STIUDIUL ȘI PROIECTAREA UNUI MODEL TIP TRAIN [611440]

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 1

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA:
DEPARTAMENTUL:
PROGRAMUL DE STUDII:
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: (IF/FR/ID):

Vizat
Facultatea …………….
(semnătura și ștampila) Aprobat,
Director de departament,
(grad didactic, numele, prenumele și
semnătura)

PROIECT DE DIPLOMĂ/LUCRARE DE LICENȚĂ SAU DISERTAȚIE

TEMA: STIUDIUL ȘI PROIECTAREA UNUI MODEL TIP ”TRAIN
FOLLOWING” PENTRU CONDUCEREA AUTOMATĂ A UNUI
VEHICUL FEROVIAR

Conducător științific:
(grad didactic, numele, prenumele și
semnătura)
Consultant științific (dacă e cazul)
(grad didactic, numele, prenumele și
semnătura)
Absolvent:
(numele, prenumele și semnătura)

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 2
INTRODUCERE

Sistemul de transport feroviar s -a consacrat, in evolutia sa, ca un sistem complex si specializat,
cu particularitati remarcabile si in conditii de eficienta economica superioare celorlalte forme de
transport cum ar fi: cantitati mari de marfuri sau numar ridicat d e persoane transportate in acelasi
timp si in conditii de siguranta, patrunderea in zone care alte forme de transport nu au acces, rolu
lor strategic si, nu in ultimul rand, caraterul nepoluant acestui sistem.
Transportul feroviar a jucat si joaca un rol decisiv in dezvoltarea economica a tarilor, atat in plan
intern cat si in plan extern pentru realizarea schimburilor internationale, prin cele doua forme de
transport: transportul de marfuri si transportul de calatori.
Dezvoltarea transportului ferovia r, asa cum apare el astazi, s -a produl in mai multe etape, diferit
de la tara la tara, sub influenta potentialului economic, a factorilor geografici si, nu in ultima
intanta, a gradului de civilizatie.
Pe seama acestor considerente retelele feroviare natio nale, in evolutia lor, si -au elaborat
reglementari operationale proprii, dezvoltandu -se practic intr -un mediu institutional si tehnic
inchis.
Din aceste motive, inca din deceniul noua, Comunitatea Europeana s -a preocupat de reabilitarea
transportului ferov iar, de cresterea increderii in acest sistem de transport si implicit a extinderii
sale, cu atat mai mult cu cat, in ceea ce priveste energia, costul pe unitatea transportata este de
circa de trei ori mai mic fata de transportul auto.
Dezvoltarea unor retele nationale de mare viteza(Franta, Italia, Germania, Spania) au creat
premisele unei posibile retele feroviare transeuropene, a carei valabilitate este strans conditionata
de asigurarea continuitatii sale si a unei functionalitati int egrate intru -un sistem unic demarandu –
se, la nivel european, un ambitios program de armonizare tehnica si legislativa in domeniu.
In prezent prioritatea sistemului de transport feroviar este reforma sa, care prevede restructurarea
pentru castigarea „pariul ui” cu concurenta, om vederea atragerii atentiei administratiei statului –
pe motive de eficinta economica si nu in ultimul rand de protectie a mediului – si de asigurare a
garantiei profitului pentru intreprinzatorii particulari. Aceste modernizari de pr ocese asigura
reasezarea activitatii prin aceea ca antreprenorii feroviari au eferte la preturi convenabile si
atractive pentru a castiga mai multi clienti p entru calea ferata.

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 3
În acest context, s -a impus inițierea unor cercetări pentru dezvoltarea de mode le adaptate unor
situații de trafic particulare, care să fie flexibile, performante și eficiente din punct de vedere al
costurilor.
Obiectivele acestei lucrări au vizat următoarele aspecte:
– analiza succintă a stadiului internațional actual al cercetări lor din domeniul sistemelor de
transport feroviar;
– prezentarea tehnicilor, modelelor și a instrumentelor software utilizate în cadrul sistemelor de
management al traficului feroviar;
– studiul u nui model de tip train following și prezentarea posibilită ților de optimizare a acestuia.

