ȘTIINȚE POLITICE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII [603410]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ISTORIE, RELAȚII INTERNAȚIONALE,
ȘTIINȚE POLITICE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
DOMENIUL DE STUDII: ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
SPECIALIZAREA: JURNALISM
____________________________________________________________________________

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Lector univ. dr. Ardelean Florin

ABSOLVENTĂ

Larisa Popa

ORADEA

– 2018 –

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ISTORIE, RELAȚII INTERNAȚIONALE,
ȘTIINȚE POLITICE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
DOMENIUL DE STUDII: ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
SPECIALIZAREA: JURNALISM

Situația la zi a presei scrise orădene – 2018
– Crișana, Jurnal bihorean și Bihoreanul –

COORDON ATOR ȘTIINȚIFIC
Lector univ. dr . Ardelean Florin

ABSOLVENTĂ

Larisa Popa

ORADEA
– 2018 –

3

Cuprin s

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
Capitolul I. Presa locală – conținut și specific: profilul jurnalistului local ………………………….. ………… 6
1.1Caracteristicile ziarului local ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
1.2 Deontologia profesiunii de jurnalist în ziarul local ………………………….. ………………………….. …….. 8
1.3 Publicitate și reclama în ziarul local ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
1.4 Tehnologii media și ziarul local ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 12
Capitolul II. Funcțiile presei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
2.1.Funcția de informare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
2 2. Funcția de interpretare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 18
2.3 Funcția de legătură ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
2.4 Funcția de culturalizare (educare) ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 20
2.5 Funcția de divertisment ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
Capitolul III. Presa locală la zi – Crișana, Jurnal biho rean, Bihoreanul ………………………….. ………….. 24
3.1. Ziarul Crisana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 24
3.1.1. S curt Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
3.1.2 . Structura unui număr ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 30
3.1.3. Analiza conținut site crișana.ro ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 38
3.2 Jurnal bihorean ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 42
3.2.1 Sc urt Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 42
3.2.2 Structura unui număr ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 44
3.2.3 Analiza conținut bihon.ro ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 49
3.3 Săptămânalul Bihoreanul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 52
3.3.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 52
3.3.2 Structura unui număr ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 53
3.3.3 Analiza conținut ebihoreanul.ro ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 57
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 61
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 63
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 65

4

Introducere

Presa scrisă bihoreană a fost bine reprezentată în ansamblul pres ei naționale, imediat după
1989, când chioșcurile de ziare au fost invadate de publicații care au „trăit” doar un sezon sau cel
mult câțiva ani. În cele aproape trei decenii scurse, pre sa locală a evoluat, s -a diversifi cat și a fost
confruntată cu multe greutăți pe care le -a învins sau care uneori s -au dove dit a fi obstacole prea
mari. A sfel, au apărut și au dispărut publicații, co nstituind file importante într -o istorie a presei
românești post -decembriste.
Câteva nume dintre publicațiile care au marcat evoluția presei scrise bihorene: cotidianele
Jurnalul de dimineață, Realitatea bihoreană, Vest , periodicele Gazeta de Vest, Noua gazetă de
Vest, Vest Exores, Phoenix, Unu, Gazeta de Oradea, Informația de Vest sau revistele Caietele
Oradiei și Famili a Română . Toate acestea au constituit la vremea lor proiecte îndrăznețe, eforturi
și risipă de energie sau mijloace materiale. Viața lor, mai scurtă sau mai lungă, nu trebuie uitată.
Lucra rea de față a căutat să surprindă „pulsul” presei orăd ene în anul 2 018. Ipoteza de luc ru
a fost intenția de a identifica preocupările, anvergura și calita tea jurnalismului orădean în clipa de
față. În acest context, am analizat trei publicații foarte bine cunoscute, două cotidiane și un
săptămânal – Crișana , Jurnal bihore an și Bihoreanul .
Principala metodă folosită a fost analiza de text. De asemenea, am recurs la o măsurare
statistică a materialelor de presă conținute de cele trei publicații, mai ales în privința accesării
online a portalurilor de știri de care acestea b eneficiază pe lângă edițiile print.
Eșantionul utilizat a fost cel din lunile ianuarie -martie 2018. Am analizat structura fie cărei
ediții, pe pagini și pe tipuri de articol. De asemenea, am identificat frecvența semnăturilor și am
nominalizat cele mai imp ortante articole .
Consider că lucrarea de față și -a atins obiectivul, anume acela de a face o radiografie
credibilă și obiectivă a presei orădene, după o istorie de aproape 30 de ani, în care solidaritatea de

5
breaslă s -a întrepătruns cu rivalitatea și cu o acerbă concurență în privința tirajelor și a bazinelor
de cititori. Astăzi, presa scrisă orădeană există, chiar dacă se confruntă cu greutăți financiare și cu
ofensiva mediului virtua l și social media . Faptul că ea există este un motiv de satisfa cție, fără însă
a uita nici o clipă că mediul j urnalistic orădean este fragil și pândit de foarte multe riscuri.

6
Capitolul I
Presa locală – conținut și specific: profilul jurnalistului local

1.1 Caracteristicile ziarului local

„Caracterul unui loc este definit de ziarul acestuia” – Jerry Brown1
Fiecare ziar local acoperă întâmplările, evenimentele, tot ceea ce are legătură cu zona în
care acesta este publicat. Am putea considera de multe ori, un ziar local ca fiind inferior, c ă nu
reprezintă o sursă veritabilă de informații. Nu suntem interesați de nunțile din zonă, de decese,
aniversări, recorduri puierile, dar totuși nu ne putem abține să citim. În mod inconștient suntem
interesați. De ce? Pentru că suntem cetățeni, facem par te din acea comunitate și mereu vom fi
interesați de ceea ce se întâmplă, tot ceea ce are legătură cu mediul în care trăim.
Ziarele locale sunt afaceri profitabile, aici lucrează jurnaliști veritabili, care prezintă în
mod obiectiv faptele. Mult mai bine decât le -ar putea prezenta vecina, persoanele implicate ori o
altă cunoștință. Ziarul local respect aceleași norme ca oricare altă formă a mass -mediei.
Un jurnalist care lucrează la ziarul local este mult mai activ, devotat și energic. Acesta
este în prim ul rând cetățean al comunotății, deci se simte deranjat de ilegalități, publică în cel
mai scurt timp informații ce țin de devierea traficului pentru că și el va circula pe acolo.
Jurnaliștii sunt recunoscuți de toți localnicii. Tocmai de aceea, de multe o ri, a fi jurnalist local
este mult mai greu. Nu vrei să îți superi cunoștințele sau să îți pierzi abonații.
În cazul ziarelor locale nu sunt ierarhizate funcțiile chiar atât de riguros. De multe ori s –
ar putea să îl vezi pe redactorul -șef la o ședință a consiliului școlii, ori la convocarea tribunalului.
Cei care tratează cu indiferență ziarele locale, considerând că nu au influență asupra voturilor,
probabil riscă să piardă alegerile 2

1 Jock Lauterer, Ziarul local : Cum s ă scrii pentru publicația unei comunități , Editura Polirom, Iași, 2010. Traducere
de Alina Măriuț, Silvia Chirilă, p.17.
2 Idem .

7
Orice comunitate are nevoie de un ziar. Istoria unui ziar local, continuitatea lui te fac să
te simți acasă . Toate aceste mesaje transmise, glume, când ți -ai văzut numel e în ziar, ai aflat de
accidentu l unei cunoștințe, ai uitat de aniversarea unei nepoat e dar ți -ai amintit când ai văzut un
aticol, aniversări ale edificiilor din oraș, concursuri. Toate acestea rămân în memoria colectivă,
dar mai ales sensibilizează cetățeanul. Simplul nume al ziarului, îi va aminti, când va fi plecat
din zona în care a cre scut și a copilărit, cu nostalgie, de acasă.
Astăzi, odată cu evoluția mass -media, avem: blog -uri ale unor persoane care de multe ori
nu au habar despre subiectul abordat; reclame din minut în minut pe adresa de mail; distribuiri de
videoclipuri ciudat e, lipsite de etică, pe facebook; specialiști care nu sunt tocmai specialiști, dar
dau bine la televizor. Și mai avem presa locală, care, încă se bazează pe valori jurnalistice, caută
în primul rând să facă jurnalism veritabil. Cel mai important aspect est e acela că jurnalistul local
nu caută faimă, îi place ceea ce face, este intrigat, deranjat, vrea să transmită, să motiveze, vrea
să informeze comunitatea, fie ea mică sau una mai dezvoltată. Un adevărat student la jurnalism,
unul dornic, performant, ar tr ebui să citească în primul rând presa locală. 3
În redacțiile locale ,mici, întâlnești jurnaliști cu orizonturi largi, perspective ample. De ce
mai există încă presa locală? De unde a apărut? Există pur și simplu. Pentru că oamenii au avut
nevoie dintotdeauna de un lider, de o voce. Ceva care să le prezinte cât mai obiectiv lucruri din
interiorul comunității dar să fie și o punte cu exteriorul.
Deși presa locală există, ca și practică, încă de la întemeierea jurnalismului, denumirea
este relativ nouă. Ken Byerly din Montana , profesor de jurnalism la Universitatea din Carolina
de Nord, este cel care schimbă numele în cel de acum.4 Ziarul local este o publicație distribuită
celor care trăiesc în aceiași zonă geografică, abordează subiecte, informaț ii legate de evenimente,
reclame, articole cu caracter local. Totuși, în categoria de ziar local sunt incluse și publicațiile
care sunt distribuite comunit ăților formate etnic, religios sau în funcție de interese, idei. 5
Jurnalism din marile orașe (caracterizat de goana după interviuri scandaloase,
senzațional, știri despre viața celebrităților), este diferit de cel practicat în comunități mici, unde
fiecare cititor poate oferi informații, interveni la tratarea unui subiec te care îi preocupă. Un astfel

3 Ibidem p.19.
4 Ibidem p.20.
5 Ibidem p.25.

8
de ziar scrie despre deciziile consiliului local, precizează numele tuturor elevilor care au
participat la un anumit concurs, publică meniul de la cantina școlii/a universității, publică
fotografii în care sunt surprinse locu ri cunoscute de toți membrii comunității. 6
Atunci când vizitezi un oraș nou îți cumperi pliante, încerci să închiriezi un ghid, la fel și
în cazul magazinelor mari, al mall -urilor, ai nevoie de o hartă în care sunt marcate punctele
importane, magazinele de brand. Același criteriu se aplică și în mass -media, pentru ca un loc să
devină cunoscut, vizibil în spațiul informațional, are nevoie de o activitate de presă, să furnizeze
subiecte pentru materiale, are nevoie de o voce în spațiul public. Zi arul local este o astfel de
voce, cu idei, talent, opinii, imaginație, informație.7
O realitate, un fapt, o situație de interes, cu influențe directe, nu poate fi cunoscută de la
distanță. Tot ceea ce ne afectează în mod direct (ca de exemplu schimbare a rutelor mijloacelor de
transport în comun din orașul nostru), se află într -un orizont foarte apropiat, limitele geografice
delimitează un spațiu restrâns. („Nu poți cunoaște realitatea de la distanță , Lynne Vernon –
Feagans). 8
1.2 Deontologia profesiunii de jurnalist în ziarul local

În cazul ziarului local, jurnaliștii se raportează din punct de vedere etic într-un mod
total diferit față de cei de la ziarele din marile orașe. Dacă în marile orașe se caută senzaționalul,
cât mai multe dezvălui ri controversate, fapte de corupție, abuz în serviciu, furturi și altele.
Jurnaliștii de la ziarele din marile orașe fiind mândri de articolele lor, relatează cu bucurie.
Jurnaliștii de la un ziar local, există foarte mari șanse să cunoască persoana acuzat ă, să fie
vecinul, o rudă, profesorul copilului, un fost profesor, un prieten, o cunoștință. Acesta se va
raporta cu tristețe la faptă, va fi exact în prezentare dar nu va da o notă de mândrie, de interes sau
de acuzare articolului. 9 Este foarte important ca jurnalistul să cunoască la modul abstract și
distant, să fie detașat de problema în sine. Însă, într -un spațiu restrâns există slabe șanse ca acest
lucru să se întâmple, de aceea, redactorul ziarului local, ar trebui să fie cel cu putere de decizie
etică, de împărțire a subiectelor, a temelor de materiale. Dacă în spațiul public s -ar afla de o

6 Ibidem p.27.
7 Ibidem p.29.
8 Ibidem p.37.
9 Ibidem p.279.

9
legătură între autorul articolului și persoana vizată, întreg materialul ar fi pus la îndoială. Vor
exista cazuri în care subiectul articolu lui nu va fi aprobat de comunitate, sau chiar de conducerea
publicației, totuși, puterea de decizie îi rămâne jurnalistului. Acesta va decide dacă să urmeze
normele etice, ori să rămână angajat al redacției.10
Ziarele locale există numai în măsura în care sunt personale. Pe lângă interesul pe care îl
avem față de ce se întâmplă în propria țară, ori oriunde pe glob, avem un interes față de ceea ce
se întâmplă în vecinătate. Suntem în primul rând interesați de ceea ce se întâmplă în cei mai
apropiați câț iva kilometri, pentru a putea parcurge mai apoi distanțe mai mari ale interesului. De
ce? Pentru că, cunoaștem trecutul și evoluția locului, nimeni nu știe mai bine decât noi ce este cel
mai bine pentru propriul oraș, cartier, colțișorul nostru de lume. Da r mai ales, cunoaștem autorul
articolului, i -am citit zilnic materialele, îi știm evoluția, îl putem evalua materialul pe baza faptul
că îl cunoaștem. 11
Un ziar local nu are ca scop senzaționalul, obținerea faimei, prestigiu și altele. Ziarul local
are ca obiectiv încurajarea, educarea comunității. Marile ziare își permit să fie cinice, detașate,
critice, rezervat e. Ziarul local trebuie să ajute la formarea și dezvoltarea corespunzătoate a unei
comunități. El trebuie să fie în același timp mentor, promoter, suporter, avocat, o oglindă a
comunității . Dar mai ales, acesta trebuie să fie un mediator iubitor, dar sever, trebuie să spună
lucruri pe care membrii comunității nu ar vrea să le audă, dar pe care trebuie să le cunoască.
Munca jurnaliștilor de la marile ziare, am putea spune că este mai ușoară, aceștia trebuie să
relateze corect totul, însă jurnaliștii locali aju ng să fie implicați într -o form ă sau alta.12 Pentru a
ști cum se desfășoară activitatea într -o comunitate, pentru a înțelege exact cum s -a declanșat un
eveniment, jurnalistul trebuie, înainte de a petrece timp în spatele tastelor, să fie prezent printre
oameni. Să urmărească firul a cțiunii dintr -un capăt în altul, este curios, pune întrebări și are un
bagaj minim de cunoștințe. Jurnalistul trebuie să fie înainte de profesionist, un cetățean activ al
comunității. 13

10 Idem .
11 Ibidem p.280.
12 Ibidem p.282.
13 Anamaria Neagu , Transmisiune in direct , Editura Polirom, Iași, 2012, p.17.

