STIMULAREA DEZVOLTĂRII PSIHOMOTRICITĂȚII PRIN JOC [627661]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific : Candid at:
Conf. Univ.dr. Adina Karner -Huțuleac Lupașcu Roxana -Loredana

IAȘI
2020

2

LUCRARE DE LICENȚĂ
STIMULAREA DEZVOLTĂRII PSIHOMOTRICITĂȚII PRIN JOC
LA COPIII CU SINDROM DOWN

Coordonator științific : Candidat: [anonimizat]. Univ.dr.Adina Karner -Huțuleac Lupașcu Roxana -Loredana

IAȘI
2020

3
CUPRINS

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
CAPITOLUL I: SINDROMUL DOWN ………………………….. ………………………….. ……………. 6
1.1. Definire ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
1.2. Etiologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
1.3. Tablou clinic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 9
1.4. Psihomotricitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
1.4.1. Tulburările psihomomotricității ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1.5. Tulburările psihomotricității în cazul deficienței mintale ………………………….. ………….. 14
1.6. Specificul psihomotricit ății la copilul cu sindrom Down ………………………….. …………… 15
CAPITOLUL II: STIMULAREA PRIN INTERMEDIUL JOCULUI DIDADACTIC ……… 17
2.1. Jocul didactic: definire ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 17
2.1.1. Etapele jocului didactic ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
2.2. Specificul stimulării prin intermediul jocului didactic ………………………….. ………………. 19
CAPITOLUL III: METODOLOGIA ȘI ORGANIZAREA CERCETĂRII …………………….. 21
3.1. Scopul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 21
3.2. Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 21
3.3. Întrebări de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 21
3.4. Eșantionul de participanți ………………………….. ………………………….. ……………………….. 21
3.5. Metode de evaluare a psihomotricități (evaluare ințială -finală) ………………………….. ….. 23
3.5.1. Procedura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 24
3.5.1. Rezultate la evaluarea inițială ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
3.6. Programe de intervenție ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
3.6.1. Program de intervenție 1 ………………………….. ………………………….. …………………… 27
3.6.2. Program de intervenție 2 ………………………….. ………………………….. …………………… 30
3.6.3. Program de intervenție 3 ………………………….. ………………………….. …………………… 32
3.6.4. Program de intervenție 4 ………………………….. ………………………….. …………………… 35
3.6.5. Program de intervenție 5 ………………………….. ………………………….. …………………… 39
3.7. Evaluare finală (nerealizată din cauza pandemiei Covid -19) ………………………….. ……… 41
3.8. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 42
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 45
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 47

4
Anexa 1. Evaluare inițială grup de cercetare ………………………….. ………………………….. …….. 48
Anexa 1.1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 48
Anexa 1.2. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 51
Anexa 1.3. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 54
Anexa 1.4. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 57
Anexa 1.5. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 60
Anexa 2. Evaluare inițială grup de control ………………………….. ………………………….. ……….. 63
Anexa 2.1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 63
Anexa 2.2. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 66
Anexa 2.3. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 69
Anexa 2.4. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 72
Anexa 2.5. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 75
Anexa 3. Jocuri didactice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 78
Anexa 3.1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 78
Anexa 3.2. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 81
Anexa 3.3. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 83
Anexa 3.4. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 85
Anexa 3.5. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 87

5
ARGUMENT

Lucrarea de față, intitulată „Stimularea dezvoltării psihomotricității prin joc la copiii
cu sindrom Down” urmărește modalitățile prin care pot fi stimulați și motivați elevii cu
sindrom Down în activitățile de învățare prin intermediul jocului didactic.
Principalul factor care m -a motivat să elaborez această lucrare este reprezentată de o
curiozitate personală cu privire la modalitățile prin care aș putea să contribui la dezvoltarea
copiilor cu sindrom Down , aspect ce m -ar ajuta deoarece îmi doresc să lucrez în învățământul
special.
La elaborarea lucrării date am pornit de la convingerea că jocul didactic este o formă
de activitate instructivă și distractivă, accesibilă copilului, prin care se realizează o bună parte
din obiectivele propuse în demersul instructiv -educativ. Jocul didactic reprezintă principala
modalitate prin care elevul, fără să conștientizeze, se dezvoltă intelectual, fizic și emoțional.
Această me todă conține mai multe elemente impo rtante în procesul de educare, u na dintre ele
fiind motivația cu rolul de a atrage elevul să participe la acea activitate. De altfel, practica
educației și rezultat ele cercetărilor, au demonstrat locul pe care -l ocupă jocul în viața
preșcolarului și scolarului, în activitatea de instruire, educare și formare a comportamentelor
acestuia începâ nd cu încadrarea în instituția preșcolară. S -a dovedit că prin intermediul
jocului, copiii își îmbogățesc experiența cognitivă, își educă voința și pe această bază
formativă își conturează profilul personalității (Cemortan, 2008) .
Copiii cu sindrom Down sunt cunoscuți pentru disponibilitatea și plăcere a lor de a
interacționa cu ceilalți. Din păcate, acest prim diagnostic este insoțit de cele mai multe ori și
de o deficiență mintală, ceea ce îngreu nează capacitatea de dezvoltare.
Obiectivul general al acestei lucrări a vizat identificarea importanței jocului didactic
în stimularea dezvoltării psihomotricității la copiii cu sindrom Down prin intermediul
programel or de intervenție personalizată. Psihomotricitatea fiind considerată o funcție
coplexă ce determină reglarea comportamentului uman, prin comportam entele sale de bază
facând posibile adaptarea pragmatic ă, adaptarea social , adaptarea estetică și adaptarea
educativă (Gherguț, 2013) .
Scopul lucrării este conturat de un cadru teoretic (capito lele I și II) și un cadru practic
(capitolul III). Primul capitol surprinde cadrul teoretic al sindromului Do wn prin următoarele
subcapitole: definire , prezentarea etiologiei acestei deficiențe, tabloul clinic, conceptu l de
psihomotricitate definire și tulburările acesteia, tulburările psihomotricității în cazul
deficienței mintale și specificul psihomoricității la copilul cu sindrom Down. Cel de al doilea

6
capitol ilustrează aspectele teoretice ale jocului didactic , etapele jocului didactic și specificul
stimulării prin intermediul acestuia.
Ultimul capitol conține partea practică a cercetării: scopul și obiectiv ele, prezentarea
eșant ionului de participanți, prezentarea metodei de evaluare utilizate, interpretarea datelor,
rezultatele obținute și concluziile finale ale cercetării .

7
CAPITOLUL I: SINDROMUL DOWN

1.1. Definire

Elemente al e acestui sindrom au fost identificate pentru prima dată în anul 1860 de
către medicul englez Longdon Down, care a observat că un număr de persoane, fără legături
de rudenie între ele, aflate în instituții pentru persoane cu boli mintale, prezintă caracter istici
fizice similare. Ulterior, în anul 1959, J. Lejeune, M. Gauthier și R. Turpin au identificat
prima anomalie cromozomială descrisă la om – trisomia cromozomului G 21, care a primit
numele de „maladia Longdon Down” (Gherguț, 2013) .
Un sindrom este o afecțiune care se distinge printr -un grup de caracteristici care apar
împreună. O persoană poate fi diagnosticată cu un anume sindrom atunci când prezintă
caracteri sticile specific e acestuia (Selikow its, 2008) .
Autorul Adrian Roșan (2015) definește Sindromul Down ca fiind principala cauză de
ordin genetic a dizabilității cognitive și este una dintre cele mai frecvente tulburări de
dezvoltare în cazul copiilor (Roșan, 2015) .
Sindromul Down este o boală genetică, cromozomială, caracterizată prin triada:
dismorfie particulară, întârziere în dezvoltarea psihică și aberație cromozomială (Gherguț,
2013) .
Acest tip de sindrom este adesea diagnosticat l a scurt timp după naștere, sau chiar
înainte. Caracteristicile fizice prezente în mod obișnuit fac din acesta o dizabilitate foarte ușor
de recunoscut și în multe țări intervenția timpurie începe la o vârstă fragedă. De asemenea.
Diagnosticul timpuriu perm ite screeningul medical pentru posibile efecte asupra sănătății.
Majoritatea copiilor cu sindrom Down pot să prezinte complicații cardiace, pierderi de auz,
probleme cu vederea sau hipertiroidism (funcția tiroidală scăzută) (Fara gher & Clarke, 2014) .
Prin analiza comozomială rezultă trei tipuri de Sindrom Down :
Trisomia 21 standard , reprezintă aproape 90%din cazurile de sindrom Down, apare
de obicei sporadic, prin urmare riscul de recurență este scăzut (Subrata, 2011) . Este cea mai
răspândită formă și rezultă de la unul dintre părinți care transmite copilului doi cromozomi
21, în loc de unul singur, prin ovul sau spermă. În mod normal, când ovulul sau sperma se
formează, o celulă din ovar sau testicul se împarte pentru a forma celule noi, fiecare cu
jumătate din numărul normal de cromozomi. Din aceste celule provin ovulele sau
spermatozoizii. În cazul trisomiei 21, această diviziune este anormală, iar ovulul sau sperma
primesc un cromozom 21 în plus. Ac est proces este cunoscut sub numele de non -disjuncție

8
deoarece perechea de cromozomi 21 din celula inițială nu se separă, ci rămâne împreună în
una din celulele noi (Selikowits, 2008) .
Translocația cromozomială sau neechilibra tă, apare la 3% dintre cazuri și se
caracterizează prin faptul că o parte din cromozomul 21 se atașează unui cromozom dintr -o
altă pereche, astfel încât cele două părți devin una singură și formează un nou cromozom. În
jumătate din cazurile cu sindrom Down translocație, acest lucru se întâmplă accidental, deci
nu se va întâmpla și la sarcinile viitoare iar în cazul celeilalte jumătăți, unul dintre părinți are
un cromozom 21 lipit de alt cromozom, deci apare posibilitatea apariției și la o nouă sarcină.
Spre deosebire de trisomia standard, riscul apariției este de 2 -3 ori mai mare în cazul femeilor
tinere sub 30 ani (Subrata, 2011) .
În cazul mozaicismului, un tip de sindrom Down foarte r ar, apare la 2 -3% dintre cazuri,
celulele cu cromozomul suplimentar se amestecă cu alte celule normale însemnând că doar o
parte din celulele vor fi afectate, restul fiind normale (Bratu, 2014) .

1.2. Etiologie

În ceea ce privește etiologia Trisomiei 21, există părerea că ea s-ar putea datora
vârstei mai înaintate a mamei, frecvența nașterilor unor astfel de copii fiind semnificativ mai
ridicată la femeile cu vârsta de peste patruzeci și cinci de ani. De asemenea, uneori este
incriminată și vârsta înaintată a tatălui sau d iferența mare de vârstă între cei doi părinți,
precum și acțiunea unor factori nocivi în timpul sarcinii (Bratu, 2014) .
Pe lângă efectul bine caracterizat al vârstei mamei, au fost propuși și alți factori de
risc care ar avea un rol în geneza trisomiei 21. Aceștia includ o varietate de agenți care induc
trisomia 21: expuneri de mediu sau profesionale (de exemplu: iradieri medicale, pesticide,
substanțe chimice industriale), agenții obișnuiți (de exemplu: cafea, tutun, alcool și
medicamente) și factori de risc intrinseci (de exemplu: anumite tipuri de variante de
cromozomi și defecte în gen e specifice). Cu toate acestea, în ciuda investigațiilor complexe,
niciunul dintre acești factori nu a fost convingător leg at de apariția trisom iei 21 . Este posibil
ca acest lucru să însemne fie că, în afară de vârsta mamei, nu există alți astfel de factori, fie
că efectul lor este atât de mic în comparație cu cel al vârstei, încât nu au fost încă identificați
(Hassold & Sherman, 2002) .
Organismul uman are 23 de per echi de cromozomi: 44 autozomi și doi cromozomi
sexuali (la femei 44 + XX și la bărbați 44 + XY). Astfel fiecare celulă din organism posedă
46 de cromozomi cu excepția celulelor sexual e (ovulul și spermatozoi dul) care au jumătate

9
din setul cromozomial (ovulul: 22 + XX, spermatozoidul: 22 + X sau 22 + Y). La unirea
dintr e spermatozoid și ovul va rezulta o celulă c u un set complet de cromozomi ( 44 + XX sau
44 + XY) (Gherguț, 2013) .
Sindromul Down este produs de trisomia cromozomului 21 și mai exact de trisomia
regiunii 21q22 (numită și DSCR –Down Syndrome Crtitical Region ). Prin analiza molecular ă
a rarelor cazuri de trisomii 21 parțiale s -a stabilit că în regiunea 21q22.1 -22.3 se găse sc
genele, care prin efect de dozaj, produc majoritatea semnelor clinice caracteristice
sindromului Down (Covi c, 2004) .
Cerce tările arată că în aproximativ 95 % din cazuri, sindromul Down se prezintă ca
trisomia cromozomului 2 1, iar în aproximativ 5% din cazuri, cauza genetică a bolii este
determinată de o translocație cromozomială sau de mozaicism. În cazul trisomiei 21, fiecare
celulă a organismului posedă trei cromozomi 21. Acest extracromozom 21 provine din ovul
sau din spe rmatozoid; se presupune că în timpul formării celulelor sexuale cei doi cromozomi
21 nu se separă (nondisjunctie cromozomială). În timpul fertilizării, la fuziunea dintre ovul și
spermatozoid (în mod normal fiecare cu 23 de cromozomi), unul va avea un crom ozom în
plus în poziția 21, rezultând o celulă cu 47 de cromozomi. Această celulă, odată cu
dezvoltarea embrionului, se multiplică și fiecare celulă nou -apărută va avea 47 de
cromozomi, rezultând sindromul Langdon Down (Gherguț, 2013) .

1.3. Tablou clinic

Înainte ca testarea genetică să devină disponibilă, sindromul Down a fost diagnosticat
pe baza anumitor caracteristici fizice tipice. Copiii cu Sindrom Down experențiază în mod
tipic o constelație de simptome, care includ întârziere la nivelul dezvoltării motorii și la
nivelul limbajului, deficite specific e în ceea ce priveste memoria verbală , precum și deficite
cognitive. Mai mult decât atât, copiii cu Sindrom Down prezintă un risc mai crescut pentru
probleme medicale, lucru c are contribuie și la exacerbarea deficiențelor cognitive (Roșan,
2015) .
Sunt prezente simptome imediat după naștere, aproximativ 1 din 3 născuți cu sindrom
Down suferă de o afecțiune a cordului, pot fi lenț i în coordonarea nece sară pentru ca simultan
să sugă, să înghită și să respire, poate avea o greutate mult mai scăzută decât media la naștere
și poate crește în greutate într -un ritm mai lent decât alți copii (Verza & Verza, 2011) .
Sechelele trisomiei 2 1 includ o varietate de modificări neurobiologice, multe dintre
ele fiind, de asemenea, observate în creierul indiviilor cu alte retarduri mintale/sindroame

10
congenital e majore. În plus, nu orice persoană cu sindrom Down va manifesta aceste
modificări în același grad. Se p recizeză faptul că, creierul persoanelor cu sindromul Down are
un aspect morfologic caracteristic: mărimea și greutatea scăzute, odată cu pr elungirea
diametrului anterior -posterior, reducerea volumului lobului frontal, aplatizarea occipitalului și
un girus temporal îngust ; cerebelul și tulpina creierului sunt adesea reduse în mod
semnificativ în comparașâție cu str ucturile cerebrale anterioare. Circumferința capului, care
reflectă dimensiunea creierului, poate apărea normal ă până la 6 luni postnatale, înainte de a
decela mai târziu în primul an de viață, deoarece creșterea dentritelor corticale, care în mod
normal du ce la extinderea neocortexului și la creșterea circumferinței capului, încep să se
estompeze (Capone, 2004) .
Prezintă hipotonie musculară care este evidentă mai ales în copilărie și se poate asocia
cu hiperlaxitate articulară și hiporeflexie nervoasă. Mâinile sunt mici și scurte, late și cu
degete divergente , majoritatea bebelușilor cu sindrom Down prezintă o singură linie ca re
traversează palma mâinii . Picioarele sunt scurte, cu degete mici. Întregul organism are o
tendință de creștere redusă, sub media normală a vârstei, astfel încât la vârsta adultă va atinge
o înălțime maximă de 150 -160 cm. Aceștia, au de obicei un tonus muscular redus și refexe
slabe, articulațiile sunt mai flexibile decât în mod normal (Evans, 2009) .
Persoanele care prezintă acest sindrom au capul mic, prezintă branicefalie (diametre
longitudinal și transversal egale), faciesul este lat, rotund, colorat în roșu, aplatizat cu absența
aproape completă a pomeților și ridicăturilor orbitare. Roșeața obrajilor și a vârfului nasului
și a bărbiei îi dă aspectul de „față de clown”. Nasul este mic cu baza largă de implantare.
Creieul are 76% din greutatea creierului normal și are mai puține circumvoluțiuni și acestea
sunt mai mici (Verza & Verza, 2011) .
Ochii aproape tuturor copiilor și adulților cu sindro m Down se înclină ușor în sus. În
plus, există adesea un mic pliu de piele care se deplasează vertical între marginea interioară a
ochiului și puntea nasului. Acesta este cunoscut sub numele de pliu epicantic sau epicant. Se
observă adesea și la sugarii ti pici, însă atât la aceștia, cât și la cei cu sindrom Down devine
mai puțin proeminent sau chiar dispare după ce copilul mai crește. Aceste pliuri epicante
proeminente pot da o falsă impresie a ochilor încrucișați la copii (Selik owits, 2008) .
Prezintă macroglosie (creștere în volum a limbii), limbă scrotal (limbă cu multe
șanțuri/ fisuri apărute congenital) cu aspect lat, sau îngust și ascuțit, gura lor este mică, cu
fisuri comisurale, este interdeschisă, dentiție întârziată, di nții neregulat implantați, cariați,
inengali, urechi mici, nelobulate, asimetrice. Gâtul este scurt, toracele este lărgit la bază și
prezintă lordoză în poziția șezândă (Verza & Verza, 2011) .

11
Subiectul este lent, apatic, pasiv, stă ore întregi în aceeași poziție sau se mișcă
monoton. Atenția este labilă la toate vârstele, îngreunând influențarea la acțiuni auto – și
heteroagresivitate. Comprehensiunea este redusă, iar memorarea mecanică și limbajul apar
târziu. Majoritatea acesto r subecți nu reușesc să învețe să scrie, iar desenul lor rămâne
rudimentar și inestetic. Vocea este răgușită, monotonă iar vorbirea este infantilă și cu
tulburări de articulație (Verza, 1998) .
Date fiind dificultățile de dezvo ltare, persoanele cu trisomia 21 se încadrează în
categoria de handicap sever sau profund și foarte rar în debilitate mintală (Verza, 1998).
În al doilea an de viață devine evidentă întârzierea de dezvoltare psihomotorie: toate
achizițiile copilăriei se fa c cu 2 -3 ani mai târziu decât normal; mersul este mult timp nesigur
iar vorbirea relativ simplă. Copiii sunt însă liniștiți, ascultători, au o personalitate atrăgătoare,
iubesc anturajul, muzica, veselia. Dar, din păcate, sindromul Down se asociază întotde auna
cu un retard mental care variază de la sever la moderat (coeficientul de inteligență – QI – al
persoanelor afectate variază între 20 și 85) și este asociat cu tulburări de limbaj. O persoană
cu sindrom Down nu poate acumula un nivel maxim de cunoștinț e comparabil cu cel al unui
copil normal cu vârsta între 6 și 8 ani și nu este capabil de o viață independentă (Covic,
2004) .