CAPITOLUL 1 – SISTEME DE TRANSPORT FEROVIAR

1.1 Context

Administratiile feroviare poarta in acelasi timp sarcina esentiala de a ordona politicile de
transport si mediu in vederea asigurarii solicitarilor de mobilitati sporite in Europa, pentru
calatori si pentru marfuri. Prin reforma cailor ferate nu se schimba numai cadrul comercial, ci
sistemul de transport feroviar capata o noua structura organizatorica si de management, prin
transformarile externe impuse de Uniunea Europeana si sustinute intern de operatorii de transport
feroviar. Prin reusita acestor actiuni exista sansa de a avea administratii feroviare, la nivel
european, puternic stabilite din punct de vedere economic.
Reformele cailor ferate din Europ a, ca o consecinta a Directivei Uniunii Europene 91/440/EC, au
condus la:
-transformarea administratiilor feroviare producatoare la mari pierderi in intreprinderi orientate
pe afacere;
-constientizarea faptului ca toate caile ferate trebuie sa -si justifice existenta prin satisfacerea
nevoilor clientului si nu prin simpla existenta cu mostenire nationala;

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 4
Dezvoltarea unor coridoare europene eficinte pentru furnizarea de servicii calitative si
competitive in traficul international, in special in transportul d e calatori si de marfuri, reprezinta
un element extrem de important pentru implementarea unei astfel de strategii de dezvoltare.
Sistemul de transport feroviar transeuropean se compune din retelele feroviare nationale ale
tarilor participante in acest site m si cuprinde doua tipuri de coridoare comerciale de transport:
coridoare transeuropene de mare viteza(> 200 km/h) si coridoare transeuropene conventionale (<
200 km/h).
Interoperabilitatea va reprezenta aspectul centrak al acestei abordari, privind dezvoltarea
coridoarelor. Acest lucru va atrage luarea de masuri care sa poata, pe de o parte, sa ofere
posibilitatea de a utiliza mai amplu capacitatea existenta si, pe de alta parte, sa asigure o
imbunatatire treptata a serviciilor catre clienti, printr -o mai buna gestionare a informatiilor.
Transportul feroviar, conform strategiei Uniunii Europene, trenuie sa joace un rol central in
sistemul de transport transeuropean, iar pentru a pune in practica un astfel de obiectiv este
necesar ca sectorul sau sa -si reproiecteze activiatea actuala, practicile functionale si tehnice,
trebuind sa treca din sfera de interes national in sfera de interes european.
Toate aceste transformari – de natura structurtala, legislativa si tehnica – au in final scopul de a
creste c alitatea serviciilor de transport feroviar eferite clientilor, in conditii de eficinta
economica, siguranta si confort, pe reteaua feroviara transeuropeana.
1.1.1 Descrierea sistemelor
Sistemul de transport feroviar transeuropean conventional cuprinde subsisteme divizate in doua
grupe dupa cum urmeaza:
a) Sisteme de natura structurala: infrastructura, energie, coamda -control -semnalizare si
material rulant;
b) Sisteme de natura functionala: mentenanta, explorare -gestiune trafic si aplicatii
telematice in servi ciul pentru calatori si in serviciul pentru marfa.
1. Infrastructura care cuprinde liniile de cale ferata din statii si din linie curenta,
schimbatoarele de cale, lucarile de arta, infrastructurile asociate statiilor de cale ferata,
precum si echipamentele de securitate si protectie.
2. Energie intelegand prin aceasta sistemul de electrificare – alimentarea cu energie
electrica, liniilr de contact si dispozitivele de protecte a acestora.

