STRA TEGIA INTEGRA TĂ DE DEZVOL TARE URBANĂ [615755]

STRA TEGIA INTEGRA TĂ DE DEZVOL TARE URBANĂ
Municipiul V ATRA D ORNEI

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ
Municipiul VATRA DORNEI

2016

PROPUNERE DE MODALITATE DE APLICARE A UNOR INSTRUMENTE DE POLITICĂ URBANĂ INTEGRATĂ
Politici de dezvoltare urbană – abordare integrată 1
Metodologie de implementare a politicilor urbane integrate 1

PROBLEMATICA DEZVOLTĂRII URBANE DURABILE ȘI TENDINȚE INTERNAȚIONALE 2

MUNICIPIUL VATRA DORNEI
Context actual
Specific geografic și resurse 7
Dezvoltare urbană 10
Protecția mediului 29
Resurse umane și aspecte sociale 33
Economia municipiului 49
Turismul și infrastructura turistică 55
Guvernanța locală 70
Evaluarea eficientă a mediului urban existent
Principalele probleme identificate la nivelul municipiului Vatra D ornei 73
Analiza SWOT 75
Unde trebuie intervenit? 81

PERSPECTIVE 2020
Cadrul strategic 83
Viziune și principii de dezvoltare 94
Planul de acțiune și surse de finanțare 111
Sistemul de implementare, monitorizare și evaluare 117

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

PROPUNERE DE MODALITATE DE APLICARE A UNOR INSTRUMENTE DE POLITICĂ URBANĂ INTEGRATĂ

Politici de dezvoltare urbană – abordare integrată
Fenomenul de dezvoltare urbană este un proces care trebuie gândit din perspectiva viitorului și al oportunităților pe
care aceasta le poate oferi.
Datorită modificărilor apărute în condițiile economice și sociale ale dezvoltării urbane (reducerea competivității,
incertitudinea mediului de afaceri, creșterea diferențelor socio -teritoriale) la nivel european dar și național, s- a
realizat o trecere spre o nouă paradigmă în politicile de dezvoltare urbană. Noua politică urbană se concentrează pe
orașe ca locuri ale culturii, consuului și pr oducerii de cunoaștere.
Orașele reprezintă o sursă de bogăție pentru comunitate și mediul privat și o sursă importantă pentru identitatea
locală prin valorile, patrimoniul, istoria specifică locului. În condițiile actuale de criză economică și resurse financiare reduse, orașele mici și mijlocii sunt cele mai vulnerabile datorită resurselor limitate și a dependenței de resurse externe (financiare), precum și de cadrul construit la nivel național și supranașional, în a cărui elaborare au o
implicare redusă.
Astfel, se dorește o abordare integrată a cărui impact este mai mare, pentru îmbunătățirea situației unui oraș, decât
proiectele tradiționale, sectoriale. Coeziunea economică, socială și teritorială reprezintă temelia gândirii integrate în
ceea ce privește dezvoltarea unui oraș. În acest sens, abordarea integrată devine unul dintre mecanismele
principale în considerarea aspectelor care vizează dezvoltarea economică, însoțită de măsuri de reducere a sărăciei
și excluziunii sociale și de protejare a mediului, precum și mijlocul de a atinge o creștere durabilă și incluzivă. Pentru
coeziunea socială, domeniile mai importante sunt economia, ocuparea, educația și viața comunității. De asemenea,
au mai fost identificate și alte aspecte importante precum locuințele, sănătate, mediul.
Adoptarea unei politici urbane integrate în ceea ce privește dezvoltarea teritorială, aduce cu sine și o serie de beneficii:
 Sprijin în dezvoltarea strategic ă a comunității locale;
 Suport pentru elaborarea intervențiilor de regenerare urbană, identificarea și implementarea unor proiecte
integrate, care au în vedere mai multe aspect privind dezvoltarea locală, nu a unor proiecte isolate;
 Suport pentru identificarea și implementarea unor investiții cerute la nivel național (Programul de
Dezvoltare Locală, Strategia Națională pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de uitlități
publice);
 Ajută la identificarea celor mai bune căi de urmat pentru asigurarea unei dezvoltări echilibrate, sustenabile
(integrate) a orașului;
 Sprijin în vederea îmbunătățirii implicării comunității în luarea deciziilor care privesc orașul (consultarea
populației) ;
 Ofer ă informațiile necesare pentru realizarea/actualizarea unor documentații de amenajarea teritoriului și
urbanism (cel mai important fiind P lanul Urbanistic General) ;
 Suport material clar și structurat (privind prioritățile de dezvoltare ale orașului) pentru administrația locală,
dar și pentru toți cei interesați să se împlice în dezvoltarea orașului.
Metodologie de implementare a politicilor urbane integrate
Metodoligia pentru realizarea demersului de cercetare – fundamentare a unor politici de dezvoltare urbană
integrată presupune combinarea unor elemente precum : coordonarea intersectorială a acțiunilor strategice,
dezvoltarea de parteneriate puternice orizontale, creșterea responsabilității actorilor urbani, concentrarea
intervențiilor pe zone cheie de la nivelul orașului, implicarea populației și a grupurilor țintă în procesul de planificare
și monitorizarea acțiun ilor strategice.
1

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Abordarea integrată în cadrul politicilor urbane devine unul din mecanismele principale în considerarea aspectelor
care vizează dezvoltarea economică, însoțită de măsuri de reducere a sărăciei și excluziunii sociale și de protejare a mediu lui, precum și mijlocul de a atinge o creștere durabilă și incluzivă.
Procesul de elaborare și implementare a unei politici de dezvoltare este fundamentat în baza unei planificări strategice. Planificarea strategică presupune sistematizarea deciziilor prin care administrația locală, în parteneriat
cu comunitatea locală, își stabilesc viitorul – direcții, obiective și acțiuni, pornind de la situația existentă (potențial
probleme, oportunități, amenințări) și identifică modalitățile prin care pot acționa pent ru a schimba în bine/mai bine
această situație utilizând resursele existente. Acest proces oferă un cadru general de acțiune : modalitatea de
identificare a prioritîților, de a lua decizii bune și de a aloca eficient reusrsele (bani, timp, oameni) pentru at ingerea
obiectivelor stabilite.
1

Etape în elaborarea politicii de dezvoltare urbană2
Unde suntem?
1. Pregătirea te renului 2. Parteneriat 3. Diagnoză

Unde dorim să ajungem?
4. Viziune 5. Obiective și priorități de dezvoltare

Cum ajungem unde ne dorim?
6. Opțiuni strategice 7. Plan de acțiune și implementare

Am ajuns unde ne -am dorit?
8. Monitorizare și evaluare

PROBLEMATICA DEZVOLTĂRII URBANE DURABILE ȘI TENDINȚE INTERNAȚIONALE

În ultimii ani, analiza dezvoltării teritoriale a trecut de la abordarea problematicii orațelor numai din perspectiva amenajării teritoriului și urbanismului, la abordarea acestora într -o manieră integrată, în care orașul este văzu t ca un
sistem complex, în care componenta socială, schimburile economice, serviciile, protecția mediului, educația, cultura, știința și cercetarea reprezintă elemente de luat în calcul. Astfel, dezvoltarea urbană urmărește crearea bunăstarii
colectivități lor urbane, prin înglobarea tuturor domeniilor și componentelor specifice dezvoltării locale.
3
Politica de coeziune 2014 -2020 urmărește să stimuleze strategiile integrate care intensifică dezvoltarea urbană
durabilă în vederea consolidării rezisten ței orașelor și a asigurării sinergiilor dintre investiț iile sprijinite din fondurile
structurale și de investi ții europene (SIE).
Ca principiu de bază, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sprijină dezvoltarea urbană durabilă prin
intermediul unor strat egii integrate care abordează provocările economice, climatice, sociale, demografice și de
mediu din zonele urbane. Acest principiu are dublu sens: resursele ar trebui concentrate într- un mod integrat pentru
a viza zonele afectate de provocări urbane speci fice și, în același timp, proiectele de dezvoltare urbană cu finan țare
FEDR ar trebui integrate în cadrul unor obiective mai largi ale programelor. Statele membre ale UE ar trebui să caute
să utilizeze Fondul social european (FSE) în sinergie cu FEDR, pent ru a susț ine măsuri în materie de ocupare a for ței
de muncă, educaț ie, incluziune socială și capacitate institu țională, concepute și puse în aplicare în cadrul strategiilor
integrate.
1 Ghid privind Dezvoltarea și Implementarea de Politici Urbane Integrate, 2015 ,Programul Oprețional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 -2013
2 Ghid privind Dezvoltarea și Implementarea de Politici Urbane Integrate, 2015 , Programul Oprețional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 -2013
3 Ghid privind Dezvoltarea și Implem entarea de Politici Urbane Integrate, 2015 , Programul Oprețional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 -2013
2

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Acțiuni cu dimensiune urbană, finanțate prin Fondul European pentru Dezv oltare Regională în perioada 2014 – 2020:
 investiții productive care contribuie la crearea și susținerea locurilor de muncă durabile, mai ales prin ajutor
direct pentru investiții în întreprinderi mici și mijlocii;
 investiții în infrastructură;
 măsuri de s prijinire a dezvoltării regionale și locale – servicii pentru întreprinderi, în special IMM – uri,
crearea și dezvoltarea unor instrumente financiare precum venture capital, fonduri pentru împrumuturi și
garanții, fonduri de dezvoltare locală, subvenții la dobânzi, networking, cooperare și schimb de experiență
între regiuni, orașe și actori sociali, economici și de mediu relevanți;
 asistență tehnică – sunt disponibile sume importante pentru acțiuni de dezvoltare urbană precum formarea
de rețele, cooperare ș i schimburi de experiență, precum și măsuri de informare a potențialilor beneficiari și
a publicului larg.
Acțiuni cu dimensiune urbană, finanțate prin Fondul S ocial European în perioada 2014 -2020:
 întărirea rolului pe care îl au orașele ca și centre de creștere pentru atingerea obiectivelor Agendei Lisabona
(Strategiei Europa 2020);
 îmbunătățirea ocupării și guvernanței la nivelul măsurilor urbane prin promovarea rolului pe care în joacă municipalitățile;
 acțiuni menite să reducă disparitățile între orașe și vecin ătăți le acestora (suburbii/zone peri -urbane) și între
diferite grupuri sociale (tineri, femei, migranți, minorități etnice), în special prin promovarea
antreprenoriatului și introducerea unor programe de instruire;
 acțiuni menite să îmbunătățească capacitatea instituțională pentru a sprijini alocări eficiente și bine
direcționate pentru locuințe în cadrul sistemului de protecție socială, în special în țările în care dezvoltarea
politicilor privind locuințele sociale se află la început. Prin aceste a cțiuni se urmărește cu prioritate
incluziunea mai bună (doar în cadrul obiectivului convergență);
 acțiuni care să sprijine crearea de locuri de muncă, precum instruire în domeniul construcțiilor pentru reabilitarea locuințelor sociale în zonele cu o concen trare mare de locuințe, percepute ca zone de sărăcie și
excluziune socială.
La nivel european, numeroase documente strategice pun în discuție situația dezvoltării urbane: Schema de dezvoltare a spațiului comunitar. Spre o dezvoltare spațială echilibrată și durabilă a teritoriului (1999), Carta de la
Leipzig pentru orașe europene durabile (2007), Agenda Teritorială a Uniunii Europene, Promovarea Dezvoltării Urbane Sustenabile în Europa – Realizări și Oportunități (Promoting Sustainable Urban Development in E urope –
Achievements and Opportunities), Declarația de la Toledo privind dezvoltarea urbană (2010), Strategia Europa 2020,etc.
Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile (2007) recomandă ca orașele europene să întocmească programe
integrate de dezvoltare urbană pentru orașe ca un tot unitar. Aceste instrumente de planificare orientate spre
punerea în aplicare ar trebui:
 să descrie punctele tari și punctele slabe ale orașelor și cartierelor, pe baza unei analize a situației actuale;
 să definească obiective de dezvoltare coerente pentru zona urbană și să dezvolte o viziune pentru oraș;
 să coordoneze diferite planuri și politici districtuale, sectoriale și tehnice și să se asigure că investițiile
planificate vor contribui la pr omovarea unei dezvoltări echilibrate a zonei urbane;
 să coordoneze și să concentreze, din punct de vedere spațial, utilizarea fondurilor de către actorii din
sectorul public și privat;
 să fie coordonate atât la nivel local, cât și la nivel regional și să i mplice cetățenii și alți parteneri care pot
contribui substanțial la dezvoltarea calității economice, sociale, culturale și ecologice a fiecărei zone.
3

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Declarația de la Toledo privind dezvoltarea urbană (2010) propune o serie de priorități privind rezolvare a
provocărilor urbane actuale și implementarea Strategiei Europa 2020, sprijinirea continuării procesului de la Marsilia
și a implementării Referențialului european pentru orașe durabile și necesitatea de a consolida o Agendă urbană
europeană în viitor. Pr incipalele direcții de dezvoltare vizează:
 realizarea unei dezvoltări urbane mai inteligente, durabile și inclusive social;
 adecvarea abordării integrate la politicile de dezvoltare urbană și necesitatea de a atinge o înțelegere
comună a acestei abordări;
 importanța regenerării urbane integrate și potențialul ei strategic pentru o dezvoltare urbană mai
inteligentă, durabilă și incluzivă în Europa;
 întărirea dimensiunii urbane în Politica de Coeziune;
 susținerea unei coerențe mai mari între problematica teri torială și cea urbană, precum și stimularea
dimensiunii urbane în contextul coeziunii teritoriale;
 continuarea promovării cercetării, a studiilor comparative și a statisticilor, a schimbului de bune practici și a diseminării cunoștințelor pe teme urbane, p recum și întărirea capacitații de coordonare a acestora;
 promovarea dezvoltării urbane durabile și a abordărilor integrate prin reîntărirea și dezvoltarea instrumentelor care să ajute la implementarea Cartei de la Leipzig la toate nivelurile;
 o privire asu pra celor mai importante provocări pe care orașele europene trebuie să le înfrunte în viitor.
Strategia Europa 2020 are ca și obiectiv general transformarea UE într -o economie inteligentă, sustenabilă și
favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, al productivității și pentru a asigura
coeziunea economică, socială și teritorială. Cele trei priorități stabilite în cadrul acestei strategii sunt:
 Creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și i novare (cercetarea și dezvoltarea
tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente conduc la creșterea productivității);
 Creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor,
mai ecol ogice și mai competitive poate duce la furnizarea de „bunuri publice” societății (cum ar fi
conservarea habitatelor, biodiversitatea și menținerea patrimoniului rural) care pot conduce, în arealele
vizate, la crearea de noi locuri de muncă prin extensiviza rea agriculturii și aprovizionarea piețelor locale;
 Creștere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de
muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială prin deblocarea potențialului economic al zonelor
rurale, dezvoltarea piețelor și locurilor de muncă la nivel local, prin furnizarea de asistență în vedrea
restructurării agriculturii și sprijinirea veniturilor agricultorilor, în vederea menținerii unei agriculturi sustenabile în întreaga Europă.

4

Municipiul VATRA DORNEI

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

CONTEXT ACTUAL
Specific geografic și resurse
Municipiul Vatra Dornei este situat în județul Suceava și face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord -Est. Creată în
1998, aceasta este cea mai întinsă regiune de dezvoltare a României, o unitate teritorial -statistică de nivelul al doilea
(NUTS 2), conform clasificării EUROSTAT. Grupează 6 jude țe – unităț i administrativ teritoriale de nivelul al treilea
(NUTS 3): Bacău, Botoșani, Neam ț, Iași, Suceava și Vaslui. Are o suprafaț ă de 36.850 kmp, reprezentând 15,46% din
suprafaț a totală a țării, iar grani țele externe ale regiunii sunt cu Ucraina și Republica Moldova . Județul Suceava cu o
suprafață de 8553,5 km², reprezentând al doilea județ ca întindere dințară, după județul Timiș, are în componeță 5
municipii, 11 orașe și 98 de comune cu 379 sate.
Municipiul Vatra Dornei – Context regional

Componentă a jude țului S uceava, arealul turistic Țara Dornelor cuprinde municipiul Vatra Dornei și 9 comune:
Cârlibaba, Ciocănești, Iacobeni, Dorna Arini, Panaci, Șaru Dornei, Dorna Cândreni, Coșna, Poiana Stampei. Arealul
turistic Țara Dornelor este localizat în partea de sud -vest a jude țului Suceava, fiind suprapus pe unitatea de relief
Depresiunea Dornelor, denumit și Țara Dornelor. Aceasta se bucură de un patrimoniu natural și antropic de o
frumuse țe deosebită, un adevărat magnet turistic al Sucevei și României.
7

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Printre cele 5 municipii ale județului Suceava se numără și Vatra Dornei, oraș declarat municipiu la data de 7 iulie
2000. Cu un important potențial turistic, certificat în 1999 prin declararea localitații drept stațiune turistică de
interes național, Vatra Dornei devin e în 2013 stațiune balneară și balneoclimaterică.
Teritoriul administrativ al municipiului se desfășoară între extremitatea estică a muntelui Suhard, extremitatea
sudică a masivului Giumalău și jumătatea nordică a Masivului Călimani. Situat într -o depresiu ne intramontană de
origine tectonico -vulcanică, municipiul face parte din Țara Dornelor, un teritoriu ce se suprapune cu o suprafață
semnificativă din nordul Carpaților Orientali a cărui complexitate petrografică, structurală și tectonică este una
deosebit ă. Geneza și evoluția depresiunii intramontane, conform coodonatorilor volumului III al tratatului de
Geografie a României (1987), are la bază ipoteza unei origini mixte tectono -erozive. Astfel, printre factorii ce au
contribuit la formarea depresiunii, s -au identificat mișcările tectonice de scufundare, eroziunea râurilor în rocile
sedimentare și eurpțiile vulcanice care au condus la formarea munților Călimani și a unei părți din munții Bârgăului4.
Municipiul Vatra Dornei – Context geografic

Depresiunea Dornelor se întinde pe suprafața a trei zone cu caractere diferite. În partea de vest a depresiunii se
regăsește o zonă de tip depresionară colinară cu interfluvii înguste, măguri (Măgura Coșnei – 1256 m), bâtci5 (Bâtca
Târșului – 1547 m, Bâtca Roșie – 114 3 m , B â t c a l u i I e r e m i e – 1103 m) și pinteni montani (vf. Oușorul – 1638 m, vf.
Tarnița – 1542 m, vf. 12 Apostoli – 1769, vf. Piatra Doamnei – 1693 m). Extremitatea estică se caracterizează printr -o
extindere mare a reliefului acumulativ fluviatil reprezen tat de poduri de terasă ocupate de turbării, lunci, bâtci și
pinteni montani. Formele de relief predominante sunt Munții Călimani (vf. Pietrosul Călimanilor – 2100 m), Munții
Bistriței (vf. Budacul – 1859 m) și Munții Bârgăului (vf. Heniul Mare – 1611 m). Partea centrală a depresiunii este
4 DONISĂ, I. (1968) Geomorfologia văii Bistriței , București, Editura Academei Republicii Socialiste România
5 Vărf rotunjit pe culmi montane secundare, ce apar de regulă în zona Munților Bistriței – IELENICZ, M. (2004) Dicționar de Geografie Fizică , Ediția
a II-a revizuită, București, Editura Corint
8

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

reprezentată de un pinten montan interdepresionar cu formațiuni ce depășesc frecvent altitudini de 1200 m (vf.
Dieci 1301 m, vf. Priporiu 1305 m, vf. Andreeni 1276 m, etc.).
Relieful reprezintă principala componentă a c adrului natural care influnțează însușirile climatice, biogeografice,
hidrografice și antripoce ce pun în valoare resursele naturale. Evoluția paleogeografică a zonei a influențat
caracteristicile structurii geologice care la rândul lor au influențat morfo logia și tipurile genetice de relief,
determinând totodată și existența unor resurse bogate și variate de sol și subsol. Unitatea întregii depresiuni a
Dornelor este dată în primul rând de geneza și modul de evoluție al acesteia, de caracteristicile morfom etrice,
condițiile climatice și de prezența resurselor de sol și subsol reprezentate îndeosebi de izvoarele minerale, zăcămintele de turbă, mlaștini, acestea determinând dezvoltarea multor localități, printre ele numărându -se și
municipiul Vatra Dornei
6.
Fenomenele complexe și tectonica depresiunii au condus la formarea unor zăcăminte ale subsolului de o mare
importanță în dezvoltarea economică a muncicipiului Vatra Dornei. Zăcamintele hidrominerale sunt reprezentate de ape minerale de tip carbogazoase, bic arbonate, calcice, magneziene, sodice, feruginoase, hipotone și sulfuroase, în
principal oligominerale. De -a lungul timpului, în depresiunea Dornelor s -au exploatat zăcăminte manganifere, de sufl
și turbă.
Dintre toate acestea, cele mai importante, sunt apele minerale, atestarea documentară asupra caracteristicilor acestora, datând încă din anul 1870. Datorită manifestătilor vulcanice întreaga zonă a Țării Dornelor este bogată în
zăcăminte hidrominerale, acest lucru influențând economia muncipiul Vatra Dor nei cât și calitatea vieții locuitorilor.
Perimetrul hidromineral ce se regăsește la Vatra Dornei, este unul dintre cele mai cunoscute din țară. Existen ța
apelor minerale este legată de emanaț iile de dioxid de carbon ale manifestărilor postvulcanice din masivul Călimani.
Migrarea CO2 spre suprafaț ă se realizează prin sistemul de fracturi tectonice care afectează fundamentul; o parte
din gaz este re ținut de apa subterană acumulată în partea alterată a șisturilor cristaline; cea mai mare parte însă, se
dizolv ă în stratele acvifere freatice, acumulate în depozitele celor două terase din dreapta râului Dorna.
Mineralizarea mai puternică se produce acolo unde acviferele freatice men ționate sunt dispuse peste liniile de
fractură și imediat în aval, pe direc ția de curgere a curentului acvifer. Zăcământul hidromineral este deschis și
exploatat în prezent prin 17 surse, din care opt captări directe prin drenuri sau pu țuri. Staț iunea dispune pentru cură
externă de 14 surse din care 9 sunt exploatate, celelalte fiind în conservare. De asemenea, se mai găsesc și 2 izvoare
pentru cură internă.
Principalele cursuri de apă ce străbat jude țul Suceava sunt: râul Siret (de la N la S) și afluen ții săi, râurile Suceava,
Șomuzu Mare, Moldova, Bistri ța (curgând de la NV spre SE). Toate râurile de pe teritoriul jude țului Suceava fac
parte din bazinul hidrografic al râului Siret. Cantităț ile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror
bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Râurile din zonî se încadrează în categoria celor de tip carpatic oriental cu subtipurile alpine ale munților Rodnei și Călimani. Râul Bistrița, cu o lungime de 283 km, izvorăște din munții Rodnei, acesta fiind principalul colector din regiune. La intrarea în depresiunea Dornelor, r âul
Bistrița Aurie primește ca principal afluent râul Dorna, cu o lungime de 53 km. Acesta izvorăște din munții Călimani și
în cadrul depresiunii este împărțit în două sectoare orientate diferit. Localitatea balneară este așezată pe râul
Dorna, la confluen ța cu Bistri ța Aurie, respectiv pe două terase de acumulare: una cu altitudinea de 2 -5 m,
dezvoltată atât pe dreapta, cât și pe stânga râului Dorna, iar alta la 10 -15 m pe dreapta râului; pe aceste nivele
morfologice se află parcul staț iunii și bazele de t ratament. Situat într -o zonă cu importante resurse hidrice, datorită
caracteristicilor geologice, morfometrice și elementelor climatice, în municipiul Vatra Dornei se regăsesc ape freatice, de adâncime, izvoare și o rețea hidrogrifică de suprafață, ce a fo st utilizată îndeosebi pentru nevoile
personale ale comunității cât și către cele gospodărești.
6 MIHALCA, I (2015) Ț ara Dornelor – Studiu de geografie regională , Cluj -Napoca, Editura Limes
9

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Municipiul Vatra Dornei este situat într -o regiune încadrată în categoria celor cu climat specific depresiunilor
intramontane și munților, aici regăsindu -se pa tru stații meteorologice (Cârlibaba, Poiana Stampei, Vatra Dornei și
Călimani). Printre factorii ce influen țează temperatura medie anuală se numără orientarea versanților, creșterea
altitudinii, gradul de înclinare al pantelor, gradul de acoperire cu vegetație. Temperatura medie anuală, în zona
depresionară, este cuprinsă între 4 – 5°C, iar la o altitudine de peste 1800 m se înregistrează temperaturi de 0,4°C,
aceste temperaturi fiind mult mai scăzute față de alte regiuni depresionare. Un fenomen foart e des întâlnit în
acestă zonă este cel al inversiunilor termice, mai ales în anotimpul rece, datorită colaborării circulației generale a
maselor de aer, caracteristicile radiației nocturne și ale suprafeței subadiacente care determină, în sezonul rece, acumularea și stagnarea maselor de aer rece în zonele joase . Astfel, luna cea mai rece a anului este ianuarie cu
temperaturi cuprinse între – 5°C – -7°C , iar luna cea mai călduroasă fiind luna iulie cu temperaturi de 14,2 – 15,3°C.
7
Regimul presiunii atmos ferice și umezeala aerului sunt influențate de masele de aer dominante, dispunerea
principalelor unități de relief și caracteristicile temperaturii. Valorilie medii înregistrate, ale presiunii atmosferice, au
fost de 23 mb/100 m, cele maxime absolute de 30 mb/100 m, iar cele minime de peste 125 mb/100 m. Luna aprilie
reprezintă luna în care se înregistrează valorile minime de presiune și lunile septembrie – octombrie, lunile când
sunt înregistrate valori maxime ale presiunii atmosferice. Datorită mișcării aerului rece pe plan orizontal din partea
de nord a depresiunii și datorită radiației nocturne, umezeala relativă a aerului înregistrează valori ridicate față de alte regiuni intramontane (aproximativ 825 în zona depresionară și peste 90% în zona înaltă mon tană). Cantitatea
medie anuală de precipitații este una neuniformă, în zonele joase fiind cuprinsă între 650 – 700 mm și crescând spre
zonele periferice înalte ale depresiunii până la 750 – 800 mm. Pe parcursul unui an se evidențează luna iune ca fiind
luna cu cele mai multe precipitații (aproximativ 169,2 mm) și luna ianuarie ca cea mai secetoasă (aproximativ 19,5
mm). Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore s- a înregistrat la stația Vatra Dornei și a fost de 250
mm/24 de ore.
8
Se poate spun e că presunea atmosferică, caracteristicile valorilor termice și cele altitudinale, gradul de umiditate și
cel de ionificare al aerului, conferă regiunii Țara Dornelor, și implicit municipiului Vatra Dornei, un climat de adăpost
favorabil desfășurării clim atoterapiei. Municipiul Vatra Dornei este recunoscut și drept o stațiune climaterică unde
climatul are o acțiune tonifiantă asupra sistemului nervos, stimulând metabolismul și respirația. Această funcție este susținută și de prezența parcului natural împăd urit cu specii de conifere și a pădurilor din proximitate, dar și de
gradul ridicat de ozonificare a aerului. Din punct de vedere al florei și faunei, în zonă se regăsesc păduri de fag și
amestec, păduri de conifere și o floră și faună specifică zonelor subalpine și alpine.

Dezvoltare urbană
ISTORIC
Din punct de vedere urbanistic, evoluția localității a început cu secolul XVIII, odată cu descoperirea unor importante
rezerve de ape minerale. Dar, prima atestare documentară a localității datează din anul 1592. În perioada secolului al
XVII- lea pe teritoriul Țării Moldovei se regăseau “ocoale” domnești de tip “cetate” sau “curte” care cuprindeau sate
de ocol și funcționaupentru susținerea curților și cetăților domnești aflate în orașe și târguri. Cu toate acestea, ele
nu erau echivalentul “ocoalelor de hotar” precum Ocolul C âmpulung din care făcea parte și Vatra Dornei, acest tip
de ocol diferențiindu -se prin faptul că locuitorii beneficiau de libertate și scutiri de taxe, dări în schimbul păzirii
punctelor de trecere, potecile, văile râurilor, a hotarului. Se înțelege faptul că Ocolul Câmpulung a fost un ocol de
hotar și toate privilegiile și scutirile denotă statutul privilegiat al populației din Despresiunea Dornelor și implicit din Vatra Dornei, în peri oada Evului Mediu. Odată cu ocuparea habsburgică și anexarea Bucovinei Imperiului
Habsburgic, Ocolul Câmpulung Moldovenesc a fost împărțit în dorna bucovineană și dorna moldoveană cu forme de
7 MIHALCA, I (2015) Ț ara Dornelor – Studiu de geografie regională, Cluj -Napoca, Editura Limes
8 MIHALCA, I (2015) Ț ara Dornelor – Studiu de geografie regională, Cluj -Napoca, Editura Limes
10

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

administrare diferite. Pe teritoriul bucovinean se regăseau lucalitățile Vatra Dornei, Ciocănești, Cârlibaba, Iacobeni,
Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Poiana Negrii, satul Șarul Bucovinei și Coșna. Localitățile sub administrarea teritoriului moldovean au fost Neagra Șarului, Șaru Dornei, Panaci, Păltiniș, Dorna Ari ni. După trasarea definitivă a
hotarelor, partea bucovineană, din care făcea parte și Vatra Dornei, a avut o organizare administrativă specifică
tiparului austriac cu biroul administrativ central în târgul Câmpulung Moldovenesc. În 1884 Bucovinei i se
recu noaște statutul de autonomie și dobândește denumirea de Ducatul Bucovinei cu stemă proprie, iar în 1861 a
fost creată Dieta Ducatului Bucovinei, ca o consecință a obținerii autonomiei și despărțirea de Galiția și dobândirea unor vechi drepturi strămoșești. Cu toate că, perioada administrației civile din Bucovina a fost una nefastă datorită
abuzurilor și nedreptăților reprezentanților Imperiului Habsburgic, dezvoltarea economică și urbanizarea acestia s- a
simțit puternic.
9
Intensificarea fluxurilor comerciale și a tratamentelor tradiționale balneare dornene au început odata cu schimbarea
regimului politic, astfel numărul bolnavilor sosiți în Vatra Dornei a crescut. Infrastructura și materialele neadecvate folosite au dus la apariția și exercitarea un ei privind remedierea situației necorespunzătoare, din partea bolnavilor
sosiți la tratament. În urma acestor presiuni au fost implementate măsuri care au condus la modernizarea unei părți
a infrastructurii de primire și de tratament, dar și la perfecționa rea unor servicii. Pentru recunoașterea rolului pe
care izvoarele minerale îl joacă în cadrul comunității locale, a fost construită clădirea Izvorului Ioan, ea reprezentând un element de heraldică. În 1886, datorită renumelui și rentabilității tratamentel or balneare efectuate la Vatra
Dornei, împăratul Franz Joseph a acceptat un amplu proiect ce presupunea consolidarea întregii stațiuni. Printre
principalele lucrări vizate au fost cele legate de modernizarea infrastructurii tehnice locale (iluminat public,
asfaltarea principalelor căi de comunicație, a aleilor, regulaziarea malurilor râului Dorna), de edificare a principalelor baze de tratament (Stabilimentele Băilor I și II) și de cazare (Oțelul I, Oțelu II, Casa Vladimir), de dezvoltare a bazei locale mat eriale de interes public (Palatul Național Român, palatul Comunal, gara Vatra Dornei -Băi, Casinoul Băilor,
Biserica Catolică, Biserica Greco -Catolică, Templul Evreiesc), de modernizare a captărilor principalelor izvoare
minerale (Ioan, Santinela, Ferdinand ) și de reamenajare a parcului central. Respectarea exigențelor și cerințelor
internaționale în ceea ce privește gradul de dotare și modernizare, a dus la ridicarea localității Vatra Dornei la rangul
de oraș in anul 1907.
În Primul Război Mondial s -au dus luptele pe creasta mun ților din jurul orașului Vatra Dornei transformându -l pe
acesta și staț iunea într -o fortăreaț ă armată a austro -ungarilor. Staț ionarea trupelor la Vatra Dornei a durat aproape
doi ani, timp în care au fost distruse și orașul și staț iunea, dar după unirea Bucovinei cu Regatul României s- a pus
problema refacerii și administrării băilor. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, clădirea cazinoului a fost
folosită de armatele germane în scopuri militare. În dimineaț a zilei de 29 septemb rie 1944, în timpul retragerii din
Vatra Dornei a ultimelor unităț i militare germane, clădirea cazinoului și mai ales spaț iile interioare au suferit
însemnate ac țiuni de distrugere. În timpul celui de -al doilea Război Modial și în special în a doua sa part e (1943- 1944)
staț iunea balneară a suferit nenumărate distrugeri. Imediat după 1950 Vatra Dornei a intrat în exploatare la întreaga
capacitate și până în 1989 a continuat să se dezvolte pe toate planurile: medical, de agrement, de odihnă, etc. În
martie 19 99, localitatea Vatra Dornei a devenit oraș- staț iune turistică de interes naț ional, pentru ca pe 7 iulie 2000 să
fie declarat municipiu. Începând cu anul 2000 serviciile turistice din cadrul stațiunii Vatra Dornei au fost incluse înb strategiile ce au avut drept obiectiv, remedierea disfuncționalităților apărute în ultimii ani cât și pentru a atrage și un
alt segment de turiști. Dezvoltarea stațiuni,i în funcție de satisfacerea nevoilor și așteptărilor noului secol, s- a bazat
pe îmbinarea tratamentelor baln
e a r a t r a d i ț i o n a l e c u c e l e m o d e r n e . Î n 2 0 1 3 , p r i n H o t ă r â r e a d e G u v e r n n r . 1 0 7 2 ,
municipiul Vatra Dornei dobândește statutul de stațiune balneară și balneoclimaterică.

9 MIHALCA, I (2015) Țara Dornelor – Studiu de geografie regională, Cluj -Napoca, Editura Limes
11

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

PATRIMONIUL CONSTRUIT ȘI MORFOLOGIE URBANĂ
Suprafața administrativă a municipiului Vatra Dornei este de 9982,8655 ha. Intravilanul se compune din teritoriul
localităților Vatra Dornei – 920,9017 ha, Argestru – 400,3043 ha, Roșu – 257,4180 ha și Todireni – 57,8130 ha.
Vecinătățile municipiului Vatra Dornei sunt: comunele Șaru Dornei în sud, Dorna Candrenilor în vest, Iacobeni în
nord, Pojorâta în nord -est și Dorna- Arini la est. Teritoriul administrativ al Municipiului Vatra Dornei cuprinde o gamă
diversă de funcțiuni – între care cele aferente funcți unilor cu caracter urban – terenuri pentru construcții și
amenajări, la care se adaugă: teren arabil, pășuni, livezi, fânețe, păduri, ape. Terenurile afarente căilor de comunicații sunt compuse din terenurile aferente circulațiilor carosabile, pietonale, p arcări din zonele intravilane,
terenurile aferente drumurilor naționale și comunale din extravilanul localității și terenurile aferente circulației
feroviare.
Dupa gradul și zonele de influență, municipiul Vatra Dornei face parte din categoria orașelor “p oli locali”, având o
sferă de influență ce variaza între 20 și 40 de km și peste 15.000 locuitori. Ele domină un anumit hinterland, cu
raporturi pe linie economică, sanitară, culturală sau comercială și au tendință de dezvoltare complexă. Conform
clasifică rii localităților din Legea nr. 351/2001 cu modificările și completările ulterioare, municipiul Vatra Dornei se
încadrează în categoria localităților de rang II (municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de
echilibru în rețeaua de locali tăți). În cadrul proiectului ESPON 2006 1.1.1 – Potențial pentru dezvoltarea policentrică în
Europa , au fost identificate pentru Regiunea Nord -E s t 9 z o n e u r b a n e f u n c ț i o n a l e , d i n c a r e 1 F U A d e i m p o r t a n ț ă
națională sau transnațională – Iași și alte 8 FUA de importanță regională și locală – Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra
Neamș, Vaslui, Roman, Bârlad și Onești. Zonele funcționale urbane (FUA – Functional Urban Areas) reprezintă cele
mai mici elemente constitutive ale unei dezvoltări policentrice, fiind format e dintr -un nucleu urban și aria
înconjurătoare integrată din punct de vedere al dezvoltării economice, cu cel puțin 15.000 locuitori în centrul urban
și peste 50.000 populația totală a FUA. O altă clasificare a polilor urbani din România, conform studiului Definirea
conceptului național de dezvoltare spațială și introducerea lui în structura planului național de dezvoltare, Vol. 1
Principiile generale care fundamentează conceptul național de dezvoltare spatială , elaborat de INCD URBAN Proiect în
februarie 2 007, ținând cont de clasificările SPESP, ESPON, PlanetCense etc. și în relație cu ierarhizarea pe ranguri
stabilită prin Legea nr. 351/2001, având drept scop asigurarea dezvoltării policentrice și echilibrate a rețelei de localități din România și promovar ea unei structuri flexibile și dinamice a acesteia, muncipiul Vatra Dornei se numără
printre poli suregionali de tip OPUS (Orizont Poten țial Urban Strategic).
10
Localitatea se află la 112 km depărtare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore transport auto și 3 ore transport
feroviar), 40 km de Campulung Moldovenesc (aproximativ 50 minute transport auto și 1 oră transport feroviar), 85 km de municipiul Bistri ța (aproximativ 1 oră transport auto și 5 ore transport feroviar). Cel mai apropiat aeroport se
află în municipiul Suceava. Accesul se mai poate face și pe Valea Bistri ței, pe șoseaua ce leagă municipiul Piatra
Neam ț de Vatra Dornei (165 km – aproximativ 3,1 ore transport auto). În ceea ce privește accesul feroviar, muncipiul
Vatra Dornei este traversat d e Magistrala feroviară secundară 502 Suceava – Vama – Floreni – Ilva Mică.

10 Planul de Dezvoltare Regionala Nord – Est 2014 -2020 (PDR NE) – http://www.adrnordest.ro
12

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Municipiul Vatra Dornei – Context județean

Timpul istoric poate fi un factor de ruptură în structura spațiului urban, de aceea apare și evoluează spațio –
volumetric, în mod succesiv. Din cauza succesiunii timpului cosmic, unele fenomene pot dispărea, iar forma nu este
permanentă. Din punctul de vedere al organizării, orașul este așezat în cadrul unui sit urban de tip montan.
Structura este una relaț ională, manifestându -se pri n rela ții topologice, ierarhii, ordine de priorită ți și direc ții. Orașul
Vatra Dornei s- a dezvoltat după modelul linear, având un metabolism circular. Această dezvoltare a fost un
rezultatul unor procese, precum evolu ție, acumulare și transformare. Vatra D ornei și -a început dezvoltarea sub
statul de strajă‖ a hotarelor moldovene, devenind un oraș sub stăpânire habsburgică, când izvoarele de apă
minerală au fost descoprite și valorificate, iar importan ța sa a început să crească și numele său să ajungă dincol o de
hotarele românești. În procesul de acumulare, statul austriac a fost interesat de exploatarea cât mai completă a bogă țiilor solului și subsolului Bucovinei, iar în anii ce au urmat ocupării habsurgice, publicul ce a vizitat această
staț iune a putut fi pe deplin satisfăcut în așteptările o evolu ție pozitivă, de -a lungul timpului, atât urbanistic, cât și
cultural și social, de la un ținut sale de ceea ce i se oferea. Principalele obiective ale dezvoltării staț iunii au fost:
Cazinoul Vatra Dornei, Palatul comunal, Palatul Naț ional, Izvorul „Ioan "‖, Izvorul Ferdinand și Izvorul „Sentinela" ‖,
Clădirea Școlii Primare, Gara Mare și Gara Băi, Biserica Catolică și Templul Evreiesc. Templele evreiești de pe strada Luceafărul și cel de pe strada M.Eminescu au fost edificate, primul la sfârșitul secolului XIX iar al doilea în anul 1908,
la sugestia administraț iei imperiale de la Viena și a proprietarului băilor, deoarece numărul evreilor care veneau la
tratament în Vatra Dornei creștea de la an la an.
13

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Repartiția principalelor zone funcționale în muncipiul Vatra Dornei
Punerea în posesie a terenurilor către proprietari a fost momentul care, printre altele, a relansat activitatea de
construcții de locuințe individuale, reprezentând o presiune puternică asupra administ rației locale cu privire la
extinderea intravilanelor localităților, precum și intervenții în zonele de locuințe cu obiective incompatibile din punct de vedere funcțional. De regulă aceste construcții noi s- au amplasat în lungul drumurilor (naționale, jud ețene,
comunale), prelungind tentacular intrările în localități, departe de rețelele tehnico -edilitare, contrar principiilor
urbanistice de dezvoltare durabilă. Acest mod de construire determină în prezent disfuncționalități suplimentare,
datorită faptului că nici populația, dar nici administrația locală nu au înțeles rolul și necesitatea proiectelor de
urbanism și a regulamentelor aferente. Municipiul Vatra Dornei este traversat de calea ferată și de șoseaua
destinată traficului greu, traseul lor desfășurându -se paralel cu râul Dorna, care are de -o parte și alta, zone
aparținând centrului istoric, înregistrându -se un grad ridicat de disconfort atât vizual cât și olfactiv sau fonic. Acest
traseu al căii ferate, șoselei destinată traficului greu și c ursului râului Dorna reprezintă o barieră în dezvoltarea
urbană a muncipiului. Zona centrală ce se identifică cu centrul istoric, remarcabil prin prezența unei străzi cu
caracter pietonal și fond clădit cu valoare de patrimoniu arhitectural, este caracteri zată printr -o stare a clădirilor
precară, iar la nivel de imagine urbană, unele dintre ele au fost renovate fără să se țină cont de normele urbanistice
în ceea ce privește aspectul exterior al clădirilor din acea zonă. Un fond clădit aflat în stare avansat ă de degradare,
se regăsește și pe malul drept al râului Dorna, în zona stațiunii, unde restaurarea cazinoului nu a fost finalizată, acesta aflându -se în prezent într -o stare nu avansată, ci foarte avansată de degradare. Alături de acestea se numără
și fos tele vile ale sindicatului, care necesită să treacă printr -un amplu proces de renovare, ele reprezentând
elemente de potențial în dezvoltarea infrastructurii turistice. Fondul locuibil este reprezentat în proporție de 80%
de locuințe individuale, restul r eprezentând locuirea de tip colectiv. Calitatea locuirii în municipiu, se află într -o stare
relativ bună, locuințele individuale reprezentând fondul locuibil aflat în starea cea mai bună. Puține sunt zonele în
care locuirea înregistrează un grad scăzut al nivelului de trai. Tot elemente de potențial sunt ți zonele industriale
specifice confecțiilor metalice și prelucrării lemnului, din partea de nord și de est a localității. Deși au un fond clădit aflat într -o stare avansată de degradare, ele pot fi valorif icate, aducandu -se astfel beneficii profilului economic al
orașului.

