Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114 [616246]

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI ” DIN BACĂU
Facultatea de Litere
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel./ fax ++40 -234-588884
www.ub.ro ; e-mail: litere @ub.ro

DISERTAȚIE

Coordonator științific
Prof. univ. dr. Liliana MÂȚĂ
Absolvent: [anonimizat]
2019

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI ” DIN BACĂU
Facultatea de Litere
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel./ fax ++40 -234-588884
www.ub.ro ; e-mail: litere @ub.ro

Inovații curriculare cu privire la
implementarea educației morale

Coordonator științific
Prof. univ. dr. Liliana MÂȚĂ
Absolvent: [anonimizat]
2019

ROMÂNIA
MINISTERULEDUCAȚIEINAȚIONALEUNIVERSITATE
A„VASILEALECSANDRI”DINBACĂU
Facultatea deLitere
Str.SpiruHaret, nr.8,Bacău,600114Tel.
/fax++40 -234-588884
www.ub.ro ;e-mail: [anonimizat]

Declarație

Subsemnata, Genes Ramona, prin prezenta declar peproprie
răspundere că lucrarea de disertație cu titlul Inovații curricular e cu privire la
implementarea educației morale este rezultatul muncii mele de cercetare, este
scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată parțial sau integral la o
altă instituție de învățământ superior din România sau străinătate.
Deasemenea, decla r că toate sursele utilizate, inclusiv celede pe
Internet, sunt indicate de mine în lucrare, cu respectarea strictă a regulilor de
evitare a plagiatului.

Bacău, data

Absolvent

(semnătura în original)

CUPRINS

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 7
CAPITOLUL I. RESTRUCTURĂRI CURRICULARE PRIVIND
REALIZAREA EDUCAȚIEI MORALE ÎN GRĂDINIȚĂ ………………………….. …….. 9
I.1. Valențe formative ale educației morale ………………………….. ………………………….. …… 9
I.2. Noi abordări ale educației morale la nivelul curriculumului pentru
educația timpurie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
CАPITOLUL II. ABORDĂRI PSIHOPEDAGOGICE ACTUALE ALE
EDUCAȚIEI MORALE LA NIVELUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
PREȘCOLAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
II.1. Delimitari conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
II.2. Principiile educației morale ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
II.3. Finalitățile și conținuturile educației morale ………………………….. …………………….. 21
II.4. Metode de instruire morală a preșcolarilor ………………………….. ………………………. 23
CАPITOLUL III. CERCETARE EXPLORATIVĂ DE INVESTIGARE
A PERCEPȚIEI CADRELOR DIDACTICE FAȚĂ DE
IMPLEMENTAREA EDUCAȚIEI MORALE ………………………….. …………………….. 31
III.1. Obiectivele și ipotezа cercetării ………………………….. ………………………….. …………. 31
III.2. Metodologiа cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………… 32
III.2.1. Metode și tehnici de cercetаre psihopedаgogică utilizate ………………………….. … 33
III.2.2. Lotul de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 35
III.2. 3. Procedura cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………….. 36
CAPITOLUL IV. PRELUCRAREA, ANALIZA ȘI
INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII ………………………….. ……… 37
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 74
ANEXA NR. 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 76
OPISUL TABELELOR, DIAGRAMELOR ȘI ANEXELOR ………………………….. .. 79
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 85

ARGUMENT

Educația morală cons tituie activitatea sistematică, organizată,
conștientă, desfășurată de familie și de grădiniță , precum și de alți membri ai
societății pentru a pune bazele con șțiinței și conduitei moral -sociale a
copilului preșcolar.
La baza alegerii temei „Inovații curriculare cu privire la
implementa rea educației morale ” se află o serie de motive.
Un prim aspect foarte important care stă la baza alegerii temei acestei lucrări
îl reprezintă necesitatea implementării educației morale de la cea mai
fragedă vârstă.
Teoria și practica științifică au demo nstrat că educația morală trebuie
începută încă din primii ani de viață ai copilului și continuată apoi în mod
sistematic în tot cursul vieții.
Concepția științifică asupra educației morale se fundamentează pe datele
psihologiei copilului și pe practica e ducativă înaintată. Această concepție n e
ajută să înțelegem nu numai că este posibilă educația morală de la cea mai
fragedă vârstă, dar mai ales necesitatea ei.
Necesitatea implementării educaț iei morale cât mai de timpuriu este
justificată de faptul că la vârsta preșcolară se formează cu cea mai mare
ușurință automatismele ce stau la baza deprinderilor de comportare. Printr -o
muncă educativă continuă, aceste componente ale activității copilului se
transformă tre ptat în trăsături relativ stabile ale personalității sale .
De asemenea, un alt motiv important în vederea alegerii acestei teme,
constă în dorința de a cunoaște percepția cadrelor didactice cu privire la
implementarea educației morale la vârsta preșcolară .
Ordinea de tratare în lucrare, urmează o cale logică, pornind de la noțiunile
introductive, referitoare la valențele formative și abordările acestora la
nivelul curriculumui . O atenție sporită a fost dată capitolului al -II-lea, în care
am prezentat concep tele științi fice, dar și componentele educaț iei morale.

Asftel, lucrarea este structurată pe patru capitole, din care primele două
formează partea teoretică și ultimele două partea aplicativă.
În prima parte a lucrării, capitolele care stau la bază sunt: primul
capitol, cu titlul Restructurări curriculare privind realizarea educației
morale în grădiniță , cuprinde două subcapitole: Valențe formative ale
educației morale și Noi abordări ale educației morale la nivelul
curriculumului pentru educația timpurie .
În cel de al doilea capitol, Abordări psihopedagogiceactuale ale educației
morale la nivelul învățământului preșcolar , sunt elaborate patru
subcapitole: Delimitări conceptuаle , Principiile educației morale, Finalitățile
și conținuturile educației morale, Metode de instruire morală a
preșcolarilor.
În partea a -II-a a lucrării, partea aplicativă, am urmarit identificarea
percepției cadrelor didactice cu privire la implementarea educației morale la
vârsta preșcolară. Capitolele care stau la baza acestei părți sunt: c el de al
treilea capitol, Cercetare explorativă de investigare a percepției cadrelor
didactice față de implementarea educației morale include două subcapitole :
Obiectivele și ipotezа cercetării și Metodologiа cercetării și capitolul al
patrulea, cu titlul „Prelucrarea, analiza și interpretarea rezultatelor”,
format din 2 subcapitole: „Prelucrarea, an aliza și interpretarea
rezultatelor” și „Concluziile cercetării ”

CAPITOLUL I.
RESTRUCTURĂRI CURRICULARE PRIVIND REALIZAREA
EDUCAȚIEI MORALE ÎN GRĂDINIȚĂ

I.1. Valențe formative ale educației morale
Capacitatea de a distinge între bine și ră u, de a înțelege și respecta
constrângerile etice, de a judeca adecvarea morală a acțiunilor altora, de a
face alegeri în funcție de reperele morale relevante ale unui context
reprezintă coorda nate fundamentale ale personalității umane.
Educația morală co nstituie activitatea sistematică, organizată,
conștientă, desfășurată de familie și de grădiniță, precum și de alți membri ai
societății pentru a pune bazele conștiinței și conduitei moral -sociale a
copilului preșcolar. Ea cuprinde totalitatea cerințelor, a măsurilor care
vizează formarea sensibilității față de acțiunile morale și sociale, a unor
emoții și sentimente, a unor reprezentări simple despre bine și rău, despre
cinste și necinste, despre adevăr și minciună, despre muncă și l enevie, despre
discipli nă și in disciplină, despre conștiinciozitate. De asemenea, se prevede
educarea unor deprinderi și obișnuințe de comportare în societate și a unor
însușiri relativ stabile semnificative pentru personalitatea individului.
Maria Taiban afirmă ca este de la sine înțeles că educația morală nu
poate fi privită decât în strânsă legătură cu educația social ă. Ele formează un
tot indisolubil împreună cu celelalte laturi ale educației multilaterale.
Legătura dintre educația morală și educația social decurge d in esența socială
a morale i, din faptul că educarea conștiinței și conduitei morale la copil se
sprijină în mare măsură pe evoluția conștiinței și conduitei lui sociale.
Orientarea sistematică a conștiinței și conduitei morale în sensul respectării
obiecti velor și cerințelor societății în care urmează să fie integrat copilul
reprezintă esența legăturii dintre educația morală și social (Andreescu, F.,
Bernițchi -Țurcaș, M., Chircev, E. et al., 1977, p.152 ).
Conform lui I. Nicola, acesta consideră că din pun ct de vedere
pedagogic , fiecare individ este și rămâne permanent sub iect al relațiilor
morale, indi ferent dacă intră sau nu în sfera acțiunilor educative. Ca membru

al unei comunități (familie, grup de prieteni, colectiv școlar etc. ), implicit
este și subiect al relațiilor morale ce se constituie la nivelul respectiv
(Nicola, I., 2003, p. 249).
Autorul deduce astfel că una din particularitățile educaț iei morale constă în
aceea că ea se extinde nu numai asupra indivizilor, ci și asupra relațiilor
dintre ei. Organizarea și dirijarea acestor relații va avea repercusiuni asupra
purtătorilor lor. Formarea subiectului moral, obiectiv al educației morale, ne
apare ca o acțiune integral și subsumată relațiilor practice morale ce se
stabilesc în cadrul acelei comunit ăți. Pe acest fond, individual se prezintă
într-o dublă ipostază: de subiect al acestor relații și de obiect al acțiunii
educative ce se exercită asupra sa. Tot ceea ce acumulează în ipostaza de
subiect al relațiilor practic -morale constituie su port al acț iunii educative,
fiind valorificat de către aceasta, și tot ceea ce se realizează prin acțiunea
educativă se va manifesta în atitudinea și conduit a individului, ca subiect al
relațiilor practice -morale. În orice caz, conștiința morală individuală sau
moralitatea este rezultatul acumulării experienței în ipost aza de subiect
permanent al unor fapte m orale reale, cât și al acțiunii conștiente și
sistema tice ce se exercită în numele comandamentelor moralei sociale.
Precizam la început că temeiul pedagogic al educației morale se află în
raportarea ei concomitentă la societate și la individ. Până aici ne -am ocupat
de primul aspect , urmând ca, în continuare , să ne ocupăm de celălalt, și
anume de particularitățile psihologice ale formării subiectului moral.
I. Nicola pornește de la teza potrivit căreia conștiința morală
individuală nu este o simplă oglindire a moralei sociale, ci rezultatul unei
elaborări c ontinue a ceea ce morala socială îi oferă. Fiind vorba de elaborare,
înseamnă că reflectarea este condiționată și de subiectivitatea celui ce
reflectă, conștiința morală individuală sau moralitatea diferențiindu -se astfel
de la un individ la altul . Nivelul conștiinței morale individuale se referă la
cunoștințele și convingerile pe care le posedă, la trăsăturile de voință și
caracter ce s -au format, la capacitatea de apreciere a faptelor morale și a
judecăților morale, la stările afective și sentimentele pe care le trăiește și care
îl fac să vibreze în fața unor manifestări morale, la sensibilitatea și simțul

moral de care dispune, la mobilurile interne care îl determină să acționeze
într-un fel sau altul. Toate acestea nu fac altceva decât să diferențieze și să
nuanțeze procesul de interiorizare a moralei sociale, ele îmbogățind totodată,
datorită conexiunii inverse, viața morală a societății.
Toate componentele subiectivității menționate mai sus, care
circumscriu nivelul conștiinței morale a individului, v or amplifica efectul
acțiunii educative numai în măsura în care se raportează la morala socială,
fiind ele însele, în pr ealabil, determinate de aceasta (Nicola, I., 2003, p.250) .
În legătură cu factorii ce țin de dezvoltarea ontogenetică a copilului
se consideră că formarea moralității este condiționată și de unele
particularități psihosomatice corespunzătoare diverselor stadii de evoluție.
Ocupându -se de acest aspect, J. Piaget distinge, în perioada copilăriei,
stadiul realismului moral și stadiul cooperării. Delimitarea lor se întemeiază
pe interpretarea respectului, considerat ca fiind „sentimentul interindividual
cel mai caracteristic vieții morale”, el exprimând valoarea atribuită unei
persoane, diferențiată de ceilalți și considerată ca un tot unitar . Atunci când
această valoare este atribuită de cineva ce se simte inferior altcuiva,
considerat superior, avem de -a face cu respect unilateral, iar când fiecare
recunoaște valoarea celuilalt avem de -a face cu respect reciproc sau mutual
(Piaget, J., 1965, p. 187 -192).
Cele mai sus circumscriu doar în esență, din perspectivă
ontogenetică, în ce constă suportul psihologic al educației morale. De fapt,
toate aceste particularități generale, pr oprie evoluției copilului, se m anifestă
diferit de la unul la altul, datorită unor trăsături individuale, specifice fiecărui
copil. Rezultă din toate acestea că educația morală este una din cele mai
complexe laturi a le educației, întrucât ea se desfășoară întotdeauna pe fondul
unității dintre social și psihologic, ponderea și relația dintre ele modificându –
se atât în funcție de contextul în care se manifestă, cât și în funcție de nivelul
dezvoltării ontogenetice a copilului. Ca atare, orice acți une educativă
orientată în acest scop nu poate fi eficientă dacă nu se întemeiază pe
cunoașterea acestor valențe sociale și psihologice implicate în desfășurarea
ei.

