Stirea Tv Modelele Actuale de Jurnal Tv

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………4

CAPITOLUL I………………………………………………………………………………………………………….5

1.1 Funcțiile esențiale ale mass-media………………………………………………………………………..5

1.1.1 Mass-media –,,istoria” unor nume-simbol……………………………………………………..5

1.1.2 Statutul și apartenența…………………………………………………………………………………8

1.1.3 Zona de acoperire………………………………………………………………………………………11

1.2. Forme de organizare……………………………………………………………………………………………11

1.2.1 Forme de finanțare…………………………………………………………………………………….12

1.2.2 Conținutul grilelor de programe-profilul televiziunilor ………………………………….12

1.3 Televiziunea română…………………………………………………………………………………………….14

CAPITOLUL II…………………………………………………………………………………………………………18

2.1 Știrea de televiziune și jurnalul televizat………………………………………………………………..18

2.1.1 Funcțiile socio – culturale ale mass media ……………………………………………………19

2.1.2 Functia de informare…………………………………………………………………………………..19

2.1.3 Funcția de interpretare………………………………………………………………………………..21

2.1.4 Funcția de „legătură”………………………………………………………………………………….22

2.1.5 Funcția de culturalizare……………………………………………………………………………….23

2.1.6 Funcția de divertisment. …………………………………………………………………………….23

2.2 Știrea de televiziune. Definiții și structură……………………………………………………………..23

2.2.1 Structura știrii de televiziune……………………………………………………………………….25

2.2.2 Reporterul în stand-up………………………………………………………………………………..27

2.2.3 Elaborarea știrii de televiziune……………………………………………………………………..28

2.3 Echipa de știri pe teren………………………………………………………………………………………….28

2.3.1 Jurnalul televizat………………………………………………………………………………………..29

2.3.2 Job description…………………………………………………………………………………………..31

2.3.3 Genurile jurnalistice……………………………………………………………………………………34

STUDIU DE CAZ………………………………………………………………………………………………………36

ANALIZA JURNALELOR TV DE LA POSTURILE ANTENA 1 ȘI PRO TV…………….36

CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………………..51

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………….52

Introducere

Prin această lucrare dorim să observăm modul cum a evoluat mass-media din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, dar mai ales evoluția jurnalului TV.

Presa audiovizuală a avut o evoluție fantastică în ultima vreme, acest lucru datorându-se în special pregătirii foarte bune pe care o au jurnaliștii, dar și tehnicii. Cu ani în urmă aceștia nu beneficiau de o pregătire amănunțită sau de mijloace tehnice ca acum.

Actualele modele de jurnal TV sunt foarte bine puse la punct și au rol esențial în informarea publicului telespectator. Fiecare persoana angrenată în crearea jurnalului TV are un rol esențial. Vom descoperii exact ce rol are fiecare și o să ne dăm seama ca unul fară altul nu pot funcționa cum trebuie.

O să analizăm jurnalul de știri al postului de televiziune Pro Tv dintr-o anumită zi și vom face o comparație cu un altul al unui post de televiziune diferit și anume Antena 1.

În primul capitol vom vedea cu fel de presa se făcea demult și care au fost descoperirile care au revoluționat presa într-un mod sau altul. Vom observa cum rolul mass-media s-a schimbat în funcție de regimul politic de la acea vreme, precum și funcțiile sale. Când a apărut presa audiovizuală în România și formele de finanțare de la acea vreme.

În cel de-a doilea capitol o să definim exact jurnalul TV, vom descoperii ce funcții îndeplinesc oamenii în cadrul unei redacții de știri și care e rolul fiecăruia. Care sunt exact sursele de informare, ce este acela un reporter în stand-up sau câte feluri de jurnal televizat se disting o să descoperim tot pe parcursul aceluiași capitol.

Studiul de caz va conține o comparație a jurnalelor de știri de la doua posturi de televiziune diferite și anume Pro Tv și Antena 1. Vom analiza asemănările și deosebirile între cele două jurnale.

Capitolul I – Istoria Presei

1.1 Funcțiile esențiale ale mass-media

Presa,apărută ca necesitate de informare își manifestă funcția sa esențială: de a informa.Ținta informării fiind aceea de a convinge si uneori de a distra.

Astfel se pune intrebarea,care sunt funcțiile presei: Să informeze,să distreze,să convingă?

Rolurile mass-media s-au modificat in funcție de mediul politic:

regimul autoritar – informarea și diversitatea submineză,deci,presa este cenzurată.

regimul comunist – presa este un slujba propagandei si are rolul de a îndoctrina masele.

„regimul liberal – reglementat de articolul 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului a ONU,adoptată in 1948”.

,,Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și a exprimării;acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară,precum și libertatea de a căuta,de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace,independent de frontierele de stat’’

regimul de ,,responsabilitate socială” – presa este nevoită să răspundă nevoilor tuturor grupurilor.

Mass-media are șase funcții definitorii:

supravegherea mediului înconjurător – cu rol de a răspândire a noilor idei;

A fost denumită ,,a patra putere în stat”.

prezentarea unei imagini despre lume – intrucât contribuie la dezvoltarea conștiinței;

transmiterea culturii – alături de școală,presa are rolul de a asigura corpusul minim de cunoștințe despre lume și viață;

tribună de dezbatere pentru problemele din societate;

promovarea consumului – vehiculând publicitate,presa,informează și impulsionează consumul și concurența;

stimularea distracției – divertismentul este necesar pentru încurajarea emoțiilor,catalizarea afectivă și relaxare;

Toate celelalte funcții pot fi camuflate de imaginea diverstismentului,astfel fiind receptate cu ușurință și plăcere informațiile cele mai diverse.”

1.1.1 Mass-media –,,istoria” unor nume-simbol

Produsul mediatic este creația unor emițători(personae sau trusturi),astfel că, numele unor mari întreprinzători și jurnaliști au devenit simbol pentru istoria mass-media

Charles Auguste Haves a creat prima agenție de presă care-i poartă numele,,Haves”;

Johannes Gutenberg a inventat tiparul cu litere mobile,metalice,isolate în matrițe;

Samuel Morse a creat telegraful optic iar semnalele transmise la distanță poartă numele de ,,codul morse”;

Primul ziar ,,The Spectator” a luat naștere în anul 1711 cu ajutorul lui Richard Steele și Joseph Addison;

Marconi Gugliermo sau ,,părintele radioului” va crea primul telegraf fără fir;

Joseph Pulitzer va fi cel care va crea Facultatea de ziaristică de la Universitatea Columbia,fiind convins că ziaristica,precum căsnicia nu se învată la cursuri.Facultatea își va deschide porțile pentru primii studenți la un an după moartea sa în 1911.Numele său va fi dat premiului annual decernat celor mai remarcabile lucrări de publicistică din S.U.A; (Gabriela Rusu-Păsarin,Prolegomene la o istorie a mass-media,pag 179).

Remarcabila descoperire a lui Johannes Gutenberg din 1438 de la Strasbourg, si anume a tiparului avea să schimbe istoria la acea vreme.

Un precursor a lui Gutenberg , Laurens Janszoo Coster (Olanda) , a folosit caractere mobile în lemn, pentru a imprima la 1420 gramatici latine elementare, numite „Donats”. După aproape un deceniu compune o operă religioasă folosind caractere metalice.

În 1445 la Mayence, Gutenberg își incepe osteneala de tipograf, mai întâi singur, iar apoi din 1452 asociat cu gravorul Peter Schoeffer, realizând împreună pentru Papa Nicolas V, o scrisoare „de indulgență”, compusă cu litere latine.

Susținuți de Johann Faust, cei doi pui în lucru tipărirea Bibliei cu caractere latine, finalizată in 1460.

Însemnătatea descoperirii tiparului este relevată de Marshall McLuhan, în câteva reliefuri peste care nu putem trece:

-inventarea tipografiei a continuat și a extins noua accentuare a vizualului, proprie cunoașterii aplicate, furnizând prima marfă uniform repetabilă, prima bandă rulantă și prima producție de masă.

-o dată cu Gutenberg Europa intră în faza tehnologică a progresului, fază în care schimbarea însăși devine normă arhetipală a vieții sociale.

-tipografia a tins să transforme limbajul într-un mijloc de percepție și exploatare într-un bun de consum transportabil.

-tipografia a extins caracteristicile asupra reglementării și fixării limbajelor.”

Din istoria televiziunii

După ce radioul devine o obișnuință pentru public,invenția lui Marconi a trezit în oameni dorința de ,,a vedea ceea ce se spune”. Acesta a dovedit în 1901 că se poate realiza o transmitere la mare distanță.A câștigat premiul Nobel pentru acest lucru.

Cu toate astea,a fost nevoie de decenii pentru a trece de la spectacolul sonor la cel vizual

Accesul permanent la ,,imaginea lumii” va redefinii timpul și spațiul individual.O racordare vizuală la “lumea ca vis” reprezenta o participare la ritmurile vieții sociale,o tele-participare.

,,Chiar dacă viața socială are o anume ordine a ei,totuși ea se află intr-o continuă mișcare – la scară mare timpul fiind măsurat în Istorie,la scară mică timpul fiind măsurat în ore,iar această mișcare necesită în mare măsură o îmbinare subtilă intre regulat și improvizat,între rigid și flexibil,între repetat și variat.Viața socială se desfășoară undeva între extremele imaginare ale ordinii absolute și ale conflictului absolut haotic și improvizației anarhice.Nici una dintre extreme nu definește complet”

Dorința de a aduce lumea,,acasa” și impulsul de a rămâne captiv în acel univers familiar se puteau împlinii acum prin imaginile reconstituite ale lumii ,,din afară”

Radioul facilitase crearea unui univers imaginative,astfel că spectacolul vizual aducea concretețea,reperul real,recognosciabil si personalizant

Televiziunea se poate definii ca un spațiu virtual marcat de elemente recognosciabile care ajută la mărirea universului știut prin redarea cotidianului la dimensiuni reale.

În 1877 Senlecq încearcă să creeze un sistem de televiziune în mozaic.

În 1880 W.E.Sawer în S.U.A și Maurice Leblanc în Franța enunță principiul secvențial,prin care elementele imaginilor de plecare sunt analizate linie cu linie.

În 1887 K.F. Braun utilizează tubul cu raze catodice și ecranul fluorescent.

În 1900 J.A.Fleming impune atenției specialiștilor tubul cu doi electrozi.El va fi înbunătățit de Lee De Forest care îi va adăuga o grilă amplificatoare de semne electrice.

Paul Nipkon concepe în 1884 discul mobil perforat cu găuri în spirală care va ,,scana” imaginea.Campbell Swinton va produce baleiajul imaginii cu un fasciclu de electroni.

,,Televiziunea mecanică” se va impune în primele decenii ale veacului XX.

Televiziunea Limited,prima televiziune din lume va fi formată cu ajutorul lui John Baird căruia i se va repartiza,de către post office-ul britanic, o frecventa pentru realiyarea emisiunilor experimentale.În 1929 va emite cu o imagine de 30 de linii iar în 1930 va sincroniza sunetul cu imaginea

Împreună cu BBC,Baird va realiza primele programe de televiziune,vor transmite în direct o piesă de teatru de Pirandello și un Derby.

Epoca electromagnetica a televiziunii se apropie de sfârșit astfel că,după Primul Război Mondial, Vladimir Zwortkin,fizician american de origine rusă declară că:,, televiziunea se va impune și va fi electronică”În 1929 va definitiva cinescopul(tubul catodic de recepție) și iconoscopul (tubul analizator al camerei)

În anul 1938 Franța va adopta sistemul electronic cu 455 de linii iar in noiembrie 1936 BBC inaugurează un sistem permanent de televiziune.

Televiziunea impune transmisiunea în direct a evenimentelor cotidiene menite să impresioneze.

Sistemul realizat de Laboratoarele Bell Telephone va permite crearea primului studio mobil care a fost instalat la bordul unui avion ce survola New York-ul.

La Târgul mondial din 1939 a fost transmis in direct discursul perședintelui Roosevelt.Evenimentul a marcat un nou mod de impunere a discursului,de această data televizat.

Dupa 1940 apare și se dezvoltă televiziunea în culori.

.În România televiziunea incepe în data de 31 decembrie 1956 prin transmiterea în direct a Nopții de Revelion.În primii ani se emiteau 21 ore/lună folosindu-se un emițător de 22 KW,standard D.

Din 1959,emisiunile de televiziune românești intră în circuitul internațional,prin schimb pe programe.