14

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

INFRASTRUCTURĂ ȘI ECHIPARE TEHNICO -EDILITARĂ
Circulații rutiere și feroviare
Circulația locală în municipiul Vatra Dornei se desfășoară între zonele de locuit și zona centrală unde sunt amplasate
majoritatea spațiilor comerciale și a principalelor dotări de interes municipal. Un alt flux important are loc între zonele industriale ( locul de muncă) și cartierele de locuit. O circulație locală intensă se produce și între gară și zona
centrală. Localitatea Vatra Dornei are o tramă stradală formată din străzi de categoria a II -a, a III- a și a IV -a,
organizate radial pe trei direc ții prin cipale (DN 17 pe relaț ia Câmpulung Moldovenesc – Suceava, DN 17 pe relaț ia
Bistrița – Dej și DN 17B pe rela ția Broșteni – Poiana Largului):
 dinspre nord pe E58 (DN 17) din direc ția Suceava – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc cu intrare
prin strada Argestru;
 dinspre est, pe DN 17B din direc ția Poian Teiului – Broșteni cu intrare prin strada Unirii;
 dinspre vest, pe E58 (DN 17) din direc ția Bistrața cu intrare prin Calea Transilvaniei.
Trama stradală mai cuprinde două străzi care funcționează pe post de ”artere ocolitoare” (variante de deviere a
traficului greu): strada Foresta care asigură relația Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Poiana
Teiului și strada Popeni (DC 58) care asigură relația Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Bistrița.
Aceasta din urma este numită impropriu ”variantă de deviere a traficului greu” deoarece ea nu scutește practic centrul orașului de trafic, ci doar devierea acestuia de pe ruta Calea Transilvaniei – Roșu. T rama majoră este
completată de două ”inele”, unul în jurul centrului orașului, care începe de la trecerea peste calea ferată de la intersecția dintre DN 17 și DN 17B, continuă pe strada Mihai Eminescu până la intersecția dintre DN 17 și DC 58 și se
continu ă pe strada Dornelor, stradă paralelă cu calea ferată și râul Dorna și se închide în zona parcului de lângă
Întreprinderea Minieră Vatra Dornei, și unul care înconjoară râul Dorna și care începe de la podul de peste Dorna de
pe stada 22 Decembrie, se conti nuă până la intersecția cu strada Unirii, apoi pe strada Republicii până la Calea
Transilvaniei în dreptul Stadionului Municipal, apoi se continuă peste al doilea pod de peste Dorna continuând pe
strada Dornelor până la intersecția acesteia cu strada 22 De cembrie.
Trama majoră a orașului Vatra Dornei este compusă din străzile Mihai Eminescu, Dornelor, 22 Decembrie, Oborului,
Republicii, Calea Transilvaniei, Unirii, Podu Verde și Argestru, Roșu cu sisteme rutiere bazate pe fundație de balast –
piatră spartă și îmbrăcăminți din betoane asfaltice. Sistemele rutiere în general se prezintă în stare nesatisfăcătoare,
în municipiul Vatra Dornei și localitățile aparținătoare, existând încă 0,5% din lungimea străzilor, din actualul
intravilan, fără nici un fel de sis tem rutier și 48,4% numai cu un strat nesatisfăcător de balast.
Circulația pietonală majoră se desfășoară între centrul localității (zona Primăriei) și zona gării – Vatra Dornei Băi pe
esplanada Luceafărului și se continuă pe podul peste râul Dorna situat în axul pietonalului Luceafărului până la baza
Parcului, apoi pe lângă Hotel Maestro, prin Parc până la baza pârtiei de schi. În rest fluxurile pietonale majore se
desfășoară pe trotuarele amenajate în lungul străzilor care fac parte din trama stradală maj oră și care în unele cazuri
sunt cu o lățime necorespunzătoare sau chiar lipsesc pe unele porțiuni.

15

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Sistemul de circulații în municipiul Vatra Dornei

Cele mai importante categorii de transporturi în sistemul de localități apropiate a municipiului V atra Dornei pe căile
de comunicații rutiere sunt:
 transportul produselor agro -alimentare spre orașul Pașcani pe relația est – vest, direcție care dispune și de
cale ferată, volum mare amplitudine mică, parțial pendular și sezonier;
 transportul produselor forestiere din zona depresiunii Dornelor, pendular, amplitudine medie, volum mare
uniform distribuit în timpul anului;
 transportul de mărfuri generale din zona CF între județele Cluj – Bistrița – Suceava – Iași;
 transportul mărfurilor în tranzit între județele Cluj – Bistrița – Suceava – Botoșani – Neamț – Iași de volum
mare, amplitudine mare, distribuit uniform în timp.
Din anul 1999, în municipiul Vatra Dornei s -a renun țat la transportul în comun, cu autobuze și microbuze. Acesta s- a
reluat din 2012. Cele trei rute pe care circulă un autobuz și un microbuz și care asigură în principal transportul
copiilor către unitățile școlare sunt:
 Centru – Argestru
 Centru – Roșu
 Centru – Todireni
Aceste linii de transport în comun nu au un program cu continuitate și au doar câteva stații intermediare în interiorul
orașului. Se poate afirma că transportul în comun, în general, nu satisface necesitățile populației.
Calea ferată din municipiul Vatra Dornei face parte din re țeaua principală a CFR. La nivel ul teritoriului național calea
ferată Suceava – Vama – Floreni – Ilva Mică este o linie de cale ferată care face legătura între Bucovina și
Transilvania, dar și între județele Suceava și Bistrița- Năsăud. Această cale ferată pornește din orașul Suceava și are
ca punct final localitatea Ilva Mică, fiind în lungime de 191 kilometri. Este o cale ferată electrificată pe toată distanța.
Linia este simplă cu excepția porțiunii cuprinse între localitățile Valea Putnei și Iacobeni unde este dublă. Traficul de
călăto ri și mărfuri se realizează printr -o stație deschisă pentru toate tipurile de trafic (stația Vatra Dornei), 2 halte de
16

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

mișcare (Argestru și Roșu) și o haltă deschisă pentru achiziționarea de bilete (Vatra Dornei Băi). Zilnic prin stația
(gara) de călători Vatra Dornei trec 16 de trenuri de călători din care 7 trenuri Regio și 9 InterRegio.
Traficul aerian de călători și mărfuri este asigurat prin aeroportul Salcea de lângă municipiul Suceava, aflat la o
distanț ă de 130 km de Vatra Dornei.
Alimentarea cu apă potabilă și canalizare
Principala resursă de apă de suprafață existentă pe teritoriul municipiului Vatra Dornei, este formată din cursul
râului Bistrița și câțiva afluienți ai acestuia printre care și râul Dorna. Dorna este cel mai mare afluent din întreg ul
curs al Bistriței, având, la vărsare, un debit mediu de circa 6,5 m ᵌ/s. Aportul său, împreună cu cel al Negrii Șarului,
sporește într -atât debitul Bistriței încât la ieșirea din Vatra Dornei acesta se dublează.
Municipiul Vatra Dornei dispune de un sis tem centralizat de distribuție a apei care furnizează apa potabilă pentru
alimentarea consumatorilor casnici, industriali și publici. Apa este captată printr -o priză de captare situată pe malul
drept al râului Dorna, la aproximativ 3 km în amonte de Vatra Dornei, exact în fața structurii barajului, care
delimitează o secțiune a râului Dorna. Cu o capacitate estimată de 285 l/s, priza de captare la râul Dorna este principala resursă de apă a municipiului Vatra Dornei. Nu este disponibilă o resursă de apă de rezervă. Priza de
captare constă din urmatoarele facilități pentru captarea apei brute și pentru pre -tratarea mecanică:
 Structura barajului Râului Dorna
 Deschiderea prizei de captare
 Camera de distribuție
 2 desnisipatoare longitudinale pentru îndepărtar ea pietrișului
 Grătar rar
 Stație de pompare a apei brute
Structura barajului, în punctul locației prizei de captare se află în proprietatea municipiului Vatra Dornei. Barajul
deversor are o lungime de 49.5 m și o înălțime de 2.00 m. Barajul și priza de captare au fost construite între anii 1963
si 1967.
Sistemu l de alimentare cu apă a municipiului Vatra Dornei este format din următoarele conducte de aducțiune:
 Conducta de refulare DN 500, din oțel, situată între stația de tratare a apei brute și camera de
admisiec/amestec a stației de tratare Roșu, cu o lungime de 350 m, construită în 1967,
 Conductă de refulare DN 600 , din oțel, situată între stația de tratare a apei Roșu și rezervorul Runc, cu o
lungime de 3,820 m, construită in 1967,
 Conducta de refulare DN 500 , din oțel situată între stația de pompare a ape i brute, camera de admisie /
amestec a stației de tratare Roșu și conducta de refulare DN 600, și între stația de tratare Roșu și rezervorul Runc.
Tratarea apei se realizează în stația de tratare Roșu. Construită între anii 1967 -1968, stația de tratare a apei
procesează apa brută captată din râul Dorna. Debitul proiectat este de 17.280 m ᵌ/zi și producția medie actuală a
stației este de 4.500 m ᵌ/zi. Statia de tratare cuprinde urmatoarele facilitati:
 Cămin de debitmetru
 Camera de admisie
 Două decantoare
 Filtre rapide
 Rezervor pentru apa tratată
 Clorinare
 Stație de pompare a apei tratate
17

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Calitatea apei tratate, Stația de Tratare Roșu, Vatra Dornei
Parametru Unitate de măsură Standard 458/2002 Min Med Max
Turbiditate NTU 5 0 3 5
Culoare
Aceptabilă pentru
consumatori și fără
variații anormale Incolor Incolor Incolor
pH Unități pH 6,5 – 9,5 6,6 7 7,6
Temperatura Grade C 7 – 15 1 15 22
Toduritate totală Grade Germane 5 3,59 5,83 9,42
Alcalinitate totală mval/l 0,4 1,4 2
Fier mg/l 0,2 – – –
Clor m/l 0,65 0,87 1,1
Nitrat mg/l 50 0,2 1,29 1,89
Nitrit mg/l 0,50 0 trace 1,25
Amoniac mg/l 0,50 0 trace 0,25
Clor rezidual mg/l 0,25 0,4 0,55 0,9
Sursa : Master Planul Pentru Sectorul De Apă Și Apă Uzată Județul Suceava
Parametrii monitorizați indică faptul că apa se conformează standardelor naționale pentru apă potabilă. Cu toate
acestea, turbiditatea medie și maximă a apei tratate poate fi considerată ca având o valoare prea ridicată în ceea ce privește reglementarea EU pentru apa potabilă, care prevede că: în cazul tratării apei de suprafață, trebuie obținută
pentru tratarea apei o valoare de referintă ce nu depășește 1.0 NTU (unități nefelometrice de turbiditate) .
Transportul apei de la stația de tratare până la rezerv oarele de înmagazinare a municipiului Vatra Dornei situate pe
platoul Runc se asigură printr -o aducțiune ce cuprinde două conducte și distribuția apei se face printr -o re țea de
d i s t r i b u ți e a a p e i î n l u n g i m e d e 4 0 , 7 5 3 k m , c o n d u c t e l e f i i n d d i n o țe l , f o n t ă d u ctilă, PHED și în mică măsură din
azbociment. Reabilitarea rețelei de distribuție prin programul SAMTID, finalizată în 2008, a inclus reabilitarea a aproximativ 20 km rețea existentă (în mare parte înlocuirea conductelor din fontă existente) și extinderea a
aproximativ 10 km rețea. Rețeaua este divizată în 2 zone de alimentare :
 Zona centrală , corespunzând unui procentaj de 40% din suprafașa totală a orașului
 Cartierele rămase (corespunzând unui procentaj de 60% din suprafața totală a orașului) alimentate direct
de la Stația de tratare a apei Roșu.
ACET este proprietarul branșamentelor existente inclusiv a vanelor de serviciu situate în fața apometrului
consum atorului. Apometrul și conducta de branșare până la casa prin care se conectează consumatorul se află în
proprietatea acestuia. Referitor la branșamentele și la apometrele instalate prin programele ISPA / SAMTID, ACET este proprietarul apometrelor. Apometr ele instalate sunt clasa B pentru casele individuale și clasa C pentru blocurile
cu apartamente sau pentru consumatorii publici, comerciali, industriali.În concordanță cu legea, fiecare apometru
trebuie calibrat o dată la 5 ani.
Datorită creșterii tarifelo r la apă și a contorizării individuale cererea de apă domestică a cunoscut un declin ușor în
perioada 2009 – 2012. Consumul industrial și comercial a cunoscut o scădere semnificativă din consumul total
datorită declinului producției industriale.

18

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Cererea de apă domestică și non -domestică în municipiul Vatra Dornei

Sursa : Master Planul Pentru Sectorul De Apă Și Apă Uzată Județul Suceava
Rețeaua de canalizare este divizată de râul Dorna și râul Bistrița Aurie în partea de sud și cea de nord. În
conformitate cu topografia orașului sistemul de canalizare este alcătuit din mai multe zone de colectare și are o lungime de 35,3 km (2012). Aceast a este de tip divizor, existând însă porțiuni în care condițiile locale au impus
transportul debitelor de apă să se facă în sistem mixt. În 2012, 26% din rețeaua de canalizare are între 0 și 5 ani de uzură, 17% are între 6 și 15 ani, 15% are între 16 și 25 de ani, iar 42% are peste 25 ani de uzură. Pe rețeaua de canalizare
există 2255 de racorduri dintre care 1861 racorduri pentru populație, 46 de racorduri pentru instituții publice și 348 de racorduri pentru agenți economici. Gradul de acoperire este de 65,94% pentru populația din Vatra Dornei.
Sistemul de canalizare al municipiului Vatra Dornei are o singură stație de pompare apă uzată, amplasată în zona
intersecției dintre strada Calea Transilvaniei și strada Piscului.
Epurarea apei uzate este realizată prin stația mecano -biologică, contruită în anul 1984 cu o capacitate de 80 l/s și
este amplasată în zona estică a orașului, la capătul străzii Chilia. Stația de epurare ape uzate este compusă dintr -o
treaptă mecanică li una biologică și care sunt compuse d in următoarele facilități:
 Treapta de epurare mecanică
 Grătare
 Stați de pompare SP1
 Desnisipator
 Decantor primar
 Treapta de epurare biologică
 Bazin de aerare
 Decantor secundar
Î n 2 0 0 9 a f o s t e l a b o r a t M A S T E R P L A N U L P E N T R U S E C T O R U L D E A P Ă Ș I A P Ă UZATĂ JUDE ȚUL SUCEAVA cu
obiective specifice urmăresc reabilitarea și extinderea infrastructurii actuale de apă si apă uzată, în vederea:

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450AsociațiiCaseConsumatori publici și agenți economici
Asociații CaseConsumatori publici și agenți
economici
2009 234.00 160.29 403.22
2010 248.84 169.44 312.59
2011 264.23 157.11 272.06
2012 281.97 139.64 270.11
19

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

 Îmbunătățirii calității apei potabile si siguranței sănătății publice;
 Protejării mediului, în special, a calității apei din cursurile naturale si a apei subterane;
 Maximizării numărului de locuitori bransați la apă potabilă;
 Maximizării colectării apei uzate;
 Îmbunătățirii calității serviciilor si cresterii siguranței alimentării cu apă;
 Optimizării rețelei de distribu ție a apei si a sistemului de colectare si epurare a apei uzate;
 Obținerii de economii la energie si reducerii costurilor operaționale în general;
 Definirii unui program pe termen lung în sectorul de apă si apă uzată;
 Cresterii capacității operatorului reg ional.

În data de 05.07.2011 a fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul investi țional Extinderea și reabilitarea
infrastructurii de apă și apă uzată în jude țul Suceava , cofinan țat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, prin
Programul Operaț ional Sectorial Mediu. Acest proiect face parte din Master Planul Pentru Sectorul De Apă Și Apă
Uzată Județul Suceava și constă, în principal, în lucrări de extindere și reabilitare a infrastructurii de captare, tratare,
transport, înmagazinare și distr ibuție a apei potabile, precum și în lucrări de extindere și reabilitare a infrastructurii
de colectare și tratare a apelor uzate, fiind vizate un număr de 5 aglomerări: Suceava, Fălticeni, Rădău ți, Gura
Humorului și Vatra Dornei. Conform Master Planului, aglomerările au fost selectate pe baza mărimii lor în
conformitatecu obligațiile din Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană:
 Aglomerări mai mari de 10.000 locuitori
 Aglomerări mai mari de 2.000 locuitori
Municipiul Vatra Dornei face parte din categoria Aglomerări mai mari de 10.000 locuitori – Prioritatea A.
Aglomerări mai mari de 10.000 PE (an confirmare 2013)
Aglomerări
>10.000 PE Conformare
tratare ape
uzate
(asigurare
capacitate
de tratatre
în Faza 1)
(PE) Puncte
tratare
ape
uzate Conformare
Colectare
ape uzate
(creșterea
nr. pop.
conectate) Puncte
colectare
ape
uzate Conformitate
Calitate apă
potabilă (nr.
loc. deserviți
de viitoarele
sist. de alim.
cu apă) Puncte
calitatea
apei Eficiența
costurilor
extindere
rețea
canalizare
EUR/cap
pentru
pop.
conectată
nou Puncte
Eficiența
costurilor Puncte
totale
Rădăuți 38.771 100 13.096 66 39.074 21 490 65 252
Suceava 3.392 9 19.757 100 148.463 80 979 33 222
Fălticeni 38.264 99 6.226 32 56.624 31 832 38 200
Vatra Dornei 18.043 47 6.900 35 19.709 11 705 45 138
Gura
Humorului 17.522 45 8.147 41 15.908 9 1.120 28 123
Vicovul de
Sus 16.265 42 9.324 47 11.750 6 1.449 22 117
Câmpulung
Moldovenesc 0 0 12.241 62 20.148 11 827 38 11
Marginea 11.003 29 10.004 51 11.529 6 1.288 25 110
TOTAL 143.260 85.697 323.205
Sursa : Master Planul Pentru Sectorul De Apă Și Apă Uzată Județul Suceava – Asistență Thenică și Supervizarea
Contractelor ISPA în Suceava – August 2009
20

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Prioritate A – Aglomerări mai mari de 10.000 PE (an confirmare 2013)
Aglomerări
>10.000 PE Conformare
tratare ape
uzate
(asigurare
capacitate
de tratatre
în Faza 1)
(PE) Puncte
tratare
ape
uzate Conformare
Colectare
ape uzate
(creșterea
nr. pop.
conectate) Puncte
colectare
ape
uzate Conformitate
Calitate apă
potabilă (nr.
loc. deserviți
de viitoarele
sist. de alim.
cu apă) Puncte
calitatea
apei Eficiența
costurilor
extindere
rețea
canalizare
EUR/cap Puncte
Cost
Eficiență Puncaj
total
Câmpulung
Moldovenesc 18.457 100 12.100 91 8.228 68 1.005 61 230
Vicovul de
Sus 14.599 79 13.265 100 8.854 74 938 65 318
Marginea 12.426 67 9.629 73 9.629 80 1.043 59 279
Suceava 3.514 19 8.043 61 8.337 69 1.137 54 203
Vatra Dornei 0 0 2.653 20 2.506 21 1.182 52 93
Fălticeni 0 0 2.413 18 1.889 16 1.337 46 80
Rădăuți 0 0 1.574 12 922 8 1.234 49 69
Gura
Humorului 0 0 680 5 681 6 1.431 43 54
Sursa: Master Planul Pentru Sectorul De Apă Și Apă Uzată Județul Suceava – Actualizare MASTER PLAN – Componenta
“J” – Februarie 2014
Programul implemnetării propus în cadrul Master Planului se desfășoară în intervalul de timp 2010 -2038 astfel :
Alimentarea cu ap ă
FAZA I (2010 – 2013)
 Reabilitarea și extinderea capacității Stațiilor de tratare pentru a face față cerințelor de tratament crescute
necesare până în 2013 în aglomerările urbane cu mai puțin de 10.000 de locuitori și în aglomerările urbane
între 10.000 si 100.000 de locuitori.
 Creșterea atât a contorizării pe rețea (zone de măsurare) cât și a contorizării locuințelor.
 Verificarea surselor ca randament și calitate în conformitate cu recomandările Companiei Naționale “Apele
Romane”, și îmbunătățirea protecției surselor.
 Începerea extinderii rețelelor primare și secundare în orașe pentru atingerea țintelor de conectare (extins și în Faza 2)
 Extinderea proiectelor de alimentare cu apă în mediul rural pentru a atinge standardele de calitate
necesare dincolo de sistemele de alimentarecu apă de mari dimensiuni (extins și în faza 2)
FAZA II (2014 – 2018)
 Extinderea completă a rețelelor de distribuție primare și secundare la orașe avute în vedere pentru
atingerea ți ntelor de conectare (poate fi prelungită în Faza 2)
 Rutina de detectare a pierderilor pro- activă este deja în vigoare și continuă să realizeze economii.
 Extinderea proiectelor de alimentare cu apă în mediul rural pentru a atinge standardele de calitate
necesare dincolo de sistemele de alimentare cu apă de mari dimensiuni.
 Extinderea capacității Stațiilor de tratare pentru a face față cerințelor de tratament crescute necesare până în 2015 în aglomerările urbane cu mai puțin de 10.000 de locuitori și în aglom erările urbane între 10.000 si
100.000 de locuitori.

21

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

ALTE FAZE (2019 – 2038)
 Operațiuni pe rețea cu tointele acceptate pentru mentenanță și reparații.
 Rutina de detectare a pierderilor pro- activă pentru a menține pierderile la un nivel economic justificat .
 Integrarea sistemelor urbane și rurale acolo unde se justifică din punct de vedere economic.
 Adaptarea facilităților de tratare a apei în toate categoriile de aglomerări și în sistemele descentralizate în
ceea ce privește capacitatea și standardele de tr atare ca raspuns la ultimele cerințe.
Evacuarea și tratatrea apelor uzate
FAZA I (2010 – 2013)
 Extinderea completă a rețelelor de canalizare din aglomerările >10.000 PE, și în aglomerări> 2000 PE, în
conformitate cu termenele intermediare de conformare.
 Reabilitarea și extinderea completă a staților de epurare a apelor uzate în aglomerări > 10.000 PE și în
aglomerări > 2.000 PE, în conformitate cu termenele intermediare de conformare.
 Începerea construirăă colectoarelor de canalizare și furnizarea de un tratament adecvat în zonele rurale.
 Continuarea cu reabilitarea colectoarelor selectate pentru reducerea infiltrațiilor.
 Îmbunătățirea documentațiilor pentru toate activele referitoare la colectoarele de apă uzată și colectoarele
de apă pluvială și manage mentul poluării.
 Introducerea controlului evacuărilor industriale pentru a asigura funționarea corespunzătoare a Stațiilor de
Epurare și pentru a garanta standardele de evacuare ale apelor epurate.
 Implementarea pe termen scurt a soluțiilor pentru depozit area nămolurilor și reutilizarea acestuia.
FAZA II (2014 – 2018)
 Extensie completă în aglomerările > 2.000 PE.
 Reabilitarea și extinderea completă a stațiilor de epurare în aglomerările > 2000 PE.
 Continuarea realizării sistemelor de canalizare și a tratamentului adecvat în zona rurală.
 Continuarea reabilităriirețelei de canalizare selectate
 Implementarea pe termen mediu a soluțiilor pentru depozitarea nămolurilor și reutilizarea acestuia
ALTE FAZE (2019 – 2038)
 Contractarea unui operator care să furnizez e servicii de calitate și care să includă conservarea susrselor de
apă și aplicarea principiului poluatorul plătește. Viitoarele extinderi ale sistemelor de canalizare în zona rurală vor ramane în sarcina operatorului.
 Extinderea completă a rețelei de cana lizare și prevederea de facilități de tratare în zona rurală.
În februarie 2014, la finalizarea primei faze, s -a actualizat Master Planul și a fost prezentat următorul program de
implementare cu un cadru de timp de 29 de ani (2014 – 2043):
Alimentarea cu apă
FAZA II (2014 – 2018)
 Extinderea completă a rețelelor de distribuție primare și secundare la orașe avute în vedere pentru atingerea țintelor de conectare
 Rutina de detectare a pierderilor pro- activă este deja în vigoare și continuă să realizeze economii.
 Extinderea proiectelor de alimentare cu apă în mediul rural pentru a atinge standardele de calitate necesare dincolo de sistemele de alimentare cu apă de mari dimensiuni.
 Extinderea capacității Stațiilor de tratare pentru a face față cerințelor d e tratament crescute necesare până
în 2015 în aglomerările urbane cu mai puțin de 10.000 de locuitori și în aglomerările urbane între 10.000 si 100.000 de locuitori.

22

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

ALTE FAZE (2019 – 2043)
 Operațiuni pe rețea cu tointele acceptate pentru mentenanță și re parații.
 Rutina de detectare a pierderilor pro- activă pentru a menține pierderile la un nivel economic justificat.
 Integrarea sistemelor urbane și rurale acolo unde se justifică din punct de vedere economic.
 Adaptarea facilităților de tratare a apei în toate categoriile de aglomerări și în sistemele descentralizate în
ceea ce privește capacitatea și standardele de tratare ca raspuns la ultimele cerințe.

Evacuarea și tratatrea apelor uzate
FAZA II (2014 – 2018)
 Extinderea completă a rețelelor de canalizare din aglomerările >10.000 PE, în conformitate cu termenele de
conformare
 Reabilitarea și extinderea completă a stațiilor de epurare a apelor uzate în aglomerările > 10.000 PE, , în conformitate cu termenele de conformare
 Extensie completă în aglomerările > 2.000 PE.
 Reabilitarea și extinderea completă a stațiilor de epurare în aglomerările > 2000 PE.
 Continuarea realizării sistemelor de canalizare și a tratamentului adecvat în zona rurală.
 Continuarea reabilităriirețelei de canalizare selectate
 Implementarea pe termen mediu a soluțiilor pentru depozitarea nămolurilor și reutilizarea acestuia
ALTE FAZE (2019 – 2043)
 Contractarea unui operator care să furnizeze servicii de calitate și care să includă conservarea susrselor de apă și aplicarea principiului poluatorul plătește. Viitoarele extinderi ale sistemelor de canalizare în zona
rurală vor ramane în sarcina operatorului.
 Extinderea completă a rețelei de canalizare și prevederea de facilități de tratare în zona rurală.
Î n p r e z e n t s e a f l ă î n d e r u l a r e p r oiectul ” Extinderea și Reabilitarea Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Jude țul
Suceava – Aglomerarea Vatra Dornei” , proiect ce presupune realizarea următoarelor investiții:
 Reabilitare Staț ie Tratare Apă,
 Extinderea re țelei de distribu ție apă Vatra Do rnei (3.161 m),
 Contorizare apă,
 Reabilitarea re țelei de distribu ție apă Vatra Dornei ( 5.797 m),
 Extinderea reț elei de canalizare (8.300 m),
 Reabilitarea re țelei de canalizare ( 3.253 m),
 Construc ție staț ii de pompare apă uzată, reabilitare staț ie epu rare ape uzate.

În luna noiembrie 2015 s -au finalizat lucrările la re țeaua de alimentare cu apă potabilă și la sistemul de canalizare din
municipiul Vatra Dornei, ce a presupus:
Rețeaua de alimentare cu apă:
 extinderea re țelei de distribu ție cu aproximat iv 3,1 km;
 reabilitarea re țelei de distribu ție existente, pe o lungime de 5,4 km.
Rețeaua de canalizare:
 extinderea re țelei de canalizare a municipiului cu aproximativ 8,8 km;
 reabilitarea conductelor de canalizare existente, pe o lungime de 3,4 km;
 construc ția a 4 noi staț ii de pompare a apelor uzate pe străzile: Aleea Oborului, Strada Albinelor, Strada
Călimani și Regnafor .

23

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

De asemnea, au fost finalizate și lucrările privind reabilitarea stației de epurare din aglomerația Vatra Dornei. În
continuar e s e v a tr e c e l a f az a a d o u a p r o p u s ă p r i n M A S T E R P L A N U L P E NT R U S E CT O R U L D E A PĂ Ș I A P Ă U Z A T Ă
JUDE ȚUL SUCEAVA.
Municipiul Vatra Dornei este inclus și pe lista investițiilor prioritare aferente proiectului “Modernizarea
infrastructurii de apă și apă uzată în județul Suceava” prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020.
Alimentarea cu energie termică
Pe teritoriul administrativ al municipiului Vatra Dornei se regăsesc 6 centrale termice de cartier care asigură
încălzirea apartamentelor și produce rea apei calde. Agentul termic produs de aceste centrale este apa caldă ăat
capacitatea totală este de 25,6 Gcal/h. Sistemul de termoficare al municipiului Vatra Dornei a fost reabilitat în anul
2004, în proporție de 80%, prin punerea în funcțiune a unei centrale termice pe deșeuri din lemn. Investiția care a
stat la baza acestui proiect a fost posibilă prin programul PHARE RO 0108.03.04.01.01 – „Dezvoltarea sistemelor de
încălzire bazate pe folosirea biomasei în cinci zone turistice”. Încadrându -se în pol itica globală de mediu, acest
obiectiv integrează cele mai noi tehnologii energetice, răspunzând prevederilor Protocolului de la Kyoto.
Centrala termică pe deșeuri de lemn are capacitatea de 18 MW și este echipată cu două cazane 2×6 MW pentru
func ționare c u deșeuri de lemn și un cazan de 6 MW, cu func ționare pe combustibil lichid tip M. Centrala deservește
2.400 apartamente și un important număr de agen ți economici și institu ții publice (școli, grădiniț e, cămine de copii,
creșe, cabinete medicale, 4 hotelur i cu 900 de locuri și 2 baze de tratament).
Implementarea unui astfel de proiect în municipiul Vatra Dornei a reprezentat un avantaj pentru locuitori, pentru că
se asigură un acces facil la sistemul centralizat de termoficare și prețul energiei termice este unul redus. Un avantaj
a reprezentat și pentru autoritățile locale, deoarece a apărut posibilitatea unor noi investiții iar sistemul de încălzire
centralizat a fost modernizat și tehnologizat. Dar cel mai mare avantaj l -a reprezentat cel adus mediului p rin
reducerea emisiilor de carbon și metan. Locuințele care nu sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu
energie termică , sunt dotate cu centrale termice proprii pe lemn, dar există și locuințe care ăși asigură energia
termică prin alte surs e (sobe de lemn, radiatoare electrice, calorifere electrice, etc.).
În momentul de față, teritoriul municipiului Vatra Dornei nu bebeficiază de alimentare cu gaze naturale, dar există
construită și echipată o centrală cu cogenerare. Din păcate, lucrările la magistrala de gaz mentan Frasin – Câmpulung
Moldovenesc – Vatra Dornei, au fost sistate la aproximativ 20 de km de municipiul Vatra Dornei și centrala nu este
dată în funcțiune.
Alimentarea cu energie electrică și telecomunicații
Municipiul este racorda t la Sistemul Energetic Na țional prin intermediul unei sta ții de transformare de 110/220 KV. În
prezent, reț elele electrice de medie tensiune sunt:
 aeriene de 20 KV – LEA – 20 KV
 subterane de 20 – KV – LES – 20 KV
Distribuția energiei electrice se reali zează prin distributoare și cabluri subterane sau aeriene care alimentează
posturile de transformare în cabină de zid sau metalice în sistem buclat. În zonele periferice ale localitații,
consumatorii sunt alimentați prin posturi de transformare aeriene rac ordate la rețeaua aeriană de 20 KV. În zonele
centrale sistematizate rețeaua este de tip subteran de joasă tensiune iar în zonele nesistematizate, de tip aerian.
Rețeaua electrică aeriană este pozată pe stâlpi din beton, utilizaț i atât pentru alimentarea c onsumatorilor, cât și
pentru re țeaua pentru iluminat public. Re țeaua electrică subterană are cabluri separate pentru alimentarea
consumatorilor casnici și, respectiv, iluminat public. Iluminatul public pe străzile principale, pie țe și intersec ții se
realiz ează cu lămpi cu vapori de mercur sau sodiu. În total există cca 57 posturi de transformare. Comanda
iluminatului public se face automat și centralizat.
24

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Infrastructura de telecomunicații este reprezentată de rețelele de telefonie fixă și mobilă, de diferit e surse mass-
media (televiziune, radio, internet) și de oficiile poștale. Toate acestea asigură sursa de informație și accesul
populației la diferite servicii.
Municipiul Vatra Dornei este racordat la re țeaua magistrală telefonică din fibră optică al căre i traseu traversează
teritoriul administrativ al orașului pe direc ția generală NNE –SSV, de -a lungul DN 17. Sistemul de telefonie fixă este
asigurat de o centrală telefonică digitală ERIKSSON care apar ține societăț ii ROMTELECOM și care poate suporta
4.800 u tilizatori. Re țelele de telecomunicaț ii fixe sunt administrate de trei operatori principali: Romtelecom, RDS și
UPC.
Rețelele de telecomunica ții mobile sunt administrate de doi operatori principali: Orange și Vodafone. Principalii
furnizori de internet su nt: Romtelecom și UPC (re țele de fibră optică și re țele telefonice în sistem ADSL), RDS (re țele
de fibră optică, și cupru în sistem CATV), Orange, Vodafone (re țele wireless).
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
Deșeurile municipale reprezintă totalitatea deșeurilor generate în mediul urban și rural, din gospodăriile popula ției,
institu ții, unită ți comerciale, și economice (deșeuri menajere și asimilabile), deșeurile colectate din spa țiile publice
(străzi, parcuri, spa ții verzi, pie țe), precum și deșeurile de construc ții-demolări colectate de operatorii de salubritate.
Cantitatea de deșeuri municipale generată este dată de cantitatea de deșeuri municipale colectată, la care se
adaugă deșeurile menajere produse de populaț ia jude țului care nu beneficiază de servicii de salubritate. Gestionarea
deșeurilor municipale presup une colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea
depozitelor de deșeuri după închidere.
Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale apar ține administraț iilor publice locale, care, prin
mijloace propr ii sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator autorizat, trebuie să asigure
colectarea (inclusiv colectarea separată), transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.
În 2011 a fost demarat proiectul Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Suceava finan țat în cadrul
Programului Opera țional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2 – “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al
deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric”, domeni ul major de interven ție (DMI). Proiectul prevede
construcția infrastructurii de management a deșeurilor municipale în județul Suceava, cu scopul atingerii
principalelor obiective și termene stabilite prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor , respect iv în Planul
Județean de Gestiune a Deșeurilor în județul Suceava și asigurarea dezvoltării durabile a județului Suceava. Conform
Acordului de Mediu, proiectul are următoarele componente :
 Colectarea selectivă a deșeurilor la punct fix și transport rutier specializat ;
 Sortarea centralizată a deșeurilor în cadrul unei stații de sortare (depozit ecologic Moara) ;
 Depozitarea deșeurilor solide :
– Stocare temporară, prin intermediul a 3 noi stații de transfer (Rădăuți, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc), 2 stații de transfer existente (Vatra Dornei, Gura Humorului) și 1 centru de colectare
(Vatra Dornei) ;
– Depozitare finală în cadrul a două depozite ecologice de deșeuri (Moara și Pojorâta) ;
 Închiderea depozitelor de deșeuri neconforme;
 Compostarea deșeurilor .
Proiec tul presupune două etape de construcție a obiectivelor, prima derulându -se în perioada 2009 -2015 . Odată cu
anul 2015 a început cea de -a doua etapă în care se dorește a se realiza:
25

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

 Finalizarea sistemelor de colectare și tratare a gazelor de depozit din cad rul depozitelor ecologice noi
Moara și Pojorâta
 Închiderea finală a depozitelor neconforme Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc
 Extinderea depozitului ecologic de deșeuri Moara
 Închiderea depozitelor ecologice de deșeuri Moara, Pojorâta
Faza operațională a proiectului Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Suceava se va desfășoară în
perioada 2011 -2037 și urmărește gestiunea comună a serviciilor de salubrizare ți exploatarea infrastructurii conexe
de către un operator priv at selectat prin licitație.. Faza postoperațională cuprinde perioada de monitorizare
postînchidere a depozitelor, de minim 30 de ani de la închidere.
Cantitățile de deșeuri municipale din Vatra Dornei includ:
 Deșeurile menajere colectate în amestec de la p opulație;
 Deșeurile din comerț, industrie, instituții, colectate în amestec și care sunt asimilabile cu cele menajere;
 Deșeurile de ambalaje rezultate de la populație, comerț și instituții;
 Deșeurile municipale colectate selectiv de la populație, comerț, instituții, pe sortimente (hârtie -carton,
sticlă, plastic – PET);
 Deșeuri voluminoase colectate;
 Deșeuri biodegradabile din parcuri, grădini și piețe ;
 Deșeuri stradale.
Evoluția pe tipuri de deșeuri a cantităților generate menajere și asimilabile din comerț , industrie,
instituții în municipiul Vatra Dornei în perioada 2012 – 2014
Tipuri de deșeuri Cod
deșeu11 2012
tone/an 2013
tone/an 2014
tone/an
Deșeuri municipale (deșeuri menajere și
asimilabile din comerț, industrie, instituții) –
din care: 20 03 01
3654,61 4300,4 3995,6
Deșeuri municipale (menajere și asimilabile)
colectate selectiv de la populație și industrie /
instituții, din care: 20 01
15 01 125,82 118,745
91,36
hârtie – carton 20 0101
15 0101 65,3 69,32 60,86
sticlă 20 0102
15 0107 19,5 12,7 7,7
plastic – PET 20 0139
15 0102 41,02 36,58 22,80

metale 20 0140
15 0104 – 0,15 –
lemn 20 0138
15 0103 – – –
Deșeuri voluminoase + construcții demolări
(altele decât DEE) 20 0307
17.0107 40 91,5 0
Deșeuri stradale 20 0303 61,9
36,1 40,8
Deșeuri biodegradabile 20 02 01 104,1 112,1 127,2
11 Conform Listei Europene a Deșeurilor(HG nr. 856/2002)
26

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Tipuri de deșeuri Cod
deșeu11 2012
tone/an 2013
tone/an 2014
tone/an
DEEE 20 01 21
20 01 23
20 01 35
10 01 36

4,231
4,47

2,849
3,736

1,590
0,350
Deșeuri municipale (deșeuri menajere și
asimilabile din comerț, industrie, instituții) –
din care: 20 03 01 3654,61 4300,4 3995,6

Deșeuri municipale (menajere și asimilabile)
colectate selectiv de la populație și industrie /
instituții ) 20 01
15 01 125,82 118,745 91,36
Sursa : Strategia locală privind dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare la nivelul
Municipiului Vatra Dornei – Noimebrie 2015
Compoziția procentuală a deșeurilor municipale generate în municipiul Vatra Dornei
An Lemn Metal Sticlă Plastic și
PET Hârtie și
carton Alte tipuri
(compozite,
minerale, textile etc.) Biodegrabile
2010 2.00% 2.00% 4,00% 8,50% 19,00% 29,50% 35.00%
2011 2.00% 2.00% 4,00% 8,50% 19,00% 29,50% 35.00%
2012 2.00% 2.00% 4,00% 8,50% 19,00% 29,50% 35.00%
2013 2.00% 2.00% 4,00% 8,50% 19,00% 29,50% 35.00%
2014 2.00% 2.00% 4,00% 8,50% 19,00% 29,50% 35.00%
2015 2.00% 2.00% 4,00% 8,50% 19,00% 29,50% 35.00%
2016 2.50% 2.50% 4,50% 9.00% 11,00% 20.00% 50.50%
2017 2.50% 2.50% 4,50% 9.00% 11,00% 20.00% 50.50%
2018 2.50% 2.50% 4,50% 9.00% 11,00% 20.00% 50.50%
Sursa : Strategia locală privind dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung
a serviciului de salubrizare la nivelul Municipiului Vatra Dornei – Noimebrie 2015
Cantități de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE)colectate în municipiul Vatra Dornei 2011 – 2014
Anul Cantitate DEEE (tone/an)
2011 6,636
2012 8,701
2013 6,585
2014 1,94
Sursa : Strategia locală privind dezvoltarea și funcționareape termen mediu și lung a serviciului de salubrizare
la nivelul Municipiului Vatra Dornei – Noimebrie 2015
Pe raza municipiului Vatra Dornei, operatorul de salubritate prestează următoarele activități:
 colectarea, transportul către stația de transfer și transportul la depozitare finală a deșeurilor menajere
provenite de la populație, agenți economici și instituții publice;
 salubrizarea stradală, măturatul, spălatul și stropitul carosabilului;
 deszăpezirea și menținerea în funcțiune a căilor publice pe timp de polei și îngheț.
Gradul de acoperire pr ivind serviciul de salubritate î n municipiul Vatra Dornei este de 98 % și activiățile specifice
acestui serviciu sunt efectuate de către SC ECOLOGICA Vatra Dornei SRL.
27

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

În prezent există o stație de transfer care deservește municipiul Vatra Dornei, aceasta fiind finan țată și realizată prin
Programu lui Phare 2004 – Coeziune economică și socială. Deșeurile menajere colectate de pe raza municipiului
Vatra Dornei sunt duse la sta ția de transfer amenajată pe terenul situat în imediata vecinătate a intersec ției DN 17 B
(str. Chiliei) cu drumul comunal Bul iceni. De aici transportul la distan ță se realizeaza cu respectivele vehicule de
mare capacitate (2 semiremorci autocompactoare de 55 mc). Sortarea deseurilor se realizeaza la sursă, fiind de fapt
o colectare selectivă în eurocontainere de 1,1 mc, colorate și inscripționate, câte unul pentru hârtie -carton, plastic –
PET, sticlă și deșeuri biodegradabile. SC ECOLOGICA Vatra Dornei SRL predă aceste tipuri de deșeuri către SC
RITMIC COM SRL Ilișești și SC PĂLTINIȘ SRL Vatra Dornei.
Din necesitatea de a optimiza transportul deșeurilor, în județul Suceava s -au stabilit următoarele 7 zone de colectare
a deșeurilor:
 I Rădăuți
 II Gura Humorului
 III Fălticeni
 IV Câmpulung Moldovenesc
 V Vatra Dornei
 VI Moara
 VII Pojorâta
Centrul de colectare publică Vatra Dornei, prevăzut prin proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din
județul Suceava este destinat stocării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), deșeurilor
voluminoase și deșeurilor peri culoase colectate din Bazinul Dornelor, atât de la populaț ie cât și de la operatorii
privaț i, are o capacitate de 450 t/an și va fi amplasat pe o suprafaț ă de 2000 mp, la aproximativ 200 m de confluen ța
râului Neagra cu râul Bistri ța. Localităț ile arondate Centrului de colectare publică Vatra Dornei sunt: Vatra Dornei,
Poiana Stampei, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Crucea, Șaru Dornei, Panaci, Broșteni, Coșna, Ciocănești și
Cârlibaba. Deșeurile menajere colectate de pe raza municipiului Vatra Dornei care n u fac obiectul unor proceduri de
reciclare/valorificare sunt eliminate în prezent prin depozitare pe platforma de stocare temporară din Ilișești, iar începand cu anul 2016 a fost prevăzut, prin proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din jude țul
Suceava , depozitarea acestora pe depozitul ecologic de la Pojorâta, în cazul în care va fi finalizat în 2016.
În data de 31.12.2008, activitatea depozitul de deșeuri neconform clasa „b” Buliceni de pe raza municipiului Vatra Dornei a fost sistată. Înch iderea depozitului Buliceni este de lungă durată și se va realiza tot în cadul proiectului
județean Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Suceava , implementarea proiectului fiind asigurată
de către Asociaț ia de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionarea a Deșeurilor în județul Suceava, din care municipiul
Vatra Dornei face parte. Până la sfărșitul anului 2015 era prevțzută închiderea intermediară din fonduri POS Mediu urmând ca închiderea finală să se realizeze după această dată din alte f onduri. Actvitățile specifice închiderii
depozitului neconform din muncipiul Vatra Dornei presupun : organizarea de șantier, închiderea intermediară și
închiderea finală. În prezent, serviciul public de salubrizare al municipiului Vatra Dornei cuprinde:
 colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare provenind din activităț i comerciale din industrie și institu ții, inclusiv frac ții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului
de deșeuri de echipamente elec trice și electronice, baterii și acumulatori;
 colectarea și transportul deșeurilor provenite din locuin țe, generate de activită ți de reamenajare și
reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora;
 operarea/administrarea staț iilor de transfer pentru deșeurile municipale și deșeurile similare;
 măturatul, spălatul, stropirea și între ținerea căilor publice;
 curăț area și transportul zăpezii de pe căile publice și men ținerea în func țiune a acestora pe timp de polei
sau de înghe ț;
 colectarea cadavrelor animale lor de pe domeniul public și predarea acestora către unităț ile de ecarisaj sau
către instalaț iile de neutralizare .
28

