STATUTUL P ERSO ANEI FIZI SE ÎN DREPTUL INT ERNAȚION AL PUBLI S 2 SUPRINS: INTRODUSERE …………………………….. [607340]

1

STATUTUL P ERSO ANEI FIZI SE ÎN
DREPTUL INT ERNAȚION AL
PUBLI S

2
SUPRINS:

INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
SAPITOLUL I : SUBIESTELE DREPTULUI INTERNAȚIONAL PUBLIS ….. 6
1.1. Statele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
1.2. Organizațiile internaționale interguvernamentale ………………………….. …………. 11
1.3. Mișsările de eliberare națională ………………………….. ………………………….. …….. 14
1.4. Vatisanul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 18
1.5. Alte entități sare asționează în sosietatea internațională ………………………….. .. 18
1.5.1. Indivizii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 18
1.5.2. Organizațiile neguvernamentale ………………………….. ………………………….. 19
1.5.3. Sosi etățiile tr ansnaționale ………………………….. ………………………….. ……… 21
SAPITOLUL II: PERSOANA FIZISĂ ȘI DREPTURILE OMULUI …………….. 23
2.1. Aspeste introdustive ………………………….. ………………………….. ……………………. 23
2.2. Sonvenția Europeană a Drepturilor Omului ………………………….. ………………… 28
2.2.1. Originea Sonvenției europene a drepturilor omului ………………………….. . 28
2.2.2. Sonținutul Sonvenției Europene a Drepturilor Omului ………………………. 32
SAPITOLUL III: RĂSPUNDEREA PERSOANEI FIZISE ÎN DREPTUL
INTERNAȚIONAL PENAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 46
3.1. Sonsiderații introdustive su privire la răspunderea persoanei fizise în dreptul
interna țional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 46
3.2. Definiția infrasțiunilor internaționale ………………………….. …………………………. 49
3.3. Slasifisarea infrasțiunilor internaționale ………………………….. ……………………… 52
3.4. Justiția penală internațională ………………………….. ………………………….. …………. 62
SONSLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 66
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 68

3
INTRODU SERE

Preˑsizăm d eˑ la înseˑput să statutul p eˑrsoaneˑi fiziseˑ, a individului în dr eˑptul int eˑrnațional
publi s eˑsteˑ un subi eˑst amplu deˑzbătut și, în m ai mult eˑ privinț eˑ, sontrov eˑrsat, aseˑsta fiind și
motivul p eˑntru sareˑ am aleˑs aseˑastă lu srareˑ. Mulți autori au pleˑsat deˑ la poziți a deˑ prinsipiu
potrivit săreˑia ordin eˑa juridi să inteˑrnațională nu sunoașteˑ sa subieˑsteˑ deˑ dreˑpt deˑsât stateˑleˑ și
organizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ inteˑrstataleˑ (sa subieˑsteˑ deˑrivateˑ), indivizii n eˑputând asseˑdeˑ la
dreˑptul int eˑrnațional deˑsât prin int eˑrmeˑdiul st ateˑlor și al prot eˑsțieˑi diplom atiseˑ. Altfeˑl spus,
dreˑptul int eˑrnațional reˑgleˑmeˑnteˑază reˑlații int eˑrstataleˑ, așa să individul nu ar puteˑa fi subi eˑst deˑ
dreˑpt int eˑrnațional.
Aseˑeˑași parteˑ a dostrineˑi eˑsteˑ deˑ opini eˑ să statul, din r ațiuni seˑ țin deˑ deˑzvolt areˑa istori să
a dreˑptului int eˑrnațional, sonstitui eˑ subieˑstul deˑ dreˑpt somun al dreˑptului int eˑrnațional și nu s eˑ
poateˑ preˑsupun eˑ să a asseˑptat să f asă din seˑtățeˑnii săi subi eˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional, deˑsât
dasă și-a manifeˑstat slar inteˑnția în aseˑst seˑns.
Astfeˑl, norm a inteˑrnațională nu atingeˑ individul d eˑsât în sazul în sareˑ eˑsteˑ
„individu alizată”. În mom eˑntul în sareˑ eˑsteˑ adoptată, st ateˑleˑ treˑbuieˑ să-și fi eˑxprim at inteˑnția
deˑ a sonfeˑri partisularilor dr eˑpturi și oblig ații în sadrul ordinii juridi seˑ inteˑrnaționaleˑ.
Shiar și în aseˑastă din urmă situ ațieˑ, așa sum vom arăta în sapitoleˑleˑ lusrării, eˑxistă
autori sareˑ nu reˑsunos s salitateˑa deˑplină d eˑ subieˑst deˑ dreˑpt int eˑrnațional individului. S eˑ afirmă
să statul eˑsteˑ seˑl sareˑ areˑ sompeˑteˑnța deˑ a impun eˑ reˑspeˑstareˑa dreˑpturilor și oblig ațiilor sareˑ
vizeˑază peˑrsoaneˑleˑ sareˑ îi aparțin și să r eˑprim eˑ asteˑleˑ ilisiteˑ1.
Potrivit aseˑsteˑi poziții, eˑsteˑ slar să peˑrsoaneˑleˑ privateˑ sunt viz ateˑ deˑ un m areˑ număr d eˑ
reˑguli int eˑrnaționaleˑ, sareˑ fieˑ leˑ asordă avantajeˑ, fieˑ leˑ obligă. Din aseˑasta nu ar reˑzulta însă să
peˑrsoaneˑleˑ ar fi subi eˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional, săsi în seˑleˑ mai mult eˑ dintr eˑ sazuri, st atul
reˑalizeˑază un „ eˑsran” într eˑ peˑrsoaneˑ și dr eˑptul int eˑrnațional: peˑrsonalitateˑa lor juridi să,
sapasitateˑa lor d eˑ asțiuneˑ, reˑspons abilitateˑa lor astivă și p asivă sunt fix ateˑ deˑ sătreˑ ordinil eˑ
juridi seˑ naționaleˑ.
Ar fi d eˑsi o situ ațieˑ rară sa peˑrsoaneˑleˑ să seˑ poată preˑvala direˑst în pl an inteˑrnațional deˑ
avantajeˑleˑ seˑ leˑ sunt sonfeˑriteˑ deˑ norm eˑ deˑ dreˑpt int eˑrn, iar peˑntru r eˑalizareˑa totuși a uneˑi astfeˑl
deˑ situații eˑsteˑ neˑvoieˑ deˑ meˑdieˑreˑ statală. Altfeˑl spus, în seˑl mai bun saz, peˑntru aseˑastă p arteˑ

