Sterilizarea In Plasma

=== 4cdba401c8b9f1032d8f4deffa8f26f877f2b783_339463_2 ===

INTRODUCRE

Sterilizarea este una dintre tehnologiile -cheie pentru garantarea siguranței serviciilor medicale.

In mod traditional , principalele metode de inactivare a microorganismelor se bazeaza pe un tratament termic ( umed sau uscat) , tratament chimic (H2O2 sau oxid de etilena )sau radiatie (cu raze X si Y).

Este cunoscut faptul ca aceste metode au atat avantaje , cat si dezavantaje.

In ultimii ani,sterilizarea cu plasma a fost investigata ca o noua metoda de distrugere a microorganismelor la o temperatura scazuta.

Din cauza complexitatii tehnice in generarea de plasma,(jeturi,evacuari directe),genul si starea microorganismelor (vegetativ,planctonic,spori) , si conditiile experimentale (in vitro sau in vivo,bacterii in faza apoasa sau gazoasa), domeniul cercetarii este larg pentru studii privind decontaminarea cu plasma.

Sterilizarea este operațiunea prin care sunt eliminate sau omorâte microorganismele, inclusiv cele aflate în stare vegetativă, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operațiuni fiind starea de sterilitate (conform EN 556 = starea unui produs liber de microorganisme viabile). Probabilitatea teoretică a existenței microorganismelor <= 10- 6 .

Obținerea stării de "sterilitate", precum și menținerea ei (până în momentul utilizării), reprezintă o obligație de rezultat, unitățile sanitare fiind obligate să creeze sistemele de calitate bazate pe normele care se referă la cerințele sistemelor de calitate. Unitățile sanitare trebuie să garanteze același nivel de securitate a pacienților atât în cazul utilizării de dispozitive medicale achiziționate de pe piață, sau sterilizate în unitatea sanitară. Dispozitivele și materialele de unică folosință nu vor fi niciodată reprocesate în vederea reutilizării. Dispozitivele medicale care, prin modul de proiectare, sau prin natura materialului din care sunt construite, nu suportă nici un tip de sterilizare, trebuie să fie supuse unei dezinfecții adecvate, al cărei efect să fie bactericid (EN 1040), fungicid (EN 1275), virulicid și sporicid. Termenii "produs sterilizant" sau "sterilizare chimică" sunt utilizați pentru o gamă restrânsă de compuși chimici (formaldehida, glutaraldehida) care, în condiții controlate, pot distruge sporii bacterieni.

Din cauza multiplelor avantaje , inclusiv functionarea la presiune atmosferica,fara prezenta substantelor toxice,la temperatura scazuta,durata scazuta,sisteme operative simple si economice.

Aceste avantaje fac din sterilizarea cu plasma o buna alternativa la metodele conventionale de sterilizare , cum ar fi oxidul de etilena, autoclavizare,caldura uscata, raze gamma si UV ,

Plasma este creata intre doi electrozi conductori conectati la curent alternativ sau alimentati la impulsuri electrice.

Plasma este un mediu care contine numeroase componente active inclusiv electroni si ioni,radicali liberi,molecule reactive,fotoni si specii reactive chimice.

Datorită creșterii populației lumii (recent UNESCO a anunțat că numărul total

Populația urbană a depășit cel rural), accelerarea naturala de

cataclisme și degradarea mediului ecologic (ca urmare a celor puternici

Influența antropică) – urgența in întreținere in siguranța microbiologică

crește progresiv.

De exemplu, problema unor cantități astronomice de apă potabilă-

sterilizare clasează problema energieiintr-o importanță economică, iar pe cele sociale ca

importanță – ea le depășește.

Populația din orașe, în multe cazuri, nu are acces la

resurse primare de apă potabilă și de aceea trebuie să fie disponibil un conținut cu apă care se reutilizeaza de mai multe ori.

In zilele noastre, sterilizarea in plasmă non-termică este considerata funcționala, energetic și

ecologic ca cel mai eficient instrument pentru inactivarea bacteriilor patogene.

Activitatea chimică ridicată -temperatură scăzută plasmă este eficienta energetic, de scurtă durată si distruge eficient bacteriile.

Cercetarea privind sterilizarea cu plasmă a început în anul

1960. De atunci, ample cercetari au fost realizate în sterilizarea in plasmă.

Există numeroși factori implicați, cum ar fi presiunea sau

tipul de gaz utilizat, etc. Intr-un efort de a ajunge la combinații optime de

parametri, s-au efectuat numeroase experimente.

Sterilizarea a fost efectuata in unitati medicale de decenii, insa procesul este perceput gresit chiar si in prezent.

Metodele sunt efectuate de asistenta medicala profesionista, prin tehnologii recente, iar in viitor inovatiile vor fi mai usor de inteles.

Provocarile la care este supusa asistenta medicala de astazi sunt:

rambursurile asigurarilor de viata este in scadere, asta inseamna ca medicii sunt obligati sa reduca din costuri, iar asta duce la reducerea numarului de angajati cu norma intreaga, iar timpul de formare pentru incepatori este foarte scurt si asta poate pune siguranta pacientului in pericol.

In ultimii cinsprezece ani a crescut numarul cabinetelor de specialitate, cu aparatura performanta, complexa, iar sterilizarea corecta poate extrem de tentant.

Pentru a creste veniturile spitalelor de specialitate, administratorii sunt nevoiti sa faca cat mai multe programari, iar inventarul limita pentru asta creaza provocari de sterilizare suplimentare.

Pentru asta, personalul are nevoie de puternice teorii de baza ale sterilizarii si ale tehnicii sterilizarii.

Bazele sterilizarii sunt decontaminarea detaliata a dispozitivelor medicale, pentru ca procesul sa fie un succes.

Producatorii sterilizatoarelor cred ca nivelul de contaminare este redus suficient de pe suprafata sterilizatoarelor, iar timpul de expunere se bazeaza pe aceasta ipoteza, iar daca urmele de inpuritate sunt vizibile, inseamna ca timpul a fost insuficient pentru decontaminare.

Variabile care afectează sterilizarea sunt:

-uscăciune a dispozitivelor pentru a fi prelucrate

-temperatura și umiditatea din zona de prelucrare.

Indiferent dacă sunt sau nu ,dispozitivele au fost pregătite în mod corespunzător

și încărcate în sterilizator.

Condiția sterilizatorului și a protocolului de întreținere

Există patru metode comune de sterilizare utilizate în domeniul asistenței medicale de azi:

1.Sterilizarea cu abur

2. peracetic sterilizare lichid de acid

3. Oxid de etilenă de sterilizare

4. hidrogen peroxid de sterilizare

Există dezinfectante la nivel înalt cu capacitatea de a steriliza. Ele necesită timp de imersiune lung (de la 12la 36 de ore).

Aceste soluții sunt de obicei utilizate numai pentru dezinfecție de nivel înalt. Indiferent de metoda de sterilizare care este folosita, propriu-zis pregătirea și curățarea, care sunt două părți critice ale procesului,scopul este de a elimina toate urmele vizibilele organice și"soluri" anorganice prin curățarea manuală sau automată in dispozitive înainte de introducerea lor într-un sistem de sterilizare.

Pre-epurarea face dispozitivele mai sigure pentru personal, și permite sterilizarea prin atingerea tuturor suprafetelor in timpul procesului.

Referinte :

1] Y. Kikuchi, M. Miyamae, M. Nagata, and N. Fukumoto, "Effects of Environmental Humidity and Temperature on

Sterilization Efficiency of Dielectric Barrier Discharge Plasmas in Atmospheric Pressure Air," Japanese Journal

of Applied Physics, vol. 50, p. 01AH03, 2011.

[2] K. G. Kostov, V. Rocha, C. Y. Koga-Ito, B. M. Matos, M. A. Algatti, R. Y. Honda, et al., "Bacterial sterilization

by a dielectric barrier discharge (DBD) in air," Surface and Coatings Technology, vol. 204, pp. 2954-2959, 2010.

[3] A. Helmke, D. Hoffmeister, F. Berge, S. Emmert, P. Laspe, N. Mertens, et al., "Physical and Microbiological

Characterisation of Staphylococcus epidermidis Inactivation by Dielectric Barrier Discharge Plasma," Plasma

Processes and Polymers, vol. 8, pp. 278-286, 2011.

[4] H. Miao and G. Yun, "The sterilization of Escherichia coli by dielectric-barrier discharge plasma at atmospheric

pressure," Applied Surface Science, vol. 257, pp. 7065-7070, 2011.

[5] D. Ziuzina, S. Patil, P. J. Cullen, K. M. Keener, and P. Bourke, "Atmospheric cold plasma inactivation of

Escherichia coli in liquid media inside a sealed package," J Appl Microbiol, vol. 114, pp. 778-87, Mar 2013.

[6] S. Li, I. V. Timoshkin, M. Maclean, S. J. MacGregor, M. P. Wilson, M. J. Given, et al., "Steady-State Corona

Discharges in Atmospheric Air for Cleaning and Decontamination," 2013.

Sterilizarea cu abur

Sterilizarea cu abur a fost introdusa pentru prima dată în 1880,proces utilizat de căldură umedă sub presiune.

Primul Sterilizator cu abur comercial,care a folosit abur saturat sub presiune, a fost vândut înStatele Unite ale Americii în 1933 .

Metoda este perfecta, sterilizarea cu abur asigurand un maxim de siguranță.Este rapid, netoxic, prietenos cu mediul,și economic.

Aburul distruge organismele de coagulare a celulei de proteină.

Aburul poate steriliza doar suprafețele palpabile . Din acest motiv, pungile de aer sunt cel mai mare inamic al aburului.

Există două tipuri de cicluri cu abur obișnuit utilizat: gravitația prin deplasare și îndepărtarea aerului dinamic, care include pulsul prevacuum și presiunea aburului la același nivel (SFPP) in mai multe cicluri.

Camerele de operare încă mai folosesc acest tip de ciclu de sterilizare "flash".

Greutatea este utilizată pentru a deplasa aerul care intra in camera. Un ciclu prevacuum elimină aerul mecanic,care este mai eficient.

Acest ciclu are trei faze:

1. Faza de condiționare: aerul este eliminat, aburul intră in cameră și sarcina este încălzita la o temperatură setata.

2. Exposure fază: durata acestei faze este determinată științific. Se compune din timpul de încălzire,timpul ucide efectiv, plus un factor de siguranță egal cu 50% din timp ucide.

3. Faza de evacuare: după ce faza de expunere este finalizată,aburul este înlocuit cu aer, iar ransterilizarea cu plasmă este o evoluție rapidă într-o alternativă promițătoare la tehnicile de sterilizare standard.damentul este maxim.

Sterilizarea cu plasmă este o evoluție rapidă într-o alternativă promițătoare la tehnicile de sterilizare standard.

Referinte:

1. Favero, M.S. (1991), Infection Control and Hospital Equipment, Strategies

for Disinfection and Sterilization of Endoscopes: The Gap between Basic

Principles and Actual Practice, Vol. 12 No. 5. PP: 279-281.

2. Steiger, K. & Steel.K. (1994), Zentr. Steril. The Efficacy of Formaldehyde-

Gas Sterilization at 50 C in Comparison with 60 C, Vol 2.

3. Hurrel, D.J. (1987), Low Temperature Steam and Formaldehyde

Sterilization (LTSF): Its Effectiveness and Merits, Journal of Sterile Services

Management, June edition pp: 40-43.

4. Calbo, F., (1997), Case Study, Low Temperature Gas Plasma Sterelization,

Johnson and Johnson Med. Inc. research publication.

5. Vesley, D, Norlien KG, Nelson B, Orr B, Streifel AJ. (1992), Significant

Factors in the Disinfection and Sterilization of Flexible Endoscope, Am. J.

Infec. Control, Vol .20. PP: 291-300.

6. Jacobs, P.T., (1997), ETO Alternatives , Johnson and Johnson Med. Inc.

research publication.

7. Kerbs, M.C., Becasse P, Verjat D, Darbord J.C. (1998), “Gas-Plasma

Sterilization: Relative Efficacy of the Hydrogen Peroxide Phase Compared

with That of the Plasma Phase”, International Journal of Pharmaceutics Vol.

160. PP:75-81.

8. Spauling, E.H. (1968), Chemical Disinfection of Medical and Surgical

Materials. In: Lawrence CA, Black SS, eds. Disinfection, Sterelization and

Preservation. Philadelphia: Lee and Febiger PP:250-266.

9. Heeg, P. (1999), Effectiveness Study of a Low Temperature Liquid

Sterilization Process Using Peracetic Acid. Zentr. Steril: 7(1), PP:18-29.

10. Spach, D.H., Silverstein, F.E. & Stamm,W.E. (1983), Transmission of

Infection by Gastrointestinal Endoscopy and Bronchoscopy. Ann Intern.

Med.; Vol. 118. PP: 117-128.

Alte tehnici de sterilizare:

• Dezinfectante- Acestea sunt utilizate în principal pentru a "ucide bacteriile la un acceptabil nivel". Ele nu pot elimina complet microorganismele.

• Autoclavarea -folosește temperaturi foarte înalte pentru a ucide în mod efectiv orice agenți patogeni.

• EtOH- tratament Oxidul de etilenă este în general realizată între 30 ° C și

60 ° C cu o umiditate relativă de peste 30% și o concentrație de gaz între 200

și 800 mg / l pentru cel puțin trei ore. Procesul implică, de asemenea o perioadă de post-sterilizare pentru a îndepărta orice reziduuri toxice.

• Există alte tehnici, cum ar fi iradierea gamma și altele, dar nu sunt

destul de practice pentru utilizare zilnică.

De ce sa folosim sterilizarea in plasma?

• Procesul este, de obicei , la temperatura camerei și prin urmare nu pune pericole asociate cu temperaturi ridicate (spre deosebire de autoclave).

• nu implică substanțe chimice și, prin urmare, este non-toxic (spre deosebire de etanol).

• Timpul de tratament este rapid și timpul de realizare este de ordinul a 1 min sau mai puțin. Este versatil și poate steriliza aproape orice material, precum și orice formă, cu colturi și crăpături.

