Științe inginerești aplicate [609768]

Domeniul: Științe inginerești aplicate
Specializarea: Inginerie medical ă

Universitatea POLITEHNICA Timișoara
Facultatea de Mecanică

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR: STUDENT: [anonimizat].dr.ing. TOTOREAN Alin Cimpoieș Carla Cristina

2020

Domeniul: Științe inginerești aplicate
Specializarea: Inginerie medical ă

Universitatea POLITEHNICA Timișoara
Facultatea de Mecanică

SPECIALIZAREA INGINERIE MEDICALĂ

EVALUAREA BIOMECANICĂ A UNUI
PAC IENT CU ARTROPLASTIE TOTALĂ DE
GENUNCHI ȘI FRACTURĂ DE TIBIE
REDUSĂ CHIRURGICAL PRIN IMPLANTARE
DE TIJĂ C ENTROMEDULARĂ ZĂVORÂT Ă.
STUDIU DE CAZ

COORDONATOR: STUDENT: [anonimizat].dr.ing. TOTOREAN Alin Cimpoieș Carla Cristina

2020

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

3/103
Cuprins

Capitolul 1. Noțiuni teoret ice de anatomie , fiziolgie, patologie la nivelul membrului inferior 5
1.1. Studiul anatomiei și fiziologiei membrului inferior ………………………….. ……………….. 5
1.1.1 . Sistemul osos al membrului inferior ………………………….. ………………………….. …. 5
1.1.2. Musculatura membrului inferior ………………………….. ………………………….. ………. 9
1.1.3. Fiziologia și biomecanica membrului inferior ………………………….. ………………. 12
1.2. Patologii asociate membrului inferior ………………………….. ………………………….. ………. 17
1.2.1. Patologiile osteologice ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
1.2.2. Patologiile articulare ………………………….. ………………………….. ………………………… 20
1.3. Metode de investigare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 22
1.3.1. Radiografia clasică – Aparatul Roentgen ………………………….. ………………………….. . 22
1.3.2. Imagistică prin Rezonanță Magnetică ………………………….. ………………………….. ….. 24
1.3.3. Imagistica prin tomografie computeriza tă ………………………….. ………………………… 26
1.4. Metode de tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 28
1.4.1. T ehnica de protezare a genunchiului ………………………….. ………………………….. …… 28
1.4.2. Reducerea fracturilor la nivelul tibiei ………………………….. ………………………….. ….. 33
Capitolul 2. Biomecanica membrului inferior. Metode experimentale de analiză …………….. 38
2.1. Fazele mersului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 38
2.2. Parametri ciclului de mers ………………………….. ………………………….. ……………………….. 45
2.3. Metode experimentale de evaluare biomecanică ………………………….. ……………………… 53
2.3.1. Sistemul Zebris CMS -HS ………………………….. ………………………….. ………………….. 54
2.3.2. Protocol de înregistrare a datelor folosind sistemul Zebris CMS -HS ………………… 59
2.3.3. Sistemul Zebris FDM ………………………….. ………………………….. ………………………… 60
2.3.4. Protocolul de înregistrare a datelor folosind platforma ZebrisFDM …………………. 61
Capitolul 3. Evaluarea biomecanică a unui pacient cu artroplastie totală de genunchi și
fractură de tibie redusă chirurgical prin implantare de tijă centromedulară zăvorâtă ………….. 63
3.1. Date pacient ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 63
3.2. Prelucrarea datelor obținute experimental ………………………….. ………………………….. ….. 65
3.3. Investigarea experimentală – variația parametrilor cinematici de la nivelul articulație i
genunchiului și a gleznei măsurați pe durata ciclului de mers ………………………….. …………. 69
3.3.1. UNGHIUL DE FLEXIE -EXTENSIE GENUNCHI ………………………….. …………… 71
3.3.2. UNGHIUL DE FLEXIE-DORSIFLEXIE GLEZNĂ ………………………….. …………. 79
3.3.3. Unghiul de rotație a piciorului ………………………….. ………………………….. ……………. 87
3.3.4. Distribuția plantară în regim static ………………………….. ………………………….. ………. 94

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

4/103
3.2.5. Durata ciclului de mers ………………………….. ………………………….. ……………………… 95
Capitolul 4. Concluzii și contribuții personale ………………………….. ………………………….. …….. 97
Bbliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 99

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

5/103

Capitolul 1. Noțiuni teoretice de anatomie, fiziolgie, patologie
la nivelul membrului inferior

1.1. Studiul a natomi ei și fiziologi ei membrului inferior
Scheletul uman natural e alcătuit din diferite oase legate între ele prin in termediul
articulațiilor și ligamentelor. Un schelet uman conține, în medie, 208 oase la adult și se
împarte într -o porțiune axială și una apendiculară . Craniul, coloana vertebrală, coastele și
sternul formează porțiu nea axială, în timp ce porțiunea apendiculară e reprezentată de
scheletul membrelor superioare respectiv inferioare.
1.1.1. Sistemul osos al membrului inferior
Membrul inferior / membrul pelvin (Membrum inferius) reprezintă o regiune
anatomică ce se găsește în pa rtea inferioară a trunchiului, servind , în principal, pentru
locomoție . (Tabel 1 .1)
Tabel 1 .1 Oasele membrului inferior [1], [2]
Fețe Margini Unghiuri Extremități Particularități
Os coxal Laterală
Medială
Superioară
Anterioară
Inferioară
Posterioară Anterosuperior
Posterosuperior
Anteroinferior
Posteroinferior Os lat
Femur Anterioară
Laterală
Medială Laterală
Medială
Posterioară
Înclinație
Declinație Superioară
Inferioară Os lung
Rotul ă Anterioară
Posterioară Laterală
Medială Bază
Vârf Os scurt
Tibie Medială
Laterală
Posterioară Anterioară
Medială
Laterală Superioară
Inferioară Os lung

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

6/103
Fibulă/Peroneu Laterală
Medială
Posterioară Anterioară
Medială
Laterală Superioară
Inferioară Os lung
Os subțire
Tars Superioară
Inferioară
Laterală
Medială
Anterioară
Posterioară În rând
medial:
talus
(astragal) ,
navicular,
cuneifor me;
În rând
lateral:
calcaneu,
cuboid
Talus: rotație,
înclinație,
declinație Rând
posterior:
talus,
calcaneu;
Rând
anterior:
navicular,
cuneiforme
și cuboid Format din 7
oase scurte
distrbuite pe 2
rânduri
Metatarsul Superioară
Medială
Laterală Medială
Laterală
Inferioară Anterioară
Posterioară Format din 5
oase alungite
Falange Plantară
Dorsală Laterală
Medială Poste rioară
Anterioară Cuprind 14
falange, după
cum urmează:
2-haluce, câte
3 la degetele
II,III, IV, V.

Membrul inferior e alcătuit din oase ce se divid în două mari categorii:
◦ centura membrului inferior: două oase coxale formate din ilion, ischion și pubis
(Fig. 1.1-a);
◦ scheletul membrului inferior liber: femurul (la coapsă), patela (rotula), tibia și fibul a
(la gambă) (Fig. 1.1 – b) și tarsul, metatarsul (la picior) și oasele degetelor (tarsiene,
metatarsiene) (Fig. 1.1 – c). [3]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

7/103

(a) centura membrului inferior
[4] (b) Oasele
membrului inferior
liber [5] (c) Oasele piciorului [6]
Fig. 1 .1 Scheletul membrului inferior

Femurul este cel mai lung și rezistent os al organismului uman , fiind un os pereche. Acesta
se compune din (Fig. 1.2):
– 2 epi fize (în regiunea proximală și distală),
– o diafiză (regiunea centrală),
– 2 metafize (între epifize și diafiză).
Orientarea sa pe schelet este oblică de sus în jos și latero -medial. Z onele de interes ale
femurului sunt reprezentate de corpul femural și cele două epifize. [7] [8]
Ca și formă, corpul femural se pr ezintă ca fiind prismatic triungh iular cu 3 fețe și 3 margini
și cu o concavitate posterioară. (Tabel 1 .1) Structura internă a femurului e diferită în epifize,
unde se gasește țesut osos spongios, față de diafiză formată din țesut osos compact. La nivelul
diafizei, în profunzime, se g ăsește canalul medular , o cavitate cilindrică ce g ăzduiește măduva
osoasă. Pereții canalului au o grosime de 4 -5 mm, ajungând la 9 -10 mm la nivelul liniei aspre.
[9] În partea inferioară a femurului se găsesc doi condili: condilul intern respectiv extern. La
nivelul feței anterioare aceștia se unesc formând troh leea femurală care se va articula cu patela,
iar la nivelul feței posterioare incizura intercondiliană desparte cei doi condili. Art icularea cu
oasele gambei se realizează pr in intermediul suprafețelor condililor.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

8/103
Din punct de vedere epifizar, la nivel superior se găsesc: capul femural, colul femural,
trohanterul mare și trohanterul mic.
– Capul femural ( de formă sferică) se articulează cu zona acetabulară formând articulația
șoldului.
– Colul femural unește capul femurului cu restul osului.
– Marele trohanter continuă în sus corpul femural, fiind o proeminență cu formă
patrulateră.
– Micul tro hanter reprezintă inserția mușchiului iliop soas.
La nivel inferior, epifiza conține cei doi condili: medial și lateral. Cel medial coboară mai
jos și e mai îngust față de cel lateral. Aceștia prezintă trei fețe: cutanată, intercondiliană și
articulară. Pe toată suprafața lor sunt acoperiți de un strat gros de 2 -3 mm cu un cartilaj hialin.
De-a lungul feței patelare (intercondiliană) alunecă patela. [7]
Patela se regăsește și sub numele de rotul ă (Fig. 1.3) și e localizată între femur și tibie –
fibulă , în porțiunea anterioară a genunchiului. Este un os nepereche, sc urt. Are formă de
triunghi, orientat ă cu baza în sus și vârful în jos , care dă inserție l igamentului rotulian. E situată
în tendonul mușchiului cvadriceps. Prezintă 2 fețe și 2 margini. (Tabel 1 .1) [2] [3]
Tibia și fibula (Fig. 1.4 ) sunt două oase lungi. Acestea alcătuiesc scheletul gambei. Atât
tibia cât și fibula prezintă caracteristicile de baz ă ale oaselor lungi, și anume sunt alcătuite din
2 epifize , o diafiză , respectiv 2 metafize. Acestea sunt oase pereche, cu orientare vertical.
Corpul tibiei e în formă de S, având două curburi: superioară (convexă medial) și inferioară
(concav ă medial). Tibia prezintă 3 fețe și 3 margini. (Tabel 1). E mai pronunțată în regiunea
inferioară a marginii mediale.
Fibula e un os lung, pereche. Face parte din categoria oaselor subțiri. Aceasta prezintă 3
fețe și 3 margin i, precum și 2 extremități. (Tabel 1 .1). [7]
Oasele piciorului (Fig. 1.5) sunt cele mai numeroase din întreg scheletul membrului
inferior. Piciorul conține 26 de oase, cuprinzând: tarsul (7 oase) , corespunzător zonei călcâiului,
metatarsul (5 oase) și falangele (14 oase) (oasele degetelor). Degetul mare al piciorului poartă
numele și de haluce. [1] (Tabel 1 .1).

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

9/103

Fig. 1.2 Femurul [10] Fig. 1.3 Patela [11]

Fig. 1.4 Tibia și fibula [12] Fig. 1.5 Oasele piciorului [13]

1.1.2. Musculatur a membrului inferior

Activitatea me mbrului inferior e sus ținută de musculatura acestuia. Sistemul muscular
al membrului inferior e compus din mușchii șoldului, coapsei, gambei și mușchii piciorului, în
funcție de topografie.
Mușchii ș oldului s unt reprezentați de mușchii glute ali, alcătuind musculatura feselor :
mare, mijlociu și mic. (Fig. 1.6)

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

10/103

Fig.1.6 Mușchii șoldului [14]
La nivelul coapsei (fig.1.7), mușchii sunt grupați în loja anteromedială, loja
poster ioară, respectiv laterală. Din loja anterioară fac parte mușchiul croitor (cel mai lung
mușchi din corpul uman) și mușchiul cvadriceps, așezat topografic sub mușchiul croitor. La
nivelul lojei medial e se regăsesc cei 3 mușchi adductori – marele adductor, adductorul scurt și
adductorul lung – și mușchiul drept m edial. La nivelul lojei posterioare se întâlnesc mușchii
biceps femural, semitendinos și semimembranos. [15]

a) Mușchii coapsei – vedere
anterioar ă
b) Mușchii coapsei – veder e posterioară

Fig.1.7 Musculatura coapsei [14]
Musculatura gambei (fig. 1.8) e format ă din:
– mușchiul tibial anterior și mușchii extensori ai degetelor – în partea anterioară;

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

11/103

– mușchii peronieri scurt și lung – în partea la terală;
– mușchiul gastr ocnemian și mușchiul solear care împreună formează tricepsul sural
(plan superficial), respectiv mușchiul tibial posterior și mușchii flexori ai degetelor – în part ea
posterioară.

a) Vedere anterioară b) Vedere posterioară
Fig. 1.8 Musculatura gambei [15]

Piciorul (Fig. 1.9) prezintă în structura sa musculară mușchii flexori și extensori ai
degetelor care sunt dispuși atât pe fața plantară cât și și pe cea dorsală. [3]

a) Vedere anterioară b) vedere laterală
Fig. 1.9 Musculatura piciorului [15]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

12/103
1.1.3. Fiziologia și biomecanica membrului inferior

Mișcările sunt descrise plecând dintr -o poziție de echilibru, numită poziție anatomică, în
care corpul este în ortostatism, cu membrele inferioare lipite, paralele și membrele superioare
de-a lungul corpului, palmele privind în afară . [16] (Fig. 1.10)

Fig. 1.10 Poziția anatomică [17]
La nivelul aparatului locomotor se disting mai multe tipuri de mișcări printre care:
flexia, extensia, abducția, adducția, rotația internă și rotația externă. (Fig. 1.11, Fig. 1.12)
Flexia rep rezintă o mișcare prin intermediul căreia 2 segmente anatomice legate printr –
o articulație se apropie, micșorând astfel unghiul dintre ele.
Extensia este mișcarea opusă flexiei. Unghiul dintre elemente se mărește, tinde spre
180°, iar segmentele se îndepăr tează.
Adbucția reprezintă mișcarea de îndepartare a unui membru sau a unui segment
anatomic de corp sau de axa sa longitudinală.
Adducția este mișcarea inversă abducției. Prin aceasta membrul sau segmentul se
apropie de trunchi sau de axa longitudinală .
Rotaț ia internă sau medială reprezintă mișcarea de rotație a unui membru sau segment
înspre corp în jurul axei longitudinale.
Rotația externă sau laterală este inversă rotației interne și se realizează înspre în afară în
jurul axei longitudinale. [1]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

13/103

Fig. 1.11 Mișcări la nivelul membrului inferior [16]

Fig. 1.12 Tipuri de mișcări la nivelul membrului inferior [18]

Solicitările ce apar la nivelul fe murului duc la comprimarea acestui a între două cavități:
zona cotiloidă a bazinului și zona platouril or tibiale. Linia care unește centrul capului femural
(din articulația coxofemurală) cu centrul genunchiului reprezintă linia de acțiune a solicitării la
compresiune și poartă numele de axă mecanică. La o încărcare excentrică a femurului acesta e
supus unor solicitări atât de compresiune cât și de încovoiere. [9] La nivelul colului femural se
transmit solicitări puternice în timp ul mersului. Acesta rezistă solicitărilor datorită formei și
structurii sale, astfel că acesta formează un unghi de 125 -130° cu diafiza.
Datorită faptului că unul dintre condili (cel medial) coboară mai jos decât celălalt, se
formează un unghi obtuz (170 -175°) cu deschidere laterală între coapsă și gambă. Acest unghi
e mai accentuat la femei față de bărbați. Există anumite excepții în care condilul medial coboară
mult prea mult rezultând o deformare denumită Genu Valgum caracterizată de următoarele:
– femurul cu oblicitate mai mare;
– genunchi cu proiecție medială;