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Protecția mediului și biodiversitatea
STAREA ȘI CALITATEA MEDIULUI
Analiza stării și calității mediului, în municipiul Vatra Dornei, presupune evaluarea impactului pe care activitățile
antropice le -au avut asupra componentelor mediului natural și identificarea principalelor areale supuse poluării.
Elementele și fenomele c limatice (inversiunile termice, precipitațiile, vântul, regimul termic, etc.) urmate de ceilalți
factori naturali, joacă un rol important în procesele de dispersie și propagare a poluanților în Depresiunea Dornelor.
În vederea analizării stării și calităț ii mediului, s -au luat în considerare sursele punctiforme organizate și
neorganizate de poluare a aerului, apei și solului existente la nivelul depresiunii. Printre sursele punctiforme
organizate de poluare a principalelor elemente a cadrului natural se nu mără : firmele și societățile comeciale
dezvoltate pe anumite sectoare economice (exploatarea și prelucrarea lemnului, fabricarea materialelor pentru
construcții, îmbutelierea apelor minerale, etc.), exploatările miniere. Sursele punctiforme neorganizate sunt
reprezentate de instalațiile de prelucrare a lemnului, rampele de deșeuri industriale și menajere și alte activități
izolate.12
Poluan ții atmosferici sunt supuși în atmosferă unor fenomene complexe, fizice și chimice, cum ar fi procesele de
dispersie, de transport atmosferic la distan ță de către curen ții de aer și de transformare chimică și fizică. Deoarece
schimbările privind calitatea aerului pot avea loc atât în apropierea surselor de emisie cât și la distan ță de acestea,
iar masele de aer pot transporta poluan ții în atmosferă pe distan țe foarte lungi, de mii de km faț ă de sursele de
emisie propriu -zise, poluarea aerului nu este doar o problemă locală, ci una regională și chiar la nivelul întregii
emisfere nordice.
Principalele surse de poluare cu impactul cel mai mare asupra calitații mediului din zona Depresiunii Dornelor, sunt
fostele exploatări miniere de la “Uzina de Preparare Iacobeni” și “Exploatarea Minier ă Călimani ”. Aceste exploatări
au avut un impact foart e mare asupra calității aerului, în urma analizelor de laborator demosntrându -se că,
concentrațiile elementelor chimice sunt încă ridicate depășind limetele legale. Efectele acestora se pot resimții și până la distanțe de 45- 60 km de unde este localizată p rincipala sursă de poluare. Cu toate acestea, în ultimii ani,
conforma monitorizării calității aerului în zona Depresiunii Dornelor cu ajutorul stației de find EM3 situatpă în
localitatea Poiana Stampei, s -a constatat că valorile concentrațiilor de SO₂, NO ₂, O₃, PM10 (pulberi în suspensie) și a
metalelor din pulberile PM10 se încadrează în limitele admise. Printre sursele punctiforme neorganizat de poluare a
aerului se numără și gazele sau noxele emanate de mijloacele de transport, de incendierea deșeurilor și a resturilor
menajere, procese prin care sunt eliberați o serie de poluanți gazoși.
Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element indispensabil pentru viaț ă și pentru
societate, materie primă pentru activităț i produ ctive, sursă de energie și cale de transport, factor determinant în
men ținerea echilibrului ecologic.
13 Stabilirea stării ecologice a corpurilor de apă (apă de suprafaț ă, apă subterană și
apă de îmbăiere) se realizează pe baza următorilor indicatori specifi ci ai Agen ției Europene de Mediu14:
 scheme de clasificare a cursurilor de apă;
 substan țele consumatoare de oxigen din cursurile de apă;
 nutrien ții din apa dulce;
 substan țele periculoase din cursurile de apă;
 substan țele periculoase din lacuri;
 pesticidele din apele subterane;
 calitatea apelor de îmbăiere.
12 MIHALCA, I (2015) Ț ara Dornelor – Studiu de geografie regională, Cluj -Napoca, Editura Limes
13 Legea nr. 310/2004 care modifică și completează Legea Apelor nr. 107/1996
14 Raport privind starea mediului în jude țul Suceava în anul 2014 – http://www.anpm.ro/
29

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Sursele de poluare a apelor sunt surse punctiforme și difuze. Sursele punctiforme de ape uzate sunt reprezentate
de apele menajere, industriale, pluviale și de drenaj care sunt colectate într -un sistem de canalizare și evacuate în
receptor natural prin conducte sau canale de evacuare, aportul cantitativ și calitativ al descărcărilor ducând la
modificarea calităț ii apei emisarului. Principalele cauze ale poluării din acest tip de surse sunt degradarea
colect oarelor de canalizare și tehnologiile învechite ale sistemelor de canalizare și epurare menajeră și pluvială15.
Sursele de poluare difuză sunt reprezentate de emisiile care nu sunt descărcate ca efluent în apele de suprafaț ă
prin intermediul unor conducte l ocalizate într -un anumit punct. Principiul de propagare al acestor emisii este prin
infiltrare în sol sau prin antrenare de către precipitaț ii în apele de suprafaț ă. Principalele surse de poluare cu emisii
evacuate în mod dispers sunt: îngrășămintele chimi ce utilizate în agricultură, pesticidele utilizate pentru
combaterea dăunătorilor, inexisten ța sistemelor de canalizare în unele aglomerări umane din mediul rural, unele
activităț i din industrie, traficul auto etc.16
La fel ca și în cazul calității aerului, exploatările miniere au reprezentat principalii poluatori ai apei, prin apele uzate
la flotație, apa deversată, scurgerile din halele de preparare, apele de carieră, de subteran și apele meteorice care
spală haldele de steril încărcate cu cantități ridicate de fier și sulfați. Agenții economici precum S.C. Romanel
International Group S.A. – Vatra Dornei, S.C. Dorna Lactate S.A. secția Floreni – Dorna Candreni, S.C. Coca -Cola HBC
România S.R.L. – Poiana Negrii, S.C. Rio Bucovina S.R.L. – Vatra Dornei, S.C. Sinarom Mining Group S.R.L. – Iacobeni,
au fost principalii poluatori economici la nivelul anului 2013, deversând în cursurile râurilor resturi rezultate în urma proceselor tehnologice. Alte surse de poluare a apei sunt reprezentate de deversarea apelor menajere direct pe sol, contaminând astfel pânza freatică situată la adâncimi reduse de aproximativ 1,5 – 2 m. Deversarea apelor menajere
se realizează în aunele locrui și direct în cursul râurilor determinând o poluare semnificativă a apei și mediului încon jurător. De asemnea, prin depozitarea rumegușului rezultat în urma prelucrării lemnului de -a lungul cursurilor
de apă, în unele sectoare sunt perturbate ecosistemele naturale. Efectele durecte ale activităților antropice s- au
resfrânt, în cea mai mare part e, asupra calității cursurilor de apă, rezultând dereglarea ecosistemelor acvatice și
generarea unui dezechilibru în peisajul local.
Pe teritoriul jud Suceava, în anul 2014, au fost monitorizate 4 corpuri de apă subterană: Corpul ROSI01 (Cârlibaba), Corpul ROSI02 (Depresiunea Dornei), Corpul ROSI03 (Lunca Siretului și afluen ții Siretului) și Corpul ROSI06
(Suceava -Sarmatian). Rezultatele încadrării corpurilor de apă, din punct de vederea chimic este următoarea
17:
 ROSI01 – stare bună;
 ROSI02 – stare bună;
 ROS I03 – stare bună;
 ROSI06 – stare bună.
Solul, prin pozi ția, natura și rolul său, este un rezultat al interac țiunii dintre mediul biotic și abiotic, reprezentând un
organism viu, în care se desfășoară o viaț ă intensă și în care s- a stabilit un anumit echili bru ecologic.
Solurile determină produc ția agricolă și starea pădurilor, condi ționează învelișul vegetal, ca și calitatea apei râurilor,
lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și ac ționează ca o
geomemb rană pentru diminuarea poluării aerului și a apei, prin re ținerea, reciclarea și neutralizarea poluan ților, cum
sunt substan țele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substan țe chimice. Solurile,
prin proprietă țile lor de a între ține și a dezvolta viaț a, de a se regenera, filtrează poluan ții, îi absorb și îi transformă.
Activitățile antropice au condus la afectarea calității solului prin:
 depozitarea de deșeuri lemnoase, deșeuri din industria minieră, menajere;
 poluarea solului cu reziduuri și deșeuri din industria alimentară și ușoară;
15 Raport privind starea mediului în jude țul Suceava în anul 2014 – http://www.anpm.ro/
16 Raport privind starea mediului în jude țul Suceava în anul 2014 – http://www.anpm.ro/
17 Raport privind starea mediului în jude țul Suceava în anul 2014 – http://www.anpm.ro/
30

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

 poluarea cu scurgeri accidentale de produse petroliere, substanț e chimice utilizate în fluxurile tehnologice;
 defrișări masive care au condus la apari ția – sau accentuarea – feno menelor de alunecare, eroziune,
acidifiere etc.
În perioada 2012 – 2014, pe terenurile cartate de către O.S.P.A. Suceava nu au fost întâlnite zone critice, cartările din
zona montană punând în eviden ță doar mici areale cu eroziune slabă și alunecări stab ilizate și semistabilizate.
Problemele generale cu care se confruntă jude țul Suceava, și implici municipiul Vatra Dornei, legat de deteriorarea
calităț ii solului sunt18:
 Invadarea pășunilor din zona montană cu vegetaț ie forestieră, având ca efect degradarea compoziț iei
floristice și acidifierea solului;
 Reactivarea alunecărilor semi -stabilizate și extinderea zonelor cu ravene, după perioade ploioase.
SPAȚII VERZI, DE RECREERE ȘI ARII PROTEJATE
Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităț ilor19:
 spaț ii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate;
 spaț ii verzi publice de folosin ță specializată:
– grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expozi ționale, zone ambientale și d e
agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;
– cele aferente dotărilor publice: creșe, grădini țe, școli, unităț i sanitare sau de protec ție socială,
institu ții, edificii de cult, cimitire;
– baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performan ță;
 spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive;
 spații verzi pentru protec ția lacurilor și cursurilor de apă;
 culoare de protec ție faț ă de infrastructura tehnică;
 păduri de agrement.
 pepiniere și sere.
Conform Raportului privind starea mediului în județul Suceava în anul 2014, la nivelul județului Suceava în perioada
2010 – 2014 evoluția spațiilor verzi pe cap de locuitor se prezintă astfel:
Evolu ția suprafe țelor de spaț iile verzi pe cap de locuitor (mp/locuitor)
Municipiu/Oraș 2010 2011 2012 2013 2014
Suceava 22,31 22,31 22,31 32,95 32,95
Câmpulung Moldovenesc 26 26 26 26 26
Rădăuți 26 26 26 26 26
Vatra Dornei 39,98 39,98 39,98 39,98 39,98
Fălticeni 29,63 29,63 29,63 29,63 29,63
Siret 25,39 25,39 25,39 25,39 25,39
Milișăuți 22,29 22,29 24,08 24,08 24,08
Dolhasca 29,47 29,47 29,47 29,47 29,47
Frasin 7,6 7,6 7,6 7,6 7,6
Broșteni 29,28 29,28 29,28 29,28 29,28
Cajvana 3 3 3 3 3
18 Raport privind starea mediului în jude țul Suceava în anul 2014 – http://www.anpm.ro/
19 Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007, privind reglementarea și administrarea spaț iilor verzi din intravilanul localită ților, cu modificările și
completările ulterioa re
31

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Salcea 12,61 12,61 13,38 13,38 13,38
Vicovu de sus 3,0 7,8 7,8 7,8 8,8
Solca 80 80 80 80 80
Sursa : Raportul privind starea mediului în județul Suceava în anul 2014
Se poate observa, ca în municipiul Vatra Dornei suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitori depășește cei 20
mp/locuitor prevăzuți de lege și și-a păstrat evoluța pe tot parcursul celor 5 ani luați în calcul. De asemenea, se
poate constata că municipiul Vatra Dornei se află pe primul loc la nivelul județului în ceea ce privește suprafața de
spații verzi pe cap de locuitor, depășind cu mult valor ile celorlalte localități.
Parcul Central Municipal în suprafaț ă de 50 ha, a fost amenajat în a doua jumătate a secolului XIX și reprezintă o
zonă a localităț ii cu o valoare peisagistică deosebită, fiind principalul loc de punere în valoare a microclimatul ui
stațiunii, întrunind calită țile specifice de parc balnear, prin oferirea unor condiț ii optime de odihnă și refacere în aer
liber, promenadă, divertisment și chiar cură de plimbare activă (cură de teren). Parcul este amenajat cu terenuri de
sport, teren de joacă pentru copii și vestitul „Foișor”, unde în fiecare vară răsună acordurile fanfarei municipale.
Cazinoul, un edificiu de mare valoare al orașului se află în parc, fiind în prezent în stadiu de consolidare și restaurare.
Tot în parc, construită dup ă 1990, se află Catedrala „Sfânta Treime”.
P a r c ș i z o n a v e r d e p e D e a l u l M ă g u r a (Zona Runc) este denumită astfel datorită existen ței pe dealul Măgura a
cabanei și a campingului Runc. Astăzi a luat un puternic având din punct de vedere turistic, pe teritoriul ei înfiin țându -se unităț i private de prestări servicii (pensiuni, cabane, baruri, restaurante).
Situația zonelor verzi în municipiul Vatra Dornei
PARCURI ȘI SCUARURI SUPRAFAȚA (mp)
Intersecția Str. Schitulu – Str. Mihai Eminescu – Str. 22 Decembrie 100,00
Parc Schitului 150,00
Scuar Dornelor 3.700,00
Parc Intus 855,00
Parc Carol 1.600,00
Parc Liceul "Ion Luca" 748,00
Parc Str. Dornelor (zona podului ce traversează traversează râul Dorna) 3.500,00
Parc Spitalul Municipal 1.250,00
Parc Str. Mihai Eminescu (vis -a-vis de Biblioteca Orășenească G.T. Kirileanu) 2.625,00
Parc Policlinică 1.492,00
Parc clădirea telefoanelor (fostul Romtelecom) 352,00
Parc Str. Dornelor – Gara Vatra Dornei Băi 577,00
Parc clădirea Întreprinderea Minieră Vatra Dornei 728,00
Parc Eroilor 780,00
Parc Oocolul Silvic 682,00
Parcul Municipal 500.000,00
TOTAL 519.140,20
Sursa : Primăria municipiului Vatra Dornei
Pe teritoriul jude țului Suceava se regăsesc un număr de 28 rezervaț ii naturale:
 25 declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naț ional –
secțiunea a III -a – zone protejate;
 3 declarate prin H.G. nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii protejate.
32

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Din aceste rezervații naturale face parte și Parcul Național Călimani, a cărui suprafață de aproxiumativ 10 mii ha
dintr -un total de 24.041 h a, se află pe teritoriul județului Suceava. La nivelul jude țului Suceava au fost declarate un
număr de 23 de situri de importanț ă comunitară (SCI), prin O.M. nr. 2387/2011 pentru modificarea O.M. nr. 1964/2007
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan ță comunitară ca parte integrantă a
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Pe teritoriul jude țului Suceava se regăsesc și un nr. de 6 situri de protec ție avifaunistică (SPA), declarate prin H.G.
nr. 971/2011 p entru modificarea HG 1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a ariilor de
protec ție specială avifaunistică, ca parte integrantă a re țelei ecologice europene Natura 2000 în România. Ariile
naturale protejate de pe teritoriul jud. Suceava sunt într -o stare bună de conservare.
La nivelul municipiului Vatra Dornei există două arii protejate :
 Parcul Central Municipal, amenajat la baza Delului Negru pe o suprafață de 50 ha și declarat rezervație
dendrologică a Academiei Române
 Dealul Negru (1.301 m altitudine) ce oferă posibilități de scurte drumeții, iar pe timp de iarnă se pot practica
sporturile specifice acestui anotimp.
Biodiversitatea este afectată de schimbările climatice, cu consecin țe negative pentru umanitate. În același timp ,
biodiversitatea, prin serviciile de ecosistem pe care le susț ine, are o contribu ție importantă atât la atenuarea, cât și
la adaptarea la schimbările climatice. Cu alte cuvinte, conservarea și gestiunea adecvată a biodiversităț ii este o
chestiune critică în privin ța schimbărilor climatice.20

Resurse umane și aspecte sociale
DEMOGRAFIE
Ziua de 12 octombrie 1999 a reprezentat unul din momentele importante în evolu ția demografică a Terrei și anume
atingerea celui de -al șaselea miliard de locuitori. Creșterea în sine a numărului popula ției nu constituie o problemă
dacă nu este raportată la resurse, la dezvoltarea economică, la mediul înconjurător, la diversitatea biologică, căci
dacă creșterea populaț iei în unele țări este un fenomen pozitiv, stimulând creșter ea economică, în altele – în marea
majoritate a țărilor în curs de dezvoltare – o asemenea creștere exponen țială, depășind frecvent rata de doi la sută
anual, generează tensiuni și consecin țe care pot afecta în pespectivă viitorul întregii planete.21
Popula ția (umană) reprezintă o colectivitate formată din persoane, care trăiesc într -o anumită perioadă de timp și
într-un teritoriu bine delimitat. Principalele caracteristici ce definesc popula ția sunt: numărul (efectivul), repartiț ia,
dinamica și structura. Î n func ție de dimensiunea teritoriului de referin ță se disting: populaț ia unei localităț i (sat,
oraș), populaț ia unei unităț i administrative din interiorul unei țări (comună, raion, jude ț, district,
regiune, provincie etc.), popula ția unei țări (popula ția n ațională), populaț ia unei regiuni a lumii (mai multe țări),
populaț ia continentelor, populaț ia mondială.22
Diversitatea și complexitatea factorilor naturali, sociali și economici în care trăiește populaț ia impun pentru
studierea acesteia utilizarea unei met odologii de cercetare care să- i eviden țieze particularită țile în timp și spa țiu, iar
în final să permită ierarhizarea, clasificarea și regionarea așezărilor umane. Recensămintele populaț iei (sau
înregistrările similare acestuia) asigură cu precădere inform ații privind numărul și structura populaț ie oferind o
20 Ghid de elaborare a Raportului anual privind starea mediului conform cerin țelor SOER
21 VERT, Constantin (2001) Geografia Populației – Teoreie și Metodologie , Timișoara, Editura Mirton
22 VERT, Constantin (2001) Geografia Populației – Teoreie și Metodologie , Timișoara, Editura Mirton
33

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

imagine secven țială a acesteia la un moment dat și într -un anumit loc. Este o înregistrare de tip static, cea mai veche
în istoria omenirii.
În perioada 1966 – 2002, evoluția populației din municipiul V atra Dornei a avut următoarele caracteristici:
 mediul urban (municipiul Vatra Dornei) a cunoscut cel mai mare indice de creștere, de 1,25 ori față de anul
1966;
 în comparație cu mediul rural (satele componente) care realiza un indice de creștere mult mai ponderat
(0,70), explicabil prin atracția pe care o reprezenta municipiul;
 toate localitățile rurale (Argestru, Roșu, Todireni) realizau un indice de creștere negativ.
Din punctul de vedere al populației stabile, municipiul Vatra Dornei se situa, în 2011 , pe a cincea poziție între cele 16
localități urbane din județul Suceava, reprezentând 5,5% din populația urbană a județului, respectiv 14.429 de
locuitori, valoare în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 16.321 de locui tori.
Regresul existent în municipiul Vatra Dornei este superior scăderii demografice din jude țul Suceava ( -7,8%), din
Regiunea Nord – Est ( -10,8%) sau de la nivel naț ional ( -7,2%). Valoarea densității populației la nivelul teritoriului
administrativ al mu nicipiului Vatra Dornei este de 99,9 loc./km².
În comparație cu anul recensământului, numărul populației stabile a crescut cu aproximativ 10 procente, revenind la
situația din 2002, când numărul de persoane era asemănător.
Datele cele mai recente prinvint populația muncipiului Vatra Dornei sunt cele referitoare la populația după domiciliu,
din fișa localității pe anul 2015, furnizată de către Direcția Județeană de Statistică – Suceavca. Comparativ cu anii
anteriori se poate observa că valoarea se menține co nstantă.
Evoluția populației după dminiciliu în municipiul Vatra Dornei

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei – Direcția Județeană de Statistică – Suceava

În ceea ce privește populația stabilă, datele furnizate sunt până la începutul anului 2014, când numărul populației
stabile înregistra valoarea de 16.048 . În comparație cu anul recensământului, numărul populației stabile a crescut cu
aproximativ 10 procente, revenind la situația din 2002, când numărul de persoane era asemănător.

34
1765017527 1745917342 17290
16000170001800019000
2011 2012 2013 2014 2015

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Evoluția populației în municipiul Vatra Dornei, în perioada 1992 – 2014

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei – Direcția Județeană de Statistică Suceava,
Recensământul Populației și al Locuințelor 2011

Structura pe sexe a populației relevă preponderența persoanelor de sex feminin la nivelul municipiului, astfel
ponderea populației feminine este de 52% și a celei masculine de 48% față de situația în județ unde cele două ponderi
nu diferă foarte mult.
2011 2012 2013 2014
Feminin 7.525 8.447 8.390 8.342
Masculin 6.904 7.805 7.735 7.706
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei – Direcția Județeană de Statistică – Suceava
La nivelul anului 2011, organizarea pe grupe de vârstă a județului Suceava evidenția ponderi aproximativ egale
deținute de populația adultă (59,18%) atât față de situația la nivelul Regiunii Nord – Est (59,22), cât și față de ceea la
nivelul țării (62,82%). Populația adultă este urmată de cea vârstnică cu o p ondere de 21,56%, respectiv populația
tânără: 19,26%. În anul 2014 se înregistrau aproximativ aceleași valori la nivelul județului.
Structura populației municipiului Vatra Dornei pe grupe de vârstă, în anul 2011, a relevat ponderea cea mai ridicată
deținut ă de populația adultă (62,27%), fiind urmată de cea vârstnică (23,68%), populația tânără având cel mai mic
procent : 14,05%. Ponderea populației adulte a municipiului Vatra Dornei este mai ridicată decât cea înregistrată la
nivelul județului, regiunii și ță rii în același an. Procente mai mari s- au înregistrat ți în cazul populației vârstnice, unde
valoarea înregistrată la nivelul municipiului (23,68%) este mai mare față de ponderea consemnată la nivelul județean – mediul urban (19,6%). În cazul populației ti nere, s -au înregistrat ponderi mai mici față de Regiunea Nord – Est
(18,62%) și România (15,85%).

35
18488
18059
1632116756
1442916125 16048
140001500016000170001800019000
1992 2002 2011 2014

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Structura populației municipiului Vatra Dornei pe grupe de vârstă – 2011

Sursa : Recensământul Populației și al Locuințelor 2011
Structura populației municipiului Vatra Dornei pe grupe de vârstă – 2014

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei 2014 – Direcția Județeană de Statistică – Suceava

Piramida vârstelor evidențiază creșterea efectivelor de persoane vârstnice în cadrul municipiului Vatr a Dornei.
Astfel, la nivelul anului 2014, indicile de îmbătrânire al municipiului este de 1,61%. Din cauza faptului că indicele de
îmbătrânire al municipiului Vatra Dornei este supraunitar, adică populația tânăra nu depășește populația vârstnică,
municipiu l nu are capacitatea de regenerare. În cazul municipiului Vatra Dornei, populația vârstnică reprezintă
22,16% din totalul populației, iar în mod convențional, se apreciază că o pondere a populației vârstnice mai mare de aproximativ 12% corespunde populați ei îmbătrânite demografic. Astfel, există riscul de creștere a populației din
această categorie datorită numărului ridicat al persoanelor adulte în municipiu (64,08%), crescând și indicele de
îmbătrânire, cu numeroase implicații în toate sferele activități i umane.

14.05%
62.27%23.68%Populația tânără (0 -14 ani)
Populația adultă (15 -29 ani)
Populația vârstnică (60 și peste)
13.75%
64.08%22.16%
Populația tânără (0 -14 ani)
Populația adultă (15 -29 ani)
Populația vârstnică (60 și peste)
36

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Piramida vârstelor muncipiului Vatra Dornei – 2014

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei 2014 – Direcția Județeană de Statistică – Suceava
Prognoza demografică realizată (în 2005) pe baza datelor furnizate de INS pentru anul 2025 indică o scădere
continuă atât pentru întreaga Regiune Nord – Est, cât și pentru județul Suceava. Conform acestor estimări,
populația județului în anul 2025 va fi de 695.000 de persoane. Situația actuală subliniază menținerea tendinței
descendente, însă la un ritm mult mai alert decât cel estimat, în 2011 populația numărând deja 634.810 locuitori, cu
8,6% mai puțin față de estimarea numărului populației pentru 2025.
Evoluția populației în perioada 2005 – 2025 pe grupe mari de vârstă (mii de persoane)
Anul 2015 Anul 2020 Anul 2025
Județul Suceava 707,0 702,0 695,0
0-14 ani 123,0 118,0 112,0
15-64 ani 482,0 477,0 470,0
65 ani și peste 102,0 108,0 113,0
Sursa : INS, Proiectarea populației României în profil teritorial
Reducerea populației va impune pe termen lung provocări pentru dezvoltarea sustenabilă a județului Suceava. În
ceea ce privețte municipiul Vatra Dornei, se înregistrau cu aproximativ 12% mai puțin locuitori față de anul 2002.
Deși, în perioada 1992 – 2014 s -a înregistrat o tendință de scăd ere a populației în județ, se observă o ușoară dinamică
pozitivă a ponderii populației din mediul urban și o scădere a populației rurale.

3854143473094647315626696196454625775952742702129744
36336633234445567051463069066953071446440439336416791
800 600 400 200 0 200 400 600 800sub 5 ani5-9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 și peste
Masculin Feminin
37

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Evoluția populației pe medii în județul Suceava, conform recensămintelor
Mediul de
rezidență Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Urban 35,7% 33,3% 41,3% 41,2% 41,1% 40,9%
Rural 64,3% 66,7% 58,7% 58,8% 58,95 59,1%
TOTAL 701.830 688.435 634.810 632.985 631.866 631.326
Sursa : INS, Recensămintele din anii 1992, 2002 și 2011
Densitatea populației din muncipiul Vatra Dornei în 2011 era de 100,0 loc./km², cu aproape 16 locuitori mai mulți pe
km² decât la nivel național (84,4 loc./km²). La nivelul județului, municipiul Vatra Dornei are o densitate a populației
mai ridicată. În ceea ce prive ște densitatea urbană a populației din municipiul Vatra Dornei, în anul 2011 la 1 km² de
teren intravilan reveneau 1.012,6 persoane. Celelalte localități din județ sunt mai aglomerate decât Vatra Dornei,
densitatea urbană de la nivelul acestora fiind de 1. 621,13 persoane.
Datele înregistrate la recensământul populației din 2011 relevă preponderența persoanelor de etnie română (92,7%)
și existența unei comunități importante de persoane de etnie romă la nivelul județului (1,9%). La nivelul municipiului
Vatra Dornei nu se disting diferențe semnificative ale structurii etnice (92,8% români, 0,7% romi, 0,2% germani, 0,2%
maghiari). Aproximativ 6% din locuitori nu și -au declarat etnia în cadrul recensământului.
Distribuția populației pe religii în municipiul Vatra Dornei în anul 2011
Ortodocși 89.0%
Romano -catolici 2.2%
Adventiști de ziua a șaptea 0.7%
Penticostali 0.6%
Baptiști 0.6%
Reformați 0.1%
Greco -catolici 0.1%
Martorii lui Iehova 0.1%
Creștini de rit vechi 0.1%
Alte religii 0.2%
Sursa : INS, Recensămintul 2011
Mișcarea naturală și migratorie a populației
Populația umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanență schimbărilor, ca urmare a influenței mișcării
naturale (nașterile și decesele) și a mișcării migratorii (imigrările și em igrările).
Mișcarea naturală a popula ției exprimă în modul cel mai expresiv caracterul dual al fenomenelor demografice:
biologic și social. În mod corespunzător analiza mișcării naturale trebuie să recurgă la scheme complexe, la modele
și teorii sociologi ce și economice care să ajute la explicarea relaț iilor complexe, ce se formează între variabilele
demografice și cele sociale.23
Situația născuților vii în municipiul Vatra Dornei
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
168 138 152 139 115
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei – Direcția Județeană de Statistică – Suceava

23 VERT, Constantin (2001) Geografia Populației – Teoreie și Metodologie , Timișoara, Editura Mirton
38

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Situația deceselor în municipiul Vatra Dornei
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
197 184 190 208 190
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei – Direcția Județeană de Statistică – Suceava
Sporul natural al populației municipiului Vatra Dornei
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
-29 -46 -38 -69 -75
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei – Direcția Județeană de Statistică – Suceava
Populația municipiului Vatra Dornei, precum multe localități din țară, înregistrează un spor natural negativ în
comparație cu situația la nivel județean, unde acesta în registrează valori pozitive. Scăderea natalității, asociată cu
creșterea constantă a speranței de viață, au avut un impact direct asupra încetinirii creșterii numărului populației și
îmbătrânirii acesteia.
Un trend puternic descendent a fost înregistrat și de numărul căsătoriilor din municipiu. Astfel, dacă în jurul anilor
1990 numărul căsătoriilor era de aproximativ 200 pe an, în 2014 s- au înregistrat 113. Rata nupțialității din municipiul
Vatra Dornei era, în anul 2013, de 6‰, ceea ce presupune că la fiecare 1.000 locuitori s -au produs 6 căsătorii. Această
valoare este egală cu cea la nivelul județului Suceava, dar inferioară ratei natalității din Regiunea de Nord – Est (5,1 ‰
), dar și a celei la nivel național (5,0‰). În ceea ce privește numărul divorțurilor, acestea au avut un trend destul de
fluctuant în ultimii ani. Rata divorțialității din municipiul Vatra Dornei a fost, în anul 2012, de 2,5‰, valoare
superioară nivelulu i județean (1,8‰), regional (1,5‰), dar și național (1,5‰).
Mișcarea migratorie a populației
Evoluția în timp a numărului și structurii populației este și rezultatul mișcării migratorii. Mișcarea migratorie
desemnează forma de mobilitate geografică, care c onstă în schimbarea statutului rezidențial.
Mișcarea migratorie în municipiul Vatra Dornei
Municipiul
Vatra Dornei Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Stabiliri de reședință 312 326 264 298 271
Plecări cu reședință 289 239 240 256 233
Soldul schimbărilor de
reședință 23 87 24 42 38
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei – Direcția Județeană de Statistică – Suceava
FORȚA DE MUNCĂ
Restructurarea economică care s- a desfășurat după anul 1990 are consecințe importante asupra structurii pieței de
muncă în cadrul județului Suceava. Privatizarea sectorului industrial, mai ales în anii ’90, a dus la concedieri masive, în sectoarele industriale locale (în special cel minier). Lipsa angajărilor în industrie a fost acompaniată de o
considerabilă direcționare a persoanelor în jurul sectorului agricol.
În județul Suceava, în anul 2014, populața activă număra 246.400 de personae, în timp ce resursele de muncă
constituie 60,2% din populația totală la nivelul județului.
Îmbătrânirea demogr afică a populației determină o creștere a raportului de dependență, echivalând cu sporirea
presiunii pe care o exercită populația inactivă asupra populației active, cu consecințe directe asupra veniturilor și
cheltuielilor bugetare și implicit a nivelului de trai.24 Raportul de dependență la nivelul anului 2011 pentru municipiul
24 LAZĂR C., LAZĂR M., (2012) Analiza statistico -economică , București , Editura Economica
39

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Vatra Dornei a fost de 61, însemnând că existau 61 de persoane în vârstă de dependență la fiecare 100 de persoane
în vârstă de muncă.
În anul 2014, populația ocupată din județul Suce ava avea următoarea distribuție pe sectoare de activitate :
Distribuția forței de muncă pe principalele sectoare de activitate în jud. Suceava – 2014

Sursa : Institutul Național de Statistică
Nu se remarcă diferențe semnificative în județ față de situația la nivel regional, existând o pondere mai mare doar a
persoanelor ocupate în agricultură față de Regiunea Nord -Est. La nivelul județului Suceava, aproximativ 100,1 mii de
persoane își obțineau principala sursă de venit din sectorul primar, unde se înregist rează cele mai mari ponderi
(aprox. 44%).
Din populația totală a municipiului Vatra Dornei (16.048 de locuitori în 2014 – conform Fișei localității) 3.507 erau
salariați. În ultimii ani , numărul de salariați a suferit fluctuații înregistrându -se și o ușo ară creștere.
Evoluția numărului mediu al salariaților în municipiul Vatra Dornei

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei – Direcția Județeană de Statistică – Suceava
43.52%
15.56%42.43%
39.45%
16.51%45.71%
0%10%20%30%40%50%
Agricultură, Silvicultură
și PescuitIndustrie Servicii
Județul Suceava Regiunea Nord -Est
3393
3295333933893507
32003300340035003600
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
40

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Din analizele realizate, s -a constat că în municipiul Vatra Dornei, în anul 2014, cea mai mare parte a salariaților au fost
încadrați în IMM- uri din sectorul terțiar, iar la polul opus s -au aflat salariații din sectorul primar.
Distribuția salariaților după domeniul de activitate în municipiul Vatra Dornei – 2014

Sursa : Fișa loc alității muncipiului Vatra Dornei – Direcția Județeană de Statistică – Suceava
Rata șomajului în județul Suceava a fost în anul 2012 de 5,5%, cei mai mulți șomeri având doar nivelul de educație
minim (școala primară, gimnazială sau profesională) : 68% respe ctiv 7% șomeri care au studii universitare. În anul 2011
rata șomajului (4,9%) a scăzut cu 33% față de anul anterior (7,3%), urmând ca în 2012 (5,5%) să crească cu 12%.
Conform Agenției Jidețene pentru Ocuparea Forței de muncă Suceava, rata șomajului era î n februarie 2014 de 6,83%,
înregistrandu -se o creștere de peste un procent față de anul 2012.
Situația șomajului la 28.02.2014 pe zone ale județului Suceava
ALOF/Plcu
localitățile
arondate Persoa
ne
benefi
ciare
de ind.
de
șomaj
75% Din
care
femei Persoa
ne
benefic
iare de
ind. De
șomaj
50% Din
care
femei Șomeri
neinde
mnizați Din
care
femei Total
șomeri
indemniz
ați Din
care
femei Total
șomeri
IND+
NEIND Din
care
femei
Suceava 1997 657 526 301 3223 1196 2523 988 5746 2184
Fălticeni 1091 463 496 221 2447 1000 1587 684 4034 1684
Câmpulung
Molodovenesc 598 261 129 71 465 189 727 332 1192 521
Gura
Humorului 355 160 122 66 1352 499 477 226 1829 725
Rădăuți 1104 464 362 213 1954 767 1466 677 3420 1444
Vatra Dornei 538 250 128 55 317 127 666 305 983 432
TOTAL 5683 2285 1763 927 9758 3778 7446 3112 17204 6990
Sursa: AJOFM, feb 2014

2.17%
15.31%
7.81%
8.80%
37.08%19.09%3.12%6.63%Agricultură, Silvicultură și Pescuit
Industria Prelucrătoare și Extractivă
Construcții
Comerț
Transport și depozitare
Hoteluri și Restaurante
Informații și Comunicații
Servicii
41

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

La nivelul municipiului Vatra Dornei numărul șomerilor în ultimii ani a oscilat între 159 și 368, crescând din anuml
2011.
Evoluția numărului șomerilor în municipiul Vatra Dornei

Sursa : Institutul Național de Statistică
ASPECTE SOCIALE, EDUCAȚIONALE ȘI CULTURALE
Accesul la serviciile de sănătate socio -economice, culturale sau de mediu reprezintă elemente ce influențează
starea de sănătate a populației. Calitatea serviciilor sanitar e este condiționată de infrastructura specifică, de
numărul personalului specializat, dar și de nivelul de salarizare din domeniu. Accesul la serviciile medicale este inegal
ca urmare a diferențelor economice (costul tratamentului și al transportului), de așezare geografică (distanța față
de unitățile medicale) și de calitatea serviciilor sanitare.
Structura unităților sanitare în Regiunea Nord -est și în județul Suceava, în anul 2014, se prezenta astfel :
Categorii de unități sanitare Regiunea Nord -Est Județul Suceava
Spitale 81 10
Ambulatorii de specialitate 16 1
Ambulatorii integrate spitalului 47 8
Policlinici 9 –
Dispensare medicale 26 6
Centre de sănătate 2 1
Centre de sănătate mintală 14 3
Sanatoare balneare 4 –
Preventorii 1 –
Unități medico -sociale 17 5
Centre de diagnostic și tratament 4 –
Centre medicale de specialitate 16 1
Cabinete medicale de medicină generală 84 14
Cabinete medicale școlare 165 39
Cabinete medicale studențești 10 1
Cabinete medicale de familie 1700 311
Societate medicală civilă 86 1
368
159222237
191
0100200300400
Luna
decembrie
2010Luna
decembrie
2011Luna
decembrie
2012Luna
decembrie
2013Luna
decembrie
2014
42

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Cabinete stomatologice 1883 366
Cabinete stomatologice școlare 53 12
Cabinete stomatologice studențești 7 –
Societate stomatologică civilă medicală 120 –
Cabinete medicale de specialitate 1425 413
Societate civilă medicală de specialitate 120 2
Farmacii 1293 252
Puncte farmaceutice 225 55
Depozite farmaceutice 33 5
Creșe 35 2
Laboratoare medicale 554 72
Laboratoare de tehnică dentară 373 105
Centre de transfuzie 6 1
Alte tipuri de cabinete medicale 107 5
Sursa : Institutul Național de Statistică
Se poate observa că la nivelul județului Suceava cele mai multe unități sanitare sunt reprezentate de cabinetele de
specialitate și cele stomatologice, iar numărul total de paturi se ridică la 2.914. În organizarea unităților sanitare se
remarcă că județul Suceava este unul din cele trei județe (împreună cu Bacău ți Iași) din Regiunea Nord -Est unde
există ambulatorii de specialitate. De asemenea, în județ funcționează și 3 unități SMURD (în cadrul Detașamentului
de P ompieri Suceava, Detașamentul de Pompieri Vatra Dornei și Gărzii de Intervenție Siret).
Analizând evoluția numărului de unități sanitare din județul Suceava, se observă că din anul 2010 pnână în anul 2014
numărul unităților private a crescut semnificativ ( numărul cabinetelor medicale private de specialitate a crescut de
la 236 la 377).
Evoluția numărului de unități sanitare în județul Suceava pe forma de proprietate în perioada 2010 -2014

Sursa : Institutul Național de Statistică
În municipiul Vatra Dornei există un singur spital, Spitalul Municipal Vatra Dornei ce dispune de un număr de 183 de paturi repartizate pe 5 specializări: Chirurgie Generală, Medicină Internă, Pediatrie, Obstretică – Ginecologie și Boli
Infecțioase. Spital ul a fosy inaugurat la 1 ianuarie 1952, sub denumirea de Spital Raional Vatra Dornei, desfășurându –
și activitatea în două clădiri. În clădirea din strada Mihai Eminescu nr. 1 func ționau și 3 cabinete de consulta ții
medicale: interne, obstetrică -ginecologie și chirurgie. Treptat, în perioada 1953 -1956, numărul de paturi a ajuns la
597 524
444 443 4418651001111912061248
030060090012001500
2010 2011 2012 2013 2014Unități sanitare cu
proprietate de stat
Unități sanitare cu
proprietate majoritară
privată
43

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

140. În anul 1956, spitalul s- a mutat în actuala clădire (str. Mihai Eminescu nr. 12) cu sec țiile actuale, numărul de
paturi crescând la 210. La 01.01.1970, denumirea unităț ii se schimbă din Spitalul raional Vatra Dornei în Spitalul
Unificat Vatra Dornei. În 1973 se preiau circumscrip țiile sanitare rurale și Spitalul Broșteni cu 70 de paturi și se
schimbă denumirea unităț ii în Spitalul Orășenesc Vatra Dornei.
În ceea ce privește cel elalte unități de sănătate, situația se prezintă astfel:
Structura unităților sanitare în municipiul Vatra Dornei
Categorii de unități sanitare Forme de proprietate Anul 2014
Spitale Proprietate publică 1
Dispensare medicale Proprietate publică 1
Cabinete medicale școlare Proprietate publică 1
Cabinete medicale de familie Proprietate publică 3
Proprietate privată 7
Cabinete stomatologice Proprietate publică 2
Proprietate privată 10
Cabinete medicale de specialitate Proprietate publică 5
Proprietate privată 39
Farmacii Proprietate publică 1
Proprietate privată 8
Creșe Proprietate publică 1
Laboratoare medicale Proprietate publică 5
Proprietate privată 2
Sursa : Institutul Național de Statistică
Personalul medico -sanitar pe categorii, forme de proprietate
Personal medico -sanitar Forme de proprietate Anul 2014
Medici Proprietate publică 30
Proprietate privată 16
Din total: medici de familie Proprietate publică 3
Proprietate privată 1
Stomatologi Proprietate publică 2
Proprietate privată 10
Farmaciști Proprietate publică 1
Proprietate privată 11
Personal sanitar mediu Proprietate publică 79
Proprietate privată 75
Sursa : Institutul Național de Statistică
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) este instituția publică de la nivel județean care
are rolul de a asigura aplicarea politicilor, măsurilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane sau grupuri aflate în nevoie sau vulnerabile. Conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Vatra
Dornei, Serviciul Public de Asistenț a Socială al mun icipiului Vatra Dornei, cuprinde următoarele servicii:

44

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Serviciul de informare, consiliere, evaluare și suport a categoriilor defavorizate din municipiul Vatra Dornei. Măsuri le de
ocrotire aplicate în cadrul serviciului sunt:
 pentru persoanele fara venitu ri – aplicare a Legii 416/2001 – privind venitul minim garantat ;
 protec ția copilului și a familiei;
 Asistenta sociala a persoanelor adulte cu handicap ;
 Aplicarea prevederilor Legii 277/2010 privind acordarea alocaț iei pentru susț inerea familiei ;
 OUG 70/2011 privind măsurile de protec ție socială în perioada sezonului rece .
Printre beneficiarii serviciului se numără: persoane v ârstnice , adulț i , copii 0 -18 ani, familii, persoane cu handicap.

Evolu ția cazurilor de minori care au beneficiat de protec ție socială în anul 2015

Serviciul de sprijin comunitar – Cantina de ajutor social . Persoanelor fără venituri sau cu venituri reduse care se
încadrează în prevederile Legii 208/1997 privind cantinele de ajutor social li se acordă o masă la Cantin a de ajutor
social Vatra Dornei. Numărul beneficiarilor este de 125 persoane.
Serviciul de asisten ță și suport a persoanelor vârstnice – Centrul de primire, ingrijire si asistare a persoanelor varstnice
Vatra Dornei și Centrul de Îngrijire socio -medical ă la domiciliu. Beneficiarii de ocrotire în cadrul Centrului de Primire,
Ocrotire și Asistare a Persoanelor Vârstnice sunt persoanele cu vârsta de peste 50 de ani din municipiul Vatra Dornei
care nu au locuin ță, au probleme deosebite de sănătate, nu au f amilie sau sunt abandonaț i de aceasta. Aceștia sunt
identifica ți prin medicii de familie, prin sesizările Spitalului municipal, ale preo ților, ale vecinilor care cunosc astfel
de persoane. În prezent sunt asistate 22 persoane vârstnice iar în cadrul Servi ciului de asistare la domiciliu sunt
asistate 5 persoane vârstnice care au locuin ță dar sunt singure, fără ocrotirea familiei sau fără familie, cu probleme
deosebite de sănătate fiind incapabili să se ingrijească și să se administreze singure. Acestea sun t vizitate periodic și
sunt ajutate la efectuarea menajului, la cumpărături și săptămânal li se transportă hrană de la Cantina de ajutor social – evitând astfel internările repetate în spital sau la căminul de bătrâni. Persoanele vârstnice sunt ajutate să
trăiască decent în mediul lor.
Conform Ministerului Educației Naționale, infrastructura școlară din municipiul Vatra Dornei este reprezentată prin
10 unități de învățământ și 4 structuri de învățământ:
 Liceul Teoretic “ Ion luca ”
 Liceul Economic “Țara de Sus” Vatra Dornei
 Liceul Tehnologic “Vasile Deac” Vatra Dornei 2933
117
4
010203040
Minori afla ți în
institu ții de
protec ție a
copilului Minori afla ți în
plasament
familial Minori adoptaț iMinori afla ți în
grija asisten ților
maternaliMinori
reintegraț i în
familie
45

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

 Școala Gimnazială nr. 1 Vatra Dornei
 Școala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei
 Școala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei
 Grădinița cu Program Normal “Căsuța Poveștilor ” Vatra Dornei
 Grădinița cu Program Normal nr. 8
 Grădinița cu Program Normal “Licuricii”
 Grădinița cu Program Prelungit “Alba ca Z ăpada” Vatra Dornei
 Grădinița cu Program Prelungit “Bamby”
 Grădinița cu Program Prelungit “Scufi ța Roșie ”
 Clubul copiilor Vatra Dornei
 Clubul Sportiv Școlar Va tra Dornei
Învățământul universitar este reprezentat în municipiul Vatra Dornei prin secția Facultății de Psihologie și Științe ale
Educației din cadrul Universității “Babe ș Bolyai” Cluj Napoca. Aceasta funcționează în incinta Casei de Cultură
“Platon Pard ău”.
În evoluția din anii 2008 – 2014 se observă o scădere a numărului populației școlare, în anul 2012 fiind cu 4,56% mai
puține persoane înscrise în sistemul de învățământ față de anul 2008. În următorii 2 ani numărul populației școlare a continuat să scadă ajungându -se ca în anul 20014 să fie înregistrat un număr de 3080 de persoane reprezentând
populația școlară.
Evoluția populației școlare la nivelul municipiului Vatra Dornei

Sursa : Institutul Național de Statistică
Se remarcă, însă, că numărul elevilor înscriși în învățământul postliceal este de peste 3 ori mai mic în anul 2012 față
d e a n u l 2 0 0 8 , i a r n u m ă r u l e l e v i l o r î n s c r i ș i î n ș c o l i p r o f e s i o n a l e e s t e d o a r c u 4 % m a i m a r e î n a c e e a ș i p e r i o a d a d e
referință.

