Științe și Tehnologie George Emil Palade [629862]

1

Universitatea de Medicină, Farmacie,
Științe și Tehnologie "George Emil Palade"

Facultatea de Economie
și Drept

Discriminarea prin intermediul pre
țurilor

Student: [anonimizat]: Drept

Anul IV

Târgu Mure
ș

2020

2

Cuprins

Defini
ție, modalit
ă
ți de manifestare și prejudicii

………………

Error!
Bookmark not defined.
–
4

Caz real privind
neaplicarea unei pre
țuri mai mari din cauza ț
ării de re
ședinț
ă
…………………….4

Motivele sanc
țion
ării, scopul interzicerii discri
minării
și unele efecte pozitive…………………4
–
5

C
auza Irish Sugar

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………..

5
–
6

Cauza MEO

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………………..

6
–
7

3

1. Defini
ție,
modalită
ți de manifestare

și prejudicii

În literatura autohtonă era considerată comportamentul întreprinderii dominante de a
pretinde pre
țuri diferite

de la diferi
ți consumatori pentru aceeași prestație, în vederea
maximizării profitului.

Regula este aceea de a interzice aplicarea condi
țiilor inegale la prestații echivalente,
însă d
iscriminarea poate fi permisă în situa
țiile în care m
ărfurile au fost c
umpărate sau
vândute la pre
țuri care nu au leg
ătură cu diferen
țele existente la nivelul costurilor de
produc
ție.

Această situa
ție se refer
ă la ipoteza în care acela
și produs este vândut la prețuri
diferite, neexistând o legătură cu costul de produc
ție, pre
cum
și acele situații în care bunurile
sunt vândute la acela
și preț, deși între ele exist
ă diferen
țe reale de cost.

Moduri de manifestare: discriminare
pe criterii geografice
–

pentru a evita revânzările
printre pie
țele locale, întreprinderea stabilește ni
veluri diferite de pre
ț
pentru ele, după care
caută se le izoleze una de cealaltă
;

prin reduceri
–

acestea nu au legătură cu diferen
țele de
cost, având ca obiectiv legarea clien
ților de produc
ător, făcând dificilă pătrunderea altor
concuren
ți pe piaț
ă;
pre
ț de eliminare a concurenței sau preț de ruinare (predatory pricing)
–

societatea dominantă urmărind, prin scăderea pre
țurilor sub un anumit nivel pentru a
descuraja un nou venit pe pia
ț
ă protejarea sa, apoi crescând din nou pre
țurile, odat
ă cu
înlăturar
ea noului concurent.

Discriminarea prin intermdiul pre
țurilor poate duce la dou
ă tipuri de prejudicii:

prejudiciul primar
–

când un concurent aflat la acela
și nivel cu cel al pieței
societă
ții
dominante suportă pierderile, după cum ilustrează reducerile de

fidelitate care fac
și mai
dificilă pătrunderea pe pia
ț
ă a unui concurent

prejudiciul secundar
–

se referă la pierderea sufer
ită de cumpărătorul produsului,
prin
stabilirea uniformă a pre
țurilor, m
ărfurile fiind vândute la acela
și preț, neavând în vedere
faptul că un client se află mai aproape de fabrică decât altul
și indiferent de prețurile de
transport.
1

Din prevederile Uniunii Europene putem afla că cetă
țenilor sau rezidenților Uniunii nu
se pot percepe pre
țuri mai mari la cump
ărarea de produse sau se
rvicii din cauza na
ționalit
ă
ții
sau a
ț
ării în care ace
știa își au reședința.

La cumpărarea de produse online în cadrul UE
pre
țurile pot diferi de la o țar
ă la alta, de exemplu din cauza diferen
țelor dintre costurile de
livrare. Totu
și, la achiziționarea f
ără livrare transfrontralieră, din motivul ridicării de la
comerciant sau de la magazin, pre
țurile și ofertele ar trebui s
ă fie acelea
și ca și a
cumpărătorilor din
țara respectiv
ă, comerciantul neavând dreptul de a aplica taxe
suplimentare, sau de a împied
ica cumpărarea unui produs, doar pentru că acel cumpărător
provine dintr
–
o altă
țar
ă.

Aceste reguli se aplică de asemenea
și la achiziționarea biletelor de
intrare într
–
un parc de distrac
ții, la rezervarea unei camere de hotel, la închirierea unei mașini,
sau la achizi
ționarea serviciilor furnizate pe cale electronic
ă.

