Știința mediului [310253]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Știința mediului

Specializare: [anonimizat]: [anonimizat]

2017

Capitolul 1: [anonimizat] a [anonimizat] a tarii. Are o suprafata de 4900 km2, asta insemnand 2,1% din suprafata totala a tarii. [anonimizat]-se in extremitatea vestica a Olteniei. Punctele de coordonate sunt reprezentate de valorile 22o33’ longitudine estica si 44o38’ latitudine nordica.

Orasul este asezat pe partea stanga a [anonimizat], ,,in depresiunea subcarpatica a Topolnitei, pe drumul european 70, la 353 km de Bucuresti, 210 km de Timisoara si 113 km de Craiova’’.

[anonimizat], [anonimizat].

Localitatea Drobeta Turnu Severin infatiseaza un ,,[anonimizat], de la nord spre sud. [anonimizat] 104 metri, [anonimizat] 48,75 metri fata de nivelul marii’’. Datorita platoului care are o [anonimizat], iar canalizarea este una foarte buna. Orasul are o [anonimizat] o [anonimizat]-un unghi de 90 de grade.

[anonimizat] o [anonimizat] o cadere mai mica in dreptul portului si a garii. Aceste caracteristi a terasei avantajeaza orasul din punct de vedere al riscului de inundatii.

[anonimizat]: smochinul, [anonimizat]. Acesti arbori sunt specifici zonei.

O [anonimizat]-[anonimizat] 1887, in care autorul spune ca: ,,Hotarat Severinul este Nisa Romaniei. Am umblat toata tara si nicaieri n-am simtit o iarna mai dulce si mai suportabila ca aici’’. O [anonimizat] ,,Egiptul este un dar al Nilului’’, spune ca ,,Severinul este un dar al Dunarii’’.

Harta nr. 1 [anonimizat], [anonimizat]-est. Etajele sunt ordonate de la altitudinea cea mai mica de 40 [anonimizat] 1466 metri in Varful lui Stan din muntii Mehedinti. Este o mare diversitate a reliefului.

Avand o treapta mai joasa fata de muntii Mehedintii cu circa 400-500 metri, [anonimizat]-est dealurile Motrului si campia inalta a Balacitei. Cea mai joasa treapta de relief a [anonimizat], campia Punghinei si o parte din Campia Bailestilor.

In judet se gasesc o varietate de structuri muntoase cu diferite caracteristici specifici.

Muntii Almaj sunt situati in vestul judetului Mehedinti si au altitudinea de 800-1200 metri. Cel mai inalt varf din muntii Almaj este Svinecea Mare cu altitudinea de 1226 metri. Aceasta structura muntoasa are arealul cuprins intre depresiunea Almaj la nord-vest, valea ingusta a Cernei la est, culoarul Liubcova la vest si defileul Dunarii la sud.

Vintila Mihailescu, in 1963, a scris despre muntii Almaj ca in cadrul lor se disting mai multe grupe de munti: Muntii Svinecei, Muntii Raspunsului si Muntii Clisurii. Acesti munti specificati la urma, se afla aproape in totalitate pe teritoriul judetului.

In cadrul muntilor Clisurii se intalnesc diferente de nivel de peste 600-700 metri, impusa de nivelul de baza al Dunarii, care este coborat sub 60 metri in zona Cazanelor. Acesti munti au o structura foarte fragmentata, structura influentata de afluentii fluviului Dunarea. Datorita nivelului de baza scazut s-au format cheile Clisurii, numite Cazanele Mari si Cazanele Mici.

Per total Defileul Dunarii dispune numeroase clisuri datorita alternantei rocilor cristaline si eruptive cu rocile sedimentare si calcaroase. Defileul Dunarii a luat nastere prin iesirea la zi a calcarelor jurasice si cretacice, alaturi de gnaisuri, granite, amfibolite, gabrouri si a altor roci cu formatiuni mai dure.

Cazanele Mari sunt situate intre localitatea Plavisevita si bazinetul de la Dubova, inaltimile fiind de 316 metri la Ciucarul Mare, in Romania si 768 metri, la Stirbatul Mare, in Iugoslavia. Cazanele Mici se afla intre Ciucarul Mic, avand inaltimea de 310 metri, in Romania si Stirbatul Mic cu inaltimea de 626 metri, in Iugoslavia. Acestea se desfasoara intre bazinetul Dubovei si cel al Ogradenei pe o lungime de 3,6 km si o latime de 150-350 metri.

