Stiluri de viață și calitatea vieții la persoanele de [621443]

1
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI. CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SECȚIA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Student: [anonimizat]: Conf. Dr. Cristina Baciu

Cluj-Napoca
2018

2
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI. CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SECȚIA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Stiluri de viață și calitatea vieții la persoanele de
vârsta a III -a

Student: [anonimizat]:Conf. Dr. Cristina Baciu
Cluj-Napoca
2018

3
Cuprins
Introducere
1. Procesul de îmbătrânire
1.1.Teorii sociologice privind îmbătrânirea
1.2.Vârstă a treia
1.2.1. Îmbătrânirea biologică
1.2.2. Îmbătrânirea psihologi ca
1.3.Pensionarea vârstnicului
1.3.1. Structura pensionarii
1.4.Vârstnicul și familia
1.5.Depresia la peroanele vârstnice
2. Situația vârstnicului din România
2.1.Calitatea vieții si stilul de viata
2.2.Situația demografică
2.3.Populația vârstnică din România
2.4.Situația socio -economică a persoanelor vârstnice
2.4.1. Venit și cheltuieli
2.4.2. Condiții habituale
2.4.3. Starea de sănătate

4
2.4.4. Nivelul de tr ai
2.4.5. Structura familiei
2.4.6. Reteaua socială a vârstnicului
3. Asistenț a socială a vârstnicului
3.1.Asistenț a socială
3.2.Asistenț a socială și vârstnicul
3.3.Îngrijirea și asistarea gerontologica si geriatrica
3.4.Servicii pentru îngrijirea vârstnicului
3.4.1. Centre de zi
4. Metodologia cercetării
5. Prezentarea și interpretarea datelor
6. Metodologia intervenției
7. Intervenția
Concluzii
Bibliografie
Anexe

5
Introducere

În lucrarea de față am ales ca tema „ Stiluri de viata si Calitatea viețîi la persoanele de vârstă a 3 –
a”. Tema aleasă o să fie o comparație între 2 categori de vârstnici: prima categirie sunt vârstnici
din cadrul centrului de zi „ Fundația de îngrijire a varstnicului” și ceea de a 2 -a categorie sunt
vârstnici care nu participa activ la activități din cadrul unui centru de zi și de a vedea care stil de
viata este mai bun.
Caliatatea vieții și cercetările acesteia se desfășoara în societate, de decenii. Pe plan profesional de
sociolog, economie și alte profesii. ( Institutul Național de Cercetări Economice, Institutul de
Cercetare a Calității vieții, 1991, p. 27)
În România asistență socială a varstnicului este o profesie în dezvoltare. Această categorie de
populație ocupă al 2 -lea loc de baneficiarii în profesia de asistență socială.
Populația vârstnică de peste 65 ani reprezintă 10% din populația țării, prezentând un grup
defavorizat din mai multe dimensiuni de economie, social, astfel pot ajunge la excluziune socială.
( Institutul Național de Cercetări Economic e, Institutul de Cercetare a Calitățîi vieții, 1991, p. 82)
Am ales această tema referitore la calitatea vieții la persoanele vârstnice și am împărțit -o în 2
categori de persoane datorită interesului pentru a vedea dacă stilul de viață și daca factori din jurul
unui vârstnic reflectă asupa stare i lui de spirit. Acest interes de a analiză și a observă stilul de viață
la vârstnici a apărut în timpul practici de semestu, interacționând cu beneficiarii de la „Fundația
de îngrijire a varstnicului”. În acea perio ada am început să îmi pun semne de întrebare dacă la
vârstnici mediul înconjurător, stilul lor de viață influențează starea lor actuală.

6
1. Procesul de îmbătrânire
1.1.Teorii sociologice privind îmbătrânirea
Teoria dezangajarii a fost formulată de E. Cumming și W, Henry în 1961.Aceștia spun că
îmbătrânirea este o retragere a vieții sociale și nu poate fi evitată. Cu înaintarea în vârstă se restrâng
rolurile sociale.
Dezangajarea este văzută că un proces care ajută persoană în vârstă să -și găsească lini ștea, aceștia
chiar dacă pierd anumite rolri sociale își găsesc alte roluri în cadrul familiei.
S-a ajuns la o ipoteza care spune că vârstnicul nu mai este atât de important pe piață muncii decât
un tânăr care poate să muncească fără nici o problema. Aceas tă teorie a dezangajari este utilă
pentru societate dar și pentru individ. Politicile de pensionare sunt ajutoare pentru tineri, astefel
pot capătă noi roluri ocupaționale.
Această teorie susține că servicile sociale nu trebuie să încurajeze revitalizarea varstnicului ci să
încurajeze procesul de dezangajare a persoanelor vârstnice.(Marta Roxana Mureșan, 2012, p.44)
Teoria activității și îmbătrânirea activă Această consideră că vârstnicul poate să își însușească
anumite roluri proactive prin activități de v oluntareat și organizarea timpului. Cu cât persoană în
vârstă are mai multe activități, această are o stimă de sine bună. Programele bazate pe vârstnici au
un rol de dezvoltare unor noi roluri, activități și socializarea varstnicului.
Acțiunile sunt de tre i tipuri:
1. Informal cu familia, vecini, etc.
2. Formal activități formate într -o organizație, grup
3. Solitar activități pe cont propriu. (Marta Roxana Mureșan, 2012, p.45)
Teoria stratificari vârstei este descrisă de N.R. Hoayman(2003) Acesta susține că societatea este
stratificată în termeni de socio -economie, genitorie și rasă, fiecare societate își împarte populația
în categorii de vârstă: tânăr, matur, bătrân.

7
Stratificarea este în competiție cu teorile menționate mai sus, îndeplinin d atenția de la individ la
nivelul de vârstă. (Marta Roxana Mureșan, 2012,p.46 -47)
„Teoria stratificării pe vârste, cu focusul pe caracteristici demografice structura și istoria, poate
ajută la înțelegerea modului în care societatea folosește vârstă pentru a face că o populație să se
potrivească în nișă structurală a lumii sociale și modul în care acesta structura pe vârste se schimbă
odată cu trecerea timpului (Marta Roxana Mureșan, 2012, p.47).”
Teoria schimbului social : J. Dowd(1980) Încearcă să explice de ce interacțiunea socială este
cuprinsă și de vârstă, izolarea socială nu este rezultatul sistemului sau a individului ci un proces
de inegalitate între vârstnici și societate.
Adoptabilitatea este un proces dual de influențare a mediului individului. Vâ rstnici au mai puține
resurse financiare dar au în schimb resurse non -materiale cum ar fi: respect, înțelegere.(Marta
Roxana Mureșan, 2012, p. 47)
Teoria socio -economică se axează pe politică economiei, îmbătrânirea, clasele sociale. Solutile
politici se a xează pe integrarea și socializarea persoanelor de vârstă a treia și adoptarea
acestora.(Marta Roxana Mureșan, 2012, p. 47 -48)
1.2. Vârstă a treia
În Etapă varstelor de regresie se includ persoanele de la vârstă de 65 ani până în momentul în care
persoană decedează. În această perioada a vârstei are anumite caracteristici care au un rol în această
etapă a vieții: acumularea de oboseală, uzură internă care mizează dreptat organismul și modificări
psihice scăzute activitățile zilnice.( Ursula Șchiopu și Emil Verza, 1997, p.47)
M. Marshal (1993) acesta consideră că batranetia are mai multe etape acestea fiind: bătrânii tineri
65-74 de ani și bătrânii bătrâni peste 75 de ani (Marta Roxana Mureșan, 2012, p. 21). Vârstnici
sunt considerați adesea că find vurnerabi li deoare ce sunt expuși la mai multe riscuri, acestea find:
venituri mici, boli fregvente, singurătate. ( Ursula Șchiopu Și Emil Vverse, 1997, p. 47)
1.2.1. Îmbătrânirea biologică

8
Ritmul biologic de la vârstă de 49 de ani încetinește. Apar boli în aceată perioada precum
climateriumul și menopauza.(Viorel Olivian Pașcanu, 1994, p. 21)
J. C. Cavanaugh și Blanchard -Fillds (2002) aceștia spun că batranetia are trei teorii biologice:
1. Teoriile relației de viață:
În această teorie este vorba despre o ener gie determinată genetic, dacă această este epuizată apare
moartea. Se mai spune că mâncarea influențează durata vieții. Reglarea hormonala a organismului
și adaptarea la stres, Înfruntarea stresului scade o dată cu înaintarea în vârstă. (Marta Roxana
Mure șan, 2012, p. 48 -49)
2. Teoriile celulare
În această etapă a vieții celulele se divid de un anumit număr de ori, astfel se limitează viață
individului. Unele protenine din corpul uman produc molecule care se leagă între ele, care fac
corpul tot mai r igid cu dificultăți de mișcare. În această etapă mai sunt și moleculele din celule
care au o mare reactivitate chimică, astefel omul îmbătrânește. (Marta Roxana Mureșan, 2012, p
49)
3. Teoria care susține îmbătrânirea și moartea
Pentru susținerea aceste teori este nevoie de codul genetic. Se știe că schimbările neuronale,
tipurile de memorie, aspectele personalități cuprind anumite baze genetice. În ciuda aceste teorii
încearcă să explice procesul de îmbătrânire nu se face fără să remarcăm schimbăr ile fiziologice. (
Marta Roxana Mureșan, 2012, p. 49)
Moartea este un fenomen subiectiv. Moartea în față vârstnicului fifera de la o vârstă la altă. La
vârste mai înaintate moartea este ceva firesc, persoană respectivă nu mai vede acest fenomen că și
cum a r fi un accident. Teamă de acest fenomen are două aspecte: 1. Negarea morții teamă de a
muri sau 2. Resemnarea, acceptarea acestui fenomen.

9
Spaima morții este un fenomen normal, această manifestare a vârstnicului influențează mediul în
care trăiește, pe pa rcursul vieții experiențele trăite creează anumite atitudini față de moarte.(
Denizia Gal, 2001, p. 16 -17)
1.2.2 . Îmbătrânirea psihologică
Îmbătrânirea psihologică reprezintă modificările impuse de vârstă în plan biostructuraln acesta
constitui suportul ma terial al vieții psihice și a desfășurări priopi -zis a psihologiei. În procesul
schimbărilor stau la baza factori interni (sistemul vieții psihice) și externi (social, cultural).
Anumite evenimente sociale din viață varstnicului intervin în existența vieți i individului și
aflanduse la baza unor modificări psihologice sau îmbolnăviri psihice involuntar.
Un alt factor important în care modific starea psihologică este conștientizarea îmbătrânirii. Că
urmare în acest proces de îmbătrânire apare o criză adaptati vă la noile condiți de viață.
Diagnosticul psihologic îl pune specialistul, acesta trebuie să urmeze câteva funcți psihice: nivelu
de conștientizare, orientarea varstnicului, starea afectivă, memoria, comportamentul, intergrarea,
personalitatea. ( Constant in Bogdan, 1988, p. 27.28)
1.3. Pensionarea varsnicului
Cercetătorii care s -au ocupat de procesul îmbătrânirii, sunt de părere că pensionarea este un
moment de răscruce pentru individ. ( Constantin Bogdan, 1988, p. 277)
Vârstă pensionarii este între anumit e limite valabil în orice țară, această vârstă să schimbat de la o
epoca la altă. ( Constantin Bogdan, 1988, p. 278)
Nu putem spune că pensionarea nu corespunde sau nu poate să corespundă izomofic cu vârstă
biologică sau psiohologica. Individul are trei vâ rste: vârstă cronologică, biologică și psihologică.
(Valeriu Cenușă, Horia Pitaru, Mircea Toma, 1988, p. 51)
Pensionarea are o semificatie aparte, este copleșitoare pentru vârstnici care au fost obișnuiți să -și
definească existența prin muncă. Muncă îi ofe rea interacțiune socială, iar această pierdere pentru
mulți indivizi este o catastrofă.( Denizia Gal, 2001, p.19 -20)

10
1.3.1. Structura pensionarii
Atitudinea față de vârstnici vareaza înre două părți total opus:
1. Negativ în această tabăra se află vâr stnici conservatori, aceștia sunt păi puțini activi în
societate.
2. Pozitiv în această categorie se află vârstnici subiectivi, au activități. ( Valeriu Cenușă, Horia
Pitaru, Mircea Toma, 1988, p. 53)
La persoanele învârsta se impune o atitudine afect ivă și o direcționare etică, acesta se ascunde în
spatele unei măști a nu arată dezorganizarea bătrâneții. ( Valeriu Cenușă, Horea Pitaru, Mireca
toma, 1988, p. 53)
În societate varsnicul este o parte retras(având în cedere că societatea se schimbă), dar e ste și atras
de viață cotidiană, de politică în această find foarte implicat. ( Valeriu Cenușă, Horea Pitaru,
Mircea Toma, 1988, p. 54)
Ieșirea la pensie are un accent deosebit din ieșirea de pe piață muncii. În această perioada a vieții
vârstnici trăiesc sentimente puternice negative sau pozitive. Uni dintre ei văd pensionarea că un
lucru rău, se frustrează, intră în depresie, iar cealaltă categoriebvad pensionarea că un lucru bun,
se odihnesc , petrec mai mult timp cu familia. ( Valeriu Cenușă, Horea Pita ru, Mircea Toma, 1988,
p. 54 -55)
În unele cazuri pensionarea a fost dorită și de aceea pentru aceștia pensionarea le da o stare
fenefica. Pentru mulți vârstnici pensionarea este o recompensă pentru efortul depus în ani trecuți
pe piață muncii, aceștia își îndreaptă acuma atenția asupra familiei și asupra altor activități care în
trecut erau amânate. Dar sunt vârstnici care cât în cealaltă extremă în care aceștia după pensionare
nu mai fac nimica, nu au activității. ( Denizia Gal, 2001, p.20)
1.4.Vârstnicul și familia
La vastnici cum relațiile sociale se reduc, cele familiale capătă o poziți importantă. Contribuția
familiei menține un echilibru pentru bătrân. La o vârstă mai înaintată pot apărea situații