I.2. Noi abordări ale educației morale la nivelul curriculumului pentru
educația timpurie

Teoria și practica științifică au demonstrat că educația moral -socială
trebuie începută încă din primii ani de viață ai copilului și continuată apoi în
mod sistematic în tot cursul vieții. Aceasta cu atât mai mult cu cât la vârsta
preșcolară cop ilul este mai receptiv la diversele influențe care se exercită
asupra lui, decât în alte perioade de dezvoltare. Eficiența muncii educative în
grădinița de copii se bazează pe faptul că vârsta preșcolară este vârsta cea
mai favorabilă pentru acumularea uno r impresii puternice, pentru formarea
deprinderilor de comportare. De asemenea, vârsta preșcolară este perioada în
care apar și se dezvoltă trăsăturile de voință și caracter, în care se schițează
personalitatea viitoare a omului.
Dimensiunea moral -civică s e realizează în grădinița de copii prin toate
categoriile de activități și lecții prin care se urmărește prepondere nt fo rmarea
unor comportamente socio -morale specific e vârstei , nivelului de dezvoltare
și de socializare.
Formarea deprinderilor și obișnuinț elor de comportare morală implică o serie
de condiții, după care cadrul didactic urmează să se orienteze în activitatea
sa (Nicola, I., 2000, apud Săcară, L., Dumitriu, I., C., 2007, p. 147):
• formularea cerințelor în mod precis și clar;
• organizarea eficien tă a activității preșcolarilor;
• asigurarea tuturor condițiilor pentru prevenirea formării unor deprinderi și
obișnuințe negative;
• asigurarea unui ritm ascendant tuturor acțiunilor și a unei gradări prin treceri
de la simplu la complex;
• respectarea particul arităților individuale ale preșcolarilor.
Activitățile în cadrul cărora se realizează educația morală sunt:
a) În cadrul tuturor activităților pe domenii experiențiale (activități de
dezvoltare a limbajului, activități de cunoaștere a mediului înconjurător,
activitățile muzicale, activități de desen, mpictură, modelaj, antrenament
grafic, activități cu conținut mathematic), al tuturor lecțiilor și pe durata

întregului p rogram al zilei de școală, activități de autoservire, în timpul
activităților/lecțiilor cât și în afara acestora, în pause și în contextual
raporturilor cu colegii;
b) În cadrul tuturor activităților la alegerea copiilor, activități aparținând
opționalelor, a ctivități nonformale. Prin mecanismele specific, aceste
tipuri de activități lasă deschisă posibilitatea formării și consolidării unor
comportamente morale într -o modalitate mai puțin constrângătoare.
Copiii transpun în acțiunile lor conduit e ale adulților , se apreciază între
ei imitând comportamentul evaluativ al acestora (nu totde auna con form
normelor morale). Educatorul trebuie să urmărească acest comportament
ludic imitativ , să-i surprindă nuanțele și, când este necesar, să intervină
cu tact și eficienț ă, corectitiv (Cojocariu V., M., Mâță, L., 2011, p. 149 –
150).
Se constată că educația morală se realizează, în special, prin ceea ce
pedagogia modernă denumește „curriculum ascuns", adică este, în mare
măsură rezultatul adiacent al abordării unor conținut uri diferite, corelate
între ele prin implicația filonului etic .

CАPITOLUL II.
ABORDĂRI PSIHOPEDAGOGICE ACTUALE ALE EDUCAȚIEI
MORALE LA NIVELUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREȘCOLAR

II.1. Delimitari conceptuale

Educația morală reprezintă unul dintre conținuturile generale ale
educației , alături de educația: științifică/intelectuală, aplicativă/tehnologică,
estetică și psihofizică .Importanța prioritară a educației morale rezultă
dindimensiunea sa, cea mai profundă și mai extinsă. Pentruaceastă trăsătură
este considerată “educația însăși” ( Reboul, O., 1976, pag. 401).
Definirea și analiza educației morale implică următoarelecriterii:
1) valoarea pedagogică generalăreflectată ;
2) obiectivul general angajat ;
3) obiectivelespecifice ;
4) conținuturile particulare ;
4) metodologia ;
5) principiile (Cristea, S., 2010, p. 206 -211).
Definirea conceptului presupune raportarea conținutului general al
educației morale la noțiunea de morală ,privită din perspectiva:
a) filozofiei , ca „o teorie a relațiilorcu lumea și cu sine” ( Dictionnaire de la
philosophie , 1995,pag. 177);
b) psihologiei sociale , ca formă a conștiințeicare reflectă existența la nivel
teoretic (conceptual , ideologic ,normativ ) și practic (acțional ,
comport amental ) (Golu, P., 1974, pag. 21 -23). Ambele perspectiveau în
vedere valoarea generală pe care o reflectăeducația morală – binele moral
(studiat de etică ).
Din perspectivă pedagogică , educația morală vizează formarea -dezvoltarea
conștiinței morale la nivel teoretic și la nivel practic .
Formarea -dezvoltarea conștiinței morale la nivelteoretic angajează un
ansamblu de:

a) percepții, reprezentă ri, concepte, judecăți, raționamente
morale (dimensiunea cognitivă a educației morale);
b) sentimente,motivații, intervenții volitive morale (dimensiunea ideologică a
educației morale).
Articularea celor două dimensiuni este obiectivatăîn cadrul normelor morale ,
incluse în documente oficialede natură juridică, religioasă, politică,
economică,pedagogică etc. Un rol esențial revine procesului deformare a
convingerilor morale . Ca expresie a motivației superioare , ele îndeplinesc un
dublu rol:
a) asigură unitateadin tre dimensiunea cognitivă morală (a ști ce estebinele ) –
afectivitatea morală (a iubi binele ) – voințamorală (a vrea să realizezi
binele moral );
b) pregătesctrecerea de la teoria morală la practica morală .
După I. Nicola, esența educației morale constă î n crearea unui cadru
adecvat interiorizării componentelor moralei sociale în structura
personalității morale a copilulu, elaborarea și stabilizarea pe aceastăn bază a
profilului moral al acestuia în concordanță cu imperativele societății noastre.
În spiri tul acestei abordări, se apreciază că scopul ei îl reprezintă formarea
individului ca subiect moral, care gândește și acționează în spiritul moralei
sociale, sintetic exprimat, este vorba de formarea profilului moral al acestuia
(Nicola, I., 2003, p. 248) .
Analiza problematicii specifice educației morale presupune
clarificarea conceptuală asupra unor termeni cum sunt: morală, etică, moral,
imoral, amoral, moralitate, educație morală tocmai pentru că aceștia sunt
foate utilizați și, uneori, conținutul l or nu este suficient de bine precizat.
Sensurile de bază cu care aceștia sunt utilizați sunt:
1. morală: (latinescul mos-moris care înseamnă obicei, morav) cuvânt care
definește ansamblul bunelor obiceiuri, al regulilor de bună purtare în
colectivitate. Confo rm DEX, morala cuprinde ansamblul normelor de
conviețuire, de comportare a oamenilor față de alții și față de colectivitate și
a căror încălcar e nu este sancționată de lege, c i de opinia publică.

2. etică: (în limba greacă, ethos înseamnă tot obicei, morav, c a și morala) este
știința moralei. Conform DEX, știința care se ocupă cu studiul teoretic al
valorilor și condiției umane din perspectiva principiilor morale și cu rolul lor
în viața socială;
3. moral : ceea ce este în acord cu morala acceptată de o comunitate ;
4. imoral: opusul a ceea ce este moral, respectiv se află în dezacord cu morala
acceptată de o comunitate;
5. amoral : ceea ce nu se spune nici unei morale, ceea ce funcționeză și se
desfășoară în afara oricărei morale;
6. moralitate : transpunerea moralei în comportament. Conform DEX,
moralitatea este valoarea unui fapt, a unei conduite a persoanei sau a unei
colectivități din punct de vedere moral; cnduită în acord cu morala;
7. educația morală : este demersul formativ care urmărește modelarea
personalității mora le prin cunoașterea și interiorizarea valorilor și normelor
morale și transpunerea lor în conduita morală dorită de societate. După I.
Grigoraș, înseamnă „ un factor al trecerii de la morală la moralitate”.
Educația morală este aceea care va da expresie nev oii de BINE a omului,
asigurând, ceea ce în opinia lui Rene Hubert este cel mai dificil, anume
educația voinței, ca instrument fundamental de asigurare a unui raport optim
între individ, cu nevoile sale specifice, și societate, cu mecanismele sale
coerciti ve și modelatoare.
La prima vedere, moralitatea pare o noțiune transparentă; etimologic,
își are originea în termenul latin moralis , ce desemnează tiparele de
comportament ale membrilor unui unui grup care se conformează
standardelor respectivei colectivi tăți. Totuși, semnificați curentă a moralității
este mai restric tivă, deoarece nu toate cutumel e colectivității constituie
obligații de ordin moral. Le acceptăm ca standarde morale doar pe acelea
care derivă din anumite valori fundamentale, de multe ori tr ansculturale,
importante pentru grupurile umane din orice zonă geografică și chiar din
majoritatea perioadelor istorice, cum ar fi cea a evitării răului făcut altei
persoane, cea a justiției, reciprocității, onestității, generozității, purității,
responsab ilității pentru propriile acțiuni etc.

Mai mult decât atât, specificitatea normelor morale în raport cu celelalte
obligativități impuse de cultura colectivității asupra comportamentelor
membrilor săi a constituit un punct de reper în evaluarea psihologică a
gradului de dezvoltare a moralității copiilor.
Dincolo de această delimitare, conceptul de moralitate pare a acoperi
o arie psihologică clară: tendința de a manifesta atitudini și comportamente
conforme cu valorile morale.

II.2. Principiile educați ei morale

Principiile educației morale concentrează normele șiregulile de
acțiune valabile în orice situație de proiectare,realizare și dezvoltare a
obiectivelor, conținuturilor șimetodologiilor specifice asumate într -un
context pedagogic determinat .
La baza organizării întregii activități educative din grădinița de copii stă
cunoașterea, respectarea și aplicarea consecventă a principiilor educației în
spiritul moralei sociale.
După Rodica Mariana Niculescu și Daciana Angelica Lupu,
principiile de care trebuie să ținem seama în educarea morală a copiilor
preșcolari sunt :
• educația în colectiv,prin colectiv și pentru colectiv ;
• caracterul activ al educației moral civice si sociale ;
• coroborarea respectului cu exigența in educația moral -civică a
copilului preșcolar și a școlarului mic ;
• fructificarea aspectelor pozitive ale personalității copilului ;
• respectarea particularităților de varstă și individuale ;
• unitate, continuitate, consecvență (Niculescu, R. M., Lupu D. A.,
2007, p. 94) .

1. Educația în colectiv, prin colectiv și pentru colectiv
Principiul educației în colectiv scoate în evidență modul în care
trebuie organizată activitatea educativă și anume în cadrul colectivului și
prin intermediul colectivului, pentru a putea forma oameni devotați
societății. Acest principiu ne arată că educația în colectiv este un mijloc
de a realiza unul d in obiectivele muncii educative : noua atitudine a
individului față de societate, față de colectiv, așa cum izvorăște ea din
caracterul relațiilor sociale. Aplicarea acestui principiu în munca cu
preșcolarii presupune în primul rând asigurarea condițiilor
corespunzătoare pentru a -i educa pe copii în colectivitate și nu izolat,
prin introducerea formelor de educație în comun de la cea mai fragedă
vârstă.
În al doilea rând este necesar să se organizeze în cadrul grădiniței acțiuni
plăcute și utile, pe baza cărora să orientăm activitatea copiilor spre forme
colective . De asemenea, educatoarea trebuie să formeze de la cea mai
fragedă vârstă deprinderile și însușirile necesare copilului pentru a se
integra cu ușurință în viața colectivului și pentru a lua parte la toate
acțiunile colective din grădiniță sau din afara ei.

2. Caracterul activ al educației moral civice și sociale
Caracterul activ al educației morale subliniază necesitatea de a realiza
o strânsă legăturăîntre reprezentările și sentimentele morale pe de o parte
și deprinderile și acțiunile morale pe de altă parte.De asemenea, acest
principiu arată că cea mai eficientă cale de însușire a normelor moralei o
constituie activitatea concretă, practica de viață a copiilor, care permite
aplicarea regulilor de comportare, exersarea diferitelor însușiri până când
ele vor deveni o trăsătură proprie a fiecărui copil în parte.Educatoarea va
asigura în acest scop condiții pentru ca preșcolarii să -și îsușească, în
cadrul diferitelor activități concrete, normele de conduită accesibile
vârstei lor și în mod deosebit în timpulș formelor variate de muncă care
se pot practica în grădinița de copii îmbinând în mod ar monios metodele
educative verbale cu cele practice.