Eficacitatea oricărei tehnici de sterilizare depinde de eficiența acesteia vis-a vis de bacteriile intalnite: populație de spori bacterieni, tulpini specifice de microorganisme responsabile pentru anumite boli, si germeni frecvent întâlniti.

Avantajele sterilizarii cu plasmă față de alte metode se datorează unei sinergii de mecanisme utilizate pentru a realiza acest proces.

În funcție de tipul de gaz, plasma realizează eliminarea microorganismelor prin trei mecanisme: chimie radicalilor liberi, UV / VUV radionucleic, reacțiile radiochimice, și volatilizarea directă a materiei microbiologice.

Având în vedere o alegere corespunzătoare a gazului, cuplarea mecanismelor poate fi îmbunătățită în continuare prin alegerea unui gaz care posedă proprietăți de germicid (de exemplu H2O2 și aldehide).

Prin urmare,cu o selecție corespunzătoare a gazelor naturale, plasma poate conduce cu succes procesul de sterilizare prin intermediul a patru mecanisme.

Durata sterilizarii este, în general , de ordinul minutelor, iar capacitatea sa de conservare medie este de neegalat.

Deoarece poseda o mare eficacitate și delicatete, din acest proces rezulta o sterilizare cu plasmă satisfacatoare si ,de ce nu, o alternativă promițătoare pentru

Inlocuirea celorlalte metode de sterilizare.

Principii de functionare :

Sterilizarea cu plasma este o sterilizare eficienta care se sterilizeaza echipamente medicale metalice cat si nemetalice (aluminiu,alama,otel inoxidabil,policarbonati,delrin,nailon,sticla,acetat de viniletilena,polistiren,clorura de viniletilena,silicon,neopren,precum si alte materiale ce necesita sterilizare conform recomandarilor date de producator).

Pregatirea materialelor se face ca si in cazul altor sterilizari:se curata si se usuca instrumentele apoi se invelesc intr-un material poros.

Sterilizarea cu plasma este cea mai sigura metoda de sterilizare in lume,instrumentarul fiind sterilizat,iar dupa aproximativ 45 de minute poate fi folosit.

Sterilizarea in plasma foloseste o tehnica trifazica.

-Plasma este, în principiu ionizat de gaz. Atunci când se aplică un motor electric

la un camp de gaz, acesta devine ionizat în electroni și ioni .

Plasma generata în laboratorul nostru se numește bariera dielectrică de descărcare.

Dinamica creșterii organismului (degradarea) la o temperatură dată și

de presiune poate fi caracterizată prin variația energiei libere, acumulate în

organism:

ΔG = AH – T ΔS.

Creșterea energiei libere în organism (datorită asimilarea de energie de la

mediu) este o condiție obligatorie pentru o creștere; respectiv, reducerea libera de energie înseamnă degradarea .

Buna funcționare a controlului ratei de creștere al unui organism nu este de datoria "Ceasului biologic", implantat în fiecare organism viu.

Apoptoza ("sinucidere celulară") este acum intens studiata (ca o parte a unui

mecanism complex de auto-reglementare – homeostazia), cu așteptările motivate de obținerea unei soluții decisive pentru tratarea cancerului, dar în acest moment se practica doar in sterilizare.

Reacțiile, variația energiei libere trebuie să fie neapărat pozitiv (ΔG> 0), ceea ce

înseamnă că există o nevoie de un aport de energie externă. Un bun exemplu de viata non spontana endotermic este reacția de fotosinteză, pentru care absorbția de energie înaltă solara potențiala este o condiție indispensabilă pentru realizare:

6CO2 + 6H2O hν → C6H12O6 + 6O2.

Reacția inversă (3) – de oxidare – este, dimpotrivă, una spontană, exotermă, iar aceasta înseamnă distrugerea vieții organice. Eliberarea de potențial slab sau Q energie (energie "moarta") face această reacție ireversibilă (respectiv ΔG <0):

C6H12O6 + 6O2 → 6CO2 + 6H2O + Q

În concluzie, reacția chimică plasmatica a oxidării este cea mai bună metodă

pentru sterilizare ireversibila, fără nici o șansă de eventuala "adaptare" pentru

microorganisme: incercand sa obtina rezistenta, aceasta se transformă în cele din urmă in compușii organici în fază gazoasă.

Cele mai multe dintre metodele fizice ale sterilizarii

(Încălzire, UV, precum și alte radiații, etc.) provoacă "endotermic" structural

distrugeri (ΔG> 0), și rămâne întotdeauna o anumită posibilitate de rezistenta,

sau chiar crearea de noi mutatii – forme viabile (virulente).

Da, este indicat să utilizați metodele menționate mai sus numai ca un supliment, împreună cu oxidarea.

Componentele mutageni de UV si radiatii ionizante nu pot fi neglijate, deoarece riscul lor cancerigen este un fapt recunoscut pe scară largă.

Oxigenul este oxidantul cel mai indicat. Oxigenul este ecologic perfect, fiind

cel mai abundent element de pe Pământ și, de asemenea, componenta principală a țesuturilor.

(Din păcate, în multe cazuri, clorul a fost ales ca agent de sterilizare principal,

și acest lucru este nesănătos – din mai multe puncte de vedere)

Astfel, oxigenul molecular este o componentă obligatorie a Sterilizarei in plasma. De asemenea, un convenabil gaz de suport in generarea sterilizarii in plasma este amestecul de vapori de apă H2O cu H2O2 -peroxid de hidrogen. În plus față de oxigenul atomic format ca urmare a descompunerii apei oxigenate,molecule H2O-disociere in plasma de înaltă frecvență apare, ducând la formarea de О2 și H2O2.

Astfel, reconstituirea continuă suplimentară a potențialului de oxidare apare prin amestecare (ca oxigenul atomic este consumat pentru oxidarea). In plus, in ionizare ridicată potențialul component este adecvat (unul dintre gazele nobile este potrivit pentru această sarcină)

– Pentru generarea de buna lungime de undă UV-radiație. Din păcate, UV nu este eficient pentru zonele netransparente sau umbrite. Pentru UV paralel și oxigen atomic generat – lungimea de undă UV trebuie să fie suficient de scurta (condiție pentru producerea de oxigen atomic este λUV <242,4 nm).

Radiații ionizante (IR) -este un termen general folosit pentru a descrie orice radiații capabile sa elibereze electroni (e) a atomilor constituenți într-un mediu. În aplicații de sterilizare, aceasta include particule încărcate, și fotoni UV / VUV. IR este un factor care contribuie mult în raport cu eficacitatea procedurii de sterilizare, și interacționează celular, chimic și nucleic la nivelul microorganismelor.

Când o formă generică de IR dă energie celulei, celulase preconizează să fie în măsură să se comporte într-una din cele trei maniere :(vezi fig de mai jos)

*David Sirajuddi-Sterilizarea in plasma

Prin urmare,celula va suferi diverse reactii generalizate(vezi fig de mai sus),ea simtimd ca a aparut un transfer de enrgie.Astfel,in functie de complexitatea microorganismului pot avea loc trei modificari:reparare,mutatie sau moartea celulei. Astfel,mai multe procese chimice sau organice pot avea loc si pot incerca mutatia celulei,acest lucru nefiind benefic.Daca celula este in imposibilitatea de a se recupera,putem spune ca aceasta a fost distrusa in totalitate,lucru benefic si totodata urmarit de sterilizarea cu plasma.

Metode de sterilizare cu plasma

1 Bariera de descarcare dielectrica

Bariera de descărcare dielectrică (DBD) este o clasă de generare a plasmei, caracterizat prin generare de tensiune mare de curent alternativ indus cu eliberări de gaz create la presiune atmosferică .

Ecuatii cheie :

Ecuații referitoare la mecanismele DBD implică o înțelegere a conditiilor defalcării.Evacuările filament pot fi modelate ca o curbă de defalcare Paschen, în cazul în care tensiunea de defalcare V este in funcție de produsul dintre presiune și distanța gap între electrozi.

Evacuarile sunt creeate printr-un mecanism de avalansa ,unde electronii primari declanseaza o serie de electroni secundari de coliziune. Din cauza miscarii de ioni si electroni pozitivi injtr-un camp extern,incarcarea produce o separare si un camp electric localizat este configurat pentru infiintarea unui domeniu extern,conform legii lui Lenz. Rezultatul final al prezentei acestor campuri electrice este o reducere de tensiune globala de defalcare necesara.

Vb poate fi exprimata ca: VB=Vp/ned

Unde n=densitatea de elctroni

d=latimea spatiului dintre electrozi

Vp=tensiunea de defalcare Paschen a uni gaz ce corespunde la o presiune data si in decalaj cu Latimea d.

Ecuația de mai sus rezultă unități de Townsend, Td, sau V-cm2.

Sterilizarea la temperatura joasa

Sterilizare la temperatură joasă, utilizând plasme de gaz: o trecere în revistă a acestor experimente și o analiză a inactivării mecanismelor

Utilizand un gaz ionizat(plasma),pentru a realiza sterilizarea cu plasma,obtinem o metoda mult mai eficienta fata de celelalte metode de sterilizare conventionale a materialelor sensibile la caldura O problema majora in sterilizarea cu plasma este reprezentata de folosirea fotonilor UV si a speciilor reactive atomice si radicali. Perspectivă în această problemă este obținută prin analiza curbelor de supraviețuire a microorganismelor.Spre deosebire de sterilizarea clasica,in care acestea sunt obtinute prin analiza curbelor de supravietuire a microorganismelor.Spre deosebire de sterilizarea clasica,in care aceasta reprezentare apare ca o linie dreapta,in sterilizarea cu plasma aceasta este reprezentata cu doua sau trei segmente liniare diferite.

Trei mecanisme de baza sunt implicate in inactivarea plasmatica a microorganismelor:

(A) distrugerea directă prin iradiere UV a materialului genetic al microorganismelor.

(B) eroziunea microorganismelor atom cu atom, prin fotodesorbtie intrinsecă prin iradiereUV

a formei compușilor volatili care combină atomi intrinseci ai microorganismelor.

(C) eroziunea microorganismelor, atom cu atom, prin gravare, pentru a forma compuși volatili, ca urmare a arderii lente folosind atomi de oxigen sau radicali provin din plasmă. In unele cazuri, corodarea este activat în continuare prin fotoni UV,creșterea ratei de eliminare a microorganismelor fiind mare.Aceste mecanisme de sterilizare fac sterilizarea cu plasma diferita de alte tehnici de sterilizare ,pentru a inactiva agenti infectiosi neconventionali.

Rolul gazului sau amestecului de gaze

Boucher Gut(1985) a observat că unele gaze,(de exemplu, CO2) au fost mai eficiente decât altele (de exemplu, argon) pentru inactivarea sporilor bacterieni.

El, de asemenea ,a susținut că sporii îmbibati în prealabil timp de o oră, în apă sunt mai ușor de distrus.

Ratner (1990), a arătat că sterilizarea cu plasmă este eficienta, cu cele mai multe gaze de descărcare (O2, N2, aer, H2, halogeni,N2O, H2O, H2O2, CO2, SO2, SF6, aldehide, organice

acizi, …), indiferent de tipul de descărcare al acestora.

Puterea de descarcare

În brevetul său in anul 1980, Boucher a menționat că densitatea de putere RF trebuie să fie de cel puțin 1 mW / cm3.

Radiatii ionizante

Radiantii ionizante- (IR) este un termen general folosit pentru a descrie orice radiații capabile de eliberare de electroni a atomilor constituenți într-un mediu.

In aplicatii de sterilizare,aceasta include particule incarcate si fotoni UV/VUV. IR este un factor care contribuie in mare parte la eficacitatea procedurii de sterilizare si interactioneaza celular,chimic si nucleic,la nivelul microorganismelor.Cand o forma genetica de IR da energie celulei,celula se preconizeaza sa fie in masura sa se comporte intr-una din cele trei maniere ( VEZI FIGURA DE MAI JOS )

Figura reprezinta radiații ionizante care provoaca leziuni la nivelul celulei. Ca urmare a deteriorarii impartasita la celula, aceasta va suferi diverse reacții care sunt generalizate în figura de mai sus. Ea suferă un transfer de energie de la IR incident, celula simtind ca a avut loc o transformare.

Celula va raspunde intr-unul din cele trei moduri : reparare,mutatie sau deces.In functie de complexitatea microorgansimului , mai multe substante chimice si organice pot lucra coerent sa recunoasca faptul ca au avut loc daune si sa incerce sa realizeze o serie de reparatii la nivelul microorganismului.

Daca incercarea de reparatie esueaza,iar o schimbare se face la celula,se poate spune ca a avut loc o mutatie.In cele din urma,in cazul in care ,dupa un raspuns celular,celula este in imposibilitate de a se recupera,atunci putem spune ca aceasta a murit.

Aceste este cel mai satisfacator proces al sterilizarii.

Radiatii UV / VUV

Inalta penetrabilitate cu fotoni UV / VUV permite interactiuni celulare intre legaturile chimice ale microorganismelor , precum si ADN. Efectul UV/radiatii VUV pe legaturile chimice este indirectde aceea putem spune ca fotonii vor determina reactii de ionizare pentru a forma raficali liberi,care pot merge apoi pe cauza reactiilor radicalilor liberi de a deteriora celulele.

Aceasta este reactia predominanta care are loc cu aceasta radiatie,care apare cu o viteza de reactie cu un coeficient de aproximativ 1,5 ori mai mare decat al interactiunii radio-nucleica directa.Fotonii pot deteriora ADN-ul intr-o varietate de moduri.

Aceasta reactie unica intre fotoni UV / VUV este explicata in figura de mai jos :

Este posibil ca din cauza depunerilor de energie a radiatiilor UV / VUV ,fotonul sa poata provoca unele deteriorari generale la baza,sau poate scinda legaturile efectiv , astfel incat baza celulei sa nu mai fie prezenta dupa acasta interactiune.

Atunci cand doua baze sunt deteriorate si legaturile atipic sunt formate intre beze,radiatia poate provoca,de asemenea,intreruperi in fasii.