11
psihotraumatizante care pot apărea în familie cu efecte negative asupra varstnicului, de exemplu
plecarea copiilor de acasă, diminuarea venitului, decesul unuia dintre parteneri. ( Constantin
Bogdan, 1988, p.79)
Familia varstnicului se află într -un factor vital esențial, această influentandi starea de sănătate ,
calitatea vieții. Persoanele de vârstă a treia după ce nu mai au activități profesionale, se îndreaptă
spre activități cu familia, aceștia doresc să pretreaca mai mult timp cu familia. ( Constanți Bogdan,
1988, p. 297)
Conflictul generațiilor are o repercusiune negativă asupra varstnicului. Familia trebuie să înțeleagă
că procesul de îmbătrânire este greu di pentru acesta nu doar pentru familie. În cele mai multe ori
famili uită de ce statut, rol o avut vârstnicul în familia să, această find în confl ict iar asupra
varstnicului apar afecțiuni negative determinându -l la izolare.
În cazul bătrâneți poate apărea singurătatea socială, abandonul și semiabandonul în cadrul familiei.
( Constantin Bogdan, 1988, p. 298)
Tompson și Strib afirmă că relațiile fami liei-vârstnic sunt importante că emoțional, social pentru
acesta. ( Constantin Bogdan, 1988, p. 299)
1.5. Depresia la persoanele vârstnice
Depresia este ceea mai frecvența afecțiune psihică la vârstnici, această apare la 8 -15% din
populată înaintată.
Cele mai importante forme de depresie sunt: depresiile de nervoza, depresiile pe tema psihoorganic
cerebral, depresiile simtomatice, endogene, depresiile reactive. Acestea având mai mulți factori
cum ar fi: genetic, patologic, schimbăriile relațiilor sociale, situația socială, sănătatea și
conștientizarea morții. ( Constantin Bogdan, 1988, p. 86 -87)
Sănătatea mintală în raport cu vârstnicul nu e doar o problema profesională. Aceștia au anumite
perspective despre modul în care se simte un individ când îmbătrâneș te. ( Denizia Gal, 2001, p.
46)

12
Depresia are două categori majoră sau minoră. Depresia majoră are câteva simtome care se
manifestă fizic și nu au nici o legătură cu mediul psiho -social. Depresia minoră este activată de
anumite evenimente neplăcute de exemp lu decedarea partenerului. Când vine vorba de depresie la
vartă înaintată de cele mai multe ori găsim ambele categori de depresie.( Denizia Gal, 2001, p. 46)
Depresia poate să aibă o cauza fiziologică, că o boală indiferent de natură ei această conduce la o
stare negativă, dezorganizare.(Viorel Olivian Pașcanu, 1994, p.152)
Diagnosticul depresiei se pune după anumiți itemi aceștia find: a) starea euforică, b) interesul sau
plăcerea pentru anumite activități, c)creșterea în greutate, d) imsomnie, e) oboseală , f) neputință.
Dacă la un indivit cinci simtome din cele menționate apar pe un timp mai îndelungat( două
săptămâni) aceștia sunt diagnosticat drept depresivi.(Denizia Gal, 2001, p.48)

13
2. Situația vârstnicilor în România
2.1. Calitatea vieții si stilul de viata
Calitatea vieții este valoarea vieții omului, cât de bună sau rea este în ansamblul sau. Acest concept
reprezintă calitatea globală, sintetică a tuturor condițiilor din viață unui om. (Institutul de Cercetare
a Calității Vieții, 2017, p .6)
Calitatea vieții sunt studii care dezbat probleme de ordin conceptual și metodologic a unor rezultate
care urmăresc o mai bună cunoaștere a diferitelor categori de relații sociale complexe. ( Institutul
Național de Cercetări Economice, Institutul de Ce rcetare a Calității Vieții, 1991, p. 17)
Calitatea vieții prezintă un domeniu preferențial de activități care constă în sociologie și în alte
specialități științifice sociale. ( Institutul Național de Cercetări Economice, Institutul de Cercetare
a Calități i Vieții, 1991, 28)
Calitatea vieții mai este denumită și mod de viață acest concept reprezintă evidențierea
modalitatiilor în care indivizii își organizează viață în activități precum: muncă, familia,timpul
liber, economice, nivel de trăi, socializare. ( Institutul Național de Cercetări Economice, Institutul
de Cercetare a Calității Vieții, 1991, p. 34)
Conceptele de baza a calității vieții sunt: calitatea mediulu înconjurător, starea demografică,
condițiile de muncă, condiții habituale, sănătatea, educați a, cultură, mediul social -politic. (
Institutul Național de Cercetări Economice, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, 1991, p. 35)
Stil de viață este considerat o alternativă, a clasei social e. Stilul de viață este o alternativă a clasei
sociale deoarece, pe de o parte, în societățile dinamice aflate în plin proces de globalizare, teoriile
clasice ale stratificării sociale tind să fie considerate insuficiente pentru relevarea poziției sociale
a indivizilor prin utilizarea exclusi vă a indicatorilor economici, iar pe de altă parte, pentru că nu
par a surprinde mobilitatea crescândă a acestora în spațiul social.
Stilul de viață este, probabil, unul dintre conceptele cel mai dificil de definit din științele sociale
și, adesea, echival at cu altele precum cultur ă, subcultur ă, mod de via ță sau clasă socială .

14
Stebbins (2004) definește stilul de viață ca fiind „un set de comportamente care este determinat de
un set coerent de interese sau condiții sociale, fiind explicat și justificat de un set de valori, atitudini
și orientări interdependente și care, în anumite condiții, devine baza identității sociale comune a
celor care îl execută”.
Pornind de la distincția lui Weber (1968) dintre ‘clasă socială’ și ‘status grup’, Ken (2006) privește
stilul de viață ca rezultat al modului în care indivizii își cheltuie veniturile, distingând clar astfel
între acest concept și cel de ‘clasă ’ care este rezultatul modului în care indivizii își câștigă
veniturile.
Zukin (1998) definește stilurile de viață, av ând o abordare generalistă, adică vorbind despre stiluri
de viață urbane: acestea desemnează ceea ce este specific orașului și numai orașului. Stilurile de
viață urbane interacționează și se suprapun între ele deoarece orașele sunt spații de consum în care
indivizii se află într -o rețea foarte densă de relații. Din acest motiv este dificil să vorbim despre
dominația de stil impusă de corporații sau clasa mijlocie. Problema principală a acestui tip de
definire și de privire asupra stilurilor de viață este re prezentată de confuzia de conținut dintre
conceptele stil de via ță și mod de vi ață.
2.2. Situația demografică
Situația demografică este un element definitoriu al calității vieții deoarece nu se poate concepe
continuitatea vieții fără un nivel normal de populație și grupe de vârstă a stabilității familiei. (
Institutul Național de Cercetări Economice, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, 1991, p. 35)
Îmbătrânirea este procesul de creștere a populației de vârstă înaintată. (Fundația Prinipesa
Margar eta a României, 2009, p.7)
Clasificarea populației: tinerii, adulții și vârstnicii. Ultima etapă a vieții începe la vârstă de 60 ani
sau 65 ani. În România majoritatea populației este de 60 ani plus, maiales după cel de al doilea
Război Mondial. Creșterea populației de vârstnici se datorează creșteri în vartsa dar și de o viață
mai bună. Acest fenomen are un obiectivirelevant acesta find o consecință a tranzacției
demografice, trecerea de la un regim de viață la altu. (Fundația Principesa Margareta a Român iei,
2009, p.7)

15
Factorii demografici ce modifică structura vârstei și îmbătrânirea sunt, fertilitatea, mortalitatea și
migrația. Migrația este nulă iar celalalte doi factori au efect inegal în procesul de îmbătrânire a
populației. (Fundația Principesa Margareta a României, 2009, p. 7 -8)
Îmbătrânirea este un proces universal, care afectează societatea într -un mod complex. Este greu să
se facă un inventar a tuturor consecințelor în acest domeniu, socio -economic dar sunt și câteva
aspecte negative a îmbătr âniri uneori sunt catastrofale, creșterea cheltuierilor, programe sociale,
suport cheltuieli de sănătate, pensii. (Cornelia Mureșan, 2012, p. 13)
2.3. Populația vârstnică din România
România este în declin din anul 1990. Populația a scăzut de la 23,3 linio ane la 21,5 milioane de
oameni până în anult 2007. În unele etape populația vârstnică a crescut. (Corenelia Mureșan,
2012,p. 14)
Vârstnicii care au împlinit vârstă de 65 ani, această populație de vârstă a crescut constant în ultmi
17 ani, 30% de la un efec tiv de 2,4 milioane la unul de 3,2 milioane de locuitori în anul 2007.
(Fundația Principesa Margareta a României, 2009, p.9)
Ceea mai mare populație a vârstnicilor este de cei care au peste 75 ani. Această populație a crescut
aproape de la un milio la 1,3 milioane. (Fundația Prinicipesa Margareta a României, 2009, p.9)

An 1990 1995 2000 2005 2007
Vârstă: 55ani
plus 21,5 milioane 23,4 milioane 23,5 milioane 25,0 milioane 25,7 milioane
Vârstă: 65 ani
plus 10,4 milioane 12,0 milioane 13,3 milioane 14,8 milioane 14,9 milioane
Vârstă: 75 ani
plus 4,1 milioane 3,7 milioane 4,5 milioane 5,5 milioane 5,9 milioane
80 ani plus 1,8 milioane 2,1 milioane 1,8 milioane 2,4 milioane 2,7 milioane

16
Tabel nr. 1 Creșterea populației vârstnice între anii 1990 -2007. (Fundația Principesa Margareta a
României, Situația vârstnicilor în România, an 2009,editura Fundația Ptincipesa Margareta a
României, p. 10)
2.4. Situația socio -economică a persoanelor vârstnice
2.4.1. Venit și cheltuieli
Nivelul venitului sunt realizării unui anumit nivel de calitate a vieții. Venitul de la persoană,
familie, grup sau societate se procura din bunuri și servicii necesare satisfacerii. La anumite
niveluri de venit se constată nevoia unor acțiuni pentru obținerea unui câștig suplim entar. (
Institutul Național de Cercetări Economice, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, 1991, p. 35 –
36)
Venitul gospodăriei este influențat de numărul persoanelor care locuiesc împreună, iar aceștia au
un venit imreuna. Fiecare persoană influențea ză venitul pe gospodărie. (Cornelia Mureșan, 2012,
p. 28)
Cheltuielile sunt legate de numărul membrilor familiei din casă și venitul acestora. (Cornelia
Mureșan, 2012, p.28)
Venitul gospodăriei conduse de o persoană vârstnică sunt 71,3%bani, iar venit mate rial este de
28,7%. Că venit lunar pe persoană este în medie de 492,4 sau 373,3 lei. Veniturile bănești la
vârstnici se datorează prestațiilor sociale din agricultură, venit independent. (Cornelia Mureșan,
2012, p.29)
72% din cheltuielile bănești reprezint ă toate necesitățile casei nu pot fii resursele proprii, iar restul
cheltuielilor sunt din gospodărie. Acestea find produse nelimentare de provienenta agricolă sau
alimentară care întră în posesea gospodăriei din producția propie sau rimita. (Cornelia Mure șan,
2012, p. 30)
Cheltuielile într -o casă condusă de o persoană de vârstă a treia sunt relativ scăzute. (Cornelia
Mureșan, 2012, p. 31)

17

2.4.2. Condiții habituale
Mediul înconjurător a persoanei asigura condițiile desfășurării unei vieți normale. Cât timp
calitatea mediului nu afectează integritatea biologică a omului. Atunci când mediul se deteriorează
devine un pericol pentru sănătatea individului. ( Institutul Național de Cercetări Economice,
Institutul de Cercetare a Calității Vi eții, 1991, p. 35)
Locuința reprezintă un aspect foarte important în definirea calității vieții, aici se poate vorbi de
bunurile materiale și de confortul vârstnicului. ( Cornelia Mureșan, 2012, p. 31 -32)
Un procent redus de 5,69% din vârstnici au locuințe și condiții improprii, adică au cel puțîn patru
probleme de exemplu: igrasie, încălzire inadecvată, scurgeri prin pereți sau acoperisi. (Cornelia
Mureșan, 2012, p. 32)
Confortul și traiul decent sunt asigurate de bunurile casnice pe termen îndelungat. Bun urile
principale cum sunt: frigider, aragaz, televizor, le regăsești în majoritatea gospodăriilor. În
gospodăriile conduse de un vârstnic aceste aparate de un casnic sunt mai vechi. (Cornelia Mureșan,
2012, p. 33)
Având în vedere lipsa unro aparate de uz c asnic, vârstnici sunt mulțumiți de gospodăria lor și de
nivelul de trăi. (Cornelia Mureșan, 2012, p. 33 -34)
2.4.3. Starea de sănătate
Starea de sănătate stă la baza dezvoltării fizice. Această stare este condiționată de satisfacerea
navoilor p rioritare, care stimulează dezvoltarea stării și producției de bunuri și servicii. (Institutul
Național de Cercetări Economice, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, 1991, p. 36)
Speranța la viață pe pe parcursul vieții este un indicator relativ impo rtant pentru starea de sănătate.
Această este calitatea vieții, centrată pe sănătate. Cu cât starea de sănătate este mai precară cu atât
povara pentru sistemul de sănătate este mai mic. (Fundația Principesa Margareta a României, 2009,
p. 28)