Televiziunea se pot clasifica după:

După statut și apartenență:

Guvernamentale

Publice

Private

După zona de acoperire:

Locale

Regionale

Naționale

După organizare:

Independente

Organizate în rețea

După forma de finanțare:

Publice

Comerciale

După conținut:

Generaliste

Specializate

Semiprofitabile

Telespectatorii preferă posturile specializate în transmiterea de:

-știri(CNN,Euro News,BBC)

-sport(Eurosport,CSPAN)

-filme artistice(MTC,MCN,Arts)

-știință( Animal Planet,Discovery)

-emisiuni pentru copii(Cartoon Network)”

1.1.2 Statutul și apartenența

Televiziunea guvernamentală este purtătoarea de cuvânt a guvernului În perioada comunismului ea promova doar politica și ideologia partidului unic.Statutul de televiziune guvernamentală controla toată grila de programe,manipulând opinia publică prin distorsionarea informației pentru protejarea imaginii ,,celui mai iubit fiu al poporului”. În societătile democratice un asemenea tip de televiziune nu rezista pe piața media întrucât numărul mare de televiziuni private ar infirma pozițiile exclusiviste adoptate de televiziunea guvernamentală.Televiziunea publica a evoluat atât în S.U.A cât și in Europa: -la americani televiziunea a fost văzută ca o modalitate de mediatizare a cotidianului,de la forma statală la forma privată -la europeni televiziunea a fost dominată până spre deceniul al optulea,când pe piața media au intrat televiziunile particulare

Trăsăturile sale distincte îi asigură personalizarea în peisajul media:

asigurarea pluralismului,libera exprimare a ideilor și opiniilorl;

prezentarea în mod obiectiv și echidistant a relațiilor socio-economice,politice și culturale;

promovarea valorilor culturale, naționale și universale;

susținerea creației autentice culturale,științifice și a minorităților naționale;

militarea pentru unitatea și independența țării.

Televiziunea publica are în grila de programe,emisiuni despre”Viața partidelor parlamentare”.Ea nu difuzează:mesaje extermiste,atacuri la adresa democrației sau orice lucru care încalcă ordinea constituțională.Televiziunea primește de la bugetul statului fonduri care îi permit dezvoltarea programelor de productie proprie.Ea se focusează pe realizarea emisiunil.or pentru elevi ,studenți,pentru instruire muzicală,teatrală și cinematografică promovând valorile autentice,morale și estetice. În ceea ce privește televiziunea privată,ea reprezintă actualmente procentul majoritar în peisajul televiziunii mondiale.Când monopolul televiziunii publice a fost spart,în Italia au apărut posturile locale particulare.În Marea Britanie coexistenta posturilor publice și private era reglementată prin lege.

Au apărut posturi autonome spaniole ,,Catalania”; ,,Galiția” ; ,,Channel Four” în Franța precum și posturi publice precum BBC 1,BBC 2,ITV și ITC în Anglia.

Grupul Berlusconi în Italia are o audiență,prin cele trei retele ale sale,de aproximativ 49%.În 1985 Uno și Rete Quatro întregesc imperiul televiziunii Berlusconi.Acest grup a gâștigat piața media prin difuzarea de seriale,emisiuni muzicale și sportive,informații dar și divertisment.

Omenirea devine din ce în ce mai dependentă de telecomandă iar televiziunile private au ca prioritate absolută audiența la public.

Dacă televiziunea publică a dorit producerea unor creații televizate proprii,cea privată,din ratiuni financiare și din cauza numărului mic de angajați, s-a axat pe importuri difuzând filme artistice și documentare,programe sportive transmise în direct,spectacole preluate de la alte televiziuni,etc.

Susținerea unui post privat de televiziune reprezintă o sarcină dificilă întrucât cheltuielile pentru licență,dotare tehnică,angajarea de profesioniști și cumpărarea de programe de ultimă oră,sunt o investiție pe o durată de timp destul de lungă ale cărei efecte se remarcă odată cu trecerea timpului.

Postul privat de televiziune poate fi mediul de susținere politică a investitorului precum a fost și în cazul Berlusconi.Oamenii de afaceri au fost convinși încă de la început că publicitatea reprezintă sursa financiară principală a unui post privat de televiziune,de aceea au decis că este cea mai promptă modalitate pentru a-și face ,,imagine” spre a vinde produsele.Reclamele vor deveni prezențe permanente înaintea jurnalelor celor mai importante,iar modalitățile de realizare persuasivă vor fi ,,împrumutate”mai tarziu chiar de emisiunile educative.

1.1.3 Zona de acoperire

Televiziunea a început prin a fi declarată națională,termen ce comportă două accepții:

-ca apartenență,reprezentând o țară și obținând astfel un statut de identificare în concernul televiziunilor în lume;

-ca arie de acoperire a semnalului televizat,ceea ce a însemnat recunoașterea la scară națională a postului,ca fiind al tuturor.

Cu timpul ,televiziunea publică,caracterizată drept natională datorită limbajului televizual de larga accesibilitate,emisiunilor adresate tuturor categoriilor socio-profesionale,pe segmente de vârstă,instrucție și preocupări.

În anii ‘70 în Europa,în fiecare țară existau două posturi de televiziune publice naționale,singura diferență dintre cele două constând în numărul de ore de emisie pe săptămână.

Componenta culturală a constituit preocuparea decidenților pentru formarea gustului estetic sau ,,alfabetizare”

În anii ’50-’60 comparția între televiziunea franceză și cea italiană în privința culturalizării maselor prin metode diferite,este elocventă.

-în Franța sunt ecranizate operele clasicilor

-în Italia,RAI difuzează 20% din programe sub forma emisiunilor de alfabetizare

-un caz special este China care la mijlocul deceniului al optulea dispune de trei posturi și stații ,,locale” întrucât nu putea să acopere aproximativ 40% din populatie.

1.2. Forme de organizare

Televiziunea a fost la începutul istoriei ei unică,naționala și publica dar odata cu apariția televiziunilor private sistemul mass-media s-a divizat în doua sectiuni:

– televiziune independentă;

– televiziuni organizate în rețea.

Televiziunile independente,singulare sunt cele ce emit de la ,,centru” cu programe unitare.Organizarea în rețea s-a impus în momentul diversificării ofertei de programe și apariției posturilor regionale și locale.

Exemplul elocvent este rețeaua ITV din Marea Britanie format din cincisprezece stații.Recunoscute sunt Thames Television la Londra și Granada la Mencester.

În Italia în 1982 existau rețele care concentrau procentul majoritar al audienței televiziunilor particulare.

Grupul Berlusconi a funcționat tot sub forma rețelelor de televiziune,cucerind piața media și determinând publicul țintă să devină fidel în vizionarea programelor.

1.2.1 Forme de finanțare

De la primele experiențe rudimentare realizate de germanii Max Dieckmann și Ernst Ruhmer dar și de francezul Georges Rignoux,s-a constatat necesitatea existenței unor fonduri special destinate pentru cercetarea în domeniu.

Televiziunea în diacronie oferă oferă spectrul dificultății în dezvoltarea tehnică,dificultăți datorate finanțării proceselor de producție.

Publicul a fost foarte receptiv la noul mijloc de comunicare în masă,astfel că în primele decenii ale secolului XX,televiziunea va fi considerată un lux.În Anglia anului 1929,John Baird realizează emisiuni experimentale iar în 1931 vânduse numai 1000 de televizoare .

Un inventator de pe Coasta de Vest a realizat în anul 1927 o primă machetă a televiziunii electronice ,reușind să transmită câteva desene,în special desenul ce ilustrează simbolul dolarului.

Apariția televiziunilor subvenționale de stat va genera dorința oamenilor de a avea televiziune particulară,independentă financiar și politic.Cei ce au crezut în viitorul televiziunii și au cheltuit considerabil pentru dotare tehnică,executarea experimentelor și păstrarea personalului de specialitate au constatat că abia după aproximativ zece ani se obțin beneficii.

Dacă televiziunile publice primesc bani de la bugetul statului ,cele comerciale ,,trăiesc” din sumele provenite din plata spațiilor de publicitate și din banii investitorilor.

Ambele tipuri de televiziuni se confruntă cu dificultăți financiare întrucât televiziunile publice au acceptat târziu să vândă spațiile de publicitate.Societatea Română de Televiziune a încredințat vânzarea de publicitate Societății ARBO,obținând creșterea venitului din aceasă activitate în 2002 cu 12% față de 2000.

BBC este alimentat 90% de produsul redivenței,celelalte procente fiind asigurate din vânzarea revistei și a programelor în străinătate. “

1.2.2 Conținutul grilelor de programe-profilul televiziunilor

Structura ofertei de programe conferă televiziunii profilul personalizant pe piața media.

Televiziuni( sau canale) generaliste – prezintă publicului larg toate tipurile de emisiuni(informative,culturale,de divertisment,dezbatere,anchete,etc)vizând toate domniile vieții sociale.

Televiziunile publice trebuie să întămpine ,prin natura adresabilității lor,orizontul de asteptare al întregii societăți ,privită din mai multe unghiuri.

În România televiziunile generaliste sunt:TVR,PRO TV,Antena 1.

Procesul de audiență este uniform redistribuit pe zona de acoperire a semnalului de emisie și în proporție de aproximativ 40% în cota de piață

Televiziunile semiprofilate au grila de programe axată de 2-3 coordonate.La apariția pe piața media,televiziunile comerciale sunt în general semiprofilate(muzica,știri,filme)întrucat costurile pentru producții proprii sunt prea mari

Televiziunile specializate sunt acele televiziuni care produc și difuzează emisiuni ilustrative pentru un singur domeniu:

-știri:CNN,EuroNews

-sport:Eurosport

-muzică:MTV,Atomic

-filme:HBO,Hallmarc

-știință:Discovery,Național Geografic

Apariția lor în număr mare denotă preferințele publicului pentru domenii atractive.Publicul țintă nu este numerous,dar este stabil,ilustrând o caracteristică a teleparticipării:fidelizarea.

Televiziunile generaliste au simțit nevoia înființării unor canale pentru atragerea publicului stabil.

BBC are doua posturi de televiziune publice:

-BBC1,post generalist,cu o adresabilitate largă,axat pe accesibilitatea mesajului,răspunzând preferințelor tuturor categoriilor de telespectatori;

-BBC2,post semiprofilat,cu programe informative și documentare,vizează un public elitist,cu nivel cultural ridicat și produce programe pe care le vinde în străinătate.

Cele două posturi sunt în complementaritate,nu în concurență.

Este si cazul televiziunii române:

-România 1,canal generalist,cu procentul cel mai mare la audiență,lider pe piață;

-TVR2,canal semiprofilat,cu tentă culturală și de educare;pe frecvențele acestui canal se difuzează și emisiunile televiziunilor regionale;

-TVR Cultural,canal specializat ,cu un rol socio-formativ,de promovare a valorilor culturale și științifice naționale și universal;

-România Internațional,canal generalist,de comunicare cu diaspora și care transmite emisiuni despre comunitățile românești din Bulgaria,Republica Moldova,Ucraina,Iugoslavia

Televiziunea americană a reușit să se impună în plan internațional,să vândă programe specializate și datorită structurii diversificate.Posturile specializate au devenit în timp repere în domeniul abordat:CNN pentru informații,MTV pentru muzică,HBO pentru cinema.

Producțiile americane vor fi vândute televiziunilor din întreaga lume,constatându-se scăderea producțiilor proprii întrucât sunt prea costisitoare.

Televiziunea franceză este catalogată drept televiziunea ,,culturală” întrucât are un sistem mixt,cu șase canale naționale dar și cu un canal privat care tinde la peste 30% audiență.

Configurație inedită are Canalul ,,Arte”, o inițiativă francogermană care este un post binațional și bilingv,specializat cultural.

TV5 este o realizare franceză,valonă,elvețiană,romandă și din Quebec,recepționat în 120 de tări de pe cinci continente.

,,Canal +” este o televiziune cu plată,semiprofilată,care transmite emisiuni sportive,filme si documentare.S-a extins în zece tări,între care Turcia,Chile,Germania,Polonia,Spania, ca și în Africa.Este canalul care a lansat alte 21 de canale specializate în șase țări europene: Planete,Eurosports,Canal J,Cine-Cinemas ș.a.”

1.3 Televiziunea română

Până în 1989 destinul televiziunii române a fost acelasi cu cel al televiziunilor aflate în blocul communist.

Pentru o analiză a fenomenului care a generat tensiuni și resentimente trebuie parcure perioadele decantării valorice și distanțării de abordarea subiectivă.

Analizele care s-au realizat după 1990,acuzau sistemul comunist și atitudinea de aservire a radio-televiziunii române.

În ziua inaugurării pe 31 decembrie 1956 intr-o perioadă depin comunistă era firesc ca televiziunea să fie de esență totalitară însă aceasta s-a declarat națională și a debutat cu un canal guvernamental.

Studioul televiziunii a fost inaugurat în fostele studiouri cinematografice din strada Moliere și emitea 21 ore/lună,folosind un emițător de 22 KW,standard D.

Prima transmisiune în direct a fost cea a unei ,,Nopți de Revelion” care viza triada:spectacol spectaculos,licitând spectaculozitatea- characteristică a discursului televizual.Jurnalele de actualități vor fi realizate de cinematografie iar ulterior vor fi folosite pentru promovarea imaginilor liderilor politici.

Dotarea cu primul car de reportaj TV în 1957 va permite realizarea transmisiunilor externe.Prima stație de recepție fiind amplasată în Casa Scânteii,iar prima transmisie va fi la Concertul lui Yves Montand din Sala Floreasca în februarie 1957

Primul laborator de filme achiziționat în 1958 va permite realizarea primului reportaj,care va ilustra deschiderea anului de învățământ.

În 1968 se va realiza prima înregistrare video pe bandă magnetică.

Noua locație a televiziunii din Calea Dorobanților va permite dezvoltarea sa în planul producției specifice:studiourile specializate(de actualități,pentru înregistrare,de prezentare,grupuri de telecinematografie,înregistrare și montaj) vor oferi cadrul ethnic permanent de realizare a unor producții televizate,care vor fi premiate la festivalurile internaționale.

