Str. Nicolae Iorga, Nr. 11 -13, 510009 [610796]

UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE ȘI INGINEREȘTI
Departamentul de Științe Exacte și Inginerești
Str. Nicolae Iorga, Nr. 11 -13, 510009
Alba Iulia, România
Telefon : +40_0258_806263
Fax: +40_0258_806329

GHID METODOLOGIC DE ELABORARE ȘI
PREZENTARE A
LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

PROFIL: INGINERIE GEODEZICĂ
SPECIALIZAREA: SISTEME INFORMAȚIONALE
CADASTRALE ȘI MANAGEMENT IMOBILIAR

Întocmit ,

Prof. univ. dr. ing. Ioan IENCIU
Conf. univ. dr. ing. Luciana OPREA
Conf . univ. dr. ing. Tudor BORȘAN
Lect. univ. dr. ing. George Emanuel VOICU

ALBA IULIA
2 0 1 9

1 INTRODUCERE

Programele de studii universitare de master reprezintă al II – lea ciclu de studii
universitare ce se finalizează prin nivelul 7 din EQF/CEC și di n Cadrul Național al
Calificărilor și constituie o etapă obligatorie de pregătire în vederea admiterii la studiile
doctorale. Acestea au o durată normală de 1 -2 ani și corespund unui număr minim de
credite de studii transferabile, cuprins între 60 și 120. Pentru profesii reglementate prin
norme, recomandări sau bune practici europene, ciclul I și ciclul II de studii universitare
pot fi oferite comasat, într -un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă
între 5 și 6 ani, la învățământul cu fr ecvență, în condițiile legii nr. 1/2011, diplomele
obținute fiind echivalente diplomei de master. Masteratul reprezintă ciclul II al studiilor
universitare
Prin parcurgerea studiilor de masterat se realizează aprofundarea cunoștințelor
si perfecționarea c ompetențelor din domeniul studiilor de licență, sau a unui domeniu
apropiat și după caz, dobândirea de noi cunoștințe sau competențe în alte domenii. În
același timp masteratul urmărește dezvoltarea capacităților de cercetare științifică.
Studiile mastera le reprezintă o etapă calitativ superioară în procesul de învățământ. De
aceea cunoștințele și competențele generale și de specialitate dobândite precum și
abilitățile cognitive sunt definite în termeni specifici, care reflectă nivelul calitativ al
acesto ra.
Finalizarea studiilor demonstrează că absolvenții au dobândit cunoștințele și
competențele necesare, care se referă la:

A. Cunoștințele generale:
 familiarizarea cu cele mai noi si avansate dezvoltări ale cunoașterii în
domeniu;
 abilități superioare d e cercetare independentă;
 capacitatea de a aplica teoria în situații noi și care nu au putut fi prevăzute.

B. Cunoștințele de specialitate:
 acumularea unei cantități substanțiale de cunoștințe noi;
 identificarea, abordarea și soluționarea de probleme cogn itive și
profesionale noi;

2  compararea cunoștințelor noi cu cele tradiționale și capacitatea de a stabili
relații între acestea, în vederea sesizării direcțiilor noi de creștere a
cunoașterii și de dezvoltare a profesiei.

C. Competențele generale:
 aplicare a creativa a tehnicilor de cercetare și rezolvare de probleme;
 elaborarea de studii și rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;
 capacitatea de a conduce grupuri de lucru și de a comunica în contexte
dintre cele mai diverse;
 capacitatea de a acționa independent și creativ în abordarea și soluționarea
problemelor, de a evalua obiectiv și constructiv stări critice, de a rezolva
creativ probleme și de a comunica rezultate în mod demonstrativ;
 abilități de conducător și angajare clară pe calea propriei d ezvoltări
profesionale.

D. Abilitățile cognitive specifice:
 evaluarea critică a rezultatelor unor noi cercetări;
 formularea de alternative interpretative și demonstrarea relevanței acestora;
 aplicarea creativă a metodelor de cercetare;
 conceperea și condu cerea proceselor specifice domeniului.

E. Competentele de specialitate care se stabilesc prin reglementări proprii
fiecărui domeniu.
S-au prezentat cunoștințele și competențele pe care trebuie să le dețină un
absolvent al studiilor universitare de master pentru că evaluarea finală se realizează
prin examenul de disertație, la care absolvenții trebuie să prezinte și să susțină cu
argumente o lucrare de disertație pe care au întocmit -o în prealabil. În sinteză lucrarea
trebuie să demonstreze cunoașterea ști ințifică avansată a temei abordate și să conțină
elemente de originalitate care să reflecte contribuția personală a absolventului la
soluționarea unor probleme teoretice și practice din domeniul de specializare al
masteratului absolvit.
Pe parcursul studi ilor de masterat absolvenții au dobândit cunoștințele și
abilitățile necesare întocmirii lucrării de disertație în cadrul discipline specifice acestei
activități. La aceasta se adaugă cerințele formulate în cadrul celorlalte discipline de
studiu privind în tocmirea unor referate și altor lucrări cu caracter teoretico -aplicativ

3 pentru care s -au făcut recomandări necesare din partea cadrelor didactice, precum și
participarea masteranzilor la alte activități de cercetare specifice mediului academic,
inclusiv pa rticiparea la proiectele de cercetare derulate de universitate. De asemenea
există numeroase lucrări pe această temă, unele din ele fiind specificate în bibliografia
ghidului.
Scopul ghidului este de a sintetiza cunoștințele necesare elaborării lucrării de
disertație și de a oferi un caracter unitar al elaborării și evaluării acesteia. În felul acesta
masteranzii și cadrele didactice care coordonează elaborarea lucrărilor de disertație se
pot concentra asupra aspectelor de fond care conduc la ridicarea n ivelului calitativ al
lucrărilor și evită întrebări de genul: „Câte pagini trebuie să conțină lucrarea?”, „Cum
trebuie formatată?”, „Cum să fie coperta ?” etc.
Elaborarea ghidului s -a bazat pe reglementările existente, referințele bibliografice
relevante , exigențele și practica academică din Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba
Iulia, precum și experiența cadrelor didactice de la Facultatea de Științe Exacte și
Inginerești.