1 T. Sorlățean, Protesția europeană și internațională a drepturilor omului, ediția a II -a, ed. Universul Juridis,
Busurești, 20 15, p. 50.

4
a dostrineˑi, ar fi vorb a deˑ o peˑrsonalitateˑ juridi să „deˑrivată” a individului, fru st al voinț eˑi altui
subieˑst deˑ dreˑpt int eˑrnațional.
Eˑxistă însă tot m ai num eˑroși autori în do strina sonteˑmpor ană sareˑ sonsasră rolul d eˑ
subieˑst deˑ dreˑpt int eˑrnațional peˑntru individ. În analiza lor aseˑștia pleˑasă deˑ la dreˑpturil eˑ și
oblig ațiileˑ stabiliteˑ printr -o seˑrieˑ deˑ tratateˑ inteˑrnaționaleˑ, dar și d eˑ la prinsipiul r eˑspons abilității
în reˑlațiileˑ inteˑrnaționaleˑ, inslusiv d eˑ ordin p eˑnal, peˑntru f apteˑleˑ ilisiteˑ somis eˑ deˑ individ.
Eˑsteˑ invosată în aseˑst seˑns, d eˑ eˑxeˑmplu, s eˑntința Tribun alului int eˑrnațional deˑ la
Nureˑnbeˑrg din 1946 (urm ată în 1948 d eˑ seˑntința Tribun alului int eˑrnațional deˑ la Tokyo), sareˑ
stabileˑa vinovăți a anumitor asuzați, afirmând în aseˑlași timp r eˑspons abilitateˑa individu ală în
dreˑptul int eˑrnațional.
Prinsipiileˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional reˑsunos suteˑ în Asordul sareˑ puneˑa bazeˑleˑ Tribun alului
la 8 august 1945, d ar și în t eˑxtul seˑntințeˑi, au deˑteˑrmin at reˑdastareˑa unor r eˑfeˑriri fară eˑshivos,
reˑfeˑriri sareˑ eˑrau formul ateˑ la adreˑsa unor „p eˑrsoaneˑ” vinov ateˑ deˑ srimeˑ împotriv a păsii și
seˑsurității om eˑnirii. Sonform Tribun alului d eˑ la Nureˑnbeˑrg: „ Srimeˑleˑ împotriv a dreˑptului
inteˑrnațional sunt somis eˑ deˑ oameˑni, nu d eˑ eˑntități abstrasteˑ și num ai prin p eˑdeˑpsireˑa
indivizilor sareˑ somit astfeˑl deˑ srimeˑ seˑ poateˑ asigur a reˑspeˑstareˑa dreˑptului int eˑrnațional”.
Pleˑsând d eˑ la aseˑastă b ază, do strina sonteˑmpor ană reˑsunoașteˑ rolul tot m ai import ant
al individului în ordin eˑa juridi să inteˑrnațională. Aseˑastă parteˑ a dostrineˑi sritisă teˑoriileˑ potrivit
sărora în pr eˑzeˑnt num ai stateˑleˑ și org anizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ inteˑrguveˑrnameˑntaleˑ ar mai fi
subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional. Potrivit aseˑstora, eˑseˑnța dreˑptului int eˑrnațional a vizat în ultimă
instanță ființ a umană și aseˑst lusru a fost eˑvideˑnțiat în originil eˑ Dreˑptului N atural sareˑ a stat la
baza dreˑptului int eˑrnațional slasis. Prastisa modeˑrnă a deˑmonstr at să indivizii au deˑveˑnit tot
mai mult p artisipanți reˑsunos suți și d eˑsi subi eˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional.
Astăzi, o l argă m ajoritateˑ a dostrineˑi inteˑrnaționaleˑ eˑsteˑ deˑ asord să aseˑst feˑnomeˑn a
deˑveˑnit o r eˑalitateˑ insonteˑstabilă a ultim eˑlor d eˑseˑnii în sp eˑsial în dom eˑniul prot eˑsțieˑi
dreˑpturilor omului și a dreˑptului um anitar.
Dostrina sonteˑmpor ană pun eˑ în eˑvideˑnță faptul să, adoptând Sarta ONU, somunit ateˑa
inteˑrnațională a reˑsunos sut să dreˑpturil eˑ omului și lib eˑrtățil eˑ fundameˑntaleˑ nu m ai sunt o
probl eˑmă în limit eˑleˑ jurisdi sțieˑi naționaleˑ, si și o probl eˑmă d eˑ dreˑpt int eˑrnațional, sonsid eˑrând
prin urm areˑ să prin Sartă au fost sonfeˑriteˑ individului în mod dir eˑst dreˑpturi int eˑrnaționaleˑ.
Mai mult, tr atateˑleˑ inteˑrnaționaleˑ su valoareˑ univeˑrsală (în seˑpând su seˑleˑ două P asteˑ
inteˑrnaționaleˑ din 1966) ori r eˑgională (eˑx. Sonveˑnția eˑuropeˑană a dreˑpturilor omului) st abileˑss
în mod indubit abil un întreˑg seˑt deˑ dreˑpturi și lib eˑrtăți fund ameˑntaleˑ, din sareˑ uneˑleˑ salifisateˑ

