ȘTIRBU V. Alexandru Florinel [606596]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

Modalități de dezvoltare și promovare a
turismului în județul Sibiu

Conducător științific:
Conf. univ. dr. Andreea Băltărețu
Absolvent: [anonimizat]
2017

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
CAPITOLUL 1. PREZENT AREA GENERALĂ A JUDE ȚULUI SIBIU ………………………….. ……………………….. 4
1.1 AȘEZARE GEOGRAFICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 4
1.2 CĂI DE ACCES ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 4
1.3 SCURT ISTORIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
1.4 POPULAȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
1.5 POTENȚIAL TURISTIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9
1.5.1. Resurse turistice natural e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
1.5.2 Resurse și atracții turistice antropice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21
CAPITOLUL 2. ANALIZA ÎN STRUCTURĂ ȘI DINA MICĂ A BAZEI TEHNIC O MATERIALE S I
CIRCULAȚIEI TURISTIC E DIN JUDEȚUL SIBIU ………………………….. ………………………….. …………………….. 34
2.1 STRUCTURI DE PRIMIRE CU FUNC ȚIUNI DE CAZARE TURIS TICA ………………………….. ………………………….. ………. 34
2.2 SPECIFIC GASTRONO MIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 37
2.3 INSTALAȚII ȘI MODALIT ĂȚI DE AGREMENT ȘI T RATAMENT ………………………….. ………………………….. …………….. 38
2.4 INDICATORII CIRCULAȚI EI TURISTICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 40
2.4.1 Turiști cazați ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 41
2.4.2 Număr înnoptări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 42
2.4.3 Sejur mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 43
2.4.4 Densitatea turistic ă în raport cu populația si suprafața ………………………….. ………………………….. ……….. 44
2.4.5 Gradul de ocupare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 46
2.4.6 Funcția turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 47
2.5 FORME DE TURISM PRACT ICATE IN JUDEȚUL SIBIU ………………………….. ………………………….. ………………………. 48
CAPITOLUL 3. CĂI DE INTESIFICARE A FLU XURILOR TURISTICE CĂ TRE JUDEȚUL SIBIU …….. 54
3.1 ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN JUDEȚUL SIBIU ………………………….. ………………………….. ………. 54
3.2 STRATEGIA DE SUSȚINER E A DEZVOLT ĂRII TURISMULUI DIN JUDETUL SIBIU ………………………….. ………………… 56
3.3 POSIBILITĂȚI DE COLAB ORARE ȘI TIPURI DE P ARTENERIATE ………………………….. ………………………….. ………….. 59
3.4 PROPUNERI DE VALORIFI CARE A JUDEȚULUI SIBIU ………………………….. ………………………….. ………………………. 61
3.5 PREZENTAREA PE ZILE A L UNUI TRASEU ÎN JUDEȚUL SIBIU ………………………….. ………………………….. …………… 62
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 65
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 68
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 72

3
INTRODUCERE

Turismul este un domeniu important de dezvoltare pentru județul Sibiu drept pentru care
una din prioritățile Consiliului Județean Sibiu o reprezintă dezvoltarea durabilă a acestui sector
de activitate, în perioada 2010 – 2020.
Cele mai importante resurse naturale ale județului Sibiu se concentrează în zona de sud,
în cadrul grupelor de munți Cindrel, Lotru și Făgăraș, cu mențiunea că doar anumite perimetre –
Bîlea, Rășinari – Păltiniș, zona Avrigului – sunt exploatate la un nivel rezonabil din punct de
vedere turistic. Acestora li se alătură, în rândul atracțiilor naturale majore, factorii cur ativi din
cele două stațiuni turistice de interes local, Ocna Sibiului și Bazna. Ca potențial natural merită să
menționăm de asemenea zonele din rețeaua „Natura 2000” din nord -estul și estul județului (o
mare parte din suprafața Podișurilor Hîrtibaciului și Tîrnavelor).
Atracțiile turistice antropice au fost clasificate la fel, în majore și secundare. Cele majore
se regăsesc în municipiile Sibiu și Mediaș (ansambluri arhitecturale urbane medievale),
Mărginimea Sibiului (Săliște – Sibiel – Gura Rîului), Cis nădie – Cisnădioara și comunele Biertan
și Valea Viilor monumente UNESCO.
Dintre cele secundare amintim: zonele etnofolclorice cu tradițiile, gastronomia și
meșteșugurile specifice (cea mai importantă din punct de vedere al exploatării turistice este
Mărg inimea Sibiului, însă potențial au și Țara Oltului, Valea Hîrtibaciului, Valea Tîrnavelor și
Podișul Secașelor), bisericile fortificate (cu o concentrare în jumătatea nordică județului),
palatele / castelele / fortificațiile răspândite prin județ, muzeele (Brukenthal și ASTRA se află
între cele mai importante cinci muzee ale României), evenimentele/festivalurile (de teatru, de
muzică, folclorice, meșteșugărești, medievale, sportive, ș.a.), domeniul schiabil1 etc.
În urma inventarierii structurilor turistice existente la nivelul județului, s -a constatat o
creștere a numărului unităților de cazare în perioada 2006 – 2007 (premergătoare evenimentului
Sibiu – Capitală Culturală Europeană ) și continuarea investițiilor în municipiul Sibiu și după
această perioadă , inclusiv a unor lanțuri hoteliere internaționale de renume (Ramada, Golden
Tulip, Hilton și Continental).
Comparativ cu județele limitrofe aflate în zona de sud a Transilvaniei, județul Sibiu
ocupă locul doi din punct de vedere al numărului de structuri turistice de primire, cu funcțiuni de
cazare, după județul Brașov.

1 Masterplan pentru domeniul turismului în județul Sibiu , Cap. I.4., Descriere sintetică a r esurselor turistice
antropice, pag. 15 – 24.

4
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI SIBIU

Județul Sibiu este un județ aflat în sudul Transilvaniei în podișul care poartă același
nume, aflat la nordul de Carpaților Meridionali, în România. Reședința de județ este
municipiul Sibiu.
1.1 Așezare geografică
Județul Sibiu este situat în mijlocul țării , între 490 17’ latitudine nordică și 450 28’
latitudine sudică respectiv 240 57’ longitudine estică și 230 35’ longitudine vestică .
Aflându -se în partea de sud a Transilvaniei , el este mărginit de mun ții Făgărașului și ai
Cibinului . În partea nordica se află județul Mureș , la est județul Brașov , la sud județele Argeș
și Vâl cea iar la vest cu județul Alba . Este un județ mijlociu al țării ocupând o mare parte din
podișul Transilvaniei .
Județul Sibiu este compus din două municipii , ș apte orașe , și 53 de comune cu o 175 de
sate .
Reședința județului cu același nume , municipiul Sibiu este poziționat în centrul acestuia
. În partea nordică se învecinează cu localitățile Șura Mare și Șura Mică , în vest și sud – vest se
învecinează cu localitățile Cristian , Rășinari și Poplaca . În partea sudică și sud – estică este
învecinat cu localitățile Cisnădie , Cisnădioara și Șelimbăr . În partea estică este vecin cu
localitățile Daia și Noul .
Orașul Sibiu nu este mărginit de forme de relief foarte conturate, ci le imbracă și le
domină aproape uniformizandu -le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are in
perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de pantă. Altitudinea față de
nivelul mării variază i ntre 415 m in Orașul de Jos si 431 m in Orașul de Sus . Teritoriul Sibiului
are o suprafață de 12 163 ha din care intravilanul are o suprafață de 2 465 ha .
1.2 Căi de acces
Județul Sibiu oferă locuitorilor și vizitatorilor o gamă completă de că i de acces .
Acces rutier
Accesul în județul Sibiu se poate face pe drumurile europene care îl străbat, E81 Cluj –
Sibiu – Pitești – București și E68 Arad – Sibiu – Brașov. Orașul mai este străbatut și
de drumurile naționale :
D.N 1 – E 15/A/ București – Brașov – Sibiu – Cluj – Oradea;
D.N 7 – București – Pitești – Sibiu – Deva – Arad;

5
D.N 14 – Sibiu – Mediaș.
În Sibiu se poate ajunge și prin intermediul firmelor de transport de profil cu autocarul.
Acces feroviar
Sibiul este și un important nod de cale ferată, fapt ca re permite celor care nu vor să plece
la drum cu mașina personală să folosească trenurile puse la dispoziție de către CFR Călători .
Acces aerian
Aeroportul Internațional Sibiu susține curse regulate din și în Germania, Spania și Italia,
precum și în marile aeroporturi din țară.
Distanța față de principalele orașe din România:
 Sibiu – Alba Iulia: 113 km;
 Sibiu – Baia Mare: 305 km;
 Sibiu – Băile Herculane: 267 km;
 Sibiu – Brașov: 142 km;
 Sibiu – București: 282 km;
 Sibiu – Timișoara: 256 km;
 Sibiu – Constanța: 507 km.2

In Judetul Sibiu se pune accent pe toate c ăile de acces fiind oferite popula ției toate tipurile de
transport.
1.3 Scurt istoric
Existența omului pe aceste plaiuri , este atestată de descoperirile arheologice din neolitic
din localitatea Racoviță completate cu descoperirile din epoca bronzului de la Gușteriță – Sibiu .
Orașul Sibiu a fost certificat documentar printr -un document dat de papa Celestin al III
lea la data de 20 decembrie 1191 .
Pe parcursul câtorva secole orașul se arat ă sub diferite denumiri cum sunt Cibiniensis (1192 –
1196), Scibiniensis (1211) , villa Hermani (1223) , Hermannstatd (1366) , Sibinu , Sibiliu
(1482) .
Pe măsura dezvoltării sale economice și politice Sibiul primește mai multe drepturi cum
sunt : dreptul de a – și numi singuri conducătorii , dreptul de a avea emblemă proprie , dreptul de
judecată , dreptul la privilegii.

2 https://www.haisitu.ro/cai -de-acces -spre-sibiu

6
Evoluția urbanistică a Sibiului a continuat drumul tipic al orașelor medievale . În secolul
XV Sibiul era o fortăreață puternică pe deplin conturată , viața economică și expansivă
concentrându -se în cele trei nuclee alcătuite din Piața Huet , Piața Mare . Piața Mică .
După ce Transilvania devine provincie habsburgică , imperiali au au dorit sa contunuie
dezvoltarea vechiului burg medieva l , care transoformă un oraș modern în care intră barocul
vienez care se menține și astăzi prin monumente cum sunt : Muzeul Bruk enthal, Biserica
Iezuiților . Sibiul este martorul primei uniri a românilor din cele trei țări române . În apropierea
Sibiului , la Șelimbăr , Mihai Viteazul învinge oștilelui Andrei Bathory și își croiește drum spre
Alba Iulia unde la 1600 s e realizează prima unire. Timp de aproape o sută de ani între 1692 –
1791 Sibiul a fost capitala Transilvaniei , timp în care în orașul lut eran de pe malurile Cibinului
se stabilesc o serie de ordine călugărești catolice .
La sfârșitul secolului al XVIII lea ia ființă primul teatru din Transilvania și se editează
Foaia săptămânală de teatru . Au loc încercări infructuoase de editare de pu blicații în limbna
română.
Anul revoluționar 1848 aduce Sibiul în prim plan , fiind locul unde au funcționat între
1848 -1849 Comitetul Național Român și Comitetul de Pacificațiune din ca re au făcut parte
printre alții : Simion Bărnuț iu, Avram Iancu, Axent e Sever . După revoluție Sibiul devine cel mai
important centru național , politic și cultural românesc din monarhia austro – ungară .
Desăvârșirea unității naționale de la 1 Decembrie 1918 a impus Sibiul , drept centru
politic al Transilvaniei , parte in tegrantă a statului unitar român , prin instalarea în oraș a
Comitetului Dirigent – un adevărat Guvern provizoriu . Activitatea acestuia și marile modificări
de după Unire au facilitat apropierea de structura regatului Român iei . Pentru o perioadă de timp,
după Unire , Sibiul prin instituțiile sale și prin activitatea desfășurată , a jucat rolul unei adevătrate
capitale românești a Transilvaniei.3
1.4 Populația
Din punct de vedere statistic județul Sibiu, este un județ mediu cu aproximativ 400.000
de locuitori .
Tabel nr. 1.1 – Populația și densitatea populației la recensăminte
Județul Sibiu Numărul locuitorilor Locuitori / km2
29 decembrie 1930 306984 56,5
25 ianuarie 1948 335116 61,7
21 februarie 1956 372687 68,6
15 martie 1966 414756 76,4

3 www.clopotel.ro

7
5 ianuarie 1977 481645 88,7
7 ianuarie 1992 452873 83,4
18 martie 2002 421724 77,6
20 octombrie 2011 461720 85
Sursa: http://www.sibiu.inss e.ro
Județul este foarte echilibrat din punct de vedere al structurii pe sexe, respectiv 51% față
de 49% în favoarea celui f eminin. Populația este într -un procent de 90,4% de naționalitate
română și preponderent ortodoxă, urmând în ordine cea maghiară, rromă și germană, respectiv
culturile romano -catolic, greco -catolic și reformat .
Tabelul 1.2 -Populația pe sexe din jude țul Sibi u în perioada 2011 -2015
Anul Masculin Feminin Total
2011 225421 236299 461720
2012 225745 236553 462298
2013 225869 236937 462806
2014 226090 237346 463436
2015 226222 237549 463771
Sursa : www. insse.ro
Din graficul de mai sus, observ ăm că numărul per soanelor de sex feminin este mai mare
decat numărul persoanelor de sex masculim.

Figura 1.1 – Populația pe sexe din jude țul Sibiu în perioada 2011 -2015
În anul 2011 au fost înregistrate 225421 de bărbați si 236299 de femei, urmând o crestere
continuă in c azul ambelor sexe și putem observa ca in anul 2015, numarul persoanelor de sex
218000220000222000224000226000228000230000232000234000236000238000
2011 2012 2013 2014 2015Masculin
Feminin

8
masculin a ajuns la 226222 , iar a celor de sex feminin la 237549 , ceea ce inseamna o crestere
procentulă de 0,34% in cazul persoanelor de sex masculin si 0,52% in cazul persoane lor de sex
feminin.
Tabelul 1.3 -Populația pe vârstă din județul Sibu in perioada 2011 -2015
Anul 0-14 ani 15-59 ani 60 ani si peste
2011 72603 304444 84673
2012 72926 302548 86824
2013 72838 300671 89297
2014 72609 299109 91718
2015 72235 296671 94655
Sursa : www.insse.ro
Observăm că în Județul Sibiu, traiesc in cea mai mare parte persoane cuprinse intre 15 și 59 de
ani, urmată de categoria de vârstă de peste 60 de ani.

Figura 1.2 -Populația pe vârstă din județul Sibu in perioada 2011 -2015

Conform INSSE , in anul 2015, 263297 de persoane locuiesc in mediul urban , iar 136841
de persoane in mediul rural, ceea ce inseamna ca 65% din populatia județului Sibiu locuiește in
mediul urban .
Cele mai populate localități ale județului Sibiu sunt : Municipiu Sibiu (a prox. 147000
locuitori) , Mediaș (aprox.47000 locuitori), C isnădie(aprox 14000 locuitori) ș i Avrig
(apro x.12000 locuitori).

050000100000150000200000250000300000350000
2011 2012 2013 2014 20150-14 ani
15-59 ani
60 ani si peste

9
1.5 Potențial turistic
Județul Sibiu este renumit prin poten țialul său turistic,fiind un județ boga t atât în resurse
naturale cât ș i resurse antropice.
1.5.1. Resurse turistice naturale
Relieful județului coboară de la sud, din zona montană care ocupă aproximativ 30% din
suprafața județului, reprezentată de Munții Făgărașului unde se întâlnesc înălțimi ce depășesc
2.500 m (vf. Negoiu 2.535 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu 2.508 m), munții Cibinului și ai
Lotrului cu suprafețe plane ușor vălurite chiar la altitudini de peste 2.200 m (masivul Cindrelului
și Șteflești), cu ridicat potențial turistic și de dezvoltare a zootehniei, spre nord u nde se întinde pe
aproximativ 50% din suprafața județului zona de podiș (podișurile Hîrtibaciului, Secașelor și
Tîrnavelor) cu relief deluros cu înălțimi ale dealurilor între 490 m și 749 m. Între zona montană
și cea de podiș trecerea se face printr -o zonă depresionară de contact (depresiunea Făgărașului
sau Țara Oltului, Sibiului, Săliștei și Apoldului sau Secașului) care se desfășoară aproape
continuu între cele două trepte de relief și ocupă cca 20% din suprafața județului, propice
culturilor agricole.4

Munții
În județul Sibiu există trei masive muntoase din lanțul Carpaților Meridionali și anume :
Masivul Făgărășului , Munții Cindre l și Munții Lotrului .

Figura 1.3 – Masivul Făgărașului
Masivul Făgăraș , de la est la vest ce măsoară în linie dreaptă, aproximativ 70 de km iar
de la nord la sud circa 45 km. Munții Făgărașului se aseamănă cu o coloană vertebrală imensă
orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) direcționate către nord și respectiv, sud.

