Strasbourg, 5.7.2016 [603619]

RO RO

COMISIA
EUROPEANĂ
Strasbourg, 5.7.2016
COM(2016) 451 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Comunicare privind măsuri suplimentare de sporire a transparenței și de întărire a
luptei împotriva evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale

2

Introducere
Comisia Europeană urmărește o agendă ambițioasă care vizează o impozitare mai
echitabilă, mai transparentă și mai eficientă în UE, în conformitate cu obiectivul său mai
larg de creștere economică durabilă și de investiții care să sprijine crearea de locuri de
muncă, într -o piață unică mai aprofundată. Întreprinderile ar trebui să -și plătească
impozitele în țara în care sunt generate profiturile. Combaterea evaziunii fiscale și a
evitării obligațiilor fiscale este esențială în contextul acestei agende.
Evaz iunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale privează în fiecare an bugetele publice de
venituri de miliarde de euro, denaturează concurența între întreprinderi și erodează
condițiile corecte și echitabile de piață, în detrimentul tuturor contribuabililo r. Aceste
comportamente subminează conceptul de sisteme fiscale favorabile creșterii economice și
împiedică o uniune de succes a piețelor de capital. Inovarea și competitivitatea riscă să
fie sufocate, din cauza faptului că întreprinderile mici și mijlocii (IMM -urile) – principala
sursă de locuri de muncă din Europa – sfârșesc prin a plăti, proporțional, mai multe
impozite decât întreprinderile mai mari, care își pot permite să recurgă la o planificare
fiscală agresivă. De asemenea, evitarea obligațiilor fi scale poate mări sarcina fiscală
asupra forței de muncă, întrucât guvernele compensează veniturile pierdute prin creșterea
altor impozite, în detrimentul ocupării forței de muncă și al unei piețe sănătoase a muncii.
O impozitare echitabilă este esențială ș i atunci când este vorba despre contractul social
dintre cetățeni și guverne. Opinia publică solicită cu tărie luarea unor măsuri de
combatere a practicilor fiscale agresive, care privează guvernele de venituri ce ar putea fi
utilizate în alte scopuri.
Având în vedere natura transfrontalieră a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale,
acțiunile de combatere a acestor fenomene, întreprinse la nivel pur național, sunt în
general ineficiente. În fapt, luarea unor măsuri necoordonate de combatere a abuzurilor
fiscale la nivel național poate să agraveze situația, prin fragmentarea pieței unice, crearea
de noi sarcini pentru contribuabili și deschiderea de noi breșe care vor putea fi exploatate
de cei ce recurg la planificarea fiscală agresivă. O abor dare coordonată a abuzurilor
fiscale, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional, este esențială.
În acest scop, Comisia a prezentat mai multe propuneri vizând o poziție mai fermă și mai
coordonată a UE împotriva abuzurilor fiscale, în concordanță cu agenda internațională și
mergând chiar mai departe, acolo unde acest lucru a fost considerat necesar pentru piața
unică. Aceste inițiative au condus deja la o serie de realizări importante, care ar trebui să
îmbunătățească fundamental mediul fiscal pent ru cetățenii și întreprinderile din Europa.
Comisia a lansat, de asemenea, investigații în temeiul normelor privind ajutoarele de stat,
pentru a stabili dacă unele state membre au acordat avantaje fiscale anumitor
întreprinderi multinaționale1.
În ciuda ac estor progrese importante, mai rămân încă multe de făcut pentru a combate
evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale și pentru a limita posibilitățile de
ascundere pe scară largă a fondurilor, expuse prin recentele scurgeri de informații din
mass -media, cunoscute sub numele de „Panama Papers”.

1 A se vedea Comunicarea privind noțiunea de ajutor de stat, punctele 169 -174:
http://ec.europa.eu/competition/state_aid/modernisation/notice_of_aid_ro.pdf

3 Prezenta comunicare subliniază progresele înregistrate până în prezent și domeniile
prioritare de acțiune din lunile următoare, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional,
în vederea întăririi luptei îm potriva evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a
activităților financiare ilicite.