33143404 3399 3401
3163
30643080
30003150330034503600
Anul
2008Anul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014
46

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Populația școlară pe niveluri de educație în municipiul Vatra Dornei
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Copii înscriși în grădinițe 482 522 560 544 467 459 494
Elevi înscriși în învățământul
preuniversitar 2689 2761 2788 2754 2609 2494 2431
Elevi înscriși în învățământul primar
și gimnazial (inclusiv învățământul
special) 1229 1206 1149 1130 1227 1243 1202
Elevi înscriși în învățământul primar
(inclusiv învățământul special) 594 608 570 547 642 663 659
Elevi înscriși în învățământul
gimnazial (inclusiv învățământul
special) 635 598 579 583 585 580 543
Elevi înscriși în învățământul liceal 1229 1342 1388 1453 1278 1093 1010
Elevi înscriși în învățământul
profesional 186 142 115 171 56 98 137
Elevi înscriși în învățământul
postliceal (inclusiv învățământul
special) 45 71 136 103 48 60 82
Studenți înscriși – licență 143 121 51 103 87 111 135
Studenti înscriși învățământul
public – licență 143 121 51 544 87 111 135
Sursa : Institutul Național de Statistică
Abandonul școlar rămâne o preocupare a sistemului educațional, indiferent de nivelul de educație. Din ultimile date
disponibile pentru anul 2013, rata cea mai mare a abandonului școlar în județul Suceava se regăsea în cazul unităților
de învățământ postliceal – 6,8%, valoare ce a crescut cu aproximativ 2 procente față de anul 2011. La nive l regional
sai național, rata abandonului din județ se află sub medie, 7,4% și respectiv 7,9%. Pentru învățământul profesional, ultimile date disponibile sunt din anul 2010, când rata abandonului era de 19%, fiind și cea mai mare valoare
înregistrată (pest e media regională de 18,1%).
Județul Suceava deține 512 monumente de interes internațional, național și local, acestea incluzând situri
arheologice, clădiri de interes istoric și arheologic, case memoriale. Majoritatea vizitelor la obiectivele turistice su nt
de preferință orientate către monumentele religioase. Municipiul Vatra Dornei se subscrie arealului cultural
bucovinean, având un bogat fond etnografic și folcloric reprezentat de meșteșugurile locale (prelucrarea lemului, țesături și împletituri), gast ronomia, cântecele, dansurile și arta portului popular. Acțiunile culturale se desfățoară
sub patronajul primăriei municipiului sau a consiliului local (festivaluri, expoziții, seminarii, simpozioane), în colaborare cu instituțiile de cultură aflate în sub ordinea acestora, respectiv Casa de Cultură Platon Pardău,
Biblioteca G.T. Kirileanu, Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică și Muzeul de Etnografie și Folclor.
N u m ă r u l v i z i t a t o r i l o r î n r e g i s t r a ț i î n m u z e e l e d i n m u n i c i p i u , e r a d e 8 0 5 3 î n a n u l 2 0 1 4 , a d i c ă o m e d i e d e 2 2 d e
persoane pe zi. Muzeul de Științ ele Naturii și Cinegetică apare ca institu ție culturală de interes public în anul 1957,
când a fost deschis pentru vizitatori. Muzeul este constituit din 2 sec ții: Sec ția de Faună și Floră din zona Dornelor și
Secția de Cinegetică din Jude țul Suceava. Exponatele de faună și floră sunt prezentate redând aspecte din mediul
lor natural ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Colec ția Muzeului de Etnografie și Folclor
cuprinde exponate legate de meșteșugurile tradi ționale ale dornenilor, porturi populare și obiceiurile de sărbătoare.
O mare parte a exponatelor au valoare de unicat, ținând cont de fap tul că unele obiceiuri și meșteșuguri au dispărut
în timp (ex. plutăritul – una din ocupaț iile de baza ale dornenilor). Principala zonă de atrac ție este sala unde sunt
prezentate costumele și măștile populare care provin din toată zona Dornelor.
Conform Fișei localității, în municipiul Vatra Dornei în 2014 funcționau 8 biblioteci, din care una singură publică.
Biblioteca publică G.T. Kirileanu din Vatra Dornei a fost înfiin țată în 1901, odată cu inaugurarea Palatului Naț ional
Român (actuala clădire a biblio tecii). Biblioteca are un personal format din 2 persoane și cuprinde:
47

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

 Secția de împrumut pentru cititorii adul ți;
 Secția de împrumut pentru cititorii copii;
 Depozitul sălii de împrumut pentru adulț i și cel al sălii de lectură;
 Biblioteca staț iunii, ca filială a bibliotecii municipale;
 Sala memorială „Ion Luca”, amenajată în anul 1994, cu prilejul centenarului nașterii dramaturgului Ion Luca;
 Sala memorială „Platon Pardău”, amenajată în 2003;
 Fondul documentar dornean, format din două săli: Salonul oa menilor de seamă dorneni și Sala Teodor
Varahil Moraru și Gavril Cacina.
 Galeria de artă contemporană a bibliotecii municipale, ce găzduiește expozi ții de pictură, de fotografie,
expoziț ii itinerante, expoziț ii cu caracter istoric etc.
Numărul de volume e xistente în bibliotecile din Vatra Dornei era de 171.947 de unități în anul 2014, cu aproximativ
2000 de volume mai mult față de anul 2012. Cu toate acestea, numărul de cititori activi (persoana fizică care a
împrumutat pentru acasă sau a consultat în sediul bibliotecii cel pu țin o dată într -un an calendaristic o carte, broșură
sau o altă publicaț ie apar ținând unei biblioteci) a scăzut față de anul 2012 când erau 4.159 de cititori, iar în 2014 au
fost înregistrați 3.962. Pe de altă parte, numărul volum elor eliberate a crescut față de anul 2012 (60.892) la 62.521 în
anul 2014.
În cadrul Casei de Cultură “Platon Pardău” se desfășoară majoritatea activităț ilor culturale din municipiu: expozi ții,
spectacole de teatru, spectacole folclorice, vernisaje, etc. În Casa de Cultură func ționează din luna februarie 2002 o
sală multifunc țională „Salonul Alb”, în care au loc simpozioane, dezbateri, ședin țe, microconcerte, expozi ții de
pictură, grafică, sculptură, ceramică, artă fotografică. La începutul anului 2015, cl ădirea a intrat proces de renovare,
finalizându -se în ianuarie 2016. Tot în cadrul Casei de Cultură funcționează, din toamna anului 2015, Centrul Național
de Informare și Promovare Turistică Vatra Dornei (CNIPT Vatra Dornei).
La nivelul municipiului Vatra Dornei există mai multe monumente istorice importante, precum:
 Clădirea Izvorului "Santinela” din Parcul Orășenesc, 1896;
 Gara Băi, anul 1910;
 Casa Vladimir, azi Întreprinderea Minieră Vatra Dornei, sfârșitul sec. XIX;
 Hotel în str. Mihai Eminescu 15, anul 1896;
 Primărie în str. Mihai Eminescu 17, anul 1897;
 Poșta în str. Mihai Eminescu 24, anul 1929;
 Zona veche comercială a orașului, sec. XIX;
 Biblioteca orășenească, anul 1901;
 Casa de lemn Aurora Negrea, prima jumătate a sec. XIX;
 Gară, anul 19 02;
 Clădirea băilor, anul 1898;
 Clădirea Izvorului "Unirea", anul 1896;
 Cazinoul Băilor, anul 1898;
 Hotel Carol (Fosta Vila 1), anul 1896;
 Grup statuar: Eminescu, Caragiale, Sadoveanu, Enescu, Porumbescu, Kogălniceanu, Negri, Russo, anul
1964 -2000.
Din patrimoniul cultural al municipiului Vatra Dornei fac parte și festivalurile ce se desfășoară aici pe toată durata
anului, precum : Serb ările Zăpezii, Spectacol literar -muzical “Dor de Eminescu”, Festivalul Concurs de Poezie pentru
Tinerii Creatori “Nichita în luna lui marte ”, Expozi ții de ouă încondeiate, Festivalul Județean de Folclor “Flori de
mai”, Festivalul interjudețean de muzică ușoară „ Muzritm”, Zilele municipiului, Zilele teatrale de var ă „Ion Luca ”,
Festivalul Național de Datini și Obiceiuri de Iarnă “Porniți Plugul, Feți Frumoși!”.

48

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Economia municipiului
În anul 2013, economia județului Suceava era caracterizată de preponderența firmelor în sectorul de servicii. Cu
toate acestea, turismul reprezintă un important sector economic cu potențial insuficient dezvoltat în comparație cu
importanța acestuia, care p oate conduce, cu accent pe exploatarea specificului regional, la obținerea unor venituri.
Societăți intrate in insolvență în județul Suceava

Sursa : Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC)
În ultima perioadă s- a produs o industrializare a județului în scopul redresării situației economice, fapt ce a
determinat crearea unei culturi industriale mult prea diversificată, fără a se țină cont de condițiile specifice și de
resursele naturale și de mediu existente în județ. Cu toate că agricultura face parte din activitățile de bază,
majoritatea persoanelor care ăși desfășoară activitatea în acest sector nu sunt și angajați. Se practică agricultura de subzistență, neputându -se asigura baza pentru pro cesul de standardizare a pieței și controlul de calitate a
produselor.
O caracteristică generală a activităț ii economice desfășurate în municipiul Vatra Dornei este aceea că se bazează pe
valorificarea resurselor proprii:
 resurse forestiere (conifere), în propor ție de 37% din fondul total forestier al jude țului;
 pajiști naturale de calitate superioară (graminee și leguminoase), ceea ce permite dezvoltarea zootehniei;
 resurse de substanț e minerale utile (mangan, sulf, fier și alte minereuri);
 resurse de ape minerale cu calităț i terapeutice, folosite în scop terapeutic, în cură internă și externă, în
bazele de tratament ale sta țiunii Vatra Dornei, precum și pentru îmbuteliere, ca ape de masă și băuturi
răcoritoare cu caracter de unicat pe teritoriul jude țului.
Valorificarea propriilor resurse se reflectă în faptul că turismul reprezintă ocupa ția principală a locuitorilor, fiind
func ția de bază a orașului. Dezvoltarea serviciilor turistice în staț iune este o componentă importantă atât din punct
de vedere econom ic, cât și din punct de vedere social. De asemnea, structurarea industriei pe diferite ramuri
precum: industrializarea laptelui și a cărnii, industria lemnului, exploatarea resurselor miniere, industria construc țiilor de mașini pentru exploatarea și preluc rarea lemnului, exploatarea zăcămintelor de ape minerale
carbogazoase, reprezintă valorificarea propriilor resurse.
La nivelul municipiului Vatra Dornei, numărul întreprinderilor la sfărșitul anului 2014 a fost de 434. Activitățile economice sunt majoritar concentrate în sectorul terțiar – servicii, ocupând 72,42% din sectoarele economice,
0200400600800
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec.2013
2014
2015
49

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

sectorul secundar – industrii și construcții – a r e o p o n d e r e d e 2 2 , 1 2 % , p e c â n d r e s t u l d e î n t r e p r i n d e r i d e 3 , 4 6 % î ș i
desfățoară activitatea în sectorul primar – agricultu ră, silvicultură și pescuit.
Numărul întreprinderilor din municipiul Vatra Dornei după domeniul de activitate – 2014

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei 2014
În ultimii ani, potrivit datelor statistice, ponderea cea mai mare în economia municipiului o dețin micro –
întreprinderile, unde majoritatea activează în domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul, repararea
autovehiculelor și motocicletelor. În economia municipiului nu se regăsesc întreprinderi mari.
În anul 2014, în municipiul Vat ra Dornei numărul întreprinderilor din sectorul Agricultură, Silvicultură și Pescuit
reprezenta 3,46% din totalul activităților economice, astfel numărul de salariați din acest sector este limitat.
Sectorul primar al economiei : Agricultură, Silvicultură și Pescuit – 2014
Agricultură, Silvicultură și Pescuit Nr. de întreprinderi Nr. de salariați
Agricultură 3 5
Silvicultură 10 48
Pescuitul și Acvacultura 2 2
TOTAL 15 55
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei 2014
Suprafața agricolă județeană (347.632 ha) în anul 2014, reprezinta aproximativ 40% din totalul suprafeței județului
Suceava (855.350 ha), iar suprafața arabilă reprezinta 51,76% (179.954 ha) din totalul suprafeței agricole. Suprafața
cu păduri ți alte vegetații forestiere ocupau 453.6 61 ha, reprezentând 36,82% din suprafața totală de păduri a
regiunii Nord -Est.
În 2010, suprafața agricolă utilizată era de 330.213 ha, reprezentând 39% din suprafața totală a județului, suprafața
agricolă reprezenta sub 1% din totalul suprafeței agricole.
Agricultura are un rol important în economia județului Suceava, județul având cea mai mare contribuție la formarea
Valorii Adăugate Brute regionale în agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit. De asemenea, la nivel regional,
județul Suceava are cel mai mare aport la producția agricolă vegetală. Însă, productivitatea sectorului este modestă.
3.46%
13.82%
8.29%
5.76%
39.17%11.29%3.00%15.21%Agricultură, Silvicultură și Pescuit
Industria prelucrătoare și Extractivă
Construcții
Transport și Depozitare
Comerț cu ridicata și amănuntul
Hoteluri și restaurante
Activități profesionale, Științifice și Tehnice
Alte activități și servicii
50

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Productivitatea scăzută este determinată de o agricultură de tip tradițional cu un număr mare de axploatări de
subzistență sau semi -subzistență25.
În municipiul Vatra Dornei suprafața agricolă reprezintă 22,4% (3.232 ha) din totalul suprafeței (14.434 ha), iar
suprafața arabilă înseamnă 7,83% din totalul suprafeței agricole. Ponderea cea mai ridicată din suprafața agricolă
este destinată pășunilor și fânețelor ( 92,17%). Pădurile și alte vegetții forestiere ocupă 75,21% din suprafața
municipiului (INS).
În ceea ce privește municipiul Vatra Dornei, conform Recensământului Agricol General, în anul 2010 existau 1.157 de
exploatații agricole, din care :
 41,10% utilizau suprafața agricolă și aveau efective de animale (511)
 55,90% utilizau numai suprafața agricolă (646)
 Nu existau exploatații care sa aibă numai aefective de animale.
Exploatații agricole în municipiul Vatra Dornei, pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

Sursa : Recensământul Agricol General, 2010
În structura agriculturii municipiului Vatra Dornei, în anul 2010, existau 2 exploatații cu suprafețe mai mari de 100 de hecatre .
Silvicultura este pentru județul Suceava, dar și pentru regiunea Nord – Est, un sector important în economie, cu o
tradiție îndelungată. Precum multe ramuri ale activităților economice, schimburile de după 1989 au avut un impact
puternic asupra silviculturii, exporturile crescând într- un mod dezorganizat. Regiunea Nord – Est e ste cel mai mare
furnizor de masă lemnoasă (5.333,7 mc ᵌ recoltați în 2012) din România, iar cea mai mare contribuție o are județul
Suceava, ce asigură 13,6% din masa lemnoasă recoltată a României. În județul Suceava, după o scădere marginală în 2010, se remarcă o creștere ușoară a volumului de lemn exploatat în următorii doi ani. Rășinoasele au ponderea cea
m a i m a r e î n v o l u m u l d e l e m n e x p l o a t a t ( 8 5 % ) . A n u l 2 0 1 4 p r e z i n t ă o s c ă d e r e s e m n i f i c a t i v ă a v o l u m u l u i d e l e m n
exploatat, ajungând până la 1892,3 mii mc ᵌ recoltați.

25 PDR -NE 2014 -202-, Februarie 2014
45.03%
41.05%13.05%0.86%
Exploatații agricole mai mici de 1 ha
Exploatații agricole între 1 -5 ha
Exploatații agricole între 5 -20 ha
Exploatații agricole peste 20 ha
51

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Evoluția volumului de lemn recoltat pe specii – mii mcᵌ județul Suceava
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Rășinoase 1889,8 2113,7 2198,3 2108 1524,8
Fag 327,2 334,3 320,7 312,5 298,7
Stejar 8,9 7,6 6,6 4,8 4,9
Diverse specii tari 54,8 57,3 53,1 49,4 48,8
Diverse specii moi 18,9 18 16,6 14,9 15,1
TOTAL 2299,6 2530,9 2595,3 2489,6 1892,3
Sursa : Institutul Național de Statistică
Municipiul Vatra Dornei are o suprafață acoperită cu păduri și altă vegetație forestieră de 10.856 ha, fiind în
totalitate proprietate privată.
Potrivit datelor publicate de Direcția pentru Agricultură a județului Suceava, în anul 2011 față de anul 2010, efectivele
de bovine, porcine, păsări și cabaline au scăzut, în timp ce cele de ovine, ca prine, iepuri și familii de albine au avut o
evoluție crescăoare.
În municipiul Vatra Dornei, situația efectivelor de animale pentru anul 2010 se prezenta astfel :
 Bovine – 1201
 Ovine – 651
 Caprine – 101
 Porcine – 223
 Păsări – 4706
 Cabaline – 127
 Ipeuri de casă – 71
 Amili de albine – 273
Începând cu anii ’90, sectorul secundar al Depresiunii Dornelor a suferit schimbări majore în urma restructurărilor și
privatizărilor apărute în domeniul exploatării și prelucrării resurselor minerale de subsol. Astfel, pen tru a supraviețui
pe pe piața economică, s -a recurs la dezvoltarea către un profil mixt de activitate. Numărul cel mai mare de salariați
se regăsește în industria alimentară , a prelucrării lemunului sub diferite forme și a fabricării băuturilor. Industr ia
alimentară este orientată către activități de fabriacare a produselor lactate și brânzeturilor, panificației și produselor de morărit., dulciurilor, cărnii etc. Prima fabrică de prelucrare a laptelui a fost înființată in anul 1926 în localitatea
Roșu (l ocalitate ce aparține de municipiul Vatra Dornei), aici fiind preparate o serie de specialități de brânzeturi
precum : ementaler, petit gruyere, camembert etc. Din anul 1998 industria produselor lactate și a brânzeturilor, din
zona Depresiunii Dornelor, a f ost recunoscută la nivel național prin S.C. Dorna Lactate S.A., care sub brandul
LaDorna procesează peste 80 de sortimente de produse lactate și angrenează peste 700 de salariați. În prezent,
societatea a fost preluată de grupul fracncez Lactalis. Alături de aceasta alte firme mici sau asociații familiale susțin
și promovează produsele tradiționale dornene la diferite tțrguri, festivaluri, expoziții.
26
Industria exploatării și prelucrării lemnului reprezintă o activitate cu tradiție în zona Dornelor, după an ii 1990
începând să aibă o evoluție ascendentă datorită retrocedării pădurilor și a acțiunii de privatizare. De asemenea, o
dezvoltare accentuată a înregistrat și subramura industriei băuturilor, fiind reprezentată de cele trei mari unități de
producție și îmbuteliere a apelor minerale : Rio Bucovina cu brandul Bucovina – Vatra Dornei, Coca -Cola HBC cu cele
trei branduri renumite Dorna, Izvorul Alb și Poiana Negrii, Carpathian Springs cu brandul Aqua Carpatica. Acestea
oferă în cadrul regiunii peste 400 de l ocuri de munc ă.
26 MIHALCA, I (2015) Ț ara Dornelor – Studiu de geografie regională, Cluj -Napoca, Editura Limes
52

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Industria extractivă a avut cel mai mult de suferit începând cu anii 1990, în prezent această activitate desfășurându –
se doar în trei localități din Depresiunea Dornelor (Vatra Dornei, Ciocănești și Poana Stampei) prin intermediul
exploatării pietrei.
Cu toate că a suferit cele mai multe modificări după perioada de tranziție la economia de piață, sectorul secundar de
activitate este încă bine reprezentat în cadrul teritoriului prin prezența numeroaselor microîntreprinderi și a
întreprinderilor mici, mijlocii dar și mari.27
În ceea ce privește sectorul secundar (industrii și construcții), în municipiul Vatra Dornei, în anul 2012, se concentrau
un număr de 78 de întreprinderi, iar 59% din totalul întreprinderilor erau active în domeniul industriei prelucrătoare.
În cadrul industriei prelucrătoare (46 de întreprin deri), dominante sunt industria lemnului și a mobilei (industrie cu
tradiție) și industria alimentară. La nivelul construcțiilor (29 de întreprinderi) se remarcă sectorul de clădiri și alte
lucrări special de construcții. În 2014, situația întreprinderilor din muncipiul Vatra Dornei se prezenta astfel :
Sectorul secundar al economiei: industrii și construcții – 2014
Industrii și Construcții Nr. de
întreprinderi Nr. de slariați Cifra de
afaceri (Lei)
Industria Extractivă 4 88 6.947.519
Industria Prelucrătoare
din care: 47 611 166.692.865

Industria alimentară, a băuturilor și tutunului 11 343 133786207
Industria textilă, a îmbracămintei și a încălțămintei 2 28 607655
Industria metalurgică 1 1 35099
Industria lemnului și a mobilei 30 235 32015062
Alte activități industriale 3 4 248842
Cosntrucții
din care: 34 198 31.910.199

Construcții de clădiri 23 130 20129405
Alte lucrări speciale de construcții 11 68 11780794
TOTAL 85 897 205.550.583
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei- 2014
Sectorul serviciilor reprezenta 765 din întreprinderile municipiului Vatra Dornei, in anul 2012, iar cea mai mare
pondere o au firmele din sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul (58%). Alte subsectoare de activitate
importante sunt hotelurile și restaurantele (15%) și alte activități de servicii economice cu o pondere de 8% din totalul întreprinderilor din sectorul de servicii. La nivelul anului 2014, în municipiul Vatra Dornei s -a înregistrat o ușoară
creșterea a cifrei de afaceri din sectorul terțiar.

27 MIHALCA, I (2015) Ț ara Dornelor – Studiu de geografie regională, Cluj -Napoca, Editura Limes
53

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Sectorul terțiar : Servicii – 2014
Servicii Nr. de
întreprinderi Nr. de
slariați Cifra de afaceri
(Lei)
Comerț
din care : 170 663 271.730.553

Autovehicule și Motociclete 14 43 4.885.716
Comerț cu ridicata și amănuntul 156 620 266.844.837
Hoteluri și restaurante
din care : 49 484 31.571.355

Restaurante și alte servicii de alimentație 23 84 4.245.414
Hoteluri și alte facilități de cazare 26 400 27.325.941
Transport și depozitare
din care : 30 299 43.943.876

Transporturi terestre și transporturi prin conducte 21 168 31.608.922
Activități poștale și de curier 4 3 214.022
Depozitare și activități auxiliare pentru transport 1 8 2.379.050
Energie elctrică, termică, gaze și apă 1 22 4.324.487
Salubritate, Gestionarea deșeurilor, Decontaminare 3 98 5.417.395
Informații și Comunicații
din care : 9 78 8.865.264

Comunicații/Telecomunicații 6 12 1.449.194
Activități de editare cărți, ziare etc. 3 66 7.416.070
Invățământ 2 3 352.197
Sănătate și asistență socială 5 68 9.186.977
Activități profesionale, Științifice ți Tehnice 7 17 716.894
Alte activități de servicii ale economiei
din care : 20 34 2.673.909

Servicii administrative și servicii suport 4 4 434.905
Intermedieri financiare 2 1 147.752
Tranzacții imobiliare 8 18 1.056.169
Alte activități de servicii 6 11 1.035.083
TOTAL 272 1.646 369.041.025
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei 2014
Analiza principalelor sectoare de activitate din Depresiunea Dornelor a reliefat faptul că cea mai mare pondere a
firmelor este concentrată în municipiul Vatra Dornei, acest fapt întărind poziția și rolul centrului în cadrul sistemului
regional. Municipiul Vatra Dornei angrenează în jur de 70% din salariații încadrați în subsectorul comerțului. Sectorul serviciilor angrenează cea mai mare pondere a salariațiilor datorită tranziției către o economie de piață și
disponzibilizărilor din sectorul mineriturlui, fiind printre cele mai accesibile alternative ale locuitorilor.

54

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Turismul și Infrastructura Turistică28
La baza organizării turistice a municipiului Vatra Dornei au stat varietatea și unicitatea resurselor natural și antropice
ale sistemului teritorial dornean. Acestea sunt secondate de dispinerea principalelor axe de comunicație care
dirijează fluxurile și circulația turistică, starea fi zică a structurilor de primire și calitatea serviciilor oferite. Municipiul
Vatra Dornei face parte din cunoscutul culoar transcarpatic Bârgău – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc –
Gura Humorului, aspect ce favorizează dezvoltarea anumitor tipuri de tur ism.

Influența turistică a municipiului Vatra Dornei

28 Majoritatea informațiilor au fost preluate din Studiu de fundamentare pentru reatestarea Orașului Vatra Dornei ca Staț iune Turistică de interes
național , Georgeta Maiorescu, București, 2007. Datele au fost adaptate perioadei de analiză 2010 -2015.

55

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

TURISMUL BALNEAR
Poten țialul balnear al localităț ii se remarcă printr -o deosebită bogăț ie și varietate care o încadrează în rândul celor
mai renumite staț iuni din România, dar și în afara grani țelor, însă nu îndeajuns de cunoscut pentru cât de
miraculoase sunt efecte curat ive asupra organismului. Varietatea factorilor naturali de cură balneară este mare, iar
numărul afec țiunilor care beneficiază de eficien ța tratamentelor balneo -fizio -terapeutice, este pe măsură.
Apele minerale din staț iunea Vatra Dornei sunt utilizate fie în cură internă, prin buvetele amenajate în Parcul
balnear, fie în cură externă, în cele trei baze de tratament, care au amenajate sec ții de băi carbogazoase și de
hidroterapie. Principalele proceduri aplicate în bazele de tratament ale staț iunii sunt:
Tratamente cu factori naturali
 băi carbogazoase cu apă minerală
 inhalaț ii cu ape sulfuroase
 mofete cu gaz CO 2 natural
 tratamente ginecologice cu nămol
 împachetări și cataplasme cu nămol de turbă
Hidroterapie
 băi de plante medicinale
 băi par țiale, afuziuni alternante
 duș subacval
Electroterapie
 curen ți diadinamici
 iono -galvanizări
 curen ți interferen țiali, exponen țiali
 ultrasunete
 laser terapeutic
 solux simplu sau cu filtru
 ultraviolete generale și în doze eritem
 băi galvanice și faradice
 magnetodiaflux
Kinetoterapie și recuperare
 masaj uscat, reflexogen și presopunctură
 cultură fizică medicală la sală, elonga ții vertebrale, bicicletă ergometrică
 bazin kinetoterapie
 cura de teren
Pneumoterapie
 aerosoli și inhalaț ii cu ape minerale și substan țe medicamento ase
Mofetă artificial ă
Capacitatea bazelor de tratament din staț iune a permis,în anul 2006, efectuarea apeste 2900 de proceduri pe zi, din
care mai mult de jumătatesunt proceduri majore constând în băicu apă carbogazoasă. Consumul mediu de apă
minerală utilizatîn bazele de tratament (total 22.239 m3, din care baza Intus – 3.284 m3, baza Sind Rom – 9090 m3)
înseamnă mai pu țin de jumătate din cantitatea de apă minerală carbogazoasă pompată, respectiv 39,7%, diferen ța
reprezentând pierderi pe instala ții, ac estea fiind vechi și în stare avansată de uzură.
56

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Pe lângă aceste proceduri aplicate în baza de tratament, turistul mai poate beneficia și de alte amenajări și
modalităț i de repunere în formă a organismului, cum ar fi piscina, sauna, sala de gimnastică, trasee de cură de teren,
climatoterapie – favorizată de climatul plăcut al staț iunii, înconjurată de păduri de rășinoase, de puritatea aerului,
aeroionizarea ușor negativă, variaț iile moderate ale presiunii atmosferice.
Din cele prezentate mai sus se desprind e diversitatea resurselor balneare din staț iune și a indicaț iilor lor terapeutice.
Prin urmare, structurile de primire turistică cu func țiuni de tratament și implicit de cazare și alimentaț ie destinate
practicării turismului s -au dezvoltat în decursul timp ului conform profilului eterogen al sta țiunii, oferind condiț ii
prielnice practicării unor variate forme de turism: balnear, de odihnă și recreere și week -end. Tratamentul balnear în
staț iunea Vatra Dornei este asigurat în prezent în trei baze de tratament : Călimani, Intus și Ozon.
Importanța stațiunii balneo -climaterice Vatra Dornei29
Criterii Nota
Coeficient
Vatra Dornei
Sângeorz
Bâi
Sovata
Praid
Turda
Govora
Olănești
Călimănești
Covasna
Băile Felix
Techiorgiol
Mangalia
Băile
Herculane
Accesibilitate De la 1 la 3
(foarte accesibil) 2 2 2 6 6 6 2 2 2 6 6 6 6 4
Notorietatea stațiunii De la 1 la 3
(foarte cunoscută) 1 3 3 3 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3
Atractivitatea turistică De la 1 la 3
(notorietate puternică) 3 6 3 9 6 3 6 6 3 9 9 9 9 9
Patrimoniu D ela 1 la 3
(patrimoniu important) 2 4 2 4 2 2 4 2 2 4 6 2 2 6
Calitatea serviciilor De la 1 la 3
(foarte bună) 3 9 3 9 3 3 6 3 3 9 9 6 9 6
Claritatea situației funciare De la 1 la 3
(situație cadastrală clară) 3 6 9 3 3 6 9 3 3 6 6 9 9 3
Investiții în
amenajări publice necesare De la 1 la 3
(slabe investiții) 3
3 3 3 3 6 3 3 3 3 3 3 3 3
Existența
piețelor de proximitate De la 1 la 3
(piețe importante) 2 4 2 4 4 4 4 4 4 4 6 4 4 4
Animația
stațiunii De la 1 la 3
(animată) 2 4 2 4 2 2 4 2 2 4 6 2 2 2
41 29 45 31 34 40 27 25 48 54 44 47 40
29 Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear F aza 2 – http://turism.gov.ro/wp -content/uploads/2013/05/Masterplan -turism -balnear.pdf
57

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Metodologie: Pentru fiecare criteriu, sta țiunile au primit o notă. Această notă a fost mulplicată cu un coeficient propriu
fiecărui criteriu (coloana 3). Acești coeficienți definesc importanța relavtă a fiecărui criteriu în nota finală (coeficientul 1
fiind minim, 3 maxim). Exemplu: pentru criteriu accesibilitate, la Sângeorz Băi nota primită a fost 1 care multplicată cu
coeficientul acestui criteriu, adică 2, rezultă nota finală 2.
Matricia Mac Kinsey: Pozițonare strategic a stațiunii balneo -climaterice Vatra Dornei30

TURISMUL MONTAN
Pe lângă resursele terapeutice balneare, municipiul Vatra Dornei beneficiază de condi ții speciale pentru practicarea
sporturilor de iarnă (domeniu schiabil, condiț ii climatice favorabile). Așadar, la profilul predominant balnear al
staț iunii s- a mai adăugat în ultimul deceniu, prin amenajarea a două pârtii de schi și transportul pe cablu aferent +o
pârtiei de săniuș și profilul de staț iune pentru sporturile de iarnă, c u implica ții benefice asupra prelungirii sezonului
turistic. Se poate afirma că municipiul Vatra Dornei este o staț iune bivalentă, consacrată atât pentru tratament
balnear, cât și pentru sporturile de iarnă.
Vatra Dornei, datorită așezării sale, reprezintă destinaț ia ideală pentru amatorii de turism montan:
 schi alpin- Pârtia Telescaun și Pârtia Parc;
 schi fond – pârtia Runc;
 drume ție montană – există 17 trasee turistice montane omologate, care au ca punct de plecare zona Vatra
Dornei: 5 trasee în Masivul G iumalău, 2 trasee în Mun ții Bistri ței, 4 trasee în Mun ții Suhard și 6 trasee în Mun ții
Călimani (traseele montane sunt între ținute de primăria Vatra Dornei prin formaț ia de Salvamont).
 trasee montane parcurse cu snowmobile – în Țara Dornelor se pot organiz a excursii pe diverse trasee în
masivele Suhard și Giumalău sau pe drumuri forestiere.

30 Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear Faza 2 – http://turism.gov.ro/wp -content/uploads/2013/05/Masterplan -turism -balnear.pdf
58

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Activitatea de agrement și sport în municipiul Vatra Dornei

TURISM ACTIV
Bucovina reprezintă locul ideal pentru practicarea turismului activ, de aventură, datorită factorilor naturali și a
pozi ției geografice. Turismul extreme se poate desfășura într -un cadru geografic specific, iar Mun ții Bucovinei oferă
condi ții excelente pentru practicarea unor activităț i recreative ce apar țin acestei forme de turism:snowboarding,
rafting, zbor cu parapanta, mountain -biking, alpinism, off –road, etc.
Zborul cu parapanta se poate practica la Vatra Dornei datorită condi țiilor deosebite oferite de Mun ții Suhardului;
zona Vârful Oușorul este considerată a fi una dintre cele mai prielnice zone pentru practicarea sporturilor
aeronautice, în special a zborului cu parapanta și cu deltaplanul. Alpinismul este practicat mai ales în Călimani, Rarău
– Giumalău, Suhard, atât vara, cât și iarna. Turnul ascu țit al Pietrelor Doamnei reprezintă unul din bastioanele
necucerite încă de alpinismul românesc. Chiar daca peretele nu este la fel de mare ca în alte zone de că țărat din ț ară,
este de departe unul dintre cele mai spectaculoase.
În afară de alpinism se mai pot practica: rapel (coborâre autocontrolată pe stâncă sau structură artificială), tiroliană
(coborâre pe o coardă întinsă între d oi copaci sau două stânci) sau via ferrata (traversarea râului Dorna pe două
cabluri paralele în plan vertical). „Atelierele” de via ferrata și tiroliană sunt montate chiar în centrul staț iunii.
Iarna se poate face cățărare pe gheaț ă pe Cascada Moara Draculuidin Cheile Zugreni.
Rafting -ul se practică pe Valea Bistriț ei. Râul Bistri ța este considerat unul dintre cele mai bune râuri repezi de munte
pentru practicarea acestui sport, întrucât are grade de dificultate diferite, atât pentru agrement turistic, pentru
î n c e p ă t o r i , c â t ș i p e n t r u p r o f e s i o n i ș t i . C e l e m a i d i f i c i l e l o c u r i s u n t î n C h e i l e Z u g r e n i , l a 2 0 d e k m î n a v a l d e V a t r a
Dornei și la Toance – 35 de km în aval de Vatra Dornei.
Multe dintre masivele montane din Carpaț i se preteaz ă la practicarea mountain -biking -ului, la toate nivelele de
dificultate, de la trasee ușoare pe drumuri auto forestiere până la lungi ture de creastă, pe poteci mai accidentate. Există numeroase trasee, de la cele mai ușoare, la adevărate ture de for ță. O plimbare cât se poate de lejeră și de
frumoasă, de 2 -3 ore, este pe Drumul Tătarilor, de lângă Vatra Dornei. O tură mult mai lungă și epuizantă, impune
59

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

urcarea în masivul Suhard, traversarea culmii și coborârea pe la turbăria de la Poiana Stampei. Pentru amatorii de
down- hill, pârtia Dealul Negru reprezintă o variantă interesantă.
TURISM RURAL
Turismul rural de ține o pondere considerabilă în Bucovina, fiind concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung
Moldovenesc, Putna, Gura Humorului și, în general , în localităț ile învecinate mănăstirilor, unde există numeroase
sate pitorești, păstrătoare de tradi ții. Această formă de turism este favorizată și de calitatea deosebită a peisajului
natural, a aerului curat, a vestitelor izvoare de apă minerală din Bazi nul Dornelor și, nu în ultimul rând, de existen ța
numeroaselor obiective turistice de factură religioasă. Un element cheie pentru turismul rural este ospitalitatea oamenilor, o trăsătură definitorie pentru ținuturile bucovinene.
ALTE FORME DE TURISM

La iniț iativa Parcului Naț ional Călimani a fost amenajat un Centru de echitaț ie în Vatra Dornei, astfel dezvoltându -se
turismul ecvestru . Unul dintre traseele ecvestre urmărește catena vestică a calderei vulcanice din Masivul Călimani,
cea mai mare calderă vulca nică din Europa (diametru de 10 km) și se desfășoară prin rezervaț ia "12 Apostoli"
trecând prin vârful Lucaciu (1.760 m).
Turismul de afaceri (congrese și reuniuni) este reprezentat prin structuri turistice de cazare care oferă posibilitatea
organizării de întâlniri de afaceri, fiind dotate cu săli de conferin țe.
În ceea ce privețte turismul de veniment, în Vatra Dornei se organizează anual o serie de evenimente la care se
strâng numeroși amatori de astfel de manifestări. Festivalurile Bucovinene au crescut în notorietate în ultimii ani
aducând din ce în ce mai mul ți turiști. Sunt organizate evenimente cu tradi ție, festivaluri ce se petrec din creasta
Mun ților Călimani până jos în albia Bistri ței Aurii sau evenimente care adună tineri pentru a îmbrăț ișa natu ra și toate
c e l e c e v i n c u e a , c u f e s t i v a l u r i d e m u zi c ă ș i f i l m s au c o n c u r su r i ș i t a b e r e d e s p o r t u r i e x t r e m e – Serbările Zăpezii,
Festivalul Folcloric Internaț ional – Întâlniri Bucovinene, Festivalul Naț ional al Teatrelor Municipale ”Ion Luca“,
Festivalul Internaț ional de Datini și Obiceiuri de Iarnă – Porni ți plugul Fe ți-Frumoși!
Alte forme de turism practicate în municipiul Vatra Dornei și Depresiunea Dornelor sunt:
 turism de odihnă și recreere (formă de turism favorizată de microclimatul localită ții);
 turism de tranzit și de sfârșit de săptămână (derivă din amplasarea sta țiunii și din apropierea de obiective
turistice de interes istoric, cultural, etnografic etc.)
 turism știin țific (facilitat de existen ța ariilor protejate);
 turism de vânătoare și pescui t sportiv – se pot organiza partide de vânătoare prin organizaț iile de profil.
STRUCTURI TURISTICE
Desfășurarea activităț ii turistice presupune existen ța, alături de elementele de atrac ție, a unor mijloace (resurse)
materiale adecvate, capabile să asigure satisfacerea cerin țelor turiștilor pe durata și cu ocazia realizării voiajului.
Aceste mijloace, cunoscute sub denumirea generică de structuri de primire turistică (unităț i de cazare și alimentaț ie,
agrement, instalaț ii de tratament balnear etc.) sunt adapt ate specificului nevoilor turiștilor, func țiilor economice și
sociale ale turismului.
Conform datelor statistice, structurile de cazare din staț iunea Vatra Dornei au urmat o tendin ță crescătoare,
tendin ță susț inută de creșterea numărului de pensiuni turist ice.

60

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Evolu ția structurilor de cazare în municipiul Vatra Dornei
Tipul unită ții 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Hoteluri 7 10 11 13 13 13
Hosteluri 1 3 2 1 1 1
Moteluri – 1 1 1 2 2
Vile turistice 12 10 9 7 7 7
Campinguri 2 2 2 2 2 2
Pensiuni turistice urbane 17 14 16 16 22 22
TOTAL 39 40 41 40 47 47
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei, INS
Pentru perioadă 2010 -2015, situaț ia locurilor de cazare se prezintă astfel:
Evoluția locurilor de cazare în municipiul Vatra Dornei
Tipul unită ții 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Hoteluri 1.095 1.284 1.365 1.431 1.429 1.429
Hosteluri 18 87 66 12 12 12
Moteluri – 39 39 39 98 98
Vile turistice 447 253 237 169 179 161
Campinguri 148 148 148 148 134 134
Pensiuni turistice urbane 315 325 365 385 397 445
TOTAL 2.023 2.136 2.220 2.184 2.249 2.279
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei, INS
Se constată o creștere a numărului de locuri de cazare, concomitent cu creșterea numărului de structuri turistice.
Modificări importante ale numărului de locuri de cazare înregistrează vilele turistice și pensiunile, acestea din urmă
prezentând o crețtere important a numărului locurilor de cazare.
Principalele structuri de cazare în municipiul Vatra Dornei

61

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Conform datelor analizate în municipiul Vatra Dornei în anul 2015 existau 47 de unităț i de cazare clasificate, cu 2.279
de locuri. Raportat la informaț iile referitoare la structurile de cazare din jude țul Suceava, Vatra Dornei înregistrează
22,46% din totalul celor aferente jude țului, iar ca număr de locuri de cazare, un procent de aproape 15%. Prin urmare,
un sfert din locurile de cazare din jude ț se regăsesc în sta țiunea Vatra Dornei.
Structuri turistice la nivelul județului Suceava – 2015
Nr. structuri de cazare Nr. locuri de caza re
Municipiul Suceava 21 1.003
Municipiul Câmpulung Moldovenesc 21 470
Oraș Gura Humorului 35 110
Municipiul Vatra Dornei 47 2.279
TOTAL 124 3.862
Sursa : Institutul Național de Statistică (INS)
Din punct de vedere al categoriei de confort, cele mai multe structuri de cazare din municipal Vatra Dornei sunt de 2
stele (respectiv flori pentru pensiunile turistice), mai exact, 72%. La o distan ță destul de mare se plasează unităț ile de
3 stele, cu 21% , în timp ce structurile de 1 stea și de 4 stele înregistrează procente sub 5%. Nu există unităț i clasificate
la categoria 5 stele.
Referitor la structurarea pe tipuri de unităț i, predomină pensiunile turistice – 46,81% din totalul structurilor, în timp
ce hotelurile înregistrează doar 27,66%. Mai relevantă este însă situaț ia locurilor de cazare, știut fiind faptul că
pensiunile turistice sunt structuri turistice de primire de dimensiuni mai mici.
Distribuția structurilor de cazare în municipiul Vatra Dornei – 2015

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei, INS

27.66%
2.13%
4.26%
14.89%
4.26%46.81%Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Campinguri
Pensiuni turistice urbane
62

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Distribuția capacității de cazare în municipiul Vatra Dornei – 2015

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei, INS
Deși la capitolul unităț i de cazare domină pensiunile, în ceea ce privește locurile de cazare ponderea cea mai
importantă, de aproape 63%, o de țin hotelurile. Pensiunile, vilele și campingurile cumulează 32,47%, în timp ce
hotelul pentru tineret (hostel) de ține doar 0,53% din totalul locurilor de cazare din Vatr a Dornei.
O componentă importantă a bazei turistice o reprezintă structurile de alimentaț ie, care în majoritatea lor, se
adresează atât turiștilor, cât și reziden ților. Acestea sunt grupate în mai multe categorii, în func ție de apartenen ța
lor la o unitat e de cazare, în func ție de specific sau de serviciile oferite. Conform Autorită ții Na ționale pentru Turism,
în 2015 func ționau în staț iunea Vatra Dornei 48 de structuri de alimentaț ie, de tip restaurant clasic, bar de zi sau
bufet -bar. Din cele 3.817 locur i de alimentaț ie publică, 2.750 sunt aferente restaurantelor clasice (circa 72%), restul de
1.067 de locuri fiind cumulate de baruri și bufete. Din totalul locurilor la mese cele mai multe sunt cele din saloane,
doar 10% dintre locuri regăsindu -se pe terase. Raportul dintre numărul locurilor la masă și numărul locurilor de
cazare este de 1,6 – dacă se iau în considerare atât baza de date a ANT, cât și cea a primăriei Vatra Dornei. În acest
context, cererea pentru serviciul de alimentaț ie este relativ satisf ăcută, raportul optim fiind de 1,7 locuri la masă
pentru un loc de cazare.
Din punct de vedere al categoriei de clasificare predomină unităț ile de 2 stele (21 unităț i), de 3 stele existând 17
unităț i și 10 unităț i de 4 stele. De asemenea campingul Autoturi st dispune de o terasă cu 20 de locuri, cu func ționare
sezonieră.
Desfășurarea activităț ilor de tratament balnear și a celor profilactice este legată în mod direct nu doar de existen ța
factorilor naturali terapeutici, ci și de cea a structurilor specifice tratamentului, care se constituie ca elemente
definitorii ale staț iunilor balneoturistice. În majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localităț ile care dispun
de factori naturali terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităț i de cazare, resp ectiv hoteluri și vile turistice.
Din datele puse la dispozi ție de primăria Vatra Dornei rezultă un număr de 3 baze de tratament existente în staț iune
și 2 centre SPA: Baza de tratament a Complexului Bradul – Călimani, Bază de tratament (Hotel Intus), Baza de
tratament Sind România (Vila Ozon), Hotel Dorna (Centru SPA), Hotel Carol (Centru SPA).
Structurile turistice cu fu ncțiuni de agre ment reprezintă o componentă importantă și bine definită în cadrul
activităț ii de turism. Aceste echipamente au ca obiectiv crearea condi țiilor optime pentru distrac ție și recreere,
pentru petrecerea plăcută a timpului liber, fiind indispensabile pentru realiz area unui turism de sejur modern și în
special pentru atragerea unor segmente tot mai mari de turiști.
62.70%
0.53%4.30%7.06%5.88%19.53%Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Campinguri
Pensiuni turistice urbane
63

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Pârtii de schi
Pârtia de schi alpin Parc
 pârtie omologată;
 diferen ță de nivel – 150 m;
 lungime – 850 m;
 instalaț ii de transport ce deservesc pârtia: 2 teleschiuri și un baby schi.