1.4. Psihomotricitatea

Abordarea aspectului motric, în afara determinării lui psihice îl golește de
semnificații, îl reduce la automatism, deoarece valoarea gestului motric poate fi descifrată
numai în raport de intenția subiectului căreia i se subordonează și de condiția externă
percepută și înțeleasă în care cazul actelor motrice psihicul îndeplinește fucție cognitivă,
motivatorie și reglatorie. Totodată și influența inversă trebuie evidențiată, construcția și
evoluția psihică, echilibrul psihic fiind determinate de mișcare. Motricitatea ca substructură
funcțională a psihomotricității este denumirea gl obală a reacțiilor musculare prin care se
realizează mișcarea corpului sau a diferitelor sale componente. Această calitate a mișcărilor și
mai ales a unor gesturi este determinată de felul în care sunt receptate și interpretate
informațiile, precum și de c alitatea actului de răspuns care este influențat nu numai de factori
motrici, cât și de factorii cognitivi, afectivi, motivaționali și volitivi. Este vorba de un act
complex, care conjugă capacitățiile motorii cu cele psihice în realizarea acțiunii, și ace st act
este denumit act psihomotric (Horghidan, 2000) .

12
Psihomotricitatea, este tratată în literatura de specialitate ca o funcție complexă, o
aptitudine care integrează atât aspecte ale activității motorii, cât și manifestări al e funcțiilor
perceptive. Ca funcție complexă ce determină reglarea comportamentului uman,
psihomotricitatea include participarea diferitelor procese și funcții psihice care asigură atât
recepția informațiilor, cât și execuția adecvată a actelor de răspuns. Prin componentele sale
de bază, psihomotricitatea face posibile adaptarea pragmatic ă (învățarea tehnicilor
profesionale, manuale, intelecuale), adaptarea social ă (modalități de comunicare
interpersonal ă), adaptarea estetică (tehnici de expresie corporal ă) și adaptarea educativă
(Gherguț, 2013) .
Elementele componente ale psihomoticității sunt schema corpora lă, coordonarea
dinamică segmentară și generală, lateralitate a, conduitele și structurile perceptive -motrice
(percepția spațiului , timpului, ritmului și a mișcărilor proprii), rapiditatea mișcărilor,
ideomotricitatea ca sinteză dinamică a schem ei corporale și a coordonărilor perce ptive –
motrice cu sarcină motrică (Albu & Albu, 1999) .
Stabilindu -se o medie a dezvoltării motorii și psihomotorii a copilului între zero și șase
ani, s -a realizat o etapizare care ține seama de stadiile semnificative de dezvolta re, pe
perioade, după cum urmează:
– între 0 și 3 luni = stadiul mișcărilor neorganizate;
– între 4 și 6 luni = stadiul mișcărilor necoordonate;
– între 7 și 10 luni = stadiul de debut al coordonării;
– între 10 și 24 luni = stadiul coordonării parțiale;
– între 3 ș i 5 ani = stadiul controlului complet al corpului;
– după 6 ani = stadiul maturizării capacităților motorii și psihomotorii (Radu & Ulici,
2003) .

1.4.1. Tulburările psihomomotricității

Tulburările de dezvoltare în registrul psihomotric se referă la afectarea relațiilor
normale ale copilului cu mediul, determinate de insuficienta conjugare a componentelor
motrice cu cele psihice în realizarea unei acțiuni. Insuficiențele senzorial -perceptive, cele
motorii și intelectuale determi nă apariția unor tulburări ale controlului și coordonării mișcării
(Gherghuț, 2011) .
În literatura de specialitate sunt redate următoarele tulburări ale psihomotricității:
a) Tulburări de lateritate;

13
Lateralitatea exprimă inegali tatea funcțională a părții drepte sau stângi a corpului ca o
consecință a repartiției în emisferele cerebrale. Tulburările laterității sunt determinate în
principal de contrarierea laterității, de încercarea de a reeduca stângăcia sau laterizarea forțată
în cazul unei laterități nedefinite. Efectele contrarierii laterității pot fi: din punct de vedere
fiziologic – enurezis, onicofagie, strabism, cecitate; din punct de vedere motrice -instabilitate
motrice, hiperexcitabilitate la nivel manual, ticuri, lipsă d e îndemânare; din punct de vedere
cognitiv -lentoare generală, dislexie, disortografie, bâlbâială, scris în oglindă; din punct de
vedere afectiv -emotivitate, timiditate, frică față de școală, agresivitate (Mânzat, 1997) .
b) Tulburări de orientare, organizare și structurare spațio -temporală;
Această tulburare se manifestă astfel: ignorarea termenilor spațiali și temporali,
perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor, orientarea greșită în spațiu și timp
(dar cu perceperea corectă a spațiului și timpului), tulburări în memorarea spațiului și
timpului, incapacitatea de înțelege reversibilitatea unor fenomene sau evenimente (Mânzat,
1997) .
c) Instabilitatea psihomotorie;
Se caracterizează printr -un dez echilibru al personalității datorat unor dificultăți de
innhibiție la nivel cortical are următoarele efecte: în plan intelectual copilul are gândire
confuză, face deducții pripite, superficial, nu realizează compa rații, înțelegerea este global
nediferenția tă, iar atenția este lipsită de capacitatea de concentrare; în plan motric are agitație
permanent ă, turbulență, nevoie excesivă de mișcare, de schimbare a spațiului, mișcări
parazitare, dificultăți în reproducerea și coordonarea mișcărilor; în plan afectiv manifestă
excitabilitate și emotivitate exagerate, nevoia permanentă de opoziție activă sau opozișie
pasivă; în plan social este prezentă nevoia de evaziune, părăsirea domiciliului părinților,a
școlii, a locului de muncă, mitomanie (Gherghuț, 2011) .
d) Tulburări de realizare motrică;
Această grupă cuprinde trei tipuri de perturbări motorii și anume: apraxia care reprezintă
pierderea capac ității de a executa gesture, miș cări adaptate la un scop fără ca aceasta să fie
consecința une i paralizii; dispraxia se manifestă prin lipsa de îndrumare și de control al
mișcărilor cu repercursiuni în actul graphic, lexic, de calcul; disgrafia motrică carese
manifestă printr -un nivel scăzut de organizare a motricității și a coordonării fine ale mâ inii cu
efecte directe asupra actului grafic (Mânzat, 1997) .
e) Tulburările psihomotorii de natură afectivă.
Aceste tulburări se întâlnesc în general la indivizii cu hiperemotivitate sau în stările de
furie exagerată. Ele se caracte rizează prin gesturi necontrolate, frângerea degetelor, frecarea

14
palmelor, atingerea repetată a unei părți a corpului, mișcarea de pe un picior pe altul. În unele
cazuri, emotivitatea excesivă paralizează mișcările individului (Mânzat, 1997) .

1.5. Tulburările psihomotricității în cazul deficienței mintale

Educația psihomotorie a copiilor cu diza bilități mentale are un loc important în terapia
educațională, deficiența mentală fiind în general asociată cu disfuncții motorii. În c onsecință,
tulburările care pot apărea în domeniul psihomotor sunt mai pronunțate, cu cât gradul de
deficiență este mai profund (Neagu, 2012) .
În cercetarea performanțelor psihomotorii ale deficientului mintal se pornește de la
compararea acestor performanțe cu acelea ale copilului normal, dezvoltarea psihomotorie a
copilului normal constituind etalonul de comparație pentru copilul cu deficiență. Prin
realizarea acestei comparații, se constată că la deficienții mintali apar, fre cvent, imaturitate
psihomotorie, dezvoltare pe plan percept iv-motric slabă, diferență calitativă în funcția
analizei corticale a stimulilor senzoriali (Sirian, 1983) .
Organizarea psihomotorie generală este deficitară la majori tatea copiilor cu deficiențe
de intelect din cauza faptului că aceștia sunt, în mare măsură fie hiperkinetici, fie lenți în
mișcări, prezintă mișcări stereotipe, ticuri. Tulburările psihomotorii sunt mai accentuate în
cazul deficiențelor de intelect determ inate de leziuni cerebrale comparativ cu deficiențele de
intellect cu o altă etiologie. Tulburările dezvoltării și organizării psihomotorii la deficienți
mintali se manifestă prin dificultăți în coordonarea mișcărilor fundamentale a segmentelor
corpului sa u coordonare oculo -manuală, capacități fizice diminuate în realizarea mișcărilor,
dificultăți în manipularea obiectelor, dificultăți în executarea și coordonarea mișcărilor
voluntare (Neagu, 2012) .
Copiii cu deficiență mintală p rezintă dificultăți la nivelul organizării conduitelor și
structurilor perceptive -motrice principalele structuri afectate fiind schema corporală,
structurile perceptive -motrice de formă, mărime, culoare, percepția spațiului și a timpului.
Aceștia prezintă dificultăți în cunoașterea părților componente ale corpului său sau a
partenerului, incapacitate de a stabili corect relațiile spațiale dintre corpul propriu și obiectele
din jur. Tulburările existente la nivelul schemei corporale determină tulburări de or ientare,
organizare și structurare spațio -temporală, determină o stare de insecuritate, ele având,
totodată un impact negativ asupra capacității de învățare, acesta fiind motivul pentru care
primele intervenții educative se fac în planul formării sau ameli orării schemei corporale (Katz
& Lazcano -Ponce, 2008) .

15
Majoritatea autorilor au scos în evidență faptul că perceperea culorii este mult mai
facilă la copiii cu deficiență de intelect decât perceperea formei, a greu tății, a spați ului,
timpului . Unele cercetări au scos în evidență faptul că deficienții de intelect întâmpină
dificultăți în cunoașterea culorilor și fac nu meroase confuzii între acestea. Alături de
perceperea culorii, perceperea formei joacă un rol foarte important pen tru pregătirea
structurilor perceptiv motrice mai complexe. Astfel, deficienții de intelect întâmpină
numeroase dificultăți în perceperea formelor complexe, în dife rențierea formelor
asemănătoare (rotund -oval, dreptungh i-pătrat ), dificultăți de recunoașter e a formei dacă i se
modifică poziția uzuală . Toate aceste tulburări având un impact negativ asupra învățării
formei literelor și asupra aspectului general al scrisului (literele sunt deformate și nu sunt
legate corect într e ele în cadrul cuvântului (Bratu, 2014) .
Deficientul mintal prezintă dificultăți în organizarea acțiunilor din cauza slabei forțe
de dominare a intelectului mai ales din cauza diminuării rolului regulator al limbajului asupra
activității. Î ntâmpină probleme se rioase în ordonarea activității și mai ales în transpunerea ei
în plan verbal. Sunt foarte frecvente cazurile în care copilul deficient de intelect realizează
corect acțiunea, dar nu este capabil să o verbalizeze, iar când i se cere acest lucru nu mai este
capabil să execute corect activitatea în care este implicat (Radu & Ulici, 2003) .

1.6. Specificul psihomotricității la copilul cu sindrom Down

Având în vedere faptul că copiii cu sindrom Down prezintă deficiență mintală în
diferite grade, specificul dezvoltării psihomotricității în cazul trisomiei 21 are caracteristici
definitorii din tabloul psihopedagogic a acestora.
Copiii cu sindrom Down au trăsături definitorii unice, cu o influență specifică asupra
dezvoltării lor psihom otorii. Caracteristicile creierului, anomaliile musculo -scheletice și
afecțiunile medicale asociate sunt cei mai importanți factori care afectează dezvoltarea lor
psihomotorie, atât în ceea ce privește timpul de realizare, cât și în calitatea mișcărilor.
Supraî ncărcarea genetică care rezultă din prezența unui cromozom 21 suplimentar produce un
dezechilibru generalizat și difuz în creierul persoanelor cu sindrom Down (Martinez &
Martinez, 2008) .
Diferitele anomalii care au fost observate includ o reducere a numărului anumitor
tipuri de neuroni localizați în cortexul cerebral, o modificare a structurii acestora, o reducere
a dimensiunii anumitor zone, nucleii creierului fiind mai puțin eficienți conducând la
modificări în ceea ce privește preluarea, procesarea interpretarea și elaborarea informațiilor

16
fiind unul dintre motivele care stau la baza nedezvoltării psihomoricității (Martinez &
Martinez, 2008) .
Copiii cu sindromul Down vor avea probleme în îns ușirea psiho motricității datorită
deficitelor din următoarele procese: planificare, execuție și control motor (Guazzo, 2007) . De
asemenea, tulburările musculo -scheletice și problemele medicale asociate explică întârzierile
la niv elul dezvoltării psihomotorii, acestea includ hipotonia, laxitatea ligamentelor,
instabilitatea articulară cât și tulburările cardiace și respiratorii, deficiențe digestive, auditive,
vizuale și epilepsie afectează în mod negativ dezvoltarea motorie a copi lului cu sindrom
Down (Martinez & Martinez, 2008) .
Dezvoltarea psiho motorie a copiilor cu sindrom Down se caracterizează prin
dobândirea întârziată a reperelor de dezvoltare în ceea ce privește abilitățile motorii fine și
grosiere, controlul viz ual, viteza, forța musculară și echilibrul (Guazzo, 2007) .
La copilul cu sindrom Down, instabilitatea psihomotorie constă în trecerea de la
docilitate la acțiu ni de autoagresivitate și hetero agresivitate (Verza, 1998) .
Ca orice alt copil, copilul cu sindrom Down își dezvoltă o serie de abilități. Datorită
diferențelor mari între posibilitățile individuale ale fiecărui copil este important să luăm în
considerare fiecare individ și s ă nu ne oprim la idei preconcepute. Intervenția timpurie oferă
activități pentru sprijinirea evoluției copiilor cu întârzieri de dezvoltare și pune în prim plan
copilul, oferind suport emoțional familiei.
Numeroase studii de cercetare au încercat să evalu eze efectul intervenției ti mpurii
asupra dezvoltării copiilor cu sindrom Down. Acestea arată, în general, că copiii cu sindrom
Down care au beneficiat de intervenție timpurie s -au dezvoltat mai bine decât cei care nu au
beneficiat de intervenție timpurie. În medie, aceștia au obținut cu 20% mai mult la testarea
inteligenței efectuate la momentul intrării în școală (Selikowits, 2008) .

17
CAPITOLUL II: STIMULAREA PRIN INTERMEDIUL JOCULUI DIDADACTIC

2.1. Jocul didactic: def inire

În structura activităților psihice, jocul figurează ca formă de activitate cu origine în
ontogeneza timpurie. Dezvoltarea psihologică a copilului nu se realizează de la sine, în mod
instinctive ci prin două instrumente fundamentale: jocul și imitați a. Jocul este folosit de copil
chiar de la naștere și este prima lui formă de activitate; imitația nu apare decât dupa câteva
luni.
Ca modaliate de legătură între individ și lumea obiectelor și a relațiilor, jocul
constituie formula primară a acțiunii uma ne, o formă de organizare a cogniției și implicit o
cale de organizare a cunoașterii (Gherghuț, 2011) .
Jocul didactic constituie o formă de activitate prin care se rezolvă una sau mai multe
sarcini didactice prin îmbinarea teh nicilor de realiza re a acestor sarcini cu element ul de joc.
Jocurile devin metode de instruire în cazul în care ele sunt organizate și se succedă conform
logicii cunoașterii și învățării (Gherguț, 2013) .
Fiecare joc didactic trebuie să aibă un scop educativ, să includă o component ă
interactivă, să îmbine armonios elementele instructive cu elementele distractive, să valorifice
cunoștințele și deprinderile deja achiziționate, spontaneitatea, inventivitatea, inițiativa, să
includă elemente de așteptare, de surpriză, de comuni care, astfel încât să determine apariția
unor stări emoționale complexe care intensifică procesele de reflectare directă și nemijlocită a
realității. Caracteristica esențială a jocului didactic constă în crearea unor condiții favorabile
pentru valorificare a achizițiilor și pentru exersarea priceperilor și deprinderilor sub forma
unor activități plăcute și atractive (Gherguț, 2013) .
În concepția autorului Ioan Cerghit (1976) jocul didactic desemnează o activitate
ludică propriu -zisă, fizică sau mintală, spontană și urmărită prin ea însăși, fără utlitate
imediată, generatoare de distracție, de plăcere și de reconfortare. Ca una dintre cele mai
caracteristice activități ale copilului, jocul, în varietatea formelor lui este astăzi tot mai mult
valorificat din punct de vedere pedagogic, în intenția de a imprima un caracter mai viu și mai
atrăgător activităților școlare în care acesta tinde să fie integrat. Pedagogia modern ă nu
atribuie jocului doar semnificație funcțional ă, ca în trecut, de simplu exercițiu pregătitor și
util dezvoltării fizice, ci una de asimilare a realului la activitatea proprie a copilului, motiv
pentru care acesta a devent astăzi una din principalele metode active, a tractive, extrem de
eficace în munc a instructiv -educativă. S -au dezvoltat diferite tipuri de jocuri educative sau

18
jocuri didactice care asigură îmbina rea și toate tranzițiile spontan e între elementele distractive
și cele instructive, în ideea că treptat vor avea câștig de cauză cele din urm ă (Cerghit, 1997) .
Jocul are semnificația unei activități complexe, de profundă seriozitate, atât prin
scopul urmărit cât și prin desfășurarea lui. Aici este vorba de o activitate la care iau parte doi
sau mai mulți deținători independenți ai puterii de decizie (jucători) și care urmăresc
atingerea obiectivelor într -un anumit context, reglat pe baza unei informații dobândite deja
sau în curs de î nsușire și a unor reguli bine precizate. O atare acțiune pre supune o
reaționalizare a alegerilor dintr -o mulțime de alternative, a luării de decizii, a determinării, pe
baza unei strategii proprii fiecărui jucător, a modului optim în care el trebuie să reacționeze în
fiecare din situațiile posibile ale jocului (Cerghit, 1997) .

2.1.1. Etapele jocului didactic

Pentru ca jocul didactic să fie realizat cu succes trebuie respectată metodologia
specifică de organizare și desfășurare, care presupune următoarele etape (Albulescu &
Catalano, 2019) :
Organizarea jocului didactic . Această etapă presupun e amenajarea mediului
ambiental și a spațiului în care se va desfășura jocul, precum și pregătirea materialelor
didactice. Cadrul didactic are responsabilitatea de a selec ționa și adapta jocul didactic în
funcție de particularitățile fiecărui copil, astfel încât scopul și sarcina didactică să fie
adecvată, conținutul jocului să aibă o finalitate stabilită, iar materialele de lucru să fie ușor de
manipulat.
Desfășurarea jocu lui didactic. Etapă care presupune punerea în practică a jocului
reprezentată de i ntroducerea în joc , apariția elementului surpriză (povești, ghicitori, prezența
unui personaj), astfel se realizează captarea atenței; anunțarea titlului jocului didactic și a
scopului presupune transmiterea precisă a ceea ce se va întâmpla ulterior, pe înțelesul
elevilor; prezentarea materialului didactic necesită o atenție sporită din partea cadrului
didactic întrucât trebuie stimulată curiozitatea și atenția grupului țintă. Materialele trebuie să
fie confecționate din materiale ce pot stimula elevii (vizual, auditiv, olfactic) și se vor da
explicații asupra acestora ; fixarea regulilor de joc se referă la un joc de probă sau repetarea
regulilor de către un copil; executarea j ocului didactic presupune jocul propriu -zis, moment
în care elevii lucrează împreună pentru a îndeplini sarcinile; complicarea jocului se referă la
introducerea unor noi variante de joc, prin alte materiale didactice sau cerința va deveni mai
complicată.

19
Încheierea jocului didactic reprezintă o etapă în care elevii ies din starea de joc și se
pregătesc de evaluare.
Evaluarea jocului didactic reprezintă finalul jocului în care cadrul didactic oferă
feedback în legătură cu comportamentul elevilor și asupra mo dului în care s -a desfășurat
activitatea (Albulescu & Catalano, 2019) .