PROGRESELE REALIZATE ÎN CADRUL AGENDEI UE VIZÂND SPORIREA
TRANSPARENȚEI ȘI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE ȘI A EVITĂRII OBLIGAȚIILOR
FISCALE
Creșterea transpar enței fiscale
Primul pas către o impozitare mai echitabilă și mai eficientă a fost mărirea transparenței
fiscale la nivelul întregii Europe. Urmare a două propuneri ambițioase făcute de Comisie
în domeniul transparenței, statele membre au convenit recent să sporească tr ansparența și
cooperarea dintre autoritățile lor fiscale și să intensifice controlul practicilor fiscale
transfrontaliere ale întreprinderilor. Începând din 2017, toate statele membre vor face
schimb automat de informații, în mod sistematic, în ceea ce pri vește deciziile lor fiscale
transfrontaliere. În plus, în martie 2016, statele membre au convenit ca autoritățile lor
fiscale să partajeze automat, în scopuri fiscale, rapoartele pentru fiecare țară în parte,
referitoare la activitățile întreprinderilor mu ltinaționale. Aceste noi cerințe legislative vor
îmbunătăți în mod semnificativ capacitatea statelor membre de a -și proteja bazele de
impozitare și de a lupta împotriva mecanismelor de evitare a obligațiilor fiscale.
Uniunea Europeană își mărește totodată transparența față de public. În urma crizei
financiare, au fost instituite cerințe stricte de transparență pentru bănci. În temeiul
Directivei privind cerințele de capital2, instituțiile financiare trebuie să publice
informații -cheie referitoare la propri ile activități, impozite, profituri și subvenții publice
primite, defalcate pe țări, din interiorul sau din afara UE. Marile întreprinderi din sectorul
extractiv și din cel al exploatărilor forestiere sunt, de asemenea, obligate să publice
rapoarte pentru fiecare țară în parte ( Country -by-Country Reporting , CBCR) în temeiul
Directivei contabile.
În aprilie 2016, Comisia a propus ca toate întreprinderile multinaționale cu o cifră de
afaceri de peste 750 de milioane de euro și cu o prezență în UE să fie oblig ate să publice
online un set definit de date fiscale. Aceste societăți vor trebui să publice informații
pentru fiecare țară din UE, precum și pentru acele jurisdicții fiscale care nu respectă
standardele de bună guvernanță fiscală. De asemenea, vor trebui furnizate cifre agregate
pentru operațiunile din restul lumii. Aceste norme vor determina, pe de o parte, o creștere
a responsabilității fiscale a marilor întreprinderi multinaționale, permițându -le cetățenilor
să le monitorizeze mai îndeaproape comportame ntul fiscal și încurajându -le să plătească
impozite pe profiturile realizate, și vor menține, pe de altă parte, competitivitatea, evitând
sarcinile asupra întreprinderilor mai mici. Parlamentul European și Consiliul sunt invitate
să examineze prezenta prop unere fără întârziere.
Măsurile UE impun transparența și în ceea ce privește conturile persoanelor fizice.
Începând din ianuarie 2016, este în vigoare o nouă legislație al cărei obiectiv este
prevenirea ascunderii fondurilor offshore. În conformitate cu D irectiva privind
cooperarea administrativă, statele membre sunt obligate să -și comunice reciproc, în mod
automat, o mare cantitate de informații privind veniturile și capitalurile deținute de