18
Între anii 200 2-2007 ambele sexe au crescut în anii de viață la 65 ani bărbați iar la 68 ani femele.
Îmbunătățirea speranței la viață ar avea un rezultat pozitiv și o stare de sănătate mai bună. (Fundația
Principesa Margareta a României, 2009, p. 29)
Anchetă Generații ș i Gen (2005) au trei aspecte a stării de sănătate acestea sunt: sănătatea
autodeclarată, morbilitatea autodeclarată, existența unor limite. Persoanele vârstnice au o părere
destul de negativă asupra stării de sănătate. Vârstnici cuprinși între 56 -74 ani au o părere bună
despre ei. (Cornelia Mureșan, 2012, p.59)
Bolile aparatului circulator este ceea mai importantă cauza a decesului de morbilitate. În anul 2002
incidența acestei boli este situată la peste 3000 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Bolile cardio vasculare, hipertensiunea arterială sunt responsabile pentru creșterea morbilitatii.
Această boală este mai fregventa ;a sexul masculin decât la cel feminim. Pentru afecțiunea
cardiovasculară sunt câți va factori cum ar fii: Fumatul, obezitatea, alcoolul, alimentația, stlul de
viață neadecvat.
Boală malinga necesită spitaliarea fregventa și un tratament sump. Datorită tehnologiei actuale
acestea pot fi depistate din timp. 90% din decesuri prin cancer pulmonar sunt femele. (Cornelia
Mureșan, 2012, p. 47)
2.4.4. Nivelul de trăi
Nivelul de trăi reprezintă un concept care evidențiază calitatea vieții. Acest concept poate fi definit
din punct de vedere al modului de viață. ( Institutul Național de Cercetări Economice, Institutul de
Cercetare a Calității Vieții, 1 991, p. 34)
Nivelul bunăstării sau nivelul de trăi al vârstnicilor sunt niște aspecte importante în ceea ce privește
calitatea vieții. (Cornelia Mureșan, 2012, p. 75)
Pentru a vedea la vârstnici nivelul de trăi, trebuie să aflăm pe ce anume își permite acesta să
cheltuie bani. Anchetă Generații și Gen în anul 2005 spun că un vârstnic nu își permite să schimbe
mobilă din casă, această investiție 90% dintre vârstnici nu și le permit sau să își cheme prietenii la
cină 50% dintre vârstnici nu își permit astf el de cheltuieli. (Cornelia Mureșan, 2012, p.76)

19
2.4.5. Structura familiei
În ultimi anii familia a suferit mai multe schimbări, creșterea speranței la vată și îmbunătățirea
calității vieții. Familia există sau are mai multe generații acuma de cât în trecut. (Cornelia Mureșan,
2012, p. 79)
Datorită tipurilor de pensie(de stat sau privată) și a ajutoarelor sociale pentru îngrijirea vârstnicilor,
părinții și copii sunt mult mai dependenți unii de alții. (Cornelia Mureșan, 2012, p 79)
Relațile din familie sunt pentru majoritatea o scăpare a problemelor de a îngriji vârstnicul. Unele
famili a considera că statul poate să aibă grijă de vârstnic, dar mai sunt familii care consideră că
acest lucru este de datoria lor, dar când vine vorba de ajutor financiar orice famlie consideră că
acest lucru aparține statului. (Cornelia Mureșan, 2012, p.80 -81)
În unele situații vârstnicul locuiește împreună cu copii, astfel primesc ajutor din partea acestora.
În anul 2005, 46% dintre vârstnici cuprinși între anii 55 -59 locuiau împreună cu copii iar între anii
60-69 doar 30% și între ani 70 -79 doar 20%. (Cornelia Mureșan, 2012, p.84)
Uni vârstnici își ocupă cel mai mult timp având grijă și de educația nepoților. (Cornelia Mureșan,
2012, p. 85)
2.4.6. 1.1.1 . Resteaua socială a vastnicului
Vârstnicii cuprind anumite sentimente de a avea lume în jurul sau, de tristețe, singurătate,
inutilitate sau depresie cu cât persoană este mai în vârstă îl cuprinde sentimentul de inutilitate.
Bărbații în vârstă de 75 ani sunt înconjurați de persoane apropiate în schimb la femei persoanele
care contează sunt tot mai puține. (Cornelia Mureșan, 2012, p. 91)
Sentimentul de inutilitate, singurătate sunt trăite adesea de femei decât de bărbați. Vârstnici se
consideră nefericiți, mai sensibili. Jumătate din bărbați și 40%din femeile vârstnice spun că sunt
fericiți. (Cornelia Muresam, 2012, p .92-94)
Pentru persoanele de vârstă a treia prietenii apropiați sunt chiar familia. Vecini sunt mai
degrabă prieteni cu care stai să îți treacă timpul, între ei nu se construiește o legătură apropiată. (
Cornelia Mureșan, 2012, p.95)

20

21
3. Asistență socială a vârstnicilor
3.1. Asistență socială
Din anul 1989 în România să arătat un progres important în domeniul de asistență socială. Acest
program încă nu este bine dezvoltat pe plan public. (Doru Buzducea, 2009, p. 127 -128)
În Europa profestia de asistență socială se practică încă din anii 70 -80. (Doru Buzducea, 2009,
p.129)
În sistență socială, institutile sunt importante în cadrul sistemului în cât asigura protecție și
funcționare în sistem. Asistență socială are 2 tipuri de i nstituții: a) responsabilitățile din acest
domeniu și b) specializarea în domeniu. (Doru Buzducea, 2009, p. 138 -139)
Asistență socială cuprinde mai multe tipuri de servicii: sprijin material, informare, planificarea
familială, integrarea socioprofesională, consiliere. Sunt susținute financiar de către stat din
impozite, taxe și voluntareat. (Doru Buzducea, 2009, p. 140)
În practică din asistență socială sunt 2 servicii: a) Servicii specializate se axează pe beneficiarii cu
nevoi speciale, victime ale abuzul ui, b) Îngrijirea socio -medicală se axează pe vârstnici, bolnavi.
(Doru Buzducea, 2009, p. 141)
Din vederea medicului în asistență socială se oferă servicii de tip: a) din mediu natural( familie,
acasă) b) în instituții ( centru pentru vârstnici). (Doru Bu zducea, 2009, p. 141)
Serviciile sunt clasificate în 2 categiri: 1. Asistență socială a comunități și 2. Asistență socială
specializată. Iar aceste servici pot fi individuale sau comunitare și/sau de stat și privat. (Doru
Buzducea, 2009, p. 141 -142)
3.2. Asistentul social și vârstnicul
Abordarea științifică la noi în țară are un rol important în gereontologie. Batranetia este o etapă a
viețîi. În societatea românească, este un număr mare de persoane inactive față de cei activi.
Batranetia a ajuns la stadiul în care este asociată cu boală. În trecut persoanele vârstnice erau
respectate. (Ana Muntean, Juliane Sagebiel, 2007, p.60 -61)

22
Îmbătrânirea conduce la modificări serioase a relațiilor sociale, atât în familie cât și în societate,
astfel în progresivitatea modificărilor psiho -fiziologice și agravarea îmbolnăvirilor cronice la
vârstnici. Astfel se impun cunoștințele generale de sociologie și asistență socială pentru o mai bună
intervenție pentru vârstnic. (Constantin Bogdan, 1988, p. 36)
Raportul vârstniculu i cu familia, rolul unde se află acesta în familie, influență familiei și starea de
sănătate a acestuia. Vârstnicul dacă trăiește în mediul familial acest contest are denumirea de
familie inghegata, vârstnicul este apreciat și integrat în familie și nu își pierde rolul. În această
situație îngrijirea și tratamentul sunt bune. Dar într -o familie unde vârstnicul este tolerat, neglijat,
are familie și nu îi pasă de el sau nu are familie și în singur intervine în această situație ocrotirea
socială pentru acea p ersoană. (Constantin Bogdan, 1988, p. 36)
Solidaritatea familiei poate fi atinse sau o consecință a greutăților materiale a mentalității greșite
a membrilor familiei asupra vârstnicului. Comportamentul față de un vârstnic pot fi de ignorare,
neglizare până ajunge la abuz. Investigând se va constată adesea că nu sunt suferințe adecvate într –
o boală care se poate rezolva cu medicamente, din potriva sunt afecțiuni sociale și familiale care
pot să provoace afecțiuni psihice și/sau somatice în care nu se poate v indecă fără măsuri sociale și
consiliere psihologice. (Constantin Bogdan, 1988, p. 36 -37)
Populația vârstnică în asistență socială în calitate de beneficiarii sunt pe locul 2. (Ana Muntean,
Juliane Sagebiel, 2007, p. 62)
Medicul practician trebuie să pună în cele din urmă un diagnostic social, investigând câteva aspecte
importante pentru a putea spune diagnosticul, de a oferi o înțelegere și o intervenție. (Constantin
Bogdan, 1988, p. 36)
În prezent, profesia de asistență socială are o varietate de paradigm e și teorii -metode în calitate de
profesionist -beneficiar. Cuvântul paradigmă se situază în ipostază de valori, credințe, punctul de
vedere de o comuitate științifică. (Ana Muntean, Juliane Sagebiel, 2007, p.88)
Există mai multe metode și paradicme teoreti ce și mai multe moduri de a explică lumea. Asistenți
sociali înțeleg lumea socială, această explică ce observă sau țintă paradigmelor și modul în care

23
adera. Teoate teoriile sunt asistate și dispun de un ghid în realizarea unui serviciu de calitate. (Ana
Munteanu, Juliane Sagebiel, 2007, p. 91)
În asistență socială o sarcina importantă o constituie adoptarea la structura socială în schimbarea
și evaloarea științelor sociale. Schimbările demografice, specialiști în asistență socială au nevoie
de competențe n oi și de disponibilitate și de capacitatea schimbări de lucru. (Ana Muntean, Juliane
Sagebiel, 2007, p. 351)
3.3.Îngrijirea și asistarea gerontologiei și geriatica
Programul de îngrijire a vârstnicului a făcut progrese în profesia de gereontologie și geriatica. Sunt
enumerate câteva profesii: medic de familie, asistent medical sau comunitar, nutritonist, maseor,
kinetoterapeut, psiholog, logoped, asistent social, pedagog, consilier spiritual, medic dereatru,
asistent personal, operator în centru rezide nțial. Aceste profesi sunt bazate pe: medicină,
psihologie, social cultural și spiritual. ( Denizia Gal, 2012, p. 140)
Lista comportamentelor a atitudinilor sunt extinse și reflectă un caracter vocațional al profesiilor
de ajutor, indiferent de domeniu, re zolvarea problemelor, adaptarea, etică, toleranță, respectul, de
a lucra cu surse de stres, comunicare, autonomie, autocunoaștere, interacțiune cu familie, pacientul
sau alți profesioniști. ( Denizia Gal, 2012, p. 141)
Legături între profesii și competențe sunt analizate și ilustrate prin realizarea unor matrice
structurate în jurul asistenței și a îngrijiri. (Denizia Gal, 2012, p. 141)
3.4.Servicii pentru îngrijirea vârstnicului
Probleme asistenței sociale pentru vârstnici este de actualitate în prezent, a decvată și pe plan
legislativ. Este necesară o aprofunzime a acestor probleme a vârstnicilor și o mai bună caliate a
servicilor pentru această categorie de populație. ( Denizia Gal, 2012, p. 9)
În prezent în România Legea numărul 17 din 6 martie 2000 este principalul act normativ. (Denizia
Gal, 2012, p. 9)

24
Asistență socială a vârstnicului se ocupă pe transferuri bănești ( ajutoare sociale), diverse facilități
în special îngrijirea medicală, îngrijire la domiciliu și asistare. Persoanele vârstnice au dreptul la
asistență socială în raport cu situația socio -medicală și economic. (Denizia Gal, 2012, p. 9 -10)
3.4.1. Centre de zi
Centrul de zi este o formă de îngrijire a persoanei de vârsta a 3 -a în care acesta și familia au o
relație bună. Pentru fam ilia în care trăiesc un vârstnic iar membrii familiei nu au timp să se
îngrijească de acesta cum lucrează, vârstnicul poate să meargă la centru pentru o îngrijire și
supraveghiere corespunzătoare. (Denizia Gal, 2012, p. 18)
Serviciile sunt asemănătoare cu cele de la un centru rezidențial. (Denizia Gal, 2012, p. 18)
Centrele de zi pentru vârstnici sunt locuri unde aceștia se pot recrea, a petrece timp cu alți vârstnici,
a socializa. Este un loc potrivit pentru acestea de a petrece ceva timp liber. (Denizia G al, 2012, p.
18)
Mai sunt cluburi pentru vârstnici unde aceștia nu sunt supraveghiati. În aceste cluburi vârstnicul
primește servicii de informare, socializare, petrecerea timpului liber, consiliere, terapie
ocupațională, voluntariat pentru vârstnici. (Den izia Gal, 2012, p. 19)

25
4. Metodologia cercetării
Scopul cercetării
Cercetarea de față are că și scop identificarea diferntelor în stitul de viață la persoanele de vârstă
a III-a. În această lucrare sunt două categori de vârstnici: prima categorie sunt persoanele de vârstă
a treia care participa activ la activitățile din cadrul centrului de zi „Fundația de îngrijire a
vârstnicului” și a două categorie sunt persoanele în vârstă care stau acasă și nu se implică în astfel
de activități din ca rtierul Mănăștur.
Obiectivele cercetării
• Analizarea stilului de viață din ambele categori de vârstnici.
• Identificarea diferențelor în stilul de viață a persoanelor de vârstă a treia.
Afirmatia cercetării
Vârstnici din centrul de zi „Fundația de îngrijire a varstnicului” au un stil de viață mai activ decât
persoanele de vârstă a treia care nu merg la astfel de centre, prima categorie de vârstnici având un
grad mai scăzut de excluziune socială față de cea de -a două categorie.
Desfășurarea cercetării
Cercetarea de față s -a desfășurat în cadrul „Fundației de îngrijire a vârstnicului” și s -a mai
desfășurat la câțiva vârstnici acasă, aceștia nu participa la activitățile din cadrul fundației. În cadrul
cercetatii am u n număr restrâns de persoane, am aplic metodă calitativă, instrument îi interviului.
Sunt 8 persoane și din fiecare categorie de vârstnici sunt câte 4, Cercetare s -a desfășura în cartierul
Mănăștur din Cluj -Napoca și la „Fundația de îngrijire a varstniculu i”.
Lotul studiat
Au fost intervievați 8 vârstnici, 4 dintre cei care frecventeza centrul de zi din cadrul „Fundația de
îngrijire a varstnicului” și 4 car nu frecventează nici un centru de zi pentru vârstnici.
Cercetare sa desfășurat în cartierul Mănăștur din Cluj -Napoca și la „Fundația de îngrijire a
varstnicului”.

