Stiudiu Cercetarii de Consum a Populatiei pe Baza Bugetului Familieidocx

Diverse

Stiudiu Cercetarii de Consum a Populatiei pe Baza Bugetului Familieidocx

Byadmin ianuarie 1, 2024

=== Stiudiu cercetarii de consum a populatiei pe baza bugetului familiei ===

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

STATISTICĂ ȘI PREVIZIUNE ECONOMICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific,

Absolvent,

CRAIOVA

2016

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

STATISTICĂ ȘI PREVIZIUNE ECONOMICĂ

STUDIUL CERERII DE CONSUM A POPULAȚIEI PE BAZA BUGETULUI FAMILIEI

Conducător științific,

Absolvent,

CRAIOVA

2016

Cuprins

Introducere

Capitolul 1 Cererea de consum a gospodăriilor în România

Veniturile gospodăriilor

Cheltuielile gospodăriilor

Consumul gospodăriilor

Capitolul 2 Studiu de caz Sondaj de opinie privind consumul de cafea

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Veniturile populației sunt o componentă importantă a consumului, deoarece pe baza acestora sunt achiziționate toate produsele și serviciile.

Consumul este puternic influențat de venituri, datorită volumului și caracterului lor dinamic. Astfel influența veniturilor asupra consumului se manifestă sub două forme, prima care ține de nivelul general al veniturilor, iar a doua care privește dinamica puterii de cumpărare a populației.

Puterea de cumpărare se referă la ansamblul de produse sau servicii ce se pot cumpăra cu o unitate monetară. Atunci când veniturile provenite de la populație rămân constante, iar prețurile au tendință de creștere, puterea de cumpărare scade. Dacă puterea de cumpărare rămâne constantă, atunci veniturile se multiplică cu indicele de inflație. Puterea de cumpărare se poate exprima și prin raportul dintre indicele câștigului salarial mediu nominal net și indicele prețurilor de consum.

Puterea de cumpărarea a populației este influențată nu doar de dinamica prețurilor de consum, dar și de dinamica veniturilor, între cerere și venituri existând o relație de dependență directă. Dacă modificarea prețurilor afectează cererea unui anumit produs sau grupe de produse, venitul va genera modificarea cererii prin schimbările intervenite în structura consumului în privința atât a cantității, cât și a ponderii diferitelor produse destinate satisfacerii anumitor nevoi.

În România în perioada analizată, scăderea puterii de cumpărare a venitului disponibil, inflația, prețurile și tarifele tot mai mari la unele mărfuri și servicii, au determinat gospodăriile să-și diminueze consumurile la strictul necesar sau să încerce să păstreze cât mai mult posibil nivelurile anterioare de consum în detrimentul economisirii.

În categoria cheltuielilor totale de consum intră:

a) cheltuielile bănești efectuate pentru cumpărarea produselor alimentare, a mărfurilor nealimentare și pentru plata serviciilor;

b) contravaloarea consumului de produse alimentare și nealimentare din resurse proprii.

România este una din puținele țări din Uniunea Europeană care are niste resurse naturale bogate, și o agricultură înfloritoare, putând să asigure hrănirea popilației.

Însă în ciuda acestui lucru consumul alimentar din țara noastră este caracterizat de:

● un nivel ridicat al cheltuielilor alimentare;

● nivel redus al consumului din producția agricolă proprie;

● principalele legume consumate sunt cerealele și cartofii, care au efecte nu tocmai benefice asupra sănătății;

● proporția mare a consumului de alcool, tutun și grăsimi;;

● datorită alimentației dezechilibrate, populația suferă de diverse boli;

● nivel redus al consumului de produse ecologice.

Lucrarea „Studiul cererii de consum a populației pe baza bugetului familiei” este structurată pe două capitole. Primul capitol este împărțit pe trei elemente care sunt analizate, și anume veniturile, cheltuielile și cererea de consum la nivelul gospodăriilor din România, prezentând o serie de indicatori cu privire la aceste elemente. Al doilea capitol este reprezentat de un studiu de caz, un sondaj de opinie cu privire la consumul de cafea în România. Acest studiu prezintă nivelul consumul acestui produs în cadrul gospodăriilor, categoriile de vârstă ce folosesc acest produs, cererea pe piață pentru cafea și ponderea în bugetul familiei aferentă consumului de cafea.