2 Directiva 2013/36/UE.

4 persoane fizice și de entități în străinătate. Pe lângă aceasta, au fost de asemenea semnate
noi acorduri de transparență fiscală cu Elveția, Liechtenstein, Andorra și San Marino, iar
în următoarele săptămâni va fi semnat un acord similar și cu Monaco. Această nouă
transparență va îmbunătăți capacitatea statelor membre de a detecta și de a lua măsuri
împotriva evazioniștilor, acționând în același timp ca factor de descurajare a ascunderii
de venituri și de active în străinătate, în scopuri fiscale. În fine, potrivit celei de a patra
Directive privind combaterea spălării banilor, statele membre sunt obligate să creeze
registre centrale de informații privind beneficiarii reali, pentru a asigura o transparență
sporită a fluxurilor de capital și pentru a combate cu mai mare eficiență spălarea banilor
și finanțarea terorismul ui. Comisia a invitat statele membre să implementeze aceste
norme până la finele anului.
O impozitare mai echitabilă
Activitatea desfășurată de Comisie în vederea realizării unei mai mari transparențe fiscale
a fost corelată cu o abordare tot atât de fermă vizând asigurarea faptului că statele
membre dispun de instrumente corespunzătoare pentru a -și proteja bazele impoza bile
împotriva abuzurilor și pentru a -și colecta veniturile legitime.
Planul de acțiune al Comisiei privind impozitarea echitabilă și eficientă3, din iunie 2015,
stabilește o serie de măsuri menite să modernizeze sistemul de impozitare a societăților
come rciale din UE. Planul de acțiune a pus bazele unei abordări multidimensionale a UE
care vizează atât combaterea planificării fiscale agresive și a regimurilor care o
favorizează, cât și minimizarea riscului de dublă impunere nejustificată. Lucrările se afl ă
deja într -un stadiu avansat în cazul multora dintre acțiuni; este vorba, nu în ultimul rând,
de pregătirea unei propuneri de relansare a bazei fiscale consolidate comune a societăților
comerciale (CCCTB), pe care Comisia intenționează să o prezinte până la sfârșitul
anului, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri pe piața unică și pentru a elimina
neconcordanțele dintre sistemele naționale, care sunt în prezent exploatate de cei care
recurg la planificarea fiscală agresivă.
Pachetul de măsuri împotriva evit ării obligațiilor fiscale, din ianuarie 2016, includea
măsuri obligatorii din punct de vedere juridic destinate combaterii planificării fiscale
agresive și o strategie externă pentru a promova buna guvernanță fiscală la nivel
internațional. S -au înregistra t progrese semnificative la toate elementele din acest pachet.
În iunie 2016, Consiliul a convenit asupra Directivei împotriva evitării obligațiilor
fiscale. Aceasta va ajuta la prevenirea unora dintre cele mai răspândite tipuri de transfer
de profituri, p rin norme coordonate menite, printre altele, să soluționeze tratamentul
neuniform al elementelor hibride, să impoziteze societățile străine controlate și să
limiteze deductibilitatea dobânzilor. Strategia externă a fost aprobată de Consiliu în mai
2016 și se lucrează, în prezent, la toate măsurile propuse, inclusiv la procedura de
instituire a unei liste UE comune a jurisdicțiilor necooperante. De asemenea, se
realizează progrese importante în îmbunătățirea altor domenii ale impozitării societăților
comerci ale, cum ar fi revizuirea normelor privind stabilirea de prețuri de transfer și a
regimurilor preferențiale din statele membre, în conformitate cu noile standarde
internaționale. În plus, Comisia urmărește îndeaproape cazurile în care stimulentele
oferite anumitor întreprinderi ar putea încălca normele UE privind ajutoarele de stat.
Pe lângă aceasta, Comisia militează pentru o mai bună guvernanță fiscală la nivel
internațional. S -au înregistrat progrese constante în ceea ce privește îmbunătățirea

3 COM(2015) 302.

5 cadrului d e bună guvernanță fiscală la nivel mondial, precum și în ceea ce privește
întărirea sistemelor fiscale împotriva abuzurilor. În mod particular, măsurile OCDE
privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS) vor închide
importante canale de planificare fiscală agresivă, cu condiția ca ele să fie implementate
complet și pe scară largă.
ABORDAREA PROVOCĂRILOR RĂMASE
În ciuda acestor progrese importante, Comisia este convinsă că mai sunt multe de făcut în
ceea ce privește combaterea evaziuni i fiscale și a evitării obligațiilor fiscale. Recentele
dezvăluiri din mass -media au scos la lumină modul în care continuă să fie utilizate
holdinguri și structuri financiare secrete pentru a ascunde venituri și active în străinătate,
deseori cu ajutorul u nei consilieri sofisticate. Deși unele structuri ar putea avea un scop
legitim, o parte a acestor activități ar putea sprijini corupția, spălarea banilor și evaziunea
fiscală.
Multe dintre măsurile menționate mai sus, printre care se numără dispozițiile an tiabuz
obligatorii, noile cerințe de transparență și lista UE comună a jurisdicțiilor necooperante,
ar trebui să limiteze aceste practici în viitor. Cu toate acestea, atât cadrul fiscal al UE, cât
și cel internațional, prezintă în continuare importante lac une care trebuie abordate dacă se
dorește prevenirea abuzurilor fiscale transfrontaliere și a activităților financiare ilicite.
Parlamentul European împărtășește acest punct de vedere și a instituit o comisie de
anchetă pentru „Panama Papers”, care ar treb ui să ofere informații utile în ceea ce
privește reacția UE în urma acestor dezvăluiri.
1. Exploatarea legăturii dintre normele privind combaterea spălării banilor și cele
privind transparența fiscală
„Panama Papers” a confirmat faptul că lipsa de transpa rență în ceea ce privește
beneficiarii reali poate facilita spălarea banilor, corupția și evaziunea fiscală.
Răspunsurile la aceste probleme ar trebui să fie, deci, complementare și interconectate.
Astăzi, Comisia propune modificarea celei de -a patra Dire ctive privind combaterea
spălării banilor4, cu obiectivul clar de a întări mecanismele de apărare ale UE împotriva
spălării banilor și a finanțării terorismului 5.

Aceste modificări includ extinderea tipurilor de informații accesibile unităților de
inform ații financiare, introducând cerințe de diligență pentru schimbul monedelor
virtuale și întărind verificările și controalele aplicate instrumentelor preplătite.