Pârtia de schi alpin Veverița
 pârtie omologată;
 diferen ță de nivel – 180 m;
 lungime – 850 m;
 instalaț ii de transport ce deservesc pârtia: 1 teleschi

Pârtia de schi alpin Telescaun
 pârtie omologată;
 diferen ță de nivel – 400 m;
 lungime – 3000 m;
 instalaț ii de transport ce deservesc pârtia: un telescaun.

Pârtia de schi fon Runc : lungime – 2000- 5000m.
Parcul municipal reprezintă o zonă cu valoare peisagistică deosebită, fiind principalul loc de punere în valoare a
microclimatului sta țiunii, întrunește calită țile specifice de parc balnear, prin oferirea unor condiț ii optime de odihnă
și refacere în aer liber, de divertisment și chiar cură de teren. Parcul este amenajat cu terenuri de sport, teren de
joacă pentru copii și vestitul „Foișor” unde, în fiecare vară, răsună acordurile fanfarei municipale.
Alte structuri : patinoar amenajat în parcul staț iunii (vara teren de sport), stadionul municipal , terenuri de tenis – 3,
sală de sport, facilită țile aferente structurilor de cazare – saune, piscine, săli de fitness, cluburi etc.
Circula ția turistică trebuie analizată prin prisma a trei indicatori principali: sosirile de turiști, înnoptările în structurile
de cazare și durata medie a sejurului. Evolu ția fiecăruia dintre acești indicatori va fi analizată pentru perioada 2003 –
2006. De asemenea va fi studiată provenien ța turiștilor, români sau străini.
În perioada 1990 -1997 turismul dornean a cunoscut o perioadă de regres în cee a ce privește volumul investiț iilor,
gradul de ocupare a structurilor de cazare și, implicit, cifra de afaceri. După anul 1997 se înregistrează o dezvoltare
ascendentă, susț inută și de diversificarea componentelor sale: turism balnear, turism montan și tur ism activ, iar în
perioada 2000- 2002, s -au înregistrat anual circa 60.000 de turiști.
În intervalul 2010 -2015 s -a constat o ușoară evolu ție a numărului de turiști înregistraț i statistic. De la 37.855 de turiști
în 2010, în anul 2015 se ajunge la 46.200 de sosiri, ceea ce înseamnă o creștere cu 22,04%.

64

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Evoluția sosirilor, înoptărilor și a duratei medii de ședere în municipiul Vatra Dornei, în perioada 2010 -2015

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei, INS
Reparti ția sosirilor relevă o pondere covârșitoare a cazării turiștilor în hoteluri, dar această situaț ie este posibilă și
datorită numărului mult mai ridicat al locurilor de cazare în hoteluri comparativ cu cele aferente altor structuri
turistice de cazare.
Distribu ția sosirilor de tu riști pe tipuri de structuri de primire – 2015

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei, INS
Vile turistice înregistrează 5,01% din totalul sosirilor, în timp ce pensiunile au găzduit 15,76% din totalul turiștilor
staț iunii. Structurile de tip camping și hoteluri pentru tineret (hosteluri) înregistrează ponderi reduse de sub 4%.
Preferin ța pentru hoteluri se constată atât la turiștii români, cât și la cei străini.
În perioada 2010 -2015, indicatorul sosiri de turiști a cunoscut o tendin ță pozitivă, cu creșteri în ritmuri susț inute de la
an la an. Această situaț ie este justificată de creșterea interesului turiștilor pentru o staț iune complexă ce oferă un
pachet turistic bogat: sănătate, munte și o vacan ță activă. Diversitatea formelor de turism ce po t fi practicate în
Vatra Dornei în condi ții foarte bune a atras segmente diverse de turiști, de la adul ți și persoane de vârsta a treia
pentru turism balnear, până la tineri de toate vârstele, împătimi ți ai sporturilor montane și ai aventurii.
37.855 35.844 36.481 39.232 42.187 46.200187.885 191.662 195.996199. 842 195.870 193.036
4,965,35 5,375,094,644,18
012345678910
050000100000150000200000250000300000
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sosiri Înoptări Durata medie de ședere
73.13%0.67%3.38%5.01%2.05%15.76%
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Campinguri
Pensiuni turistice
65

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Sosirile și înnoptările turistice din Vatra Dornei înregistrează o evolu ție lunară destul de fluctuantă, fapt ce denot ă că
practicarea turismului are încă un pronun țat caracter sezonier. Astfel, lunile martie -aprilie sunt lunile cu cele mai
puține înnoptări turistice, în timp ce lunile de vară au cel mai ridicat număr de înnoptări turistice. Diferen ța dintre
c e l e d o u ă p e r i o a d e e s t e d e s t u l d e m a r e , n u m ă r u l m i n i m l u n a r d e î n n o p t ă r i t u r i s t i c e v a r i i n d î n j u r u l a 4 . 0 0 0 d e
înnoptări, în timp ce maxima este de circa 30.000 de înnoptări pe lună. Astfel, în municipiul Vatra Dornei, se observă
că cele mai multe înnoptări se produc în lunile iunie, iulie, august și septembrie.
Înnoptări în structuri de primire turistică în municipiul Vatra Dornei – 2015

Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei, INS
Durata sejurului cunoaște o scădere pe total circulaț ie turistică, dar și în structură, atât pentru turiștii români, cât și
p e n t r u c e i s t r ă i n i . U n s e j u r d e c i r c a 4 , 5 z i l e s u g e r e a z ă o î m b i n a r e a f o r m e l o r d e t urism practicate în staț iune,
turismul balnear fiind sus ținut și de alte forme de turism precum turism montan, turismul activ sau cel de week -end
care presupun șederi mai scurte.
Pentru a surprinde importan ța staț iunii Vatra Dornei pentru activitatea turistică din jude țul Suceava este relevantă
ponderea de ținută de cererea turistică a staț iunii în totalul celei din jude ț.
Importan ța staț iunii Vatra Dornei pentru jud. Suceava, 2015
Nr. sosori Nr. înoptări
Jud. Suceava 310.548 699.491
Municipiul Vatra Dornei 46.200 193.036
% Municipiul Vatra Dornei în jud. Suceava 14,87 27,59
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei, INS
Conform datelor furnizate de Institutul Naț ional de Statistică și de Direc ția Jude țeană de Statistică ponderea
staț iunii Vatra Dornei în circulaț ia turistică a jude țului Suceava este de circa 15% pentru sosiri și de aproximativ 30%
din înnoptări. Se constată faptul că atât sosirile, cât și înnoptările românilor de țin ponderi peste valoarea
corespunzătoare totalului. Prin urm are staț iunea Vatra Dornei de ține un loc important pentru activitatea turistică
din jude țul Suceava. Indicele de utilizare a capacităț ii reflectă gradul în care capacitatea de cazare disponibilă este
utilizată și se determină prin raportarea înnoptărilor l a numărul de locuri disponibile în sta țiune.

10405 10504
4024925017949215692724729020
187201694115911
11032
0100002000030000
Înoptări
66

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Evolu ția indicelui de utilizare a capacităț ii de cazare în muncipiul Vatra Dornei
Tipul unită ții 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Hoteluri 39,05 38,24 40,98 37,86 35,68 35,68
Hosteluri 10,03 13,70 16,07 7,94 7,51 7,08
Moteluri – 4,05 2,57 4,31 6,25 6,44
Vile turistice 20,60 23,58 13,46 15,36 13,37 10,94
Campinguri 5,81 5,65 10,44 14,28 5,95 10,58
Pensiuni turistice urbane 14,31 12,58 11,03 11,91 18,.93 18,32
TOTAL 31,47 30,93 32,47 30,80 29,29 28,69
Sursa : Fișa localității muncipiului Vatra Dornei, INS
Se constată o evolu ție oscilantă a gradului de ocupare în municipiul Vatra Dornei, dar tendin ța generală este
descrescătoare. Cel mai ridicat indice este cel aferent anului 2010, când se înregistrează u n g r a d d e o c u p a r e d e
31,47%. În anul 2015 se ajunge la o rată a ocupării de 28,69%. În structură, hotelurile înregistrează un grad de ocupare
peste medie, campingurile și motelurile fiind structurile cu indicele cel mai scăzut, dar justificat de sezonalita tea
activităț ii acestor structuri.
Făcând o compara ție, în anii 2003 -2006 indicele de utilizare netă a capacităț ii de cazare în func țiune din Vatra Dornei
era mult mai ridicat, valorile înregistrate fiind apropiate de 40%. Odată cu crearea de noi structuri de cazare și
creșterea capacităț ii de cazare în func țiune de la nivel local, indicele a început să descrească treptat, până la
valoarea actuală.
ANALIZA PRODUSELOR CONCURENTE31
În domeniul ofertei turistice, concuren ța dintre diferite zone (obiective) turistice este influen țată de natura
obiectivelor/atrac țiilor turistice și/sau natura formei de turism practicabile. Astfel, intensitatea concuren ței este
diminuată datorită specificităț ii obiectivelor/atrac țiilor turistice din fiecare zonă. Raportându -ne la a realul turistic
Țara Dornelor, concuren ța directă este reprezentată de zonele/locaț iile turistice ce oferă, în special, posibilitatea
practicării uneia dintre următoarele forme de turism:
 turism balnear – formă a turismului în care motivaț ia destinaț iei e ste păstrarea sau redobândirea sănătăț ii;
 turism activ și montan – drume ții, mountain -bike, echita ție, schi, river -rafting, alpinism, etc.
 turism rural, agroturism – formă de turism motivată de dorin ța de întoarcere la natură, la viaț a și obiceiurile
tradi ționale și presupune șederea în gospodăria țărănească (fermă sau pensiune agroturistică) sau într -un
han, pensiune; turistul poate fi implicat, mai mult sau mai pu țin, în activităț ile tradi ționale ale respectivei
zone sau gospodării; atractivitate dat ă de păstrarea datinilor și obiceiurilor străvechi, folclor bogat și variat,
elemente originale de etnografie și artizanat și de un cadru natural pitoresc, nepoluat .
Turismul Balnear
Concuren ța, în cazul acestei forme de turism, este reprezentată de staț iunile balneo -climaterice, din Regiunea Nord
Est, cum ar fi: Slănic Moldova, Târgu Ocna, staț iunea Băl țătești, staț iunea Durău, Oglinzi, Negulești, Cacica. De
asemenea, în jude țul Maramureș se remarcă staț iunile balneo -turistice Ocna Șugatag și Borșa.
Slăn ic Moldova are un potențial balnear datorat în special de resursele hidrominerale – 22 izvoare de ape minerale
terapeutice utilizate în cura internă și externă (carbonatate, bicarbonatate, ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice și oligom inerale) și de gazele terapeutice (utilizate pentru tratamentul bolilor cardio –
vasculare).
31 Informații preluate din Planul de Marketing pentru promovarea arealului turistic Bazinul Dornelor, 2010
67

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Potențialul turistic al stațiunii Târgu Ocna este determinat în special de resursele hidrominerale în exploatate în
cadrul Centrului de tratament balnear Parc Măgur a (7 izvoare minerale de ape clorurate, sodice, bicarbonate,
magnezice) și de Salina Târgu Ocna care beneficiază de un microclimat specific cu efecte terapeutice deosebit de
valoroase pentru tratarea afecțiunilor respiratorii.
Apele minerale din stațiunea Bălțătești sunt indicate în tratamentul unor afecțiuni ale aparatului locomotor,
afecțiuni vasculare periferice, afecțiuni ale sistemului nervos, afecțiuni respiratorii.
Climatul subalpin tonic -stimulant al stațiunii Durău , aerul curat, fără praf și part icule alergice, atmosfera ozonată
sunt principalii factori naturali de cură.
Apele minerale din stațiunea Oglinzi sunt clorosodice, de mare concentrație. Are un microclimat specific zonei
colinare, cu o circulație atmosferică moderată și fără temperaturi excesive. Aerul este bogat în ioni negativi, este
ozonat și are un efect tonifiant asupra organismului.
Apele de Negulești (10 izvoare) sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Substanța uscată variază în funcție de
perioada anului 26 -40g/l. În apropier ea izvoarelor sărate există un izvor cu apă dulce ce conține elemente
oligoradioactive, calitate care le indică în tratamentul conjunctivitelor alergice și nespecifice cât și al
blefaroconjunctivitelor. Centrul balnear la Ghermănești , situat la aproximativ 25 de kilometri de Huși, captează apa
de la izvoarele minerale sulfuroase aflate în apropiere.
Localitatea Ocna Șugatag este și staț iune balneară, datorită izvoarelor minerale clorosodice și lacului sărat, format
prin prăbușirea unor mine vechi de exploat are a sării. Apele minerale sunt recomandate în tratarea unor afec țiuni
reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ginecologice sau ale aparatului locomotor. Staț iunea dispune de
facilităț i de tratament: bazine cu apă minerală caldă sau rece, fizioterapie, electroterapie, aerosoli, gimnastică
medicală, etc.
Turism Montan și Activ
În Regiunea Nord Est, practicarea turismului montan are condiții foarte bune de dezvoltare datorită potențialului oferit de Carpații Orientali. Se pot practica drumețiile mon tane, sporturi de iarnă, dar și activităț i specifice turismului
de aventură și sportiv: alpinismul, escalada, mountain -bike, zboruri cu parapanta. Pot fi amintite zonele montane
Vânători – Neam ț, Ceahlău, Cheile Bicazului – Hășmaș și Călimani care prezintă un ridicat poten țial pentru acest tip
de turism.
Stațiunea turistică Gura Humorului
Prin Hotărârea Guvernului nr.114/2005 s -a aprobat atestarea localităț ii Gura Humorului, jude țul Suceava, ca staț iune
turistică de interes naț ional. Începând cu luna ianua rie 2010, Pârtia de schi "Șoimul", a fost dată în folosin ță, fiind
dotată cu instalaț ie de nocturnă pe toată lungimea de 1.350 metri, telescaun și cu o instalaț ie de produs zăpadă. De
asemenea la baza pârtiei există parcare pentru 360 autoturisme și 9 auto care. În zona de agrement "Ariniș" a fost
construită o piscină acoperită, de dimensiuni olimpice, un bazin de înot destinat copiilor, și au fost amenajate și
construite opt terenuri de sport, plus o nocturnă, precum și un patinoar artificial.
Piatra Neam ț
Municipiul Piatra -Neam ț a fost atestat, în octombrie 2009, drept staț iune de interes naț ional. Principalele atrac ții
turistice:
 Pârtie schi pe dealul Cozla (Piatra Neam ț): lungimea pârtiei = 965 m; diferen ța de nivel = 260 m; telescaun,
instalaț ie nocturnă;
 Telegondola este cel mai simplu și rapid mijloc de transport pentru a ajunge la pârtia de schi de pe dealul
Cozla, și modul i deal prin se poate admira orașul și împrejurimile de la o înălțime considerabilă;
 Baza hipică "Virgil Bărbuceanu" Piatra Neam ț oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru pe traseul
Batca Doamnei (1 zi), agrement cu sania trasă de cai, practicarea echitaț iei de agrement etc.;
68

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

 Complexul Turistic de Agrement – oferă facilită ți de cazare, bazin olimpic, bazin pentru copii, patinoar,
terenuri sportive etc.;
 Rezervaț ia paleontologică Cozla- Pietricica -Cernegura. Mun ții Cozla (679 m), Pietricica (530 m) și Cernegura
(852 m) străjuiesc orașul Piatra Neam ț la nord, est și, respectiv, sud, oferind posibilitatea realizării de a
numeroase drume ții montane. Pe Muntele Cozla, plecând de la locul numit "Trei coline"(staț ia de sus a
telegondolei) la o jumătate de oră de mers spre NV pe culme, printr -o pădure de fag, se poate ajunge la
monumentul natural numit "Trei căldări" (sau "Căldările uriașilor" potrivit legendei). Este vorba de trei
marmite de eroziune formate într -un monolit de gresie datorită erodării exer citate de vânt sau de ape.
Tîrgu Neam ț
Una dintre principalele atrac ții turistice este Rezervaț ia de Zimbri Dragoș Vodă care se întinde pe aproximativ 11.500
ha și este una dintre cele patru arii protejate incluse în Parcul Natural Vânători -Neam ț. În prezent rezerva ția
cuprinde, pe lângă popula ția de zimbri, și exemplare de cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, urși, lupi,
precum și o diversitate de specii de păsări. În rezervaț ie se mai găsesc și câteva iazuri, special amenajate pentru
pescuit, cu frumoase exemplare de crap, caras, șalău, știucă sau biban, cel mai atractiv fiind "Lacul Zimbrărie" situat
chiar la intrarea în rezervaț ie, pe partea stângă, și care este foarte bine îngrijit.
Depozitul de Armăsari Dumbrava are un efectiv importa nt făcând parte din 8 rase deosebite. Oferă posibilitatea de
practicare a turismului ecvestru: plimbări călare pentru agrement ,plimbări cu trăsura, lecții de călărie, lecții de sărituri peste obstacole. În împrejurimile orașului se pot face drume ții, mountain -bike, ATV.
Durău
S i t u a t ă l a 1 0 0 k m d e P i a t r a N e a m ț ș i l a 6 k m S V d e c o m u n a C e a h l ă u ( d e c a r e a p a r ți n e d i n p u n c t d e v e d e r e
administrativ), la o altitudine de 780 -800 m la poalele faimosului masiv Ceahlău (în partea de NV) – renumit pentru
legendele sal e și tradi țiile magice – staț iunea se află într -o regiune montană frecventată încă din secolul al XVIII -lea.
Staț iunea ,deschisă în toate anotimpurile anului, este recomandată pentru odihnă și tratament al nevrozelor
astenice, a stărilor de slăbiciune, a anemiei, pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale. Există
posibilitatea de a efectua excursii pe Ceahlău (Ocolașu Mare -1907 m și Toaca -1904 m) și de a practica sporturile de
iarnă (pârtie de schi, cu diferite grade de dificultate).
Stațiunea Borșa , jude țul Maramureș dispune de un relief foarte variat, din punct de vedere morfologic și geologic,
fiind compus din trei unităț i: Mun ții Rodnei, mun ții Maramureșului și Depresiunea Maramureș. Acestea conservă
creste înguste, căldări glaciare cu pere ți abrup ți, văi alpine, văi sălbatice cu povârnișuri foarte înclinate, oferind
cadrul ideal pentru cei ce practică un astfel de turism. Se remarcă prin:
 varietate de trasee montane în Mun ții Rodnei și în mun ții Maramureșului – poarta de intrare în Parcul
National al Munților Rodnei;
 practicarea sporturilor de iarnă; infrastructura de schi este dezvoltată, 4 pârtii dispunând de telescaun și
teleschi;
 în stațiune se află prima trambulină, natural amenajată, de sărituri cu schiurile (50 m înălțime);
 posibilitatea practicării cicloturismului, mountainbike, rafting, pescuit sportiv etc.
Turism Rural și Agroturism
Concuren ța pentru arealul Țara Dornelor este reprezentată de către alte zone în care se păstrează nealterate
obiceiuri, tradiț ii, elemente origina le de etnografie și artizanat etc. La nivelul Regiuni Nord Est se remarcă zonele
etnografice Neamț și Suceava.
Zona etnografică Neamț este remarcabilă prin frumusețe, valoare și autenticitatea produselor de artă populară
meșteșugărească. Asociația de artă populară meșteșugărească Nemțeancă din Tg. Neamț prezintă produse ca: port
popular pentru bărbați, port popular pentru femei, ștergare și fe țe de masă, obiecte casnice din lemn, obiecte
decorative din lemn sculptat, goblenuri, măști, broderii, cusături, scoarțe, carpete și lăicere. Muzeul „Neculai Popa”,
69

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

din satul Târpești, adăpostește colecțiile: etnografică, arheologică, numismatică, de artă religioasă, artă naivă,
precum și curtea bogată în sculpturi în piatra și lemn, galeria de artă etc. Casa muzeu Vasile Găman din satul Lunca, comuna Vânători, județul Neamț, cuprinde exponate numeroase și diverse: picturi în lemn, manuscrise vechi, unelte pentru agricultură, pentru ocupații casnice, costume populare, exponate din ceramică. Arta prelucrării lemnului este
complet reprezentată prin atelierul, uneltele de prelucrare a lemnului, dălțile pentru sculptat lemnul, obiectele de
uz casnic confecționate din lemn.
În județul Suceava se remarcă și alte zone cu atractivitate ridicată pentru această formă de turism. Tradiția în olărit,
străvechi meșteșug, practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri este continuat de renumiții meșteri
olari de la Rădăuți și de meșterii olari de la Marginea, care sunt renumiți prin ceramica neagră și cea roșie utilitară. Vasele de Rădăuți se disting prin fondul alb cu desene cu maro, verde, galben sau fondul roșu sau verde cu desene
geometrice sau florale stilizate, cu alb, verde, maro, cărămiziu. Printre localităț ile, din afara arealului Țara Dornelor,
consacrate deja în pr acticarea acestui tip de turism pot fi amintite: Sucevi ța, Vama, Moldovi ța, Putna, Mănăstirea
Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Poiana Șarului, Brodina, Râșca, Marginea, Argel. Județul Bacău se remarcă printr-
un tezaur etnografic și folcloric de mare orig inalitate, prezentat în cadrul centrelor etnografice Balcani, Brusturoasa
– important centru de țesături, cojocărie și prelucrarea lemnului; Fundu Răcăciuni, Berzunți; muzeul etnografic
Prăjești cu țesături, cusături, obiecte din lemn din satele de la poal ele culmii Pietricica; muzeu etnografic Dofteana;
Oituz – important centru de olărit și împletituri din ramuri de alun, arta decorării Prăjești; manifestări etnoculturale și
religioase tradiționale; târguri și expoziții muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane etc. Sunt celebre obiceiurile
tradi ționale de Crăciun din comunele de pe Valea Muntelui : Dărmănești, Comănești, Agaș, Asău, Brusturoasa.
În județul Botoșani : pot fi amintite localitatea Vorona constituie un centru cu vechi tradiții etno -folclo rice, Tudora
este un centru etnografic cu elemente de artă populară, tradiții și obiceiuri bine păstrate care are o renumită echipă de dansuri populare; Comuna Ștefănești în județul Botoșani este centru de ceramică neagră păstrătoare a tradițiilor
meșteșug ărești populare.
Principalele atrac ții ale județului Maramureș pentru turismul rural o reprezintă zonele etnografice ale
Maramureșului și meșteșugurile specifice zonei. Țara Maramureșului, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului se deosebesc prin specificul lor folcloric, tradi ții și meșteșuguri ce se mai păstrează și în ziua de astăzi.

Guvernanța locală32
Din punctul de vedere al organizării administrativ -teritoriale, teritoriul Rom ân i e i e s t e f o r m a r t d i n 4 1 d e j u d e ț e î n
cadrul cărora se regăsesc 103 municipii, 320 și 2859 de comune. Acestora li se adaugă alte diviziuni precum sate și
sectoare în cazul municipiului Bbucurești. La nivel regional teritoriul este împărțit în 8 regiuni de dezvoltare, dar fără
personalitate juridică.
La data de 7 iulie 2000 orașul Vatra Dornei a fost declarat municipiu prin Legea 123/2000 și este localizat în județul
Suceava, județ ce face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord -Est.
Conform legii administrației publice locale (215/2001), administrația publică în unitățile administrativ -teritoriale se
organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității
autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de
interes deosebit.
Municipiul Vatra Dornei, este unitate administrativ teritorială, alcătuită din localitatile – Vatra Dornei, Rosu, Argestru
si Todireni. Acesta este persoană juridică de drept public cu capacitate juridică deplină, care de ține un patrimoniu
32 Informații preluate din Statutul Municipiului Vatra Dornei aprobat prin HCL 164/30.09.2014
70

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

propriu format din domeniul public și domeniul privat, exercitându -și, în condi țiile legii, autoritatea pe teritoriul
anume delimitat prin lege. Localitatea este clasificată ca făcând parte din categoria municipiilor de rangul II, potrivit
prevederilor Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naț ional – Secțiunea a IV -a –
Rețeaua de localităț i și este subiect juridic de drept fiscal, titular al codului de înregistrare fiscală și al conturilor
deschis e la unitatea teritorială de trezorerie, precum și la unităț ile bancare. Municipiul este titular al drepturilor și
obliga țiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apar țin domeniului public și privat în care
acestea sunt parte, p recum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiț iile legii. In justiț ie,
municipiul Vatra Dornei este reprezentat de primar. Acesta poate împuternici o persoană cu studii superioare
juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului sau un avocat, care să reprezinte
interesele municipiului.
Municipiul Vatra Dornei poate intra în raporturi juridice cu alte autorită ți sau institu ții și persoane fizice, în condiț iile
legii iar la nivel administrativ , documentațiile de aprobare a bugetului de venituri și cheltuieli prezentate Consiliului
local, cuprind forma consolidată a bugetelor componente.
Structural, bugetul consolidat al municipiului Vatra – Dornei cuprinde:
 bugetul local al municipiului Vatra – Dornei;
 bugetul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii sau subvenții de la bugetul local;
 bugetul instituțiilor publșice finanțate integral din venituri proprii;
 bugetul împrumuturilor externe și interne.
Instituțiile publice care gestionează bugetul public al municipiului Vatra – Dornei, ai căror conducători au calitatea
de ordonatori terțiari ai bugetului local, sunt următorii:
 unitățile de învățământ preuniversitar;
 Spitalul Municipal Vatra – Dornei.
Evoluția veniturilor bugetului public al municipiului Vatra – Dornei pe perioada 2010 – 2014, este următoarea:
 2010 – 41.974.000 lei;
 2011 – 29.927.559 lei;
 2012 – 35.451.744 lei;
 2013 – 35.346.591 lei.
Veniturile bugetului municipal pentru anul 2014 au fost de 32.761.630 lei.
Consiliul Local în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, hotărăște cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
române sau străine, în vederea finanțării sau realizării în comuna unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local. De asemene a, acesta poate hotărâ, înfrățirea cu alte localități din alte țări, sau asocierea, cooperarea
cu alte unități administrativ – teritoriale din alte țări precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale
administrației publice locale în veder ea promovării unor interese comune.
Consiliu Local al Municipiului Vatra – Dornei, este înfrățit cu următoarele localități:
 Kozieglowy – Polonia – din data de 06.12.2006;
 Florești – Republica Moldova – din data de 29.06.2006;
 Yasinya – Ucraina – din data d e 26.09.2007.
Acțiunile desfășurate în colaborare cu localitățile înfrățite au avut caracter cultural, schimburi de experiență privind
implementarea proiectelor europene (localitatea Kozieglowy Polonia) și acțiuni de tip “ people to people ”.
71

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

La data de 2 6.01.2016 a fost arpobată noua organigramă a Primăriei Municipiului Vatra Dornei prin HCL 8/2016,
aceasta prezentând următoarea formă de organizare a administrației publice locale :

72

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

EVALUAREA EFICIENTĂ A MEDIULUI URBAN EXISTENT
Principalele probleme identificate la nivelul municipiului VATRA DORNEI
Municipiul Vatra Dornei este situat în nord -estul României, în partea sud – vestică a Bucovinei, apaț inând de jude țul
Suceava și având urmatoarele coordonate 47°21’ latitudine nordică si 25°22 ’ longitudine estică.
Municipiul Vatra Dornei are o suprafaț ă de 14.434 ha și este situat la o altit udine de 804m, la confluen ța râurilor
Dorna și Bistri ța, în depresiunea Dornelor, cuprinsă pe două laturi între Obcina Mare și Obcina Mestecănișului și pe
latura nord -vestică de Mun ții Bistri ței.
Localitatea Vatra – Dornei este traversată de șoseaua europe ană E 58 (DN 17), importantă cale rutieră care leagă
Bucovina de Transilvania. Distanțele din Vatra – Dornei până la cele mai apropiate orașe pe această șosea sunt
următoarele: 110 km până în municipiul Suceava (reședința județului), 43 km până în municipi ul Câmpulung
Moldovenesc, 84 km până în municipiul Bistrița, 74 km până în orașul Gura – Humorului.
Altă cale rutieră importantă care străbate municipiul Vatra – Dornei este șoseaua națională DN 17 B, care asigură
legătura cu județul Neamț. Pe această șose a, Vatra- Dornei se află la 156km de municipiul Piatra – Neamț, 52 km de
orașul Broșteni și 130km de orașul Bicaz.
Având o așezare prielnică, Depresiunea Dornei este un ținut populat, fiind legată printr -o re țea de cale ferată cu
toată țara. Municipiul Vatr a – Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară
Suceava – Vama – Floreni – Ilva Mică, care traversează centrul municipiului. Există două stații C.F.R. aflate la mică
distanță una de cealaltă: Gara Vatra – Dornei (constru ită în 1902) și Gara Vatra – Dornei Băi (construită în 1910).
Aeroportul cel mai apropiat este cel de la Salcea situat în apropierea municipiului Suceava și se află la o distanță de
circa 120 km.
Cu o bogată istorie în dezvoltarea culturală și urbană, șa data de 17 decembrie 1907, Vatra – Dornei este declarat
oraș al Imperiului Austro – Ungar, iar prin Legea 123 din 7 iulie 2000, orațul Vatra Dornei a fost declarat municipiu.
Vatra Dornei este înconjurată de mun ți înal ți, acoperi ți cu păduri de brazi și m olid, care adăpostesc regiunea în
timpul verii de curen ți și iarna de viscole. Localitatea se remarcă în primul rând prin apele minerale cu efecte
terapeutice, fiind un important centru balnear, prin facilită țile deosebite practicării turismului sportiv: pârtiile de
schi, trasee montane, dar și prin resursele naturale deosebite: arii protejate . Cultura și tradi țiile locului sunt conservate
în cadrul Muzeului etnografic și Muzeului de Științ e ale Naturii .
Cunoscută staț iune balneară, Vatra Dornei dispune d e Baze de tratament ce au la bază remedii naturiste, cu
precădere apa minerală. Bazele de tratament aflate în stațiune au o capacitate zilnică ridicată de proceduri
terapeutice: băi calde în cada cu ape minerale, împachetări cu nămol și parafină, electrote rapie, hidroterapie, masaj,
gimnastică medicală, saună, mofete artificiale, kinetoterapie. Există izvoare speciale pentru cură internă cu apă
minerală.

73

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

În urma unei analize detaliate asupra contextului actual în municipiul Vatra Dornei, au fost ident ificate principalele
probleme în dezvoltarea acestuia:
Municipiul Vatra Dornei, situat în Depresiunea Dornelor la confluen ța râurilor Dorna și Bistriț a, este accesibil
rutier, feroviar și aerian prin câi de comunica ție moderne. Dar cu toate acestea, municipiul întâmpină
dificultăț i în domeniul înfrastructurii rutiere locale . Străzil e locale se află într -o stare avansată de degradare ,
un procent mic dintre ele aflându- se în proces de reabilitare. În cadrul infrastructurii tehnice se simte lipsa unui
sistem de alimentare cu gaz metan .
Datorită traversării orașului de către calea ferat ă și șoseaua destinată traficului greu , ele aflandu -se în
imediata apropiere a râului Dorna, se înregistrează un grad ridicat de disconfort atât vizual cât și olfactiv sau
fonic . Traversarea la nivelul câii ferate pentru pietoni, din centrul orașului nu es te amenajată corespunzator,
aceasta realizandu -se direct și înregistrându -s e u n r i s c m a r e d e a c c i d e n t e , ( l a u n i n t e r v a l d e 2 -3 ore trenul
staționeaza în Gara B ăi).
Zona centrală remarcabilă prin prezen ța unei străzi cu caracter pietonal si a fondului clăd it cu valoare de
patrimoniu architectural este caracterizată printr -o stare a clădirilor precară iar la nivel de imagine urbană
unele dintre ele au fost renovate fără să se țină cont de normele urbanistice în ceea ce privește aspetul
exterior al clădirilor d i n a c e a z o n ă . U n fond clădit aflat în stare avansată de degradare se regăsește și în
stațiune, unde restaurarea cazinoului orașului nu a fost finalizată. Alături de acestea se numară și fostele vile
ale sindicatului care necesită să treacă printr -un proc es de renovare, ele reprezentând elemente de potential în
dezvoltarea infrastructurii turistice. Tot elemente de poten țial sunt și zonele industriale specifice confecț iilor
metalice și prelucrării lemnului, din partea de nord și de est a orașului. Deși au un fond clădit aflat în stare rea,
ele pot fi valorificate aducând beneficii profilului economic al orasului. O situție similar, cu un fond construit
degradat , o prezintă și zonele de locuințe colective.
Infrastructura turistică este bine reprezentată de hoteluri, vile și pensiuni turistice, dar sunt greu accesibile
datorită re țelei de drumuri locale aflate în proces de reabilitare sau într -o stare avansată de degradare .
Infrastrcutura turistică este completată de prezen ța a 4 pâ rtii: 3pentru schii alpin, una dintre ele dotată cu
telescaun, iar celelalte cu teleschi. A patra pârtie este pentru schi fond și se află în Parcul Runc.
Promovarea turistică se realizează în prezent prin organizarea diferitelor evenimente pe parcursul în tregului
an, evenimente care promovează tradiț iile locale din arealul Turistic „Țara Dornelor”. Procesul de promovare
este îngreunat de lipsa unei infrastructure turistice de calitate care să răspundă cerin țelor actuale și moderne
ale unui turism competitiv pentru staținea balneo -climateric ă Vatra Dornei.
Sistemul de învățământ profesional și tehnic are un impact asupra ratei șomajului. Rata ridicată a șomajului
tinerilor din grupa de vârstă 15 – 24 ani și ponderea ridicată a acestora în numărul total al ș omerilor sugerează
o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalitățile obținute în plan ocupațional. Riscul de
șomaj crește și șansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educație este mai scăzut.
Dezvoltarea economică este încă defectuoasă , datorită lipsei unei strategii de dezvoltare a întreprinderilor, a
managementului, a resurselor de menținere a investițiilor, împreună cu pierderea piețelor de desfacere și
reducerea nivelului de competivitate al produselor.
74

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Analiza SWOT
MEDIUL INTERN

Puncte TARI
Specific geografic și resurse
 Peisaje naturale deosebite;
 Relief muntos – favorabil practicării turismului
activ și de recreere, pe toată perioada anului;
 Climatul montan nepoluat favorabil
organismului;
 Perioada lungă de zile cu zăpadă în timpul
sezonului de iarnă (120 zile);
 Existența exemplarelor protejate rare (floare de
colț, turba roșie, etc.);
 Existența unui număr impresionant de izvoare minerale;
 Prezen ța factorilor naturali de cură;

Protecția mediului și biodiversitatea
 Existența ariilor naturale protejate;
 Raport ările anuale ale APM Suceava nu indică,
pentru zona staț iunii, valori crescute ale
concentraț iilor maxime admise pentru poluan ții
monitorizaț i, în apă, aer, sol, vegetaț ie;
 Diversitatea florei și faunei corelată cu existen ța
unor habitate, în special forestiere și acvatice,
parte din ele nealterate;
 Existen ța unor ac țiuni de protejare a vânatului și
de sanc ționare a braconajului ;
 Suprafața mare a spațiilor verzi amenajate din
Vatra Dornei .

Puncte SLABE
Specific geografic și resurse
 Risc geomorphologic reprezentat prin curgeri de noroi, toren țialitate, alunecări de teren;
 Poluarea solului, apei și aerului datorită activităț ilor miniere, deversărilor sau depozitarea
anumitor deșeuri/resturi materiale direct în
mediul înconjurător;
 Inversiuni termice;
 Ploi toren țiale, vânturi tari și vijelii;
 Producerea forma țiunilor de ghea ță pe râurile
Bistri ța Aurie și Dorna;
 Fertilitatea slabă spre medie a solurilor ce
influen țează modul de utilizare al terenurilor
agricole;
 Defrișări masive de -a lungul timpului;
 Scoaterea unor suprafe țe de teren din circuitul
silvic și degradarea acestora.

Protecția mediului și biodiversitatea
 E x i s t e n ț a u n e i z o n e d e 1 . 3 0 3 h a c u d e f i c i t de
vegetație forestieră și disponibilități de împădurire;
 Situri contaminate datorită activităț ii antropice;
 Poluarea solului, apei și aerului datorită activităț ilor miniere, deversărilor sau depozitarea
anumitor deșeuri/resturi materiale direct în mediu l înconjurător;
 Defrișări masive de -a lungul timpului;
 Lipsa unei educaț ii adecvate în ceea ce privește
protec ția mediului înconjurător și dezvoltarea
durabilă.

75

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Puncte TARI
Dezvoltare urbană
 Pozi ționarea la intersec ția unor importante căi de
comunicaț ie ce fac legătura între Bucovina și
Transilvania (prin Drumul European E58 – DN 17)
sau Bucovina și Moldova (prin Drumul Naț ional
DN 17B);
 Municipiul se află pe traseul TENT -T feroviar;
 Aeroportul de la Salcea (lângă municipiul
reședin ță de jude ț Suceava), aflat la o distaț ă de
130 km de Vatra Dornei;
 Aerodromul de la Floreni se află la o distan ță de
aprox. 12 km;
 Existen ța u n u i f o n d c l ă d i t c u v a l o a r e d e
patrimoniu arhitecturală;
 Creșterea semnificativă a fondului de locuințe de la nivel local în perioada 2008 -2012;
 Creșterea suprafeței locuibile medii per locuință și a suprafeței medii locuibile pe persoană, față
de anii precedenți;
 Ponderea ridicată a gospodăriilor racordate la
rețeaua de apă și canalizare;
 Ponderea ridicată a rețelei de dist ribuție a apei
potabile cu o vechime de 0 -5 ani (65%);
 Existența stației de tratare a apelor uzate;
 Existența rețelei de distribuție a energiei termice;
 Ponderea ridicată a locuințelor racordate la
rețeaua de energie electrică.
 Existența operatorilor e conomici pentru
colectarea și transportul deșeurilor.

Puncte SLABE
Dezvoltare urbană
 Infrastructură rutieră nemodernizată (număr mic de străzi care au fost modernizate în ultimii 5 ani);
 Traversarea municipiului de c ătre calea ferată și
două artere principale (Drumul European E58 –
DN17 și șoseaua destinată traficului greu);
 Gradul de uzură foarte ridicat a re țelelor tehnico –
edilitare;
 Gradul ridicat de uzură fizică și morală a infrastructurii de canalizare;
 Ponderea ridicată a rețelei cu o vechime de peste
25 ani, care prezintă disfuncționalități (30%);
 Existența unor dificultăți în ceea ce privește
tratarea apei potabile în perioada sezonului rece;
 Existen ța dificutăț ilor în func ționare a sistemului
de alim entare cu energie termică a municipiului –
grad ridicat de uzură a Centralei Termice pe
Biomasă;
 Sistem de iluminare public î nvechit;
 Scăderea numărului de spații publice amenajate
pentru depozitarea deșeurilor, față de anii anteriori.
 Stare avansată de d egradare a fondului construit
cu valoare de patrimoniu architecturală;
 Planul Urbanistic General (PUG) neactualizat din
anul 1998;
 Imagine urban ă neadecvată datorită
nerespectării normelor urbanistice prevăzute prin lege .

76

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Puncte TARI
Resurse umane și aspecte sociale
 Densitatea urbană a populației inferioară celei
înregistrate la nivel județean ;
 Ponderea populaț iei adulte a municipiului Vatra
Dornei este mai ridicată decât cea înregistrată la
nivelul jude țului, regiunii și țării;
 Valoarea ridi cată a ratei de dependență
demografică;
 Rata inferioară a mortalității infantile, în
comparație cu situația din județ, regiune sau din țară;
 Rata pozitivă a soldului schimbărilor de
reședință;
 Numărul mare de unități și structuri de
învățământ;
 O ușoară creștere a numărului de salariaț i, în
ultimii ani;
 Ponderea populației fără nicio școală absolvită
este inferioară valorii înregistrate la nivel
național;
 Existen ța Clubului Copiilor Vatra Dornei și a
Clubului Sportiv Școlar Vatra Dornei ;
 Numărul mai sc ăzut de locuitori ce revin la un
medic, medic stomatolog, farmacist sau personal sanitar mediu decât la nivel județean, regional
sau național ;
 Existen ța în cadrul Primăriei Municipiului Vatra
Dornei a Serviciului de Asisten ță Socială;
 Numărul ridicat de evenimente culturale artistice
de la nivel local;
 Existența Muzeului de Științele Naturii și Cinegetică și a Muzeului de Etnografie și Folclor;
 Numărul mare de monumente istorice de interes național și local.