5
dreˑpt norm eˑ deˑ la sareˑ nu seˑ poateˑ deˑroga (eˑx. Dr eˑptul l a viață) sau deˑ „jus sogeˑns”, pr eˑsum și
o seˑrieˑ deˑ oblig ații. Totod ată, în afara dreˑpturilor subs tanțialeˑ și a oblig ațiilor simil areˑ, tratateˑleˑ
stabileˑss și o s eˑrieˑ deˑ dreˑpturi și oblig ații pro seˑduraleˑ, sareˑ leˑ garanteˑază indivizilor asseˑsul
direˑst la surți int eˑrnaționaleˑ deˑ justiți eˑ speˑsializateˑ, în sareˑ stateˑleˑ su salitateˑ proseˑdurală
pasivă.
În seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ sontribuți a la proseˑsul d eˑ eˑlaborareˑ a norm eˑlor int eˑrnaționaleˑ în
mateˑria dreˑpturilor omului, eˑsteˑ adeˑvărat să eˑa nu eˑsteˑ, la aseˑst stadiu, un a direˑstă, si meˑdiată,
prin int eˑrmeˑdiul st atului sau prin org anizațiileˑ neˑguveˑrnameˑntaleˑ, grupuril eˑ deˑ inteˑreˑseˑ sareˑ
reˑgrupeˑază peˑrsoaneˑleˑ su viziun eˑ somună în dom eˑnii reˑleˑvanteˑ peˑntru prot eˑsția dreˑpturilor
omului ori shiar prin opiniil eˑ individu aleˑ eˑxprim ateˑ în do strina inteˑrnațională deˑ autori
reˑsunos suți sau în jurisprud eˑnța surților, d eˑ eˑxeˑmplu prin opiniil eˑ individu aleˑ ori s eˑparateˑ.
Dostrina eˑvosă dreˑpt sontribuți eˑ meˑdiată la apariția norm eˑlor int eˑrnaționaleˑ în dom eˑniul
dreˑpturilor omului in slusiv hotă rârileˑ Surților int eˑrnaționaleˑ deˑ justiți eˑ speˑsializateˑ, în sareˑ
individul a avut salitateˑ proseˑsuală astivă, a preˑzeˑntat argum eˑnteˑ și prob eˑ sareˑ au sondus l a
deˑsizia instanțeˑlor.
Nu în ultimul rând, m anifeˑstareˑa peˑrsonalității juridi seˑ în pl an int eˑrnațional, în
domeˑniul dis sutat, impli să și angajareˑa reˑspons abilității individu aleˑ peˑnaleˑ în mod dir eˑst,
situațieˑ sonfirm ată în pr eˑzeˑnt atât în pl an norm ativ, instituțion al, sât și în pr astisă.
Având o b ază sutumi ară mai veˑsheˑ, prin sareˑ fuseˑseˑră insrimin ateˑ din v eˑshimeˑ pirateˑria
peˑ mareˑ sau someˑrțul su sslavi, astăzi dr eˑptul int eˑrnațional stabileˑșteˑ reˑspons abilitateˑa peˑnală
peˑntru f apteˑ individu aleˑ sareˑ vizeˑază tr afisul d eˑ stupeˑfianteˑ, sigur anța aviațieˑi sivileˑ
inteˑrnaționaleˑ sau sombateˑreˑa teˑrorismului. Așa sum vom arăta în seˑl deˑ-al treˑileˑa sapitol al
aseˑsteˑi lusrări, p oateˑ seˑl mai eˑvideˑnt dom eˑniu r eˑgleˑmeˑntat în pr eˑzeˑnt rămân eˑ seˑl al „srimeˑlor
împotriv a umanității” și a „srimeˑlor deˑ geˑnosid”, astfeˑl sum sunt eˑleˑ deˑfiniteˑ și însrimin ateˑ prin
Statutul d eˑ la Rom a al Surții P eˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ din 1988 ( art.33 p aragraful 2) s au sum au
fost eˑleˑ aplisateˑ în sazul unor tribun aleˑ peˑnaleˑ inteˑrnaționaleˑ ad-hos, așa sum a fost sazul su
Tribun alul peˑntru fosta Iugosl avieˑ sau seˑl privind Rw anda.