1

I. Lazăr
–
Dreptul Uniunii Europene În Domeniul Concuren
ței, Ed. Universul Juridic, București, 2016

4

O excep
ție de la aceast
ă regulă ar putea fi filmele, căr
țile electronice, muzica, care sunt
protejate prin drepturi de autor, acestea fiind adesea acoperite de acorduri de licen
ț
ă diferite
d
e la o
țar
ă la alta. Din această cauză există posibilitatea de a nu a avea întotdeauna acelea
și
acces la acelea
și produse și la aceleași preț în toate ț
ările din Uniune.

2. Caz real privind neaplicarea unei pre
țuri mai mari din cauza ț
ării de
re
ședinț
ă

A
na fiind din Danemarca vrând să închirieze o ma
șin
ă în Spania pe durata vacan
ței de
vară alege de pe site
–
ul unei firme de închirieri. Aceasta introducând adresa pentru finalizarea
rezervării, a observat că pre
țul a crescut cu 140 de euro.

Contactând Cen
trul European al Consumatorilor pentru a
–
și exprima nemulțumiea
legată de această discriminare, cei de la Centru au ajutat
–
o la introducerea unei plângeri
oficiale , prin care aceasta a scos în eviden
ț
ă faptul că site
–
ul firmei de închirieri auto practica
o politică discriminatorie în materie de pre
țuri. Prin nerespectarea normelor UE, firma ar
putea fi amendată de autoritatea na
țional
ă competentă.
2

3.

Motivele sanc
țion
ării, scopul interzicerii discriminării
și unele efecte
pozitive

Identificarea
discriminării depinde de evaluarea costurilor de produc
ție, acesta putând
fi greu de determinat.

Motivele sanc
țion
ării discriminării prin intermediul pre
țurilor sunt:

afectarea eficien
ței de alocare

prin intermediul comportamentului
–

potrivit acesteia exi
sten
ța
unei pozi
ții de piaț
ă dominantă dă na
ștere la efecte economice negative, prin restrângerea de
produc
ție de c
ătre monopolist într
–
o măsură mai mare decât ar face în condi
ții de concurenț
ă
normale.

caracterul echitabil al acestei practici de afaceri
–

opinia majoritară în literatura de
specialitate este aceea potrivit căreia discriminarea prin intermediul pre
țurilor ar fi
inechitabilă, totu
ți putem identifica și contraargumente. În jurisprudența United Brands se
impune ca orice monopolist
care a proceda
t la o discriminare a pre
țurilor între subpiețele
na
ționale s
ă înceteze acea practică. Presupunând, că, ulterior monopolistul ar percepe acela
și
pre
ț pe toate aceste piețe, s
–
ar genera un efect diferit asupra distribu
ției veniturilor între zonele
geografic
e cu venituri mai ridicate
și cele cu venituri mai reduse. Aplicarea regulii United
Brands poate consta în redistribuirea veniturilor dinspre consumatorii din regiunile mai sărace
ale Europei spre consumatorii din regiunile mai bogate.

2

https://europa.eu/youreurope/citizens/consumers/shopping/pricing
–
payments/index_ro.htm

5

Scopul interzicerii

a constat în prevenirea împiedicării reinstalării în mod indirect a
barierelor care au fost înlăturate odată cu desăvâr
șirea pieței interne și prevenirea împ
ăr
țirii
pie
țelor.

Potrivit jurispruden
ței instanțelor din UE,
sunt ilegale acele pre
țuri a c
ăror
diferen
ț
ă nu
poate fi justificată într
–
un mod obiectiv. Efectele acestei practici se referă în principal la
excluderea de pe pia
ț
ă a poten
țialilor concurenți, sau a concurenților actuali.

Putem aminti
și unele efecte pozitive a discrimin
ării prin intermed
iul pre
țurilor,privind
cre
șterea bun
ăstării consumatorilor, cum ar fi: situa
ția în care aceasta ar duce la creșterea
produc
ției, prin facilitarea deservirii unui num
ăr mare de clien
ți, cu ajutorul ofertelor
adi
ționale de prețuri mai sc
ăzute. De

asemenea po
t să asigure o reîntoarcere mai bună a
investi
țiilor, care poate, la fel s
ă încurajeze investi
țiile suplimentare în activit
ă
țile de cercetare
sau, după caz, în procesul de produc
ție, acestea putând aduce beneficii chiar și pentru
consumatori. Trebuie să av
em în vedere
și cazurile în care practica discrimin
ării poate duce la
o împăr
țire mai echitabil
ă a resurselor. Diferen
țele de preț pot fi elastice uneori, având în
vedere posibilită
țile mai mari a unor clienți, iar stabilirea unui preț uniform ar fi în
dez
avantajul clien
ților sau consumatorilor cu posibilit
ă
ți financiare mai mici.
3

4. Cauza Irish Sugar

În această cauză Comisia Europeană a amendat compania Irish Sugar cu suma de 8,8
milioane de ECU pentru abuzul de pozi
ție dominant
ă pe pia
ța irlandez
ă a
zahărului.
Compania a făcut mai multe încălcări începâ
nd cu anul 1985, fiind singurul proce
sator

de
zahăr de pe insulă
și având o cot
ă de aproximatic 95% din pia
ța zah
ărului din Irlanda.