4 https://ro.wikipedia.org/

10
Culmile aflate î n partea nordică sunt mai scurte și mai abrupte față de cele din partea
sudică, c are sunt foarte lungi și mai puțin abrupte .
Munții Făgărașului sunt delimitați la vest de Valea Oltului , iar la est de Bârsa Groșețului
și Râul Dâmbovița . La nord sunt delimitați, printr -un mare abrupt tectonic, de Depresiunea
Făgărașului , cunoscută și sub denumirea de Țara Oltului . Înspre nord, pe o distanță de doar 8 –
10 km, diferența de nivel atinge peste 2.000 de metri. Spre sud, delimitarea este mult mai puțin
accentuată, fiind făcută, după culmi lung i 30–40 km ( Olanului , Robița , Scărișoara , Nisipuri ,
Zârna , etc.), de șirul depresiunilor Câmpulung , Brădetu , Arefu și Jiblea .
Suprafața totală acoperită de munții Făgărașului este peste 2.400 km², fiind, spre
comparație, de circa 7,5 ori mai mare decât a munților Bucegi . Pe cuprinsul întinderii masivului
Făgărașului se găsesc 8 vârfuri de peste 2.500 de metri : Moldoveanu cu 2.544 m, Negoiu cu
2.535 m, Viștea Mare cu 2.527 m, Călțun -Lespezi cu 2.522 m, Vânătoa rea lui Buteanu cu
2.507 m, Cornu Calțunului cu 2.510 m, Hârtopu cu 2.506 m, Dara cu 2.501 m. Există, de
asemenea, 42 de vârfuri având peste 2.400 m și mai mult de 150 de vârfuri de peste 2.300 m5.
Aceste vârfuri sunt separate între ele prin șei adânc i, unele coborând până sub 2000 m altitudine
(Curmătura Zârnei: 1.932 m).
Această densitate de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, i -au atras masivului și
denumirea de Alpii Transilvaniei, expresie atribuită savantului francez Emmanuel de Martonne .
Din vârful masivului se desprind către nord și sud, ca niște puternici pinteni de piatră, un
mare număr de spinări prelungi (picioare de munte) dispuse aproape perpend icular pe creastă.
Ele au lungimi și mai ales înfățișări diferite, după cum sunt orientate spre nord sau spre sud.
Ramificațiile nordice sunt în mare parte abrupte și stâncoase în apropierea crestei, domolindu -se
numai sub mantia pădurilor de conifere, car e apar imediat ce înălțimea scade sub 1.700 m. O altă
caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie foarte îngustă și pe alocuri
zimțată (de exemplu Muchia Albota ).
Creasta principală și ramificațiile nordice ale Făgărașului supuse acțiunii curenților,
precum și dezagregărilor produse de îngheț și dezgheț, formează în unele locuri custuri foarte
înguste, șei crenelate, cum sunt : Portița Arpașului cu Fereastra Zmeilor , șeile dintre văile
Șerbotei (nord), izvoarele Scara și Negoiu (sud).
O altă caracteristică a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare, precum și
lacurile alpine situate la mari altitudini. Unele din aceste lacuri sunt alimentate de izvoare
subterane.

5 www.welcometoromania.ro

11
Văile care coboară către nord ( Transilvania ), urmează în marea lor majoritate o direcție
aproape perpendiculară față de linia crestei, iar apele lor sunt silite – din cauza pantei foarte
înclinate – să coboare în salturi, formând numero ase cascade. Printre văile cele mai pitorești se
numără: văile Moașei, Șerbotei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei, Sâmbetei.
Numeroși munți din lanțul masivului Făgăraș poartă două denumiri: una pentru versantul
nordic și alta pentru versantul su dic. Astfel: Muntele Buda (sud) este același cu Muntele Arpașul
Mic (nord); Muntele Cocoriciu (sud) cu Muntele Moașa (nord); Muntele Moldoveanu (sud) cu
Muntele Viștea (nord); versantul sudic al Muntelui Arpașul Mare sau Vârtopul poartă denumirea
de Muntele Vârful Mircii ; Muntele Ciortea este cunoscut în satele ardelene și sub numele de
Muchea Avrigului6.
Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul .

Figura 1.4 Munții Cindrel
Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat prin circuri glaciare, care adăpostesc tăuri
glaciare . Vârfurile acestor munți au altitudini peste 2000 m, dintre care se detașează, cu o
altitudine de 2.245 m, vârful cu nume omonim mu nților, Vârful Cindrel . Pe valea Orăștiei , la
altitudinile joase la acestor munți, se află cetatea dacă Sarmizegetusa .

Figura 1.5 -Mun ții Lotrului
Pătrun zând în teritoriul administrativ al județului Sibiu, dinspre sud – vest, cu
extremitatea lor nordică, Munții Lotrului sunt mărginiți, în est, de proeminentul Defileu al

6 Mani țiu. O., ”Făgăfașul”, Editura de cultură fizică și sport, 1963, pg. 9 .

12
Oltului, la sud de Valea Lotrului, la nord de Valea Sadului, la Vest de pâraiele Pravăț – afluent al
Lotrului , și Salanele , tributar Frumoasei.
“Identitatea de construcție, asemanarea orografică și chiar cea morfologică de detaliu,
inclusiv aceea de utilizare, apropie atât de mult cele două unități montane – Cindrelul și Lotru,
încât uneor i au fost cuprinse sub un singur nume cel de Munții Sibiului, adică aflați în apropierea
municipiului Sibiu și folosiți cutumiar (chiar daca nu în totalitate) de locuitorii satelor
Mărginimii.”
Culmea Șteflești se desfășoară pe 12 – 15 Km spre sud până spr e Pasul Tărtărău, iar spre
est cca. 25 – 30 km, până la Defileul Oltului. Singura urmă marcantă a glaciațiunilor din acest
masiv se află sub Vârful Șteflești, pe latura sa estică. Culmile și platourile cu înălțimi ce variază
între 1300 – 1650 m ocupă cea m ai mare parte a masivului. Adoptând un sistem unitar în vederea
aplicării semnelor de marcaje turistice, Comisia Centrală pentru Sistematizarea Marcajelor și
Ocrotirea Muntelui, în consens cu acordul comisiilor județene, a stabilit ca normă recunoașterea
fiecarui masiv prin creasta sa principala (somitală) și potrivit normelor internaționale (ale F.I.T.)
aplicarea benzii roșii ca marcaj al acestora, legăturile dintre masivii (cum este cazul Cindrel –
Lotru , sau Cindrel – Șureanu etc.) apropiați , urmând a s e face prin alte semne și chiar culori
(cruce roșie, de obicei albastră sau galbenă ). Până în acest an a predominat ideea parcurgerii
culmilor somitale ale Carpaților României, de la nord la su d, cu banda roșie , urmărindu -se
crearea unei “magistrale” turistice “unitare și continue”.
Clima
Datorită poziției țării în sud -estul Europei și a formei lanțului carpatic,în Transilvania se
resimte în special acțiunea ciclonilor din nordul Oceanului Atlantic și influență invazilor de aer
polar dinspre nord -vest,nord și nord -est.Că urmare întreg versantul Nordic al Carpaților
Meridionali are o climă dominantă de influență vânturilor vestice,în general mai răcoroasă și mai
umedă decît cea de pe versantul sudic al acelorași munți.Județul Sibiu are o climă continental –
moderată de nuanță central -europeană care se diferențiază foarte mult,astfel că va trebui făcută o
deosebire clară între climă spec ifică munților,cea a dealurilor și a depresiunilor.7
Pe teritoriul județului Sibiu,mediile anuale ale temperaturilor oscilează de la peste 9 C (în
depresiunea apoldului), până la sub 0 C(în părțile cele mai înalte ale munților din sudul
județul ui.)
Modul de distribuire a temperaturilor poartă amprenta influenței reliefului în modul cel
mai evident,dar această influență se manifestă diferit de la un sezon la altu sau chiar de la o luna
la altă.Între timp ce culuarul Oltului reprezintă o fâșie cu temperaturi mai ridicate tot timpul

7 http://www.qreferat.com/referate/arta -cultura/ORASUL -SIBIU643.php

13
anului față de regiunea din jur,șirul de depresiuni de la nord de munți este individualizat numai
prin mediile temperaturilor anuale.În iulie, izotermă de 18 C cuprinde atât depresiunile
Făgărașului,Sibiului și Apoldului, cît și podișurile deluroase de la nord,fără să se poată face o
deosebire între ele,cu toată diferența de altitudine de peste 200 m.Iarnă,însă, localizările mai
frecvente de aer rece în Depresiunea Făgărașului o arată pe această că o arie mai rece decît
întreagă jumătate nordică a județului Sibiu.
Caracterizată prin prisma temperaturilor lunii celei mai reci,Depresiunea Făgărașului se
aseamănă mai mult cu dealurile înalte și cu partea periferică a munților(până la 1300 -1400
m)decît cu depresiun ile și dealurile din nordul județului.Condițiile de relief ale Depresiunii
Făgărașului ,cuprinsă între versantul nordic al Munților Făgărașului că un adevărat perete și
dealurile înalte de la nord de Olt,permit o mai slabă aerisire a acesteia decît depre siunile
deschise din partea de nord -vest a județului.
Temperaturi minime, sub 0 C, la stațiile Si biu , Nocrich și Făgăraș se întâlnesc din
septembrie până în mai,cele mai coborâ te temperaturi înregistrate la cele trei stații în septembrie
fiind de -3,4,-2 și -3C.La Sibiu ,maximă absolută este de 37,4C (înregistrată în 1952), iar la Boița
de 37,6C(1946).
În regiunea depresionară și deluroasă locuită (după datele stațiunilor Sibiu și Făgăraș)
durata medie a intervalului cu îngheț este de 190 -200 de zile. În depresiunea Sibiului, cel mai
timpuriu îngheț a fost înregistrat la 8 septembrie, iar cel mai tîrziu, din primăvară, la 24 mai.
Prin modul de dispunere generală a reliefului și prin dominarea influențelor nord -vestice,
teritoriul județului Sibiu face parte dintr -o regiune în care numărul mediu anula de zile acoperite
este în jur de 140 pentru partea depresionară și de podiș și de peste 170 în regiunea de munte.
Precipitațiile abundente din regiunea de munte ș i repartizarea lor mai uniformă în
decursul anului asigura o alimentare permanentă a rețelei hidrografice care oferă posibilități
pentru utilizarea hidroenergetica, cu at ât mai mult cu câ t și celelalte condiții – geologice și de
relief – sunt foarte favorabi le unor amenajări în acest sens.
La Păltiniș cantitatea medie anuală este de 910 mm, iar imediat sub munte acesta scade
sub 800 mm (Tălmaciu,794mm).Mai departe , în Depresiunea Sibiului, că și în podișul de la
nord,cantitatea scade pînă aproape de 60 0 de mm (Sibiu,662 mm; Sură Mică , 625 mm;
Mediaș,625 mm).
Cantitățile înregistrate în zona depresionară arată în mod evident o scădere progresivă de
la est la vest ,ajungînd de la peste 700 mm (Arpas 710 mm; Porumbacu de Jos, 698; Sibiu 66 2
mm; Sură Mică 625 mm) chiar la mai puțin de 600 mm în partea vestică a Depresiunii
Apoldului. Repartizind precipitațiile pe anotimpuri,se observă că mai mult de 25 din acestea cad
în timpul verii.Situația este explicabilă întrucît cele mai ploioase luni sunt iunie și iulie.

14
Cea mai redusă cantitate de apă cade în luna februarie. Prin februarie cantitățile cresc
continuu până în iunie pentru că să scadă – dar ceva mai puțin rapid de la o luna la altă – pînă în
decembrie și ianuarie,fără să se si mtă o tendința de creștere în luna noiembrie spre a schița al
doilea maxim de toamna.La Sibiu ,de exemplu,între cea mai mare cantitate anuală (1056 mm) și
cea mai redusă (448mm), care au fost înregistrate vreodată, este o diferența aproape tot atâ t de
mare cât media multianuală.
Dacă în regiunea de munte sunt numai două luni în care nu cad precipitații solide, în
depresiunile și dealurile de alături perioada posibil de cădere a zăpezii ține de la sfârșitul lunii
septembrie până la începutul lu i mai. În mod obijnuit însă primele ninsori apar în noiembrie,iar
ultimele la începutul lui aprilie. Durata medie a intervalului posibil cu ninsoare este așadar
(exceptînd zona de munte) de 115 -120 de zile. Din acest interval sunt în medie numai de 28 -30
de zile de ninsoare (cele mai multe fiind în lunile ianuarie și februarie), iar stratul de zăpadă
persistă în medie 55 -60 de zile(durata maximă ajungînd la peste 100 de zile).
Datorită circulației maselor de aer dinspre nord -est,vânturile domina nte bat din aceeași
direcție. Ele se fac simțite mai ales în părțile înalte sau larg deschise, findcă în depresiunile și
văile cu alte orientări apar canalizări ale aerului care pe alocuri pot modifică întrutotul circulația
totală.
În depresiu nea Sibiului și în dealurile de la nord și în nord -vest o frecvența tot atât de
mare are vâ ntul de sud -vest,un vânt specific acestor locuri, cunoscut sub numele de Vâ ntul Mare.
Primăvară coboară dinspre munții Făgărașului și ai Cindrelului că un vânt cald care grăbește
topirea zăpezilor. În timpul verii se dezlănțuie deseori sub formă de vijelie care pot produce
pagube prin ruperea și dezrădăcinarea copacilor. Pentru lunile din sezonul cald este amintit
vântul din direcția vest și sud -vest (Austrul), cunosc ut va un vânt cald și secetos.Frecvența lui
este de două ori mai mică decât a vânturilor dominante de nord -vest.8

Flora
Flora Sibiului este dominată de speciile euro asiatice și europene . Pe acest considerent
specialiștii încadrează Sibiul și împreju rimile sale din punct de vedere floristic în regiunea
eurosiberiană , provincia cent ral – europeană -est-carpatică , circu mscripția Podișul Transilvaniei .
Elementele de floră de proveniență conti nentală se găsesc în general pe versanții însoriți ai
dealurilor c e mărginesc oraș ul în zona de nord – est, spre Gușterița și Șura Mare . Astfel pe
pajiștile cu ca racter stepic din această zonă întâlnim : migdalul pitic, vișinelul, jaleșul , rușcuț a
de primăvară, sipica , capul șarpelui și altele .

8 http://www.sibiuvirtual.ro/despre -sibiu/

15
Speciile sudice mediter aneene, submeditareene și balcanice au intrat în Podișul
Transilvaniei prin defileul Oltului și pot fi ob servate în imediata apropiere a orașului sau în
interiorul său . Sunt diferite specii d e graminee , cornuțul , laptele câinelui , răsura , găinușa și
altele .
O deosebită importanță , o prezintă speciile edemice nemaiîntâlnite în nici un loc pe glob
, caracteristice ținuturilor noastre . Flora Sibiului și împrejurimilor sale înglobează în această
categorie : cimbrișorul , brândușa , cărbunii , și altele . Amintim că în apropierea Sibiului cresc o
serie de rarități flo ristice cum sunt : stânjeneii , rățișoarele , dedițeii , zăvăcusta , holodeanul .
Aici este singurul loc din țară unde crește pătlagina uriașă . O serie din aceste plante au fos t puse
sub oc rotire pentru a fi salvate de la dispariție .

Fauna
Fauna Sibiului este la fel de bogată . Ca nici und e în țară , în centrul orașului pot fi văzute
numeroase cuiburi de barză care revin ai ci an de an . Cei interesați de faună vor descoperi în
zonele verzi ale orașului un adevărat paradis al păsărilor .
Speciile cele mai frecvente din zonă sunt : mierla , gușa roșie , pițigoiul mare , pițigoiul
albastru , ochiul boului , iar pe firul apei ce traversează parcul Sub Arini întlânim mierla de apă și
uneori pescă relul albastru .
La păsările ce pot fi văzute tot timpul anului se adaugă oaspeții sezonieri de vară și de
iarnă . Primăvara își fac apariția : sturzul , gr aurul , codroșul , pituluicea , muscarul , codobatura ,
cinteza , sticletele și uneori pițigoiul c odat .
Printre tufe și arbuști sau în scorburile stejarilor bă trâni își fac cuiburi : mierla, sturzul ,
bot-grosul , stăncuța și pițigoiul mare . Pe salba de lacuri din pădurea Dumbrava printre
pâlcurile de stuf și papură își scot puii rațele mari , liși țele sau găinușele de baltă.
Toamna poposesc aici o serie de specii necaracte ristice zonei , aflate în drum spre
locurile de iernat : rața cu cap negru , cufundac ul sau corcodelul , cufundacul polar , chirighițele
și pescărușii .
Iarna apar prin parcuri dar îndeosebi în pădurea Dumbrava , sturzul de iarnă , cinteza de
iarnă și huhurezul a cărui prezență este trăda tă de stolurile de pițigoi care caută să alunge intrusul
cu țipete ascuțite .
Mulțimea de ciocănitori , zborul rapid al uliu lui păsărar , plan area rotită a șorecarului
comun sau a șorecarului încălțat întregesc peisajul avifaunistic .
Pentru călătorul pornit pe cărările zonelor verzi primăvara oferă o imagine interesantă a
vieții batracienilor . Acum întâlnim broa sca râioasă , broasca roșie de munte , sălămâzdra ,
buhaiul de baltă și brotăcelul . Rar se întâlnește și broasca țestoasă de lac .

16
Reptilele sunt și ele bine reprezentate prin diversitatea speciilor de șopârle ,adăugându -se
și șarpele de casă . Dintre animale întâlim căpriorul , veveri ța și chiar iepurele , alături de
mamiferele domestice .
Seara iese la vânătoare , în pădurea Dumbrava , pârșul , asmănător șoarecelui și tot acum
își încep activitatea liliecii . Pădurea Dumbrava este adăpostul ursului brun , lupului , vulpii și a
altor mamifere din țara noastră dar care sunt închise în cuștile grădinii zoologice .