Acest lucru poate fi realizat cu un singur fir,sau in cazul in care se realizeaza pe doua fire,se numeste dubla suvita.

Toate aceste daune contribuie la dezactivarea si moartea microorganismelor cu importante consecinte, cu importante modificari biofizice si biochimice care rezulta din aceasta interactiune.

Mai exact, aceste modificari provoaca deteriorarea ADN-ului,care da nastere la una din cele patru consecinte care cauzeaza moartea celulei : apoptoza,necroza,sau catastrofa mitotica.

Cercetarile au aratat ca anumite lungimi de unda ale radiatiilor UV / VUV sunt mai eficiente decat altele.

Desi toate microorganismele sunt diferite,tendinta este generalizata ca ,cele mai multe microorganisme au tendinta de a raspunde bine la lungimi de unda specifice.

S-a dovedit ca 254 nm de radiatie UV / VUV a fi extrem de eficace. Alti autori,cum ar fi Tanino,Moisan , au constatat ca gama de 200-300 nm lungime de unda este cel mai sensibil la volatilizare , in timp ce Goldman a aratat ca o lungime de unda de 200nm se arata a fi cea mai eficienta metoda.

O intelegere a radiatiilor UV / VUV emise in plasma care pot fi apoi utilizate pentru a evalua eficacitatea tratmentului sau.

Radicalii liberi

Radicalii liberi sunt compusi care au un electron liber valent ,decat o pereche, si sunt deosebit de reactivi datorita electronegativitatii imbunatatite.

Fara ionizare fortata , acesti radicali liberi ar reactiona pentru a forma molecule mai stabile in sceptrul gaz / aer , inainte de orice utilitate practica ce ar putea rezulta din ele.

Inocarea utilizarii radicalilor liberi in plasma permite ca acestia sa fie radicali liberi suficient de lungi pentru a acoperi suprafata unui material.

Prin contactarea materialului , radicalii liberi reactioneaza fie prin legaturile chimice celulare ale microorganismelor sau ADN-ul lor pentru a provoca reactii biofizice suficient de puternice si modificari biochimice care le dezactiveaza si le elimina.

Oxigenul atomic si hidroxidul radical (OH) , se constata a fi deosebit de eficace ca urmare a versatilitatii lor in legatura covalenta cu mai multi compusi si cu usurinta de generare.

Reactiile radiochimice

Radicalii liberi primari reactanti folositi in sterilizarea cu plasma sunt radical-hidroxili : OH-Radicalul hidroxil este o specie activa care de obicei, reactioneaza pentru a forma compusi stabili nanosecundari .

Creearea compusilor radicali liberi intr-o plasma permite ca metaboliti activi sa ajunga la suprafata materialului inainte ca reactii chimice premture sa aiba loc.

Radicalii liberi reactioneaza cu microorganismlor stratificate la suprafata materialului.

Radicalii hidroxil vizeaza o varietate de compusi atomici.Totusi,predominant ,mijloacele de sterilizare suporta de la abstractizare cu hidrogen pana la scindare de legaturi duble.

Vezi fig de mai jos

Reactiile radio-chimice cauzeaza doua reactii dominante in procesul de sterilizare (Abstractizare-hidrogenul este reprezentat si realizat fizic ca molecula de extragere a unui electron.

Sterilizarea cu plasma a instrumentarului medical

Sterilizarea înseamnă utilizarea unei proceduri fizice sau chimice pentru a distruge toate formele microbiene de viață, inclusiv endospori bacterieni foarte rezistenti.

Principii de sterilizare cu plasmă

O plasma este, in sens fizic , un non-condensat (adică un gazos) -ca stare a materiei , catre consta in intregime sau partial din particule ioni si electroni .

Plasmele sunt clasificate in functie de temperaturile particulelor lor grele in thermale si non-thermale (ionii si specii neutre ca atomii si moleculele).

Plasmele non-termice au o temperatura a particulelor grele sub 400 K, si inseamna energia termica a electronilor lor in mod obisnuit pe o scara de la 1 la 5 eV , unde 1 eV este corespondentul unei temperaturi de 11.600 K.

Astfel de plasme sunt denumite si plasma non-echilibru sau plasma fierbinte din cauza diferentei de temperatura dintre particulelel grele si particulele usoare si respectiv datorita faptului ca particulele grele domina transferul de energie termica pentru obiectele din jur.

O alta proprietate este densitatea- care exprima numarul de particiule incarcate (de obicei referindu-se la electroni), per unitate de volum.

Densitatea plasmei poate fi determinata cu ajutorul masuratorii efectuata cu sonda Langmuir.

Factorii care influenteaza densitatea plasmei includ pozitia in raport cu sursa de plasma , presiunea gazului , tipul de gaze de proces, temperatura , tipul si geometria sursei de plasma , puterea de excitatie.

Plasmele non-termice pot fi produse prin aplicarea de campuri electrice sai electromagnetice la gaze sau vapori,sau amestecuri formate din campuri electrice si electromagnetice(deversari electrice) la presiune atmosferica redusa.

Campul electric poate aprinde o plasma prin accelerarea procesului de electroni liberi prezenti initial in gaze in cantitati mici.

In acelasi timp, procesul de recombinare a particulelor incarcate contracareaza procesul de ionizare , rezultand un echilibru sustinut de energie , fiind introdus in plasma de campul electric aplicat extern.

Ciocnirile dintre particule in interiorul plasmei produc, de asemenea, radicali liberi si stari de excitatie ale particulelor, care pot avea ca rezultat emisia de fotoni infrarosii UV cu lungimi de unda sub 200 nm.

Partea vizibila a spectrului de emisie detremina ca plasma sa fie vazuta ca un nor stralucitor.

Particulele si radicalii pot interactiona cu materialele din imprejurimile plasmei , cum ar fi materiale biologice de pe suprafata produselor de sterilizare.

Pentru a se atinge scopul decontaminarii materialelor biologice, plasma poate fi folosita ca sursa voluminoasa de agenti potentiali (radiatii UV si particule reactive chimic).

Incalzirea poate fi cauzata de reactii exoterme si prin absorbtia radiatiei.

Gravura chimica este un mecanism de eroziune si este cauzata in special de reactivitatea oxigenului si a radicalilor liberi care formeaza compusi volatili din solide prin reactii chimice (de ardere lenta) pe suprafete.

Fotodesorbtia este un alt mecanism de eroziune actionat de fotoni care poarta suficienta energie pentru a rupe legaturile chimice si ,prin urmare, formeaza produse volatile ,de exemplu, de la biomolecule.

Corodarea fizica poate fi cauzata de impactul particulelor grele si este posibila doar in cazuri cand ionii sunt accelerati importiva obiectului de sterilizare prin aplicarea unui camp electric dirijat.

Concentratiile in care agentii au loc intr-o plasma depind foarte mult de configurarea dispozitivului , conditiile de functionare (presiunea gazului- o presiune scazuta, tipul si puterea de excitatie plasmatica).

S-a dovedit stiintific ca radiatiile UV plasmatice sunt agentul dominant in sterilizarea sporilor bacterieni.

In comparatie cu metodele actuale de sterilizare cum ar fi tratarea cu oxid de etilena sau peroxid,metode fizice cum ar fi tratamentul cu radiatii ionizante , s-a dovedit ca procesele de sterilizare pe baza de plasma au mai multe avantaje.

 De exemplu,aceste procese sunt rapide, ușor de controlat, eficiente energetic, și nu necesită manipularea substanțelor periculoase.

De cele mai multe ori, sporii bacterieni (endospori ) sunt folositi ca model de contaminare microbiana.

Sporii sunt forme latente fiziologic aproapre inactivi produsi printre altele de genul Bacillus in conditii limitate de nutrienti.

Proprietatile lor potential relevante pentru interactiunea lor cu plasma sunt prezentate mai jos ,pe scurt.

Sporii bacterieni sunt caracterizati morfologic si fiziologic.

Bacilus subtilis este o bacterie gram-pozitiva,cu celule sub forma de tija ,aproximativ 4-10microni lungime si 0,25-1,0 pm in diametru cu un volum celular de aproximativ4,6 pl in faza stationara.Ca si alti memebri ai genului Bacillus ,se poate forma un endospor care poate supravietui in conditii extreme de temperatura si desicare.

Referinte

1. Guideline for Disinfection and Sterilization in Healthcare Facilities, 2008

William A. Rutala, Ph.D., M.P.H.1,2, David J. Weber, M.D., M.P.H.1,2, and the Healthcare Infection Control Practices Advisory Committee (HICPAC)3

Aplicatii de sterilizare cu plasma

Aplicatii de sterilizare cu plasma care rezulta din introducerea unor materiale polimerice specializate de inalta tehnologie pentru instrumente medicale si noi materiale polimerice folosite ca ambalaje pentru produse farmaceutice si produse alimentare, este nevoie de sterilizare la temperatura scazuta ,proces care este sigur pentru obiecte in forme complexe.

1.Inainte de expunerea plasmatica , toti indivizii sunt viabili (indicat de culoare verde) si suprapusi partial pe suprafata de sterilizare.

2.La inceputul expunerii in plasma, stratul superior al indivizilor este inactivat rapid (semnalizat de culoarea rosie) de radiatiile UV emise de plasma

3.In cursul suplimentar de expunere plasmatica biomasa indivizilor este deja inactivata ,erodata degravura si fotodesorbtie.Acest proces este lent in comparatie cu inactivarea prin UV-radiatii.Corodarea este condusa de particule active chimic de exemplu specii de oxigen activate ,in timp ce fotodesorbtia este activata

de produsi de reactie volatili.

4.Dupa ce stratul superior este larg deterioratindivizii pot fi atinsi de radiatiile UV si poate fi inactivat rapid .

 Sterilizarea cu plasma in domeniul medical aduce un plus de eficacitate oferit rapid , ajutand la prevenirea si limitarea bolilor care castiga teren continuu , pe masura ce rezistenta agentilor patogeni la antibiotice creste.

Sterilizarea cu plasma este folosita de mult timp pentru sterilizarea echipamentului medical , de industrie alimentara , implanturi,se foloseste pentru coagularea sangelui,etc.

Acest lucru se datoreaza , in mare parte , eficacitatii bactericide si a posibilitatii de sterilizare pe spatii inguste si la o temperatura joasa .

Se preconizeaza,ca in timp aceasta metoda de tratare cu plasma va putea fi aplicata si pe un tesut viu

.Acest lucru deschide noi orizonturi.

Domeniul de ingrijire cu plasma in medicina este un domeniu in curs de dezvoltare, care isi are radacinile,firesc,in studiul plasmei.

Acest interes a crescut rapid si se depune un efort de cercetare intradisciplinar in mai multe domenii : medicina,fizica,biologie,chimie,inginerie.

Sterilizarea cu plasma la temperaturi scazute a fost introdusa pentru a suplini minusurile sterilizarii cu abur la temperaturi ridicate ,si gaze de sterilizare ,care lasa reziduuri toxice.In acest proces,peroxidul de hidrogen este activat pentru a crea o plasma reactiva sau vapori.

Plama este gaz ionizat alcatuit din ioni si electroni si se distinge in trei forme:gaz ,solid,lichid.

Plasma este adesea mentionata ca a patra stare a materiei.

Sistemul Sterrad este un procedeu de sterilizare cu o temperatura de sterilizare de  45-50 ° C.

Ciclul de functionare variaza de la 45-70 minute ,in functie de marimea sistemului.

Acest sistem de sterilizare foloseste o combinatie de peroxid de hidrogen si plasma-gaz ,cu temperatura si timp de setrilizare rapide,fiind cea mai folosita metoda de sterilizare a instrumentarului si aparaturii medicale, fara a lasa reziduuri toxice.

Peroxidul de hidrogen este cunoscut ca un puternic agent antimicrobian,care este capabil sa inactiveze spori bacterieni rezistenti.

Sterilizarea intr-o astefel de maniera are loc intr-un mediu cu umiditate scazuta.

Procedeul sterilizarii cu plasma cu peroxid de hidrogen- Metoda Sterrad

Procesul consta in doua etape de sterilizare consecutive si egale

Etapa preplasmei : cand in vid este realizata o presiune scazuta,la temperatura joasa a aerului,atunci este generata plasma.

Acest lucru ajuta la eliminarea umezelii reziduale din camera.

Sistemul este apoi ventilat la presiunea atmosferica la sfarsitul eatpei.

Etapa sterilizarii:

-presiunea in camera este joasa,apoi in camera este injectat si vaporizat in camera un acid peroxid.

-Peroxidul de hidrogen difuzeaza prin camera,inconjoara elementele ce sunt destinate sterilizarii si incepe inactivarea microorganismelor.

-dupa ce presiunea este redusa,prin aplicarea undelor de frecventa radio,se creeaza un camp electric,si astfel se realizeaza sterilizarea cu plasma la temperatura joasa.

-radicalii liberi sunt generati in plasma prin ruperea in vapori de peroxid de hidrogen.

Odata ce componentele activate reactioneaza cu microorganismele si le omoara, aceste aisi pierd energia ridicata si se ecombina pentru a forma oxigen,vapori de apa si produse non-toxice.

Metode medicale de sterilizare

Organizarea activităților propriu-zise de sterilizare, precum și activitățile conexe (spălarea, decontaminarea și împachetarea, stocarea și livrarea) va ține cont de necesitatea respectării circuitelor, a evitării golurilor de control pe parcursul realizării lor și a utilizării altor spații decât cele anume desemnate, serviciul central de sterilizare trebuind să aibă un caracter unitar geografic pentru toate etapele menționate. La organizarea activității serviciului central de sterilizare vor fi avute în vedere: – circuitul de colectare, recipientele și mijloacele de transport a dispozitivelor murdare, nesterile

– diminuarea încărcăturii microbiene și eliminarea încărcăturii organice și a biofilmului de pe dispozitivele medicale

– controlul condițiilor de mediu, verificarea stării de funcționare a aparaturii – spațiul curat pentru inventarierea și împachetarea dispozitivelor medicale – sterilizarea propriu-zisă și sistemul de control al procesului – procedurile de control și marcare a produselor finite – tratarea neconformităților – înregistrarea și arhivarea datelor privind parcursul procesului, în vederea asigurării trasabilității (ISO 8402), care este un element de sistem de calitate și este parte componentă a materiovigilenței.