26
Am alse cele două categori de vârstnici, deoarece doresc să identific dacă stilul de viață este
influențat de anumiți factori din jurul persoanei la această vârstă înaintată.
Metode, tehnici și instrumente utilizate în cercetare
Metodă folosită în lucrarea de față este cea de cercetare calitativă. Instrumentele folosite sunt
observăția și interviul, în cadrul celor două categori de vârstnici. Doresc să folosesc această metodă
de cercetare deoare ce este ceea mai potrivită pentru tema alesa. Pe parcursul aplicării interviului
se pot observa stările emoționale prin care trece vârstnicul, comunicarea non -verbală.
Metoda calitativă încearcă să afle cât mai multe detalii/lucruri de la un singur subiect, aflând
elemente specifice fiecărui caz cât și comune. ( Sorin Dan Șerban, 2011, suport de curs)
A. Observația
Petit Larousse definește observăția find o acțiune de a privi fintele, lucrurile, tot ce este în jurul
tău, pentru a studea și a aduce concluzii asupra a ceea ce se vede (Ion Dafinoiu,2002, p.65).
Observația nu este doar a vedea, ci a înțelege a analiză situația noastră, a ceea ce este în jurul
nostru. Observația este un instrument important cu ajutorul acestuia se pot adună informa țîi (Ion
Dafinoiu, 2002, p. 65).
B. Interviul
A. Weil -Barais consideră că, interviul este o situație socială, în care se ține o conversație
între două persoane, această metodă are că și scop de a culege informațîi (Ion Dafinoiu, 2002,
p.101)
Interviul este o metodă de cercetare calitativă. În metodă de față se folosește un număr restrâns de
cazuri dar se încearcă să se obțînă un număr cât mai mare de informații.( Sorin Dan Șerban, 2011,
Suport de curs)

27
Interviul are 7 tematici mari iar în total are 49 de înt rebări specifice temei abordate, acesta o să fie
aplicat pe 8 vârstnici, 4 vârstnici din cardrul Fundația de îngrijire a vârstnicului și 4 persoane de
vârstă a treia din cartierul Mănăștur, oraș Cluj -Napoca.
Interviul folosit în cercetare o să fie semi -structurat, lăsând posibilitatea de a mai pîne întrebări pe
lângă dacă se schimbă puțîn subiectul sau persoană intervievată nu o să fie destul de clară.
C. Studiu de caz
Studiul de caz presupune organizarea și desfășurarea activității instructive – educative pe baza
analizării dezbaterii unor situați reale, a unor cazuri valorificate ca presiune pentru depistarea și
formularea unor concluzii, reguli, principii. Prin studiul de caz obținem informații cu caracter
teoretic, se analizează și se studeaza o serie de si tuații concrete.
D. Participanți la studiu
În cercetarea de față au fost cuprinși 4 vârstnici care sunt activi la centrul de zi din cadrul
„Fundației de îngrijire a varstnicului” și 4 vârstnici din cartireul Mănăștur Cluj -Napoca în total
sunt 8 vârstnici. Am intervievat 7 femei și un bărbat cu vârstă cuprinsă între 65 -89 de ani.

28
5. Prezentarea și Interpretarea datelor
Vârstnicii din cadul „Fundației de îngrijire a varstnicului”
În cadrul „Fundației de îngrijire a varstnicului” am aplicat la 4 vârstnici interviul din care reies
următoarele aspecte.
Date personale :
Am intervievat 3 femei și un bărbat pe nume: L. Maria, P. Cecilia, C. Maria și C. Radu.
C. Radu este văduv P. Cecilia siC. Maria la fel au decedat parteneri de viață iar L. Maria este
căsătorită. Aceștia au vârstă cuprinsă între 70 -89 de ani dintre care ceea ai mare îi C. Maria având
89 ani.
L. Maria și P Cecilia au studii superioare, C. Radu nu are studii și C. Maria are 7 clase. L. Maria
a lucrat în domeniul educațional, a predat la copii din generală istorie. P. Cecilia a profesta la banca
pe postul de contabil, iar C. Radu și C. Maria au lucrat în fabrici/colectiv -muncitoresc. În prezent
toți 4 sunt pensionari.
Familia:
Doamna Maria locuiește în Cluj -Napoca în cartierul Mănăștur cu soțul ei. Apartamentul este
propietate privată. Are doi băieți, aceștia au terminat facultatea și au familia lor. Maria are 4 nepoți.
Aceasta se înțelege bine cu soțul ei, cu ambi copii, cu nepoți, dar și cu familia extinsă. Doamna
Maria are o relație mai bună cu băiatul cel mic, aceștia se văd din trei în trei săptămâni. Doamna
Maria spune că „ Nu doresc să îi stresez, fiecare are casă lui… Nu vreu să fiu un stres pentru ei.”
Maria își vede familia perfectă această spune că nu dore ște să schimbe nimica în familie.
Doamna Cecilia are trei copii: o pereche de gemenii, fată și băiat și un băiat mai mic. Gemenii au
studii superioare iar băiatul cel mic a absolvit liceul. Această spune că cel mic îi calcă pe
urme tatălui sau, adică est e mai delăsător. Aceasta se înțelege bine cu familia, cu copiii și cu
nepoții declarând că nu sunt conflicte în familie. Cecilia se înțelege mai bine cu fiica ei decât cu
restul familiei. Copiii și nepoții vin în vizită la Cecilia din două în două săptămân i, această se
bucură de vizite. Cecilia spune că nu îi prea deranjează pe copii deoare ce au și ei familia lor. Nu

29
primește ajutor financiar nici material din partea familiei. Aceasta spune că nu dorește ajutor cât
timp trăiește singură iar cu pensia ei se descurcă.. Cecilia are o părere bună despre familia ei și nu
dorește să facă schimbări, acesta spune că i -a fost greu la început și a reușit să își aducă familia
într-un punct în care să aibă și ea liniște și să fie mulțumită.
C. Maria are o fiica, aceast ă este căsătorită. Maria locuiește cu fiica și cu ginerele în Cluj -Napoca
cartier Mănăștur. Maria mai are 3 frați mai mici cu care nu prea ține legătură având în vedere
distanță și la telefon nu se prea aud. Aceastăa se înțelege bine cu fiica ei și cu gine rele. Maria
primește ajutor constatnt de la fiica ei. Domana Maria sa mutat la Cluj având o vârstă înaintat nu
mai poate să aibă grijă singură de ea, astfel fiica ei are grijă de aceasta. Este mulțumită cu familia
ei așa cum este în prezent, nu dorește să schimbe nimica, nu vede sensul unei schimbări având
vârstă de 89 de ani.
C. Radu are 5 copii și 10 nepoți se înțelege bine cu toți membrii familiei, acesta este văduv de 10
ani. În prezent locuiește singur, Radu primește ajutor din partea familiei material și financiar.
Ajutorul material constă în alimente iar ajutor financiar primeste iarnă pentru ca acesta nu se
descurcă cu cheltuielile avad o pensie mică. Nu dorește nici o schimbare în viață lui îi mulțumit
cu ce are. Radu se vede cu copii și nepoți cam o dată la săptămâna.
Condiții habituale:
Maria și Cecilia locuiesc la bloc. Au 3 camere o bucătărie și o baie. Că și necestiati în casă aceastea
spun că au tot ce îi necesar cum ar fii: Încălzire, electricitate, apă caldă, gaz, că și obiecte de uz
casnic are firgider, aragaz, televizor, mașină de spălat.
În prezent C. Maria locuiește la bloc, etajl 3 îi este puțin greu să urce scările dar se descurcă. Find
apartamentul fiicei sale are tot ce îi trebuie apă caldă, curent, gaz, internet, etc. Dar ș i aparate de
uz casnic: frigider, aragaz, cuptor cu microunde, televizor, calculator.
C. Radu locuiește singur într -un apartament cu 2 camere o baiei și o bucătărie. Acesta spune că
are incalzie pe gaz astfel iară are cheltuieli mari. În apartament acesta are aparate de uz casnic:
televizor, radio, frigider, aragaz.

30

Evaluarea situației economice:
Doamna Maria spune că are o pensie bună că nu are lipsa de nimica. Primește pe luna 1800 de lei.
Cei mai mulți bani spune aceasta că se duc pe cheltuieli . Aceasta spune că nu are nevoie de ajutor
că se descurcă cu pensia ei și a soțului.
Venitul doamnei Ceciliei este de 1500 lei pe luna aceasta cheltuiește cel mai mult pe mâncare, apoi
pe cheltuieli și pe medicamente.
C. Maria are o pensie mică aceasta fin d de 418 lei, din care da pe medicamente 100 de lei,
cheltuielile le plătește fica ei dar iarnă o mai ajută cu bani.
Radu are o pensie de 531 lei, iar pe cheltuieli achita suma de 450 lei iar pe medicamente da 100
de lei pe luna.
Sănătate:
L. Ma ria are reomatism, tensiune arterială. De cele mai multe ori reomatismul o supără, deoare ce
amesteste și are dureri puternice, dar cu toate astea această se bucură de viață și îi mulțumită de
ea. Această spune că starea ei de sănătate nu o influențează ni ci pe ea nici pe membrii familiei.
Cecilia suferă de diabet, ea spune că îi sub control și că nu ia insulină că îi doar în etapă de a lua
medicamente din 6 în 6 luni merge la medic să îi deie o rețeta să își cumpere medicamentele
necesare. Starea de sănăta te nu îi influențează stilul de viață și nici familia. Această spune că se
simte foarte bine și că nu o deranjează sănătatea.
C. Maria că și diagnostic are coxatroza bilaterală. Această spune că starea ei de sănătate puțîn îi
influențează viață, având în u nele momente durere, climatul familiei nu îl influențează. Această
are o părere bună despre ea chiar dacă are probleme de sănătate, această spune că se bucură că încă
poate să se bucure de viață la vârstă de 89 de ani.
C. Radu are probleme de sănătate, suf eră de turburari anxioase și de coxatroza. Starea să de
sănătate îi influențează doar lui viață, având probleme destul de serioase. Radu consideră că familia
nu este influențată de starea lui de sănătate.

31

Relatiie de socializare:
L. Maria spune c ă are relațîi bune cu vecini, de ani buni de când stă în acest bloc nu o avut conflicte
cu aceștia. Se intalnest cu aceștia doar la evenimente speciale citez: „Mă văd cu ei doar la Nevoie
sau la evenimente cum ar fi înmormântări, botezuri, nuntă.” Doamna M aria în tinerețe a avut mulți
prieteni acuma sau mai restrâns din cauza vârstei și a morțîi. Această se înțelege foarte bine cu
aceștia încă ține legătură cu ei. Se vizitează rar dar și când se văd încep să vorbească și se susțînă
uni pe alți. Această spun e că au activități comune când se văd. Doamna Maria participa la activități
din cadrul societăți, această merge la biserica în fiecare duminică și când îi sărbătoare, participa la
toate activitățile din cadrul fundației și dacă își permite și poate mai mer ge și în excursii.
Doamna Cecilia are prieteni la „Fundația de îngrijire a varstnicului” și foști colegi de la locul de
muncă. Cel mai des se vede cu cei de la fundație cu care are și activități: joacă remi, participa la
spectacolo de teatru din cadrul fundației și mai merg în excursi. Își cunoaște vecini dar cel mai
bine se înțelege cu o vecină cu care se vizitează aproape zilnic și stau câteva ore în povești și se
mai ajută una pe cealaltă. Această participa la slujbele de la biseric. Această find față de preot a
crescut într -un mediu religios
C. Maria o avut prieten dar din păcate au decedat sau nu mai ține legătură cu ei. Pe vecini nu îi
cunoaște așa bine deci aceștia nu pot să îi fie de ajutor, nu îi pot fi o resursă. Doamna Maria merge
la biserica, duminică și de sărbători când poate. Și vine la fundație.
C. Radu are prieteni la fundație și de la locl de muncă, acesta ține lagatura cu ei. Își cunoaște vicini
nu a avut niciodată conflicte cu ei, obiective comnune au având în vedere că se cunosc de 30 -40
de ani.
Calitatea vieții:
Doamna Maria are o părere bună despre ea. Această mai spune că o avut etape în viață în care a
fost prea bună cu ceiailalti și nu merită, dar nu regretă nimica. Această mai spune că nu are în jurul
ei surse de stres deoare ce această încearcă să evite stresul și să nu se enerveze. Cea mai mare
bucurie sunt copii și nepoți, când vorbește despre aceștia se vede pe chipul ei fericire.