10
În cazul jurnalismului local, trebuie să se aibă în considerare efectele fiecărui material
publicat, mult mai mult decât în cazul materialelor publicate de marile ziare. De ce? Pentru că
jurnalistul local are dezvoltată mult mai mult solidaritatea și compasiunea față de vecinii săi, de
ceilalți membri ai comunității sale. Ca de exemplu atunci când trebuie să scrie despre o
sinucidere, pentru a nu afecta și mai mult membrii îndurerați ai familiei, jurnaliștii locali preferă
să evită cuvântul sinucidere, folosind expresii care să înlocuiască (ca de exemplu „a murit prin
împușcare voluntară ”, în loc de folosirea cuvântului „sinucidere ”). Spre deosebire de jurnali știi
locali, cei din marile orașe, ar folosi cuvinte care ar atrage atenția și ar acorda cât mai mult
dinamism materialului, fără a fi interesați de consecințe.14
Atunci când începutul articolului este dat de un citat, sau când acesta este introdus în material,
se cau tă un citat fără termeni vulgari sau acuzatori, pentru că odată ce ai atribuit sursa, aceasta
poate fi criticată, ba chiar marginalizată de comunitate. 15
Jurnaliștii locali au datoria de a -și ghida viața profesională în conformitate cu interesul publi c.
Aceștia trebuie să aplice standarde înalte de onestitate și integritate atunci când își îndeplinesc
obligațiile față de client sau angajator, dar și față de procesul democratic. Trebuie să trateze în
mod corect publicul, clienții, atât cei foarte activ i cât și cei care nu mai sunt interesați în mod
exclusiv de materialele lor. De asemenea, jurnalistul are datoria de a trata corect colegii și
practicienii, susținând dezvoltare gândirii critice, diversitatea opiniilor. Jurnalistul nu trebuie să
folosească materialele sale în scopul discreditării unei asociații, întreprinderi, persoane publice
etc. Interesul individual al jurnalistului nu trebuie să fie prioritar, sau să intre în contradicție cu
obligațiile lui față de client sau față de angajator.16
Jurna liștii locali profesioniști vor susține credibilitatea și demnitatea profesiei lor prin
practicarea unei comunicări oneste, oferirea, în flux continuu, a informațiilor de interes public.
Nu își vor asocia expresii, citate, idei ale altor persoane , ci vor atribui fiecărui împrumut sursa.
Jurnaliștii nu ar trebui să promită unele materiale cu, caracter senzațional, care depășesc
posibilitățil e profesionale, adică promisiuni neîndeplinite.17

14 Jock Lauterer, op. cit ., p.294.
15 Ibidem p.287.
16 Cristina Coman, Relații publice : principii și strategii , Editura Polirom, Iași, 2006, p.180.
17 Ibidem p.181.

11
Jurnalistul local trebuie să contribuie la crearea unui climat moral și cultural, care să permită
comunității să se dezvolte. Să informeze fiecare cetățean, să il facă să se simtă apreciat, implicat ,
să îi trezească un sentiment de responsabilitate și de solidaritate.
Fiind cunoscut de ceilalți membri ai comunității, fiecare acțiune și decizie a sa, pe plan
personal, va fi reflectată pe plan profesional, comportamentul său va avea un impact asupra
modului în care profesia sa este apreciată.

1.3 Publicitate și reclama în ziarul local

Reclama reprezintă o sursă esențială de obținere a resurselor. Cel care cumpără spațiu în ziare
cu scopul de a plasa anumite mesaje, are controlul, tocmai pentru că plătește, asupra
conținuturilor și a formei de difuzare. Reclama își propune să manipuleze și să domine publicul,
prin crearea sau accentuarea unor dorințe, care să îl determine pe cititor să achiziționeze
produsele sau serviciile oferite.18
Modelul de afaceri bazat pe reclamă s -a dovedit a fi rețeta aplicată masiv în industria mass –
media. Această piață de afaceri, a reclamei, reușește să acopere resursele necesare funcționării
unei organizații în mass -media. Rate -cardul, oferta organizației mass -media, este prezentat celor
care dore sc să cumpere spațiu pentru a -și face reclamă. Însă, de cele mai multe ori sunt făcute
reduceri care pot ajunge și la 50%. Bilanțurile societăților mass -media sunt făcute publice. 19
Avantajul concurențial constă în diferențierea fiecărei organizații m ass-media, care vine cu
idei, oferte noi.Nici un produs, material, nu poate răspunde cerințelor tuturor, mass -media
încearcă să segmenteze publicul, să răspundă cerințelor doar unei părți prin crearea de materiale
adresate direct unei categorii (reclame la jucării, reclame la produse de grădinărit, reclame la
haine) . Concurența este benefică atât pentru fiecare ziar în parte, prin faptul că îi motivează să
creeze materiale cât mai bune și să vină cu, cât mai multe oferte, ceea ce oferă culoare și
diversitate pieței. Mult mai benefică este pentru întreprinzător, care are de ales între mai multe
prețuri, între mai multe canale prin care să își promoveze produsul sau serviciul oferit. Fiecare

18 Cristina Coman, Relațiile publice și mass -media , Editura Polirom, Iași, 2004, p.21.
19 Raluca -Nicoleta Radu, Manuela Preoteasa, Economia mass -media, Editura Polirom, Iași, 2012 p.83.

12
organizație mass -media are trăsături care o diferențează de toate celelalte, cum ar fi talentul și
cunoștințele angajaților și a c olaboratorilor, modul de conducere și stilul organizației.20
Lanțurile mari de magazine, brand -urile, marile întreprinderi caută să își facă publicitate în
ziarele care acoperă o arie demografică cât mai mare. Bazându -se pe această idee, micii
întrepri nzători, locali, plătesc sume mari de bani pentru publicitatea în cotidiene mari, chiar dacă
acestea au un tiraj mic în zona lor, unde piața este mult mai limitată decât în marile orașe. Am
putea spune că este un criteriu de luare a deciziei foarte prost g ândit, pentru că această cheltuială
este una inutilă. Cel care deține o firmă, indiferent de produsul scos pe piață, are ca scop
vânzarea unui număr cât mai mare de produse, obținerea profitului.
Publicul este interesat de ceea ce poate cumpăra acum , fără a se deplasa pe distanțe mari. Îl
interesează ca un produs să fie cât mai proaspăt (în cazul legumelor, fructelor, brânzeturilor) .
Pentru ca afacerea să devină cunoscută in comunitate este necesară o publicitate la nivel local.
Prin afișe publicitar e, indicatoare, oriunde este vizibil pentru localnici, mai ales în ziarele locale.
Atunci când un produs este descris într -un ziar, imediat mintea umană face conexiuni,
catalogându -l deja testat și aprobat. Cu cât ziarul este mai cunoscut, cu atât publicit atea este mai
rentabilă, însă tirajul ziarului în comunitatea în care întreprinderea își desfășoară activitatea este
un lucru esențial. Degeaba faci publicitate afacerii tale într -un ziar care este citit la 80 de
kilometri și nimeni nu se va deplasa cu sco pul precis de a cumpăra produsul tău. 21

1.4 Tehnologii media și ziarul l ocal

Evoluția tehnologică a contribuit la ușurarea muncii de jurnalist, dar și la crearea unor
materiale mai complete. De exemplu aparatele de fotografiat digitale ajută jurnalistul, salvează
din timpul pe care până atunci îl folosea developând, tăind, așezând în pagină. Totul est e acum
sintetizat într -o muncă de câteva minute, prin click -uri direct de la birou, jurnalistul nu mai
trebuie să piardă ore în camere obscure, developând. De altfel, internetul , o altă dovadă a
evoluției tehnologice, ajută jurnalistul să adune informații din diverse domenii și să își
completeze materialele. Uneori acest lucru reprezintă un minus, deoarece jurnalistul primește

20 Ibidem p.123.
21 Jock Lauterer, op. cit ., p.310.

13
comunicatele de presă direct pe mail, schimbă puțin conținutul și mai apoi îl difuzează
publicului. Accentul se pune pe tot ceea ce este local, sunt adăugate materiale de completare, cu
informații din spațiul național, continental, global. 22
Imaginile, sunt o formă de prezentare, lipsită de viață, pănâ când creierul, performanța,
trecutul, istoria, ori alți factori, fac posibilă o conexiune între acestea și realitate. Imaginile
reflectă sau propun teme, sunt modelate, șlefuite, astfel încât să poată comunica într -un limbaj
universal membrilor unei comunități.23 Se spune că o imagine este cât 1000 de cuvinte. Ei bine,
acele 1000 de cuvinte nu sunt aceleași pentru fiecare individ. Bagajul informațional al fiecăruia,
face posibilă diversitatea de o pinii în ceea ce privește conținutul unei imagini, mai exact
semnificația acesteia . Un fotojurnalist priceput știe cum să sintetizeze esențialul, ideea
materialului, prin adăugarea de imagini. Însă, aceste imagini, voluntar sau involuntar, pot deveni
un instrument de manipulare. Evoluția tehnologică, noile programe, transformă realitate a dintr -o
imagine într -un rezultat al imaginației autorului.
Orice produs nou, indiferent de scopul pentru care a fost creat, poate să fie folosit
necorespunzător, din nepricepere, sau din dorința de a -l folosi în scopuri ce privesc propriile
câștig uri. Programul photoshop este un asemenea produs. Deși este rapid și simplu să scanezi și
să descarci fotografii de la birou, la fel de ușor este să modifici conținutul unei imagini . Pericolul
constă în folosirea abuzivă a programului, ceea ce duce la o tr ansformare totală a conținutului
imaginii, compromițând veridicitatea acesteia. Jurnalistul poate să folosească aceste programe
pentru a decupa scena care ilustrează ideea de bază a materialului, însă acesta nu trebuie să
scoată din context, să taie elemen te cu scopul de a folosi imaginea pentru a induce publicul în
eroare. 24 Imaginea oferă credibilitate oricărui material, oamenii cred ceea ce văd, iar involuntar
sau voluntar, jurnaliștii care folosesc excesiv programul photoshop deformează imaginea
fotojur nalismului autentic. Iar dacă acest lucru se întâmplă în mod constant, jurnaliștii își vor
pierde credibilitatea. Orice descoperire tehnologică, trebuie să fie utilizată doar din perspectiva
faptului că ușurează munca, ba chiar o îmbunătățește. Însă, jurnalistul lucrează cu oameni (surse,

22 Ibidem p.320.
23 Irini M. Pop, Fundamentarea filosofică a imaginilor în procesul comunicării , Editura Tritonic, București, 2017,
p.93.
24 Jock Lauterer, op.cit ., p.276.

14
colaboratori etc.), pentru oameni , să trateze tehnologia ca pe un mijloc și doa r atât. Omul rămâne
subiectul, clientul, sursa, inspirația jurnalistului.
Apariția și dezvoltarea platformelor online , am putea spune că diminuează popularitatea
ziarului local tipărit, însă localnicii cumpără ziarul, unii găsesc răsfoitul ziarulu i o acțiune
liniștitoare, suportul material rămâne o formă de întărire a credibilității. Însă, online -ul, mai
precis internetul, este o descoperire tehnologică folosită în domeniul comunicării. Acesta a adus
mari câștiguri acestui domeniu, ajutându -l să de pășească bariere de toate felurile. Platforma unui
ziar local, nu are cum să scadă din popularitatea acestuia, dimpotrivă, crește numărul de cititori.
Un material nu este citit doar de localnici, dacă este unul bine conceput și de interes, poate fi
accesat de un număr de cititori de zece ori mai mare decât numărul localnicilor, poate chiar mai
mulți. Acest lucru accentuează prezența ziarului local pe harta comunicării, dar aduce și faimă,
prestigiu și recompensă profesională autorului, jurnalistului local. De asemenea, forma online a
ziarului atrage tinerii cititori, care sunt în căutare de descoperiri tehnologice cât mai performante.
Aceștia sunt impresionați de aspectul unui site, de cât mai multe imagini de calitate, scene
surprinse din unghiuri diverse. 25
Achiziționarea de aparaturi cât mai performante, cursuri de instruire a angajaților, programe
de ultimă oră, dezvoltarea platformelor online, toate acestea ajută ziarul local, nu numai în
procesul de creare a materialelor, cât și pentru a supravieț ui pe o piață din ce în ce mai evoluată,
plină de gadget -uri, imagini 3D, ba chiar realități virtuale.

25 Jock Lauterer, op. cit. p. 279.

15

Capitolul II
Funcț iile presei

Indiferent de modul in care privim societatea, căutăm un moment anume în întreaga
existență omenească. Indiferent de domeniul, de subiectul de interes, fie el religios, politic,
sociologic sau altele. Va exista mereu o formă de comunicare, prezentă pe un s uport material,
sau nu, specifică ființei umane, mereu în căutare de relaționare cu semenii.
În zilele noastre, această relaționare, depășește stadiul de curiozitate, vigilență, devenind
ceva mult mai profund, acut, aproape obsedant. Nevoia de informaț ie, interesul, crescând tot mai
mult, pentru o “piață” de subiecte, din ce în ce mai incerte.
Mass -media, presa, mai nou calul troian al puterii politice, sau oricum o numim, este cea
care încearcă să răspundă acestei necesități informaționale. Este cea care satisface atât nevoile și
curiozitățile individuale, cât și cele colective. Dictează și dă tonul, influențează, încercând să
facă o ierarhizare, într -un mediu în care puterea de selecție, a unei informații veridice, este din ce
în ce mai îndoielni că.
Mihai Coman precizează faptul că există e distincție clară între consecințele generale
(funcțiile presei), influențe (efectele presei) și misiunile globale (rolurile presei). Motivează
această remarcă definind acești termini având în vedere o relație de emițător -receptor. În primul
rând mesajul transmis de emițător, în acest caz presa, poate influența opinia și respectiv
comportamentul receptorului, în acest caz publicul, sugerând astfel un efect al acestei
comunicări. În al doilea rând, presa are meni rea exactă de a informa, stabilind astfel un rol al
acesteia. În al treilea rând, în urma activității pentru realizarea unui material jurnalistic, publicul
este informat, aspect general determinat de cuvântul funcție.
Atunci când vorbim de acest aspect general al presei, adică de funcție, putem spune că
presa este înfățișarea unui sistem global, unde individul este interesat de ceea ce se întâmplă în

16
mediul în care trăiește, de asemenea, și ceea ce se întâmplă cu semenii săi. Putem spune astfel că,
presa, ajută la dezvoltarea unui colectiv, ba chiar alăturarea de noi colective, punând accentul
tocmai pe individ, căruia îi oferă informații, făcându -l, obiectiv, parte în acțiune.
Mihai Coman prezintă cinci tipuri ale funcției presei, simplificând lucruri le, oferind un
material didactic, abordând tematica riguros, urmând un curs logic în prezentare.

2.1.Funcția de informare

Acest tip de funcție răspunde nevoi tot mai intense ale indivizilor de a afla ceea ce se
întâmplă în mediul înconjurător. În funcție de materialul jurnalistic oferit, indivizii evaluează,
analizează, iau decizii. Având în vedere că unele din aceste inform ații nu vor fi folosite imediat,
doar unele dintre ele sunt de utilitate imediată ( de exemplu starea vremii, transport în comun
etc.)26. Celelalte informații,, rămân stocate, îmbogățind cunoștințele culturale ale individului.
Chiar dacă acest tip de inform ații nu sunt folosite imediat, ele ajută la formarea unor convingeri
care sunt oglindite în deciziile cotidiene ale individului.
Mihai Coman distinge 3 tipuri de informații27:
Informa ții generale . Sunt tocmai acel tip de informații care nu sunt fol osite imediat.
Acestea, însă, ajută la încadrarea unui individ în planul mediului în care trăiește. Mihai Coman
precizează sintagma “capital informațional”, adică un cumul de experiențe, opinii, care se
transpune mai apoi în acțiuni. Acest capital poate fi modelat, de un expert în comunicare. Omul
nu mai poate ține pasul cu “lumea”, de aceea, este nevoie de o “punte”, de un mediator, care să
adune informații, să selecteze dintre acestea doar cele care interesează, pentru ca mai apoi să le
transmită într -o formă cât mai accesibilă publicului. Datorită acestui fapt, că produsul jurnalistic
reflectă o imagine mediatică asupra subiectului, putem vorbi despre o disfunție. Individul nu mai
este interest să participe în mod direct la acțiune, ci doar să fie un simp lu spectator, fiind într -o
stare de cunoaștere pasivă. Ca de exemplu, în cazul site -urilor de socializare, un simplu “like” dă

26 Florin Ardelean, Introducere în sistemul mass -media , Editura U niversității din Oradea, Oradea, 2014, p.110.
27 Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media , Ediția a IV -a, Editura Polirom, Iași, 2016, pp.109 -112.