4 1. ELABORAREA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

1.1. Alegerea temei și a conducătorului știin țific

Întocmirea lucrării de disertație se face sub îndrumarea unui coordonator științific
(îndrumător științific). Având în vedere că elaborarea lucrării presupune o perioadă
relativ îndelungată necesară documentării și redactării, masteranzii au obligaț ia să -și
aleagă în timp util tema disertației și coordonatorul științific.
Demersul necesar alegerii temei și a coordonatorului științific are în vedere faptul
că la nivelul catedrelor de specialitate sunt stabilite și afișate temele de disertație
propuse și coordonatorii științifici pentru fiecare program de masterat cu cel puțin șase
luni înainte de examenul de disertație.
Lista temelor nu este restrictivă, masteranzii având posibilitatea să propună cu
acceptul coordonatorului științific o altă temă cu conținut tehnic de specialitate, care să
reflecte cunoștințele și competențele dobândite în domeniul masteratului absolvit,
aparținând disciplinelor obligatorii sau opționale parcurse prin programul de studii. Pot fi
propuse și teme multidisciplinare, dar în concordantă cu pregătirea asigurată de
masteratul respectiv.
Alegerea temei trebuie făcută având în vedere o serie de criterii legate de
preocupările și afinitățile masterandului pe parcursul perioadei de studii, concretizate
eventual în alte lucrări ș tiințifice elaborate precum și cu intențiile de viitor oferite de
oportunitățile de angajare pe piața muncii. De asemenea se au în vedere posibilitățile
de documentare teoretică și faptică necesare întocmirii lucrării de disertație pe tema
aleasă, și even tuala compatibilitate a temei cu cadrul didactic coordonator, dacă acesta
a fost stabilit anterior, în sensul că tema lucrării trebuie să fie în concordanță cu
preocupările didactice și științifice ale acestuia.
Coordonatorul științific al lucrării de di sertație este necesar să dețină gradul
didactic de profesor universitar, conferențiar universitar sau lector universitar având titlul
de doctor. În alegerea conducătorului științific este bine să fie avute în vedere și
comunicarea anterioară existentă înt re acesta și masterand, bazată pe respect și
apreciere reciprocă.
În formularea titlului temei trebuie avut în vedere identificarea concretă a
conținutului abordat reflectat prin domeniul tematic și sfera investigației (reglementări și

5 practici naționale și internaționale, sistemul cadastral în ansamblu, un anumit sistem
informatic de evidență a imobilelor etc.) Exemplificăm în acest sens următoarele
formulări:
 Studiu comparativ privind sistemele de evidență cadastrale din Europa,
Asia, America și România . Practici internaționale.
 Studiu comparativ privind organizarea și amenajarea teritoriului.
Finalizarea alegerii temei și a conducătorului științific este realizată prin
obținerea acceptului acestuia și aprobarea din partea decanatului, dovedită prin cer erea
întocmită de masterand și semnată de conducătorul științific și decan. Această cerere
este tipizată și se procură de la departamentul care coordonează programul respectiv
de masterat, unde trebuie și depusă.

1.2. Elaborarea structurii lucrării și stabili rea calendarului de realizare

După alegerea temei și a conducătorului științific masterandul trebuie să
întocmească un plan al lucrării de disertație pe care să -l prezinte spre aprobare
coordonatorului științific. Acesta trebuie să fie coerent și direcțio nat spre atingerea
obiectivelor cercetării formulate sintetic în titlul lucrării. De structura stabilită a lucrării
depinde în mare măsură calitatea acesteia precum și eficiența întocmirii ei.
Planul cuprinde în esență capitolele și subcapitolele lucrării. Acestea se stabilesc
având în vedere criteriile de evaluare la examenul de disertație și anume: cunoștințele
teoretice și metodologice, aplicabilitatea practică a acestora, capacitatea de sinteză a
autorului, formularea de concluzii și propuneri care să c onducă la perfecționarea
domeniului supus investigației prin tematica cercetată.
Trebuie avut în vedere că o divizare excesivă a lucrării nu este recomandată.
Cuprinsul lucrării poate fi structurat pe cel mult trei niveluri: capitole, subcapitole si
parag rafe. În principiu lucrarea trebuie să cuprindă următoarele părți:
1. Introducere;
2. Stadiul actual privind tematica abordată;
3. Contribuții proprii;
4. Concluzii și propuneri;
5. Bibliografie;
6. Anexe (dacă este cazul).
Structura propusă a lucrării are un caracte r provizoriu putând fi modificată pe
parcursul elaborării lucrării, ca urmare a aspectelor noi reieșite din documentarea

6 teoretică și practică, sugestiilor și cerințelor formulate de conducătorul științific,
constrângerilor temporale și dificultăților întâ mpinate în documentare.
După acceptarea planului de către conducătorul științific se va stabili de comun
acord un calendar cu termene precizate pentru elaborarea diferitelor părți componente
ale lucrării de disertație. În felul acesta poate fi exercitat un control permanent asupra
stadiului elaborării lucrării, asigurându -se o anumită ritmicitate și evitarea intrării în criză
de timp ce poate avea consecințe asupra calității acesteia. Calendarul stabilit trebuie să
conțină intervale de timp necesare unor ev entuale refaceri parțiale ale unor părți din
lucrare în caz că acestea nu corespund.

