STD. MACHIDON GHEORGHIȚĂ – VLĂDUȚ 1 AJUTOARELE DE STAT Aspecte generale Concurența pe piața unică a Uniunii Europene poate fi distorsionată și prin… [631775]

UNIVERSITATEA ROMÂNO – GERMANĂ SIBIU
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
STD. MACHIDON GHEORGHIȚĂ – VLĂDUȚ

1

AJUTOARELE DE STAT

Aspecte generale
Concurența pe piața unică a Uniunii Europene poate fi distorsionată și prin
susținerea de către state a unor întreprinderi sau ramuri ale industriei prin acordarea
de ajutoare. Linia de demarcație dintre ajutoarele de stat, impozitarea discriminatorie
sau alte măsuri cu efect echivalent este de multe ori foarte fină.
Deși sunt incluse în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în
capitolul privind concurența, dispozițiile referitoare la ajutoarele de stat sunt în
strânsă legătură cu prevederile priv ind libera circulație a produselor și serviciilor.
Ajutoarele de stat sunt tipuri de facilități care sunt acordate de stat sau entități
publice sub formă de subvenții, împrumuturi, reduceri de impozite sau exonerări
fiscale. La nivel comunitar, acestea sun t reglementate de art. 107 – art. 109 din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Prevederile Tratatului au fost completate de legislația secundară. De
asemenea, practica comunitară referitoare la ajutoarele de stat are un rol deosebit de
important în interpretarea textelor legale. Din perspectiva Acordului General pentru
Tarife și Comerț și a Acordului privind Subvențiile și Măsurile Compensatorii,
interzicerea lor echivalează cu respectarea principiului interzicerii subvenției.
Pe plan intern, ca drul legal este asigurat de Legea nr. 137 din 17 mai 2007
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind
procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat. Scopul acestor reglementări este
de a transpune dreptul intern preveder ile art. 107 – art. 109 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (art. 87 -89 din Tratatul de instituire a Comunități
Europene) și a legislației secundare adoptate în baza acestora.
Conceptul de ajutor de stat a fost interpretat de Comisia European ă și de
Curtea de Justiție într-un sens larg; el include și noțiunea de subvenții. Subvențiile
reglementate de G. A.T.T. și Acordul privind Subvențiile și Măsurile Compensatorii
se deosebesc de ajutorul de stat.

2
În timp ce subvențiile au rolul de a cre ște nivelul competitivități i unui operator
economic din statul de export față de operatorul economic din statul de imp ort,
ajutorul de stat trebuie să readucă un operator economic sau o ramură a economiei
aflați în dificultate la același nivel de competitivit ate cu al celor care nu se confruntă
cu probleme de ordin economic.
Potrivit Curții Europene de Justiție , ajutoarele de stat reprezintă avantaje
consimțite de către autoritățile publice, care sub diverse forme, distorsionează sau
amenință să distorsioneze concurența și favorizează anumite întreprinderi sau
anumite producții (Hotărârea Curții din data de 2 iulie 1974, Cauza C-173/73, Italia
v. Comisia).
Categorii de ajutoare de stat
În funcție de efectele pe care le produc asupra concurenței , ajutoarele de stat
sunt, ab initio, compatibile sau incompatibile cu piața comună. Art. 107 alin (1) din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene declară incompatibile cu piața
comună ajutoarele care îndeplinesc o serie de condiții : sunt acordate de către stat sau
din resurs ele statului, sub orice formă; favorizează anumite întreprinderi sau sectoare
de producție ; denaturează sau amenință să denatureze concurenț a; afectează
schimburile comerciale dintre statele membre.
Ajutoarele de stat pot să provină de la o rice autoritate a statului, centrală,
regională sau locală, dar și de la un organism public sau privat care administrează
resursele statului.
Jurisprudența Curții Europene de Justiție a calificat drept resurse de stat și
fondurile europene sau fondurile organismelor de protecție socială. Cea mai uzuală
formă de ajutor de stat o constituie subvențiile .
Ajutorul de stat este interzis în măsura în care conferă, în mod selectiv,
avantaje economice întreprinderilor sau sectoarelor de producție . Avantajul la care
face referire textul de lege este avantajul economic pe care întreprinderea beneficiară
nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață .
Avantajele pot îmbrăca forma avantajelor fi scale ( subvenții la export),
economice (ajutoare acordate pentru îmbunătățirea procesului de producție ) sau
financiare (credite fără dobândă sau cu dobândă redusă, reducerea impozitului,
reducerea T.V.A. -ului). Avantajul poate fi total sau parțial , actual sau potențial ,
direct sau indirect, temporar sau permanent.