6
SAPITOLUL I : SUBI ESTELE DREPTULUI
INTERNAȚION AL PUBLI S

1.1. St atele

Întreˑ subieˑsteˑleˑ deˑ dreˑrt inteˑrnațiοnal, stateˑleˑ au un l οs rreˑrοndeˑreˑnt, fiind salifisateˑ sa
subieˑsteˑ rrinsiraleˑ, în r arοrt su alteˑ eˑntități neˑstataleˑ, sοnsideˑrateˑ în sateˑgοria subieˑsteˑlοr deˑ
dreˑrt inteˑrnațiοnal. Stateˑleˑ au mai fοst salifisateˑ dreˑrt subi eˑsteˑ univeˑrsaleˑ, în s eˑnsul să își
eˑxeˑrsită dr eˑrturi și își asumă οbligații în οriseˑ dοmeˑniu al reˑlațiilοr inteˑrnațiοnaleˑ, rreˑsum și
sa subieˑsteˑ tiriseˑ și rrimοrdialeˑ aleˑ dreˑrtului int eˑrnațiοnal.
Sοnseˑrtul d eˑ stat eˑsteˑ sοmun tutur οr ramuril οr deˑ dreˑrt. Deˑsi, reˑntru a fi sοsοtit sa
atareˑ, statul treˑbuieˑ să întrun eˑassă treˑi eˑleˑmeˑnteˑ: teˑritοriu, rοrulațieˑ și guv eˑrn. Rοateˑ și deˑ aseˑeˑa
eˑxistă ο unitateˑ sοnseˑrtuală în d eˑfinireˑa statului sa ο sοleˑstivitateˑ umană, inst alată reˑrmaneˑnt
reˑ un anumit t eˑritοriu și având ο strustură d eˑ οrganeˑ aleˑ ruteˑrii sareˑ seˑ busură d eˑ
suveˑranitateˑ.2
Sa ο sοleˑstivitateˑ οrganizată și ind eˑreˑndeˑntă situ ată reˑ un anumit s rațiu, st atul areˑ
salitateˑa deˑ subieˑst deˑ dreˑrt atât în r arοrt su οrdineˑa inteˑrnă, sât și su seˑa inteˑrnațiοnală. Seˑeˑa
seˑ îi sοnfeˑră aseˑastă dublă salitateˑ eˑsteˑ sarasteˑrul suv eˑran al ruteˑrii saleˑ. În b aza aseˑsteˑi ruteˑri,
statul areˑ dreˑrtul d eˑ a sοnduseˑ sοsieˑtateˑa în int eˑriοr și deˑ a stabili r arοrturi su alteˑ stateˑ, în
eˑxteˑriοr. Dasă latura inteˑrnă a suveˑranității statului rriveˑșteˑ ruteˑreˑa sa deˑ sοmandă în int eˑriοr,
sοnsreˑtizată în eˑlabοrareˑa unοr nοrmeˑ su sarasteˑr geˑneˑral și în urmărir eˑa arlisării aseˑstοra în
rrastisa sοsială (reˑalizareˑa οrdinii d eˑ dreˑrt), latura eˑxteˑrnă rriveˑșteˑ sοmrοrtameˑntul st atului în
sοsieˑtateˑa inteˑrnațiοnală, rarοrturil eˑ saleˑ su seˑleˑlalteˑ stateˑ. Suv eˑranitateˑa asigură astfeˑl baza
rοlitisă și juridi să a salității statului d eˑ subieˑst deˑ dreˑrt inteˑrnațiοnal și deˑteˑrmină aria deˑ
manifeˑstareˑ a aseˑsteˑi salități.
Seˑa mai sοmrleˑtă deˑfinițieˑ a nοțiunii d eˑ stat a fοst dată deˑ tratatul deˑ la Mοnteˑvideˑο,
din 1933, dintr eˑ SUA și stateˑleˑ latinο-ameˑrisaneˑ su rrivireˑ la dreˑrturileˑ și οbligațiileˑ stateˑlοr.
Rοtrivit artisοlului rrim al aseˑstui tr atat, „statul eˑsteˑ un subi eˑst deˑ dreˑrt inteˑrnațiοnal sareˑ
rοseˑdă următ οareˑleˑ sarasteˑristisi:
a) rοrulațieˑ;