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

14/103
– unghi lateral sub 145°.
Atunci când unghiul dintre coapsă și gambă este deschis m edial, situație inversă primei
excepții, deformarea poartă numele de Genu Varum. [7]
Rotul a e instabilă, mai ales lateral, deoarece tendonul cvadricepsului (prin contracția
mușchiului cvadriceps) realizează o tracțiune în axul diafizei femurului (în sus, oblică) în timp
ce axul regiunii femurale pe care se aplică rotula e vertical. În extensie activă și în flexie ușoară,
când patela are un contact mai slab, i nstabilitatea e maximă atunci când tibia este în rotație
externă. Instabilitatea se accentuează deoarece în acest caz și tendonul rotulian devine în egală
măsură oblic spre exterior. Lateral rotula este stabilizată în principal prin acțiunea mușchiului
vast medial, fiind ghidată de acesta spre interior. Se observă astfel că articulația genunchiului
este expusă unor forțe puternice, în deosebi de partea externă. Aceasta explică apariția
artro zelor femurorotuliene ce pot împiedica alunecarea corespunzătoare a rotulei precum și
extensia activă a genunchiului. [2] [15] [7]
Articulația genunchiului (femuro -patelo-tibială) are un rol important atât în ortostatism
cât și locomoție și susținerea greutății. Greutatea corpului e susținută în poziție de stabilizare
(în extensia genunchiului), dar și în anumite grade de flexie. Această articulație are un singur
grad d e libertate, adică permite o singură mișcare ( aceasta fiind în plan sagital), și anume
mișcarea de flexie -extensie. Cu o amplitudine mult mai redusă, se pot produce și o serie de
mișcări secundare: rotație medială, rotație laterală, respectiv înclinare ma rginală, medi ală și
laterală. [7] [9]
În ceea ce privește flexia la nivelul articulației femuro -patelo -tibială , aceasta poate fi
activă sau pasivă. Pornind din extensia completă a genunchiului, dac ă șoldul e în extensie, flexia
activă ajunge la 120°, iar dacă șoldul e flexat până la 140°. În mod pasiv, flexia gambei poate
atinge 160°. Până la unghiul de 70°, mișcă rile nu se combină cu alte tipuri de mișcări, iar peste
amplitudinea de 70° acestea se pot combina cu mișcări de rotație internă a gambei. [7] [9]
Extensia se realizează în jurul axului transversal. Realizată în articulația menisco –
tibială, aceasta poate atinge maximul la 180°.
Mișcările de rotație (laterală, medială) au o amplitudine mică la nivelul articulației
genunchiului. Acestea sunt doar aso ciate principalelor mișcări (flexie – extensie). Executarea
lor are loc în jurul unui ax vertical, ce trece prin centrul zonei intercondi liene tibiale. Astfel,
flexiei i se asociază rotația internă, în timp ce extensiei îi corespunde rotația externă. O ext ensie
de 180° e posibilă numai însoțită de rotația tibiei cu 2° până la 5° extern.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

15/103
Flexia -extensie Valgus -Varus Anterior -Posterior
Proximal -Distal Medial -Lateral
Rotație internă –
externă

Vedere laterală
dreaptă Vedere frontală Vedere laterală stângă Vedere din spate
Fig.1.13 Mișcările din articulația genunchiului [19]
La nivelul articulației gleznei , biomecanica acesteia e una complexă. Între suprafețele tibiei
și fibulei și suprafața superioară a talusului au loc mișcări în toate cele 3 plane anatomice:
– plan frontal: inversia și eversia
– plan sagital: dorsiflexie și flexie planta ră
– plan transversal: abducție și adducție. [7]
Din punct de vedere al terminologiei, mișcările din planul transversal sunt denumite ca
rotație internă și rotație externă, conform Societății Internaționale de Biomecanică.
Tot l a nivelul articulației gleznei se intâlnesc și mișcările compuse, în toate cele 3 plane:
– pronația = dorsiflexie + eversie + abducție
– supinația = flexie plantară + inversie + adducție (Fig. 1.17)
– dorsiflexia (Fig. 1.14) se caracterizează prin apropiere a feței dorsale a picorului
de gambă. Această mișcare are o amplitudine normală cuprinsă între 10° si 20°.
Flexia plantară (Fig. 1.14) este opusul dorsiflexiei și anume mișcarea prin care fața dorsală
a piciorului se departează de gambă. O flexie plantară normală e cuprinsă între 25° și 35°.
Rotația externă sau adducția (Fig. 1.16) reprezintă rotirea piciorului în plan transversal spre
exterior (în lateral). Intervalul normal e cuprins între 8° și 10°.
Rotația internă sau abducția (Fig. 1.16) , opusă rotați ei externe, re prezintă rotirea piciorului
în plan transve rsal spre interior (medial), având un interval normal între 16° și 20°.
Eversia (Fig. 1.15) este acea mișcare prin care piciorul se îndepartează de planul sagital al
corpului, fiind o rotație negativ ă, cu un interval normal cuprins între 25° -30°.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

16/103
Inversia (Fig. 1.15) e opusul eversie, adică piciorul se apropie de planul sagital (rotație
pozitivă) cu o valoare a unghiului cuprinsă între 35° – 45°. [7]

Fig. 1.14 Mișca rea d e flexie
[20] Fig. 1.15 Inversie/Eversie [21] Fig. 1.16
Abducție/Adducție [21]

Fig. 1.17 Pronație și supiație [21]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

17/103
1.2. Patologii asociate membrului inferior

Membrul inferior este un segment anatomic extrem de important atât pentru susținerea
greutății și a posturii corpului cât și pentru deplasare. Este însă bine cunoscut faptul că la acest
nivel apar diverse afecțiuni s au traumatisme care impiedică îndeplinirea funcțiilor sale. Aceste
afecțiuni la nivelul membrului inferior fac parte din cadrul patologiilor osteoarticulare. Acestea,
la rândul lor, se pot separa în patologii osteologice respectiv articulare.

1.2.1. Patol ogiile osteologice
Bolile oaselor sunt acele patologii care afectează scheletul determinând creșterea
fragilității acestora și predispoziția către fracturi.
Osteopenia e definită ca scăderea densității osoase sub nivelul normal, însă nu atât de
mult pentr u a fi clasificată ca osteoporoză, persoanele cu osteopenie având risc de fractură mult
mai redus față de cele cu osteoporoză. Principalii factori care favorizează apariția
osteopeniei sunt cantitățile insuficiente de estrogen și creșterea activității oste oclas telor, celule
ce determină distrugerea osului.
Osteoporoza (Fig. 1.18) este o boală a sistemului osos în care oasele își pierd densitatea
și dev in mai slabe, mai fragile și mult mai predispuse la fracturi. Această patologie afectează
totalitatea oaselor corpului, dar cu precădere oase le șoldului, coloanei vertebrale sau ale
articulațiilor. Un stil de viață dezechilibrat, consumul ridicat de a lcool, fumatul, o dietă săracă
în Ca și vitamina D pr ecum și sedentarismul sunt, de asemenea, factorii favorizanți ai
osteoporozei. Acest diagnost ic este pus pe baza unui examen DEXA, prin intermediul căruia
se stabilește densitatea osoasă.

Fig. 1.18 O steoporoză [22]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

18/103

Boala Paget (Fig. 1.19) reprezintă o boală cronică a scheletului ce se caracterizează
printr -o structură osoasă anormală localizată/generalizată, ce se manifestă prin durere și
deformare osoasă ce duce la rez istență osoasă scazută și fracturi spontane pe os patologic sau
fractur i survenite în urma unor traumatisme mici. [23]

Fig. 1.19 Boala Paget [24]

Displazia fibroasă e o afecțiune cronică cara cterizată prin activitatea unor celule care
încep s ă formeze un tip anormal de țesut fibros. În timp, acest țesut fibros slăbește osul normal,
provocând durere, deformare sau fracturare.
Osteogeneza imperfectă e cunoscută sub denumirea de boala oaselor fragile.
Această patologie are cauză genetică, organ ismul fiind incapabil de a întări oasele. Prin
urmare, oasele se rup ușor fără o cauz ă anume. [25]
Traumatismele desemnează avarierea organismului din cauza unui eveniment ex tern,
cum ar fi cel al unei coliziuni. Rănirile apărute în urm a unui traumatism sunt foarte frecvente,
în special în cazul unui accident de mașină sau al căderii de la înălțime, și pot cauza det eriorări
atât ale oaselor, cât și ale țesuturilor moi. În cazu l membrelor, acestea pot să fi deplasate forțat
într-o poziție nefirească sau pot fi deformate /deteriorate din cauza accidentului, caz în care este
vorba despre fracturi ale oaselor. În ceea ce privește membrul inferior, există risc de fractură
atât la oa sele lungi ale membrului inferior (femur, tibie, fibulă) cât ș i la oasele scurte ale
piciorului. [26]
Fracturile (Fig. 1.20) constau în întreruperea continuității osului. Acestea se clasifică
după mai multe criterii:
◦ În funcție de agentu l traumatizant :

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

19/103

– fracturi directe: în care agentul traumatizant acționează la locul de producere a fracturii (de
obicei fracturi transversale);
– fracturi indirecte: fractura apare la o anumită distanță față de locul de acțiune al agentului
vulnerant (fracturi produse prin flexie, extensie forțată, compresiune sau torsiune).
◦ În funcție de lezarea învelișului cutanat:
– fracturi închise – cu păst rarea integrității învelișului cutanat, tegumentele din jurul focarului
de fractură fiind intacte ;
– fracturi deschise – cu plagă tegumentară, în care agentul traumatizant acționează la locul de
producere a fracturii (cel mai adesea sunt fracturi transver sale).
◦ În funcție de traiectul fracturii:
– transversală;
– lineară ;
– oblică , ce poate fi :
• simp lă;
• cu deplasare;
• spiroidă (produsă printr -un mecanism indirect de torsiune);
– fractură segmentară (3 fragmente);
– cominutivă (plurifragmentară), dacă f ractura are mai mult de 3 fragmente.
◦ În funcție de posibilitățile de deplasare ulterioară a fragmen telor fractura te:
– fracturi stabile – sunt fracturile care după imobilizare nu mai prezintă risc de deplasare;
– fracturi instabile – sunt acele fracturi care prezintă un risc important de deplasare secundară.
◦ În funcție de structura osului fracturat:
– fractură pe os sănătos;
– fractură pe os patologic (ex. Osteoporoză). [26]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

20/103
Fig. 1.20 Tipuri de fracturi [27]
În ceea ce privește simptomele și semnele de apariție ale unei fracturi, acestea d epind atât
de vârsta pacientului și starea sa general ă precum și de severitatea traumei. În producerea
fracturilor intervin doi factori fo arte importanți:
– rezistența osoasă;
– energia de impact.
Patologiile asociate, cum ar fi: osteoporoza, infectiile, tumo rile, pot determina o scădere
a rezistenței osoase, fiind necesară o energie de impact mult mai mică pentru
producerea fracturilor. Fracturile de stres apărute la sportivii de performanță necesită
evenimente tip traumă repetitive, de intensitate mică, care slăbesc rezistența osului și conduc la
apariția fracturii. [27]

1.2.2. Patologiile articulare
Articulațiile au un rol esențial în poziția ortostatică și în locomoție. Prin intermediul lor,
sistemul locomotor își îndeplinește funcțiile de bază, asigurând atât sprijinul, cât și mobilitatea.
La nivelul articular pot apăr ea însă o serie de patologii. Din spectrul patologiilor articulare fac
parte boli le reumatice. Acestea sunt afecțiuni dureroase, însoțite cel mai adesea de infla mație
și tumefiere. Unele boli reumatice sunt rezultatul uzurii articula țiilor (osteoartrita). Altele,
precum artrita reumatoidă, apar atunci c ând sistemul imunitar devine hiperactiv și atacă
articulația, cauzând dureri, inflamație și deteriorare ireversib ilă.
Una din cele mai frecvente patologii articulare este artroza , patologie cauzată de uzura
excesivă a articulației, datorate unei suprasolicitări a acesteia.
La nivelul membrului inferior, în funcție de localizare, întâlnim două tipuri de artroză :
coxa rtroza , la nivelul articulați e coxofemurală și gonartroz a, la nivelul articulației
genunchiului.
În cazul coxartrozei (Fig. 1.21), articulatia se distruge treptat, din ce în ce mai mult,
formându -se depuneri osoase de -a lungul marginilor, particulele de abraziune provocând dureri
repetate. Rezultatul pierderii cartilajului este obținerea unei rigidități mărite a articulației.
Degradarea este lentă, progresiv ireversibilă la nivelul cartilajului articular al șoldului. Astfel,
în ceea ce priveste function area mecanică, aceasta va fi diminuată gradual până la dis trugerea
completă a articulației .

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

21/103

Fig. 1.21 Coxartroză [28]

Cea mai mare și mai importantă articulație a membrului inferior se află la nivelul
genunchiului, aceas ta fiind foarte solicitată. Artroza apărută la nivelul acestei articulații se
găsește sub denumirea de gonartroză (Fig. 1.22). Boala se constituie în tim p îndelungat, fiind
o consecință a uzurii cartilajelor care își pierd progresiv și ireversibil elastic itatea și rezistența
la șocurile mecanice din timpul mersului. La început e localizată la nivelul comp artimentului
femuro -patelar, dar va difuza cu timpul la întreaga articulație. Cartilajul hialin din cadrul acestei
articulații este compus din 95% apă și matrice cartilaginoasă extracelulară și 5% condrocite. În
timpul unei func ționări normale, când asupra sa se exercită o forță de presiune, cartilajul hial in
eliberează apa pe care o conține în spațiul intraarticular, iar când acea presiune încetează,
cartilajul hialin reabsoarbe apa pe care acesta a eliberat -o, se rehidratează și absoarbe
substanțele nutri tive necesare. În timpul unei funcționări inadecvate, când articulația este
supusă la eforturi mari (supraponderea, obezitatea, traumatismele) încep proce sele de
degradare. Se ajunge ca la nivelul cartilajulul să apară în final discontinuități, eroziuni,
neregularități pe suprafață, care vor avans a continuu și vor conduce la pierderea completă a
cartilajului. Tratamentul gonartrozei este unul complex, însă dacă articulația e supusă continuu
la stres semni ficativ se va recurge la intervenție chirurgicală cu protezarea articulației
genunchiului. [29] [30] [31]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

22/103

Fig. 1.22 G onartroză [32]

1.3. Metode de investigare

În cazul patologiilor membrului inferior, fie de natură osoasă, fie de natură articulară,
se aplică diverse metode de a investiga respectiva patologie, în funcție de necesitățile
pacientului, de stadiul de gravitate a problemei, dar și de natura patologiei. Dezvolatare a
considerabilă a aparaturii madicale destinate imagisticii a permis o lărgire a sfere i radiologiei
clasice, adăugând succesiv: ultrasonografia, metoda Doppler, CT, RMN /IRM, SPET, PET,
radiografia digitalizată precum și radiologia intervențională. Ex aminarea radiografică este
utilizată în cazul patologiilor membrului inferior pentru stabili rea unui diagnostic cât mai
corect. [31]

1.3.1. Radio grafia clasică – Aparatul R oentgen
Metoda tradițională de investigare radiologică este realizată cu ajutorul aparatului
Roentgen. Acesta utilizează razele X. Razele X utilizate în medicină au o lungime de undă
cuprinză între 0,06 și 8 Å (unde , 1Å=1
10 000 𝜇𝑛=1
10 000 000 𝑚𝑚). Având lungimi de undă foarte
mici, razele X câștigă cea mai importantă proprietate, absolut necesară formării imaginilor
radiologice, și anume penetrabilitatea mare. Aparatul Roentgen este compus din: tubul emi țător
de raze X, transformatoare (adaptează di ferența de potențial al curentului electric alternativ) ,
chenotroane (-ventile, supape – previn trecerea curentului în sens invers) , ecran (partea
aparatului unde se formează imaginile radiografice) , masă de comandă (prevazu tă cu voltmetru
și ampermetru; c u rol în reglarea intensității radiației X) , stativ (masă verticală ce conține

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

23/103
ecranul și diverse accesorii;poate fi prevăzut cu camera de fotografiat) , cabluri (fac legătura
între transformator și tubul radiologic) etc. [33] Pentru a putea produce radiații X folositoare
pentru a obține imagini medicale, sursa acestora trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
– Să poată produce o cantitate suficientă de radiație într -un interval de timp scurt ;
– Să permită utilizatorului modi ficarea energiei radieției;
– Să producă raze X într -o manieră reproductibilă;
– Să îndeplinească standardele de securitate și economice impuse.
Razele X sunt produse în tuburi speciale (Fig. 1.23), fiind rezultatul interacțiun ii dintre
electronii accelerați și o țintă. În interiorul tubului există un filament încălzit de un curent
electric, acesta având ca scop producerea de electroni (curentul de tub). Aceștia sunt respinși
de catod și accelerați spre anod (ținta cu sarcină p ozitivă). În mome ntul în care electronii lovesc
ținta se produc raxele X. Acestea sunt restricționate de colimatoare pentru a forma un fascicul
util.