17
impresia consumatorilor că participă în mod activ, totul fiind defapt o îngrădire a individului
într-o lume fictivă, o lume în ca re un comentariu te încadrează la “cetățeanul perfect”.
Informații instrumentale . Acest tip de informații am putea spune că, sunt tocmai acelea
care leagă individul de mediul în care trăiește, îl conectează la realitate. Sunt cele mai folosite,
datorită rapidității în care pot surveni schimbări ( ca de exemplu starea vremii, evenimentele
culturale sau civice, zone blocate ori aglomerte). Datorită lor, omul obișnuit trece în agendă
lucruri sau observații care poate altfel le -ar trece cu vederea, ele afect ează astfel viața cotidiană.28
În acest tip de informații se încadrează și anunțurile publicitare ( de exemplu îngrijirea grădinii,
viața în gospodărie, programe pentru calculator, automobile etc), care fac cititorul, ascultătorul
sau privitorul dornic de o nouă investiție cu o valoare de utilizare imediată.
Informația de prevenire . Exact cum îi spune și numele, acest tip de informație este
folosită pentru a preveni publicul de eventualele pericole (ca de exemplu furtuni, cutremure etc.).
Astfel, aceste informații includ o dimensiune anticipativă a faptelor. Deci, presa nu prezintă doar
evenimente care s -au întâmplat deja, ori se întâmplă, unele material fiind bazate pe prezumții.
Aceste informații au menirea de a pune în alertă publicul asupra unor even tuale pericole, oferind
date nu doar unei anumite categorii sociale, ci maselor. Totuși, există situații în care aceste
informații sunt prost folosite ori neînțelese de către public29:
a) Există situația în care, informațiilor oferite de presă, nu li se acordă importanța necesară,
fiind tratate cu superficialitate, sau chiar amuzament. Însă, publicul ar trebui să trateze cu o
notă critică orice fel de informație, să facă o distincție, dacă nu între fals și adevărat, măcar
între posibil și imposibil. În acest ca z, presa își face datoria de a informa populația, iar mai
departe, întreaga putere de decizie aparține publicului.
b) În alte cazuri, se produce exact opusul. Informațiile sunt exagerate, creând panică. În loc să
fie căutate soluții pentru combaterea situați ei de criză, totul este într -o alertă deranjantă. Din
păcate, asta se întâmplă de cele mai multe ori, deoarece, fiecare individ al unui colectiv
tinde să distorsioneze, să prelucreze și să prezinte totul într -o notă proprie.

28 Florin Ardelean, op. cit ., p.112.
29 Mihai Coman, op. cit ., pp. 112 -113.

18
În ambele cazuri, fie că vorbi m de dezinteres față de informațiile primite din presă ori de
situația în care se crează panică, putem vorbi de disfuncții în raport cu funcția de informare.
În ceea ce privește relația cu presa, în situații de criză, a unor organizații, poate să pară un a
tensionată. Deoarece, jurnaliștii supun organizația unei presiuni constante pentru aflarea unor
informații. Există acea idee că atunci când apare ceva ce merită atenția presei, aceasta
scotocește în viața angajaților, că prezintă într -o lumină proastă de ciziile organizației. Presa are
menirea de a informa publicul de eventualele pericole, abuzurile în serviciu, furturi, manipulări
și așa mai departe, indiferent de numele persoanei sau organizației implicate.30 (exemplu:
Watergate, Hexi Pharma etc.)

2 2. Funcția de interpretare

Un produs jurnalistic, indiferent dacă are o abordare vădit subiectivă ori una obiectivă,
este o formă de interpretare a realității. Interpretarea, din partea jurnalistului, este tocmai
decizia de a publica materialul. Alegerea sa asupra informațiilor importante și relevante.
Această alegere se bazează pe anumite norme, principii, valori etc. Deci, totul este prelucrat
după un standard de valoare impus de jurnalist.31 O altă formă a interpretării este ierarhizarea
evenimentelor. U n colectiv, grup de jurnaliști decid produsele de primă pagină, sau cele care
sunt în partea superioară a paginilor. Chiar dacă involuntar, jurnalistul are un rol esențial în
formarea standardelor publicului. Majoritatea cititorilor sunt interesați, le est e atrasă atenția,
poate inconștient, de materialele de pe prima pagină (de cele mai multe ori, prima pagin ă este
aceea care determină cumpărarea unui ziar, revistă etc. ), de cele din partea superioară a
paginilor, de bucățile de text scrise îngroșat, sau p rin orice alte modalități de evidențiere.
Jurnalistul (gatekeeper) este cel care decide modalitatea de interpretare, prezentare a realității,
formând standarde, reflectate în deciziile cotidiene ale publicului.
Dincolo de aceste modalități de selecți e, evaluare a conținutului informațiilor,
interpretarea se concretizează și prin anumite genuri jurnalistice. Cum ar fi editorialul,

30 Cristina Coman, Comunicarea de criză : Tehnici și strategii , Editura Polirom, Iași, 2009, p.129.
31 Mihai Coman, op. cit ., p.114.

19
comentariul, cronica, pamfletul, caricatura. 32 Editorialul prezintă o opinie generală a ziarului
legată de un anumit subiec t, de aceea, el apare frecvent fără o semnătură. Diverși editori ai
publicației decid asupra informațiilor conținute de editorial, acestea pot fi completate de
opiniile altor specialiști. Comentariul, în schimb, prezintă o opinie personală, totul fiind asu mat
de autorul său. Acest gen jurnalistic este atribuit cel mai adesea unor personalități, ale căror
părere influențează datorită prestigiului pe care il au intr -un anumit domeniu. Practic,
comentariul prezintă un punct de vedere. 33
Indiferent de formă, funcția de interpretare prezintă un punct de vedere asupra realului,
oferind oamenilor informații care să îi ajute la clarificarea anumitor probleme, dându -le
acestora și ocazia de a se confrunta cu alte păreri. 34

2.3 Funcția de leg ătură

Atunci când produsele media sunt consumate sincron, de către indivizi sau comunități, se
crează o legătură între aceștia, prin informațiile acumulate. 35
Astfel, fiind gazde ale aceluiași mesaj, indivizii pot împărtăși aceleași idei, norme
morale, valori. Să existe analogii în ceea ce privește modul de gândire, ideile, poveștile,
concepțiile fiecăruia.36
Indiferent de naționalitate, zonă geografică, etnie și așa mai departe, oamenii ajung să fie
legați prin convingerile lor comune atunci când le este oferită aceiași informație. Ca de exemplu
notarea aceluiași serial, un serial este caracterizat ca fiind bu n sau rău în urma unei medii făcute
între voturile unor persoane din țări diferite.
Faptul că numărul de vizionări din cât mai multe țări, influențează publicitatea pe
youtube, este încă un motiv în plus să credem că această funcție de legătură a deven it din ce în
ce mai evidentă, aceste legături sunt din ce în ce mai puternice. Oamenii devin informați despre

32 Florin Ardelean, op. cit ., p.117.
33 Mihai Comanp, op. cit ., p.116.
34 Mihai Coman, op. cit ., p.117.
35 Idem .
36 Florin Ardelean, op. cit ., p.117.

20
tot ceea ce se întâmplă în lume, în cel mai scurt timp. Aceștia se trezesc „legați” în discuții pe
facebook, comentând asupra unor întâmplări din diverse părți ale lumii. Indivizii devin activi,
mai mult decât atât, devin înverșunați, se simti jigniți/răniți de ceea ce se întâmplă în lume. O
singură redistribuire pe facebook este o dovad ă a funcției de legătură, deoarece, cel puțin doi
indivizi, împărtășesc aceiași părere pe subiectul respectiv, cel care distribuie si cel care
redistribuie mesajul/fotografia/videoclipul respectiv.
Indivizii încearcă să țină pasul în acest proces de „g lobalizare ”, încercând să pară
„cetățeanul bun”, cetățeanul activ, mereu interesat de semenii săi, indiferent de naționalitate,
religie, zonă geografică. Tocmai răspunderea asumată public, crearea de conturi pe site –
uri/blog -uri/youtube/facebook instagram etc., întărește această solidaritate, prin dorința de a fi
lăudat, de a fi părtaș la ceva bun. Ca de exemplu, redistribuirea în mod, am putea spune abuziv,
a imaginilor cu imigranți sirieni, mai ales a copiilor sirieni răniți sau chiar morți. Se trezește
astfel un sentiment comun de compasiune, nu față de cetățeanul sirian, cât față de o ființă
umană, un seamăn.
Astfel, presa devine un mediator în această „globalizare ”, stabilind mereu noi legături
prin prezentarea exactă a faptelor, dar mai ales prin p rofesionalismul și capacitatea acesteia de a
concretiza esențialul. De a transmite într -un mod cât mai obiectiv, informațiile care contează.
Odată cu apariția numărului din ce în ce mai mare de informații, de mesaje false sau adevărate,
presa este canalul prin care toate aceste date trec mai întâi printr -o verificare riguroasă.

2.4 Funcția de culturalizare (educare)

În procesul de asimilare și de dobândire a normelor de comportament, interdicții, valori,
simboluri, gândire, culturalizare al unui copil, familia este cea care are un rol esențial. Mai apoi,
anturajul, religia și școala ajută la completarea acestui proce s.
Odată cu apariția și dezvoltarea mass -mediei, acest proces de formare a gândirii, de
transmitere a valorilor ori de prezentare a modelelor culturale îi revine presei, prin mesajele
transmise. Copiii consumă o cantitate impresionantă din mass -media. Dacă ar fi să adunăm
acest consum de la vârsta de 2 ani și până în tinerețe, aproximativ vârsta de 20 de ani, am

21
ajunge la concluzia că un individ petrece mai mult timp consumând mass -media decât petrece
la școală, poate mai mult decât petrece făcând oric e altă activitate casnică, cu excepția
dormitului. 37
Prin mass -media, prin conținutul mesajelor, se stabilesc unele convenții ale societății.
Individul încearcă să se identifice cu modelele expuse. Astfel, se stabilesc norme de
comportament și valori c omune. Desigur, aceste modele pot fi considerate un exemplu de
comportament negative de unele persoane și pot fi subiect de imitație pentru altele.
De asemenea, emisiunile sau publicațiile destinate copiilor, pregătirea școlară televizată,
documentarel e cu conținut educativ, emisiuni care ajută la învățarea unor limbi străine, toate
acestea sunt o formă de culturalizare asumată, asta urmăresc, să educe. Acestea diferă de alte
feluri de mesaje, care ajută la conturarea comportamentului, dar nu pentru că asta vor ci pentru
faptul că, copilul înregistrează mesajele pe care mai apoi le transpune în acțiunile, în deciziile
sale.
Deși mass -media are un rol important în procesul de culturalizare, aceasta nu trebuie să
înlocuiască biblioteca, școala, ceea ce ține de stumularea gândirii creative. Până la urmă, copilul
trebuie să urmeze rutele clasice de formare profesională, intelectuală, spirituală. Mass -media
trebuie să completeze toți acești factori dar nu trebuie să îi înlocuiască.38

2.5 Funcția de diver tisment

Conținutul mass -mediei răspunde nevoii oamenilor de odihnă, de relaxare, de evadare din
monotonia și grijile cotidiene.39 Atunci când nu sunt angrenați în muncă, oamenii își petrec din
cel în ce mai mult timpul liber în fața televizorului, cit ind ziarul, o revistă de modă, presa
online, ascultând postul preferat de radio, citind blog -uri sau vizionând vlog -uri.
Toate evoluțiile tehnologice din ultimii ani au ajutat mass -media să țină pasul cu un
public din ce în ce mai solicitant. Mai moftu ros în materie de gadget -uri. Individul este obsedat

37 Mihai Coman, op. cit ., p.119.
38 Florin Ardelean, op. cit ., p.119.
39 Mihai Coman, op. cit ., p.121.

22
de noile apariții tehnologice, de tot ceea ce este mai performant decât ce are deja acasă. Prin
platformele online a emisiunilor televizate, sau a ziarelor, presa încearcă să satisfacă nevoia
publicului de a accesa cât mai multe mesaje, în cel mai scurt timp și cât mai ușor cu putință.
Datorită acestui lucru și datorită faptului că publicitatea a devenit o sursă majoră, am putea
spune esențială, de finanțare, mass -media a ajuns să vândă divertisment.
Mass-media se împarte în funcție de publicul căruia i se adresează, în funcție de conținut.
Avem posturi de televiziune doar de muzică, de desene animate, sport, știință și natură.
Posturile de radio pentru muzică, sau altele destinate integral amuzamentulu i și relaxării. Toate
aceste tipuri ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește divertismentul publicului. În schimb,
publicațiile cotidiene sau posturile de știri, nu sunt o sursă de divertisment. Totuși, acesta nu
dispare complet, există mesaje care vizeasă divertismentul, ca de exemplu: jocurile de sudoku,
integrame, horoscoape, caricaturi, bancuri etc.
La fel cum susține și Mihai Coman : „consumul de divertisment nu răspunde numai
dorinței de relaxare și refacere, după oboseala unei zile de activitate ; din altă perspectivă, el
satisface și nevoia omului de a scăpa de sub presiunea cotidianului, de a evada și de a găsi
refugiu îmtr -o lume imaginară. ” Observăm astfel faptul că omul, nemulțumit de condiția sa,
propria realitate, caută eliberare și consider ă divertisment tot ceea ce îl îndepărtează de realitate
și îi prezintă : o lume de basm (exemplu: filmele Disney); de vrăjitori (seria de cărți Harry
Potter); concert la el acasă ( Utv, Mtv etc.); locuri și specii pe cale de dispariție pe care probabil
nu o să le vadă niciodată ( Discovery, National Geographic etc) ; filme și seriale la preț accesibil
(HBO, Netflix, Digi film etc.) și multe altele.
Problema, sau forma negativă a acestei funcții, este faptul că mass -media urmărește un
trend în încercarea de a distra individul. Tratează subiectele și le prezintă sub o formă de
divertisment. Mass -media face din divertisment o ideologie în comunicare, pe care se bazează
fiecare mesaj transmis. Neil Postman concluzionează acest fapt, susținând: „Problema esențial ă
nu este aceea că televiziunea ne oferă divertisment, ci că ea tratează toate subiectele în forma
divertismentului (…) aceasta înseamnă că divertismentul devine supra -ideologia oricărui discurs
al televiziunii. ”(1986, p. 120).40

40 Ibidem p.123.

23
Acest proces de a fac e spectacol din orice știre este criticat deoarece cultura majoră este
înlocuită de culture populare. Se face spectacol din confruntările politice. În acest proces al
divertismentului în mass -media are loc un amestec de culturi, unde indiferent de rang,
naționalitate, clasă socială, profesie, grade diferite de pregătire, se intră în contact cu
evenimente, opere de artă, analize, realizări științifice, probleme politice etc. Limbajul folosit
este unul accesibil tuturor.41
În literatura de specialitate au fost identificate mai multe funcții ale mass -mediei:
Printre cele mai cunoscute propuneri sunt urm ătoarele42: Charles Wright – funcțiile de
supraveghere, corelare, transmitere culturală, divertisment. Roland Cayrol – funcțiile de
informare, exprimare a opi niilor, economică și de organizare, socială, divertisment,
psihoterapeutică, instrument de identificare și apartenență socială, ideologică. Francis Balle –
funcțiile de inserție socială, recreere, purificare sufletească. Michel Mathien – funcțiile de
evazi une, coeziune socială, distribuire a cunoștințelor, depozitare a actualității, ghid al
actualității, recreere, purificare. Leo Thayer43 – funcțiile de socializare, compensare, informare,
divertisment și educație. M. Wiley – funcțiile de a furniza informații , de a analiza, de a oferi un
cadru general pentru cunoaștere, de a distra, de a difuza o cunoaștere enciclopedică.44
Mass -media îndeplinește un rol important în procesul de integrare a individului într -o
comunitate. Il ajută să se indentifice, să fi e părtaș la ceea ce se întâmplă în lume. Acordă
importanță fiecărui individ, se adresează în mod direct consumatorului, fără intermediari.

41 Idem .
42 Florin Ardelean, op. cit ., p.121 abud . Marian Petcu, Sociologia mass -media , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2002, p.
46, 47.
43 Mihai Coman, op. cit ., p.110.
44 Idem .