Puncte SLABE
Resurse umane și aspecte sociale
 Populaț ie îmbătrânită demografic neavând
capacitatea de regenerare;
 Sporul natural al populaț iei este negativ;
 Dezechilibrul ușor al distribuției populației pe
sexe;
 Asimetria piramidei vârstelor în cadrul grupelor
de vârstă peste 60 de ani; supramortalitatea populație masculine;
 Gradul ridicat de îmbătrânire a populației;
 Valoarea scăzută a ratei de înlocuire a forței de muncă;
 Lipsa for ței de muncă calificate și a cursurilor de
formare profesională ;
 Scăderea numărului de cadre didactice față de anii anterior;
 Trendul descendent al populației școlare în ultimii ani;
 Starea precară a unor unități educaționale;
 Numărul mare de locuitori ce revin la un medic de familie, în comparație cu situația de la nivel regional sau național;
 Numărul foarte mic al medicilor specialiști și a unui personal medical calificat în cadrul Spitalului Municipal Vatra Dornei ;
 Starea precară a echipamentelor din sistemul
sanitar.

77

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Puncte TARI
Economia municipiului
 Rețea specifică comer țului cu ridicata și
amănuntul bine dezvoltată ;
 Trendul descendent al numărului de șomeri
înregistrați în perioada ianuarie 2010 – aprilie
2014;
 Apari ția în ultimi ani, a asociaț iilor agricole
familiale și a societăț ilor agricole private,
dezvoltate îndeosebi pe baza fondurilor
europene accesate ;
 Diversitatea culturilor existente;
 Interes ridicat faț ă de certificarea ecologică a
suprafe țelor agricole ;
 Industrie alimentară bine dezvoltată, fapt demonstrate prin existen ța unor branduri
cunoscute la nivel naț ional dar și internaț ional
(Dorna, LaDorna, Bucovina, Aqua Carpatica);
 Practicarea ocupaț iilor tradi ționale : păduritul,
lemnăritul, tâmplăria, fabricarea produselor casnice de dimensiuni reduse și a instrumentelor
muzicale tradi ționale, culesul fructelor de
pădure, al ciupercilor și plantelor medicinale, piscicultura ;
 Sectorul serviciilor bine dezvoltat prin prezen ța
numeroaselor tipuri de activităț i specifice acestui
sectorș
 Concentrarea princi palelor sectoare de activitate
economică în municipiul Vatra Dornei, ceea ce întărește pozi ția și rolul său în cadrul sistemului
regional.

Puncte SLABE
Economia municipiului
 Lipsa unor întreprinderi mari din sectorul
secundar sau primar, care s ă o f e r e l o c u r i d e
muncă;
 Lipsa unor zone dedicate dezvoltării industriei ușoare;
 Concentrarea economică la nivel local doar spre
trei tipuri de activităț i economice: comer ț,
industria prelucrătoare și hoteluri și restaurant;
 Colaborare redus ă intre insti tuțiile de învăț ământ
și mediul de afaceri pentru formarea resurselor
umane în func ție de nevoile pie ței muncii locale ;
 Necorelarea cerere – ofert ă;
 Scăderea puterii de cumpărare a membrilor
comunită ții;
 Scăderea numărului mediu de salariaț i din ultimii
ani, datorită crizei economice și plecării unui
procent mare din populaț ia locală în străinatate ;
 Infrastructura de susț inere a afacerilor slab
dezvoltată;
 Existen ța unei presiuni antropice puternice
asupra terenurilor agricole, arabile și împadurite;
 Munic ipiul Vatra Dornei de ține un procent mic de
suprafaț ă agricolă (aprox. 22 %) la nivelul regiunii
Țara Dornelor ceea ce duce la o suprafaț ă
cultivată redusă în comparaț ie cu celelalte
localităț i învecinate;
 Inexiste ța suprafe țelor certificate ecologic sau
aflate în process de conversie;
 Lipsa spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și al persoanelor disponibilizate.

78

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Puncte TARI
Turismul și Infrastructura Turistică
 Ofertă diversificată în ceea ce privește structurile
de cazare: hoteluri, peniuni, vile, campinguri;
 Existen ța unor baze de tratament balnear
modernizată;
 La nivelul jude țului Suceava, municipiul Vatra
Dornei de ține numărul cel mai mare de structuri
de cazare ;
 Stațiunea Vatra Dornei deține un loc important pentru activitatea turistică din județul Suceava, fapt demonstrate prin sosirile, cât și înnoptările românilor ce dețin ponderi peste valoarea
corespunzătoare totalului;
 Durata medie de cazare a turiștilor în stațiune
peste valoarea medie de la nivel național;
 Posibilitatea practicării unei palete largi de activități turistice.
 Existența ghizilor pentru trasee și activități
montane;
 Existen ța specialiștilor pentru inițierea în
activități sportive specifice: schi, alpinism, escală,
etc.;
 Existența pârtiilor de schi omologate;
 Organizarea festivalurilor cu impact național ce promovează cultura locală;
 Păstrarea și conservarea tradi țiilor și obiceilor
locale ;
 Obiective turistice naturale care atrag turiști din toată țara;
 Numărul mare de trasee turistice montan e
omologate;
 Existen ța Centrului Naț ional De Informare și
Promovare Turistică și a Serviciului de Salvamont.

Puncte SLABE
Turismul și Infrastructura Turistică
 Valorificarea insuficientă a potențialului turistic al
zonei;
 Pregătire de specialitate insuficientă în rândul
operatorilor de turism (personal structuri se
primire turistică);
 Infrastructura pentru drumeții (drumuri
forestiere, cărări de munte) nesemnalizate și neîntre ținute corespunzător (marcaje
corespunzătoare);
 Vârsta înaintată a instalațiilor de telescaun;
 Slaba dezvoltare a infrastructurii turistice, lipsa
magazinelor cu articole de specialitate pentru
turiști (suveniruri, hărți, ghiduri, pliante, articole sportive, etc.);
 Insuficiența materialelor informat ive despre
arealul turistic Țara Dornelor, și disponibilitatea
scăzută a acestora în limbi de circulație
internațională;
 Existența unei sezonalități destul de ridicate ale
turiștilor în ceea ce privește sosirile și înnoptările de la nivel local;
 Indicele destul de scăzut de utilizare a capacității
de cazare în funcțiune;
 Numărul scăzut de unități de cazare care oferă
turiștilor pachete all -inclusive;
 Nivel scăzut a duratei medii de ședere.

79

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Puncte TARI
Guvernanța locală
 Existența parteneriatelor și acordurilor de
colaborare cu unități administrativ – teritoriale
din țară și străinătate;
 Apartenen ța la asociaț ii de dezvoltare
(municipiul Vatra Dornei face parte AJAC –
Asociaț ia Jude țeană Apă – Canal) ;
 Implicarea activă a factorilor de decizie în
aplicarea politicilor și a planurilor de
acțiune economico -socială și sectoriale ;
 Interesul crescut al autorității administrației publice locale pentru tehnologiile informațiilor și
comunicării și societatea informațională;
 Exist ența instituțiilor și a infrastructurii necesare
furnizării serviciilor publice ;
 Experien ța recentă în implementarea de proiecte
cu finan țare nerambursabilă.

Puncte SLABE
Guvernanța locală
 Resurse financiare limitate și insuficiente;
 Lipsa unei resurse umane bine formată din
aparatele administraț iei publice locale;
 Lipsa unor instrumente de motivare pentru
personalul din administraț ia publică locală, find
afectat actul de politică publică.
 Participarea redusă la programe de perfecțion are
și de pregătire a personalului de la nivelul
administrației publice.

80

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

MEDIUL EXTERN
OPORTUNITĂȚI
Specific geografic și resurse
 Situarea municipiului Vatra Dornei într- o regiune
încadrată în categoria celor cu climat specific
depresiunilor intramontane și mun ților;
 Situat într -o zonă cu importante resurse hidrice,
datorită caracteristicilor geologice,
morfometrice și elementelor climatice ;
 Valorificarea și promovarea tipurilor de ape minerale existente în staț iune;
 Folosirea poten țialului crescut a celor a surselor
pentru cură externă și i zvoarelor pentru cură
internă;
 Adoptarea unor măsuri de extindere a fondului forestier prin împăduriri, ce conduc la diminuarea efectelor deșertificării, degradării terenurilor
agricole, eroziunii eoliene și pluviale.
Protecția mediului și biodiversitatea
 Conservarea biodiversității reprezintă o temă de
interes la nivel naț ional și European;
 Fondurile comunitare prev ăzute pentru perioada
de programare 2014 -2020 dedicate
prevenirii/combaterii schimbărilor climatice, creșterii eficien ței energetice, protec ției
mediului ;
 Realizarea rapoartelor lunar e și anuale județ ene
privind starea mediului ;
 Perspectiva punerii în func țiune a sistemelor
integrade de gestionare a deșeurilor în curs de finalizare ;
 Implicarea populației în activitățile de educație ecologică.

AMENIN ȚĂRI
Specific geografic și resurse
 Extinderea zonelor predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inunda ții, eroziune);
 Dispariția unor specii de plante sau animale;
 Defri șări masive în zonele împădurite din
vecinătatea municipiului.

Protecția mediului și biodiversitatea
 Creșterea economică poate avea ca rezultat
creșterea presiunii asupra biodiversității;
 Dependența unei mari părți a economiei de piața
lemnului;
 Lipsa unei variante ocolitoare, deoarece
tranzitarea municipiului a traficului greu are un
efect negative asupra calităț ii aerului;
 Dezinteresul operatorilor economici în a dezvolta
investiț ii specifice valorificării, reciclării
deșeurilor;
 Reducerea suportabilității de plată a populației
pentru serviciile de salubrizare, alimentare cu apă și canalizare.

81

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

OPORTUNITĂȚI
Dezvoltare Urbană
 Derularea proiectelor ce vizează lucrări de
reabilitare/extindere/construc ție rețea
alimentare apă potabilă/ canalizare/ saț ii de
tratare/ staț ii de epurare, retehnologizare
sisteme de producer și distribu ție a agentului
termic prin cofinan țarea asigurată din Fondul de
Coeziune, prin Programul Opera țional Sectorial
de Mediu din peri oada 2007 -2013;
 Opțiunile strategice privind structurarea și
dezvoltarea re țelelor teritoriale în contextul
Strategiei Europa 2020 plasează municipiul Vatra
Dornei la nivelul de pol local;
 Apartenența la Asociația de dezvoltare
intercomunitara “Asociația Județeană pentru apă și Canalizare Suceava”;
 Existen ța unei conducte majore de gaz
(Câmpulung Moldovenesc);
 Obligativitatea de reciclare impusă de legislaț ia
din domeniu contribuie la red ucerea impactului
asupra mediului și valorificarea par țială a unor
resurse
 Realizarea campaniilor locale informare și încurajare a reciclării selective ;
 Extinderea și reabilitarea infrastructurii rutiere
prin intermediul finanțărilor europene
nerambursabile;
 Programele de reabilitare termică a clădirilor care pot duce la o îmbunătățire a aspectului general al municipiului;
 Existența terenurilor neexploatate în prezent, oportune pentru desfășurarea unor investiții
străine ;
 Existen ța unor strategii și planuri de dezvoltare
la nivel regional și jude țean.

AMENIN ȚĂRI
Dezvoltare urbană
 Capacitatea scăzută a populaț iei din regiune de a
prelua costuri specifice de utilizare și întreț inere
a infrastructurii reabilitate, modernizate sau nou
construite datorită nivelului de sărăcie existent;
 Grad insuficient de mentenan ță pentru drumurile
realizate/reabilitate ;
 Deplasarea traficului de pe sectorul transportului
feroviar spre cel ru tier;
 Slaba gestionare a deșeurilor poate genera efecte negative asupra stării de sănătate a populației;
 Tendin ța de expaniune necontrolată a
locuin țelor către zone lipse de reț ele tehnico –
edilitare ;
 Lipsa unui program/regulament care să stabilească, la ni velul întregului oraș, direcții și
metode de reabilitare, prin intermediul căruia să
se obțină o imagine coerentă a fondului
constructiv;
 Interesul investitorilor priva ți străini în
dobândirea de terenuri și imobile făra a investi propriu -zis;
 Reducerea ve niturilor populației și
imposibilitatea plății serviciilor de utilități publice;
 Incapacitatea financiară a agenților economici de
a implementa rețele proprii de valorificare energetică și materială a deșeurilor (co –
procesare, reciclare, reutilizare);
 Lipsa de control asupra noilor construcții ce alterează mediul tradițional și lipsa documentațiilor de urbanism cu reglementări de
intervenție în zonele istorice protejate, aflate în
sarcina autorităților publice locale.

76

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

OPORTUNITĂȚI
Resurse umane și aspecte sociale
 Obiective tematice aferente Strategiei Europa
2020 sunt dedicate capitalului uman: ocupare, educa ție și formare profesională, incluziune
socială și combaterea sărăciei ;
 Existen ța structurilor parteneriale regionale
destinate dezvoltării educa ției, ocupării și
incluziunii sociale (Consor țiul Regional Nord -Est
pentru Educa ție, Pactul Teritorial pentru Ocupare
și Incluziune Socială Nord -Est);
 Susținerea natalității la nivel național prin stimulente guvernamentale (ajutoare pentru
copii, alocații, etc.);
 Dezvoltarea economică sustenabilă a zonei poate determina reîntoarcerea populației plecată la muncă în străinătate ;
 Reducerea șomajului prin adaptarea învățământului și instruirii profesionale la
necesitățile pieței muncii;
 Alinie rea ofertei de învățământ cu cerințele de pe
piața muncii;
 Existen ța structurilor parteneriale dedicate
elaborării documentelor de planificare pentru
educaț ie la nivel regional și jude țean;
 Fondurile comunitare alocate sprijinirii educa ției
și formării pro fesionale în perioada de
programare 2014 -2020;
 Interesul crescut al reprezentan ților unităț ilor
spitalice țti privind implementarea unui system
integrat de tip e -sănătate pentru a facilita accesul
cetăț enilor la servicii de calitate cât și prelucrarea
și schimbul de informa ții medicale;
 Îmbunătățirea promovării evenimentelor și
patrimoniului cultural.

AMENIN ȚĂRI
Resurse umane și aspecte sociale
 Condițiile economice, lipsa serviciilor medicale, în
special în zonele rurale, conduc la scăderea ratei natalității;
 Creșterea indicelui de îmbătrânire demografică;
 Accentuarea în continuare a gradului de sărăcie a
popula ției;
 Scăderea numărului de specialiști din diverse domenii cauzat de migrarea forței de muncă cu nivel de educatie ridicat în afara țării sau către
alte regiuni;
 Resurse bugetare insuficiente pentru asigurarea
funcționării unităților școlare;
 Motivație scăzută în rândul tinerilor de a
participa la programe de formare profesională;
 Abandonul școlar și frecvența redusă a elevilor din motive financiare și din lipsa perspectivelor pe piața muncii;
 Migrația cadrelor didactice spre medii de viață mai avantajoase c ătre alte țări;
 Instabilitate legislativ ă în domeniul sănătăț ii;
 Migrația cadrelor medicale cu pregătire superioară și medie în afara jud ețului/a țării;
 Abandonarea unor monumente sau obiective de patrimoniu cultural de către
autoritățile locale, proprietarii și administratorii
acestora (persoane fizice și juridice, clerul);
 Scăderea interesului privind colaborarea cu ministere ale culturii din țările cu tradiție în
protejarea patrimoniului sau alte organizații internaționale pentru facilitarea schimburilor între specialiști – cursuri, masterate, doctorate
etc.

77

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

OPORTUNITĂȚI
Economia municipiului
 Încurajarea parteneriatelor de tip public -privat în
vederea înființării de servicii alternative;
 Realizarea Strategiei privind Specializarea
Inteligentă în Regiunea Nord -Est 2014 -2020 ;
 Elaborarea Strategiei Naț ionale pentru
competitivitate 2014 -2020 ;
 Existența programelor naționale și e uropene
pentru susținerea dezvoltării / inovării, cercetării
și transferului de tehnologie;
 Ponderea alocată la nivel de stat membru
cercetării/dezvoltării/inovării, competitivită ții
IMM- urilor și eficien ței energetice reprezintă cel
p uți n 5 0 % d i n F o n d u l E uropean de Dezvoltare
Regională pentru perioada 2014 -2020 ;
 Creșterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă duce la creștere economică și introducerea de noi tehnologii;
 Cererea de produse agricole ecologice;
 Promovarea produselor alime ntare locale,
tradiționale;
 Creșterea numărului de investiții străine care pot determina o creștere a competitivității prin transfer tehnologic și inovare;
 Cooperarea mediului privat cu autoritățile
publice locale, cu instituțiile de învățământ
superior și centrele de cercetare și dezvoltare;
 Oportunită țile fiscale oferite de Guvern pentru
stimulare a angajării persoanelor cu dizabilităț i și
a persoanelor fă ră experien ță pe pia ța muncii;
 Eficientizarea măsurilor de înregistrare a
veniturilor întreprinderilor și reducerea
economiei "subterane".

AMENIN ȚĂRI
Economia municipiului
 Instabilitatea prevederilor legislative privind
cadrul fiscal;
 Continuarea efectelor crizei economice și
financiare;
 Accentuarea procesului de dezindustrializare;
 Fenomenul globalizării / integrării poate
 marginaliza anumite sectoare ale economiei și chiar să ducă la dispariția acestora (ex. industria textilă, industria ușoară, p relucrarea produselor
alimentare etc.);
 Capacitate redusă a gospodăriilor țărănești și a
fermelor de a concura cu produsele comunitare;
 Riscul delocalizarii unor sectoare industriale
către locații externe, din cauza costurilor mai reduse;
 Apariția fenomene lor meteorologice extreme,
precum secete, ploi abundente, ce pot periclita
producția agricolă;
 Nivel ridicat de fiscalitate și birocrație excesivă;
 Lipsa lichidităților poate conduce la falimentarea
unităților locale active de tip microîntreprinderi și chiar a celor medii;
 Creșterea ratei inflației și creșterea ratei
șomajului vor conduce implicit la scăderea puterii
de cumpărare a produselor și serviciilor în rândul
populației;
 Migrația forței de muncă calificată în afara
județului și în afara granițelor țării.

78

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

OPORTUNITĂȚI
Turismul și Infrastructura Turistică
 Susținerea proiectelor care introduc valoare
turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale;
 Sprijinul acordat de UE prin finanțarea tradițiilor
și meșteșugurilor;
 Existența programelor de finanțare a activităților
turistice și a investițiilor în turism;
 Interesul manifestat de turiștii străini față de obiceiurile, bucătăria specifică românească ;
 Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism – turism științific;
 Colaborarea intre administrațiile publice locale și județene pentru promovarea unor proiecte turistice;
 Programele de formare a personalului specializat în turism și alimenta ție publ ică ce completează
oferta școlilor profesionale și liceelor tehnice
locale;
 Interesul crescut la nivel internațional pentru
promovarea turismului durabil;
 Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri prin valorificarea centrelor de afaceri/expoziționale
existente;
 Interesul internațional crescut pentru turismul
cultural, balnear (inclusiv tratamentul de
prevenție – de tip wellness/spa), ecoturism,
agroturism și turism rural, de aventură;
 Foarte bune perspective pentru a exploata
zonele montane pe tot cur sul anului prin
drumeție, echitație, alpinism, sporturi extreme, schi;
 Existen ța/realizarea Planurilor de ac țiune pentru
turism la nivel regional și jude țean;
 Stabilirea de parteneriate și derularea de proiecte cu stațiunile turistice învecinate.

AMENIN ȚĂRI
Turismul și Infrastructura Turistică
 Infrastructura de transport neadaptată la
standardele comunitare;
 Continuarea procesului de migrare a forț ei de
muncă;
 Concurența zonelor turistice cu oferte turistice similare în alte regiuni sau țări învecinate;
 Preluarea unor modele greșite de dezvoltare a locațiilor cu destinații de vacanță;
 Nerealizarea unor proiecte de turism din cauza dificultăților legate de proprietatea terenurilor
din zonele cu potențial turistic;
 Accesibilitate scăzută dinspr e marile centre
urbane și noduri de transport dată de duratele
mari de timp pentru deplasările auto și feroviare;
 Modificarea condițiilor meteo în defavoarea
practicării sporturilor de iarnă;
 Lipsa unei mărci turistice care să valorifice în
totalitate pot ențialul de care dispune zona și
atracțiile culturale și tradiționale.
 Degradarea monumentelor de artă și arhitectură;
 Continuarea defrișărilor necontrolate cu efecte
asupra poluării aerului, eroziunii solului;
 Depozitarea necontrolată a deșeurilor în m ediul
înconjurător ;
 Existența unor zone predispuse la dezastre
naturale (alunecări de teren, inundații) și lipsa
hărților de risc;
 Lipsa investițiilor pentru modernizare și
dezvoltare poate duce la declasificarea unităților
de cazare;
 Fenomenului kitsch p oate afecta produsul
turistic per ansamblu ;
 Degradarea patrimoniului arhitectural și cultural
prin fenomenul de depopulare tot mai accentuat.

79

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

OPORTUNITĂȚI
Guvernanța locală
 Creșterea numărului de schimburi de experiență
și parteneriate de tip înfrățire cu alte localități din țară și străinătate.
 O mai bună colaborare între instituțiile locale din
domeniul asistenței sociale, serviciile publice
descentralizate ale ministerelo r ș i O N G -urile de
profil ;
 Obiective tematice aferente Strategiei Europa
2020 sunt dedicate dezvoltării capacităț ii
administrative;
 Fonduri comunicate dedicate dezvoltării
capacităț ii administrative în noua programare
2014 -2020 (Programul Opera țional Capacitate
Administrativă) ;
 Încurajarea parteneriatelor de tip public -privat în
vederea înființării de servicii alternative.

AMENIN ȚĂRI
Guvernanța locală
 Migrarea forței de muncă specializate din
administrația publică locală odată cu scăderile salariale și cu reforma administrației locale;
 Efectele crizei economice pot conduce la
scăderea drastică a încasărilor la bugetul local;
 Probleme financiare datorate preluării instituțiilor sanitare;
 Probleme în asigurarea cofinanțării proiectelor de dezvoltare finanțate;
 Slaba identificare a unor surse suplimentare de finanțare, în condiții de sustenabilitate, pentru
realizarea unor proiecte și programe de
anvergu ră, în special în domeniile infrastructurii,
energiei, protecției mediului, siguranței
alimentare, educației, sănătății și serviciilor
sociale;
 Instabilitate politic ă la nivel naț ional, regional și
jude țean.

80

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Unde trebuie intervenit?
În contextul unei tendin țe de îmbătrânire a populaț iei, manifestată pe plan naț ional, capacitatea unui
oraș/municipiu dea re ține și valoriza capitalul uman devine una dintre principalele direc ții de dezvoltare. În acest
context, factorii care influen țează în mod direct calitatea vie ții, de la oferta de locuri de muncă sau dinamica
mediului economic, la calitatea locuirii sau a mediului educa țional joacă un rol esenț ial.
Pentru a -și mine ține, respectiv spori atractivitatea pe plan local, jregional și chiar naț ional, este important ca
municipiul Vatra Dornei să fructifice avantajele ce au stat la baza dezvoltării uneia dintrece cele mai cunoscute
staț iuni balneo -climaterice din România:

diversificarea ofertelor de petrecere a timpului liber, valorific ând la maximum potențialul
turistic
crearea unor oferte de servicii care se adreseaz ă tuturor grupurilor de vârstă
adoptarea unui mod de viață responsabil, cu un impact cât mai redus asupra mediului
înconjurător
demersurile privind cre șterea calității și accesibilității la infrastructura rutieră și tehnico –
edilitara, dar și a serviciilor publice
interesul fa ță de reabilitarea și conservarea patrimoniului arhitectural și cultural în parale lcu
promovarea și educarea în ceea ce privește valorile arhitecturale și culturale moștenite
orientarea mediului economic spre domenii care crează valoare adăugată, cu un impact
direct în diversificarea ofertei de locuri de muncă și întărirea legăturii dintre comunitatea
locală și mediul privat
dezvoltarea unei societ ăți civile active și tot mai implicată în viața orașului
81

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Pentru a fundamenta necesitatea adoptării unei politici integrate de interven ție în municipiul Vatra Dornei este
nevoie de un secnariu IF NOT . Acesta ajută la solu ționarea caren țelor relevate de analiză și optimizează avantajele
competitive, crescându -le relevan ța. Scenariul IF NOT descrie o prognoză a evolu ției municipiului, în absen ța unor
intervenț ii care să corecteze punctele slabe și vulnerabilită țile identificate de Analiza SWOT.
În lipsa unei interven ții adecvate asupra infrastructurii rutiere prin i nvesti ții destinate reabilitării și
modernizării în totalitate a străzilor și găsirea unei solu ții imediate pentru crearea unui traseu ocolitor
destinat traficului de mare tonaj, municipiul Vatra Dornei va înregistra în continuare probleme din ce în ce
mai mari în ceea ce privește calitatea vie ții și imaginea urbană. Mobilitatea urbană reprezintă una dintre
principalele politici impuse de Strategia Europa 2020 și dacă nu vor fi luate măsuri de reducere și fluidizare a
traficului prin creare unor facilită ți pentru bicicliști și pietoni, grdul de poluare a aerului și poluarea fonică
vor înregistra valori din ce în ce mai ridicate.
Întârzierea reactualizării Planului Urbanistic General și nerespectarea prevederilor urbanistice va genera o dezvoltare haotică și nestructurată a municipiului. De asemnenea, în absen ța unui Plan Urbanistic Zonal
pentru zona istorică și a Regulamentului Local aferent acestuia, se va ajunge la degradarea în totalitate a
patrimoniului construit cu valoare arhitecturală valoroasă. Lipsa unor investiț ii în fondul locativ de tip
colectiv va determina scăderea coni țiilor de trai, a valorii imobiliare și a imaginii urbane.
Nevalorificarea poten țialului oferit de zonele industriale va determina un deficit economic, activitatea
tusitică nereuș ind să susț ină economia municipiului. Creșterea economică și cea demografică sunt în
strânsă legătură una cu cealaltă, iar în absen ța corelării specializărilor oferite de institu țiile de învăț ământ
c u c e r e r e a ș i s p e c i f i c u l p i e țe i d e m u n c ă , d i n c e î n c e m a i mulți tineri vor părăsi municipiul, iar rata de
dependen ță economică va crește, generând și diminuarea atractivităț ii economice și a puterii de
cumpărare. Dacă administra ția nu va practica o politică de deschidere către noi pie țe externe prin turism,
oraș ul va rămâne captiv stagnării economice cu un comer ț de consum intern nesustenabil.
Deși există o bază de tratament modernă, staț iunea balneo -climaterică Vatra Dornei cu infrastructură
precară, nu va atrage numărul de turiști care ar putea să aducă benefic ii economice dar și o recunoaștere
pozitivă atăt la nivel regional cât și naț ional, și de ce nu, internaț ional. Nerealizarea unor parteneriate
public -private și lipsa unei comunicăi deschise între administraț ia publică și comunitatea locală va contiuna
decăderea începută cu câț iva ani în urma, a staț iunii, altădată recunoscută pentru turimul balnear.

82

PERSPECTIVE 2020

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

CADRUL STRATEGIC
Formularea unei strategii integrate de dezvoltare are la bază corelările care se formează între obiectivele României
și prioritățile de dezvoltare propuse de Comisia Europeană. La fel de importantă este și corelarea la nivel național cu
planurile și strategiile de dezvoltare din diferite domenii precum : dezvoltarea durabilă și turismul.
Pentru România, fondurile structurale vor reprezenta în continuare unul dintre cele mai importante instrumente ce
vor fi utilizate pentru reducerea dispa rităților regionale, precum și pentru promovarea creșterii economice la nivel
teritorial, consolidarea competitivității, creșterea și diversificarea locurilor de muncă, obiective de referință la nivelul Uniunii Europene. Cadrul strategic la nivel european ș i național influențează documentele strategice și programatice
la nivel administrativ și local. Astfel, este esențial ca inlcusiv abordarea unei devoltări integrate, să ia in considerare
aceste ținte și să reliefeze modalitățile prin care eforturile comunității locale pot contribui la îndeplinirea acestora.
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Vatra Dornei, va corela obiectivele de dezvoltare cu toate
principiile și directivele de la nivel european, național, regional și județean. De a
s e m e n e a , v o r f i i n c l u s e ș i
documentele strategice și programatice realizate deja la nivel local.
Strategia Europa 202033
Europa 2020 este strategia pe zece ani prin care Uniunea Europeană își propune să sprijine creșterea economică și
ocuparea forței de mu ncă, lansată în 2010. Obiectivul ei este mai mult decât de a depăși criza din care economiile
noastre își revin acum treptat. Strategia își propune să elimine deficiențele modelului nostru de dezvoltare și să creeze condiții favorabile pentru o creștere ec onomică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Pentru a realiza acest lucru până la sfârșitul anului 2020, UE și -a fixat cinci obiective esen țiale referitoare la:
ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, energie/climă, educație, incluziune socială și reducerea sărăciei.
Cele cinci obiective sunt sprijinite de șapte inițiative emblematice . Acestea oferă un cadru prin care UE și autoritățile
naționale își susțin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020, cum ar fi inovarea,
economia digitală, ocuparea forței de muncă, tineretul, politica industrială, combaterea sărăciei și eficiența
energetică.
Alte mecanisme existente la nivelul UE, cum ar fi piața unică europeană, bugetul UE și agenda externă a UE
contribuie, de a semenea, la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Strategia Europa 2020 își propune să asigure o creștere economică:
 inte ligentă, prin investiții mai eficiente în educație, cercetare și inovare;
 durabilă , prin orientarea decisivă către o economie c u e m i s i i s c ă z u t e d e d i o x i d d e c a r b o n ; favorabilă
incluziunii, prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă ș i pe reducerea sărăciei.
Strategia se concentrează pe cinci obiective ambițioase privind ocuparea forței de muncă, inovarea, educația,
reducerea sărăciei și energia/clima:
 Ocuparea forței de muncă
– rată de ocupare a for ței de muncă de 75 % în rândul pop ulației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani
 Cercetare și dezvoltare
– alocarea a 3% din PIB -ul UE pentru cercetare și dezvoltare
 Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei
– reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chia r cu 30%, în condiț ii favorabile) față de
nivelurile înregistrate în 1990
33http://ec.europa.eu/
83

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

– creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
– creșterea cu 20% a eficien ței energetice
 Educație
– reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii
– creșterea la peste 40% a ponderii absolven ților de studii superioare în rândul populaț iei în vârstă de
30-34 de ani
 Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale
– reducerea cu cel pu țin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să s ufere de pe
urma sărăciei și a excluziunii sociale

Uniunea Eeuropean ă a identificat noi domenii care ar putea impulsiona creșterea economică și crearea de noi locuri
de muncă. Ele se află în centrul a 7 inițiative majore :
 O Agendă digitală pentru Europa
 O Uniune a inovării
 Tineretul în mișcare
 O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
 O Politică industrială pentru era globalizării
 O Agendă pentru noi competenț e și noi locuri de muncă
 O Platformă europeană pentru combaterea sărăciei
Pentru a se putea realiza o susț inere financiară direcționată pe nevoile Uniunii, cele 5 obiective majore au fost
descrise prin 11 obiective tematice care indică mai precis prioritățile de dezvoltare:
 Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării
 Îmbunătăț irea accesului la și a utilizării și calită ții tehnologiilor informa țiilor și comunica țiilor
 Creșterea competitivită ții întreprinderilor mici și mijlocii
 Sprijinirea tranzi ției spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
 Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea ș i gestionarea riscurilor
 Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
 Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor în re țelele cheie
 Promovare ocupării și sprijinirea mobilită ții for ței de muncă
 Investi ții în competen țe, educaț ie și învăț are continuă
 Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
 Îmbunătăț irea capacităț ii institu ționale și a eficien ței în administraț ia publică
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a Rom âniei – Orizonturi 2013 -2020 -203034
Elementul definitoriu al acestei Strategii Naț ionale este racordarea deplină a României la o nouă filosofie a
dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile.
Strateg ia Naț ională pentru Dezvoltare Durabilă a României stabilește obiective concrete pentru trecerea, într -un
interval de timp rezonabil și realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de
interesul pentru cunoaștere și inov are, orientat spre îmbunătăț irea continuă a calităț ii vie ții oamenilor și a relaț iilor
dintre ei în armonie cu mediul natural.

34 Strategia Na țională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013 -2020 -2030, București, 2008
84

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu și lung:
 Orizont 20 13: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în ansamblul
programelor și politicilor publice ale României ca stat membru al UE.
 Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indica tori ai
dezvoltării durabile.
 Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ț ărilor membre ale UE din
punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe term en mediu și lung, o creștere economică ridicată și, în
consecin ță, o reducere semnificativă a decalajelor economico -sociale dintre România și celelalte state membre ale
UE. Prin prisma indicatorului sintetic prin care se măsoară procesul de convergen ță reală, respectiv produsul intern
brut pe locuitor (PIB/loc), la puterea de cumpărare standard (PCS), aplicarea Strategiei creează condi țiile ca PIB/loc
exprimat în PCS să depășească, în anul 2013, jumătate din media UE din acel moment, să se apropie de 80% di n
media UE în anul 2020 și să fie ușor superior nivelului mediu european în anul 2030.
Master Planul pentru turismul naț ional al României 2007 – 202635
Viziunea propusă prin Master Planul pentru turismul național al României este aceea de a transforma Român ia într -o
destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural și cultural care să corespundă standardelor Uniunii
Europene privind furnizarea produselor și serviciilor, și să se realizeze o dezvoltare durabilă din punct de vedere al
mediului a sectorului turistic într -un ritm de dezvoltare superior altor destinații turistice din Europa.
Obiective:
 Crearea unei imagini nuanțate atat la nivel intern cat si la nivel extern privind avantajele Romaniei ca
destinație turistică si imaginea mărcii sale turistice.
 Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului intr -o manieră in care bogățiile sale de mediu, culturale
si de patrimoniu să fie in egală măsură apreciate in prezent si păstrate pentru generațiile viitoare.
 Asigurarea recunoasterii turism ului ca factor cheie in cadrul economiei si ca un generator de noi locuri
de muncă.
 Să constientizeze populația din Romania cu privire la bogățiile turistice ale țării noastre si dorința de a le impărtăsi oaspeților.
 Consolidarea rolului ANT ca o organizaț ie națională de turism eficientă, care să asigure respectarea
standardelor de calitate a produselor si serviciilor, să ofere informații vizitatorilor si să sprijine toate
sectoarele industriei turistice a țării in procesul de dezvoltare a turismului.
 Dezvo ltarea si implementarea anuală a planurilor de marketing a destinației turistice prin colaborarea
dintre sectorul public si cel privat, vizand toate piețele principale cu potențial pentru Romania.
 Asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organiz ațiile de turism regionale si locale in
dezvoltarea politicii turismului zonal. Strategii si planuri.
 Extinderea sistemului pentru colectarea, analiza si diseminarea regulată a statisticilor si studiilor de
piață pentru a oferi asistență in crearea unui Co nt Satelit de Turism pentru Romania si pentru sprijinirea
investițiilor si a procesului decizional in marketing.
 Crearea unei rețele de centre de informare turistică coordonate in toate principalele zone turistice pentru a extinde mesajul de ospitalitate f ață de oaspeți, oferind acestora informații corecte pentru a- i
asista in orientarea, plăcerea si aprecierea destinației lor.
 Realizarea unei baze de date la nivel național a produselor, unităților, evenimentelor si serviciilor atat in industria turistică c at si in ce priveste accesul publicului.
35 http://www.mdrl.ro/
85

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

 Extinderea paginii de turism național , aceasta reprezentand un instrument major de promovare,
informare si efectuare a rezervărilor.
 Dezvoltarea unui sistem performant de clasificare si evaluare a produselor si ser viciilor pentru a asigura
furnizarea de produse si servicii de calitate pentru a satisface nevoile si asteptările oaspeților.
 Introducerea de mecanisme si subvenții pentru a facilita investițiile in turism atat din partea
investitorilor romani cat si a cel or străini.
 Consolidarea cadrului legal pentru turism astfel incat acesta să asigure o bună aplicabilitate si să
garanteze standarde ridicate fără existența unei birocrații inutile.
 Încurajarea autorităților municipale, județene si regionale in dezvoltarea planurilor integrate de
dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de infrastructură pentru a evita dezvoltarea lipsită de coordonare.
 Dezvoltarea sistemului de educație prevocațională si vocațională pentru sectorul hotelier astfel incat
prog rama să includă satisfacerea necesităților pieței si asigurarea calificării unui număr de personal
suficient pentru a respecta criteriile de angajare / pentru completarea posturilor vacante.
 Facilitarea dezvoltării unui centru convențional național care să permită capitalului si țării să concureze
pentru realizarea de intruniri la nivel internațional.
 Dezvoltarea stațiunilor balneare din Romania pentru a asigura gama de tratamente, centre si servicii
necesare pentru un număr de clienți intr -o rapidă crester e
 Dezvoltarea zonelor montane si a stațiunilor montane pentru a oferi facilități si atracții oaspeților pe
parcursul intregului an.
 Identificarea oportunităților si luarea măsurilor care să permită extinderea sezonului turistic de către stațiunile de pe li toralul Mării Negre.
 Să se asigure că cerințele turistilor sunt luate in considerare cu prioritate in dezvoltarea sistemului de transport național inclusiv a rețelei de drumuri si căi ferate, a infrastructurii de aeroporturi si porturi.
 Extinderea sistemul ui de marcare a obiectivelor turistice de interes național in conformitate cu
standardele UE si introducerea de rute turistice tematice.
 Sprijinirea dezvoltării ecoturismului din Delta Dunării, a parcurilor naționale, a rezervațiilor si a zonelor rurale.
 Instruirea si pregătirea muzeelor si monumentelor naționale majore in imbunătățirea facilităților
oferite de către acestia oaspeților, in special a facilităților ospitaliere, de interpretare si de marketing, ca un exemplu pentru toate aceste monumente.
 Crea rea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale si
auditive, in special a festivalurilor tradiționale si a evenimentelor folclorice.
 Dezvoltarea unei Strategii de Implementare Eficiente pentru a asigura indeplin irea obiectivelor Master
Planului.
Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear36
Turismul balnear social este în declin peste tot și sistemele de asigurări sociale, în general deficitare, încearcă să se dezangajeze. Cu toate acestea, bugetul mediu alocat de gospodăriile europene pentru sănătate și pentru
tratamente de prevenire a bolilor, continuă să crească, ceea ce se traduce, între altele, prin dezvoltarea curelor scurte libere. În același timp, nivelul așteptărilor persoanelor care urmează cur e cu ape termale nu încetează să
crească iar sectorul balnear trece printr -o perioadă de schimbări profunde. În aceste condiții, trebuie ca oferta
turismului de sănătate să se îmbogățtească prin adăugarea componentei de wellness.
În schimb, orașele balnear e cu un important patrimoniu istoric construit și care folosesc apa ca atracție ludică și
pentru repunerea în formă devin un fel de stațiuni de litoral interne, precum Amnéville în Franța, Baden -Baden,
36 http://www.mdrl.ro/
86

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Karlovy -Vary, Badgastein sau Abano Terme. Tursimul bal near competitiv se practică în stațiuni animate, cu
patrimoniu, cu o abordare medicalizată: este conceptul de "ora șe termale ".
Obiectivele prioritare ale master planului:
 Alegerea uneia sau mai multor poz iționări de marketing
 Definirea strategiei care treb uie aplicată pentru fiecare combinație piață/produs
 Definirea mijloacelor financiare care trebuie alocate și a metodei de lucru
Programul Operaț ional Regional 2014 – 202037
Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020 succede Programul Operațional Regional 2007 -2013 și este unul
dintre programele prin care România v a putea accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din
Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada actuală de programare.
POR 2014 -2020 se adresează celor cinci provocări pentru creștere la nivel național, identificate în Acordul de
Parteneriat: competitivitatea și dezvoltarea locală, popula ția și aspectele sociale, infrastructura, resursele
administra ția și guvernarea . prog ramul propune o serie de priorități de investiții care răspund obiectivelor Strategiei
Europa 2020 precum și obiectivelor Fondului European pentru Dezvoltare Re gională în ceea ce privește coeziunea
economică, socială și teritorială.
POR 2014 –2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivită ții economice și îmbunătățirea condiț iilor de
viață ale comunită ților locale și regionale , prin sprijinirea dezvo ltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor,
pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își
valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare
estimată de 8,25 miliarde euro , din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR) , iar 1,5 miliarde de euro – contribu ția na țională :
Axe prioritare Sprijin din
partea UE
(mil.euro) Contrapartidă
națională
(mil.euro) Finan țare
totală
(mil.euro)
Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic 175,53 30,98 206,51
Axa prioritară 2: Îmbunătăț irea competitivită ții
întreprinderilor mici și mijlocii 743,68 132,43 877,11
Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie
cu emisii scăzute de carbon 2.003,38 371,19 2.374,57
Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile 1.178,83 208,03 1.386,86
Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și
conservarea, protecția și valorificarea durabilă
a patrimoniului cultural 394,49
72,01 466,50
Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de
importanță regională 907,45 160,92 1.068,37
Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin
dezvoltarea durabilă a turismului 101,06 17,83 118,90
Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate
și sociale 425,53 337,92 763,45
Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și 95,75 5,66 101,41
37 http://www.inforegio.ro/
87

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

sociale a comunităților defavorizate din mediul urban
Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii
educaționale 296,70 55,49 352,19
Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de
înregistrare a proprietăț ilor în cadastru și cartea
funciară 265,96 46,93 312,89
Axa prioritară 12: Asistență tehnică 110,64 110,64 221,28

În același timp, POR 2014 -2020 este corelat cu celelalte programe operaționale active în România în perioada de
programare 2014 -2020 și cu strategiile sectoriale/na ționale în domeniile sale de intervenție:
 Programul Opera țional Competitivitate 2014 -2020
 Programul Oper ațional Capital Uman 2014 -2020
 Programul Opera ționa l Infrastructură Mare 2014 -2020
 Programul Opera țional Asistență Tehnică 2014 -202,
 Programul Opera țional Capacitate Administrativă 2014 -2020
 Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2014 -2020
Planul de Dezvoltare Regională Nord -Est 2014 – 202038
Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est (PDR Nord -Est) asigură cadrul strategic și reprezintă instrumentul p rin care
regiunea, plecând de la analiza socio -economică regională și având drept cadru obiectivele tematice, prioritățile de
investiții și acțiunile cheie prevpzute de proiectele de regulamente privind fondurile europene, își promovează
prioritățile și in teresele în domeniul economic, social, etc, reprezentând în același timp contribuția regiunii la
elaborarea Strategiei Naț ionale de Dezvoltare 2014 -2020.
Procesul de planificare a dezvoltării la nivel regional oferă o bază strategică esențială pentru incl uderea măsurilor și
a proiectelor implementate la nivel regional în viitoarele programe de finanțare indiferent de sursele de finanțare
ale acestor programe.
Pentru perioada de programare 2014 -2020 sunt avute în vedere următoarele elemente de ordin strateg ic:
 Viziunea : „În anul 2022 Regiunea Nord -Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra și a locui!”
 Obiectiv general : Derularea în Regiunea Nord -Est a unui proces de creștere economicș durabilș, favorabil
creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor
existente față de celelalte regiuni ale Romaniei.
 Ținta propu să pentru anul 2022 : indicele de disparitate al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor la nivel
regional va reprezenta 75% din valorea indicatorului la nivel național si 37% din valoarea indicatorului la nivel
comunitar.
Strategia de Dezvoltare Economic ă și Socială a Județului Suceava, Perioada 2011 – 202039
Strategia de dezvoltare Eonomică și Socială a Județului Suceava propune ca în anul 2020 jude țul Suceava va fi un
jude ț care s -a dezvoltat durabil, valorificând potențialul economic existent, în scopul:
 asigurării echilibrului între sistemele socio -economice și potenț ialul natural;
 existen ței unei for țe de muncă calificate, pentru care există un număr suficient de locuri de muncă bine
plătite;
38 http://www.adrnordest.ro/
39 http://www.cjsuceava.ro/
88

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

 creșterii competitivităț ii jude țului, prin dezvoltarea secto arelor economice existente, în vederea eliminării
disparităților economice intra- și interregionale;
 diversificării economiei jude țului, prin valorificarea eficientă, ecologică și durabilă a patrimoniului natural,
cultural -istoric și uman și poziționării geografice în zonă de frontieră;
 îmbunătăț irii continue a nivelului de trai al cetățenilor județului, asigurându -le acces egal la utilităț i și servicii
publice calitativ superioare;
 implicării active a institu țiilor pentru dezvoltarea economică și socială echilibrată a jude țului, consultând
democratic comunitatea, partenerii sociali și mediul de afaceri în procesul decizional.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare economică și socială a județului Suceava în perioada 2011 – 2020
constă în dezvoltare a durabilă a jude țului Suceava prin valorificarea poten țialului existent, diversificarea și
extinderea activităț ilor economicosociale, în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor.
Obiectivele strategice ale Strategiei de Dezvoltare economică și socială a județului Suceava în perioada 2011 – 2020
sunt:
 Valorificarea poziției strategice a județului Suceava la frontiera Uniunii Europene, prin eliminarea
disparităț ilor economice și sociale intra- și interregionale (naț ionale si europene), precum și a disparităților
dintre mediul urban și cel rural în cadrul județului.
 Valorificarea eficientă, ecologică și durabilă a patrimoniului natural și antropic al jude țului Suceava.
 Creșterea competitivită ții economice a județului Suceava prin diversificarea eco nomiei și promovarea
turismului, în vederea creării de noi de loc de muncă, cu reflectare directă în creșterea nivelului de trai al
populației.
 Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman, adaptarea calificărilor profesionale la cerințele pieței și
creșterea incluziunii sociale.
Master P lan Extinderea și Reabilitarea I nfrastructurii de Apă și A pă Uzată în județul Suceava40
Ministerul Mediului și Pădurilor a elaborat Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu) în concordanță cu Liniile directoare ale Strategiei Comunitare, Planului Național de Dezvoltare (PND), și Cadrului Național Strategic de Referință (CNSR) pentr u Perioada de Programare 2007 -2013. POS -u l d e M e d i u e s t e u n u l d i n c e l e 7 p r o g r a m e
operaționale elaborate în cadrul Obiectivului “Convergența” pentru perioada de programare 2007 – 2013. POS
Mediu a fost elaborat în conformitate cu cea de -a treia prioritate a PND 2007 –2013 – “Protecția și îmbunătățirea
calității mediului”, precum și cu Prioritatea 1 a CNSR – “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”.
POS -ul de Mediu conține elemente esențiale pentru implementarea cu succes a PND și a CNSR în domeniul
protecției mediului; obiectivul de bază îl constituie promovarea dezvoltării durabile a întregii țări.
Conform Tratatului de Aderare, României i -au fost acordate perioade de tranziție pentru a fi în concordanță cu
standardul de colectare, epurare și deversare a apei reziduale – până în 2015 pentru un număr de 263 aglomerări
u r b a n e c u m a i m u l t d e 1 0 . 0 0 0 d e l o c u i t o r i ș i p â n ă î n 2 0 1 8 î n 2 . 3 4 6 a g l o m e r ă r i u r b a n e î n t r e 2 . 0 0 0 ș i 1 0 . 0 0 0 d e
locuitori. Perioadele de tranziție au fost agreate și pentru a fi în concordanță cu Directiva 98/83/UE pentru calitatea
apei potabile până în 2015. Aceste perioade de tranziție au fost integrate în toate strategiile și planurile de acțiune elaborare la nivel național și regional: Planul Național de Dezvoltare, Cadrul Naț ional Strategic de Referință pentru
perioada de programare 2007 -2013, Programul Operațional Sectorial de Mediu, 2007 – 2013, de asemenea, la nivel
regional în Planurile Locale pentru Protecția Mediului (PLAM), Planuri Regionale de Dezvoltare pentru perioad a
2007 – 2013 și Master Planuri sectoriele pe diverse categorii de activități.
40 Master Planul Pentru Sectorul De Apă Și Apă Uzată Județul Suceava – Actualizare MASTER PLAN – Componenta “J” – Februarie 2014
89

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Din punct de vedere teritorial administrativ în aria proiectului sunt 5 municipii (Suceava, Câmpulung Moldovenesc,
Fălticeni, Rădăuți și Vatra Dornei), 11 orașe (Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Liteni, Milisauti,
Salcea, Siret, Solca și Vicovu de Sus), 98 comune cu 379 sate.
Obiectivele Prioritare
 Obiectivul 1: conformarea cu angajamentele de tranziție și obiectivele intermediare convenite între Comisia
Europeana și Guvernul României pentru implementarea Directivei 91/271/CEE cu privire la colectarea și
tratarea apelor uzate urbane în toate aglomerările mai mari de 2000 l.e.
 Obiectivul 2: conformarea cu Directiva 98/83/CE a CE cu privire la calitatea apei de stinate consumului uman,
așa cum a fost transpusă în legislația românească de Legea 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile (modificată prin Legea nr. 311/2004) și să se îmbunătățească performanța operațională a infrastructurii de
apă din aria proie ctului pentru a se asigura viabilitatea finaciară și operațională, în toate localitățile cu
populația mai mare de 50 locuitori.
Î n 2 0 0 9 a f o s t e l a b o r a t M A S T E R P L A N U L P E N T R U S E C T O R U L D E A P Ă Ș I A P Ă U Z A T Ă J U D E Ț U L S U C E A V A c u
obiective specifice urmăresc reabil itarea și extinderea infrastructurii actuale de apă si apă uzată, în vederea:
 Îmbunătățirii calității apei potabile si siguranței sănătății publice;
 Protejării mediului, în special, a calității apei din cursurile naturale si a apei subterane;
 Maximizării numărului de locuitori bransați la apă potabilă;
 Maximizării colectării apei uzate;
 Îmbunătățirii calității serviciilor si cresterii siguranței alimentării cu apă;
 Optimizării rețelei de distribuție a apei si a sistemului de colectare si epurare a apei uza te;
 Obținerii de economii la energie si reducerii costurilor operaționale în general;
 Definirii unui program pe termen lung în sectorul de apă si apă uzată;
 Cresterii capacității operatorului regional.