Zona Cazanelor este o zona foarte variata din punct de vedere al formelor de relief. Se intalneste releful carstic cu versanti abrupti, doline, uvale, pesteri ( Pestera Veterani, Pestera Ponicova, Pestera Liliecilor, Pestera fara Nume ), etc.

Muntii Mehedinti sunt situati in partea de nord-vest a judetului, pe malul stang al vaii Cerna. Sunt cuprinsi la nord, de valea Motrului iar la sud si est de podisul Mehedinti. In Varful lui Stan se inregistreaza altitudinea maxima de 1466 metri, fiind de asemenea si cea mai mare altitudine din judet. Pe teritoriul judetului, muntii Mehedinti sunt asezati pe toata partea estica si doar o parte pe partea vestica cu aspectul unei culmi alungite, avand latimea de 4-5 km.

Acesti munti au o structura asimetrica, avand pante abrupte, aproape verticale ( pe valea Cernei ), dar si pante domole spre podisul Mehedinti. In cadrul acestora exista doua culmi principale. Prima culme este data de varfurile Feigari cu inaltimea de 928 metri, Cotul Pietrii cu inaltimea de 1229 metri, Ciolanul Mare cu inaltimea de 1135 metri si Ciolanul Mic avand inaltimea de 1048 metri. A doua culme este reprezentata de varfurile Costegu Mare cu inaltimea de 1325 metri, Piatra Alba avand inaltimea de 1335 metri, si Bruscan cu inaltimea de 1300 metri.

Podisul Mehedinti este o unitatea mai joasa in estul muntilor Mehedinti si este laudat ca fiind o regiune bine individualizata, diferita din punct de vedere fizico-geografic si economic fata de regiunile invecinate. Structura geologica este reprezentata prin sisturi cristaline si calcare mezozoice, iar formele de relief sunt reprezentate prin vai adanci si stramte, uneori cu aspect de chei si pesteri. Altitudinea lor este una redusa cu valori cuprinse intre 500-600 metri. Se pot gasi fragmentari tectonice, podisul putand fi incadrat in categoria muntilor si mai pot fi intalnite culmi netede. ,,Podisul se intinde pe o lungime de peste 50 km de la nord-est spre sud-vest si pe o latime de 20 km, cuprinzand o suprafata de aproximativ 1200 km’’.

In sudul judetului se intalneste cea mai joasa forma de relief fiind reprezentata de numeroase campii, unitatii create de actiunile Dunarii.

Campia Blahnitei este o regiune marginita la sud de dealurile Poroinitei si Rogovei pana aproape de valea Blahnitei. In cadrul campiei se intalnesc terase cu inaltimi cuprinse intre 40 si 50 metri si cateva terase cu inaltimi de 25-30 metri si 10-12 metri.

Au avut loc acumulari de nisipuri langa zona Dunarii ceea ce a dus la formarea dunelor si au contribuit la o usoara inaltare a reliefului. In șesul Blahnitei s-au acumulat dune de nisip neconsolidate care sunt antrenate de actiunea vantului de nord-vest si sud-est, ducand la formarea aliniamentelor de dune. Aici au avut loc lucrari hidroameliorative ce au dus la schimbarea peisajului. Lucrarile nu au fost prea utile deoarece din cauza vanturilor puternice din aceasta parte a campiei Blahnitei, nisipul a invadat si a distrus suprafetele cultivate ale oamenilor.

Campia Bailestilor este o unitate mica si putin semnificativa, ocupand o suprafata redusa din sudul judetului. In alcatuirea acesteia intra terase bine evidentiate si acoperite de dune de nisip, existente aproapte in totalitate.

Harta nr. 2 Harta unitatilor de relief in Drobeta Turnu Severin

Elemente de geologie

Zona studiata este alcatuita din formatiuni geologice foarte diferite din punct de vedere al varstei si constitutiei petrografice . Formatiunile vechi de pe acest teritoriu sunt alcatuite din sisturi cristaline, cum ar fi gnaisele, micasisturile, amfibolitele, etc. Cele mai multe se gasesc in apropierea platoului Mehedinti, majoritar in lungul vaii Bahna si la contactul dintre piemont si podisul Mehedinti.