1.3. Documentarea, analiza datelor și a informațiilor

Documentarea constituie o etapă de importanță majoră în realizarea lucrării de
disertație, deoarece condiționează calita tea acesteia, respectarea termenelor de
redactare și predare. O documentare greșită sau insuficientă poate compromite întregul
demers al elaborării disertației. În același timp o documentare exhaustivă nu este
posibilă și trebuie realizată o documentare se lectivă, realistă, actuală și reprezentativă
care să corespundă temei.
Etapa documentării începe încă din faza stabilirii structurii lucrării de disertație
când îndrumătorul face de obicei o serie de recomandări cu privire la posibilitățile de
documentare teoretică și faptică care pot fi utilizate. Desigur că aceasta constituie doar
un început și investigarea altor surse documentare continuă pe tot parcursul elaborării
lucrării.
Documentarea presupune obținerea de informații și date despre tema de
disertaț ie, care vor fi în continuare sistematizate, prelucrate, analizate și utilizate de
autor în redactarea lucrării. Ca atare procesul documentării cuprinde următoarele faze:
 informare asupra surselor existente;
 procurarea surselor documentare;
 studierea lor;
 analiza și interpretarea datelor și informațiilor.
Documentarea poate fi realizată din bibliografia de specialitate (cărți, reviste de
specialitate, teze de doctorat, standarde, acte normative, rapoarte de cercetare etc.),
practica tehnică de specialitate (documente de evidență cadastrală, hărți, planuri etc.),
și prin consultarea specialiștilor din domeniul respectiv. Etapele documentării

7 menționate anterior se particularizează în funcție de sursele de documentare
disponibile.
Posibilitățile de procurare a surselor de documentare sunt multiple. Există în
acest sens instituții specializate, care oferă absolvenților învățământului ingineresc
geodezic bibliografie sistematică, date și informații cum ar fi: agenția Națională de
Cadastru și Publicitate Imobili ară (A.N.C.P.I.), Institutul Național de Informare
Documentare (INID), Institutul Național de Statistică (INS), centrele și instituțiile de
cercetare, bibliotecile. Nu în ultimul rând trebuie menționat internetul care facilitează
practic accesul la date și informații din întreaga lume.
Menționăm faptul că Biblioteca Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
dispune de posibilități multiple de documentare teoretică prin fondul de carte disponibil
și abonamente la publicații și periodice specializate. De as emenea, se oferă accesul
gratuit la trei baze de date electronice: Jstor, Emerald și SpringerLink.
Realizarea documentării practice se face pe baza datelor disponibile la firmele și
instituțiile de specialitate care au activitate cu profil geodezic (pers oane fizice
autorizate, societăți comerciale, instituții publice, structuri ale administrației centrale și
locale etc.). Datele culese trebuie să fie oficiale, disponibile în documente curente sau
de arhivă. În același timp datele trebuie să fie actuale p entru a demonstra situația
prezentă din tematica studiată și preocupările autorului pentru documentarea și
redactarea lucrării.
Tehnica documentării este descrisă pe larg în literatura de specialitate. Se
recomandă utilizarea fișelor de lectură pentru că a cestea facilitează sistematizarea
datelor și informațiilor iar ulterior regăsirea și prelucrarea lor.
Pe măsura realizării documentării se procedează la ordonarea datelor și
informațiilor, sistematizarea acestora și analiza preliminară a lor pregătind ast fel etapa
următoare a elaborării disertației.

1.4. Redactarea lucrării de disertație

Această etapă poate fi structurată în două activități distincte:
 redactarea propriu -zisă a lucrării;
 tehnoredactarea.

A. Redactarea propriu -zisă a lucrării se referă l a conceperea și scrierea
textului disertației, respectându -se pe cât posibil structura stabilită anterior.

8 Pentru realizarea unei lucrări de disertație de calitate trebuie respectate
exigențele generale privind redactarea unei lucrări științifice și anum e:

1. Rigurozitatea științifică care presupune utilizarea unui limbaj tehnic adecvat si
elevat, care să reflecte fenomenele și procesele studiate, fidel bazat pe interpretarea
justă a rezultatelor;

2. Originalitatea constă în exprimarea ideilor, opiniilo r și părerilor personale pe
parcursul elaborării lucrării. O analiză critică a aspectelor teoretice și practice studiate
este în măsură să asigure un caracter original disertației. Se va recurge la propuneri
privind îmbunătățirea situației din studiul de caz analizat și prezentat în lucrare prin
confruntarea aspectelor teoretice studiate cu realitatea întâlnită.

O cerință esențială a lucrării de disertație este evitarea plagiatului. Conform Art.6
din Codului de etică al Universității „1 Decembrie 1918” c onstituie plagiat ” preluarea
integrală sau parțială a unui material realizat de un alt autor și prezentarea acestuia ca
aparținând propriei persoane”1. Codul de etică face o referire directă la plagierea
lucrărilor de disertație prevăzând la Art. 28. că: „ Plagierea lucrărilor de diplomă,
dizertațiilor de masterat sau tezelor de doctorat se sancționează, aceste situații urmând
a fi păstrate în baza de date a comisiei de etică a Universității”2.
Concret, plagiat înseamnă preluarea unui text aparținând unui a utor (indiferent
de suportul de prezentare tipărit sau pagini WEB), fără utilizarea ghilimelelor și
indicarea autorului și a sursei. Compilația din diverse surse și utilizarea excesivă a lor în
detrimentul aportului propriu poate fi interpretată de asemene a ca plagiat.
De remarcat faptul că masteranzii poartă întreaga răspundere privind
originalitatea lucrării și evitarea plagiatului. De aceea, în lucrare se va atașa o declarație
de onestitate (Anexa 4), prin care se specifică că lucrarea aparține în întreg ime
autorului și nu constituie plagiat.