În februarie 2014, la finalizarea primei faze, s -a ac tualizat Master Planul și a fost prezentat următorul program de
implementare cu un cadru de timp de 29 de ani (2014 – 2043):
Alimentarea cu ap ă
FAZA II (2014 – 2018)
 Extinderea completă a rețelelor de distribuție primare și secundare la orașe avute în vede re pentru
atingerea țintelor de conectare
 Rutina de detectare a pierderilor pro- activă este deja în vigoare și continuă să realizeze economii.
 Extinderea proiectelor de alimentare cu apă în mediul rural pentru a atinge standardele de calitate necesare dincolo de sistemele de alimentare cu apă de mari dimensiuni.
 Extinderea capacității Stațiilor de tratare pentru a face față cerințelor de tratament crescute necesare până în 2015 în aglomerările urbane cu mai puțin de 10.000 de locuitori și în aglomerăril e urbane între 10.000 si
100.000 de locuitori.

ALTE FAZE (2019 – 2043)
 Operațiuni pe rețea cu tointele acceptate pentru mentenanță și reparații.
 Rutina de detectare a pierderilor pro- activă pentru a menține pierderile la un nivel economic justificat.
 Inte grarea sistemelor urbane și rurale acolo unde se justifică din punct de vedere economic.
 Adaptarea facilităților de tratare a apei în toate categoriile de aglomerări și în sistemele descentralizate în
ceea ce privește capacitatea și standardele de tratare ca raspuns la ultimele cerințe.

90

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Evacuarea și tratatrea apelor uzate
FAZA II (2014 – 2018)
 Extinderea completă a rețelelor de canalizare din aglomerările >10.000 PE, în conformitate cu termenele de
conformare
 Reabilitarea și extinderea completă a stațiilo r de epurare a apelor uzate în aglomerările > 10.000 PE, , în
conformitate cu termenele de conformare
 Extensie completă în aglomerările > 2.000 PE.
 Reabilitarea și extinderea completă a stațiilor de epurare în aglomerările > 2000 PE.
 Continuarea realizării sistemelor de canalizare și a tratamentului adecvat în zona rurală.
 Continuarea reabilităriirețelei de canalizare selectate
 Implementarea pe termen mediu a soluțiilor pentru depozitarea nămolurilor și reutilizarea acestuia

ALTE FAZE (2019 – 2043)
 Contrac tarea unui operator care să furnizeze servicii de calitate și care să includă conservarea susrselor de
apă și aplicarea principiului poluatorul plătește. Viitoarele extinderi ale sistemelor de canalizare în zona
rurală vor ramane în sarcina operatorului.
 Extinderea completă a rețelei de canalizare și prevederea de facilități de tratare în zona rurală.
Municipiul Vatra Dornei este inclus și pe lista investițiilor prioritare aferente proiectului “Modernizarea
infrastructurii de apă și apă uzată în județul S uceava” prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020.
Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Suceava41
Consiliul Județ ean Suceava implementează la nivelul județ ului proiectul ” Sistem de management integrat al
deșeurilor în jude țul Suceava”. Proiectul constă în investi ții în sectorul de gestionare a deșeurilor și este finan țat în
cadrul Programului Opera țional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2 – “Dezvoltarea sistemelor de managem ent integrat
al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric”, domeniul major de interven ție (DMI) Dezvoltarea
sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor.
Proiectul are ca scop imp lementarea unui sistem de management integrat al deșeurilor la nivelul întregului jude ț,
care să îmbunătăț ească atât calitatea vie ții cât și pe cea a mediului si să corespundă din punct de vedere al
protec ției mediului cu cerin țele legisla ției române și eu ropene. Proiectul se va conforma cu obligaț iile asumate în
Tratatul de Aderare și obiectivele stabilite prin POS Mediu.
Proiectul urmărește să atingă următoarele obiective :
 asigurarea unui procent de colectare a deșeurilor de 100% în mediul urban;
 asigurarea unui grad de acoperire a colectării de 95% în mediul rural;
 conformitate cu limitele stabilite în Directiva privind depozitarea deșeurilor în privin ța depozitării deșeurilor
biodegradabile;
 protejarea sănătă ții publice și protejarea mediului pri ntr-o mai performantă colectare și depozitare a
deșeurilor și, de asemenea, prin închiderea și remedierea actualelor depozite și prin construirea unui nou depozit la standarde UE;
 optimizarea managementului integrat al deșeurilor și îmbunătăț irea standarde lor serviciilor;
 introducerea sau extinderea sistemelor de colectare separată a deșeurilor de ambalaje, pentru a facilita reciclarea lor în acord cu cerin țele naț ionale și ale UE și pentru a reduce cantitatea de deșeuri generate ce
ajung în depozit;
41 http://www.suceava- recicleaza.ro/
91

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

 încura jarea compostării propriilor biodeșeuri în gospodăriile din mediul rural, contribuind astfel la realizarea
țintelor conexe prevăzute în DDD.
Planul de Marketing pentru Promovarea Produsului Turistic Țara Dornelor42
Studii de specialitate din cadrul World To urism Organization și European Travel Commission au identificat
principalele megatendin țe ce se înregistrează în domeniul turismului, în contextul schimbărilor demografice,
climatice, macroeconomice, politice și culturale, în ceea ce privește cererea și of erta turistică. Având în vedere
aceste megatendin țe, produsele turistice care înglobează elemente de patrimoniu natural și cultural (istoric,
religios, folcloric) prezintă un mare potenț ial de dezvoltare pe termen mediu și lung.
Planul de Marketing pentru Promovarea Produsului Turistic Țara Dornelor prezintă următoarele obiective:
Obiective generale de marketing
 Dezvoltarea poten țialului turistic al arealului turistic Țara Dornelor
 Promovarea arealului turistic Ț ara Dornelor la nivel na țional
 Consolidarea imaginii arealului turistic Țara Dornelor la nivel naț ional ca produs competitiv la nivel naț ional;
 Facilitarea accesului rapid la informa țiile privind obiectivele turistice oferite de arealul turistic Țara
Dornelor.
Obiective specifice de marketing
 Creșterea cu 7% a circula ției turistice în arealul produsului turistic Țara Dornelor în perioada de
implementare a proiectului;
 Promovarea identităț ii arealului turistic Țara Dornelor și dezvoltarea acesteia în rândul pop ulației și
operatorilor de turism;
 Creșterea gradului de notorietate a arealului turistic Țara Dornelor prin organizarea de evenimente
periodice
 Crearea instrumentelor necesare derulării marketingului turistic pe o perioadă de minim 3 ani de la
finalizar ea proiectului.
Strategia de dezvoltare economico -socială a municipiului Vatra Dornei cu orizontul de timp 2014 -202043
Prin implementarea măsurilor propuse de Strategia de dezvoltare socio -economică pentru perioada 2014 – 2020, se
dore ște ca municipiul Vatra Dornei să devină o staț iune competitivă la nivel regional și naț ional, în care nu lipsesc
activităț ile de orice fel, indiferent de sezon. De asemnea, membrii comunităț ii locale ai municipiului Vatra Dornei vor
avea oportunitatea de a se putea dezvolt a profesional pe plan local datorită diversificării economiei locale și a
oportunităț ilor de dezvoltare antreprenorială, susț inute nu doar de sectorul turistic dar și de alte activităț i
economice care vor valorifica resursele și avantajele orașului.
Cu aju torul acestei strategii sunt valorificate oportunităț ile de generare ale energiei nepoluante și alternative,
pentru a reduce consumul public și a promova eficien ța energetică, inovaț ia în domeniul energiei și protec ția
mediului printr -un comportament responsabil fa ță de consumul de energie.
Strategia de dezvoltare economico -socială a municipiului Vatra Dornei cu orizontul de timp 2014 -2020 propune 6
obiective strategice și o serie de obiective specifice:
Îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor di n Vatra D ornei
 Îmbunătăț irea condi țiilor de trafic rutier și pietonal
 Dezvoltarea infrastructurii tehnico -edilitare
 Diversificarea activită ților de petrecere a timpului liber
42 Plan de Marketing pentru promovarea arealului turistic Bazinul Dornelor – Anexa 5, 2010
43 Strategia de dezvoltare economico -socială a municipiului Vatra Dornei cu orizontul de timp 2014 -2020, Prim ăria Municipiului Vatra Dornei
92

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

 Îmbunătăț irea aspectului urban al municipiului
Crearea unui mediu favorabil de zvoltării unei economiilocale prospere
 Atragerea și men ținerea investitorilor străini
 Facilitarea dezvoltării mediului privat local
Sprijinirea sectorului turistic prin valorificarea durabilăa potențialului turistic existent
 Dezvoltarea infrastructurii turistice, balneare, sportive șide agrement
 Creșterea atractivităț ii staț iunii vatra dornei
 Creșterea notorietăț ii staț iunii vatra dornei la nivelregional, naț ional și internaț ional
Îmbunătățirea serviciilor publice și valorificareapotențialului educațional și cultural
 Creșterea calităț ii serviciilor de sănătate
 Creșterea calităț ii serviciilor de educaț ie
 Sprijinirea activită ților culturale și stimularea implicăriisocietă ții civile
 Creșterea siguran ței populaț iei municipiului și turiștilor
 Îmbunătăț irea serviciilor sociale

Îmbunătățirea calității mediului înconjurător
 Îmbunătăț irea managementului deșeurilor
 Îmbunătăț irea calităț ii factorilor de mediu și reducereapoluării urbane
 Red ucerea consumului de energie și încurajarea utilizăriisurselor de energie alternativă
Dezvoltarea capacității administrative
 Creșterea calităț ii și eficientizarea serviciilor publicefurnizate
 Dezvoltarea procesului consultativ și implicareasocietăț ii civi le în dezvoltarea locală

Programul de îmbunătă țire a eficien ței energetice pentru municipiul Vatra Dornei44
În context național, Strategia Naționala în domeniul Eficienței Energetice are ca scop identificarea posibilităților și
mijloacelor de creștere a eficienței energetice pe întreg lanțul energetic, prin implementarea unor proiecte
adecvate. Scopul este creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor alternative de energie.
Primăria municipiului Vatra Dornei intenționează să acceseze fonduri cu finanțare externă pentru reabilitarea
iluminatului public , completarea iluminatului ornamental/pietonal cu stâlpi retro. Se va avea în vedere următoarele
aspecte:
 Monitorizarea consumurilor energetice printr- un sistem de gestiune tehnic ă a clădirilor pub lice aflate în
administrația publică;
 Existența unui responsabil energetic (în prezent angajat al Primăriei Mmunicipiului Vatra Dornei);
 Monitorizarea implementării legilor în domeniul eficienței energetice;
 În cazul achizițiilor de echipamente, se va ține cont de specificațiile tehnice care vor trebui să fie în acord cu
eficiența tehnică;
 Promovarea utilizării raționale a energiei prin campanii de informare și măsuri ce se pot aplica la sistemul de
încălzire/răcire în locuințele individuale, eficientizarea sistemului de iluminat interior în clădirile publice.
Reabilitarea iluminatului public va avea un impact social pozitiv și va avea în vedere reducerea puterii aparatelor de
iluminat, înlocuirea surselor de iluminat, îmbunătățirea sistemului de control, pr ecum și a metodelor de întreținere.
44 Programul de îmbună tățire a eficienței ener getice pentru municipiul Vatra Dornei, 2015, Primăria Municipiului Vatra Dornei
93

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Eficacitatea măsurii energiei electrice constă în reducerea cererii de energie prin monitorizarea consumurilor
energetice pe centre de cost și utilizare eficientă a energiei electrice.
În ceea ce privește îmbunătățirea t ransportului public în municipiul Vatra Dornei s -au stabilit următoarele obiective:
 Reducerea emisiilor din transportul public local pentru a reduce impactul asupra mediului;
 Îmbunătățirea transportului public local.
Municipiul Vatra Dornei nu dispune de o pistă pentru bicicliști, însă se intenționează încurajarea ciclismul deoarece
are multiple beneficii, cum ar fi reducerea traficului de automobile, reducerea spațiilor de parcare și, inclusiv, poluarea.
Programul de îmbună tățire a eficienței ener getice pentru municipiul Vatra Dornei are următoarele obiective pe
termen lung:
 Energie electrică: reducerea consumului total de energie cu 60% pana în 2020;
 Transport: reducerea consumului de benzină în timpul vacanțelor școlare (pentru autobuzul achiziționat de
primărie);
 Centrala termică: reducerea pierderilor cu 10% până în 2020, prin reabilitarea Centralei Termice pe rumeguș.

VIZIUNE ȘI PRINCIPII DE DEZVOLTARE
Planificarea strategică dezvoltă modele de cooperare și coordonare care argumenteză beneficiile valorificării
resurselor locale într- un concept integrat. Strategia urmărește integrarea priorităților strategice care alcătuiesc o
politică economică, ca sprijin pentru societate, în scopul de a spori bogăția și bunăstarea cetățenilor săi, prin creșterea competitivității și productivității.
În vederea conceperii unei viziuni strategice s -a ținut cont de o serie de principii directoare :
 Echilibru între resursa naturală folosită in dezvoltarea teritoriului;
 Dezvoltarea spaț ială a teritoriului ținând cont de organizarea teritorială a cererii și ofertei de mobilitate ;
 Echilibru între succesul economic și calitatea vieții ;
 Creșterea economică echilibrată cu cerințele sociale și de mediu ;
 Guvrnen ța locală – factor cheie în îmbunătățirea climatului investițional local.
În ultimii ani, populația a scăzut datorită migrării acestora către zone cu ofertă de muncă diversificată și servicii
edicaționale, de sănătate complete și facilități pentru cultură, sport și agrement. Ca urmare, infrastructura și
serviciile existen te au scăzut și s- au deteriorat. Deși municipiul Vatra Dornei dispune de diverse facilități turistice
(hoteliere, balneoclimaterice și de agrement) și, tot odată, bogat din punct de vedere al valorilor naturale și de patrimoniu, în prezent, mulți vizitator i se opresc în alte localități cu facilități și servicii turistice, culturale și de
agrement moderne și diversificate.
Prin urmare, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Vatra Dornei prezintă o viziune ce urmărește dezvoltarea localității într-o municipalitate înfloritoare, bazată pe o economie durabilă, prin consolidarea
întreprinderilor locale de artizanat și producție tradițională, precum și prin valorificarea resurselor balneoclimaterice
și un centru de turism axat pe istoria și cultur a locală.

94

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

După un proces complex de “reînoire”, municipiul Vatra Dornei a ajuns să își consolideze pozi ția de destina ție
turistică ce oferă servicii moderne și de calitate, la nivel local, regional și national. Astfel, municipiul Vatra Dornei, și –
a atin s scopul de a deveni o sta țiune ce poate fi recunoscută și la nivel interna țional, având o vitalitate și atractivitate
ce au contribuit la creșterea competitivită ții. În urma intervențiilor, infrastructura turistică a înregistrat o
îmbunătă țire semnificati vă în ceea ce privește multitudinea, diversitatea și calitatea serviciilor oferite, iar în paralel,
calitatea vie ții locuitorilor și confortul locuirii a fost ridicat.
Municipiul Vatra Dornei, situat în jude țul Suceava, contribuie la dezvoltarea favorabil ă a întregii zone a Bucovinei,
prin calitatea sa de sta țiune turistică de interes na țional cu o activitate turistică polivalentă. Unul dintre factorii
esen țiali în asigurarea unei bune accesibilită ți îl reprezintă prezen ța unui aeroportului de la Suceava, situat la
aproximativ 120 km. De asemenea accesibilitatea este asigurată de drumul european E576 dinspre Suceava și drumul
E u r o p e a n E 5 8 c a r e f a c e l e g a t u r a c u B i s t r i ța . A c c e s e l e f e r o v i a r e s u n t o r g a n i z a t e î n m o d e c h i l i b r a t e x i s t â n d o
specializare direcț ională, cele două gări fiind modernizate și aduse la standarde europene. Devierea traficului greu
din centrul municipiului, aduce un beneficiu important, deoarece a ajutat la decongestionarea traficului și în același
timp a redus semnificativ fenomenul poluări i atât olfactive cât și fonice și vizuale.
Profilul economic este potenț at prin existența unei zone industriale ce a fost revitalizată ajutând la creșterea
economică a muncipiului, alături de celelate zone industriale axate pe producț ia de lactate. În ved erea exploatării
economice strada Mihai Eminescu, din centrul municipiului are caracter exclusiv comercial, iar pe strada pietonală
se regăsesc cafenele, baruri și restaurante. Ansamblurile de locuin țe colective, nou construite, oferă un confort al
locuir ii foarte ridicat, datorită dotărilor adiacente și spa țiilor publice. Sistemul sanitar s -a schimbat în totalitate, prin
modernizarea spitalului și crearea de noi facilită ți, care să mulț umească cerin țele actuale în domeniul medicinii.
În vederea organizăr ii de evenimente și congrese, fostele Vile ale Sindicatului, au fost reabilitate și modernizate. Pe
lângă acestea, în același scop, a fost reabilitat și Templul Evreiesc, de pe strada Mihai Eminescu. Alături de acestea,
prin restaurarea Cazinoului, s -a reușit o creștere semnificativă a atractivită ții orașului. Cazinoul oferă posibilitatea
organizării de evenimente culturale. Întreg complexul balnear a fost reabilitat, oferind servicii de cea mai bună
calitate, apreciate și la nivel international.
Infrastr uctura turistică este reprezentată de structuri de cazare moernizate și un număr semnificativ de vile si
pensiuni turistice. Activitatea sportivă și de agrement prezintă numeroase facilită ți datorită multiplelor zone și
structuri specifice dispersate în teritoriu. Pârtiile de schi sunt dotate cu sistem de iluminat nocturn și zâpadă
artificială, iar transportul este asigurat de un sistem modern de teleschiToate pârtiile de schi din sta țiune sunt
conectate între ele printr -un sistem de trasee turistice și de agrement cu infrastructură specifică. Zonele de
agrement sunt integrate într -un sistem echilibrat rela ționat cu zonele verzi, reprezentate prin Pracul Municipal, din
s t ați u n e , ș i P a r c u l R u n c , î n c a d r u l c ă r u i a e x i s t ă ș i o p â r t i e p e n t r u s c h i f o n d . P a r c u l M u n icipal este și Rezerva ție
Dendrologică, în cadrul căruia este amplasat Cazinoul și unul dintre izvoarele minerale ale municipiului. Prezen ța
răurilor ce traversează municipiul este valorificată prin esplanadele amenajate de- a lungul lor. Spa țiile publice s unt
reprezentative la nivelul municipiului, fiecare fiind tratat diferit din punct de vedere peisager, astfel asigurându -se o
diversitate în cadrul sistemului de spa ții publice.
Municipiul Vatra Dornei, cunoscut și ca una dintre cele mai reprezentative s tațiuni balneoclimaterice din România,
are dezvoltat un program de promovare turistică, ce a adus acestuia recunoștere atât na țională, cât și
interna țională. Sta țiunea promovează calitatea serviciilor oferite dar și tradi țiile din zona Depresiunii Dornelor .
Organizarea de eveneimente pe toată durata anului, pe teme diferite în ceea ce privește arta tradi țională, aduce
prestigu municipiului în valorificarea culturală și tradi țională. Centru al arealului turistic „Țara Dornelor”, Vatra
Dornei promovează tot c eea ceeste tradi ție și turism ecologic.
Recunoscută pentru apa minerală "DORNA”, "Aqua Carpatica" și produsele lactate „La Dorna”, Vatra Dornei și-a
asigurat pozi ția și recunoșterea la nivel na țional și interna țional prin abordarea unei strategii ce urmăr ește
valorificarea resurselor naturale, fondului clădit de valoare arhitecturală și a tradi țiilor, încă prezente în zonă.
Imaginea urbană, este una bine conturată, unde caracterul rezidențial se întrepatrunde cu func țiunile de agrement și
loisir, dispunând de rezerve importante de ordin etnic, ecologic, economic, social, cultural și estetic, valorificate
corespunzător, ele încadrandu -se în politica de dezvoltare de tip european.

95

OBIECTIV S ECTORIAL SUB-OBIECTIV MĂSURI
TURISM COMPETITIV
Stațiune turistică balneo-
climaterică cu un important
patrimoniu istoric construit, o
abordare medicalizată și
infrastructură atractivă pentru
activitățile sportive, oferind servicii
calificate și diversificate pe tot
parcursul anului, într-un cadru
montan nepoluat .STAȚIUNE TURISTICĂ
BALNEO-CLIMA TERIC ĂDEZVOL TAREA INFRASTRUCTURII SPECIFICE
TURISMULUI BALNEAR
MODERNIZAREA STRUCTURILOR DE
CAZARE TURISTICĂ
IMPLIMENT AREA FIZICĂ A CONCEPTULUI
“WELLNESS ”
REST AURAREA OBIECTIVELOR DE
PATRIMONIU ȘI INFRASTRUCTURII
CUL TURALE
DIVERSIFICAREA ȘI PROMOV AREA
ACTIVIT ĂȚILOR CUL TURAL-ARTISTICE ȘI
REINTRODUCEREA EVENIMENTELOR
TRADIȚIONALE, ISTORICE ȘI CUL TURALE
RIDICAREA CAP ACIT ĂȚILOR ȘI SERVICIILOR
TURISTICE LO CALE LA ST ANDARDELE
EUROPENE
PROMOV AREA TURISTIC Ă PRINTR-UN
CONCEPT INTEGRA T “ȚINUTUL
BUCOVINEI /ȚARA D ORNELOR ” EXTINDEREA ȘI ÎMBUNĂ TĂȚIREA
INFRASTRUCTURII SPORTIVE ȘI DE
AGREMENT
PROMOV AREA ȘI SUSȚINEREA
ECOTURISMULUISTAȚIUNE TURISTICĂ CU UN
PATRIMONIU CUL TURAL ȘI
ARHITECTURAL DE CALIT ATE
DESTINA ȚIE TURISTICĂ PENTRU
UN TURISM POLIV ALENT
PRODUS TURISTIC COMPETITIV LA
NIVEL NA ȚIONAL ȘI
INTERNA ȚIONALPLANUL DE AC ȚIUNE

PLANUL DE AC ȚIUNE
PROIECTE
Reabilitarea instalațiilor de alimentare cu apă minerală de la surse, la bazele de tratament ale hotelurilor
Modernizarea bazelor de tratament la unele structuri turistice (Sind Rom, Intus ș.a.) la cerințele turismului european
Refacerea studiilor hidro-balneologice a surselor pentru extinderea posibilităților de valorificare terapeutică a acestora
Reabilitarea structurilor de primire turistică pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare și de servire a mesei
Reabilitarea fostelor Vile ale Sindicatului de pe strada Mihai Eminescu, T udor Vladimirescu și Parcului și transformarea lor în unit ăți hoteliere
Înființarea în teritoriu a unei rețele/asociații de hoteluri și restaurante
Creșterea numărului de unități de cazare ce oferă servicii de wellness și spa
Dezvoltarea unei rețele de izvoare cu apă minerală interconectate prin trasee pietonale
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal și a Regulamentului Local de Urbanism aferent acestuia, pentru zona istorică din centrul municipiului V atra Dornei
Restaurarea clădirilor cu valoare arhitecturală din zona istorică a centrului municipiului V atra Dornei
Restaurarea clădirii Cazinoului V atra Dornei
Restaurarea clădirii T emplului Evreiesc
Reabilitarea clădirii Primăriei Municipiului V atra Dornei și a Muzeului Etnografic
Reabilitarea și modernizarea clădirii Bibliotecii G.T . Kirileanu
Reabilitarea și modernizarea clădirii Muzeului de Științele Naturii și Cinegetică
Restaurarea caselor tradiționale în vederea promovării turistice
Dezvoltarea și publicarea unor materiale de promovare a patrimoniului cultural
Fructificarea parteneriatelor internaționale (orașe înfrățite, parteneriate instituționale) pentru promovarea culturii locale în străinătate
Organizarea evenimentelor culturale : “Țara Dornelor – tradiții culturale ”, “Et nografie și folclor ”
Crearea unei re țele/baze de date pentru a facilita accesul la serviciile de cultura
Amenajarea peisagistică și extinderea spațiilor de recreere și odihnă a parcurilor existente
Reabilitarea căilor de acces, consolidarea zonelor cu risc la alunecări de teren și refacerea peisajului din jurul zonelor de importanță istorică sau a monumentelor
Proiect integrat privind reabilitarea și accesibilitatea parcurilor și spațiilor verzi din municipiul V atra Dornei : Parcul Municipal V atra Dornei, Parc Runc, Lunca Dornelor
Dezvoltarea și implementarea unor programe ale PP A pentru susținerea afacerilor turistice de subzistență
Dezvoltarea turismului tematic și colaborării parteneriale
Îmbunătățirea standardelor serviciilor hoteliere și a altor servicii similare (turistice)
Organizarea unor sesiuni periodice de specializare și perfecționare pentru personalul din sectorul de activitate turistic
Realizarea unui studiu de marketing privind manifestările expoziționale
Realizarea de materiale de promovarea a produselor turistice din cadrul arealului Țara Dornelor: ghid turistic bilingv , filme de promovare
Promovarea produsului turistic prin intermediul mass-media, a internetului și târgurilor de turism
Promovarea turismului prin intermediul organizării unor evenimente (Zilele Dornei, Serbările Zapezii, Festivalul Cetinii și Festivalul Ouălelor Încondeiate)
Realizarea unei imagini unitare a teritoriului prin implementarea conceptului integrat de promovare a ofertei turistice
Realizarea unei platforme informatice pentru colectarea, procesarea și depozitarea informațiilor și datelor despre activitățile turistice din oraș și teritoriu
Elaborarea unui ghid de certificare și promovarea criteriilor și modalităților de identificare cu Brandul “Ținutul Bucovinei/Ț ara Ddornelor ”Stimularea și promovarea evenimentelor sportive organizate în teritoriuRealizarea infrastructurii necesare extinderii traseelor montane pentru bicicliști
Construirea unui patinoar artificial
Modernizarea infrastructurii sportive și de agrement în taberele de copii pentru creșterea numărului de participanți
Modernizarea pârtiei de schi T elescaun și interconectarea cu celelalte pârtii de schi din municipiul V atra Dornei
Crearea unui spațiu de agrement și loisir în stațiunea balneo-climaterică V atra Dornei
Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii necesare practicării sporturilor extreme
Dezvoltarea unei zone tip “aquaparc” în vederea diversificării ofertei turistice
Dezvoltarea de parteneriate între autoritățile publice locale, societatea civilă și mediul de afaceri pentru dezvoltarea zonelor de agrement
Dezvoltarea unui program de încurajare a ecoturismului și a turismului familial
Implementarea unor cursuri de formare și specializare pentru agricultură ecologică și agroturismElaborarea unui studiu pentru identificarea sporturilor și activitășilor de agrement fezabile pentru municipiul V atra Dornei și zonele limitrofeReabilitarea și modernizarea clădirii str . Mihai Eminescu nr .15Modernizarea rețelelor de captare și/sau transport a izvoarelor cu potențial terapeuticDezvoltarea ofertei turistice prin crearea de cure specializate pentru anumite segmente de turiști

OBIECTIV S ECTORIAL SUB-OBIECTIV
MEDIU URBAN
SUSTENABIL
Municipiu “durabil” și competitiv ,
cu o infrastructură rutieră și
tehnico-edilitară corespunzătoare
normelor dezvoltării durabile,
servicii publice de calitate, locuire
confortabilă și un grad sporit de
calitate a vieții.MUNICIPIU INTERCONECT AT
PRINTR-O INFRASTRUCTURĂ
ADECV ATĂ DEZVOL TĂRII
DURABILEASIGURAREA UNUI GRAD DE MOBILIT ATE ȘI
ACCESIBILIT ATE RIDICA T
REABILIT AREA/EXTINDEREA
INFRASTRUCTURII EDILIT ARE CONFORM
CONCEPTELOR INTEGRA TE
ÎMBUNĂ TĂȚIREA MEDIULUI URBAN PRIN
ARMONIZAREA CADRULUI DE DEZVOL TARE
SPAȚIALĂ A MUNICIPIULUI
CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE
ȘI PROMOV AREA ENERGIILOR
ALTERNA TIVE
MODERNIZAREA ȘI EXTINDEREA
INFRASTRUCTURII ȘCOLARE
DEZVOL TAREA PRO GRAMELOR DE
EDUCA ȚIE ȘI FORMARE PROFESIONALĂ ÎN
VEDEREA D OBÂNDIRII COMPETENȚELOR
SPECIFICE
CREȘTEREA EFICIENȚEI SISTEMULUI
EDUCA ȚIONAL PRIN PROMOV AREA
DEZVOL TĂRII PROFESIONALE ȘI
SCHIMBULUI DE EXPERIENȚ ĂÎMBUNĂ TĂȚIREA ȘI EXTINDEREA
SERVICIILOR SO CIALE ȘI DE SĂNĂ TATE
CONFIGURAREA INFRASTRUCTURII
MUNICIP ALE PENTRU IMPLEMENT AREA
UNUI SISTEM INTEGRA T SO CIAL ȘI DE
SĂNĂ TATELOCUIRE SUSTENABILĂ ÎNTR-UN
MUNICIPIU CU UN GRAD SPORIT
DE CALIT ATE A VIEȚII
SISTEM SO CIAL ȘI DE SĂNĂ TATE
INOV ATIV ȘI ADECV AT NEVOILOR
COMUNIT ĂȚII LO CALE
SISTEM EDUCA ȚIONAL ORIENT AT
SPRE EXCELENȚ Ă ȘI FORMARE
PROFESIONALĂ MĂSURIPLANUL DE AC ȚIUNE

PROIECTE
Reabilitare și modernizare infrastructură rutieră în stațiunea balneo-climaterică V atra Dornei
Construcția variantei de ocolire pentru devierea tranzitului auto și traficului greu din municipiul V atra Dornei
Realizarea de spații de parcare colective și reabilitarea celor existente
Amenajarea de poduri și podețe, precum și reabilitarea celor existente
Reabilitarea și modernizarea gărilor CFR în vederea îmbunătățirii imaginii urbane și diversificare serviciilor
Realizarea unei rețele pietonale continue și accesibilă pe tot parcursul anului (trotoare, alei pietonale, pasarele pietonale)
Promovarea producției și distribuției energiei obținută din surse regenerabileReabilitarea și extinderea sistemului de iluminat public în municipiul V atra Dornei
Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului V atra Dornei
Crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (alei, zone verzi, zone pietonale, piețe, locuri de joacă, parcuri, etc.)
Construcția/reabilitarea/modernizarea/achiziția clădirilor pentru a găzdui diferite activități comunitare, culturale, sociale, educaționale
Construirea de locuințe pentru tineri
Reabilitarea fațadelor clădirilor publice situate pe străzile principale și în zonele cu impact economic
Reconversia zonelor industriale dezafectate din municipiul V atra Dornei
Creșterea eficienței energetice a blocurilor din municipiul V atra Dornei
Reabilitarea termică a clădirilor de interes public din municipiul V atra Dornei
Reducerea consumurilor specifice de energie prin utilizarea unor sisteme de iluminat cu consum redus de energie pentru clădiri publice
Valorificarea energiilor regenerabile, prin dotarea clădirilor de interes public cu instalații de producere a energiei din surse regenerabile
Înființarea unui centru social multifuncțional de zi, pentru diverse grupuri vulnerabile cu facilități culturale și cabinete medicale
Elaborarea unui studiu în vederea evaluării situației sociale actuale a locuitorilor municipiului V atra Dornei
Finalizarea construirii Grădiniței cu program prelungit Nr.2, str . Chilia
Finalizarea construirii Grădiniței cu program prelungit Nr .4, str . Gladiolelor
Reabilitarea infrastructurii educaționale: Școala Generală Nr .1 și Școala Generală Nr .2
Reabilitarea sălilor de sport din cadrul școlilor
Promovarea inovării și a TIC în educație, pentru a facilita învățarea și transformarea școlilor tradiționale în centre de educație digitală
Implementarea unui program de educație generală și instruire vocațională și cursuri specializate orientate către copii/tineri din grupurile aflat în situații de risc,
excludere socială, în special cei de etnie romă și cei cu handicap
Înființarea unui Grup Consultativ în parteneriat cu mediul privat și societăți de formare/instruire pentru realizarea unei strategii de creștere a gradului de instruire și
educație a tinerilor , în condițiile programelor educaționale și oportunităților de angajare pe piața forței de muncă
Stabilirea contactelor interstituționale și crearea unor parteneriate internaționale prin programe de schimb și de mobilitate în domeniul educației
Facilitarea schimbului de experiență între școlile locale și filialele universitare și alte instituții educaționale din EuropaProgram de instruire a învățătorilor , profesorilor , instructorilor , inspectorilor locali din educație și pedagogilor , în vederea îmbunătățirii abilităților profesionale și de
instruire cu noi metode, prin programe de schimb de experiență și vizite de studiu atât la nivel național cât și internaționalCrearea de unități mobile de furnizare de servicii pentru îngrijirea medicală la domiciliu
Înființarea unui Centru pentru ocrotire temporară de tip familial
Crearea unui Centru de consiliere familială și în problematica minorului
Înființarea unui Centru de consiliere, recuperare, terapie ocupațională și integrare socială
Creșterea capacității administrației publice locale și ONG-urilor locale de a furniza servicii sociale
Implementarea unei rețele digitale pentru corelarea, în sistem piramidal, a tuturor elementelor din sistemul de sănătate și scoialModernizarea și dotarea Spitalului municipal V atra DorneiPromovarea participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare urbană prin constituirea unor mecanisme de informare și consultare publicăModernizarea și extinderea capacităților de producție a energiei termice din biomasăReabilitarea Stației de tratare a apei și extinderea rețelei de alimetare cu apă potabilăExtinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzatăPLANUL DE AC ȚIUNE

OBIECTIV S ECTORIAL SUB-OBIECTIV
SISTEM ECONOMIC
INTELIGENT ȘI INOV ATIV
CAP ACIT ATE
ADMINISTRA TIVĂ EFICIENT ĂMunicipiu “productiv” relansat
economic în condiții de echilibru
între activitățile economice și
artizanale, protejarea siturilor
naturale, agricole, forestiere și
habitat.
Adiminstrație publică locală
modernizată și orientată către
cooperarea antreprenorială,
colaborarea cu mediul privat și
cetățeni în procesul decizional.INRASTRUCTURĂ ECONOMICĂ
INTELIGENT Ă ȘI INOV ATIVĂDEZVOL TAREA UNOR PLANURI DE
SUSȚINERE A ECONOMIEI LO CALE
DEZVOL TAREA INFRASTRUCTURII PENTRU
AFACERI ȘI INTRODUCEREA UNOR SISTEME
INTELIGENTE PENTRU MANAGEMENTUL
INFORMA ȚIEI
CREAREA OPORTUNIT ĂȚILOR DE
PREGĂ TIRE/SPECIALIZARE PENTRU
PERSONALUL A TRAS ÎN DIFERITE
ACTIVIT ĂȚI DE ECONOMIE SO CIALĂ
REANIMAREA ȘI SUSȚINEREA
ÎNTREPRINDERILOR DE ARTIZANA T ȘI A
CELOR PRODUCĂ TOARE DE BUNURI
TRADIȚIONALE LO CALE
INIȚIEREA ȘI F ACILIA TREA FORMĂRII
PARTENERIA TELOR STRA TEGICE LO CALE
ȘI INTERNA ȚIONALE
COORD ONAREA EFORTURILOR DINTRE
ADMINISTRA ȚIA LO CALĂ ȘI P ARTENERI, ÎN
VEDEREA CREȘTERII EFICIENȚEI
INVESTIȚIILOR PROPUSE
DEZVOL TAREA UNOR POLITICI INTEGRA TE
ȘI PE TERMEN LUNG PENTRU ASIGURAREA
UNUI MANAGEMENT COERENT ȘI UNIT AR
AL RESURSEI UMANE
DEZVOL TAREA CAP ACIT ĂȚILOR
ADMINISTRA TIVE ȘI MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII TICCONECT AREA ZONELOR DE PRODUCȚIE,
DEPOZIT ARE ȘI PRO CESARE PENTRU
ÎMBUNĂ TĂȚIREA PRODUCȚIEI LO CALE
ÎNCURAJ AREA SPIRITULUI
ANTREPRENORIAL ÎN RÂNDUL TINERILORAVANT AJE SO CIO-ECONOMICE
PRIN MENȚINEREA O CUP AȚIILOR
TRADIȚIONALE
PRODUCTIVIT ATE ȘI
COMPETIVIT ATE TERITORIALĂ
BAZA TĂ PE UN CONCEPT
INTEGRA T ÎN SECTORUL PRIMAR
GUVERNANȚ Ă LO CALĂ CU O
CUL TURĂ A P ARTENERIA TELOR ÎN
IMPLEMENT AREA PROIECTELOR
COMUNE INTEGRA TE
CADRU ADMINISTRA TIV
CORELA T CU NOILE CONCEPTE
DE DEZVOL TAREMĂSURIPLANUL DE AC ȚIUNE

