^iei, aceasta reprezinta costuri externe pentru participanpi la traficul de pe calea rutiera prioritara.

Costurile sociale – de obicei cu efecte negative – pot avea §i efecte pozitive. De exemplu prezen^a unei autostrazi, pe langa efectele negative exercitate asupra mediului lnconjurator poate avea §i un efect pozitiv; prin faptul ca este o zona fara vegetape ea reprezinta o bariera in calea extinderii incediilor.

Transporturile, in special cele rutiere, polueaza mediul pe trei nivele. In momentul de fa^a exista o in^elegere colectiva a necesita^ii de a contracara efectele externe ale activitaplor umane §i in special ale transporturilor asupra mediului natural. Din pacate acest lucru necesita cheltuieli, care reduc beneficiile transportatorilor. Economi§tii recomanda optimizarea procesului mai sus amintit, ceea ce inseamna stabilirea unui compromis intre beneficii §i cheltuielile facute contra poluarii .Costurile pot fi grupate in diverse moduri,pornind de la diverse criterii. Un prim criteriu pe care il abordam este modul cum pot fi alocate costurile unor segmente individuale,foarte precise ale activitapi. Avand in vedere acest criteriu,putem deosebi urmatoarele categorii de costuri:

Costuri directe(cele alocabile pe produse §i servicii)

Costuri asociate( se refera la situapa in care obpnerea unui proodus sau serviciu atrage dupa sine obpnerea sau generarea unui alt produs sau serviciu. In cazul transportului,costurile asociate sunt o categorie de costuri comune §i se intalnesc cand doua sau mai multe servicii se obpn,in mod necesar,impreuna in proporpi bine fixate,unul dintre ele fiind servicii derivate.)

Coturi comune (reprezinta un consum de resurse facut pentru mai mulp utilizatori. Marile societap de transport,cum sunt companiile naponale de cale ferata au costuri comune deoarece au terasamente,utilaje,terminale §i alte resurse ,care sunt folosite pentru intreg traficul.)

Un alt criteriu de grupare a costurilor este variapa volumului de activitate pe termen scurt. Perioada de timp este predispusa a fi aceea in care capacitatea firmei de a obpne servicii sau produse ramane neschimbata.

Studiu de caz privind Strategia activitalilor de transport la SC AUCHAN SA Craiova

Strategia de transport pne cont in cea mai mare parte de produsele comercializate. Concret, aceasta se formeaza in urma analizei §i a cercetarilor despre produsele care trebuie importate sau aduse de la furnizori romani. In momentul actual,Romania importa foarte mult,de aceea hipermarketurile sunt nevoite sa aleaga cel mai convenabil mijloc de transport pentru produsele din afara. Auchan,se folose§te de transporturi maritime (baije) pentru marfurile aduse din strainatate §i transportul rutier pentru marfurile naponale.

Figura2.3 Tipuri de transporturi pentru SC AUCHAN SA

Sursa: pe baza studiului anual „Retailer Scorecard” Transportul rutier reprezinta cel mai mare procent §i anume de 80 %,deoarece costurile sunt mult mai mici. Acestea folosesc camioane atat pentru marfurile luate de la IMM-uri cat §i pentru marfurile importate aduse pe cale maritima.

Auchan a ales folosirea vehiculelor de mare capacitate, §tiind ca valoarea costurilor unitare variaza invers proportional cu capacitatea.

Cele mai mari probleme la transportul de marfuri sunt in functie de varietatea autocamioanelor §i serviciilor oferite. Costul pe t km pentru o deplasare interurbana cu un autocamion greu, este mai mic decat costul realizat in transportul local cu un camion mic

Sursa: www.ziare.com

Auchan Romania intretine relatii de parteneriat cu 50.000 de furnizori din intreaga lume. Acest parteneriat permite Grupului sa construiasca un comert dinamic §i sa indeplineasca,impreuna cu partenerii sai,importante obiective in materie de volume de vanzari §i de rentabilitate. Auchan semneaza cu fiecare furnizor al sau un cod de etica comerciala, care reitereaza ata§amentul Auchan fata de principiile universale referitoare la conditiile de munca §i la respectul fata de mediu.

Ca §i strategie acestea au ales sa aprovizioneze de doua ori,in principiu la mijlocul §i la sfar§itul saptamanii pentru a nu crea ruptura de stoc.