3. Corectitudinea lucrării constă în asigurarea corelației dintre datele prezentate
și fenomenul real studiat cu respectarea legislației cadastrale actuale.

1 Codul de etică universitară , http://www.uab.ro/informare_publica/index.php?cale=Regulamente

2 Ibidem

9 4. Eficacitatea lucrării constă în soluțiile prezentate și concluziile formulate,
capabile să conducă la perfecționarea fenomenului și procesului studiat. Dacă
propunerile se pot implementa în practica tehnică de specialitate, atunci desigur
lucrarea este eficientă.

5. Stilul de redactare trebuie să dovedească că autorul cunoaște problema
studiată și o poate transmite adecvat altor persoane interesate. În redactare se va
îmbina rigurozitatea științifică cu simplitatea expunerii evitându -se descrieri obositoare,
inutile, reluări, omisiuni treceri superficiale și reveniri. Îmbinarea expunerii narative cu
ilustrări grafice și tabele va spori atractivitatea lucrării și înțelegerea mesajului transmis.

6. Acuratețea gramaticală și literară presupune respectarea normelor gramaticale
ale limbii române și utilizarea cor espunzătoare a limbajului de specialitate în contextul
limbii literare.
Exigențele menționate constituie și criterii de evaluare a lucrării, de aceea
respectarea lor va conduce către acordarea unei note corespunzătoare din partea
comisiei de examinare.

B. Tehnoredactarea lucrării de disertație constituie activitatea de așezare în
pagină a acesteia. Pentru a oferi un caracter științific și unitar lucrărilor de disertație
acestea trebuie să respecte anumite standarde, care presupun o anumită estetică și
ținută grafică.
Principalele reguli care trebuie respectate în tehnoredactarea lucrărilor de
disertație la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia sunt următoarele:

1. Numărul de pagini va fi cuprins între 40 și 50, imprimarea realizându -se pe o
singură f ață.
Setarea caracteristicilor pentru imprimarea paginii este următoarea:
a) margini:
– stânga: 2,5 cm;
– dreapta: 2 cm;
– sus: 2 cm;
– jos: 2 cm.
b) hârtie: A4
c) aspect:

10 – antet 1,25 cm;
– subsol 1,25 cm.
2. Numerotarea paginilor se face înc epând cu pagina de titlu, până la ultima
pagină a lucrării, exceptând anexele. Numărul de pagină se inserează în subsolul
paginii, centrat.

3. Formatul textului va fi următorul:

a) Fontul utilizat va fi Arial, utilizând diacriticele specifice limbii rom âne (ă, ș, ț, î,
â), respectând caracteristicile din tabelul 1.1:

Caracteristicile fontului
Tabelul 1.1
TEXT DIMENSIUNE
FONT ALINIERE MĂRIMEA
LITERELOR MARCARE
Normal 12 Stânga -dreapta mici –
Capitol 14 Centrat mari bold
Subcapitol 13 Centrat mici bold
Note de subsol 10 Stânga -dreapta mici –
Sursa datelor și
figurilor 10 Centrat mici –

b) Spațierea textului va fi la 1,5 linii între rânduri, cu următoarele observații:
– Capitolele încep pe pagină nouă lăsându -se două rânduri libere
înaintea titlului capitolului și după acesta;
– Titlul subcapitolului este precedat și urmat de un rând liber.

4. Tabelele exprimă de obicei situația actuală sau evoluția în timp a fenomenelor
și proceselor analizate, de aceea prezența lor este întâlnită frecvent în lucrăr ile de
disertație. Fiecare tabel are un titlu, care exprimă sintetic conținutul și se menționează
deasupra acestuia aliniat centrat, evidențiindu -se prin bold (litere aldine).
De asemenea tabelele se numerotează în ordinea apariției lor cu un număr
format din două componente astfel, prima parte reprezintă capitolul în care se găsește
acesta, iar următoarea, numărul de ordine al tabelului în cadrul capitolului. Numărul se

11 plasează aliniat la marginea din dreapta sus a tabelului iar referința în text la d atele din
tabel se face specificându -se numărul acestuia.
Dacă este cazul, sub tabel se va indica sursa de unde provin datele,
menționându -se toate elementele de identificare: autor, lucrarea (cartea, revista),
editura, anul apariției, pagina, adresa de i nternet.
Unitățile de măsură ale indicatorilor prezentați în tabel trebuie să fie precizate
distinct, după titlu, dacă este vorba de o singură unitate de măsură, sau după fiecare
indicator în parte, eventual într -o coloană separată.
Tabelele se aliniază centrat, lăsându -se un rând liber între el și text (vezi tabelul
1.1).

5. Figurile (incluzând și graficele, imaginile, capturile de ecran etc.), sunt menite
să ilustreze convingător și sintetic textul scris. De aceea inserarea lor în cadrul lucrărilor
de disertație este binevenită. Se poziționează de asemenea centrat atașându -i-se un
număr (similar tabelelor) și un titlu, care se plasează sub figură (centrat). Dacă este
cazul se va menționa de asemenea sursa figurii imediat după titlu indicându -se
proven iența acesteia, în aceleași condiții de redactare ca și în cazul tabelelor.