– circuitul de stocare, distribuție, transport la utilizatori – instruirea personalului – echipamentul de protecție a personalului, diferențiat pe etape de proces Pentru fiecare etapă SPCIN va elabora protocoale de procedură, conținând instrucțiuni clare și bine definite, iar personalul serviciului central de sterilizare va fi certificat. Circuitele vor fi stabilite în așa fel încât să asigure securitatea personalului, a mediului și integritatea dispozitivelor medicale.

Controlul mediului este important, întrucât permite să se:

– evalueze problemele existente

– remedieze defecțiunile

– supravegheze și corecteze condițiile de desfășurare a procesului de sterilizare și a activităților conexe.

Pentru aceasta vor fi ținute sub observație și verificate:

– calitatea aerului, apei și a fluidelor utilizate

– starea de igienă a suprafețelor

– modul de funcționare a echipamentelor de sterilizare

– modul de funcționare a echipamentelor de control, măsură și testare

– ținuta și formarea profesională a personalului.

Sterilizarea prin metoda Sterrad ofera solutii de sterilizare atat pentru sisteme mari cat si mici.

Sterilizarea cu plasma si-a dovedit eficacitatea in mai multe randuri:

-igiena in spital : in special,cresterea bacteriilor rezistente reprezinta o problema care necesita rapida si eficienta sterilizare . Diaspozitivele cu plasma care pot face acest lucru sunt in curs de elaborare cu speranta ca acestea vor face diferenta intre actualele metode de sterilizare si sterilizarea cu plasma.

Sterilizarea cu plasma nu este limitata doar la infectii intraspitalicesti,de aceea orice scoala,gradinita,cresa,cladire publica,case de ingrijire medicala,ar trebui sa beneficieze de un asemenea dispozitiv de sterilizare.

-tratamentul fungic : s-a dovedit ca plasmele pot fi folosite eficient si in distrugerea fungilor .

S-a reusit chiar demonstratia ca sterilizarea cu plasma distruge Tinea pedis(pilot de atlet) , care afecteaza 25-40 % din populatia Europei ,SUA si Japoniei.

-ingrijirea dentara : 23% din populatia cu varsta peste 65 de ani si 75% din femeile insarcinate sufera de infectii parodontale.

Aceste infectii,la randul lor cauzeaza probleme ale inimii si alte complicatii medicale.Plasma are capacitate de penetrare intre dinte si gingie si poate constitui un tratament profilactic perfect in ingrijirea dentara normala.

-boli de piele : majoritatea problemelor dermatologice sunt asociate cu bacterii sau fungi. Exista peste o mie de boli de piele , de la erupții acneiforme,dermatita, melanocitic (canceroase), pruriginoase la afectiuni legate de afectiuni vasculare. în timp ce plasmele pot contribui la reducera complicatiilor cu bacterii si fungi,pentru a vindeca astfel de boli.

-boli cronice : aproximativ 1% din populatia unei tari dezvoltate sufera de boli cronice :boli venoase,boli arteriale,diabet zaharat,piodermite,carcioname.Pe masura ce pupulatia imbatraneste,riscul bolilor cronice va creste.

Din nou plasma va ajuta,tratamentul cu plasma va "vindeca" boala de la baza.Prin eliminarea bacteriilor si fungilor va plasmele vor reduce suferinta va sprijini tratamentul si viteza de recuperare.

-cosmetica : tratamentul cu plasma in cosmetica in restructurarea tesutului a fost discutat,precum si intinerirea pielii cu ajutorul plasmelor cu azot,albirea dintilor.

Sterilizarea cu peroxid de hidrogen vaporizat

Sterilizarea cu peroxid de hidrogen vaporizat este un sistem de steriliare destinat echipamentelor medicale.

Dispozitivele folosite in sterilizarea cu peroxid de hidrogen vaporizat folosesc o temperatura joasa in procesul de sterilizare.Este diferit de sistemul de sterilizare Sterrad , deoarece utilizeaza numai peroxid de hidrogen in forma vaporizata,pe cand , in procesul de sterilizare Sterrad , se utilizeaza peroxid de hidrogen vaporizat pentru a initia sterilizarea, si apoi plasma pentru a finaliza procesul de sterilizare.

In procesul de sterilizare cu peroxid de hidrogen vaporizat, vapori de peroxid de hidrogen vaporizat sunt pulverizati in incaperea destinata sterilizarii printr-o serie de impulsuri pentru a steriliza dispozitivele medicale .

Acest ciclu de sterilizare dureaza,in medie, 2 ore , la o temperatura de 30-40 ° C.

In acest proces,peroxidul de hidrogen poarta numele de sterilizant si poate steriliza mai multe piese de echipament la un moment dat.

Sterilizarea cu plasma este folosite pe scara larga pentru sterilizarea materialelor sanitare, proliferarea celulara, vindecarea ranilor, apoptoza celuleor.

Plasma contine mai multe specii , cum ar fi : ioni,atomi,radiatii,electroni si substante active chimic.

Dupa orice interventie chirurgicala , orice instrumentar medical trebuie prelucrat prin metode de aseptizare traditionale , care sunt relativ consumatoare de timp.

Degradarea instrumentelor medicale invazive reutilizabile ,realizate din materiale care nu au putut rezista la temperaturi si presiuni ridicate pentru o anumita perioada de timp in timpul ciclurilor de sterilizare frecvente , pot fi depasite prin utilizarea temperaturii de sterilizare.

In conformitate cu riscul de infectie al dispozitivelor aceste asunt :

-dispozitive care penetreaza pielea in timpul utilizarii (instrumente chirurgicale) , care ar trebui sterilizate intre utilizari.

-dispozitive care ating membrana mucoasa in timpul utilizarii (endoscoape sau circuite de anestezie respiratorie ) , ar trebui sterilizate sau sa beneficieze de un nivel ridicat de dezinfectie.

-dispozitive care ating doar pielea intacta ( mansete ale tensiometrului,stetoscop,), ar trebui dezinfectate cu un germicid de nivel mediu sau scazut, sau pur si simplu curatate cu apa si sapun periodic , in functie de gradul de contaminare.

Aceste elemente ar putea,fie atinge mucoasa sau penetra pielea , in special cele realizate din materiale care nu sunt capabile sa reziste la autoclavare ,deoarece o crestere a temperaturii la 120 grade Celsius .

Alternativa ar fi cea de a aplica un proces de sterilizare cu temperatura joasa ,caz in care temperatura nu ar depasi 70 grade Celsius.

Metodele de sterilizare la temperatura scazuta sunt realizabile fie cu gaz (etilena,oxizi,formaldehida), sau sterilizare cu plasma , sau in cazul unui nivel ridicat de dezinfectie,prin imersie de instrumente dezinfectante chimice pentru o anumita perioada de timp.

Sterilizarea la temperatura scazuta . Echipamente si tehnica

Sterilizarea cu formaldehilda a avut doua categorii diferite : fie combinat pe gaz si abur , sau unul complet de gaz formaldehilda.

Steinger nu a putut efectua sterilizarea cu formaldehilda -gaz la o temperatura mai mica de 60 grade Celsius din moment ce materialul putea fi degradat la o temperatura mai mare de 50 grade Celsius, cu un timp prelungit de sustinere.

DJ Hurell a abordat principalele probleme ale aburului la temperatura joasa si formaldehilda sterilizatoare , s-a dovedit ca aceste probleme au fost datorate condensarii formaldehildei pe peretele camerei , si neuniformitatea aburului gazului amestec in camera.

Formaldehilda nu este inflamabila sau exploziva,prin urmare nu este nevoie de msuri suplimentare de protectie.Desi este toxic,este un mutagen cunoscut si este suspect de a fi cancerigen.Mirosul formaldehildei este detectabil de la o concentratie de 10 ppm.

Sterilizarea cu plasma a fost introdusa ca o alternativa la sterilizarea cu oxid de etilena, sterilizare ce poate fi produsa printr-un camp electric puternic similar cu lumini de neon.

Peroxidul de hidrogen apos inconjoara elementele pentru a fi sterilizate, in cazul in care campul este creat,electronii sunt eliminati de atomii si particulele rezultate. Electronii se recombina cu atomii sau electronii se intorc mai mari pentru a scadea starea energetica a atomilor activati si o stralucire vizibila este produsa in urma coleziunii moleculare. In acest proces peroxidul de oxigen este transformat intr-o varietate de alte specii printre care, de exemplu radicalul liberi hidroxi si hidroxil, apa si oxigen. Speciile se recombina cu plasma pentru a forma in primul rand oxigen si apa ca produse secundare eliminand nevoia de aerare. Aceasta tehnologie nu este proiectata pentru a fi utilizata cu produse pe baza de celuloza lumenul cu un diametru mai mic de 6 mm si o lungime mai mare de 31 de cm.

Echipamentul necesita indicatori biologici, tavi si lucrari speciale de impachetare, toate compatibile.

Sterilizarea cu plasma are multe cerinte cum ar fi: termoladile(complet curate si uscate). Niciun material organic, reziduri de sange, reziduri de sare sau clorura de sodiu nu trebuiesc lasate, air elementele trebuie sa fie mai intai curatate cu apa desalinizata.

Instrumentele cu capete inchise sunt excluse, deoarece sunt materiale absorbante si materiale care contin celuloza, fir de panza sau lichid.

Materialele predispuse la rugina sunt excluse astfel cum materialele de latex de cauciuc sunt excluse dupa trei cicluri sau unele materiale chiar dupa o singura utilizare. S-au monitorizat o mie de cicluri de sterilizare ale sistemului Sterrad, dintre care 61 de cicluri au fost teoretic incorecte si anulate de microprocesor fiind impartite in mai multe categorii:

44% din teze au fost anulate din cauza prezentei umiditatii in unele tuburi undulate

26% din cauza prezentei de hartie care contine celuloza

25% din cauza materialului textil

5% din cauza prezentei lemnului.

Durata ciclului are o medie de 75 de minute.

S-a ajuns la concluzia ca peroxidul de oxigen in ciclul Sterrad 100 este extrem de sporicidal si plasma in ciclul Sterrad 100 pare a fi non-sporicidal. Niciun efect microbicid nu s-a observat pe o durata mai mare de expunere. Cresterea utilizarii dispozitivelor medicale de caldura si sensibile la presiune a intensificat enorm necesitatea unor procese de sterilizare functionale la o temperatura de sub 70°C evitand in acelasi timp presiuni extreme. Din cauza numarului tot mai mare de pacienti supusi endoscopiei si a riscului transmiterii agentilor patogeni intre pacienti, din cauza endoscoapelor prelucrate inadecvat a existat o constientizare sporita a raspunderii infectiei in mod public, cat si a comunitatii medicale. Au fost raportate contaminari incrucisate in randul pacientilor care au suferit endoscopii, microbacterii tuberculoase si specii de Pseudomonas au fost cel mai frecvent raportate. Focarele de infectii asociate endoscopiei pot fi cel mai frecvent atribuite unor proceduri necorespunzatoare de curatare si prelucrare.

Steris a dezvoltat un sistem prin care procesul chimic este efectuat in timpul controalelor folosind un sterilizant biocid activ-acidul peracetic concentrat. Apa este sterilizata printr-un filtru de sterilizare situat in amonte de calea fluidului. Acidul peracetic este amestecat automat cu apa sterila pentru a forma o solutie care curge si vine in contact cu toate suprafetele interioare si exterioare ale instrumentului.

Timpul total pentru a fi steril un bronhostop este de aproximativ 25 de minute. Heeg a descris performanta steril 20 in care instrumentul este umplut cu un concentrat sterilizant, care consta in 35 de unitati de acid peracetic. Testul solutiei a fost diluat in mod automat la circa 0,2 % si are un Ph de aproximativ 6,4. Urmatoarele organisme de testare au fost utilizate fara experimente- Staphilococcu saureus, Enterococcus faecium, Mycobacterium terrae, Pseudomonas aer aeruginoasa, Candida albicans, Spori de Bacillus subtilis-.

Temperatura de prelucrare este de 50-56 grade Celsius , timpul de sterilizare de 12 minute.

La incheierea ciclului de sterilizare , dispozitivele medicale vor fi clatite de 4 ori cu apa sterila filtrata pentru a se asigura ca toate urmele de agent de sterilizare au fost indepartate.

Ciclul de tratament complet dureaza, in medie , 30 de minute , apa filtrata fiind verificata la 0,2 micrometri.

Produsele medicale care urmeaza a fi manipulate trebuie sa fie in perfecta stare si fara daune , cum ar fi coroziunea sau alte defecte materiale.

Ca o concluzie,putem spune ca sterilizarea la temperatura joasa este foarte importanta si aduce beneficii majore in starea sanatatii , atunci cand se face o alegere pentru tehnologia corespunzatoare.

Sterilizatoarele cu ciclu lung trebuie analizate cu mare grija si sa se observe riscurile toxice asupra personalului care il manipuleaza . De asemenea, sterilizarea la abur sau formaldehilda au un ciclu de sterilizare mai lung si afecteaza toxic personalul.

Prin urmare , cercetarea ar trebui sa se concentreze pe noile tehnologii cum ar fi sterilizarea cu plasma, deoarece acestea au capacitatea de a inlocui celelalte metode se sterilizare fiind mai sigure si economice.

Sterilizarea cu oxidetilena este metoda de sterilizare cea mai folosite,cu temperatura scazuta , si se utilizeaza frecvent pentru sterilizarea materialelor sanitare sensibile la caldura .

Factori diferiti au influentat diverse institutii sa caute metode noi de sterilizare cu costuri reduse si eficacitate maxima.