Prin urmare, este necesar ca în munca de educație tot ce -și însușește
copilul să fie trecut prin activitatea lui, să fie obiectul prelucrării lui
active și creatoare.

3. Îmbinarea exigenței față de copii cu respectul față de ei
Principiul îmbinării exigenței față de copii cu respectul față de ei
subliniază faptul că nu poate să existe educație acolo unde educatorul nu
manifestă dragostea, respectul necesar, nu creează o atmosferă de
încredere și stimă re ciprocă și acolo unde educatorul nu este exigent.
Educatoarea trebuie să sprijine și să conducă copiii în realizarea
cerințelor formulate, să acorde ajutor acelor copii care nu au încredere în
propriile lor forțe, să manifeste respect față de personalitat ea fiecăruia. În
același timp, educatoarea trebuie să formeze copiilor posibilități de
autocontrol, pentru ca treptat aceștia șă poată să -și dirijeze singuri
conduita în diferitele împrejurări trăite.

4. Fructificarea aspectelor poziti ve ale personalității copilului
Acest principiu ne arată că eficiența muncii educative este
condiționată de felul în care educatoarea reușește să descopere latura
pozitivă esențială a fiecărui copil, pentru ca prin aceasta să dezvolte
ulterior alte calități și să canalizeze aspectele pozitive ale personalității în
devenire ale copilului . În acest sens, fiecare educatoare trebuie să știe că
nu există copii „răi”, că cel mai nedisciplinat copil are însușiri pozitive
care se pot valorifica pentru îndreptarea acestu ia, pentru integrarea lui
din ce în ce mai deplină în viața grădiniței de copii.
În aplicarea acestui principiu se va ține seama ca în toate acțiunile,
educatoarea să manifeste încredere în copil și spă stimuleze concomitent
încrederea în forțele lui prop rii.
Atenția pe care o acordăm laturilor pozitive ale copiilor nu trebuie să
ducă la neglijarea aspectelor negative ale personalității lor. În grădiniță și
în familie trebuie apreciate pozitiv și stimulate faptele buneale copiilor,
și trebuie explicat car acterul dăunător al acțiunilor cu caracter negativ.

5. Unitate, continuitate, consecvență
Principiul unității, continuității și consecvenței subliniază necesitatea
ca între cerințele și acțiunile educative să existe o concordanță cât mai
deplină. Întrucât as upra copiilor acționează factori educativi diferiți, este
foarte important ca aceștia să aibă o orientare unică.
În aplicarea acestui principiu, educatoarea trebuie să țină seama că
însușirea regulilor și deprinderilor morale se realizează la copii numai pe
baza unor influențe pedagogice, exercitate în mod sistematic, gradat și
succesiv. Este important ca în alegerea cerințelor să existe o gradare de la
cerințe mai simple, mai ușoare, la cerințe mai complexe. Același lucru
este recomandat și în selec ționarea măsurilor educative, a diferitelor
mijloace pentru educarea morală a preșcolarilor.
O condiție importantă în realizarea sarcinilor educative o constituie
unitatea de acțiune a tuturor factorilor educației (grădiniță, familie,
colectivul de copii, opinia publică a societății, instituțiile extrașcolare –
teatru, cinematograf etc.).
Acest principiu subliniază cerința ca în munca educativă să se
pornească de la nivelul de dezvoltare al copiilor din grupă, acționându -se
pe baza unei planificări sistematice, care să asigure eșalonarea în timp a
sarcinilor educative prevăzute în programa muncii educative, precum și
repetarea lor, pentru a fi mai temeinic însușite.
Educatoarea trebuie să manifeste consecvență în sistemul cerințelor
pe care le formulează față de copii, să respecte ea însăși criteriile fixate
în aprecierea faptelor copiilor, să fie un model în propria -i comportare.

6. Respectarea particularităților de v arstă și individuale
Este un principiu necesar educării tuturor dimensiu nilor de
personalitate cu aplicabilitate nuanțată ș i în acest context. Copilul, cu datul
său ereditar ș i înnăscut, crescut ș i educat î n condiții de mediu fizic și familial
specific, vine la grădiniță cu particularitățile sale in dividuale care se
circumscri u, în caz de normalitate, celor de vâ rstă, fără a se confunda cu
acestea. Condiția fundamentală a unei activități educative cu valenț e în plan

moral -civic este cunoașterea acestor particularități, cunoaș tere ce t rebuie să
stea l a baza oricărui demers educa țional î ntreprins de către educatoare.
Deși proiectarea pedagogică se referă la grupul de copii, î n ansamblul
lui, educatoarea trebuie să aibă în vedere acțiunea diferențiată, determinată
de particularitățile individuale ale fiecăruia dintre componenții g rupei, să
acționeze asupra fiecărui copil și uneori să intervină pentru a cere sprijin
familiei sau pentru a corija unele influențe negative venite din partea
acesteia.

II.3. Finalitățile și conținuturile educației morale

După Marin Călin (1996), acesta consideră că există o singură
finalitate majoră a educației morale, respectiv formarea comportamentului
moral (Călin, M.,1996, p. 103) , însă majoritatea pedagogilor au găsit
consensul în a evidenția două mari categorii de finalități ale aces teia:
formarea conștiinței mora le și formarea conduitei morale.
Obiectivele educației morale vizează:
• formarea conștiinței morale presupune, după I. Nicola, modelarea a 3
dimensiuni: cognitivă, afectivă, volitivă ( Nicola, I., 2003, p. 253) .
Componenta cognitivă se referă la informarea copilului cu conținutul și
exigențele valorilor, normelor si regulilor morale și se concretizează în
formarea reprezentărilor, noțiunilor, judecăților, raționamentelor morale. Ea
se realizează prin instruirea mo rală, care începe în familie dar se realizează
sistematic și consecvent în procesul de învățământ.
Componenta afectivă vizează formarea emoțiilor, sentimentelor morale care
reprezintă substratul energetic necesar „convertirii” cunoștințelor în conduita
morală. Componenta cognitivă și cea afectivă trebuie „să fuzioneze” cu cea
volitivă pentru a genera convingerile morale, considerate „nucleul conștiinței
morale”, adevărate trebuințe spirituale de comportare morală.

Prin urmare, conținutul moralei se „metamo rfozează” în convingeri printr -un
proces complex de interiorizare și integrare cognitiv, afectiv, volițional în
structura psihică a persoanei (Dumitriu, C., 2007, p. 94).
• formarea conduitei morale și a trăsăturilor de voință și caracter , se referă
la ansamb lulfaptelor morale, modul în care se produce manifestarea
comportamentului moral, obiectivarea conștiinței morale în fapte și acțiuni,
în acord cu convingerile morale ale individului. Din perspectivă
psihopedagogică, formarea conduitei vizează atât deprind eri și obișnuințe de
comportare morală, cât și trăsături pozitive de caracter.
Deprinderile sunt componente automatizate ale conduitei ce se formează ca
răspuns la anumite cerințe care se repetă în condiții relativ identice.
Obișnuințele morale implică în plus faptul ca acțiunile automatizate au
devenit o trebuință internă. Executarea acelei acțiuni se face automat,
datorită unui impuls intern, ori de câte ori se repetă condițiile externe care o
presupun și o solicită.
Cele mai multe deprinderi și obișnuinț e exprimă anumite raporturi între
oameni. Ele se formează pe fondul unor împrejurări stereotipe ce asigură
condițiile necesare exersării și automatizării lor (Nicola, I., 2003, p. 258).
Trăsăturile pozitive de caracter se formează în procesul interacțiunii omului
cu mediul social, interacțiune ce se manifestă în mod obiectiv, omul fiind
antrenat într -o rețea complexă de relații sociale, ca membru al diverselor
comunități în care își exprimă, într -un fel sau altul, atitudinea. Ea poate fi
poziti vă sau negativă. „ Pot fi considerate trăsături de caracter numai
însușirile care exprimă o atitudine stabilizată (pozitivă sau negativă) față de
realitate și se manifestă constant și durabil în faptele de conduită ale
omului” (Roșca, Al., 1996, p. 505).
În structura personalității, conștiința și conduita se prezintă sub forma
unei unități dialectice, cu particularități distincte de la un stadiu la altul și de
la un individ la altul. Ca atare, formarea subiectului moral ne apare ca un
proces de interiorizar e continuă a moralei sociale. Pe măsură ce trecem de la
un stadiu la altul rolul factorilor externi este preluat treptat de cei interni,
subiectul acționând tot mai mult sub impulsul conștiinței sale morale. Acest

lucru nu se produce în mod spontan, de la sine, dirijarea lui din punct de
vedere educativ impunându -se cu necesitate.
După Constanța Dumitriu, conținutul educației morale reflectă
două dimensiuni principale care vizează raportarea omului la societate
(educația moral -civică) și raportarea la sine (educația moral individuală).
Educația moral -civică vizează pregătirea viitorilor cetățeni, bine informați și
devotați valorilor fundamentale și principiile democratice, pentru a fi
capabili să participe, competent și responsabil, la viața socială și pol itică a
comunității. Prin urmare, educația moral -civică are un conținut preponderent
social, exprimat în educația patriotică, educația democratică, educația
umanistă, educația pentru muncă, educația juridică etc..
Educația moral -individuală vizează raportarea omului la sine, exprimându -se
la nivel de „ educație filosofică ” și „educație religioasă ” și se concretizează
în achiziții obiectivate sub forma unor „virtuți personale” (cinste, sinceritate,
onestitate, curaj etc.) și s ociale (atitudini moral -civice) ( Dumitriu, C., 2007,
p. 95). „ Percepția religioasă a lumii poziționează prin ea însăși omul și
umanitatea pe traiectul rectitudinii morale” afirmă C. Cucoș ( Cucoș, C.,
1996 , p. 160).

II.4. Metode de instruire morală a preșcolarilor

Metodologia educației morale include metodele și procedeele prin
care se realizează instruirea morală și conduit a („practică”) morală .
Metodele și procedeele proprii educației morale sunt cele ale educației în
general, adaptate și particularizate la specificul domeniului analizat.
Acestea pot fi sistematizate, conform celor două categorii de
finalități:
• pe coordonata instruirii morale se pot valorifica:

metode verbale : expunerea morală (povestirea, povața, explicația și
prelegere a morală), convorbirea morală (dialogul, dezbaterea etică), studiul
de caz;
metode intuitiv -active : exercițiul moral, exemplul moral;
• pe coordonata conduitei morale se valorifică specific aprobarea și
dezaprobarea (Cojocariu, V. M., 2007, p.57) .
Din ansamb lul acestora , se detașează ca importanță și impact la vârsta
peșcolară, exemplul, exercițiul, convorbirea morală , aprobarea și
dezaprobarea.
1. Exemplul
După Maria T aiban, exemplul reprezintă cea mai direct cale de
influențare a copilului de vârstă preșcolar ă. Exemplul este o formă de
demonstrare concretă a modului în care trebuie să se procedeze în anumite
împrejurări, folosită în mod current de educatoare sau de ceilalți adulți care
se ocupă de educația copilului. Exemplul constă în influențarea conștiinței
copiilor prin prezentarea unor acțiuni sau fapte cu character moral. Exemplul
este un izor de impresii care acționează treptat asupra conștiinței copilului,
influențând comportarea lui de mai târziu . Valoarea educativă a exemplului
la vârsta preșcolară es te determinată de caracterul concret și intuitive al
gândirii copiilor de 3 -6 ani, de tendința lor de imitație, de încrederea pe care
o au față de cei mari, de ușurința cu care acceptă părerile și sugestiile lor.
Tocmai de aceea copiii de vârstă preșcolară sunt sensibili față de influența
celor mari, se străduiesc să urmeze exemplul lor, considerându -l model
(Andreescu, F., Bernițchi -Țurcaș, M., Chircev, E. et al., 1977, p. 161).
În cadrul acestei metode, Ioan Nicola distinge diverse procedee, în
funcție de originea sau sursa modelelor la care se apelează. Autorul le
clasifică în două grupe: exemple directe (personale) și exemple indirecte
(imaginate).
Exemplele directe sunt cele pe care le oferă persoanele din anturajul
copilului: părinți, educato are, colegi, adulți. Un loc aparte printre acestea îl
ocupă exemplul părinților și al educatoarei. Exemplul lor devine un
instrument ce acționează permanent asupra personalității copilului. De aceea