Figura 1.1. Copie plan topografic Alba Iulia
Sursa datelor: OCPI Alba

12 5. Notele de subsol se utilizează de obicei în cazul introducerii unor explicații
suplimentare din parte a autorului sau în cazul citării pentru a prezenta sursa. În felul
acesta textul propriu -zis devine mai lizibil, argumentația mai clară și mai corectă,
dovedindu -se și capacitatea de documentare și sinteză a autorului disertației.
Numerele care indică nota de subsol în cazul citărilor se amplasează conform
regulilor următoare:
 la sfârșitul frazei sau propoziției după punct, dacă nu este inclusă între
ghilimele;
 după ghilimele care marchează un anumit citat (care la rândul lor pot
include sau nu punctul de sfârșit al textului citat);
 în interiorul unei propoziții lângă cuvântul la care se face referire în notă.
Redactarea notelor de subsol care se referă la cită ri trebuie să indice precis
sursa. În cazul cărților nota de subsol va cuprinde:
 Prenumele și numele de familie al autorului;
 Titlul operei (cu litere cursive);
 Editura;
 Anul apariției;
 Paginile (pp.) sau pagina (p.) la care se găsește citatul.

Exemplu:
18 N. Boș, Topografie Modernă , Editura C. H. Beek, București, 2007, p 55.

Pentru citate din articole care au fost publicate în reviste sau volume se
menționează în nota de subsol următoarele aspecte:
 Prenumele și numele de familie al autorului;
 Titlul ar ticolului (între ghilimele);
 Numele revistei sau titlul volumului (cu litere cursive);
 Numărul și data apariției ;
 Paginile (pp.) sau pagina (p.) la care se găsește citatul.

Exemplu:
5 N. Dima , L. Filip, „Considerații privind propagarea erorilor în poligo națiile subterane” în RevCAD,
nr.8/2008, pp. 35 -36.

13 Observație: Pentru scrierea prenumelui autorilor în notele de subsol se pot
utiliza doar inițialele, ca în exemplul anterior.

Dacă sursa din care s -a citat este pe internet se va menționa adresa precisă
unde se găsește și data la care a fost accesată.

Exemplu:
27 http://www.ancpi.ro/pages/wiki.php?lang=ro&pnu=legislatie, accesat în 18 .08.2009 .

6. Bibliografia cuprinde în ordine alfabetică numele autorilor, cărțile și articolele
consultate, citate sau menționate în cuprinsul lucrării de disertație. Similar notelor de
subsol în bibliografie trebuie trecute toate informațiile legate de identificarea corectă a
sursei bibliografice (numele autorului, titlul lucrării, editura, localitatea unde a apărut,
anul apariției). Se recomandă alcătuirea bibliografiei pe baza materialelor consultate
care au legătură cu tema.
Ea se poziționează la sfârșitul lucrării și se redactează astfel încât să se
regăsească rapid o anumită sursă bibliografică consultată în vederea r edactării
disertației. Sistemul uzual recomandat pentru alcătuirea bibliografiilor este cel alfabetic,
adică autorii sunt ordonați după nume. În situația utilizării a două sau mai multe lucrări
ale aceluiași autor ordinea de înserare în bibliografie este a nul apariției lucrării.
Dacă lucrările citate sunt emise de instituții sau organisme abilitate (strategii
programe standarde, documente statistice oficiale etc.), se vor insera în lista
bibliografică conform inițialei instituției care a emis documentul sa u conform inițialei
primului cuvânt din titlul acestora. Practica academică recomandă și utilizarea a ***
plasându -se documentele respective (în special actele normative) la sfârșitul listei
bibliografice.

Exemplu de includere în bibliografie:

1. Boș, N .;
Palamariu, M. – Lexiconul geodezic – cadastral o problemă de
actualitate, Revista de Cadastru RevCAD nr. 7,
Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2007;
2. Burchard, B.;
Pitzer, D. – Totul despre AutoCAD 2000, Editura Teora, București,
2000;
3. Burchard, H. – AutoCAD 2002, Editura Teora, București, 2002;

14 4. Ienciu, I.;
Oprea, L. – Verificarea a trei puncte GPS prin metode
convenționale, Revista de Cadastru RevCAD nr. 2,
Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2002;
5. Pădure, I.;
Tudorașcu, M.;
Oprea, L. – Cadastr u Funciar, seria Didactica, Universitatea „1
Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2005;
6. *** – Hotărâre nr. 1210 din 29 iulie 2004 privind
organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Cadastru și Publicitate Imobiliară, publicată în M.O.
nr. 718 din 9 -august 2004;
7. *** – Ordin nr. 634 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind conținutul și
modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în
vederea înscrierii în cartea funciară, publicat în M. O.
1048 din 29/12/2006;
8. *** – http:/ /www.ancpi.ro;
9. *** – http://ovc.catastro.meh.es/ , Servicios Web De La
Oficina Virtual Del Catastro;
10. *** – http://www.landregistry.ie .

Observație: În bibliog rafie se scrie mai întâi numele autorului urmat de prenume
(sau inițiala prenumelui), pentru a se realiza ordonarea alfabetică după nume
(Stancu I.). Spre deosebire, în notele de subsol se trece mai întâi prenumele (sau
inițiala acestuia) urmat de numele autorului (Ion Stancu).