Pentru ca eficacitatea sterilizarii si dezinfectiei prin sterilizare sa fie maxima din prima incercare,si indepartarea materialelor organice si anorganice se vor folosi alcooli,glutaraldehilda,formaldehilda,apa oxigenata,iodoflor,acid peracetic,fenoli,compusi cuaternari de amoniu si clor.

Alegerea dezinfectantului,concentratia acestuia, timpul de expunere, se bazeaza pe riscul de infectie asociata cu utilizarea echipamentului si alti factori.

Metodele de sterilizare cu abur includ sterilizare cu oxid de etilena,peroxid de hidrogen, si acid peracetic lichid.

Cand sunt utilizate in mod corespunzator,toate aceste metode de sterilizare pot reduce semnificativ riscul de infectare asociat cu utilizarea de dispozitive medicale si chirurgicale invazive si non-invazive.

Pentru ca aceste procese sa fie eficace,personalul medical trebuie sa respecte cu strictete curatrea,dezinfectarea si recomandarile de sterilizare pentru fiecare dispozitiv.

Referinte

[1] http://education.sterrad.com/c3/c3_types.htm

[2] http://www.steamatic-cr.com/bioclean/PRINCIPLES.html

[3] http://www.urmc.rochester.edu/sterile/basics.html

[4] http://education.sterrad.com/c3/c3_chemical_eto.htm

[5] http://www.ciwmb.ca.gov/wpie/HealthCare/EPAEtOGluto.pdf

[6] http://www.sterrad.com (Sterrad 100S Sterilization System, pg. 1-2)

[7] http://www.steris.com

[8] http://education.sterrad.com/c3/c3_chemical_peracetic.htm

[9] Malchesky, Paul S., Peracetic Acid and Its Application to Medical Instrument

Sterilization, 1992, pg. 149.

[10] http://www.cidex.com

[11] http://www.wheatlonsci.com/html/PlasticsSterilization.html

[12] http://www.iba-sni.com/pages/xray.htm

[13] http://p2library.nfesc.navy.mil/P2_Opportunity_Handbook/3_VII_1.html

[14] Robins, D. Stephen, Health Facilities Management

CURĂȚAREA (DECONTAMINAREA/PREDEZINFECȚIA), DEZINFECȚIA ȘI PREGĂTIREA MATERIALULUI MEDICO-CHIRURGICAL (instrumente, echipamente)

Decontaminarea/pre-dezinfecția/curățarea este primul tratament care se aplică dispozitivelor medicale având scopurile următoare:

– diminuează populația de microorganisme

– previne uscarea produselor biologice

– ușurează procesele ulterioare

– contribuie la protecția personalului care-l manipulează, dezasamblează, etc.

– contribuie la protecția mediului împotriva contaminării

• Se desfășoară în două etape:

– faza de pretratament, realizată prin imersia dispozitivelor utilizate, în soluție de detergent – dezinfectant (cu acțiune de detașare a murdăriei grosiere de pe substrat și acțiune bactericidă)

– faza de curățare completează procesul din faza de pretratament de îndepărtare a substanțelor proteice, având rolul de a:

* elimina murdăria, îndeosebi materiile organice

* preveni formarea unui biofilm

* reduce încărcătura microbiană inițială.

Mecanismele de acțiune în această fază de pretratament – curățare sunt:

– fizico-chimică, prin detergentul care poate fi:

• neutru

• alcalin

• enzimatic – mecanică (jet de apă, periaj, etc) – termică (temperatura apei) .

Nu se utilizează produse pe bază de aldehide, deoarece acestea au capacitatea de a fixa proteinele de suport.

Această fază realizează îndepărtarea germenilor patogeni prezenți în proporție de până la 95-98% și evitarea transmiterii lor altor bolnavi, personalului medico-sanitar, sau mediului de spital. Doar un obiect bine curățat va putea fi sterilizat, în termen absolut.

Dezinfecția dispozitivelor medicale completează curățarea (decontaminarea) și realizează distrugerea germenilor patogeni în proporție de 99,99% existenți pe instrumentar, echipamente. Curățarea (decontaminarea) instrumentarului, echipamentelor trebuie realizată imediat după utilizarea acestora, cât mai aproape de locul utilizării.

Pentru anumite obiecte: termometre, tăvițe renale, garou, cuve, etc. curățarea urmată de dezinfecția chimică poate fi suficientă. Pentru alte obiecte acest tratament va fi completat prin sterilizare fizică (instrumente) sau sterilizare chimică (echipament termosensibil: endoscoape).

Pregătirea în vederea sterilizării a materialului medico-chirurgical utilizat cuprinde 7 etape distincte: – curățare/decontaminare (predezinfecție), cu cele 2 subetape – clătire – dezinfecție – clătire – uscare – lubrefiere – verificare a integrității instrumentelor și împachetare în vederea sterilizării dacă este necesar.

Sunt produse chimice etichetate "Curățare și decontaminare", "Detergent dezinfectant" care conțin pe lângă agenți de spumare cel puțin un principiu activ recunoscut cu proprietăți_ bactericide, fungicide folosite înainte de dezinfecție.

Dezinfecția în mașina de curățat automată cu program de dezinfecție inclus se realizează la o temperatură și un timp de expunere care variază în funcție de fabricant:

– 75°C, 20 minute sau 80°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile dar nu și VHB);

– 93°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile);

– 105°C, 1 minut (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile) sau 105 °C, 5 minute sau 105 °C, 7 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile precum și sporii de Bacillus antracis).

Utilizarea mașinilor automate pentru dezinfecția instrumentelor au avantajul că reduc expunerea personalului la substanțele chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.Clătire riguroasă sub jet de apă potabilă. Dezinfecție.

Concentrația de lucru a soluției de dezinfectant trebuie să acopere spectrul de acțiune: bactericid (inclusiv Mycobacterium .terrae – prin testul cantitativ al suspensiei), fungicid, virulicid (inactivarea VHB și HIV).

Soluția de dezinfectant se pune în cuve/recipiente cu capac. Instrumentarul este imersat în soluția de dezinfectant în concentrația recomandată de producător, având grijă ca soluția dezinfectantă să îl acopere pe perioada de timp recomandată de producător.

La sfârșitul timpului de dezinfecție se extrag instrumentele. Clătire. Se clătesc instrumentele cu apă din abundență. 2.4.5. Uscare cu un prosop curat sau aer comprimat. Se lubrefiază instrumentarul care necesită acest tratament. Se verifică integritatea instrumentului. Se împachetează instrumentarul în vederea sterilizării, pe o suprafață curată.

Reguli generale: Curățarea/decontaminarea instrumentelor și aparatelor medico-chirurgicale este urmată în mod obligatoriu de dezinfecția acestora cu un dezinfectant etichetat și avizat ca dezinfectant pentru instrumentar, de Ministerul Sănătății și Familiei și pregătirea lui în vederea sterilizării. Este obligatoriu să se efectueze într-o încăpere/spațiu special destinat cu dotările corespunzătoare. Personalul care efectuează această operațiune va respecta precauțiile universale.

Dezinfectia si sterilizarea sunt esentiale in asigurarea faptului ca instrumentarul medical si chirurgical nu face transmiterea de agenti patogeni la pacienti.

Sterilizarea descrie un proces care distruge sau elimina toate formele de viata microbiana si este efectuat in institutii de ingrijire a sanatatii prin metode fizice sau chimice:presiune cu abur,caldura ucata, sterilizare cu plasma cu peroxid de hidrogen,substante chimice lichide, care sunt principali agenti de sterilizaare.

Nerespectarea metodelor de sterilizare a dus la dezvoltarea unor adevarate focare de infectie.

Dezinfectia poate fi tradusa ca o metoda de distrugere in totalitate sau partiala a microorganismelor patogene,cu exceptia sporilor de bacterii de pe obiecte.

De obicei,obiectele sunt dezinfectate cu substante chimice lichide sau pasteurizare.

Factorii care afecteaza atat procesul de sterilizare cat si pe cel de dezinfectie includ curatarea in prealabil a materialului ce trebuie dezinfectat sau sterilizat de incarcarea organica sau anorganica.,tipul si nivelul de contaminare microbiana, concentrarea si timpul de expunere la germicide , natura fizica a obiectului(crevase,balamale,lumeni) , prezenta biofilmelor,temperatura si ph-ul procesului de dezinfectie, in cazul folosirii oxidului de etilena se ia in considerare umiditatea procesului de sterilizare.

Spre deosebire de sterilizare, dezinfectia nu este sporicidala.Cateva dezinfectante vor distruge sporii cu timp de expunere prelungit (3-12 ore) ;aceasta este o sterilizare chimica.La concentratii similare,dar cu perioade de expunere mai scurte, (20 minute pentru 2% glutaraldehilda)acesti dezinfectanti vor ucide microorganisme ,cu exceptia unui numar mare de spori bacterieni-acestia fiind numiti dezinfectanti la nivel inalt.

Dezinfectantii la nivel jos pot ucide cele mai multe forme de bacterii vegetative , unii fungi , unele virusuri, intr-o perioada de maxim 10 minute.

Dezinfectantii de nivel intermediar distruge micobacterii,bacterii vegetative,celemai multe virusuri si ciuperci, dar nu ucide sporii de bacterii.

Personalul care efectuează această operațiune trebuie să poarte echipament de protecție: halat, mănuși, sorț de cauciuc, ochelari de protecție, etc. Protocolul privind curățarea (decontaminarea) urmată în mod obligatoriu de dezinfecția și pregătirea materialului medico-chirurgical în vederea sterilizării chimice sau fizice va fi afișat la loc vizibil.

Responsabili: Asistenta medicală responsabilizată cu pregătirea, curățarea (decontaminarea) și dezinfecția instrumentarului medico-chirurgical.

Evaluare:

Medicul șef de secție și asistenta șefă sau medicul de cabinet controlează respectarea tehnicii de curățare/decontaminare (de preferat a fi utilizat un dezinfectant etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar și avizat , cu proprietăți bune de curățare în cazul în care această operațiune se face manual) urmată de dezinfecție și pregătire a instrumentarului, echipamentului. Eficacitatea procedurii de curățare/decontaminare urmată de dezinfecție se verifică prin prelevare de probe și investigare bacteriologică.

Materialele care se sterilizează pot fi împachetate în:

– cutii metalice (pentru sterilizarea cu aer cald).

– cutii metalice perforate (pentru sterilizarea cu abur sub presiune).

– casolete perforate cu colier (pentru sterilizarea cu abur sub presiune).

– hârtie specială pentru împachetarea instrumentarului sau materialului textil fabricată special pentru sterilizarea cu abur sub presiune .

– pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu aer cald sau oxid de etilenă cu indicatori fizico-chimici de temperatură.

– pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu abur sub presiune sau abur și formaldehidă la temperaturi joase presiune subatmosferică, cu indicatori fizico-chimici de temperatură.

Curatarea ,este curatarea impuritatilor vizibile (materiale organice si anorganice) de pe obiecte si suprafete si se realizeaza,de obicei, manual sau mecanic cu ajutorul apei cu detergenti sau produse enzimatice.Curatarea completa este esentiala inainte de dezinfectie la nivel inalt si sterilizare deoarece materialele organice si anorganice raman pe suprafata instrumentelor .

Decontaminarea indeparteaza microorganismele patogene de pe obiecte astfel incat acestea sa poata fi manipulate ,utilizate sau aruncate.

Antisepticele sunt utilizate numai pentru suprafata pielii si dezinfectantele nu sunt utilizate pentru antisepsia pielii deoarece acestea pot rani pielea si alte tesuturi.

Obiectele care patrund in tesutul steril sau sistemul vascular trebuie sa fie sterile,deoarece riscul contaminarii microbiene este iminent.

In aceasta categorie intra instrumentarul chirurgical,cardiac si urinar,catetere,implanturi,sonde cu ultrasunete folosite in cavitatile corpului.

Cele mai multe din aceste instrumente ar trebui achizitionate sterile sau sterilizate cu abur.

Obiectele sensibile la caldura pot fi sterilizate cu plasma (peroxid de hidrogen), sau prin metode chimice lichide.

Alte obiecte semicritice care necesita o atentie sporita in vederea sterilizarii sunt echipamente de terapie si anestezie,echipamente de sustinere respiratorie,unele endoscoapre,lame de laringoscop,sonde manometrice esofagiene,citoscoape,catetere manometrice anorectale.

Dispozitivele medicale trebuie sa fie sterile.Cu toate acestea,un numar mic de spori bacterieni este permis.

Membranele mucoaselor interne, cum ar fi mucoasa plamanilor,a tractului gastro-intestinal sunt, de obicei,rezistente la infectia cu spori de bacterii comune, dar sensibile la alte organisme,cum ar fi :bacterii, microbacterii si virusuri.

Dezinfectia este definita la nivel inalt ca fiind eliminarea completa a microorganismelor de pe un instrument , fiind permis un numar mic de spori bacterieni.

Curatarea , urmata de dezinfectie ar trebui sa elimine suficient de bine agentii patogeni pentru a preveni transmiterea infectiei.

Laparoscoapele si artroscoapele care intra in legatura directa cu mucoasa, ar trebui sterilizate inaintea folosirii intre pacienti.Clatirea endoscoapelor si apoi spalarea acestora cu apa sterila ,apa filtrata sau menajera,va preveni efectele adverse asociate cu dezinfectantul retinut in endoscop de exemplu.Elementele pot fi clatite si spalate cu apa sterila dupa un nivel ridicat de sterilizare pentru a preveni contaminarea cu organisme din apa de la robinet, cum ar fi microbacterii nontuberculoase-legionella,bacterii gram negative( Pseudomonas).

Dupa clatire,instrumentele ar trebui uscate si depozitate intr-un mediu care impiedica recontaminarea.

Formaldehilda alcoolica a fost retrasa ca metoda de sterilizare chimica, deoarece este iritanta si toxica.Au fost introduse metode revolutionare de sterilizare a instrumentarului si materialului medical,cum ar fi: peroxid de hidrogen,acid peracetic,acid peracetic si peroxid de hidrogen in combinatii.

Fenolii si iodoflorii au fost de asemenea eliminati din metodele de sterilizare deoarece nu s-a dovedit eficacitatea lor in distrugerea sporilor de bacterii, tuberculoza si unii fungi.