În plus, Comisia va adopta în curând, pentru prima dată, o listă a UE conținând țările
terțe cu grad ridicat de risc ale căror regimuri de combatere a spălării banilor și a
finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice. Modificările aduse celei de a patra
Directive privind combaterea spălării banilor includ o listă armonizată a măsurilor de
diligență necesare pe care instituțiile financiare trebuie să le aplice în ceea ce privește
fluxurile financiare provenind din aceste țări.

4 COM(2016) 450.
5 A se vedea și Planul de acțiune pentru consolidarea luptei împotriva finanțării terorismului, COM(2016)
50.

6 Unele dintre modificările propuse vizează în mod direct eliminarea lacunelor scoase la
lumină de recentele dezv ăluiri din mass -media, care au permis ascunderea de fonduri în
străinătate pentru a se evita plata impozitelor aferente.
În primul rând, în versiunea modificată a Directivei privind combaterea spălării banilor, a
fost redus pragul de declarare a beneficia rilor reali ai entităților corporative pasive,
asigurându -se, astfel, o mai mare transparență și un control sporit al acestor structuri. În
al doilea rând, în contextul mai larg al obligațiilor lor de raportare financiară în scopuri
fiscale, instituțiile f inanciare vor fi obligate să aplice actualele norme de diligență, în mod
sistematic, atât clienților existenți, cât și tuturor noilor clienți. Această măsură va permite
monitorizarea unor conturi care nu au fost examinate de instituțiile financiare de mai bine
de zece ani, și care este posibil să fi fost utilizate în scopuri ilicite. În al treilea rând,
cerințele privind înregistrarea beneficiarilor reali ai fiduciilor au fost clarificate, pentru a
se elimina lacunele legislative și neconcordanțele național e. În al patrulea rând, accesul la
informațiile privind beneficiarii reali va fi îmbunătățit: prin unele modificări aduse
Directivei privind dreptul societăților comerciale, statele membre vor fi obligate să ofere
acces publicului la un set de informații p rivind societățile comerciale și fiduciile cu
caracter comercial6; privitor la celelalte tipuri de fiducii, aceste informații vor putea fi
accesate de cei care dețin un interes legitim. În acest fel, se va contribui la combaterea
utilizării abuzive a entit ăților și a construcțiilor juridice.
Pe lângă aceste modificări ale celei de -a patra Directive privind combaterea spălării
banilor și ale Directivei privind dreptul societăților comerciale, Comisia a propus
totodată o revizuire a Directivei privind cooper area administrativă în domeniul fiscal7.
Această măsură va consacra obligația de a acorda acces autorităților fiscale la datele
furnizate în temeiul normelor UE de combatere a spălării banilor, cum ar fi informațiile
referitoare la măsurile de precauție pr ivind clientela și informațiile privind beneficiarii
reali, din registrele lor naționale, pentru ca autoritățile fiscale să -și poată îndeplini
sarcinile, și aceasta nu doar în contextul luptei împotriva spălării banilor și a finanțării
terorismului. Într -adevăr, faptul că, în prezent, statele membre sunt cele care decid dacă
să acorde sau nu acces autorităților fiscale la aceste informații limitează eficacitatea
controalelor fiscale. Având acces la respectivele informații, autoritățile fiscale vor fi în
măsură să identifice persoana aflată în spatele unei societății comerciale, structuri sau
entități opace și să reacționeze rapid la situații de evaziune fiscală și de evitare a
obligațiilor fiscale.
O supraveghere și un control eficace al aplicării sunt eleme nte-cheie ale efortului de
combatere a spălării banilor, a finanțării terorismului și a criminalității în general. Este
deosebit de important ca statele membre să transpună și să implementeze în practică acest
cadru juridic consolidat.
Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să ajungă fără întârziere la un acord pe
marginea modificărilor propuse ale celei de -a patra Directive privind combaterea spălării
banilor, pentru a ameliora lupta împotriva finanțării terorismului și pentru a elimina acele

6 Fiducii care cuprind orice bunuri deținute de către sau în numele unei persoane care desfă șoară o
activitate comercială ce constă în sau include gestionarea de fiducii și care acționează în calitate de
administrator fiduciar al unei fiducii în contextul activităților comerciale respective, cu scopul de a
obține profit, precum și alte tipuri de construcții juridice având o structură sau funcții similare unor
astfel de fiducii.
7 COM(2016) 452.