Hidrografia
Prin așezarea și modul de desfășurare a teritoriului să u,județul Sibiu este împărțit între
două bazine hidrografice,și anume:în proporție de aproximativ 23 aparț ine bazinului Oltului, iar
cealaltă treime aparține bazinului Mureșului. Teritoriului județului Sibiu este despicat de linia de
despărțire a două dintre cele mai însemnate bazine hidrografice din țară nostra (ale Oltului și
Mureșului), dar cumpăna de ape e ste puțin definită în relief,fiindcă urmărește numai în par te lînă
celor mai mari înălțimi . Sub acest aspect este vorba de de o cumpăna care trădează schimbări
recente între cele două bazine,că urmare a unei lupte între obirsiile unora dintre afluenți,din care
prin dovezile existente învingător a ieșit și pare să domine în continuare Mureșul.9
Sebeșul, cel care formează hotarul vestic al județului,face parte din bazinul Mureșului.
Sebeșul cunoscut la obâ rșie sub numele de Frumoasă,formează hotarul vestic al județului
pe aproximativ 35 km. Primind afluenți mai însemnați dinspre Munții Cindrelului( Curpatul – 7
km, Ciobanul -8 km, Bistrița -12 km, Dobra -21km) bazinul sau montan este mai dezvoltat pe
teritoriul județului Sibiu decît în județul vecin Albă. Afluentul sau Secasul (lung de 42 km), după
ce traversează Depresiunea Apoldului și a Miercurii Sibiului adună cîteva pîraie
(Singatin,Amnaș,Apold,Dobirca,Pustia, Gîrbova ), prin care este drenată cea mai mare parte a
podișului deluros și adînc fragmentat al A mnasului.Partea nordică a acestui podiș,din care numai
o foarte redusă porțiune intră în județul Sibiu, este drenată de celălalt Secas, afluent al Tîrnavei.
Aproape 3300 km(adică ceva mai mult de 23 din județul Sibiu) aparțin bazinului
Oltului, râu care trece prin acest județ pe o lungime de 52 km.
La prima vedere, rețeaua de afluenți ai Oltului se prezintă sub aspecte foarte variante ,dar
după felul de repartiție în teritoriu se disting două categorii concentrate către cele două mari
depresiuni de la marginea de nord a munților.
În Depresiunea Făgărașului, după intrarea în județul Sibiu,Oltul primește dinspre Podișul
Hîrtibaciului numai trei afluenți,între care numai Noul(lung de 25 de km și cu un bazin de 250
km).

9 http://www.qreferat.com/referate/ arta-cultura/ORASUL -SIBIU643.php

17
Toți ceilalți afluenți ai Oltului (cu excepția celor primiți în defileu) care drenează două
cincimi din teritoriul județului Sibiu sunt colectați de Cibin în cuprinsul Depresiunii Sibiului care
apare în acest fel că o importantă arie de adunare a apel or.
Cibinul pornește sub numele de Râ ul Mare de pe față nordică a Cind relului prin două
ramuri, cu obâ rșia în cele două căldări glaciare cu lacuri : Iezerul Mare și Iezerul Mic. Prin
regiunea de munte (până la Gură Râ ului) curge circa 28 km, iar în lungul Depresiunii Sibiului
din regiunea de munte: Pî râul Negru(sau Salistei) avînd izvoarele la Jina și cîțiva afluenți
mărunți că pî raile Drojdia, Tilisca, Tiliscuta , Sibielul și Orlatul, Sadu, râul cu o importanț ă
economică deosebită în ansamblul re țelei hidrografice, a cărui vale desparte două dintre culmile
principale ale munților de la vest de Olt, are o lungime de 42 de km și un bazin de 280 km
caracterizat printr -o mare densitate a piraielor care aduc apă mai mult dispre culmea Lotrului
spre a -i împlini debitul. Dinspre dealurile de nord, Cibinul primește numai trei afluenți dar
numai Hârtibaciul cel care a dat numele podișului dintre Olt și Târnava Mare din care își adună
toți afluenții este mai reprezentativ. 10
Hârtibaciul are o lungime de apro ximativ 90 km și curge printr -o vale largă care străbate
aproape diagonal podișul care -i poartă numele. El adună afluenți de pe ambele părți, dar mai
numeroși sunt cei cu obirsiile în d ealurile dinspre Târnava Mare .
Cei mai mulți dintre acești afluenți,av înd în general înfățișarea de pâ raie scurte și
anemice, poartă numele satului sau unuia dintre satele fixate în valea sau în bazinul sau de
obârșie: pâraiele Cavnic, Coves, Apos, Pelișor, Zlagna, Ghijasa,Vurpar, Daia, venite din dreapta,
Alba c, Marpod, Fofelda, primite din stânga .
În avale de confluența cu Cibinul, și anume pe porțiunea de defileu dintre Boița și Valea
lui Frate,Oltul primește cîțiva afluenți dintre care sunt de menționat Strîmbă și Rindiboul,cu văile
scurte și mult adîncite în extremita tea estică a cul mii Făgărașului ,Lotrioara și Râul
Vadului,colectînd câteva pâ raie de pe versantul nordic al culmii principale a Munților Lotrului.
Calculele făcute pentru determinarea scurgerii în cele două regiuni atît de diferite că
alcătuir e arată valori prin care se pot explică caracterele diferite ale râurilor . Dacă în munte
scurgerea medie este între 10 și 30 lskm,în regiunea de podiș prezintă valori între 2 și 4 lskm.
Trecând prin județul Sibiu,Tâ rnava Mare,chiar dacă își sp orește debitul cu o cantitate
minimă(debitul mediu fiind în jur de 10 ms,acesta nu are nici un efect asupra caracterelor râului.
Hârtibaciul ,râu tipic pentru regiunea de podiș cu un bazin de 1000 km are un debit
mediu multianual ceva mai mare d e 2 ms.Spre deosebire de acesta,Cibinul, la Sibiu are un debit

10 http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/repsibiu/mediulgeografic.htm

18
mediu de două ori mai mare, deși bazinul sau este de numai 600 km,iar Sadul, cu un bazin de
numai 280 km,are un debit mediu în jur de 4 ms.
Așadar, particularitățile reliefului și climei determ ina apariția anumitor caractere
hidrologice,regional repartizate,care pun în evidență două tipuri de regim al râurilor :unul s pecific
Carpaților Meridionali ( cu ape mari începînd din aprilie,provenite din topirea zăpezilor și
continuate datorită ploilor pâ nă în iulie,avînd scurgerea minimă în timpul iernii), iar al doi lea
propriu bazinul Transilvan ( cu apariția viiturilor mai de timpuriu,dar foarte intense în mai și
iunie: cu debite minime în iulie,august și septembrie și cu apariția unor creșteri în perioa da
ploilor de toamna).
Dacă apele din podiș pot fi folosite pe o scară redusă prin bararea văilor și crearea de
lacuri cu importantă locală(chiar dacă a ajuns la dimensiunile celui de la Agnita de pe Hirtibaci –
lacul Bradeni),riuile din munte o feră posibilități mult mai mari de valorificare a
hidroenergiei.Barajele,lacur ile și amenajările de pe Sadu su nt suficient de edificatoare în acest
sens,dar trebuie menționat că are o mare diferența între potențialul râurilor din Munții
Făgărașului ( scurte , repezi și cu debit mic), față de cele din Munții Sibiului( Cibinul , Sadul).
Alături de lacurile mari amenajate, sunt de amintit lacurile glaciare care pigmentează cu
limpezimea lor peisajul alpin de custuri,caldă și tancuri al Munților Făgăr așului sau peisajul mai
liniștit al Cindrelului precum și cele numeroase de la Ocna Sibiului destul de multe formate pe
locul ocnelor încă d e mult părăsite și lăsate pradă apelor de suprafață și prăbușirilor.
Lacuri
Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar ) situat la o altitudine de 2040 m,
în Munții Făgăraș , Județul Sibiu . Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafața de
46508 m2 și adâncimea de 11,35 m. Î n anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în
jurul lacului au fost declarate rezervație științifică.11

Figura 1.6- Lacul Bâlea

11 http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid -turistic/atractii -turistice.asp?idLoc=157&c1=Lacul -Balea -jud.-Sibiu

19
Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu , 68 km Făgăraș și 85 km d e la
Curtea de Argeș . În timpul verii se poate ajunge cu automobilul , pe drumul Transfăgărășan , iar
în restul timpului cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă” din apropierea cascadei Bâlea . În
Munții Făgăraș se mai află și lacurile Capra , Podragu mic , Podragu Mare , Avrig , Urlea , etc.
Prima Cabană la Lacul Bâlea a fost ridicată in anul 1904 de către Societatea Carpatină
Transilvăneană ( Siebenburgischer Karpaten Verein „S.K.V.”) și inaugurată la 29 august 190512.
În anul 2006 a fost construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheață din
Europa de Est în forma unui iglu de 16 locuri.
Alte lacuri: Avrig , Podragu (lacuri glaciare), Sadu , Hârtibaciu Cibin , (lacuri de baraj).

Rezervații și monumente ale naturii

Figura 1.7- Vulcanii noroioși de la Hașag
Rezervația geologică Vulcanii noroioși se află la o distanță de 21 km de Sibiu. Este o
rezervație geologică interesantă, reprezentată de ”vulcani” în miniatură. Datorită constituției
geologice și existenței în subsol a hidrocarburilor și gazelor de zăcământ, ca și apelor care
dizolvă masa argiloasă și o tr ansformă în noroi, gazele de adâncime ies la suprafață, antrenând
noroiul și făcându -l să ”fiarbă” la locul de ieșire. Noroiul evacuat la suprafață a format conurile
prin care iese apa, în care bolborosește gazul metan.

Figura 1.8 -Calcarele de la Cisnădioara

12 http://balealac.3x.ro

20
Calcarele cretacice de la Cisnădioara au o vechime de 65 milioane de ani fiind
integrate în Rezervația geologică de la Cisnădioara. Cunoscută pe plan național pentru varietatea
de fosile marine, rezervația a fost ce rcetată încă din a doua jumatate a secolului XVIII. Recent, în
1999, Andrei Mihai, student al facultații de jurnalistică Sibiu și pasionat paleontolog, a
descoperit la Cisnădioara, aproape de Rezervație, fosile ale arborelui de Sequoia, milenarul
arbore ca re mai crește încă în California. De atunci, Rezervația constituie un punct fosilifer
integrat în circuitul turistic european . Fosilele descoperite în micul sat au o valoare de
patrimoniu fiind unice în România.
Figura 1.9 -Calcarele de la Turnu Roșu

Calcarele de la Turnu Roșu (Porcești) sunt foarte aproape de defileul Oltului, județul Sibiu.
Considerate o rezervație geologică de vârstă eocenă, Calcarele adăpostesc o bogată faună,
peste 180 forme de foraminiferi, coralieri, viermi, bivale, gasteropode, rep tile și pești. Tot aici, s –
au descoperit peste 60 de specii de rădăcini și diverse moluște. Calcarele fosilifere de la Turnu
Roșu se întind pe o s uprafață de 26,4 hectare.
Parcul natural Dumbrava Sibiului are o suprafața de 993 ha .În parc se află Muzeul
Civilizației Populare Astra.Cuprin de și un lac amenajat de 16 ha.
Rezervatia – Golul alpin Balea
Suprafata : Situat în mijlocul segmentului glaciar central al masivului făgărășan,
rezervația cu lacul și golul alpin Bâlea, din aval de căldarea care -l adăpost ește, însumează 180
ha. · Clima de tip alpin este rece cu o medie anuală de 0 grade Celsius și precipitații medii anuale
de 1200 mm.
Vegetația ierboasă este compusă din păiș și buruienișuri de omag iar cea arbustivă din
jneapăn, salcie căprească, bujor de munte.
Fauna săracă în specii este reprezentată de capra neagră și marmota.

21
Lacul Bâlea cu cei 46.508 mp și adâncimea de 11,35m , este cel mai mare lac al
masivului și este situat la 2034m altitudine. Apa rece, limpede și bine oxigenată formează un
biotop p ropice dezvoltării salmonidelor.
Cascada Bâlea este cea mai spectaculoasă cădere de ape din întregul lanț al Carpaților
Meridionali.
Dealul Zakel – Rezultat al evoluției milenare, acțiunii factorilor geomorfologici și
climatologici, Dealul Zakel, din aprop ierea localității Slimnic , se înalță cu cca. 100 m deasupra
Văii Șarba care -l înconjoară pe limita sa sudică.
Rezervația, care ocupă doar 11 ha din întregul deal, a fost nominalizată pentru a face
parte din categoria ariilor ocrotite în anul 1967 și se reg ăsește atât în nomenclatorul Legii nr.
5/2000 cât și în Hotărârea Consiliului Județean Sibiu nr. 64/2004.
Atrași de microclimatul în care s -au dezvoltat asociațiile vegetale de stepă, botaniștii au
identificat aici peste 260 de specii de plante vasculare, trei subspecii, șase varietăți și șapte forme
din 168 de genuri și 46 de familii.

1.5.2 Resurse și atracții turistice antropice

Județul Sibi u devine tot mai renumit prin resursele sale antropice atrăgând anual un
număr crescător de turiști.
Monumente Ist orice
Podul Minciunilor (anexa 1 ) a fost inaugurat în anul 1860 , la un an după confecționare.
Este primul pod din fonta de pe actualul teritoriu al Romaniei. Elementele de rezistenta ale
podului sunt formate din patru traverse metalice arcuite, decorate cu rozete si cu cate un brau de
elemente inscrise in cercuri.
Cercurile cu diametru maxim sunt decorate cu stema Sibiului pe latura sudică, iar pe cea
nordică poartă inscripțiile “1859”, respectiv “FRIEDRICHS/ HUTTE”.
Cele patru piedestale de la capătul podului, mai robuste, realizate din piatră, susțin
corpuri de iluminat din fontă turnată.

Bustul lui George Barițiu din Parcul Astra
Opera sculptorului Oskar Späthe ( anexa 2) , inaugurată în 1912 , bustul a fost amplasat
inițial în curtea școlii civile de fete ASTRA. În 1924 bustul a fost relocat în actualul spațiu.

22
Membru fondator al Academiei Române (1867), George Barițiu este întemeietorul
ziaristicii românești ardelene, istoric, militant pentru emanciparea națională a românilor din
Transilvania.
Statui a lui Georg Daniel Teutsch
Situată în curtea Bisericii Evanghelice din Sibiu, statuia episcopului Georg Daniel
Teutsch (anexa 3) a fost realizată în 1899 fiind opera sculptorului Adolf von Donndorf . Aflată
pe un soclu de granit, statuia înaltă de 3,5 m este strajuită de 4 medalioane de bronz cu efigiile
colaboratorilor lui Georg Daniel Teutsch și anume: comitele Konrad Schmidt , secretarul Franz
Gabbel , episcopul Paul Binder și consilierul J. Schuller .
Georg Daniel Teutsch este una dintre personalitățile marc ante ale comunității săsești din
Transilvania la sfârșitul secolului 18. Născut în 1817 la Sighișoara și-a desfășurat activitatea atât
în localitatea natală dar și în Sibiu ca episcop evanghelic al salilor evanghelici din Transilvania.
Bustul poetului Geor ge Cosbuc (1866 -1918 )-(anexa 4) , a fost instalat pe un postament
din piatră cioplită , în iulie 1933, în fața Consiliului municipal și este opera sculptorului
Corneliu Medrea , născut în Miercurea Sibiului. George Cosbuc a fost chemat la Sibiu de Ioan
Slavic i, pentru a lucra la redacția ziarului ”Tribuna”. Și -a petrecut aici, după cum singur
mărturisește, ”anii cei mai rodnici” (1887 -1889), publicând unele dintre cele mai reușite creații
ale sale: ”Nunta Zamfirei”, ”Rada” și ”Numai una”13.

Monumente de artă și arhitectură

Turnul Sfatului Sibiu
Unul din cele mai cunoscute monumente ale orașului, reconstruit în 1588 , face legătura
între Piața Mare și Piața Mică. Îș i trage numele de la faptul că era așezat lângă Sfatul
Orășenesc . A fost ridicat în sec. al XIII -lea și era poarta de intrare în cetate în cadrul celei de -a
doua centuri de fortificații. Din turnul inițial s -a păstrat doar nucleul ridicat până la nivelul
primului etaj. Prin renovarea din 1824 i s -a dat aspectul de astâzi, când turnul se ridică pe
înălțimea a șapte etaje.
Accesul în interior este posibil printr -o ușă mică, de unde, prin intermediul unei scări
spiralate, se ajunge la etajele superioare. La penultimul etaj se poate observa mecanismul
ceasului și de la ultimul nivel, prin cele patru fere stre dechise către toate cele patru direcții se
poate admira astâzi panorama orașului. ( ANEXA 5)

13 Avram A., Crișan. V., ”Sibiu ghid cultural -turistic” – Editura FF Press , Bucure ști, 1998 .

23
Bastionul Haller
Construcția lui a fost inițiată în timpul primariatului lui Petru Haller . Bastionul este
construit din caramidă și umplut cu pământ, zidurile având lungimea totală de 223m și
înălțimea de 9 m . Zidurile erau prevăzute cu distanțiere pentru a impiedica instalarea scărilor de
asediu. Cinci dintre deschiderile cazematelor pentru tunuri se mai păstrează și astăzi. În 1771, pe
acest bastion s -a const ruit școala de călărie (manejul) iar în primul deceniu al secolului trecut a
apărut edificiul școlii de moașe. De la bastionul Haller pornește latura de nord a cetății cu
zidurile păstrate de -a lungul străzii Manejului până la Biserica Ursuline. (ANEXA 6)
Biserica Evanghelică

Se află în Piața Huet și a fost construită în secolul al XIV -lea (1371 -1520), pe locul
unde există o veche biserică romană, și păstrează până în prezent picturi murale foarte vechi.
Este una dintre cele mai frumoase clădiri din Sibiu . Clădirea este dominată de turnul pe 7 nivele
cu cele patru turnulete pe colțuri, semn ca orașul avea dreptul de condamnare. 14
Pe peretele interior de nord al corului se află o valoroasă pictură murală veche din anul
1445, care reprezintă scena răstignir ii. Partea cea mai veche a edificiului o reprezintă corul,
atestat din 1371. În cor, în axul bisericii se află una din cele mai frumoase cristelnițe de bronz
existente în țara noastră care se spune că a fost turnată din bronzul tunurilor turcești capturate de
către sibieni în 1437. Orga care se găsește în această biserică este cea mai mare din S -E Europei.
Aspectul bisericii a fost modificat pe latura sudică după 1474, când s -a hotărât
transformarea bazilicii într -o biserică -hală. Spațiul interior al biser icii a fost secole de -a rândul
folosit drept necropolă pentru personajele importante ale comunității sibiene: primarii, comiții
sau alte personalități. Din 1796 s -au interzis înhumările în biserică dar s -a făcut o singură
excepție, în anul 1803 când au fos t aduse aici rămășițele pământești ale baronului Samuel von
Brukenthal. (ANEXA 7)
Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime

Figura 1.10-Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime

14 http://www.cazarelanoi.ro/sibiu/biserica -evanghelica.htm

24
A fost construită între anii 1902 -1906 în timpul împaratului Francisc Iosif I în stil
bizantin și resimte influența arhitecturii bisericii Sfânta Sofia din Istanbul. Ideea ridicării unei
catedrale ortodoxe în orașul de reședință al Mitropoliei – Sibiu, a aparținut, inițial, marelui
mitropolit Andrei Șaguna.15
Construcția este monumentală, expresia arhitecturală fiind determinată de finisajele
exterioare – caramidă în două culori, invelitori de cupru.
Spațiul interior urmează tradiția bizantină și se remarcă prin amploarea naosului. Cupola
și altarul au fost pictate de Octavian Smighelschi, cel mai reprezentativ pictor sibian al epocii.