Din 1972 Canalul 2 al TVR va emite zilnic.

Televiziunea în culori era o certitudine în plan mondial,abia în 1985 sunt consemnate emisiuni în culori în România în sistem PAL,standard DK.

În istoria televiziunii române până la Revoluția din 1989 sunt remarcate doua perioade care pot fi definite drept:

1956-1972 – canal guvernamental,în care influența puterii politice se va manifesta cu precădere în zona informativă.Cenzura știrilor va funcționa în senul înlăturării oricărei informații care nu ar fi convenit puterii.

Cu toate aceste,televiziunea română va face slalom printer ,,croșete” si va realiza diverse emisiuni educative despre valorile culturale românești.

Dramaturgia românească,cinematografia națională,muzica marilor compozitori,creațiile literare și plastice ale românilor despre care,uneori s-a vorbit întâi în străinătate și abia apoi în România,au fost promovate cu un real succes în țară și peste hotare.Cultura românească din această perioadă cunoaște momente-reper,festivalurile naționale devin cadru de manifestare a talentelor din întreaga lume:Festivalul ,,George Enescu” , Festivalul de muzică ușoară ,,Cerbul de Aur”.

,,Ieșirea în lume” s-a produs numai datorită profesionalismului oamenilor din televiziunea română,realizatori,operatori,scenariști,regizori.

În anii ’60 –’70 producțiile românești de televiziune participă la festivaluri și concursuri internaționale de anvergură: Monte Carlo(Monaco),Dublin(Irlanda),New York(S.U.A),Roma,Milano(Italia),Adelaide(Australia),Paris(Franța),etc.Televiziunii române i se va acorda Premiul Japonia și Premiul UNESCO.

Prima producție realizată în context internațional a fost filmul muzical din 1966 ,,Omul și camera” o poveste muzicală,cu umor și fantezie.I s-a decernat Premiul I la ,,Festivalul Internațional al Filmelor pentru Televiziune” de la Cairo.

Pentru aceeași producție,Valeriu Lazarov a primit Premiul și Trofeul de regie pentru opera cea mai originală la ,,Festivalul Internațional de Televiziune de la Praga”din 1966 iar anul următor ,,Omul și camera” a primit Premiul criticii internaționale și mențiunea specială a juriului la ,,Festivalul Internațional de Televiziune de la Monte Carlo”.

Documentarul artistic ,,Dialog despre bătrânețe” a fost distins cu Mențiune Specială la ,,Festivalul Internațional de Televiziune de la Monte Carlo” din 1964.

Eseul folkloric despre semnificația cercului ,,Armonii și ritmuri milenare’’ i-a fost decernat Premiul I și ,,Harpa de aur’’ la ,,Festivalul Internațional de Filme pentru Televiziune de la Dublin” din 1968

,,Brâncuși sau școala de a privi” este un documentar artistic,copruduc’ie TVR – ORTF (Franța) –AFC(Belgia) distins cu Medalia de Argint la ,,Festivalul Internațional al Filmelor Documentare TV’’ din New York 1972 ”

1972 – 1989 – canal guvernamental într-un regim totalitar.

Prezentarea ,,Tezelor din iulie” în 1971 va însemna începerea unei perioade de austeritate,cenzură dusă la extrem,restrângerea ariei de creativitate pentru asigurarea supravegherii informației.Era necesară această atitudine din partea regimului puterii pentru a nu fi ilustrată viața grea a populației:restricții la energie termincă și electrică,alimente pe ,,cartelă”, lipsa informației culturale.

Televiziunea română ajunsese să emită doar două ore seara,preponderente fiind emisiunile care ilustrau ,,izbânda socialismului’’ ,o formă aberantă de mediatizare a vieții sociale și culturale.

Cu toate aceste televiziunea română și-a menținut statutul în competițiile internaționale.

Primul film color prelucrat în laboratoarele Televiziunii Române s-a numit ,,România,țara mea’’ și a primit Diploma de Onoare la Festivalul Internațional ,,Săptămâna filmului documentar și de scurt metraj pentru cinema și televiziune’’ de la Leipzig din 1974.

Efectele speciale concepute de Dan Bistrițeanu și folosite in filmul experimental ,,Ziua Culorilor’’ au convins juriul Concursului Internațional de Tehnica a Filmului -UNIATEC de la Paris din anul 1978.Acesta a primit brevet de inventator.

Rolul important al televiziunii în viața națiunii a fost evidențiat încă o data în momentul declanșării Revoluției din decembrie 1989.O revoluție ,,în direct’’ era o noutate în plan internațional.Din nou profesionalismul realizatorilor,operatorilor a atins cota maximă de audiență în plan internațional.

În 1990 s-a înființat Studioul TVR Cluj,în 1991 Studioul TVR Iași,în 1994 Studioul TVR Timișoara și în 1998 Studioul TVR Craiova

Acestea sunt unități funcționale autonome.Articolul 32 din Legea privind organizarea și funcționarea SRTV precizează ,,Studiourilor teritoriale li se atribuie frecvențe cu acoperire zonală,în condițiile legii’’

Ceea ce în peisajul televiziunilor europene se întâmplase cu decenii în urmă(acoperire zonală),funcționa și în România. “

Capitolul II

2.1 Știrea de televiziune și jurnalul televizat

Pe lângă unele aspecte clasice în structura jurnalului televizat cum ar fi serializarea știrilor sau modul cum acestea sunt prezentate, Fiske și Hartley au și ei propria lor părere cu privire la cum ar trebui să fie un jurnal televizat în perioada modernă. Aceștia susțin că unui jurnal televizat nu trebuie să îi lipsească caracterul spectacular, deoarece pe așa ceva s-a pus baza în perioada de televiziune postmodernă.”

O parte însemnată a publicului telespectator din România iși amintește cu siguranță de apariția în 2004, la jurnalul din prime time, al postului Pro Tv, cum reporterul Septimiu Sărățeanu apărea călare pe un armăsar pur-sânge avâand la dispoziție un întreg arsenal de recuzită medievală. Respectiva știre făcea referire la comemorarea a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare. Principala calitate a unei informații, care atrage în mod normal atenția știriștilor de televiziune, este ca aceasta să facă referire la evenimente care interesează un număr cât mai mare de persoane. Principalele criterii de selecție a știrii de televiziune sunt: proximitatea, importanța evenimentului, personalitățile implicate, conflictul, senzaționalul, consecințele și interesul uman. Știrea de televiziune este o relatare audio-vizuală a unor evenimente sau fapte, petrecute recent și care interesează un public cât mai larg. Cele 6 întrebări fără de care o știre nu poate numi o știre completă sunt: „cine”, „ce”, „cand”, „unde”, „cum”, „de ce”.

Știrile sunt de mai multe feluri și ele se clasifică astfel :

1. După conținut: politice, medicale, culturale, sociale, sportive, ecologice, etc.

2. După gradul de interes:

– hard news – acestea fiind știri cu un puternic impact, de scurtă durată, dar cu un grad mare de spectaculozitate

– soft news – relatări care nu privesc schimbări majore ci doar fac referire la diverse fapte.

3. După criteriul duratei lor:

-flash-uri;

-știrile cu durata medie (30 de secunde – 2 minute);

-știrile ample (peste 2 minute, dar nu mai mult de 4);

4. După momentul difuzării știrii și momentul producerii evenimentului:

– știri in curs;

– știri anticipatoare;

– știri post factum;

5. În funcție dintre relația dintre imagine și comentariu:

– imagine comentată;

– comentariu ilustrat cu imagini generice;

– comentariu cu imagini aleatorii;”

2.1.1 Funcțiile socio – culturale ale mass media

Nimeni nu poate contesta faptul că presa răspunde unor nevoi și aspirații, clare sau difuze, ale indivizilor si colectivităților, fiind modelată astfel de solicitările sau de așteptările acestora și că simultan exercită o seamă de influențe asurpra vieții sociale, modificând acțiunile indivizilor și grupurilor. Pornind de la aceste constatări jurnaliștii, oamenii politici, legiuitorii au căutat să vadă ce loc ocupă mass-media în viața socială și diferitele instituții. Relația dintre mass-media și societate se poate pune în termeni de consecințe globale (funcțiile presei), de influențe precise (efectele presei) sau de misiuni generale atribuite acestor sisteme (rolurile presei). Astfel, expresia „funcția de informare a presei” poate fi tradusa prin trei sintagme diferite: a. Drept urmare a activității presei, publicul este informat – funcție b. Presa are funcția de a informa publicul – rol c. Prin informațiile pe care le distibuie, pre influențează gândirea și comportamentul publicului – efect

2.1.2 Funcția de informare

Se referă la nevoia indivizilor și grupurilor de a controla mediul înconjurător: oamenii evaluează pe baza informațiilor pe care le primesc prin mass-media, importanța evenimentelor ce ar putea să-i afecteze în mod direct, anticipează unele tendințe ale vieții economice, sociale sau politice si iau în cunoștință de cauză anumite decizii. Din fluxul mesajelor ce pătrund zilnic în casele noastre, doar o parte oferă informații de imediată utilitate (starea vremii, situația prețurilor). O altă parte se refera la fapte și procese mai puțin legate de mediul nostru imediat: știre privitoare la o lovitură de stat dintr-o țară aflată la mii de kilometri depărtare, la moartea unui mare scriitor al unei zone lingvistice inaccesibile, la descoperirea unei planete, acestea nu ne influențează viața zilnicp și nu ne oferă puncte de sprijin pentru deciziile cotidiene. În schimb aceste informații formează un repertoriu specific și contribuie la crearea concepției depsre lume pe care se întemeiază toate deciziile cotidiene ale indivizilor.

Informații generale.

Adunate în adâncul memoriei, acestea ofera un capital informațional, care poate fi oricând reactualizat, pentru evaluarea unui eveniment și pentru stabilirea unei strategii. Complexitatea fenomenelor din societatea modernă solicită un bagaj de cunoștințe din ce în ce mai bogat și mai subtil. Un număr din ce în ce mai mare de oameni, grupuri și chiar colectivități enorme depind de mass-media pentru a stăpâni, înțelege și judeca lumea înconjurătoare. În urma exploziei mass-media, oamnii depind tot mai mult de informațiile distribuite de acestea. Presa oferă o anumită versiune asupra realului, o imagine mediatică a evenimentelor, a oamenilor și a conjucturilor socio-istorice. Beneficiind de o cantitate uriașă de informații, ajungând astfel la o stare de sațietate informațională, omul modern poate deveni apatic, poate renunța la simțul critic și la abordarea activă a informațiilor.”

Informațiile instrumentale.

Cititorii nu deplângeau atât absența informațiilor generale, cât și pe aceea a datelor referitoare la programele cinematografice și teatrelor, la transportul urban, la starea vremii, la cotațiile bursiere. Aceste rubrici reprezintă o zonă prioritară de interes pentru public. În prezent, o seamă de produse mass-media au în centrul lor ditribuirea de informații instrumentale.

Informația de prevenire.

Mesajele presei nu reprezintă numai ceea ce s-a petrecut deja (orientare retrospectivă) ci și ceea ce s-ar putea întâmpla (viziune prospectivă). Mass-media distribuie frecvent informații vizând pregătirea publicului pentru confruntarea cu o serie de evenimente neașteptate și nedorite:

Catastrofe natural: furtuni, cutremure, erupții vulcanice, incendii.

Accidente: explozii, deraieri de trenuri sau drame rutiere, emanații radio active, infestarea apei sau alte forme de poluare

Crize: greve, falimente, remanieri ori căderi de guvernare, scandaluri politice ori financiare, amenințări militare, acte de terorism.

Informațiile de prevenire ar trebui să permită mobilizarea colectivității și evitarea sau măcar limitarea daunelor: anunțați din timp, în cunoștință de cauză, oamenii ar trebui să-și schimbe comportamentul, să ia măsuri de protecție, să evite unele activități și să se concetreze asupra altora. Prin funcția de prevenire, mass-media își confirmă statutul de instrument al democratizării vieții sociale. În contact cu informațiile de prevenire oferite de mass-media, colectivitățile și indivizii nu adoptă întotdeauna comportamentul rațional scontat:

De multe ori datele furnizate de presă nu sunt luate în serios sau sunt minimalizate. Un caz tipic în acest sens este cel petrecut în 1979 în statul Texas. Deși mass-media a anunțat cu insistență apropierea unei tornade, numeroși motocicliști au ieșit pe șosele, ignorâand apelurile specialiștilor.

În alte cazuri, aceste informații produc o reacție opusă celei scontate: ele sunt exagerate, deformate, amplificate paroxistic. Drept urmare, în loc să genereze strategii și acțiuni raționale de combatere a evenimentului respectiv, ele declanșează o reacție de panică.