7 lacune importante care au permis evazioniștilor să ascundă fonduri în străinătate, fără a fi
detectați.
Parlamentul European și Consiliul ar trebui să ajungă la un acord rapid și în ceea ce
privește propunerea de revizuire a Directivei pr ivind cooperarea administrativă, care
consolidează sinergiile dintre normele de combatere a spălării banilor și normele de
transparență fiscală la nivelul UE. În acest mod, se va asigura faptul că autoritățile fiscale
au acces la informații vitale, la nive l național, care să le permită să combată practicile de
evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale prin ascunderea de fonduri în
străinătate.
2. Îmbunătățirea schimbului de informații privind beneficiarii reali
Propunerile menționate anterior, care urmăresc permiterea accesului autorităților fiscale
naționale la informații consolidate privind beneficiarii reali, vor spori în mod
semnificativ capacitatea respectivelor autorități de a viza evaziunea fiscală și evitarea
obligațiilor fiscale. Cu toa te acestea, combaterea eficientă a evaziunii fiscale și a evitării
obligațiilor fiscale va necesita luarea de măsuri suplimentare, în special prin garantarea
faptului că transparența privind beneficiarii reali devine aplicabilă imediat la nivel
transfronta lier.
UE este de mult conștientă de importanța cooperării administrative dintre autoritățile
fiscale în combaterea abuzurilor fiscale. Schimbul automat de informații între autoritățile
fiscale este unul dintre cele mai puternice instrumente ale UE în aces t sens. Acest schimb
de informații transfrontalier a fost recent extins pentru a acoperi toate conturile
financiare, deciziile fiscale și informațiile referitoare la activitățile întreprinderilor
multinaționale în scopuri fiscale.
Având în vedere situația evidențiată de recentele dezvăluiri din mass -media, există
argumente solide în favoarea lărgirii domeniului cooperării administrative dintre
autoritățile fiscale, pentru a include informațiile privind beneficiarii reali, atât în
interiorul UE, cât și la n ivel mondial. Un acces direct al autorităților fiscale la informații
detaliate privind beneficiarii reali deținute de alte state membre ar îmbunătăți în mod
semnificativ capacitatea respectivelor autorități de a viza riscurile de evaziune fiscală și
de evi tare a obligațiilor fiscale.
La nivelul UE, toate statele membre au fost de acord să participe la un proiect -pilot,
lansat de Regatul Unit, Germania, Spania, Italia și Franța, pentru a face schimb de
informații cu privire la beneficiarii reali finali ai s ocietăților comerciale și ai fiduciilor8.
Ar fi vorba, în acest caz, de o extindere naturală a cerințelor de transparență consacrate
deja în dreptul UE și a propunerilor prezentate astăzi, care permit accesul deplin al
autorităților fiscale la informațiile privind beneficiarii reali. Schimbul automat de
informații privind beneficiarii reali ar putea fi eventual integrat în cadrul de transparență
fiscală obligatorie aflat deja în vigoare în UE.
La nivel internațional, G20 a reiterat prioritatea înaltă pe car e o acordă transparenței
fiscale internaționale. Astfel, în aprilie 2016, grupul a solicitat OCDE și GAFI9 să

8 http://www.bundesfinanzministerium.de/Content/EN/Standardartikel/Topics/Taxation/Articles/G5 -letter –
to-G20-counterparts -regarding -action -on-beneficial -ownership.html
9 Grupul de Acțiune Financiară Internațională.