Capitolul 1

1.1 Veniturile gospodăriilor din România

În anul 2015, veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au fost, în termeni nominali, de 2566 lei pe gospodărie și 894 lei pe persoană. Veniturile bănești reprezentau, în medie, 2094 lei lunar pe gospodărie (729 lei pe persoană), iar veniturile în natură 473 lei lunar pe gospodărie (165 lei pe persoană).

În structura veniturilor totale o pondere mare o dețin veniturile în natură (18,4%) și, în principal, datorită faptului ca a început să crească tendința consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (16,6%). Acestea din urmă sunt produse alimentare și nealimentare de proveniență agricolă care intră în consumul gospodăriilor din producție proprie, din stoc, precum și din cele primite pentru munca prestată în alte gospodării sau primite de la rude, prieteni sau alte persoane. În cazul familiilor cu probleme financiare sau cu membrii numeroși se observă o creștere a consumul de produse alimentare provenite din gospodăria proprie în vederea susținerii propriilor nevoi de hrană.

Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I, 50,5% în trimestrul II, 51,1% în trimestrul III, respectiv 49,9% în trimestrul IV 2015). Totuși, contribuția lor la formarea veniturilor este scăzută comparativ cu cea care caracterizează economiile de piață dezvoltate. Această situație este legată și de numărul relativ mic de salariați din componența gospodăriilor (0,8 salariați/gospodărie).

O altă sursă de venituri cu o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor o reprezintă prestațiile sociale 22,5%.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din agricultură (vânzări de produse agroalimentare, animale și păsări, prestarea unor munci agricole și încasări de la societăți și asociații agricole) în proporție de 3,6%, veniturile din activități neagricole independente (comerț, prestări servicii, practicarea unor meserii și profesii liberale) cu 2,3%, veniturile din proprietate și vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,5%.

Nivelul și structura veniturilor unei gospodării sunt determinate de numărul persoanelor aducătoare de venit, în special de numărul persoanelor ocupate și de tipul de activitate pe care acestea o desfășoară. Și, evident, nivelul veniturilor gospodăriei depinde de poziția pe care membrii săi activi o dețin în ierarhia veniturilor corespunzătoare tipului de activitate desfășurată, adică de nivelul salariilor, al veniturilor din agricultură sau al celor realizate din activități neagricole independente.

Tabel 1

Veniturile totale pe categorii de gospodării, medii și regiuni, în trimestrul IV 2015

Tabel 2

Venitul disponibil nominal al gospodăriilor populației, câștigul salarial nominal net lunar, indicii prețurilor de consum și indicii câștigului salarial real în România în perioada 1995-2015.

Sursa: Institutul Național de Statistică (Source: National Institute of Statistics)

Cheltuielile gospodăriilor

Cheltuielile totale ale gospodăriilor, au fost, în anul 2015, în medie, de 2364 lei lunar pe gospodărie (823 lei pe persoană) și au reprezentat 92,1% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana a însămânțat, servicii veterinare etc.). În structura pe destinații a cheltuielilor sunt incluse și cheltuielile pentru investiții, constând în cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc.. O componentă a cheltuielilor gospodăriilor legată de consum, dar evidențiată distinct în structura cheltuielilor o reprezintă cheltuielile efectuate pentru acea parte a produselor alimentare și băuturilor cumpărate în vederea consumului, care nu sunt consumate în perioada de referință, rămânând în stoc sau fiind date în prelucrare sau ca hrană pentru nimalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru animale.

Analiza statistică a cheltuielilor totale ale gospodăriilor pentru perioada 1995-2015 arată că principala componentă a acestora o constituie cheltuielile bănești (83%), în timp ce consumul din resurse proprii este de numai 13%.

Fig. 1.1 Structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor

Cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi, ca pondere în cadrul cheltuielilor totale de consum, se mențin la un nivel ridicat în cazul tuturor categoriilor de gospodării.

Tabel 3 Cheltuielile totale ale gospodăriilor

Sursa: Anuarul Statistic al României, edițiile 2011, 2014

1.3. Consumul gospodăriiilor

Tendințe generale.