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 5
3. Comanda -control -semnalizare sau toate instalatiile necesare penttru a asigur a siguranta,
comanda si controlul circulatiei trenurilor autorizate sa circule pe retea – instalati ile de
semnalizari -centralizari -interblocari si bloc de linie automat, rchipamentele de controlul
vitezei trenurilor, semnalizarile si barierele automate la trecerile de nivel etc.
4. Material rulant care cuprinde structura si sistemul de comanda/control al ansamblului
echipamentelor trenului – echipamente de tractiune si de transformare a energiei,
echipamentele de cuplare si de franare, organele de rulare, usile, intergetele om/masina,
dispozitivele de siguranta pasive sau active, dispozitivele necesare pentru sanatatea
calatorilor si a personalului de bord.
5. Mentenanta sau intretinere tehnica ce cuprinde procedurile, echipamentele asociate,
instalati ile logistice de intretinere, rezervele care permit asigurarea operatiunilor de
intretinere corectiva si preventiva, cu caracter obligatoriu, pentru a asigura
interoperabilitatea sistemului de transport feroviar si garantarea performantelor necesare.
6. Explo rare-gestiune trafic reprezinta procedurile si instalatiile asociate care permit
asigurarea unei explorari coerente a diferitelor subsisteme structurale, atat la functionarea
noarmala cat si la functionarea in regim de avarie, cuprinzand in special conduce rea
trenurilor, planificarea si gestiunea traficului.
7. Aplicatii tematice in serviciul pentru calatori si pentru marfa cuprinse in doua parti:
a) Aplicatii in serviciul t ransportului de calatori, inclusiv sistemele de informare a
calatorilor inainte si in timp ul calatoriei, sistemele de rezervare, sistemele de plata,
gestiunea bagajelor/ coletelor, gestiunea corespondentelor intre trenuri si cu alte
moduri de transport;
b) Aplicatii in serviciul transportului de marfa, inclusiv sistemele de iformare, sistemele
de triere si de afectare, sistemele de rezervare, de plata si de facturare, gestiunea
corespondentelor cu alte moduri de transport, producea documenterlor electronice de
insotire.

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 6
1.2 Obiectivele s istemelor de transport feroviar
1.2.1 Obiective generale
• Siguranta:
➢ Conceptia, constructia, asamblarea, intretinerea si monitoriza rea componentelor critice si,
in mod deosebit, a elementelor care participa la circulatia trenurilor trenuie sa garanteze
siguranta la nivelurilor corespunzatoare obiectivelor fixate pentru retea, inclusiv in
situatiile de defectare.
➢ Parametrii implicati in contactul roata -sina trebuie sa respecte criteriile de stabilitate
necesare rularii, pentru a garanta o circulatie in de pline conditii de siguranta la viteza
maxima autorizata.
➢ Componentele utilizare trebuie sa reziste la solicitarile normale sau exceptionale specifice
in timpul duratei lor de serviciu. Repercursiunile asupra sigurantei, datorare defwectariloe
accidentale, trebuie limitate prin mijloace corespunzatoare.
➢ Conceptia instalatiilor fixe a materialului rulant, precum si alegerea materialelor utilizare,
trebuie sa aiba in vedere limitarea producerii, propagarii, respectiv limitara efectelor
focului si fumului in ca z de incendiu.
➢ Dispozitivele destinate a fi manevrate de catre utilizatori trebuie concepute astfel incat sa
nu compromita exploatarea sigura a lor sau a securitatii acestora, in cazul folosirii
neconforme cu instructiunile aisate.
• Fiabilitate si disponibi litate:
➢ Materialele susceptibile, in modul lor de utilizare, de a pune in pericol sanatatea
persoanelor care au acces la aceestea nu trebuie sa fie folosite in trenurile si pe
infrastructurile feroviare.
➢ Alegerea, punerea in opera si utilizarea acestor mat eriale trebuie sa vizeze limitarea
emiterii de fum sau gaze nocive si periculoase, in caz de incendiu.
• Protectia mediului:
➢ Impactul asupra mediului, datorat realizarii si exploatarii sistemului de transport feroviar
transeuropean conventional, trebuie eval uat si luat in calcul la proiectarea sistemului in
acord cu dispozitiile comunitare in vigoare.
➢ Materialele utilizate in trenuri si pe infrastructuri trebuie sa evite emisia de fum sau gaze
nocive periculoase pentru mediu, mai ales in caz de incendiu.

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 7
➢ Mate rialul rulant si sistemele de alimentare cu nergie trebuie concepute si realizare pentru
a fi compatibile sin punct de vedere electromagnetic cu instalatiile, echipamentele si
retelele publice sau private, cu care acestea pot interfera.
➢ Exploatarea sistemu lui de transport feroviar transeuropean conventional trenuie sa
respecte nivelurile reglementate de poluare sonora.
➢ Exploatarea sistemului de transport feroviar transeuropean conventional, in conditii de
intretinere normala, nu trebuie sa produca in sol un nivel inadmisibil de vibratii, pentru
activitatile si mediile apropiate de infrastructura.
• Compatibilitate tehnica:
➢ Caracteristicile tehnice ale infrastructurilor si instalatiilor fixe trebuie sa fie compatibilie
intre ele si cu cele ale trenurilor ce v or fi folosite in sistemul de transport feroviar
transeuropean conventional. Atunci cand respectarea acestor caracteristici este dificila in
unele zone ale retelei, vor putea fi aplicate solutii temporare care sa garanteze
compatibilitatea pe viitor.