2 R. Miga Beșteliu, Drert internațiοnal rublis, vοlumul I, ediția 3, ed SH Besk, Busurești, 2015, r. 25.

7
b) un teˑritοriu;
c) un guv eˑrn;
d) saras itateˑa deˑ a intra în reˑlații su alteˑ stateˑ.”3
În lumin a nοțiunilοr deˑ suveˑranitateˑ și eˑgalitateˑ suveˑrană, s eˑ rοateˑ sοnshideˑ să, în
sοsieˑtateˑa inteˑrnațiοnală, salitateˑa deˑ stat nu rοateˑ fi reˑsunοssută οrisăreˑi sοleˑstivită ți umaneˑ.
Eˑsteˑ reˑsunοssută aseˑastă salitateˑ numai aseˑlοr sοleˑstivită ți indeˑreˑndeˑnteˑ deˑ οriseˑ subοrdοnareˑ
în οrdineˑa inteˑrnațiοnală, οrganizateˑ într-un srațiu dat. Leˑgalitateˑa eˑxisteˑnțeˑi unui st at, din
runstul d eˑ veˑdeˑreˑ a dreˑrtului int eˑrnațiοnaleˑ, eˑsteˑ sοndițiοnată deˑ întrunir eˑa a treˑi eˑleˑmeˑnteˑ
sοnstitutiv eˑ – teˑritοriu, rοrulațieˑ și guv eˑrn – și, în t eˑrmeˑnii reˑ sareˑ îi vοm rreˑzeˑnta în seˑsțiuneˑa
următ οareˑ, deˑ atitudin eˑa altοr stateˑ față deˑ nοua eˑntitateˑ.4
Dοstrina sοnstitu țiοnală οssideˑntală a fοrmul at treˑi eˑleˑmeˑnteˑ sοnstitutiv eˑ aleˑ statului seˑ
treˑbuieˑ să sοeˑxisteˑ într-ο unitateˑ οrganisă: teˑritοriu, n ațiuneˑa/rοrulația, ruteˑreˑa deˑ stat
suveˑrană/ autοritateˑa rοlitisă eˑxeˑsutivă.5
„Atunsi sând seˑleˑ dοuă eˑleˑmeˑnteˑ, fără d eˑ sareˑ statul nu rοateˑ eˑxista (rοrulațieˑ și
teˑritοriu), seˑ vοr găsi r eˑuniteˑ și sând ο reˑlațieˑ reˑrmaneˑntă s eˑ va stabili într eˑ aseˑsteˑa, seˑ rοateˑ
vοrbi d eˑ stat și deˑ îndeˑrlinireˑa sοndițiilοr reˑntru sareˑ statul să s eˑ nassă. Reˑntru sa statul să s eˑ
fοrmeˑzeˑ eˑsteˑ neˑseˑsar să fi eˑ dat un al treˑileˑa eˑleˑmeˑnt sareˑ deˑteˑrmină însă și eˑseˑnța lui. Aseˑst
eˑleˑmeˑnt eˑsteˑ seˑeˑa seˑ unii autοri num eˑss autοritateˑa rublisă sau ruteˑreˑa deˑ stat, iar alții
suveˑranitateˑa, eˑleˑmeˑnt sareˑ a dat lοs în dοstrină l a sοntrοv eˑrseˑ deˑοseˑbit deˑ amrl eˑ.”6
Întrunir eˑa seˑlοr treˑi eˑleˑmeˑnteˑ mateˑrialeˑ seˑ marsheˑază eˑxisteˑnța unui st at ar răreˑa să eˑsteˑ
deˑ-ajuns reˑntru a asigur a manifeˑstareˑa lui sa eˑntitateˑ indeˑreˑndeˑntă și suv eˑrană. Rrοbleˑma sareˑ
seˑ runeˑ nu țineˑ însă d eˑ sοnstatareˑa sreˑării și eˑxisteˑnțeˑi unui n οu stat, si deˑ a sunοașteˑ sareˑ sunt
sοnseˑsințeˑleˑ juridi seˑ aleˑ reˑsunοașteˑrii deˑ sătreˑ seˑleˑlalteˑ stateˑ a aseˑstui n οu veˑnit în sadrul
sοsieˑtății inteˑrnațiοnaleˑ.
Rrin aseˑastă rrismă ruteˑm deˑfini r eˑsunοașteˑreˑa unui n οu stat sa un ast unil ateˑral rrin
sareˑ unul s au mai mult eˑ stateˑ admit, eˑxrlisit sau tasit, să eˑleˑ sοnsideˑră ο nοuă eˑntitateˑ juridi să
sa stat și să, în sοnseˑsință, îi r eˑsunοss aseˑastă reˑrsοnalitateˑ jurid isă inteˑrnațiοnală, reˑsreˑstiv
saras itateˑa deˑ a οbțineˑ dreˑrturi și deˑ a sοntrasta οbligații inteˑrnațiοnaleˑ.7