8 propună, până în luna octombrie, un nou standard mondial de transparență în ceea ce
privește beneficiarii reali. Comisia salută cu căldură această inițiativă, care ar oferi
administrațiilor fiscale acces la informații vitale, permițându -le să demaște mecanisme
offshore complexe și ascunse din întreaga lume. Comisia va acorda tot sprijinul posibil
elaborării noului standard mondial de transparență. D e îndată ce se vor cunoaște detalii
suplimentare cu privire la modalitatea de punere în aplicare a noii inițiative mondiale,
Comisia le va analiza în contextul unei posibile interconectări a registrelor de informații
privind beneficiarii reali, deținute de statele membre.
Comisia a început să examineze cel mai adecvat cadru pentru punerea în aplicare a
schimbului automat de informații privind beneficiarii reali la nivelul Uniunii, pentru a se
asigura că autoritățile fiscale dispun de informații actualizate și fiabile cu privire la acele
societăți comerciale și fiducii din străinătate care ar putea prezenta relevanță din punct de
vedere fiscal.
Comisia va prezenta statelor membre o primă analiză a acestei chestiuni în toamnă,
urmând să stabilească apoi, pe b aza feedbackului primit, măsurile corespunzătoare care
vor trebui adoptate.
3. Întărirea supravegherii facilitatorilor și a promotorilor planificării fiscale
agresive
Rolul anumitor intermediari și consilieri financiari în a -și ajuta clienții să ascundă bani în
străinătate a fost adus în centrul atenției de recentele dezvăluiri din mass -media. În timp
ce unele tranzacții și structuri corporative complexe pot avea scopuri pe deplin legitime,
alte activități desfășurate în străinătate pot fi mai puțin justi ficate sau chiar ilegale. La
nivelul UE s -au făcut deja pași importanți pentru a împiedica societățile și cetățenii să
utilizeze structuri artificiale sau ascunse din străinătate, în scop de evitare a obligațiilor
fiscale sau de evaziune fiscală. Printre a ceștia se numără noile norme de transparență
pentru conturile financiare10, dispozițiile antiabuz din Directiva împotriva evitării
obligațiilor fiscale11, cadrul de reglementare solid al UE pentru sectorul financiar și
modificările propuse ale celei de -a pat ra Directive privind combaterea spălării banilor.
Cu toate acestea, se pare că există numeroase argumente în favoarea introducerii unor
măsuri suplimentare, prin dispoziții cu caracter fie orizontal, fie sectorial, care să se
îndrepte în special împotriva facilitatorilor sau promotorilor mecanismelor de evaziune
fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale. Autoritățile competente vor putea astfel să
identifice și să blocheze aceste activități într -un stadiu incipient și să elimine lacunele
legislative care le fac posibile. Aceste măsuri vor avea, de asemenea, un efect disuasiv
asupra celor care încurajează și utilizează în mod activ planificarea fiscală agresivă.
Proiectul BEPS al OCDE (acțiunea 12) recomandă țărilor să impună contribuabililor și
promotori lor de mecanisme de planificare fiscală (consilieri fiscali, consilieri juridici,
instituții financiare etc.) să divulge toate mecanismele de planificare fiscală agresivă pe
care le utilizează sau le promovează. Unele state membre12 au pus deja în aplicare astfel
de mecanisme obligatorii de informare la nivel național, în timp ce alte state membre se
află în plin proces de analiză a acestora. Având însă în vedere natura transfrontalieră a

10 COM(2013) 348.
11 COM(2016) 26.
12 Regatul Unit, Irlanda și Portugalia.

9 planificării fiscale agresive, mecanismele pur naționale nu pot avea d ecât un efect limitat.
În mai 2016, Consiliul a invitat Comisia „să analizeze posibilitatea unor inițiative
legislative pe marginea normelor privind informarea obligatorie, inspirate din acțiunea 12
a proiectului OCDE privind BEPS, în vederea introducerii unor măsuri disuasive mai
eficace vizând intermediarii care contribuie la metode de evaziune fiscală sau de evitare a
obligațiilor fiscale”. Această poziție reamintește apelurile repetate ale Parlamentului
European în favoarea unor măsuri mai dure împotriv a facilitatorilor și promotorilor
mecanismelor de evaziune fiscală.
Comisia va încerca să găsească cea mai bună modalitate de a spori supravegherea și de a
asigura aplicarea de măsuri disuasive eficace în cazul facilitatorilor și al promotorilor
mecanisme lor de planificare fiscală agresivă13. Acestea ar putea include, de exemplu,
sporirea transparenței acestor mecanisme față de autoritățile fiscale.
În acest scop, Comisia va lansa, în toamna anului 2016, o consultare publică pentru a
colecta feedback refer itor la cea mai adecvată abordare.
În paralel, Comisia va colabora îndeaproape cu OCDE și cu ceilalți parteneri
internaționali pentru definirea unei posibile abordări globale a sporirii transparenței
activității consilierilor, care va depăși recomandarea din BEPS (acțiunea 12).
4. Promovarea unor standarde de bună guvernanță fiscală mai înalte la nivel
mondial
Măsurile luate de UE împotriva evaziunii fiscale și evitării obligațiilor fiscale sunt
esențiale pentru a proteja bazele de impozitare ale statelor membre, pentru a asigura un
mediu concurențial echitabil pentru afaceri și pentru a promova un mediu mai echitabil și
mai competitiv în cadrul pieței unice. Cu toate acestea, având în vedere natura mondială
a abuzurilor fiscale, este imperativ să se ia mă suri la nivel internațional pentru a combate
sistemele opace și planificarea fiscală agresivă.
În acest sens, UE sprijină cu tărie eforturile OCDE de a asigura punerea în aplicare la
nivel mondial a unor standarde de bună guvernanță fiscală mai înalte, at ât prin
intermediul cadrului incluziv al punerii în aplicare a BEPS, cât și prin activitatea de
monitorizare a transparenței fiscale, desfășurată de Forumul mondial. UE a pus rapid în
aplicare noul standard global pentru schimbul automat de informații priv ind conturile
financiare (standardul comun de raportare), precum și unele măsuri -cheie ale proiectului
BEPS, prin intermediul unor acte legislative obligatorii. În acest fel, Uniunea a dat un
exemplu de bună guvernanță fiscală la nivel mondial. Acum, prior itatea majoră este
asigurarea faptului că partenerii internaționali ai UE pun și ei în aplicare aceste standarde
mai înalte de bună guvernanță fiscală, iar UE trebuie să -și intensifice presiunea în cadrul
forurilor internaționale, în special în cadrul G20, pentru a realiza acest obiectiv.
În ianuarie 2016, Comisia a prezentat o strategie externă pentru impozitarea eficientă14,
cu scopul de a asigura o abordare coerentă a UE în ceea ce privește promovarea bunei
guvernanțe fiscale la nivel mondial. Ca parte a acestei strategii, Comisia a stabilit o serie
de instrumente destinate promovării bunei guvernanțe la nivel mondial, inclusiv prin
încheierea unor acorduri cu țările terțe și prin sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare în

