Stima de sine constituie o valoare uman ă fragil ă și schimb ătoare. Ea cre ște de fiecare dat ă când [632221]
Stima de sine constituie o valoare uman ă fragil ă și schimb ătoare. Ea cre ște de fiecare dat ă când
ne str ăduim s ă ne respect ăm standardele și scade atunci c ând nu reu șim să atingem respectivele
standarde.
Sentimentul de încredere anticipeaz ă apari ția stimei de sine. Individul trebuie ca mai întâi să
simtă și să trăiască realmente pentru ca s ă capete disponibilitatea de a înțelege c ă are motive de
a-și hrăni stima de sine. Cunoa șterea de sine, sentimentul de apartenen ță și sentimentul de
competen ță pot fi stimulate în fiecare stadiu de dezvoltare, în fiecare perioad ă a vie ții, prin
atitudini educative adecvate și prin mijloace concrete. A șadar, trebuie acordat ă o importan ță cu
totul special ă securit ății și încrederii. Totu și, este dificil să izolezi stima de sine ca aspect esen țial
și pur al individului. Adesea, stima de sine este perceput ă ca o dezvoltare psihodinamic ă; alteori
este perceput ă ca fiind un comportament; nu în ultimul rând, ea poate fi privit ă și ca o stare
psihologic ă. Tocm ai din cauza acestor dimensiuni variate stima de sine este dificil de definit.
Iată, de exmplu, conform dr. Nathaniel Branden, psiholog umanist ( „The Benefits and Hazard of
the Philosophy of Ayn Rand: A Personal Statement”), stima de sine este „capacitatea de a
înfrunta dificult ățile fundamentale ale vie ții, fără a pierde speran ța”. Pe de alt ă parte, apar și
confuzii în perceperea stimei de sine. Se vorbe ște din ce în ce mai des despre „motiva ție”, iar
tendin ța este generat ă de audien ța pe care au c ăpătat-o în ultima perioad ă, mai peste tot în lume,
practicile de inspira ție nord -american ă de „self-help”. Din aceast ă perspectiv ă, „self-esteem”
(așadar, stima de sine) se dezvolt ă ca o activitate terapeutic ă ce încurajeaz ă creșterea stimei
personale. Americanii spun, de exemplu, c ă „o stim ă de sine crescut ă este foarte important ă în
obținerea unor rezultate școlare excelente”. A șadar, potrivit lor, pentru început, ar fi necesar ă o –
ca să spunem a șa – încredere nefundamentat ă pe experien ță care ar conduce la exp erien ță și,
finalmente, la o încredere consolidat ă. În SUA au existat școli (în literatura de specialitate se
citeaz ă cazul uneia din Colorado) în care, pe lâng ă disciplinele obi șnuite de studiu, în prima clas ă
de școală, s-au „predat” și pân ă la 3 ore pe săptămână de „self-esteem”. Asta pân ă ce s-a
constatat c ă doar cel mult 12% dintre elevii respectivi au reu șit să învețe să citeasc ă! Ca urmare,
programul de „self-esteem” a fost stopat.
Este clar îns ă că o stim ă de sine crescut ă favorizeaz ă dezvoltarea p otențialului uman. Fiecare
dintre noi – și este normal s ă se întâmple astfel – se str ăduiește să-și materializeze aspira țiile, s ă
se dezvolte, s ă progreseze. Când stima de sine este ridicat ă, individul nu înceteaz ă să cread ă că
merit ă să reușească și nu pr ecupe țește niciun efort înspre atingerea scopului s ău. Este vorba, în
fond, despre o atitudine care atrage succesul, care confirm ă încrederea. Când stima de sine este
scăzută, persoana risc ă să-și abandoneze proiectele din cauza lipsei de tenacitate, fiind că ea nu
posed ă suficient ă forță pentru a atinge reu șita. Iar lipsa de perseveren ță este adesea responsabil ă
de eșecuri și duce la lips ă de încredere. O astfel de persoan ă se mul țumește cu pu țin, nu se
străduiește, nu -și face planuri: tr ăiește „de azi, pe mâine”, cum s -ar spune.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Stima de sine constituie o valoare uman ă fragil ă și schimb ătoare. Ea cre ște de fiecare dat ă când [632221] (ID: 632221)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.