2.2. Specificul stimulării prin intermediul jocului didactic

Contribuția jocului didactic la stimularea și dezvoltarea capacităților cognitive ale
copilul ui, educarea trăsăturilor de personalitate și realizarea obiectivelor de cunoaștere ale
procesului de predare -învățare este evident, prin jocul didactic, elevul își angajează întregul
potențial psihic, își ascute observația, își cultivă inițiativa, inventi vitatea, flexibilitatea
gândirii, își dezvoltă spiritual de cooperare, de echipă (Gherghuț, 2011) .
În procesele de interacțiune din cadrul jocului au loc procese de învățare, importante
pentru dezvoltarea socială, cognitivă și psihomotorie. Jocul pleacă de la ideea că are un scop,
dar este deschis modificărilor, finalul său nefiind previzibil. Nivelul jocului exprimă nivelul
dezvoltării psihice a copilului, dar jocul este și un stimulator principal al dezvoltării psihice,
confirmând, și prin aceasta, locul lui fundamental în viața școlarului. Prin jocurile didactice,
copiii sunt motivați într -un mod organizat și creativ în funcție de propriile lor abilități,
precum și c apacitățile și caracteristicile lor mentale . Acestea sunt un instrument puternic
pentru educație, deoarece prin jocuri elevii dobândesc cunoștințe, își îmbogățesc experiența și
dezvoltă abilități (Petrovska, Sivevska, & Cackova, 2013) .
În ceea ce privește stimularea și dezvoltarea psihomotricității copiilor cu sindrom
Down un rol important îl are utilizarea jocului didactic ca metodă instructiv -educativă.
Activitățile din cadrul terapiei educaționale cu caracter ludic care presu pun o diversitate a
materialelor și a tehnicilor de realizare cotribuie la dezvoltarea copiilor și la o mai bună
participare a acestora în cadrul activităților.Predarea noilor abilități prin intermediul jocului
oferă posibilitatea copilului de a participa cu mai mult interes și de a -și exersa funcțiile
motorii și cognitive, facilitând de asemenea dezvoltarea personalității.
După C. Păunescu și I. Mușu (1990), scopurile jocului în dezvoltarea copilului sunt: o
mai bună cunoaștere a lumii, un control mai adec vat al propriei persoane și al raportului cu
lumea; oferă de la început posibilitatea explorării relațiilor dintre realitate și fantezie, o arenă
în care formele de gândire semiologice, intuitive, pot fi liber testate. Pentru copiii deficienți
mintal , jocu l este forma de bază prin intermediul căruia se organizează și se desfășoară

20
procesul de recuperare. În aceste condiții, jocul se constituie ca o formă de învățare orientată
spre: dezvoltarea capacității de manevrare a obiectelor; aprecierea formelor și me canismelor
de recunoaștere a dimensiunilor; însușirea asemănărilor și deosebirilor dintre obiecte;
dezvoltarea capacității de utilizare a obiectelor în funcție de necesități. Prin joc, copilul învață
regulile de comportare, ceea ce contribuie la structurar ea personalității sale (Păunescu &
Mușu, 1990) .
Prin intermediul jocului, copilul își satisface nevoia de activitate, de acționare asupra
obiectelor și de transpunere în situații diferite. Practic, copilul descoperă lumea prin
intermediul jocului.
Jocul faci litează descentrarea cognitivă. Posibilitatea de a lua perspectivele altor persoane
este esențială pentru coordonarea mai multor roluri și a scenariilor de negociere. În plus, în
cadrul jocului didactic, elevii învață să pri vească obiectele prin ochii partenerilor de joc, o
formă de descentrare cognitivă (Bodrova & Leong, 2007) .
Aceasă formă de activitate atractivă pentru copiii cu stimulează și modelează procesele
psihice. Este un bun pri lej de pregătire psihologică a copilului și care -i dă posibilitatea de a
avea preocupări variate sub aspctectul conținutului. Cadrul didactic are responsabilitatea de a
stabili conținutul informațional și lexical, alegând jocul cel mai adecvat respectând
particularitățile individuale și de vârstă a copilului cu deficiență (Bodrova & Leong, 2007) .

21
CAPITOLUL III: METODOLOGIA ȘI ORGANIZAREA CERCETĂRII

3.1. Scopul cercetării

Scopul acestei cercetări constă în identificarea rolului pe care îl are jocul didactic în
stimularea dezvoltării psihomotricității la copiii cu sindrom Down prin intermediul
programelor de intervenție personalizată.

3.2. Obiectivele cercetării

O1: Identificarea dificultăților de psihomot ricitate prezente la grupul țintă, prin
intermediul evaluării inițiale.
O2: Aplicarea programelor de intervenție personalizată realizate conform dificultăților
particulare ale psihomotricității fiecărui participant.
O3: Identificarea nivelului de dezvoltar e a psihomotricității în urma aplicării
programelor de intervenție, prin intermediul evaluării finale.

3.3. Întrebări de cercetare

1. Care sunt particularitățile dezvoltării psihomotricității la copiii cu sindrom Down?
2. Care este eficiența utilizării jocului didactic în stimularea dezvoltării psihomotricității
la copiii cu sindrom Down?
3. Care sunt diferențele specifice dezvoltării psihomotricității în urma implementării
programelor de intervenție personalizate la copiii din grupul de cercetare, comparativ
cu cei din grupul de control, la sfârșitul cercetării?

3.4. Eșantionul de participanți

Cercetarea a fost realizată cu ajutorul a două eșantioane de câte 5 participanți care
prezintă sindrom Down, toți fiind elevi ai Școlii Gimnaziale Speciale „Constantin Pău nescu”,
Iași, în clasa a IV -a. Celor 5 elevi (4 fete și 1 băiat ) din grupul de cercetare le vor fi realizate
și aplicate programe de intervenție personalizată, în timp ce ceilați 5 (3 fete și 2 băieți ) elevi
vor beneficia doar de instruirea oferită de ins tituția de învățământ.

Grupul de cercetare este format din:
M.D .: în vârstă de 13 ani, este elev în clasa a IV -a, diagnosticat cu sindrom Down și
deficie nță mintală severă, consecință a sindromului Down; memorie de scurtă durată în mare

22
parte mecanică, involuntară, prezintă tulburări de atenție, operează cu noțiuni simple,
motivația este extrinsecă, în relațiile soci ale este retras, izolat, puțin comunicativ și ușor
turbulent.
C.Ș.: în vârstă de 12 ani, elev în clasa a IV -a, diagnosticat cu sindrom Down și
deficiență mintală moderată, consecință a sindromului Down; memoria este mecanică, nu
manifestă deloc interes pentru activitățile de grup, preferă să se izoleze, motivația este
extrinsecă, vocabular redus, înțelege relațiile cauză -efect, se adaptează c u greu schimbărilor,
operează cu noțiuni concrete.
I.B.: în vârstă de 13 ani, este elevă în clasa a IV -a, diagnosticată cu sindrom Down și
deficiență mintală moderată, consecință a sindromului Down; gândire în stadiul intuitiv –
concret, memorie de scurtă d urată, mixtă și mecanică, prezintă tulburări de atenție, se simte
motivată de 17 recompense de tip alimentar și în special cele de tip afectiv, se implică activ la
solicitarea cadrului didactic, activă și energică în cea mai mare parte a timpului, se adapt ează
ușor.
Z.Y. : în vârstă de 14 ani, este elevă în clasa a IV -a, diagnosticată cu sindrom Down și
deficiență mintală moderată, consecință a sindromului Down; gândire caracterizată prin
concretism și rigiditate, memorie predominant mecanică și de scurtă d urată, prezintă tulburări
de atenție, interes inegal, fluctuant, se implică în activități doar sub supravegherea cadrului
didactic, este retrasă și puțin comunicativă în relațiile sociale, motivată de recompense
imediate în special de cele alimentare.
P.T.: în vârstă de 13 ani, este elevă în clasa a IV -a, diagnosticată cu sindrom Down și
deficiență mintală moderată, consecință a sindromului Down; memorie mecanică de scurtă
durată, gândire în stadiul intuitiv -concret, prezintă tulburări de atenție, activă î n relațiile
sociale, se adaptează cu greu schimbărilor, este motivată extrinsec.

Grupul de control este format din:
C.A.: în vârstă de 12 ani, este elev ă în clasa a IV -a, diagnosticat ă cu sindrom Down și
deficiență mintală severă, consecință a sindromul ui Down; gândire concretă și rigidă,
memorie mecanică, nu acceptă schimbări, prezintă tulburări de atenție, refuză interacțiunile
sociale, motivația este extrinsecă, participă la activități doar în prezența cadrului didactic și
nu reușește să rezolve singu r sarcinile.
V.L.: în vârstă de 12 ani, este elevă în clasa a IV -a, diagnosticată cu sindrom Down și
deficiență mintală moderată, consecință a sindromului Down; memorie de scurtă durată și

23
predominant mecanică, gândire intuitiv -concretă, prezintă ușoare tu lburări de atenție, retrasă
în relațiile sociale, motivată de recompense alimentare în special dulciuri.
A.V.: în vârstă de 13 ani, este elevă în clasa a IV -a, diagnosticată cu sindrom Down și
deficiență mintală moderată, consecință a sindromului Down; gâ ndire caracterizată prin
concretism, memorie de scurtă durată și mecanică, este motivat de recompense de tip afectiv,
împlicată în relațiile sociale căutând atenția colegilor și a c adrului didactic în permanență.
M.C.: în vârstă de 12 ani, este elev în cl asa a IV -a, diagnosticat cu sindrom Down și
deficiență mintală severă, consecință a sindromului Down; operează doar cu noțiuni simple,
memoria este mecanică, prezintă tulburări de atenție, înteracționează doar cu cadrul didactic,
motivate de recompense de tip afectiv dar și alimentar, nu acceptă schimbările și se adaptează
cu greu acestora uneori refuzând să participe la activități.
S.M.: în vârstă de 11 ani, este elevă în clasa a IV -a, diagnosticată cu sindorm Down și
deficiență mintală moderată, consecin ță a sindromului Down; gândire intuitiv -concretă,
memorie mecanică de scurtă durată, prezintă tulburări de atenție, motivație extrinsecă, retrasă
în relațiile sociale, izolată.

3.5. Metode de evaluare a psihomotricități (evaluare ințială -finală)

Pentru realizarea evaluării inițiale și finale a psihomotricității eșantionului de
participanți, am ales să aplic două metode de investig are a dezvoltării psihomotorii. Prima
metodă, aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar , probele de examinare a
dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale unde am utilizat itemii vărstei de 6 ani
(specifici vârstei mintale a eșantionului de participanți), a cărei autori sunt dr. Irina Chiriac și
psiholog Angela Chițu (1982 ), iar cea de -a doua metodă utiliz ată este fișa de evaluare a
schemei cor porale, a lateralității și a deprinderilor manuale adaptare după A. Rozorea și I.
Mușu , apud V rășmaș ș i Oprea (2003).
Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar este o metodă care urmărește
investigarea cop ilului pe patru arii de comportament: motor, cognitiv, verbal, socio -afectiv
fiecare dintre acestea având com ponente spe cifice fiecărei arii. Metoda ajută la semnalarea și
localizarea unor deficiențe în dezvoltare la o anumită vârstă dată, comparând rezult atele
individuale cu caracteristicile de normalitate, ceea ce și indică și orientează către măsuri
adecvate de stimulare (Chiriac & Chițu, 1982) .

24
3.5.1. Procedura

Pentru metoda de evaluare aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar , probele
de examinare a dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă se mestriale (6 ani) se notează
rezultatele la fiecare din probele de vârstă pe fișa individuală de înscriere (Anexele 1 -2).
Fiecare probă rezolvată se coteaz ă cu 1 punct, iar cele nerezolvate cu 0 puncte (Chiriac &
Chițu, 1982) . După examinarea individual ă și notarea punctelor pe fișa individuală se
totalizează numărul de puncte atins și se compară cu punctajul total calculându -se procentajul
individual astfel (Vrășmaș & Oprea, 2003) :

punctaj individual
punctaj total de referință=?×100
punctaj total de referință=⋯%

Pe baza procentajului se formulează diagnosticul de dezvoltare psihică. Valorile
cuprinse între 75-100% se înscriu în zona de normalitate și pentru toate cazurile care se
înscriu în această zonă se formulează diagnosticul de normalitate psihică. Caz urile cu valori
sub 75% sunt ap reciate cu diagnosticul de subnormalitate psihică, caracterizat prin ră mânere
în urmă de diferite grade. Întârzierea poate fi global ă dacă preșcolarul examinat are rezultate
negative la unele probe la nivelul tuturor celor patru componete și parțiale, când copilul nu
rezolvă probele de la una sau două componente (Chiriac & Chițu, 1982) .
Pentru fișa de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale
adaptare după A. Rozorea și I. Mușu se notează pentru fiecare item rezolvat corect cu „da”,
iar cele nerezolvate cu „nu”.

3.5.1. Rezultate la evaluarea inițial ă
Tabel 1. Evaluarea inițială a elevilor din grupul de cercetare

Nr.
crt.
Cod
elev
Grad de deficiență
mintală

Scor evaluare
inițială
punctaj (%) Descriere operațională
(probele de examinare a dezvoltătii
neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale și
fișa de evaluare a schemei corporale, a
lateralității și a deprinderilor manuale)

1

M.D.

Deficiență mintală
severă

33,33% (6 pct)
subnormalitate
psihică Prezintă dificulăți în indicarea/denumirea
culori lor, nu reușește să de seneze după model
forme sau figuri geometrice de bază sau
complexe, nu identifică părțile corpului.
Dificultăți de orientare spațio -temporală, nu
cunoaște zilele săptămânii, momentele zilei.
Dificultăți în executarea și coord onarea
mișcărilor voluntare, dificultăți în așezarea

25
lucrurilor după anumite reguli (nu reușește să
potrivească piesele unui puzzle indiferent de
numărul pieselor). Tulburări ale schemei
corporale.

2

C.Ș.

Deficiență mintală
moderată

50% (9 pct )
subnormalitate
psihică Dificultăți la nivelul organizării conduitelor și
structurilor perceptive -motrice, nu cunoaște
părțile corpului, dificultăți în orientare spațială .
Lipsa coordonări motrice fine și a coordonări
oculo -manuale, încurcă frecvent partea dreaptă
cu partea stângă orientare greșită în spațiu și
timp. Nu reușește să reproducă grafic forme sau
figuri geometrice de bază , tulburări la nivelul
coordonări oculo-manuală

3

I.B.

Deficiență mintală
moderată

44,44% (8 pct)
subnormalitate
psihică Întâmpină dificult ăți majore la itemii
comportamentului cognitiv unde obține punctaj
scăzut; Prezintă dificultăți în corelarea unor
noțiuni date și definirea acestora din memorie
având o gândire concretă, dificultăți în așezarea
lucrurilor după anumite reguli.
Ignoră terme nii spațiali și temporali, percepe
greșit pozițiile unor obiecte, orientare greșită în
spațiu și timp .Tulburări la nivelul structurilor
perceptiv motrice de formă și culoare , mărime
(nu cunoaște culorile, nereușind să ordoneze
piese/obiecte după criterii d ate formă, culoare,
mărime). Identifică și numește părțile corpului
proprii cât și a altora.

4

Z.Y.

Deficiență mintală
moderată

38,88 % (7pct)
subnormalitate
psihică Dificultăți la nivelul organizării conduitelor și
structurilor perceptive -motrice, nu cunoaște
părțile corpului precum și incapacitate de a
stabili corect relațiile spațiale dintre corpul
propriu și obiectele din jur. Nu reproduce grafic
forme sau figuri geometrice de bază sau
complexe, lipsa coordonări motrice fine și a
coordonă ri oculo -manuale. Nu stabilește
legături între noțiuni date .Nu are însușite
noțiunile de mărime, formă culoare.

5

P.T.

Deficiență mintală
moderată

44,44% (8 pct)
subnormalitate
psihică Întâmpină dificultăți la probele celor patru ari i
de comportament cât și la itemii fișei de
evaluare a schemei corporale, a lateralității și a
deprinderilor manuale. Are dificultăți în
reproducerea și coordonarea mișcărilor.
Orientare greșită în spațiu și timp, nu cunoaște
zilele săptămânii, momentele z ilei și
anotimpurile. Prezintă tulburări la nivelul
structurilor perceptiv motrice de formă și
culoare . Are dificultăți în corelarea unor noțiuni
date și d efinirea acestora din memorie având o
gândire bazată pe concret.

26
Tabel 2. Evaluarea inițială a elevilor din grupul de control

Nr.
crt.
Cod
elev
Grad de deficiență
mintală
Scor evaluare
inițială
punctaj (%) Descriere operațională
(probele de examinar e a dezvoltătii
neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale și
fișa de evaluare a schemei corporale, a
lateralității și a deprinderilor manuale)

1

C.A.

Deficiență mintală
severă

27,77 % (5 pct)
subnormalitate
psihică Întâmpină dificultăți la majoritatea itemilor
celor două probe, dificultăți în coordonarea
mișcărilor fundamentale segmentelor corpului și
de coordonare oculo -manuală. Dificultăți în
executarea și coordonarea mișcărilor voluntare.
Tulburări la nivelul structurilor perceptiv
motrice de formă și culoare (nu cunoaște
culorile, nereușind să ordoneze piese/obiecte
după criterii date formă, culoare, mărime).
Dificultăți de orientare spațio -temporală, nu
cunoaște zilele săptămânii, momentele zilei.

2

V.L.

Deficiență mint ală
moderată

44,44% (8 pct)
subnormalitate
psihică Are dificultăți în reproducerea și coordonarea
mișcărilor.
Nu cunoaște părțile stânga/dreapta în raport cu
propriul corp, orientare greșită în spațiu și timp,
nu cunoaște zilele săptămânii, momentele zilei
și anotimpurile.
Prezintă tulburări la nivelul structurilor
perceptiv motrice de formă și culoare (nu
cunoaște culorile, nereușind să ordoneze
piese/obiecte după criterii date formă, culoare,
mărime). Are dificultăți în corelarea unor noțiuni
date ș i definirea acestora din memorie.

3

A.V.

Deficiență mintală
moderată

44,44% (8 pct)
subnormalitate
psihică Nu cunoaște părțile stânga/dreapta în raport cu
propriul corp, orientare greșită în spațiu și timp,
nu cunoaște zilele săptămânii, m omentele zilei
și anotimpurile.
Prezintă tulburări la nivelul structurilor
perceptiv motrice de formă și culoare (nu
cunoaște culorile, nereușind să ordoneze
piese/obiecte după criterii date formă, culoare,
mărime) precum și tulburări ale schemei
corpora le.

Întâmpină dificultăți la majoritatea itemilor
celor două probe, dificultăți în coordonarea
mișcărilor fundamentale segmentelor corpului și
de coordonare oculo -manuală. Dificultăți în

27

4
M.C.
Deficiență mintală
severă
33,33% (6 pct)
subnormalitate
psihică executarea și coordonarea mișcărilor voluntare.
Prezintă dificultăți în corelarea unor noțiuni
date și definirea acestora din memorie având o
gândire concretă, dificultăți în așezarea
lucrurilor după anumite reguli. Ignoră term enii
spațiali și temporali, percepe greșit pozițiile
unor obiecte, orientare greșită în spațiu și timp.
Tulburări la nivelul structurilor perceptiv
motrice de formă și culoare.

5

S.M.

Deficiență mintală
moderată

38,88 % (7 pct)
subnormalit ate
psihică Are dificultăți în reproducerea și coordonarea
mișcărilor.Nu cunoaște părțile stânga/dreapta în
raport cu propriul corp, orientare greșită în
spațiu și timp, nu cunoaște zilele săptămânii,
momentele zilei și anotimpurile. Prezintă
tulburări la nivelul structurilor perceptiv
motrice de formă și culoare (nu cunoaște
culorile, nereușind să ordoneze piese/obiecte
după criteri i date .
Prezintă dificultăți în corelarea unor noțiuni
date și definirea acestora din memorie.

