ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR INGINERIA SECURITĂȚII ÎN INDUSTRIE 689 6789zadfgfgngngjx – PROIECT DE DIPLOMĂ – ABSOLVENT: SPÎNU IOAN-FĂNEL… [629193]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE
ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR

INGINERIA SECURITĂȚII ÎN INDUSTRIE

689 6789zadfgfgngngjx
– PROIECT DE DIPLOMĂ –
ABSOLVENT: [anonimizat]:

2020

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DEȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Specializarea: Ingineria Securității în Industrie

Tema Proiectului
Evaluarea riscurilor la postul de lucru
topitor la turnatoria de oțel

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

2

Cuprins
Introducere …………………………………………………………………………………………………………………….. 3
Cap I. Noțiuni generale privind evaluarea riscurilor ………………………………………………………………. 6
1.1 Noțiunea de risc ……………………………………………………………………………………………………… 6
1.2 Prezentarea metodei I.N.C.D.P.M …………………………………………………………………………………. 9
1.3 Aplicarea metodei I.N.C.D.P.M ……………………………………………………………………………………. 13

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

3

Introducere

Securitatea si sănătatea în muncă reprezintă în prezent unul dintre domeniile cele mai
importante referitoare la ocuparea forței de muncă. Statele s-au preocupat pentru crearea
unui loc de muncă sigur sănătos, astfel s-au intensificat eforturile de dezvoltare economică,
socială și morală. Obținându-se drepturile fundamentale ale omului dar și cel de protecție în
muncă.
Având ca sursă generatoare prevederile Constituției României, Legea protecției muncii
reprezintă "legea fundamentală in baza căreia se realizează securitatea muncii in economia
națională " .
Se poate spune că securitatea și sănătatea în muncă este un domeniu al conceperii
organizării desfășurării proceselor de muncă, având rolul de prevenire a disfuncțiilor prin
măsuri și mijloace specifice sistemului de muncă, astfel încât condițiile de muncă să se
desfășoare în maximă eficiență. Scopul activității de sănătate și securitate in muncă este
protejarea de vieți, prin eliminarea tuturor accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale.
Înainte de începerea activității trebuie să cunoaștem problemele generale de baza,
axate pe factorii de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională care pot să apară in procesul
demuncă și principalele măsuri de combatere a acestora.
Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în țara noastră decurge din
legislația actuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislația Uniunii Europene privind
sănătatea și securitatea in muncă.
Legea 319/2006, preluând Directiva Cadru 89/391/CEE, prevede ca: „angajatorul să
evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

4
echipamentelor de muncă, a substanțelor sau preparatelor chimice utilizate și la amenajare
locurilor de muncă ".
Tot prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) în Legea 319/2006 au fost
introduse principiile prevenirii, datorită abordării globale a securității și sănătății în muncă,
determină schimbarea atitudinii angajatorilor și lucrătorilor, prin implicarea lor in prevenirea
accidentelor de muncă si a bolilor profesionale.
Normele generale de protecția muncii detaliază prevederile legislației primare din
domeniu și reglementează direcțiile generale ale activității preventive, ca măsurile de
prevenire comune a tuturor activităților. Sănătatea și securitatea in muncă este ansamblul de
activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea
procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor
persoane participante la procesul de muncă.
Un loc de muncă sigur și sănătos reprezintă un element esențial pentru a asigura
calitatea în muncă.
Obiective de urmărit:
 eliminarea pericolelor/riscurilor sau reducerea consecințelor potențiale la sursă;
 eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea scăderii probabilității
de producere a unui eveniment nedorit (accidente de muncă, îmbolnăviri profesionale,
incidente periculoase);
 prevederea de măsuri și mijloace adecvate pentru a face față situațiilor de urgență.
Munca este o activitate conștientă îndreptată spre un anumit scop, in procesul căreia
omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el
și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale.
Întreaga activitate productivă se desfășoară în timp și spațiu, în cadrul