Alcoolul izopropilic si alcoolul etilic au fost, de asemenea,eliminati ca dezinfectanti la nivel inalt din cauza incapacitatii lor de a inactiva sporii bacterieni si datorita incapacitatii alcoolului izopropilic de a inactiva virusii hidrofili(virusul polio).

O problema cu punerea in aplicare a sistemului de sterilizare este si ca nu se iau in calcul problemele cu reprocesarea echipamentelor medicale complicate,care este de multe ori, o problema la inactivarea agentilor infectiosi(prionii-sensibili la caldura,boala Creutzfeldt-Jakob).Astfel, in unele cazuri, laegerea metodei de sterilizare ramane o problema, chiar si dupa luarea in considerare a categoriilor de risc pentru pacienti.

Acest lucru este valabil mai ales pentru echipamente medicale ca laparascopul,artroscopul,care intra intr-o controversa privitoare la metoda de sterilizare:sterilizare la nivel inalt , sau sterilizare cu abur.Unele din aceste instrumente au parti care nu pot fi sterilizate cu abur , deoarece acestea sunt sensibile la caldura.

In plus,sterilizarea cu oxid de etilena poate fi consumatoare de timp pentru utilizarea de rutina intre pacienti..Tehnologii noi cum ar fi sterilizarea cu gaz de peroxid de hidrogen sau sterilizarea cu plasma ar fi mult mai indicate.

Cu toate ca aceste ultime metode isi dovedesc eficacitatea,pentru unele echipamente rezistente la temperaturi inalte , se mai foloseste sterilizarea cu abur.

O alta problema cu punerea in aplicare a metodei Spaulding este folosirea unui instrument semicritic(de exemplu endoscop), cu un instrument critic ,care intra in contact cu tesuturile corpului.

Cele mai multe instrumente medicale si chirurgicale utilizate in unitatile de asistenta medicala sunt realizate din materiale care sunt sensibile la sterilizarea indelungata sau cu caldura.

Pe parcursul ultimilor 15 ani , au aparut metode noi de sterilizare la temperatura joasa (sterilizarea cu gaz de peroxid de hidrogen cu plasma,imersie cu acid peracetic,ozon) si au capatat tot mai mult teren fiind folosite la sterilizarea instrumentarului medical.

Sterilizarea distruge toate microorganismele de pe suprafata unui articolsau dintr-un lichid pentru a preveni transmiterea bolilor asociate cu utilizarea unui astfel de instrument.In timp ce utilzarea neconforma poate reprezinta un risc iminent de transmitere a a agentilor patogeni.

Dispozitivele medicale care intra in contact direct cu tesuturile corpului sterile sau fluide sunt considerate elemente critice.Aceste elemente trebuie sa fie sterile atunci cand sunt utilizate deoarece orice contaminare microbiana ar putea duce la boli transmisibile.Astfel de elemente includ instrumentar chirurgical,pense de biposie,dispozitive medicale implantate.Daca aceste elemente sunt rezistentela caldura,procesul recomandat pentru sterilizare este sterilizarea cu abur, deoarece are cea mai mare marja de siguranta datorita fiabilitatii sale, consistentei si letalitatii.

Cu toate acestea,reprocesarea elementelor termic si sensibile la umiditate necesita utilizarea unei tehnologii de sterilizare la temperatura scazuta( cu oxid de etilena,peroxid de hidrogen gaz in sterilizarea cu plasma,acid peracetic).

Dispozitivele și materialele de unică folosință nu vor fi niciodată reprocesate în vederea reutilizării. Dispozitivele medicale care, prin modul de proiectare, sau prin natura materialului din care sunt construite, nu suportă nici un tip de sterilizare, trebuie să fie supuse unei dezinfecții adecvate, al cărei efect să fie bactericid (EN 1040), fungicid (EN 1275), virulicid și sporicid. Termenii "produs sterilizant" sau "sterilizare chimică" sunt utilizați pentru o gamă restrânsă de compuși chimici (formaldehida, glutaraldehida) care, în condiții controlate, pot distruge sporii bacterieni. Toate dispozitivele medicale și materialele care urmează a fi sterilizate trebuie curățate prin metode fizice și dezinfectate chimic înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat. Toate instrumentele chirurgicale, materialele textile și alte obiecte sau soluții care pătrund în țesuturile sterile sau sistemul vascular, inclusiv instrumentele stomatologice, trebuie să fie sterile (instrumente/obiecte critice).

. – METODE RECOMANDATE PENTRU INACTIVAREA AGENTULUI ETIOLOGIC A BOLII CREUTZFELDT-JAKOB

Boala Creutzfeld-Jakob este cauzată de prioni. Aceștia sunt extrem de rezistenți la metodele uzuale de inactivare.

Se recomandă următoarele tehnici de sterilizare/dezinfecție: Metoda de preferat pentru tratamentul materialului contaminat este sterilizarea la abur pentru cel puțin 30 minute la 134 °C când utilizăm sterilizatorul cu abur sub presiune fără postvacuumare.

Când utilizăm sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre și postvacuumare este eficient tratamentul de 18 minute la 134 °C – 138 °C. Temperatura de 121 °C nu este eficientă. Alternativă: imersia în hidroxid de sodiu 1N (soluție caustică) pentru 1 oră la temperatura camerei, urmată de sterilizarea la abur sub presiune cu pre și postvacuumare la 121 °C timp de 30 minute poate fi utilizată pentru instrumente, echipamente critice și semi-critice.

Instrumentele, echipamentele non-critice (ex.: masa de autopsie, paviment) pot fi dezinfectate cu orice dezinfectant nediluat sau hipocloritul de sodiu în diluție mai mare de 1:10 sau hidroxid de sodiu 1N la temperatura camerei, timp de 15 minute. Acești dezinfectanți trebuie utilizați pentru ca echipamentele sau instrumentele non-critice sau suprafețele să nu fie implicate în transmiterea bolii Creutzfeldt-Jakob.

Sterilizarea cu abur

Dintre toate metodele de sterilizare disponibile , caldura umeda sub forma de abur saturat sub presiune este cel mai larg si utilizat , cat si cel mai de incredere procedeu de sterilizare non toxic si rapid.

La fel ca toate procesele de sterilizare,sterilizarea cu abur are unele inconveniente,ca arderea si coroziunea unor materiale, reducereaz capacitatii laringoscoapelor de a transmite lumina.

Principiul de baza al sterilizarii cu abur , asa cum este realizat intr-o autoclava, este de a expune fiecare element pentru a intra in contact direct cu aburul la temperatura si timpul indicat.

Timpul si temperatura de sterilizare cu abur variaza in functie de natura materialului instrumentului de sterilizat,(material,fata de cauciuc,plastic),indiferent daca instrumentul este infasurat in material sau desfacut,cat si de tipul de sterilizator.

STERILIZAREA CU ABUR SUB PRESIUNE – AUTOCLAVĂ

Sterilizarea la autoclavă se realizează în stația centrală de sterilizare sau punct de sterilizare la autoclavă atașat blocului operator și accesibil pentru toate serviciile sau atașat laboratorului clinic.

Principiul sterilizării cu abur sub presiune așa cum se realizează în autoclavă este de a expune fiecare articol direct la contactul cu aburul la temperatura și presiunea pentru timpul specificat. Aburul ideal pentru sterilizare este abur uscat saturat 100% (absența condensului). Sunt admise a se utiliza 2 tipuri de autoclave:

1. Sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre și post vacuumare. Sterilizarea la sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre și post vacuumare este cea mai bună metodă de sterilizare a instrumentarului chirurgical din oțel inoxidabil împachetat și singura metodă posibilă pentru sterilizarea materialului moale (textile), cauciucului, sticlăriei. Este folosit și în decontaminarea deșeurilor din laborator (deșeuri infecțioase).

2. Sterilizatorul cu abur sub presiune fără post vacuumare. Este folosit pentru sterilizarea mediilor de laborator, lichidelor în flacoane, instrumentar neîmpachetat. Timpul de pătrundere al aburului este prelungit datorită eliminării incomplete a aerului.

Pot fi utilizate programe de sterilizare pentru instrumentar neîmpachetat folosind autoclave amplasate în imediata apropiere a sălilor de operație. Temperatura este 134°C. Sterilizarea instrumentarului neîmpachetat se poate face numai în caz de urgențe medicochirurgicale, când instrumentarul disponibil este insuficient, iar utilizarea acestuia se face imediat.

Sterilizarea .

Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu abur sub presiune cuprinde următoarele faze:

a) Faza de pretratament și preîncălzire (prevacuumare): Pretratamentul constă din mai multe secvențe de admisie de abur și evacuare, realizat printr-un număr de variații de presiune – purjări – (+ 0,8 – + 1 atm./- 0,8 – – 1 atm.) și are drept scop să îndepărteze aerul din materialul de sterilizat concomitent cu umezirea acestuia necesară înaintea fazei de sterilizare. În situația autoclavării soluțiilor apoase în recipiente deschise, îndepărtarea aerului se realizează printr-un curent de abur.

b) Faza de sterilizare: Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul încărcăturii. În funcție de temperatura, presiunea aleasă, timpul de sterilizare durează un număr de minute. Pentru sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă (cu pre și post vacuumare) cu programe prestabilite sau programate opțional, faza de sterilizare se declanșează în momentul în care traductorul de temperatură din incinta de sterilizare semnalizează o temperatură egală sau mai mare cu temperatura specificată a programului selectat. Variația temperaturii de sterilizare admisă este de ± 1,5°C. Pentru procesarea lichidelor pot fi folosite sterilizatoare cu abur saturat la presiune înaltă cu programe de sterilizare a lichidelor, la care temperatura de sterilizare este măsurată în incinta de sterilizare și în recipient prin traductori (senzori de temperatură); condiția de începere a timpului de sterilizare este ca ambele traductoare, cel din incinta de sterilizare și cel din recipient, să atingă temperatura de sterilizare programată.

c) Faza de post-tratament (postvacuumare): Este destinată normalizării în ce privește temperatura și umiditatea materialului de sterilizat. Toate tipurile de material de sterilizat, cu excepția lichidelor sunt expuse unui vacuum mai scăzut de – 0,7 bari pentru o anumită perioadă de timp. După faza de postvacuumare textilele pot să aibă o creștere în greutate de aproximativ 1%, ceea ce reprezintă o umiditate normală în timpul procesului de sterilizare la sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă, cu pre și post vacuumare.

Sterilizarea cu peroxid de hidrogen plasma

Domeniul fizicii plasmei este prin excelență interdisciplinar și are un potențial aplicativ excepțional. Exemplul edificator este plasma de interes termonuclear care poate oferi soluția ideală pentru producerea necesarului de energie prin: i) siguranța în exploatare a centralelor termonucleare de producere a energie electrice, ii) poluarea neglijabilă a mediului și iii) reserve practic nelimitate de „combustibil” primar (hydrogen și izotopii sai).

Știința și tehnologia actuală se află în fața celui mai mare proiect de colaborare internațională, care reunește cele mai dezvoltate state ale lumii si care are drept scop realizarea sistemelor de producere a energiei electrice din energia nucleară prin controlul reacțiilor de fuziune a nucleelor izotopilor hidrogenului (proiectul ITER).

Plasma din sistemele de interes termonuclear sunt cunoscute și ca plasme ”fierbinți” sau plasme de temperatură mare deoarece reacțiile de fuziune a nucleelor cer energii cinetice mari (de ordinal a 104 eV) a ionilor izotopilor de hidrogen. Din cauza temperaturilor mari aceste plasme pot ființa în regiuni spațiale limitate numai datorită unor configurații speciale de câmpuri de forță. Astfel, în cazul corpurilor cosmice (stele) confinarea plasmei este asigurată de forțele gravitaționale. În cazul plasmei de laborator confinarea poate fi realizată, fie inerțial (fuziunea laser), fie cu ajutorul câmpurilor magnetice (confinare magnetică). O formă acesibilă a plasmei de temperatură relativ ridicată o constituie plasma arcului electric.

Această stare de plasmă a arcului electric a început să fie utilizată cu mult timp în urmă prin realizarea primelor sisteme de sudare, respectiv tăiere a materialelor metalice. Astăzi starea de plasmă se află la baza celor mai moderne tehnologii utilizate în electronică și microelectronică, în sinteza de materiale noi cu structuri controlabile la scară nanometrică, în tratamente pentru obținerea unor proprietăți speciale de biocompatiblitate, funcționalizare sau durificare a suprafețelor.

Plasma pe de o parte constituie mediul activ din laserii de mare putere iar pe de altă parte poate fi generată la interacția radiației laser de mare energie cu substanța aflată în diferite stări de agregare. Tot starea de plasmă constituie mediul activ din sursele de iluminat cu randament mare de transformare a energiei electrice în energie luminoasă. Monitoarele actuale de afișare a informației pe ecrane de suprafață mare folosesc plasma ca principal element activ (plasma display și televizoare cu plasmă). Dispozitivele cu plasmă sunt folosite în sistemele moderne de depoluare a apelor reziduale sau în filtrele active de purificare a aerului.

Așa numitele tehnologii uscate de sterilizare a echipamentelor și ustensilelor chirurgicale precum și sterilizarea unor suprafețe de întindere mare și neregulate au ca mediu activ plasma. În toate aceste sisteme se folosește un alt tip de plasmă cunoscută ca plasma de temperatură joasă. Proprietatea fundamentală a plasmei de temperatură joasă este aceea că speciile grele ioni, atomi sau molecule, aflate în componența plasmei, au energii cinetice mici care corespund unei temperaturi a ansamblului de particule comparabilă cu temperatura mediului ambiant.

Eficienta procesului de sterilizare este cruciala pentru a evita riscurile ce pot aparea odata cu utilizarea dispozitivelor medicale pe corpul uman.

Mai mult,daca procesul de sterilizare are loc la temperaturi joase,riscurile cresc.