24

Capitolul III
Presa locală la zi – Crișana, Jurnal bihorean , Bihoreanul

3.1. Ziarul Crisana

3.1.1. Scurt Istoric

Ziarul Crișana apare pentru p rima dată la 6 martie 1946, numindu -se timp de un an
„Viața nouă”, fiind un oragan de presă al Frontului Plugarilor din Bihor. Ziarul a fost până în
1989, organul de presă oficial al partidului -stat. 45
Organ al Comitetului Județean Bihor al P.C.R. și al Consiliului Popular Județean, Crișana
apărea în format A3, de regulă în patru pagini, alb -negru, la costul de 50 de bani exemplarul.
Edițiile care dublau numărul de pagini, precum și prețul, erau acelea care conț ineau discursurile
lui Nicolae Ceaușescu, lucru care se petrecea de trei -patru ori într -o lună. Evenimentele festive
marcau un plus de culoare. Tiparul era executat la Întreprinderea Poligrafică „Crișana”, după ce
ediția era culeasă în plumb, iar tirajul e ra tras la rotativă, după tehnologia -standard a anilor ’80.
Ziarul apărea de marțea până duminica, lunea era ziua în care nu apărea ziarul. 46
Schimbarea de regim politic în România, ca urmare a evenimentelor din Decembrie 1989,
a aruncat întreaga presă înt r-o situație tulbure, agravată de indiciile unei vinovății aproape
colective. Timp de cel puțin o lună de zile, ziariștii de la Crișana vor suferi de sindromul apatiei
paralizante .47 Nu doar ei, firește, fenomenul este specific breslei. După mai mult timp în care au

45 Florin Ardelean, Dogmă și opinie , p.11.
46 Ibidem p.14.
47 Ibidem p.24.

25
scris la comandă, am putea spune, texte ce făceau elogiul comunismului și al dictatorului. După o
tăcere de câteva numere, în primul număr al Crișanei ieșite de sub capacul de plumb al cenzurii
nu se găsește semnătura nici unui ziarist. De asemenea au loc mai multe schimbări: frontispiciul
este modificat, cu numele ziarului scris cu o altă grafică, fără stema partidului și cea a județului ;
în locul editorului clasic (Organ a l Comitetului Județean Bihor al PCR și al Consiliului Popular
Județean), găsim scris „ – cotidian social -politic al Județului Bihor -”; editorialul este semnat
„Redacția!” și are titlul Victorie! Adevărata victorie! . 48 Deja, în numărul 2 al cotidianul, apa r
semnăturile jurnaliștilor (Al. Negru, Maria Vesa Aursulesei, Valentin Buzlea, Tr. Tipău, Gabriel
Georgescu), dar și anunțurile mortuare de la pagina 4. 49
Primăvara marchează o nouă schimbare în redacția Crișana liberă : adoptarea culorii
albastre, pentru prima și ultima pagină, de asemenea, se mărește numărul de pagini, de la 4 la 8.
Fricile dispar, apare responsabilitatea semnăturii, a informației, opinia este asumată. 50
O nouă provocare, declanșarea, la 20 martie, a cam paniei electorale pentru alegerile din
20 mai 1990. Decretul privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului și a președintelui
României, emis de către Ion Iliescu, președintele Consiliului provizoriu de Uniune Națională a
fost promulgat la 19 marti e, fiind publicat deasupra frontispiciului de către Crișana liberă din 20
martie. Odată cu începutul campaniei electorale pentru primele alegeri libere, presa este pusă în
fața unei situații în care trebuie să se descurce mai mult intuitiv. Învățând și ado ptând regulile din
mers, cu presiunea constantă a unui mediu politic din ce în ce mai agresiv. Redacția cotidianului
orădean a avut grijă să ofere spațiu fiecărui partid politic înscris în bătălia electorală. 51
Încă o provocare, de această dată una socială , la care ziarul Crișana a făcut față cu
maturitate, dând dovadă de un profesionalism parcă învățat la un curs intensiv. Violențe de
neimaginat aveau să afecteze Bucureștiul în 13 -15 iunie (mineriada). Demonstrația -maraton din
Piața Universității a fost ig norată cu atenție de către Crișana . Doar accidental cu, ocazia unor
comentarii venea vorba despre ceea ce se întâmpla în București (de exemplu „Scrisoare deschisă
unui anonim”, text semnat de Eugen Țugulea, sau „Pilule” ale gazetarului Gavril Pop. La un

48 Idem .
49 Ibidem p.26.
50 Ibidem p.33.
51 Ibidem p.39.

26
moment dat sunt reproduse, fără nici un comentariu, Comunicatele din partea președenției
României.
După ce lucrurile încep să intre pe un văgaș normal, jurnaliștii au timp să mediteze la
viața lor și la activitatea redacției din care făceau parte.
Cotidianul Crișana rămâne o instituție de stat. Privatizarea prin metoda MEBO va mai
aștepta cel puțin doi ani.52
Crișana își păstrează aceleași standarde. Inițiază o rubrică nouă De vorbă cu
parlamentarii . Mai mult, același cotidian local anunță, grație vo tului unanim al Senatului,
consacrarea zilei de 1 Decembrie ca zi națională a României.53
Începutul anului 1991 este unul emoționant pentru componenții redacției Crișana .
Redacția primește un grup de colindători, cântă împreună cu aceștia, iar în primul editorial al
anului se motivează prezența la muncă în noaptea de Revelion. Se pune accent pe faptul că,
pentru realizarea unui produs jurnalistic complet, este nevoie de mul tă muncă, multă dăruire.
Pe tot parcursul anului 1991, Crișana a apărut în 8 pagini, a costat 4 lei, iar spre final 5,
afișând o tehnoredactare ce a păstrat tipicul, un frontispiciu nemodificat. Lipsa unei concurențe a
împiedicat redacția să fie dornică d e schimbări tehnice spectaculoase, de sporirea calității estetice
a ziarului sau de căutarea unor rețete de tehnoredactare atractive, cu impact asupra cititorilor.54
Crișana are grijă și în 1991 să cultive un aprins sentiment patriotic, care răzbate și din atitudinile
politice ale vremii, din articolele consacrate unor evenimente cu iz istoric mai vechi sau mai
recent, prin atenția acordată valorilor și tradițiilor naționale.55 O încercare a Crișanei , în anul
1991, a fost prilejuită de votarea prin referendu m a Constituției. Cotidianul acordă atenția
cuvenită, publicând textul Constituție , precum și îndemnuri de -a fi votată. De asemenea, a fost
acordată atenția cuvenită și micilor întâmplări din viața administrativă, fiind consemnate, de
pildă, numirile în fu ncțiile de prefect, respectiv primar.

52 Ibidem p.76.
53 Ibidem p.77.
54 Ibidem p.91.
55 Ibidem p.94.

27
În anul 1992, ziarul Crișana nu a tremurat de frică din cauza veștii că la Oradea va fi
editat un ziar concurent, dar nici foarte liniștit nu a fost. Concurența nu este dorită, în nici un
domeniu, iar jurnalismul nu e ste o excepție. Concurența crează un cadru de dezvoltare pentru
presa locală, prin apariția unor investitori noi. Aceștia nu investesc în media, doar pentru
afacerea în sine, pentru obținerea unui profit, ci investesc pentru că este din ce în ce mai eviden t
faptul că un ziar putea deveni, în contextul social, economic, dar mai ales politic, o sursă de
protecție, de influență, uneori chiar șantaj. 56
Redacția Crișana rămâne atentă la tot ce se petrece, reactivă, dar mai ales dispusă să
caute soluții și rețete de succes în bazinul cu cititori fideli sau potențiali. Astfel, putem vorbi de
un ziar local așezat, cu o orientare ce apăra valorile românismului. Din luna mai, Casa de presă și
editura SC Anotimp SRL publică, pe lângă cotidian, un săptămânal, Crișana Plus . Acesta va
administra opiniile politice, echilibrate sau radicale, luările de atitudine pe care cotidianul prefera
să nu le asume. 57
Cotidianul orădean a începu t anul la prețul de 5 lei, a crescut la 10, începând cu 1
februarie, dar a reușit să păstreze prețul, până la finalul lunii noiembrie. Presată de inflație,
conducerea ziarului e nevoită, în ciuda faptului că reclama acoperea un sfert, până la o treime din
suprafața unei ediții, să crească prețul, la 20 de lei, începând cu numărul 773, din 1 -2
decembrie.58
În anul 1993, Crișana intră chiar într -un regim al „plictisului” insuflat de rutina celor trei
ani de jurnalism nou. Dintre cele trei cotidiene (Crișana, N oua Gazetă de Vest, Jurnalul de
dimineață), Crișana este singurul care își menține solidaritatea, din premise care țin de nevoia de
a păstra un anume statut, în condițiile în care, tocmai în 1993, are loc privatizarea prin metoda
„MEBO”, astfel încât fieca re angajat devine, în diverse proporții, acționar. 59
Un alt fel de -a face presă cotidiană prindea chip, o anumită agresivitate punea pe gânduri
un spectru politic în bună măsură anchilozat, scandalul de presă începea să devină o „specie”
jurnalistică la m are preț. Marea bătălie se dădea pe impactul primei pagini, ba chiar pe titlul

56 Ibidem p.124.
57 Ibidem p.125.
58 Ibidem p.133.
59 Ibidem p.144.

28
articolului capabil să vândă tirajul și să fidelizeze cititorul. Tocmai acesta este motivul pentru
care titlul articolului apucă să devină mai important decât subiectul, iar teh noredactarea să fie
gândită ca o strategie a marketingului vânzării pachetului cu mesaje. Presa se maturiza,
Incontestabil, asistăm la un fenomen de ofensivă a jurnalismului înspre cititor. Creșterea
indicelui de concurență va spori acest proces, îl va acc elera, chiar dacă jurnalismul rămânea o
meserie ce se făcea din vocație, fără a exista oameni cu pregătire de specialitate atestată prin
diplome. Mediul din noile colective redacționale va excela tocmai prin faptul că fiecare reporter
va avea la dispoziție posibilitatea de a confirma, consacrându -se într -un domeniu în care nimeni
nu știa foarte bine ce înseamnă, de fapt, consacrarea. Acest paradox va vitaliza presa locală.60
Cât privește cititorul de ziare, el va prinde gustul presei locale, mai ales din mom entul existenței
a două cotidiane, iar apoi, din clipa în care acestea vor deveni chiar trei. Cititorul are posibilitatea
de a alege, în funcție de preferințe.61
Odată cu apariția concurenței, ne -am aștepta ca redacția Crișana să fie energică,
activitatea j urnalistică mai dinamică, materialele jurnalistice servite cu mai multă patimă. Se
întâmplă exact opusul. Anul 1993 s -a remarcat prin faptul că ziariștii din redacția Crișana nu au
avut un plus de energie, ci se mențineau la un ritm constant, poate cu mai puțin aplomb, decât la
celelalte două cotidiene. 62 Cotidianul continuă să fie cules la linotip, edițiile au 8, 12 sau chiar
16 pagini. 63
În anul 1994, Crișana își folosește din plin noile achiziții care, după un rondaj de trei ani,
sunt capabile să servre ască linia editorială a publicației. Miron Blaga este deja un reputat
polemist, Dan Matea un jurnalist de cursă lungă, capabil să se înhame la documentări laborioase
și la căutări metodice, iar Nicolae Brânda se dovedește a fi un intelectual matur și respo nsabil, ce
administrează cu aplicație departamentul cultural al redacției, Pașcu Balaci reușește adevărate
exerciții de virtuozitate reportericească. Dar pivotul, cel care va desena și aplica politica
redacțională a cotidianului va fi Ioan Laza, venit în v âltorile evenimentelor din decembrie ’89 în
sfera presei, atât cu o știință a textului de ziar, cât și cu idei sau relații menite să conserve și apoi

60 Ibidem p.146.
61 Idem.
62 Ibidem p.148.
63 Ibidem p.149.

29
să consolideze un produs media afectat de faptul că fusese organul de presă al PCR. Criza de
adaptare la n oile vremuri fusese cu totul depășită. 64
Politica editorială a Crișanei nu suferă modificări pe parcursul anului 1994. Cotidianul
cel mai vechi din Oradea miza cu dezinvoltură pe o anume tradiție și rețetă de -a face jurnalism.
65
Noua serie a Crișanei depășise deja o mie de numere, ceea ce, în sine, era o performanță,
fie și numai din perspectiva experienței găzetărești a unui colectiv care a păstrat în bună măsură
echipa din 1989, dar a primenit -o cu redactori noi, care s -au dovedit achiziții valoroas e,
impunându -se prin combativitate și vigoare polemică, dar și printr -o chibzuită perspectivă în
elaborarea materialelor jurnalistice. 66 Echipa a crescut, constant, prin omogenitate și stabilitate,
domeniile jurnalistice fiind împărțite cât se poate de rig uros și fiind asumate pe măsura unei
discipline redacționale care era mai presus de capriciile unuia sau altuia dintre redactori. Edițiile
se construiau în același timp previzibil, dar și cu o constanță a rubricilor care convenea cititorului
fidel. 67
În ac elași timp, redacția procedează corect în intenția de a păstra cititorul rural. Din două
în două săptămâni, redactorii Crișanei se deplasează în localități ale județului, redactând apoi
pagini întregi sub titlul „Audiențele Crișanei la …”, ediții ale zil ei de vineri. 68 Continuă să
afluiască spre redacție scrisorile de la cititori, ducând mai departe o tradiție prin care redacția s -a
remarcat. Redacția atenționa, asupra faptului că misivele sunt publicate pe răspunderea exclusivă
a autorilor și că nu erau luate în considerare decât scrisorile cu adresa completă.69 La fel ca și
cotidianul Crișana , Crișana plus a început anul la prețul de 50 lei, pentru ca la final, să -și
dubleze valoarea de chioșc.70
Edițiile anului 1995 sunt scoase în 8,12 sau 16 pagini. Atât Crișana, cât și Crișana Plus s –
au bucurat de o impresionantă stabilitate redacțională, echipele rămânând aceleași pe tot

64 Ibidem p.179.
65 Ibidem p.181.
66 Idem .
67 Ibidem p.182.
68 Idem .
69 Ibidem p.183.
70 Ibidem p.189.

30
parcursul anului, atât în ceea ce privește staff -ul, cât și componența departamentelor de lucru, în
redacția propriu -zisă. Fiind un br and foarte precis conturat, nici echipa colaboratorilor nu a
suferit schimbări. 71 Cotidianul în limba română cel mai vechi din Bihor va începe anul 1996 la
prețul de 200 lei, până la finalul anului acesta fiind dublat, suplimentul Criș ana plus, de la 400 l a
1000 lei. În anul 1997, staff -ul editorial a rămas neschimbat, în ceea ce privește Crișana plus,
aproape nimic nu este schimbat, aceleași teme, cam aceiași jurnaliști.72 Sub raportul prețului,
1998 este un an mai puțin inflaționist, primul număr al anului costând 1.000 de lei, iar ultimul
2389, doar 1.400.73 În anul 1999, Crișana începe treba exact de acolo de unde a lăsat -o, la finele
anului 1998, din toate punctele de vedere: a echipei redacționale, a țintelor principale, a
rubricilor, paginației, a modal ității de -a face jurnalism în regim local.74 Crișana plus cunoște o
minimă schimbre. El devine Crișana plus de duminică , are loc și o decalare a zilei de apariție, de
vinerea, pentru sâmbăta.75
3.1.2 . Structura unui număr

Structura unui numă r: Miercuri 3 ianuarie
Prima p agină: frontispiciu, denumirea ziarului pe fundal albastru, deasupra un titlu de
interes, cu o imagine în partea stânga (în acest caz, „Ligia Grozav, laureata anului 2017”); în
partea dreapta sus, titlul și imaginea unui art icol, cu trimiterea la pagină; rubrica Din sumar (pe
partea dreapta), unde sunt prezentate pe scurt diverse articole din acel număr, cu indicarea
fiecărei pagini; de asemenea, așezate central sunt articolele de interes, cu un text dezvoltat al
unuia, iar mai jos o imagine sugestivă a altui articol (sunt prezentate, astfel, central doua articole,
unul fiind descris de bucata de text, iar celălalt de o imagine sugestivă, așezată în dimensiuni
mari). În partea inferioară a paginii avem, de asemenea, prezentarea, pe scurt, a câtorva articole
din respectivul număr. Uneori, în partea de jos a paginii, este dat un titlu, cu o mărime a textului
mare, făcându -se trimitere la pagină, fără alte informații sau imagini.