Compania a încercat restrângerea concuren
ței la importurile de zah
ăr din alte state membre
și
de la ambalatorii mai mici de zahăr din Irlanda.

La sfâr
șitul anilor 1980 au vrut s
ă restric
ționeze concurența din importurile de zah
ăr
din Fran
ța și Irlanda de

Nord, oferind pre
țuri sc
ăzute clien
ților unui importator de zah
ăr
francez, schimbând marca de zahăr Siucra pentru o altă marcă importantă
și oferind reduceri
de
"frontieră"
clien
ților pentru zah
ărul ambalat care se aflau aproape de grani
ța cu Irlanda de
N
ord.

Începând cu anul 1985 au recurs la o altă formă de discriminare, oferind reduceri la
achizi
ționarea de zah
ăr vrac de către clien
ții industriali, care exportau o parte din produsul lor
final către alte state membre. Aceste reduceri variau de la client

la client, pe
ntru aceea
și
cantitate de zahăr, neavând o rela
ție consecvent
ă cu volumele de vânzări sau cu modificările
valutare. Atât practica de a oferi reduceri la exportul de zahăr, cât
și modul ad
–
hoc în care era
administrat sistemul discrimina clien
ț
ii care furnizau doar pe pia
ța irlandez
ă. Reducerile

3

https://revista.universuljuridic.ro/abuzul
–
de
–
pozitie
–
dominanta
–
in
–
dreptul
–
european
–
al
–
concurentei
–
ii/6/

6

efectuate la exporturile către alte state membre denaturau, de asemenea regimul comun al
zahărului.

Din 1993 a încercat restric
ționarea concurenței micilor ambalatori de zah
ăr din
Irlanda, discriminând
pre
țurile pe care le
–
a perceput pentru zahărul vrac, plasându
–
le într
–
un
dezavantaj competitiv fa
ț
ă de ceilal
ți clienți și de Irish Sugar în sine. Ei au oferit, de asemenea
reduceri anumitor angro
–
uri
și anumitor comercianți cu am
ănuntul care erau dependen
ț
i de
cre
șterea achizițiilor de marca proprie Siucra a Irish Sugar, îngreunând astfel concurenților
mici accesul pe pia
ț
ă.

Prin încălcările făcute au reu
șit s
ă men
țin
ă un nivel de pre
ț semnificatic mai ridicat
pentru zahărul ambalat cu amănuntul în Irland
a, comparativ cu cel din alte state membre, în
special în Irlanda de Nord, reu
șind astfel s
ă men
țin
ă pre
țurile din fabric
ă, în special pentru
zahărul vrac pentru consumul irlandez "intern", printre cele mai mari din comunitate , în
detrimetrul consumatoril
or industriali
și finali din Irlanda.

La stabilirea nivelului amenzii Comisia Europeană a avut în vedere că aceste încălcări
reprezentau fapte grave împotriva dreptului comunitar, mai multe dintre ele fiind recunoscute
ca abuzuri de pozi
ție dominant
ă de c
ătre Curtea Europeană de Justi
ție și de asemenea acestea
s
–
au petrecut în decursul unei lungi perioade de timp.
4

5.
Cauza MEO

O cerere de de pronun
țare a unei hot
ărâri preliminare a fost formulată în cursul
procedurilor dintre MEO, o comoanie portugheză

ce furnizează servicii cu plată de
transmitere a semnalului de televiziune
și a conținutului s
ău
și Autortitatea de concurenț
ă din
Portugalia cu privire la decizia de clasare a celei din urmă a unei plîngeri formulate de către
MEO împotriva GDA, o societa
te
cooperativă de gestiune colectivă a drepturilor arti
știlor și
ale interpre
ților, ca urmare a unei pretinse abuzuri de poziție dominant
ă.

Abuzul de pozi
ție dominant
ă a constat în discriminarea referitoare la cuantumul
redeven
ței aplicate de GDA în relaț
iile cu MEO. În urma unei investiga
ții, autoritatea de
investigare a stabilit că, între 2009
–
2013, GDA a aplicat tarife diferite lui MEO
și
competitorului său NOS. Bazându
–
se pe structura costurilor, a profiturilor
și a rentabilit
ă
ții
ofertei cu amănuntul
privind serviciul de transmitere a semnalului de televiziune
și a
con
ținutului s
ău, autoritatea a stabilit că această diferen
țiere nu a avut efecte restrictive asupa
pozi
ției concurențiale a MEO.