Figura.2.5 vapor marfa

Sursa:www.europrim.ro

Cu toate ca Sc Auchan Sa Craiova nu dispune direct de transport naval acesta beneficieaza de pe urma lui achizitionand de la depozitele centrale,fiind transportate ulterior cu camioane.Pe baza unui studiu facut in octombrie 2014 de WWF despre aprovizionarile §i transporturile hipermarketurilor atat nationale cat §i internationale,arata ca la SCAuchan SA, un procentaj de 55 % este reprezentat de marfurile aduse din strainatate.

Cele mai multe produse sunt de sezon (in principiu fructe §i legume) dar de asemenea §i cele sub denumirea march Auchan,aduse chiar din Franta.

Sursa: pe baza analizei WWF

Unul dintre factorii pentru care Auchan este nevoit sa importe este preful. Transportul este influenfat atat de preful propriu zis al produsului cat §i al transportui. In ultima perioada in Romania se solicita din ce in ce mai multe produse romane§ti,deoarece aceastea sunt considerate “sanatoase”. §i totu§i exista o mare discufie despre ce inseamna 100% romanesc,deoarece materia prima poate sa fie romaneasca, sau poate sa fie doar prelucrata §i ambalata in Romania. Spre exemplu cea mai dificila situafie este cea legata de lapte.O problema care pune mulfi consumatori in impas este cea legata de fabricile care, pe de o parte, strang laptele de la satele comunitafii din zona in care se afla, dar in acela§i timp, deoarece capacitatea fabricii este mult prea mare sau poate procesa mult mai mult in acela§i timp acesta este amestecat cu laptele adus din Bulgaria, Ungaria §i farile din jur.

Figura 2.5 Provenienfa laptelui de consum in 2014

Sursa:pe baza raportului anual WWF

Teoretic nu mai e 100% romanesc, pentru ca laptele colectat nu este tot de provenienfa romaneasca. In ciuda acestor factori Auchan a avut in 2014 un procent de 43 % pentru produsele lactate importate,§i 57% pentru cele romane§ti. Transportul nafional de lactate le da incredere

oamenilor ca acesta este mai proaspat §i nu suporta imbunatatiri pentru pastrarea lui pe un timp indelungat.

O alta situatie pentru care consumatorii devin susceptibili este atunci cand laptele romanesc este dus in Ungaria, ambalat acolo §i apoi vandut in Romania ca fund produs national. Nici in aceasta situatie nu se poate spune ca produsul este 100% romanesc avand in vedere ca la ambalarea lui s-a folosit materie prima §i forta de munca din alta tara. Acest lucru reprezinta un impediment §i pentru firme deoarece cheltuielile devin mult mai mari ,chiar daca procesul prin care se ajunge un produs finit este mult mai rentabil.

In categoria produselor alimentare,exista totu§i un sortiment ca fiind cunoscut 100% romanesc. Datorita, perisabilitatii oualele sunt cumparate de la IMM §i transportate cu ajutorul camioanelor. Acest lucru este rentabil atat pentru furnizor cat §i pentru cumparator. O achizitie de produse din tara faciliteaza comer|ul,ajuta la eliminarea monopolului,echilibreaza piata,iar consumatorii sunt mult mai siguri de ceea ce cumpara.

Figura2.6 Provenienta produselor 100% romane§ti

Sursa: pe baza raportului anual WWF

Pentru a fi transportate in conditii de siguranta, cartoanele de oua se prind cu banda adeziva, intre ele se pune polistiren expandat, iar apoi sunt transportate in cutii mari de carton. Pentru distante foarte lungi se inchiriaza vehicule izoterme cu posibilitati de reglare a temperaturii.(in principiu sunt recomandate pentru perioada de vara).

In privinja bauturilor,nu sunt foarte multe diferente. Deoarece in Romania se fabrica bauturi racoritoare sub marci celebre,acesta nu este nevoit sa importe prea mult(spre exemplu marca Coca-Cola,care i§i desfa§oara activitatea in fabricile din Ploie§ti §i Timisoara incepand cu anul 1995, sau Pepsi-Cola,care are sediul la Covasna).