Fig. 1.23 Tubul de raze X [33]
În urma unui examen radiologic clasic se p ot investiga atât fracturile cât și artrozele,
întrucât se poate determina cât de apropiate sunt epifizele într -o articulație sau dacă acestea sunt
în contact. Imaginea radiologică se formează având la bază propri etățile razelor X de propagare
în linie dr eaptă, de pătrundere și absorbție de către organe și țesuturi, de producere a
luminescenței ecranului fluorescent sau fosforescent, de impresionare filmul radiografic. Un
lucru important e faptul că la filmul radiografic reprezentarea este inversă celei de pe ecran și
anume zonele luminoase apar negre (radiotr ansparente), iar zonele întunecate albe
(radioopace). În ceea ce privește forma și poziția unor segmente anatomice normale și
patologice, pentru a obține date cât mai apropiate de realitate, se efectue ază două radiografii în
incidențe perpendiculare una pe alta, față și profil. (Fig. 1.24, Fig. 1.25) [34]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

24/103

Fig. 1.24 Radiografie fractură
femur [35] Fig. 1.25 Radiografie gonartroză [29]
Fiind o metodă ce utilizează radiația X, dăunătoare organismului în cantități mari, dar
prezentând totodată interes din punct de vedere imagistic, radiografia clasică prezintă o serie de
avantaje și dezavantaje. (Tabel 1.2)

Tabel 1.2. Avantajele și dezavantajele radiografiei clasice [34]
Avantaje Dezavantaje
-prezintă accesibilitate din punct de vedere economic;
– permite examinarea aspectului morfo -funcțional al
organelor;
– permite examinarea paci entului în mai multe
incidențe.

– nu identifică leziunile sub 5 -6
mm;
– metodă subiectivă, poate fi
interpretată diferit;
– gradul de iradiere e ridicat.

1.3.2. Imagistică prin Rezonanță Magnetică

O altă metodă de investigare imagistică o reprezin tă RMN -ul (Rezonanță Magnetică
Nucleară), denumită și IRM (Imagistică prin Rezonanță Magnetică). Această metodă este
neirandiantă și neinvazivă și permite vizualizarea multiplanar ă a organelor și țesuturilor
corpului uman, asigurând un contrast excelent în tre diferitele tipuri de țesuturi.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

25/103
Această metodă se realizează în cel puțin 3 planuri (Fig. 1.27) și are la bază mișcarea
de spin, fenomen de rotație al protonilor în jurul propr iei axe. (Fig. 1.26) În repaus, protonii au
mișcări orientate anarhic, însă în momentul în care aceștia sunt s upuși unui câmp magnetic
extern, de intensitate mare, ei se orientează și se aliniază, având axul paralel sau antiparalel cu
direcția câmpului. D acă asupra protonilor va acționa un alt câmp extern, aceștia își vor pierde
alinierea și orientarea pentru că tind să ajungă în poziția lor de echilibru . Astfel, protonii vor
avea o stare de oscilație, o mișcare de rotație (asemenea unui titirez) pe parcur sul căreia vor
emite semnalul de rezonanță care va fi detectat de bobinele a paratului.

Fig. 1.26 Alinierea și orientarea protonilor [36]

În ceea ce privește vizibilitatea, cel mai bun semnal recepționat este cel din zona cu cel
mai mare număr de protoni, adică din zonele bogate în atomi de H leg ați de apă sau grăsimi.
Astfel, aceste zone dense în protoni vor apărea albe, în timp ce zonele sărace în H vor avea
diverse nuanțe de gri. Fluidele aflate în mișcare vor trans mite semnale foarte slabe datorită
mișcărilor protonilor. Plamânul, fiind plin c u aer, va fi redat în negru la fel ca osul, care conține
doar 15% apă , acestea fiind câteva exemple, în funcție de secvențele utilizate, fiecare zonă
anatomic ă având variabilit ate diferită.
La nivelul sistemului musculo -scheletal, examinarea RMN este foa rte utilă în descrierea
articulațiilor (Fig 1.27) Această procedură oferă detalii legate de mușchi, tendoane, ligamente,
cartilaje de la nivelul articulațiilor. RMN -ul se poate realiza cu sau fără substanță de contranst
injectată venos sau intraarticular, substața de contrast folosindu -se în cazul suspectării
infecțiilor, inflamațiilo r (ex: artrita inflamatorie), tumorilor. Procedura se realizează pentru a
evidenția starea menis cului, a cartilajelor distruse dar și în cazul fracturilor osoase, când
radiogr afia nu e concludentă. RMN -ul s-a dovedit foarte util în depistarea artrozei (co xartroză,
gonartroză), oferind informații suplimentare despre țesuturi. Achiziția de imagini se poate face
în orice plan. [34]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

26/103

Fig. 1.27 Imagin e RMN genunchi în 3 planuri [37]

Fiind implicat un câmp magnetic de intensitate mare, această metodă imagistică prezintă
o serie de contraindicații (Tabel 1.3) pe care atât medicii cât și pacienții trebuie să le aibă în
veder e.

Tabel. 1.3 Contraindicații în realizarea RMN -ului [36]
– Pacienți cu proteze metalice
– Pacienți cu pacemaker
– Pacienți cu aparat auditiv implantat
– Pacienți clau strofobi
– Paciente aflate în timpul sarcinii
– Pacie nți cu afecțiuni renale și/sau hematologice
– Pacienți cu alergii la orice component din substanța de contrast (în cazul RMN –
ului cu substanță de contrast)

1.3.3. Imagisti ca prin tomografie computerizată

O altă metodă de evaluare a osului, a fracturilor și a altor patol ogii este Tomografia
Computerizată (CT). Aceasta permite o vizuali zare superioară a contrastului și a secțiunilor
anatomice, avantaje inaccesibile radiografiei clasice.
La b aza funcționării CT -ului stă principiul detecției radiațiilor X prin intermediul
detectoarelor de radiație. Acestea execută o mișcare (translație și rotație) sincro nă cu fasciculul

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

27/103
de radiație, în părți opuse ale pacientului. Ultima generație de scannere p rezintă un șir circular
fix de detectoare (minim 600 detectoare) și un tub care ex ecută mișcare de rotație. În calea
razelor spre detectoare se găsește zona ce se d orește a fi examinată. Acea zonă prezintă diferite
tipuri de țesut, de grosimi și densități diferite. Fiecare țesut, în funcție de co mpoziția și
densitatea sa, are atribuit u n coeficient de atenuare care influențea ză cantitatea de radiație ce
ajunge la detectoare. Imaginile CT vor fi obținute numai de la razele X perpendiculare pe
detectoare, având diverse nuanțe de gri ce corespund coeficienților de atenuare. Imaginile vor
fi constituite din puncte întunecate, la nivelul structurilor radiotransparente și puncte mai
luminoase corespunzătoare structurilor radioopace.
Pe parcursul examinării, pacientul va fi deplasat continuu prin gantry, iar fasciculul va
descrie o traiectorie spirală. (Fig. 1.28) Pentru o mai bună vizualizare în diferse spații anatomice
se poate administra substanță de contrast. Seturile de măsurător i se transmit unui calculator
prevăzut cu un software de reconstrucție. Imaginile sunt achiziționate ca o succes iune de plane
paralele care pot fi interpretate împreună sub forma unei distribuții tridimensionale , achizițiile
făcându -se în secțiuni axale al e pacinetului. [34]

Fig. 1.28 Scanare CT [38]

La nivelul sistemului musculo -scheletal și articular cu ajutorul CT -ului se pot vizualiza
fracturile complexe, dislocațiile, leziunile ligamentelor precum și alte patologii specifice

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

28/103
articulațiilor. Având o rezoluție ce se poate seta în funcție de echipame nt și capacitatea de
reconstrucție 3D, inclusiv atribuire de culori, pot fi detectate și cele mai mici fisuri. (Fig. 1.29)

Fig. 1.29 CT fractură platou tibial [37]

1.4. Metode de tratament

De-a lungul vieții, aparatul loco motor se confruntă cu numeroase afecțiuni din speța
patologiilor congenitale și dobândite, de natură traumatică și netraumatică, afecțiuni care au
nevoie de depistare, diagnostic, tratament și recuperare de o acuratețe înaltă. Astfel, vorbind
despre aparat ul locomotor, mai exact de tratamentul și recuperarea membrului inferior,
accentul se pune pe: metodele de combatere a durerii, tehnici de recuperare a fracturilor,
reabilitarea daunelor create de patologiile articulare (ex: artroze), tehnici le de relaxar e și
recuperarea tonusului muscular, redarea mobilității articulare. În funcție de gravitatea
problemei, medicul specialist stabilește planul de tratament corespunzător fiecărui pacient în
parte. În cazul în care tratamentele nechirurgicale sa u minim invaz ive nu sunt eficace pentru
tratarea afecțiunilor, se recurge la tratamentul chirurgical, medicul alegând metoda optimă și
specifică afecțiunii.

1.4.1. Tehnica de protezare a genunchiului
În cazul gonartrozei (artroza localizată la nivelul articulației gen unchiului), boala
debute ază cu uzura cartilajului articular care are ca rezultat anomalii în creșterea țesutului din
articulație, rezultând deformarea acesteia. Odată cu aceste degenerări, cartilajul nu își va mai

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

29/103
putea îndeplini fu ncțiile, î și va pierde e lasticitatea și se va deteriora. În momentul în care
deteriorarea este considerabilă, apare durerea, ceea ce determină pacientul să reducă mișcarea,
până la imobilizarea completă a articulației. Dacă tratamentul medicamentos oferit de medic nu
dă rezultate și nu aduce o îmbunătăț ire considerabilă, se va recurge la tratamentul chirurgical.
Acesta constă în protezarea genunchiului.
Protezele de genunchi se disting prin pa rticularitățile parametrilor lor. Există astfel
proteze parțiale de genunchi sau unicomp artimentale și proteze totale sau tricompartimentale.
În cazul protezelor parțiale se înlocuiește numai segmentul articular afectat de artroză, cu
condiția ca ligamentele încrucișate să fie intacte și să nu existe riscul de extinder e a artrozei.
Protezele totale sunt cele mai folosite proteze de genunchi, acestea putând trata o paletă largă
de afecțiuni ale genunchiului. În acest caz articulația genunchiului e înlocuită complet. (Fig.
1.30)

Fig. 1.30 Proteză parțială stângă vs. Pr oteză totală de genunchi dreapta [39]

O înlocuire totală a genunchiului , numită artroplasti e totală a genunchiului este o
intervenție chirurgicală care înlocuiește articulația gonartrozică cu o piesă de schimb artificială
din metal și plastic numită generic “protez ă”. Înlocuirea tipică a articulației genunchiului constă
în suplinirea capetel or femurului cu o componentă femurală metalică , iar tibia cu o componentă
tibială metalică . Între acestea este introdusă o inserție de p olimer ultrarezistent care prezintă un
pinten care are rolul de a împiedica luxația la îndoirea genunchiului (preia rolul ligamentelor
încrucișate posterior, înlăturate chirurgical). (Fig. 1.31) [30]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

30/103

Fig. 1.31 Componentele proteze i totale de genunchi [40]

Protezele de genunchi pot fi de două tipuri și anume: blocate (stabilizate complet) și
neblocate (nestabilizate). Protezele blocate permit o singură mișcare (doar în plan sagital), iar
cele neblocate lasă genunchiului libertate totală de mișcare (cazul în care ligamentele
încrucișate posterior sunt păstrate). Biomecanica le deosebește, protezele blocate având tijele
de inserție în canalul medular zăvorâte cu șuruburi transversale. În acest ca z, mersul va avea
aspect nen atural. Protezele neblocate pot fi cimentate sau necimentate. Ambele tipuri de proteze
pot fi fixe sau mobile. Protezele fixe au inser ția de polietilenă atașat ă rigid de componenta
tibială, iar cele mobile permit microrotații pe platoul tibial. [41]
În timpul ciclului de mers, proteza articulației genunchiului (Fig. 1.32) este supusă
încărcării și oboseal ii, iar inserția de plastic ar e rolul de a reduce tensiunile și de a favoriza
alunecarea între componenta femurală și cea tibi ală. Materialul din care e reali zată componenta
de inserție e de cele mai multe ori Polietilena, aceasta având proprietăți mecanice ridicate:
rezistență la șoc, rezistență la impact, rezistență la uzură. Pentru componentele femurală și
tibială sunt utiliza te diverse combinații de materiale, aliaje de Titan, oțel inoxidabil, aliaj de
Cobalt, Crom și M olibden ( ex.: Ti6Al4V, CoCrMo , 316L ). Aceste materiale sunt ale se cu grijă,
fiind rezistente f enomenel or de oboseală și uzură și oferind speranț ă mare de viaț ă protez ei.
[42] [30]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

31/103

Fig. 1.32 Radiografie a) anterioară și b) posterioară pentru proteza de genunchi [43]

Tehnica de implan tare prezintă mai mulți pași succesi vi. După o poziționare corectă a
pacientului și pregătirea instrumentarului, operația debutea ză printr -o incizie de aproximativ
15-20 cm în zona anterioară a genunchiului. (Fig. 1.33) Patela va fi luxată lateral pentru o
expunere bună a articulației.

Fig. 1.33 Incizie în zona anterioară a genunchiului [44]

În pasul următor se va utiliza un motor cu lama oscilantă cu ajutorul căruia va fi tăiată
fața articulară a genunchiului după forma componentei ce va fi implantată. (Fig. 1.34-a) Se va
cimenta componenta femurală (Fig. 1.34-b), urmând rezecarea platoului tibial în același mod
(Fig. 1.34-c), iar apoi cimentarea componentei tibiale (Fig. 1.34-d).

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

32/103

a) Pregătirea componentei femurale b) Cimentarea componentei femurale

c) Pregătirea componentei tibiale d) Cimentarea componentei tibiale
Fig. 1.34 Pregătirea și cimentarea compomentelor genunchiului [44]

Se va poziționa componenta polietilenică pe componenta tibială și se verifică
funcționalitatea m ontajului . (Fig. 1.35) [44]

Fig. 1.35 Montaj final proteză de genunchi [44]

Postoperator , pentru o perioadă de 3-5 zile , pacientul va fi imobilizat la pat, iar ulterior
acestei scurte perioade se recomandă î ncepe rea recuperării medicale, ce contă în kinetoterapi e
prin contrac ții izometrice ale musculaturii coapsei pentru o redare rapidă și sigură a flexiei și
exensiei .

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

33/103
1.4.2. Reducerea fracturilor la nivelul tibiei
Sub presiunea unor numero și factori, fracturile reprezintă o adevărată provocare pentru
chirurgii ortopezi. Deoarece aparatul locomotor suportă încărcări și forțe mari, fracturile sunt
instabile, acestea instalându -se fie pe oasele osteoporotice, patologic e, fie în zonele cu tensi uni
musculare importante. În cazul traumatismelor, fracturile se datorează forțelor exterioare,
accidentele fiind una din cele mai întâlnite cazuri de întrerupere a continuității unui os. În cazul
traumatismelor și suprasolicităril or, cel mai frecvent os l ung fracturat e reprezentat de tibie, al
doilea cel mai lung os din organismul uman. Astfel, reducerea fracturilor tibiale se realizează
chirurgical.
Intervenția chirurgicală de reducere a fracturilor la nivel tibial se realizează :
• în cazul fracturilor de platou tibial:
– fracturi deschise;
– fracturi asociate cu un sindrom de compartiment;
– fracturi asociate cu o leziune vasculară.
• În cazul fracturilor de diafiză tibială:
– Fracturi instabile;
– Fracturi deschise.
• În cazul fra cturilor de pilon tibial:
– Fracturi cu deplasare, fără a fi cominutivă;
– Fracturi cominutive.
• În cazul fracturilor de maleolă tibială:
– Fracturi cu deplasare.
Una din procedurile chirurgicale efectuate în cazul fracturilor de platou tibial constă în
reducerea deschisă (realizată după ce va fi deschis focarul). Fixarea se poate realiza prin
intermediul șuruburilor și plăcuțelor de fixare. (Fig. 1.36) Poziția plăc ii e determinată de tipul
fracturii și poate avea forma literei ”T” sau literei ”L”, având capacitatea de a se adapta
anatomiei tibiale . Există cazuri în care se folosesc două plăcuțe de fixare sau chiar un fixator
extern (cazul fracturilor cominutive).