2.1.3 Funcția de interpretare.

Textele jurnalistice oferă atât datele concrete, cât ăi înțelesul ce poate fi atribuit evenimentelor sau stărilor prezentate. Așadar, o dată cu faptele, ele oferă și o interpretare a acestora. Prima formă de interpretare constă în chiar decizia de a face publică (sau de a ignora) o anumită informație. Simplu gest de a selecta un număr limitat de știri și materiale implică atât o judecată de valoare, cât și un proces de interpretare a realului în funcție de un ansamblu de norme, reprezentări, simboluri, principii. După acest prim filtru urmează o altă treaptă de interpretare – stabilirea priorităților. Astfel, în fiecare zi, un grup restrâns de oameni stabilește o ierarhie a evenimentelor. Oamenii simt nevoia ca lumea care îi înconjoară să le fie prezentată în mod ordonat și coerent, după o anumită ierarhie, astfel încât să poată lua mai ușor deciziile inerente existenței de zi cu zi. Presa mondenă s-a construit pe baza unei convenții, considerată de mulți cercetători și jurnaliști o regulă de aur a jurnalisticii: separarea evenimentelor de opiniile personale. Faptele pot fi însoțite de opinii și comentarii care implică personalitatea jurnalistului, cu condiția ca acesta să nu distorsioneze prezentarea țntâmplărilor prin formulări subiective sau rău intenționate. Interpretarea se concretizează și în forme proprii de exprimare, în genuri jurnalistice bine determinate. Editorialul prezintă poziția ziarului într-o anumită problemă. Editorialele permit confruntarea unor puncte de vedere diverse și contribuie la adâncirea dezbaterilor de interes public. Prin editoriale, oamenii au acces la poziția unei grupări de presă, putând astfel înțelege mai bine fenomenele pe care le înfruntă sau ideile, programele pentru care trebuie să opteze prin vot. Comentariul reprezintă un punct de vedere personal, ce implică exclusiv opiniile și răspunderea autorului autorupui său. Cel mai adesea, el este rezervat unor personalități. Comentariul poate fi subiectiv, polemic și chiar partizan: el nu rezolvă o problemă, ci reprezintă unul din multiplele puncte de vedere care definesc o anumită problematică. Sub incidența fucției de interpretare intră și alte genuri ale mass-media, care exprimă direct sau indirect anumite opinii: este vorba de cronică, pamflet,caricatură, de emisiunile documentare, de sintezele referitoare la evoluția unor evenimente.”

2.1.4 Funcția de „legătură”.

În fiecare seară timp de o jumatate de ora, jurnalul de actualități de la televiziune trece în revistă cele mai importante evenimente ale zilei. Consumând produsele mass-media, milioane de oameni se găsesc legați prin nenumărate fire nevăzute, fiind expuși constant acelorași mesaje, ei ajung să împărtășească aceleași valori culturale, să posede cunoștințe asemănătoare, să gândească prin informații, idei, povești și simboluri analoage. Oferind informații comune, idei comune și implicit subiecte comune de dialog, mass-media leagă oameni depărtați și diferiți într-un fel de comunicare care nu mai este bazată pe proximitatea spațială, națională, religioasă ori culturală, ci pur și simplu pe aceea informațională. Datoriă presei, oamenii descoperă că împărtășesc aceleași valori, că se pot mobiliza pentru aceleași scopuri, într-un cuvânt că fac sau pot face parte dintr-o comunitate umană de dimensiuni infinit mai complexe decât acelea ale comunității în care își desfășoară viața și activitatea de zi cu zi. În acest sens, mulți cercetători consideră că cea mai importantă funcție a mass-media este aceea de a crea un pubic, adică un ansamblu de oameni care împărtășesc însă aceeași precocupare de a fi în contact cu mass-media și, prin aceasta, cu alte milioane de oameni. În numeroase situații, diferiți oameni, care nu se cunosc și care se află, din țntâmplare, împreuna, constată că pot iniția un dialog, deoarece au un punct de referință comun: o misiune sau un film TV, un program de radio, un articol sau o revistă. Evident, părerile lor pot fi diferite, dar termenul de plecare este același – un produs al mass-media.”

2.1.5 Funcția de culturalizare.

O data cu apariția și creșterea ponderii mass-media, o mare parte a activităților de transmitere a valorilor și modelelor culturale, de formare a gândirii și a comportamentului au fost preluate de mesajele presei. În present, prin conținuturile distribuite de mass-media circulă și se fixează normele de comporament general acceptate, altfel spus “convențiile tacite” ale unei societăți. Presa răspunde astfel nevoii indivizilor și a comunității de perpetuare a valorilor comune și de identificare cu acele modele pe care o comunitate le consideră a fi „repere de acțiune”. Transmiterea valorilor prin intermediul mass-media contribuie la realizarea stabilității sociale și la menținerea în timp a stucturilor culturale. Promovând diferite modele de comportament, presa oferă un set de roluri sociale și un vocabular simbolic, confruntat cu aceste mesaje, ce răspund astfel nevoilor sale de modele și de termeni de referință, publicul are posibilitatea să aleagă sau să respingă, să modifice sau să negocieze, să dezbată și să reașeze rolurile și valorile comune.

2.1.6 Funcția de divertisment.

În societatea modernă, pe măsură ce categorii tot mai largi ale populației au început să folosească mass-media ca principal furnizor de bunuri destinate ocupării timpului liber, mass-media a ajuns să fie instituția care vinde divertisment (alături de informații) la costurile cele mai reduse în raport cu teatrul, turismul, arta sau sportul. Consumul de divertisment nu răspunde numai dorinței de relaxare și refacere, după oboseala unei zile de activitate. Din altă perspectivă, el satisface și nevoia omului de a scăpa de sub presiunea cotidianului, de a evada și de a găsi refugiul într-o lume imaginară. În ultimele decenii, resursele remarcabile ale mass-media, de a oferi un răspuns adecvat nevoilor umane de relaxare și evadare au condus la amplificarea aceste funcții în detrimentul celei de informare sau de transmitere a valorilor culturale fundamentale. Această realitate a generat numeroase studii și reacții critice. Totuși, rațiunile comerciale au determinat privilegierea produselor orientate spre distracție și evaziune, în defavoarea altora care vizează educarea, informarea ori socializarea.”

2.2 Știrea de televiziune. Definiții și structură.

Pentru a putea întelege cum funcționează un buletin de știri, un text live, munca unui editor sau producător trebuie să definim știrea, cum este ea alcătuită. De asemenea, trebuie să explicăm pe înțelesul tuturor și ce este televiziunea. La modul general, știrea are mai multe definiții indiferent de mijlocul prin care ea se transmite. Cristian Florin Popescu, în cartea sa, Manual de Jurnalism, oferă mai multe definiții printre care amintim: „ Știrea este lucrul pe care îl aflu azi, și pe care ieri nu-l știam” , autorul făcând referire la proximitatea temportală a unei informații televizate pentru că „știrea este ceea ce jurnaliștii decid că este o știre”, adică mass-media este factorul care produce știri prin oamenii săi, jurnaliștii.

Știrea este percepută și definită diferit în audiovizual pentru că deseori conteză cine produce informația. De aceea, modul de alcătuire a unei știri în audiovizual este diferit. Așadar în televiziune știrea este „un material succint, alcătuit din imagine și sunet, despre un subiect de actualitate, ce interesează un mare număr de persoane, transmis de un canal de televiziune sau postat pe un site. Știrea răspunde la cele șase bine cunoscute întrebări: cine?, ce?, când?, unde?, de ce? și cuprinde toate informațiile necesare pentru a înțelege în mod concret despre ce este vorba.”

Atunci când vorbim despre știrea transmisă de către reporter de la fața locului, situația este ușor diferită. Spre exemplu reporterul de live, nu relatează toată știrea în fața camerei ci aduce detalii sau completează capul video al prezentatorului. Mai înainte de toate, trebuie să trecem în revistă metodele de prezentare a știrii în audiovizual prin care se prezintă informațiile ce au legătura cu diverse subiecte. Astfel avem materialul video, text citit de prezentator în direct, relatare făcută de reporter, interviu cu un expert, spre exemplu, cu un analist și nu în ultimul rând avem transmisie în direct la un eveniment unde crainicul prezintă știrea și dă legătura unui reporter aflat pe teren sau intră în legătură telefonică cu el. Prezentatorul în acest caz dă legătura pentru o transmisie în direct de la un eveniment. Un exemplu pe care Lucian Ionică îl dă este atunci când se anuntă o declarație importantă a unei persoane publice, precum președintele țării, prin-ministru etc. În unele cazuri aceste evenimente se stabilesc cu ceva timp înainte astfel încât să aibă loc chiar în timpul buletinelor de știri pentru a putea fi transmise unui public mai larg. Aceste forme ale audiovizualului țin foarte mult de natura subiectului. Prin urmare ele se pot combina în diferite variante mai complexe cum ar fi: „crainic+reporter pe teren+material+interviu pe teren, în direct.” Reporterul care transmite o știre trebuie să țină mereu cont de faptul că el este intermediarul dintre realitate și public. Așadar, știrea trebuie să fie cât mai concisă, astfel încât telespectatorul să nu se plictiseasă atunci când se uită la un buletin de știri. În audiovizual există regula celor trei secunde, ceea ce înseamnă că, dacă telespectatorului nu-i atragi atenția în primele trei secunde, el va schimba postul. Așa că, orice detaliu contează pentru telespectator, fie că se uită la ținută, fie că îi place subiectul sau modul în care reporterul prezintă știrea, toate duc la îmbunătățirea calității postului de televiziune.

O altă abordare a știrii de televiziune este promptitudinea sau exclusivitatea unui subiect. Dacă subiectul este de impact major, obiectivul oricărei instituții este să fie prima care transmite informația. Există totuși și riscuri pe care trebuie să ți le asumi atunci când iei o decizie de moment și îți dorești exclusivitate. Actanții comunicării pot să ascundă adevărul sub pretextul exagerării unor fapte pentru a atrage publicul. Din acest motiv, producătorii trebuie să fie atenți la ceea ce se difuzează și trebuie mereu să verifice informația primită de către reporter. Chiar dacă timpul nu este suficient și se pierde exclusivitatea, este de preferat ca mesajul să fie clar și concis și nu fals sau parțial adevărat. Știrea este importantă dacă este adevărată. De asemenea, în ceea ce privește verificarea ei, uneori, „sursele de informații nu sunt de cea mai mare încredere și, de multe ori, nu există alte mijloace de verificare. Uneori, sursele nu pot fi verificare, din cauza naturii informației (informații despre armată sau despre corupția unui funcționar), fie suportă un grad înalt de risc (cazul informațiilor frunizate de surse din serviciile secretre)”. Prin urmare, știrea de televiziune poate fi definită diferit, în funcție de natura și modul ei de difuzare.

2.2.1 Structura știrii de televiziune

O știre este formată din 3 corpuri: lead, corpul știrii si finalul. Lead-ul este textul de prezentare al știrii citit de către prezentatorul jurnalului televizat de pe prompter. Are o durată cuprinsă între 5 și 15 secunde. Funcțiile lead-ului: -de captare a atenției telespectatorului pentru subiectul ce urmează a fi relatat; -instaurează registrul de abordare și unghiul din care va fi tratat subiectul știrii; -ne propune o ușoară localizare în context a evenimentului; -completează știrea cu informații de ultimă oră, apărute după finalizarea materialului. Prima din cele 4 funcții ale lead-ului prezentate mai sus este una esențială, urmatoarele 3 putând să rămână opționale. Lead-urile sunt și ele de mai multe feluri și se clasifică astfel:

-lead-uri narative;

-lead-uri prin contrast;

-lead-uri explorative;

-lead-uri rezumative;”

Erori de evitat în conceperea lead-ului:

-reluarea, cu aceleași cuvinte, a informației din lead în cuprinsul știrii;

-nu este recomandabil răspunsul la întrebarea “cine” ? să figureze în lansarea știrii de televiziune;

-în audiovizual, funcția unei personae precedă numele, iar în situația în care se citează o sursă, aceasta din urmă precede informația care îi este atribuită;

-cifrele se plasează tot timpul la finalul lead-ului;

-lead-ul trebuie sa conțină foarte rar precizarea datei;

-cauza unui eveniment nu trebuie să apară niciodată în lansarea unei știri de televiziune.”

Patru modele de structurare a informației în știrea de televiziune

Modelul linear:

–reprezintă structura clasică a știrii de televiziune introducere, cuprins și încheiere. Introducerea continuă și completează lead-ul, încercând să mențină atenția telespectatorului. Cuprinsul este echivalentul momentului desfășurării acțiunii din literatură. Finalul încheie în mod concluziv subiectul abordat. Modelul situației conflictuale

–este reprezentativ pentru subiectele care fac referire la un conflict de amploare. Și aici se disting mai multe etape:

–captarea interesului telespectatorului cu ajutorul primei propoziții din comentariu și a primei imagini din materialul video afrent știrii;

–descrierea naturii conflictului;

–prezentarea poziției fiecărei părți aflate în conflict;

–punctul culminant;

–finalul;

Modelul unității dramatice – această metodă include tratarea evenimentului în funcție de abordarea a trei momente:

–punctul culminant – ne descrie chestiunea determinantă pentru ceea ce a urmat;

–cauza – ne descrie în ce împrejurimi s-a întâmplat evenimentul, cautând răspuns la întrebarea “de ce ?”;

-efectul – prezintă contextul și consecințele imediate ale evenimentului relatat.

“WHAT” formula – este o structură care lansează o interogație cu fiecare inițială a pronumelui.