Sinagoga

A fost construită în 1898 de către comunitatea evreiască din Sibiu. Aceasta a obținut
banii necesari prin diligențele depuse de Josef Schwartz, președintele comunității, care l -a
însărcinat pe arhitectul S zalay Ferenc să construiască edificiul sinagogii. A fost restaurat cu
sprijinul financiar al statului israelian și inclusă din anul 2007, în circuitul turistic și cultural. La
festivalul de teatru de la Sibiu, în fiecare an au fost inviate trupe de teatru din Israel iar din 2007,
sinagoga din Sibiu a fost propusă să devină un sediu accesibil pentru desfășurarea unor
evenimente culturale. (ANEXA 8)
Biserica de la Cisnadioara

Figura 1.11 – Biserica de la Cisnadioara

Cea mai veche biserică romanică din țara n oastră, datând din 1223, fiind considerată și
”cel mai însemnat monument al arhitecturii ecleziastice săsești”.

15 https://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Sibiu

25
Biserica fortăreață de la Biertan

Figura 1.12-Biserica fortăreață de la Biertan

Aceasta biserică este un r emarcabil și grandios monument de ar tă gotică, ce a fost
realizată între 1520 – 1522 și înconjurată cu turnuri și ziduri puternice. Păstrează azi o colecție
de vechi covoare orientale.
Palate și Cetăți
Palatul Brukenthal (ANEXA 9) se află în Piața Mare din județul Sibiu. Acesta este cel
mai reprezentativ edificiu al orașului Sibiu. Acesta are in plus față de celelalte palate limitarea
sa față de existența parcelelor inițiale.16
Construcția palatului a fost realizată pe fostul loc unde eau existat două case medievale,
una dintre ele fiind a familiei Kloknem . Palatul a reușit să achiziționeze și clădirea aflată înspre
nord, aceasta fiind fosta proprietate a senatorului Offner .
Planul adoptat este unul închis, cu o curte interioară, punându -se accentul pe primul etaj
al palatului, unde există am plasate la fațadă cele mai deosebite și importante încăperi. Încăperile
din flancuri sunt frumos decorate cu elemente orientale. În perioada anilor 1786 – 1788 este
finalizată și cea de a doua curte care era rezervată grajdului și spațiilor gospodărești. O atenție
specială se îndreaptă către măestria cu care au fost realizate toate elementele artistice, elementele
de pietrărie, lucrărilor de sculptură și a portalurilor.
Ancadramentul de piatră care se afla la parter, este frumos decorat cu elemente de
plastică, dintre care putem remarca cu ușurință blazonul aurit al lui Samuel von Brukenthal .
Accesul spre interiorul palatului este relizat cu ajutorul portalului principal care duce spre curte ;
de aici se găsește un al portal ce asigură și respectă organizar ea principalului portal.
Primul etaj găzduiește apartamentul proprietarului și apartamente pentru oaspeți, cel de -al
doilea etaj este rezervat pentru colecții, biblioteci care erau situate inițial în aripa transversală.

16 https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Br ukenthal_din_Sibiu

26
Supraportele realizate din lemn de t ei sculptat în relief și aurit se găsesc în număr de doisprezece
și se numără printre cele mai valoroase elemente ale palatului.

Muzee
Muzeul Asocițiunii ”ASTRA”
Beneficiind de anii efervescenți ce au urmat inaugurării sale, Muzeul ”Asociațiunii” a
ajuns ca, imediat după încheierea păcii consecutive primului război mondial ,să poată raporta
deținerea a cca 100.000 piese și chiar (modeste) laboratoare de restaurare. După întregir ea
României însă, prioritățile și locurile în care fuseseră consacrate centrele culturale transilvane s –
au schimbat și astfel muzeul sibian, până la razboi instituție cu reprezentativitate națională, nu și –
a văzut împlinite nădejdile. Cu toate acestea, oam eni dedicați activităților etnomuzeografice își
continuă activitatea, își extind relațiile în întreg regatul, își reîmprospătează expozițiile, își
diversifică formele de acțiune.

Figura 1.13- Muzeul Asocițiunii ”ASTRA”

Prin prestigiul său, prin comorile creației romănești tradiționale pe care le deținea și le
expunea, după instaurarea comunismului în România, muzeul s -a dovedit nu doar indezirabil ,ci
și periculos pentru regim , așa încât, printr -o decizie abuzivă a Ministe rului Artelor și
Comunicațiilor , a fost evacuat din spațiul care i -a fost destinat de creatorii săi și ai edificiului în
care se află. În anul 1950, piesele sale au fost înglobate în colecțiile Muzeului Bruken thal.
Muzeul de Etnografie ”Franz Binder”
Muzeul de Etnografie Universalã „Franz Binder” își are sediul în Piața Micã, nr. 11,
Sibiu, România. Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai vechi orașe atestate în Transilvania.
Sibiul este un important centru economic și cultural – turistic din România, un exemplu al

27
conviețuirii multi -etnice și multi -culturale. Muzeul „Franz Binder” este singurul muzeu de
etnografie extra -europeanã din România, ocupând prin valoarea excepțională a patrimoniului
sãu, un loc important în cadrul rețelei muzeale naționale .17

Figura 1.14 – Muzeul „Franz Binder”

Muzeul „Franz Binder” este parte integrantã a Complexului Național Muzeal „ASTRA”
Sibiu, – care cuprinde și alte secții de etnografie româneascã, sãseascã, rromã. Colecțiile exotice
ale Muzeului „Franz Binder” sunt structurate în douã mari categorii: colecțiile vechi constituite
în a doua jumãtate a secolului al XIX -lea și începutul secolului al X X-lea prin donațiile unor
cãlãtori săi transilvăneni cãtre Societatea Transilvană pentru Științele Naturii din Sibiu; colecțiile
noi, realizate prin schimburi de colecții, repartiții, donații, achiziții etc. Așadar fondul de
etnografie exoticã al muzeului nostru, începând cu mumia egipteanã cu vechime multimilenarã și
sfârșind cu cele mai noi achiziții de artizanat, se înscriu într -un foarte divers cadru istoric,
geografic etno -cultural și antropologic. Sediul muzeului este monument istoric actuala “Casa
Hermes”, denumitã inițial “Casa Asociației Micilor Meseriași” (Burger – und Gewerbeverein –
Haus) a fost construitã între anii 1865 -1867 și inauguratã la 24 noiembrie 1867, devenind sediul
administrativ al acestei Asociații, precum și un loc destinat desfãșurã rii unor activități diverse,
cum ar fi cele de club, bibliotecã, scolarizare a calfelor și expoziții de produse mesteșugãrești. În
ultima perioadã, clãdirea a avut diverse destinații și abia în anul 1990 a devenit sediu al noului
muzeu etnografic, dobândin du-și adevãrata menire de propagare a valorilor autentice de
civilizațiie materialã și spiritualã.
Muzeul de Etnografie și Artă Populara Săsească ”Emil Sigerus”
Proiectul de înființare, în cadrul Complexului Național Muzeal „ASTRA”, a unei unități
muzeal e de artă populară săsească a debutat în anul 1997 cu deschiderea expoziției de bază
Cahle transilvănene. Secolele XV -XIX și a avut ca scop valorificarea, salvarea, conservarea și

17 http://www.franzbinder.sibiu.ro/binder/Page0.html

28
promovarea patrimoniului cultural material și imaterial aparținând acestei m inorități etnice, dat
fiind faptul că Sibiul a reprezentat un spațiu primordial de rezidență pentru sași.

Figura 1.15 – Muzeul de Etnografie și Artă Populara Săsească ”Emil Sigerus”

Baza colecțiilor Muzeului de Etnografie și Artă Populară Săsească „ Emil Sigerus” a
constituit -o patrimoniul etnografic aflat în proprietatea Muzeului Carpatin (Siebenbürgischer
Karpatenverein), care a funcționat în perioada anilor 1895 – 1920. Un rol important în formarea
și organizarea primului muzeu cu profil etnografic săsesc l -a avut colecționarul Emil Sigerus,
care a donat peste 500 de obiecte valoroase cuprinzând textile, mobilier pictat, sticlă, cositor,
argintărie, dar cu precădere ceramică transilvăneană.
Patrimoniul Muzeului „Emil Sigerus” s-a îmbogățit de -a lun gul anilor prin donații și
achiziții, însumând la ora actuală un număr de 8.900 de piese, conservate în trei colecții: port –
textile – broderii, mobilier pictat și ceramică.
Colecția de port – textile – broderii însumează un număr de 4.500 de obiecte ex trem de valoroase
și rare în colecțiile muzeale din țară și străinătate, piese care datează din secolele XVII – XX.
Textilele decorative, precum ștergarele de paradă, ștergarele de sobă, ștergarele de culme, fețele
de masă, fețele și căpătâiele de pernă, c uverturile de pat, paramentele bisericești, păretarele etc.,
au fost folosite pentru împodobirea interiorului din gospodăriile țărănești, fiind achizițio -nate în
mare parte din zonele Sibiu și Bistrița datorită unicității, autenticității și valorii lor art istice.

Casa Altemberger : Muzeul de Istorie
Cunoscută astăzi sub numele de Casa Altemberger, după numele primului său proprietar, această
clădire a fost cumpărată de magistratura orașului în anul 1545 , devenind apoi sediul Primăriei
pentru o perioadă 400 de ani (până în 1948).

29

Figura 1.16-Casa Altemberger : Muzeul de Istorie
Cele zece unități arhitectonice, la care se adaugă turnul de apărare, structurează împreună
unul dintre cele mai impresionante ansambluri de arhitectură gotică civilă din România și chiar
din Europa de Sud Est; cea mai veche parte o constituie turnul -locuință, construcția acestuia fiind
inițiată la sfârșitul secolului al XIII -lea18.
Deoarece fondatorul legendar al orașului purta numele Hermann, vizitatorii sunt
întâmpinați în curte a muzeului de câteva figuri decorative, intitulate Hermanni, ce ilustrează
tipologiile orășeanului la sfârșitul secolului al XVII -lea: vindecătorul, cavalerul, bancherul,
măcelarul, crâșmarul, infanteristul, studentul, primarul și menestrelul.
În curtea a doua, cunoscută sub numele de Grădina Martirilor, se află lucrări de sculptură
figurativă, precum cele patru console ale loggiei reprezentând portretele în piatră ale unor
bărbați, elegant și minuțios executate, decorând un spațiu cu elemente de influență renascentistă.
Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare
Muzeul de Vânătoare poartă numele uneia dintre personalitățile importante ale orașului
Sibiu la sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea: colonelului August von
Spiess, vânător al Casei Regale a României în timpul regelui Ferdinand I.

Figura 1.17 Muzeul de Arme și Trofee de Vănâtoare

18 http://www.rovt.ro/cities/sibiu/sibiu_ro

30
Fiind d eschis în anul 1966, muzeul a fost primul cu acest profil în țara noastră , fiind
găzduit în reședința Von Spiess, donată de catre ficele colonelului în acest scop. Colecția
muzeului cuprinde un număr semnificativ de 1600 piese.
În spatele acestei clădiri se regăsește o curte amenajată pentru relaxări în aer liber și pentru a
putea fii desfășurate activități de educație ecologică a elevilor, cu atât mai mult cu cât găzduiește
un câine, pești și o broscuță țestoasă.
Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” , com. Cârțișoara
Biserica veche are mai multe straturi de pictură: primul strat datează din anul 1300, iar al
doilea din 1310. Aceste straturi au fost identificate, după pigmenții din pictură, de către pictorul
C. Boambes, între anii 1987 -1988. Al treilea strat se află pe arcada dintre naos și pronaos, cu text
din anul 1377, stratul al patrulea datează din anul 1450, al cincilea – din an ul 1600, al șaselea din
1741 și al șaptelea – din anul 1809.
Figura 1.18- Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”

Mănăstirea a fost părăsită timp de 100 de ani. La 20 august 1762, așezământul a fost lovit
de Bukow cu tunurile, mănăstirea fiind c el mai puternic centru ortodox din Transilvania.
Refăcută în anii următori , mânăstirea a fost din nou distrusă de armata imperială
habsburgică, la 23 decembrie 1785. În 1826 așezământul a fost transformat în biserica de mir și
redevine mănăstire în 1932, prin strădăniile călugărului Evloghie Ota. În 1955, așezământul este
transf ormat în mânăstire de maici, dar în 1960 este desființat și devine cabană turistică.

Mânăstirea „Nașterea Maicii Domnului” com. Nocrich -Hârtibaci

Figura 1.19 -Mânăstirea „Nașterea Maicii Domnului” com. Nocrich -Hârtibaci

31
Mănăstirea Nocrich , Hartibaci a luat ființă în anul 1990, pe locul unui asezământ
monahal distrus de generalul Bukow. În anul 2004 s -a început construcția unei biserici de
cărămidă la Mănăstirea Nocrich.

Mânăstirea „Sfânta Treime” , com. Orlat
Sfânta Mănăstire Orlat se află în apropiere de Sibiu, la 5 km. de Săcel. Așezată parcă
de Dumnezeu de la întemeierea lumii în acest minunat loc, își revarsă liniștea și
binecuvântarea peste aceste ținuturi până în depărtări. Este strajuită ca într -o palmă de falnicii
munți ce-și pleacă cu dr agoste frunțile spre acest lăcaș, iar în depărtare batrânul munte Făgăraș,
cu fruntea albă și senină, privește cu admirație spre această frumoasă stea, parcă și el
bucurându -se.
Întreaga mânăstire a fost ridicată de curând, fiind atât de îngrijită și de frumos pictată, iar
locul în care a fost construită, atât de bine ales incât iți încântă și ochii și inima, la fel ca un
lăcaș vechi, incărcat de istorie.

Figura 1.20-Mânăstirea „Sfânta Treime”

Maica Dionisia este stareță , maica Paisia egumenă iar Prea Cuviosul Sofian este
duhovnicul Sfintei Mănăstiri. Împreună cu cei dragi, în concediu sau în pelerinaj treceți și pe la
Orlat. Vă veți închina, veți admira munții și întreg peisajul și vă veți liniști inima și gândurile în
acest colț de rai.19
Schitul „Schimbarea la Față a Domnului” , Stațiunea Păltiniș
Schitul Păltiniș este situat la poalele Munților Cindrel , la o distanță de 500 de metri
distanță de șoseaua Păltiniș -Sibiu. Din Sibiu se circulă pe o șosea asfaltată care șerpuieș te printre
dealuri și munți spre sud -vest 32 de kilometri până în apropierea schitului.

19 http://www.faptelecredintei.ro/pelerinaje -manastiri/manastiri/manastirea -sfanta -treime -orlat.html

32
Schitul Păltiniș este o mică bisericuță ctitorită de mitropolitul Nicolae Bălan , în jurul
anului 1930. Schitul este alcătuit dintr -o mică bisericuță din lemn, recent pi ctată, și o casă de
odihnă pentru salariații Bisericii Ortodoxe.
Figura 1.21-Schitul „Schimbarea la Față a Domnului”

Schitul Păltiniș aparține Arhiepiscopiei Sibiului și este ctitoria pururea pomenitului
Mitropolit Doctor Nicolae Bălan al Ardealului. Bis erica a fost construită din lemn de brad, între
anii 1925 și 1927, cu ajutorul Ministerului Cultelor, Ministerului Sănătății și al altor instituții.
Bisericuța din Păltiniș a fost ridicată de către un grup de meșteri din Rășinari – localitate aflată în
apropierea locului, nu departe de Sibiu. Executantul principal al acestei construcții a fost
meșterul Șerban Cruciat din Rășinari, sub conducerea unui alt arhitect. Sfântul Altar și
catapeteasma au fost executate de Societatea Autonomă Stil din București.
Fresca ce îmbracă interiorul micut al bisericii este opera lui Ovidiu Preotescu. Pictura
iconostasului a fost realizata de pictorul Vasilescu in anul 1944.
Schitul „ Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” , Foltea, orașul Săliște
Este situat la 5 km vest de satul Sal iste și se ajunge la el urcând prin pădure, pe un drum
carosabil. Pentru cei mai grăbiți, dar și mai în putere, se poate merge pe izvor până la cascadă și
apoi pe o potecă la dreapta, pe care se ajunge la schit după ce s -au parcurs nouă serpentine.