32
Cecilia are o părere bună despre ea. Această spune că nu are surse de stres dar de bucu rie are o
singură sursă aceea că are o viață liniștită și ușoară acuma, cum în trecut a dus o viață grea, ia fost
greu să își crească copii și cu un soț la care îi plăcea acloolul. După ce copii și -au întemeiat propria
familie și după decedarea sosului are o viață liniștită și se bucură. Această nu dorește nici o
schimbare în viață ei, se mulțumește cu tot ce are și cu toate momentele trăite la bine și la rău.
Doamna Maria este puțîn supărată că are o vârstă și știe că nu mai are mult de trăit și dorește să
meargă acasă dar fica ei nu o duce. Această se bucură în același timp că Dumnezeu îi da putere să
trăiască și că nu îi o povara pentru familie. Are o părere destul de bună despre ea, chiar dacă în
tinerețe ia fost greu, această spune că se bucură că îi în pensie și că poate să vină la fundație, că nu
stă doar în casă. Are doar o singură sursă de stres aceea îi doru de casă și surse de bucurie că la 89
de ani încă îi în viață și că are o bătrânețe liniștită. Nu dorește nici o schimbare.
C. Radu are o părere destul de bună despre ea. Că susrsa de stres acesta spune că îi sănătatea în
unele momente iar de bucurie că sursă îi familia și nepoți. Radu spune că o avut o viață grea și
acuma se bucură de liniște și de pensie chiar dacă are o pensie mică spune el. Ac esta nu dorește
nici o schimbare în viață lui, se bucură de ea așa cum este.
Timpul liber:
În timpul liber L. Maria se ocupă de treburile casnice, merge la biserica, vine la fundație unde
joacă remi și face unpic de sport după merge acasă și se u ită la televizor. Nu dorește să facă nimica
deosebit, se bucură de viață ei așa cum este în prezent.
Cecilia în timpul liber nu are activități speciale doar vine la fundație între orele 10:30 -11:00 și
pleacă acasă la ora 15:00 se joacă cu beneficiarii de l a fundație remi și socializează, după merge
acasă unde își face treburile gospodărești și după se uită la televizor. Nu dorește să facă ceva
deosebit, doareste doar să se relaxeze și să se bucure de pensionare. Cele mai multe activități le
face în cadrul f undației.
C. Maria în timpul liber vine la centru și/sau stă acasă și se uită la televizor, o mai ajută pe fica ei
în treburile casnice. La această vartă nu mai dorește nimica deosebit doar să meargă la ea acasă.
Cele mai multe activități le desfășoară la Centrul de îngrijire a vârstnicului.

33
C. Radu în timpu liber vine la centru și se bucură de liniște de prieteni de la centru, după merge
acasă și are grijă de nepoți, cel mai mult îi place să petreacă timp cu cel mai mic nepot acesta are
vârstă de 4 ani. Ac esta spune că nu dorește să facă ceva deosebit în timpu lui liber.
Persoanele vârstnice din cartierul Mănăștur
În cadrul acestei categori de vârstnici sunt doar femei, acestea au fost intervievate aleatoriu.
Interviul a fost aplicat pe 4 vârstnice.
Date personale:
Am intervievat 4 vârstnice pe nume: P. Floarea, M. Elena, H. Angela și R. Mariana. Acestea au
vârstă cuprinsă între 65 -77 ani. Ceea mai învârsta îi M. Elena în vârstă de 77 ami.
P. Floarea are 4 clase, a lucrat că femeie de servic i, M. Elena are studii superioare a lucar că și
contabila, H. Angela și T. Mirela au terminat post licealul și au profesat în domeniul medical pe
postul de asistent medical. În prezent toate sunt pensionare.
Familia:
Floarea are doi copii un băia t și o față, băiatu trăiește în România cu soția să iar fata îi plecată în
Italia de 16 ani, acolo locuiește cu soțul ei și cu cei doi copii. Doamna locuiește cu soțul ei, acesta
nu prea stă acasă, cât timp îi lumina pe strada acesta ii plcat de acasă să s e plimbe iar seară vine
acasă manaca și se pune să doarmă. Domana se înțelege bine su soțul chiar dacă în unele moente
se mai ceartă sau se contrazic acesta uitând repede ce zice. Această se înțelege bine și cu copii ei,
cu băiatu se vede cam o dată la dou ă săptămâni iar cu fica când vine în țară o dată pe an timp de
două săptămâni se văd. Doamna P. nu primește ajutor din partea familiei, această spune că nu
dorește pomană, nu dorește să steie pe spatele copiilor având în vedere că nici eu nu stau prea bine
pe plan financiar.
M. Elena are o fica această are un băiat. Maria locuiește cu soțul ei, se înțelege bine cu acesta, se
înțelege bine și cu fica iubitul ei și cu nepotul. Maria se mai înțelege și cu familia extinsă. Cu fiica
ei și cu nepotul se vede cam de două ori pe săptămâna iar cu familia extinsă se vede la zile de
naștere și la serbatori în rest vorbesc la telefon o dată pe săptămâna. Elena primește ajutor financiar

34
din partea ficei, această îi da în fiecare luna 100 de lei. Elena consideră că are o relație bună cu
familia și că nu dorește să schimbe nimica la ea, această spune că totul îi așa cum dorește.
H. Angela locuiește cu soțul ei are 2 copii și 3 nepoți. Acesata se vede zilnic cu copii avnd grijă
de nepoți. Cu familia extinsă se vede mai rar d ar ține legătură cu aceștia și se înțelege bine cu ei.
Anca are o relație plăcută în cadrul familiei. Acesta nu cere ajutor din partea membrilor familiei
dar în anumite zile mai primește alimente de la fica și nora.
R. Mariana locuiește împreună cu soțul e i și fiica ceea mică, mai are încă 2 copii o față și un băiat.
Mriana are 6 nepoate. Se înțelege bine cu familia se vizitează o dată pe săptămâna și vorbesc la
telefon zilnic. Această nu primește ajutor din partea familiei deoare ce nu îi lasă să o ajute.
Condiții habituale:
P. locuiește într -un bloc, la etajul patru. Apartamentu este pe numele soțului. Conditile în
apartament sunt bune, are tot ce îi trebuie. Apartamentul are două camere, o baie, o bucătărie și o
debara.
Elena locuiește la casă aceasta este pe numele ei. Structura casei are două camere, o baie, o
bucătărie, și o curte mare unde și -a făcut o parte de gradin să cultive legume. Elena are în casă tot
ce îi trebuie să se descurce zilnic.
Angela locuiește la bloc, apartamentul este pe numele soțului. Că și condiți are de toate: internet,
căldură, apă caldă, gaz, aparate de uz casnic: frigider, televizor, laptop, aragaz. Apartamentul este
bine întreținut. Apartamentul are 3 camere o baiei, o bucătărie și un balcon.
Mariana locuiește la c asă, casă are 2 camere, o bucătărie, o baiei și o tersa. Casă este pe numele
soțului. Are toate conditile de a locui în liniște.
Evaluarea situației economice:
P. are un venit de 800 lei pe luna din care 250 de lei îi da pe medicamentă după urmea ză mâncarea
și cheltuielile. Nu primește ajutor nci material nici financiar. Aceasta spune că se descurcă cât de
cât cu pensia ei și cu a soțului.

35
Elena primește pe luna 1800 de lei, aceasta cel mai mult cheltuiește iarnă gaz având în vedere că
are căldură pe gaz, iar în rest se cheltuie pe mâncare apoi medicamente, nici ea nici soțu nu au
probleme mari de sănătate.
Angela și Mariana au pensie de 1350 lei. Mariana cheltuie mai mulți bani deoare ce soțul ei are
cancer iar medicamentele sunt sumpe. Angela are chltuieli modeste. Nici una nu primește ajutor.
Starea de sănătate:
P. că probleme de sănătate are, tensiune mare, coresteror și spondiloză. Starea să de sănătate îi
influențează viață, având în vedere că are spondiloză în urmă acestei probleme de santate această
are momente când amețește de nu poate umblă, dar în schimb climatul familiei este liniștit, nu
influențează cu nimica restul familiei problemele sale de sănătate.
Elena și Angela au probleme cu tensiunea. Aceastea spun că starea lor de s ănătate nu influențează
viață în proporti mari, mai sunt momente în care o influențează dar nu puternic, și nici climatul
familiei.
Mariana are probleme cu inima, acesta poblema nu îi influențează în mare măsură viață cât timp
această nu dorește și nici cl imatul familiei. Această are o părere bună despre ea.
Relații sociale:
P. spune de prieten la trecut, am întrebat -o de ce și ea a spus că nu mai are, pentru ea prieteni
acuma sunt vecini și familia. Această locuiește în acest bloc de 50 de ani, spune că își cunoaște toți
vcini dar cel mai bine se înțelege cu o vecna care stă lângă ea. Cu această vecină se vede o dată la
două sau trei zile și stau și povestesc. P. participa și la activități din cadrul comunitățîi, această
merge la biserica în fiec are duminică și la fiecare sărbătoare.
M. Elena prieteni ține cu aceștia legătură la telefen și de văzut se vizitează cam o dată pe luna sau
la 3 săptămâni, această spune că au obiective comnue, că se înțelege cu ei și se bucură de prezența
lor. Își cunoaș te toți vecini, dar nu prea tinel legătură cu ei, se vizitează doar când au nevoie de
ceva. Elena spune că nu are obiective comune cu vecini. Dar nici în comunitate nu prea are
activități.

36
Angela are prieteni se vede cu aceștia o dată pe săptămâna și socia lizează, are 2 -3 prieteni mai
apropiați cu care merg și în excursi. Își cunoaște vecini nu are conflicte cu ei. Că și activitate în
comunitate merge la biserifa când sunt sărbători.
Mariana are prieteni se vede cu aceștia mai rar dar cel mai bine se înțele ge cu vecini. Cu aceștia se
vede zilnic și stau la povești se mai ajută când au nevoie.
Calitatea vieții:
În această etapă toate varstnicile au o părere bună despre ele și nu doresc nimica să schimbe în
viață lor. P. Floarea spune că nu are surse de stres iar celalate spun că mai sunt momente când mai
apare câte un factor de stres. Pentru ele bucurie înseamnă familie, nepoți.
Timpul liber:
P. în timpu liber nu are activități, această face cumpărături, de mâncare și se uită la televizor a sta
îi activitatea ei. Această nu dorește nimica deosebit, spune că și așa trece repede timpu.
Elena vara în timpu liber marge cu fiica și iubitul acesteia la țară la gradin pe timp de weekend,
acolo spune ea că fac grătare și se relaxează. În fiecare zi E lena are grijă de gospodărie, mai are
grijă de o fetiță mică (fetiță îi fica finei acesteia), se uită la televizor. Nu dorește nimic deosebit să
facă în timpul liber, tot ce face îi este destul se mulțumește, se bucură de activitățile ei. Cel mai
mult timp îl petrece cu soțul.
Angela și Mariana au grijă de nepoți, ies să se plimbe socializează și mai sunt unele zile în care
stau în casă și se uită la televizor. În fiecare zi fac de mâncare să aibă mâncare proaspătă,
cumpărături dacă îi cazul. Cel mai mult își petrec timpul liber cu nepoți.
Concluzii:
În ambele categori de vârstnici sunt tematici a calității vieții asemănătoare cum sunt:
Familia: În ambele categori de vârstnici, aceștia au răspuns asemănător dar cu același înțeles că se
înțeleg bine cu membrii familiei dar se văd rar.

37
Condiții habituale: În ceea ce privește mediul înconjurător, din 8 vârstnici o singură vârstnică
locuiește cu fiica să în apartamenutul ei, iar cei 7 vârstnici locuiest în casele lor. Conditile habituale
a acestora sunt bu ne, au aparate de uz casnic care îi ajută îi gospodărie, iar locuința este îngrijită.
Evaluarea situației economice: În ceea ce privește economia, aceștia nu se plâng de traiul lor, o
singură persoană primește ajutor din partea familiei, acest ajutor fin d unu financiar.
Starea de sănătate: Fiecare vârstnic are o problema sau mai multe probleme de sănătate dar aceștia
nu lasă starea lor de sănătate să le disturbe viață.
Relații sociale: Au puțini prietenii țin legătură dar aceștia se înțelege și cu vecinii, înafara de M.E.
care nu ține legătură cu vecinii chiar dacă îi cunoaște această spune că se poate baza mai mult pe
prietenii dacă are nevoie de ajuto,
Calitatea vieții: Fiecare vârstnic are o părere bună despre el. Pentru tot grupul intervievat sursă de
bucurie este familia. Toți sunt de părere că la această vârstă nu mai are rost de o schimbare în viață
lor, aceștia sunt mulțumiți de ceea ce au în prezent.
Dar în ultima tematică ceea cu Timpul liber vârstnici din a 2 -a categorie din 4 vârstnici doar 2 nu
au multe activități, de cele mai multe ori aceștia stau în casă și se uită la televizor.
Eu sunt de pare că vârstnici din ceea de a doaua categorie au nevoie de o intervenție pentru a
schimba puțin modul lor de viață, aceștia dacă stau numa în casă se pot inbolnavi, să se
magrijalizeze singuri de societate.