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

34/103

Fig. 1.36 Fractură cu deplasare a) înainte și b) după fixare cu plăcuțe și șuruburi [40]

Folosite în că din vremea celui de -al Doilea Război Mondial, tijele centromedulare au
capacitatea de a reduce multe tipuri de fracturi, printre care și cele tibiale. Aceste tije au evoluat
de-a lungul anilor atât din punct de vedere al formei cât și din punct de veder e al m aterialelor.
Fracturile deschise de diafiză tibială sunt stabilizate cu un dispozitiv intern sau cu
fixatoru l extern, iar fracturile instabile necesită o fixare internă cu o tijă centromedulară,
zăvorâtă sau nezăvorâtă, cu alezaj sau fără. Tija centr omedulară autoblocantă e utilizată în
tehnica în care focarul de fractură e închis. În acest caz, controlul tehnic ii se realizeză
radioscopic. [45]
Având același scop ca și tija centromedulară autoblocantă, tija centromedulară zăvorâtă
(Fig. 1.41) e utilizată în reducerea fracturilor. Aceasta poate fi goală sau plină pe interior și
prezintă în regiunea proximală și cea distală orificii poziționate în planuri diferite, prin care se
introduc șuruburile, stabilizând fracturile. În cazul tibiei, datorită zăvorârii multiplanare, se
poate realiza o blocare antirotațională a fragmentelor. Zăvorâre a se poate realiza cu ajutorul a
două tipuri de montaje: static și dinamic. Montajul dinamic se realizază numai la extremitatea
mai apropiat ă de focarul de fracturar e. Diferența în cazul montajului static e că zăvorârea se
face atât în zona distal ă cât și în cea proximală. Acest tip de montaj permite mobilizarea rapidă,
dar nu și încărcarea. Un montaj static poate fi dinamizat la 6 -12 săptămân i. Ambele tipuri de
tije se implantează cu alezare de canal medular. [46] Tijele centromedulare pline pe interior au
diametre cuprinse între 8 și 10 mm iar cele goale între 9 și 12 mm. Ca și formă, au o secțiune
circulară și nu prezintă caneluri în exterior. Tijele cu diametrul de 8 mm au lungimi cuprinse
între 240 -360 mm, în timp ce tijele centromedulare cu diametre de 9 și 10 mm au lungimi de

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

35/103
270 până la 420 mm. Tijele cu diametre de 11 și 12 mm au lungimi cuprinse între 27 0-390
mm.
Tehnica chirurgicală debutează cu poziționarea pacientului în decubit dorsal,astfel încât
fractu ra să poată fi monitorizată utilizând raze X, în poziție de flexie a genunchiului. (Fig. 1.37)

Fig. 1.37 Poziționarea pacientului [47]

După ce pacientul e poziționat și câmpul operator și instrumentalul (Fig. 1.42) sunt
pregătit e, următorul pas e de a realiza o incizie la nivelul tendonului patelar, urmând crearea
accesului la cavitatea medulară ce va fi deschisă ut ilizând un burghiu. (Fig. 1.38)

Fig.1.38 Crearea accesului la cavitatea medulară [47]

În pasul următor se va poziționa instrumentul de deschidere pentru platoul tibial.
Utilizând un ghidaj, se va ajunge până la capatul d istal al tibiei și vor alinia fragmentele osoase.
Cu ajutorul instrumentalului de specialitate, se va aleza canalul medu lar folosind freze cu
diametru progresiv. Tija implantată va trebui să aibă un diametru cu 1mm mai mic decât
diametrul ultimei freze fol osite. Se va curăța zona, iar mai apoi va fi introdusă tija
centromedulară (Fig. 1.39) utilizând mânerul pentru manipula re, ciocanul, impactorul.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

36/103

Fig. 1.39 Introducerea tijei centromedulare [47]

În ceea ce privește zăvorâ rea, prin intermediul unui ghid și cu ajutorul burghielor, se
vor realiza găuri de dimensiunea șuruburilor. Vor fi utilizate șurubelnițe și șuruburi specifice,
de lungimi și diametre corespunzătoare. Intervenția se finalizează cu verificările montajului.
(Fig. 1.40) [48] [47]

Fig. 1.40 Ralizarea zăvorârii [47]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

37/103

a) Tija centromedulară prototip b) tija centromedulară
implantată
Fig. 1.41 Tija centromedulară zăvorâtă [40]

Fig. 1.42 Instrumental tija centromedulară [48]

Rezultatele osteosintezei cu tije blocate sunt superioare osteosintezei cu alte tehnici. În
cazul utilizării tijelor neblocate, zilele de spitalizare sunt mai multe în comparație cu tij ele
blocate și complicații postoperatorii au o frecvență de apariție de 4 ori mai mare decât în cazul
tijelor blocate. În ceea ce privește consolidarea fracturii, su nt la fel de eficace, însă tijele
neblocate necesită un timp de recuperare mai îndelungat. Tijele neblocate sunt de evitat din
punct de vedere topografic în treimea distală a diafizei.
Pentru o bună osteosinteză, tijele trebuie să aibă o lungime și o gros ime suficientă pentru
a imobiliza fractura, iar montajul trebuie să pr ezinte fermitate dar, totodată, un grad de

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

38/103
elasticitate. Materialele din care sunt confecționate atât tijele cât și accesoriile trebuie să fie
biocompatibile (ex.: Oțel inoxidabil, Tita n, aliaje de Titan, Aliaje Mg2Ag). [47]

Capitolul 2. Biomecanica membrului inferior. Metode experimentale de analiză

Pentru a studia pacienții care prezintă patologii la nivelul membrului inferior și pentru
a stabili corelaț ii între parametri dinaintea, în timpul și după recuperarea pacientului e necesară
descrierea mersului și a parametrilor normali din timpul mersului.
Mersul reprezită mișcarea ciclică prin care se aduce un picior înaintea celuilalt,
menținând echilibrul co rpului și totodată servind deplasării. Reprezintă o componentă
importantă deoarece ajută la interacțiunea omului cu mediul.
2.1. Fazele mersului

Mersul uman este unul biped și e reprezentat de repetatea succesivă a unui ciclu de mers.
Un ciclu de mers re prezintă unitatea de măsură a mersului. Acesta începe în momentu l în care
piciorul atinge solul cu călcâiul și se încheie cu următorul punct de contact cu solul al aceluiași
picior. Un ciclu de mers prezintă, în principal, două mari faze și anume: faza de sprijin și faza
de balans. [49]
Faza de sprijin se divide la rândul ei în: sprijin unilateral și sprijin bilateral. Sprijinul
unilateral reprezintă perioada în care corpul uman e menținut în echilibru prin intermediul unui
singur picior aflat în contact cu solul, numit picior de sprijin. Sprijinul unil ateral are o durată
de aproximativ 5 ori mai mare în comparație cu sprijinul bilateral, în care greutatea corpului e
susținută de ambele picioare. Această perioadă se mai numește ș i dublu sprijin, iar faptul că
ambele picioare se află pe sol, se va permite transferul greutății corpului de pe un picior pe altul.
Suportul bilateral introduce un parametru extrem de important și anume pasul . Distanța dintre
contactul cu solul al unui pi cior urmată de sprijinul prin călcâi al celuila lt picior reprezintă pasul
simplu. O succesiune de 2 pași simpli duce la introducerea altui parametru: pasul dublu.
Faza de balans e reprezentată de acea perioadă în care piciorul pierde contactul cu solul
și oscilează în sensul pregătirii unui nou contact cu solul. În timpul acestei faze, piciorul ce se
află în mișcare poartă numele de picior oscilant. [50]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

39/103
Un ciclu de mers complet e reprezentat procentual de 60 -62% fază de sprijin , respectiv
38-40% faza de balans. Sprijinul bilateral are o pondere de apr oximativ 20 -24% din ciclul de
mers. (Fig. 2.1)

Fig. 2.1 Ciclul de mers: faza de sprijin vs. faza de balans [49]

La rândul lor, fazele ciclului de mers sunt divizate în 8 subfaze (Fig. 2.2), 5 care
corespund perioadei de sprijin și alte 3 care își găsesc corespondentul în perioada de oscilație.
Prima subfază se asociază astfel cu un contact inițial al piciorului cu solul (contact inițial). Îi
urmeaz ă perioada de încărcare numită și sprijin dublu. Subfaza ce îi antecede perioadei de
încărcare e reprezentată de sprijinul intermediar , imediat urmat de sprijinul final .
Desprinderea de pe sol reprezintă partea a doua a sprijinului dublu. Ulterior acestei etape se
introduce balansul inițial . Acesta e urmat de balansul intermediar și imediat după de cel
final . [50]

Fig. 2.2. Subfazele mersului [50]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

40/103

Contactul inițial (0%) (Fig. 2.3) este subfaza care începe ciclul de mers. Astfel,
călcâiul va intra în contact cu solul, inițializând ciclul. Din punct de vedere biomecanic,
articulația coxofemurală execută o mișcare de flexie, articulația genunchiului e în extensie, în
timp ce glezna exe cută dorsifle xie, scopul f iind lungirea membrului. Bazinul realizează
adducție orizontală față de piciorul de susținere, iar centrul de greutate al corpului coboară în
cel mai jos punct. [49]

Contactul câlcâiului cu solul, reprezentat cu roșu,
inițializează ciclul de mers.
Fig. 2.3 Contact inițial [49]

Perioada de încărcare (Fig. 2.4) are o pondere cuprinsă între 0 -10% dintr -un ciclu de
mers. Aceasta e inițiată de contactul complet cu solul a regiunii plantare și se încheie în
momentul începerii balansului pentru piciorul opus. Întreaga greutate a corpului va fi transferată
pe piciorul aflat în contact cu solul. Sprijinul unilateral îi succede acestei perioade, astfel toată
greutatea corpului va fi susținută de piciorul de sprijin, centrul de greutate mutându -se astfel
încât corpul să fie în echilibru. Parametrii biomecanici la nivelul articulațiilor se schimbă, astfel
că articulația șoldului va executa o mișcare de flexie, genunchiul va fi și el flexat, iar glezna va
executa dorsiflexie dependentă de viteza de deplasare. [49]

Piciorul albastru va fi ridicat pentru balans, iar cel roșu
realizează contactul cu solul.
Fig. 2.4 Încărcare [49]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

41/103

Perioada de sprijin interme diar (Fig. 2.5) are o pondere cuprinsă între 10 -30% dintr –
un ciclu de mers. Aceasta ilustrează prima jumătate a sprijinului unilateral. Începe odată cu
balansul piciorului aflat în mișcare și se încheie în momentul în care piciorul de sprijin e alin iat
perfect cu dreapta suport a corpului uman, reprezentată de greutate. Din punct de vedere
biomecanic șoldul și genunchiul vor executa o mișcare de extensie în timp ce glezna va fi în
dorsiflexie. Centrul de greutate al corpului se situează ușor lateral, spre p iciorul de sprijin,
menținând astfel echilibrul corpului. Pe parcursul acestei perioade, corpul prezintă înălțimea sa
maximă. [49]

Piciorul aflat în balans e reprezentat cu albastru.
Fig. 2.5 Sprijin i ntermediar [49]

Sprijinul final (Fig. 2.6) se regăsește în intervalul 30 -50% din ciclul de mers și
reprezintă a 2 -a jumătate a sprijinului unilateral. Punctul de start e reprezentat de încheierea
sprijinului intermediar, iar punctul de final al acestei subfaze e reprezentat de momentul în care
călcâiul piciorului de balans atinge solul. Astfel, sprijinul nu se mai realizează pe toată talpa, ci
doar prin degetele aflate în contact cu solul, iar articulația gleznei va fi plasată în cea mai de
sus poziție. Din punct de vedere biomecanic, șoldul execută o mișcare de extensie, articulația
genunchiului rămâne nemodificată, iar glezna realizează dorsiflexie. Centrul de greutate se va
găsi înaintea piciorului de sprijin. [49]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

42/103

Piciorul de sprijin, reprezentat cu roșu
Picioru l de balans, reprezentat cu albastru
Fig. 2.6 Sprjin final [49]

În continuare, urmează desprinderea piciorului de pe sol (Fig. 2.7) , cu o pondere
cuprinsă între 50 -60% din ciclul de mers. Această subfază debutează cu primul contact cu solul
al piciorului de balans, care va deveni picior de sprijin și se încheie când piciorul de sprijin
inițial va pierde contactul cu solul, transformân du-se în actualul picior de balans. Pe parcursul
acestei subfaze, greutatea corpului va fi transferată de pe un picior pe altul. Mișcările
caracteristice articulațiilor sunt: extensie la nivelul șoldului, flexie în articulația genunchiului,
dorsiflexie la nivel ul gleznei, iar degetele se găsesc în hiperextensie. [49]

Noul picior de sprijin, reprezentat cu albastru
Noul picior de balans, reprezentat cu roșu

Fig. 2.7 Desprinderea de pe sol [49]

Faza de balans debutează cu o subfază de balans inițial (Fig. 2.8) cuprins între 60 și
70% din ciclul de mers. Subfaza e inițiată de desprinderea de sol a piciorului și ține până când
piciorul de sprijin și cel de pabans sunt în poziție opusă. Tendința piciorului de balans e de a
executa o mișcare orientată înainte, mușchii șoldului favorizând accelerarea piciorului. De -a
lungul acestei perioade, greutatea corpului va fi susținută în totalitate de piciorul de sprijin.
Biomecanic, atât articulația șoldului cât și cea a genunchiului execută o mișcare de flexie, iar

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

43/103
glezna se va regăsi în dorsiflexie parțială. În acest moment, lungimea corpului va fi minimă.
[49]

Piciorul aflat în balans, reprezentat cu roșu,
avansează, accelerând spre înainte.
Fig. 2.8 Balans inițial [49]

Mișcarea începută se va continua pe parcursul balansului intermediar (2.9) , până în
momentul în c are tibia va fi în poziție verticală, iar piciorul oscilant va ajunge în fața corpului.
Această subfază se încadrează în intervalul 70 -85% din ciclul de mers. Mișcarea e coordonată
de flexia șoldului, ca reacțiune a greutății corpulu i genunchiul va executa o mișcare de extensie,
iar articulația gleznei își va menține dorsiflexia spre o poziție neutră. [49]

Picior de sprijin – albastru
Picior de balans – roșu
Fig. 2.9 Balans intermediar [49]

Perioada balansului final (2.10) , regăsită între 85 -100% dintr -un ciclu de mers, se va
încheia în punctul de contact cu solul al piciorului de balans. La acest nivel bazinul va executa
o rotație maximă, favorizând contactul călcâiulu i, șoldul își va menține flexia, genunchiul prin
extens ia sa va avansa membrul inferior, iar glezna își va păstra dorsiflexia spre poziția neutră.
[49]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

44/103

Piciorul de balans – reprezentat cu roșu
Picior de sprij in – reprezentat cu albastru
Fig. 2.10 Balans final

Analiza mersului din punct de vedere biomecanic se realizează punând în evidență pasul
dublu. Acesta va fi divizat în faze și subfaze servind la descrierea studiului. (Fig. 2.11) Astfel,
pasul dublu re prezintă o unitate funcțională pentru locomoția bipedă. Pe parcursul pasului
dublu, fiecare picior va prelua greutatea corpului succesiv. E cunoscut faptul că faza de sprijin
are o durată mai mare decât cea de oscilație, iar în timpul deplasării bipede pic iorul de sprijin
va executa o presiune resimțită de sol . Această presiune poate fi analizată prin măsurarea
distribuției plantare pe o platformă dotată cu senzori specifici de presiune. [49]