„W” – („What has happened ?”) „Ce s-a întâmplat ?” Sunt trecute în revistă principalele secvențe ale evenimentului.

„H” – („How did it happen ?”) „Cum s-a întâmplat ?” E prezentat contextul evenimentului.

„A” – („Amplify the introduction”) Se detaliază ce s-a întâmplat.

„T” – („Tie up loose ends”) Enunță consecințele evenimentului laolaltă cu detaliile referitoare la context.”

Lead-out-ul

Este un text atașat după știre, este citit de pe prompter de către prezentatorul din studio, la încheierea difuzării imaginilor filmate. Prin acest artificiu prezentatorul face trecerea succint, către următorul subiect, în alte cazuri lead-out-ul este redat de către reporter în timpul stand up-ului.

2.2.2 Reporterul în stand-up

Un jurnalist de televiziune, aflat pe teren, care relatează în picioare, în fața camerei de luat vederi este un jurnalist care realizează un stand-up. Stand-up-ul se realizează astfel:

–ca relatare exclusiv verbală, cu prezența reporterului în cadru;

–ca relatare verbală a reporterului, exemplificată cu imagini. Producătorii de jurnale tv consideră că o relatare de la fapta locului dă un plus de credibilitate știrii.

Realizatorii buletinelor de știri știu că un stand-ul poate salva absența unor imagini. În funcție de amploarea evenimentului, intervenția în direct a reporterului în stand-up este scurtă (maximum doua minute) și este concepută ca un dialog a reporterului cu prezentatorul din platou. În mod normal stand-up-ul se închie cu o formulă ce cuprinde numele jurnalistului care a relatat, numele postului de televiziune și a emisiunii gazdă, precum și locul de unde s-a transmis. Situarea reporterului se face de obicei în prim plan mediu sau mai rar în prim-plan. Încadrarea central a reporterului, îi atribuie acestuia autoritate. Reporterul trebuie să fie unul foarte bine pregătit și trebuie să aibă capacitatea de a vorbi liber și în ritm constant în timp ce privește în vizorul camerei de luat vederi, pentru a da senzația unui contact neîntrerupt cu telespectatorul. Intrarea reporterului în stand-ul se face direct prin tăietură de montaj, prin panoramare sau prin încadrarea într-o fereastră decupată alături de imaginea prezentatorului aflat în studio. Cea din urmă fiind cea mai des întâlnită metodă de stand-up, fiind una și din cele mai moderne și interactive.”

2.2.3 Elaborarea știrii de televiziune

Sursele de informații Un jurnalist poate căuta informații de la mai multe surse. -prima și cea mai frecventată în ultima vreme este internetul;

–căutarea pe internet a unor informații despre un eveniment, trebuie să fie dublată și de alte surse mass

–media, presa scrisă, posturi de radio;

–informarea prin propriii reporteri prezenți la eveniment;

–agenții de presă;

–surse apropiate ale redacției de presă (colaboratori permanenți, corespondeți din teritoriu);

–cronia evenimentelor anunțate (invitații la colocvii, vernisaje, lansări de carte).

Verificarea informațiilor se face din cel puțin trei surse. Astfel jurnalistul este scutit de orice omisiune sau de o inexactitate, lucruri care se întâmplă des într-un domeniu ca acesta.

Sursele vizuale

Orice redacție trebuie să aibă la îndemână permanent următoarele surse de știri:

–materiale filmate de propriile echipe trimise pe teren;

–arhiva studiourilor;

–imagini din portofoliul diferitelor foruri și instituții publice;

–surse particulare (martori aflați la fața locului);

–imagini furnizate de agenții de presă.”

2.3 Echipa de știri pe teren

O echipă care se deplasează pe teren pentr a fi completă are nevoie de următorii membrii: șofer, electrician, sunetist, operator și reporter. Componența echipei variază în funcție de bugetul postului de televiziune, dar și de amploarea evenimentului. În funcție de acesta din urmă, se poate recurge la varianta extinsă a echipei trimise pe teren, dar numai în situații exceptionale. Coordonatorul permanent al acestei echipe este reporterul, acesta trebuie să mențina o bună relației între membrii grupului. Să dovedească aceste calități, jurnalistul nu trebuie să scape din vedere unele exigențe ale profesiei:

–să-și facă zilnic revista presei;

–să ramână permanent în contact cu personalitățile din aria de interes, la care să poată apela oricând; –să fie la curent cu evoluția socială, politică și culturală din proximitatea sa;

–să fie foarte atent atunci când se deplasează cu echipa pe teren si să verifice locul, ora si durata desfășurării evenimentului;

–să fie în dialog permanent cu operatorul;

–să se asigure la fiecare filmare, că raportul optim de 1 la 3 a fost respectat (la o știre finită de 1 minut, echipa să se întoacă în redacție cu minim 3 minute filmate pe bandă);

–să nu lipsească planurile de ascultare și captare a ambianței naturale.”

2.3.1 Jurnalul televizat

Jurnalul televizat are două forme forme deja consacrate: jurnalul cu prezentator/prezentatori și jurnalul cu imagini. Cel de-am doilea reprezinta o sinteză a unei ediții mai ample, în timp ce primul, jurnalul cu prezentator/prezentatori este o formă tipică de captare a atenției telespectatorului. Indiferent de ce fel de jurnal este vorba, producătorul este direct răspunzător de conținutul buletinului audiovizual. Tot producătorul, alături de alți specialiști din redacția de știri stabilește cadrul, scenografia, grafica platoului, proporția corectă între materialele înregistrate, știrile off, transmisiile în direct și dialogurile din studio.

Funcția de agendă

Indiferent de format, un jurnal televizat prezintă telespectatorului o funcție de agendă al evenimentelor unei zile. De aceea ierarhizarea subiectelor din cadrul unui jurnal televizat este o tactică importantă.

Un top al ierarhizării subiectelor în cadrul unui jurnal televizat ar fi:

1. Știri privind siguranța telespectatorului (epidemii, inundații);

2. Anticipări ale unor evenimente cu repercusiuni rapide în viața cotidiană;

3. Informații din domenii specializate;

4. Relatări despre evenimente importante, vehiculate în sistemul mass-media concurenția, pentru obținerea unui ratind performant;

5. Știri fără referire la viața majorității, dar cu un grand înalt de interes uman (divorțul unui star);

6. Informații privind desfășurarea normală a unei activități;

7. Știri de divertisment.”

Teoreticianul francez Guy Croussy consideră că se pot delimita trei modalități de tratare a informației pe percursul unui televizat clasic:

–informație brută – știre video (prezentatorul anunță evenimentul aflat în derulare, accentuâand elementele importante ale știrii)

–informație ilustrată cu imagini provenite din surse diverse, plus comentariu din off

–informației elaborată prin modalități multiple (imagine, grafică computerizată, comentariu din off, etc).”

După modul cum sunt combinate sursele video cu cele audio, un jurnal Tv ne propune șapte modalități de succesiune a subiectelor:

–video-prezentator urmat de înregistrare Beta;

–video-prezentator plus direct plus Beta;

–video-prezentator și invitat în platou;

–video-prezentator;

–video-prezentator plus voice-over prezentator;

–video-prezentator plus reporter, în direct, plus Beta plus direct;

–Beta plus Beta, despărțite de un scurt gingle.

Se disting cinci tipuri de jurnal:

1. Jurnalul linear – este caracterizat prin durata egală a secvențelor (nu mai mult de 50 de secunde). 2. Jurnalul în crescendo – este un profil ascendent, structurat pe principiul acroșeului, debutează cu secvențe scurte, pentru a atrage telespectatorului spre partea mediană si finală, unde se găsesc secvențele “de rezistență”, mai lungi ca durată și dezvoltate sub aspectul conținutului.

3. Jurnalul în descrescendo – este un profil precum cel al presei scrise: debutează cu un dosar de fond, amplu și coboară gradual, până la reportaje scurte, subiecte anecdotice și flash-uri.

4. Jurnalul „cu cocoașă” (în arc) – este un profil în care aproape toate secvențele sunt ample ca durată și conținut.

5. Jurnalul în crevasă – este profilul încadrat de două secvențe ample, egale ca durată, între acestea conturându-se o” pauză de respirație”, structurată în două tranșe: așa-zise reportaje complete, de maximă actualitate, urmate de subiecte economice, culturale și sportive.

2.3.2 Job description

Producător executiv

–preia atribuțiile producătorului în lipsa acestuia;

–acoperă zona activităților organizatorice, dar are și competențe editoriale; -lucrează zilnic între orele 10 – 18;

–participă la ședința de sumar din fiecare zi, la ora 10 și urmărește îndeplinirea celor hotărâte; -atunci când este cazu ține locul unuia dintre editorii coordonatori;

–colectează informațiile referitoare la evenimentele propriu-zise, le selectează și le ordonează în planul de filmare, împreună cu editorul coordonator din ziua respectivă;

–asigură comunicarea internă – planificarea activității de producție, planificarea activității colectivului; -comunicarea externă;

–planifică activitatea reporterilor pe zile și activități;

–planifică inclusiv lucrul în tură al „reporterilor asistenți”, ajutoarele editorului coordonator și stabilește orele între care aceștia își desfășoară activitatea;

–ține evidența activității membrilor redacției – prezența reală, zile libere și concediu de odihnă, ore suplimentare, materiale realizate, aspecte calitative;

–verifică modul de completare a bazei de date externe – persoane, organizații din zona culturală, adrese, elemente de contact;

–urmărește modul în care Secretariatul execută clasarea sumarelor și a desfășurătorului edițiilor din Jurnalul Cultural și gestionarea Arhivei de Imagini.

„Mintea limpede”

–acoperă zona activităților creative

–participă la ședința de sumar, propune materiale pentru jurnale, participă la elaborarea textelor video, pa paginarea jurnalului, dă viză pe text, impune modificări de natură calitativă pentru diverse materiale, aduce completări de informații;

–este o component foarte importantă de comunicare internă cu toți membrii redacției;

–asigură comunicarea cu realizatorii externi care produc material pentru Jurnalul Cultural;

–lucrează zilnic în intervalul 10 – 18;

–înlocuiește editorii coordonatori atunci când este cazul.

Editorii coordonatori

–lucreză în regimul actual de ture, de la 10 la 22, săptămâna 1 – luni, miercuri, vineri, sâmbătă și duminică (5 zile), săptămâna 2 – marți și joi (2 zile);

–au responsabilitatea și puterea de decizie deplină pentru organizarea activității în tura lor de editare;

–participă la ședința de sumar, în funcție de tură;

–acoperă aceleași activități ca și până acum, plus cele derivate din ședința de sumar;

–alcătuiesc sumarului emisiunilor viitoare cu cel puțin două zile înainte; -comandă materiale complexe și urmăresc realizarea lor;

–când este cazul comandă material de ultimă ora;

–întocmesc planul de filmări pentru edițiile viitoare (cu cel putin două zile înainte); -planifică și organizează filmările din ziua în care se află în tură;

–dau viză pe text atunci cand lipsește mintea limpede;

–primesc materialele finite și pe verifică; -întocmesc “Sumarul ediției” și “Desfășurătorul de Emisie”.

Reporteri

a. Reporterii de eveniment

–nu lucrează pentru o tură, ci pentru Jurnalul Cultural;

–sunt prezenți zilnic;

–realizează reportajele de la evenimentele curente, cu respectarea documentului „Proceduri de producție”;

–propun teme pentru subiecte complexe și eventual le și realizează;

–comunică informații utile pentru Baza de Date a Jurnalului Cultural și predau imagini pentru Arhivă; -se specializează pe anumite domenii de activitate;

–pot propune și realiza materiale complexe, ca și „Publiciștii”;

–prin rotație, în special când nu sunt pe teren, sunt „mâna a doua” a editorilor coordonatori.

b. Reporterii publiciști

–nu lucrează pentru o tură, ci pentru Jurnalul Cultural;

–sunt prezenți zilnic;

–propun subiecte și realizează materiale complexe – note, comentarii, anchete;

–realizează subiecte complexe, hotărâte în ședința de sumar sau comandate de către editorii coordonatori;

–fiecare realizează cel puțin 4 materiale complexe pe saptămână;

–prin rotație, în special când nu sunt pe teren, sunt „mâna a doua” a editorilor coordonatori (mai puțin cei 2 prezentatori);

–pot participa la ședința de sumar.

Secretariat

a. Secretariat editorial

–lucrează de luni până vineri, între orele 10 și 18;

–participă la ședința de sumar, notează și transmite toate output-urile reieșite în urma discuțiilor

–clasează (în format electronic, cu back-up pe un alt computer) toate textele materialelor realizate;

–completează baza de date a jurnalului cultural – persoane, organizații, elemente de contact;

–preia corespondența externă și transmite semnalele primite către ședința de sumar, editorii coordonatori, reporteri sau alți membri ai redacției;

–este responsabil cu instrimentele de comunicare internă – panouri de date utile, strângerea propunerilor de subiecte, comunicarea deciziilor ședinței de sumar către cei vizați;

–execută operațiunile de comunicare externă – mailing, trimiteri fax, telefoane.

b. Secretariat tehnic

–lucrează de luni până vineri între orele 12 și 20;

–preia corespondențele și materialele, atunci când este necesar copiază imagini EVN de la Direcția de Știri;

–asigură comunicarea cu corespondenții externi și cu redactorii de la Direcția de Știri;

–furnizează imaginile din arhivă necesare pentru realizarea materialelor complexe sau îi ajută pe reporterii publiciști să caute asemenea imagini;

–scoate fracturile EVN și le predă reporterilor asistenți ai editorului coordonator;

–completează și gestionează Banca de Imagini a jurnalului cultural – înregistrare pe casete, desfășurătoare casete, evidența centralizată;

–dezvoltă zestrea de casete cu ilustrație muzicală.”