71 Ibidem p.225.
72 Florin Ardelean, Jurnalism și tranziție p.66.
73 Ibidem p.106.
74 Ibidem p.151.
75 Ibidem p. 162.

31
Pagina a doua (de actualitate) este compusă dintr un reportaj privind starea autostrăzilor
din România, mai exact lipsa de activitate in construcția acestora si stadiul lucrărilor din acest
moment. Este precizată evoluția lucrărilor de la începutul acestora (autostrada Brașov -Târgu
Mureș – Cluj- Oradea), lipsa profesionalismului firmelor,care se oc upau de construirea sectoarelor
respective de autostradă, sau dimpotrivă, operativitatea acestora (exemplu sectorul de autostrada
Sebes -Turda, aproape finalizat) semnat R.C./M.F. Tot la pagina a doua se găsesc : un material
dedicate actorului decedat Ion Abrudan, cuprinzând date despre înmormântarea acestuia,
semnat R.C.; un articol despre cum și -au petrecut orădenii, trecerea dintre ani, În Piața Unirii, cu
voie bună, dar si incidente, cauzate de petarde si artificii, semnat A.U.
Pagina a 3a, de ACTUAL ITATE , este formată din: dezoltarea articolului din pagina
întâi, cel în care este se precizează că medicii de familie din România nu vor mai acorda servicii
decontate de casele de asigurări de sănătate (în partea stânga sus) scris de r.c.; în partea dreap ta
sus a paginii este prezent un material din agenda politică, conținând date suplimentare asupra
deciziei de eliminare a redeventei la apa termală, scris de Dann Ispas; în partea stânga jos a
pagini a3a este o știre privind un accident mortal pe Borșului, în care a fost implicat un tânăr
polițist, această stire conține date suplimentare ale știrii din prima pagină, situată in partea stânga
jos; al doi -lea material din partea de jos, situat central, constă într -o știre în care sunt precizate
detaliile privi nd porțiunea din Drumul Apuseni, scoasă la licitație; în partea stânga jos a pagini
a3a este prezent un anunț pentru populație, privind exercițiul de verificare a funcționării sirenelor
de alarmare publică.
Pagina a4a, de ECONOMIE , este constituită din: d oua materiale privind activitatea
MADR, primul conținând date despre ajutorul de stat acordat crescătorilor de animale, iar cel de –
al doi -lea privind producția ecologică, mai exact implementarea unor noi măsuri privind
acordarea certificatelor de producăto r ecologic, ambele materiale sunt scrise de Doina Aronesc –
Neagoe; în partea dreapta sus, a paginii a3a este prezentă o știre care anunță fapul că este ultima
zi de depunere a cererilor pentru ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat ă in
agricultură; în partea stânga jos a paginii este așezată o știre privind întârzierea plăților în contul
unic la trezorerie. Toate materialele pentru pagina a3a, pagina de economie, au fost scrise de
Doina Aronescu Neagoe.

32
Pagina a5a, COMUNITATE, este constituită din : un reportaj privind efectele, bilanțul
campaniei „Salvați istoria națională, salvați casa lui Iuliu Maniu! ”, semnat echipa campaniei
publice ; în partea dreapta sus a paginii este prezent un articol prin care avocatul Florian Cristian
Curpaș, prezintă posibilele acuzații ce pot fi aduse unui proprietar care nu își curăță trotuarul din
fața casei în sezonul rece; în partea stânga jos a paginii este așezată o știre care anunță faptul că
la maternitatea din Oradea, în noaptea dintre ani nu s -a născut nici un copil.
Pagina a6a, UTILE. La această pagină găsim: cursul valutar, numere de telefoane utile (
ex: smurd, pompieri, otl, electrocentrale Oradea, primăria Oradea s.a.), agenda culturală (unde
gasim programul lunii ianuarie a teatrului Szi gligeti, o stire despre deschiderea patinoarului de
la Oraselul copiilor), meteo, glume, program la cinematograful din Lotus, programele tv, rubrica
filmul zilei, în partea stânga jos taboul cu datele redacției.
Pagina a7a, DIVERTISMENT , conține: ca lendarul zilei, la rubrica Stil de viață un
editorial despre cum să scapi de grasimea din zona abdominală, semnat de Doina Aronescu
Neagoe, un joc de Sudoku, o rețetă pentru clatite și horoscop semnat de Ariadna.
Paginile 8 si 9, SPORT, sunt compuse din reportaje privind participarea record la turneul
de la Căbești ; despre problemele de lot cu, care se confruntă CSM U Oradea; ediția 21 a galei
atletismului bihorean; clasamentul tenismenilor de la Clubul Sportiv Voința Oradea, este precizat
numele celo r 10 (putem exemplifica prin acest material o trăsătură a ziarului local, aceea că
materialele din ziar sunt în primul rând despre localnici, ziarul este o carte de identitate a
comunității); știri privind evoluția reprezentanților tenisului românesc în st răinatate, înfrângerea
Irinei Bara si Mihaela Buzarnescu. Materialele de la cele două pagini sunt semnate de: Horia
buz, Ionel Popa, respectiv Mircea -Teodor Drăgoi.
Pagina a10a, SOCIETATE, este formată din: un material privind prima ediție a Cupei
Mondiale EFS a Fotocluburilor , semnat r.c.; un concurs organizat de colegiul economic”
partenie cosma”, privind realizarea unui plan de afaceri a viitorilor intreprinzator i, semnat de
Vasilică Ichim; un reportaj privind evoluția surorilor Lorena si Denisa Ghib,premiate pentru
performanța lor, așezat în partea stânga jos, semnat de L. Ionaș.
Pagina 11, horoscop, semnată de Dumitru Paraschiv, astrolog profesionist, doct or in
știinte, maestru professor Reiki.

33
Pagina 12, COMUNITATE , conține un reportaj, din seria scrisă de Pașcu Balaci, din
pelerinajul spre Sfântul munte Athos, semnat Pașcu Balaci.
Pagina a 13a, IN MEMORIAM.
Pagina 14, DIVERSE: se continuă nume le persoanelor decedate, de la pagina anterioară;
anunțuri privind vânzările de case din Oradea și din restul județului, sau de terenuri (putem face
astfel o legătură dintre aceste reclame și trăsăturile ziarlui local din capitolul 1); anunțuri prestări
servicii; în partea de jos a paginii 14 sunt prezente detalii privind reclama pentru spațiul
publicitar din ziarul Crișana.
Pagina 15, MAGAZINE: materiale cu subiecte din spațiul extern, ca de exemplu invenția
unor oameni de știinta din Spania, adică o peri uță de dinți care va putea detecta problemele de
inimă; în Noua Zeelandă s -a ridicat o insulă unde se poate consuma băuturi alcoolice în public; o
descoperire arheologică în Israel, un sigiliu din lut cu o vechime de 2.700 de ani; criticile dure
ale lui Jo die Foster la adresa realizatorilor de francize, aceasta susține faptul că aceste francize
modelează greșit așteptările publicului și distruge cinematografia veritabilă; în partea dreapta jos
a paginii 15, o știre care anunță faptul ca Jessica alba a născu t un băiețel, al treilea copil al
vedetei. Articolele sunt nesemnate.
Pagina 16, CALEIDOSCOP: o poezie, semnată cetățeanul surmenat , în partea dreapta a
paginii; un reportaj privind protestele violente din Iran în partea dreapta sus; în partea stâ nga jos,
o știre care anuntă data, 30 noiembrie, când va avea loc Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului;
în partea de jos a paginii, așezată central, o știre despre faptul că Igor Dodon, președintele
Republicii Moldova a fost suspendat. Doar semnătura c etățeanul surmenat , restul articolelor sunt
nesemnate.
În următorul număr, cel din data de 4 ianuarie , avem 20 de pagini, sunt incluse pagini de
EDUCATIE, pagina NAȚIONAL, SOCIAL. La pagina MAGAZIN, a acestei ediții, este descris
faptul că vedet a Youtube, Logan Paul, își cere scuze pentru publicarea unui video. Videoclip în
care, aflat in Japonia, mai exact într -o pădure cunoscută pentru faptul că persoanele intră cu
scopul de a se spânzura, acesta filmează trupul unei persone care s -a sinucis și abia dupa minute
bune de filmat, acesta anunță autoritățile. Mai mult decat atât, Logan Paul și prietenii săi, sunt
amuzați de întreaga scenă. Logan Paul, aflat in Japonia pentru promovarea canalului său de

34
Youtube, dar și pentru a onora câteva contracte pentru Youtube, consideră că filmulețul lui este
cel mai profund si mai real publicat vreodată pe youtube. Abia după ce este aspru criticat, acesta
își cere scuze public, videoclipul este șters. Logan Paul revine în lumea youtube după abia câteva
săptămân i. A învățat Logan Paul ceva din asta? Am putea spune că acțiunea sa este defapt
dovada că acest trend de a cauta senzaționalul în orice material crează o generație de monștri a
publicului. Urmărind acest caz, din momentul publicării videoclipului și până azi, ne intersectăm
cu mesaje ale unor copii cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani, care sar în apărarea lui Logan.
Atitudinea lui Logan Paul, caracterul lui, felul lui de a face spectacol în videoclipuri, faptul că
după acest incident, numărul abonaților săi a crescut cu aproape un milion, toate acestea scot în
evidență un fapt îngrijorător. Acela că, adolescenții, copiii sensibili, se pierd în videoclipuri, în
informații, în materiale de divertisment, fără a fi interesați de ceea ce este esențial, sau mo ral.
Sunt interesați să simtă, prin intermediari, chestii tari, la modă, neobișnuite, un public ce caută
mereu mai mult.
În ediția din data de 5 ianuarie, se revine la un număr de 16 pagini., fiind inclusă pagina
CENTENAR, cu un reportaj dedicat evo luției educației din România în decursul ultimilor 100 de
ani. La pagina 16, pagina CALEIDOSCOP, este prezent un articol care descrie atitudinea
președintelui francez Emmanuel Macron în lupta împotriva știrilor false “fake news” , care
circulă mai ales în perioada electorală. Acesta vorbește despre o “propagandă mincinoasă” dusă
prin intermediul mass -mediei în perioada alegerilor. Președintele a indicat că în baza noului
proiect de lege, orice instituție mass -media are obligația de a asigura transparență și precizarea
sponsorului în orice material publicat pentru un beneficiar anume. Fenomenul “fake news “
preocupă toate țările Europei, nu doar Franța adoptă o lege împotriva acestora. Germania permite
impunerea de amenzi drastice rețelelor sociale dacă nu r etrag informațiile false de pe propriile
platforme.
Același număr de 16 pagini este păstrat până în ediția din 11 ianuarie când se revine la un
număr de 20 de pagini, în acest număr sunt incluse un număr de 4 pagini GHID TV, așezate pe
verticală.
În numerele următoare se revine la un număr de 16 pagini, până în data de 18 ianuarie
când ediția din aceasta zi are 20 de pagini, când sunt incluse din nou paginile GHID TV.

35
Același număr de 16 pagini din nou. În ediția din 19 ianuarie 2018 în c adrul paginii
CALEIDOSCOP, este prezentat un reportaj în cadrul căreia este descris războiul dintre
președentele SUA, Donald Trump și anumite organizații mass -media pe care le acuză că publică
știri false, accentuând acest trend de “fake news” . Ba mai mul t, președintele anunță câștigătorii
acestor premii, topul celor cu cele mai multe “fake news”.
Este folosită aceiași metodă, aceleași categorii de pagini, se modifică numărul acestora
când sunt incluse paginile GHID TV. În ediția din 25 ianuarie es te inclusă pagina TEATRU, ce
constă într -un reportaj, care prezintă o premieră națională pe scena Teatrului Regina Maria și
anume spectacolul “Sufocare (Jurnalul unui sinucigaș cronic).
Primul număr din luna februarie are 20 de pagini, cele de GHID TV fiind incluse.
La pagina NAȚIONAL, a numărului din 2 februarie avem un reportaj ce conține date
despre primul spital de oncologie pediatrică din țară, care cere mobilizarea populației pentru
donare. Paralel , la pagina REPORTAJ, avem încă un mat erial din seria “Un pelerinaj la Sfântul
Munte Athos, seria lui Pașcu Balaci.
Se revine la numărul de 16 pagini care rămâne până la ediția din 8 februarie.
Nu se poate face abstracție de la reclama pentru dulciurile VIVA, OLLA s.a., de pe
ultim a pagină . Imaginea cu produsul respectiv ocupă o pătrime din pagină, uneori mai mult.
Observăm, însă, apariția și altor produse. Cum ar fi imaginea cu Berea BURGER la pagina de
SPORT, ocupând tot o pătrime din pagină, situate în partea stânga jos, sau la aceiași pagină, la
pagina SPORT, tot în partea stânga jos, sau perinițele umplute cu ciocolată VIVA.
În ed iția din 13 februarie, la pagina SPECIAL, este inclus un reportaj care prezintă
evoluția și performanța Alexandrei Ionescu, reprezentanta României la Jocurile Olimpice de
iarnă de la PyeongChang. Se pune accent pe faptul că aceasta nu a fost sponsorizată îndeajuns de
România, ci și -a acoperit cheltuielile singură, la participarea din ultimii doi ani, cu banii pe care
i-a strâns se la sponsor i din Canada.
La pagina OPINII a numărului din 14 februarie este prezentat un editorial al Prof. Univ.
DR. Ioan Gheorghe Tara.

36
Aceleași 16 pagini, aceleași reclame la produsele VIVA, OLLA, NATTY sau Berea
BURGER. Categoriile de pagini sunt cele deja cunoscute, însa mereu altele prin conținut, pe tot
parcursul lunii ferbruarie.
Unele numere sunt într -un format de 20 de pagini dar nu pentru că sunt incluse paginile
GHID TV, ci datorită faptului ca sunt incluse pagini, care nu sunt prez ente in fiecare numar, cum
ar fi pagina OPINII, TEATRU, SPECIAL sau altele, sau datorită faptului că sunt dezvoltate
anumite pagini, cum ar fi pagina PUBLICITATE, sau pagina IN MEMORIUM. Însă, se
păstrează aceiași structură, care variază între 16 -20 de pa gini.
În ceea ce privește autorii, fiecare categorie are un anumit nume, care este prezent, de
obicei, la aceleași pagini, cu intervenții, sau materiale ce se încadrează, uneori, prin conținut, la
alte categorii de pagini. De exemplu în numărul d in 2 martie avem un articol care descrie modul
în care evreii din Oradea au sarbatorit Purimul, semnat de Loredana Ionas. La aceiași pagină, de
actualitate, avem un articol semnat de Vasilica Ichim care prezintă acțiunea studenților, din Piata
Unirii, pent ru a crea cel mai mare mărțișor uman din lume. Ioana Mateaș este un alt nume
prezent la pagina de actualitate.
La pagina de economie, articolele sunt semnate, de obicei, de Doina Aronescu -Neagoe,
care de multe ori prezintă informații pentru agricu ltori.
La pagina social regăsim articole semnate de L. Ionas, r.c., A.Costea. Iar la paginile sport
întotdeauna prezenți Sorin Ilisie, Horia Buz, mai avem la aceste pagini materiale de completare,
am putea zice, semnate r.c.
La pagina 10, SOCIETATE, a numărului din 6 martie, avem un reportaj, semnat de
Loredana Ionas, in care este descrisă reușita artistului fotograf orădean, Adela Rusu, care a
obținut în cadrul Salonului DigiFocus India 2018, medalia de aur a Societății Americane de
Fotog rafie, cu fotografia intitulată “Dream Land”, la categoria Color. La aceiași pagină avem
încă un articol semnat Loredana Ionas, dar si altele două semnate A.Costea, toate cu tematica
culturală.
La pagina COMUNITATE, sunt prezenți autorii: Dan Ispas , Vasilica Ichim, Nicu
Racuciu, Ionel Popa, Nicu Racuciu etc. De asemenea, la pagina SOCIAL, sunt activi Loredana
Ionas, Vasilica Ichim, A. Costea, articole semnate r.c.