Figura 1.22- Schitul „ Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ”

33
Dacă suntem atenți la un luminiș cu 100 m înainte de schit, privind în jos ni se oferă un
tablou pitoresc cu orașul așezat între dealuri și mai în depărtare câmpia și râul Cibin. Ansamblul
monahal este con struit pe un platou de deal înconjurat de dealuri mai înalte acoperite cu păduri
din specii foioase dar și pâlcuri de brazi în zona fântânii Foltea de lângă schit. La circa 10 km de
aici, în zona Santa, este o poiană cu multe flori și o cabană turistică.

34
CAPITOLUL 2. ANALIZA ÎN STRUCTURĂ ȘI DINAMICĂ A BAZEI
TEHNICO MATERIALE SI CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN JUDEȚUL
SIBIU
fraza
2.1 Structuri de primire cu func țiuni de cazare turistica
Județul Sibiu este intr -o continuă dezvoltare a unităților de cazare î n ultimii cinci ani.

Tabel 2.1- Unități d e cazare din județul Sibiu, pe categorii, în perioada 2011 -2015
Sursa : www.insse.ro
Din datele prezentate în tabelul de mai sus , putem observa că structurile de primire cu
funcțiuni de cazare sunt intr -o continuă creștere, de la 107 unități de cazare

Figura 2.1 – Unități de cazare din județul Sibiu pe categorii,în perioada 2011 -2015

020406080100120
2011
2012
2013
2014
2015Unitati de cazare 2011 2012 2013 2014 2015
Hoteluri 36 34 36 39 43
Moteluri 5 5 5 3 10
Hosteluri 3 2 2 6 9
Vile turistice 3 2 2 3 17
Cabane turistice 6 6 6 6 14
Campinguri turistice 0 1 1 1 3
Tabere pentru elevi si
prescolari 7 8 8 9 8
Pensiuni turstice 27 25 26 23 90
Pensiuni agroturistice 20 25 25 28 118
Total 107 108 111 118 312

35
In anul 2011, existau î n județul Sibiu, 36 d e hoteluri urmând ca în 2015, numărul
acestora să ajungă la 43. Același lucru se intamplă și cu motelurile care în 2011, acestea existau
într-un număr de 5, iar în 2015, numărul acestora s -a dublat , ajungând la 10. În fruntea
clasamentului se află pensiun ile agroturistice ș i cele turistice. Numărul acestora a crescut
semnificat iv în ultimii ani. Pensiunile agroturistice au crescut de la un număr de 20 în anul 2011,
la 118 în anul 2015, iar pensiunile turistice au avut o creștere la fel de majoră, în anul 2 011
existau într -un număr de 27, iar in 2015 numărul acestora a crescut la 90.

Capacitatea de cazare reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în
ultimul act de recepție, omologare, clasificare al structurii de primire turist ică cu funcțiuni de cazare
turistică .
Tabelul 2.2 – Capacitatea de cazare din județul Sibiu , în perioada 2011 -2015
– număr locuri de cazare –

Tipuri de structuri de primire
turistica Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Hoteluri 3569 3522 3630 3796 3936
Hosteluri 168 84 84 181 265
Moteluri 150 150 150 84 310
Vile turistice 173 151 151 221 411
Cabane turistice 236 266 266 271 501
Bungalouri 28 28 28 28 24
Campinguri 0 60 60 54 204
Casute turistice 60 0 0 0 146
Tabere de elevi si prescolar i 590 676 676 685 630
Pensiuni turistice 548 518 532 491 1927
Pensiuni agroturistice 543 670 670 736 2119
Total 6065 6125 6247 6547 10473
Sursa: www.insse.ro

Între anii 2011 -2014 numarul locurilor de cazare s -au men tinut in jurul numărului 6000,
iar in 2015, observăm o mărire de 72,68% fata de anul 2011.

36

Figura 2.2 – Capacitatea de cazare din județul Sibiu , în perioada 2011 -2015
Din graficul de ma sus, putem observa că cele mai multe locuri de cazare se gasesc în
hoteluri, urmat de pensiuni turistice ,agroturistice si tabere de elevi și preșcolari.

Locuri de zile – capacitate in functiune

Capacitatea de cazare turistică in funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare
puse la dispoziția turiștilor de către st ructurile de cazare turistică colective, ținînd cont de
numărul de zile cît sunt deschise structurile in perioada considerată, adică zilele în care a fost
posibilă cazarea turiștilor.

Tabelul 2.3 – Capacitatea de cazare turistică in funcțiune din județul Sibiu , în perioada
2011 -2015
-locuri -zile-
Tipuri de structuri de primire
turistica Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Hoteluri 1227527 1275755 1263962 1299402 1276290
Hosteluri 53881 30736 10950 53322 42892
Moteluri 42821 19668 32950 29378 53600
Hanuri 0 0 0 0 7451
Vile turistice 38573 44739 28493 37308 112386 020004000600080001000012000
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015

37
Cabane turistice 55627 66248 61306 77238 87910
Bungalouri 2858 4764 5384 8123 4168
Campinguri 0 0 0 4968 21497
Casute turistice 0 0 0 0 7062
Tabere de elevi si prescolari 72468 115156 92332 100915 59250
Pensiuni turistice 68601 112325 113626 113120 342404
Pensiuni agroturistice 101602 158961 228627 261359 406822
Total 1663958 1828352 1837630 1985133 2421732
Sursa :www.insse.ro
În tabelul de mai sus ,observăm că in anul 2011 s-au inregistrat 1663958 zile, urmând o
creștere progresivă până în anul 2015, când au fost inregistrate 2421732 locuri -zile.

Figura 2.3 – Capacitatea de cazare turistică in funcțiune , din județul Sibiu , în perioada
2011 -2015
Cele mai mari cifre au fost în hoteluri,dar măririle considerabile au fost înregistrate în
pensiunile turistitce unde, in anul 2011 capacitatea in functiune a fost de 68601 , iar în 2015
numărul acestora a crescut la 342404 ceea ce înseamnă o creștere procentuală de 399%, la fel s -a
întamplat și in cazul pensiunilor agroturistice care au înregistrat in anul 2015 o creștere de 300%
față de anul 2011.
2.2 Specific gastronomic
Sibiul este cunoscut drept patria brânzeturilor și a mezelurilor. Telemeaua
de Mărginime și tot felul de mezelu ri presărate cu mirodenii, hencleșul săsesc sau cozonacul
unguresc cu mac reflectă diversitatea culturală a zonei. 050000010000001500000200000025000003000000
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015

38
Printre cele mai importante retete cu specific sibian se enumera:
Muschiul de porc sibian se pregateste cu sunca, ciuperci, cartofi si cascav al, la care se
adauga plante aromatice si muraturi.
Ciorba in paine este o specialitate transilvaneana, intalnita in diverse regiuni, precum
Sibiu sau Alba. Una dintre variante este ciorba de fasole in coaja de paine, servita cu ceapa rosie.
Papricasul sib ian reprezinta o varianta a celebrului papricas unguresc, intalnit peste tot
in Ardeal. Papricasul sibian se face din carne de porc si ciuperci, la care se adauga ceapa, oua,
verdeata, smantana, faina etc.
Salata sibiana este un amestec inedit de crenvusti , ciuperci (bureti), cartofi, salam, mere,
castraveti si plante aromatice.

Restaurante importante din jude țul Sibiu :
-Restaurant Happy Day Sibiu -Situat central, la doar 3 minute de Piata Mare a cetatii
Sibiu Hermannstadt, restaurant Happy Day va pune la dispozitie o locatie cocheta cu 22 locuri
unde veti gasi servire de calitate si preparate gustoase din meniul traditional si cel international.
Restaurant Ardealul Sibiu – Restaurantul Ardealul cu capacitatea de 140 locuri este
locul ideal pentru organizar ea : nuntiilor, botezelor, petrecerilor si a meselor festive,intr -un decor
modern si primitor ,in conditii deosebite la preturi atractive.
Pentru cei veniti din alte parti putem oferii 9 camere de cazare double sau twen.
De asemeanea restaurantul poate f i si o perfecta sala de conferinte.
Restaurant Dumbrava Sibiu – Restaurantul cu 150 de locuri are o ambianta calda si
placuta, oferind prin bucataria sa o gama larga de sortimente culinare atat cu speci fic romanesc
cat si cu specific international.
Resta urantul vine in intampinarea clientilor cu produse de bucatarie ce sunt realizate 100%
ecologic si natural. Aici puteti servi preparate din oua, carne la gratar, peste, semipreparate fara
carne. Iar cum o masa gustoasa trebuie acompaniata de un vin de masa , va servim cu vinuri alese
si de colectie.
2.3 Instalații și modalități de agrement și tratament
Judetul Sibiu este recunoscut ca fiind un județ complex, aici exist ând și o multitudine de
instalații de agrement și tratament.
Statiunea Păltiniș
Păltiniș es te o altă stațiune montană foarte cunoscută din județul Sibiu. Aceasta se află
situată pe versantul nord -estic al Munților Cindrel , la 35 de km distanță de orașul Sibiu. Se
spune despre Păltiniș că este cea mai veche stațiune montană din țara noastră, fiin înființată în

39
secolul al XIX -lea. Aici există și trei vile, vechi de peste un secol, declarate monumente istorice
– Casa Turiștilor, Casa Medicilor și Sala Monaco – Casa Memorială „Constantin Noica” și
Schitul „Schimbarea la față”, locul unde este înmormâ ntat acesta.
Stațiunea este vizitată de turiști tot timpul anului. Vara aceștia vin aici datorită aerului
montan pur care ajută la tratarea asteniilor, a surmenajului fizic și intelectual, a anemiilor, a unor
boli pulmonare, precum și a deficiențelor de cr eștere la copii. Iarna, turiștii sunt atrași de pârtiile
de schi de dificultăți variate, un avantaj fiind acela că, datorită altitudinii mari la care se află
stațiunea, zăpada persistă aici mai mult timp.

Ocna Sibiului
La Ocna Sibiului vin turiștii atât pentru tratament, cât și pentru agrement. Stațiunea
balneară se află situată la 15 km nord de Sibiu, pe valea Râului Vișa și a fost înființată în anul
1845 . Stațiunea și -a atras renumele de la lacurile heliotermice aflat aici – formate pe locul unor
vechi mine de sare – dintre care cele mai cunoscute sunt Lacul Fără Fund, Lacul Ocna Pustie și
Lacul Brâncoveanu.
La Ocna Sibiului, denumită neoficial „Litoralul Ardealului” se tratează afecțiuni
reumatice și ginecologice. De asemena, stațiunea dispune și de nu meroase locuri de cazare, un
centru de agrement cu spațiu de dans și săli de biliard și plaje artificiale amenajate pe malurile
lacurilor ce includ locuri de plajă, locuri de joacă pentru copii, terase și alei.
Miercurea Bai
Statiune balneo -climaterica de inters local, cu activitate sezoniera, situata la 230m
altitudine .
Factori de cura: -ape minerale clorurate, sodice concentrate, iodurate, slab bromurate –
namol sapropelic; -bioclimat sedative de crutare.
Indicatii terapeutice: tratarea afectiunilor reumatism ale, a celor vasculare, a unor stari
prepuberale la copii si a unor tulburari functionale genitale la femei.
Turismul de tratament si cura balneo -medicala practicat inca din antichitate, este o forma
specifica turismului de odihna, care a cunoscut o mare d ezvoltare, indeosebi in ultimele decenii,
o data cu cresterea surmenarii si a numarului bolilor profesionale provocate de stresul vietii
moderne din marile aglomeratii urbane.
Bazna
Statiune balneo -climaterica este cunoscuta atat in tara cat si in strainat ate pentru baile
bogate in iod si brom.

40
Zona este recomandata pentru tratarea afectiunilor reumatice degenerative, pentru
reumatismul extra articular, afectiuni posttraumatice, imbolnaviri ale sistemului nervos periferic,
afectiuni ginecologice precum si n evroze.
Indicatii terapeutice: tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice periferice,
ginecologice, posttraumatice, endocrine s.a. Bazele de tratament din apropierea pensiunii asigura
conditii optime de ameliorare si vindecare a afectiunilor.
PADUREA DUMBRAVA
Se întinde pe 960 hectare și este situat la 4 km de centrul orașului în direcția sud -vest de –
a lungul șoselei care merge spre Rășinari. Este traversat de pârâul Trinkbach , care formează
pe cursul său trei lacuri de origine antropică: unul la Muze ul Tehnicii Populare și două în
Grădina Zoologică.
Pădurea Dumbrava este un stejăreț de terasă, în care, pe lângă stejar, vegetează foarte
bine carpenul, cireșul pădureț, ulmul, jugastrul și teiul. Sporadic apar gorunul, frasinul, arțarul și
scorușul.
Dintre arbuști cresc aici lemnul câinelui, păducelul, porumbarul, sângerul, măceșul, salba
moale, crușinul, călinul, verigariul. In zona lacului cu bărci există un exemplar de stejar vechi de
peste 400 de ani. În stratul ierbos al pădurii cresc peste 100 de sp ecii de plante cu flori, dintre
care mai rare sunt: opaița, brândușa, lăcrămița, iarba albastră, salata iepurelui.
În Pădurea Dumbrava trăiesc căpriori, veverițe, arici, mistreți, șoareci, pârși, vulpi și
următoarele păsări: pițigoiul mare, mierla, presura , ciocănitoarea mare, gaița, turtureaua, bufnița,
pupăza, cucul, cinteza, sticletele, vrăbii, corb și un număr foarte mare de specii de insecte și alte
nevertebrate terestre.
Pădurea Dumbrava a fost locul preferat de promenada pentru sibieni încă din sec. al
XVIII -lea, astăzi fiind renumită prin Muzeul Civilizației Populare ASTRA care se află aici.
Sunt trei lacuri amenajate, unul în muzeu, altul la Grădina Zoologică, care oferă plimbări
de agrement cu barca sau hidrobicicleta.
Paralel cu șoseaua se află li nia de tramvai care leagă Sibiul de Rășinari.
La limita padurii, in partea de sud, se găsește „Monumentul eroilor căzuți în cele două
războaie mondiale” si Cimitirul Municipal, deschis în 1907.

2.4 Indicatorii circulației turistice
În ultimii ani, Județul Sibiu s -a dezvoltat din ce in ce mai mult, iar acest lucru se reflecta si in
cresterea progresiva a turistilor care aleg ca si destinatie acest judet.

41
2.4.1 Turiști cazați
Tabelul 2.4 – Turiști cazați în județul Sibiu , în perioada 2011 -2015
Tipuri de
structuri de
primire turistica Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane
Hoteluri 227838 235652 254146 269367 295138
Hosteluri 3393 1807 377 4023 4658
Moteluri 7489 5096 7148 5772 8456
Hanuri 0 0 0 0 1213
Vile turistice 4615 6337 5372 8211 17715
Cabane turistice 5170 7605 18053 19202 15410
Bungalouri 286 637 1007 1985 252
Campinguri 0 0 0 85 1787
Casute turistice 0 0 0 0 1662
Tabere de elevi si
prescolari 2931 5420 5356 5645 5237
Pensiuni turistice 4046 7415 13714 15433 50577
Pensiuni
agroturistice 7916 15167 24813 25975 36506
Total 263684 285136 329986 355698 438611
Sursa:www.insse.ro
Cresterea numărului de structuri de primire din ultimii ani, a dus și la cres terea numărului
de turiști cazați din acest județ.

Figura2.4 – Turiști cazați în județul Sibiu , în perioada 2011 -2015

În ultimii 5 ani numărul turiștilor cazați a crescut cu 66%, în anul 2011 fiind un numă r
de 263684 , iar în anul 2015 observăm o crester e considerabi lă iar numărul acestora ajungând la
438611 turiști cazați.
020000400006000080000100000120000140000160000180000200000220000240000260000280000300000
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015

42
Cei mai mulți dintre turiști au ales să se cazaze la hoteluri, in anul 2011 numărul acestora
fiind de 227838 ajungând la numărul de 295138 in 2015.
Datorită dezvoltării hotelurilor, hostelurile au avut scaderi majore, in anul 2011 numarul
de cazați era de 3393 , urmand ca intervalul 2012 -2013, acestia sa scada la 1807 respectiv 377. În
anul 2014 aceste structuri cazau 4023 de persoane, urmand ca în anul 2015 sa crescă la numărul
de 4658 .
În cazul pensiunilor turistice se observă o creștere foarte mare de turiști cazați,în anul
2011 inregistrându -se un număr de 4046 turiști cazați iar în anul 2015 numărul acestora a crescut
la 50577 , procentual însemnând o creștere de 1150%.
2.4.2 Număr înnoptări
Conform cifrelor oficiale prezentate de Direcția Județeană de Statistică Sibiu , numărul de
înnoptări din județul Sibiu se află într -o continuă creștere.
Tabelul 2.5 – Număr ul de înnoptări din județul Sibiu , în perioada 2011 -2015

Tipuri de structu ri de
primire turistica Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri 387928 390203 417901 438272 485275
Hosteluri 8294 3980 805 6023 9225
Moteluri 10115 6791 9320 8353 13414
Hanuri 0 0 0 0 1998
Vile turist ice 9000 9635 8098 16283 37023
Cabane turistice 8213 14506 22036 22465 23735
Bungalouri 626 875 1018 2143 273
Campinguri 0 0 0 115 2889
Casute turistice 0 0 0 0 2194
Tabere de elevi si
prescolari 10176 18632 22166 26003 17599
Pensiuni turistice 9167 15139 19714 19798 77986

43
Pensiuni agroturistice 18117 30499 39449 42050 69335
Total 461636 490260 540507 581505 740946

Sursa: www.insse.ro
Datorit ă dezvoltării turismului în județul Sibiu din ultimii ani si numărul de innoptări a crescut
semnificativ.