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

5
unor condiții de mediu. Mediul de muncă include, pe de o parte mediul fizic ambient (condițiile
de microclimate, iluminat, zgomot, vibrații, radiații, noxe chimice, factori biologici etc).
Accidentele de muncă și bolile profesionale sunt rezultatul unor disfuncții ale sistemului de
muncă generate de dereglările elementelor sale constituent și/sau ale relațiilor dintre ele.
Factorii de risc de accidentare si îmbolnăvire profesională sunt factori proprii elementelor
sistemului de muncă care pot provoca, în anumite condiții, accidente de muncă sau boli
profesionale. La realizarea oricărei activități productive este necesar să existe o relație între
patru elemente: executantul – sarcina de munca – mijloacele de producție – mediul de muncă.
Condițiile de muncă nefavorabile duc la accidentare și îmbolnăvire profesională.
De aceea trebuie să organizăm locul de muncă astfel încât:
 să asigure condițiile de protecție și igienă a muncii;
 să evite pozițiile forțate nefirești ale corpului salariatului;
 să se asigure posibilitatea schimbării poziției corpului in timpul lucrului.
Pentru locurile de muncă ce solicită un efort fizic sau neuropsihic sporit sau în care există
factori nocivi de natură fizică, chimică sau biologică, se vor prevede măsuri de asigurare a unui
ritm si regim de muncă ce ar preveni vătămarea sănătății salariaților.
Lucrătorii care prestează muncă într-un microclimat cald (peste 30 grade °C) sau in unul
rece (sub 5 grade °C) vor beneficia de pauze pentru refacerea capacității de termoreglare a
organismului, ale căror durată și frecvență se stabilesc in funcție de intensitatea efortului si de
valorile componentelor microclimatului. În acest scop se vor asigura spații fixe sau mobile cu
microclimat corespunzător.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

6

Cap I. Noțiuni generale privind evaluarea riscurilor

1.1 Noțiunea de risc

Noțiunea este definită ca fiind “combinația dintre probabilitatea și gravitatea unei
leziuni sau atac la sănătatea ce poate surveni într-o situație periculoasă”.
Evaluarea riscurilor este procesul de estimare a riscurilor la care sunt supuse
securitatea și sănătatea in muncă.
Este o examinare sistematică a tuturor aspectelor muncii, luând în considerare:
 ceea ce ar putea cauza răniri sau vătămări;
 ce pericole ar putea fi eliminate;
 ce măsuri preventive sau de protecție sunt sau ar trebui sa fie adoptate pentru a
controla riscurile.
Evaluarea riscurilor presupune "identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul
analizat și cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinației dintre doi parametri:
gravitatea si frecvența consecinței maxime posibile asupra organismului uman".
Factorii ce trebuiesc luați in considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectării sănătății;
b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătății.
Probabilitatea reprezintă frecvența de apariție a evenimentului nedorit și poate fi
descrisă ca apariție potențială în unitatea de timp sau raportat la populație, element sau
situație.
Probabilitatea de producere a evenimentului periculos este determinată de:
– fiabilitatea echipamentelor tehnice si alte date statistice;

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

7
– date statistice legate de frecvența accidentelor si a îmbolnăvirilor profesionale;
– compararea riscurilor prezentate de sistemul analizat cu riscuri deja acceptate din
sisteme similare.
Gravitatea reprezintă evaluarea consecințelor celui mai grav accident, care ar putea fi provocat
de factorul de risc respectiv.
Gravitatea consecinței se poate estima prin:
 natura obiectivului protejat (bunuri, mediul înconjurător, persoane); gravitatea
leziunilor.;
 amploarea de manifestare a consecinței(o persoană, mai multe persoane);
 gravitatea leziunilor.
Gravitatea consecințelor are 7 clase după cum urmează:
 clasa 1: neglijabile (incapacitate de muncă mai mica de 3 zile);
 clasa 2: consecințe mici (incapacitate cuprinsă intre 3 – 45ztile, care necesită tratament
medical);
 clasa 3: consecințe medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical si spitalizare);
 clasa 4: consecințe mari (invaliditate gradul Ill);
 clasa 5: grave (invaliditate gradul Il):
 clasa 6: consecințe foarte grave (invaliditate gradul l);
 clasa 7: consecințe maxime (deces).
Celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv
7 niveluri de securitate, dată fiind relația invers proporțională între cele două stări (risc —
securitate):
 N₁ —nivel minim de risc S₇-nivel maxim de securitate;
 N₂ — nivel foarte mic de risc S₆-nivel foarte mare de Securitate;
 N₃— nivel mic de risc S₅-nivel mare de Securitate;