Figura 2.7 Provenien(a bauturilor pe rafturile hipermarketului Auchan

15%

85%

" Import ’ Romania

Sursa: www.auchan.ro

La nivel na(ional,apa minerala este in topul importurilor. Importatorii au adus in (ara peste 11.280 tone de ape minerale naturale §i gazoase cu zahar, a caror valoare depa§e§te 500.000 de euro. La capitolul bauturi, in topul produselor straine se remarca vinurile §i vermuturile.Mai exact,marcile de whisky Jack Daniel’s §i J&B plus toate tipurile de vodca au reprezentat 45% din vanzarile in volum de bauturi spirtoase importate in cadrul Auchanului. Condi^iile de distribute §i comercializare a bauturilor alcoolice:

Conform Codului fiscal,pentru distribuirea §i comercializarea en-gros a bauturilor alcoolice se obliga sa se inregistreze la autoritatea vamala teritoriala §i se indeplineasca urmatoarele condi^ii:

de^inerea de spajii de depozitare corespunzatoare (in proprietate, cu chirie, contract de comodat sau cu orice titlu legal);

-dotarea cu mijloacele necesare depistarii marcajelor false sau contrafacute, deoarece se comercializeaza produse supuse marcarii;

-inscrierea in obiectul de activitate, comercializarea §i distribu(ia en-gros a bauturilor alcoolice.

In urma inregistrarii, se va ob(ine Atestatul pentru distribute §i comercializarea en-gros de produse supuse accizelor (bauturi alcoolice).

Obligate declarative:

Referitor la acestea, se men(ioneaza urmatoarele:

-Declara(ia vamala de import care se inregistreaza la biroul vamal prin care se realizeaza importul la momentul punerii in libera circulate a bauturilor alcoolice;

Formularul 100 – pentru declararea accizelor, a contribu(iei pentru finan(area unor cheltuieli de sanatate §i a fondului pentru sport, care se depune lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care accizele au devenit exigibile;

Formularul 120 „Decont privind accizele”, care se depune anual, pana la data de 30 aprilie a anului urmator celui de raportare.15

Documentele necesare pentru tansportul de marfuri na(ionale:

Pentru §ofer:

-permis de conducere corepunzator tipului de camion

-atestat profesional (daca ma§ina depa§e§te masa maxima autorizata de 3,5 tone)

-act de identitate

-legitimatia §oferului sau copie dupa contractul de munca Pentru ma§ina:

-licenta pentru transportul rutier public de marfuri in trafic international (copie)

-copia conforma (in original)

-contract de leasing (dupa caz)

-contract de inchiriere (dupa caz)

-carte de identitate a autovehicolului -talon (certificat de inmatriculare)

-inspectia tehnica periodica -asigurare obligatorie -rovinieta (taxa de drum)

-diagrama tahograf §i foaia de parcurs pentru vehiculele avand masa maxima autorizata mai mare de 3.5 tone

-dovada de verificare tahograf

-autorizatie speciala emisa de Regia Autonoma §i Administratia Nationala a Drumurilor in cazul transportului rutier de marfuri cu greutati §i / sau gabarite depa§ite.

Pentru marfa:

-scrisoare de transport -aviz

Pentru transport international in plus fata de cel intern:

pentru §ofer pa§aport Pentru marfa:

-carnet TIR (dupa caz)

-scrisoare de transport CMR -carte verde (dupa caz)

-autorizatie CEMT (pentru derularea transporturilor dintre Romania §i statele CEMT non- U.E. precum §i a transporturilor dintre statele U.E. §i statele CEMT non-U.E.)

-autorizatii emise de Ministerul Transporturilor din tarile de tranzit sau de destinatie (daca este cazul)

certificat de noxe

-I.T.P.I. (Certificat International de Inspectie Tehnica)

certificat de agreere a unui vehicul rutier pentru transportul marfurilor sub sigiliu vamal (daca este cazul)

Pentru transport marfa periculoasa (in plus fata de transport marfa generala):

-autorizatie ADR -fita de siguranta

-certificat de atestare profesionala ADR, pentru §ofer

-certificat de agreere al autovehicolului emis de RAR (daca este cazul)

-autorizatia eliberata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare §i agreereaautovehiculului daca este cazul.

-prospectul produsului transportat, instructiunile de siguranta §i interventie in caz de necesitate, in limba romana §i cel putin intr-o limba de circulate internationala (pentru transportul coletelor mici de maximum 1.000 kg nu sunt necesare instructiuni de siguranta), valabile fiind doar indicatiile prevazute in ADR, referitoare la ambalaj, etichetare etc.