Figura 2.5 – Numărul de înnoptări din județul Sibiu , în perioada 2011 -2015

În anul 2011, structurile de primire turistică au înregistrat în total un număr de 461636 de
înnoptări, iar în 2015 au fost înregistrate 740946 de înnoptări, ceea ce inseamna o cre stere de
60,5%, cele mai mari inregistrări fiind in hoteluri, moteluri, vile si cabane turistice.
2.4.3 Sejur mediu
Sm = nr. înnoptări (nr. zile turist) / nr. turiști sosiți (nr. turiști cazați)
Tabelul 2.6 – Sejurul mediu din județul Sibiu în perioada 2011 -2015
Sursa: www. Insse.ro
Sejurul mediu din jude țul Sibiu a suferit o ușoară scădere în perioada 2011 -2015.
1101001000100001000001000000
Anul 2011 Numar
Anul 2012 Numar
Anul 2013 Numar
Anul 2014 Numar
Anul 2015 Numar
Anul Sejur mediu (zile)
2011 1.75
2012 1.71
2013 1.63
2014 1.63
2015 1.68

44

Figura 2.6 – Sejurul mediu din județul Sibiu în perioada 2011 -2015
Observăm că î n anul 2011 se jurul mediu a fost de 1.75 zile, iar pâna în 2014 acesta a
scazut pâna la 1.63 zile ceea ce înseamnă o scădere de 6.8%. În anul 2015 se poate observa o
oarecare creștere, sejurul mediu ajungând la 1.68 zile însemnând o creștere de 3% față de anul
precedent.
2.4.4 Densitatea turistic ă în raport cu populația si suprafața
Formulă de calcul: total turiști
populație
Tabelul 2.7 – Densitatea turistic ă în raport cu populația si suprafața din județul sibiu în
perioada 2011 -2015
Anul Densitatea turistică în raport cu
populația (turist/locuitor)
2011 0.57
2012 0.61
2013 0.71
2014 0.76
2015 0.94
Sura: www.insse.ro
Densitatea turistică în raport cu populația este intr -o continuă creștere si acest lucru se
poate observa din datele de mai sus.

1.551.61.651.71.75
2011 2012 2013 2014 2015Sejur mediu(zile)
Sejur mediu(zile)

45

Figura 2.7 – Densitatea turistic ă în raport cu populația si suprafața din județul sibiu în
perioada 2011 -2015
În anul 2011 a fost înregistrat ă o densitate de 0,57 turist / locuitor,urmând o crestere
anuală, iar in anul 2015 a fost atinsa cifra de 0.94 turist/locuitor, ceea ce inseamna o creștere de
aproximativ 65%.
Turist/suprafata
Tabelul 2.8 – Densitatea turistică în raport cu suprafața din județul Sibiu în perioada 2011 –
2015
Anul Densitatea turistică în raport cu
suprafața (turist/suprafața)
2011 48,54
2012 90,25
2013 99,50
2014 107,05
2015 136,40
Sursa: www.insse.ro
Din tabelul de mai sus se poate observa c ă în anul 2011 densitatea turistică în raport cu
suprafața era de 48,54, iar 2015 avem 136,40 turist/suprafață.
00.20.40.60.81
2011 2012 2013 2014 2015Densitatea turistică în raport cu
populația (turist/locuitor)
Densitatea turistică în
raport cu populația
(turist/locuitor)

46

Figura: 2.8 – Densita tea turistică în raport cu suprafața din județul Sibiu în perioada 2011 –
2015

Observăm o creștere de 181% in ultimii cinci ani, fiind o creș tere progresivă de la an la an.

2.4.5 Gradul de ocupare

Formulă grad de ocupare -Numar innoptari/numar locuri cazar e x nr zile de functionare x 100 .
Tabelul 2.10 – Gradul de ocupare din județul Sibiu, în perioada 2011 -2015
Anul Gradul de ocupare (%)
2011 27.74
2012 26.81
2013 29.41
2014 29.29
2015 30.59
Sursa : www.insse.ro
Gradul de ocupare din Județul Sibiu avut o ușoară creștere în ultimii cinci ani.
020406080100120140
2011 2012 2013 2014 2015Densitatea turistică în raport cu
suprafața (turist/suprafața)
Densitatea turistică în
raport cu suprafața
(turist/suprafața)

47

Figura 2.10 – Gradul de ocupare din județul Sibiu, în perioada 2011 -2015

Conform graficului de mai sus, în anul 2011 valoarea gradului de ocupare a fost de 27,74
iar în anul următor aceasta valoare a scăzut cu 3,35%. Anii 2013,2014 valoare gradului de
ocupare a fost in jurul cifrei 29. In anul 2015 a fost atinsa valoarea de 30.59, ceea ce înseamna o
creștere procentuală de 10,27% față de anul 2011.

2.4.6 Funcția turistică

Formulă funcție turistică -Locuri cazare x 100/populatie
Tabelul 2.11 – Funcția turistică din județul Sibiu, în perioada 2011 -2015
Anul Functia turistică
2011 1,31
2012 1,32
2013 1,34
2014 1,41
2015 2,25
Sursa: www.insse.ro
Analiz ând tabelul de mai sus, funcția turistică avut o crestere semn ificativă în ultimii 5 ani.
2425262728293031
2011 2012 2013 2014 2015Gradul de ocupare
Gradul de ocupare

48

Figura 2.11 – Funcția turistică din județul Sibiu, în perioada 2011.2015
În anul 2011, funcția turistică a avut o valoare de 1.31, ajungând în anul 2015 la valoarea
de 2.25 , fiind o creștere de 71,76% .
2.5 Forme de turism prac ticate in județul Sibiu
Din analiza elementelor potențialului turistic al județului rezultă existența condițiilor
favorabile dezvoltării unor diverse forme de turism.
Turismul montan
Păltinișul este o opțiune interesantă pentru un weekend prelungit destin at sporturilor de
iarnă sau plimbărilor prin rezervația Iezerele Cindrelului la faimoasele lacuri glaciare. Odată
ajuns la Păltiniș, nu ai cum să te plictisești. Poți să schiezi, să urci crestele împădurite din
apropiere pe trasee accesibile sau doar să ad miri panorama care ți se deschide în față.
Stațiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiștilor – SKV
(Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1894 fiind cea mai veche stațiune montană din România20.
Stațiunea este situată pe coasta de nord-est a munților Cindrel (Carpații Meridionali),
în mijlocul unei păduri de conifere, la 32 km SV de Sibiu, de care este legată printr -o sosea
modernizată. Este stațiunea montană situată la cea mai mare altitudine (1442m) din țară.
Climatul montan, cu aer ul ozonat, recomandă stațiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii
Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benignă. Temperatura medie anuală
este de +4 grade Celsius (media lunii iulie este de 12 grade C, iar a lunii ianuarie de – 6 grade C).
Ploile sunt frecvente, dar de scurtă durată, iar stratul de zapadă este prezent 120 zile pe
an. Un fenomen meteorologic frecvent întâlnit la Păltiniș este inversiunea temperaturii.
Condițiile de schi sunt excelente începând din decembrie și până în ap rilie. Pârtiile din stațiune
sunt accesibile pentru toți împătimiții sporturilor de iarnă.

20 www.turism.sibiu.ro
00.511.522.5
2011 2012 2013 2014 2015Funcția turistică
Funcția turistică

49
Turismul balnear
Turismul balnear este practicat datorită apelor cu proprietăți curative din stațiunile balneo
– climaterice Ocna Sibiului și Bazna care sunt recom andate pentru tratarea diferitelor afecțiuni.
La începutul secolului al XIX – lea o comisie de medici și chimiști din Viena au sosit în
Bazna pentru a studia efectele sării de Bazna precum și a climatului (acesta fiind unul propice
curelor balneare). Totus i, fundamentul acestei stațiuni a fost reprezentat de initiativa unor
medieșeni, care au reușit ca în următorii ani să atragă un număr mare de simpli turiști sau turiști
sosiți pentru cura balneară. Rezultatul a fost tratarea cu succes a sute de persoane c u diverse
afecțiuni.
La începutul secolului XX stațiunea a cunoscut o perioadă de creștere din punct de
vedere al infrastructurii întampinând cu caldură si ospitalitate numeroșii turiști care au pășit pe
aceste meleaguri.
În prezent stațiunea Bazna se af lă într -o perioadă de renașter e din punct de vedere
turistic. Resursele sale naturale precum și tezaurul lăsat în urmă de germani reprezintă o atracție
tot mai mare pentru diversele categorii de turiști, fie ca sunt turisti interesați să cunoască noi
obice iuri și tradiții fie că sunt turiști care sosesc pentru cura balneară. Stațiunea este vizitată
anual de turiști care urmează cura de Bazna de ani buni și care au nevoie de acest tratament care
se dovedește benefic cel puțin o data pe an.
Stațiunea Ocna Sib iului , denumită și litoralul Ardealului , este situată la o altitudine de
400 m față de nivelul mării în partea nord -vestică a Depresiunii Sibiului , la 15 km de orasul
Sibiu. Zona se încadrează în climatul temperat continental de deal și de podiș cu unele n uanțe
locale (inversiuni de temperatură iarna, calm atmosferic, insolație puternică) particularități
climatice care au un rol important în prevenirea și tratarea unor boli21. Ocna Sibiului a fost
prima data atestata documentar in anul 1263 desi zona este l ocuita inca din vremea dacilor.
Procesul de transformare a minelor în ochiuri de apă sărată a fost continuu și inevitabil.
Minele au fost abandonate rând pe rând, în ciuda eforturilor susținute ale minerilor, apa
de ploaie și pânza freatică având câștig de cauză în final.
În timp, sub influența factorilor climaterici, prăbușirea pereților devenea un fapt iminent,
salinele transformându -se în lacurile de astăzi, principala atractie a statiunii. Proprietatile
curative ale apei sunt mentionate pentru prima data in anul 1598 cand ambasadorul împăratului
Rudolf al II -lea a descoperit efectul terapeutic al lacurilor, când în drum spre Constantinopol
poposește aici pentru a face băi.

21 http://www.turism. sibiu.ro/ro/ocna.htm .

50
În anul 1820, medicul Pataky Samuel , face pentru o analiză a apei din punct d e vedere
chimic, dovedind astfel, în mod științific, puterea vindecătoare a apei datorită diferitelor
elemente terapeutice existente. La Ocna Sibiului se trateaza, cu rezultate deosebite, bolile
aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, prea rtrozele si artrozele, spondilozele,
precum si diferite afectiuni ginecologice.
Elementul hidrologic este bogat reprezentat prin salba de lacuri ce însumează o suprafața
hidrologică de 35.700 metri pătrați și un volum de 265.700 metri cubi. Cele mai impor tante
lacuri sunt: „Lacul fara fund" , declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de
heliotermie, „Lacul Ocna pustie" care are 160 m adâncime fiind cel mai adânc lac antroposalin
din România si „Lacul Brâncoveanu” , lacul cu cea mai mare salin itate din statiune,(310 g/l
salinitate).
În prezent Complexul Balnear Ocna Sibiului este refăcut în întregime, în urma unui
proces intens de restaurare ce a urmat îndeaproape linia arhitectonică originală a arhitecților
vienezi (doar pavilionul central a fost demolat din cauza stării avansate de degradare în care
ajunsese nemaiputând fi astfel restaurat).

Agroturismul și turismul rural în județul Sibiu

Mărginimea Sibiului22 este o zonă etnografică unică în Romania situată la vest de Sibiu,
limitată la s ud de valea Sadului și la nord de valea râului Săliște, ce cuprinde 18 localități: Boița,
Sadu, Rau Sadului, Tălmaciu, Tălmacel, Rășinari, Poplaca, Gura Răului, Orlat, Fântănele, Sibiel,
Vale, Săliste, Gales, Tilișca, Rod, Poiana Sibiului și Jina. Pozitia geopolitică a zonei, situată la
granița de sud a Transilvaniei cu Țara Românească și în proximitatea Sibiului, puternic centru
mesteșugăresc și comercial, au oferit Mărginimii Sibiului câteva trăsături definitorii.
Localitățile și -au dezvoltat o economie mixtă, bazată pe agricultură, creșterea animalelor
și mesteșuguri tradiționale, cu pondere deosebită pe oierit. Cea mai mare parte a satelor din zona
au păstrat puternice tradiții spirituale și etno -folclorice. Deși progresiv construcțiile moderne le –
au în locuit pe cele vechi tradiționale, atmosfera în Mărginimea Sibiului a rămas neschimbată.
Costumele de sărbătoare de o eleganță rară, brodate în negru și alb sunt purtate cu
mândrie de sărbători iar meșteșugurile moștenite din moși strămoși sunt practicate cu succes și
azi. Încă din cele mai vechi timpuri, aceste populații de oieri au fost și sunt maestri în prelucrarea
lânii și a pieilor. Pe aceste meleaguri aveți posibilitatea să găsiți biserici vechi, muzee (Muzeul
Sibiel, unde există cea mai mare colecți e de icoane pe sticlă din Europa, Muzeul Sătesc Rășinari,

22 http://www.turism.sibiu.ro/ro/marginime.htm

51
ce cuprinde piese uzuale din ceramică, mobilier pictat, obiecte gospodărești și meșteșugărești,
Muzeul din Galeș, cu o impresionantă colecție de costume populare și Muzeul Parohiei Ortodoxe
din Sali ste , ce cuprinde obiecte și cărți vechi de cult), case memoriale și construcții tradiționale
Cu timpul, Mărginimea Sibiului a devenit un punct important al turismului rural
românesc, aici dezvoltându -se numeroase pensiuni ce vă pot oferi condițiile neces are petrecerii
unui sejur de neuitat. Atmosfera tipic țărănească, păstrarea intactă a tradițiilor și obiceiurilor,
ospitalitatea sătenilor măresc atractivitatea pentru aceste locuri.

Turismul cultural
În Sibiu sunt peste 100 de atracții de importanță nați onală și, adunându -le și pe cele din
împrejurimi, aria de interes depășește 140 de centre. Orașul Sibiu este înconjurat de sătulețe
încântătoare, cu biserici fortificate și case frumos colorate.
În Cisnădioara există biserică în stil roman și o citadelă situate pe vârful unui deal la 70m
deasupra nivelului satului. Biserica a fost construită în perioada 1162 – 1223.
Peisajele înconjurătoare ale Cisnădiei au favorizat așezarea localnicilor încă din perioada
antică. Aici au fost descoperite urme ale civil izației încă din epoca bronzului, monede grecești,
mărturii ale civilizațiilor dace și romane.
Printre elementele de interes din Rășinari, se numără:
– Biserica Ortodoxă cu hramul Sf. Paraschiva – a fost construită în perioada 1725 – 1758 pe locul
unei așe zări în stil bizantin ridicată în 1383.
– Casa Episcopiei (1710), Biserica ortodoxă cu hramul Sfinta Treime (1800 – 1814), Muzeul
Etnografic (1952), Castelul Feudal (secolele 13 – 14).
– Lânga Valea Stează, se află Mausoleul Mitropolitului Andrei Șaguna (1808 – 1873), în
apropierea Bisericii Ortodoxe, cu hramul Sfinta Treime, construită în 1877.
– Casa Memorială Octavian Goga, amenajată în casa în care s -a născut poetul, construită în
secolul 1880, este un monument istoric.
În zona Orlat au fost identifi cate vestigii importante, dovezi ale faptului că acest loc a
fost locuit încă din paleolitic. Castelul Mic și Castelul Lung, în apropierea localității, păstrează
urme ale fortificațiilor și așezărilor din perioada neolitică până în Evul Mediu, cât și din p erioada
dacilor și romanilor.

Princialele tra see turistice din județul Sibiu
Trasee în Munții Făgăraș – .Masivul Făgăraș cu ale sale culmi stâncoase a fost
mereu o provocare pentru cei ce vor să escaladeze cele mai înalte culmi montane: Vf.
Moldoveanu (2 544 m), Vf. Negoiu (2535 m), vârfurile Laița, Vânătoarea lui Buteanu, Scara,

52
Suru sau Paltinu, toate cu altitudini de peste 2000 m. O altă atracție bine -cunoscută a zonei
este Transfăgărășanul , șoseaua situată la 2300 m altitudine, cea care face legătura î ntre latura
sudică și cea nordică a Făgărașului.
Masivul Făgăraș (parte a Carpaților Meridionali) ocupă pe teritoriul județului Sibiu
sectorul glaciar central al acestei grupe delimitat la vest de râul Olt și la est de Val ea
Arpașului. Drumețiile pe traseel e din Făgăraș vă vor purta prin peisaje spectaculoase oferite de
zonele de creastă dar și de numeroasele lacuri glaciare ( Bâlea , Avrig, Podrăgel, Lacul Doamnei,
Călțun), cascade (Negoiu, Șerbota, Bâlea , Valea Moașei), fauna rarisimă (marmote, capre negre,
căprioare, cerbi, pisica sălbatică, cocoșul de munte) și vegetația diferențiată a etajelor alpine (de
la păduri de foioase până la tufișuri de jnepeni, ienuperi, floarea de colț sau bujorul de munte).
Trasee în Munții Cindrel – Munții Cindrel , cu o suprafa ță de aproximativ 900 kmp,
se desfășoară la nord de văile Sadului și Frumoasei și la est de râul Sebeș. Cele mai înalte vârfuri
sunt Niculești (2036 m), Cânaia (2045 m) și Cindrel (2244 m).
Datorită compoziției cristaline a rocilor, rețeaua hidrografică es te bogată. Principalul
bazin hidrografic este cel al râului Cibin. Există foarte multe izvoare, chiar și pe culmile
munților, la înălțimi de peste 1800 m. Pășunile și prezența izvoarelor au favorizat dezvoltarea
unei impresionante regiuni pastorale, cunosc ută în prezent sub denumirea de Mărginimea
Sibiului .
Astfel, traseele de drumeție în Cindrel sunt ocazii de descoperire a patrimoniului natural,
dar și o întâlnire cu o cultură specifică, oameni cu un mod de viață ancestral și tradiții bine
conservate.
Mun ții Cindrel au altitudini ce variază între 1400 -2244 m, traseele de drumeție sunt de
dificultate medie, marea majoritate cu plecare din stațiunea Păltiniș sau din localitățile Cisn ădie,
Cisnădioara ,Sadu , Râu Sadului , Rășinari , Sibiel .