3.6. Programe de intervenț ie

3.6.1. Program de intervenție 1
Numele și prenumele beneficiarului: M.D.
Data și locul nașterii: 14.07.2007, Iași, jud. Iași
Domiciliul: Holboca, jud. Iași
Școala/ instituția: Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”, Iași
Echipa de lucru: Lupașcu Roxana -Loredana
Problemele cu care se cofruntă copilul (rezultatele evaluării complexe): Elevul M.D. a fost
diagnosticat cu sindrom Down și deficiență mintală severă, datorată sindromului Down. În
urma aplicării celor două probe, M.D. a obținut 6 punc te (33,33%) încadrându -se în
subnormalitate psihică la probele de examinare a dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă
semestriale, iar la fișa de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor
manuale întâmpină dificultăți la rezolvar ea majorității itemilor. Din cele două probe rezultă
faptul că băiatul prezintă dificulăți în indicarea/denumirea culorilor , nu identifică părțile
corpului și nu cunoaște părțile stânga/dreapta în raport cu propriul corp. Rezultatele evaluării
inițiale ind ică faptul că aceasta a re dificultăți de orientare spațio -temporală , dificultăți la
nivelul organizării conduitelor și structurilor perceptive -motrice, nu cunoaște părțile corpului .
Lipsa coordonări motrice fine și a coordonări oculo -manuale, încurcă frecv ent partea dreaptă

28
cu partea stângă orientare greșită în spațiu și timp. Nu reușește să reproducă grafic forme sau
figuri geometrice de bază.
Priorități pentru o perioada de 6 luni:
O1: Să denumească părțile componente ale corpului uman (sine -partener) ;
O2: Să cunoască zilele săptămânii;
O3: Să identifice activitățile specifice momentelor unei zile;
O4: Să diferențieze culorile de pe jetoane;
O5: Să identifice poziția unor obiecte în raport cu propriul corp ;
O6: Să identifice locul unor piese care lipsesc ;
O7: Să cunoască caracteristicile celor patru anorimpuri.
Structura programului de intervenție personalizat:

Obiective

Conținuturi Metode și mijloace
de realizare Perioada
de
intervenție Criterii minimale de
apreciere a progreselor Metode și
instrumen te
de evaluare

O1 Jocuri didactice pentru
cunoașterea părților
propriului corp:
„Cine sunt?”
„Chipul meu”
„Acesta sunt eu.”
„Eu am.”
„Să potrivim .”
Jocuri didactice pentru
cunoașterea părților corpului
la partener:
„Corpul păpușii .”
„Să ne cunoaștem.”
„Ce avem în comun?”
„Acesta este prietenul meu”
„Eu sunt, tu ești”
Joc didactic
Conversația
Demonstrația
Explicația
Planșe cu corpul
uman
Figurine cu
segmentele
corpului uman
Păpușă
Planșe cu imagini
Lipici

1 lună

Recunoaș te/indică/
numește părțile
componente ale
propriului corp

Recunoaște/indică/
numește părțile
componente ale
corpului la partener

Aprecieri
verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportament
ului elevului

O2 Jocuri didactice pentru
cunoașterea zilelor
săptămânii:
„ Ce este azi , ce a fost ieri și
ce este mâine?”
„7 zile.”
„Să găsim casa zilelor .”
Joc didactic
Conversația
Explicația
Planșe cu imagini
Jetoane cu zilele
săptămânii

1 lună Identifică la cerere
zilele săptămânii.
Numeșt e corect zilele
săptămânii.
Pune în ordine zilele
săptămânii.

Aprecieri
verbale

29

O3 Jocuri didactice pentru
cunoașterea momentelor zilei
și a activităților specifice
acestora:
„Momentele zilei.”
„M-am trezit, acum ce fac?”
„Jurnalul unei zile.”
„Programul meu .” Joc didactic
Conversația
Demonstrația
Explicația
Fișe cu activități
specifice
momentelor zilei
Lipici
Culori

2
săptămâni
Indică corect
momentele zilei.

Relatează activitățile
pe care le face pe
parcursul unei zile.

Aprecieri
verbale
Observația

O4 Jocuri didactice destinate
structurării perceptiv -motrice
de culoare :
„Care este culoa rea ta?
„Când se întâmplă?”
„Baloane colorate.„
„Trăistuța cu culori”
„Alege culoarea .”
„Căsuța culorilor.” Conversația
Demonstrația
Joc didactic
Explicația
Globuri colorate
Baloane și ață
colorate
Jetoane de diverse
culori
Planșe

1lună
jumătate

Identifică și
denumește corect
culorile.

Grupează obiecte după
criteriul culoare.
Aprecieri
verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportam ent
ului elevului

O5 Jocuri didactice pentru
identificarea poziției unor
obiecte în raport cu propriul
corp:
„Cald. rece.”
„Unde am așezat jucăria.”
„Unde s -a ascuns furnicuța?”
„Detectivul.”
„Ne jucăm cu stegulețe!”
„Săculețul cu surprize.” Joc dida ctic
Conversația
Demonstrația
Explicația
Cub
Jucărie
Furnică de pluș
Stegulețe
Săculeț
Jetoane

1 lună Să numească corect
pozițiile în care se află
obiectele. (sus/jos; în
spate/în față;
stânga/dreapta;
departe/aproape)

Să găseasă obiectele în
funcți e de îndicațiile
cadrului didactic.
Observarea
sistematică a
activității și
comportament
ului elevului

Aprecieri
verbale

O6 Jocuri didactice pentru
stimularea atenției și a
motricității:
„Copilul din bucățele”
„Ce lipsește?”
„Trei cercuri.”
„Cine sunt?”
„Unde este locul meu?” Joc didactic
Conversația
Demonstrația
Explicația
Puzzle
Planșe cu diverse
forme
Lipici

2
săptămâni

Identifică corect
piesele care lipsesc.

Aprecieri
verbale

O7 Jocuri didactice pentru
formarea percepției
tempora le:
„Când se întâmplă?”
„Ce știi despre mine?”
„Ordonează imaginile!” Joc didactic
Conversația
Demonstrația
Planșe cu
anotimpurile și
elementele

2
săptămâni

Indică cara cteristicile
specifice celor patru
anotimpuri
Observarea
sistematică a
activităț ii și
comportament
ului elevului
Aprecieri
verbale

30
„Cele patru anoimpuri.” definitorii ale
acestora
Jetoane cu fenomene
ale naturii

3.6.2. Program de intervenție 2
Numele și prenumele beneficiarului : C.Ș.
Data și locul nașterii: 11.10.2008, Iași, jud. Iaș i
Domiciliul: Iași, jud. Iași
Școala/ instituția: Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”, Iași
Echipa de lucru: Lupașcu Roxana -Loredana
Problemele cu care se cofruntă copilul (rezultatele evaluării complexe): C.Ș. a fost
diagnosticată cu sindrom Down și deficiență mintală severă, cauzată de sindromul Down.
Prezintă deficit de atenție, nu interacționează decât cu cadrul didactic și părinții, nu acceptă
ușor schimbările. În urma aplicării celor două probe, aceasta a obținut 9 puncte (50%)
încadrând u-se în subnormalitate psihică la probele de examinare a dezvoltătii neuropsihice pe
grupe de vârstă semestriale, iar la fișa de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a
deprinderilor manuale întâmpină dificultăți la rezolvarea itemilor. Se evide nțiază dificultăți la
nivelul organizării conduitelor și structurilor perceptive -motrice (nu cunoaște părțile corpului
în toatalitate încurcându -le frecvent), dificultăți în orientare spațială . Lipsa coordonări
motrice fine și a coordonări oculo -manuale, î ncurcă frecvent partea dreaptă cu partea stângă.
Nu reușește să reproducă grafic forme sau figuri geometrice de bază și nu le recunoaște .
Priorități pentru o perioada de 6 luni:
O1: Să cunoască figurile geometrice;
O2: Să deseneze după model f igurile geome trice după modelul cadrului didactic;
O3: Să constru iască din cuburi diferite forme;
O4: Să identifice poziția unor obiecte în raport cu propriul corp;
O5: Să identifice diferențele dintre obiecte;
O6: Să denumească părțile componente ale corpului uman;
O7: Să potrivească articolele de îmbrăcăminte în funcție de anotimp.
Structura programului de intervenție personalizat:

Obiective
Conținuturi Metode și mijloace
de realizare Perioada de
intervenție Criterii minimale
de apreciere a
progreselor Metode și
instrumente de
evaluare

Jocuri didactice destinate
cunoașterii figurilor
geometrice:
„Pătrățel și prietenii săi”
„Trusa fermecată” Joc didactic
Conversația
Demonstrația
Expl icația
Trusă cu figuri

Identifică și
denumește corect
figurile
geometrice.

Aprecieri
verbale.

31

O1 „Roboțelul vesel.”
„Ghicește ce -i!”
„Cu cine mă aseamăn?”
„Figuri jucăușe.” geometrice de
mărimi și culori
diferite
Obiecte care au
acceași formă cu a
figurilor
geometrice
Lipici 1 lună

Găsește corect
obiectele care
seamănă cu
figuri le gometrice
numindu-le.
Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O2 Jocuri didactice pentru
stimul area motricității fine
și a coordonări oculo –
manuale:
„Gășește drumul.”
„Să urmărim linuțele.”
„Puncte buclucașe”
„Continuă tu .”
„Cealaltă jumătate.”
„Ghici ce lipsește și
completează” Joc didactic
Demonstrația
Conversația
Explicația
Planșe cu
labirinturi sub
forma figurilor
geometrice
Fișe de lucru
Culori

2 săptămâni

Să respecte
indicațiile
cadrului didactic
și să dezeneze
corect formele
geometrice.

Aprecieri
verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O3 Jocuri didactice pentru
stimul area motricității și a
coordonări oculo -manuale:
„Căsuța p ăpușilor. ”
„Trenulețul.”
„Pirami da”
„Ghemul pisicii.” Joc didactic
Demonstrația
Conversația
Explicația
Cuburi de diferite
dimensiuni
Ață

2 săptămâni
Să construiască cu
folosind cuburile
diferite forme la
indicațiile
cadrului didactic

Aprecieri
verbale

O4 Jocuri didactice pentr u
identificarea poziției unor
obiecte în raport cu propriul
corp:
„Găsește intrusul.”
„Cald. rece.”
„Șoricelul năzdrăvan.”
„Săculețul cu surprize.”
„Urmează instrucțiunile.”
„Spune unde este…?”
Joc didactic
Demonstrația
Conversația
Explicația
Jucărie pl uș
Săculeț
Fructe

1 lună Să identifice/
numească corect
poziția în care se
află obiectele.

Să poziționeze
corect obiectele în
funcție de
indicațiile
cadrului didactic.
Aprecieri
verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O5 Jocuri didactice stimularea
atenției :
„Caută perechea.”
„Diferențele.”
„Ce lipsește?”
„Ce am eu îți lipsește ție !”
”Cutia magică.” Joc didactic
Explicația
Conversația
Demonstrația
Jetoane
Planșe
Obiecte cu forme

1 lună

Să identifice
corect diferențele
dintre obiecte

Aprecieri
verbale

32
diferite
Cutie
Minge

O6 Jocuri didactice pentru
cunoașterea părților
propriului corp:
„Să ne cunoaștem.”
„Eu sunt, tu ești”
„Îmi descriu corpul!”
„Păpușa.”
„Arată -mi!”
Jocuri didactice pent ru
cunoașterea părților
corpului la partener:
„Corpul tău. ”
„Ce avem în comun?”
„Prietenul meu”
„Din bucățele! ”

Joc didactic
Explicația
Conversația
Demonstrația
Plastilină
Planșe cu corpul
uman
Păpușă
Jetoane cu imagini
Puzzle
Lipici
Foarfecă

1 lună
Recunoaște/indică
numește părțile
componente ale
corpului său

Recunoaște/indică
numește părțile
componente ale
corpului la
partener

Aprecieri
verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O7 Jocuri di dactice pentru
potrivirea articolelor de
îmbrăcăminte în funcție de
anotimp:
„Hainele păpușii.”
„Să ne pregătim!„
„Haine potrivite.”
„Omul de zăpadă.”
Joc didactic
Explicația
Conversația
Demonstrația
Păpușă
Haine adaptate
celor 4 anotimpuri
Jetoane
Planșe

1 lună

Să potrivească
corect hainele în
funcție de cele 4
anotimpuri

Aprecieri verbale

3.6.3. Program de intervenție 3
Numele și prenumele beneficiarului : I.B.
Data și locul nașterii: 30.10.2007, Iași, jud. Iași
Domiciliul: Sat/Comuna Focuri, I ași, jud. Iași
Școala/ instituția: Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”, Iași
Echipa de lucru: Lupașcu Roxana -Loredana
Problemele cu care se cofruntă copilul (rezultatele evaluării complexe): I.B. a fost
diagnosticată cu sindrom Down și defici ență mintală moderată, consecință a sindromului. În
urma aplicării celor două probe, aceasta a obținut 9 puncte (50 %) încadrându -se în
subnormalitate psihică la probele de examinare a dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă
semestriale, iar la fișa d e evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor
manuale întâmpină dificul tăți la rezolvarea itemilor. Aceasta î ntâmpină dificultăți majore la
itemii comportamentului cogn itiv unde obține punctaj scăzut, prezintă dificultăți în corelarea
unor noțiuni date și definirea acestora din me morie având o gândire concretă. Ignoră termenii

33
spațiali și temporali, percepe greșit pozițiile unor obiecte, orientare greșită în spațiu și timp.
Are t ulburări la nivelul structurilor perceptiv motrice de formă ș i culoare (nu cunoaște
culorile, nereușind să ordoneze piese/obiecte după criterii date formă, culoare, mărime).
Priorități pentru o perioada de 6 luni:
O1: Să completeze imaginile cu părțile care lipsesc;
O2: Să construiască forme din piese L ego;
O3: Să ordoneze obiectele după mărimea acestora;
O4: Să cunoască culorile;
O5: Să reproducă grafic formele date;
O6: Să identifice corect poziția obiectelor în raport cu propriul corp ;
O7: Să recunoască materialul din care este realizat un obiect;
O8: Să precizeze timpul /momenteul zilei în care pot avea loc anumite întâmplări.
Structura programului de intervenție personalizat:

Obiective
Conținuturi Metode și
mijloace de
realizare Perioada de
intervenție Criterii minimale de
apreciere a
progreselor Metode și
instrumente de
evaluare

O1 Jocuri didactice pentru
stimularea motricității:
„Completează
imaginea.”
„Aici este locul meu.”
„Perechea.”
„Prietenul meu.”
„Broscuța veselă.”
Joc didactic
Explicația
Conversația
Demonstrația
Planșe desen
Jetoane cu
imagini
Stikere
Lipici
Creion

1 lună

Să identifice corect
părțile de imagini
care lipsesc Aprecieri
verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O2 Jocuri didactice pentru
stimularea motricității
fine:
„Trenulețul.”
„Barca .”
„Floricica.”
„Căsuța piticilor.” Joc didactic
Explicația
Conversația
Demonstrația
Piese Lego
Planșe cu
imagini.

2 săptămâni

Să construiască
folosind piese de
Lego diferite forme Aprecieri
verbale
Observarea
sistematică a
activității și
comportamen tului
elevului

O3 Jocuri didactice
destinate structurării
perceptiv -motrice de
mărime :
„Unde este locul meu?”
„Alege formele care se
aseamănă cu mine!” Joc didactic
Explicația
Conversația
Demonstrația
Forme de
difer ite
dimensiuni

2 săptămâni
Identifică corect
obiectele care au
aceeași mărime

Ordonează obiectele
dupa criteriul Aprecieri
verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului

34
„Frățiorii.”
„Turnul.”
”Mare, mic.” Cuburi
Acvariu
Stikere pești de
mărimi diferite mărime elevu lui

O4 Jocuri didactice
destinate structurării
perceptiv -motrice de
culoare:
„Care este culoarea ta?”
„Baloane colorate.„
„Trăistuța cu culori”
„Alege culoarea.”
„Căsuța culorilor.” Conversația
Demonstrația
Joc didactic
Explicația
Globuri colorate
Baloane și ață
colorate
Jetoane de
diverse culori
Planșe

1 lună
Identifică și
denumește corect
culorile.

Grupează obiecte
după criteriul
culoare.

Aprecieri verbale

O5 Jocuri didactice pentru
stimularea motricității
fine și a coordonări
oculo -manuale:
„Gășește drumul.”
„Să urmărim linuțele.”
„Puncte buclucașe”
„Continuă tu.”
„Cealaltă jumătate.”
„Pătratul cel trist.”
„Conturează după
șablon și câștigă
surpriza!” Joc didactic
Demonstrația
Conversația
Explicația
Planșe cu
labirinturi sub
forma f igurilor
geometrice
Fișe de lucru
Culori
Șabloane cu
diferite forme
Surpriza

2 săptămâni

Să respecte
indicațiile cadrului
didactic și să
dezeneze corect
formele
Aprecieri
verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O6 Jocuri didactice pentru
identificarea poziției
unor obiecte în raport cu
propriul corp:
„Găsește intrusul.”
„Cald -rece.”
„Șoricelul năzdrăvan.”
„Bate toba!”
„Urmează
instrucțiunile.”
„Spune unde este…?”
„Pune păpușa!”
„Jocul asemă nărilor”

Joc didactic
Demonstrația
Conversația
Explicația
Jucărie
Tobă
Păpușă
Planșe cu
animale

1 lună
Identifică /
numește corect
poziția în care se află
obiectele.

Poziționeză corect
obiectele în funcție
de indicațiile
cadrului didactic
Aprecieri
verbal e

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

35

O7 Jocuri didactice pentru
stimulare kinestezică:
„Ce este, cine este, cine
sunt?”
„Săculețul fermecat.”
„Ce știi despre?”
„Ce simți?”
„Cum este?”
„Ce ai găsit?”
„Cutia cu comori .”
„Mânuța oarbă.”
Joc didactic
Demonstrația
Conversația
Explicația
Săculeț
Cutie
Fucte
Diferite tipuri de
materiale și
obiecte cu
texturi diferite
Eșarfă
Minge

2 săptămâni

Identifică /numește
corect texturile
obiectelor
Aprecieri
verbale

Obser varea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O8 Jocuri didactice pentru
cunoașterea momentelor
zilei și a activităților
specifice acestora:
„Momentele zilei.”
„M-am trezit, acum ce
fac?”
„Jurnalul unei zile.”
„La cină:”
„Când se întâm plă?”
„Noaptea.” Joc didactic
Demonstrația
Conversația
Explicația
Planșe și jetoane
cu diferite
acțiuni specifice
momentelor zilei
Cretă
Lipici

1 lună Identificarea/numirea
corectă a
momentelor zilei

Identificarea corectă
a timpului/
momentului în c are
pot avea loc anumite
întâmplări.