Genurile jurnalistice

Genurile jurnalistice se împart în trei categorii: informative, opinie și comentariu și nobile. Genurile jurnalistice informative cuprind: știrea, relatarea și sinteza. Toate cele trei tind spre obiectivitate neapărând opinia celui care scrie. Editorialul, comentariul, recenzia și cronica sunt materiale de opinie, care necesită părerea avizată a unui specialist. Reportajul, ancheta și interviul fac parte din categoria genurilor jurnalistice nobile.

1. Textul jurnalistic.

Textul jurnalistic este acel material produs de un comunicator profesionist (de obicei, jurnalistul ) cu intenția de a informa, forma, convinge sau distra publicul.

2 Știrea scurtă.

Este considerată unitatea elementară a presei. Este cea mai citită știre, având cea mai mică dimensiune. Uneori nu are titlu, dar poate să fie precedată de cuvinte reprezentative.

3 Știrea dezvoltată.

Specie intermediară aflată între știrea scurtă și relatare. Are lungimi și modalități de prezentare variabile. Retranscrie un eveniment și aduce la lumina zilei, aspecte subterane care l-au provocat sau care îl pot explica.

4 Sinteza.

Reprezintă reformularea, rescrierea într-un singur articol a mai multor informații, care au fost preluate separat

5 Relatarea.

Este o prezentare pe larg a informației factuale despre un eveniment, care a avut loc sau despre consecințele respectivului eveniment. Relatarea reia la modul esențial informații despre un eveniment, dar nu este un proces verbal secundar, care înregistrează și rezumă cronologic toate detaliile, fără a opera selecții.

6 Conferința de presă.

Conferința de presă poate consta în dezbateri dezbateri sau confruntări între parteneri, decizi luate sau suspendate, voturi exprimate, reacțiile personalităților, modificări anunțate, proiecte adoptate.

7 Editorialul.

Editorialul este cel mai important articol în care se ia atitudine asupra unui fapt de actualitate și se formulează poziția comună sau punctul de vedere al publicației asupra respectivei probleme.

8 Comentariul.

Există două tipuri de comentarii: comentariul deschis și comentariul mascat. Comentariul deschis discută lucrurile prevăzute în mod direct, iar comentariul mascat este comentariul care se înfiltrează între informații (când cititorii nu participă în mod direct la eveniment). Comentariul sau analiza însoțește de obicei o știre, o sinteză, o anchetă sau un reportaj.

9 Critica.

Critica reprezintă atitudinea publicului față de o anumită manifestare, iar criticul este considerat un fel de expert. Acest tip de material trebuie să evalueze aspecte tehnice, artistice și valorice a unui produs cultural (piesa de teatru).

10 Comentariul liber.

Comentariile libere, fie se referă la probleme de actualitate, fie au o temă din istorie, literatură. În general este scris de o personalitate din domeniul academic sau cultural.

11 Reportaj.

Reportajul trebuie să pornească de la un fapt real. Autorul trebuie să aibă calitatea de martor la desfășurarea evenimentelor. Reportajul trebuie să includă o descriere a contextului (o prezentare a atmosferei, cu culori, zgomote), să aibă personaje reale și să includă fapte cu caracter autentic.

12 Ancheta.

Ancheta este o metodă cantitativă de culegere a informațiilor care folosește chestionarul ca instrument de investigare.

13 Interviul.

“Interviul este un schimb informațional, care poate duce la un nivel de înțelegere la care nici una dintre părti nu ar avea acces de una singură ” METZLER.

STUDIU DE CAZ

ANALIZA JURNALELOR TV DE LA POSTURILE

ANTENA 1 ȘI PRO TV

Jurnalul TV reprezintă producția zilnică de televiziune care are în vedere informarea publicului telespectator.

În prezent în Romania piața media este una foarte atractivă cu o gamă largă de programe TV. Printre cele mai cunoscute se numară: PRO TV, Antena 1, Prima TV. Acestea au o grilă de programe foarte dezvoltată ce acoperă majoritatea funcțiilor. Aceste funcții sunt: funcția de informare, funcția de interpretare, funcția de legatură și funcția de divertisment.

Există și foarte multe canale care se bazează pe o singură temă (canalele de nișă): sport (DIGI Sport) , filme (HBO), știri (Realitatea), cultură , politică , etc.

În prezent funcția de divertisment este foarte apreciată. Aceasta a avut o ascensiune importantă în ultimii ani din cauza prinderii la public pe care a avut-o. Acesta a cerut din ce in ce mai mult și în cantitați cât mai mari.

O altă funcție foarte consumată, nu numai la nivel de televiziune ci și la radio este funcția de informare. Jurnalele de știri rămânând modul cel mai bun pentru a fi tot timpul informat.Cel mai consumat jurnal de știri, potrivit sondajelor, este cel de la ora 19:00 de pe canalul PRO TV , prezentat de Andreea Esca, pe locul secund situându-se jurnalul de știri al Antenei 1 prezentat de Andreea Berecleanu.

Andreea Esca este cea mai longevivă prezentatoare de știri din Romania. Și-a inceput cariera acum 21 de ani, iar de 18 ani prezintă principalul jurnal de știri pentru postul de televiziune PRO TV.

La ora actuală, jurnalele TV au aproximativ aceeași desfașurare, cel mai mare accent fiind pus pe știrile politice și cazurile sociale.

Desfășurarea jurnalului TV din data de 22 iunie 2015 ora 19:00 , PRO TV prezentat de Andreea Esca

Jurnalul din acea zi a debutat cu o știre despre un caz de corupție unde a fost implicat liderul trupei DJ Project , Manzotti.

Acesta alături de Paul Mânzu și de alți doi complici, printre care și Ovidiu Torj, fostul soț al Brigittei Sfăt, actuala soție a lui Ilie Năstase, conduceau o rețea de proxenetism în Timișoara. Ei racolau minore cu vâste cuprinse între 15 și 17 ani prin metoda ”Lover Boy”, cărora le promiteau diverse sume de bani.Acești bani nu ajungeau la tinere, iar ele erau amenințate ca dacă vor spune ceva filmările o să ajungă la parinții lor. Membrii rețelei riscă până la 10 ani de închisoare.

Rubrica de știri a continuat în aceeași notă și ne-a fost prezentat tot un caz de corupție unde a fost implicat Andrei Chiliman primarul sectorului 1

Chiliman este cercetat într-un dosar de corupție alături de cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herțanu și fostul deputat Sebastian Ghiță. Acesta este implicat într-un caz de trafic de influență în dosarul Hidro Serv Prahova.

Tot un caz de trafic de influența ne-a fost prezentat și in cea de-a treia știre a jurnalului unde a fost implicat fostul șef al camerei de comerț și industrie a României, Mihail Vlasov.

În acest caz procurorii luând o decizie definitivă în cazul lui Vlasov și anume 5 ani de închisoare cu executare.

După un calup de trei știri, unde ne-au fost prezentate cazuri de corupție, jurnalul a continuat cu un caz tragic. Un preot din Pitești în varstă de 37 de ani a murit după ce a intrat pe contrasens cu o viteză uluitoare lovind în plin un tir incărcat cu ciment.

Vecinii și apropiații familiei spun că asupra bărbațiilor din neam planează un adevărat blestem, majoritatea murind până la împlinirea vârstei de 40 de ani. Tot aceștia au afirmat că fostul preot cu cateva zile înainte de nenorocire le arătase în glumă unde ar vrea să fie înmormantat. Anchetatorii nu exclud nici varianta sinuciderii, deoarece la locul accidentului nu a fost gasită nici o urmă de frânare.

Următoarea știre îi viza pe tineri și faptul că în școala ar trebui introduse ore de educație sexuală.

La auzul acestei vești au apărut conflicte între diverse organizații și asociații, unii spunând că introducerea acestor cursuri ar fi una benefică deoarece tinerii pot invată cât mai multe despre acest domeniu încă din timpul școlii, iar alții susțin că aceste cursuri nu sunt propice pentru tineri și că cel mai bine ar fi să practice abstinența.

Victor Ponta a fost personajul principal al următorii știri.

Acesta a transmis un mesaj tuturor românilor de confesiune musulmană cu ocazia primei zile a Ramadanului. Acesta a ținut să transmită faptul ca se simte foarte bine dupa operația de la picior și că a fost foarte bine primit în Turcia, acolo unde a avut loc intervenția chirurgicală. Între timp la Palatul Victoria vicepremierul Gabriel Oprea l-a primit pe președintele Portugaliei. Este prima dată ăn timpul mandatului lui Victor Ponta când vicepremierul preia atribuțiile premierului.

“În sfârsit ceva care ne face cinste ar putea fi titlul urmatoarei știri”.

Domnul Fodor curăță chiuvetele și closetele pânâ la strălucire și chiar îi întampina pe turiști cu trandafiri. Oamenii îl felicită pentru treaba bine facută, iar el le raspunde modest că-și face doar meseria. Povestea lui a ajuns in mediul virtual și a fost redistribuită de peste 17 mii de ori. Pe Autostrada Soarelui, la km 206, spre mare, avem impresia că este un adevarat popas, domnul Fodor are tot timpul grijă să nu lipsească nimic și pune chiar și flori la fiecare oglindă, în vaze improvizate din cutii de suc. Acesta a adăugat că omul sfintesțe locul, însă nu țoti au bunul simț să lase curat așa cum au găsit.

Știrea următoare este din zona financiară și face referire la mărirea alocațiilor.

Se pare că nu pentru toata lumea aceasta a fost o veste bună. Statul dă cu o mână și ia cu cealaltă. Dublarea alocației vă lăsa, din august, mii de familii din intrega țară fără ajutor social. Se va întâmpla în cazul celor care au ghinionul ca, prin creșterea alocației copiilor, să nu se mai încadreze în baremul pentru ajutorul social. Și astfel, pentru câteva zeci de lei în plus pot pierde câteva sute de lei pe lună, plus alimentele oferite gratuit de Uniunea Europeană. Domnul Gheorghe are 5 copii de crescut și se descurcă foarte greu. S-a bucurat când a aflat că s-au dublat alocațiile. Însă fericirea lui a fost de scurtă durată, pentru că după majorarea alocațiilor, nu se va mai încadra pentru obținerea ajutorului social. Bărbatul primea 320 de lei venit minim garantat plus 210 lei alocații. Acum va mai lua doar 420 de lei, cu 110 lei mai puțin. La nivel național, potrivit estimărilor, vor fi mii de oameni sărmani care vor pierde ajutorul oferit de stat sau vor primi din august mai puțini bani dacă depășesc baremul cu minimum 5 lei.

Râmanem tot în domeniul financiar, unde ne întampină o știre despre scăderea TVA-ului.

Din data de 1 ianuarie 2016, TVA-ul pentru toate produsele va scădea de la 24 la sută la 19 la sută. Măsura a fost votată în comisia de buget a Camerei Deputaților. Ministrul de Finanțe spune însă că TVA-ul redus ar putea fi aplicat chiar din acest an, dacă vor fi suficienți bani din încasări pe primele 6 luni. Același lucru il anunțase și Victor Ponta înca de ieri, pe Facebook. Miercuri, noul Cod Fiscal va fi votat în Parlament. El mai prevede eliminarea accizei suplimentare de 7 cenți pentru benzină și motorină, precum și a taxei pe stâlp.

Taxa pe Valoare Adăugată va scadea la 19%, cel mai târziu de la 1 ianuarie 2016. Asta pentru că atunci intră in vigoare noul Cod Fiscal, dacă acesta va fi votat miercuri, in plen. Nu sunt motive de îngrijorare pentru cei de la putere, amendamentul scăderii la 19% fusese depus chiar de opoziție.

O știre din domeniul sănătatii ne întâmpină la jumatatea buletinului de știri și face referire la rata foarte scăzut a numărului vaccinaților.

Medicii susțin ideea sancționarii părintților: cine refuză vaccinarea să plăteasca ulterior tratamentul copiilor care se îmbolnavesc. Au fost cazuri când îngrijirea unui copil bolnav a costat și zece mii de euro. Boli grave precum difteria, tetanosul și poliomielita ar putea să reapară, din cauza ratei scăzute de vaccinare. Există zone din tară unde procentul de imunizare a scăzut sub 75% în timp ce Organizația Mondială a Sănătații recomandă 95%. Numărul părinților care au refuzat vaccinarea copiilor, din diferite motive, a crescut de la an la an. De exemplu o mamă a refuzat să își mai vaccineze cei trei copii după ce, susține ea, unul dintre ei a avut probleme grave, în urma vaccinului împotriva rubeolei, rujeolei și oreonului.

Rămânem tot în domeiul sănătății și aflăm efectele ieftinirii medicamentelor.