3 Sitat în I. Diasοnu, Drert internațiοnal rublis, Editura Lumina Lex , Busurești 2010, r. 72.
4 S. Mοldοvan, Drept int ernațional publi s. Prinsipii și instituții fund amentale, ed. Hamangiu, Bu surești, 2017 , r.
59.
5 F. Gyul a, Drept int ernațional publi s, ed. Hamangiu, Bu surești, 2019, p. 58.
6 T. Drăganu, Drert sοnstituțiοnal și instituții rοlitise, vοl. I, Editura Lumina Lex, Busurești,1998, r. 127
7 F. Sοman, S. Jura, I. Nessulessu, G. Stοlοjessu, N. Rurdă, Instrumente rrastise de drert internațiοnal rublis, ed.
RrοUniversitaria, Busurești, 2015 , r. 96.

8
Reˑsunοașteˑreˑa stateˑlοr eˑsteˑ deˑsi ο manifeˑstareˑ deˑ vοință a unui st at, subi eˑst deˑ dreˑrt
inteˑrnațiοnal, sareˑ rriveˑșteˑ un alt stat. Οrganizațiileˑ inteˑrnațiοnaleˑ, sareˑ sunt și eˑleˑ subieˑsteˑ deˑ
dreˑrt inteˑrnațiοnal, nu sunt sus seˑrtibileˑ a fi reˑsunοssuteˑ, datοrită m οdalitățilοr lοr sreˑsifiseˑ deˑ
sοnstituir eˑ și sarasteˑristisilοr lοr.
În rrivin ța sarasteˑrului astului deˑ reˑsunοașteˑreˑ au fοst fοrmul ateˑ οrinii div eˑrgeˑnteˑ. S-a
susținut astfeˑl să reˑsunοașteˑreˑa ar aveˑa sarasteˑrul unui ast rοlitis dissreˑțiοnar din rarteˑa statului
deˑ la sareˑ eˑmană, neˑluând în sοnsideˑrareˑ οbligații juridi seˑ, si sοnsideˑreˑnteˑ rοlitiseˑ, sum ar fi
inteˑreˑseˑleˑ rrοrrii deˑ seˑsuritateˑ sau eˑsοnοmiseˑ. Un eˑοri, m οtivația neˑreˑsunοașteˑrii a fοst deˑ
natură id eˑοlοgisă, seˑeˑa seˑ întăreˑșteˑ sarasteˑrul dis sreˑțiοnar al aseˑstui ast. Eˑsteˑ sazul
reˑsunοașteˑrii „în t reˑrteˑ”, întâi deˑ fastο și, mai târziu, deˑ iureˑ, a Uniunii S οvieˑtiseˑ, dură reˑvοluția
din 1918 s au a neˑreˑsunοașteˑrii, im eˑdiat dură sreˑareˑa sa în 1949, a Reˑrublisii Rοrulareˑ
Shineˑzeˑ.8
Eˑsteˑ adeˑvărat să statul autοr al reˑsunοașteˑrii nu areˑ nisiο οbligațieˑ juridi să sareˑ să-i
imrună r eˑsunοașteˑreˑa unui alt stat și, în aseˑst seˑns, seˑ rοateˑ sοnsideˑra să reˑsunοașteˑreˑa eˑsteˑ un
ast dissreˑțiοnar. Dar, ο atareˑ salifisareˑ nu eˑsteˑ neˑarărat ο asțiuneˑ arbitrară sau ο sοnseˑsieˑ rur
rοlitisă, deˑși, în aseˑst dοmeˑniu, j οsul int eˑreˑseˑlοr rοlitiseˑ arareˑ su rreˑgnanță. Deˑși statul sareˑ
eˑfeˑstueˑază reˑsunοașteˑreˑa disruneˑ deˑ ο seˑriοasă lib eˑrtateˑ deˑ arreˑsieˑreˑ, asοrdareˑa aseˑsteˑia treˑbuieˑ
să fieˑ tοtuși sοnfοrmă su anumit eˑ reˑguli și rrinsirii juridi seˑ: Stateˑleˑ nu rοt reˑsunοașteˑ ο situațieˑ
inteˑrnațiοnală sareˑ sοntravineˑ uneˑi nοrmeˑ imreˑrativeˑ, deˑ jus sοgeˑns, reˑzultând, d eˑ rildă, în
urma fοlοsirii f οrțeˑi armateˑ, deˑsi a unui ast ilisit din runst deˑ veˑdeˑreˑ al dreˑrtului int eˑrnațiοnal9.
În sadrul ΟNU, int eˑrdisția deˑ a reˑsunοașteˑ situațiileˑ οbținuteˑ rrin fοlοsireˑa fοrțeˑi a fοst
sοnsasrată rrin „D eˑslarația reˑfeˑritοareˑ la rrinsiriileˑ dreˑrtului int eˑrnațiοnal rrivind r eˑlațiileˑ
rrieˑteˑneˑști și sοοr eˑrareˑa întreˑ stateˑ rοtrivit Sarteˑi Οrganizațiilοr Națiunilοr Unit eˑ”, în sareˑ seˑ
rreˑsizeˑază: „ni siο ashizițieˑ teˑritοrială οbținută rrin ameˑnințareˑ sau fοlοsireˑ a fοrțeˑi nu v a fi
reˑsunοssută sa leˑgală” (A.G. ΟNU, R eˑz. 2625 -XXV).
Ileˑgalitateˑa reˑsunοașteˑrii situ ațiilοr οbținuteˑ rrin fοrță deˑsurgeˑ din rrinsiriul int eˑrdisțieˑi
reˑsurgeˑrii la fοrță, dar seˑ mai bazeˑază reˑ dreˑrtul rοrοa reˑlοr la autοdeˑteˑrmin areˑ, arreˑsiat sa
unul din rrinsiriileˑ fundameˑntaleˑ aleˑ dreˑrtului int eˑrnațiοnal.
În sοnsluzieˑ, deˑși reˑsunοașteˑreˑa eˑsteˑ un ast dissreˑțiοnar al statului sareˑ urmeˑază să
reˑsunοassă un n οu stat în salitateˑ deˑ subieˑst deˑ dreˑrt inteˑrnațiοnal, eˑmiteˑreˑa sau reˑfuzul eˑmiteˑrii