Fig. 2.11 Fazele și subfazele mer sului

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

45/103
2.2. Parametri ciclului de mers

Analizând ciclul de mers, observațional și clinic, cu echipament de laborator, vor fi
redate informații despre anumiți parametri specifici: temporari, spațiali, cinematici și dinamici.
În ceea ce privește parametri spațiali (2.12) , există o serie de carac teristici:
• Pasul dublu – măsurat de la călcâi, reprezintă distanța dintre două rezemări
succesive ale aceluiași picior.
• Pasul simplu – realizat în sprijin bilateral, se măsoară de la călcâiul piciorului aflat
în co ntact cu solul și primul contact cu solul al celuilalt picior (de regulă prin călcâi).
• Lungimea unui pas simplu [m]– e un parametru dependent de lungimea membrelor
inferioare și e influențat de forța de impulsie. În general, pașii aceleiași persoane nu
sunt perfect egali între ei, depinzând și d e gradul de dezvoltare musculară a
membrului inferior. În medie, un pas simplu are o lungime de aproximativ 0,63 m
la persoanele de sex masculin și 0,50 m la cele de sex feminin. Studiile arată că pasul
realizat cân d piciorul stâng e cel de sprijin are o l ungime relativ mai mare.
• Lungimea pasului simplu normalizată [%] – reprezintă lungimea pasului simplu
normalizată cu înălțimea subiectului.
• Lungimea unui pas dublu (lungimea unui ciclu de mers) [m] – este egală cu s uma
lungimilor a 2 pași simpli succesivi.
• Unghiul pasului [°] – are în medie o valoare de aproximativ 15° și reprezintă unghiul
format de axa piciorului și linia de mers.
• Lățimea/Lărgimea pasului [m] – este distanța dintre piciorul drept și cel stâng,
măsurată în plan transversal, la nivelul călcâielor. Are o valoare medie de 5 -6 cm.
• Urma piciorului la sol – de regulă sunt depărtate cu 12 -13 cm față de linia de
deplasare, vârfurile falangelor fiind orientate ușor înspre afară. [51]

Fig. 2.12 Parametri spațiali [49]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

46/103

Vorbind despre parametri temporali , aceștia sunt caracterizați de:
• Durata ciclului de mers [s] – se măsoară în secunde și reprezintă un interval de timp
în care se execută un pas du blu.
• Durata unui pas simplu [s] – măsurată în secunde, este perioada de timp dintre
atingerea solului a călcâiului unui picior și imediata at ingere a solului celuilalt
picior.
• Simetria [%] – durata pasului simplu ca pondere dintr -un ciclu de mers.
• Durata fazei de sprijin unilateral [%] – reprezintă ponderea din ciclul de mers al
timpului în care piciorul de sprijin susține greutatea corpului, de la atingerea solului
cu călcâiul până la desprinderea degetelor acestuia de pe sol.
• Durata fazei de balans [% ] – procent din ciclul de mers: timp în care piciorul de
balans se desprinde de pe sol și atinge din nou solul cu călcâiul.
• Durata fazei de sprijin bilateral [%] – durata de susținere a greutății corpului pe
ambele picioare, ca procent din ciclul de mers.
• Frecvența (cadența sau ritmul ) – se exprimă prin numărul de pași într -o unitate de
timp (ex.: pași/min).
• Viteza – are ca unitate de măsură 𝑚
𝑠 și reprezintă produsul dintre lungimea pasului
simplu și frecvență. Există trei categorii pentru a descrie viteza: scăzută, liberă,
respecti v ridicată. Viteza liberă e acea viteză cu care un individ cu mers normal se
deplasează. Cea scăzută, are o valoare redusă față de viteza liberă și e specifică
persoanelor cu diverse patologii ale membrelor inferioare. Vit eza ridicată e valoarea
maximă a v itezei de deplasare pe care o persoană cu o anumită dizabilitate o poate
atinge. În cazul persoanelor normale, valoarea vitezei ridicate poate crește până la
44%.
• Viteza normalizată [%] – reprezintă viteza ca pondere din î nălțimea subiectului.
[51]
Din punct de vedere al fiziologiei articulațiilor, parametri cinematici au o plajă de valori
mai extinsă față de invervalele de valori utilizate în ciclul mersului. Totodată, acești parametri
sunt in fluentați de anumiți factori, cum ar fi: vârsta, sexul, g radul de antrenament al fiecărei
persoane, în continuare fiind prezentate valori medii.
La nivelul articulației coxo -femurale , mișcările specifice sunt:

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

47/103
• Extensia și flexia – cu mișcări mai ample cu 20°-30° când genunchiul e flexat;
• Flexia activă se va fac e de la poziția neutră (de start) 0° la 90° când
genunchiul e întins, ajungând la 125° cu genunchiul flexat;
• Flexia pasivă poate atinge 145° -150°;
• Extensia activă este de 15° -20° cu genunchiul întins , iar cu el flexat nu se
depășesc 10°;
• Extensia pasivă po ate atinge 30°;
• Abducția și adducția:
• Abducția are o amplitudine medie de 45°;
• Adducția poate lua o valoare maximă de 30°;
• Rotația:
• Rotația internă (medială) are o amplitutine de 35° -45°, cu o valoa re mai
mare în cazul rotației pasive.
• Rotația externă (la terală) are aceeași valoare maximă (45°) ca și cea internă.
[52]
Articulația genunchiului prezintă intervale medii normale de valori pentru următoarele
tipuri de mișcări:
• Flexie: intervalul pornește de la 0° și ajunge la 120° -140° când șoldul e întins,
respectiv flexat, iar în flexie pasivă poate ajunge la 160°;
• Extensia propriu -zisă e nulă;
• Rotația internă: apare în timpul flexiei, când se depășesc 70°. Aceasta poate fi
observată prin devierea internă a piciorului cu 20° -30° în timpul flexiei, cea pasivă
ajunge la 30° -35°;
• Rotația externă: apare când se revine prin extensie, la poziția de 0° ( neutră). Rotația
pasivă poate ajunge la 40° -50°;
• Abducție și adducție: intervalul 0°-3°, respectiv 0° -8°(pasiv). [52]
Segmentul ce delimitează zona plantară prezintă mișcări specifice cu intervale de
valori, după cum urmează:
• Dorsiflexie plantară: valorile normale sunt cuprinse între 20° -25°;
• Flexia plantar ă: are o amplitudine mai mare decât dorsiflexia, ajungând până la 45°.
• Eversie (rotație negativă) și inversie (rotație pozitivă) : 0° -90° (pasiv).

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

48/103
• Rotație externă (adducție) și rotație internă (abducție) au o amplitudine medie totală
cuprinsă între 35° -40°. [52]
Vorbind despre forțel e de reacțiune, în timpul unui ciclu de mers, atât normal cât și
patologic, acestea se modifică odată cu fazele mersului. Forțele sunt transmise prin intermediul
tălpii. Acești parametri sunt de ma re interes în evaluarea biomecanică a ciclului de mers.
Reac țiunile solului pot fi monitorizate atât static, cât și dinamic. [53] [54]
Parametri cinematici ai ciclului de mers (Tabel 2.1) sunt rep rezentați de unghiurile de
la nivelul articulațiilor, în funcție de mișcările realizate de fiecare segment al membrului
inferior. (Fig. 2.13)
Tabel. 2.1 Parametri cinematici ai ciclului de mers [49] [53]
Subfaza/Articulația Șold Genunchi Gleznă
1. Contact inițial Flexie 20° Extensie 0° Dorsiflexie (de la
90° până la neutru
0°)
2. Încărcare Flexie 25° Ușor flexat 0° -15° Flexie plantară 0° –
10° max.20°
3. Sprijin intermediar Flexie de la 25°
la 0° Flexie de la 15° la 0°
flexie Flexie plantară de
la 20° -10° la 5°
dorsiflexie
4. Sprijin final Extensie de la 0°
la 20° Menține unghiul de
0° Dorsiflexie de la 5°
la 10°
5. Desprinderea de pe
sol Extensie de la 20°
la 0° Flexie de la 0° la 40° Flexie (de la 10°
dorsiflexie la 20°
flexie)
6. Balans inițial Flexie pasivă Flexie de la 40° la
60-70° Dorsiflexie
parțială, flexie 10°
7. Balans intermediar Flexie 30° Extensie (de la 60 –
70° la 30°) Dorsiflexie spre
noziție neutră
8. Balans final Flexie 30°
menținută Extensie pâ nă la
poziția neutră ( de la
30° la 0°, chiar -5°) Dorsiflexie spre
neutru (poate
apărea flexie
plantară 3° -5°)

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

49/103

a) Contact itițial

b) Încărcare

c) Sprijin intermediar

d) Sprijin final

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

50/103

e) Desprinderea de pe sol

f) Balans i nițial

g) Balans intermedial
h) Balans final
Fig. 2.13 Tipuri de mișcări la nivelul membrului inferior specifice etapelor ciclului de mers
[49] [50]

În timpul ciclului de mers, odată cu mod ificările unghiurilor din articulații, se modifică
și unghiul de înclinație al pelvisului (Fig. 2.14). Acest unghi definește oblicitatea pelvisului și
e de mare importanță în analiza biomecanică a membrului inferior, dinamic, în timpul mersului.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

51/103
Acest ungh i poate atinge o val oare de 5°, la sfârșitul sprijinului bipodal și poate varia după
această perioadă, până la începerea perioadei de balans cu aproximativ 7°, având o poziție
neutră în timpul balansului intermediar.

Fig. 2.14 Mișcarea pelvisului în t impul mersului [55]

Analizând segmentele anatomice implicate cel mai frecvent în ciclul de mers, mai ales
în cazul patologiilor de tip gonartroză și fracturi tibiale survenite în urma un ui traumatism,
putem evidenția anumite c urbe specifice mișcărilor de interes de la nivelul articulației
genunchiului, respectiv gleznei. [54] [56]
De interes pentru analiza biomecanică a mersului pa cienților ortopedici sunt curbele
specif ice mișcărilor de flexie, extensie și rotație, precum și oblicitatea pelvisului. Vorbind
despre un subiect cu patologii la nivelul articulației genunchiului, respectiv tibiei, e important
să se cunoască parametri nor mali și intervalul de valori medii pentr u articulația genunchiului
(Fig. 2.15, Fig. 2.16), articulația gleznei (Fig. 2.17, Fig. 2.18), respectiv oblicitatea pelvisului
(Fig. 2.19). În acel domeniu ar trebui să se regăsească rezultatele unei analize biomecanice a
unei persoane sănătoase, aceste date servind drept o comparație concludentă pentru a stabili
starea pacientului patologic.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

52/103

Fig. 2.15 Flexia
și extensia la
nivelul articulației
genunchiului

Fig. 2.17 Flexia
și dorsiflexia la
nivelul articulației
glezn ei

Fig. 2.16
Mișcările de
rotație
internă/externă la
nivelul articulației
genunchiului

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

53/103

Fig. 2.18
Mișcarea de
rotație
internă/externă la
nivelul articulației
gleznei

Fig. 2.19
Oblicitatea
pelvisului în
timpul unui ciclu
de m ers

2.3. Metode experimentale de evaluare biomecanică

Evaluarea biomecanică a mersului se realizează cu scopul de a stabili tratamentul
corespunzător de reabilitare precum și pentru a studia evoluția mobilității în timpul
tratamentului, respectiv după încheierea planului de recuperare. Astfel, prin intermediu l unor
sisteme bine dezvotate pot fi măsurați parametri de interes pentru fiecare subiect în vederea
atingerii scopului dorit.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

54/103
2.3.1. Sistemul Zebris CMS -HS

Pentru o evaluare corectă și rapidă a mersului se poate utiliza Sistemul Zebris CMS -HS,
un instr ument noninvaziv, foarte util. Acest sistem permite analiza tridimensională prin
intermediul traiectoriilor markerilor poziționați pe corpul subiectului. Astfel, se pot determina
parametri spațiali și temporali ai mersului. În ceea ce privește metoda de mă surare, aceasta are
la bază determinarea coordonatelor spațiale ale emițătoarelor cu ultrasunete, măsurând timpul
de emisie -recepție al undei, timp în care unda va fi transmisă de emițătoare și rec epționată de
microfoanele senzorilor de măsurare, situate pe corpul uman. Această metodă e simplă, rapidă
și nu afectează în niciun fel pacienții. [57] Sistemul folosit pentru analiza mișcării, Zebris
CMS -HS, cuprinde o serie d e componente specifice, și anume: unitatea centrală , conectată la
un calculator; emițători de ultrasunete , în număr de doi; un adaptor pentru cabluri , care va
interconecta receptorii; markerii , amplasați corespunzător în zonele articulare ale subiectului;
pointer -ul, utilizat pentru poziționarea pu nctelor și calibrare; software -ul Zebris WinGait ,
utilizat ca legătură între operatorul uman și sistem. [58] [59] (Fig. 2.20)

Fig. 2.20 Sistem Zebris CMS -HS [60]

Unitatea centrală (Fig. 2.21) prezintă 8 canale digitale de intrare, iar legarea acesteia la
calculator se va realiza printr -un port paralel. Unitatea centrală a Sistemului CMS_HS prezintă
avantajul conectării dir ecte, î n același timp, a doi senzori de măsurare, spre deosebire de
Sistemul CMS -HSL, care poate conecta doar unul singur. [61]

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

55/103

Fig. 2.21 Unitatea centrală [61]

Pentru acest tip de analiză biomecanică se vor folosi două emițătoare de ultrasunete
(Fig. 2.22) , reprezentând unitățile de măsurare. Acestea sunt utilizate pentru a înregistra în
același timp ambele membre inferioare. Poziționarea lor se poate realiza foarte ușor, fiind
dispuse fiecare pe câte un trepied reglabil în înălțime, prevăzut cu roți. Pentru o achiziție corectă
și clară a datelor, înălțimea acestora nu trebuie să depășească zona articulației coxofemurale,
orientarea fiind înspre acea zonă, și totodată, e important ca între emițători și markeri să nu fie
interpus niciun alt corp. Acești emițători vor fi conectați la unitatea centrală prin intermediul
unui cablu și vor emite ultrasunete în banda de frecvență 40 ± 1 kHz . [62] [59]

Fig. 2.22 Emițător de ultrasunete [63]

Un alt accesoriu important este adaptorul (Fig. 2.23). Acesta se conectează printr -un
cablu la unitatea centrală, iar la acesta se vor conecta (Fig. 2.24) prin cabluri markerii specifici,
asigurând astfel legătura permanentă unitate centrală -markeri. Adaptorul va fi poziționat pe
corpul subiectului, în reg iunea lombară.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

56/103

Fig. 2.23 Adaptorul Fig. 2.24 Conectarea adaptorului [62]
Markerii (Fig. 2.25) utilizați în cadrul acestui sistem sunt reprezentați de microfoane cu
rol de a recepționa ultrasunetele trimise de emițător. Spectrul de recepție al ac estor markeri e
între 40 ± 5 kHz. Poziționarea acestora e foarte importantă (Fig. 2.26) , fiind situați la nivelul
coapsei (Fig. 2.25 -b) piciorului stâng, respectiv drept , cât mai aproape de articulația
coxofemurală și la nivel plantar (Fig. 2.25-c), stân g-drept, în cât mai aprope de articulația
gleznei. În interiorul fiecărui marker se găsesc câte 3 microfoane ultrasonice, poziționate sub
un unghi de 120° unul față de celălalt. După poziționarea corectă a markerilor, aceștia vor fi
conectați cu adaptorul. [59] [62]

a) Markeri ptr. coapsă și picior
[62] b) Marker pentru coapsă c) Marker pentru
picior [62]
Fig. 2.25 Markerii sistemului Zebris CMS_HS

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

57/103

Fig. 2.26 Poziționarea markerilor și adaptorului
Pointer -ul sau palpatorul (Fig. 2.27) este componenta care are ca rol principal
evidențierea punctelor importante de pe membrul inferior, dar și descrierea punctelor pentru
calibrarea planului orizontal. Conține și el două microfoane integrate ce recepțion ează
ultrasunetele de la emițători. Vârful acestuia e prevăzut cu o bilă și are structură metalică. (Fig.
2.28) Și acesta se va lega prin intermediul unui cablu la unitatea centrală. [59]

Fig. 2.27 Pointe r

Fig. 2.28 Componentele pointer -ului [62]

Software -ul Zebris WinGait include o bază de date în care se pot introduce sau accesa
informații despre proiect și/sau pacient. După intr oducerea completă a datelor necesare

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

58/103
(exemplu: numele proiectului, numele pacientului, sexul, data nașterii, cod etc.), se va putea
rula programu l de măsurare propriu -zis. (Fig. 2.29) După finalizarea măsurătorilor realizate în
timp real, parametrii sunt a utomat analizați de sistem, putând furniza informații specifice și
interactive operatorului. (Fig. 2.30) Acest soft include opțiunea de a exporta datele înregistrate.