38
6. Metodologia intervenției
Tema aleasă este „Calitatea vieții la persoanele de vârstă a treia”. Această tema este importantă în
asistență socială a vârstnicilor. Vârstnicii sunt niște persoane sensibile care pot avea două direcți
în viață, una pozitivă sau una negativă. Stil de viață pozitiv în care vârstnicul se bucură de această
perioada a pensionari sau negativă în care persoană în cauza nu se bucură, se simte singur. În
această tema am ales să am două categorii de vârstnici: prima categorie îi în număr de 4 persoane
vârstnice care frecventează centrul de zi din cadrul „Fundației de îngrijire a vârstnicului” și a două
categorie este alcătuită din 4 vârstnici care nu participa activ în cadrul f undației menționate mai
sus din cartierul Mănăștur, Cluj -Napoca.
Pentru intervenție în urmă analizei datelor am ales să lucrez cu ceea de a 2 -a categorie de vârstnici.
2 din 4 vârstnici din această categorie au o viață monotonă. Această situație este o pro blema în
stilul lor de viață. Am ales să intervenție pe plan informativ a vârstnicului despre calitatea viețîi.
Intervenției de față are că scop de a interveni în ceea de a 2 -a categorie de vârstnici menționată
mai sus. De a informa vârstnicul despre un s til de viață mai bun și de a promova „Fundația de
îngrijire a vârstnicului”.
Intervenția să desfășoară pe vârstnici din ceea de a 2 -a categorie de persoane în vârstă, aceștia sunt
în număr de 4 persoane dintre care 2 vârstnice au stil de viață monoton, iar celalate vârstnice au o
viață mai activă. Intervenția este de a informa vârstnicul despre stilu de viață și promovarea
centrului de zi din cadrul „ Fundației de îngrijire a vârstnicului”. Intervenția o să fie de tip
individual.
Obiectivele intervenției:
• De a face vârstnicul să înțeleagă că un stil de viață activ este o sursă de fericire și o viață
liniștită.
• De a informa vârstnicul despre calitatea viețîi și cât de importantă îi în viață lor.
• De a promova și de a informa vârstnicul de Fundația de ingrijore a vârstnicului și ce benfici
are acesta în această fundație.
În bibliografia de specialitate apar mai mulți itemi tematici ai calități vieții:

39
• Familia: Pentru vârstnic familia este un suport emoțional. Vârstnicul se axează foarte mult
pe familie, rolu lui social se schimbă astfel acesta își îndreaptă atenția aupra copiilor și
nepoților.
• Relațiile sociale: La această vârstă prietenii se reduc. Vârstnicul înainte de a se pensiona
avea multe roluri și avea mai multe activități în societate, acestea se reduc c um înaintează
în vârstă. Pentru vârstnici prieteni nu sunt un suport de ajutor doar un suport moral.
• Condiții habituale: În cele mai multe cazuri vârstnicul trăiește ori cu partenerul ori cu unu
dintre copii sau singuri. Puțini vârstnici au chiar tot neces aru în casă, majoritatea au în
limita decenței.
• Sănătatea: Puțini vârstnici mai sunt sanatori la o vârstă înaintată. Pentru calitatea viețîi
sănătatea are un rol foarte important. La persoanele înaintate în vârstă apar probleme cu
inima, diabet, tensiune.
• Situația economică: Vârstnicul are un venit mai mic acuma. Majoriatatea vârstnicilor
chetuiesc mai mulți bani pe mâncare decât pe medicamente sau alte necesitățîi.

Plan de intervenție:
Nr. întâlnirilor Scop Obiectiv Conținutul
activitățîi
1. De a mă
prezența și de a
lămuri
varstnicului
despre întâlnirile
ce vor urmă dac
îmi permită. De a primi
acordul
varstnicului de a
putea face
intervenția. De a mă
prezența cine
sunt și care îi
scopul meu și
ceea ce doresc să
urmăresc.
2. De a informa
vârstnicul de spre
elementele,
componentele de
calitate a vieții. Lămurirea
conceptului și a
elementelor
componentelor
al tematici.

40
Descoperirea
aspectelor
cunoscute și a
celor mai puțîn
familiare
varstnicului
despre calitatea
vieții și termeni
acestei
probleme.
Abordarea
subiectului
referitor la
calitatea vieții
Încurajarea
varstnicului să –
mi expună ce
înțelege acesta
printr -o viață
fericită/
împlinită pentru
el.
Solicit exemple
de activități
plăcute pe care
le desfășoară și
activități plăcute
pe care ar fi
sidpu s să le
desfășoare dacă

41
s-ar ivi
oportunitatea.
De a vorbi și de
a-l faceoe
vârstnic să
înțeleagă
importantă
calității vieții.
3. De a vorbi
despre vârstnic
despre
problemele sale
din cele
discutate în
întâlnirea
anterioară.
De a-l informa
pe vârstnic d e
centrul de zi din
cadrul „Fundația
de îngrijire a
varstnicului”. De a vedea dacă
vârstnicul a
înțeles ce este
calitatea vieții.
De a propune să
îmi spună ce
părere are el
despre calitatea
vieții.
De a vorbi cu
vârstnic despre
cele observate în
problema s ă în
ceea ce privește
modul de viață.
De a spune
despre serviciile
oferite din cadrul
fundației și de
activitățile pe
care le pot
desfășura. De a vorbi cu
vârstnic despre
ploblemele sale
în ceea ce
privește
calitatea vieții.
De a promova
fundația și de a-l
încuraja pe
vârstnic să
participe la
activitățile din
cadrul centrului
de zi.

42
7. Intervenție
Intalnirea 1.
Prima întâlnire se aplică la toate persoanele vârstnice, scopul acestei întâlniri a fost de a a cunoaște
vârstnicul interesele mele și de a îmi da acordul. Fiecare vârstnic în parte mi -a dat acordul de a
putea să îmi fac partea de intervenție la ei. Această întâlnire a durat în jur de 20 -30 de minute
Caz 1.
Nume și prenume: P.F.
Gen: feminin
Vârsta: 75
Stare civilă: căsătorită
Studii: 4 clas e
Profesie: femeie de servici
Ocupație: pensionară
În urmă interviului am realizat că P.F. își vede membrii familiei rar, de cele mai multe ori este
singură. Are o pensie de 800 de lei din care se chetuie mult pe mâncare și întreținerea casei.
P.F. în timp ul liber nu are activități, se uită doar la televizor.
Întâlnirea 2. – 30-40 minute
P.F.la întrebarea dacă știe ce înseamnă calitatea viețîi, nu a știut să îmi răspundă. După ce i -am
explicat ce înseamnă acest termen a devenit interesată de subiect.
La în ceput cum nu știa ce înseamnă calitatea viețîi, această a spus că nu are nici o importantă, dar
acuma această spune că are o importantă în viață fiecărei persoane, și că acesta are un rol important
și trebuie să avem grijă cum ne organizăm timpul.

43
P.F. par e încântată de acest subiect și în urmă acestei întâlniri a învățat despre calitatea viețîi și că
are această tematică este importantă în omului.
Această întâlnire a avut că scop, clarificarea elementelor componente ale conceptului de calitate
a viețîi tematicilor calitățîi viețîi: familia, relațile sociale, condițile habituale, situația financiară,
sănătatea, stimă de sine și timpul liber.
În urmă acestei întâlniri P.F. pare puțîn mai neîncrezătoare. Această aflând că are probleme în
partea cu familia ș i cu timpul liber.
Fica ceea mică tot o chiamă în Itala în vizită cât timp această nu poate să vină în țară dar P.F. nu
poate să meargă de acasă multe zile, această trebuie să aibă grijă de soțul ei, acesta având pierderi
de memorie și are deficente de auz . În urmă discuției despre familie, acesta a spus că o să își sune
ea copii și restul familiei mai mult dacă aceștia nu o fac.
La tematicile cu relațile sociale, situația financiară, condițile habituale, sanataeate și tima de sine
nu am prea insistat dar a m discutate despre aceste tematici. P.F.
P.F. pare îngrijorată în pricina timpului liber stînd că nu are activități multe, doar în unele zile se
vede cu vecină de alături și socializează ore în șir, îi mai vin copii acasă în vizită și mai stă cu
aceștia și în rest doar face de mâncare, curat și se uită la televizor. Acesta a spus că deja de
plictisește de televizor, că nu are la ce se uită.
În urmă acestei intalnirei P. F. Pare puțîn îngrijorată despre cele 2 tematici care nu îi sunt prea
bună. P.F. spune c ă dorește să schimbe asta și că o să își caute ea copii și membrii familiei mai
mult dacă aceștia nu o fac și cu timpu liber o zis că poate să iasă din casă se se plimbe mai mult.
Întâlnirea 3. – 40 minute
P.F. se înțelege bine cu familia dar în schimb nu se prea vizitează, am întrebat -o dacă este de
acord cu această situație P.F. a răspuns că nu este de acord dar nu are ce să facă, nu dorește să îi
streseze și să creadă copii că această devine o povara pentru ei. În urmă celor spuse de ea, am am
început să discutăm despre această problema. Având în vedere că este vorba despre familia ei,
această este de acord să îi sune și ea să nu mai aștepte telefoane de la ei. P.F. să meargă la ei în

44
vizită când crede această că simte nevoia de o companie din partea fam iliei, fiul acesteia stă la 3
străzi distanță de această. P.F își dorește să își aibă copii și nepoți aproape de ea.
P.F. mai are o problema în ceea ce privește calitatea viețîi, acesta find timpul liber. P.F. nu are
multe activități în timpul ei liber, ma joritatea activităților se învârt în jurul gospodăriei, iar
duminică se duce la biserica, cel mai mult timp îl petrece acasă. Această a spus că nu are ce să
facă având nepoți mari nu mai trebuie să aibă grijă de ei. Această de cele mai multe ori pornește
televizorul să nu se simtă singură. În urmă celor spuse de P.F. am intervenit cu câteva soluti de a
petrece timpul liber acestea find: plimbări prin parc, să organizeze cu vecini sau prietenii ceva
activități de a petrece timpul liber. P.F. îi de acord cu o rganizatul dar are dubi dacă vacini sau
prietenii sunt de acord cu organizarea unor activități în timpul liber.
Întâlnirea 4. – 30-40 minute
Acesta întâlnire a avut că și scop de a promova „Fundația de îngrijire a varstnicului”.
P.F. pare interesată de ac tivitățile din cadrul centrului de zi menționată mai sus. Acesta o zis că o
să vorbească cu copii ei despre fundația să vadă ce părere au și ei , și dacă sunt de acord din toamna
o să meargă. P.F. nu dorește să meargă din vara deoare ce îi vine acasă fica cu nepoții, fica o să
steie 2 săptămâni dar nepoți cum au vacanță o să steie la ea toată vara.
După terminarea și ceea de a 3 -a întâlnire P.F. pare liniștită și mai încrezătoare. P.F. are acesta
stare în urmă întâlnirilor având în vedere că știe unde a gre șit cu familia și acuma știe unde poate
să meargă să își petreacă timpul liber dacă dorește.
Caz 2.
Nume și prenume: M.E.
Vârsta: 70 ani
Gen: feminin
Stare civilă: căsătorită

45
Studii: 12 clase
Profesia: colectiv -muncitoresc
Ocupație: pensionară

M.E. are probleme cu timpul liber în timpul ierni și nu ține legătură cu vecini, îi cunoaște și atât
pentru această nu sunt o resursă.
Întâlnirea 2. – 30-40 minute
Prima întâlnire a parcurs bine, M.E. a știut în mare ce înseamnă calitatea viețîi. M.E. a spus despre
calitatea viețîi că ține de ceea ce faci că persoană în viață ta. La sfârșitul intalnirei M.E. a înțeles
ce înseamnă exact calitatea vieții și ce tematici importante are. M.E. știa dinainte de câteva tematici
din subiectul propus acestea find: timpul libe r, sănătatea, conditile habiuale și familia.
M.E. a avut o stare pozitivă la prima întâlnire, a arătat interes față de subiect și început să
socializeze descis.
Această întâlnire a parcurs mai repede față de ceea anterioară din primul caz, această având un ele
cunoaștinte legate de calitatea viețîi. M.E. a spus că după ce să terminat prima întâlnire a căutat pe
internet mai multe despre subiectul de față.
În această întâlnire să discutat mai mult despre timpul liber, și relațile sociale, această având
proble me cu timpul liber pe timp de iarnă și cu vecinii. M.E. a spus la un moment dat că nu poate
să aibă încredere așa mare în vecini cum să se ajute, a spus că locuiește de 47 de ani în acea zona
și că toți sunt doar pentru ei.
M.E. are sprijin din partea fami liei, această arată fericire când vorbește despre familia ei. Această
are grijă de casă ei, se îngrijorează pe timp de iarnă cum are încălzire pe gaz că vin cheltuieli prea
mari și/sau să nu aibă o scurgere, dar în rest această are grijă de casă ei face cu rat o întreține să
aibă un mediu plăcut.