Prețul la medicamente scade de la 1 iulie, însa producătorii ne recomandă să nu ne imbătam cu apă rece. 1.200 de doctorii ieftine vor dispărea de pe piață. Lipsa lor se va simți din toamnă, deoarece fabricile nu vor mai produce pastile care nu le aduc profit. Ministrul se laudă că România va avea cele mai mici prețuri din Europa, pentru ca firmele au fost obligate să reactualizeze prețurile la pastile, care până acum erau și de patru ori mai mari decât în restul Uniunii.

Din toamna în farmacii vor fi pastile mai ieftine în medie cu 20 la sută, dar pe cale de dispariție. Asta susțin producătorii de medicamente generice, care au anunțat ministerul că nu vor mai aduce în țara sau produce 1.200 de produse. Multe dintre medicamentele ieftine care ar putea dispărea, costă în prezent până în 6 lei și sunt folosite pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare, digestive și reumatologice. Ministrul Sănătătii, Nicolae Bănicioiu anunță ca sunt alternative.

Știrea din domeniul invațamantului i-a avut in prim plan pe elevii din clasa a 8 a, care au susținut evaluarea națională la limba și literatura română.

Basmul le-a dat de furcă elevilor, care s-au descurcat și nu prea, unii au spus chiar și rugăciunea înainte de a intra în sala de examen. Cei care au invătat au ieșit din sală zâmbind și i-au îmbrațisat pe parinții care tremurau de emoție lângă școli. 4 elevi au fost eliminați din examen pentru că au încercat să copieze. În fata școlii, părinții au încercat să afle subiectele înainte ca elevii să iasă din examen. Cei mai superstițioși au venit cu talismane sau cărți de rugăciune.

Complexul balnear în care au intrat 4 milioane de euro, dar niciun turist.

Construcția zace, însa, nefolosită de cinci ani pentru că edilii nu au găsit un administrator dispus să plătească o redevență de 100.000 de euro, cât prevede legea.

Dotat cu trei lacuri sărate, un amfiteatru, o bază de tratament și doua piscine, Complexul Baia Verde a intrat în conservare chiar înainte să fie deschis pentru primii turiști. Și asta dintr-un calcul greșit făcut de primărie.

Administrația locală a obținut bani europeni pentru construirea unei baze de tratament și a aprobat cu entuziasm lucrările. Când investiția de aproape 4 milioane de euro a fost gata edilii au încercat în zadar să găsească pe cineva dispus să o exploateze în regim privat.

Având în vedere valoarea mare a cheltuielilor, legea prevede că administratorul să plăteasca o redevență de 100.000 de euro. Mai mult, complexul nu are locuri de cazare, iar investitorul privat ar trebui să cumpere și aparatură pentru cabinetele de tratament. Un alt risc pe care administrația locală nu l-a luat în calcul atunci când s-a jucat cu milioanele de euro. Locul înca arată bine dar, pentru ca este nefolosit, au aparut urmele degradării.

În lipsă de altceva, turiștii vin doar să faca baie în lacurile sărate aflate în parcul balnear. Intrarea costă 15 lei, șezlongul și umbrela înca 10 lei. Poate că ar cheltui mai mulți bani, dar n-au pe ce.

Un individ extrem de periculos, care ademeneste copii de scoală primară, umblă liber pe străzile capitalei.

Anchetatorii cer sprijinul populației și incearcă să îl identifice pe acest bărbat, care a agresat sexual 4 copii, 3 fetițe și un băiat. Agresorul și-a urmărit victimele vreme indelungată, asta pentru că cei 4 copii se jucau inițial în părculețul din fața blocului. După ce s-au săturat de joacă și voiau să meargă acasă au intrat în scară, iar individul s-a luat dupa ei și i-a sechestrat în lift.

Inițial, camera de supraveghere montată în scară nu surprinde nicio mișcare, pe inregistrare se aud doar glasurile copiilor care asteaptă liftul. Apare apoi agresorul.

Ca să fie sigur că nu îl vede niciun adult, bărbatul verifică ghereta în care functionează casieria. Înăuntru nu este nimeni. Se întoarce la ascensor și iși forțeaza victimele să intre.

3 fete și un băiat au fost obligați să asiste la gesturile obscene, pe care indiviul le-a făcut în fața lor. După ce au auzit grozăvia, părinții copiilor au coborat într-un suflet în fața blocului sperând să îl prindă pe individ, dar acesta s-a făcut nevăzut.

Una dintre victime, o fetiță, suferă de epilepsie, iar crizele i s-au intețit după acest episod traumatizant.

Polițiștii ii roagă pe cei care îl recunosc în imagini pe acest bărbat cu apucături bolnave să îi anunțe de urgența.  Bărbatul are aproximativ 25-30 de ani, are un aspect ingrijit. 

Imagini tragi-comice petrecute la Călan, în județul Hunedoara.

Trei agenți au fost filmați în timp ce îndesau un barbat în portbagajul mașinii de poliție.

Totul, după ce în fața unui supermarket a izbucnit un conflict între mai mulți oamenii ai străzii și cei responsabili cu paza. Cum n-a fost loc pentru toți scandalagii pe bancheta din spate, s-a găsit o soluție de compromis.

Imaginile au fost filmate de un trecător și s-au bucurat de un succes uriaș pe Facebook. Zeci de mii de utilizatori le-au apreciat. Totul a început, după ce trei indivizi au făcut circ în apropierea unui mic magazin din Călan. Au blocat zebra și i-au oprit pe trecatori ca să le ceară bani însă au devenit agresivi așa că cineva a sunat la poliție.

Cei trei par a fi în stare avansată de ebrietate și îi amenință pe polițisti deși se țin, cu greu, pe picioare. Echipajul reține doi barbați, pe care îi urcă în mașină. Al treilea individ încearca să fugă, dar se împleticește și cade. Individul, spun polițistii, este un client vechi care a primit de-a lungul timpului amenzi pentru cerșetorie, scandal și tulburarea ordinii publice, în valoare de peste 10.000 de lei, dar nu le-a plătit niciodată. În trecut a fost închis și pentru tâlharie.

Incidentul nu-i scuză însa pe cei trei agenți, doi de la poliția locală și unul de la politia națională. Superiorii lor au văzut imaginile postate pe Facebook.

Apoi a urmat buletinul de știri sportive prezentat de Raluca Arvat.

Grupajul de știri sportive a debutat aflarea adversarelor echipelor românești din Cupele Europene.

Astfel campioana României va înfrunta campioana Slovaciei AS Trencin, în turul al doilea preliminar al Ligii Campionilor, echipa FC Botoșani va întâlni formația georgiană Țkhinvali în primul tur preliminar al Europa League. Meciul tur va avea loc în 2 iulie, la Botoșani, returul fiind programat în 9 iulie, în Georgia. Astra Giurgiu va avea ca adversară formația scoțiană Inverness, în turul II preliminar al aceleiași competiții. Turul este în deplasare, în 16 iulie, iar manșa secundă la Giurgiu, în 23 iulie.
Vicecampioana ASA Târgu Mureș joacă direct în turul 3 de calificare din Europa League, pentru care tragerea la sorți va avea loc la jumătatea lunii iulie.

Apoi a urmat o știre din lumea tenisului, care făcea referire la Simona Halep și faptual că și-a găsit un nou antrenor, care ar urma să-i fie alături începând cu startul Wimbledonului.

Victor Ionită nu mai este antrenorul Simonei Halep, după ce a rămas fără contract. Halep a fost extrem de dezamagită de forma din ultima perioadă, iar relatia dintre ei a părut tensionată.Publicația italiană Ubitennis anuntă astăzi că Simona Halep nu a stat mult să aștepte și și-a adus deja un nou antrenor.Este vorba despre omul cu care a mai colaborat in 2015, Darren Cahill, pe care acum l-ar fi convins să semneze o ințelegere pe termen lung.Cahill are o istorie uriașa in spate, fiind antrenorul lui Andre Agassi si Lleyton Hewitt.

Următoarea știre ne-a adus la cunoștință performanța româncelor la spadă de la Olimpiada Europeană desfășurată la Baku, în Azerbaijan.

Romania si-a asigurat doua medalii de bronz la spada la Jocurile Europene de la Baku. Ana-Maria Branza si Simona Gherman au reusit sa se califice in semifinalele probei individuale si nu mai pot lipsi de pe podium in acest moment.

În sferturi, Ana-Maria Branza, locul trei in clasamentul FIE, a trecut de Catharina Kock, din Finlanda, cu 15-4. Simona Gherman a trecut in aceeași faza de italianca Giulia Rizzi, cu 15-10, după 15-9.

Pentru Simona Gherman, ajunsă la 30 de ani, este o medalie in premieră. Campioana Mondiala in 2010 la Paris si in 2011 la Catania, dar și Campioana Europeană in 2008 la Kiev, in 2009 la Plovdiv, in 2011 la Sheffield, in 2012 la Legnano, in 2014 la Strasbourg și in 2015 la Montreux, ea a revenit dupa un an de pauză in scrimă, in 2014, dupa ce a nascut o fetită.

Grupajul a fost încheiat cu o știre internatională. Un tribunal din Madrid a decis că Rojadirecta, cel mai mare site de football streaming din lume, trebuie să se inchidă până la sfarsitul saptămânii.

Rojadirecta a primit o lovitură grea in weekend, când instanta a hotărât ca site-ul să se închidă în cel mult șapte zile, în urma unui proces declanșat de deținatorii de drepturi TV din Spania.

Site-ul spaniol a compilat de-a lungul anilor linkuri de la cele mai importante transmisiuni sportive, care au făcut ca traficul pe Rojadirecta să ajungă la 40 de milioane de vizitatori in fiecare lună.

Rojadirecta a fost trimis în instantă de nenumarate ori pentru piraterie online și in ultimul an a fost interzis pe teritoriul Angliei.

Procesul fatal din Spania a venit ca urmare a unor plângeri din partea detinatorilor de drepturi pentru campionatul Spaniei, Mediapro si Gol Television. In weekend, tribunalul din Madrid a hotărât ca proprietarii Rojadirecta au la dispozitie 7 zile sa inchidă site-ul.

In caz contrar, instanța va obliga toți providerii de internet sa blocheze site-ul Rojadirecta.

Jurnalul s-a încheiat cu informațiile privind starea starea vremii, prezentate de Florin Busuioc “Busu”.

Aici ne-au fost aduse la cunoștință temperaturile atât pe teritoriul țării noastre, cât și cele mai importante capital europene.

Desfașurarea jurnalului TV din data de 24 iunie 2015 ora 19:00 , Antena 1 prezentat de Andreea Berecleanu

Jurnalul de știri al Antenelor a început cu o știre despre corupție despre primarul sectorului 1 Andrei Chiliman.

Primarul sectorului 1 București, Andrei Chiliman, s-a prezentat miercuri după-amiază la sediul DNA Ploiești, procurorii anticorupție cercetându-l pentru trafic de influență într-o cauză conexă dosarului Herțanu. Întrebat dacă se teme că va fi arestat, acesta a arătat că instanțele de judecată trebuie lăsate să decidă, refuzând să mai facă alte comentarii.

Jurnalul a mers pe aceeași linie și ne-a fost prezentată tot o știre despre corupție, unde, de data aceasta este implicat fostul președinte al României, Traian Băsescu.

Fostul președinte este într-o situație delicată. Traian Băsescu ar trebui să meargă în instanță la redeschiderea dosarelor sale, iar ședințele vor fi publice. Curtea Constituțională a decis că ședințele în care se judecă redeschiderea dosarelor penale se vor ține numai în prezența suspectului sau a avocatului acestuia. Magistrații CCR au hotărât că nu este suficient ca dosarele să fie deschise doar de judecător la cererea procurorului, cum era până în prezent.

Următoarea știre ne-a readus în atenție planurile Rusiei asupra României.

Un oficial rus a declarant că România este o țintă pentru Rusia din cauza scutului antirachetă de la Deveselu. Atât țara noastră, cât și Polonia devin în mod automat ținte pentru că găzduiesc elemente ale scutului american antirachetă, spun oficialii ruși. Oficialul rus a refuzat să evalueze potențialul armamentului greu pe care Statele Unite intenționează să îl furnizeze țărilor baltice. "Agitația nesănătoasă a anumitor state, noi membre ale blocului atlantic, nu este fundamentată de existența unor amenințări din partea noastră", a subliniat secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei. Moscova a denunțat în mai multe rânduri planul Alianței Nord-Atlantice de a instala elemente ale scutului antirachetă în România și Polonia.

Grupajul informativ a continuat cu un caz șocant. O adolescentă de 15 ani dintr-o comună din Gorj a fost violate ani la rând de către tatăl ei.

Fata fusese încredințată bărbatului în momentul în care părinții ei au divorțat. Iar de atunci nimeni nu a putut să o protejeze.

Fata nu a mai suportat calvarul și până la urmă și-a luat inima-n dinți și a mers la poliție să povestească prin ce trece. A spus că abuzurile sexuale din partea tatălui au început în urmă cu 3 ani. Exact momentul în care fata a fost încredințată bărbatului după divorțul părinților, în timp ce sora ei mai mică, atunci în vârstă de 8 ani, a rămas în grija mamei. Ciudat este însă faptul că fata a cerut acum să fie internată într-un centru de plasament și a refuzat să meargă la mama ei. Mai mult, nici femeia nu a cerut ca fata să meargă să locuiască în această perioadă cu ea. 