37
Sunt prezente si articole de tip opinie, semnate de colaboratori. De exemplu, în numărul
din 9 martie, la pagina 10, SOCIETATE, articolul scris de profesorul Marius Codreanu, de la
Școala cu clasele I -VIII Lăzăreni, despre evoluția celor din ansamblul Zestea Budureșii, în cadrul
concursului organizat de emisiunea lui Măruță. Sau articolul scris de Prof. Elena Viorica Brege,
despre participarea elevilor săi la activitatea cu tematică juridică “Eu si faptele mele”, unde o
doamna avocat, mama a doi elevi ai școlii, le -a prezentat elevilor detalii din domeniul juridic,
într-un mod int eractiv.
În numărul din 26 martie, la pagina ACTUALITATE, avem o știre despre Târgul de
Paște din Valea Ierului, organizat in Parcul Magnoliei, unde au fost expuse produse tradiționale,
promovând astfel în cadrul ziarului local produsele agricultorilor din partea d e nord a județului.
În acest context putem vorbi de o reclamă facută localnicilor în ziarul local (concretizându -se
astfel în mod practic teoria din Capitolul 1).
La pagina DIVERSE, a numărului din 27 martie, avem un articol al unui alt colaborator,
profesorul Ioan Rada scrie despre Basarabia. Subiectul Centenarului Unirii Basarabiei cu
Regatul Romaniei a fost abordat si de Vasilică Ichim, în numărul din 28 martie, la pagina
ACTUALITATE.
Observăm astfel numărul de pagini, care variază între 16 și 20. Numele autorilor care
apar de obicei, dar și articole semnate de colaboratori, care dau un plus de originalitate fiecărui
număr. Deși materialele sunt împățite pe aceleași categorii de pagini, cu excepții în câteva
numere, fiecare număr este origin al, special și interesant. Asta face ziarul local, jurnalismul în
general, atât de frumos.Este întotdeauna nou, pentru că este un domeniu de comunicare, un
domeniu al omului, care este într -o continuă schimbare și generează întotdeauna subiecte noi.

38
3.1.3. Analiza conținut site crișana.ro

Graficul reprezintă, numărul de accesări și numărul de articole publicate pe site -ul
crișana.ro, în luna ianuarie 2018. Este prezentată evoluția acestora pe săptămâni. Acest site, nu
prezintă în arhivă aceste date. S -a folosit ca și metodă analiza de conținut , pentru fiecăre articol,
s-a făcut totalul fiecărei zile, pentru a se ajunge la totalul pe săptămâni.
Din totalul articolelor publicate pe site, în luna ianuarie, 478, s -a urmărit semnătura
fiecărui articol, pentru a putea fi făcută, o oarecare împărțire a articolelor, în funcție de autor.
Astfel, analiza lunii ianuarie, se prezintă:
Doina Aronescu Neagoe – 21 articole
Pașcu Balaci – 4 articole
Vasilică Ichim – 15 articole
Avocat Florian Cristia n Corpaș – 5 articole
Ionel Popa – 6 articole
Săptămâna 1 (01-
07)Săptămâna 2 (08-
14)Săptămâna 3 (15-
21)Săptămâna 4 (22-
28)Zilele 29-31
36.858
37.623
42.940
39.251
22.302
96
102
113
104
63LUNA IANUARIE 2018
Total accesări
Număr articole

39
Cetățeanul surmenat – 5 articole
Sorin Ilisie – 21 articole
Redacția Crișana – 31 articole
Dan Ispas – 11 articole
Alina Ungur – 8 articole
Horia Buz, Ionel Popa – 1 articol
Horia Buz – 47 articole
Loredana Ionaș – 31 articole
Loredana Buz – 15 articole
Prof. Univ. Dr. Paul Magheru – 1 articol
Andreea Costea – 18 articole
Ioana Mateaș – 17 articole
Călin -Mircea Pop – 3 articole
Nicolae Răcuciu – 4 articole
Daniel Man – 2 articole
Prof. Teodo r David – 1 articol
Prof. Univ. Dr. Ioan Gh. Țara – 2 articole
Dr. Cristiana Liana Pușcaș – 2 articole
Alexandru Sfârlea – 4 articole
Prof. Univ. Dr. Mihai D. Drecin – 1 articol
Articole nesemnate – 202

40

Din totalul de 434 articole publicte, autorii sunt:
Doina Aronescu Neagoe – 23 articole
Pașcu Balaci – 3 articole
Andreea Costea – 19 articole
Loredana Ionaș – 36 articole
Alina Ungur – 13 articole
Cetățeanul surmenat – 4 articole
Loredana Buz – 7 articole
Vasilică Ichim – 24 articole
Horia Buz – 20 articole
Mircea -Teodor Drăgoi – 2 articole
Alexandru Sfârlea – 4 articole
Redacția Crișana – 24 articole
Zilele 01-04 Săptămâna 05-11 Săptămâna 12-18 Săptămâna 19-25 Zilele 26-28
17.991
43.323
43.848
39.917
30.996
53
110
111
107
53LUNA FEBRUARIE
Total accesări
Număr articole

41
Sorin Ilisie – 41 articole
Avocat Florian Cristian Curpaș – 4 articole
Ioana Mateaș – 22 articole
Sorin Petrache – 3 articole
Dan Ispas – 4 articole
Daniel Man – 3 articole
Ionel Popa – 7 articole
Ioana Mateaș, Andreea Costea – 1 articol
Prof. Univ. Dr. Ioan Gh. Țara – 1 articol
Ioana Mateaș, Vasilică Ichim – 1 articol
Nicolae Răcuciu – 2 articole
Ionel Popa, Sorin Ilisie – 1 articol
Ionel Goina – 1 articol

Zilele 01-04 Săptămâna 05-11 Săptămâna 12-18 Săptămâna 19-25 Zilele 26-31
22.898
45.154
59.606
45.300
40.216
56
105
108
114
106LUNA MARTIE
Total accesări
Număr articole

42
Din totalul de 489 articole publicate, autorii sunt:
Doina Aronescu Neagoe – 21 articole
Loredana Ionaș – 42 articole
Loredana Buz – 9 articole
Pașcu Balaci – 2 articole
Ioana M ateaș – 15 articole
Redacția Crișana – 30 articole
Sorin Ilisie – 41 articole
Horia Buz – 42 articole
Vasilică Ichim – 25 articole
Alina Ungur -15 articole
Andreea Costea – 19 articole
Dan Ispas – 6 articole
Ionel Popa – 12 articole
Nicolae Răcuciu – 8 articole
Avocat Florina Cristian Corpaș – 4 articole
Cetățeanul surmenat – 4 articole
Alina Ungur, Vasilică Ichim – 1 articol
Daniel Man – 4 articole
Viorel Codreanu – 1 articol
Col.(r) dr. Constantin Moșincat – 1 articol
Prof. Teodor David – 1 articol

3.2 Jurnal bihorean

3.2.1 Scurt Istoric

Jurnal bihorean , este constituit dintr -o mare parte a membrilor redacției Jurnalul de
dimineață . Aproape toți membrii echipei Jurnalului de dimineață , de până la 1 septembrie 1993,
pleacă pentru a forma echipa Jurnalului bihorean . Formatul ziarului este identic cu cel al
Jurnalului de dimineață , ca număr de pagini (ediții în 8 sau 10 pagini), frontispiciul este tot de

43
culoare roșie, se regăsesc chiar ș i o serie de rubrici. Jurnalul bihorean , avea ca țintă schimbarea,
până la finalul anului 1993, găsirea unei noi identități, a unui chip specific, care să confere
ziarului o personalitate.76
Cotidianul se structurează repede. Miza majoră este aceea a prime i pagini, tinerii gazetari
având instinctual faptului că agresivitatea, aplombul, ilustrațiile și titlurile pot vinde tirajul, mai
ales, pot da o notă personal ziarului.77 Astfel, cel mai mare câștig al ziarului îl reprezintă
capacitatea de a transforma fap tele realității în evenimente de primă pagină.78 Jurnalul bihorean
s-a impus din primele luni, nu doar pentru că a câștigat bătălia primei pagini, deși acest lucru este
esențial, dar și datorită calității articolelor (ca de exemplu cele scrise de Cristian T abără).79
În anul 1994, după patru luni de existență, cotidianul are un nou patron, sirianul Mustafa
Aktaa. Acest lucru ajută la consolidarea echipei, sursa nouă de finanțare fiind un plus. 80 Anul
1995 este un an cât se poate de previzibil. Jurnal bihorean reușește să se consolideze, atât din
perspectiva managerială, cât și redacțional -jurnalistică. Echipa e în ascensiune de valoare, în
primul rând prin creșterea gradului de experiență al tinerilor gazetari, deja conținuți într -o
formula de team ce a pus ac centul pe dynamism, curaj, ambiție, dorința de a învăța și de a se face
cunoscut. Jurnal bihorean reușește să impună în Oradea o premieră, ediția de luni a unui
cotidian.81
Impresia de ansamblu este aceea că Jurnal bihorean știe să distribuie cum se cuvine
materialele în pagină, în funcție de importanța lor reală și abia apoi în funcție de impactul asupra
cititorilor.82 Jurnal bihorean începe anul 1995, la prețul de 150 lei exemplarul, iar la sfârșitul
anului acesta va ajunge la 300 lei.83
În anul 1997, Jurnal Bihorean mai vine cu o noutate. Începând cu ziua de 8 martie,
pentru prima data în România, un cotidian apare șapte zile din cele șapte ale săptămânii. Este

76 Florin Ardelean, Dogmă și opinie , p. 164.
77 Ibidem p.166.
78 idem
79 Ibidem p.168 .
80 Ibidem p.197.
81 Ibidem p.212.
82 Ibidem p.239.
83 Ibidem p.245.

44
vorba despre editarea suplimentului Jurnal bihorean de duminică . 84Anul 1997 a fost un an
dominat de anchete jurnalistice, ziarul a reușit un plus de performanță.85 Jurnalul bihorean , a
publicat, în 1998, alte anchete jurnalistice, pe subiecte diverse.86
În anul 1999, edițiile îsi sporesc numărul de pagini, 20, 24 sau 28. Cititorul are ocazoa să
se informeze destul de exact asupra principalelor subiecte de interes pe plan local, dar are și o
imagine corectă a evenimentelor interne sau internaționale.87 Jurnal bihorean își surprinde
cititorii cu o altă premieră, este vorba despre prima ediție virtuală (pagina „web”), a unui ziar din
Oradea, începând cu ziua de 22 decembrie 1999 (adresa indicate pe frontispiciu era
www.jb.rdsor.ro).88 Jurnal bihorean sfârșește anul la 2.500 lei exemplarul, la un nivel echivalent
cu celelalte cotidiene de pe piața orădean ă. 89
În anul 2000, ziarul îl are patron pe Kiss Alexandru. Este anul în care redacția pierde unii
dintre cei mai buni redactoriși chiar manageri de echipă.90 (exemplu Sorin Petrache). În ultimul
articol din anul 2000, îl îndeamnă pe cititor: Vino cu noi în mileniul trei!

3.2.2 Structura unui număr

Structura unui număr: 3 ianuarie 2018
Prima pagină este structurată astfel: în chenarul din partea superioară, denumirea ziarului,
în partea stângă avem titlul unui material din ziar (în acest caz „Florin Arde lean, despre cărți,
licențe lexicale și seducție”), fiind precizată pagina la care materialul journalistic (în acest caz un
interviu), va fi prezentat mai pe larg, în partea dreaptă avem un alt material, la fel, este scris doar
titlul și pagina la care va fi prezentat mai amplu; în partea stânga a paginii, avem, de asemenea
titluri de material regăsite în paginile ediției, vreme zilei respective în partea superioară; situate
în centru, sunt subiectele de interes (în acest caz „Lacăt pe fabrica de zahăr”, „P olițist mort în

84 Florin Ardelean , Jurnalism și tranziție p.42.
85 Ibidem p.89.
86 Ibidem p.126.
87 Ibidem p.186.
88 Ibidem p.198.
89 Idem .
90 Ibidem p.240.

45
prima zi din 2018” etc.), în cazul acestora este prezentă o parte mai mare din material, din care
poți deduce esențialul. De asemenea, în partea dreapta a paginii avem știri, prezentate pe scurt,
fiind indicate paginile la fiecare.
A doua pagină, ACTUALITATE, este formată din: în partea stânga sus a paginii avem o
știre care anunță faptul că un singur bihorean este în topul celor 50 beneficiari subvenții APIA,
din prima tranșă a plăților pe acest an, semnat JB -V.B.; în partea stânga jos a p aginii, avem un
reportaj privind situația în care se află medicii de familie care lucrează cu CAS, mai exact a celor
care vor continua relația cu CAS Bihor, este descrisă pe scurt situația care a generat acest
conflict, înțelegerea la care s -a ajuns, dar ș i punctual de vedere al părților, semnat J.B. -O.S.; în
partea dreapta sus a paginii avem o știre, este prezentat un incident și anume faptul că doua fetițe
s-au rănit grav după ce au încercat să folosească niște petarde, semnat J.B – O.S.; în partea
dreapt a a paginii, situat central, avem prezentate paralel două știri, una care anunță vânzarea
ilegală a unui număr de 1.800 de petarde, în Salonta, iar cea de -a doua care anunță efectuarea
unor razii în primele zile din an, în încercarea de a reduce tragediile în traficul rutier, semnat JB
– O.S.; în partea dreapta jos a paginii, avem o știre care descrie felul în care Colegiul Medicilor
Bihor a sărbătorit două decenii de existent, semnat JB – O.S.; în partea de jos a paginii, pe
orizontal, este situat un chena r cu datele redacț iei.
Pagina a3a, ACTUALITATE, este constituită din: în partea stânga sus a paginii este
situat un reportaj care descrie atitudinea judecătoarei Florica Roman,din Oradea, care acuză
ambasadorii Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Ger maniei, Olandei si Suediei de
propagandă, manipulare si dezinformare, contextual, precum și cauza acestor acuzații, semnat JB
– D.B.; în partea dreapta sus a paginii, avem o știre care descrie aglomerația străzilor care duc
spre centru, în Oradea, în noapt ea dintre ani, semnat JB – D.B.; în partea dreapta jos a paginii
avem o reclamă la firma Eberspacher, care angajează operator producție; în partea stânga jos a
paginii avem programul de lucru cu publicul al Direcției Economice la începutul anului, iar
inclusă pentru a complete materialul, în partea dreapta jos un mic chenar, care reprezintă o
reclama la firma Arikan Serv.
Pagina a4a, COTIDIAN, conține: rubrica Remember , cu enumerarea câtorva evenimente
care au avut loc în ziua de 3 ianuarie, în ani diferiți ; un chenar care prezintă adresele de preluare
a anunțurilor de către Jurnal Bihorean; două jocuri de Sudoku; horoscop, rubrica Fotografia

46
voastră în J.B .; rubrica Rețeta zilei ; vremea pentru ziua în care apare numărul, respective 3
ianuarie; în partea dre apta sus a paginii este inclus un editorial despre experiența de a fi bunic,
semnat de Ionel Cadar; un calendar al sărbătorilor acestei zile, pentru mai multe religii, calendar
ortodox, romano -catolic, greco -catolic.
Pagina a5a, PROGRAME, conține: o integr amă, rubrica Unde mergem , unde sunt incluse
programul la cinema Palace – Lotus Center, programul la teatru; programul TV al zilei de
miercuri, 3 ianuarie.
Pagina a6a, ACTUALITATE, include un interviu realizat de Veronica Bursasiu, cu
profesorul și scriitor ul Florin Ardelean., membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Intrebările
au fost adresate atât scriitorului Florin Ardelean, cât și profesorului Florin Ardelean. I -au fost
adresate întrebări care țin de activitatea sa de scriitor, aspecte ce țin de ins pirație, tabieturi,
schițarea planurilor, de autosugestionare, relația sa cu studenții, părerea sa în ceea ce privește
jurnalismul din Oradea ș.a.; Tot la aceiași pagină găsim, în partea de jos, un material , în care
este relatat faptul că banii donați pen tru cumpărarea Cumințeniei Pământului vor fi restituiți în
2018, este relatat și modul în care orădenii s -au implicat în acest demers, semnat JB – V.B.
Pagina a7a, SPORT, este structurată astfel: în partea stânga sus, ca de obicei, un citat, de
aceasta dat ă acest citat aparține vicepreședintelui Federației Romane de Atletism, Virgil Preda;
în partea dreapta sus, avem două știri, una care relatează aspecte ce țin de meciul dintre BC CSU
Sibiu și CSM CSU Oradea, organizat la Sibiu, iar cea de -a doua care enum eră greutățile cu, care
se confruntă echipa CSM CSU Oradea în această perioadă, ca de obicei la această pagină, în
partea dreapta sus, avem un număr tipărit mare, care introduce corpul știrii; tot la această pagină
avem o relatare care prezintă modul în ca re a fost organizată „Cupa de iarnă” la Cabesti, dar și
detalii despre câștigători, semnat JB – T.B.; în partea dreapta a paginii, situat central avem un
material care descrie situația jucătorului Zeno, accidentat și din nou indisponibil, semnat JB –
G.N. ; în această pagină este inclusă și o știre care conține aspecte ale înfrângerii dramatice de la
Shenzen, a prechii formată din șteianca Irina Bara si bucuresteanca Mihaela Buzărnescu, semnat
JB – T.B.; de asemenea, aceasta pagină conține si un material de spre „Gala atletismului
bihorean”, aflat la cea de -a 21-a ediție, sunt enumerate categoriile de premii si câștigatorii
fiecăreia, semnat JB – G.N.