Tot in aceasta zona apar cele mai vechi formatiuni geologice fosiliere din Carpati, avand varsta siluriana, aflandu-se alaturi sisturi cu graptoliti. In numar mare se gasesc si depozite sedimentare de varsta mezozoica, acestea fiind alcatuite din roci calcaroase ce ofera un peisaj carstic minunat. Aceste depozite au o extindere ridicata in podisul Mehedinti si in defileul Dunarii.

Remarcabil este ca pe teritoriul judetului se afla cateva corpuri de granite, in cantitati apreciabile la fel ca la Ogradena, cele de la Baia de Arama, Tismana, ele fiind folosite in domeniul constructiilor. Pe langa sisturile cristaline apar si substante minerale utile, iar in depozitele neozoice se pot gasi cantitati importante de zacaminte de lignit, in special in bazinele Motru si Husnita. Sunt exploatate si importante pentru economie.

Judetul este caracterizat printr-o tectonica a formatiunilor geologice diferita. Formatiunile neogene se gasesc in mare parte in zona campiilor si dealurilor si au in general o structra monoclinala. In zonele muntoase formatiunile sunt diferite si mai complicate avand o tectonica cu numeroase falii si incalecari. Se remarca la aceasta zona formatiuni cristaline asezate peste formatiuni sedimentare de varsta jurasic-cretacica.

In urma unor cercetari geologice si geofizice au fost descoperite numeroase fracturi geologice foarte profunde. Una din cele mai importante este fractura Izverna din apropierea Baii de Arame si fractura Cerna, de care sunt legate apele termale ajunse la suprafata si utilizate in scopul unor tratamente terapeutice.

Harta nr.3 Harta geologica Drobeta Turnu Severin

Clima

Județul Mehedinți are o climă favorabilă traiului. Poziția sa geografică oferă locului o climă temperat continental, cu influente submediteranene. Iarna masele de aer sunt umede si calde provenind din partea mediteraneana si oceanic. Se intelege ca iarna este mai blanda, iar precipitatiile cad sub forma de lapovita si ninsoare. Aceasta zona nu prea cunoaste perioadele cu inghet, acestea avand o actitivitate mai redusa. Vanturile bat din spre vest si sud-vest. Verile sunt placate si calduroase, iar in unele paerioade temperature depaseste 35oC simtindu-se aerul fierbinte tropical.

Temperatura aerului este influentata de masele de aer mediteranene si tropicale. In Drobeta Turnu Severin temperatura medie anuala este de 11,7oC. Aceasta valoare scade in regiunea Piemontului Motrului si Podisului Mehedinti si ajunge la 8o-9oC. In zona montana, in apropierea muntilor Almaj si Mehedinti temperature scade la 4o-6oC. Masele de aer rece polar si a celor cald au influentat temperaturile maxime si minime absolute inregistrate pe acest teritoriu. Pe data de 22 februarie 1929 s-au inregistrat valorile temperaturii minime absolute, adica 26,6oC, iar pe data de 17 august 1952 a fost inregistrata valoarea de 40,9oC pentru temperature maxima absoluta

Tabel nr.1 Temperatura aerului in Drobeta Turnu Severin in perioada 1896 – 1970

Precipitatiile atmosferice, precum temperatura sunt influentate de climatul submediteranean. Orasul nu duce lipsa de precipitatii, acestea fiind relativ abundente tot timpul anului. Influentele mediteranene intervin si in valorile maxime de precipitatii, existand doua maxime de precipitatii: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii, iar a doua, toamna , in perioada lui noiembrie. Cele mai multe precipitattii cazute sunt sub forma lichida, iarna, acestea fiind mai mult lapovite si ploi si mai putin ninsori.

Media anuala de precipitatii pe tot judetul este de aproximativ 660 mm. Campia este zona care inregistreaza cele mai mici valori anuale, 500 mm. In zona deluroasa valorile precipitatiilor sunt de 550-800 mm, iar in zona de podis se inregistreaza valori de 800-900 mm. Cele mai mari valori inregistrate sunt in regiunea muntoasa unde acestea ating 1000-1200 mm.