preocuparea părinților și a educatoarei trebuie să se înd repte, în special,
asupra propriei lor atitudini și comportări. Amplificarea efectului acestor
exemple presupune, implicit, autoeducație și autoperfecționare din partea lor.
Exemplele indirecte constau în relatarea și descrierea cu ajutorul cuvântului
a un or fapte și acțiuni morale exercitate de o persoană într -o situație
concretă. Acest lucru poate fi realizat în mai multe feluri: cu ajutorul
povestirii, al textelor literare, al filmelor, al reportajelor din ziare și reviste,
al bibliografiilor unor oameni de știință și cultură etc..
În principiu, din punct de vedere pedagogic, exemplul presupune folosirea
modelelor pozitive care să sugereze un mod de comportare ce se înscrie pe
linia cerințelor morale sociale ( Nicola, I., 2003, p. 271).
2. Exercițiul
Ca metodă a educației morale, constă în repetarea în practica zilnică
de către copil a diferitelor acțiuni, în vederea formării unor deprinderi și
obișnuințe. Această metodă contribuie la consolidarea în comportarea
copiilor a anumitor acțiuni pozitive la transformarea lor în norme stabile de
conduit disciplinată și civilizată.
Această metodă presupune după Ioan Nicola, două moment e
principale: formularea cerințelor și exersarea propriu -zisă.
Formularea cerințelor. Orice acțiune sau activitate , indiferent de conținut
este declanșată de diverse mobiluri externe și interne. Exersarea morală
presupune crearea unor astfel de situații care, repetându -se, să conducă la
realizarea sarcinilor educației morale. Declanșarea acestor situații se face cu
ajutorul cerințelor formulate de o autoritate externă (educatoare, părinți,
colectiv). Ele prescriu scopul ce se urmărește, precum și modul în care se vor
desfășura acțiunile respective. Dacă la început cerințele sunt emanația unei
autorități externe, pe măs ura înțelegerii și acceptării lor, a integrării în
structura convingerii, ele se transform în mobiluri interne.
Exersarea propriu -zisă. Este un proce s care constă în îndeplinirea
consecventă și sistematică a cerințelor formulate, în vederea consolidării
componentelor conștiinței morale și a formării conduitei morale a

preșcolarilor. Exersarea ne apare astfel ca fiind indispensabilă pentru
realizarea obiectivului fundamental al educației morale. Interiorizarea
exigențelor externe cuprinde normele, principiile și regulile morale și
transformarea lor în mobiluri interne concomitant cu formarea deprinderilor
și obișnuințelor de comportare, a trăsăturilor de voință și character nu sunt
posibile decât prin antrenarea preșcolarului în diverse acțiuni și activități.
În educația morală exersarea este necesară nu numai că se facilitează acest
process de interiorizare, ci și pentru că oferă posibilități de obiectivare
morală a personalității umane și de apreciere, pe această bază a nivelului la
care se află conștiința sa morală. Oricât ar fi de perfectă strategia verbală, cu
toate formele ei, nu se poate materialize în conduită decât prin intermediul
exersării, după cum oricâte relatări ne -ar face subiectul despre cunoștințele și
intențiile de care este animat, nu ne vom putea da seama de nivelul
conștiinței sale morale decât observându -l în condiții și împrejurări de
muncă și de viață (Nicola, I., 2003, p. 279 -280). „Numai fapta, numai
acțiunile de toate zilele, numai acceptarea conștientă a greutăților și a
sarcinilor po t aduce după sine progresul real în sfera moralității” ( Huszar,
T., 1967, p. 213).
Exersarea presupune deci, din punct de vedere pedagogic , organizarea
relațiilor morale practice în care preșcolarii vor fi antrenați. în ipostaza de
subiecți a acestor relații, implicit sunt supuși unor exersări. Organizând și
dirijând relațiile, educatoarea intervine în mod indirect asupra preșcolarilor
ca subiecți morali din perspectiva ambelor funcții, a interiorizării și a
obiectivării.
3. Convorbirea morală , folosește ca instrument de comunicare, limbajul, și
urmărește, în principiu, același scop ca și explicația: transmiterea și
asimilarea cunoștințelor morale. Deosebirea constă în aceea că în cazul
convorbirii morale avem de a face cu un dialog între educatoar e și preșcolari,
aceștia fiind antrenați în clarificarea și precizarea cunoștințelor ce fac
obiectul comunicării. Fiind un dialog, înseamnă ca ambii participă în mod
active, fiecare folosind și recepționând informații . Aceasta înseamnă că, din
punctual de vedere al preșcolarilor, convorbirea morală este posibilă numai

atunci când aceștia posedă o oarecare experiență în legătură cu problema
supusăă discuției. Prin intermediul acestei metode educatoarea scoate în
evidență și subliniază sensuri noi ale diferit elor norme morale, îi înarmează
pe preșcolari cu criterii de apreciere a faptelor morale, dirijează conduit a
prin r eactualizarea unor cerințe etc. M ai mult decât oricare altă metodă,
convorbirea oferă posibilitatea cunoașterii experienței morale a preșcola rilor,
a opiniilor și intențiilor acestora pentru ca pe această bază educatoarea să
intervină în consolidarea moralității preșcolarilor.
Convorbirea se poate desfășura pe baza unui plan stabilit în prealabil sau
ocazional, sub formă individuală sau colecti vă (Nicola. I., 2003, p. 267) .
În activitatea inst ructiv -educativă se pot introduce un număr restrâns de
convorbiri pe o temă educativă, cu scopul de a se preciza unele reguli de
purtare de viața copiilor în grădiniță („Cum trebuie să ne comportăm în
grădiniță și acasă?”, „Jucăriile noastre”) sau cu scopul de a retrăi experiența
afectivă plăcută a copiilor („Cumn am sărbătorit ziua de 1 Mai?”, „Ce mi -a
plăcut mai mult la grădiniță?”) precum și pentru conștientizarea unor noțiuni
morale (hărnicie, cinste, e tc.).
În afară de convorbirile organizate cu întreaga grupă, educatoarea folosește
cu prilejul unor excursii, al unor vizionări de spectacole sau în alte moment
puternic saturate afectiv, discuții ocazionale cu un grup de copii sau în mod
individual. Dator ită spontaneității și libertății mai mari a copilului în
exprimarea gândurilor și a impresiilor, eficiența acestor convorbiri crește,
devenind de multe ori puternice stimulente ale conduitei copiilor.
Discuțiile individuale pe care educatoarea le poartă cu diferiți copii,
prilejuite de unele abateri ale acestora, sunt cu adevărat eficiente atunci când
trezesc încrederea copiilor în educatoarea lor, când provoacă sentimental de
rușine, de regret și mai ales dorința de a-și îndrepta faptele.
4. Aprobarea const ă în recunoașterea și aprecierea pozitivă a conduitei
copiilor, a rezultatelor muncii și comportării lor. Ea subliniază concordanța
dintre conduit copilului și normele morale. Aprobarea are un efect

stimulator, datorită satisfacției și plăcerii pe care o p rovoa că copilului
(Andreescu, F., Bernițchi -Țurcaș, M., Chircev, E. et al., 1977 , p. 164).
După Ioan Nicola aprobarea îmbracăo gamă vari ată de forme
individuale și colective :
– Acordul. Cu ajutorul acestei forme ne exprimăm mulțumirea față de
respectarea și îndeplinirea exigențelor pe care le -am adresat preșcolarilor.
Acordul se poate exprima printr -un zâmbet, printr -o privire sau gest
apreciativ ori cu ajutorul cuvântului („sunt mulțumi t”, „ați răspuns promt”).
– Lauda . Reprezintă o formă verbal a aprobării. Ea se poate realize între patru
ochi sau în fața colectivului. Această ultimă alternativă poate consta în
sublinierea faptelor săvârșite și recomandarea lor ca exemple demne de
urmat pentru ceilalți, prin populariza re, evidențiere etc.
– Exprimarea recunoștinței . Este o formă prin care ne exprimăm adeziunea
față de unele fapte mai deosebite ale preșcolarilor, față de străduințele și
eforturile pe care le depun pentru a răspunde exigențelor noastre.
– Recompensa. Reprezin tă o formă premială folosită în cazul unor rezultate ce
depășesc nivelul de exigență impus, plasându -se, din punct de vedere
statistic , peste media aritmetică a colectivității sau peste valoarea medie de
manifestare a unor fapte și acțiuni morale.
Este ind icat ca în măsura posibilităților aplicarea uneia sau alteia dintre
formele aprobării să se facă în funcție de preferințele sau dorințele
individuale ale preșcolarilor. Natural că atunci trăirile afective vor fi mult
mai intense. Nu este exclus, de exemplu , ca asupra unui copil o apreciere
verbal ă să aibă efect mai mare decât o recompensă material (Nicola, I., 2003,
p. 281).
5. Dezaprobarea
Este forma negativă a întăririi prin care manifestările morale nu sunt
acceptate. Conexiunea inversă negativă ce funcțio nează în acest caz
transmite informații care declanșează stări afective neplăcute, determinându –
l pe copil să înceteze sau să evite repetarea acțiunii respective. Asemenea
stări cum ar fi sentimental vinovăției, rușinii, culpabilității, insatisfacției etc. ,
îndeplinesc rolul unor frâne, atenuând sau stăvilind săvârșirea manifestărilor

care fac obiectul dezaprobării. Este vorba deci de unn disconfort moral, de
jenă față de alții și nemulțumire față de sine.
După Ioan Nicola, formele principale ale dezaprobă rii sunt:
– Dezacordul . Este o formă de exprimare a nemulțumirii față de modul în
care au fost îndeplini te cerințele. Ele se pot realiza printr -o privire sau gest
reprobativ ori cu ajutorul unor expresii verbale („nu sunt mulțumit”, „nu m –
am așteptat la aș a ceva”).
– Observația. Poate fi adresată individului sau în fața colectivului. Cu ajutorul
ei ne exprimăm nemulțumirea față de îndeplinirea defectuoasă sau parțială a
unei sarcini. Ea are în vedere un aspect concret al comportamentului unui
copil sau al unu i grup.
– Reproșu l. Reprezint ă o modalitate prin care profesorul își exprimă
nemulțumirea față de un act moral și urmărește a sista sau a preveni
repetarea lui. Valențele educative ale acestei forme rezidă în convertirea
nemulțumirii educatoarei într -un fact or inhibitor pentru preșcolari. Folosirea
abuzivă poate duce la instalarea unei stări de descurajare și renunțare la
intenția de a se îndrepta.
– Neîncredere . Prin intermediul ei educatoarea pune sub semnul întrebării
șansa ca preșcolarul să respecte o anumi tă cerință morală.
– Avertismentul. Constă în exprimarea indignării și a protestului față de
îndeplinirea deficitară a unei sarcini. Este un fel de ultimatum ce se
adresează pe un ton grav și sever.
– Ironia . Este una dintre cele mai controversate forme. Ocupâ ndu-se de
această formă E. E. Geissler consider ă că specificul ei constă în aceea că nu
vizează personalitatea copilului în ansamblul său, ci doar unele trăsături
isolate ale caracterului cum ar fi trufia, îngâmfarea, vanitatea etc. ( Geissler,
E. E., 1977, p. 131). Rezultă deci că p rin ironie educatoarea ridicul izează
manifestările negative din comportamentul preșcolarilor. Individualizarea ei
este indispensabilă. ținta ironiei va fi întotdeauna o întâmplare concretă.
– Pedeapsa . Este cea mai înaltă formă a dezaprobării. Ea se aplică atunci când
subiectul refuză îndeplinirea sarcinii, împotrivindu -se cerințelor pe care i le
adresăm. În asemenea cazuri apare un conflict între atitudinea copilului și

exigențele noastre față de el. Profesorul este pus în fața unei alternative: ori
accept atitudinea copilului și renunță la exigențe, ori îl determina pe
preșcolar să accepte aceste exigențe.
Toate aceste metode aplicate in corelație cu diverse conținuturi și in
contextul diferitelortip uri de activități au efecte concrete asupra
comportamentului copiilor, asupra evoluțieipersonalității lor.

CАPITOLUL III.
CERCETARE EXPLORATIVĂ DE INVESTIGARE A PERCEPȚIEI
CADRELOR DIDACTICE FAȚĂ DE IMPLEMENTAREA
EDUCAȚIEI MORALE

În contextul în care pedagogia este considerată de cercetători ca
sursă a progresului în cunoaștere, a dezvoltării gândirii și a rezolvării unor
probleme ale practicii sociale, putem pariculariza la domeniul pedagogiei și
afirma că dezvoltarea ș tiinței pedagogice și bineînțeles a învățământului, este
în strânsă legătură cu cercetarea pedagogică. Având ca obiect de investigație
un fenomen atât de complex precum cel educativ și desfășurată în scopul
optimizării actului pedagogic, a introducerii și realizării inovațiilor în
învățământ, cercetarea pedagogică se poate defini ca „ o activitate care
urmărește identificarea unor noi dimensiuni ale componentelor acțiunii
educative și a relațiilor dintre acestea în scopul construirii, pe această bază, a
unor răspunsuri actualizate în raport cu interogațiile specifice arealului
educațional ” (V. -M. Cojocariu, 2008, p. 76). Astfel, „educatorul – practician
devine și educator -cercetător”, actul educațional reprezentând pentru acesta
atât câmp al acțiunii practice, cât și domeniu de analiză, reflexie și
interpretare conceptuală, toate acestea determinând perfecționarea
întregului proces.