Pentru transportul de marfuri perisabile sau animale vii:

-autovehicolul trebuie sa prezinte autorizafie sanitara -marfa trebuie sa posede certificat sanitar-veterinar Scrisoarea de transport pentru transportul marfurilor in trafic national:

locul §i data intocmirii

numele §i adresa expeditorului

numele §i adresa destinatarului

numele §i adresa transportatorului

informal cu privire la mijlocul de transport: numar inmatriculare, marca, tonaj, echipaj

locul §i data incarcarii marfii

locul §i data livrarii marfii

denumirea curenta a marfii §i felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase denumirea lor in general recunoscuta.

numarul coletelor, marcajele speciale §i numerele (inscripfiile) lor

greutatea bruta a marfii sau cantitatea totala a acesteia altfel exprimata

Semnatura §i §tampila expeditorului

Semnatura §i §tampila operatorului de transport

Semnatura §i §tampila destinatarului

Scrisoarea de transport pentru transportul marfurilor in trafic intemafional(CMR):

Aceasta constituie dovada materiala a condifiilor de incheiere a contractului de transport in trafic rutier international de marfuri, precum §i dovada primirii marfii de catre transportator.

Acest document confine:

locul §i data intocmirii

numele §i adresa expeditorului

numele §i adresa destinatarului

numele §i adresa transportatorului

locul §i data incarcarii marfii

locul §i data livrarii marfii

denumirea curenta a marfii §i felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase denumirea lor in general recunoscuta

numarul coletelor, marcajele speciale §i numerele (inscripfiile) lor

greutatea bruta a marfii sau cantitatea totala a acesteia altfel exprimata

condifia de livrare INCOTERMS 2000

cheltuieli aferente transportului (pref de transport, accesorii, taxe vamale, cheltuieli survenite de la incheierea contractului §i pana la eliberarea marfii)

instrucfiuni pentru formalitafi vamale §i altele

menfiunea ca transportul este supus regimului stabilit prin CMR

Semnatura §i §tampila expeditorului

Semnatura §i §tampila operatorului de transport

Semnatura §i §tampila destinatarului Documente insofitoare ale scrisorii de trasura CMR:

-factura externa §i lista specificativa -certificatul de calitate al marfii -certificatul de origine -certificat de sanatate -autorizafia (licenfa) de export/import

Masuri de imbunatapre privind activitatea de transport la Sc Auchan Sa Craiova

Masurile de imbunatapre se pot aplica la ceea ce se considera “puncte slabe “ din analiza SWOT. In principiu,dupa o cercetare amanunpta,se pot propune recomandari in cadrul unui Brainstorming,iar ulterior se pot adopta. Uneori este mai bine ca firma sa previna anumite probleme,deoarece anticiparea acestora va face sa mic§oreze posibile pericole. (exemplu: concurenpi,inflapa,rupturi de stoc,etc) Printre amenpari la Sc Auchan Sa Craiova se numara: -responsabilitatea de a mentine stocul la nivelul optim -evitare rupturilor de stoc -plasarea comenzilor speciale pentru operatiuni

-crearea de planuri de rezervare pentru fiecare magazin cu cantitatea estimata

-realizarea cotatiei listei de prepuri trimisa de furnizori

-transmiterea achizitorilor coordonatele articolelor pentru a fi listate

-asigurarea corectitudinii facturilor

-organizarea transporturilor internationale

-trimiterea certificatelor de garantie catre magazine

-gestionarea litigiilor

-transmiterea documentelor la departamentului de contabilitate -realizarea raportului privind taxa verde -realizarea raportului Instrastat -aprovizionarea cu produse de import permanente.

Daca se ia in considerare toate aceste probleme,§i sunt analizate din prisma unor ameninpari, atunci firma va trebui sa fie foarte atenta in aplicarea oricarei strategii pentru cei 4 P. Spre exemplu unul dintre cei mai ingrijoratori factori il reprezinta prepul. Acesta poate sa aibe atat un efect pozitiv cat §i unul negativ asupra modului de decizie al consumatorilor. A§a cum era precizat §i in analiza Swot,cre§terea prepului excesiv poate duce la inlaturarea §i pierderea potenpialului de clienpi.O asemenea cre§tere influenpeaza intr-un mod negativ puterea de cumparare, iar tendinpa populapiei este de a distribui veniturile intr-un mod mai limitat, rational, cunoscand o cerere negativa.