7. Structura tehnică a lucrării de disertație este următoarea:
 Coperta cartonată și conține informațiile din Anexa 2;
 Subcoperta, prezentată conform Anexei 3;
 Cuprinsul;
 Conținutul lucrării cu structura prezentată în subcapitolul 1.2.;
 Declarația de onestitate conform Anexei 4;

15 2. CRITERIILE CONSIDERATE LA APRECIEREA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

2.1. Importanța și complexitatea temei

Tema lucrării trebuie să reflecte apartenența masterandului la domeniul de studiu
parcurs în perioada u niversitară. Acest aspect însă nu presupune focalizarea atenției
asupra departamentului care gestionează domeniul de studiu respectiv, ci se poate opta
pentru orice cadru didactic din facultate, în condițiile unei teme cu conținut topo –
geodezo -cadastral in terdisciplinar. Fundamentarea teoretică a temei propuse de lucrare
este dată de următorii factori: relevanța reperelor teoretice alese, utilizarea riguroasă a
conceptelor, ideilor, teoriilor; amplitudine bibliografică (acces la referințe majore,
numeroase, consistente).
Anumite lucrări au un caracter teoretic mai accentuat, pe când altele mai
aplicativ, motiv pentru care se recomandă inserarea unor aplicații practice reale în
conținutul lucrării, pe baza documentației efectuate în cadrul diverselor entităț i.

2.2. Actualitatea temei

Informațiile prezentate în lucrarea de disertație trebuie să corespundă
momentului actual, să fie abordate și în alte lucrări de cercetare și să fie tratate cu
responsabilitate și competență. De asemenea, acestea trebuie să facă re ferire la gradul
de acoperire al subiectului tratat și la cât de explicit este prezentat și structurat acesta.
Se apreciază redactarea lucrării într -un limbaj academic impersonal, nu sunt
admise greșelile gramaticale de redactare, ideile prezentate trebui nd să decurgă logic și
coerent.
Esența și conținutul cercetării, se dovedește prin prezentarea într -o succesiune
logică a problematicii specifice temei alese, prin consistența aspectelor practice
identificate și prin acceptarea și fructificarea posibilită ților oferite de triada teorie –
legislație – practică.

2.3. Adecvarea structurii lucrării la tema aleasă

Pentru ușurința tratării, tema trebuie să fie structurată pe mai multe capitole
corespunzătoare unor idei de bază din domeniul abordat. Capitolul prezin tă ideea

16 respectivă venind cu detalieri și idei inovatoare. Ideile trebuie să fie prezentate într -un
limbaj științific adecvat și în concordanță cu standardele formale impuse și într -o
manieră logică.
În apreciere se va considera organizarea logică în cap itole, respectarea
succesiunii următoare: Introducere, Obiectivele și metodologia cercetării, Cadrul teoretic
al problemei studiate, Aspectele practice, Concluziile și implicațiile demersului de
cercetare și aplicativ, Bibliografie, Anexe.
Este apreciată numerotarea clară a capitolelor și subcapitolelor pentru a indica
gradul de generalitate a unui aspect sau altul al lucrării cu respectarea ghidului de
elaborare a proiectului de diplomă.
Ordonarea capitolelor trebuie să permită verificarea următoarelor e lemente
fundamentale: pregătirea teoretică, pregătirea metodologică, capacitatea de a efectua o
aplicație practică în domeniul abordat, capacitatea de a interpreta rezultate și de a
formula propuneri de perfecționare în domeniul abordat.

2.4. Elaborarea lucră rii (documentare, ritmicitate, participare la întâlniri cu
conducătorul)

Documentarea este reprezentativă pentru tema în cauză și se realizează prin
inventarierea și consultarea datelor, informațiilor, planurilor și hărților din zonă, lucrări
anterioare executate, inventare de coordonate a bornelor și punctelor topografice
existente în zonă precum și prin cărți de specialitate, documente oficiale, legislație,
reviste și publicații de specialitate sau site -uri cu relevanță pentru tematica abordată.
Se apre ciază, de asemenea respectarea graficului de întâlniri cu coordonatorul
lucrării, realizarea pe etape a proiectului de diplomă și utilizarea acelorași marcatori în
cuprinsul lucrării.

2.5. Originalitate (aport personal și contribuții)

Capacitatea de raportare la sursele teoretice și de promovare a unei viziuni
proprii asupra temei tratate se realizează prin aportul personal și contribuțiile autorului
privind susținerea unui punct de vedere sau deschiderea unei direcții de dezbatere
semnificative în raport cu t ema abordată.

17 2.6. Aplicație practică / studiu de caz (calitate, relevanță)

Se apreciază existența și modalitatea de redactare a documentației aferente
aplicațiilor practice și studiilor de caz.
În acest caz se va avea în vedere ca documentația grafică afer entă studiului de
caz să fie întocmită la o scară convenabilă care să permită citirea rapidă a planurilor,
fiind întocmită în conformitate cu legislația în vigoare.
În cazul abundenței unor elemente în redactarea documentației grafice, acestea
vor fi înlo cuite prin semne convenționale, conform Atlasului de Semne Convenționale.

2.7. Conținutul științific al lucrării (abordare metodologică, aplicabilitate)

Metodologia ne furnizează reguli, norme, metode, tehnici prin care putem să știm
„cum să facem” și „cum s ă aplicăm” ceva ce știm sau am învățat, cum să parcurgem de
la o idee vagă, de la o ipoteză la o soluție. În cercetare se urmărește atingerea unui
scop. Dar pe măsura avansării în cercetare, scopul poate suferi modificări, deoarece
putem constata că anumit e idei au fost dezbătute și prezentate în alte studii, cărți,
articole fiind în acest fel nevoiți să ne canalizăm atenția spre alte obiective. Schimbarea
de obiective poate să intervină în orice tip de domeniu, iar rezultatele unei cercetări, în
general, s e pot concretiza în:
– confirmarea sau infirmarea ipotezelor;
– obținerea de soluții formale sau practice;
– conturarea de recomandări, sugestii, linii de acțiune;
– identificarea de contradicții, neconcordanțe, lacune sau limite ale teoriei sau
soluțiilor ant erior propuse;
– sesizarea de noi direcții de cercetare etc.
Se recomandă utilizarea în activitatea de cercetare a diverselor aspecte
metodologice, respectiv: metoda cercetării actelor normative și a altor documente.
Activitatea de cercetare în orice domen iu vizează generalizarea sau aplicarea
rezultatelor obținute. Absolventul trebuie să realizeze generalizarea sau modalitatea de
aplicare a soluțiilor astfel încât soluțiile propuse de el să poată fi implementate în
realizarea unor lucrări din domeniu.