3
Ajutorul de stat este ilicit în măsura în care favorizează un operator economic
în defavoarea concurenților săi. Legiuitorul se preocupă îndeosebi de mediul
concurențial , care trebuie să fie unul normal, ferit de orice încercări de distorsionare.
De aceea, chiar și numai amenințarea cu denaturarea concurenței situează ajutorul
de stat în afara legii.
Distorsionarea nu trebuie să fie semnificativă sau substanțială . Direcț ia
Generală pentru Concurență a identificat cel puțin trei tipuri de denaturări ale
concurenței cauzate de ajutorul de stat.
În primul rând, pe termen lung, ajutorul de stat poate avea efecte dinamice
asupra stimulului de a investi și intra în concurență .
În al doilea rând, pot afecta concurența pe piața produselor și pot provoca
reacții diferite din partea concurenților , în funcție de circumstanțe .
În al treilea rând, poate leza concurența pe piețele factorilor de producție , în
special în ceea ce priveș te locul investiției . Aceste denaturări ale concurenței
afectează repartizarea activităților economice între sectoare de activitate și între
statele membre, prejudiciind piața internă, afectând comerțul și dezechilibrând
alocarea eficientă a activităților dincolo de granițele naționale .
Pentru ca ajutorul de stat să afecteze comerțul între statele membre, efectele
sale trebuie să se extindă în afara granițelor statului în care a fost acordat. În
principiu, este cazul întreprinderilor beneficiare care își exportă producția .
Premisa acestei condiții este ca la data acordării lui să existe deja relații
comerciale între statele membre. Ajutoarelor de stat cu efecte locale, regionale sau
naționale le lipsește caracterul comunitar și pot fi astfel exceptate de la aplicarea art.
107 alin. (1) din Tratat.
În doctrină a fost remarcat faptul că un ajutor de stat care îndeplinește toate
condițiile prevăzute în art. 107 alin. (1) din Tratat poate să fie totuși realizat dacă se
încadrează în vreuna din situațiile prevă zute în alin. (2) sau (3). Unele ajutoare de
stat sunt compatibile, de plin drept, cu piața comună.
Potrivit art. 107 alin. (2) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene,
aceste ajutoare pot îmbrăca diverse forme: ● ajutoarele cu caracter social acordate
consumatorilor individuali, dacă sunt acordate fără discriminare în funcție de
originea produselor; ● ajutoarele destinate reparării pagubelor produse de
calamitățile naturale sau de alte evenimente extraordinare; ● ajutoarele acordate
anumitor re giuni din Germania, afectate de divizarea Germaniei.

4
În art. 107 alin. (3) din Tratat sunt enumerate alte categorii de ajutoare de stat,
care, spre deosebire de cele care fac obiectul alin. (2), sunt supuse notificării și
autorizării prealabile din partea Comisiei pentru a fi considerate compatibile.
Acestea sunt: ◊ ajutoare destinate regiunilor care se confruntă cu situații
deosebite privind nivelul de trai și ocuparea forței de muncă; ◊ ajutoarele destinate
unor proiecte importante, de interes european c omun; ◊ ajutoarele destinate să
asigure dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni e conomice ale unui
stat membru; ◊ ajutoarele destinate să promoveze cultura și conservarea
patrimoniului național ; ◊ orice alte categorii de ajutoarele stabil ite prin decizie a
Consiliului.
Acestora li se adaugă cele declarate compatibile cu piața internă de către
Comisie, la cererea unui stat membru, motivat de existența unor împrejurări
excepționale .
Analizarea compatibilități cu piața comună a unor măsuri de ajutor de stat sau
a unei scheme de ajutor intră în competența exclusivă a Comisiei, care acționează
sub controlul Curții de Justiție .
Curtea de Justiție a precizat că sunt considerate ajutoare de stat incompatibile
cu piața comună acordarea de subsidi i la import și export, scutiri sau reduceri de taxe
fiscale sau sociale, garanți i de credite, preluarea numitor creanțe de către stat,
convertirea în acțiuni sau obligațiuni a datoriilor societății , ori stingerea datoriilor
către furnizorii de utilități .
De la regulile înscrise în art. 108 alin. (3) derogă ajutoarele existente și cele
exceptate de la notificare. Cu privire la ajutoarele exceptate de la notificare, Comisia
Europeană a adoptat Regulamentul (CE) nr. 800/2008 din 6 august 2008 prin care a
stabilit 27 de tipuri de ajutor pe care statele membre le pot acorda.
Prin urmare, putem distinge între ajutoare de stat care trebuie aprobate de către
Comisia Europeană, cele care trebuie numai anunțate Comisiei Europene, aceasta
fiind informată și cele de minimum care nu au nevoie de aprobare și nici nu se
comunică Comisiei Europene. 3.
Monitorizarea ajutoarelor de stat Comisia Europeană veghează și
monitorizează permanent ajutoarele de stat existente. Atunci când constată că un
ajutor este incompatibil cu piaȚa internă sau că este abuziv, va impune statului care
l-a acordat să îl anuleze sau să îl modifice. Dacă statul refuză să respecte decizia
Comisiei, aceasta poate să sesizeze Curtea Europeană de Justiție .