Fig. 2.29 Interfață introducere date [59]

Evaluare 1
Evaluare 2

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

59/103
Fig. 2.30 Grafice care pot fi obținute în urma evaluarii biomecanice utilizând echipamentul
Zebris CMS -HS (două evaluari succesive ale unui subiect, realizate la un interval de timp de
10 zile)

2.3.2. Protocol de înregistrare a datelor folo sind sistemul Zebris CMS -HS

Pentru a înregistra o serie de date specifice unui subiect, utilizând sistemul Zebris, e
necesară parcurgerea unor etape precise, prin înșiruirea cărora se conturează un protocol de
măsurare.
În prima etapă se vor poziționa markerii pe me mbrele inferioare ale subiectului ce se
dorește a fi investigat, după cum urmează: unul pe fața exterioară a coapsei, în vecinătatea
articulației coxofemurale și altul la nivelul plantei, în apropierea articulației gleznei. Urmează
poziționar ea adaptorului , acesta fiind situat în zona ultimelor vertebre lombare ale subiectului.
După poziționarea corespunzătoare, markerii se vor conecta cu adaptorul.
Următoarea etapă constă în poziționarea emițătorilor de o parte și de alta a zonei de
exerciț iu, la o înălț ime corespunzătoare șoldului subiectului. După poziționare, aceștia se vor
conecta atât la unitatea centrală, cât și la adaptor.
În următoarea etapă se va deschide programul de bază WinGait, iar pentru analiza
ciclului de mers, după crearea unui proiect și introducerea în baza de date a pacientului, se va
selecta varianta Standard de analiză, cea cu 12 markeri.
După alegerea tipului de analiză, urmează faza de calibrare a echipamentului. Acest
lucru se realizează prin marcarea a 4 puncte p e sol, astfel încât acestea să descrie un poligon.
Calibrarea se execută folosind pointer -ul. După încheierea acestei etape și validarea ei, urmează
descrierea punctelor anatomice de interes.
Utilizând palpatorul, se vor marca puncte în zonele anatomice ( Fig. 2.31), du pă cum
urmează: primul punct va fi în zona articulației coxofemurale, al 2 -lea punct în zona laterală a
articulației genunchiului, la nivelul condilului lateral, al 3 -lea punct în zona medial -internă a
articulației genunchiului, la nivelul co ndilului media l, al 4 -lea punct în zona externă a
articulației gleznei, marcând maleola laterală, al 5 -lea punct va fi marcat în zona medială a
articulației gleznei, la maleola medială, al 6 -lea punct va descrie extremitatea călcâiului, osul
calcaneu, iar al 7-lea punct se va marca la nivelul zonei distale a falangei halucelui. Se va realiza

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

60/103
marcarea punctelor menționate mai întâi pentru membrul stâng, iar apoi se va aplica aceeași
procedură pentru membrul drept. [64]

Fig. 2.31 Marcarea punctelor anatomice

După marcarea punctelor de interes și validare, se va calibra subiectul analizat, fiind
poziționat ortostatic, între cele două emițătoare.
Înainte de începerea propriu -zisă a analizei, se va efectua un număr minim de înr egistrări
pentru ca subiectul să se acomodeze cu aparatura și cu toate condițiile de înregistrare.
Urmează achiziția propriu -zisă a datelor. Aceasta se realizează în timp real, subiectul
având sarcina de a executa un număr minim de 3 înregistrări care să fie validate. Fiecare
înregistrare e obigatoriu să descrie un minim de 2 cicluri de mers.
2.3.3. Sistemul Zebris FDM

O altă metodă de evaluare biomecanică extrem de utilă este analiza distribuției presiunii
plantare, utilizând platforma Zebris FDM (For ce Distribution Measurement). Această evaluare
se poate realiza atât în regim static, cât și dinamic. Reprezintă o metodă noninvazivă, sigură,
precum sistemul Zebris CMS -HS. Prin intermediul acestui sistem se va determina presiunea pe
întreaga suprafață a tălpii prin intermediul unor senzori capacitivi de forță. Aceștia sunt dispuși
în număr de 11648 senzori de 1 cm2 într-o matrice ce are o suprafață de 208×56 cm2. [57]
Componentele sistemului sunt: platforma propriu -zisă (Fig. 2.32), ale cărei dimensiuni
sunt 218x62x2,5 (Lxlxh) și calculatorul cu software -ul specific instalat. Platforma și
calculatorul sunt legate între ele printr -un port USB standard. Programul utilizat este Zebris

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

61/103
WinFDM. Software -ul va proc esa datele și va furniza un raport cu imagini sugestive și o serie
de parametri spațio -temporali. Se pot măsura forțe cu valori de la 1 la 120 N/ cm2. Forțele
măsurate sunt variații ale reacțiunii suprafeței de sprijin, la contactul talpă -platformă.

Fig. 2.32 Platforma ZebrisFDM

2.3.4. Protocolul de înregistrare a datelor folosind platforma ZebrisFDM

Pentru o înregistare corespunzătoare cerințelor, se vor parcurge o serie de etape ce vor
constitui protocolul de înregistrare a datelor folosind platforma Zebr is FDM.
Spre deosebire de sistemul Zebris CMS -HS, care utilizează o serie de accesorii și
compo nente pentru evaluare, Zebris FDM e simplificat, utilizând doar soft -ul și platforma.
Astfel, nu necesită montarea și calibrarea altor dispozitive, iar prima e tapă a protocolului începe
prin accesarea programului WinFDM. Se va proceda similar ca în cazul programului WinGait
cu înregistrarea unui nou proiect și introducerea p acientului/subiectului în baza de date.
Diferența se va face la alegerea tipului de anali ză (2.33) , opțiunea FDM Only fiind cea utilizată
în cazul folosirii platformei, fără alte componente suplimentare.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

62/103

Fig. 2.33 Tipuri de analiză FDM [62]

Următoarea etapă presupune calibrarea echipamentului. Aceasta se va realiza automat
din program, prin confirmare, apăsând tasta Enter în momentul în care programul cere acest
lucru. Singura condiție pentru o calibrare corespunzătoare e ca platforma să fie liberă, adică
subiectul să nu se afle pe suprafața de măsurare.
După ce echipamentul e calibrat, se poate începe achiziția propriu -zisă de date. Aceasta
se poate realiza atât static (Stance Analysis) cât și dinamic (Gait Analysis). Pentru înregistrările
în regim static (Fig. 2.34), subiectul trebuie să stea în poziție or tostatică, nemișcat, în regiunea
centrală a platformei. În regim di namic (Fig. 2.35), subiectul trebuie să execute cicluri de mers
pe întreaga lungime a platformei. Pentru oricare tip de analiză sunt necesare minim 3 înregistrări
succesive.

Fig. 2.34 Regim static Fig. 2.35 Regim dinamic

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

63/103
Datele culese în timp real vor fi salvate în baza de date a sistemului, iar în ultima etapă,
exportarea lor va fi disponibilă în aceleași condiții ca în cazul Zebris CMS -HS.
Astfel, aceste instrumente de măsură, pri n aportul lor, simplifică întregul proces de
culegere de date, având totodată o precizie foarte mare. Joacă un rol extrem de important în
biomecanică, dar și în recuperarea pacie ntului, furnizând informații utile. Pachetele de
programe utilizate în cadrul acestor sisteme sunt extrem de practice, fiind proiectate în scopul
procesării datelor analizei în timp real, dar și în scopul prezentării acestor date experimentale
pentru vizualizarea mișcării. În ansamblu, sistemele reprezintă o soluție reală la problem e
practice concrete. [65]

Capitolul 3. Evaluarea biomecanică a unui pacient cu artroplastie
totală de genunchi și fractură de tibie redusă chirurgical prin
implantare de tijă centromedulară zăvorâtă

3.1. Date pacient

Pacie nt sex: M
Vârsta: 61 ani
Diagnostic: ….
Proceduri de tratament: artroplastie totală genunchi stâng (data), implantare tijă centromedulară
zăvorâtă tibie dreaptă pentru reducere chirurgicală fractură
Plan de recuperare post -artoplastie totală genunchi stâ ng: ….
Investigații radiologice:

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

64/103

Fig. 3.1. Radiografie genunchi stâng 15.01.2020 – post-artroplastie totală de genunchi
stâng.

Figura 3.2. Radiografie gambă dreaptă – 31.05.2016 – profil.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

65/103

3.2. Prelucrarea datelor obținute experimental

În urma analizei biomecanice realizată utilizând Sistemul Zebris au fost obținute seturi
de date brute care, pentru a putea fi utilizate ca suport pentru compararea cu valorile unui subiect
sănătos sau cu alte valori achiziționate, prezintă necesitatea uno r prelu crări statistice ulterioare.
Astfel, pentru a putea aduce datele la o formă utilizabilă, s -au parcurs o serie de pași, utilizând
programul Excel din pachetul Microsoft Office precum și extensia NumXL.
Prima etapă în prelucrarea datelor a fost delimitarea înregistrărilor și a ciclurilor de mers
din întregul set de date pentru fiecare zi de achiziție în parte. Acest lucru a fost realizat urmărind
alura graficului pentru unghiurile de flexie -extensie genunchi, prin c omparație cu graficele
conforme literaturii de specialitate. (Fig. 3.3, Fig. 3.4, Fig. 3.5)

Fig. 3.3 Pas 1: se remarcă 4 înregistrări cu ciclurile de mers componente

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

66/103
Fig. 3.4 Pas 2: se evidențiază o singură înregistrare cu 3 cicluri de mers analizabile

Fig. 3.5 Pas 3: se delimiteaz ă fiecare ciclu de mers concludent
De interes pentru analiza biomecanică finală sunt atât fiecare ciclu în parte, dar și media
lor. Pentru a putea reprezenta ciclurile de mers pe același grafic, dar și pentru a le putea media
corect, acestea au fost rapo rtat la un șir de date de la 0 la 100, reprezentând procente dintr -un
ciclu de mers. D eoarece fiecare ciclu de mers avea un număr diferit de valori datorat duratei
diferite, iar incrementul nu corespundea fiecăruia, a fost necesară realizarea unei interpol ări.
Așadar , pentru a putea face referire la același număr de valori pentru fiecare ci clu, a fost utilizată
funcția Interpolate , (Fig. 3.6) disponibilă prin extensia NumXL. Raportarea s -a făcut la un șir
de date de la 0 la 100 cu incrementul 1.

Fig. 3.6 Funcția Interpolate

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

67/103
Următoarea etapă a permis medierea ciclurilor corespunzătoare fiecărei înregistrări,
respectiv fiecărei zile în care s -a realizat analiza. Medierea a fost făcută utilizând funcția
AVERAGE . (Fig. 3.7)

Fig. 3.7 Funcția AVERAGE
Pasul următor a constat în reprezentarea grafică a mediei și ciclurilor de mers pentru
fiecare zi de înregistrare. (Fig. 3.8) Pentru a vizualiza grafic variabilitatea setului de da te față
de valoarea medie, a fost folosită reprezentarea grafică a mediei, in troducând bare de erori în
funcție de deviația standard. (Fig. 3.9) Pentru a calcula deviația standard a fost folosită funcția
STDEV . (Fig. 3.10)

Fig. 3.10 Funcția STDEV

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

68/103

Fig. 3.8 Reprezentarea ciclurilor de mers și evidențierea mediei

Fig. 3.9 Reprezentarea mediei cu bare de erori

Delimitările inițiale ale ciclurilor de mers pentru unghiul de flexie -extensie genunchi au
fost raportate la fiecare tip de mișcare anali zat. To ți pașii prezenta ți pentru mișcarea de flexie –
extensie de la nivelul gen unchiului au fo st repeta ți atât pentru flexia -dorsiflexia gleznei cât și
pentru rotația piciorului. Aceste etape au fost parcurse atât pentru ziua 1 cât și pentru ziua 10.
Ultima etapă a constat în prezentarea comparativă a mediei pentru fiecare zi cu va lorile
normale conform lit eraturii de specialitate. (Fig. 3.11, Fig. 3.12)

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

69/103

Fig. 3.11 Valori normale vs.
valori măsurate

Fig. 3.12 Valoare medie normală
vs. valori măsurate
Toate etapele de prelucrare și reprezentare a datelor efectuate pentru membrul stâng au
fost repetate în același mod pentru membrul drept, obținându -se astfel date relevante pentru
concluzionarea stării de îmbunătățire a pacientului pe parcursul unei perio ade de 10 zile de
recuperare.

3.3. Investigarea experimentală – variația parametrilor cinematici de la nivelul
articulației genunchiului și a gleznei măsurați pe durata ciclului de mers

Analizând segmentele anatomice implicate cel mai frecvent în ciclul de mers, în cazul
patologiilor de tip gonartroză și fracturi tibiale survenite în urma unui traumatism, putem
evidenția anumite curbe specifice mișcărilor de interes de la nivelul pelvisului precum și la
nivelul articulației genunchiului, respectiv gleznei. De interes pentru analiza biomecanică a
mersului pacienților ortop edici sunt curbele specifice mișcărilor de flexie -extensie la nivelul
genunchiului, flexie -dorsiflexie și rotație la nivelul piciorului și oblicitatea pelvisului. Valorile
normale pentru aceste tipuri de mișcări sunt evidențiate în figurile: Fig. 3.13, Fig . 3.14, Fig.
3.15, respectiv Fig. 3.16.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

70/103

Fig. 3.13
Flexia și
extensia
genunchiului

Fig. 3.14
Flexia și
dorsiflexia
piciorului

Fig. 3.15
Rotația
piciorului

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

71/103

Fig. 3.16
Oblicitatea
pelvisului

Evaluarea biomecanică a subie ctului s -a realizat utilizând sistemul Zebris CMS -HS și
platforma Zebris FDM. În urma acestei evaluări s -au obținut o serie de rezultate specifice ce au
fost ulterior prelucrate și comparate atât între ele cât și cu valorile no rmale. Înregistrările s -au
realizat la un interval de timp de 10 zile, în 29 ianuarie 2020, respectiv 07 februarie 2020.
Rezultatele analizei biomecanice a subiectului, folosind sistemul Zebris CMS -HS, vor
fi prezentate succesiv și comparativ în cele ce u rmează, cu mențiunea că ziua 1 reprezintă data
de 29 ianuarie 2020, iar ziua 10 data de 07 februarie 2020.
Ziua 1: 29 ianuarie 2020
Ziau 10: 07 februarie 2020
3.3.1. UNGHIUL DE FLEXIE -EXTENSIE GENUNCHI

Pentru ziua 1 , referitor la genunchiul stâng , s-au analizat 4 înregistrări din ca re s-au
evidențiat 7 cicluri de mers. În urma prelurării datelor s -au obținut următoarele: Fig. 3.17, Fig.
3.18.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

72/103

Fig. 3.17 Ciclurile de mers înregistrare pentru genunchiul stâng în ziua 1 comparativ cu media lor

Fig. 3.18 Media valorile de flexie -extensie înregistrare în ziua 1 pentru genunchiul stâng cu bare de
erori raportate la deviația standard

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

73/103
Pentru ziua 10 de recuperare, pentru genunchiul stâng , s-au analizat 8 înregistrări din
care s -au evidențiat 11 cicluri de mers. În urma prelurării d atelor s -au obținut următoarele: Fig.
3.19, Fig. 3.20.

Fig. 3.19 Ciclurile de mers înregistrare pentru genunchiul stâng în ziua 10 comparativ cu media lor

Fig. 3.20 Media valorile de flexie -extensie înregistrare în ziua 10 pentru genunchiul stâng cu bare de erori
raportate la deviația standard

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

74/103
În urma prelucrărilor datelor, pentru genunchiul stâng, s -au realizat comparații sugestive
în ceea ce privește perioada de 10 zile de recuperare cu valorile unghiurilor de flexie -extensie
conform literatu rii de specialitate, dar și cu valoarea medie normală a unghiurile de flexie –
extensie, conform literaturii. (Fig. 3.21, Fig. 3.22)

Fig. 3.21 Valorile unghiurilor de flexie -extensie din ziua 1 și ziua 10 pentru genunchiul
stâng comparativ cu valoarea m edie normală

Fig. 3.22 Valorile unghiurilor de flexie -extensie din ziua 1 și ziua 10 pentru genunchiul
stâng comparativ cu valorile normale m inime și maxime

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

75/103

Valorile medii normale ale unghiurilor de flexie -extensie au un punct maxim de 64,5°,
confo rm literaturii. În ziua 1 , valoarea maximă a unghiului de flexie pentru genunchiul stâng a
fost de 50,2 0°, iar în ziua 10 de 61,17°. Astfel, din ziua 1 până în ziua 10 s-a înregistrat o
creștere a unghiului de flexie cu 10,97°, adică 76,71% . În ziua 10 , valoarea maximă a unghiului
de flexie a fost de 61,17° care trebuie să crească, pentru a ajunge la valoarea medie normală,
cu 3,3 3°, adică cu 23,29%. Astfel, pe o perioadă de 10 zile de recuperare, recuperarea unghiului
de flexie -extensie pentru genunchiul stâng a avut un randament de 76,71%.