13 http://ec.europa.eu/smart -regulation/roadmaps/index_ro.htm
14 COM(2016) 24.

10 eforturile lor de respectare a standardelor de bună guvernanță fiscală. Pentru a aborda
problema țărilor care refuză să respecte standardele de bună guvernanță fiscală, Comisia
a propus o nouă procedură de listare a UE. Această propunere reflectă apelurile lansate
de Parlamentul Europe an15 pentru instituirea unei liste a UE conținând jurisdicțiile fiscale
necooperante. Lista comună a UE se va baza pe criterii clare, obiective și justificabile pe
plan internațional, pe o procedură solidă de examinare și pe un dialog deschis cu țările
terțe în cauză. Miniștrii de finanțe ai UE au aprobat această procedură de listare în cadrul
reuniunii ECOFIN din mai 2016 și au solicitat ca o primă listă a UE să fie elaborată în
2017. Ei au cerut, de asemenea, Grupului de lucru pentru codul de conduită în d omeniul
impozitării întreprinderilor să aibă în vedere luarea de contramăsuri adecvate care să
însoțească lista.
Lista comună a UE ar trebui să reprezinte un important instrument disuasiv pentru țările
care refuză să se alăture tendinței mondiale în direcț ia unei impozitări mai echitabile și
mai transparente. În plus, apelul recent făcut de G20 în favoarea unei liste internaționale
a jurisdicțiilor necooperante adaugă un plus de valoare procedurii de listare a UE. Lista
comună a UE poate servi drept model p entru viitoarea listă internațională, dat fiind că ea
va fi bazată pe standarde convenite la nivel internațional.
Pentru a facilita elaborarea rapidă a listei UE, Comisia este pe punctul de a finaliza o
evaluare prealabilă a tuturor țărilor terțe, pentru a determina riscul pe care acestea l -ar
putea prezenta sub aspectul erodării bazelor de impozitare ale statelor membre. Comisia
va prezenta rezultatele acestei analize Grupului de lucru pentru codul de conduită în
domeniul impozitării întreprinderilor înain te de începutul verii. Pe această bază, statele
membre vor putea identifica rapid țările terțe pe care doresc să le examineze mai
îndeaproape sub aspectul bunei guvernanțe fiscale și vor putea deschide un dialog cu
jurisdicțiile selecționate înainte de fin ele anului 2016.
Comisia va lucra, de asemenea, în strânsă cooperare cu OCDE, pentru elaborarea unei
liste internaționale ambițioase și eficiente a jurisdicțiilor necooperante.
5. Îmbunătățirea protecției avertizorilor
În ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, Europa a
beneficiat pe parcursul ultimilor ani de un consens politic care a permis implementarea
unor măsuri importante, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Rece ntele cazuri grave
de evitare a obligațiilor fiscale de către întreprinderi și de evaziune fiscală individuală,
demascate de avertizori, au sporit necesitatea luării unor măsuri eficiente de protejare a
avertizorilor. Protejarea celor care raportează sau divulgă informații referitoare la acte
sau la omisiuni reprezentând o amenințare sau o atingere gravă la adresa interesului
public mărește posibilitățile angajaților de a dezvălui astfel de informații și are, în același
timp, potențialul de a contribui în mod esențial la o mai bună detectare a fraudei și a
evaziunii fiscale, care privează autoritățile fiscale europene de venituri fiscale legitime.
Parlamentul European și multe părți interesate au solicitat o mai bună protecție a
avertizorilor.