47
Pagina a8a, ACTUALITATE, constă în: în partea stânga sus, o știre care anunță faptul că
se vor începe lucrări le la drumul Beiuș – Stâna de Vale, semnat JB – C.C.; în partea dreapta sus
este inclusă o fotografie realizată de Ovi D. Pop, fotografia „pop art” a câștigat medalia de aur a
Federației Indiene de Fotografie; situate central, la aceasta pagină, avem o rel atare, în care este
prezentat stadiul lucrării din Piața Unirii, semnat JB – C.Gh.; iar în partea de jos a paginii avem
un material care descrie efectele neefectuări inspecției tehnice periodice a mașinii la timp,
semnat JB – D.B.
Pagina a9a, Mica Publicit ate/Reclame: anunțuri vânzări terenuri. Anunțuri vânzări
imobiliare, prestări servicii, matrimonial, anunțuri vânzare animale, închirieri spații, oferte locuri
de muncă, reclame la Credit Company IFN, anunțuri de angajare la firma MyKids.ro sau la Sc
Infor m Media Press SRL, de asemenea reclame la o firmă de transport persone sau la una de
distribuire a buteliilor, adica S.C. ANAVLAD S.R.L., precum și reclame a altor firme, cum ar fi
S.C. Euro Kingland SRL.
Pagina a10a, ACTUALITATE, avem relatări situate ori zontal, mai preciz, în acest număr
avem 3 relatări, care descriu felul în care s -a sărbătorit românește la teatrul de „L’Orme” din
Paris, proprietarii fiind neapoata lui Mihail Sadoveanu, actrița Ada d’Albon si Laurențiu
Azimioara, semnat JB – V.B.; în cea de-a doua relatare este descris modul în care au petrecut în
noaptea dintre ani, diferiți oameni din lumea sportului orădean, semnat JB – G.N.; în cea de -a
treia relatare sunt enumerate activitățile derulate de proiectul IANCU (Initiativa -Armonie –
Natiune -Cultura -Unitate), semnat JB – V.B.
Pagina a11a, DECESE, sunt enumerate numele persoanelor decedate în chenare, în partea
stânga jos este o reclama la firma La capatul drumului SRL.
Pagina 12, MAGAZIN, cu subiecte din spațiul internațional, sunt prezente te me cum ar
fi: incendiu în Liverpool; serialul Game of Thrones, cel mai piratat; producătorul Jim Burns ucis
de un taxi, etc.; în partea dreapta sus a paginii, fata de la pagina 12, adică fotografia unei fete,
având în partea superior o scurtă legendă (de e xemplu „Mihaela Fazecaș, iubește muzica și
dansul”)

48
In următorul număr avem inclusă și pagina SĂNĂTATE, cu noi date despre
nemulțumirile medicilor de familie; instruirea medicilor pentru combaterea cancerului colorectal;
dar și reclame la cabinete și clini ci particulare.
In numărul din 5 ianuarie se modifică numărul de pagini, la 16. Sunt incluse incă 3 pagini
de reclame si publicitate și încă o pagină SĂNĂTATE & EVENIMENT și una PANORAMIC.
După cum îi spune și numele, prima dintre ele este constituită din materiale din domeniul
medical, iar cea de -a doua ar fi o versiune a paginii MAGAZIN, abordată dintr -o perspectivă
juridică sau politică.
Incă 2 numere cu un număr de 16 pagini, pe aceleași considerente, pana la numărul din
11 ianuarie.
La numerele cu 16 pagini sunt incluse, după cum este precizat mai sus, pagini noi (
SĂNĂTATE, PANORAMIC , TEHNOLOGIE), de obicei la aceste pagini avem relatări,
reportaje sau editoriale. Numărul de 16 pagini este obținut si prin prelungirea numărului de
pagini deja existent e (de exemplu în 11 ianuarie avem 5 pagini ACTUALITATE).
În numărul din 31 ianuarie se ajunge la un număr de 20 de pagini, deoarece sunt incluse 4
pagini ANGAJATORI DE TOP, cu anunțuri de angajare, dar și știri, reportaje, pentru salariații
din România, cu aspecte despre contribuții, activități pentru salariați, cursuri de formare
profesională etc. (aceste pagini sunt numerotate distinct, cu litere romane). În acest număr este
inclusă și o pagină EVENIMENT și una EDUCAȚIE, cu editoriale, știri si reportaje despre
școală, completate cu știri (ca de exemplu știri despre accidente). De menționat este faptul că, în
completarea acestor pagini speciale, care nu sunt prezente la fiecare ediție, sunt adăugate
materiale de la paginile următoare (de exemplu de la pagi nile UNDE MERGEM, MICA
PUBLICITATE, DECESE etc.), în cazul în care nu sunt deja suficiente articole pentru a
complete paginile.
La numărul din 1 februarie este adaugată si pagina CULTURA, cu subiecte din literature
(cartea Aline Brihan nominalizată la prem iile Tritonic), muzică (în culisele Eurovision,
programul la Filarmonica de Stat Oradea).
Ediția din 8 februarie are inclusă pagina CULTURA, cu reportaje despre formația 3 Sud
Est, despre Zestrea Budureșii, sau despre lucrările de restaurare, care au fost reluate la Castelul

49
Komaromi. De asemenea, este inclusă și pagina FLAGRANT, cu un reportaj despre o asociație
care folosește foștii copii de la orfelinate pentru a înșela oamenii, în această pagină avem și o
relatare despre exercițiul de alarmare publică d in Oradea, fiind inclusă o hartă a sirenelor din
Bihor; la aceasta pagină, în partea dreapta jos, este o reclamă la Clinica On.
La ediția din 9 februarie sunt incluse și paginile VOLUNTARIAT, cu un reportaj despre
studenta Andrada Opriș, care a fost voluntar, 7 săptămâni, la o școală din Nepal. Sunt două
pagini în care este descrisă întreaga experiență trăită de Andrada, prieteniile legate, încercările la
care a făcut față, descrierea scrisorilor și a cadourile primite de la prietenii din Nepal.
În ed iția din 12 februarie găsim pagina MONUMENTE, în care este descrisă acțiunea
prin care este mutată statuia lui Gojdu în Cetatea Oradea, la aniversarea a 216 ani de la nașterea
lui Emanuil Gojdu; în mijlocul paginii avem o știre în care este prezentată deci zia primăriei, care
își propune să elimine gunoaiele de lângă igluuri; în completarea paginii avem o integramă și
rubrica UNDE MERGEM.
În ediția din 22 februarie avem incluse paginile INTERVIU (interviu cu orădeanul
Sebastian Balaj, cel mai tânăr membru al Operei din Cluj); ARTE (relatări despre expozițiile
„constelații romanești tradiționale” și „semnele cerului” deschise la cetate etc.), PRODUSE
TRADIȚIONALE (un material despre degustarea de mititei la magazinele lui Murvai Lajos).
În numărul din 13 marti e avem inclusă pagina SOCIAL, cu materiale despre percheziții
asupra unor reprezentanți ai unor societăți, bănuiți că au prejudiciat statul; ori despre un centru
de cazare temporară. Pagina este completată de rubrica UNDE MERGEM și o integramă. În
același număr găsim și pagina LEGE SI ORDINE, cu materiale din domeniul juridic.
La numărul din 16 martie este adaugată pagina VIAȚA ORAȘULUI, unde găsim o
relatare despre inițiativa Fundației „Inițiativa Civică” pentru a depune bustul lui Iosif Vulcan în
fața te atrului regina Maria, dar și un articol prin care o mamă din Oradea, care luptă împotriva
celor care distribuie etnobotanice. Este povestea unei mame care încearcă să facă tot posibilul
pentru a salva viitorul fiului ei, dependend de astfel de substanțe.
3.2.3 Analiza conținut bihon.ro

Din totalul de 492 de articole publicate în ianuarie, avem următorii autori :

50
Otilia Șandor – 25 articole
Călin Corpaș -27 articole
Bihon.ro – 42 articole
Dan Birta – 24 articole
Veronica Bursașiu – 35 articole
Teodor Biriș – 53 articole
Costel Demian – 33 articole
Gavril Nuțiu – 54 articole
Cristina Ghilea – 30 articole
Oana Farcaș – 25 articole
Alexandru Guiaș – 8 articole
Marian Cărăvan – 1 articol
Otilia Șandor, Costel Demian – 1 articol
Mica Unire – 2 articole
Bebeluși – 1 articol
T. Ex. – 1 articol
Crina Dobocan – 29 articole
Simona Drimbău – 22 articole
Camelia Bușu – 7 articole
Marius Demeter – 1 articol
Simona Drimbău, Veronica Bursașiu – 1 articol
Otilia Șandor, Crina Dobocan – 1 articol
Crina Dobocan, Costel Demian – 1 articol

51
Din totalul de 45 7 de articole a lunii februarie, autorii sunt :
Camelia Bușu – 22 articole
Călin Farcaș – 24 articole
Bihon.ro – 35 articole
Crina Dobocan – 23 articole
Costel Demian – 41 articole
Teodor Biriș – 45 articole
Oana Farcaș – 31 articole
Cavril Nuțiu – 52 articole
Simona Drimbău – 22 articole
Veronica Bursașiu – 33 articole
Cristina Ghilea – 18 articole
Călin Corpaș, Costel Demian – 1 articol
Dan Birta – 23 articole
D.I. – 1 articol
Marius Demeter – 1 articol
Otilia Șandor – 11 articol
Cristina Ghilea, Costel Demian – 1 articol
Crina Dobocan, Călin Corpaș – 1 articol
Bihon & JB – 1 articol
Otilia Șandor, Crina Dobocan – 1 articol
Din totalul de 490 de articole public ate,în luna martie, autorii sunt :
Teodor Biriș – 46 articole

52
Oana Farcaș – 44 articole
Cavril Nuțiu – 44 articole
Bihon.ro – 41 articole
Cristina Ghilea – 26 articole
Crina Dobocan – 30 articole
Călin Corpaș – 34 articole
Camelia Bușu – 23 articole
Costel Demian – 48 articole
Veronica Bursașiu – 29 articole
Simona Drimbău – 29 articole
Dan Birta – 21 articole
Veronica Bursașiu, Călin Corpaș – 1 articol
Otilia Șandor – 2 articole
Cristina Ghilea, Simona Drimbău – 1 articol
Asociația S.O.S. Autism Bihor – 1 articol

3.3 Săptămânalul Bihoreanul

3.3.1 Scurt istoric

Bihoreanul este produsul de serie al „spiritului Pro”. Implementat în media românească,
după un transfer de tehnologii și metode, din SUA, la mijlocul anilor ’90 , acest spirit a însemnat
un nou mod de a face presă. 91

91 Florin Ardelean, Jurnalism și tranziție , p.261.

53
Primul număr al Bihoreanului a fost lansat în ziua de miercuri, 25 octombrie. Având
drept slogan „noutăți de pe strada ta”, săptămânalul s -a dorit a fi mereu lângă cel ce avea nevoie
să spună și să fie auzit. A fost conceput în format tabloid, în 24 de pagini, dintre care opt „full
color”. Prețul unui exemplar a fost de 4000 lei.92 Publicația era și este deținută de grupul „Media
Pro”.93
Echipa care a pregătit și lansat pe piață produsul a fost selec ționată cu grijă, chiar de către
un grup sosit de la București, cu două luni înainte de a apărea primul număr. Cel care a decis a
fost Cătălin Tolontan, director general al „ProSport”. Mircea Chirilă fiind numit redactor -șef și
Florian Ciucaș, redactor -șef adjunct.94
Mecanismul de construcție al ideilor exploata la maximum răgazul celor șapte zile, pe
care redactorii le aveau la dispoziție pentru a se documenta, edita și publica fiecare material.
Avantajul față de un cotidian este evident, acordat de interv alul de reflexie și redactare, se scapă
astfel de stresul declanșat de actualitatea imediată. 95
Ceea ce a scos în evidență ziarul a fost insistarea asupra elementelor de fundal, a
detaliilor și aspectelor de culise. Bihoreanul transformă produsul mediatic în spectacol de presă.
Fiecare infromație este prezentată într -o notă de senzațional, chiar și cele mai banale știri te pot
lăsa cu gura căscată.96
Practic, fiecare număr este elaborat și construit ca un „pachet” media foarte atractiv, cu
subiecte dezvolt ate spre zone pe care presa cotidiană nu avea cum să le observe și să le
exploateze, din lipsă de timp. Până la sfârșitul anului au fost scoase 10 numere de Bihoreanul .