Trasee în zone colin are – Zona colinară din nordul județului, formată pe valea unor
râuri ca Hârtibaciu sau Târnava este supranumită și Ținutul Așezărilor Săsești . În aceste locuri,
cu multe secole în urmă, și -au întemeiat sașii coloniști așezări răzlețe pitite între văi și d ealuri
abrupte împădurite cu fag, carpen și stejar.
Peste 250 km de trasee marcate leagă, peste dealuri, aceste așezări pitorești din arealul
Mediaș –Sighișoara – Rupea precum Biertan , Richiș , Mălâncrav , Copșa Mare sau Ațel. Traseul
principal urmează culme a de ape dintre Târnava Mare și Hârtibaci.
De acolo, de sus de pe dealuri, se desprinde panorama asupra localităților cu acoperișuri
zdravene de țiglă, cu ochi ce te urmăresc de pe podurile caselor, gospodării pietruite și șuri

53
înalte, livezi și culturi de vie cățărate pe dealurile din spatele caselor. Dintre case sau de undeva
de la marginea localității, de pe vreo culme deluroasă, se vede bătrâna biserica fortificată.
O drumeție în zona satelor săsești se transformă într -o experiență de explorare a unui
peisaj natural nealterat, dar și a unui peisaj antropic peste care timpul pare să se fi scurs
nestingherit, iar urmele civilizației secolului XXI sunt încă departe.

54
CAPITOLUL 3. CĂI DE INTESIFICARE A FLUXURILOR TURISTICE
CĂTRE JUDEȚUL SIBIU

fraza
3.1 ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN JUDEȚUL SIBIU
fraza
Punctele forte ale turismului sibian

Punctele forte ale turismului sibian vizează:
 Statutul orașului Sibiu de Capitală Culturală Europeană în 2007;
 Mărginimea Sibiului este o zonă etno -folclorică și agrotur istică consacrată;
 Susținerea dezvoltării turismului de către autoritățile locale (realizarea de materiale de
promovare; inițiativă locală puternică în promovarea turismului; promovarea de noi
trasee, dezvoltarea rețelei de centre de informare turistică);
 Numeroase inițiative, publice sau private, ce urmăresc popularizarea zonelor mai puțin
cunoscute ale județului;
 Existența unui specific pentru multe dintre localitățile diferitelor zone („pâinea de la Gura
Râului”, „berzele din Cristian”, „mături de Fofeld ea”, „cazane la Brateiu” etc.);
 Ofertă turistică bogată în raport cu alte zone din România;
 Gastronomie recunoscută (brânzeturi, specialități din carne);
 Poziționarea în mijlocul țării pe rute majore de transport și existența aeroportului
internațional de la Sibiu;
 Numeroase zone naturale au rămas în stare bună de conservare;
 Două monumente UNESCO;
 Siturile Natura 2000 acoperă aproape jumătate din teritoriul județului;
 Interes internațional pentru anumite zone din județul Sibiu (diverse organizații din
Germ ania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franța, etc.);
 Deschiderea în Sibiu a Biroului Institutului European pentru Itinerarii Culturale;
 Primii pași spre diversificarea ofertei de legături aeriene directe din Sibiu (de exemplu
introducerea curse lor Sibiu – Londra);
 Profilul turistic al județului Sibiu include unele dintre principalele elemente generale de
atractivitate ce se constituie în tendințe în turism la nivel european (patrimoniu cultural,
gastronomie).

55

Punctele slabe al turismului sibian

Punctele slabe ale turismului din Sibiu sunt:
 Inexistența unor plăcuțe explicative la monumente, a unor ghiduri audio în mai multe
limbi;
 Pregătire insuficientă privind antreprenoriatul și managementul turistic a unor proprietari
de pensiuni;
 Sărăcia di n anumite localități;
 Probleme legate de personalul din turism (grad scăzut de instruire a personalului din
turism / lipsa personalului calificat);
 Inexistența unei instituții specializate pentru formarea personalului în turism;
 Legendele, evenimentele ist orice, breslele nu sunt foarte cunoscute;
 Lipsa promovării resurselor turistice „alternative”, precum biodiversitatea faunei și florei;
 Inexistența informațiilor complete integrate asupra obiectivelor / traseelor turistice din
județ în format digital / on -line · Acoperire limitată a cererii de suveniruri de calitate;
 O serie de monumente istorice sunt în stare avansată de degradare;
 Infrastructură deficitară în unele zone rurale;
 Numărul încă relativ redus de producători agricoli certificați „bio” (chiar da că activitățile
agricole desfășurate tradițional întrunesc, de principiu, condițiile necesare în cazul multor
locuitori ai zonelor rurale);
 Măsurile pentru creșterea siguranței produsului turistic montan sunt încă în faze
incipiente (între direcțiile unde ar fi nevoie de îmbunătățiri menționăm amenajarea
refugiilor montane, creșterea eficienței serviciilor Salvamont, instruirea unui număr mai
mare de de ghizi montani, semnalizarea și marcarea corespunzătoare a tuturor traseelor
montane).

Oportunități pen tru dezvoltarea turismului din județul Sibiu
Principalele oportunități vizează:
Oportunitățile sunt reprezentate de posibilitățile de valorificare a potențialului turistic
într-o anumită zonă. În Sibiu întâlnim nenumărate oportunități, printre care:
 Fructi ficarea superioară a unor nișe în turism (sporturi extreme, ecoturism);
 Extinderea domeniului schiabil atât în Cindrel, cât și în Făgăraș;

56
 Diversificarea serviciilor turistice / dezvoltarea serviciilor de divertisment și agrement;
 Valorificarea gastronomie i locale;
 Fructificarea istoriei bogate a zonei;
 Promovarea legendelor și a obiceiurilor populare;
 Accesarea fondurilor structurale disponibile în domeniul turismului;
 Existența parteneriatelor externe și interne de colaborare în domeniul turismului.

Amen ințări
Amenințările sunt reprezentate de riscurile care apar și care pot deveni puncte slabe ale
turismului într -o anumită zonă. În Sibiu, acestea sunt reprezentate de următoarele:
 Lipsa coeziunii / comunicării între autoritățile locale în privința program elor comune
axate pe dezvoltarea turismului;
 Depopularea și populația îmbătrânită din zonelor rurale;
 Distrugerea mediului natural prin reglementarea și controlul limitat al activității umane și
prin lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / stații de ep urare);
 Creșterea decalajului de dezvoltare între orașele mici și Sibiu;
 Disparitatea creată prin neintegrarea socială a romilor;
 Creșterea ponderii turismului ilicit ca efect al crizei economice;
 Instabilitate legislativă.
3.2 Strategia de susț inere a dez voltării turismului din judetul Sibiu
Această secțiune analizează strategia Consiliului Județean Sibiu de a acționa în direcția
dezvoltării turismului, pornind de la activitățile Asociației Județene de Turism (AJT) Sibiu și
proiectele consiliului cu impac t asupra turismului din prezent dar și preconizate / posibile în
viitor (inclusiv punctând o serie de idei cu privire la implicarea asociației în promovarea
turismului sibian). În continuare vor fi prezentate și posibilitățile de colaborare și parteneriat
(inclusiv rolul ONG ca parteneri ai consiliului), respectiv modalitățile de sprijinire a turismului
din Regiunea Centru.
Susținerea directă a turismului de către Consiliul Județean Sibiu se realizează în principal
prin intermediul activității Asociației J udețene de Turism Sibiu (AJT Sibiu) și secundar prin
reprezentanții Consiliului din diverse direcții și servicii (urbanism, proiecte, etc.). Activitățile
concrete ale asociației acoperă următoarele direcții majore:

Strategia de Promovare a turismului din județul Sibiu prin:
o elaborarea și editarea de materiale de prezentare și promovare

57
o participarea la târguri de turism interne și internaționale
o organizarea de evenimente de promovare și popularizare a ofertei turistice
(partnere în cadrul unor festivalu ri, serbări etc), respectiv participarea la
evenimente similare organizate de terți
 Înființarea și coordonarea Centrelor de Informare Turistică din județ
 Inventarierea resurselor turistice ale județului și inițiative privind marcarea și
semnalizarea acesto ra
 Colaborări cu diverse organizații și instituții interne și internaționale în vederea
schimbului de bune practici, stabilirii de parteneriate și realizării de proiecte pentru
sprijinirea turismului în județul Sibiu și la nivelul regiunii Centru (ONG, aso ciații
profesionale și patronale, alte consilii județene și asociații județene de promovare a
turismului, etc.)
 Întreținerea unei bune relații cu mass -media pentru creșterea notorietății și îmbunătățirea
imaginii destinației turistice județene (a atracțiil or, evenimentelor, produselor turistice din
județul Sibiu)
 Dezvoltarea echipei executive a asociației, formarea personalului acesteia și atragerea de
noi membrii / experți în asociație care să își aducă contribuția la evoluția pozitivă a
turismului din jud eț
 Activități de instruire / formare a operatorilor din turism
 Analiza pieței turistice din județ
Pe lângă activitățile AJT Sibiu, cadrul legal permite consiliului și inițiative care să
sprijine tangențial turismul, cum sunt investițiile în infrastructură (în principal reabilitarea
drumurilor județene și interjudețene / acestea din urmă în colaborare cu județele limitrofe, dar și
dezvoltarea rețelei de utilități în mediul rural), proiectele de protecție și refacere a mediului, sau
cele de restaurare și pun ere în valoare a monumentelor istorice, a parcurilor, grădinilor publice si
rezervațiilor naturale. Impact major asupra turismului au și proiectele complexe, cum este
implicarea în amenajarea pârtiei de schi de la Jina, proiect care oferă premisele creării unor
produse turistice de iarnă în zonă.
Dezvoltarea unui turism durabil și solid în județul Sibiu poate fi facilitată prin
diversificarea implicării Consiliului Județean și AJT Sibiu. Pornind de la premisa că treptat rolul
funcțiune de turism va crește (pe fondul continuării procesului de externalizare a activităților de
sprijinire a turismului către această funcțiune, susținerii dezvoltării echipei executive a acesteia,
comunicării și conlucrării cât mai strânse cu direcțiile și serviciile relevante din cadrul
Consiliului pentru a se asigura o viziune unitară asupra impulsionării turismului), iar Consiliul se
va implica tot mai activ în asigurarea suportului necesar (inclusiv prin exercitarea autorității sale

58
pentru a facilita activitatea asociației), di recțiile noi de urmat (sau care au fost tratate insuficient
până în prezent) au în prim plan următoarele tipuri de proiecte benefice consolidării produsului
turistic județean:
Creșterea calității serviciilor publice de interes județean :
 Încurajarea fructif icării superioare a potențialului turistic al CNM Astra (un sediu
permanent pentru „Muzeul Civilizației Transilvane Astra”, utilizarea muzeului în aer
liber pentru cât mai multe manifestări etc)
 Îmbunătățirea bazei tehnice și serviciilor Salvamont (creșter ea capacității instituționale a
serviciului, refacerea potecilor și semnalizărilor traseelor din Munții Făgăraș de pe
teritoriul județului, crearea / consolidarea de refugii pe traseele din Munții Lotru și
Făgăraș etc)
 Diversificarea zborurilor pe Aeroport ul Sibiu (parteneriate cu companii low -cost, etc.)
Modelele de relaționare cu mediul privat și cu alte autorități cu scopul generic de motivare
și antrenare a actorilor din turism să contribuie la dezvoltarea per ansamblu a sectorului
 Asumarea unui rol de mediator , inclusiv la nivel politic, sau de factor de coeziune , în
cadrul inițiativelor de asociere dintre administrațiile publice din județ cu scopul de a
forma parteneriate pentru implicarea în proiectele majore complexe din județ
 Impulsionarea cooperări i pe diverse paliere (rețele de centre de informare, produse
turistice comune ale pensiunilor și meșteșugarilor sau ale muzeelor și hotelurilor, târguri
de oportunități sau de contractări, etc.)
 Evaluarea celor mai viabile propuneri de proiecte sau evenime nte inovatoare ale
administrațiilor publice locale, grupurilor de acțiune locală sau ONG, și încheierea de
parteneriate în vederea creării de noi surse de interes turistic în județ, inclusiv pentru
consolidarea unei agende culturale (fără ca asta să însemn e renunțarea la evenimentele și
proiectele actuale).
 Asumarea rolului de a facilita un dialog permanent între autorități și grupurile de interes
private (hotelieri, proprietari de pensiuni, firme de transport, agenții de turism, etc.)
 Instituirea unor „gr upuri de dialog” cu proprietari / administratori de spații de cazare, în
vederea elaborării unor măsuri prin care să se diminueze numărul de spații de cazare
neclasificate (aflate în așa numită zonă „gri” a pieței)
 Inițierea unor discuții privind încheiere a unui parteneriat pentru gestionarea mai eficientă
a bisericilor fortificate
Contribuția la creșterea calității produselor turistice prin sprijinirea domeniului
formării / consilierii personale și profesionale în turism (cel puțin participarea ca partene r în
astfel de proiecte):

59
 Formare personală destinată pe de -o parte localnicilor (conștientizarea patrimoniului,
însușirea unor norme în spiritul ospitalității / turismului, etc.)
 Formare profesională destinată agenților economici (cursuri de management tu ristic
pentru prestatorii de servicii, cursuri de instruire pentru diverse categorii de personal
turistic sau din alimentație publică); activitățile vor avea în vedere atât crearea cadrului
instituțional, cât și programele de instruire (o posibilă soluție fiind accesarea în
parteneriat cu ONG a unor fonduri europene)
 Consilierea profesională pentru dezvoltarea infrastructurii turistice – amenajarea turistică,
construirea de structuri de cazare, crearea de produse turistice, fructificarea mai bună a
unor obi ective turistice existente (analiza fezabilității conceptului va lua în calcul și
varianta dezvoltării ca serviciu public, dar nu neapărat utilizarea gratuită)

3.3 Posibilități de colaborare și tipuri de parteneriate
Analiza practicilor consiliilor jude țene cu privire la colaborări și parteneriate pentru
sprijinirea turismului și a atribuțiilor care revin consiliilor județene prin lege (în domeniul
turismului, dar nu numai) furnizează un număr limitat de categorii de posibili parteneri pentru
Consiliul J udețean Sibiu în vederea asocierii în proiecte de turism. Acest fapt nu înseamnă că
autoritatea publică județeană nu are oportunitatea de a își aduce aportul la creșterea turismului în
cadrul unor inițiative comune cu diverși parteneri – respectivele posib ilități identificate sunt
enumerate în continuare:
 Colaborarea cu ONG din turism este considerată foarte benefică datorită expertizei pe
care aceste organizații o demonstrează de cele mai multe ori (inclusiv experiența
internațională, care poate reprezenta soluția cheie pentru o dezvoltare de succes); în plus,
o multitudine de ONG activează în domenii adiacente turismului (protecția mediului,
ecologie, cultură), astfel încât oportunitățile sunt cu atât mai diverse (subiectul implicării
ONG în turismul sibia n este tratat într -o secțiune viitoare din acest capitol)
 Proiectele comune cu administrațiile locale din județ reprezintă o soluție de a accesa
anumite finanțări nerambursabile pentru proiecte complexe, care implică responsabilități
și competențe din part ea ambelor categorii de autorități (județeană, respectiv locale)
 Cadrul legal limitează destul de mult colaborările consiliilor județene cu mediul privat
lucrativ, astfel încât sprijinul autorității publice județene pentru potențiali investitori sau
agenți economici deja prezenți pe piața turistică se concentrează pe facilitatea unor
discuții cu consiliile locale din zonele de interes ale companiilor, respectiv pe furnizarea

60
de informații utile despre potențialul turistic al județului (baze de date, studii, rapoarte).
În ceea ce privește parteneriatele public -privat pentru realizarea proiectelor majore, nu
au fost identificate exemple de succes în domeniul turismului în județele analizate,
motivele pentru această situație fiind legate de lipsa unui cadru leg islativ clar în acest
domeniu, dar și de speculațiile pe care le pot genera aceste parteneriate cu privire la
modul de selecție al partenerilor privați sau al responsabilităților / angajamentelor
asumate de către aceștia și de către autorități. Pe de altă parte, unii dintre respondenții
intervievați consideră că anvergura și specificul unor proiecte ample care se pretează în
județul Sibiu (de exemplu, extinderea domeniului schiabil Bâlea sau amenajarea altor
pârtii de schi) conduc spre ideea unor viitoare p arteneriate public -privat.
 După cum s -a amintit anterior, o direcție de colaborare este schimbul de experiență cu
unități administrativ -teritoriale din țară și din străinătate , eventual cu nivele de
atractivitate și dezvoltare turistică similare (colaborar ea se poate manifesta atât la nivel
de funcțiune județeană de dezvoltare și promovare turistică, cât și la nivel de consilii
județene în ansamblu). În cazul Sibiului, pentru o colaborare cu alte țări (care pe termen
mediu și lung poate impulsiona traficul turistic dintre țările partenere) ar putea fi vizate
zone din Germania, Austria, Franța sau din alte țări bine reprezentate ca număr de turiști
în județul Sibiu (pe lângă legăturile existente cu organizații din spațiul germanic, din
Franta etc.).
 Colaborar ea cu presa poate avea un aport semnificativ la creșterea notoritatatea unor
destinații turistice. Parteneriat pentru prezența în presă ia în general forma de „barter”,
evenimentul sau destinația turistică beneficiind de vizibilitate, în timp ce presa prei a
știrile, detaliile proiectelor sau evenimentelor. Pentru popularizarea zonelor turistice încă
necunoscute sau puțin cunoscute publicului larg din România, un instrument benefic
poate fi „infoturul” de cunoaștere a ofertei turistice, organizat ca evenimen t sau în cadrul
unui eveniment al Consiliului Județean, reflectat ulterior în articole sau reportaje.
 Tipurile de colaborare cu unitățile de cazare , identificate în urma analizei, includ fie tot
o formă de „barter” (de exemplu un hotel pune la dispoziție s ala de conferințe pentru un
eveniment, în schimbul reclamei în cadrul evenimentului sau includerii între sponsori /
parteneri ai evenimentului), fie posibilitatea participării în comun cu consiliul la anumite
târguri de turism (în general prin punerea la d ispoziție de către operatorii de turism a unor
materiale de promovare care să fie distribuite de la standul consiliului în cadrul târgului).
În urma analizei atribuțiilor legale ce revin consiliilor județene și a practicilor de
susținere a dezvoltării tur ismului în cadrul altor consilii județene din țară, prin prisma

61
patrimoniului turistic al județului Sibiu și căilor de a consolida și nuanța produsul turistic
județean au rezultat posibilitățile de susținere a turismului de către Consiliul Județean Sibiu .