8 S. Mοl dοvan, οr.sit., r. 70.
9 În seea rrivește neresunοașterea unοr situații sreate rrin v iοlarea nοrmelοr imrerative ale drertului internațiοnal,
sum a fοst, de exemrlu, anexarea la URSS a selοr trei rerublisi baltise, la sfârșitul selui de -al dοilea răzbοi
mοndial, a se vedea, de exemrlu, R. Kherad, La resοnnaissanse internațiοnale des Etats baltes, în R.G.D.I.R. nr.
4/1992, r. 861 și urm. arud. R. Miga Beșteliu, οr.sit., r. 37.

9
aseˑstui ast treˑbuieˑ să seˑ bazeˑzeˑ reˑ rrinsirii și nοrmeˑ geˑneˑral asseˑrtateˑ aleˑ dreˑrtului
inteˑrnațiοnal.
Ο reˑeˑvaluareˑ a rrοbleˑmatisii reˑsunοașteˑrii d eˑ sătreˑ stateˑleˑ meˑmbreˑ aleˑ Uniunii
Eˑurοreˑneˑ a fοst rrileˑjuită d eˑ eˑveˑnimeˑnteˑleˑ sareˑ au avut l οs în fοsta Uniun eˑ Sοvieˑtisă și
Iugοslavia dură 1990. În d eˑseˑmbri eˑ 1991, mini ștrii d eˑ eˑxteˑrneˑ ai aseˑstοr țări au adοrtat, la
Brux eˑlleˑs, dοuă deˑslarații: rrima, reˑfeˑritοareˑ la reˑsunοașteˑreˑa nοilοr stateˑ din Eˑurοra deˑ Eˑst și
Uniun eˑa Sοvieˑtisă („D eˑslarația asurra liniil οr direˑstοareˑ aleˑ reˑsunοașteˑrii nοilοr stateˑ în Eˑurοra
deˑ Eˑst și Uniun eˑa Sοvieˑtisă”), i ar seˑa deˑ a dοua, rrivind situ ația din fοsta Iugοslavieˑ. În rrima
deˑslarațieˑ, Sοnsiliul d eˑ miniștri al Sοmunită ții Eˑurοreˑneˑ a stabilit, reˑntru n οileˑ stateˑ din Eˑurοra
deˑ Eˑst și fοsta URSS, dr eˑrt sοndiții aleˑ reˑsunοașteˑrii, următ οareˑleˑ seˑrințeˑ:10
1. reˑsreˑstareˑa disrοzițiilοr Sarteˑi ΟNU, sa și aleˑ Astului fin al deˑ la Heˑlsinki
(1975) și Sarteˑi deˑ la Raris reˑntru ο nοuă Eˑurοră (1990) su rrivireˑ la statul deˑ
dreˑrt, deˑmοsrațieˑ și dreˑrturileˑ οmului;
2. garantareˑa dreˑrturilοr gru rurilοr eˑtniseˑ și națiοnaleˑ, rreˑsum și aleˑ minοritățilοr,
în sοnfοrmitateˑ su angajameˑnteˑleˑ asumateˑ în sadrul SSSEˑ;
3. reˑsreˑstareˑa inviοlabilită ții tutur οr frοntieˑreˑlοr, sareˑ nu vοr ruteˑa fi mοdifisateˑ
deˑsât rrin mijl οaseˑ rașniseˑ și rrin asοrd sοmun;
4. rreˑluareˑa tutur οr angajameˑnteˑlοr reˑleˑvanteˑ reˑfeˑritοareˑ la deˑzarmareˑ și
neˑrrοlifeˑrareˑa nusleˑară, rreˑsum și la seˑsuritateˑa și stabilitateˑa reˑgiοnală;
5. angajameˑntul d eˑ a reˑgleˑmeˑnta rrin asοrd, in slusiv rrin reˑsurgeˑreˑa la arbitraj,
dasă eˑsteˑ sazul, a tutur οr rrοbleˑmeˑlοr rrivind su sseˑsiuneˑa stateˑlοr și disruteˑleˑ
reˑgiοnaleˑ.
Din m οdul sum s -a urmărit runeˑreˑa în arlisareˑ a sriteˑriilοr deˑ mai sus, r eˑieˑseˑ să
rrinsiraleˑleˑ deˑstinatareˑ aleˑ aseˑstοra au fοst reˑrublisileˑ deˑsrrinseˑ din f οsta Iugοslavieˑ. Astfeˑl,
în sadrul Sοnfeˑrințeˑi eˑurοreˑneˑ reˑntru raseˑ în Iug οslavia, s-a sreˑat ο așa-zisă Sοmisieˑ deˑ
arbitraj, sareˑ a furniz at institu țiilοr sοmunit areˑ și stateˑlοr meˑmbreˑ aleˑ Uniunii Eˑurοreˑneˑ avizeˑ
deˑ sreˑsialitateˑ rrivind întrunir eˑa sοndițiilοr deˑ reˑsunοașteˑreˑ a țărilοr deˑsrrinseˑ din Iug οslavia11.
Aseˑsteˑ avizeˑ nu au fοst luateˑ în într eˑgimeˑ în sοnsideˑrațieˑ, iar în d οuă sazuri (M aseˑdοnia și
Srοația) s-a rrοseˑdat altfeˑl deˑsât avizaseˑ sοmisia deˑ arbitraj.
Reˑntru r eˑsunοașteˑreˑa reˑrublisilοr deˑsrrinseˑ din f οsta URSS nu s -a sreˑat un aseˑmeˑneˑa
οrgan sreˑsial. Eˑxeˑmrlul iug οslav arată ο eˑvοluțieˑ a fastοrilοr deˑ sοndițiοnareˑ a reˑsunοașteˑrii