III.1. Obiectivele și ipotezа cercetării

Obiectivul general al cercetării vizează identificarea criteriilor de implementare a
educației morale din perspectiva cadrelor didactice din învățământul primar și preșcolar.
Ipoteza presupune studierea relațiilor de genul cauză -efect și
reprezintă „ o idee provizorie, o presupunere în legătură cu un fapt

pedagogic, o afirmație conjuncturală a relațiilor dintre două sau mai multe
variabile ” (C. Dumitriu, 2011, p. 14).
Prezenta cercetare își propune să verifice următoarele ipoteze:
Ipoteza 1 :
-percepția față de principiile și direcțiile educației morale este mai
ridicată la cadrele didactice din învățământul preșcolar față de cadrele
didactice din învățământul primar.
Ipoteza 2 :
-percepția față de structura curriculumului este mai ridicată la cadrele
didactice din învățământul preșcolar față de cadrele didactice din
învățământul primar.
Ipoteza 3 :
-percepția față de implementarea educației morale este mai ridicată la
cadrele didactice din învățământul preșcolar față de cadrele didactice din
învățământul primar.
Ipoteza 4 :
-percepția față de modul de evaluare și resursele utilizate este mai
ridicată la cadrele didactice din învățământul preșcolar față de cadrele
didactice din învățământul primar.

III.2. Metodologiа cercetării
Potrivit părerii lui L. Vlăsceanu ( 1982) metodologia cercetării este
logica procedeelor științifice esențiale de alegere, organizarea și prelucrare a
datelor empirice, de construire a metodelor teoretice.

III.2.1. Metode și tehnici de cercetаre psihopedаgogică utilizate

„Metodele de cercetare sunt modalități de abordare a faptelor
pedagogice pentru a dobândi date ord onate, controlate” (M. Călin, apud V. –
M. Cojocariu, 2001, p. 77).
În opinia lui I. Nicola, metodele de cercetare pedagogică care au
contribuit la consolidarea statutului ei de știintă de sine stătătoare ar putea fi
clasificate astfel:
• metode de descriere si masurare a diferitelor aspecte si manifestari ale
faptului pedagogic;
• metode acțional -experimentale;
• tehnici corela ționale;
• metode matematico -statistice(I.Nicola, 1996, p.68).
Cercetarea noa stră este de tip constatativ iar în realizarea acesteia
am folosit metoda anchetei, iar instrumentul specific utilizat a fost
chestionarul.
Anchet a este ,, o metodă complexă d e cuno aștere științifică a
părerilor, opiniilor atitudinilor, aspirațiilor, comportamentelor, nev oilor
subiecților” ( C. Dumitriu, 2011, p. 34) ce ușurează culegerea acestor date,
ajungându -se la rezultate măsurabile ce urmează a fi descrise și explicate.
Este o metodă de cercetare interactivă ce presupune un schimb de informații
între cercetător și subiecții de investigat, în urma căruia se obțin date
referitoare la diverse fenomene, manifestări, situații. Deoarece informațiile
culese furnizează elemente utile pentru a exprima unele co ncluzii și
adoptarea deciziilor , ancheta este considerată ca „având funcție descriptivă
dar și de acțiune” ( Ibidem, p. 34).
Chestionarul (lat.questio – căutare, interogatoriu , cercetare, întrebare )
reprez intă un sistem de întrebări ( dar se pot folosi și desene, fotografii,
imagini grafice) bine structurate , ordonate într -o succesiune, pe baza unor
considerente logice, psihologiceși meto dologice, „ elaborat în așa fel încât să

obținem date cât mai precise cu privi re la o persoană sau un gru p social” (A.,
Cosmovici, 1996, apud C., Dumitriu, 2011, p. 35). În cercetarea
psihopedagogică chestionarul poate fi utilizat atât ca metodă principală dar și
auxiliară deopotrivă, iar din acest punct de vedere trebuie făcută dis tincția
dintre chestionarele de cercetare și cele de personalitate, precum și de teste.
Avantajul apl icării chestionarului este dat de faptul că oferă
posibilitatea investigării unui număr mare de participanți într -o perioadă
relativ scurtă de timp,datele obținute putând fi prelucr ate și analizate
cantitativ cu scopul de a afla unele legități statist ice. Pe de altă parte, limitele
tehnice, teoretice pe care le are chestionarul pot determina denaturări ale
rezultatelor obținute.
Aceeași autoare ne prezintă și etapele pe care trebuie să le parcurgem
în realizarea anchetei pe bază de chestionar, având în vedere că este „una din
cele mai laborioase metode” , după cum urmează꞉
• stabilirea obiectului cercetării ;
• documentarea ;
• formularea ipotezei ;
• determ inarea eșa ntionului ce va fi supus cercetării ;
• selectarea tehnicilor și alcătuirea chestionarului ;
• pretestarea ( pentru a afla dacă chestionarul a fost bine formulat, structurat);
• redactarea în forma finală a chestionarului ;
• alegerea metodei de administra re a chestionarului – în cazul nostru, persoane
special destinate acestei operații;
• culegerea și prelucrarea datelor obținute
• analiza rezultatelor
• formularea raportului final de cercetare
În cadrul prezentei cercetări am utilizat metoda anchetei, având ca
instrument chestionarul. Acesta a fost tradus din limba engleză intitulat
„Moral and National Education Curriculum” format din întrebări închise și
deschise.

Chestionarul utilizat în aceas tă cercetare conține 6 secțiuni, prima
vizează datele personale ale cadrlui didactic, următoarele 4 secțiuni
abordează prin întrebări închise percepția cadrelor didactice privind
implementarea educației morale, iar o secțiune propune cadrelor didactice să
răspundă deschis oferind sugestii referitoare la educația morală.
Pentru a obține procentajele răspunsurilor date de fiecare cadru
didactic s -au numărat răspunsurile pentru întrebările închise, din primele 4
secțiuni ale chestionarului . Datele obținute în urma aplicării chestionarului
vor fi utilizate exclusiv în scopul cercetării.

III.2.2. Lotul de cercetare

Operația de eșantionare constă în alegerea subiecților dintr -o
popula ție a anchetei asupra cărora se va înfăptui cercetarea. Astfel, subiecții
selectați în acest sens se constituie în eșantionul cercetării. Pentru a oferi
informații care urmează a fi generalizate și extinse asupra întregii populaț ii
din care s -a făcut selecția, eșantionul trebuie să exprime cât mai fidel
caracteristicile populației și să răspundă unor exigențe statistice referitoare la
omogenitate, mărimea eșantionului, rigoare sporită, reprezentativitate.
Eșantionul care a parti cipat la studiul nostru este format din 60 de
cadre didactice din învățământul preșcolar și p rimar, toate de genul feminin,
toate lucrân d în învățământul de stat. C adrele di dactice din învățămntul
primar își desfășoară activitatea la Școala Gimnazială „Mih ai Dăgan” din
Bacău, iar cele din învățământul preșcolar profesează la G.P.P. „ Raza de
Soare, structură a Școlii Gimnaziale „Mihai Drăgan”,G.P.P. NR.17,
structură a Școlii Gimnaziale „Alexandru Cel Bun”.
Dintre cadrele didactice participante la ancheta p rin chestionar, 5 sunt
debutante, cu vechimea în învățământ cuprinsă între 1 și 3 ani, 18 a u
vechimea între 3 și 10 ani, 14 au vechimea între 10 și 15 ani, 12 au
vechimea între 15 și 20 ani, 11 au vechimea peste 20 de ani

III.2.3. Procedura cercetării

Acest studiu a vizat modul de implementare a educației morale din perspectiva
cadrelor didactice din învățământul preșcolar față de cele din învățământul primar .
Activitatea de cerc etare a avut loc în perioada 15 mai -14 iunie 2019 și a început cu
stabilirea subiectului de investigat și documentarea în acest sens. După consultarea mai
multor surse, am ales pentru a fi aplicat un chestionar tradus din limba engleză.
Completarea chestionarului a constat în bifarea fiecă rei secțiuni de la dezacord total la
acord total. Cadrele didactice au primit instruirea necesară, precum și timpul necesar de
completare a acestuia.
Pretestarea chestionarului s -a desfășurat pe o pe rioadă de o
săptămână , 3 iunie -7 iunie 2019, eșantionul supus cercetării în această etapă
fiind format din 1 6 educatoare de la Grădinița „Rază de Soare” , Bacău.
Întrucât în această fază a aplicării chestionarului respondenții nu au
întâmpinat probleme privind structura întrebărilor, am trecut la faza de
admi nistrarea chestionarului pe întreg eșantionul. Aceasta a avut loc în
perioada 10 iunie -14 iunie 2019.

CAPITOLUL IV .
PRELUCRAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR CERCETĂRII

Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului sunt interpretate
și analizate în funcție de ipotezele generale formulate.
Ipoteza 1 :
-percepția față de principiile și direcțiile educației morale este mai
ridicată la cadrele didactice din învățământul preșcolar față de cadrele
didactice din învățământul primar.
Pentru a verifica ipote za generală 1 au fost calculate frecvențele
pentru f iecare item în parte (Tabelul 1.).
Tabelul 1. Frecvențele obținute cu privire la prin cipiile și direcțiile
educației morale

Item Înv. preșcolar Înv. primar
Principii și direcții De
acord Nu sunt
de acord De
acord Nu
sunt de
acord
1. Școala mea promovează
educația morală ca
element cheie al
instituției. 30 0 28 2
2. Este importantă predarea
educației morale pentrua
ajuta elevii să -și dezvolte
și extindă calitățile
morale. 30 0 30 0
3. Este eficient să cultivăm
calitățile morale ale
elevilor implementând
educația morală ca
disciplină școlară. 18 12 16 14
4. Scopul educației morale
este de a cultiva valorile
și atitudinile morale
pozitive ale elevilor,
precum și abilitatea lor
de a diferenția între ce
este corect și greșit. 30 0 30 0

Pentru itemul 1 Școala mea promovează educația morală ca element cheie
al instituției , am obținut următoarele rezultate:
Tabel sintetic 1.1. Frecvențele obținute cu privire la promovarea educației
morale în școală
Item Nr. 1
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt de
acord De acord Nu sunt de
acord
30 100% 0 0% 28 93% 2 7%

Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 1 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 1.1.1, 1.1.2, 1.1.3, 1.1.4.
Diagrama 1.1 .1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

Diagrama 1.1.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul oferit
97%3%Diagrama 1.1.2
de acord
nu sunt de acord50% 50%Diagrama 1.1.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul primar

Diagrama 1. 1.3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 1.1.4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor obținute pentru Itemul Nr. 1 la nivelul întregului
eșantion predomină în procent de 97% răspunsul de acord privind
promovarea în școală a educației mora le ca element cheie.
La nivel de subeșantion putem observa că toate cadrele didactice din
învățământul preșcolar sunt de acord cu acest aspect, în timp ce
cadrele didactice din învățământul primar nu sunt de acord în procent de 7%
că școala lor promovează e ducația morală .
Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul preșcolar în ceea ce privește acordul față de
promovarea educației morale în școală.

100%0%Diagrama 1.1.3.
de acord
nu sunt de acord
93%7%Diagrama 1.1.4.
de acord
nu sunt de acord

Pentru itemul 2 Este importantă predarea educației morale pentrua ajuta
elevii să -și dezvolte și extindă calitățile morale , am obținut următoarele
rezultate:
Tabel sintetic 1.2. Frecvențele obținute față de importanța predării
educației morale în vederea dezvoltării și extinderii calităților morale
Item Nr. 2
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt de
acord De acord Nu sunt de
acord
30 100% 0 0% 30 100% 0 0%
Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 2 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3, 1.2.4.
Diagrama 1. 2.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

Diagram 1.2.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul oferit
100%0%Diagrama 1.2.2 .
de acord
nu sunt de acord50% 50%Diagrama 1.2.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul primar

Diagrama 1.2 .3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 1.2.4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor înregistrate pentru itemul 2 se observă că atât
cadrele didactice din învățământul preșcolar, cât și cele din învățământul
primar sunt de acord că predarea educației morale este importantă în
vederea dezvoltării calităților morale la elevi.