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

8
 N₄— nivel mediu de risc S₄-nivel mediu de Securitate;
 N₅ — nivel mare de risc S₃-nivel mic de Securitate;
 N₆ — nivel foarte mare de risc S₂-nivel foarte mic de securitate;
 N₇ — nivel maxim de risc S₁-nivel minim de securitate;

S-a stabilit un studiu de securitate si are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile.
Tratarea riscului ridică două probleme:
cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de
inacceptabilitate.

Curba ne arată când este riscul acceptabil sau inacceptabil. Un eveniment important
este reprezentat cu ajutorul unui punct având coordonatele "probabilitate" si
"gravitate".

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

9
Evenimentul A cu consecințe grave, dar puțin probabil, reprezintă un risc acceptabil în
timp ce evenimentul B cu consecințe mai puțin grave, dar cu o probabilitate mai mare
corespunde unui risc inacceptabil.
Prezentarea riscului pune două probleme:
 evaluarea probabilității de apariție a unui eveniment;
 criteriile de delimitare a riscului acceptabil.
Evaluarea trebuie structurați astfel încât să asigure abordarea tuturor pericolelor
riscurilor relevante: încercăm să le eliminăm, iar in cazul in care nu putem, le reducem.
1.2 Prezentarea metodei I.N.C.D.P.M

Această metodă a fost avizată de Ministerul Muncii si Solidarității Sociale în anul 1993 și
a fost experimentată până în prezent în majoritatea ramurilor industriale, aducându-i-se
permanent îmbunătățiri. Pentru facilitarea îndeplinirii obligațiilor legale ale angajatorilor în
domeniul evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională au fost concepute si
sunt utilizate in prezent mai multe metode.
Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. București face parte din categoria metodelor analitice,
semicantitative și constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de
muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pentru
fiecare factor de risc in parte, pe baza combinației dintre gravitatea și frecvența consecinței
maxime previzibile.
Metoda I.N.C.D.P.M are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc pe loc de
muncă, pe baza analizei sistemice și evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire
profesională.
Această metodă cuprinde două documente:

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

10
 Fisa de evaluare a riscurilor;
 Fișa de măsuri propuse.
Fișa de evaluare a riscurilor cuprinde:
 factorii de risc identificați;
 parametri de cuantificare ai acestora;
 consecința maximă previzibilă;
 clasele de gravitate și frecvență;
 nivelul de risc pentru fiecare factor de risc in parte;
 nivelul de fisc global pe loc de muncă.
Fișa de măsuri propuse conține măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru
combaterea acțiunii fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcție
de nivelurile de risc, începând cu nivelurile foarte mari. Datorită aplicării acestor măsuri la locul
de muncă se trece de la un nivel de risc superior, la niveluri inferioare. Această metodă poate
fi utilizată atât în faza de concepție și proiectare a locurilor de muncă, cât și în faza de
exploatare.
Pentru faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de
protecție a muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuții:
 analiza pe o baza științifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;
 fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.
Metoda cuprinde următoarele etape, fiind obligatorii:
 constituirea echipei de evaluare;
 definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
 identificarea factorilor de risc din sistem;
 evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
 ierarhizarea riscurilor si stabilirea priorităților de prevenire;

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

11
 propunerea măsurilor de prevenire.
Se utilizează următoarele instrumente de lucru pentru evaluarea securității într-un sistem:
l. Lista de identificare a factorilor de risc;
2.Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
3. Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor;
4. Grila de evaluare a riscurilor;
5. Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
6. Fisa locului de muncă – document centralizator
7. Fisa de măsuri propuse.
 Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa I) este un formular care cuprinde, într-o
formă ușor identificabilă și comprimată, principalele categorii de factori de risc de
accidentare și îmbolnăvire ai sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă,
mijloace de producție si mediu de muncă).
 Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman este
un instrument ajutător in aplicarea scalei de cotare a gravității consecințelor și cuprinde
categoriile de leziuni, vătămări ale integrității sănătății organismului uman, localizarea
posibilă a consecințelor în raport cu structura anatomo-funcțională a organismului și
gravitatea minimă – maximă generică a consecinței (Anexa 2).
 Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor acțiunii factorilor de risc asupra
organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecințelor in clase de
gravitate si clase de probabilitate a producerii lor.
 Grila de evaluare a riscurilor are forma unui tabel, ale cărui linii sunt clasele de gravitate,
iar coloanele clasele de probabilitate. (Anexa 4)
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente in sistemul analiz.at,
sub forma cuplului gravitate – frecventă de apariție.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