18 2.8. Tehnoredactare (estetică și ținută grafică, ordonarea textului,
respectarea normelor ortografice și de tehnoredactare recomandate)

Lucrarea de disertație se prezintă sub aspect îngrijit, tehnoredactarea fiind
realizată cu semne diacritice, fără greșeli ort ografice. De asemenea, lucrarea trebuie să
fie prezentată într -o formă îngrijită, partea estetică a lucrării nefiind mai puțin importantă
decât conținutul ei.
Se apreciază existența și modalitatea de redactare a surselor informaționale
(note de subsol, su rse la tabele, figuri, etc.).

2.9. Bibliografie (adecvare, amploare)

Bibliografia trebuie să fie cât mai cuprinzătoare cu putință și să conțină surse
bibliografice de actualitate.
Absolventul trebuie să cunoască și să facă referiri la principalele surse de
informație în domeniul temei lucrării. La notare, se vor lua în calcul doar sursele
bibliografice strâns legate de tema lucrării.
Lucrarea trebuie să conțină referințe bibliografice în cadrul capitolelor și nu doar
la finalul lucrării. Aceste referințe bibl iografice arată modul în care absolventul a studiat
tema lucrării în literatura de specialitate sau în alte surse de informare adecvate. Vor fi
luate în calcul la notare acele referințe bibliografice din cadrul textului care întrunesc
condiții de oportunit ate și adecvare la conținutul lucrării.
Bibliografia de la finalul lucrării și referințele bibliografice trebuie redactate
conform regulilor enunțate în prezentul ghid.

2.10. Concluzii și propuneri (nivel calitativ, elemente originale)

Concluziile sunt struc turate prin reluarea sumară a obiectivelor și motivației
cercetării, urmate de sinteza rezultatelor obținute și semnificația acestora în contextul
literaturii dedicate lucrării analizate.
Se apreciază modul în care absolventul a derulat cercetarea pentru întocmirea
proiectului de diplomă, pe intervale de timp, stadii, faze, caracterizate, de obicei, prin
evenimente importante, precum: finalizarea fiecărui capitol, asamblarea lucrării,
formularea concluziilor și propunerilor etc.

19 Din punct de vedere calita tiv se evaluează totalitatea caracteristicilor, însușirilor
și laturilor esențiale în virtutea cărora lucrarea de disertație este judecat și clasat cu o
anumită cotă, de un anumit grad de complexitate, îndeplinind un standard, având o
valoare etc. Se vor a vea în vedere stadiul cunoașterii, contribuția științifică, relevanța
temei etc.
Elementele originale ale proiectului se estimează prin intermediul pieselor sau
ansamblului de piese (idei, teorii, mod de structurare a conceptelor, de realizare a
studiilor de caz, metode de lucru, aparatură performantă etc.) redate de autor pe
parcursul lucrării, caracterizate prin autenticitate, valoare reală, de necontestat, proprii
masterandului, neimitate după altcineva, personale, inedite, fără a folosi modele făcute
de alții și fără a avea caracter fals, de plagiat.

20 3. SUSȚINEREA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

Examenul de disertație la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia se
desfășoară conform metodologiei aprobate de Senat, care prevede modul de
organizare și conținu tul examenului, înscrierea și participarea absolvenților la examene,
stabilirea comisiilor de examinare și atribuțiile acestora, precum și alte informații utile
absolvenților.
Reușita examenului de disertație este condiționată și de modul de susținere a
lucrării de disertație în fața comisiei de examen. Pentru aceasta sunt utile informațiile
prezentate în continuare.

3.1. Depunerea lucrării de disertație

Depunerea lucrării de disertație se face împreună cu celelalte documente
necesare înscrierii în termenul sp ecificat de conducerea facultății.
Lucrarea se depune la secretariat într -un singur exemplar, iar un alt exemplar se
va înmâna conducătorului științific pentru a obține acordul și aprecierea asupra lucrării
în vederea susținerii acesteia.
Aprecierea lucră rii se face de către conducătorul științific prin întocmirea unui
referat și acordarea unei note. Conducătorul științific își rezervă dreptul de a respinge
lucrarea în cazul unor motive întemeiate legate de conținutul acesteia.

3.2. Prezentarea lucrării

Pentr u prezentarea lucrării, absolvenții dispun de un timp limitat de regulă la circa
15 minute, în care trebuie să prezinte sintetic conținutul lucrării evidențiind motivația
alegerii temei, metodologia utilizată, aspectele întâlnite în studiul de caz și contr ibuțiile
proprii, concluziile și propunerile relevante.
Prezentarea lucrării poate fi însoțită de o prezentare grafică în PowerPoint.
Având în vedere timpul alocat susținerii se recomandă un număr de 15 slide -uri, care nu
trebuie citite ci argumentate prin explicații verbale.
După prezentarea lucrării membrii comisiei adresează întrebări prin care se vor
edifica asupra cunoașterii de către absolvent a tematicii prezentate în lucrare și a unor