A urmat o știre din domeniul învățământului, care ne aduce la cunoștință faptul că școlile profesionale sunt la mare căutare mai mult ca niciodată.

Până acum cele mai mari emoții erau la admiterea la liceu. Acum parcă sunt și mai multe la examenul pentru accesul într-o școală profesională. Dacă în urmă cu doar câțiva ani băncile erau goale, acum concurența este acerbă. Și examenele pe măsură. La Arad, de exemplu, ca să ajungă mecanici auto tinerii dau un examen serios la matematică. Meseria este brățară de aur iar când deschide posibilitatea unui loc de muncă peste hotare, concurența este mare. Așa se face că la Arad, la școlile care pregătesc viitori bucătari, ospătari sau mecanici auto este concurență mare. 46 de elevi se luptă anul acesta pentru cele 28 de locuri de la mecanică auto. Iasmin știe, de exemplu, că meseria pe care o învață îi garantează un loc de muncă după ce termină școala. Un avantaj pe care absolvenții de liceu nu îl au. Au trecut și vremurile când locurile de la școlile profesionale rămâneau goale. Acum, la colegiul economic, de exemplu, sunt 22 de candidați pe 14 locuri.

O nouă loterie a bonurilor fiscale va fi organizată până la sfârșitul acestei luni a declarant Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.

Ministerul Finanțelor Publice va organiza, până la finalul acestei luni, a doua loterie a bonurilor fiscale, însă cu un regulament modificat, astfel încât să fie maximum 100 de câștigători. Potrivit lui Eugen Teodorovici, în cazul în care, după extragere, vor fi mai mult de 100 de bonuri câștigătoare, se va organiza o altă extragere dintre acestea și se vor alege doar 100. Premiul se va împărți între cei 100 de câștigători. Potrivit acestuia, în cazul în care, după extragere, vor fi mai mult de 100 de bonuri câștigătoare, se va organiza o altă extragere dintre acestea și se vor alege doar 100. Premiul se va împărți între cei 100 de câștigători.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, care prevede că se pot acorda maximum 100 de premii.

Deoarece suntem printre tările fruntașe la consumul de alcool, urmatoarea știre vină să tragă un semnal de alarmă și să ne informeze despre băuturile care nu ne fac tocmai bine organismului.

Specialiștii avertizează asupra substanțelor ascunse din băuturile alcoolice. Zahărul este cea mai periculoasă substanța dintre acestea, mai ales că nu este trecut niciodată pe etichetă. Doza recomandată de zahăr este de cel mult 50 de grame pe zi pentru femei și 70 de grame pentru bărbați. De exemplu, un pahar de cocktail conține 7 lingurițe și jumătate de zahăr. În schimb, un pahar de vin alb conține doar o linguriță și jumătate de zahăr, iar un pahar de vin roșu doar un sfert de linguriță.

Votca simplă nu conține deloc zahăr, dar de obicei ea este amestecată în diferite cocktail-uri de fructe, astfel că un pahar de băutură va conține chiar și 7,5 lingurițe de zahăr. Asta înseamnă 60% din doză maximă recomandată într-o zi. Același lucru se întâmplă și atunci când amestecăm cola cu rom. Romul nu conține zahăr, în schimb, combinat cu 250 ml de cola, obținem o băutură care va avea echivalentul a 7 lingurițe de zahăr.

Vinul este mult mai sigur din acest punct de vedere. Un pahar de vin alb de 125 ml conține doar 1,5 lingurițe de zahăr, iar vinul roșu chiar și mai puțin: doar un sfert de linguriță, scrie Adevărul.ro.

Berea, deși este considerată o băutură care îngrașă, nu conține aproape deloc zahăr. Un pahar de bere conține mai puțin de un gram de zahăr.

Continuăm cu o știre internatională care are în prim plan situația în care se află Grecia.

Nu vin vești bune de la greci. Potrivit premierul elen Alexis Tzipras, creditorii internaționali nu sunt de acord cu planul de reformă propus de guvernul de la Atena. Grecia ar putea intra în incapacitate de plată iar ieșirea din zona euro ar fi tot mai probabilă. Grecia speră totuși ca miniștrii de finanțe din zona euro să dea undă verde planului de reforme înaintat de guvernul elen.

Un acord trebuie încheiat înainte de consiliul de mâine de la Bruxelles, iar premierul elen se întâlnește pe parcursul zilei de astăzi cu liderii instituțiilor financiare internaționale pentru ultime negocieri.

Exercițiu militar de amploare pe o platformă a Mării Negre.

Teroriștii au pus stăpânire pe o platformă petrolieră din Marea Neagră și au capturat mai multe persoane. Într-acolo au pornit nave de luptă, elicoptere dar și peste 1.500 de militar.

Simularea antiteroristă s-a desfășurat simultan pe apă dar și pe uscat. Scenariul la care au luat parte o navă militară, elicoptere dar și blindate, a avut ca scop eliberarea mai multor ostatici.

La exercițiu au participat 1.597 de militari români, americani, dar și din Republica Moldova, Turcia, Grecia, Polonia și Georgia.

Printre cei care au luat parte la exercițiu a fost și căpitanul Laurențiu Șerban. În 2006, tânărul militar și-a pierdut un picior în teatrul de război din Afganistan. Dar n-a renunțat la luptă. Echipamenul pe care-l poartă, greu de 14 kilograme, i-a salvat viața.

În astfel de situații, de viață și de moarte, nu poți să dai greș. Scenariul a continuat pe Marea Neagră, unde teroriștii au capturat o platformă petrolieră. Un elicopter Puma Naval a intervenit din aer iar scafandrii trupelor speciale s-au infiltrat din apă.

Exercițiul militar are loc în 17 locații și se va încheia pe 26 iunie.

Terminăm cu o știre internatională. O tornadă a făcut ravagii în statul american Chicago.

Mai multe persoane au fost rănite și au avut nevoie de îngrijiri medicale. Sute de locuințe au fost distruse și alte câteva mii au rămas fără energie electrică în tot statul Illinois, dar și în regiunile învecinate.

Tornada a traversat statul american Illinois de la vest la est, lăsând în urmă sute de case distruse și zeci de răniți. Pagubele sunt imense, spun autoritățile locale.

În mai multe zone, echipele de salvare au fost mobilizate pentru a căuta supraviețuitori prin ruinele a zeci de locuințe. Tornada a distrus și un parc de rulote în care locuiau mai multe familii.

Situația e dificilă și pe aeroporturile din zonă. În Chicago, statul Ilinois, 500 de zboruri au fost anulate din cauza furtunii. Tornada a ajuns până în statul vecin, Michigan, și a făcut ravagii în orașele din zonă. Mai multe autostrăzi au fost închise temporar.

Ca și în cazul știrilor Pro Tv și Antena 1 are aceeași desfășurare, informațiile din sport fiind următoarele. Geanina Varga, prezentatoare știrilor sportive debutează cu informație despre campioana noastră Simona Halep.

România are două reprezentante pe lista favoritelor la turneul feminin de tenis de la Wimbledon, al 3-lea Grand Slam al anului, care începe luni: Simona Halep – cap de serie 3 și, respectiv, Irina Begu – cap de serie 29, au anunțat organizatorii londonezi. Primele două favorite de pe iarba londoneză sunt americanca Serena Williams și cehoaica Petra Kvitova, în timp ce rusoaica Maria Șarapova este a 4-a favorită. La masculin, primii patru favoriți sunt în ordine sârbul Novak Djokovic, elvețianul Roger Federer, britanicul Andy Murray și elvețianul Stanislas Wawrinka. Spaniolul Rafael Nadal este cap de serie nr.10. În turneul masculin, România nu are niciun jucător în cei 32 capi de serie.

Sportivii români aduc medalii la Jocurile Europene de la Baku.

România a cucerit medalia de argint în proba de grup, duminică, în concursul de gimnastică aerobică din cadrul Jocurilor Europene de la Baku, după ce a fost devansată de Ungaria în clasamentul final. Lavinia Panaete, Bianca Gorgovan, Dacian Barna, Gabriel Bocșer și Lucian Săvulescu, care în calificări ocupaseră primul loc, au primit în finală 21,094 puncte, terminând la 20 de sutimi în urma Ungariei, 21,144 puncte, în timp ce medaliile de bronz au revenit Spaniei, 20,933 puncte. La perechi mixte, Lavinia Panaete și Dacian Barna, intrați în finală cu a doua notă, s-au clasat pe ultimul loc, 6.

Primul aur a fost cucerit, pentru România de Ana Maria Brânză. Această performanță a venit după ce sportiva noastră a trecut în finala de o sportivă din Rusia, după ce a dat șase tușe consecutive.

Schimbare de trupe la Steaua

Sosit în urmă cu doar o lună la Steaua, Daniel Oprița a decis să părăsească formația campioană. Oprița nu a mai ajuns în cantonamentul din Austria, după ce a primit o ofertă de a deveni principal. Oprița va semna cu formația de liga a treia Juventus București, unde va lucra cu Marin Barbu, cel care ocupa funcția de director sportiv. Obiectivul echipei este promovarea în divizia a doua.

Cum am menționat și mai sus, jurnalul de știri s-a încheiat cu informațiile privind starea vremii, aduse de Alexandra Bădoi.

Concluziile după analiza ambelor jurnale de știri de la cele doua posture de televiziune, Pro Tv respective Antena 1 sunt următoarele.

Între cele două posturi de televiziune, deși există o concurență acerbă, merg în mare parte pe aceeași strategie. Sunt foarte puține lucruri care diferă, uneori insesizabile dacă nu ești focusat 100%. Așadar diferențe între cele două jurnale de știri nu există, însă asemănări avem din plin.

Asemănările ar fi următoarele:

În ambele cazuri primele știri din grilă sunt despre cazuri de corupție de pe teritoriul tării noastre.

Știrile politice, economice, internaționale, etc sunt cam în același număr pentru ambele posturi.

Știrile sunt în mare parte aceleași și pentru Pro Tv și pentru Antena 1, diferență făcând momentul când ne sunt prezentate

Ambele posturi de știri au un anumit interval de timp dedicat știrilor din sport și informațiilor meteorologice.

Durata știrilor este aceeași, aproximativ 3 minute.

O diferență ar fi faptul că postul Antena 1 vine cu cu grupaj de știri, numit Observator Special, acesta durează în jurul a 15 minute și este prezentat de Octavia Geamănu. Pro TV nu prevede în grila sa un asemenea program.

Realizarea unui jurnal TV implică foarte multă muncă. Este o întreagă “armată” de oameni care muncesc zi de zi pentru ca totul să iasă bine. Fiecare știre prezentată este dublată de interviuri de la fața locului, imagini, stand-up-ul reporterului și voce din off.

Un jurnalist de televiziune, aflat pe teren, care relatează în picioare, în fața camerei de luat vederi este un jurnalist care realizează un stand-up.

Vocea din off. Termenul vine din englezescul voice over si reprezintă vocea care se aude pe fundal și care aduce informații în plus.

În medie o știre TV durează trei minute și este foarte bine concepută astfel încât telespectatorul să fie foarte bine informat.

CONCLUZII

După o cercerare asiduă a mai multor cărți de jurnalism și a mediului online, ne putem da seama că meseria de jurnalist nu este una foarte ușoară, indiferent de rolul pe care îl ai în cadrul instituției de presă, fie că este ea scrisă sau audiovizuală.

Însă reversul medaliei ne arată că această meserie este și una frumoasă, care te pune în tot felul de impostaze, te duce în fel și fel de locuri și te face să lucrezi cu diverși oameni.

Capitolul I este unu încărcat de istorie, dar nu orice istori ci istoria jurnalismului atât în străinătate cât și la noi în Romănia. Acolo descoperim care au fost primele ziare tipărite, care au fost primele imagini care au apărut la TV, dar și ce mijloace tehnice existau la acea vreme.

Capitolul II ne face să înțelegem cu ce „se mănâncă” această meserie, care nu este una ușoară și pentru care trebuie să ai înclinație pentru a o duce la bun sfârșit.

Aici ne sunt prezentate diverse definiții, caracteristici, clasificări, funcții ale jurnalului de știri.

Studiul de caz pune față în față două dintre cele mai mai posturi de televiziune de la noi din țară, Pro Tv și Antena 1. Sunt analizate cele mai importante jurnale de știri și anume cele de la ora 19, sunt trase concluzii, sunt făcute asemănări și deosebiri.

BIBLIOGRAFIE

Rusu-Păsarin, Gabriela,Prolegomene la o istorie a mass-media,editura Universitaria 2006

Vișinescu, Victor, Istoria presei,Hyperion XXI 2000

Buzura, Daniela Zeca, Jurnalismul de televiziune, Editura Polirom 2005

Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media,editia II-a revazută si adaugită,editura Polirom 2004

Popescu, Cristian, Florin,Manualul de Jurnalism,Editura Tritonic,Bucuresti,2005

Ionica, Lucian,Jurnalismul de televiziune,in volum coordonat de Mihai Coman,Manual de jurnalism,editia a III-a revizuită si adaugită,Editura Polirom,Iasi,2009

SURSE ONLINE

https://ro.scribd.com

http://ro.wikipedia.org