De asemenea,acea§i problema se intalne§te §i la promovare. A§a cum se precizeaza §i intr-un articol din revista retailului §i a industriei bunurilor de larg consum, promopiile pot avea un impact negativ asupra profitabilitapii, mai exact obi§nuiesc consumatorii ca brandurile sa desfa§oare mereu §i mereu promopi, incurajeaza dezvoltarea marcilor private, in detrimentul brandurilor, pot duce la eroziunea brandului §i la scaderea loialitapii fapa de brand §i pot canibaliza restul portofoliului de produse.16

Nu in ultimul rand,este foarte important sa se cunoasca punctele tari/slabe ale concurenpei,in vederea elaborarii eficiente a strategiei. A§a cum aminteam §i mai sus, lupta se da intre calitate §i prep,iar de aceea mulp considera ca indicat ar fi sa atace concurenpa in punctele slabe,insa fiecare punct trebuie suspnut prin acpiuni §i cheltuieli. Cum nimeni nu poate acpona peste tot sau cheltui oricat de mult, intotdeauna vor exista ni§te piloni slabi pe care se sprijina taria concurentului sau ni§te bre§e prin care se poate patrunde.

Deoarece strategia Auchanului este orientata catre client oferta de produse este bine adaptata §i conpine numeroase promopii,insa ca punct de referinpa aceasta ar trebui sa faca mai multe parteneriate cu intreprinderile locale,ajutand astfel §i economia parii.

Concluzii $i propuneri

Lucrarea de fata incearca sa ofere o imagine de ansamblu asupra principalelor strategii pe care o firma de retail le aplica atunci cand vine vorba de activitatea de transport in conditiile in care eonomia dinamica a ultimului secol a fortat schimbarea mecanismului de actionare a tuturor agentilor economici iar confruntarea acestora cu un mediu economic instabil a avut ca rezultat diversificarea produselor si a serviciilor in scopul satisfacerii clientilor . Pentru ca actiunea de adaptare la cerintele pietei sa aduca rezultate cat mai pozitive, o mare parte din agentii economici au apelat la o practicare intensa a activitatii de marketing dar §i a unei strategii de transport. Pentru a acoperi cererea pe piata, aprovizionarea §i livrarea trebuie sa devina un sistem de transport eficient care sa satisface necesitatea cetatenilor in mobilitate §i sa faciliteze comertul.

Transporturile reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale pentru ca prin intermediul lor se efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor §i oamenilor in scopul satisfacerii necesitatilor materiale §i spirituale ale societatii omene§ti. Insa lucrul cel mai important il reprezenta strategia aleasa,deoarece indiferent de ce alegem cheltuielile nu trebuie sa depa§easca veniturile.

Am abordat tema aleasa in cadrul firma Auchan, care detine in Craiova doua hipermarketuri odata cu preluarea unui magazin Real, deoarece are in portofoliul sau o serie de stretegii pentru transport. Selectarea modalitatii de transport este o activitate esentiala a logistigii marfurilor,ce trebuie fundamentata corect,datorita impactului sau asupra eficientei generale a intreprinderii. Din cauza numarului mare de variante de optiune,decizia de selectare a modalitatii de transport are un mare grad de complexitate

Pentru transportarea externa a marfurilor se foloseste transportul rutier, feroviar §i maritim, hipermarketul fiind aprovizionat in special de la furnizori autohtoni (un loc important il ocupa micii furnizori), dar §i de la furnizori europeni (Franta, Germania, Bulgaria, Spania etc.).”

Fluxurile care sunt prevazute in tehnologia comerciala a hipermarketului sunt cele referitoare la marfuri, personal §i clienti, cu perioade de rotatie bine determinate sau schimbari de ritm aleatoare.

Etalarea marfurilor se face pe verticala , pe gama sortimentala §i sunt prezente pentru sustinerea vanzarii sau lansarea de produse noi, produse actiuni de sampling §i oferte de sezon.Gama de produse a magazinului cuprinde un numar de peste 60000 de coduri, sortiment de marfuri comercializat variat ce intampina toate solicitarile clientilor, un numar de 108 segmente de produse .Tot sortimentul cuprinde marfuri asortate, diverse game de produse de referinta, familii de produse. Strategiile referitoare la produse sunt variate bazate pentru sortimentatie cu urmatoarele caracteristici: profunzimea, amplitudinea (largimea) §i coerenta (completarile vanzarii cu produse complementare) §i gradul de noutate.

Datorita costurilor reduse cu transportul rutier, firma foloseste vehicule de mare capacitate atat pentru marfurile luate de la IMM-uri cat §i pentru cele debarcate in porturi , valoarea costurilor unitare fiind invers proportionala cu capacitatea.