Valoarea punctului de maxim al unghiului de flexie pentru genunchiul stâng varia ză în
sens pozitiv cu 7 procente din ciclul de mers în ziua 1 , respectiv 6 procente în ziua 10 , adică în
ziua 1 punctul de maxim e depl asat cu 9,33% în sens pozitiv, respectiv cu 8% în ziua 10 , față
de valoarea normală.

În același mod, s -a realizat analiza biomecanică și pentru membrul drept. S -au obținut
astfel o serie de rezultate specifice ce au fost ulterior prelucrate și comparat e atât între ele cât
și cu valorile normale, ca în cazul membrului stâng.

Pentru ziua 1 , pentru genunchiul drept , s-au analizat 4 înregistrări din care s -au
evidențiat 7 cicluri de mers. În urma prelurării datelor s -au obținut următoarele:Fig. 3.23, Fig.
3.24.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

76/103

Fig. 3.23 Ciclurile de mers înregistrare în ziua 1 pentru genunchiul drept comparativ cu media lor

Fig. 3.24 Media valorile de flexie -extensie înregistrare în ziua 1 pentru genunchiul drept cu bare de
erori raportate la deviația standard

Pentru ziua 10 , pentru genunchiul drept , s-au analizat 8 înregistrări din care s -au
evidențiat 10 cicluri de mers. În urma prelurării datelor s -au obținut următoarele:Fig. 3.25, Fig.
3.26.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

77/103

Fig. 3.25 Ciclurile de mers înregistrare pentru genunchiul drep t în ziua 10 comparativ cu media lor

Fig. 3.26 Media valorile de flexie -extensie înregistrare în ziua 10 pentru genunchiul drept cu bare de erori
raportate la deviația standard

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

78/103
În urma prelucrărilor datelor, pentru genunchiul drept , s -au realizat comparații
sugestive în ceea ce privește perioada d e 10 zile de recuperare cu valorile unghiurilor de flexie –
extensie conform literaturii de specialitate, dar și cu valoarea medie normală a unghiurile de
flexie -extensie, conform literaturii. (Fig. 3.27, Fig. 3.28)

Fig. 3.27 Valorile unghiurilor de flexie -extensie din ziua 1 și ziua 10 pentru genunchiul
drept comparativ cu valoarea medie normală

Fig. 3.28 Valorile unghiurilor de flexie -extensie din ziua 1 și ziua 10 pentru genunchiul
drept comparati v cu valorile normale minime și maxime

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

79/103
Valorile medii normale ale unghiurilor de flexie -extensie au un punct maxim de 64,5 0°,
conform literaturii. În ziua 1 , valoarea maximă a unghiului de flexie pentru genunchiul drept a
fost de -3,81°, iar în ziua 10 de 8,58°. Astfel, din ziua 1 până în ziua 10 s-a înregistrat o creștere
a unghiului de flexie cu 12,39 °, adică 18,13%. În ziua 10 , valoarea maximă a unghiului de flexie
a fost de 8,64° care trebuie să crească, pentru a ajunge la valoarea medie normală, c u 55,92 °,
adică cu 81,87% . Astfel, pe o perioadă de 10 zile de recuperare, recuperarea unghiului de flexie –
extensie pentru genunchiul drept a avut un randament de 18,13%.

Valoarea punctului de maxim al unghiului de flexie pentru genunchiul drept variaz ă în
sens negativ cu 6 procente din ciclul de mers în ziua 1 , respectiv 3 procente în ziua 10 , adică în
ziua 1 punctul de maxim e deplasat cu 8% în sens negativ , respectiv cu 4% în sens negativ în
ziua 10 , față de valoarea n ormală.

3.3.2. UNGHIUL DE FLEXIE -DORSIFLEXIE GLEZNĂ

Pentru ziua 1 , la nivelul gleznei stângi , făcând corelație cu ciclurile de mers înregistrate
pentru genunchi, s -au analizat aceleași 4 înregistrări cu 7 cicluri de mers, dar urmărind
unghiurile de flexie -dorsiflexie plantară. În urma prelurării datelor s -au obținut următoarele:
Fig. 3.29, Fig. 3.30.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

80/103

Fig. 3.29 Ciclurile de mers înregistrare în ziua 1 pentru glezna stângă comparativ cu media
lor

Fig. 3.30 Media valorile de flexie -dorsiflexie înregistrare în ziua 1 pentru glezna stângă
cu bare de erori raportate la deviația standard

Pentru ziua 10 , pentru glezna stâng ă, s-au analizat 8 înregistrări cu 11 cicluri de mers.
În urma prelurării datelor s -au obținut următoarele: Fig. 3.31, Fig. 3.32.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

81/103

Fig. 3.31 Ciclurile de mers înregistrare în ziua 10 pentru glezna stângă comparativ cu media lor

Fig. 3.32 Media valorile de flexie -dorsiflexie înregistrare în ziua 10 pentru glezna stângă cu bare de erori
raportate la deviația standard

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

82/103
În urma prelucrărilor datelor, pentr u glezna stângă , s-au realizat comparații sugestive
în ceea ce privește perioada de 10 zile de recuperare cu valorile unghiurilor de flexie -dorsiflexie
conform literaturii de specialitate, dar și cu valoarea medie norm ală a unghiurile de flexie –
dorsiflex ie, conform literaturii. (Fig. 3.33, Fig. 3.34)

Fig. 3.33 Valorile unghiurilor de flexie -dorsiflexie din ziua 1 și ziua 10 pentru glezna
stângă comparativ cu valoarea medie normală

Fig. 3.34 Valorile unghiurilor de flexie -dorsiflexie din ziua 1 și ziua 10 pentru glezna
stângă comparativ cu valorile normale minime și maxime

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

83/103
Valorile medii normale ale unghiurilor de flexie -dorsiflexie au un punct maxim de
15,15°, conform literaturii. În ziua 1 , valoarea maximă a unghiului de flexie pentru glezna
stângă a fost de 19,69 °, iar în ziua 10 de 19,36 °. Astfel, din ziua 1 până în ziua 10 s-a înregistrat
o scădere a unghiului de flexie cu 0,34°, adică cu 7,39%. În ziua 10, valoarea maximă a
unghiului a fost de 19,36 ° care trebuie să scadă , pentru a ajunge la valoarea medie normală, cu
4,21°, adică cu 92,61% . Astfel, pe o perioadă de 10 zile de recuperare, recuperarea unghiului
de flexie -dorsiflexie pentru glezna stângă a avut un randament de 7,39%.

Valoarea punctului de maxim al unghiului de flexie variaz ă în sens pozitiv cu 15
procente din ciclul de mers în ziua 1 , respectiv 18 procente în ziau 10 , adică în ziau 1 punctul
de maxim e deplasat cu 31,25 % în sens pozit iv, respectiv cu 37,5% în ziua 10 , față de valoarea
normală.

Pentru ziua 1 , la nivelul gleznei drepte , făcând corelație cu ciclurile de mers înregistrate
pentru genunchiul drept, s -au analizat aceleași 4 înregistrări cu 7 cicluri de mers, dar urmărind
unghiurile de flexie -dorsiflexie plantară. În urma prelurării datelor s -au obținut următoa rele:
Fig. 3.35, Fig. 3.36.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

84/103

Fig. 3.35 Ciclurile de mers înregistrare în ziua 1 pentru glezna dreaptă comparativ cu
media lor

Fig. 3.36 Media valorile de flexie -dorsiflexie înregistrare în ziua 1 pentru glezna dreapt ă
cu bare de erori raportate la deviația standard

Pentru ziua 10 , pentru glezna dreaptă , s-au analizat 8 înregistrări cu 10 cicluri de mers.
În urma prelurării datelor s -au obținut următoarele: Fig. 3.37, Fig. 3.38.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

85/103

Fig. 3.37 Ciclurile de mers înregistrare în ziua 10 pentru glezna dreaptă comparativ cu media lor

Fig. 3.38 Media valorile de flexie -dorsiflexie înregistrare în ziua 10 pentru glezna dreapt ă cu bare de
erori raportate la deviația standard

În urma prelucrărilor datelor, pentru glezna dreaptă , s-au realizat compa rații sugestive
în ceea ce privește perioada de 10 zile de recuperare cu valorile unghiurilor de flexie -dorsiflexie
confor m literaturii de specialitate, dar și cu valoarea medie normală a unghiurile de flexie –
dorsiflexie , conform literaturii. (Fig. 3.39, Fig. 3.40)

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

86/103

Fig. 3.39 Valorile unghiurilor de flexie -dorsiflexie din ziua 1 și ziua 10 pentru glezna
dreaptă comparativ cu valoarea medie normală

Fig. 3.40 Valorile unghiurilor de flexie -dorsiflexie din ziua 1 și ziua 10 pentru glezna
dreaptă compara tiv cu valorile normale minime și maxime

Valorile medii normale ale unghiurilor de flexie -dorsiflexie au un punct maxim de
15,15°, conform literaturii. În ziua 1 , valoarea maximă a unghiului de flexie pentru glezna
dreaptă a fost de -2,63°, iar în ziua 1 0 de 6,99°. Astfel, din ziua 1 până în ziua 10 s-a înregistrat
o creștere a unghiului de fle xie cu 9,62°, adică cu 54,10%. În ziua 10 , valoarea maximă a

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

87/103
unghiului a fost de 6,99° care trebuie să crească , pentru a ajunge la valoarea medie normală,
cu 8,16°, adică cu 45,90 %. Astfel, pe o perioadă de 10 zile de recuperare, recuperarea unghiului
de flexie -dorsiflexie pentru glezna dreaptă a avut un randament de 54,10%.

Valoarea punctului de maxim al unghiului de flexie variază în sens negativ cu 1 procent
din ciclul de mers în ziua 1 , respectiv 0 procente în ziua 10 , adică în ziua 1 punctul de maxim
e deplasat cu 2,0833 % în sens negativ , respectiv nu prezintă nicio deplasare în ziua 10 , față de
valoarea normală.

3.3.3. Unghiul de rotație a piciorului

Pentru ziua 1 , la nivelul piciorului stâng , făcând corelație cu ciclurile de mers
înregistrate pentru genunchi, s -au analizat aceleași 4 înregistrări cu 7 cicluri de mers, dar
urmărind unghiurile de rotație a piciorului. În urma prelurării datelor s -au ob ținut următoa rele:
Fig. 3.41, Fig. 3.42.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

88/103

Fig. 3.41 Ciclurile de mers înregistrare în ziua 1 pentru piciorul stâng comparativ cu media
lor

Fig. 3.42 Media unghiurilor de rotație înregistrare în ziau 1 pentru piciorul stâng cu bare
de erori raport ate la deviația standard

Pentru ziua 10 , pentru piciorul stâng , s-au analizat 8 înregistrări cu 11 cicluri de mers.
În urma prelurării datelor s -au obținut următoarele:Fig. 3.43, Fig. 3.44.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

89/103

Fig. 3.43 Ciclurile de mers înregistrate în ziua 10 pentru piciorul stâng comparativ cu
media lor

Fig. 3.44 Media valorile unghiurilor de rotație înregistrare în ziua 10 pentru piciorul
stâng cu bare de erori raportate la deviația standard

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

90/103
În urma prelucrărilor datelor, pentru piciorul stâng , s-au realiz at comparații sugestive
în ceea ce privește perioada de 10 zile de recuperare cu valorile unghiurilor de rotație conform
literaturii de specialitate, dar și cu valoarea medie normală a ungh iurile de rotație , conform
literaturii. (Fig. 3.45, Fig. 3.46)

Fig. 3.45 Valorile unghiurilor de rotație din ziua 1 și ziua 10 pentru piciorul stâng
comparativ cu valoarea medie normală

Fig. 3.46 Valorile unghiurilor de rotație din ziua 1 și ziua 10 pentru piciorul stâng
comparativ cu valorile normale minime și ma xime

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

91/103

Pentru ziua 1 , la nivelul piciorului drept , făcând corelație cu ciclurile de mers
înregistrate pentru genunchi, s -au analizat aceleași 4 înregistrări cu 7 cicluri de mers, dar
urmărind unghiurile de rotație a piciorului. În urma prelurării datelor s-au obținut
următoarele:Fig. 3.47, Fig. 3.48.

Fig. 3.47 Ciclurile de mers înregistrare în ziua 1 pentru piciorul drept comparativ cu
media lor

Fig. 3.48 Media unghiurilor de rotație înregistrare în ziua 1 pentru piciorul drept cu bare
de erori raportate la deviația standard

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

92/103

Pentru ziua 10 , pentru piciorul drept , s-au analizat 8 înregistrări cu 10 cicluri de mers.
În urma prelurării datelor s -au obținu t următoarele:Fig. 3.49, Fig. 3.50.

Fig. 3.49 Ciclurile de mers înregistrare în ziua 10 pentru piciorul drept comparativ cu
media lor

Fig. 3.50 Media valorile unghiurilor de rotație înregistrare în ziua 10 pentru piciorul
drept cu bare de erori raportate la deviația standard

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

93/103

În urma prelucrărilor datelor, pentru piciorul drept , s-au realizat comparații sugestive
în ceea ce privește perioada de 10 zile de recuperare cu valorile unghiurilor de rotație conform
literaturii de specialitate, dar și cu valoarea medie normală a unghiurile de rotație , conform
literaturii. (Fig. 3.51, Fig. 3.52)

Fig. 3.51 Valorile unghiurilor de rotație din ziua 1 și ziua 10 pentru piciorul drept
comparativ cu valoarea medie normală

Fig. 3.52 Valorile unghiurilor de rotație din ziua 1 și ziua 10 pentru piciorul drept
comparativ cu valorile normale minime și maxime

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

94/103
3.3.4. Distribuția plantară în regim static

În a 2 -a parte a analizei biomecanice s -au comparat rezultatele evaluării utilizând
platforma Zebris FMD . Astfel, din acea analiză se poate observa că în regim static, în ziua
1, piciorul stâng era încărcat 39%, în timp ce piciorul drept suporta o încărcare mai mare, de
61%, preponderent în zona călcâiului. (Fig. 3.53)

Fig.3.53 Analiza statică din ziua 1 utilizând platforma Zebris FDM

După 10 zile de recuperare înregistrarea a fost refăcut ă, observându -se o îmbunătățire
a distribuției plantare cu 2%. Piciorul stâng era încărcat 41%, în timp ce piciorul drept susținea
59% încărcări. (Fig. 3.54)

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

95/103

Fig. 3.54 Analiza statică din ziua 10 utilizând platforma Zebris FDM

Se observă că, pe parcu rsul recuperării s -a evidențiat atât o creștere a simetriei
distribuției plantare la nivelul ambelor picioare cu 2%, dar și din punct de vedere al simetriei
fiecărui picior, astfel că, dacă în ziua 1 pacientul avea încărcarea mai mare în zona călcâiului,
aceasta s -a diminuat ușor, tinzând spre simetrie în ziua 10 .

3.2.5. Durata ciclului de mers

Analizând timpul în care s -au executat ciclurile de mers, se observă că, în ceea ce
privește ciclul de mers început cu membrul stâng, în ziua 1, un ciclu de mer s avea o durată
medie de 1,97 secunde, iar pe parcursul recuperării, timpul s -a scurtat cu 0,2 secunde, ajungând
ca în ziua 10 un ciclu de mers să dureze 1,73 secunde.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

96/103

Analizând ciclurile de mers începute cu membrul drept , timpul în care s -au ex ecutat
ciclurile de mers, se observă că, în ceea ce privește ciclul de mers început cu membrul drept, în
ziua 1, un ciclu de mers avea o durată medie de 1,93 secunde, iar pe parcu rsul recuperării,
timpul s -a scurtat cu 0,15 secunde, ajungând ca în ziua 10 un ciclu de mers să dureze 1,78
secunde.