Aprecieri
verbale

3.6.4. Program de intervenție 4
Numele și prenumele beneficiarului : Z.Y.
Data și locul nașterii: 03.02.2006, Iași, jud. Iași
Domiciliul: Sat Dancu, comuna Holboca, jud. Iași
Școala/ instituția: Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”, Iași
Echipa de lucru: Lupașcu Roxana -Loredana
Problemele cu care se cofruntă copilul (rezultatele evaluării complexe): Z.Y. a fost
diagnosticată cu sindrom Down și deficiență mintală moderată, determinată de sindromul
Down. În urma aplicării celor două probe, aceasta a obținu t 7 puncte ( 38,88 %) încadrându -se
în subnormalitate psihică la probele de examinare a dezvoltătii neuropsihice pe grupe de
vârstă semestriale, iar la fișa de evaluare a schemei corpora le, a lateralității și a deprinderilor
manuale întâmpină dificultăți la rezolvarea majorității itemilor. Prezintă d ificultăți la nivelul
organizării conduitelor și structurilor perceptive -motrice, nu cunoaște părțile corpului precum
și incapacitate de a st abili corect relațiile spațiale dintre corpul propriu și obiectele din jur. Nu
reproduce grafic forme sau figuri geometrice de bază sau complexe, lipsa coordonări motrice

36
fine și a coordonări oculo -manuale, n u stabilește legături între noțiuni date. Nu are însușite
noțiunile de mărime, formă și culoare.
Priorități pentru o perioada de 6 luni:
O1: Să indice/numească părțile corpului omenesc (la propria persoană, la partener)
O2: Să asambleze corect corpul uman (incastru, puzzle);
O3: Să înșire bile pe ață de mărimi din ce în ce mai mici;
O4: Să cunoască zilele săptămânii;
O5: Să recunoască culorile în contexte diferite;
O6: Să potrivească îmbrăcămintea în funcție de anotimp ;
O7: Să asocieze formele geometrice de bază cu obiecte din mediul cunoscut;
O8: Să grupeze obiecte după mărimea acestora ;
O9: Să identifice diverse poziții ale unor obiecte în raport c u propria persoană (pe -sub, sus –
jos)
O10: Să utilizeze corect trei adverbe de timp (ieri, azi, mâine).
Structura programului de intervenție personalizat:

Obiective
Conținuturi Metode și mijloace
de realizare Perioada de
intervenție Criterii minimale de
apreciere a
progreselor Metode și
instrumente de
evaluare

O1

O2 Jocuri didactice pentru
cunoașterea părților
propriului corp:
„Cine sunt?”
„Chipul meu”
„Acesta sunt eu.”
„Eu am.”
„Să arătăm ce știm
despre noi.”
Jocuri didactice pentru
cunoașterea părților
corpului la partener:
„Corpul păpușii.”
„Să ne cunoaștem.”
„Ce avem în comun?”
„Acesta este prietenul
meu”
„Eu sunt, tu ești”
Jocuri didactice pentru
localizării corect e a
părților corpului uman:

Conversația
Demonstrația
Jocul didactic
Explicația
Planșe cu corpul
uman
Figurine cu
segmentele corpului
uman
Păpușă
Planș e cu imagini
Lipici

Conversația
Demonstrația
Jocul didactic

1 lună

Recunoaște/indică
numește părțile
componente ale
corpului său

Recunoaște/indică
numește părțile
componente ale
corpului la
parten erului

Asamblează corect
corpul uman

Aprecieri verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

37
„Prințesa.”
„Să potrivim.”
„Din bucățele .”
„Locul potrivit.” Explicația
Puzzle
Planșă corpul uman
Jocuri incastru

O3 Jocuri didactice pentru
stimularea motricității
fine și a coordonări
oculo -manuale:
„ Brățara păpușii. ”
„Mărgele năzdrăvane.”
„Colierul prințesei.” Joc didactic
Demonstrația
Conversația
Bile de diferite
dimensiuni
Ață
Mărgele

2
săptămâni
Înșiră bile pe ață de
mărimi din ce în ce
mai mici după
indicațiile cadrului
didactic

Aprecieri verbale

O4 Jocuri didactice pentru
cunoașterea zilelor
săptămânii:
„ Ce este azi, ce a fost ieri
și ce este mâine?”
„7 zile.”
„Rândul tău!”
„Să găsim casa zilelor.”
„Cine știe câștigă!” Joc didactic
Demonstrația
Conversația
Explicația
Planșe cu imagini
Jetoane cu zile le
săptămânii
Plastilină

2
săptămâni Identifică la cerere
zilele săptămânii.

Numește corect
zilele săptămânii.

Pune în ordine
zilele săptămânii.

Aprecieri verbale

O5 Jocuri didactice pentru
recunoașterea și numirea
culorilor:
„Care este culo area ta?”
„Baloane colorate.„
„Trăistuța cu culori”
„Alege culoarea.”
„Căsuța c olorată a
piticilor .”
„Ce culoare este?”
„În lumea culorilor.” Conversația
Demonstrația
Joc didactic
Explicația
Globuri colorate
Baloane și ață
colorate
Jetoane de diverse
culor i
Jetoane cu obiecte
Planșe
Lipici

2
săptămâni Identifică și
denumește corect
culorile.

Grupează obiecte
după criteriul
culoare.

Identifică culorile
în diferite
contexte/obiecte

Aprecieri verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportam entului
elevului

O6 Jocuri didactice pentru
potrivirea articolelor de
îmbrăcăminte în funcție
de anotimp:
„Hainele păpușii.”
„Să ne pregătim!„
„Haine potrivite.”
„La cumpărături.”
„Valiza.” Conversația
Demonstrația
Joc didactic
Joc de rol
Explicația
Păpușă
Haine adaptate
celor 4 anotimpuri
Jetoane
Planșe
Lipici

2
săptămâni

Să potrivească
corect hainele în
funcție de cele 4
anotimpuri

Aprecieri verbale

38

O7 Jocuri didactice de
asociere:
„Cine arată ca mine?”
„Partenerul meu.”
„Unde mă potriv esc?”
„Familia mea.”
„Cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi?„ Joc didactic
Conversația
Demonstrația
Explicația
Jetoane cu imagini
Obiecte, fructe
Tablă
Cutie
Planșe imagini

2
săptămâni

Să asocieze corect
forma obiectelor
din jur cu formele
geometrice
Aprecieri verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O8 Jocuri didactice pentru
însușirea criteriului
mărime:
„Unde este locul meu?”
„Alege formele care se
aseamănă cu mine!”
„Frățiorii.”
„Să construim! ”
„Mare, mic.”
„Căsuța fermecată.” Joc didactic
Conversația
Demonstrația
Explicația
Obiecte de diferite
forme și mărimi
Jetoane cu imagini
Figuri geometrice
de mărimi diferite
Cuburi

1 lună
Identifică corect
obiectele care au
aceeași mărime

Ordonează
obiectele du pa
criteriul mărime

Aprecieri verbale

O9 Jocuri didactice pentru
formarea percepți ei
spațiale:
„Găsește intrusul.”
„Cald – rece.”
„Șoricelul năzdrăvan.”
„Bate toba!”
„Urmează instrucțiunile.”
„Spune unde este…?”
„Pune păpușa!”
„Fă ca mine !”
„Aranjarea mesei.”
„Regăsirea locului .”
Joc didactic
Conversația
Demonstrația
Jucărie
Tobă
Păpușă
Planșe cu diferite
imagini
Tacâmuri, farfurii

1 lună

Identifică diverse
poziții ale unor
obiecte în raport cu
propria persoană

Aprecieri verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O10 Jocuri didactice pentru
formarea percepției
temporale:
„Povestire.”
„Eu am.. .Tu ce ai făcut
ieri?”
„Povestea imaginilor.”
„Ordonăm imaginile!„
( după momentele în care
se desfășară acțiunea)
„Ce faci mâine?”
Joc didactic
Conversația
Demonstrația
Explicația
Planșe cu imagini
Jetoane
Lipici

2
săptămâni Identifică corect
succesiunea
întâmplărilor
corespunzătoare
celor trei momente.

Operează cu
adverbele de timp
(ieri, azi, mâine)

Aprecieri verbale

39
3.6.5. Program de intervenție 5
Numele și prenumele beneficiarului : P.T.
Data și locul nașterii: 16.03.2007, Iași, jud. Iași
Domiciliul: Iași, jud, Iași
Școala/ instituția: Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu”, Iași
Echipa de lucru: Lupașcu Roxana -Loredana
Problemele cu care se cofruntă copilul (rezultatele evaluării complexe): P.T. a fost
diagnosticată cu sindrom Down și deficiență mintală moderată, determinată de sindromul
Down. Este o fire dornică de relații sociale, fiind motivată în sarcina de lucru de prezența
altor persoane în jurul său. În urma aplicării celor două probe, aceasta a obținut 8 puncte
(44,44%) încadrându -se în subnormalitate psihică la probele de examinare a dezvoltătii
neuropsihice pe grupe de vârs tă semestriale . Întâmpină dificultăți la probele celor patru arii
de comportament cât și la itemii fișei de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a
deprinderilor manuale. Are dificultăți în reproducerea și coordonarea mișcărilor, nu cunoaște
părțile stânga/dreapta în raport cu propriul corp, orientare greșită în spațiu și timp, nu
cunoaște zilele săptămânii, momentele zilei și anotimpurile. Are dificultăți în corelarea unor
noțiuni date și definirea acestora din memorie având o gândire bazată pe concret.
Priorități pentru o perioada de 6 luni:
O1: Să construiască din cuburi diferite forme;
O2: Să potrivească formele geometrice;
O3: Să cunoască părțile propriului corp și ale altor persoane ;
O4: Să ordoneze obiecte în funcție de mărimea acestora;
O5: Să identifice obiecte du pă forma acestora;
O6: Să recunoască culorile ;
O7: Să cunoască anotimpurile;
O8: Să identifice activitățile în funcție de momentele zilei;
Structura programului de intervenție personalizat:

Obiective
Conținuturi Metode și
mijloa ce de
realizare Perioada de
intervenție Criterii minimale
de apreciere a
progreselor Metode și
instrumente de
evaluare

O1

O2 Jocuri didactice pen tru
stimularea motricității și a
coordonări oculo -manuale :
„Trenulețul.”
„Barca.”
„Turnul.”
„Căsuța pit icilor.”
„Pisica.”
„La fermă !” Joc didactic
Conversația
Demonstrația
Explicația
Cuburi
Planșe imagini
Fișe de lucru
Lipici
Planșă cu

2 săptămâni

Construiește
diferite forme din
cuburi

Identifică formele
geometri ce și le

Aprecieri verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

40
„Vulpea.” imaginea fermei
cu animale așează în locul
potrivit

O3 Jocuri didactice pentru
cunoașterea părților
propriului corp:
„În oglindă.”
„Cine sunt?”
„Chipul meu”
„Acesta sunt e u.”
„Eu am.”
„Să arătăm ce știm despre
noi!”
Jocuri didactice pentru
cunoașterea părților
corpului la partener:
„Corpul păpușii.”
„Să ne cunoaștem.”
„Ce avem în comun?”
„Acesta este prietenul
meu”
„Eu sunt, tu ești”
„Să potrivim.”
„Din bucățele”
„Locul potrivit.”
„Ce parte lipsește?”
Conversația
Demonstrația
Jocul didactic
Explicația
Planșe cu corpul
uman
Figurine cu
segmentele
corpului uman
Păpușă
Planșe cu imagini
Lipici
Puzzle
Jocuri incastru

1 lună
jumătate

Recunoaște/indică
nume ște părțile
componente ale
corpului său

Recunoaște/indică
numește părțile
componente ale
corpului la
parten erului

Aprecieri verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O4 Jocuri didactice destinate
structu rii perceptiv –
motrice de mărime :
„Unde este locul meu?”
„Alege formele care se
aseamănă cu mine!”
„Frățiorii.”
„Turnul.”
”Mare, mic.” Joc didactic
Explicația
Conversația
Demonstrația
Forme de diferite
dimensiuni
Cuburi
Acvariu
Stikere pești de
mărimi dif erite

2 săptămâni
Identifică corect
obiectele care au
aceeași mărime

Ordonează
obiectele dupa
criteriul mărime
Aprecieri verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O5 Jocuri didactice destinate
structurii perc eptiv –
motrice de formă :
„Mânuța oarbă.”
„Trăistuța fermecată.”
„Locul meu.”
„Cine seamănă cu mine?”
„Caută perechea!”
„Pe întuneric!” Conversația
Demonstrația
Jocul didactic
Explicația
Săculeț
Jetoane cu
imagini
Diferite obiecte
Forme geometrice

1 lună

Identifică corect
forma obiectelor

Aprecieri verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

41
„Găsețte -mi frățiorii!” de diferite mărimi
trusa „Logi I”,
„Logi II”
Jocuri incastru

O6 Jocuri didactice destinate
structurii perceptiv -motrice
de culoare:
„Care este culoarea ta?”
„Baloane colorate.„
„Trăistuța cu culori”
„Alege culoarea.”
„Căsuța .”
„Culoarea se potrivește.”
„Obiecte multicolore!”
Conversația
Demonstrația
Jocul didactic
Explicația
Obiecte de
diferite cul ori
Planșe ilustrate cu
obiecte co lorate
natural
Baloane
Ață
Căsuță incastru
Culori

1 lună

Indică/denumește
corect culorile
obiectelor

Colorează obiectele
respectând
indicațiile jocului

Aprecieri verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

O7 Jocuri didactice destinate
structurării temporale:
„Cele patru prințese s -au
pierdut!”
„Hora anotimpurilor.”
„Jocul anotimpurilor.”
„Cine urmează?”
„Ce știi despre mine?”
„Anotimpuri amestecate!”
Conversația
Demonstrația
Jocul didactic
Explicația
Planșe
reprezentative ale
anotimpurilor
Planșe prințesele
anotimpurilor
Jetoane cu
elemente
specifice fiecărui
anotimp

2 săptămâni Recunoaște
caracteristicile
fiecărui anotimp

Cunoaște ordinea
celor patru
anotimpuri

Numește
anotimpurile și
elmentele
definitorii ale
acestora

Aprecieri verbale

O8 Jocuri didactice specifice
structurării temporale
(momentele zilei):
„M-am trezit, acum ce
fac?”
„Jurnalul unei zile.”
„La cină:”
„Momentele zilei.”
„Când se întâmplă?”
„O zi din viața ta.” Conversația
Demonstrația
Jocul didactic
Explicația
Planșe
reprezentative cu
momentele zilei
Zar

1 lună Identificarea/numir
ea corectă a
momentelor zilei

Identificarea
corectă a timpului/
momentului în care
pot avea loc
anumite întâmp lări

Aprecieri verbale

Observarea
sistematică a
activității și
comportamentului
elevului

42
3.7. Evaluare finală (nerealizată din cauza pandemiei Covid -19)

Evaluarea finală a eșantionului de participanți ar fi presup us aplicarea instrument elor
folosit e și pentru evaluarea inițială ( aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar ,
probele de examinare a dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale și fișa de
evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale adap tare după A.
Rozorea și I. Mușu. ), permițând astfel realizarea unei comparații între rezultatele obținute de
elevi înainte și după intervenți e.
De asemenea, evaluarea finală ar fi făcut posibilă o comparație între rezultatele
elevilor din grupul de cercetare și grupul de control, pentru a evidenția faptul că jocurile
didactice din cadrul programului de intervenție suplimentar a u dus la stimularea dezvoltarii
psihomotricității elevilor .
Din cauza instalării stării de urgență, cauzată de apariția noului virus C ovid-19,
instituțiile de învățământ au întrerupt activitatea fizică în școli, iar a ctul instructiv -educativ s –
a desfășurat în mediul online. Din acest motiv, nu am mai avut acces la eșantionul de
participanți pentru a putea continua intervenția și pentru a aplica evaluarea finală.

3.8. Concluzi i

Consider că dezvoltarea psihomotorie a copiilor reprezintă un aspect important în
desfășurarea activității normal ă a oricărei persoane, în integrarea și adaptarea acesteia în
societatea din care provine. Copiii cu sindrom Down sunt, de regulă, doritori de interacțiuni
sociale, însă din cauza deficienței mintale pe care majoritatea o au, aceștia prezintă întârzieri
de dezvoltare psihomotorie . Tocmai din acest motiv trebuie pus un mare accent pe
dezvoltarea acestuia.
Această cercetare a avut ca scop identificarea rolului pe care îl are jocul didactic în
stimularea dezvoltării psihomotricității la copiii cu sindrom Down prin intermediul
programelor de intervenție personalizată. Pentru a putea fi posibil acest lucru, a fost nevoie de
aplicarea unei evaluări inițiale, în urma căreia să poată fi sta bilit nivelul de dezvoltare a
psihomotricității eșantionului de participanți înainte de intervenție.
În cadrul cercetării au participat două grupuri de elevi – grupul de cercet are și grupul
de control – pentru a demonstra la sfârșit că intervenț ia suplimentară a dus la stimularea
dezvoltarii psihomotricității elevilor .
Pe baza rezultatelor evaluării inițiale s -au realizat cinci programe de intervenție
personalizată pentru elevi i din grupul de cercetare. Fiecare elev a obținut rezultate diferite,

43
astfel încât programele de intervenție ale fiecărui elev s -au axat pe particularitățile diferite ale
dezvoltării psihomotricității. Programele personalizate de intervenție au fost constr uite
utilizând metoda jocului didactic.
Deși nu s -a realizat evaluarea finală, putem face o serie de anali ze calitative bazate pe
observaț iile sistematice din timpul implementării programelor de intervenție. În cadrul
activităților terapeutice, participanț ii din grupul de cercetare au manifestat interes, au răspuns
exercițiilor propuse și s -au implicat activ pe parcursul intervenției. Chiar dacă au întâmpinat
unele dificultăți la început, nu au renunțat la sarcină și au dorit să continue. C aracter ul ludic
al activităților a stimulat interesul și dorința de participare a elevilor . M.D. a manifestat
interes pentru activitățile în care nu a fost nevoit să vorbească sau să deplaseze, acesta
preferând să stea retras la început, însă pe parcurs a reușit să se adap taze și să participe activ.
În majoritatea cazurilor a avut nevoie de explicații suplimetare pentru a duce sarcina la final.
C.Ș. la începul activităților a refuzat să participe, adaptându -se greu schimbărilor însă pe
parcurs aceasta s -a obișnuit participâ nd cu interes la activitățile ludice ale programului. I.B. a
manifestat interes și entuziasm încă de la începutul primelor activități aceasta fiind activă,
dornică de interacțiune socială și energică în majoritatea timpului. A avut rezultate bune la
parcur gerea activităților di n cadrul programului terapeutic. Z.Y. a fost mai reținută la
începutul activităților, iar faptul că întâmpina dificultăți la rezolvarea acestora a determinat -o
să participe doar parțial la prima parte a intervenției. P.T. fiind o fire dornică de interacțiune
socială și atenție, s -a implicat cu interes în actitivitățile propuse, așteptând mereu feedback
pentru modul în care rezolvă sarcinile.
Având în vedere faptul că evaluarea finală nu a putut fi realizată din cauza instaurării
stării de urgență, nu s -au putut realiza comparațiile între rezultatele celor două grupuri de
participanți la cercetare – grupul de cercetare și grupul de control – pentru a demonstra
concret faptul că programul personalizat de intervenție a avut efecte semnifi cative asupra
stimulării dezvoltării psihomotricității elevilor din grupul de cercetare. De asemenea, din
același motiv nu s -a putut răspunde nici la toate întrebările de cercetare propuse la începutul
studiului.
În condițiile i mpuse, studiul a putut răsp unde primei întrebări, prin intermediul
evaluării inițiale care surprinde particularitățile dezvoltării psihomotricității la copiii cu
sindrom Down. În urma evaluării inițiale am constatat că principalele dificultăți întâmpinate
de eșantionul de participan ți, susținute și de partea teoretică a lucrării în ceea ce privește
dezvoltarea psihomotricității la această categorie de persoane (subcapitolul intitulat Specificul
psihomotricității la copilul cu sindrom Down ), sunt tulburările de orientare, organizare ș i

44
structurare spațio -temporală aceștia având tendința de a percepe greșit pozițiile în care se află
obiectele în raport cu propriul corp, nu cunosc anotimpurile, succesiunea zilelor săptămânii
sau momentele zilei, de asemena p rezintă tulburări la nivelul s tructurilor perceptive motrice
de formă culoare și mărime , tulburări ale schemei corporale , tulburări ale laterității precum și
dificultăți la nivelul conduitelor motrice de bază în coordonarea oculo-manuală și motricitate
fină.
De asemenea, se poate răspunde parțial, pe bază de obser vații și la cea de a doua
întrebare care are în vedere eficiența utilizării joc ului didactic în stimularea dezvoltării
psihomotricității la copiii cu sindrom Down . Aspectele observate cu privire la modul în care
jocul didactic este eficient î n dezv oltare psihomotricităț ii la eșantionul de participanți au
constat în implicarea cu mai mult interes și atenție la sarcinile propuse datorită caracterului
ludic al acestora fapt ce duce la asimilarea conținuturilor cu mai multă ușurință comparativ cu
activități bazate pe metode didactice tradiționale care nu presupun implicarea caracterului
ludic. Acest fapt fiind evidențiat și în cadrul teoretic al lucrării de teoria care susține că p rin
jocurile didactice, copiii sunt motivați într -un mod organizat și creativ în funcție de propriile
lor abilități, precum și capacitățile și caracteristici le lor mentale, fiind un instrument puternic
pentru educație, deoarece prin jocuri elevii dobândesc cunoștințe, își îmbogățesc experiența și
dezvoltă abilități .
În urma aplicării programelor de intervenție personaliazate pe baza jocului didactic s-
au putut ob serva unele îmbunătățiri în ceea ce privește schema corporală, participanții reușind
la finalul activităților să recunoască părțile componente ale corpului uman atât la propria
persoan ă cât și la ceilați precum și l a identificarea pozițiilor spațiale ale o biectelor,
majoritatea participanților reușind să ordoneze obiecte după anumite criterii date (formă,
culoare, mărime) , să recunoasc ă culorile în diferite context e și să identifice aspecte ce țin de
succesiunea zilelor, momentelor zilei și anotimpuril or.