Datorita faptului ca firma intretine relatii de parteneriat cu peste 50.000 de furnizori din intreaga lume, permite Grupului sa construiasca un comert dinamic §i sa indeplineasca, impreuna cu partenerii sai, importante obiective in materie de volume de vanzari §i de rentabilitate. Auchan semneaza cu fiecare furnizor al sau un cod de etica comerciala, care reitereaza ata§amentul

Auchan fa$ de principiile universale referitoare la condole de munca §i la respectul fa^a de mediu.

Ca §i strategie aleasa pentru aprovizioneze cu produse , Auchan isi reinoieste stocurile de doua ori pe saptamana, in principiu la mijlocul §i la sfar§itul acesteia pentru a nu crea rupturi de stoc. Pentru a facilita accesul clientilor la hipermarketurile Auchan , firma a ales ca stategie transportul gratuit pentru client pentru cele trei trasee care trec prin aproape tot ora§ul, oprind din jumatate in jumatate de ora in stabile Regiei Autonome de Transport a Primariei Craiova.

Bibliografie

Balan.C- Logistica,Editura ASE,Bucure§ti,2001

Budica.I- Logistica marfurilor,Editura Universitaria,Craiova,2012

Conctantinescu.D-Conducerea operativa a produc{iei,Editura Mondo-ec,1994.

Fillip.G-Dreptul transporturilor,Editura §ansa Srl,Bucure§ti,1993.

Fundatura.D.- Logistica aprovizionarii §i desfacerii produselor, Editura Andrei §aguna,Bucure§ti,2005.

Popescu.A- Logistica §i Subsisteme Logistice,Editura Tritonic,Bucure§ti,2013

Puiu.C-Economia Intreprinderii,Note de curs,2003

Pricop.M.-Managementul aprovizionarii §i desfacerii,Editura Economica,Bucure§ti,1996

Stanescu.A- Legislapa transportului,Editura C.H. Beck,2014

Ursachi.I-Management,Editura ASE, Bucuresti 2001

Vasilescu L.- Evaluarea performan^ei firmei pe baza indicatorilor financiari,

Editura Universitaria,2011

Vasiliu.C.-Logistica §i distribupa marfurilor,Editura Andrei §aguna, Bucuresti, 2011.

http://www.auchan.ro

http://www.wall-street.ro/auchan importa fructe si legume/

http://www.dolj.radicalonline.info

News

http://www.tradeville.eu

http:// www.mfinante.ro

http://www.coca-colahellenic.ro

http:// www.conico.com.ro/auchan

http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_420875/ Cumpararea-pentru-revanzare-din-supermarketuri-gen-Cora-Aucha

Acasă

http://www.firme.info/auchan-romania-sa-cui17233051/

Bibliografie

Balan.C- Logistica,Editura ASE,Bucure§ti,2001

Budica.I- Logistica marfurilor,Editura Universitaria,Craiova,2012

Conctantinescu.D-Conducerea operativa a produc{iei,Editura Mondo-ec,1994.

Fillip.G-Dreptul transporturilor,Editura §ansa Srl,Bucure§ti,1993.

Fundatura.D.- Logistica aprovizionarii §i desfacerii produselor, Editura Andrei §aguna,Bucure§ti,2005.

Popescu.A- Logistica §i Subsisteme Logistice,Editura Tritonic,Bucure§ti,2013

Puiu.C-Economia Intreprinderii,Note de curs,2003

Pricop.M.-Managementul aprovizionarii §i desfacerii,Editura Economica,Bucure§ti,1996

Stanescu.A- Legislapa transportului,Editura C.H. Beck,2014

Ursachi.I-Management,Editura ASE, Bucuresti 2001

Vasilescu L.- Evaluarea performan^ei firmei pe baza indicatorilor financiari,

Editura Universitaria,2011

Vasiliu.C.-Logistica §i distribupa marfurilor,Editura Andrei §aguna, Bucuresti, 2011.

http://www.auchan.ro

http://www.wall-street.ro/auchan importa fructe si legume/

http://www.dolj.radicalonline.info

News

http://www.tradeville.eu

http:// www.mfinante.ro

http://www.coca-colahellenic.ro

http:// www.conico.com.ro/auchan

http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_420875/ Cumpararea-pentru-revanzare-din-supermarketuri-gen-Cora-Aucha

Acasă

http://www.firme.info/auchan-romania-sa-cui17233051/