3.3.2 Structura unui număr

Structura numă rului din data de 8 -14 ianuarie:

92 Idem .
93 Idem .
94 Idem.
95 Ibidem p.262.
96 Ibidem p.263.

54
Prima pagină
A doua pagină, PRO Ș I CONTRA, structur ată astfel: în partea suprioară a paginii avem
un material despre cum s -au rărit cursele tramvaielor di n Oradea, cauzele si posibilitățile pentru a
remedia situația, inclusive o declaraț ie a directorului OTL, Viorel Pop, semnat Dan Simai ; în
partea inferioară , reclame la Lotus Therm , firma Lancetti Transport SRL ș i la firma Celestica .
Pagina a3a, CU SUSU -N JOS: în partea superioară avem un reportaj asupra situaț iei de la
firma Nutripork, semnat Adriana Totorean ; în partea inferioară a paginii avem un anunț de la SC
Compania de Apa SA. Alb – negru
Pagina a4a, VIATA COMUNITĂȚ II: la aceasta pagină avem un reportaj privind
investiț iile, noile planuri privind reabilitarea si reparațiile din oraș , programate p e anul 2 018,
semnat Dan Simai; în partea inferioară a paginii avem o reclamă la Nymphea ș i la firma Bimota
Impex.
Pagina a5a, VIATA COMUN ITĂȚII: în partea superioară se continuă reportajul de la
pagina anterioară, semnat Smaranda Chișbora, iar în partea inferioară avem un artico l opinie,
semnat Adrian Cris. Alb – negru
Pagina a6a, POVESTEA BIHOREA NULUI: un reportaj despre medicu l Luncan, cu
declarații ale victimelor, prezentare a pe larg a cazului Bogdan Malița, dar ș i cu detalii referitoar e
la protejarea urologului de că tre procurori sau politicieni, semnat Adrian Cris. Alb -negru
Pagina a 7a, ACTUALITATE LOCALA: în jumă tatea superioar ă a paginii avem o
relatare despre un inc ident, mai exact despre un polițist care s -a ales cu capul spart după ce a
încercat să opreasc ă o bătaie di ntr-un restaurant, este descrisă î ntreaga scena a incidentului, dar ș i
zilele de după incident ș i detalii referitoare la ancheta desfășurată, semnat Laura Gal; la aceiași
pagină, în jumătatea inferioară avem o reclamă la PROGES .
Pagina a8a, VI ATA COMUNITĂȚII: în partea superioară avem un reportaj, cu date și
declarații ale specialiș tilor, privind principalele noutăț i fiscal, intrate în vigoare la î nceputul
anului, semnat Adrian Criș ; în partea inferioară a paginii avem un material red actat de a vocat dr.
Mircea Ursuța, ce conț ine unele perspective juridice ale anului 2018. Alb -negru

55
Pagina a9a, VIATA COMUNITĂȚII: î n partea s uperioară avem o relatare a unui caz de
contraband ă cu țigări și traff c de droguri, subiectul fiind Cl audiua Taut, semnat La ura Gal; în
partea inferioară avem două reclame aș ezate paralel, una pentru „La cheie ”, spații și apartamente
de vânzare sau î nchiriat și cealaltă la „Era Park ”, unde se organizează „Revelionul Copiilor ”.
Pagina a10a, CU SUSU -N JOS: în partea superioară a paginii avem o relatare a unui
incident din clubul Green Pub, o bătaie în urma căreia o tânără de 25 de ani a ajuns internată în
spital î n urma uno r lovituri la cap, este descrisă scena incidentului dar ș i stadiul anchetei,semnat
Adriana Totorean ; în pa rtea inferioară avem o reclamă la SC REPCON SA și încă una la
IZVORUL MINUNILOR.
Pagina a 11a, ACTUALITATE LOCALA: în partea superioară avem 3 știri, una despre
fabrica de zahăr din Oradea care se va î nchide, una despre 6 tineri din Orade a, care au petrec ut
revelionul în Serbia si au făcut toxiinfecț ii alimentar e, ultima dintre ele este despre accidentul de
pe Borșului î n care a murit un poli țist de frontier, toate 3 nesemnate; în partea inferioară avem 4
reclame: la SC BAITA BIHOR SA, la Ujhelyi -Auto II K FT, la cariera de piatra din Urviș ș i la
Pescaria Gavella din Santaul Mic.
Pagina a12a, ACTUALITATE LOCALĂ: în partea superioară sunt plasa te 3 ș tiri( despre
pedofilul Andrei Lază r, despre orădeanul Sorin Gal pus șef al Agenț iei pentru Resurse Minerale,
iar a treia știre despre un tânăr din Ștei care a ajuns în arest după ce l -a înjunghiat pe fo stul iubit
al prietenei sale), ș tirile sunt nes emnate; în partea inferioară a paginii avem, din nou, 4 reclame
(una la acumulatorii ROMBAT, una la SC RED OLAJ SRL, l a programul KISS TV ș i ultima la
SC Drumuri Orasenesti SA).
Pagina a13a, ACTUALITATE LOCALĂ: în partea stâ nga avem rubrica PE SCURT, cu
enum erarea câ torva subiecte din luna d ecembrie, completate de un anunț pentru luna ianuarie; la
aceiași pagină avem încă 4 știri, completate de un anunț de angajare, î n partea dreapta jos a
paginii , lansat de firma LANCETTI TRANSPORT.
Pagina 14, TIMP LIBER: în partea stâ nga a paginii avem un material scris de Smaranda
Chisbora, care cuprinde agenda evenimentelor importan te din oras, din anul 2017 dar ș i
evenimentele propuse pentru anul 2018; în partea dreapta a paginii avem rubric a UNDE IESIM
IN SEARA ASTA?, unde sunt pr ecizate evenimentele la care poți participa în săptămâna

56
respectivă (în acest caz 8 -14 ianuarie); în par tea stâ nga jos, av em programul la Cinema Palace; î n
partea dreapta jos avem un tablou cu datele redacț iei.
Pagina 15, ANUNȚ URI PUBLICITATE es te formată din anunțuri ale cabinetelor
particulare, anunțuri de angajare, anunțuri firme, prestări servicii, anunț uri vânzare imobile,
închirieri imobile, pagina este completată de reclame (ca de exemplu în acest număr la Gră dina
zoologică ș i la SC COMPA NIA REOSAL SA.).
Pe urmă toarele 3 pagini avem BIHO REANUL TV, cu programul Tv al săptămâ nii.
Ultima pagină este ocupa tă de PREMIILE LUI BIHOREL .
În ediția următoare (15 -21 ianuarie), într -un numă r de 24 de pagini sunt incl use 4 pagini
ORADEA NOASTRĂ) , publicaț ie bilunară, de educație și cultură ecologică, care prezintă
acțiuni, iniț iative, proiecte din Oradea, completate de știri din mediul internațional dar și de
reclame ( ca de exemplu la RER Ecologic Servi ce Oradea S.A.). Pe prima pagină dintre cele 4
găsim rubricile Fața orașului , Eco caricatura , Colțul verde etc. Știrile cu informații din mediul
internațional se regăs esc la a4a pagină, în partea stâ nga, redactate pe lungimea paginii, sub
rubricile Eco magazin sau Fața lumii . În paginile din mijloc, respectiv a doua și a treia, regă sim
rubric e precum Eco știri , Jos pălăria , Ne enervează! sau Vocea străzii (sondaje reali zate pe
pagina de Facebook ORADEA NOASTRA).
În ziarul Bihoreanul mai apar pagini p recum :TOP SPORT, cu reportaje ș i interviuri din
domeniul sport iv; pagina EXCLUSIV BIHOREANUL cu anchete sau reporta je realizate de
angajatii redacț iei; pagina ANALIZA BIHORE ANULUI, cu materiale tip opinie asupra unor
subiecte (ca de exemplu în numă rul din 12 -18 martie un reportaj în ceea ce privește situația
procuro rilor anticorupție din Oradea, anchetaț i pentru nerespectarea legii); pagina PĂREREA
NOASTRĂ cu materiale de tip opinie pe diferite subiecte.

57

3.3.3 Analiza conținut ebihoreanul.ro

Din totalul de 590 de articole publicate în luna ianuarie, autorii sunt:
Mircea Dumitrescu – 3 articole
Adriana Totorean – 68 articole
Florin Mihalca – 61 articole
Dan Simai – 46 articole
Smaranda Chișbora – 34 articole
Ioana Carțiș – 3 articole
Lucian Cremeneanu – 3 articole
Elena Marinescu – 46 articole
Laura Gal – 56 articole
Săptămâna 01-07 Săptămâna 08-14 Săptămâna 15-21 Săptămâna 22-28 Zilele 29-31
932.995
1.073.618
1.178.368
1.043.692
408.052
92
131
155
136
76LUNA IANUARIE 2018
Total accesări
Număr articole

58
Răzvan T. Coloja – 1 articol
Adrian Criș – 30 articole
Mircea Chirilă – 4 articole
Mihai Anghel – 2 articole
Raluca Avram – 5 articole
Mircea Ursuța – 2 articole
Cristian Culiciu – 4 articole
Florin Ciucaș – 2 articole

Din totalul de 538 de articole publicate, autorii lunii februarie sunt:
Florin Mihalca – 60 articole
Smaranda Chișbora – 53 articole
Dan Simai – 29 articole
Zilele 01-04 Săptămâna 05-11 Săptămâna 12-18 Săptămâna 19-25 Zilele 26-28
651.798
897.557
887.313
1.057.699
653.317
66
116
147
137
72LUNA FEBRUARIE 2018
Total Accesări
Număr articole

59
Laura Gal – 50 articole
Adrian Criș – 29 articole
Ioana Carțiș – 2 articole
Raluca Avram – 2 articole
Adriana Totorean – 54 articole
Mircea Ursuța – 1 articol
Mircea Chirilă – 4 articole
Răzvan T. Coloja – 4 articole
Cristian Culiciu – 4 articole
Elena Marinescu – 52 articole
Lucian Cremeneau – 5 articole
Mircea Dumitrescu – 3 articole

Zilele 01-04 Săptămâna 05-11 Săptămâna 12-18 Săptămâna 19-25 Zilele 26-31
475.992
1.016.062
1.299.532
922.971
1.094.956
78
145
161
144
142LUNA MARTIE 2018
Total accesări
Număr articole

60

Din totalul de 670 articole publicate, autorii sunt:
Adriana Totorean – 92 articole
Dan Si mai – 37 articole
Adrian Criș – 29 articole
Mircea Chirilă – 6 articole
Laura Gal – 60 articole
Smaranda Chișbora – 49 articole
Elena Marinescu – 84 articole
Mihai Anghel – 1 articol
Răzvan T. Coloja – 3 articole
Raluca Avram – 1 articol
Cristian Culiciu – 8 articole
Florin Mihalca – 86 articole
Mircea Ursuța – 3 articole
Lucian Cremeneanu – 5 articole
Mircea Dumitrescu – 4 articole
Ioana Carțiș – 4 articole

61
Concluzii

Analiza realizată pe cele trei publicații orădene – Crișana, Jurnal bihorean și Bihoreanul
– indică o preocupare a colectivelor redacționale pentru subiecte aflate pe agenda politică, socială
și culturală, încercându -se o plie re pe agenda publică, astfel î ncât interesul cititorilor să fie
satisfăcut. Pot fi desprinse următoarele concluzii:

– Subie ctele jurnalistice de cel mai mare inters sunt cele locale , din s fera actualități i, fiind
inventariate eveniment ele și protagoniștii lo r, de cele mai multe ori persoan e cu notorietate
publică semnificativă;
– Interesul cel mai mare a fost stârnit de f apte cu impact negativ , fiind urmărite t oate
întâmplările cu mare potenț ial de scandal;
– Nu am semnalat abordări de situații foarte diferite de la o publicație la alta, ceea ce poate
însemna un indice ridicat de obiectivitate din partea jurnaliștilor, indi ferent de redacția în
care lucrează;
– În momentul actual, portalul de știri cel mai accesat este cel al săptămânalului Bihoreanul .
Acest lucru este evident și demonstrab il (accesările bat pe departe concurența, chiar și cu
un ordin de mărime de 20!) . Motivele cele mai importante care conduc la această situație
sunt: rapiditatea sau ecartul de timp scurt între producerea evenimentului și postarea
mesajului; redactarea inte resantă și utilizarea unor surse din sfera domeniului la care se
referă materialul j urnalistic; atenția acordată de către Bihoreanul eveniment elor cu carcater
conflictual; o anumită tentație spre tabloid a săptămânalului;
– Jurnalul bihorean a scăzut în ceea ce privește calitatea materialelor de presă publicate în
edițiile print, dar are un standard ridicat în privința portalurilor bihon.ro și
jurnalbihrean.ro . Atenția acordată mediului online este, de altfel, o caracteristică ce se
impune la modul evident, în cazul tutur or publicațiilor analizate . Faptul că Bihoreanul este
un săptămânal, poate constitui un avantaj, încurajând prospețimea materialelor postate, pe
când un cotidian prefer ă ca mai înt âi să apară articolele în publicația print, ia r abia apoi să
fie ridicate pe portlul de știri;

62
– Presa orăde ană nu prezintă, cel puțin la vedere, simptomele unor „maladii” menite să le
pună viața în pericol, fapt care este îmbucurător. În același timp, piața media locală este
destul de fragilă și depend entă de sursele de finanțare. În momentul în care acestea se
închid, publicațiile în cauză pot intra în crize din care să nu -și mai revină;
– Și în presa locală bih oreană, online -ul pare a fi colacul de salvare și proiectul menit să
mențină instituțiile medi a într -o anumită stare de existență.

Tabloul la zi al presei scrise din Oradea indică existență unui „trident” media. Cel mai tradiț ional
este cotidianul Crișana , al doilea, pornit în anul 1992, este cotidianul Jurnal bihorean , iar cel de –
al treilea, porn it în anul 2000, este Bihoreanul . Deocamdată, nu sunt sem ne ca acest tablou să
sufer e modificări semnificative.

63
Bibliografie

A. CĂRȚI DE SPECIALITATE
 Ardelean, Florin, Introducere în sistemul mass -media , Editura Universității din
Oradea, Oradea, 2014 (curs universitar)
 Ardelean, Florin, Jurnalism și tranziție , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2007
 Ardelean, Florin, Dogmă și opinie , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2007
 Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass -media , Editura Polirom, Iași, 2016
 Coman, Cristina, Comunicarea de criză: Tehnici și strategii , Editura Polirom, Iași,
2009
 Coman, Cristina, Relațiile publice și mass -media , Editura Polirom, Iași, 2004
 Coman, Cristina, Relațiile publice: Principii și strategii , Editura P olirom, Iași,
2006
 Lauterer, Jock, Ziarul local: Cum să scrii pentru publicația unei comunități ,
Editura Polirom, Iași, 2010
 Neagu, Anamaria, Transmisiune în direct , Editura Polirom, Iași, 2012
 Pop, Irina, Fundamentarea filosofică a imaginilor în procesul comunicării , Editura
Tritonic, București, 2017
 Radu, Raluca; Preoteasa, Manuela, Economia mass -media , Editura Polirom, Iași,
2012

B. PERIODICE
 Colecția ziarului Crișana – ianuarie -martie 2018
 Colecția ziarului Jurnal bihorean – ianuarie -martie 2018
 Colecția săptămânalului Bihoreanul – ianuarie -martie 2018

C. SURSE ONLINE
 https://www.crisana.ro/
 http://www.bihon.ro/

64
 https://www.jurnalbihorean.ro/
 https://www.ebihoreanul.ro/

65
Anexe
Crișana

Redacția
tel: 0259/ 41.36.06; 41.83.85
fax: 0259/ 41.74.21
e-mail:redactia@crisana.ro
Coordonare ziar:
Daniel MAN
0259/ 41.88.78
Secretar general de redacție:
Monica Ardelean
Redacția: Doina Aronescu Neagoe, Loredana Buz, Horia Buz, Andreea Costea, Loredana Ionaș,
Vasilică Ichim, Sorin Ilisie, Ioana Mateaș, Alina Ungur.
Fotoreporteri: Remus Toderici, Ciprian Iovan

66
DTP: Cristina Ardelean, Rheea Lucaciu, Nicoleta Seuche
Corector: Angela Bot
Contabil șef
Maria Caciora
tel. 0259/41.15.90
Difuzare&Marketing
Mircea Codilă
tel: 0259/41.15.90

Bihoreanul

Redacția
Calea Aradului nr. 4, Bloc 3, Sc. A,

67
Cartierul Luceafărul, Oradea, 410223
Tel: 0359 -46.26.03
Fax: 0259 -41.41.23
Email: redactia@bihormedia.ro
Director: Mircea Chirilă
Redactor șef: Florin Ciucaș
Redactor șef adjunct: Adrian Criș
Editor șef online: Raluca Avram
Redactori:
Ioana Carțiș, Smaranda Chișbora,
Laura Gal, Dan Simai, Adriana Totorean
Secretar general de redacție: Dan Stan
Fotoreporter: Szilagyi Lorand
Contabilitate: Daniela Buștean
IT: Cristian Braghină
Publicitate
publicitate@bihormedia.ro
Tel: 0771.355.336

68

Jurnal Bihorean

Inform Media Press SRL
Adresa: Oradea, Bd. Dacia, nr. 34, bl. U 55, et. P, încăperea 1, jud. Bihor.
RO20201084, J5/1113/2012
Redactori coordonatori:

69
Călin Corpaș
Tel. 0720.400.355
calin.corpas@informmedia.ro
Teodor Biriș
Tel. 0720.647.306
teodor.biris@informmedia.ro
Dan Birta
Tel. 0720.400.352
dan.birta@informmedia.ro
Reclamații anunțuri mica publicitate:
Tel.: 0359.409.541
E-mail: mica_oradea@informmedia.ro
Ziare digitale:
Tel.: 0735.556.546
E-mail: teodora.avram@informmedia.ro
Reclamă:
E-mail reclamă: jb@informmedia.ro
Tel: 0728.116.455, 0259.410.115 (int.8508)
Difuzare: Tel.: 0259.418.933
Șef departament difuzare abonamente: Carmen Csordas, tel: 0724.255.495
E-mail: csordas.carmen@info rmmedia.ro
Marketing:
Tel.: 0259.410.115 (int. 8508)
E-mail: andrada.buhas@informmedia.ro
Secretariat:
Tel.: 0259.410.115 (int. 8508)
Adresa de e-mail: redacția@informmedia.ro, info@jurnalbihorean.ro