Pentru itemul 3 Este eficient să cultivăm calitățile morale ale elevilor
implementând educația morală ca disciplină școlară am obținut următoarele
rezultate:

100%0%Diagrama 1.2.3.
de acord
nu sunt de acord
100%0%Diagrama 1.2.4 .
de acord
nu sunt de acord

Table sintetic 1.3. Frecvențele obținute față de cultivarea calităților morale
în vederea implementării educației morale ca disciplină școlară

Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 3 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 1.3.1, 1.3.2, 1.3.3, 1.3.4.
Diagrama 1. 3.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

Diagram a 1.3.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul oferit

57%43%Diagrama 1.3.2.
de acord
nu sunt de acord Item Nr. 3
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt de
acord De acord Nu sunt de
acord
18 57% 12 43% 16 60% 14 40%
50% 50%Diagrama 1.3.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul primar

Diagrama 1.3 .3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 1.3.4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 3 la nivelul întregului
eșantion un procent de 57% din cadrele didactice sunt de acord ca educația
morală să devină o disciplină școlară, în timp ce un procent de 43%
consideră că nu sunt de acord cu acest aspect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele.
Pentru nivelul preșcolar s -a înregistrat un procent de 60% cu răspunsul de
acord și un procent de 40% cu răspunsul nu sunt de acord .
Pentru nivelul primar s -a înregistrat un procent de 53% cu răspunsul de
acord și un procent de 47% cu răspunsul nu sunt de acord.
Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul preșcolar în ceea ce privește acordul față de 60%40%Diagrama 1.3.3.
de acord
nu sunt de acord
53%47%Diagrama 1.3.4.
de acord
nu sunt de acord

eficiența cultiv ării calităților morale în vederea implementării educației
morale ca disciplină școlară.
Pentru itemul 4 Scopul educației morale este de a cultiva valorile și
atitudinile morale pozitive ale elevilor, precum și abilitatea lor de a
diferenția între ce este corect și greșit am obținut următoarele rezultate:
Table sintetic 1.4. Frecvențele obținute față de scopul educației morale
Item Nr. 4
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt de
acord De acord Nu sunt de
acord
30 100% 0 0% 30 100% 0 0%
Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 4 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 1.4.1, 1.4.2, 1.4.3, 1.4.4.
Diagrama 1. 4.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

50% 50%Diagrama 1.4.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul primar

Diagram a 1.4.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 1.4 .3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 1.4.4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 4 la nivelul întregului
eșantion răspunsul de acord este oferit în totalitate de toate cadrele didactice. 100%0%Diagrama 1. 4.2.
de acord
nu sunt de acord
100%0%Diagrama 1. 4.3.
de acord
nu sunt de acord
100%0%Diagrama 1. 4.4.
de acord
nu sunt de acord

De aici considerăm că percepția cadrelor didactice față de scopul pe care
educația morală îl urmărește în dezvoltarea elevilor este la fel de ridicată la
ambele niveluri de învățământ.
În urma datelor înregistrate și a interpretărilor realizate, rezultă că
ipoteza generală 1 percepția față de principiile și direcțiile educației
morale este mai ridicată la cadrele didactice din învățământul preșcolar
față de cadrele didactice din învățământul primar este verificată și
îndeplinită .
Ipoteza 2 :
-percepția față de structura curriculumului este mai ridicată la cadrele
didactice din învățământul preșcolar față de cadrele didactice din
învățământul primar.
Pentru a verifica ipoteza generală 2 au fost calculate frecvențele pe ntru
fiecare item în part e (Tabelul 2.).
Tabelul 2 . Frecvențele obținute cu privire la structura curriculumului
Nr.
Crt. Structura curriculumului Învățământ
preșcolar Învățământ primar
De
acord Nu sunt
de acord De
acord Nu sunt
de acord
5. Cultivarea calităților
morale la elevi este
eficientă prin integrarea
cunoștințelor,
sentimentelor și
comportamentelor. 23 7 17 13
6. Obiectivele de învățare
propuse de educația
morală pot cultiva pe
deplin și eficient
calitățile morale ale
elevilor. 28 2 25 5
7. Conținuturile de învățare
ale educației morale sunt
în acord cu nevoile
zilnice de dezvoltare ale
elevilor. 22 8 19 11
8. Educația morală ar trebui
să completeze activitățile
de învățare pentru a
cultiva calitățile morale
ale elevilor. 29 1 23 7

Pentru itemul 5 Cultivarea calităților morale la elevi este eficientă prin
integrarea cunoștințelor, sentimentelor și comportamentelor am obținut
următoarele rezultate:
Tabel sintetic 2.5. Frecvențele obținute cu privire la cultivarea calătăților
morale
Item Nr. 5
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt de
acord De acord Nu sunt de
acord
23 77% 7 23% 17 57% 13 43%
Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 5 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 2.5.1, 2.5.2, 2.5.3, 2.5.4..
Diagrama 2.5.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

Diagram a 2.5.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul oferit
67%33%Diagrama 2.5.2.
de acord
nu sunt de acord50% 50%Diagrama 2.5.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul primar

Diagrama 2.5. 3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 2.5. 4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 5 la nivelul într egului
eșantion un procent de 67 % din cadrele didactice sunt de acord în ceea ce
privește cultivarea calităților morale la elevi prin integrarea cunoștințelor,
sentimentelor și comportamentelor , în timp ce un procent de 33 % consideră
că nu sunt de acord cu acest aspect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele.
Pentru nivelul preșcolar s-a înregistrat un procent de 77 % cu răspunsul de
acordși un procent de 23 % cu răspunsul nu sunt de acord .
Pentru nivelul primar s -a înregistrat un procent de 57% cu răspunsul de
acord și un procent de 43% cu răspunsul nu sunt de acord.
Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul preșcolar în ceea ce privește acordul față de 77%23%Diagrama 2.5.3.
de acord
nu sunt de acord
57%43%Diagrama 2.5.4.
de acord
nu sunt de acord

cultivarea calităților morale la elevi prin integrarea cunoștințelor,
sentimentelor și comportamentelor .
Pentru itemul 6 Obiectivele de învățare propuse de educația morală pot
cultiva pe deplin și eficient calitățile morale ale elevilor am obținut
următoarele rezultate:
Tabel sintetic 2.6. Frecvențele obținute faț ă de obiectivele de învățare
propuse de educația morală
Item Nr. 6
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt de
acord De acord Nu sunt de
acord
28 93% 2 7% 25 83% 5 17%
Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 6 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 2.6.1, 2.6.2, 2.6.3, 2.6.4..
Diagrama 2.6.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

50% 50%Diagrama 2.6.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul
primar

Diagram a 2.6.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 2.6. 3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 2.6. 4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit
88%12%Diagrama 2.6.2.
de acord
nu sunt de acord
93%7%Diagrama 2.6.3
de acord
nu sunt de acord
83%17%Diagrama 2.6.4.
de acord
nu sunt de acord

În urma prelucrării datelor obținute pentru i temul 6 la nivelul într egului
eșantion, un procent de 60 % din cadrele didactice sunt de acord
cuobiectivele de învățare propuse de educația morală , în timp ce un procent
de 40 % consideră că nu sunt de acord cu acest aspect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele.
Pentru nivelul preșcolar s-a înregistrat un procent de 9 3% cu răspunsul de
acord și un procent de 7% cu răspunsul nu sunt de acord .
Pentru nivelul primar s-a înregistrat un procent de 83 % cu răspunsul de
acord și un procent de 17 % cu răspunsul nu sunt de acord.
Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul preșcolar față de obiectivele de învățare propuse
de educația morală.

Pentru itemul 7 Conținuturile de învățare ale educației morale sunt în acord
cu nevoile zilnice de dezvoltare ale elevilor am obținut următoarele rezultate:
Tabel sintetic 2.7. Frecvențele obținute față de conținuturile de învățare ale
educației morale
Item Nr. 7
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt de
acord De acord Nu sunt de
acord
22 73% 8 27% 19 63% 11 37%
Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 7 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 2.7.1, 2.7.2, 2.7.3, 2.7.4..

Diagrama 2.7.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

Diagram a 2.7.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 2.7 .3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

68%32%Diagrama 2.7.2.
de acord
nu sunt de acord
73%27%Diagrama 2.7.3.
de acord
nu sunt de acord50% 50%Diagrama 2.7.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul
primar

Diagrama 2.7. 4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 7 la nivelul într egului
eșantion, un procent de 68 % din cadrele didactice sunt de acord
cuconținuturile de învățare ale educațieimorale ,în timp ce un procent de 32 %
consideră că nu sunt de acord cu acest a spect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele.
Pentru nivelul preșcolar s -a înregistrat u n procent de 73 % cu răspunsul de
acord și un procent de 27 % cu răspunsul nu sunt de acord .
Pentru nivelul primar s-a înregistrat un procent de 6 3% cu răspu nsul de
acord și un procent de 3 7% cu răspunsul nu sunt de acord.
Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul preșcolar față de conținuturile de învățare ale
educației morale.

Pentru itemul 8 Educația morală ar trebui să completeze activitățile de
învățare pentru a cultiva calitățile morale ale elevilor am obținut
următoarele rezultate:

63%37%Diagrama 2.7.4.
de acord
nu sunt de acord

Tabel sintetic 2.8. Frecvențele obținute față de activitățile de învățare în
vederea cultivării c alităților morale
Item Nr. 8
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt de
acord De acord Nu sunt de
acord
29 97% 1 3% 23 77% 7 23%
Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 8 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 2.8.1, 2.8.2, 2.8.3, 2.8.4..
Diagrama 2.8.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

Diagram a 2.8.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul oferit
87%13%Diagrama 2.8.2.
de acord
nu sunt de acord50% 50%Diagrama 2.8.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul
primar

Diagrama 2.8. 3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 2.8. 4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul of erit

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 8 la nivelul într egului
eșantion, un procent de 87 % din cadrele didactice sunt de acord căactivitățile
de învățare propuse de educația morală cultivă calitățile morale ale
elevilor ,în timp ce un procent de 13 % consideră că nu sunt de acord cu acest
aspect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele.
Pentru nivelul preșcolar s-a înregistrat un procent de 9 7% cu răspunsul de
acord și un procent de 3% cu răspunsul nu sunt de acord .
Pentru nivelul primar s-a înregistrat un procent de 7 7% cu răspunsul de
acord și un procent de 23% cu răspunsul nu sunt de acord. 97%3%Diagrama 2.8.3
de acord
nu sunt de acord
77%23%Diagrama 2.8.4.
de acord
nusunt de acord

Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul p reșcolar față de conținuturile de învățare ale
educației morale.
În urma datelor înregistrate și a interpretărilor realizate, rezultă că ipoteza
generală 2 percepția față de structura curriculumului este mai ridicată la
cadrele didactice din învățământul preșcolar față de cadrele didactice din
învățământul primar este verificată și îndeplinită.

Ipoteza 3 :
-percepția față de implementarea educației morale este mai ridicată la
cadrele didactice din învățământul preșcolar față de cadrele didactice din
învățământul primar.
Pentru a verifica ipoteza generală 3 au fost calculate frecvențele pentru
fiecare item în parte (Tabelul 3 .).
Tabelul 3. Frecvențele obținute cu privire la implementarea educației
morale.
Nr.
crt Implementare Învățământ
preșcolar Învățământ
primar
De
acord Nu sunt
de acord De
acord Nu sunt
de acord
9. Planificarea curriculumului
este foarte importantă în
implementarea eficientă a
educației morale. 28 2 26 4
10. Eforturile comune ale
tuturor părților interesate
pot spori eficacitatea
educației morale. 30 0 30 0
11. Valorificarea
evenimentelor din viața
personală în contexte de
învățare contribuie la
realizarea deplină a
educației morale. 25 5 22 8

Pentru itemul 9 Planificarea curriculumului este foarte importantă în
implementarea eficientă a educației morale am obținut următoarele
rezultate:
Tabel sintetic 3.9. Frecvențele obținute față de planificarea curriculumului
Item Nr. 9
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt de
acord De acord Nu sunt de
acord
28 93% 2 7% 26 87% 4 13%
Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 9 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 3.9.1, 3.9.2, 3.9.3, 3 .9.4..
Diagrama 3.9.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

Diagrama 3.9 .2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul oferit
90%10%Diagrama 3.9.2.
de acord
nu sunt de acord50% 50%Diagrama 3.9.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul
primar

Diagrama 3.9. 3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 3.9. 4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 9 la nivelul într egului
eșantion, un procent de 90 % din cadrele didactice sunt de acord față
deimportanța planificării curricu lumului în vederea implementării educației
morale ,în timp ce un procent de 10 % consideră că nu sunt de acord cu acest
aspect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele .
Pentru nivelul preșcolar s -a înregistrat un procent de 9 3% cu răspunsul de
acord și un procent de 7% cu răspunsul nu sunt de acord .
Pentru nivelul primar s -a înregistrat un procent de 87% cu răspunsul de
acord și un procent de 13% cu răspunsul nu sunt de acord. 93%7%Diagrama 3.9.3
de acord
nu sunt de acord
87%13%Diagrama 3.9.4.
de acord
nu sunt de acord

Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul preșcolar față importanța planificării
curricu lumului în vederea implementării educației morale .