Tabel nr. 2 Precipitatii atmosferice in Drobeta Turnu Severin in perioada 1896 – 1970

V. Hidrografia

Prin orasul Drobeta Turnu Severin trece unul din cele mai importante fluvii, Dunarea. Acesta intra pe teritoriul judetului incepand din amonte de gura de varsare a Polosevei, in partea de vest, pana in apropiere de varsarea Drincei in Dunare, in est.

Dunarea sufera modificari minore la nivelul debitului, datorita afluentilor nesemnificativi ai fluviului.

Capitolul 2: Calitatea aerului

DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICA

Judetul Mehedinti este asezat in partea de sud-vest a Romaniei, pe malul stang al Dunarii la iesirea acesteia din defileu, la granite cu Iugoslavia si Bulgaria, la sud-vest si sud, intre judetele Caras-Severin la vest si nord-vest, Gorj la nord si nord-est si Dolj la est si sud-est. Judetul este intersectat de paralela de 45 grade latitudine Nordica si meridianul de 23 grade longitudine estica.

Pozitia geografica a judetului :

Nord: Godeanu – longitudine estica 22o41’00’’, latitudine nordica 45o07’50’’

Sud: Salcia – longitudine estica 22o59’30’’ , latitudine nordica 44o05’30’’

Est: Gura Motrului – longitudine estica 23o28’07’’, latitudine nordica 44o34’40’’

Vest: Eibenthal – longitudine estica 22o00’56’’ , latitudine Nordica 44o37’10’’

Judetul Mehedinti are o suprafata de 493.289 hectare (2,1 % din suprafata tarii) si cuprinde 5 orase, din care 2 sunt municipii, 6159 de comune, 344 de sate si 9 localitati componente ale municipiilor si oraselor.

CALITATEA AERULUI INCONJURATOR

Statia de monitorizare MH1

Exista doar o statie de monitorizare a calitatii aerului in judetul Mehedinti si aceasta este statia MH1 care este o statie fixa industriala

Tabel nr.3 Reprezentarea statiei de monitorizarea a calitatii aerului MH1

Indicatorii monitorizati de statia MH1

Tabel nr. 4 Indicatorii monitorizati de statia MH1

Dioxidul de sulf ( SO2 )

Gaz incolor, cu miros intepator, amarui, produs ca urmare a arderii materialelor care contin sulf.

Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice: sistemele de încalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice si procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric) si in masura mai mica emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sanatatii: provoaca iritatia ochilor si a primei parti a traiectului respirator.

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor cu efecte toxice asupra vegetatiei și acidifierea corpilor aposi.

Oxizi de azot ( NOx, NO/NO2 )

Se gasesc sub forma gazoasa. NO este un gaz incolor si inodor, iar NO2 are culoarea brun roscat si un miros puternic, inecacios.

Surse naturale: actiunea bacteriilor la nivelul solului (sursa principala)

Surse antropice: incalzirea rezidentiala si evacuarile de gaze de esapament de la motoarele vehiculelor.

Efectele asupra sanatatii: este un gaz iritant pentru mucoasa ce afecteaza aparatul respirator si diminueaza capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decat al NO). Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului.

Pulberi in suspensie(PM10/PM2,5)

Sunt particule lichide si solide cu diametrul mai mic de 10 mm.

Surse natural: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor si imprastierea polenului

Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centrale termoelectrice. Un rol importanta in poluarea aerului cu pulberi il are traficul rutier.

Efectele asupra sanatatii: pulberile sunt periculoase datorita caracteristicilor fizico-chimice, dar si din cauza dimensiunilor acestora. Pulberile cu diametru de la 5-10 (PM10) la 2,5-5 (PM2,5) prezinta un risc mai mare de a patrunde in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.

Plumb (Pb)

Surse antropice: principala sursa de poluare o reprezinta emisiile motoarelor cu functionare pe baza de benzina si industria in care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile.

Efecte asupra sanatatii: efect toxic la oameni, in cazul expunerii la concentratii ridicate, influentand sinteza hemoglobinei ce afecteaza rinichii, organele de reproducere, mecanismul gastrointestinal, articulatiile, sistemul cardiovascular si sistemul nervos.

Monoxidul de carbon (CO)

Este un caz incolor si inodor de origine atat naturala cat si antropica. Este produs din toate procesele de combustie incomplete a combustibililor fosili.