45
Bibliografie

Albu, A., & Albu, C. (1999). Capitolul III – Componentele de bază ale psihomoticității. In A.
Albu, & C. Albu, Psihomotricitatea la vârsta de creștere și dezvoltare (p. 58). Iași: Editura
Spiru Haret.
Albulescu, I., & Catalano, H. (2019). Sinteze de pedagogia învățământului primar.Ghid
pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II. București:
Didactica Publishing House.
Bodrova, E., & Leong, D. (2007). Play and early literacy: A Vygotskian approach. 185 -186.
Bratu, M. (2014). Capitolul III – Sindroame ale deficienței mintale. In Psihopedagogia
deficiențelor de intelect (pp. 43 -45). București: Universității din București.
Capone, G. (2004). Down Syndrome. Genetics insights and thoughts on early intervention.
Infants ans young children , 45-58.
Cemortan, S. (2008). Jocul ca subiect și specificul lui în preșcolaritate. In S. Cemortan,
Educația copiilor pentru jocuri. Ghid metodologic pentru cadrele didactice din instituțiile
preșcolare și clasele primare (pp. 20 -24). Chișinău: Stelpart.
Cerghit, I. (1997). Metode de simulare. In I. Cerghit, Metode de învățământ (pp. 165 -171).
București: Didactică și Pedagogică.
Chiriac, I., & Chițu, A. (1982). Aprecierea dezvoltării psihice la copilul preșcolar. București:
Editur a medicală.
Covic, M. (2004). Capitolul 10 -Bolile cromosomice. In M. Covic, Principii de genetică
medicală (pp. 325 -327). Iași: Polirom.
Evans, M. (2009). What is Down Syndrome. In E. Martin, Down Syndrome – Genes and
Disease (pp. 15 -17). New York: Chelsea House.
Faragher, R., & Clarke, B. (2014). Part 1: Issues in learning and teaching. In R. Faragher, &
B. Clarke, Educating learners with Down Syndrome. Reserch, theory and practice with
children and adolescents (pp. 8 -9). London: Routledge.
Gherghuț, A. (2 011). Evaluarea și intervenția timpurie la copiii cu tulburări de dezvoltare a
psihomotricității. In A. Gherghuț, Evaluare și intervenție psihoeducațională. Terapii
educaționale, recuperatorii și compensatorii. (pp. 53 -97). Iași: Polirom.
Gherguț, A. (2013 ). Capitolul 9 – Deficiențe asociate/multiple. În A. Gherghuț, Sinteze de
Psihopedagogie Specială: ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor
didactice (pg. 258 -261). Iași: Polirom.

46
Guazzo, G. M. (2007). Chapter 7 -Psychomotor rehabilitation i n Down syndrome. In J. A.
Rondal, & A. R. Quartiano, Therapies and rehabilitation in Down syndrome (pp. 107 -115).
U.K.: John Wiley & Sons, Ltd.
Hassold, T., & Sherman, S. (2002). The origin and etiology of trisomy 21. In W. I. Cohen, L.
Nadel, & M. E. Madn ick, Down Syndrome: Visions for the 21st century. (pp. 295 -300). New
York: Wiley -Liss, Inc.
Horghidan, V. (2000). Ce este psihomotricitatea? In V. Horghidan, Problematica
psihomotricității (p. 7). București: Globus.
Katz, G., & Lazcano -Ponce, E. (2008). In tellectual disability: definition, etiological factors,
classification, diagnosis, treatment and prognosis. Medigraphic Artemisa, , 132 -141.
Mânzat, B. (1997). Capitolul IV: Terapia psihomotricității și abilitarea manuală. In I. Mușu,
& A. Taflan, Terapie educațională integrată (pp. 226 -228). București: Pro Humanitate.
Martinez, B., & Martinez, G. (2008). Psychomotor development in children with Down
syndrome and pshyhotherapy in eary intervention. International medical journal on Down
syndrome , 12 (2), 28 -32.
Neagu, N. (2012). Study of the psychomotor level development of children with mental
disability. Implications on their social and professional integration. Procedia – Social and
Behavioral Sciences , 33, 751 -755.
Păunescu, C., & Mușu, I. (1990). Capit olul 11 -Ludoterapie. In C. Păunescu, & I. Mușu,
Recuperarea medico -pedagogică a copilului cu handicap mintal (pp. 212 -214). București:
Editura Medicală.
Petrovska, S., Sivevska, D., & Cackova, O. (2013). Role of the Game in the Development of
Preschool Chi ld. Procedia – Social and Behavioral Sciences , 92, 81-82.
Radu, I. D., & Ulici, G. (2003). Evaluarea și educarea psihomotricității copiilor cu dificultăți
psihomotorii de integrare. București: Humanitas.
Roșan, A. (2015). Capitolul 12 – Sindromul Down. In A. Roșan, Psihopedagogie speciale:
Modele de evaluare și intevenție (pp. 322 -338). Iași: Polirom.
Selikowits, M. (2008). How Down syndrome comes about . In M. Selikowits, Down
syndrome: the facts. (pp. 25 -35). New York: Oxford University Press.
Sirian, V . (1983). Psihomotricitatea și educarea ei la elevul deficient mintal. In E. Verza,
Probleme de defectologie. Volumul XI (p. 25). București: Editura didactică și pedagogică.
Subrata, D. (2011). Part 1 – Genetics and Etiology. In D. Subrata, Genetics and Et iology of
Down syndrome (pp. 7 -10). Croația: InTech.
Verza. (1998). Sindroamele handicapului de intelect. In E. Verza, Psihopedagogie specială
(pp. 229 -230). București: Editura didactică și pedagogică.

47
Verza, E., & Verza, F. E. (2011). Sindroame. În E. Ver za, & F. E. Verza, Tratat de
Psihopedagogie Specială (pg. 735 -736). București: Editura Universității din București.
Vrășmaș, E., & Oprea, V. (2003). Secțiunea I – Dezvoltarea psihomotorie. In E. Vrăsmaș, &
V. Oprea, Set de instrumente, probe și teste pentr u evaluarea educațională a copiilor cu
dizabilități. (pp. 41 -43). București: Editura MarLink.

48
Anexe

Anexa 1 . Evaluare inițială grup de cercetare
Anexa 1.1 .
-evaluare inițială M.D. –

Proba 1 – Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar – Probele de examinare a
dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale. (6 ani)

ARII DE COMPORTAMENT PROBĂ/ITEM

I. COMPORTAMENT MOTOR
M.I.1. Merge corect într -un cerc desenat pe podea ;
M.II.2. Desenează un romb după model ;
M.III.1. Mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie, cu
multă ușurință ;

II.COMPORTAMENT
COGNITIV C.I.1. Efectuează o construcție cu 10 -12 cuburi;
C.I.3. Indică și denumește 6 -7 culori sau nuanțe;
C.III.1. Den umește 3 momente principale ale zilei, relatează
activitațile obișnuite pentru aceste momente;
C.III.2. Cunoaște și denumește 3 -4 anotimpuri;
C.III.3. Enumeră 5 -7 zile din săptămână;
C.IV.3. Denumește din memorie noțiuni din sfera a 4 -5 noțiun i
integratoare (îmbrăcăminte, mobilă, vehicule, jucării);
C.IV.5. Definește 4 obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal)
C.IV.6. Stabilește asemanari între 3 noțiuni date:
– câine – pisică
– măr – pară
– gheată – cizmă
C.IV.7. Numară peste 10 culori ;

III.COMPORTAMENT VERBAL
V.I.1.Foloseește corect 3 adverbe de timp (azi, mâine, ieri);
V.III.1. Relatează pe larg despre 3 imagini date ;
V.III.2. Recunoaște corect 2 -3 liter e;

IV.COMPORTAMENT SOCIAL –
AFECTIV S.I.4. Își aranjează singur lucrurile în mod ordonat ;
S.II.1. Știe să joace jocuri de îndemânare (decupaje)
S.III.1.Comunică mai ușor cu persoanele adulte străine, este mai
receptiv și răspunde mai prompt la solicitările acestora

49
Fișă in dividuală pentru înscrierea rezultatelor M.D.

VÂRSTĂ ÎN ANI
6 ani

COMPORTAMENT MOTOR I 1 0
2
II 1
2 0
III 1 1

COMPORTAMENT COGNITIV
I 1 1
2
3 0
II 1

III 1 0
2 1
3 0

IV 1
2
3 0
4
5 0
6 0
7 0

COMPORTAMENT VERBAL I 1 0
II 1
III 1 0
2 1

COMPORTAMENT SOCIAL -AFECTIV
I 1
2
3
4 1
II 1 0
III 1 1

PUNCTAJ INDIVIDUAL OBȚINUT abs. 6
% 33,33 %

PUNCTAJ DE REFERINȚĂ abs. 18
% 100

50
Proba 2 – Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale

ITEMII DA NU
Identifică părțile/segmentele corpului nu
Cunoaște părțile dreapta/stânga în raport cu propriul corp nu
Preferă în execuția acțiunilor mai ales folosirea mâinii drepte/stâ ngi dreapt e
Preferă în execuția acțiunilor mai ales piciorul drept/stâng drept
Execută cu mai multă ușurință mișcări ale ochiului drept/stâng drept
Prezența coordonări motrice fine nu
Prezența coordonări oculo -manuale nu
Asamblează 4 -8-12piese de puzzle nu
Completează forme mari și /sau mici (din care lipsesc părți componente) nu
Completează forme mai deosebite și complicate nu
Construiește forme din piese de tip Lego da
Ordonează piese/obiecte după mărime, formă, culoare nu
Execută core ct, cu o singură mână, mișcări de înșurubare -deșurubare nu
Construieșe succesiuni de piese la comanda evaluatorului da
Poate prinde cu pensa degetelor obiecte/piese mici nu
Înșiră bile de mărimi din ce în ce mai mici da
Poate așeza „în scară” 3 -5 piese din lemn nu
Reproduce forme tridimensionale nu
Atinge cu policele (degetul mare) fiecare deget (valabil pentru ambele mâini) nu
Folosește corect ustensile școlare (creion, stilou, creioane colorate, cretă) da
Reproduce grafic forme și figuri geometrice de bază da
Reproduce grafic forme mai complexe nu
Reproduce desene mai complexe nu

51
Anexa 1.2.
-evaluare inițială C.Ș. –

Proba 1 – Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar – Probele de examinare a
dezvoltătii neuropsi hice pe grupe de vârstă semestriale. (6 ani)

ARII DE COMPORTAMENT PROBĂ/ITEM

I. COMPORTAMENT MOTOR
M.I.1. Merge corect într -un cerc desenat pe podea ;
M.II.2. Desenează un romb după model ;
M.III.1. Mișcări corecte de orientare în schema corporală propr ie, cu
multă ușurință :

II.COMPORTAMENT
COGNITIV C.I.1. Efectuează o construcție cu 10 -12 cuburi;
C.I.3. Indică și denumește 6 -7 culori sau nuanțe;
C.III.1. Denumește 3 momente principale ale zilei, relatează
activitațile o bișnuite pentru aceste momente;
C.III.2. Cunoaște și denumește 3 -4 anotimpuri;
C.III.3. Enumeră 5 -7 zile din săptămână;
C.IV.3. Denumește din memorie noțiuni din sfera a 4 -5 noțiuni
integratoare (îmbrăcăminte, mobilă, vehicule, jucării);
C.IV. 5. Definește 4 obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal)
C.IV.6. Stabilește asemanari între 3 noțiuni date:
– câine – pisică
– măr – pară
– gheată – cizmă ;
C.IV.7. Numară peste 10 culori ;

III.COMPORTAMENT VERBAL
V.I.1.Foloseește corect 3 adverbe de timp (azi, mâine, ieri);
V.III.1. Relatează pe larg despre 3 imagini date
V.III.2. Recunoaște corect 2 -3 litere

IV.COMPORTAMENT SOCIAL –
AFECTIV S.I.4. Își aranjează singur lucrurile în mod ordonat
S.II.1. Știe să joace jocuri de îndemânare (decupaje)
S.III.1.Comunică mai ușor cu persoanele adulte străine, este mai
receptiv și răspunde mai prompt la solicitările acestora

52
Fișă individuală pentru înscrierea rezultatelor C.Ș.

VÂRSTĂ ÎN ANI
6 ani

COMPORTAMENT MOTOR I 1 0
2
II 1
2 1
III 1 0

COMPORTAMENT COGNITIV
I 1 1
2
3 0
II 1

III 1 1
2 1
3 0

IV 1
2
3 1
4
5 0
6 0
7 0

COMPORTAMENT VERBAL I 1 0
II 1 0
III 1
2 1

COMP ORTAMENT SOCIAL -AFECTIV
I 1
2
3
4 1
II 1 1
III 1 1

PUNCTAJ INDIVIDUAL OBȚINUT abs. 9
% 50%

PUNCTAJ DE REFERINȚĂ abs. 18
% 100

53
Proba 2 – Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale

ITEMII DA NU
Identifică părțile/segmentele corpului nu
Cunoaște părțile dreapta/stânga în raport cu propriul corp nu
Preferă în execuția acțiunilor mai ales folosirea mâinii drepte/stângi dreapta
Preferă în execuția acțiunilor mai ales piciorul drept/s tâng drept
Execută cu mai multă ușurință mișcări ale ochiului drept/stâng drept
Prezența coordonări motrice fine nu
Prezența coordonări oculo -manuale nu
Asamblează 4 -8-12piese de puzzle da
Completează forme mari și /sau mici (din care lipsesc păr ți componente) nu
Completează forme mai deosebite și complicate nu
Construiește forme din piese de tip Lego nu
Ordonează piese/obiecte după mărime, formă, culoare nu
Execută corect, cu o singură mână, mișcări de înșurubare -deșurubare da
Construie șe succesiuni de piese la comanda evaluatorului da
Poate prinde cu pensa degetelor obiecte/piese mici nu
Înșiră bile de mărimi din ce în ce mai mici da
Poate așeza „în scară” 3 -5 piese din lemn nu
Reproduce forme tridimensionale nu
Atinge cu poli cele (degetul mare) fiecare deget (valabil pentru ambele mâini) nu
Folosește corect ustensile școlare (creion, stilou, creioane colorate, cretă) nu
Reproduce grafic form e și figuri geometrice de bază da
Reproduce grafic forme mai complexe nu
Reprod uce desene mai complexe nu

54
Anexa 1.3.

-evaluare inițială I.B. –

Proba 1 – Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar – Probele de examinare a
dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale. (6 ani)

ARII DE COMPORTAMENT PROBĂ/ITEM

I. COMPORTAMENT MOTOR
M.I.1. Merge corect într -un cerc desenat pe podea ;
M.II.2. Desenează un romb după model ;
M.III.1. Mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie, cu
multă ușurință ;

II.COMPORTAMENT
COGNITI V C.I.1. Efectuează o construcție cu 10 -12 cuburi;
C.I.3. Indică și denumește 6 -7 culori sau nuanțe;
C.III.1. Denumește 3 momente principale ale zilei, relatează
activitațile obișnuite pentru aceste momente;
C.III.2. Cunoaște și denumește 3 -4 anotimpuri;
C.III.3. Enumeră 5 -7 zile din săptămână;
C.IV.3. Denumește din memorie noțiuni din sfera a 4 -5 noțiuni
integratoare (îmbrăcăminte, mobilă, vehicule, jucării);
C.IV.5. Definește 4 obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal)
C.IV .6. Stabilește asemanari între 3 noțiuni date:
– câine – pisică
– măr – pară
– gheată – cizmă ;
C.IV.7. Numară peste 10 culori;

III.COMPORTAMENT VERBAL
V.I.1.Folos ește corect 3 adverbe de timp (azi, mâine, ieri);
V.III.1. Relatează pe larg despre 3 imagini date ;
V.III.2. Recunoaște corect 2 -3 litere ;

IV.COMPORTAMENT SOCIAL –
AFECTIV S.I.4. Își aranjează singur lucrurile în mod ordonat ;
S.II.1. Știe să joace jocuri de îndemânare (decupaje) ;
S.III.1.Comunică mai ușor cu per soanele adulte străin e, este mai;
receptiv și răspunde mai prompt la solicitările acestora ;

55
Fișă individuală pentru î nscrierea rezultatelor I.B.

VÂRSTĂ ÎN ANI
6 ani

COMPORTAMENT MOTOR I 1 1
2
II 1
2 0
III 1 1

COMPORTAMENT COGNITIV
I 1 1
2
3 0
II 1

III 1 0
2 0
3 0

IV 1
2
3 1
4
5 0
6 0
7 1

COMPORTAMENT VERBAL I 1 0
II 1 1
III 1
2 0

COMPORTAMENT SOCIAL -AFECTIV
I 1
2
3
4 1
II 1 0
III 1 1

PUNCTAJ INDIVIDUAL OBȚINUT abs. 8
% 44,44%

PUNCTAJ DE REFERINȚĂ abs. 18
% 100

56
Proba 2 – Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale

ITEMII DA NU
Identifică părțile/segmentele corpului da
Cunoaște pă rțile dreapta/stânga în raport cu propriul corp nu
Preferă în execuția acțiunilor mai ales folosirea mâinii drepte/stângi dreapa
Preferă în execuția acțiunilor mai ales piciorul drept/stâng drept
Execută cu mai multă ușurință mișcări ale ochiului dre pt/stâng drept
Prezența coordonări motrice fine nu
Prezența coordonări oculo -manuale nu
Asamblează 4 -8-12piese de puzzle da
Completează forme mari și /sau mici (din care lipsesc părți componente) nu
Completează forme mai deosebite și complicate nu
Construiește forme din piese de tip Lego nu
Ordonează piese/obiecte după mărime, formă, culoare nu
Execută corect, cu o singură mână, mișcări de înșurubare -deșurubare da
Construieșe succesiuni de piese la comanda evaluatorului da
Poate prinde c u pensa degetelor obiecte/piese mici nu
Înșiră bile de mărimi din ce în ce mai mici da
Poate așeza „în scară” 3 -5 piese din lemn nu
Reproduce forme tridimensionale nu
Atinge cu policele (degetul mare) fiecare deget (valabil pentru ambele mâini) nu
Folosește corect ustensile școlare (creion, stilou, creioane colorate, cretă) nu
Reproduce grafic forme și figuri geometrice de bază nu
Reproduce grafic forme mai complexe nu
Reproduce desene mai complexe nu

57
Anexa 1.4.
-evaluare i nițială Z.Y. –

Proba 1 – Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar – Probele de examinare a
dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale. (6 ani)

ARII DE COMPORTAMENT PROBĂ/ITEM

I. COMPORTAMENT MOTOR
M.I.1. Merge corect într -un cer c desenat pe podea ;
M.II.2. Desenează un romb după model ;
M.III.1. Mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie, cu
multă ușurință ;

II.COMPORTAMENT
COGNITIV C.I.1. Efectuează o construcție cu 10 -12 cuburi;
C.I.3. Indică și denumește 6 -7 culori sau nuanțe;
C.III.1. Denumește 3 momente principale ale zilei, relatează
activitațile obișnuite pentru aceste momente;
C.III.2. Cunoaște și denumește 3 -4 anotimpuri;
C.III.3. Enumeră 5 -7 zile din săptămână;
C.IV.3. Denumeș te din memorie noțiuni din sfera a 4 -5 noțiuni
integratoare (îmbrăcăminte, mobilă, vehicule, jucării);
C.IV.5. Definește 4 obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal)
C.IV.6. Stabilește asemanari între 3 noțiuni date:
– câine – pisică
– măr – pară
– gheată – cizmă ;
C.IV.7. Numară peste 10 culori.