46
De restul tematicilor am discutat și am analizat situația ei având în vedere că nu are probleme mairi
de sănătate și că are o stimă de sine bună, am discutat doar importantele acestor tematici. M.E.
pare încântată despre tot ceea ce se discuta.
La final despre timpul liber, această are o probleme pe timp de iarnă nu are activități, de cele mai
multe ori stă în casă și se uită la televizor sau face în exces mâncare.
M.E. a spus că asta îi viață ei și că îi place așa chiar dacă știe că în unele situați nu stă bine în
calitate de organizare și stil de viață.
M.E. a ascultat toată discuția despre timpul liber și nu a intervenit cu nimic deosebit doar cu ce am
menționat mai sus.
În urmă aceste M.E. a părut puțîn stresată și inconfortabilă, părea gânditoare dar între timp dorea
să discute și cu mine dar mai sarea peste unele sibuecte și nu intervenea
Întâlnirea 3. – 40 minute
M.E. are câteva probleme cu timpul liber pe timp de iară. Această iarnă nu are multe activități i ar
majoritatea se învârt în jurul gospodăriei și a nepotului acesta având anumite perioade în care
doarme la această. Chiar dacă nepotul mai doarme la ea acesta nu are timp de ea foarte mult, de
cele maimulte ori acesta îi plecat de acasă și doar seară se întoarce iar M.E. stă în casă și face
curat, mâncare și așteaptă să vină cineva în vizită de cele mai multe ori o așteaptă pe fiica ei să
vină. M.E. nu poate să mergă la fiica ei D. în vizită această stand departe.
M.E. vara are multe activități și aceast ă spune că se bucură că nu are timp de pierdut și că îi place
foarte mult când nu stă să piardă timpul, dar iarnă pentru această trece greu, de cele mai multe ori
această a spus că stă în pat și se uită la televizor. M.E. a spus că dorește și iarnă să aibă activități
dar nu știe ce să facă, această cun nu tinel legătură cu vecini, familia nu stă în apropiere nu poate
să facă nici o activitate. Că și soluție în care nu o fost foarte încântată am am discutat despre
vecini, aceștia cum am spus și în întâlnirea anterioară pot să îi fie o resursă bună de a petrece
timpul.

47
M.E. a spus că nu prea îi de acord să facă anumite activități cu aceștia deoare ce mereu sunt doar
pentru ei și că nu prea are cu cine să vorbească, chiar dacă îi știe de anii. Am întrebat -o dacă a
încercat să vorbească cu aceștia iar această a răspuns că da dar nu o avut cu cine, această a spus
că vecini ei sunt înțelegători doar atunci când au și ei un interes.
Întâlnirea 4. – 30-40 de minute
În urmă aceste discuți M.E. având în vedere promov area centrului de zi din cadrul „Fundația de
îngrijire a varstnicului”, această nu părea mulțumită. În cele din urmă a spus de ce are această stare.
M.E. nu a știut despre aceste organizați și că nu dorește nici să meargă la astfel de centre. A spus
că nu crede că o să aibă o experiență plăcută.

Caz 3.
Nume și prenume: H.A.
Vârsta: 65 ani
Gen: feminin
Stare civilă: căsătorită
Studii: post liceal
Profesie: asistent medical
Ocupație: pensionară
H.A. are o viață activă în fiecare zi. În urmă interviului nu am observat nici o problema în ceea ce
privește modul de viață.
Întâlnirea 2. – 30 de minute

48
H.A. știe ce înseamnă calitatea vieții, știe că are are legătură cu modul de viață astfel această are
grijă de stilul ei și de tot ceea ce o înconjoară. Chiar dacă cunoaște termenul de calitate a vieții m –
a lăsat să îmi susțîn teoriile și planul pentru prima întâlnire. H.A. cunoaște și tematicile a modului
de viață și importantă lor pentru starea ei și modul ei de viață.
În această întâlnire să discutat despre tema ticile temei propuse de mine (calitatea vieții). Să discutat
despre familie, relații sociale, condiții habituale, situația financiară, sănătatea, stimă de sine și
timpul liber.
H.A. are cunoastinte despre aceste tematici, această încearcă mereu să aibă un echilibru în viață ei
și să fie totul perfect.
H.A. în urmă discuției a spus că dorește în viitor să se apute de sport, să facă mișcare cel puțin de
2 ori pe săptămâna.
Întâlnirea 3. – 30 minute
H.A. Nu are probleme din tematicile calitățîi viețîi, aceast ă se vizitează cu membrii familei des,
cu prietenii are activități în timpul liber, situația ecoomica ii bună, cu vecinii se înțelege și ține
legătură cu aceștia. H.A. știe despre calitatea vieții și mereu o avut o viață activă, și cu toată
lumea să înțele s. Această spune că nu are de ce să se plângă, nu își găsește nici o problema în
viață ei. Pentru ea familia ii cel mai important lucur, de aceea mereu își are familia lângă ea, și
cele mai multe activități le are cu familia.
Întâlnirea 4. – 30-40 minute
Scopul acestei întâlniri a fost promovarea „Fundației de îngrijire a varstnicului”. H.A. a fost
încântată despre acest subiect, deoare ce pe viitor după ce cresc nepoți mai mari dorește să participe
la un astfel de centru. În care să socializeze.
Caz 4.
Nume și prenume: R.M.

49
Vârsta: 70 ani
Gen: feminin
Stare civilă: căsătorită
Studii: universitare
Pofesie: asistent medical
Pocupatie: pensionară
R.M. nu are nici o problema în ceea ce privește calitatea viețîi, această are o viață cât de cât activă.
R.M. est e mai mult îngrijorată pentru soțul ei. R.M. în timpu liber mai are grijă de nepoate acestea
îi dau un plus de activitate.
Întâlnirea 2. – 30 minute
Prima întâlnire să desfășurat în liniște, această știa despre tematicile și ceea ce este calitatea viețîi.
A spus că știe mai multe despre această tema deoare ce nora adică soția fiului ei a terminat
facultatea de asistență socială.
R.M. la finalul întâlniri era fericită a spus că macara mai învățat ceva noi și poate să spună și la
alte persoane că stilul de vi ață este important. R.M. chiar dacă știa despre calitatea viețîi mă lăsat
să îmi termin discursu pentru a învață ceva nou la ceea ce știe.
În ceea ce privește această întâlnire R.M. părea puțîn nerăbdătoare, dar cu toate aparențele să
implicat destul de mult în converstatia despre tematicile calitățîi viețîi și importantă lor.
Având în vedere că această știe despre calitatea viețîi și aceste tematici, am dicutat despre fiecare
în parte și unde avea o nedumerire în explicăm să înțeleagă, în unele cazuri îm i punea întrebări și
după ce îi răspundeam îmi spunea că știa dar a uitat.
Această întâlnire a părut foarte interesantă având în vedere că știa despre ceea ce doresc să vorbesc,
știa subiectul.

50
Întâlnirea 3. – 30 minute
R.M. are o relația bună cu familia dar cu fiita ceea mijlocie nu se prea vede această având casă în
Gherla. R.M. ține legătură cu ea telefonic dar spune că nu îi tot una când o știi aproape și că o
pori vizită de câte ori dorești. R.M. îi puțîn stresată îi ceea ce privește situația de sănăt ate a
soțului acesta având cancer, chiar dacă știe că îi doar în prima faza și că medicamentele îi ține
situația sub contol această speră să nu i se înrăutățească situată.
În timpul ei liber are activitaticu vecini, famila sau cu gradinaritu, acesta find o pasiune de când
era adolescență.
În urmă analizei fișei de la inerviu și cele discutate cu ea nu are probleme în cee ce privește
calitatea viețîi daor stresul legată de situația soțului, având în familie mai multe cazuri de deces
în urmă cancerului, ace astă a spus că nu dorește că soțul ei să decedeze în chinuri, această find de
profesie asistență medicală știe cum se manifestă această boală și încearcă să îi fie aproape
soțului și să nu îl leșe singur.
Întâlnirea 4. – 30-40 minute
În urmă acestei întâl niri în care am discutat despre centrul de zi din cadrul „Fundația de igrijire a
varstnicului”, această arată încântare și fericire. A spus că poate pe viitor o să apeleze la servicile
în cadrul acestei fundati. Dar momentan nu, R.M. spune că acuma nu are rost să meargă la fundație
avnd lângă ea familia și vecini.
Concluzii:
În lucrarea de față am elaborat un program de intervenție pentru varstnicele intervievate din afară
centrului de zi de la "Fundația de îngrijire a varstnicului", acest program de interv enție este de a
informa vârstnicul despre stilul de viață și în ultimul rând de a promova fundația menționată
anterior.
Intervenția s -a desfășurat conform planului, fără nici o problema. Varstnicele păreau încântate și
dornice de a discuta cu mine despre tematicile calității vietii. La început acestea păreau putin

51
inconfortabile dar pe parcurs sau deschis față de mine. Varstnicele au acumulat anumite
cunoștințe în ceea ce privește stilul de viață.
La ultima întâlnire toate varstnicele arătau fericite si c uriozitate despre centrul de zi de la
"Fundația de îngrijire a varstnicului", acestea doaresc pe viitor să participe la activitățile din
cadrul fundației.

52
Concluzii
Orice persoană este, mai degrba, considerată că fiind vârstnică la împlinirea vârstei de 65 ani.
Acest proces de îmbătrânire este unul care se manifestă atât pe plan biologic cât și psihologic.
Tot în această perioada vârstnicul iasă la pensie, acest pas având un impact foarte mare asupra
varstnicului, putând fi pozitiv în care vâr stnicul îi mulțumit de pensionare sau poate fi negativ în
care acesta nu dorește să accepte pensionarea și pot manifest tendințe depresive. La vârste mai
înaintate (peste 75 ani) vârstnicii ajung, uneori, să se se simtă inutili..
La acesta vârstă familia are un rol important în viață lor. Persoană de vârstă a 3 -a, la ieșirea la
pensie, își pierde anumite roluri sociale, având tendința de a se axa pe familie. Pentru vârstnic
familia poate să îi ofere o stare de spirit pozitivă dacă acesta este integrat, ac ceptat. Sunt și
contexte în care vârstnicul este neglijat de anturaj și, uneori, chiar abuzat.
De cele mai multe ori vârstnici au condiții habituale improprii, au mobilier și aparate de uz
casnic vechi.
Relațile sociale se restrâng o dată cu înaintarea în vârstă. Vecini, la bătrânețe, sunt factori
importanți în petrecerea timpului liber și socializare. Pentru vârstnic, prietenii apropiați sunt, cel
mai adesea, chiar familia.
Sănătatea pentru vârstnic are un rol important în viață sa. La o vârstă înaintată vârstnicul este mai
vurnerabil la boli. Cu cât starea de sănătate este mai precară cu atât calitatea vieții este mai
afectată.
În România calitatea vieții a crescut din anii 2002 -2007 la ambele categorii de sexe.
În ceea ce privește asistența socială, vâr stnicul este pe locul doi în categoria de beneficiarii. Sunt
tot mai numeroase centre de zi unde vârstnicul poate să își petreacă timpul liber cu alți vârstnici,
unde socializează, joacă jocuri de societate. În aceste centre vârstnicul primește și consulta ții
medicale sau/și de asistență socială.

53
Bibliografie
Academia Română, Institutul Național de Cercetări Economice, Institutul de Cercetare a Calității
Vieții (1991) Calitatea vieții, București
Ana Muntean, Juliane Sagebiel (2007) Practici în asistență socială, Editura Polirom, Iași
Constantin Bogdan (1988) Elemente de Geriatie practică, Editura Medicală, București
Cornelia Mureșan (2012) Situația vârstnicilor din România, Editura Presă Universitară Clujeană,
Cluj
David Silverman (2004) Interpretarea dat elor calitative, Editura Polirom, Iași
Denizia Gal (2012) Asistență, îngrijire și consilierea vârstnicului, Editura Casă cărții de știință,
Cluj-Napoca
Denizia Gal (2012) Îngrijirea vârstnicului, studii și modele de bună practică, Editura Casă cărții
de științe, Cluj -Napoca
Denizia Gal (2001) Vine o zi, eseuri pe teme gerontologice, Editura Presă Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca
Doru Buzducea (2009) Sisteme moderne de asistență socială, Editura Polirom, Iași
Fundația Principesa Margareta a României (2009) Situația vârstnicilor din România, București
Ion Dafinoiu (2002) Personalitatea: metode calitative de abordare, observația și intervenția,
Editura Polirom, Iași
Institutul de Cercetare a Calității Vieții (2017) Starea socială a României Calitatea vieții: situația
actuală și perspective pentru 2038, Editura Academia Română, București
Marta Roxana Mureșan (2012) Vârst a a treia între autonomie și vulnerabilitate, Editua Limes,
Florești -Cluj

54
Marian Vasile (2007) Stiluri de viata din Romania, Editura Institutul de Cercetare a Calitatii
Vietii, Bucuresti
Ursula Schipu, Emil Verza (1997) Psihologia vârstelor ciclurile vieții, Editura Didactică și
pedagogică, București
Viorel Olivian Pașcanu (1994) Viața a treia sau ultimul examen, Editura Moldoca, Iași

55
Anexe

GHID INTERVIU
I. Date personale
• Nume și prenume.
• Vârstă.
• Genul.
• Starea civilă.
• Studii.
• Profesia.
• Ocupația.
II. Familia
• Dacă vârstnicul are copii.
• Cu cine locuiește.
• Cum se înțelege cu familia: soț, copii, familia extinsă.
• Cât de des se întâlnește cu familia.
• Primește ajutor din partea familiei. Dacă da de la cine și ce ajutor.
• Cum consideră vârstnicul relatia sa cu familia.
• Dacă vârstnicul dorește să schimbe ceva în relatia cu familia. Ce anume.