Surse natural: incendii, eruptii vulcanice si descarcari electrice

Surse antropice: fabricarea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, sistemul thermoelectric si mediul urban, traficul rutier

Efecte asupra sanatatii: gaz toxic care in concentratii mari este letal (aprox. 100 mg/m3). Reduce capacitatea de transport a oxigenului in sange afectand sistemul respirator si sistemul cardio circulator. Poate afecta capacitatea vizuala sic ea fizica.

Ozonul (O3)

Gaz oxidant foarte reactive cu miros inecacios. Se acumuleaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici volatili.

Efecte asupra sanatatii: concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea cailor respiratorii si iritarea ochilor.Concentratii mari de ozon pot provoca daune respiratiei.

Sursele de poluare

Industria energetica – pe baza de combustibili fosili (carbune, pacura), emisii: SO2, NOx, CO, CO2, COV-uri, CH4, N2O, NH3, PM si metale grele

ROMAG TERMO

Industria constructiilor navale si vagoane – emisii: COV- uri

S.C. SEVERNAV S.A.

S.C. SANTIERUL NAVAL ORSOVA S.A.

S.C. MEVA S.A.

Industria chimica – emisii: H2S, SO2, COV – uri, PM, NOx si CO

ROMAG PROD (apa grea)

S.C. CELROM S.A. (hartie si carton din semiceluloza)

Activitatea de prelucrare lemn – emisii: COV – uri, SO2, NOx, PM

S.C. CILDRO S.A. (cherestrea, mobila, parchet, placi agglomerate din lemn)

Industria extractive – solul este cel mai afectat in urma desfasurarii activitatiilor de extractive a carbunelui

Minele Husncioara si Zegujani

Industria agroalimentara – emisii: COV – uri (etanoli, esteri, acizi)

SPIRT – BERE S.A. (alcool si bere)

S.C. AURORA S.A. (paine si produse de panificatie)

Trafic feroviar, rutier si naval – emisii: SO2, NOx, CO, CO2, COV – uri, N2O, PM si Pb

Activitatea de transport, stocare si distributie gaze, combustibili si carburanti – emisii: COV – uri

Industrie usoara (textile)

Depozite deseuri menajere – emisii caracteristici: NOx, CO, CO2, COV – uri, CH4, NH3

Constructii – emisii: pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)

Emisii de poluanti atmosferici

Tabel nr. 5 Principalele emisii ale surselor de poluare

Capitolul 3: Calitatea apei

Cea mai importanta intindere de apa de pe teritoriul municipiului Drobeta Turnu Severin o constitue fluviul Dunarea.

Dunarea reprezinta pentru Europa Centrala si de sud est cel mai mare fluviu. Din masivul Padurea Neagra, izvoresc doua rauri, Brege si Brigach, care s-au unit si au dus la formarea fluviului Dunarea. ( Victor Boitan, Navigatie in sectorul maritin al Dunarii. Meteorologie )

Corpul de apa din sud – vestul Romaniei, se intinde pe o suprafata de aproximativ 260 de kilometri, fiind cuprins intre Drobeta Turnu Severin ( spre vest ) si Bechet ( spre est ). In acest sector Dunarea are latimi variabile, de la cateva zeci de metri, pana la peste 14 kilometri. Deoarece Dunarea este considerata importanta din punct de vedere economic si strategic, activitatile si interventiile umane au dus la schimbari ale echilibrului si metabolismului ecosistemelor naturale. Prin actiunile repetate ale oamenilor exista riscul unor schimbari ireversibile ale caracteristicilor de mediu. De aceea se vizeaza analiza starii de conservare teoretica si actuala a celor mai importante elemente de flora, fauna si habitat caracteristice mediului dunarean. ( Analele Universitatii din Craiova. Seria Geografie, 2010, Vol. 13, pag.55-73 )

Resurse de apa, cantitati si debite

Resursele de apa aflate in judetul Mehedinti sunt formate din rauri, lacuri, fluviul Dunarea si ape subterane.

Tabel nr. 6 Cantitati ale resurselor de apa

Tabel nr. 7 Debitul resurselor de apa

Cerinta de apa pe surse si utilizari

Tabel nr. 8 Cerinta de apa pe surse si utilizari

Ape de suprafata

Starea ecologica/potential ecologic al cursurilor de apa din judetul Mehedinti

In 2013 s-au efectuat evaluari in vederea calitatii apelor de suprafata conform Legii Apelor nr. 107/1996. Unitatea de baza folosita pentru evaluarea calitatii apelor este corpul de apa.