Astfel, aplicând o mediere între duratele medii ale ciclurilor de mers, se observă o
creștere cu 0,19 secunde în ziua 10, când durat a medie a ciclului de mers era de 1,76 secunde
față de ziua 1 de recuperare, când un ciclu de mers dura în medie 1,95 secunde.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

97/103
Capitolul 4. Concluzii și contribuții personale

Membrele inferioare constituie o parte deosebit de importantă din structura corpului
uman, atât în ortostatism cât și în locomoție. În situația în care survine degradarea din cauze
patologice sau traumatice, perioada de recuperare poate fi monitorizată cu succes prin
intermediul analizei biomecani e.
Pentru o evaluare corectă, se poate folosi în mod eficient sistemul Zebris CMS -HS și
platforma Zebris FDM , care măsoară cantitativ parametri de interes pentru analiză , cum ar fi:
unghiurile de flexie -extensie, flexie -dorsiflexie, rotație , respectiv presiune plantară.
Rezultatele obținute în urma analizei mersului și a distribuției presiunii plantare au
contribuit la concluzionarea eficienței tehnicilor de recuperare aplicate în cazul pacientului cu
artroplasti e totală de genunchi și fractură de tibie.
Astfel, analiz ând comparativ valorile din ziua 1 respectiv din ziua 10, pacientul a
dobândit o creștere a mobilității articula re în perioada de recuperare. Unghiul de flexie -extensie
de la nivelul genunchiului stâng , a crescut cu 76,71% față de starea inițială a pacientului ,
respectiv la nivelul genunchiului drept, unghiul de flexie -extensie a crescut cu 18,13 % față de
valoarea ini țială. Unghiul de flexie -dorsiflexie de la nivelul gleznei stângi s -a apropiat de
valoarea medie normală cu 7,39%, respectiv unghiul de flexie -dorsiflexie de la nivelul gleznei
drepte a avut un randament de recuperare de 54,10%. Concl uzionând procentajul, din ziua 1
până în ziua 10 s -a evidențiat progresul pacientului.
Comparând alura graficului valorilor măsurate pentru flexie -extensie cu graficul
valorilor normale, cel mai bine se observă lipsa de mobilitate la nivel articular în zo na de
sprijin, până l a punctul de inflexiune, unde piciorul trece din faza de sprijin în faza de balans.
Tot la nivelul graficelor comparative se observă prelungirea sau reducerea duratei fazei de
sprijin prin variația punctului maxim raportat la valoarea maximă a mediei norma le.
În urma prelucrării datelor achiziționate s -au mai putut obs erva anomalii referitoare la
graficele unghiu rilor de rotație, datorate stării patologice a pacientului.
Analizând comparativ distribuția presiunii plantare pentru ziu a 1 respectiv ziua 10, se
poate observa o îmbunătățire cu 2% a distribuției presiunii față de starea inițială a pacientului.
Din punct de vedere al simetriei, se observă o îmbunătățire în ziua 10, când presiunea tinde să
se distribuie și spre falange față de ziua 1, când presiu nea se concentra în zona călcâiului.
În ceea ce privește durata de realizare a unui ciclu de mers, se pot observa modificări de
la ziua 1 la ziua 10, timpul în care se execută un ciclu de mers scăzând cu 0,19 secunde față de
situația inițială a pacientului în care executa un ciclu de mers, în medie, în 0,95 secunde.
În concluzie, evaluarea biomecanică efectuată asupra pacientului folosind sistemul
Zebris a avut rezultate utile și de interes în analiza rea perioad ei de recuperare.
Contribuțiile personale din cadrul lucrării de diplomă sunt:
Sinteza bibliografică a anatomiei și fiziologiei membrului inferior.
Sinteza bibliografică a patologiilor asociate membrului inferior, a metodelor de
invetigație specifice precum și a tehnicilor de tratament de interes pentru tema abordată.
Studiul bibliografic asupra biomecanicii membrului inferior și a tipului de mișcări
efectuate în timpul ciclului de mers.
Extragerea din literatura de specialitate a valorilor medii normale ale unghiurilor
speci fice mișcărilor de flexie -extensie, flexie -dorsiflexie, rotație și oblicitate a pelvisului
utilizate ulterior în analiza compara tivă a rezultatelor.
Analiza experimentală a mersului unui pacient proteza totală de genunchi și tijă
centromedulară zăvorâtă u tilizând sistemul Zebris CMS -HS.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

98/103
Analiza experimentală în regim static și dinamic a pacientului utilizând platforma Zebris
FDM.
Prelucrarea statistică a datelor obținute experimental.
Reprezentarea variațiilor unghiurilor specifice mișcărilor de flexie -extensie de la nivelul
genunchilor, flexie -dorsiflexie de la nivelul gleznelor și rotație la nivel plantar pe durata unui
ciclu de mers.
Realizarea comparațiilor între valorile normale și valorile măsurate, precum și între
valorile din prima zi și din z iua 10 din punct de vedere grafic și procentual atât pentru unghiurile
din articulații cât și pentru presiunea plantară.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

99/103
Bibliografie

[1] I. Ș. V. E. Horia Prundeanu, APARATUL LOCOMOTOR, Timișoara: Art Press, 2010.
[2] V. Papi lian, Anatomia Omului, ALL, 2006.
[3] B. V. C. N. R. C. C. S. C. C. Cezar Th. Niculescu, Compendiu de anatomia si
fiziologie, Corint, 2009.
[4] [Online]. Available: https://ro.wikipedia.org/wiki/Pelvis. [Accessed 06 05 2020].
[5] [Online]. Availabl e: https://www.wikiwand.com/ro/Membru_(an atomie). [Accessed 06
05 2020].
[6] [Online]. Available: https://anatomie.romedic.ro/piciorul. [Accessed 06 05 2020].
[7] P. V., Anatomia omului, Aparatul locomotor, vol.1, București: Editura didactică și
pedago gică, 1982.
[8] " Knee Joint Anatomy, Function and Problems," [Online]. Available:
http://healthpages.org/anatomy -function/knee -joint-structure -functionproblems/#bones –
of-the-knee. [Accessed 17 03 2020].
[9] B. M. C. I. I. N. Antonescu D., Metode de c alcul și tehnici experimentale d e analiză a
tensiunilor în biomecanică, București: Editura Tehnică, 1986.
[10] "Ankle Bone," [Online]. Available:
http://forum.treasurenet.com/index.php?topic=307443.0. [Accessed 17 03 2020].
[11] [Online]. Available:
https://www.google.ro/search?q=alinierea+membrului&tbm=isch&ved=2ahUKEwj5ja
2IuJ_pAhWN04UKHUQVBGwQ2 –
cCegQIABAA&oq=alinierea+membrului&gs_lcp=CgNpbWcQAzoECCMQJzoECAA
QQzoCCAA6BQgAEIMBOgQIABADOgQIABAYUOPHAVi45AFgqOUBaABwAH
gAgAFviAHJDpIBBDE0LjWYAQCgAQGqAQtnd3M. [Accessed 06 05 2020].
[12] [Online]. Available: http://www.childrenshospital.org/conditions -and-
treatments/conditions/b/broken -tibia-fibula -shin-bone -calf. [Accessed 06 05 2020].
[13] [Online]. Available:
https://www.google.ro/search?q=oasele+picioru lui&tbm=isch&ved=2ahUKEwjfg860u
J_pAhVFMRoKHdHmBLEQ2 –

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

100/103
cCegQIABAA&oq=oasele+p&gs_lcp=CgNpbWcQARgAMgQIIxAnMgQIABBDMgI
IADICCAAyAggAMgIIADICCAAyAggAMgIIADICCABQ8NEDWPbZA2CV4gNo
AHAAeACAAWyIAbEGkgEDMi42mAEAoAEBqgELZ3dz. [Accessed 06 05 2020].
[14] "www.corpul -uman.com," [Online].
[15] P. P. Abrahams, Atlasul Corpului Uman – Structura și funcțiile organismului,
București: Corint, 2011.
[16] D. C. R. I. C. M. Radu C., Biomecanica și mecatronica sistemelor biomecanice,
Îndrumar de laborator,vol.I, Ed.Univ. Tra nsilvania din Brașov, 2009.
[17] R. C. B. V. D. C. Cezar Niculescu, Biologie – manual pentru clasa a XI -a, Corint, 2014.
[18] "Biomecanica_membrelor," [Online]. Available: http://academia.edu. [Accessed 14
March 2020].
[19] "Analysis of knee biochan ics, geomerty and kinematics," [Online]. Available:
http://whitesmoke.wetpaint.com/page/Analysis+of+knee+biomechanics%2C+geometry
+and+kine matics. [Accessed 17 03 2020].
[20] [Online]. Available: https://www.doctorortoped.ro/. [Accessed 20 03 2020 ].
[21] [Online]. Available: http://ortopedie -arcalife.weebly.com/. [Accessed 20 03 2020].
[22] "RoMedic – Osteoporoza," [Online]. Available: www.romedic.ro. [Accessed 12 05
2020].
[23] [Online]. Available: https://www.cdt -babes.ro. [Accessed 06 05 20 20].
[24] [Online]. Available: https://newsmed.ro/boala -paget -a-osului/. [Accessed 07 05 2020].
[25] [Online]. Available: https://sistemul -osos.weebly.com/. [Accessed 06 05 2020].
[26] [Online]. Available:
https://www.academia.edu/31240509/TRAUMATISMELE_MEM BRELOR.
[Accessed 06 05 2020].
[27] [Online]. Available: http://www.ortokinetic.ro/. [Accessed 06 05 2020].
[28] [Online]. Available: www.consultatieortopedie.ro. [Accessed 07 05 2020].
[29] "Gonartr oza micromedica," [Online]. Available: https://micr omedica.ro/gonartroza/.
[Accessed 08 05 2020].
[30] M. o. p. f. o. k. a. w. r. surgery, "A preclinical method for evaluating the kinematics of
knee prostheses," Medical Engineering & Physics, vol. 66, pp . 84-90, 2019.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

101/103
[31] G. G. Y. J. B. S. J.A. Jacob son, "Radiographic Evaluation of Arthritis: Degerenative
Joint Disease and Variations, Radiology," RSNA, vol. 248, pp. 737 -747, 2008.
[32] [Online]. Available: https://drapostolescu.ro/artroza/gonartroza/. [Accessed 07 05
2020].
[33] P. D. M. PĂSCUȚ, "CURS DE RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ," UMF
TIMIȘOARA, 2008, pp. 3 -9.
[34] A.-M. U. Alina Adriana Feiler, MANUAL DE RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ
MEDICALĂ, Vol.1 , pag. 8 -24, Timisoara: VICTOR BABEȘ, 2012.
[35] "Lectia de ortopedie, " [Online]. Available:
http://www.lectiadeortopedie.ro/traumatologia -membrului -inferior/fractura -de-diafiza –
femurala/. [Accessed 08 05 2020].
[36] "Rezonanță Magnetică Nucleară," [Online]. Available: http://chim.upt.ro. [Accessed 08
05 2020].
[37] "Clinica Radiologhiea," [Online] . Available: https://radiologhiea.ro/protocol –
investigatie -rezonanta -magnetica -genunchi/. [Accessed 08 05 2020].
[38] "CT," [Online]. Available: https://ehealthromania.com/tomografia -computerizata -ghid-
pentru -pacienti/. [Accessed 08 05 2020].
[39] "Artroplastia unicompartimentala de genunchi," ConsultațieOrtopedie+, 27 noiombrie
2016. [Online]. Available: www.consultatieortopedie.ro. [Accessed 12 05 2020].
[40] "Lecția de ortoperie," [Online]. Available:
http://www.lectiadeortopedie.ro/artroza/gonartr oza/comment -page -8/. [Accessed 09 05
2020].
[41] M. C. $iana, "Artroplastia Genunchiului," in Lucrare de licență – UMF Iuliu Hațieganu
Cluj-Napoca, Facultatea de Medicină , Cluj -Napoca, 2010.
[42] A. Y. V. P. B. R. Rawal, "Life Estimation of Knee Joint Prosthesis by Combined Effect
of Fatigue and Wear," Procedia Technology, vol. 23, pp. 60 -67, 2016.
[43] B. L. K. E. H. G. T. S. S. M. C. Trozzi, "Precision assessment of model -based RSA for
a total knee prosthesis in a biplanar set -up," The Knee, vol. 15, no. 5, pp. 396 -402,
2008.

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

102/103
[44] D. V. Predescu, "Ghidul pacientului – artroplastia de genunchi," Chirurg ortoped Dr.
Vlad Predescu, 2013. [Online]. Available: www.chirurgortoped.ro. [Accessed 17 05
2020].
[45] D. K. KHALAF, "Universitatea de Medicin ă și Farmacie ”Carol Davila” București –
Teză de doctorat," 2016. [Online]. Available: https://umfcd.ro/. [Accessed 09 05 2020].
[46] C. C. Victor, "Tijă centromedulară autoblocantă". Cluj -Napoca Patent RO 127480 B1,
30 01 2014.
[47] "Medical Ortovit," Smith&nephew, [Online]. Available: http://www.ortovit.eu/.
[Accessed 12 05 2020].
[48] "MEDIN," [Online]. Available: https://ww w.medin.cz/ortopedie. [Accessed 10 05
2020].
[49] C. Vigaru, "Biomecanică – suport de curs Universitatea Politehnica Timișoara ,"
Timișoara, 2018 -2019.
[50] L.-M. L. DASCĂLU, "Modelling and Identification of the Human Gait for," BRASOV,
Universitatea Tra nsilvania din Brasov, 2011.
[51] M. G. B. G. C. S. A. A. L. F. Bugané, "Estimation of spatial -temporal gait parameters
in level walking based on a single accelerometer: Validation on normal subjects by
standard gait analysis," Computer Methods and Progr ams in Biomedicine , Vol.108, pp.
129-137, October 2012.
[52] T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică și de recupe rare, București: Editura
Medicală, 1987.
[53] J. J. R. V. W. A. A. t. C. F. P. A. T. S. S. H. f. C. M. A. L. T. F. S. E.J. Quigley.
[Online]. Available: ://gait.aidi.udel.edu/gaitlab/gcma/inf o/abstracts/P21.abs20076.pdf.
[Accessed 27 05 2020].
[54] C. Kirtley, Clinical Gait Analysis: Theory and Practice, Elsevier, 2006.
[55] [Online]. Available:
https://www.utdallas.edu/atec/midori/Handouts/walkingGraphs.htm. [Accessed 10 06
2020].
[56] C. Kirtley, "Clinical Gait Analysis," [Online]. Available:
http://www.clinicalgaitanalysis.com/. [Accessed 29 05 2020].

Evaluarea biomecanică a unui pac ient cu artroplastie totală de ge nunchi și fractură de tibie redusă
chirurgical prin implantare de tijă c entromedulară zăvorâtă. Studiu de caz

103/103
[57] R. O. O. S. N. A. Alina Totorean, "Computerized gait evaluation in patients with
surgically repaired Achilles," Medicina Sportiva (2012), vol. VIII, no. 4, 1983 -1988.
[58] M. F. LUPȘA, "T EHNICI DE RECUPERARE MEDICALĂ ȘI EVALUARE A
PACIENȚILOR CU FRACTURĂ DE GLEZNĂ," LUCRARE DE DISERTAȚI E –
UPT, Facultatea de Mecanică, Timișoara, 2019.
[59] Zebris, Zebris WinGait 2.19.49 for Windows. Operating Instructions, 2003.
[60] "Health Managemen t," [Online]. Available:
https://healthmanagement.org/products/view/gait -functional -capacity -evaluation –
system -cms-hs-zebris -medical. [Accessed 30 05 2020].
[61] "CMS -HSL / CMS -HS Measuring Systems," Zebris, [Online]. Available:
https://soniber.com/docum entos/e_Technical_Data_CM S-HS_and_CMS -HSL.pdf.
[Accessed 20 05 2020].
[62] D. BUGARIU, CERCETĂRI ȘI CONTRIBUȚII ÎN CONCEPEREA ȘI
REALIZAREA PROTEZELOR DE GENUNCHI, Timișoara: Editura Politehnica ,
2006.
[63] "zebris CMS10 Compact System for 3D Motion Analysis," [Online]. Avai lable:
https://www.habdirect.co.uk/product/zebris -cms10 -compact -system -for-3d-motion –
analysis/. [Accessed 30 05 2020].
[64] A.-F. T. Dan Ioan Stoia, "Analytical model for computing translational," in ITM Web of
Conferences , 2019.
[65] D. I. Stoia, Bio mecanică – Laborator – Facultatea de Mecanică, Timișoara: Universitatea
Politehnica Timișoara, 2018 -2019.