56
III. Condiții hab ituale
• Tipul de locuința: casă/apartament.
• Cine îi proprietaru locuinței.
• Ce condiți sunt.
• Cum este structurată casă: număr camere, bucătărie, baie, etc.
IV. Evaluarea situației e conomice
• Tipul de pensie.?
• Venitul lunar.
• Pe ce anume se cheltuiește cel mai mult.
• Ce suma se alocă pentru: mâncare, cheltuieli, medicamente, rate(dacă este cazul)
• Daca Primeste ajutor financiar.
• Daca Primeste ajutor material.
• De la cine primeste ajutor.
V. Starea de sănătate
• Diagnostic.
• Probleme de sănătate.
• Starea de sănătate va influențează viață. Cum o influențează.
• Starea de sănătate influențează climatul familiei. Cum o influențează.

57
• Ce părere are vârstnicul despre starea să de sănătate.
VI. Relații sociale
• Dacă are prieteni.
• Cum se înțelege cu aceștia.
• Cât de des se văd.
• Dacă au interese comune.
• Dacă își cunoaște vecini.
• Cum se înțelege cu aceștia.
• Dacă se vizitează.
• Dacă au interese comune.
• Dacă participa la activități în comunitate.
VII. Calitatea vieții
• Ce parer are despre el.? In ce sens?
• Surse de stres.
• Surese de bucurie.
• Ce părere are despre viață să.
• Cât de bună o consideră.
• Dacă dorește să schimbe ceva. Dacă da ce.

58
VIII. Timpul liber
• Cu ce se ocupă în timpu liber.
• Ce activități are zi de zi.
• Dacă dorește să facă ceva deosebit în timpu liber.
• Cu ce persoane are cele mai multe activități în timpul liber.

Plan de interventie
Întâlnirea numărul 1.
De a specifică interesul meu față de ceea ce doresc să fac în intervenție.
· Bună ziua, numele meu este Timicer Maria sunt studentă în anul III la Facultatea de Sociologie
și Asistență socială, secția de Asistență socială. Tema mea de licență îi despre calitatea vieții la
persoanele vârstnice, îmi permiteți va rog să discutăm calitatea viețîi. O să ne întâlnim de 4 ori iar
fiecare întâln ire durează maxim o ora. Mulțumesc.
Întâlnirea numărul 2.
Are că scop de a vedea ce cunoștințe are vârstnicul despre calitatea vieții.
Că și obiectiv îi de a vedea cunoștințele varstnicului despre această tematică și de ai clarifica
anumite neînțelegeri.
Activitate:
Întrebări adresate varstnicului:
· Știți ce îi calitatea vieții?

59
· Dacă da îmi spuneți ce știți?
· Cunoașteți tematicile calități vieții?
· Considerați că îi importantă calitatea vieții?

Calitatea vieții este va loarea omului și a vieții sale precum ar fi: cât de bună sau rea este viață să.
Această are mai multe tematici: starea de sănătate, familia, profesia și locul de muncă, resurse
financiare, bunuri pe care le posedă, mediul social, timpul liber, prietenii, s ocietatea în care trăiește.
(Institutul de Cercetare a Calității Vieții, 2017, p. 6)
Calitatea vieții mai are numele de „mod de viață” , acest concept evidențiază felul în care orice
individ își organizează timpul și stilul de viață. (Institutul Național de Cercetări Economice,
Institutul de Cercetare a Calitățîi Vieții, 1991, p. 34)
Calitatea vieții în viata unui vârstnic este importantă, atât pe plan fizic cât și pe plan psihic.
Calitatea vieții aparține de tot ce înconjoară o persoană, dacă vârstnicul a re o calitate a vieții mai
proastă și starea lui îi mai rea, iar dacă are un mod de viață mai bun și viața lui îi mai buna. Ca și
scop este de a vedea ai povești varstnicului despre tematicile mari din calitatea viețîi. Și de a discuta
despre problemele fi ecăruia vârstnic din aceste categori a calități vieții.
Enumerarea categoriilor din tematică Calitatea vieții: familia, prieteni, vecini, condițile habituale,
starea financiară, sanatata, stimă de sine și petrecerea timpului liber.
1. Familia: Pentru vârstnic membrii familiei sunt un punct de răscruce, pot influență negativ sau
pozitiv. Cel mai important este să influențeze vârstnicul pozitiv, pentru a avea acesta o liniște
sufletească la această vârstă. Pentru vârstnici familia poate să fie un punct d e ajutor, o satisfacție
a nu se simți singuri.
2. Prietenii: Pot fi o resursă pozitivă pentru a petrece timpu liber, de a socializa. Aceștia pot să
îți ofere sprijin emoțional, aceștia te sprijină în ceea ce se întâmplă și pot să îți ofere o stare de
plăcere.

60
3. Vecinii: Și aceștia pot fi o resursă pozitivă sau negativă. Spun negativă în caz că nu te înțelegi
cu aceștia nu îți aduc nici un lucru bun dar dacă te înțelegi pot fi o resursă pozitivă din mai multe
aspecte: petrecerea timpului liber, su sținere emoțională, socializare. Acești factori sunt importanți
în social și pot fi niște resurse foarte bune pentru vârstnic.
4. Condițile habituale: Și acestea fac parte din calitatea vieții și joacă un rol important. Casă/
apartamentul dacă nu îi î ngrijită pot apărea probleme de sănătate, în prezent sau inventat atâtea
aparate de uz casnic în care să îți ușureze muncă casnică, deci și vârstnici merită să aibă aparate
de uz casnic în locuințe, să trăiască îngrijiți și să fie armonie în locuința.
Calitatea mediului înconjurător asigura o dasfasurare a vieții normale. Atunci când calitatea
mediului îi deteriorat îi un pericol pentru sănătate.(Institutul Național de Cercetări Economice,
Institutul de Cercetare a Calitățîi Viețîi, 1991, p.35)
5. Starea financiară: Economia în acesta etapă a vieții e puțin mai scăzută, dar dacă știi să o
gestionezi îi bună, chiar dacă în unele cazuri îi prea mică. Că și persoană varsnica poți să primești
ajutoare financiare sau materiale de la primărie.
6. Sănătat ea: Acest factor este foarte important în calitatea vieții, starea de sănătate îți poate
influență viață în bine sau în rău asta depinde și de persoană.
7. Stimă de sine: La acesta vârstă îi important să ai încredere în ține, să ai o părere bună despr e
viață ta și despre tot ceea ce te înconjoară.
8. Timpul liber: Că și persoană vârstnică ai nevoie de activitatati, nu trebuie să stai doar în casă
să te ascunzi de societate. Sunt centre unde poți să îți petreci timpul liber, să ieși să te plimbi, s ă
îți găsești activități. Să nu ai monotonie în viață pentru că asta nu îi benefică, nu trebuie să stai
doar în casă, în acesta etapă a vieți ai nevoie de socializare, activități, deoare ce la vârstă înaintat
ești dispus la despresie, și acesta problema nu este bună în calitatea vieții.
Întâlnirea numărul 3.
În ceea ce privește problema varstnicului o să fie din concluzile interviului și cele discutate cu
acesta.

61
Pentru fiecare problema a varstnicului o să discut cu acesta și de a găși împreună soluti pntru a
remedia situația.
Întâlnirea numărul 4.
Această întâlnire are că și scop de a informa vârstnicul de centrul de zi din cadrul „Fundației de
îngrijire a varstnicui” că în acest centru pot să socializeze, să își facă prieteni noi și să aibă anumite
activit ăți.
Că și activitate îi de a informa și promova: de a informa vârstnicul despre posibilitatea de a merge
la fundație și promovarea fundației.
Serviciile Fundatiei:
Centrul de Zi pentru Vârstnici (CZ), situat în Cluj -Napoca, str. Tazlău nr. 11, este un m odel de
îngrijiri alternative comunitare, primul de acest gen înființat în Cluj -Napoca (în martie 1998).
Centrul oferă servicii directe vârstnicilor: asistență socială, activități de socializare și petrecere a
timpului liber, consiliere psihologică, activi tăți de suport în grup, educație pentru sănătate,
activități cultural -artistice, excursii, donații de alimente și suplimente nutritive, îmbrăcăminte,
medicamente, materiale didactice, materiale igienico -sanitare și de curățenie, mici obiecte de
inventar casnice.
Populația vizată:
Cei care beneficiază de activitățile Centrului de Zi pentru Vârstnici din cadrul Fundației sunt
persoane vârstnice de peste 60 de ani. Fundația încearcă să răspundă nevoilor lor sociale și
medicale. Oferim vârstnicilor, în mod gr atuit, diferite servicii pentru înlăturarea sentimentului de
izolare socială, pentru creșterea stimei de sine, petrecerea timpului liber, comunicare, pentru
valorizarea fiecărei persoane și înlăturarea sentimentului de inutilitate.
Activitățile Centrului de Zi sunt coordonate de doi asistenți siociali ai Fundației și de Comitetul
Vârstnicilor, alcătuit din 12 membri voluntari. Membri Comitetului sunt aleși din rândul
membrilor Centrului de Zi de către Adunarea Generală a acestora. Co mitetul Vârstnicilor
realizează legătura dintre conducerea FIV și membrii Centrului de Zi prin transmiterea permanentă
a doleanțelor vârstnicilor în legătură cu serviciile oferite, activitățile desfășurate. De asemenea,

62
coordonează împărțirea echitabilă a donațiilor destinate beneficiarilor Centrului de Zi. Scopul
activităților desfășurate în Centrul de Zi este îmbunătățirea și creșterea calității vieții vârstnicilor.
Asistentul social are și rolul de mediator: mediază relația dintre vârstnic și instituț ii publice:
legătura cu autoritățile locale pentru rezolvarea unor probleme care țin de aceste instituții, cu
servicii medicale – prin ajutorul acordat la internare și externare, însoțirea la medicul de familie,
procurarea tratamentului medicamentos, oferă ajutor pentru mici cumpărături, achitări de facturi
și alte servicii de care aceștia au nevoie.
Membrii Centrului de Zi în nevoi socio -medicale beneficiază de o evaluare socială complexă
(anchetă socială). Serviciile de asistență socială cuprind: evaluare a nevoilor solicitanților,
elaborarea planului de intervenție individuală, servicii de informare, consiliere, advocacy, ajutor
material, monitorizarea și evaluarea serviciilor oferite, evaluarea satisfacției beneficiarilor în urma
acordării serviciilor.
Numărul membrilor cotizanți în evidența Centrului de Zi este de 130 de persoane iar, numărul
membrilor permanenți care participă zilnic la activitățile programate este de 55 -60 persoane.
Toate activitățile se desfășoară în mod gratuit.
Procesul de reintegr are a varstnicilor in societate se realizeaza prin intermediul Centrului de Zi,
prin activitatile recreativ -educative desfasurate in cadrul acestei componente: festivitati, serbari
sau programe cultural -artistice (realizate cu diferite ocaziu: omagii aduse poetilor, programe de
Ziua Indragostitilor, Ziua Femeii, Ziua Internationala a Pacii, Ziua Nationala a Pensionarilor, Ziua
Nationala a Romaniei, serbari de Craciun si de Paste etc.), concursuri de cultura generala de tip
„Cine stie castiga”, sau excursii realizate in judetul Cluj sau in judetele limitrofe. Prin toate aceste
activitati si multe altele, varstnicii au posibilitatea de a uita de problemele de toate zilele.
Costul serviciilor oferite in cadrul Centrului de Zi este de 50 RON pe an.
Rolurile asistentului social
Cei doi asistenti sociali ai Fundatiei au roluri multiple in cadrul functionarii institutiei, astfel incat
fac parte din echipa multidisciplinara compusa din variati specialisti: medic balneolog, asistente
medicale, profesor de gimnasti ca, asistent de balneologie.

63
Asistentii sociali se implica in activitatile Centrului de Zi, lucrand cu un grup, atunci cand
beneficiarii le solicita prezenta, in cazul unor conflicte, in imbunatatirea activitatilor desfasurate
la centru, in organizarea oca ziilor festive.
In cadrul programului de ingrijiri la domiciliu asistentii sociali detin un rol central, fiecare asistent
are in evidenta un numar de beneficiari carora le ofera lunar pachetele cu materiale pentru
curatenie, alimente si produse pentru inco ntinenta.
Asistentul social are rolul de consilier atat in relatia cu beneficiarii de la domiciliu cat si cu cei de
la Centru de Zi, ofera consiliere familiala pentru varstnicul care locuieste cu familia sau cu alti
apartinatori.
Alt rol pe care asistentul social si -l asuma este acela de avocat al clientilor sai, in situatia in care
varstnicii doresc sau nu sa cedeze locuinta in vederea ingrijirilor, de asemenea asistentul are rolul
de mediator, facand legatura intre varstnici si sursele de sustinere, mobil izand resursele fundatiei
si folosind proiectele pentru imbunatatirea calitatii vietii beneficiarilor. Alt rol important al
asistentilor sociali este cel de Advocacy, prin care sprijina si incurajeaza drepturile beneficiarilor
si ale persoanelor de varsta a treia.