Starea ecologica/potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata se evalueaza prin elemte de calitate ( biologice, fizico-chimice si poluanti specifici ). Pentru categoriile de ape de suprafata, evaluarea starii ecologice se realizeaza pe 5 stari de calitate ( foarte buna, buna, moderata, slaba si proasta ) si cu codul de culori corespunzator ( albastru, verde, galben, portocaliu si rosu ).

Elemente de calitate

Elemente biologice:

Flora acvatica (fitoplancton si fitobentos)

Macrozoobentos (compozitia si abundenta faunei de nevertebrate bentice)

Fauna piscicola (compozitia, abundenta si structura pe varste) pentru lacuri natural si de acumulare

Elemente fizico-chimice:

Temperatura

Oxigenul dizolvat

pH

Poluantii specifici

Cu, Zn, As, Cr

Xileni

PCB-uri

Toluen

Acenaften si fenol

In anul 2013, starea ecologica/potentialul ecologic a fost evaluate pentru 11 corpuri de apa de suprafata.

Din bazinul hidrografic Jiu, de pe teritoriul judetului Mehedinti au fost analizate monitorizarile a 11 corpuri de apa naturale, care in total insumeaza 914,5 km. Din cei 914,5 km, evaluarea s-a imprtit astfel:

161 km stare buna (17,6%)

753,5 km stare moderata (82,4%)

Din punct de vedere al starii chimice au fost monitorizati 742,1 km din totalul de 914,5:

127,1 km stare buna (17,13%)

615 km stare proasta (82,87%)

Tabel nr. 9 Evaluarea starii ecologice pentru corpurile de apa

Nitratii si fosfatii din rauri si lacuri

Concentratia de nutrient din lacuri depinde mult de gradul de aparitie a substantelor organice si de procesul de descompunere a acestora.

In conditii natural vara se inregistreaza o densitate mica a nitratilor deoarece sunt consumati de plantele acvatice. In perioada de toamna , continutul de nitrati este mai ridicat datorita diminuarii consumului in procesele vegetative. Iarna, datorita regenerarii prin descompunerea substantelor organice, continutul de nitrati ajunge la un nivel maxim. Primavara cand se resimte cresterea de temperature si de lumina, plantele isi reiau activitatea, ceea ce duce la variatii ale continutului de nitrati.

Continutul de nitrati in rauri variaza in functie de aportul unor cantitati suplimentare aduse de apele uzate sau de la spalarea terenurilor agricole care contin ingrasaminte chimice.

Fosforul in general nu depaseste concentratia de 0,1 – 0,5 mg/l. Regimul fosforului din rauri este asemanator cu cel al nitratilor, avand o concentrate mica in timpul activitatilor vegetale.

Tabel nr. 10 Nitratii si fosfatii din rauri si lacuri

Oxigenul dizolvat, materiile organice si amoniu in rauri

Tabel nr. 11 Oxigenul dizolvat, materiile organice si amoniu in apele raurilor

Ape subterane

In judetul Mehedinti exista 5 corpuri de apa:

Corpul de ape subterane din zona montana Closani – Baia de Arama

Corpul de ape subterane din zona montana Varciorova – Nadanova – Ponoare

Corpul apelor freatice din terasele si luncile Jiului si afluentilor

Corpul apelor freatice din terasele si luncile Dunarii si afluentilor

Corpul de ape subterane de adancime din formatiunile Pliocene

In anul 2013 s-au monitorizat 5 corpuri de apa subterane in 31 puncte de monitorizare:

Un izvor apartine Corpului de ape subterane din zona Montana Closani – Baia de Arama

Trei izvoare apartin Corpului de ape din zona Montana Varciorova – Nadanova – Ponoare

Cinci foraje apartin Corpului de ape freatice din terasele si luncile Jiului si afluentilor

17 foraje apartin Corpului de ape subterane din terasele si luncile Dunarii si afluentilor

Cinci foraje apartin Corpului de ape subterane de adancime din formatiunile Pliocene