Este indispe nsabil ca avertizorii să beneficieze de protecție, având în vedere faptul că
procesele instituționale în materie de responsabilitate se bazează pe dezvăluirea de
informații pentru a identifica eventualele abateri. Protejarea avertizorilor din sectorul

15 Rapoartele TAXE 1 și 2: http://www.europarl.europa.eu/committees/en/taxe/work -in-progress.html

11 public și din cel privat contribuie la abordarea gestiunii defectuoase și a neregulilor,
inclusiv a corupției transfrontaliere legate de interesele financiare de la nivel național sau
de la nivelul UE. De asemenea, din perspectiva funcționării pieței unice și a
responsabilității sociale a întreprinderilor, ea poate contribui la disciplinarea societăților
comerciale și la protejarea intereselor societale, care la rândul lor au capacitatea de a
spori încrederea în piață și de a atrage, astfel, potențiali investit ori și parteneri de afaceri.

Comisia sprijină pe deplin obiectivul de protejare a avertizorilor împotriva represaliilor.
În acest sens, Comisia a luat măsuri pentru a proteja avertizorii, atât în cadrul legislației
sectoriale a UE, cât și în cadrul instituțiilor UE. Statele membre sunt obligate, de
exemplu, să creeze mecanisme eficiente și fiabile pentru a încuraja raportarea către
autoritățile competente a încălcărilor potențiale sau reale ale normelor de combatere a
spălării banilor. Instituțiile financ iare și celelalte entități vizate trebuie să instituie
proceduri destinate angajaților sau persoanelor aflate într-o poziție similară care
raportează încălcări ale acestor norme. Cerințe similare sunt în vigoare pentru cabinetele
de avocatură și firmele de audit, dar și în alte domenii ale legislației UE, cum ar fi abuzul
de piață și plasamentele colective în valori mobiliare. Legislația UE privind secretele
comerciale stabilește un cadru în care importanța conduitei profesionale și a
confidențialității informațiilor comerciale este contrabalansată de o protecție eficientă a
avertizorilor.

Atât timp cât legislația UE nu conține nicio dispoziție specifică privind protecția
avertizorilor, se va aplica legislația națională, inclusiv în domenii precum respecta rea
legislației fiscale, care nu sunt reglementate în prezent prin dispoziții ale UE privind
protejarea avertizorilor.

Comisia va continua să monitorizeze dispozițiile statelor membre referitoare la avertizori
și să faciliteze cercetarea și schimbul de bune practici pentru a încuraja o mai bună
protecție la nivel național. În paralel, Comisia va evalua oportunitatea luării unor măsuri
suplimentare la nivelul UE.

Pentru a întări protecția avertizorilor, Comisia evaluează în prezent posibilitatea unor
acțiuni orizontale sau a unor acțiuni sectoriale suplimentare la nivelul UE, respectând în
același timp principiul subsidiarității.

Concluzii
În ultimii ani, s -au realizat progrese semnificative la nivelul UE în lupta împotriva
evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale, a fraudei și a corupției. Comisia a
prezentat propuneri vizând sporirea transparenței fiscale, reducerea semnificativă a
posibilităților de planificare fiscală agresivă și promovarea bunei guvernanțe fiscale la
nivel mondial. Odată puse pe deplin în aplicare, aceste propuneri vor schimba pentru
totdeauna peisajul fiscal european, făcându -l mai echitabil, mai deschis și ma i eficient
pentru cetățenii, întreprinderile și statele membre de pe piața unică.
Cu toate acestea, lupta pentru un sistem fiscal mai echitabil și mai transparent trebuie să
facă obiectul unui efort continuu, secondat de capacitatea de a reacționa rapid l a noi
circumstanțe și noi evenimente. Practicile scoase la lumină de recenta scurgere de
informații din mass -media obligă Uniunea să -și îmbunătățească în continuare
coordonarea internă în lupta împotriva practicilor fiscale abuzive și să colaboreze
îndeapr oape cu partenerii internaționali, în special în cadrul G20 și al OCDE, pentru o
agendă mondială ambițioasă împotriva delictelor financiare.

12 Măsurile evidențiate în prezenta comunicare pot avea o contribuție semnificativă la
prevenirea mecanismelor opace și uneori ilicite, care au fost demascate de curând în
mass -media. Întreprinderea unor acțiuni ferme și eficiente în aceste domenii i -ar permite
Uniunii să -și mențină poziția în avangarda bunei guvernanțe fiscale mondiale și să -și
încurajeze partenerii int ernaționali să -i urmeze exemplul. Acest lucru va spori echitatea și
va contribui la stimularea ocupării forței de muncă, a creșterii economice și a investițiilor
în Europa.