Pentru itemul 10 Eforturile comune ale tuturor părților interesate pot spo ri
eficacitatea educației morale am obținut următoarele rezultate:
Tabel sintetic 3.10 . Frecvențele obținute față de eficacitatea educașiei
morale
Item Nr. 10
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt
de acord De acord Nu sunt
de acord
30 100% 0 0% 30 100% 0 10%

Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 10 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 3.10.1, 3.10.2, 3.10 .3, 3. 10.4..
Diagrama 3.10.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

50% 50%Diagrama 3.10.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul
primar

Diagrama 3.10.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit

Diagrama 3.10. 3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 3.10.4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 10 la nivelul întregului
eșantion răspunsul de acord este oferit în totalitate de toate cadrele didactice.
Prin urmare considerăm că percepția cadrelor didactice față de eficacitatea 100%0%Diagrama 3.10.2.
de acord
nu sunt de acord
100%0%Diagrama 3.10.3 .
de acord
nu sunt de acord
100%0%Diagrama 3.10.4.
de acord
nu sunt de acord

educației morale prin implicarea tuturor părților interesate este la fel de
ridicată la ambele niveluri de învățământ.

Pentru itemul 11 Valorificarea evenimentelor din viața personală în
contexte de învățare contribuie la realizarea deplină a educației morale am
obținut următoarele rezultate:
Tabel sintetic 3.11. Frecvențele obținute în ceea ce privește valorificarea
evenimentelor vieții în context de învățare
Item Nr. 11
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt
de acord De acord Nu sunt
de acord
25 83% 5 17% 22 73% 8 27%

Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 11 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 3.11.1, 3.11.2, 3.11 .3, 3. 11.4..
Diagrama 3.11.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

50% 50%Diagrama 3.11.1
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul primar

Diagrama 3.11.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit

Diagrama 3.11. 3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 3.11.4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit
78%22%Diagrama 3.11.2
de acord
nu sunt de acord
83%17%Diagrama 3.11.3.
de acord
nu sunt de acord
73%27%Diagrama 3.11.4
de acord
nu sunt de acord

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 11 la nivelul într egului
eșantion, un procent de 78 % din cadrele didactice sunt de acord față
devalorificarea evenimentelor din viața personală în contexte de învățare în
vederea realizării pe deplin a educației m orale ,în timp ce un procent de 22 %
consideră că nu sunt de acord cu acest aspect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele.
Pentru nivelul preșcolar s-a înregistrat un procent de 8 3% cu răspunsul de
acord și un procent de 17% cu răspunsul nu sunt de acord .
Pentru nivelul primar s -a înregistrat un procent de 73% cu răspunsul de
acord și un procent de 27% cu răspunsul nu sunt de acord.
Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul preșcolar față de valorificarea evenimentelor din
viața personală în contexte de învățare în vederea realizării pe deplin a
educației morale

În urma datelor înregistrate și a interpretărilor realizate, rezultă că
ipoteza generală 3 percepția față de implementarea educației morale este
mai ridicată la cadrele didactice din învățământul preșcolar față de cadrele
didactice din învățământul primar este verificată și îndeplinită.

Ipoteza 4 :
-percepția față de modul de evaluare și resursele utilizate este mai
ridicată la cadrele didactice din învățământul preșcolar față de cadrele
didactice din învățământul primar.
Pentru a verifica ipoteza generală 4 au fost calculate frecvențele pentru
fiecare item în parte (Tabelul 4.).

Tabelul 4. Frecvențele obținute cu privire la evaluare și resurse
Nr.
crt Evaluare și resurse Învățământ
preșcolar Învățământ
primar
De
acord Nu
sunt de
acord De
acord Nu
sunt de
acord
12.
Educația morală ar trebui să se
realizeze cu ajutorul unor metode
și strategii de evaluare
diversificate pentru evaluarea
elevilor. 30 0 28 2
13. În cazuleducației morale,
evaluareaar trebui să ofere atât
observații descriptive, cât și
direcționale. 30 0 28 2
14. Evaluarea ar trebui să se
desfășoare îndiferite etape ale
procesului de învățareîn ceea ce
priveșteeducația morală. 28 2 26 4
15. Resursele de învățare puse la
dispoziție de către
MinisterulEducației pot fa cilita
munca profesorilor în predarea
eficientă a educației morale. 21 9 25 5

Pentru itemul 12 Educația morală ar trebui să se realizeze cu ajutorul unor
metode și strategii de evaluare diversificate pentru evaluarea elevilor am
obținut următoarele rezultate:
Tabel sintetic 4.12. Frecvențele obținute față de metodele și strategiile de
evaluare folosite
Item Nr. 12
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt
de acord De acord Nu sunt
de acord
30 100% 0 0% 28 93% 2 7%

Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 12 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 4.12.1, 4.12 .2, 4.12.3, 4. 12.4..

Diagrama 4.12.1 . Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

Diagrama 4.12.2 . Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit

Diagrama 4.12.3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

97%3%Diagrama 4.12. .2.
de acord
nu sunt de acord
100%0%Diagrama 4.12.3.
de acord
nu sunt de acord50% 50%Diagrama 4.12.1.
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul
primar

Diagrama 4.12.4 . Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 12 la nivelul într egului
eșantion, un procent de 97 % din cadrele didactice sunt de acord în privința
utilizării unor metode și strategii de evaluare diversificate pentru evaluarea
elevilo r, în timp ce un procent de 3 % consideră că nu sunt de acord cu acest
aspect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele.
Pentru nivelul preșcolar s-a înregistrat un răspuns total de acord .
Pentru nivelul primar s -a înregistrat un procent de 93% cu răspunsul de
acord și un procent de 7% cu răspunsul nu sunt de acord.
Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul preșcolar în privința utilizării unor metode și
strategii de evaluare diversificate pentru evaluarea elevilo r.

Pentru itemul 13 În cazul educației morale, evaluarea ar trebui să ofere atât
observații descriptive , cât și direcționale am obținut următoarele rezultate:

93%7%Diagrama 4.12.4.
de acord
nu sunt de acord

Tabel sintetic 4.13. Frecvențele obținute cu privire la observațiile oferite de
evaluare
Item Nr. 13
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt
de acord De acord Nu sunt
de acord
30 100% 0 0% 28 93% 2 7%
Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 13 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 4.13.1, 4.13.2, 4.13.3, 4.13.4..
Diagrama 4.13.1 . Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

Diagrama 4.13.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit
97%3%Diagrama 4.13. .2.
de acord
nu sunt de acord50% 50%Diagrama 4.13.1.
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul primar

Diagrama 4.13.3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 4.13.4 . Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 13 la nivelul într egului
eșantion, un procent de 97 % din cadrele didactice sunt de acord că în cazul
educației morale, evaluarea ar trebui să ofere atât observații descriptive, cât
și direcționale , în timp ce un procent de 3 % consideră că nu sunt de acord cu
acest aspect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele.
Pentru nivelul preșcolar s -a înregistrat un procent total de 100% cu răspunsul
de acord .
Pentru nivelul primar s-a înregistrat un procent de 93 % cu răspunsul de
acord și un procent de 7 % cu răspunsul nu sunt de acord. 100%0%Diagrama 4.13.3.
de acord
nu sunt de acord
93%7%Diagrama 4.13.4.
de acord
nu sunt de acord

Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didac tice din învățământul.

Pentru itemul 14 Evaluarea ar trebui să se desfășoare în diferite etape ale
procesului de învățare în ceea ce prive ște educația morală am obținut
următoarele rezultate:
Tabel sintetic 4.1 4. Frecvențele obținute cu privire la etapele desfășurării
evaluării
Item Nr. 1 4
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt
de acord De acord Nu sunt
de acord
28 93% 2 7% 26 87% 4 13%
Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 14 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 4.14.1, 4.14 .2, 4.14.3, 4. 14.4..
Diagrama 4.14.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

50% 50%Diagrama 4.14.1.
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul primar

Diagrama 4.14.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit

Diagrama 4.14.3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

Diagrama 4.14.4. Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

90%10%Diagrama 4.14. 2.
de acord
nu sunt de acord
93%7%Diagrama 4.14.3.
de acord
nu sunt de acord
87%13%Diagrama 4.14.4.
de acord
nu sunt de acord

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 14 la nivelul într egului
eșantion, un procent de 90 % din cadrele didactice sunt de acord că evaluarea
ar trebui să se desfășoare în diferite etape ale procesului de învățare în ceea
ce privește educația morală , în timp ce un procent de 10 % consideră că nu
sunt de acord cu acest aspect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele.
Pentru nivelul preșcolar s -a înregistrat un procent de 93% cu răspunsul de
acord și un procent de 7% cu răspunsul nu sunt de acord .
Pentru nivelul primar s -a înregistrat un procent de 87% cu răspunsul de
acord și un procent de 13% cu răspunsul nu sunt de acord.
Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul preșcolar în ceea ce privește desfășurarea
evaluării în diferite etape ale procesului de învățare.
Pentru itemul 15 Resursele de învățare puse la disp oziție de către Ministerul
Educației pot facilita munca profesorilor în predarea eficientă a educației
morale am obținut următoarele rezultate:
Tabel sintetic 4.15. Frecvențele obținute față de resu rsele de învățare
Item Nr. 15
Nr. total
respondenți
60 Cadre didactice din
învățământul preșcolar Cadre didactice din
învățământul primar
30 50% 30 50%
Număr
respondenți

De acord Nu sunt
de acord De acord Nu sunt
de acord
21 70% 9 30% 25 83% 5 17%

Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru Itemul Nr. 15 poate fi urmărită în
Diagramele areolare 4.15.1, 4.15.2, 4.15.3, 4.15.4..

Diagrama 4.15.1 . Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t

Diagrama 4.15.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit

Diagrama 4.15.3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit

77%23%Diagrama 4.15. 2.
de acord
nu sunt de acord
70%30%Diagrama 4.15.3.
de acord
nu sunt de acord50% 50%Diagrama 4.15.1.
cadre didactice din
învățământul
preșcolar
cadre didactice din
învățământul primar

Diagrama 4.15.4 . Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit

În urma prelucrării datelor obținute pentru itemul 15 la nivelul într egului
eșantion, un procent de 77 % din cadrele didactice sunt de acord în
privința resurs elor de învățare puse la dispoziție de către Ministerul
Educației ,în timp ce un procent d e 23% consideră că nu sunt de acord cu
acest aspect.
La nivel de subeșantion putem observa următoarele.
Pentru nivelul preșcolar s-a înregistrat un procent de 70 % cu răspunsul de
acord și un procent de 30% cu răspunsul nu sunt de acord .
Pentru nivelul primar s -a înregistrat un procent de 83% cu răspunsul de
acord și un procent de 17% cu răspunsul nu sunt de acord.
Astfel, putem considera un raport mai ridicat de procentaj din partea cadrelor
didactice din învățământul primar față de resursele de învățare oferite de
Ministerul Educației.

În urma datelor înregistrate și a interpretărilor realizate, rezultă că
ipoteza generală 4 percepția față de implementarea educației morale este
mai ridicată la cadrele didactice din învățământul preșcolar față de cadrele
didactice din învățământul primar este verificată și îndeplinită.
Așadar, în urma interpretării tuturor rezultatelor obținute pentru
itemii chestionarului nostru putem spune că acestea exprimă existența unei
percepții mai ri dicate în rândul cadrelor didactice din învățământul preșcolar 83%17%Diagrama 4.15.4.
de acord
nu sunt de acord

în vederea implementării educației morale față de cadrele didactice din
învățământul primar , confirmând u-se astfel ipotezele cercetării noastre.

CONCLUZII

Așa cum am arătat în prima parte a lucrării noastre, educația morală
reprezintă o componentă esențială în vederea formării conștiinței și conduitei
morale încă de la cea mai fragedă vârstă.
Educația morală urmărește să lărgească și să aprofundeze conștiința mo rală,
să formeze sentimente și să orieznteze conduita preșcolarilor potrivit
cerințelor vieții colectivului. Conștientizarea im plementării educației morale
de către cadrul didactic , îl pune pe acesta în situația de a crea variate forme
de activități care s ă contribuie la formarea conduitei morale a preșcolarilor.
În toate aceste activități un rol însemnat are exercițiul, organizarea și
desfășurarea experienței de comportare morală, crearea condițiilor care
conduc la formarea unor trăsături pozitive de carac ter.
Pentru a demonstra preocuparea cadrelor didactice din învățământul
preșcolar față de importanța implementării educației morale la vârsta
preșcolară, în cea de -a doua parte a lucrării noastre am obținut rezultatele în
cadrul cercetării noastre, ca urmare a aplicării chestionarului pe un eșantion
format din 60 de cadre didactice, 30 de cadre didactice din învățământul
preșcolar și 30 de cadre din învățământul primar.
În urma prelucrării rezultatelor, s -a înregistrat o dorință mai mare de
implementare a educației morale din partea cadrelor didactice din
învățământul preșcolar față de cadrele didactice din învățământul primar,
ceea ce relevă că acestea sunt cu adevărat preocupate de cum trebuie copilul
să se poarte cu adulții, cum trebuie să vorbească, ce atitudine trebuie să aibe
în anumite împrejurări, ce are voie să facă sau ce îi este interzis, astfel
pregătindu -l pentru orientarea mai ușoară în mediul social .