1.2.2 Obiective specifice
1.2.2.1 Infrastructura
• Siguranta:
➢ Pentru evitarea accesului sau interventiilor nedorite in instalatii, trebuie sa existe
dispozitii corespunzatoare. Dispozitii mai trebuie date si pentru limitarea pericolelor la
care sunt supuse per soanele, mai ale la trecerea trenurilor prin statii.
➢ Infrastructurile, la care persoanele au acces, trenuie sa fie concepute si realizare astfel
incat sa se limiteze riscul pentru securitatea acestora, Se vor lua in calcul conditiile
particulare din tunele le de lungimi mari, care vor fi acoperite de reglementari
suplimentare corespunzatoare.
1.2.2.2 Energie
• Siguranta:
➢ Functionarea instalatiilor de alimentare cu energie electrica nu trebuie sa compromita
securitatea nicia trenurilor si nici a persoanelor.

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 8
• Protectia mediului:
➢ Functionarea instalatiilor de alimentare cu energie electrica sau termica nu trebuie sa
perturbe mediul dincolo de limitele specificate.
• Compatibilizarea tehnica:
➢ Sistemele de alimentare cu enegie electrica/termica utiliz ate trebuie: sa permita trenurilor
sa realizeze performante specificate, iar in cazul sistemelor de alimentare cu energie
electrica, acestea trebuie sa fie compatibile cu dispozitivele de captare a curentului
instalate pe locomotive sau rame.
1.2.2.3 Coma nda-control -semnalizare
• Siguranta:
➢ Instalatiile de comanda -control -semnalizare utilizate, trenuie sa permita o circulatie a
trenurilor care sa prezinte nivelul de sifuranta corespunzator obiectivelor fixate pe retea.
➢ Sistemele de comanda -control -semnalizare trebuie sa contribuie si sa permita circulatia
trenurilor autorizate in depline conditii de siguranta, chiar si in situatie de deranjament.
• Compatibilitate tehnica:
➢ Toata infrastructura noua si tot materialul rulant nou, contrui te sau dezvoltate, dupa
adoptarea sistemelor de comanda -contro -semnalizare compatibile, trebuie sa fie adaptate
ca sa utilizele aceste sisteme.
➢ Echipamentele de comanda -control -semnalizare, instalate in posturile de conducere a
trenurilor, trebuie sa permi ta exploatare normala a sistemului de transport feroviar
transeuropean conventional, in conditiile specificate.
1.2.2.4 Materialul rulant
• Siguranta:
➢ Structurile materialului rulant si a legaturilor intre vehicule trebuie concepute astfel incat
sa proteje ze spatiile unde se afla calatorii si spatiile de conducere in caz de coliziune sau
de deraiere.
➢ Echipamentele electrice nu trebuie sa compromita aiguranta in functionare a instalatiilor
de comanda -control -semnalizare.
➢ Tehnicile de franare, ca si eforturil e exercitate trebuie sa fie compatibile cu conceptia
cailor, a lucrarilor de arta si a sistemelor de semnalizare

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 9
➢ Trebuie date dispozitii in ceea ce priveste accesul la echipamentele sub tensiune, pentru a
nu pune in pericol securiatea persoanelor.
➢ In caz de pericol, dispozitivele trebuie sa permita calatorilor sa avertizeze mecanismul si
personalul insotitor pentru a intra in contact cu acestia.
➢ Usile de acces trebuie sa fie dotate cu un sistem de inchidere si deschidere care sa
garanteze securitatea c alatorilor. Trebuie prevazute iesiri de siguranta, iar acestea trebuie
sa fie semnalizate.
➢ Trebuie prevazute dispozitii corespunzatoare pentru a lua in calcul conditiile particulare
de securitate din tunelele de lungimi mari.
➢ La bordul trenurilor este obli gatorie existenta unui sistem de iluminare cu o intensitate si
o autonomie suficienta.
➢ Trenurile trebuie echipate cu un sistem de sonorizare care sa permita transmiterea
mesajelor catre calatori de catre personalul de bord si cel de la sol.
• Fiabilitate si disponibilitate
➢ Conceptia echipamentelor vitale, de rulare, de tractiune si de franare cat si cele de
comanda -control -semnalizare trebuie sa permita, in situatia de avarie specificata, ca
trenul sa -si continue misiunea fara consecintele nefaste pentru echi pamentele ramase in
serviciu.
• Compatibilitate tehnica:
➢ Echipamentele electrice trebuie sa fie compatibile cu functionarea instalatiilor de
comanda -control -securizare.
➢ In cazul tractiunii electrice, caracteristicile dispozitivelor de captare a curentului t rebuie
sa permita circulatia trenurilor in sistemle de alimentare cu energie a sistemului de
transport feroviar transeuropean conventional.
➢ Caracteristicile materialului rulant trebuie sa -i permit sa circule pe toate liniile pe care
este prevazuta exploatarea sa.
1.2.2.5 Mentenanta
• Sanatate si securitate:
➢ Instalatiile tehnice si procedeele utilizate in centrele de mentenanta trebuie sa garanteze
siguranta exploatarii sistemelor si sa nu constituie un pericol pentru sanatate si securitate.