Deoarece deciziile consumatorilor în privința consumului sunt subiective, se observă un model de consum național în creștere în anii prosperi, și de reducere în anii în care veniturile au fost mai scăzute.

În ultimii 20 de ani au existat numeroase schimbări în ceea ce privește veniturile, cheltuielile și modelul de consum național. Datorită restricțiilor l-a care au fost supuși românii înainte de anii 90, au intervenit distorsiuni în consum datorită nevoilor în creștere ale populației, nivelul crescut al taxelor și impozitelor, al cheltuielilor de întreținere a locuinței, a creșterii consumului de țigări, băuturi și servicii.

Tabel 4

Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor, în anii 2005 și 2015

Sursa: Anuarul statistic al României 2006 și 2014, INS.

În familiile cu copii (exceptând pe cele cu patru sau mai mulți copii), tendința naturală a fost aceea ca, pe măsura creșterii numărului de copii, cheltuielile alimentare și nealimentare să crească, iar ponderea cheltuielilor pentru servicii să scadă.

Familiile cu patru sau mai mulți copii însă nu și-au putut permite un asemenea model al cheltuielilor, deoarece satisfacerea trebuințelor alimentare a impus reducerea nu doar a consumului de servicii, dar și a celui nealimentar. Pentru multe dintre familiile cu patru sau mai mulți copii, viața pe datorie a fost un fapt cotidian, supraviețuirea devenind, adesea, o problemă reală.

Consumul alimentar.

România este una din puținele țări din Uniunea Europeană care are niste resurse naturale bogate, și o agricultură înfloritoare, putând să asigure hrănirea popilației.

Însă în ciuda acestui lucru consumul alimentar din țara noastră este caracterizat de:

● un nivel ridicat al cheltuielilor alimentare;

● nivel redus al consumului din producția agricolă proprie;

● principalele legume consumate sunt cerealele și cartofii, care au efecte nu tocmai benefice asupra sănătății;

● proporția mare a consumului de alcool, tutun și grăsimi;;

● datorită alimentației dezechilibrate, populația suferă de diverse boli;

● nivel redus al consumului de produse ecologice.

Capitolul 2

Studiu de caz Sondaj de opinie privind consumul de cafea

În primul rând de ce a devenit cafeaua un produs nelipsit din casele românilor?

Pentru a răspunde la această întrebare este nevoie de o mică incursiune în istoria cafelei.

Prima referință la cafea, din surse înregistrate, datează din secolul al IX-lea, dar cu multe secole înainte, existau multe legende arabe despre băutura misterioasă și amară cu puteri stimulatoare.
Inițial cafeaua a fost adusă din Africa, unde acestea se consuma ca și aliment. Triburile de băștinași măcinau boabele crude de cafea și le amestecau cu untura de la animale formând un amestec solid pe care îl modelau ca niște biluțe pe care războinicii tribului le aveau la ei în timpul luptelor pentru energie și forță.

Cafeaua a fost utilizată de-a lungul timpului sub diverse forme, fiind considerată băutură, aliment, medicamente. Foarte târziu ea a început să fie consumată ca și băutură caldă, dupa ce proprietățile ei au început să fie cunoscute, cafeaua a început să fie cultivată și vândută în din ce în ce mai multe țări.

Rezultatele sondajului

Pentru a identifica asocierile dintre consumul de cafea și bugetul familiei am realizat o cercetare în rândul a 50 de persoane cu domiciliul în județul Dolj, în perioada 28 februarie-20 martie.

Chestionarul a fost realizat urmărind îndeplinirea obiectivelor acestei cercetări. Acesta conține 20 itemi cu un număr de 88 de variabile. Datele obținute au fost supuse unor analize univariate, bivariate și multivariate, având ca suport Microsoft Office Excel.

Tabel 2.1. Statistici descriptive ale respondenților

În dorința de a alcătui profilul respondentului, am analizat răspunsurile a 50 de respondenți, toți consumatori de cafea.

Fig. 2.1. Ierarhizarea după sexul respondenților

Analizând datele referitoare la respondenți observăm că un procent de 6o% sunt consumatori de sex feminin, iar 40% sunt persoane de sex masculin.