3.4 Propuneri de valorificare a județului Sibiu

Pe baza conditiilor geografice, climatice si istorice existente, in Regiune exista
posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte
considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca
Avand in vedere titlul de capitala europeana obtinut recent, trebuie sa ne gandim in
primul rand la turistrii straini. Cea mai mare parte a potentialilor turistilor o reprezinta vest
europenii care dupa cum stim au o i ndustrie hoteliera dezvoltata si la standarde inalte.
Ca să ii atragem trebuie sa oferim conditii de cazare si servicii care sa le depaseasca pe
cele existente in piata. Inafara de conditiile de cazare si serviciile , preturile practicate au o mare
impor tanta; acestea trebuie sa fie decente. Preturile din Romania au ajuns sa fie considerate mari
si de catre cetatenii straini al caror salariu pe o luna depaseste pib/locuitor al Romaniei. Pretul
unei camere duble in cadrul hotelului Palace Dumbrava de 4 st ele din Sibiu ajunge la 143 de
euro pe noapte in timp ce preturile practicate in Austria pentru o camera la un hotel tot de 4 stele
ajunge si la 75 de euro (Achat Plaza Zum Hirschen – Viena). Astfel de preturi descurajeaza
potentialii turisti care decid sa aleaga destinatii mai ieftine.
Trebuie sa tinem seama de faptul ca cei mai mu lti turisti vin pentru odihna, recreere,
vacante si mai putin pentru afaceri. Prin urmare durata medie a sederii lor este mai mare decat in
cazul turistilor care vin pentru a faceri. Sunt necesare si alte servicii inafara de o camea curata,
un pat si o masa calda. Serviciile trebuie sa fie punctul forte in acest caz. Programele organizate
de vizitare a orasului, a parcurilor naturale existente in judet s -ar bucura de mult succe s. Fapt
care ar aduce sume i mportante pentru protejarea si amenajarea acestora. Infrastructura trebuie si
ea pusa la punct. Orasul Sibiu ar putea reprezenta un centru important de placare catre Bucuresti.
Speram ca odata cu realizarea autostrazii timpul n ecesar pentru a parcurge distanta de la Sibiu la
Bucurestui sa nu depaseasca 3 ore, astfel drumul nu devine lung si obositor.
Siturile constituie principalul mijloc de promov are a turismului, prin urmare adresele
acestora ar trebui aduse la cunostiinta pe rsoanelor care sunt in cautarea unui loc de vacanta.
Consider că un site destinat numai pentru promovarea orasului Sibiu este benefic, acesta ar
furniza informatii importante despre cazare, preturi, activitatile si serviciile de care se pot bucura
turisti i, dar si informatii despre trecutul acestui oras.

62
O mai buna colaborare cu agentiile de turism din afara tarii ar conduce la cresterea
numarului de turisti.
Traditiile folclorice, portul popular, arta popular a mestesugareasca si bucataria autentica
fac din judetul Sibiu un punct de atractie important pentru cei ce iubesc frumosul. Numeroase
localitati din judet pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din
olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente
arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala, toate acestea ar constitu i cartea de
vizita a judetului.
3.5 Prezentarea pe zile al unui traseu în Județul Sibiu

Destinația aleasă de către calători este Si biu. Noi vom oferi i calătorilor noștrii
următoarele servicii:
Transport cu autocarul din punctul de plecare București către destinația Sibiu și retur;
Opriri în timpul transportului pentru relaxarea turiștilor în cele mai importante puncte
turistice;
O ma să inclusă turiștilor în timpul transportului până la destinație;
Cazarea turiștilor la Hotel Continental Forum Sibiu având 4 stele și o poziționare
ultracentrală. 3 mese incluse/zi;
Vizitarea celor mai importante puncte turistice din orașul Sibiu printre c are se enumeră:
Piața Mare , Turnul Sfatului, Zidurile Cetății, Piața Aurarilor, Muzeul de Istorie Naturala ,
Turnul Olarilor, Filarmonica de Stat, Catedrala Sf. Treime și Palatul Brukenthal .
Turiștii vor fi i însoțiți de trei ghizi turistici foarte bine inst ruți având cunoștiințe ample despre
orașul Sibiu. Fiecare ghid va insoții un grup de 15 persoane, numarul turiștilor este de 45.
Ziua 1
 Îmbarcarea turiștilor se face la ora 07:30 de la Hotel Intercontinental, Piața Universității
București, iar plecarea est e la ora 08:00 cu destinția Sibiu, traseul va avea aproximativ
425 km fiind parcurși de 2 șoferi, iar durata excursiei va fi de 4 zile și 3 nopți.
 Prima oprire a turiștilor va avea loc în localitatea Pitești , Lacul Lanariei unde turiștii se
vor relaxa tim p de 30 de minute.
 A doua oprire se va face în localitatea R.M. Vâlcea la restaurantul Hanul Haiducilor
unde turiștii se vor putea delecta cu specialități caracteristice zonei.
 Următoarea oprire se va face la Mănăstirea Cozia aflat în or așul Călimăești . Aici turiștii
vor vizita mănăstirea și vor afla istoria acesteia.

63
 În jurul orei 14:00 turiștii vor ajunge la destinație și vor fi cazați la Hotel Continental
Forum Sibiu.
 Tot în această zi turiștii vor vizita însoțiti de cei 3 ghizi Piața Mare și Turnul Sfat ului în
intervalul orar 15:00 -17:30.
 După terminarea vizitării punctelor turistice planificate pentru ziua 1, turiștii se vor
îndrepta către hotelul unde au fost cazați, iar la ora 19:30 aceștia vor putea servi cina.
Ziua 2
 La ora 09:00 turiștii pot serv i micul dejun;
 La ora 10:30 se vor îndrepta alături de cei 3 ghizi pentru vizitarea Muzeului de Istorie
Naturala (timp de apoximativ 3 ore);
 Ora 13:00 se vor îndrepta către hotel pentru servirea prânzului;
 Ora 14:30 aceștia vor vizita Piața Aurarilor -timp de o oră jumătate;
 Ora 16:00 vor vizita Zidurile Cetății – timp de o oră;
 Ora 17:00 aceștia se vor îndrepta către Turnul Olarilor pentru vizitarea acestuia;
 Ora 18:00 – aceștia vor îndrepta către hotel;
 Ora 19:30 servirea cinei.
Ziua 3
 La ora 09:00 turișt ii pot servi micul dejun;
 La ora 10:30 se vor îndrepta alături de cei 3 ghizi pentru vizitarea Filarmonicii de Stat
(timp de 2 ore);
 ora 12:30 aceștia se vor îndrepta către hotel, iar la ora 13:00 aceștia vor servi prânzul;
 Ora 14:30 turiștii vor fi conduș i de catre însoțitorii săi pentru vizitarea Catedralei Sf.
Treime – timp de o oră jumătate;
 Ora 16:00 turiștii vor vizita Palatul Brukenthal – timp de 2 ore;
 Ora 18:00 turiștii vor fi condui către hotel, iar la ora 19:30 vor servi cina.
Ziua 4
 La ora 09:00 turiștii pot servi micul dejun;
 Ora 10:30 turiștii se vor îndrepta către Podul Minciunilor pentru vizitarea acestuia timp
de o oră;
 Ora 11:30 aceștia se vor îndrepta către hotel pentru seervirea prânzului și pregtirea
bagajelor pentru întorcerea în Bucureș ti;
 Ora 14:30 turiștii vor fi îmbarcați în autocar,iar plecarea va fi la ora 15:00;
 Prima oprire va fi la Parcul Cozia pentru relaxare timp de 30 minute.
 A doua oprire va avea loc la Curte de Argeș pentru vizitare.

64
 A treia oprire va avea loc la Restaurantu l Hanul românesc aflat în localitatea Pitești unde
aceștia vor putea servi cina.
 În jurul orei 20:30 turiștii ajung la destinație, București.

Tabel ul 3.1 Calculația prețului de vânzare(P.V.)

Nr.crt. Articole de
circula ție Elemente de
cheltuieli Elemente de
calcul Valoarea
Pe turist Totală
1
Cheltu ieli directe (C.D) Cheltuieli cu
cazare 80/noapte x 3
nopți 240 10800
2 Cheltuieli cu
alimenta ția 50/zi x 4 zile 200 9000
3 Cheltuieli cu
transportul 850km x 2.5
lei/km 47,2 2125
4 Cheltuieli
culturale Intrari la muzee 10 450
5 Cheltuieli
organizato rice Organizare
concert 30 950
6 Cheltuieli cu
ghidul 3 ghizi x 800
lei 53,3 2400
7 Cheltuieli cu
șoferul 2 șoferi x 900
lei 40 1800
8 Alte cheltuieli 10 450
9 Total C.D 630,5 27,975
10 Asigurare (3% x C.D.) 18,9 839,2
11 Comision (15% x C.D.) 94,5 4196,2
12 TVA (9% x comision) 8,5 377,6
13 Total costuri 752,4 33,388
14 Rotunjire -0,400 0
15 Total P.V. 752 33,388

65
CONCLUZII

Turismul reprezintă pentru România unul din sectoarele pr ioritare care, prin resursele pe
care le antrenează și prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale economiei naționale, constituie
un factor important pentru progresul țării .
Pentru multe țări, printre care și România viitorul nu poate fi imaginat fără un turism
modern. În această perspectivă, evoluția turismului va fi caracterizată printr -o profundă innoire,
atât sub aspect calitativ cât și cantitativ.
Este surprinzător că o țară cu un așa mare potențial turistic joacă un rol secundar în
competiția int ernațională pentru turism.
Valorificarea potențialului turistic eficient și în interesul economiei naționale poate
reprezenta o șansă de dezvoltare a țării noastre. În prezent, și tot mai mult în viitor, nici o
problemă nu mai poate fi tratată și rezolvat ă fără analiza prealabilă a pieței, fără proiectarea unor
strategii de lansare a serviciilor turistice.
 Obiectivele strategice avute în vedere pentru promovarea turismului românesc :
 reconsiderarea locului turismului intern în cadrul turismului din Români a și creșterea
atracției produselor turistice românesti pe piața internă;
 impulsionarea circulației turistice interne;
 creșterea numărului vacanțelor petrecute de români în țară;
 atragerea cât mai multor segmente de consumatori atât din interior cât si din afara
țării, precum si adaptarea strategiei promoționale la specificul fiecărei piețe;
 recâștigarea piețelor pierdute după 1989 si penetrarea pe noi piețe turistice;
 fidelizarea clientelei turistice actuale;
 crearea unei imagini sugestive a turismu lui românesc, atât sub aspectul potențialului
său, cât și al caracteristicilor sociale, culturale, psihologice, specifice poporului
nostru;
Programul Capitală Culturală Europeană a fost un succes, Sibiul căpătând o nouă
înfățișare care a dus la îmbunătă țirea imaginii întregii țări. Acest proces trebuie să fie continuat,
să se păstreze ceea ce s -a câștigat și să se meargă mai departe. Aceasta se poate face numai
având o strategie de dezvoltare mereu actualizată.
Prin studiul întreprins asupra Sibiului am vrut să arăt importanța dezvoltării turismului
cultural, și potențialul țării noastre în acest tip de turism.

66
Sibiul a avut mult de caștigat din faptul că a fost declarat Capitală Cultural Europeană,
dar din păcare nu mai este la fel de căutat ca în anul 2007, deoarece nu mai este la fel de
promovat.
Orientarea de bază a strategiei județului Sibiu o constituie potențarea punctelor tari în
vederea valorificării oportunităților de creștere și minimizarea punctelor slabe prin eliminarea
factorilor care bloc hează dezvoltare.
Am constatat că există o expunere insuficientă a Sibiului și ofertei sale de produse
turistice în media principalelor piețe. În consecință, tour operatorii nu constată o creștere rapidă a
cererii pentru Sibiu din partea clienților fidel i și nu acționează activ pentru introducerea unor noi
programe.
Sibiul are nevoie de o promovare puternică și consider că cea mai bună, activă și
penetrantă publicitate este făcută de însuși consumatorul de servicii, de turistul pe deplin
satisfăcut de calitatea ridicată a circuitului sau sejurului, de varietatea bogată a ofertelor, de
diversitatea nuanțată sau personalizată a serviciilor cât și de comportamentul corect și ținuta
ireproșabilă a personalului prestator de servicii
Trebuie să stim că în tu rism mereu trebuie să avem o bază de date actualizată, să
întreprindem cercetări, să încercăm să aflam punctele slabe ale orașului pe care îl promovăm.
Este la fel ca în cazul unei întreprinderi care scoate un produs de care clienții sunt mulțumiți dar
la un moment dat apare pe piață un concurent care vine cu un produs similar dar la un preț mai
mic și de o calitate superioara. Dacă întreprinderea nu va face nimic pentru îmbunătățirea
produsului său, nu va întreprinde nici o cercetare privind preferințele consumatorilor atunci iși va
pierde clienții care se vor duce la concurență.
Astfel chiar dacă s -au făcut multe investiții, cercetări, iar Sibiul s -a bucurat de un număr
mare de turiști în perioada studiat ă, asta nu înseamnă că cercetarea trebuie să se o prească aici.
Sibiul are toate elementele necesare pentru a fi o destinație turistică de talie
internațională.
Organizarea și cercetarea în sfera turismului este necesară și urgentă.

Obiective generale propuse pentru dezvoltarea turismului din județul Sibiu:
 analiza permanentă a potențialului turistic;
 reabilitarea, conservarea și valorizarea resurselor cu importanță turistică;
 creșterea competitivității și îmbunătățirea imaginii turistice a județului Sibiu la nivel
național și internațional;
 dezvolta rea formării instituționale, continue și practice a resurselor umane din turism;
 favorizarea dialogului, a sinergiei și repartizarea diferitelor misiuni de amenajare,

67
promovare și comercializare între structuri, operatorii și instituțiile publice și privat e
cu implicare și activitate în turism;
 monitorizarea pemanentă a industriei turistice județene.

68
ANEXE

1.Podul Minciunilor

2.Bustul lui George Barițiu din Parcul Astra

69
3. Statuia lui Georg Daniel Teutsch

4.Bustul lui George Coșbuc

70
5.Turn ul Sfatului Sibiu

6.Bastionul Haller

7.Biserica Evanghelică

71
8.Sinagoga

9.Palatul Brukenthal

72
Bibliografie
1. Adăscăliței, V., Introducere în Marketing relațional , Editura Pro Universitaria,
București. 2007.
2. Balaure V., Cătoiu I., Vegheș C., Marketing turistic , Editura Uranus, București, 2005.
3. Baron T., Korka M, Pecican E., Stanescu M., Statistica pentru comerț și turism , Editura
Didactică și Pedagogică, Bucuresti 1981.
4. Biji E., Baron T., Tovissi L., Statistică teoretică și economică , Editura didactică și
pedagogică București, 1991.
5. Cianga N., România, Geografia Turismului (Partea întâi), Presa Universitara Clujeana,
Cluj-Napoca, 2001.
6. Cianga N., Turismul din Carpatii Orientali , Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj –
Napoca, 1998.
7. Cândea M., Șimon T, Potențialul turistic al României , Editura Universitară, București,
2006.
8. Cocean P., Geografia Turismului , Editura Focul Viu, Cluj -Napoca, 1999.
9. Cocean P., Geografia Turismului Românesc , Editura Focul Viu, Cluj -Napoca, 1997.
10. Cocean, P., Vlascean u, Gh., Negoescu, B., Geografia generala a turismului , Editura
Meteora Press, Cluj -Napoca, 2002.
11. *** Consiliul Județean Sibiu, Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada
2010 – 2013 și direcțiile de dezvoltare ale județului pentru perioada 2014 – 2020 , Sibiu,
2010.
12. Glăvan, V., Georgrafia turismului , Editura Fundației România de Mâine, București,
2005.
13. Glăvan, V., Potențialul turistic și valorificarea sa , Editura Fundației România de Mâine,
București, 2006.
14. Iordan I., Bonifaciu S ., România – ghid turistic , Editura Garamond, București, 2006.
15. Neacșu, N., Băltărețu, A., Neacșu M., și Drăghilă M., Resurse și destinații turistice –
interne și Internaționale , Editura Universitară, București, 2009.
16. Neacșu,N., Turismul și dezvoltarea durabilă , Editura Expert, București, 2000.
17. Neacșu N., și colectiv, Economia Turismului , Editura Pro -Universitaria, București,
2006.
18. Neacșu, N., Băltărețu A., Neacșu M., Economia turismului – studii de caz – statstici –
legislație , Editura Uranus, București, 2008.
19. Nenciu , D.,S., Strategii de marketing pentru de zvoltarea turismului românesc , Ed. EX
PONTO, Constanța, 2009.

73
20. www.inforegio.ro
21. www.welcometoromania.ro
22. http://www.rovt.ro/cities/sibiu/sibiu_ro
23. http://www.ghidulturisti c.ro
24. http://balealac.ro
25. http://anpm.ro
26. http://insse.ro