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 10

• Protec tia mediului
➢ Instalatiile tehnice si procedeele utilizare in centrele de mentenanta nu trebuie sa
depaseasca nivelurile de zgomot admisibile pentru mediul inconjurator.
• Compatibilitate tehnica:
➢ Instalatiile de mentenanta pentru materialul rulant convention al trebuie sa permita sa se
efectueze operatiunile de securitate, de igiena si de confort asupra intregului material
rulant pentru care au fost proiectate.
1.2.2.6 Exploatare -gestiune trafic
• Siguranta:
➢ Punerea in concordantsa a regulilor de exploatare a retelelor, precum si calificarea
personalului de bord – mecanic – si a personalului de operare – impiegat de miscare –
trebuie sa garanteze o exploatare sigura, tinand cont de exigentele diferite ale serviciilor
transfrontaliere si a celor int erioare.
➢ Operatiile, periodicitatea, formarea si calificarea personalului de intretinele si a celui de
operare, cat si sistemul de asigurare al calitatii aplicat acestora, trebuie sa garanteze un
nivel corespunzator de siguranta.
• Fiabilitate si disponibili tate:
➢ Operatiile, periodicitatea de intretinere tehnica, formarea si calificarea personalului de
intretinere cat si a celui de operare, precum si sistemul de asigurare al calitatii aplicat
acestora trebuie sa garanteze un nivel specificat de fiabilitate si disponibilitate a
sistemului.
• Compatibilitate tehnica:
➢ Punerea in concordanta a regulilor de exploatare a retelelor, precum si calificarea
personalului de bord si a personalului insarcinat cu gestionarea circulatiei trebuie sa
garanteze eficacitatea explo atarii sistemului de transport feroviar transeuropean
conventional, tinand cont de exigentele diferite ale serviciilor transfrontaliere si a celor
interioare.
1.2.2.7 Aplicatii telematice in seviciul pentru calatori si pentru marfa
• Siguranta:

UPG/IME -Proiect de diploma Cristina Marin

Ploiesti 2019 Page 11
➢ Nivelurile de integritate si de fiabilitate trebuie sa fie asigurate convenabil, pentru
stocarea sau transmiterea informatiilor legate de siguranta.
• Fiabilitate si disponibilitate:
➢ Modurile de utilizare, de gestiune, de actualizare si de intretinere a aces tor baze de date,
software -ul si protocoalele de comunicatii de date trenuie sa garanteze eficacitatea
acestor sisteme, precum si calitatea serviciului.
• Compatibilitate tehnica:
➢ Cerintele esentiale din domeniul aplicatiei telematicii, garantand o calitate in serviciu
minimala pentru calatori si pentru clienti din sectorul marfurilor, se refera mai ales la
compatibilitatea tehnica. Pentru aplicatiile acesteia trebuie sa asigure:
a) bazele de date, software -ul si protocoalele comunicatiilor de date sa fie
dezvoltate pentru a garanta maximum de posibilitati de schimb de date intre diferite
aplicatii, pe de o parte, si intre operatori diefriti, pe de alta parte, incluzand datele
comerciale confidentiale;
b) acces usor la informatii si pentru utilizatori.
• Sanatate:
➢ Interfetele acestor sisteme cu utilizatorii, trebuie sa respecte regulile minimale
ergonomice si de protectia sanatatii.