Fig. 2.2. Ierarhizarea după starea civila a respondenților

În ceea ce privește starea civilă a respondenților, majoritatea de 60% este reprezentată de persoane căsătorite, ponderea cea mai mică 2% având-o respondenții cu statutul de văduv/văduvă.

Fig. 2.3. Ierarhizarea dupa vârsta respondenților

Numărul consumatorilor cu vârstă între 20-30 de ani au fost 32 de persoane echivalentul a 64%, 12 respondenți au fost în vârstă de 30 – 40 de ani, respectiv 24%, 4 respondenți echivalentul a 8 % au avut vârste cuprinse între 40 – 50 de ani, iar 2 respondenți echivalentul a 4% au vârste peste 50 de ani.

Fig. 2.4. Ierarhizarea respondenților după ultimele studii absolvite

Ierarhizarea respondenților după ultimele studii absolute a reliefat faptul că 15 respondenți (30%) au studii medii, 30 respondenți (60%) au studii superioare, iar 5 respondenți (10%) au studii post-universitare.

Fig. 2.5. Ierarhizarea după job-urile respondenților

Analiza job-urilor consumatorilor de cafea a evidențiat faptul că 15 prospecți (30%) sunt studenți, 2 clienți sunt pensionari, echivalentul a 4%, iar 5 clienți (10%) sunt patroni și 15 funcționari cu studii medii(30%).

Fig. 2.5. Ierarhizarea respondenților în funcție de mediul în care conviețuiesc

Dintre persoanele chestionate, 95% au domiciliul stabil în mediul urban, iar 5% în mediul rural.

Fig. 2.6. Ierarhizarea după veniturile respondenților

Analizând veniturile respondenților am sesizat că ponderea cea mai mare o au consumatorii cu venituri peste 1000 ron, echivalentul a 40%, ponderea cea mai mică, 10% având-o persoanele cu venituri peste 3000 ron.

Fig. 2.7. Tipuri de cafea consumate

În ceea ce privește tipurile de cafea consumate de respondenți, 35 dintre aceștia preferă cafeaua naturală (70%), în timp ce 10 beau cappucino (20%) și 5 cafea instant (10%).

Fig. 2.8. Frecvența de consum de cafea într-o zi

Analizând răspunsurile consumatorilor 60% din aceștia consumă cafea de două ori pe zi, iar într-o pondere egală 20% beau o dată sau mai mult de două ori pe zi.

Fig. 2.9. Consumul de cafea într-o zi

Majoritatea respondenților consumă o ceașcă de cafea pe zi reprezentând 25 de persoane și un procent de 50%, 15 persoane beau două cești de cafea echivalentul a 30% și 10 persoane beau mai mult de două cești pe zi, totalizând 20%.

Fig. 2.9. Momentul de consum al zilei

Ierarhizarea respondenților după momentul de consum al zilei a evidențiat faptul că 30 dintre consumatorii preferă cafeaua dimineața pentru a-și putea începe ziua în forță, 15 o beau la prânz când mai scade din energie, iar 5 persoane o beau și seara pentru a putea avea energia necesară ducerii la bun sfârșit a activităților.

Fig. 2.9. Tipul de cafea preferată

Se pare ca 30 de consumatori preferă cafeaua cu zahăr, spre deosebire de cei care o preferă simplă sau cu lapte ce reprezintă în ambele cazuri 10 consumatori și o pondere în total de 20%.

Fig. 2.10. Gradul de concentrație al cafelei

Cu privire la gradul de concentrație al cafelei este interesant faptul că 35 de persoane preferă să bea o cafea medie ca și tărie reprezentând 70% din total, pe când doar 5 persoane beau cafeaua tare echivalentul a 10% și 10 consumă cafeaua slabă (20%).

Fig. 2.11. Locul de consum

Un alt aspect important este și locul de consum al cafelei, răspunsurile oferite de consumatori au evidențiat că în proporții egale, și anume câte 20 de persoane, echivalentul a 40% preferă să consume cafea acasă și la servici, în timp ce 10 consumatori servesc cafeaua doar la terase(20%).