Tabel nr. 12 Calitatea apelor subterane din judetul Mehedinti

In urma analizei facute corpurilor de ape subterane efectuate in anul 2013 in cele 5 corpuri subterane s-a constatat faptul ca: trei corpuri au o stare buna, iar doua au o stare slaba. (Tabel nr. 10)

Tabel nr. 13 Monitorizari privind calitatea apei din Drobeta Turnu Severin in anul 2013

In vederea determinarii parametrilor microbiologici (Tabel nr. 11) din instalatiile centralizate de alimentare cu apa, s-au prelevat 833 de probe din care 112 probe au fost neconforme, in special la instalatiile locale, fantani – izvoare publice. S-au prelevat 830 de probe pentru determinaea parametrilor fizico – chimici, din care 361 probe neconforme. Neconformitatile dunt date de lipsa sau concentratia sub limita a dezinfectantului rezidual la instalatiile central de alimentare cu apa, precum si de depasiri la nitrati, atat la fantani si izvoare cat si la instalatii centrale (ex: Rogova, Burila Mare, Gruia, Pristol, Salcia, Patulele), depasiri ale amoniacului (ex. Instalatiile central Strehaia si Comanda)

Apele uzate

In anul 2013 s-au efectuat evaluari la nivelul judetul Mehedinti, in urma rezultatelor s-a constatat ca din totalul de 24723,278 mii m3 (Bazinul hidrologic Jiu – 431,16 mii m3 si Bazinul hidrologic Dunare – 24292,118 mii m3), 572,314 mii m3 sunt ape uzate care nu necesita epurare, 21277,467 mii m3 ape uzate care se epureaza si 2873,497 mii m3 ape uzate care nu se epureaza.

Tabel nr. 14 Volume de ape uzate evacuate pe activitati economice in bazinul hidrologic Dunare, anul 2013

Poluari accidentale

In anul 2013, fluviul Dunarea a fost afectat de trei poluari accidentale:

A fost poluat la data de 17.01.2013 cu pete de pacura localizate in amonte, de-a lungul barajului Portile de Fier I, acoperind o suprafata de cca. 100m si cu latimea de cca. 30 m; sursa de poluare nu a fost identificata

O alta poluare accidental a avut loc in data de 24.12.2013; s-au observant irizatii pe o latine de cca. 1m si lungime de cca. 50 m; poluare produsa de S.C.FORSEV S.A. Drobeta Turnu Severin

A treia poluare accidentala s-a produs la data de 29.12.2013 cu produse petroliere, in zona de evacuare a colectorului principal de ape fluviale; sursa poluarii este S.C. FORSEV S.A. Drobeta Turnu Severin.

Dunarea a suferit poluari accidentale si in anul 2012:

In data de 08.06.2012 , Dunarea a fost poluata cu reziduri petroliere provenite de la platform fostei fabrici CELROM Drobeta Turnu Severin; autoritatile au actionat prin amplasarea unor baraje absorbante la evacuarea in raul Topolnita pentru a evita poluarea acesteia; cauza poluarii a venit de la o serie de lucrari de dezafectare realizate de firma S.C. ROBSYLV COM S.R.L. Drobeta Turnu Severin pe platform S.C. CELROM S.A.

Pe Dunare a mai avut loc o poluare accidentala in data de 13.11.2012, in apropiere de Hinova, produsa de o nava aflata in transit

In 2011 s-au inregistrat trei poluari accidentale pe fliviul Dunarea:

La data de 11.03.2011, pe fluviul Dunarea s-a sesizat o poluare accidental, in zona golfului Mraconia; s-a gasit pea pa o pata semnificativa al unui produs petrolier; au fost anuntate autoritatile, iar acestea au actionat cu material absorbante pentru micsorarea efectului produs de poluare

Un alt accident a avut loc in zona barajului Portile de Fier I, la data de 25.05.2011, gasindu-se in apa ulei de transformator; pata de ulei avea dimensiumi mici si s-a fosrmat in mijlocul fluviuluiin senalul navigabil; autoritatile au actionat cu materiale neutralizatoare.

In data de 08.06.2011, in amonte de port Drobeta Turnu Severin a avut loc o poluare cu produse cu irizatii de cca. 600 – 700 m lungime si cu latimea de aprox. 5 m.

Capitolul 4 : Calitatea solului

fg