PROIECTE
Înființarea unui Birou Unic cu scopul de a simplifica procedurile administrative pentru IMM-uri
Realizarea și publicarea unei broșuri despre posibilitățile și condițiile accesării, de către IMM-urile locale, a unui credit sau fonduri structurale
Înființarea unui Centru de promovare și consultanță pentru IMM-uri
Organizarea atelierelor de lucru periodice pe tema evoluției domeniilor specifice economiei locale cu participarea grupurilor locale de interes
și a instituțiilor interesate naționale și internaționale
Construirea unei fabrici pentru valorificarea fructelor de pădure
Program de încurajare a dezvoltării serviciilor TIC pentru susținerea unui mediu economic inteligent
Înființarea unui Centru de pregătire profesională, în parteneriat cu firme de formare profesională și mediul privat
Organizarea unor cursuri pentru pregătirea viitorilor posibili lucrători în întreprinderile de artizanat
Efectuarea unui studiu privind oferta forței de muncă și organizarea cursurilor de specializare pentru persoanele active în teritoriu,
în special în turism și servicii conexe
Campanii de promovare a finanțărilor nerambursabile pentru înființarea și dezvoltarea afacerilor de familie
Înființarea unui incubator de afaceri pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, în vederea realizării produselor tradiționale locale
Campanii de promovare a finanțărilor nerambursabile pentru înființarea și dezvoltarea afacerilor tinerilor întreprinzători
Implementarea unui program de premiere și promovare a celor mai bune inițiative antreprenoriale în rândul tinerilor
Program de monitorizare periodică/evaluare periodică a calității în implementarea planurilor strategice și a proiectelor
Program de cooperare/parteneriate între membrii Pactului T eritorial și parteneri din zona transfrontalieră
Preoiect privind parteneriatele comunitare în vederea indentificării unor soluții posibile de dezvoltare urbană integrată
Informatizarea datelor de gestionare a procedurilor de lucru ale administrație publice locale și a comisiilor/grupurilor/ parteneriatelor
în care autoritatea este membru
Dezvoltarea unui Plan de Acțiuni Comun între Partenerii Publici, mediul privat și societăți comerciale din sectorul turistic și servicii conexe,
persoane fizice/asociații și instituții naționale/străine care operează în sectoarele prioritare din domeniul turismului
Calificarea resusrselor umane la nivelul autorităților locale pentru a spori calitatea serviciilor și interacțiunilor cu mediul de afaceri
Implementarea unui mecanism de management performant, începând de la recrutare, evaluare, promovare, motivare și remunerare,
până la dezvoltare profesională și dobândirea de noi competențe
Elaborarea sistemului de management pentru comunicare, flux permanent și schimb de informații dintre instituțiile publice
Dezvoltarea Sistemului Administrativ de Management al Informției în vederea îmbunătățirii comunicării dintre primărie și comunitatea locală
Extinderea și modernizarea infrastructurii TIC în municipiul V atra DorneiElaborarea planului de dezvoltare a resursei umane din direcțiile de specialitate ale primăriei, serviciile publice externalizate și persoanele voluntare
atrase în activitățile/serviciile publiceÎntocmirea documentațiilor necesare identificării spațiilor favorabile din teritoriu pentru implementarea unor proiecte integrate în agricultură
(furnizare, producție, procesare, comerț, promovare, standardizare etc.)
Înființarea unor centre de colectare și păstrare plante medicinale și fructe de pădure
Construirea unei piețe agroalimentare
Acordarea de orientare permanentă în domeniul antreprenorial și al ocupării pe cont propriu pentru tineri, inclusiv prin cursuri de antreprenoriat,
promovarea cazurilor de succes de antreprenoriat din municipiu/teritoriuRealizarea unui studiu privind amenajarea de spații de colectae, transport, depozitare și distribuție a produselor localeCrearea unor programe pentru susținerea dezvoltării microîntreprinderilor și a artizanatului, pentru susținerea economiei, valorilor și tradițiilor localeCrearea unei platforme informatice sub forma unui portal pentru înființarea unui Birou de consiliere și formare în afaceri
Înființarea unor mecanisme inovatoare pentru finanțarea proiectelor integrate în agricultură și turism (inclusiv activități ale sectoarelor
economice legate de domeniul turistic)PLANUL DE AC ȚIUNE

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

SURSE DE FINANȚARE

TURISM COMPETITIV
Stațiune turistică balneo -climaterică cu un important patrimoniu istoric construit, o abordare medicalizată și
infrastructură atractivă pentru activitățile sportive, oferind servicii calificate și diversificate pe tot parcursul
anului, într -un cadru montan nepoluat.
SUB -OBIECTIV : STAȚIUNE TURISTICĂ BALNEO – CLIMATERICĂ
Măsura :
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII SPECIFICE TURISMULUI BALNEAR
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Reabilitarea instalațiilor de alimentare cu apă
minerală de la surse, la bazele de tratament
ale hotelurilor Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri (prorpietari ai structurilor turistice)
Modernizarea bazelor de tratament la unele
structuri turistice (Sind Rom, Intus ș.a.) la cerințele turismului european Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii
Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
(prorpietari ai structurilor
turistice)
Refacerea studiilor hidro -balneologice a
surselor pentru extinderea posibilităților de valorificare terapeutică a acestora Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Măsura :
MODERNIZAREA STRUCTURILOR DE CAZARE TURISTICĂ
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Reabilitarea structurilor de primire turistică
pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare și
de servire a mesei Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Mediul de afaceri
(prorpietari ai structurilor turistice)
Reabilitarea fostelor Vile ale Sindicatului de pe
strada Mihai Eminescu, Tudor Vladimirescu și Parcului și transformarea lor în unită ți
hoteliere Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
(prorpietari ai structurilor turistice)
Uniununea Generală a Sindicatelor din România
Înfiin țarea în teritoriu a unei re țele/asociaț ii de
hoteluri și restaurante Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
(prorpietar i ai structurilor
turistice)

101

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Măsura :
IMPLIMENTAREA FIZICĂ A CONCEPTULUI “WELLNESS”
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Creșterea numărului de unităț i de cazare ce
oferă servicii de wellness și spa Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici
și mijlocii
Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
(prorpietari ai structurilor
turistice)
Dezvoltarea ofertei turistice prin crearea de
cure specializate pentru anumite segmente de turiști Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
(prorpietari ai structurilor turistice)
Modernizarea reț elelor de captare și /sau
transport a izvoarelor cu poten țial terapeutic Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Dezvoltarea unei reț ele de izvoare cu apă
minerală interconectate prin trasee pietonale Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei

SUB-OBIECTIV : STAȚIUNE TURISTICĂ CU UN PATRIMONIU CULTURAL ȘI ARHITECTURAL DE CALITATE
Măsura :
RESTAURAREA OBIECTIVELOR DE PATRIMONIU ȘI INFRASTRUCTURII CULTURALE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal și a
Regulamentului Local de Urbanism aferent
acestuia, pentru zona istorică din centrul municipiului Vatra Dornei Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Restaurarea clădirilor cu valoare arhitecturală
din zona istorică a centrului municipiului Vatra Dornei Buget local
Alte susrse de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Proprietarii clădirilor
Restaurarea clădirii Cazinoului Vatra Dornei Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 5.1 – Conservarea,
protecția și valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural Fondul Bisericesc Ortodox
Român al Bucovinei
UAT Municipiul Vatra Dornei
Restaurarea clădirii Templului Evreiesc Programul Opera țional Regional
2014 – 2020 Federaț ia Comunităț ilor
Evreiești din România
102

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Axa prioritară 5.1 – Conservarea,
protecția și valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural UAT Municipiul Vatra
Dornei
Reabilitarea clădirii Primăriei m unicipiului Vatra
Dornei și a Muzeului Etnografic Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 5.1 – Conservarea,
protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
Bugetul local UAT Municipiul Vatra
Dornei
Reabilitarea și modernizarea clădirii str. Mihai
Eminescu nr.15 Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Reabilitarea și modernizarea clădirii Bibliotecii
G.T. Kirileanu Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Reabilitarea și modernizarea clădirii Muzeului
de Știin țele Naturii și Cinegetică Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vat ra
Dornei
Măsura :
DIVERSIFICAREA ȘI PROMOVAREA ACTIVITĂȚILOR CULTURAL -ARTISTICE ȘI REINTRODUCEREA EVENIMENTELOR
TRADIȚIONALE, ISTORICE ȘI CULTURALE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Restaurarea caselor tradi ționale în vederea
promovării turistice Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
Proprietari ale caselor tradi ționale
Dezvoltarea și publicarea unor materiale de
promovare a patrimoniului cultural Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asociaț ii culturale și ONG –
uri
Fructificarea parteneriatelor internaț ionale
(orașe înfrăț ite, parteneriate institu ționale)
pentru promovarea culturii locale în
străinătate Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asociaț ii culturale și ONG –
uri
Organizarea evenimentelor culturale: “Țara
Dornelor – tradi ții culturale”, “Etnografie și
folclor” Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asociaț ii culturale și ONG –
uri
Crearea unei reț ele/baze de date pentru a
facilita accesul la serviciile de cultur ă Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asociaț ii culturale și ONG –
uri

103

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

SUB -OBIECTIV : DESTINAȚIE TURISTICĂ PENTRU UN TURISM POLIVALENT
Măsura :
EXTINDEREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII SPORTIVE ȘI DE AGREMENT
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Elaborarea unui studiu pentru identi ficarea
sporturilor și activităț ilor de agrement fezabile
pentru municipiul Vatra Dornei și zonele
limitrofe Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asocia ții și ONG -uri sportive
Realizarea infrastructurii necesare extinderii
traseelor montane pentru biciclișt i Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asocia ții și ONG -uri sportive
Construirea unui patinoar artificial Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Modernizarea pârtiei de schi Telescaun și
interconectarea cu celelate pârtii de schi din municipiul Vatra Dornei Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului
Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Crearea unui spaț iu de agreme nt și loisir în
staț iunea balneo -climaterică Vatra Dornei Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului UAT Municipiul Vatra
Dornei

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii
necesare practicării sporturilor extreme Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului UAT Municipiul Vatra
Dornei

Dezvoltarea unei zone tip “aquapar c” în
vederea diversificării ofertei turistice Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Dezvoltarea de parteneriate între autorităț ile
publice locale, societatea civilă și mediul de afaceri pentru dezvoltarea zonelor de
agrement Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Societatea civilă

104

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Măsura :
PROMOVAREA ȘI SUSȚINEREA ECOTURISMULUI
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Dezvoltarea unui program de încurajare a
ecoturismului și a turismului familial Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Implementarea unor cursuri de formare și
specializare pentru agricultură ecologică și
agroturism Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Amenajarea peisajistică și extinderea spaț iilor
de recreere și odihnă a parcurilor existente Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 5.2 – Realizarea de
acțiuni destinate îmbunătățirii
mediului urban
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismulu i
Bugetul local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Reabilitarea căilor de acces, consolidarea
z o n e l o r c u r i s c l a a l u n e c ă r i d e t e r e n ș i
refacerea peisajului din jurul zonelor de
importan ță istorică sau a monumentelor Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 5.2 – Realizarea de
acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban
Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei

Proiect integrat privind reabilitarea și
accesibilitatea parcurilor și spa țiilor verzi din
municipiul Vatra Dornei: Parcul Municipal Vatra Dornei, Parc Runc, Lunca Dornelor Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 5.2 – Realizarea de
acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismulu i
Bugetul local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Stimularea și promovarea evenimentelor
sportive organizate în teritoriu Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asocia ții și ONG -uri sportive

SUB -OBIECTIV : PRODUS TURISTIC COMPETITIV LA NIVEL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL
Măsura :
RIDICAREA CAPACITĂȚILOR ȘI SERVICIILOR TURISTICE LOCALE LA STANDARDELE EUROPENE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Dezvoltarea și implementarea unor programe
ale PPA pentru susț inerea afacerilor turistice
de subzisten ță Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
Dezvoltarea turismului tematic și colaborării
parteneriale Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
Asocia ții și ONG -uri
105

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Îmbunătăț irea standardelor serviciilor
hoteliere și a altor servicii similare (turistice) Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Îm bunătățirea
competitivității întreprinderilor mici
și mijlocii Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
(prorpietari ai structurilor turistice)
Organizarea unor sesiuni periodice de
specializare și perfec ționare pentru personalul
din sectorul de activitate turistic Programul Oprețional Capacitate
Umană 2014 – 2020
Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă
entru to ți
Axa priotitară 6 – Educa ție și
competen țe Mediul de afaceri
Asocia ții și ONG -uri
Măsura :
PROMOVAREA TURISTICĂ PRINTR -UN CONCEPT INTEGRAT “ȚINUTUL BUCOVINEI/ȚARA DORNELOR”
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Realizarea unui studiu de marketing privind
manifestările expoziț ionale Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
Asocia ții și ONG -uri
Realizarea de materiale de promovarea a
produselor turistice din cadrul arealului Țara Dornelor: ghid turistic bilingv, filme de promovare Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Centrul N ațional de
Informare și Promovare Turistică
Asocia ții și ONG -uri
Promovarea pro dusului turistic prin
intermediul mass- media, a internetului și
târgurilor de turism Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Centrul N ațional de
Informare și Promovare Turistică
Asocia ții și ONG -uri
Promovarea turismului prin intermediul
organizării unor evenimente (Zilele Dornei, Serbările Z ăpezii, Festivalul Cetinii și Festivalul
Ouălelor Încondeiate) Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Centrul N ațional de
Informare și Promovare Turistică
Asocia ții și ONG -uri
Realizarea unei imagini unitare a teritoriului
prin implementarea conceptului integrat de promovare a ofertei turistice Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Centrul N ațional de
Informare și Promovare Turistică
Mediul de afaceri
Asocia ții și ONG -uri
Realizarea unei platforme informatice pentru
colectarea, procesarea și depozitarea informaț iilor și datelor despre activităț ile
turistice din oraș și teritoriu Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Centrul N ațional de
Informare și Promovare Turistică
106

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Elaborarea unui ghid de certificare și
promovarea criteriilor și modalităț ilor de
identificare cu b randul “Ținutul Bucovinei/Țara
Dornelor” Bugetul local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Centrul N ațional de
Informare și Promovare
Turistică
Asocia ții și ONG -uri

MEDIU URBAN SUSTENABIL
Municipiu “durabil” și competitiv, cu o infrastructura rutieră și tehnico -edilitară corespunzătoare normelor
dezvoltării durabile, servicii publice de calitate, locuire confortabilă și un grad sporit de calitate a vieții.
SUB -OBIECTIV: MUNICIPIU INTERCONEC TAT PRINTR- O INFRASTRUCTURĂ ADECVATĂ DEZVOLTĂRII
DURABILE
Măsura :
ASIGURAREA UNUI GRAD DE MOBILITATE ȘI ACCESIBILITATE RIDICAT
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Reabilitare și modernizare infrastructură
rutieră în staț iunea balneo -climaterică Vatra
Dornei Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Construc ția variantei de ocolire pentru
devierea tranzitul ui auto și traficului greu din
municipiul Vatra Dornei Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Compania Naț ională de
Autostrăzi și Drumuri
Naționale din România
(CNADNR)
Consiliul Jude țean Suceava
Realizarea de spații de parcare colective și
reabilitarea celor existente Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei

Amenajarea de poduri și pode țe, precum și
reabilitarea celor existente Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Administraț ia Naț ională
"Apele Române "
Reabilitarea și modernizarea gărilor CFR în
vederea îmbunătă țirii imaginii urbane și
diversificare serviciilor Alte tipuri de finanțare Căile Ferate Române (CFR)
Realizarea unei reț ele pietonale continue și
accesibilă pe tot parcursul anului (trot uare,
alei pietonale, pasarele pietonale) Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
107

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Măsura :
REABILITAREA/EXTINDEREA INFRASTRUCTURII EDILITARE CONFORM CONCEPTELOR INTEGRATE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă
și apă uzată Programul Oprețional
Infrastructură Mare 2014 – 2020
Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea
infrastructurii de mediu în condiții
de management eficient al
resurselor
Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei
Consiliul Jude țean Suceava
ACET SA Suceava
Reabilitarea Staț iei de tratare a apei și
extinderea re țelei de alimetare cu apă potabilă Programul Oprețional
Infrastructură Mare 2014 – 2020
Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea
infrastructurii de mediu în condiții
de management eficient al
resurselor
Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei
Consiliul Jude țean Suceava
ACET SA Suceava
Modernizarea și extinderea capacităț ilor de
produc ție a energiei termice din biomasă Programul Operaț ional
Infrastructură Mare 2014 – 2020
Axa prioritară 6: Promovarea
energiei curate și eficienței
energetice în vederea susținerii unei
economii cu emisii scăzute de
carbon Bugetul Local
UAT Municipiul Vatra
Dornei

Reabilitarea și extinderea sistemului de
iluminat public în municipiul Vatra Dornei Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 3 – Sprijinirea
tranziției către o economie cu emisii
scăzute de carbon UAT Municipiul Vatra
Dornei
Furnizori de energie electrică

SUB -OBIECTIV: LOCUIRE SUSTENABILĂ ÎNTR -UN MUNICIPIU CU UN GRAD SPORIT DE CALITATE A VIEȚII
Măsura :
ÎMBUNĂTĂȚIRE A MEDIULUI URBAN PRIN ARMONIZARE A CADRULUI DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ A MUNICIPIULUI
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Actualizarea Planului Urbanistic General al
municipiului Vatra Dornei Bugetul local UAT Municipiul Vatra
Dornei
Crearea/reabilitarea/modernizarea spaț iilor
publice urbane (alei, zone verzi, zone pietonale, pie țe, locuri de joacă, parcuri, etc.) Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa Prioritară 7 – Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
UAT Municipiul Vatra
Dornei

108

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local
Construc ția/reabilitarea/modernizarea/achizi ția
clădirilor pentru a găzdui diferite activităț i
comunitare, culturale, sociale, educaț ionale Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Construirea de locuin țe pentru tineri Programul de construcții
locuințe pentru tineri UAT Municipiul Vatra
Dornei
Reabilitarea faț adelor clădirilor publice situate
pe străzile principale și în zonele cu impact
economic Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Promovarea participării locuitorilor în cadrul
procesului de regenerare urbană prin
constituirea unor mecanisme de informare și
consultare publică Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei

Reconversia zonel or industriale dezafectate
din m unicipiul Vatra Dornei Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
Măsura :
CREȘTEREA EFICIEN ȚEI ENERGETICE ȘI PROMOVAREA ENERGIILOR ALTERNATIVE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Ccreșterea eficien ței energetice a blocurilor
din municipiul Vatra Dornei Programul Operaț ional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 3 – Sprijinirea
tranziției către o economie cu emisii
scăzute de carbon UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asocia ții de proprietari
Reabilitarea termică a clădirilor de interes
public din municipiul Vatra Dornei Programul Operaț ional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 3 – Sprijinirea
tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon UAT Municipiul Vatra
Dornei

Reducerea consumurilor specifice de energie
prin utilizarea unor sisteme de iluminat cu consum redus de energie pentru clădiri publice Programul Operaț ional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 3 – Sprijinirea
tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon UAT Municipiul Vatra
Dornei

Valorificarea energiilor regenerabile, prin
dotarea clădirilor de interes public cu instalații de producere a energiei din surse regenerabile Programul Operaț ional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 3 – Sprijinirea
tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon UAT Municipiul Vatra
Dornei

Promovarea produc ției și distribu ției energiei
obținută din surse regenerabile Programul Operaț ional
Infrastructură Mare 2014 – 2020
Axa prioritară 6 – Promo varea
energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei
economii cu emisii scăzute de
carbon
Bugetul Local UAT Municipiul Vatra
Dornei

109

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

SUB -OBIECTIV: SISTEM SOCIAL ȘI DE SĂNĂTATE INOVATIV ȘI ADECVAT NEVOILOR COMUNITĂȚII LOCALE
Măsura :
ÎMBUNĂTĂȚIREA ȘI EXTINDEREA SERVICIILOR SOCIALE ȘI DE SĂNĂTATE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Mode rnizarea și dotarea Spitalului M unicipal
Vatra Dornei Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Spit alul M unicipal Vatra
Dornei
Consiliul Jude țean
Crearea de unită ți mobile de furnizare de
servicii pentru îngrijirea medicală la domiciliu Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei

Înfiin țarea unui Centru pentru ocrotire
temporară de tip familial Programul Operaț ional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 8 – Dezvoltarea
infrastructurii sanitare și sociale UAT Municipiul Vatra
Dornei

Crearea unui Centru de consiliere familială și în
problematica minorului Programul Operaț ional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 8 – Dezvoltarea
infrastructurii sanitare și sociale UAT Municipiul Vatra
Dornei

Înfiin țarea unui Centru de consiliere,
recuperare, terapie ocupaț ională și i ntegrare
socială Programul Operaț ional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 8 – Dezvoltarea
infrastructurii sanitare și sociale UAT Municipiul Vatra
Dornei

Măsura :
CONFIGURAREA INFRASTRUCTURII MUNICIPALE PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT SOCIAL ȘI DE
SĂNĂTATE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Creșterea capacităț ii administraț iei publice
locale și ONG -urilor locale de a furniza servicii
sociale Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asocia ții și ONG -uri
Implementarea unei re țele digitale pentru
corelarea, în sistem piramidal, a tuturor elementelor di n sistemul de sănătate și scoial Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asocia ții și ONG -uri
Înfiin țarea unui centru social multifu ncțional
de zi, pentru diverse grupuri vulnerabile cu facilită ți culturale și cabinete medicale Programul Operaț ional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 8 – Dezvoltarea
infrastructurii sanitare și sociale UAT Municipiul Vatra
Dornei

Elaborarea unui studiu în vederea evaluării
situaț iei sociale actuale a locuitorilor
municipiului Vatra Dornei Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Asocia ții și ONG -uri

110

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

SUB -OBIECTIV: SISTEM SOCIAL ȘI DE SĂNĂTATE INOVATIV ȘI ADECVAT NEVOILOR COMUNITĂȚII LOCALE
Măsura :
SISTEM EDUCAȚIONAL ORIENTAT SPRE EXCELENȚĂ ȘI FORMARE PROFESIONALĂ
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Finalizarea construirii Grădini ței cu program
prelungit Nr.2, str. Chilia Programul Operaț ional Regional
2014 -2020
Axa prioritară 10 – Îmbunătă țirea
infrastructurii educa ționale
Programul Național de D ezvoltare
Locală UAT Municipiul Vatra
Dornei

Finalizarea construirii Grădini ței cu program
prelungit Nr.4, str. Gladiolelor Programul Operaț ional Regional
2014 -2020
Axa prioritară 10 – Îmbunătă țirea
infrastructurii educa ționale
Programul Național de D ezvoltare
Locală UAT Municipiul Vatra
Dornei

Reabilitarea infrastructurii educaț ionale:
Școala Generală Nr.1 și Șc oala Generală Nr.2 Programul Operaț ional Regional
2014 -2020
Axa prioritară 10 – Îmbunătă țirea
infrastructurii educa ționale
Programul Național de D ezvoltare
Locală UAT Municipiul Vatra
Dornei
Inspectoratul Școlar
Jude țean Suceava
Reabilitarea sălilor de sport din cadrul școlilor Programul Național de D ezvoltare
Locală
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei
Inspectoratul Școlar Jude țean Suceava
Promovarea inovării și a TIC în educa ție,
pentru a facilita învăț area și transformarea
școlilor tradi ționale în centre de educa ție
digitală Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Inspectoratul Școlar Jude țean Suceava
Măsura :
DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE EDUCAȚIE ȘI FORMARE PROFESIONALĂ ÎN VEDEREA DOBÂNDIRII COMPETENȚELOR SPECIFICE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Implementarea unui program de educaț ie
generală și instruire voca țională și cursuri
specializate orientate către copii/tineri din grupurile aflat e în situaț ii de risc, excludere
socială, în special cei de etnie romă și cei cu
handicap Programul Operațional Capital
Uman 2014 – 2020
Axa Prioritară 4 – Incluziunea socială
și combaterea sărăciei UAT Municipiul Vatra
Dornei
Inspectoratul Școlar Jude țean Suceava
Înfiin țarea unui Grup Consultativ în parteneriat
cu mediul privat și societăț i de
formare/instruire pentru realizarea unei strategii de creștere a gradului de instruire și educa ție a tinerilor, în condi țiile programelor
educaț ionale și oportunităț ilor de angajare pe
piața for ței de muncă Alte tipuri de finanțare Mediul d e afaceri
Societăți de
formare/instruire
111

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Măsura :
CREȘTEREA EFICIENȚEI SISTEMULUI EDUCAȚIONAL PRIN PROMOVAREA DEZVOLTĂRII PROFESIONALE ȘI
SCHIMBULUI DE EXPERIENȚĂ
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Stabilirea contactelor interstitu ționale și
crearea unor parteneriate internaț ionale prin
programe de schimb și de mobilitate în domeniul educa ției Programul Operațional Capital
Uman 2014 – 2020
Axa Prioritară 6 – Educa ție și
competen țe
Programul Erasmus pentru Toți UAT Municipiul Vatra
Dornei
Inspectoratul Școlar Jude țean Suceava
Program de instruire a învăț ătorilor,
profesorilor, instructorilor, inspectorilor locali
din educaț ie și pedagogilor, în vederea
îmbunătă țirii abilită ților profesionale și de
instruire cu noi metode, prin programe de
schimb de experien ță și vizite de studiu atât la
nivel naț ional cât și internaț ional Programul Operațional Capital
Uman 2014 – 2020
Axa Prioritară 6 – Educa ție și
competen țe
UAT Municipiul Vatra
Dornei
Inspectoratul Școlar
Jude țean Suceava
Facilitarea sc himbului de experien ță între
școlile locale și filialele universitare și alte institu ții educa ționale din Europa Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Inspectoratul Școlar Jude țean Suceava

SISTEM ECONOMIC INTELIGENT ȘI INOVATIV
Municipiu “productiv” relansat economic în condiții de echilibru între activitățile economice și artizanale,
protejarea siturilor naturale, agricole, forestiere și habitat.
SUB -OBIECTIV: INRASTRUCTURĂ ECONOMICĂ INTELIGENTĂ ȘI INOVATIVĂ
Măsura :
DEZVOLTAREA UNOR PLANURI DE SUSȚINERE A ECONOMIEI LOCALE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Î n f i i n ța r e a u n u i B i r o u U n i c c u s c o p u l d e a
simplifica procedurile administrative pentru
IMM- uri Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Realizarea și publicarea unei broșuri despre
posibilită țile și condiț iile accesării, ce către
IMM- u r i l e l o c a l e , a u n u i c r e d i t s a u f o n d u r i
structurale Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Înfiin țarea unui Centru de promovare și
consultan ță pentru IMM -uri Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Organizarea atelierelor de lucru periodice pe
tema evolu ției domeniilor specifice economiei
locale cu participarea grupurilor locale de interes și a institu țiilor interesate naț ionale și
internaț ionale Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri

112

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Măsura :
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII PENTRU AFACERI ȘI INTRODUCEREA UNOR SISTEME INTELIGENTE PENTRU
MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Construirea unei fabrici pentru valorificarea
fructelor de pădure Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici
și mijlocii
Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri
Program de încurajare a dezvoltării serviciilor
TIC pentru sus ținerea unui mediu economic
inteligent Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Crearea unei platforme informatice sub forma
unui portal pentru înfiin țarea unui Birou de
consiliere și formare în afaceri Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Înfiin țarea unor mecanisme inovatoare pentru
finan țarea proiectelor integrate în agricultură
și turism (inclusiv activităț i ale sectoarelor
economice legate de domeniul turistic) Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020
Axa prioritară 1 – Administra ție
publică și sistem judiciar eficiente UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri

SUB -OBIECTIV: AVANTAJE SOCIO -ECONOMICE PRIN MENȚINEREA OCUPAȚIILOR TRADIȚIONALE
Măsura :
CREAREA OPORTUNITĂȚILOR DE PREGĂTIRE/SPECIALIZARE PENTRU PERSONALUL ATRAS ÎN DIFERITE ACTIVITĂȚI
DE ECONOMIE SOCIALĂ
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Înfiin țarea unui Centru de pregătire
profesională, în parteneriat cu firme de
formare profesională și mediul privat Programul Operațional Capital
Uman 201 4 – 2020
Axa Prioritară 6 – Educa ție și
competen țe UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Organizarea unor cursuri pentru pregătirea
viitorilor posibili lucrători în întreprinderile de artizanat Programul Operațional Capital
Uman 2014 – 2020
Axa Prioritară 6 – Educa ție și
competen țe UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Efectuarea unui studiu privind oferta forț ei de
muncă și organizarea cursurilor de specializare pentru persoanele active în teritoriu, în special în turism și servicii con exe Programul Operațional Capital
Uman 2014 – 2020
Axa Prioritară 6 – Educa ție și
competen țe
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri

113

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

Măsura :
REANIMAREA ȘI SUSȚINEREA ÎNTREPRINDERILOR DE ARTIZANAT ȘI A CELOR PRODUCĂTOARE DE BUNURI
TRADIȚIONALE LOCALE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Campanii de promovare a finan țărilor
nerambursabile pentru înfiin țarea și
dezvoltarea afacerilor de familie Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Crearea unor programe pentru sus ținerea
dezvoltării microîntreprinderilor și a
artizanatului, pentru susț inerea economiei,
valorilor și tradi țiilor locale Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Înfiin țarea unui incubator de afaceri pentru
întreprinderile micro, mici și mijlocii, în vederea realizării produselor tradi ționale locale Programul Opera țional Regional
2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Alte tipuri de finanțare Mediul de afaceri

SUB -OBIECTIV: PRODUCTIVITATE ȘI COMPETIVITATE TERITORIALĂ BAZATĂ PE UN CONCEPT INTEGRAT ÎN
SECTORUL PRIMAR
Măsura :
CONECTAREA ZONELOR DE PRODUCȚIE, DEPOZITARE ȘI PROCESARE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA PRODUCȚIEI LOCALE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Realizarea unui studiu privind amenajarea de
spaț ii de colectar e, transport, depozitare și
distribu ție a produselor locale Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri

Întocmirea documentaț iilor necesare
identificării spa țiilor favorabile din teritoriu
pentru implementarea unor proiecte integrate în agricultură (furnizare, produc ție, procesare,
comer ț, promovare, standardizare etc.) Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Înfiin țarea unor centre de colectare și păstrare
plante medicinale și fructe de pădure Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Construirea unei pie țe agroalimentare Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Măsura :
ÎNCURAJAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL ÎN RÂNDUL TINERILOR
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Acordarea de orientare permanentă în
domeniul antreprenorial și al ocupării pe cont
propriu pentru tineri, inclusiv prin cursuri de
antreprenoriat, promovarea cazurilor de
succes de antreprenoriat din Programul Operațional Capital
Uman 2014 – 2020
Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă
pentru to ți
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
114

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

municipiu/teritoriu
Campanii de promovare a finan țărilor
nerambursabile pentru înfiin țarea și
dezvoltarea afacerilor tinerilor întreprinzători Programul Operațional Capital
Uman 2014 – 2020
Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă
pentru to ți
Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Implementarea unui program de premiere și
promovare a celor mai bune iniț iative
antreprenoriale în rândul tineril or Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri

CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ EFICIENTĂ
Adiminstrație publică locală modernizată și orientată către cooperarea antreprenorială, colaborarea cu mediul
privat și cetățeni în procesul decizional.
SUB -OBIECTIV: GUVERNANȚĂ LOCALĂ CU O CULTURĂ A PARTENERIATELOR ÎN IMPLEMENTAREA
PROIECTELOR COMUNE INTEGRATE

Măsura :
INIȚIEREA ȘI FACILIATREA FORMĂRII PARTENERIATELOR STRATEGICE LOCALE ȘI INTERNAȚIONALE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Program de monitorizare periodică/evaluare
periodică a calităț ii în implementarea
planurilor strategice și a proiectelor Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020
Axa prioritară 1 – Administra ție
publică și sistem judiciar eficiente
Bugetul local
UAT Municipiul Vatra
Dornei

Program de cooperare/parteneriate între
membrii Pactului Teritorial și parteneri din
zona transfrontalieră Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020
Axa prioritară 1 – Administra ție
publică și sistem judiciar eficiente
Bugetul local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Proiect privind parteneriatele comunitare în
vederea indentificării unor solu ții posibile de
dezvoltare urbană integrată Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Societatea civilă

Măsura :
COORDONAREA EFORTURILOR DINTRE ADMINISTRAȚIA LOCALĂ ȘI PARTENERI, ÎN VEDEREA CREȘTERII
EFICIENȚEI INVESTIȚIILOR PROPUSE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Informatizarea da telor de gestionare a
procedurilor de lucru ale administrașie publice
locale și a comisiilor/grupurilor/ parteneriatelor
în care autoritatea este membru Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020
Axa prioritară 1 – Administra ție
publică și sistem judiciar eficiente
Bugetul local UAT Municipiul Vatra
Dornei

115

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

D e z v o l t a r e a u n u i P l a n d e A c ți u n i C o m u n î n tr e
Partenerii Publici, mediul privat și societă ți
comerciale din sectorul turistic și servicii
conexe, persoane fizice/asocia ții și institu ții
naționale/străine care operează in sectoarele
prioritare din domeniul turismului Buget local
Alte tipuri de finanțare UAT Municipiul Vatra
Dornei
Mediul de afaceri
Societatea civilă
Asocia ții și institu ții

Măsura :
DEZVOLTAREA UNOR POLITICI INTEGRATE ȘI PE TERMEN LUNG PENTRU ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT COERENT ȘI UNITAR AL RESURSEI UMANE
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Calificarea resu rselor umane la nivelul
autorităț ilor locale pentru a spori calitatea
serviciilor și interac țiunilor cu mediul de afaceri Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020
Axa prioritară 2 – Administra ție
publică și sistem judiciar accesibile și transparente Buget local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Implementarea unui mecanism de
management performant, începând de la
recrutare, evaluare, promovare, motivare și
remunerare, până la dezvoltare profesională și
dobândirea de noi competen țe Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020
Axa prioritară 1 – Administra ție
publică și sistem judiciar e ficiente
Bugetul local

UAT Municipiul Vatra
Dornei

Elaborarea planului de dezvoltare a resursei
umane din direc țiile de specialitate ale
primăriei, serviciile publice externalizate și
persoanele voluntare atrase în
activită țile/serviciile publice Progr amul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020
Axa prioritară 1 – Administra ție
publică și sistem judiciar eficiente
Bugetul local UAT Municipiul Vatra
Dornei

SUB -OBIECTIV: CADRU ADMINISTRATIV CORELAT CU NOILE CONCEPTE DE DEZVOLTARE
Măsura :
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR ADMINISTRATIVE ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TIC
PROIECT SURSE DE FINAN ȚARE REASPONSABILI
Elaborarea sistemului de management pentru
comunicare, flux permanent și schimb de informa ții dintre institu țiile publice Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020
Axa prioritară 1 – Administra ție
publică și sistem judiciar eficiente
Bugetul local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Dezvoltarea Sistemului Administrativ de
Management al Inform ției în vederea
îmbunătă țirii comunicării dintre primărie și
comunitatea locală Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020
Axa prioritară 1 – Administra ție
publică și sistem judiciar eficiente
Bugetul local UAT Municipiul Vatra
Dornei

Extinderea și modernizarea infrastructurii TIC
în municipiul Vatra Dornei Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020
Axa prioritară 1 – Administra ție
publică și sistem judiciar eficiente
Bugetul local UAT Municipiul Vatra
Dornei

116

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

SISTEMUL DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Implementarea strategiei trebuie adaptată condițiilor generale ale administra ției publice locale , naturii strategiei și
cantității schimbării strategice implicate, abilităților, stilului și metodelor manageriale proprii.
În general, implementarea strategiei presupune:
 Dezvoltarea unor structuri organizatorice adecvate noii strategii, construirea unor competențe distincte,
selectarea personalului pentru pozițiile cheie;
 Asigurarea bugetului și programelor necesare fiecărei subunități pentru a putea realiza partea ce îi revine
din planul strategic, antrenarea și coordonarea eforturilor individuale pentru atingerea obiectivului
strategic;
 Crearea angajamentului general și construirea culturii organizaționale: motivare a individuală și colectivă în
vederea realizării strategiei; crearea unui mediu și a unei culturi organizaționale care să susțină aplicarea strategiei; promovarea orientării pe rezultate și a unui spirit de înaltă performanță; menținerea sistemului de reco mpense strict legat de realizarea obiectivelor și performanțelor;
 Instituirea sistemelor interne administrative de susținere a strategiei: stabilirea politicilor și procedurilor care să faciliteze aplicarea strategiei, instituirea modalităților optime de c ontrol care să mențină organizația
pe traiectoria dorită;
 Stabilirea unui stil managerial adaptat pentru a putea realiza schimbările din organizație în vederea
implementării noii strategii.
Executarea cu succes a strategiei depinde în mare măsură de o bună organizare internă, de competența
personalului și profesionalismul managementului. Existen ța unei organizații capabile este o prioritate a
implementării strategiei. Aceasta presupune trei aspecte:
 o structură organizatorică care să răspundă nevoilor strat egiei
 crearea abilităților și competențelor distincte, asigurarea managementului necesar, a know -how -ului tehnic
și a capabilităților necesare strategiei
 selectarea personalului pentru pozițiile cheie.
În general, pentru a stabili o structură organizatoric ă care să se potrivească cel mai bine strategiei sunt urmate
următoarelor etape:
 stabilirea cu precizie a funcțiilor cheie și sarcinilor pentru executarea strategiei
 stabilirea relațiilor dintre activități și funcții

Monitorizarea și evaluarea implementăr ii strategiei au drept scop atât aprecierea gradului de realizare al activităților
propuse de document, per ansamblu, cât și fundamentarea eventualelor revizuiri și modificări ale obiectivelor,
țintelor, planurilor de măsuri și acțiuni. Pentru evaluarea re zultatelor și efectelor se folosesc o serie de criterii și de
indicatori ce măsoară impactul strategiei. Setul de indicatori și de ctriterii de măsurare a impactului vor fi stabili ți în
func ție de particularităț ile teritoriului. Ctriteriile de măsurare a i mpactului vor fi : adecvarea, eficien ța, și consecin țele
aplicării planului strategic.
Monitorizarea implementării strategiei va fi realizată în permanență de către Serviciul De deazvoltare Locală și Managementul Proiectelor al Primăriei Municipiului Vatra Dornei. Monitorizarea contribuie și la o îmbunătățire a
coordonării proiectelor realizate la nivel local cu cele realizate la nivel județean și regional.
Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a țintelor propuse in ițial cu
situația dezvoltării municipiului la diferite momente. Prin activitatea de evaluare se stabilește, în funcție de contextul socio -economic de la acel moment, valabilitatea a obiectivelor, în special a celor sectoriale. Se va face și o
analiză a evo luției indicatorilor de evaluare și a stadiului la care aceștia se află în funcție de țintele aferente stabilite
117

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

pentru fiecare sector. Această evaluare va fi realizată de către departamentul care va realiza și activitatea de
monitorizare.
Se recomandă ca , l a p e r i o a d e m a i m a r i d e t i m p ( 3 -5 ani) sau în cazul unor schimbări socio -economice sau
administrative majore să se efectueze o revizuire a documentului strategic.
În cadrul proceselor de monitorizare și evaluare se produce tranziția de la abordarea tradi țională bazată pe control
spre o abordare bazată pe colectarea de date și informații în scopul măsurării performanței. Scopul activităților de
monitorizare și evaluare este de a utiliza date și informații relevante pentru a îmbunătăți procesul de implement are
a unei politici sau, acolo unde e cazul, de a îmbunătăți politica publică . Activitățile de monitorizare și evaluare se deosebesc de activitățile tradiționale de control prin aceea că stabilesc trecerea de la controlul exclusiv al resurselor
alocate (p reponderent numeric) la raportarea și revizuirea bazată pe interpretarea rezultatelor și la creșterea
responsabilității și a capacității manageriale a instituțiilor publice.
Indicatorii sunt instrumente analitice de bază pentru evaluarea unei anumite polit ici sau pentru compararea unor
activități similare ale unor ministere diferite. Indicatorii pot fi definiți ca variabile cantitative sau calitative care
furnizează mijloace simple și de încredere pentru măsurarea rezultatelor politicilor publice; pentru a reflecta o 18
schimbare survenită în urma implementării politicii sau pentru a putea ajuta la evaluarea performanței unei
organizații în raport cu starea inițială, anterioară intervenției.
Pentru a putea monitoriza implementarea unei politici și pentru a- i putea analiza performanța în raport cu scopurile
stabilite este nevoie de elaborarea unui set de indicatori. Indicatorii trebuie stabiliți înainte sau în faza incipientă de
implementare a politicii în așa fel încât să existe posibilitatea colectării datelor relevante și necesare pentru procesul
de monitorizare. Sistemul de monitorizare nu presupune neapărat dezvoltarea unui set de indicatori diferit de cel
stabilit deja, ci poate presupune doar identificarea indicatorilor existenți și utilizarea lor în scopul obținerii unei
imagini cât mai coerente asupra rezultatelor politicii.
Indicatorii pot fi:
 Cantitativi – exprimați în termeni numerici sau procentuali;
 Calitativi – pot măsura percepția, pot ajuta la descrierea comportamentelor.
Indicatorii trebuie considerați a fi nivele atinse pe parcursul implementării și care să corespundă cu obiectivele inițiale și rezultatele așteptate ale politicii publice. În procesul de monitorizare și evaluare indicatorii relevanți sunt
folosiți ca mijloace de măsurare a succesului implementării unei politici publice.
O trăsătură comună a sistemelor de indicatori este aceea că măsoară rezultatele intermediare și finale în raport cu țintele stabilite in ițial. Indicatorii stabiliți în cadrul procesului de monitorizare pot furniza informații utile pentru
îmbunătățirea calității și eficacității politicii publice.

118

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană – Municipiul Vatra Dornei

SURSE BIBLIOGRAFICE
Carta de la Leipzig
Declara ția de la Toledo
Demografia întreprinderi lor din România în perioada 2007 -2011, Institutul Naț ional de Statistică
Directiva 2012/27/UE privind eficien ța energetică
Fișa Localităț ii Vatra Dornei
Gehl, Jan, Orașe pentru oameni, București, editura Igloo, 2012
Hotărârea de Guvern nr. 1037/2010 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice
Lista Europene a Deșeurilor(HG nr. 856/2002)
Legea 1/2011 – a educaț iei naț ionale
Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007, privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților,
cu modificările și completările ulterioare
Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată în 2014
Legea 292/2011 – privind asisten ța social
Legea nr. 310/2004 care modifică și completează Legea Apelor nr. 107/1996
Legea 350/2001 a urbanismului și amenajării teritoriului
Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile
Lista Monumentelor Istorice a Jude țului Suceava
Planul de Amenajare a Teritoriului Naíonal – Secțiunea a IV – a – Rețeaua de Localităț i
Planul de Amenajare a Teritoriului Na țional – Sec țiunea a III – a – Arii Protejate
Planul de Amenajare a Teritoriului Na țional – Sec țiunea a VIII – a – Zone cu Resurse Turistice
Planul de Dezvoltare Regionala Nord – Est 2014 -2020 (PDR NE)
Planul Urbanistic General al Municipiul ui Vatra Dornei – etapa avizare
Programul Opera țional Regional 2014 – 2020
Raportul privind Starea Mediului în Jude țul Suceava pentru anul 201 4
Master Planul Pentru Sectorul De Apă Și Apă Uzată Jude țul Suceava
Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear
Master Planul pentru turismul naț ional al României 2007 – 2026
Recensământul popula ției și al locuinț elor, anul 2011
Proiectarea popula ției României în profil teritorial – Institutul Naț ional de Statistică
Recensământul Agricol General, 2010
Planul de Marketing pentru promovarea arealului turistic Bazinul Dornelor, 2010
Planul de Marketing pentru Promovarea Produsului Turistic Țara Dornelor
Programul de îmbunătăț ire a eficien ței energetice pentru municipiul Vatra Dornei
Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Municipiului Vatra Dornei
Strategia locală privind dezvoltarea și func ționarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare la nivelul
Municipiului Vatra Dornei – Noimebrie 2015
Statutul Municipiului Vatra Dornei aprobat prin HCL 164/30.09.2014
Strategia Europa 2020
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013 -2020 -2030
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a Județului Suceava, Perioada 2011 – 2020
Ghid privind Dezvoltarea și Implementare a de Politici Urbane Integrate -2015 ( Programul Opre țional Dezvoltarea
Capacităț ii Administrative 2007 -2013)
Ghid de elaborare a Raportului anual privind starea mediului conform cerințelor SOER
Studiu de fundamentare pentru reatestarea Orașului Vatra Dornei ca Stațiune Turistică de interes național,
Georgeta Maiorescu, București, 2007
DONISĂ, I. (1968) Geomorfologia văii Bistriț ei, București, Editura Academei Republicii Socialiste România
IELENICZ, M. (20 04) Dicționar de Geografie Fizică , Edi ția a II -a revizuită, București, Editura Corint
MIHALCA, I (2015) Ț ara Dornelor – Studiu de geografie regională , Cluj -Napoca, Editura Limes
VERT, Constantin (2001) Geografia Popula ției – Teoreie și Metodologie , Timișoa ra, Editura Mirton
LAZĂR C., LAZĂR M., (2012) Analiza statistico -economică , București , Editura Economica

119

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI VATRA DORNEI
Str. Mihai Eminescu, Nr. 17, Vatra Dornei , Jud. Suceava
Tel. 0230/375229 Fax 0230/375170
primaria@vatra -dornei www.vatra -dornei.ro