5
Aspectele procedurale privind ajutorul de sta t sunt cuprinse în Regulamentul
(CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de
aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, în Regulamentul Comisiei (CE) nr.
794/2004 de punere în aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 659/1999.
Analizând prevederile comunitare în materie, putem remarca faptul că acestea
limitează drepturile statelor membre de a decide în acest domeniu. Între octombrie
2008 și iulie 2009, Comisia Europeană a adoptat o serie de comunicări prin care
stabilește modul în care statele membre trebuie să aplice normele privind ajutoarele
de stat.
Aceste Comunicări au furnizat orientări cu privire la modalitatea luării unor
măsuri eficiente care să permită menținerea unei concurențe loiale între operatorii
economici care beneficiază de sprijin public și cei care nu primesc un astfel de
sprijin. Comisia a apreciat că politica în domeniul concurențe a jucat un rol important
în răspunsul la criza economică.
Recomandările Comisiei au rolul de a orientare mediul ec onomic spre o
eliminare progresivă, transparentă și coordonată a diferitelor scheme de sprijin,
pentru a reveni la funcționarea normală a pieței .
În legislația noastră, ajutoarele de stat sunt în acord cu reglementările
europene. Consiliul Concurenței este autoritatea care reprezintă România în fața
Comisiei Europene în cadrul procedurilor comunitare privind ajutoarele de stat.
În acest sens, Consiliul Concurenței transmite Comisiei Europene notificările,
informările și raportările întocmite. Notificările privind măsurile de ajutor de stat și
informările privind pe cele care sunt exceptate de la obligația de notificare se
transmit Consiliului Concurenței , care emite un aviz.
Consiliul Concurenței transmite notificarea sau informarea Comisiei
Europene, de îndată, în forma avizată, după comunicarea avizului către solicitant.
Consiliul Concurenței informează solicitanții ajutorului de stat cu privire la deciziile
adoptate de Comisia Europeană.
Totodată, monitorizează acordarea acestora, întocmește inventarul lor,
organizează registrul ajutoarelor de stat și elaborează raportul anual al celor acordate
în România. În situațiile în care Comisia Europeană decide că ajutorul de stat acordat
trebuie rambursat sau recuperat, Consiliul Concurenței va trimite furnizor ului o
copie a deciziei Comisiei. Dacă beneficiarul nu -l rambursează, furnizorul se poate
adresa Curții de Apel București pentru a dispune anularea actului prin care a fost
acordat ajutorul de stat.

6
BIBLIOGRAFIE :

1) Lucia Irinescu – Dreptul concurenței – Suport de curs, Iași, 2012 –
2013;
2) Legea nr. 137 din 17 mai 2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de
stat;
3) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de
stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din T ratatul CE ;
4) Regulamentul (CE) nr. 800/2008 din 6 august 2008 ;
5) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 794/2004 de punere în aplicare a
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 659/1999.
6) Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht) din 7
februar ie 1992 , intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 (cu modificăr ile și completările
ulterioare);