Acest este motivul pentru care s-a dezvoltat un sistem program de cercetare si dezvoltare al carui scop este sa asambleze un echipament inovativ, care sa rezolve problemele rapid din punct de vedere al eficientei, sigurantei,aplicabilitatii, versabilitatii,productivitatii si costurilor.

Caracteristici si beneficii :

– in timpul ciclului de sterilizare la temperatura joasa,plasma asistata de o solutie pe baza de peroxid de hidrogen face posibila obtinerea unor rezultate de departe mai performante decat cele obtinute prin tehnici deja cunoscute.

-pot fi sterilizate rapid si usor aproape toate dispozitivele medicale care sunt sensibile la temperatura, astfel, crescandu-le durata de viata.

-agentul de sterilizare se imprastie usor , astfel incat sa fie asigurata sterilizarea corecta a materialelor in orice parte a camerei;o serie de solutii tehnice inovative fac posibila derularea ciclului chiar si in conditii critice

-capacitatea camerei , forma acesteia , si viteza de lucru fac posibila sterilizarea unei cantitati considerabile de material in perioade scurte de timp si garanteaza un nivel inalt al productivitatii

-sterilizatorul poate fi incorporat intr-o statie de sterilizare

-interfata usor de folosit

-calitatea componentelor si tehnologia avansata incorporata vizeaza fiabilitate pe termen lung si reducerea costurilor de mentenanta.

Sterilizatorul cu plasma este un aparat destinat sterilizarii tuturor echipamentelor medicale (instrumentar chirurgical,instrumentar endoscopic,instrumente electrochirurgie,padele defibrilare interna,laringoscoape si lame,endoscoape rigide si flexibile,trocare,dilatatoare esofagiene,cabluri fibra optica,sonde laser,sonde echograf,lentiloftalmologice,cabluri pacient,echipament terapie radiologica,echipamente osteosinteza) sensibil la caldura si umiditate , datorita temperaturii scazute care se foloseste in incinta de sterilizare.

Ca agent de sterilizare se foloseste plasma(hydrogen peroxid).

Echipamentele sterilizate pot fi utilizate imediat ce s-a incheiat ciclul de sterilizare.Dupa ce se incheie procesul de sterilizare,detaliile sunt tiparite,iar rezultatele pot fi verificate cu usurinta.

Utilajul tehnic de sterilizare

În conformitate cu prevederile articolului 11 al Legii metrologiei nr. 647-XIII din 17.11.95, se supun controlului metrologic legal, mijloacele de măsurare utilizate în măsurări din domeniile de interes public. Sănătatea și siguranța populației, constituie unul dintre cele mai sensibile domenii de activitate, iar sterilitatea echipamentelor și obiectelor este primordială în orice segment al medicinii.

Un rol important în asigurarea calității sterilizării îl constituie controlul corectitudinii creării, stabiliză- rii și menținerii caracteristicilor metrologice ale incintelor termostate. În conformitate cu pct. 6.5 din Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal din 31.05.2010, dulapurile de sterilizare (etuvele) necesită a fi supuse procedurii de atestare metrologică, cu o periodicitate nu mai mare de o dată la 12 luni.

Reieșind din aceasta, pot fi utilizate doar aparatele de sterilizare legalizate, prin intermediul procedurii de atestare metrologică inițială sau periodică și care dețin certificat de atestare metrologică eliberat de întreprinderile desemnate, în cadrul Sistemului Național de Metrologie, precum este Institutul Național de Standardizare și Metrologie.

La încărcarea incintei de sterilizare, este necesar de a se lăsa spații între obiecte și între obiecte și pereți, pentru a permite circularea și pătrunderea în și printre obiecte a agentului de sterilizare.

Este interzisă supraîncărcarea incintei de sterilizare, ceea ce se poate solda cu sterilizare incorectă a obiectelor precum și cu deteriorarea etuvei. Indiferent de tipul sterilizatorului utilizat, încărcarea incintei trebuie să respecte anumite reguli pentru a asigura uniformizarea procesului:

• materialele de sterilizat se așează astfel, încât contactul cu agentul sterilizat sa fie cât mai ușor de realizat;

• materialele de sterilizat se împachetează lejer pentru a permite pătrunderea agentului de sterilizare în pachete;

• greutatea unui pachet trebuie sa fie în limitele specificate de producător și să nu depășească 5 kg. Este necesar de respectat recomandările producă- torilor privind cantitatea de material de sterilizat cu care se poate încărca aparatul la un ciclu de sterilizare, precum și temperatura, presiunea și timpul de sterilizare recomandate.

Sterilizarea cu „plasmă” ce se efectuează la temperaturi de 46 ÷ 50 °C pentru o durată de 54 ÷ 72 minute. În prezent metoda respectivă nu este specificată nici într-un document recunoscut internațional. Limitarea utilizării acestei metode în pofida avantajului cel reprezintă, cum ar fi nepoluarea mediului ambiant, este dictată de costul ridicat al echipamentului și ale materialelor auxiliare. Pe piața țărilor CSI o răspândire largă au obținut-o sterilizatoarele ce utilizează această metodă cu un volum de 50; 100 și 200 litri. Practic circa 95%” din toate obiectele medicale pot fi supuse sterilizării prin această metodă, cu excepția materialelor din celuloză, lichidelor și materialelor de pansament

Bibliografie

Revista Institutului Național de Standardizare și Metrologie din Republica Moldova (INSM)

Noua tehnologie de sterilizare cu plasma a fost brevetata in 1987 , apoi comercializata in USA in anul 1993.

Plasmele de gaz au fost considerate ca a patra stare a materiei (lichide,solide,gaze si plasme cu gaz).

Plasmele cu gaz sunt generate intr-o camera inchisa cu vid , folosind frecvente radio sau energie de microunde pentru a excita moleculele de gaz si de a produce incarcatura de particule,cele mai multe radicali liberi.

Un radical liber este un atom cu un nepereche electron, si este o specie foarte reactiva.

Mecanismul de functiune al acestui dispozitiv este producerea de radicali liberi intr-un camp de plasma , care sunt capabili sa interactioneze cu celule esentiale componente (enzime,acizi nucleici), si prin urmare perturba metabolismul microorgansimelor .Tipul de gaz utilizat si adancimea sunt doi factori importanti care pot influenta eficacitatea acestui proces.

La sfarsitul aniloe 1980 a fost testat primul sistem cu plasma de peroxid de hidrogen pentru sterilizarea medicala si dispozitive chirurgicale.

Conform cu indicatiile producatorului,camera de sterilizare este evacuata, si o solutie de peroxid de hidrogen este injectata dintr-o caseta si pulverizata in camera de sterilizare intr-o concentratie de 6 mg/l.Vaporii de peroxid de hidrogen , difuzati in camera timp de 50 de minute,expune toate suprafetele sarcinii la sterilizant si initiaza inactivitatea microorganismelor.

Plasmele la temperatură joasă (sau reci) sunt plasme de neechilibru cu un grad de ionizare mai mic de 10% și conținând ioni și neutri la o temperatură joasă. Plasmele reci pot fi produse atât la presiune joasă cât și la presiune atmosferică comunicând energie electromagnetică unui volum de gaz .

Plasmele la temperatură joasă prezintă în ultima vreme un interes deosebit fiind utilizate întrun domeniu variat de aplicații și asta datorită caracteristicilor pe care le au . Apariția și dezvoltarea unor astfel de metode bazate pe plasme reci permite tratarea materialelor sensibile la temperatură, cum ar fi polimerii, făcând posibilă o procesare la temperatură joasă, netoxică și cu costuri reduse.

Una din aceste aplicații este sterilizarea echipamentelor medicale într-un timp relativ scurt și, desigur, beneficiind în același timp de avantajele menționate. Efectul antimicrobial al plasmei este asociat cu acțiunea sinergetică a particulelor încărcate sau neutre din punct de vedere electric, fotoni și radicali produși în descărcare. Acțiunea simultană a acestor factori induce procese fizice și chimice .

Ultimele sunt predominante în cazul plasmelor reactive, produse în gaze pure sau amestecuri conținând oxigen, azot, hidrogen sau un alt gaz reactiv .

Pe lângă abilitatea de a distruge microorganisme plasmele reci prezintă un mare interes în aplicațiile ce își propun inactivarea și îndepărtarea de pe suprafețe ale contaminanților la nivel molecular, mai exact biomolecule .

Astfel de agenți infecțioși sunt reprezentați de enzime toxice care pot rămâne pe o suprafață după distrugerea încărcăturii bacteriene, prioni, responsabili pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile (din care foarte cunoscută este boala vacii nebune) sau alte molecule proteice.

O plasmă este numită de temperatură joasă sau plasmă rece atunci când temperatura ionilor și neutrilor este considerabil mai mică decât cea a electronilor iar temperatura termodinamică a gazului este apropiată de temperatura camerei. Astfel de descărcări sunt deja folosite într-o multitudine de aplicații. În funcție de presiunea gazului de descărcare, plasmele reci pot fi împărțite în plasme la presiune atmosferică, presiune medie sau presiune joasă.

Într-o plasmă rece cea mai mare parte a energiei provenite de la sursa externă este canalizată către componenta electronică a descărcării. În acest fel electronii vor avea energie suficientă pentru a iniția și susține descărcarea, în timp ce ionii și neutri rămân la temperatură joasă. O caracteristică importantă a plasmelor reci este faptul că sunt capabile sa comunice o cantitate mică de energie substratelor expuse datorită neechilibrului termodinamic. Fiind un mediu ce posedă energie chimică, plasmele reci se pretează pentru un domeniu larg de tratamente chimice ale suprafețelor fragile. Din acest motiv este necesară discutarea chimiei plasmei și mai ales a chimiei care are loc la interfața dintre plasmă și substratul expus.

Prin modificarea parametrilor plasmei se poate controla natura și concentrațiile speciilor produse în plasmă putând fi astfel favorizate anumite reacții la interfață care să ducă la obținerea rezultatului dorit. Acest lucru poate fi realizat prin influențarea distribuțiilor ionilor și electronilor și astfel a probabilității diferitelor căi de reacție. Acestea din urmă pot fi identificate prin intermediul speciilor detectate în plasmă. Se poate concluziona că plasma este un reactor chimic datorită concentrațiilor ridicate de particule încărcate electric (electroni, ioni), neutre (atomi și molecule), specii active și fotoni.

Chimia plasmei este puternic dictată de electroni deoarece aceștia reprezintă componenta care transferă plasmei energia sursei externe. O altă componentă importantă a plasmei sunt ionii care pot produce atât efecte dorite cum ar fi creșterea reactivității unei suprafețe, cât și efecte nedorite cum ar fi distrugerea suprafețelor tratate în plasmă. Ionii sunt capabili să inducă reacții chimice la interfața plasmă-probe sau doar interacțiuni fizice (ciocniri).

Un camp electric creat de o frecventa radio este aplicat camerei pentru a crea o plasma de gaz.Radicalii liberi microbicidali(hidroxil di hidroperoxil)sunt generati in plasma.Excesul de gaz este indepartat in etapa finala (aerisire) a procesului de strilizare, prin introducerea cu inalta frecventa a unui aer filtrat.

Produsele rezultate ale ciclului (vapori de apa,oxigen) sunt non toxice si elimina nevoia de aerare.Astfel,materialele sterilizate pot fi manevrate in conditii de siguranta sau depozitate pentru utilizare imediata.Procesul fnctioneaza la 37-44 grade Celsius timp de 75 minute.In cazul in care umezeala este prezenta pe obiecte vidul nu se poate realiza.O versiune mai noua a unitatii imbunatateste eficacitaea sterilizatorului prin utilizarea a doua cicluri de peroxid de hidrogen in etapa de difuzie, si o etapa de plasma pentru fiecare ciclu de sterilizare.Aceasta revizuire a redus timpul de sterilizare de la 75 minute la 52 minute.Producatorul considera ca activitatea imbunatatita obtinuta cu acest sistem se datoreaza in parte la modificarile de presiune care se produc in timpul de injectare si difuzie in fazele procesului , si asupra faptului ca procesul este format din doua cicluri egale si consecutive , fiecare cu o injectie separata de proxid de hidrogen.Cea mai noua versiune de sterilizare cu plasma de gaz are un timp de 28-38 de minute .

Penetrarea vaporilor de peroxid de hidrogen in lumenii mai lungi sau mai scurti ai aparaturii medicale a fost abordata prin utilizarea unui intensificator de difuzie.

Acesta este o mica fiola detasabila cu peroxid de hidrogen concentrat (50%), cu un conector elastic , care este introdus in lumenul aparatului si zdrobit imediat inainte de sterilizare.Amplificatorul de difuzie, a fost demonstrat stiintific,ca sterilizeaza bronhoscoapele impotriva microbacteriei tuberculoase.

Un alt sistem de sterilizare cu plasma , diferit de cel prezentat,a fost scos din uz deoarece s-a dovedit ca distrugea corneea pacientilor atunci cand instrumentele oftalmologice erau sterilizate cu aceasta metoda.

Modul de actiune

A cest proces inactiveaza microorganismele,in primul rand prin utilizarea combinata a peroxidului de hidrogen gaz si generarea de radicali liberi(hidroxyl si radicalii liberi hydroproxyl) in faza de plasma a ciclului.

Activitate microbicida

Acest proces are capacitatea de a inactiva o gama larga de microorganisme inclusiv spori bacterieni rezistenti.

Studii au fost efectuate inclusiv asupra bacteriilor vegetative (inclusiv micobacterii), drojdii,fungi,virusuri si spori de bacterii.Ca toate procesele de sterilizare,eficacitatea poate fi modificata de lungimea lumenului,diametrul lumenului,saruri anorganice si materiale organice.

Utilizare

Materiale si dispozitive care nu pot tolera temeperaturi ridicate si umiditate ridicata , cum ar fi unele plastice, dispozitive electrice si aliaje metalice sensibile la coroziune ,pot fi sterilizate cu peroxid de hidrogen gaz-plasma.Aceasta metoda s-a dovedit a fi compatibila cu 95% din dispozitivele si materialele medicale testate.