III.COMPORTAMENT VERBAL
V.I.1.Foloseește corect 3 adverbe de timp (azi, mâine, ieri);
V.III.1. Relatează pe larg despre 3 imagini date ;
V.III.2. Recunoaște corec t 2-3 litere ;

IV.COMPORTAMENT SOCIAL –
AFECTIV S.I.4. Își aranjează singur lucrurile în mod ordonat ;
S.II.1. Știe să joace jocuri de îndemânare (decupaje) ;
S.III.1.Comunică mai ușor cu persoanele adulte străine, este mai
receptiv și răspunde mai prompt la solicitările acestora .

58
Fișă individuală pentru î nscrierea rezultatelor Z.Y.

VÂRSTĂ ÎN ANI
6 ani

COMPORTAMENT MOTOR I 1 0
2
II 1
2 0
III 1 0

COMPORTAMENT COGNITIV
I 1 1
2
3 0
II 1

III 1 0
2 1
3 0

IV 1
2
3 1
4
5 1
6 1
7 0

COMPORTAMENT VERBAL I 1 0
II 1
III 1 1
2 0

COMPORTAMENT SOCIAL -AFECTIV
I 1
2
3
4 0
II 1 0
III 1 1

PUNCTAJ INDIVIDUAL OBȚINUT abs. 7
% 38,88 %

PUNCTAJ DE REF ERINȚĂ abs. 18
% 100

59
Proba 2 – Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale

ITEMII DA NU
Identifică părțile/segmentele corpului da
Cunoaște părțile dreapta/stânga în raport cu propriul corp nu
Preferă în exec uția acțiunilor mai ales folosirea mâinii drepte/stângi dreapta
Preferă în execuția acțiunilor mai ales piciorul drept/stâng drept
Execută cu mai multă ușurință mișcări ale ochiului drept/stâng drept
Prezența coordonări motrice fine nu
Prezența coo rdonări oculo -manuale da
Asamblează 4 -8-12 piese de puzzle nu
Completează forme mari și /sau mici (din care lipsesc părți componente) nu
Completează forme mai deosebite și complicate nu
Construiește forme din piese de tip Lego nu
Ordonează piese/o biecte după mărime, formă, culoare nu
Execută corect, cu o singură mână, mișcări de înșurubare -deșurubare da
Construieșe succesiuni de piese la comanda evaluatorului da
Poate prinde cu pensa degetelor obiecte/piese mici nu
Înșiră bile de mărimi din ce în ce mai mici nu
Poate așeza „în scară” 3 -5 piese din lemn da
Reproduce forme tridimensionale nu
Atinge cu policele (degetul mare) fiecare deget (valabil pentru ambele mâini) da
Folosește corect ustensile școlare (creion, stilou, creioane col orate, cretă) nu
Reproduce grafic forme și figuri geometrice de bază nu
Reproduce grafic forme mai complexe nu
Reproduce desene mai complexe nu

60
Anexa 1.5.
-evaluare inițială P.T.-

Proba 1 – Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar – Probele de examinare a
dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale. (6 ani)

ARII DE COMPORTAMENT PROBĂ/ITEM

I. COMPORTAMENT MOTOR
M.I.1. Merge corect într -un cerc desenat pe podea ;
M.II.2. Desenează un romb după model ;
M.III.1. Mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie, cu
multă ușurință ;

II.COMPORTAMENT
COGNITIV C.I.1. Efectuează o construcție cu 10 -12 cuburi;
C.I.3. Indică și denumește 6 -7 culori sau nuanțe;
C.III.1. Denumește 3 momente prin cipale ale zilei, relatează
activitațile obișnuite pentru aceste momente;
C.III.2. Cunoaște și denumește 3 -4 anotimpuri;
C.III.3. Enumeră 5 -7 zile din săptămână;
C.IV.3. Denumește din memorie noțiuni din sfera a 4 -5 noțiuni
integr atoare (îmbrăcăminte, mobilă, vehicule, jucării);
C.IV.5. Definește 4 obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal)
C.IV.6. Stabilește asemanari între 3 noțiuni date:
– câine – pisică
– măr – pară
– gheată – cizmă ;
C.IV.7 . Numară peste 10 culori ;

III.COMPORTAMENT VERBAL
V.I.1.Foloseește corect 3 adverbe de timp (azi, mâine, ieri);
V.III.1. Relatează pe larg despre 3 imagini date ;
V.III.2. Recunoaște corect 2 -3 litere ;

IV.COMPORTAMENT SOCIAL –
AFECTIV S.I.4. Își aranjea ză singur lucrurile în mod ordonat ;
S.II.1. Știe să joace jocuri de îndemânare (decupaje) ;
S.III.1.Comunică mai ușor cu persoanele adulte străine, este mai
receptiv și răspunde mai prompt la solicitările acestora .

61
Fișă individuală pentru înscrierea rezultatelo r P.T.
VÂRSTĂ ÎN ANI
6 ani

COMPORTAMENT MOTOR I 1 0
2
II 1
2 1
III 1 1

COMPORTAMENT COGNITIV
I 1 1
2
3 0
II 1

III 1 0
2 1
3 0

IV 1
2
3 0
4
5 0
6 1
7 0

COMP ORTAMENT VERBAL I 1 0
II 1 1
III 1 1
2

COMPORTAMENT SOCIAL -AFECTIV
I 1
2
3
4 1
II 1 0
III 1 0

PUNCTAJ INDIVIDUAL OBȚINUT abs. 8
% 44,44 %

PUNCTAJ DE REFERINȚĂ abs. 18
% 100

62
Proba 2 – Fișă de evaluare a schemei corpo rale, a lateralității și a deprinderilor manuale

ITEMII DA NU
Identifică părțile/segmentele corpului da
Cunoaște părțile dreapta/stânga în raport cu propriul corp nu
Preferă în execuția acțiunilor mai ales folosirea mâinii drepte/stângi dreapta
Preferă în execuția acțiunilor mai ales piciorul drept/stâng drept
Execută cu mai multă ușurință mișcări ale ochiului drept/stâng drept
Prezența coordonări motrice fine da
Prezența coordonări oculo -manuale nu
Asamblează 4 -8-12piese de puzzle nu
Comp letează forme mari și /sau mici (din care lipsesc părți componente) nu
Completează forme mai deosebite și complicate nu
Construiește forme din piese de tip Lego nu
Ordonează piese/obiecte după mărime, formă, culoare nu
Execută corect, cu o singură mână, mișcări de înșurubare -deșurubare da
Construieșe succesiuni de piese la comanda evaluatorului nu
Poate prinde cu pensa degetelor obiecte/piese mici da
Înșiră bile de mărimi din ce în ce mai mici da
Poate așeza „în scară” 3 -5 piese din lemn nu
Reproduce forme tridimensionale nu
Atinge cu policele (degetul mare) fiecare deget (valabil pentru ambele mâini) nu
Folosește corect ustensile școlare (creion, stilou, creioane colorate, cretă) nu
Reproduce grafic forme și figuri geometrice de bază da
Reproduce grafic forme mai complexe nu
Reproduce desene mai complexe nu

63
Anexa 2 . Evaluare inițială grup de control
Anexa 2.1.

-evaluare inițială C.A.-

Proba 1 – Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar – Probele de exam inare a
dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale. (6 ani)

ARII DE COMPORTAMENT PROBĂ/ITEM

I. COMPORTAMENT MOTOR
M.I.1. Merge corect într -un cerc desenat pe podea ;
M.II.2. Desenează un romb după model ;
M.III.1. Mișcări corecte de orien tare în schema corporală proprie, cu
multă ușurință ;

II.COMPORTAMENT
COGNITIV C.I.1. Efectuează o construcție cu 10 -12 cuburi;
C.I.3. Indică și denumește 6 -7 culori sau nuanțe;
C.III.1. Denumește 3 momente principale ale zilei, relatea ză
activitațile obișnuite pentru aceste momente;
C.III.2. Cunoaște și denumește 3 -4 anotimpuri;
C.III.3. Enumeră 5 -7 zile din săptămână;
C.IV.3. Denumește din memorie noțiuni din sfera a 4 -5 noțiuni
integratoare (îmbrăcăminte, mob ilă, vehicule, jucării);
C.IV.5. Definește 4 obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal)
C.IV.6. Stabilește asemanari între 3 noțiuni date:
– câine – pisică
– măr – pară
– gheată – cizmă;
C.IV.7. Numară peste 10 culori ;

III.COMPORTAMENT VERBAL
V.I.1.Foloseește corect 3 adverbe de timp (azi, mâine, ieri);
V.III.1. Relatează pe larg despre 3 imagini date ;
V.III.2. Recunoaște corect 2 -3 litere ;

IV.COMPORTAMENT SOCIAL –
AFECTIV S.I.4. Își aranjează singur lucrurile în mo d ordonat ;
S.II.1. Știe să joace jocuri de îndemânare (decupaje) ;
S.III.1.Comunică mai ușor cu persoanele adulte străine, este mai
receptiv și răspunde mai prompt la solicitările acestora .

64
Fișă individuală pentru î nscrierea rezultatelor C.A.
VÂRSTĂ ÎN ANI
6 ani

COMPORTAMENT MOTOR I 1 0
2
II 1
2 0
III 1 0

COMPORTAMENT COGNITIV
I 1 1
2
3 0
II 1

III 1 0
2 0
3 1

IV 1
2
3 0
4
5 0
6 0
7 0

COMPORTAMENT VERBAL I 1 0
II 1
III 1 0
2 1

COMPORTAMENT SOCIAL -AFECTIV
I 1
2
3
4 1
II 1 0
III 1 1

PUNCTAJ INDIVIDUAL OBȚINUT abs. 5
% 27,77%

PUNCTAJ DE REFERINȚĂ abs. 18
% 100

65
Proba 2 – Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale

ITEMII DA NU
Identifică părțile/segmentele corpului nu
Cunoaște părțile dreapta/stânga în raport cu propriul corp nu
Preferă în execuția acțiunilor mai ales folosirea mâinii drepte/stângi dreapta
Preferă în execuția acțiuni lor mai ales piciorul drept/stâng drept
Execută cu mai multă ușurință mișcări ale ochiului drept/stâng drept
Prezența coordonări motrice fine nu
Prezența coordonări oculo -manuale nu
Asamblează 4 -8-12 piese de puzzle nu
Completează forme mari și / sau mici (din care lipsesc părți componente) nu
Completează forme mai deosebite și complicate nu
Construiește forme din piese de tip Lego nu
Ordonează piese/obiecte după mărime, formă, culoare da
Execută corect, cu o singură mână, mișcări de înșuru bare-deșurubare da
Construieșe succesiuni de piese la comanda evaluatorului nu
Poate prinde cu pensa degetelor obiecte/piese mici nu
Înșiră bile de mărimi din ce în ce mai mici da
Poate așeza „în scară” 3 -5 piese din lemn da
Reproduce forme tridi mensionale nu
Atinge cu policele (degetul mare) fiecare deget (valabil pentru ambele mâini) nu
Folosește corect ustensile școlare (creion, stilou, creioane colorate, cretă) nu
Reproduce grafic forme și figuri geometrice de bază nu
Reproduce grafic forme mai complexe nu
Reproduce desene mai complexe nu

66
Anexa 2.2.

-evaluare inițială V.L.-

Proba 1 – Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar – Probele de examinare a
dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale. ( 6 ani)

ARII DE COMPORTAMENT PROBĂ/ITEM

I. COMPORTAMENT MOTOR
M.I.1. Merge corect într -un cerc desenat pe podea ;
M.II.2. Desenează un romb după model ;
M.III.1. Mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie, cu
multă ușurință ;

II.COMPORTAMENT
COGNITIV C.I.1. Efectuează o construcție cu 10 -12 cuburi;
C.I.3. Indică și denumește 6 -7 culori sau nuanțe;
C.III.1. Denumește 3 momente principale ale zilei, relatează
activitațile obișnuite pentru aceste momente;
C.III .2. Cunoaște și denumește 3 -4 anotimpuri;
C.III.3. Enumeră 5 -7 zile din săptămână;
C.IV.3. Denumește din memorie noțiuni din sfera a 4 -5 noțiuni
integratoare (îmbrăcăminte, mobilă, vehicule, jucării);
C.IV.5. Definește 4 obiecte sau ființe (m inge, pisică, haină, cal)
C.IV.6. Stabilește asemanari între 3 noțiuni date:
– câine – pisică
– măr – pară
– gheată – cizmă ;
C.IV.7. Numară peste 10 culori ;

III.COMPORTAMENT VERBAL
V.I.1.Foloseește corect 3 adverbe de ti mp (azi, mâine, ieri);
V.III.1. Relatează pe larg despre 3 imagini date ;
V.III.2. Recunoaște corect 2 -3 litere ;

IV.COMPORTAMENT SOCIAL –
AFECTIV S.I.4. Își aranjează singur lucrurile în mod ordonat ;
S.II.1. Știe să joace jocuri de îndemânare (decupaje) ;
S.III.1.Comunică mai ușor cu persoanele adulte străine, este mai
receptiv și răspunde mai prompt la solicitările acestora .

67
Fișă individuală pentru înscrierea rezultatelor la V.L.
VÂRSTĂ ÎN ANI
6 ani

COMPORTAMENT MOTOR I 1 1
2
II 1
2 0
III 1 0

COMPORTAMENT COGNITIV
I 1 1
2
3 1
II 1

III 1 1
2 0
3 1

IV 1
2
3 0
4
5 0
6 0
7 0

COMPORTAMENT VERBAL I 1 0
II 1
III 1 0
2 1

COMPORTAMENT SOCIAL -AFECTIV
I 1
2
3
4 1
II 1 0
III 1 1

PUNCTAJ INDIVIDUAL OBȚINUT abs. 8
% 44,44 %

PUNCTAJ DE REFERINȚĂ abs. 18
% 100

68
Proba 2 – Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale

ITEMII DA NU
Identifică părțile/segmen tele corpului nu
Cunoaște părțile dreapta/stânga în raport cu propriul corp nu
Preferă în execuția acțiunilor mai ales folosirea mâinii drepte/stângi drepte
Preferă în execuția acțiunilor mai ales piciorul drept/stâng drept
Execută cu mai multă ușu rință mișcări ale ochiului drept/stâng drept
Prezența coordonări motrice fine nu
Prezența coordonări oculo -manuale nu
Asamblează 4 -8-12 piese de puzzle da
Completează forme mari și /sau mici (din care lipsesc părți componente) nu
Completează form e mai deosebite și complicate nu
Construiește forme din piese de tip Lego nu
Ordonează piese/obiecte după mărime, formă, culoare nu
Execută corect, cu o singură mână, mișcări de înșurubare -deșurubare da
Construieșe succesiuni de piese la comanda ev aluatorului nu
Poate prinde cu pensa degetelor obiecte/piese mici nu
Înșiră bile de mărimi din ce în ce mai mici da
Poate așeza „în scară” 3 -5 piese din lemn nu
Reproduce forme tridimensionale nu
Atinge cu policele (degetul mare) fiecare deget (v alabil pentru ambele mâini) nu
Folosește corect ustensile școlare (creion, stilou, creioane colorate, cretă) nu
Reproduce grafic forme și figuri geometrice de bază da
Reproduce grafic forme mai complexe nu
Reproduce desene mai complexe nu

69
Anexa 2.3.
-evaluare inițială A.V. –

Proba 1 – Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar – Probele de examinare a
dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale. (6 ani)

ARII DE COMPORTAMENT PROBĂ/ITEM

I. COMPORTAMENT MOTOR
M.I.1. Merge corect într -un cerc desenat pe podea ;
M.II.2. Desenează un romb după model ;
M.III.1. Mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie, cu
multă ușurință ;

II.COMPORTAMENT
COGNITIV C.I.1. Efectuează o construcție cu 10-12 cuburi;
C.I.3. Indică și denumește 6 -7 culori sau nuanțe;
C.III.1. Denumește 3 momente principale ale zilei, relatează
activitațile obișnuite pentru aceste momente;
C.III.2. Cunoaște și denumește 3 -4 anotimpuri;
C.III.3. Enumeră 5 -7 zile din săptămână;
C.IV.3. Denumește din memorie noțiuni din sfera a 4 -5 noțiuni
integratoare (îmbrăcăminte, mobilă, vehicule, jucării);
C.IV.5. Definește 4 obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal)
C.IV.6. Stabilește asemanari între 3 noți uni date:
– câine – pisică
– măr – pară
– gheată – cizmă ;
C.IV.7. Numară peste 10 culori;

III.COMPORTAMENT VERBAL
V.I.1.Foloseește corect 3 adverbe de timp (azi, mâine, ieri);
V.III.1. Relatează pe larg despre 3 imagini date;
V.III.2. Recunoaște corect 2 -3 litere ;

IV.COMPORTAMENT SOCIAL –
AFECTIV S.I.4. Își aranjează singur lucrurile în mod ordonat ;
S.II.1. Știe să joace jocuri de îndemânare (decupaje) ;
S.III.1.Comunică mai ușor cu persoanele adulte străine, este mai
receptiv și răspunde mai prompt la solicitările acestora .

70
Fișă individuală pentru înscrierea rezultatelor A.V.
VÂRSTĂ ÎN ANI
6 ani

COMPORTAMENT MOTOR I 1 1
2
II 1
2 0
III 1 1

COMPORTAMENT COGNITIV
I 1 1
2
3 0
II 1

III 1 0
2 0
3 0

IV 1
2
3 1
4
5 0
6 0
7 1

COMPORTAMENT VERBAL I 1 0
II 1 1
III 1
2 0

COMPORTAMENT SOCIAL -AFECTIV
I 1
2
3
4 1
II 1 0
III 1 1

PUNCTAJ INDIVIDUAL OBȚINUT abs. 8
% 44,44%

PUNCTAJ DE REFERINȚĂ abs. 18
% 100

71
Proba 2 – Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale

ITEMII DA NU
Identifică părțile/segmentele corpului nu
Cunoaște părțile dreapta/stânga în raport cu propr iul corp nu
Preferă în execuția acțiunilor mai ales folosirea mâinii drepte/stângi drepte
Preferă în execuția acțiunilor mai ales piciorul drept/stâng drept
Execută cu mai multă ușurință mișcări ale ochiului drept/stâng drept
Prezența coordonări mo trice fine nu
Prezența coordonări oculo -manuale da
Asamblează 4 -8-12piese de puzzle da
Completează forme mari și /sau mici (din care lipsesc părți componente) nu
Completează forme mai deosebite și complicate nu
Construiește forme din piese de tip Lego nu
Ordonează piese/obiecte după mărime, formă, culoare nu
Execută corect, cu o singură mână, mișcări de înșurubare -deșurubare da
Construieșe succesiuni de piese la comanda evaluatorului nu
Poate prinde cu pensa degetelor obiecte/piese mici nu
Înșiră bile de mărimi din ce în ce mai mici da
Poate așeza „în scară” 3 -5 piese din lemn nu
Reproduce forme tridimensionale da
Atinge cu policele (degetul mare) fiecare deget (valabil pentru ambele mâini) nu
Folosește corect ustensile școlare (c reion, stilou, creioane colorate, cretă) nu
Reproduce grafic forme și figuri geometrice de bază nu
Reproduce grafic forme mai complexe nu
Reproduce desene mai complexe nu

72
Anexa 2.4.
-evaluare inițială M.C.-

Proba 1 – Aprecierea de zvoltării psihice a copilului preșcolar – Probele de examinare a
dezvoltătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale. (6 ani)

ARII DE COMPORTAMENT PROBĂ/ITEM

I. COMPORTAMENT MOTOR
M.I.1. Merge corect într -un cerc desenat pe podea ;
M.II.2. Desenează un romb după model ;
M.III.1. Mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie, cu
multă ușurință ;

II.COMPORTAMENT
COGNITIV C.I.1. Efectuează o construcție cu 10 -12 cuburi;
C.I.3. Indică și denumește 6 -7 culori sau nuanțe;
C.III.1. Denumește 3 momente principale ale zilei, relatează
activitațile obișnuite pentru aceste momente;
C.III.2. Cunoaște și denumește 3 -4 anotimpuri;
C.III.3. Enumeră 5 -7 zile din săptămână;
C.IV.3. Denumește din memorie noțiuni din sfera a 4 -5 noțiuni
integratoare (îmbrăcăminte, mobilă, vehicule, jucării);
C.IV.5. Definește 4 obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal)
C.IV.6. Stabilește asemanari între 3 noțiuni date:
– câine – pisică
– măr – pară
– gheată – cizmă ;
C.IV.7. Numară peste 10 culori ;

III.COMPORTAMENT VERBAL
V.I.1.Foloseește corect 3 adverbe de timp (azi, mâine, ieri);
V.III.1. Relatează pe larg despre 3 imagini date ;
V.III.2. Recunoaște corect 2 -3 litere ;

IV.COMPORTAMENT SOCI AL-
AFECTIV S.I.4. Își aranjează singur lucrurile în mod ordonat ;
S.II.1. Știe să joace jocuri de îndemânare (decupaje) ;
S.III.1.Comunică mai ușor cu persoanele adulte străine, este mai
receptiv și răspunde mai prompt la solicitările acestora .