Fig. 2.12. Cantitatea achiziționată

Interesant este faptul că în general consumatorii achiziționează de obicei cafea în pachete de 100 grame, variantă aleasă de 30 dintre aceștia, pe când 15 cumpără pachetele de 250 grame, iar doar 5 persoane pachetele de 500 grame.

Fig. 2.13. Marca de cafea preferată

Dintre persoanele chestionate 25 preferă marca Jacobs considerând-o superioară celorlalte atât ca preț, cât și la nivel de calitate, pe când 20% preferă mereu Elite, 12 persoane, echivalentul a 24% beau numai Doncafe, iar pe ultimul loc se află Nova Brasilia consumată de 6% din respondenți.

Fig. 2.14. Bugetul alocat achiziționării cafelei

Un alt aspect analizat a fost cel al bugetului alocat achiziționării cafelei de către respondenții noștri. Astfel 20% cheltuie între 20-30 lei pe lună pentru a cumpăra acest produs, spre deosebire de 30% din ei ce alocă o sumă între 30-50 de lei, pe când 50% din persoanele chestionate cheltuiesc mai mult de 50 de lei pe lună din bugetul familiei pentru acest produs.

Fig. 2.15. Prețurile apreciate de consumatori

Într-o proporție de 60%, 30 de consumatori consideră prețurile existente pe piață la cafea ca fiind foarte accesibile comparativ cu nivelul veniturilor, 40% reprezentând 20 de consumatori ce le consideră accesibile, iar ponderea respondenților cu privire la varianta deloc accesibile este 0%.

Fig. 2.16 Calitatea cafelei

Analizând răspunsurile consumatorilor cu privire la nivelul calitativ al cafelei existentă pe piața românească, aceștia nu consideră că ar fi de cea mai scăzută sau cea mai ridicată, 40% o văd ca fiind scăzută și 60% ridicată.

Fig. 2.16 Nivelul de mulțumire față de cafea

La întrebarea cu privire la nivelul de mulțumire față de cafea al consumatorilor, 35 dintrei, echivalentul a 70% sunt mulțumiți de oferta existentă pe piață la momentul acesta, iar 15 dintre ei reprezentând 30% sunt foarte mulțumiți.

Fig. 2.17 Atributul asociat cafelei

Toți consumatorii consideră cafeaua ca fiind un produs ce nu poate să mai lipsească din rutina lor zilnică, 50% din ei o văd ca fiind produsul ce le oferă energie, 20% ca fiind aromată și 40% presupun că este și o băutură sănătoasă.

Pe langă graficele realizate, în urma sondajului realizat se pot desprinde urmatoarele concluzii.

Femeile consumă cafea într-o proportie mai mare decât bărbații (60% femei vs 40% barbati), iar persoanele mai în vârstă consumă cafea într-o proporție mai mică decât cele mai în vârstă (4% persoanele peste 50 ani vs 64% persoanele cu vârsta între 20 și 30 ani).

Dintre tipurile de cafea prezente pe piață, cafeaua naturală deține partea leului. Astfel, 70% din populația adulta consumă cafea, 20% consumă cappuccino și 10% consumă cafea instant.

Cafeaua instant și cappuccino sunt consumate într-o proporție mai mare de tineri (sub 30 de ani), în timp ce cafeaua naturală este consumată într-o proporție mai mare de persoanele peste 30 de ani. Prin comparație cu celelalte categorii, cappuccino este consumat într-o proporție mai mare de femei, în timp ce cafeaua instant este consumată într-o proporție mai mare de persoanele cu studii superioare.

Dacă cafeaua naturală este băută zilnic de 80% dintre consumatori, nu același lucru se poate spune și despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt consumate zilnic doar de 10% (cafea instant) respectiv 10% (cappuccino) din persoanele care consumă aceste tipuri de cafea.

Frecvența cea mai mare de consum a cafelei naturale o întalnim la femei, la persoanele cu vârsta medie și persoanele cu venituri medii și mari. Cafeaua instant și cappuccino sunt consumate cu frecvență mai mare în special de persoanele mai în vârstă.

Consumatorii de cafea naturala beau în medie două cești pe zi, în timp ce consumatorii de cafea instant și cappucino consumă în medie o ceașcă pe zi.