ANEXA NR. 1

Chestionar privind implementarea educației morale

Aceastăcercetare are ca obiectivinvestigarea percepției față de
implementarea educației morale a cadrelor didactice din învățământul
preșcolar față de cadrele didactice din învățământul primar.
Înscopulinterpretăriirezultatelorestenecesarsă fie obținute o serie de date
personale, fără a fi necesarsă se precizezenumele. Răspunsurileoferitevor fi
folositedoarînscop de cercetare.
Vămulțumimpentrusprijin!

Sunt sunt de acord săparticip la aceststudiu.
Semnătură ……………………………………….. …..

I. Particularități personale (bifați răspunsul corespunzător)
Genul dumneаvoаstră este: feminin masculin
Аveți vechimeа în învățământ:
1-3 ani 3-10 ani10 -15 ani15 -20 aniPeste 20 de ani
Vă rugăm să menționаți ultimа instituție de educаție аbsolvită:

Vă rugăm să numiți instituția de învățământ în care vă desfășurați activitatea în
prezent:

Vă rugăm să menționаți nivelul unității școlаre unde vă desfășurаți аctivitаteа:
primar preșcolar

II. Principii și direcții De
acord Nu sunt
de
acord
1. Școala mea promovează educația morală ca
element cheie al instituției.
2. Este importantă predarea educației morale
pentrua ajuta elevii să -și dezvolte și extindă
calitățile morale.

3. Este eficient să cultivăm calitățile morale ale
elevilor implementând educația morală ca
disciplină școlară.
4. Scopul educației morale este de a cultiva
valorile și atitudinile morale pozitive ale
elevilor, precum și abilitatea lor de a diferenția
între ce este corect și greșit.

III. Structura curriculumului
De
acord Nu
sunt de
acord
5. Cultivarea calităților morale la elevi este
eficientă prin integrarea cunoștințelor,
sentimentelor și comportamentelor.
6. Obiectivele de învățare propuse de educația
morală pot cultiva pe deplin și eficient calitățile
morale ale elevilor.
7. Conținuturile de învățare ale educației morale
sunt în acord cu nevoile zilnice de dezvoltare ale
elevilor.
8. Educația morală ar trebui să completeze
activitățile de învățare pentru a cultiva calitățile
morale ale elevilor.

IV. Implementare De
acord Nu sunt
de
acord
9. Planificarea curriculumului este foarte
importantă înimplementarea eficientă a
educației morale.
10. Eforturile comune ale tuturor părților interesate
pot spori eficacitatea educației morale.
11. Valorificarea evenimentelor din viața personală
în contexte de învățare contribuie la realizarea
deplină aeducației morale.

V. Evaluare și resurse De
acord Nu
sunt
de
acord
12. Educația morală ar trebui să se realizeze cu
ajutorul unor metode și strategii de evaluare
diversificate pentru evaluarea elevilor.
13. În cazuleducației morale, evaluareaar trebui să
ofere atât observații descriptive, cât și direcționale.
14. Evaluarea ar trebui să se desfășoare îndiferite
etape ale procesului de învățareîn ceea ce
priveșteeducația morală.
15. Resursele de învățare puse la dispoziție de către
MinisterulEducației pot facilita munca profesorilor
în predarea eficientă a educației morale.

VI. Alte comentarii
16. Vă rog scrieți alte sugestii în ceea ce privește implementarea
educației morale.

OPISUL TABELELOR , DIAGRAMELOR ȘI ANEXELOR

Lista tabelelor
Tabelul1 . Frecvențele obținute cu privire la principiile și direcțiile educației
morale ………………………………………………………………….. 34
Tabel sintetic 1.1. Frecvențele obținute cu privire la promovarea educației
morale în școală ………………………………………………………………….. 35
Tabel sintetic 1.2. Frecvențele obținute față de importanța predării
educației morale în vederea dezvoltării și extinderii calităților morale …..37
Table sintetic 1.3. Frecvențele obținute față de cultivarea calităților morale
în vederea implementării educației morale ca disciplină școlară …………. 39
Table sintetic 1.4. Frecvențele obținute față de scopul educației morale …41
Tabelul 2 . Frecvențele obținute cu privire la structura curriculumului ……43
Tabel sintetic 2.5. Frecvențele obți nute cu privire la cultivarea calătăților
morale ………………………………………………………………………………. 44
Tabel sintetic 2.6. Frecvențele obținute fașă de obiectivele de învățare
propuse de educația morală ……………………………………………….…….. 46
Tabel sintetic 2.7. Frecvențele obținute față de conținuturile de învățare ale
educației morale …………………………………………………………………… 48
Tabel sintetic 2.8. Frecvențele obținute față de activitățile de învățare în
vederea cultivării calităților morale ……………………………………………. 50
Tabelul 3. Frecvențele obținute cu privire la implementarea educației
morale ……………………………………………………………………………… .52
Tabel sintetic 3.9. Frecvențele obținute față de planificarea
curriculumului …………………………………………………………………… 53
Tabel sintetic 3.10. Frecvențele obținute față de eficacitatea educașiei
morale………………………………………………………………………………. 55
Tabel sintetic 3.11. Frecvențele obținute în ceea ce privește valorificarea
evenimentelor vieții în context de învățare …………………………………….. 57

Tabelul 4.Frecvențele obținute cu privire la evaluare și resurse ………….. 59

Tabel sintetic 4.12. Frecvențele obținute față de metodele și strategiile de
evaluare folosite …………………………………………………………………… 60
Tabel sintetic 4.13. Frecvențele obținute cu privire la observațiile oferite de
evaluare …………………………………………………………………………….. 62
Tabel sinte tic 4.14. Frecvențele obținute cu privire la etapele desfășurării
evaluării …………………………………………………………………………….. 64
Tabel sintetic 4.15. Frecvențele obținute față de resursele de învățare …66

Lista diagramelor areolare
Diagrama 1.1 .1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t ………………………………………………………………..……….. 35
Diagrama 1.1.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ……………………………………………………………………………… …………………….
….36
Diagrama 1. 1.3.Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………. 36
Diagrama 1.1.4.Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul of erit………………………………………………………. 36
Diagrama 1. 2.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t …………………………………………………………………………. 37
Diagram a 1.2.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit …………………………………………………………………………………………………….
….38
Diagrama 1.2 .3.Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………..38
Diagra ma 1.2.4.Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ………………………………………………………..38
Diagrama 1. 3.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t………………………………………………………………………… 39

Diagram a 1.3.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ………………………………………………………………………………………………… 39
Diagrama 1.3 .3.Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………….. 40
Diagrama 1.3.4.Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 40
Diagrama 1. 4.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t………………………………………………………………………….. 41
Diagram a 1.4.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ………………………………………………………………………………………………… 41
Diagrama 1.4 .3.Distrib uția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………….. 42
Diagrama 1.4.4.Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 42
Diagrama 2.5.1. Distribu ția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t44
Diagram a 2.5.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ………………………………………………………………………………………………… 44
Diag rama 2.5. 3.Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………… 45
Diagrama 2.5. 4.Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 45
Diagrama 2.6.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t………………………………………………………………………….. 46
Diagram a 2.6.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ……………………………….. ………………………………………………………………. 46
Diagrama 2.6. 3.Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………… 47

Diagrama 2.6. 4.Distribuția cadrelor didactice d in învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 47
Diagrama 2.7.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t………………………………………………………………………….. 48
Diagram a 2.7.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de r ăspunsul
oferit ………………………………………………………………………………………………… 48
Diagrama 2.7. 3.Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………….. 49
Diagrama 2.7. 4.Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 49
Diagrama 2.8.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t…………………………………………………………… …………….. 50
Diagram a 2.8.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ……………………………………………………………………………………………….. 50
Diagrama 2.8. 3.Distribuția cadrelor didactice din învăță mântul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………… 51
Diagrama 2.8. 4.Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 51
Diagrama 3.9.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t…………………………………………………………………………. 53
Diagrama 3.9.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ………………………………………………………………………………………………… 53
Diagrama 3.9. 3.Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit ………………………….………………………… 54
Diagrama 3.9. 4.Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 54
Diagrama 3.10.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t…………………………………………………………………..……… 55
Diagrama 3.10.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit 55

Diagrama 3.10. 3.Distribuția cadre lor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………….. 56
Diagrama 3.10.4.Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 56
Diagrama 3.11.1. Distribuția cadr elor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t………………………………………………………………………….. 57
Diagrama 3.11.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ………………………………………………………………………………….. ……………. 57
Diagrama 3.11. 3.Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………….. 58
Diagrama 3.11.4.Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 58
Diagrama 4.12.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t………………………………………………………………………….. 60
Diagrama 4.12.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ……………………………… ……………………………………………………………….. 60
Diagrama 4.12.3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………….. 61
Diagrama 4.12.4 .Distribuția cadrelor didactice di n învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 61
Diagrama 4.13.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t………………………………………………………………………….. 62
Diagrama 4.13.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ………………………………………………………………………………………………… 62
Diagrama 4.13.3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………… 63
Diagrama 4.13.4 .Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 63
Diagrama 4.14.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t………………………………………………………………………….. 64

Diagrama 4.14.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ………………………………………………………………………………………………… 64
Diagrama 4.14.3. Distribuția ca drelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………….. 65
Diagrama 4.14.4 .Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 65
Diagrama 4.15.1. Distribuția cadrelor didactice în funcție de nivelul de
învățămân t………………………………………………………………………….. 66
Diagrama 4.15.2. Distribuția cadrelor didactice în funcție de răspunsul
oferit ……………………………………………………………………. …………………………. 66
Diagrama 4.15.3. Distribuția cadrelor didactice din învățământul preșcolar
în funcție de răspunsul oferit …………………………………………………….. 67
Diagrama 4.15.4 .Distribuția cadrelor didactice din învățământul primar în
funcție de răspunsul oferit ……………………………………………………….. 67

Lista anexelor
Anexa nr. 1 Chestionar privind implementarea educației morale ………… 70

BIBLIOGRAFIE

Andreescu, F., Bernițchi -Țurcaș, M., C hircev, E., T aiban, M., B ălașa, F.,
Varzari, E. 1977. Pedagogia preșcolară. București: Editura Didactică și
Pedagogică.
Călin, M. 1996. Teoria educației . București :Editura All.
Cojocariu, V. M. 2007. Fundamentele pedagogiei . București : Editura V A
Integral.
Cojocariu, V. M. 2008. Fundament ele pedagogiei. Teoria și metodologia
curriculum -ului. Texte și pretexte. București : Editura V & I Integral .
Cojocariu,V. M., Mâță, L. 2011 . Pedagogia învățământului primar și
preșcolar . Bacău: Editura Alma Mater.
Cristea, S. 2002. Dicționar de pedagogie . Chișinău: Editura Litera
Educațional.
Cristea, S. 2010. Fundamentele pedagogiei . Iași: Editura Polirom .
Cucoș, C. 1996 . Pedagogie . Iași:Editura P olirom.
Dictionnaire de la philosophie , Larousse, Paris, 1995.
Dumitriu, C. 2007. Pedagogie. Fundamentele pedagogiei. Teoria și
metodologia curriculumului . Bacău: Editura Alma Mater .
Dumitriu, C. 2011. Metodologia cercetării pedagogice . (Suport de
curs). Bacău : Universitatea Vasile Alecsandri .
Geissler, E. E. 1977. Mijloace de educaț ie, București: E ditura Didactică și
Pedagogică.
Golu, P. 1974. Psihologia socială . București: Editura Didactică și
Pedagogică.
Grigoraș, I. 1974. Finalitățile educației și operaționalizarea obiectivelor
pedagogice. Psihopedagogie . Iași: Editura Spiru Haret.
Hussar, T. 1967. Morala și societatea . București.
Piaget, J. 1965 . Etudes sociologiques . Geneve.
Piaget, J. 1972. Psihologie și pedagogie (trad.).Bucureș ti:EDP.
Nicola, I. 2003. Tratat de pedagocie școlară . București : Editura Aramis.
Niculescu, R. M., Lupu , D. A. 2007. Pedagogia preșcolară și a școlarității
mici. Brașov: Editura U niversității .
Rosca , Al. 1966. Psihologie general ă. București: Editura Didactică și
Pedagogică.
Reboul, O. 1976. La philosophie de l’éducation . Paris : Presses
Universitaire de France .

Sacara , L.,D umitriu, I. C.2007. Psihopedagogie . Sinteze pentru examenele
de definitivare și gradul didactic II. Bacău: Editura Alma Mater.
Varzari, F. 1961 . Pedagogia preșcolară , Editura Didactică și P edagogic ă.
Vlasceanu, L. 1982. Metodologia cercetării ped agogice, în:
Problemefundamentale ale pedagogiei .Bucureș ti:EDP.