12
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), este construită pe
baza grilei de evaluare a riscurilor si este un instrument utilizat in aprecierea nivelului
riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit toate cuplurile gravitate – probabilitate
aferente nivelurilor de risc.
 Fisa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al tuturor
operațiilor de identificare și evaluare a riscurilor de accidentare si/sau îmbolnăvire
profesională.
Acest formular cuprinde:
– date de identificare ale locului de muncă: unitatea, secția (atelierul), locul de muncă;
– date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcție;
– componentele generice ale sistemului de muncă;
– nominalizarea factorilor de risc identificați;
– explicitarea formelor concrete de manifestare ale factorilor de risc identificați
(descriere, parametri caracteristici funcționale);
– consecința maximă previzibilă a acțiunii factorilor de risc;
– clasa de gravitate si probabilitate previzionată;
– nivelul de risc.
 Fisa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor de
prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul
securității muncii.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

13
1.3 Aplicarea metodei I.N.C.D.P.M

Procedura de lucru

 Constituirea echipei de analiză și evaluare
Un prim pas este acela de a constitui echipa de analiză și evaluare, care cuprinde specialiști în
domeniul securității muncii și tehnologi. La începerea activității membrii echipei trebuie să
cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate și procedurile de lucru.

 Descrierea sistemului de analizat
Pentru realizarea sistemului de analizat se efectuează o descriere detaliată a locului de muncă,
se urmărește :
 descrierea și identificarea componentelor sistemului;
 modul de funcționare al sistemului, scopul acestuia;
 descrierea procesului tehnologic, a operațiilor de muncă, mașinile utilajele folosite –
parametri si caracteristici funcționale, unelte etc;
 precizarea sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fișei postului,
a ordinelor și deciziilor scrise, a dispozițiilor verbale date în mod curent);
 descrierea condițiilor de mediu existente;
 precizarea cerințelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelor si standardelor de securitate a muncii.
 Identificarea factorilor de risc din sistem
 Pentru realizarea acestei etape se stabilește fiecare componentă a sistemului de
muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite ce disfuncții poate
prezenta, în toate situațiile previzibile și probabile de funcționare (Anexa l).

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

14
La identificarea tuturor riscurilor posibile este necesară simularea funcționării sistemului si
deducerea respectivelor abateri.
Identificarea riscurilor se poate efectua:
– fie printr-o analiză verbală cu tehnologul;
– fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.

Analiza verbală cu tehnologul se realizează in cazul unor locuri de muncă puțin
periculoase. Simularea se poate realiza, pe un model experimental sau prin procesare pe
computer.
Factorii de risc identificați se înscriu in Fișa de evaluare a locului de muncă, unde se
mai specifică, in aceeași etapă, și forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora și
dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenta la
apăsare, forfecare, greutate dimensiuni, curba Cz etc.).
 Evaluarea riscurilor
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

n
1=iin
1=iii
r
rRr
=N

unde:
Nr – nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri – rangul factorului de risc „i";
Ri – nivelul de risc pentru factorul de risc „i";
n- numărul factorilor de risc identificați la locul de muncă.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Securității în Industrie Spînu Ioan-Fănel

15
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe scala de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporționalității nivelurilor de risc
și securitate.
Se stabilesc măsurile de prevenire și protecție, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de
risc/securitate a muncii in ordinea:
 7- 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. În raport trebuie
precizat modul de desfășurare a analizei, persoanele implicate, rezultatele evaluării, respectiv
fișele locurilor de muncă cu nivelurile de risc, interpretarea rezultatelor evaluării, fișele de
măsuri de prevenire.