73
Fișă individuală pentru înscrierea rezultatelor M.C.
VÂRSTĂ ÎN ANI
6 ani

COMPORTAMENT MOTOR I 1 0
2
II 1
2 0
III 1 1

COMPORTAMENT COGNITIV
I 1 1
2
3 0
II 1

III 1 0
2 1
3 0

IV 1
2
3 0
4
5 0
6 0
7 0

COMPORTAMENT VERBAL I 1 0
II 1
III 1 0
2 1

COMPORTAMENT SOCIAL -AFECTIV
I 1
2
3
4 1
II 1 0
III 1 1

PUNCTAJ INDIVIDUAL OBȚINUT abs. 6
% 33,33%

PUNCTAJ DE REFERINȚĂ abs. 18
% 100

74
Proba 2 – Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manual e

ITEMII DA NU
Identifică părțile/segmentele corpului nu
Cunoaște părțile dreapta/stânga în raport cu propriul corp nu
Preferă în execuția acțiunilor mai ales folosirea mâi nii drepte/stângi drepte
Preferă în execuția acțiunilor mai ales piciorul drept/stâng drept
Execută cu mai multă ușurință mișcări ale ochiului drept/stâng stâng
Prezența coordonări motrice fine nu
Prezența coordonări oculo -manuale da
Asamblează 4 -8-12piese de puzzle da
Completează forme mari și /sau mici (din care lipsesc părți componente) nu
Completează forme mai deosebite și complicate nu
Construiește forme din piese de tip Lego nu
Ordonează piese/obiecte după mărime, formă, culoare da
Execută corect, cu o singură mână, mișcări de înșurubare -deșurubare nu
Construieșe succesiuni de piese la comanda evaluatorului nu
Poate prinde cu pensa degetelor obiecte/piese mici da
Înșiră bile de mărimi din ce în ce mai mici da
Poate așeza „în scară” 3 -5 piese din lemn nu
Reproduce forme tridimensionale nu
Atinge cu policele (degetul mare) fiecare deget (valabil pentru ambele mâini) nu
Folosește corect ustensile școlare (creion, stilou, creioane colorate, cretă) nu
Reproduce grafic form e și figuri geometrice de bază nu
Reproduce grafic forme mai complexe nu
Reproduce desene mai complexe nu

.

75
Anexa 2.5.
-evaluare inițială G.M. –

Proba 1 – Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preșcolar – Probele de examinare a
dezvol tătii neuropsihice pe grupe de vârstă semestriale. (6 ani)

ARII DE COMPORTAMENT PROBĂ/ITEM

I. COMPORTAMENT MOTOR
M.I.1. Merge corect într -un cerc desenat pe podea ;
M.II.2. Desenează un romb după model ;
M.III.1. Mișcări corecte de orientare în schema co rporală proprie, cu
multă ușurință ;

II.COMPORTAMENT
COGNITIV C.I.1. Efectuează o construcție cu 10 -12 cuburi;
C.I.3. Indică și denumește 6 -7 culori sau nuanțe;
C.III.1. Denumește 3 momente principale ale zilei, relatează
activitațile obișnuite pentru aceste momente;
C.III.2. Cunoaște și denumește 3 -4 anotimpuri;
C.III.3. Enumeră 5 -7 zile din săptămână;
C.IV.3. Denumește din memorie noțiuni din sfera a 4 -5 noțiuni
integratoare (îmbrăcăminte, mobilă, vehicule, ju cării);
C.IV.5. Definește 4 obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal)
C.IV.6. Stabilește asemanari între 3 noțiuni date:
– câine – pisică
– măr – pară
– gheată – cizmă ;
C.IV.7. Numară peste 10 culori ;

III.COMPORTAME NT VERBAL
V.I.1.Foloseește corect 3 adverbe de timp (azi, mâine, ieri);
V.III.1. Relatează pe larg despre 3 imagini date ;
V.III.2. Recunoaște corect 2 -3 litere ;

IV.COMPORTAMENT SOCIAL –
AFECTIV S.I.4. Își aranjează singur lucrurile în mod ordonat ;
S.II.1. Știe să joace jocuri de îndemânare (decupaje) ;
S.III.1.Comunică mai ușor cu pers oanele adulte străine, este mai;
receptiv și răspunde mai prompt la solicitările acestora ;

76
Fișă individuală pentru înscrierea rezultatelor S.M.

VÂRSTĂ Î N ANI
6 ani

COMPORTAMENT MOTOR I 1 1
2
II 1
2 0
III 1 1

COMPORTAMENT COGNITIV
I 1 1
2
3 1
II 1

III 1 0
2 1
3 0

IV 1
2
3 0
4
5 0
6 0
7 0

COMPORTAMENT VERBAL I 1 0
II 1
III 1 0
2 1

COMPORTAMENT SOCIAL -AFECTIV
I 1
2
3
4 1
II 1 0
III 1 1

PUNCTAJ INDIVIDUAL OBȚINUT abs. 8
% 44,4%

PUNCTAJ DE REFERINȚĂ abs. 18
% 100

77
Proba 2 – Fișă de evaluare a schemei corporale, a lateralității și a deprinderilor manuale

ITEMII DA NU
Identifică părțile/segmentele corpului nu
Cunoaște părțile dreapta/stânga în raport cu propriul corp nu
Preferă în execuția acțiunilor mai ales folosirea mâinii drepte/stângi dreapte
Preferă în execuția acțiunilor mai ales pici orul drept/stâng drept
Execută cu mai multă ușurință mișcări ale ochiului drept/stâng drept
Prezența coordonări motrice fine nu
Prezența coordonări oculo -manuale nu
Asamblează 4 -8-12 piese de puzzle da
Completează forme mari și /sau mici (din car e lipsesc părți componente) da
Completează forme mai deosebite și complicate nu
Construiește forme din piese de tip Lego nu
Ordonează piese/obiecte după mărime, formă, culoare nu
Execută corect, cu o singură mână, mișcări de înșurubare -deșurubare da
Construieșe succesiuni de piese la comanda evaluatorului nu
Poate prinde cu pensa degetelor obiecte/piese mici nu
Înșiră bile de mărimi din ce în ce mai mici da
Poate așeza „în scară” 3 -5 piese din lemn nu
Reproduce forme tridimensionale nu
Atinge cu policele (degetul mare) fiecare deget (valabil pentru ambele mâini) da
Folosește corect ustensile școlare (creion, stilou, creioane colorate, cretă) nu
Reproduce grafic forme și figuri geometrice de bază da
Reproduce grafic forme mai complex e nu
Reproduce desene mai complexe nu

78
Anexa 3. Jocuri didactice
Anexa 3.1.

I. „Căsuța colorată a piticilor.”

Obiectivul general: recunoașterea, diferențierea și denumirea culorilor.
Obiective:
O1 – să recunoască culorile piticilor;
O2 – să denumească culorile obiectelor;
O3 – să aleagă corect culorile care se potrivesc piticilor.
Regulile jocului: elevul întrebat de cadrul didactic va trebui să răspundă repede și corect care
este culoarea piticului pe care îl are; la semnalul profesoarei „ Care este culoarea piticului
tău?”. Fiecare elev trebuie să aleagă piticul pe care îl vor și să îi construiască casa din sat în
funcție de culorea hainelor pe care le poartă.
Elemente de joc: întrecerea, notarea răspunsurilor, aplauze.
Strategii didactice : explicația, joc didactic, demonstrația, exercițiul.
Resurse materiale: pitici, părți ale căsuțelor de diferite culori decupate, lipici, bețișoare,
imagini cu diferite obiecte/fructe/legume lipite pe bețisoare, machetă.
Desfășurarea jocului:
Elevii vor fi așezați în bănci dispuse în careu deschis cu o masă liberă în fața clasei
unde v -a fi așezată macheta. În prima parte a jocului cadrul didactic anunță copiii că piticii pe
care i -au primit își doresc să îți construiască un săt iar fiecare pitic vrea o c ăsuță și obiecte
asortate culorii hainelor cu care este îmbrăcat. Acesta le solocită elevilor să își aleagă câte un
pitic iar apoi la semnalul profesorului „-Care este culoarea piticului tău?”, să denumească
culoarea. Apoi fiecare elev trebuie să aleagă di n obiectele aflate pe masă pe cele care se
potrivesc piticului său și să îi construiască casa după care să o așeze pe macheta „Satul
piticilor colorați.” La final fiecare copil va fi aplaudat și evaluat de către colegi.
Complicarea jocului:
Piticii pleacă la plimabre în pădure, când se întorc, fiecare pitic trebuie să își
regăsească casa și să justifice de ce aceea este casa lui. Exemplu: aceasta este căsuța mea,
pentru că ea are culoarea roșie, la fel ca bluza mea, iar fructul preferat al meu este mărul
deoarece este roșu, iar leguma preferată este ardeiul este tot roșu .

79

80

ROȘU
GALBEN

VERDE

PORTOCALIU

81
Anexa 3.2.

II. „Șoricelul năzdrăvan.”

Obiectivul general: înțeleag erea și denumirea relațiilor spațiale și plasarea obiecte lor într-un
spațiu dat.
Obiective:
O1 – să identifice pozițiile spațiale propuse ;
O2 – să plaseze obiecte într -un spațiu dat în funcție de instrucțiunile primite ;
O3 – să verbalizeze acțiunile efe ctuate folosind adverbele de loc (în spate -în față, sus -jos, la
stânga -la dreapta, pe, sub, lângă, deasupra, înainte, înapoi, aproape -departe).
Regulile jocului: la o bătaie din palme copiii închid ochii, un copil numit de către cadrul
didactic ascunde juc ăria în locul indicat, la două bătăi din palme, deschid ochii iar unul dintre
copii precizează poziția jucăriei utilizând adverbele de loc . Copiii aplaudă răspunsurile
corecte ale colegilor.
Elemente de joc: închiderea și deschiderea ochilor, aplauze .
Strategii didactice : conversația , explicația, joc didactic, demonstrația, exercițiul.
Resurse materiale: șoricel de pluș, avioa n de jucărie , săculeț, jetoane, buline colorate.
Desfășurarea jocului:
Elevii vor fi așezați în bănci dispuse în careu deschis . Profesorul le spune copiilor că
Șoricelul năzdrăvan se simte puțin pierdut și nu cunoaște nici măcar pozițiile spațiale ale
obiectelor așa că își dorește să fie ajutat de către elevi să le învețe și pentru asta trebuie să
participe la un joculeț. În prima eta pă a jocului cadrul didactic bate din palme o dată, iar copii
închid ochii, în acest timp, acesta pozițioanează avionul de jucărie într -un anumit loc. La
două bătăi din palme deschid ochii și pe rând precizeaz ă locul în care se află avionul utilizând
adver bele de loc. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate de către colegi.
Complicarea jocului:
În această etapă elevii vor fi cei care poziționează avionul în funcție de imaginea
indicată pe jeton de către Șoricel. Ca și în prima etapă, cadrul didactic bate di n palme o dată
și copii închid ochii, după care numește un elev și îi solicită acestuia să extragă un jeton din
săculeț și să poziționeze avionul în locul indicat în imagine, (dacă rezolvă sarcina corect
acesta primește la panou în dreptul numelui său o bu lină colorată) după care elevul bate din
palme de două ori iar celilați colegi deschid ochii și numesc utilizând adverbele de loc poziția
în care se află avionul. Prin rotație, f iecare elev poziționează avionul de câte trei ori.

82

83
Anexa 3.3.

III. „Din bucățe le!”

Obiectivul general : Identificarea, numirea părților componente ale corpului uman și
asamblarea acestora .
Obiective:
O1 – să identifice părțile componente ale corpului uman;
O2 – să asambleze corect imaginea corpului uman;
O3 – să numească părțile c omponente ale corpului uman;
O4 – să arate părțile componente ale propriului corp.
Regulile jocului : la semnalul profesoarei elevii asamblează din bucățelele oferite corpul
uman. În cea de a doua etapă elevul în dreptul căruia se oprește cutiuța la semnalu l cadrului
didactic „stop!” trebuie s ă arate corect partea corpului solicitată. Răspunsurile corecte
primesc câte un stiker cu imaginea corpului uman.
Elemente de joc: întrecerea, aplauze
Strategii didactice : conversația , explicația, joc didactic, demonstr ația, exercițiul.
Resurse materiale: un plic cu toate elementele necesare pentru fiecare elev, desenul corpului
uman pe care t rebuie să -l reconstituie elevii , stiker cu imaginea corpului uman .
Desfășurarea jocului:
Cadrul didactic va împărț i tuturor elevilor câte un plic care conține bucăț ele tăiate ale
unui desen ce reprezintă corpul uman. Propunătorul va arăta elevilor desenul corpul ui uman
pe care trebuie să -l obțină ei asamblând bucăț elele tăiate din plic. Se va stabili timpul de
lucru. Numele elevilo r va fi scris pe tablă și în funcț ie de rapiditatea și corectitudinea
executării sarcinii vor fi câștigătorii concursului. Locul I va fi elevul care în cel mai scurt
timp a reconstituit corect imaginea desenată a corpului uman. Pe rând, fiecare elev trebui e să
își prezinte rezultatul obținut iar colegi apreciază dacă este corect realizat. La final toți elevii
primesc câte un stiker.
Complicarea jocului:
Jocul se va desfășura fără suport vizual. Cadrul didactic dă unuia dintre elevi o
cutiuță, iar acesta tr ebuie să o dea mai departe celorlați colegi, când propunătorul spune
„stop!” elevul la care este cutiuța trebuie să arate o parte a corpului indicată de către profesor
(„-Aată mâna!”, „ -Arată capul!”, „ -Arată ochii!” să așeze mâna dreaptă pe ochiul drept, pe
ochiul stâng, pe genunchi, să așeze mâna stângă pe cotul drept, pe piciorul drep t,etc.) . După

84
ce elevul desemnat arată corect partea corpului indicată este aplaudat, iar cutiuța poate pleca
spre ceilați colegi. Elevii care arată corect părțile corpului primesc câte un stiker.

85
Anexa 3.4.

IV. „Găsește -mi frățiorii!”

Obiectivul general: denumirea și identificarea figurilor geometrice după criteriul formă și
mărime.
Obiective:
O1 – să numească figurile geomerice indicate de cadrul didactic;
O2 – să aleagă figurile geometrice cu aceeași formă;
O3 – să grupeze piesele din trusele „Logi I”și „Logi II” după criteriile formă și mărime
Regulile jocului: Cadrul didactic va lua o figură geometrică din trusa „Logi I”, la îndemnul
acestuia „Găsește frățiorii!” ele vii trebuie să o denu mească, să-i găsească „frățiorii” și să
aleagă din trusa lor figurile geometrice care au aceeași formă ca a lui.
Elemente de joc: întrecerea, aplauze
Strategii didactice: conversația, explicația, joc didactic, demonstrația, exercițiul.
Resurse materiale: trusa „Logi I”, trusa „Logi II” , diplome
Desfășurarea jocului:
La început elevii vor denumi figurile geometrice prezentate de propunător, apoi vor
arăta figurile geometrice cerute. Cadrul didactic va lua o figură geometrică din trusa „Logi I”,
va cere elevilor să o denumească și să -i găsească „frățiorii”, să aleagă din trusa lor figurile
geometrice care au aceeași formă ca a lui. Dacă figura geometrică prezentată va fi un pătrat,
atunci elevii vor alege toate pătratele din trusa lor, i ndiferent de culoare și mărime. După
fiecare grupare piesele vor fi puse înapoi în trusă. Jocul se poate juca și sub formă de
competiție, câștigător este jucătorul care în cel mai scurt timp găsește toți „frățiorii”. La final
elevii primesc diplome și apla uze.
Complicarea jocului:
În această variantă, folosind același îndemn „Găsește frățiorii!” cadrul didactic
solicită elevilor să aleagă din trusa „Logi I” și trusa „Logi II” figurile geometice care au
aceeași formă cu cea a propunătorului însă să le ordon eze în funcție de mărimea acestora,
pornind de la mărimea cea mai mare ultima figură fiind cea de mărime mică.

86

87
Anexa 3.5.

V. „Când se întâmplă?”

Obiectivul general: sistematizarea cunoștințelor despre caracteristicile specifice celor patru
anotimpuri.
Obiective :
O1 – să descrie ilustrațiile care reprezintă caracteristicile celor patru anotimpuri;
O2 – să stabilească legătura dintre conținutul ilustrației și anotimp;
O3 – să recunască anotimpurilepe baza ghicitorilor și ilustrațiilor.
Regulile jocului: Cadrul didactic solicită un ui elev să ridice de pe ca tedră o imagine și să o
descrie, educatorul va adresa celorlalți elevi întrebarea „Când se întâmplă ?”. Elevul care
răspunde corect, ia jetonul și -l plasază pe „calendarul anotimpurilor ” în dreptul anotimpului
potrivit .
Elemente de joc: întrecere, aplauze.
Strategii didactice: conversația, explicația, joc didactic, demonstrația, exercițiul.
Resurse materiale: planșă – „calendarul anotimpurilor”, jetoane caracteristice celor patru
anotimp uri, ilustrații reprezentând fenomene specifice celor patru anotimpuri,
Desfășurarea jocului:
Jetoanele vor fi așezate cu fața în sus pe catedră iar planșa reprezentând anotimpurile
anului va fi fixată la tablă. Cadrul didactic solicită un ui elev să ridic e de pe catedră o imagine
și să o descrie. La descrierea imaginii, se va insista asupra prezentării elementelor principale,
a acțiunilor, fără detalii și fără menționarea anotimpului. Apoi, propunătorul va adresa
celorla lți elevi întrebarea „Când se întâmp lă?”. Elevul care răspunde corect, ia jetonul și -l
plasază pe „calendarul anotim purilor” în dreptul anotimpului potrivit .
Complicarea jocului :
Se împart la toți elevii ilustrații cu aspecte specifice anotimpurilor. Cadrul didactic
indică un anotimp prin g hicitoare (sau ilustrație, cântec, poezie), iar elevii cu imagini
corespunzătoare acestuia se ridică în picioare și răspund valorificând elementele din ilustrația
primită.

88

89
Jetoane specific e anotimpurilor

90
CALENDARUL ANOTIMPURILOR
PRIM ĂVARA VARA
TOAMNA IARNA

Ghicitori

Zăpada s -a topit,
Ghiocelul a răsărit,
Pomul a înmugurit.
Ce anotimp a sosit? (Primăvara)

Este cald și veselie,
A-nceput vacanța mare,
E plăcut să stai la soare,
Dar, ce anotimp e oare? (Vara)

Anotimpul frunzelo r uscate,
Lăzilor cu roade încărcate.
Anotimpu -n care noaptea crește
Și în care vremea se răcește. (Toamna)

Totu -i înghețat în drum,
Florile -s pe geam acum,
În sobă focul trosnește,
Spune, ce anotimp este? (Iarna)