21 aspecte relevante din cercetarea desfășurată. Întrebările se pot referi și la alte aspecte
care pot fi atinse prin dezvoltarea celor prezentate în lucrare.
Răspunsurile la întrebările comisiei trebuie să fie precise și punctuale, fără
introduceri colaterale, care ar putea fi interpretate ca încercare de a ocoli răspun sul
necunoscut. Dialogul cu comisia de examinare trebuie să fie însă decent, bazat pe
cunoaștere și argumentație științifică. Siguranța lipsită de ostentație, logica și claritatea
discursului, alături de disponibilitatea pentru schimbul de opinii vor fi ap reciate pozitiv de
către comisie.
Nota finală va depinde atât de conținutul lucrării de disertație cât și de calitatea
prezentării și răspunsurile la întrebări, de aceea absolvenții trebuie să acorde o atenție
maximă acestor aspecte.
O ținută decentă la e xamen și o atitudine comportamentală adecvată momentului
este bine să fie avută în vedere de absolvenți.

22 4. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Andronescu C., Ș., Tehnica scrierii academice , Editura Fundației România de
Mâine, București, 1977;
2. Chelcea S. Metodologia el aborării unei lucrări științifice,
www.scribd.com/doc/10876102, accesat în 20/02/2009;
3. Eco, U., Cum se face o teză de licență. Discipline umaniste , Editura Polirom,
Iași, 2006;
4. Lumperdean, I., Matiș, D., Mustață, R.V., Ghidul lucrărilor de licență și disertație ,
http://econ.ubbcluj.ro/informatii, accesat în 20/02/2009
5. Metodologia de organizare și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor,
http://www.uab.ro/informare_publica/index.php?cale=Regulament e;
6. Nechita, V., Cum elaborăm lucrarea de licență și disertația de masterat .
Ghid practic, Editura ECO PRINT, Satu Mare, 2007;
7. Universitatea “1 Decembrie 1918 ” Alba Iulia, Codul de etică universitară ,
http://www.uab.ro/informare_ publica/index.php?cale=Regulamente;
8. *** Legea educației naționale nr. 1/2011 , Publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 18 din 10/01/2011.

23 Anexa nr. 1

UNIVERSITATEA ”1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA ______________________________________
SPECIALIZAREA_____________________________________________________________________________
FORMA DE ÎNVĂ ȚĂMÂNT (se exclude varianta incorectă) ZI / ID
SESIUNEA DE LICEN ȚĂ / DIPLOMĂ / DISERTA ȚIE (se exclud variantele incorecte) –
perioada_____________

REFERA T (FI ȘA DE APRECIERE) DE EVALUARE SINTETICĂ A CALITĂ ȚII
LUCRĂRII DE LICEN ȚĂ / DIPLOMĂ / DISERTA ȚIE

Absolvent (a):________________________________________________________________________________
Tema lucrării:_______________________________________________ _________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Conducător științific:____________ _______________________________________________________________
Nr.
crt. CRITERIUL CUANTIFICARE
(se încercuie ște nota acordată, pentru fiecare criteriu)
1 Importan ța și complexitatea temei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2 Actualitatea temei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3 Adecvarea structurii lucrării la tema aleasă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4 Elaborarea lucrării (documentare, ritmicitate,
participare la întâlniri cu conducătorul) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5 Originalitate (aport personal și contribu ții) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6 Aplica ție practică / studiu de caz (calitate,
relevan ță) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7 Conținutul științific al lucrării (abordare
metodologică, aplicabilitate) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8 Tehnoredactare (estetică și ținută grafică,
ordonarea textului, respectarea no rmelor
ortografice și de tehnoredactare recomandate) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9 Bibliografie (adecvare, amploare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10 Concluzii și propuneri (nivel calitativ, elemente
originale) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nota finală (Media notelor criteriilo r)

Concluzii : Propun admiterea/respingerea (se elimină varianta incorectă) lucrării de
licen ță/diplomă/diserta ție (se elimină variantele incorecte) pentru a fi prezentată în fa ța comisiei
examenului de finalizare a studiilor.

Nota propusă de conducător ul științific: ________________

DATA COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC

24 Anexa nr. 2 – Coperta cartonată a lucrării

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
MASTER: SISTE ME INFORMAȚIONALE CADASTRALE ȘI
MANAGEMENT IMOBILIAR

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,* ABSOLVENT,

________________________ ____________________

ALBA IULIA
2 0 1 9

* Gradul didactic și titlul științific al cadrului didactic îndrumător.

25 Anexa nr. 3 – Pagina de titlu a lucrării

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
MASTER: SISTEME INFORMAȚIONALE CADASTRALE ȘI
MANAGEMENT IMOBILIAR

TITLUL LUCRĂRII

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,* ABSOLVENT,

____________ ____________ ____________________

ALBA IULIA
2 0 1 9

* Gradul didactic și titlul științific al cadrului didactic îndrumător.

26 Anexa nr. 4 – Declarație de onestitate

DECLARAȚIE DE ONESTITATE

Subsemnatul (a) ……………………………………………………………………………. …,
fiul lui …………………………. și al ………………………………., identificat cu BI / CI seria
……. nr……………, eliberat de ……………………………., la data de ………………………..,
CNP ………….. ………………………………., declar pe proprie răspundere că la
conceperea lucrării de disertație cu titlul ……………………………………………………….
………………………………………………………. …….. ………………………………………………..
………………………………………………………. …………………………………………………… ….
sub coordonarea științifică a ………………………………… ……………………………………..
nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie, lucrarea îmi
aparține în întregime și a fost redactată cu respectarea strictă a regulilor de
evitare a plagiatului.

Alba Iulia,
Data
Masterand,

Prenume NUME

Semnătura în original