Din punctul de vedere al autorită
ții, pentru a stabili o e
ventuală încălcare a articolului
102 discriminarea prin pre
ț trebuie s
ă fie efectiv susceptibilă să denatureze concuren
ța pe
pia
ț
ă, creând uneia sau mai multor întreprinderi un dezavantaj concuren
țial în raport cu
celălalte. MEO a contestat această abordar
e în instan
ț
ă, argumentând că autoritatea ar fi

4

https://ec.europa.eu/competition/antitrust/closed/1997/en/ip97405.html
,
http://curia.europa.eu/juris/showPdf.jsf?docid=104043&doclang=en

7

trebuit să examineze dacă respectivul comportament era de natură să denatureze concuren
ța
mai degrabă, decât să evalueze dacă a existat vreo denaturare semnificativă
și cuantificabil
ă a
concuren
ței.

Curtea a

fost chemată să evalueze dacă no
țiunea de dezaantaj concurențial trebuia
interpretată în sensul în care impunea o analiză a efectelor concrete ale aplicării unor pre
țuri
diferen
țiate de c
ătre o întreprindere în pozi
ție dominant
ă asupra situa
ției concurenț
iale a
întreprinderii afectate,
și dac
ă este necesar să se
țin
ă seama de gravitatea acelor efecte.

Curtea, prin hotărârea preliminară a reafirmat o parte din jurispruden
ța deja existent
ă
și a clarificat modalitatea de interpretare a articolului 102
:

disc
riminarea tarifată nu este suficientă pentru existen
ța unui abuz, autoritatea fiind
nevoită să arate că un asemenea compotament tinde să distorsioneze concuren
ța,

"
simpla prezen
ț
ă a unui dezavantaj imediat care afectează operatori cărora li s
–
au
aplicat
pre
țuri superioare în raport cu tarifele aplicabile concurenților lor pentru o prestație
echivalentă nu înseamnă totu
și c
ă concuren
ța este denaturat
ă sau este susceptibilă să fie
denaturată
"

(după cum a arătat
și Avocatul General Wahl în opinia sa)

pentru

a arăta că un astfel de comportament tinde să denatureze concuren
ța, este
necesar să se examineze toate circumstan
țele relevante pentru a se stabili dac
ă discriminarea
prin pre
țuri produce sau este capabil
ă să producă un dezavantaj concuren
țial

a
șadar tr
ebuie să se analizeze pozi
șia dominant
ă a întreprinderii, puterea de negociere
în ceea ce prive
ște tarifele, condișiile și modalit
ă
țile de impunere ale acestora, precum și
existen
ța eventual
ă a unei strategii privind excluderea de pe pia
ța din aval a unuia

dintre
partenerii săi comerciali cel pu
țin la fel de eficient precum concurenții s
ăi

cu privire la existen
ța unui prag de apreciabilitate în vederea determin
ării unei
exploatări abuzive a unei pozi
ții dominante, Curtea a stabilit c
ă acesta nu este justi
ficat
5

5

https://www.bizlawyer.ro/stiri/juridice/curtea
–
de
–
justitie
–
a
–
uniunii
–
europene
–
clarifica
–
printr
–
o
–
hotarare
–
preliminara
–
modalitatea
–
de
–
evaluare
–
a
–
dezavantajului
–
concurential
–
pentru
–
stabilirea
–
unei
–
discriminari
–
abuzive

8

Bibliografie

1. Ioan Lazăr
–
Dreptul Uniunii Europene În Domeniul Concuren
ței, Ed. Universul Juridic,
Bucure
ști, 2016

2. https://europa.eu/youreurope/citizens/consumers/shopping/pricing
–
payments/index_ro.htm

3. https://revista.universuljuridic.ro/abuzul
–
de
–
pozitie
–
dominanta
–
in
–
dreptul
–
european
–
al
–
concurentei
–
ii/6/
–

Ioan Lazăr, Laura Lazăr
–
Abuzul de pozi
ție dominant
ă în dreptul european al
concuren
ței,

4.
https://ec.europa.eu/competition/antitrust/closed/1997/
en/ip97405.html

5. http://curia.europa.eu/juris/showPdf.jsf?docid=104043&doclang=en

6.
https://www.bizlawyer.ro/stiri/juridice/curtea
–
de
–
justitie
–
a
–
uniunii
–
europene
–
clarifica
–
printr
–
o
–
hotarare
–
preliminara
–
modalitatea
–
de
–
evaluare
–
a
–
dezavantajului
–
concurenti
al
–
pentru
–
stabilirea
–
unei
–
discriminari
–
abuzive