Sterilizarea cu acid peracetic

Acidul peracetic este un oxidant puternic biocid care isi mentine eficacitatea in prezenta solului organic.

Acidul peracetic indeparteaza contaminanti de suprafata (in special de proteine) pe tubulatura endoscopica.

O masina automata folosind acid peracetic pentru sterilizarea instrumentarului medical stomatologic,chirurgical s-a folosit pentru prima data in 1988 .Acest microprocesor controlat,metoda de sterilizare cu temperatura scazuta,era frecvent utilizat.

Acidul peracetic si un agent coroziv sunt livrate intr-un recipient -doza.

Containerul este înțepat în momentul utilizării, imediat înainte de închiderea capacului și inițierea ciclului.

Acidul peracetic concentrat se diluează până la 0,2%, cu apă filtrată (0,2 um), la o temperatură de aproximativ 50 oC. Acidul diluat peracetic este circulat în interiorul camerei a mașinii și pompat prin canalele endoscopului timp de 12 minute, decontaminarea suprafețelor exterioare, lumeni, si accesorii. Tăvi interschimbabile sunt disponibile pentru a permite prelucrarea de până la trei rigide

endoscoape sau de un endoscop flexibil. 

Producătorii sugerează utilizarea de monitoare biologice ( G. stearothermophilus , benzi de spori) atât la momentul instalării și în mod obișnuit pentru a asigura eficacitatea procesului.

Modul de acțiune. Numai sunt disponibile informații limitate în ceea ce privește mecanismul de acțiune al

acid peracetic, dar se crede să funcționeze ca alți agenți de oxidare, adică, ea denatures proteine, perturbă peretele celular de permeabilitate și oxidează legături sulfhydral și sulf în proteine, enzime și alti metaboliți .

Activitatea microbiocida. 

Acidul peracetic va inactiva bacteriile gram-pozitive și gram – negative,

fungi și drojdii din <5 minute la <100 ppm. În prezența materiei organice, 200-500 ppm necesar. Pentru virusurile, intervalul de dozare este mare (12-2250 ppm), cu poliovirus inactivat în extract de drojdie în 15 minute, cu 1500 până la 2250 ppm. spori de bacterii în suspensie sunt inactivate în 15 secunde până la 30

minute cu 500 până la 10000 ppm.

Efectul de curățare pe eficacitate de sterilizare

Efectul de sare și ser asupra eficacității tehnologiilor de sterilizare la temperatură joasă a exprimat îngrijorarea cu privire la marja de siguranță a acestor tehnologii. 

 Experimentele au arătat că sărurile au cel mai mare impact asupra protejării microorganismelor de distrugere.

Alte metode de sterilizare

Radiația ionizantă. 

Sterilizarea cu radiații ionizante, în primul rând cu raze de cobalt 60 gamma sau

acceleratoare de electroni, este o metodă de sterilizare la temperatură joasă, care a fost folosita pentru un număr de produse medicale (de exemplu, țesuturi pentru transplant, produse farmaceutice, dispozitive medicale). Nu există nici un FDA

eliminat ionizant in procese de sterilizare a radiațiilor utilizate în unitățile de asistență medicală. Din cauza costurile mari de sterilizare, această metodă este o alternativă nefavorabilă pentru sterilizarea cu plasmă și ETO în domeniul asistenței medicale ,iar ca facilități, este potrivit pentru sterilizare pe scară largă. Anumite efecte dăunătoare asupra echipamentelor pentru îngrijirea pacienților asociate cu radiații gamma includ oxidarea în polietilenă indusă

și exfolierii și cracare în lagăre din polietilena .

Sterilizatoare cu căldură uscată . 

Această metodă trebuie utilizată numai pentru materialele care ar putea fi afectate de căldură umedă, care sunt impenetrabile la căldură umedă (de exemplu, pulberi, produse petroliere, instrumente ascuțite).

Avantajele pentru căldură uscată includ următoarele: este non-toxic și nu dăunează mediului înconjurător; cabinet de căldură uscată este ușor de instalat și are costuri de operare relativ scăzute; ea pătrunde materiale; si e

necoroziv pentru metal și instrumente ascuțite. Dezavantajele pentru căldură uscată sunt rata lentă de căldură penetranta și ucidere microbiană face ca această metodă sa fie consumatoare de timp.

Există două tipuri de sterilizatoare de căldură uscată: tipul de aer static și tipul cu aer forțat. 

-static-tip de aer este denumit sterilizatorul tip cuptor cu serpentine de încălzire ;în partea de jos a aparatului cauza aerului cald să se ridice în interiorul camerei prin gravitație prin convecție. Acest tip de sterilizator uscat termic este mult mai lent în încălzire, necesită mai mult timp pentru a ajunge la temperatura de sterilizare, și este mai puțin uniform de control al temperaturii

de-a lungul camerei de mult decât este tipul de aer forțat. The-air forțată sau sterilizatorul cu convecție mecanică este echipat cu un ventilator acționat de un motor care circulă aerul încălzit de-a lungul camerei de la o viteză mare,

permițând un transfer mai rapid al energiei din aer la instrumentele de sterilizat.

Lichide chimice .

 Mai multe tipuri  de sterilizatori chimici- lichide FDA-eliminate includ indicatii pentru sterilizare a dispozitivelor medicale .

 Timpii de contact indicate variază de la 3 ore până la 12 ore. Cu toate acestea, cu excepția câtorva dintre produse, timpul de contact se bazează doar pe condițiile care trec testul cu sporicide AOAC ca sterilizant și nu pe utilizarea simulata de testare cu dispozitive. Aceste Soluții sunt frecvent utilizate ca dezinfectanți de nivel înalt, atunci când este necesar un timp mai scurt de procesare.

In general, sterilizatori lichide chimice nu pot fi monitorizate cu ajutorul unui indicator biologic pentru a verifica sterilitatea.

Acid performic. 

Acidul performic este un sporicid cu acțiune rapidă , care a fost încorporată într – un sistem automatizat de reprelucrare a endoscopului.

 Sistemele care utilizează acidul performic nu sunt in prezent FDA

eliminate.

Filtrare . 

Deși filtrarea nu este un proces bazat pe letalitate și nu este o FDA-eliminate,

metoda de sterilizare, această tehnologie este folosită pentru a elimina bacteriile din termolabile lichide farmaceutice.

STERILIZAREA LA STERILIZATOARE CU ABUR ȘI FORMALDEHIDĂ LA TEMPERATURI JOASE ȘI PRESIUNE SUBATMOSFERICĂ

Sterilizatorul cu abur și formaldehidă la temperaturi joase și presiune subatmosferică este utilizat în stația centrală de sterilizare a unităților sanitare pentru sterilizarea obiectelor, echipamentelor sensibile la căldură, care pot fi deteriorate la temperaturile realizate în sterilizatoare cu abur convențional. Agentul de sterilizare este formaldehidă, utilizată în procesul care are loc la presiune subatmosferică.

Sterilizarea cu abur și formaldehidă la temperaturi joase și presiune subatmosferică se va efectua numai în stația centrală de sterilizare, special echipată și deservită de personal calificat, instruit și acreditat să lucreze cu astfel de aparate.

Sterilizarea cu abur și formaldehidă la temperaturi joase și presiune subatmosferică nu trebuie niciodată utilizată pentru sterilizarea materialului medico-chirurgical în urgență.

Toxicitatea formaldehidei Formaldehidă este un gaz incolor, cu miros caracteristic. Este ușor solubilă în apă până la aproximativ 38%, la temperatura camerei. Apa și gazul pot fi separate prin încălzirea soluției. Este toxică. Anumite persoane sunt predispuse la alergii cauzate de formaldehidă, chiar la concentrații foarte scăzute și de aceea este necesară o grijă deosebită la manipulare. Este toxică prin inhalare, înghițire și contact cu pielea. Doza letală este la ingestia a 10-20 ml formaldehidă. Este considerată ca un potențial agent mutagen, cancerigen, teratogen. Este alergizantă. Limita de expunere pentru o scurtă perioadă de timp TLV-STEL pentru 15 min. este de 0,3 ppm. Formaldehidă gaz într-un anumit amestec cu aerul este explozivă. 4.7.5. Sterilizarea .

Ciclul complet de sterilizare cuprinde următoarele faze: testul de vacuumare, îndepărtarea aerului cu umidificarea obiectelor, sterilizare (expunere la formaldehidă), purjarea aburului, purjarea aerului, aerare. Parametrii programelor automate de sterilizare sunt: a) temperatura de 73 °C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare 10 minute. Durata procesului 3-5 ore. b) temperatura de 80 °C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare 10 minute. c) temperatura de 65 °C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare 30 minute. Se admit și alți parametrii ai programelor automate de sterilizare pe care îi recomandă producătorul aparatului: ex. temperatura de 60 °C, timp de sterilizare 60 minute, temperatura de 75 °C, timp de sterilizare 10 minute etc.

Se recomandă a se citi cu atenție instrucțiunile de utilizare și cartea tehnică a aparatului pentru a folosi temperatura (presiunea) și timpul de sterilizare recomandat de producător pentru materialele de sterilizat împachetate.

CONDIȚII DE MENȚINERE A STERILITĂȚII MATERIALULUI STERILIZAT

Instrumentar/material textil/obiecte din cauciuc (sonde, etc.)/recipiente ambalate în pungi hârtie plastic sau hârtie specială. Coșurile/navetele metalice cu pungile hârtie plastic sau pachetele ambalate în hârtie specială sterilizate se depozitează ca atare în dulapurile pentru material steril.

Nu se vor scoate pungile hârtie plastic sau pachetele ambalate în hârtie specială cu material sterilizat din coșuri/navete decât în momentul utilizării lor. Orice manipulare în plus a pungilor hârtie plastic sau pachetelor ambalate în hârtie specială cu material sterilizat creează condiții de contaminare chiar dacă punga/hârtia rămâne în aparență intactă.

Pungile hârtie plastic sau pachete ambalate în hârtie specială cu material sterilizat care prezintă soluții de continuitate (dezlipite, rupte, înțepate) sunt nesterile și ca atare materialul va fi reambalat și resterilizat. Material textil, obiecte din cauciuc (mănuși, sonde, etc.)/recipiente ambalate în cutii metalice perforate sau casolete cu colier. Conținutul cutiilor metalice perforate sau casoletelor cu colier poate suferi o contaminare din momentul scoaterii lor din sterilizatorul cu abur sub presiune, pentru că ele nu sunt perfect etanșe. Orice deformare a cutiei/casoletei creează condiții de contaminare a conținutului prin neetanșeitate.

Pentru diminuarea riscului de contaminare a materialului steril, acesta va fi manipulat cât mai puțin și stocat în dulapuri special destinate depozitării materialului steril, întreținute în perfectă stare de curățenie.

Responsabili: Asistenta medicală responsabilă cu pregătirea instrumentarului, sticlăriei, etc. în vederea sterilizării. Asistenta medicală responsabilă cu sterilizarea, instruită și acreditată pentru realizarea sterilizării la pupinel, sterilizatorul cu abur sub presiune, sterilizatorul cu oxid de etilena, sterilizatorul cu abur și formaldehidă la temperaturi joase și presiune subatmosferică.

Parametrii care trebuie respectați pentru garantarea eficacității procedurii de dezinfecție și sterilizare:

– Curățare eficientă a echipamentului.

– Respectarea timpilor de imersie în soluția de dezinfectant și în produsul chimic sterilizant.

– Respectarea concentrațiilor recomandate de către producător.

– Efectuarea dezinfecției și sterilizarea în cuve cu capac.

– Curățarea și dezinfecția cuvelor la fiecare reînnoire a soluțiilor.

Plasma produsă la presiune atmosferică a permis modificarea structurii unor biomolecule. Efectul principal al expunerii biomoleculelor la o astfel de plasmă este oxidarea promovată de speciile reactive din plasmă.
Mecanismul de modificare a unor astfel de molecule pare să depindă de dimensiunile acestora; în cazul unui aminoacid, glicina, câteva minute de expunere au fost suficiente pentru a produce schimbări majore, procesul saturându-se pentru intervale de timp mai lungi, în timp ce în cazul peptidei procesate conținând nouă reziduuri de aminoacizi, a fost necesar un timp mai îndelungat pentru a produce efecte notabile.

Plasmele reci produse la presiune joasă s-au dovedit și mai eficiente pentru obținerea sterilizării microorganismelor dar și modificarea biomoleculor. Creșterea concentrației de oxigen atomic duce la micșorarea dimensiunilor sporilor tratați în plasmă.

Fără îndoială, plasmele reci sunt extrem de eficiente pentru inactivarea contaminării biologice datorită puterii de penetrare și a energiei înmagazinate de componentele sale și care poate fi ușor transferată probelor expuse în plasmă, putând acționa nu doar prin ruperea unor legături dar și prin inducerea unor modificări conformaționale.

Referinte

Lozneanu, E., Sanduloviciu, M. Self-organization scenario grounded on new experimental results (2009) Chaos, Solitons and Fractals, 40 (4), pp. 1845-1857.

2. Lozneanu, E., Sanduloviciu, M. Physical basis of biophoton emission and intercellular communication (2008) Romanian Reports on Physics, 60 (3), pp. 885-898.

3. Ivan, L.M., Dimitriu, D.G., Niculescu, O., Sanduloviciu, M. On the complex self-organized systems created in laboratory (2008) Journal of Optoelectronics and Advanced Materials, 10 (8), pp. 1950-1953.

4. Chiriac, S., Dimitriu, D.G., Sanduloviciu, M. Type i intermittency related to the spatiotemporal dynamics of double layers and ion-acoustic instabilities in plasma (2007) Physics of Plasmas, 14 (7), art. no. 072309, .

5. Lozneanu, E., Sanduloviciu, M. Self-organization scenario acting as physical basis of intelligent complex systems created in laboratory (2006) Chaos, Solitons and Fractals, 30 (1), pp. 125-132.

6. Dmitriu, D.G., Lozneanu, E., Sanduloviciu, M. Plasma experiments with relevance for nano-science (2006) Journal of Optoelectronics and Advanced Materials, 8 (3), pp. 967-970.