In timp ce cafeaua naturală se bea cu predilecție dimineața (60% din consumatorii de cafea naturală), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineața, 30.9% la prânz,30.2% după amiaza și 14.6% seara). Cafeaua instant ocupă din acest punct de vedere o poziție intermediară, cu un consum relativ ridicat dimineața (68%), dar semnificativ la prânz și seara (28% respectiv 5%).

Prin comparație cu celelalte categorii de vârsta, consumul de cafea naturală este polarizat dimineața la persoanele tinere și este mai mare după amiaza la persoanele cu vârsta medie și seara tot la persoanele tinere

Cafeaua – fie că este cafea naturală, instant sau cappuccino – este preferată fie medie, fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 10% dintre consumatori preferă cafeaua (de orice tip) slabă. Tinerii sub 30 de ani au o înclinație mai mare către cafeaua tare în timp ce persoanele mai în vârstă consumă cafeaua mai slabă.

20% din persoane consumă cafeaua naturală respectiv cafeaua instant fără zahăr. Interesant este că 60% din consumatorii de cappuccino adaugă zahăr la acesta. Majoritatea celor care adaugă zahar la cafea utilizează o linguriță sau mai puțin de zahăr. In medie se adaugă mai mult zahăr la cafeaua instant decât la cafeaua naturală.

Ca o tendință generală, persoanele cu educație superioară și persoanele cu venituri medii și mari consumă în mai mare măsură cafeaua fără zahăr, prin comparație cu celelalte grupe de persoane.

Concluzii

Veniturile populației sunt o componentă importantă a consumului, deoarece pe baza acestora sunt achiziționate toate produsele și serviciile.

Consumul este puternic influențat de venituri, datorită volumului și caracterului lor dinamic. Astfel influența veniturilor asupra consumului se manifestă sub două forme, prima care ține de nivelul general al veniturilor, iar a doua care privește dinamica puterii de cumpărare a populației.

În România în perioada analizată, scăderea puterii de cumpărare a venitului disponibil, inflația, prețurile și tarifele tot mai mari la unele mărfuri și servicii, au determinat gospodăriile să-și diminueze consumurile la strictul necesar sau să încerce să păstreze cât mai mult posibil nivelurile anterioare de consum în detrimentul economisirii.

România este una din puținele țări din Uniunea Europeană care are niste resurse naturale bogate, și o agricultură înfloritoare, putând să asigure hrănirea popilației.

Însă în ciuda acestui lucru consumul alimentar din țara noastră este caracterizat de:

● un nivel ridicat al cheltuielilor alimentare;

● nivel redus al consumului din producția agricolă proprie;

● principalele legume consumate sunt cerealele și cartofii, care au efecte nu tocmai benefice asupra sănătății;

● proporția mare a consumului de alcool, tutun și grăsimi;;

● datorită alimentației dezechilibrate, populația suferă de diverse boli;

● nivel redus al consumului de produse ecologice.

Toți consumatorii consideră cafeaua ca fiind un produs ce nu poate să mai lipsească din rutina lor zilnică, 50% din ei o văd ca fiind produsul ce le oferă energie, 20% ca fiind aromată și 40% presupun că este și o băutură sănătoasă.

Pe langă graficele realizate, în urma sondajului realizat se pot desprinde urmatoarele concluzii.

Pentru a identifica asocierile dintre consumul de cafea și bugetul familiei am realizat o cercetare în rândul a 50 de persoane cu domiciliul în Craiova, în perioada 28 februarie-20 martie pe un număr de 60 respondenți.

Chestionarul a fost realizat urmărind îndeplinirea obiectivelor acestei cercetări. Acesta conține 20 itemi cu un număr de 88 de variabile. Datele obținute au fost supuse unor analize univariate, bivariate și multivariate, având ca suport Microsoft Office Excel.

În urma sondajului a rezultat că femeile consumă cafea într-o proportie mai mare decât bărbații (60% femei vs 40% barbati), iar persoanele mai în vârstă consumă cafea într-o proporție mai mică decât cele mai în vârstă (4% persoanele peste 50 ani vs 64% persoanele cu vârsta între 20 și 30 ani).