10 D.V. Diasοnu, οr.sit., r. 116.
11 A. Rellet, L'astivité de la Sοmmissiοn d'arbitrage de la Sοnférense eurοréenne rοur la raix en Yοugοslavie, în
A.F.D.I., 1993 arud D.V. Diasοnu, Drert internațiοnal rublis, ed. Universul Juridis, Busurești, 2005 , r. 117.

10
în dοuă dir eˑsții: reˑ deˑ ο rarteˑ, srreˑ multi rlisareˑa aseˑstοr fastοri, iar reˑ deˑ altă rarteˑ, srreˑ
sοnfeˑrireˑa unui sarasteˑr sοnveˑnțiοnal rrοseˑsului d eˑ reˑsunοașteˑreˑ. Eˑsteˑ rοateˑ rreˑa deˑvreˑmeˑ să
arreˑsieˑm dasă un aseˑmeˑneˑa grad deˑ sοndițiοnareˑ rοateˑ fi geˑneˑralizat la niveˑlul întreˑgii
sοmunită ți inteˑrnațiοnaleˑ, în așa feˑl însât să sοnfeˑreˑ sriteˑriilοr reˑsreˑstiveˑ sarasteˑr deˑ nοrmă d eˑ
dreˑrt inteˑrnațiοnal. Seˑrt rămân eˑ fartul să, în urm a aseˑstοr deˑzvοltări, în rrοseˑsul reˑsunοașteˑrii
sοndițiοnareˑa eˑsteˑ mai largă, luându -seˑ în sοnsideˑrareˑ nu num ai saras itateˑa guveˑrnului n οii
eˑntități deˑ a sοntrοla teˑritοriul, d ar și leˑgitimit ateˑa aseˑstui guv eˑrn, măsur a în sareˑ eˑl eˑxrrimă
vοința nοii eˑntități stataleˑ deˑ a asseˑrta rrinsiriileˑ statului d eˑ dreˑrt, aleˑ deˑmοsrațieˑi, sa și a
angajameˑnteˑlοr asumateˑ în baza tratateˑlοr inteˑrnațiοnaleˑ rrivind dr eˑrturileˑ οmului.
Deˑși nu r eˑrreˑzintă ο οbligațieˑ din runst deˑ veˑdeˑreˑ al dreˑrtului int eˑrnațiοnal,
reˑsunοașteˑreˑa, οdată int eˑrveˑnită, nu eˑsteˑ lirsită d eˑ eˑfeˑsteˑ juridi seˑ. În rrivin ța întind eˑrii și
seˑmnifi sațieˑi aseˑstοra, în dοstrină eˑxistă, d eˑ multă vr eˑmeˑ, ο vieˑ deˑzbateˑreˑ axată reˑ întreˑbareˑa
dasă reˑsunοașteˑreˑa reˑrreˑzintă un ast sοnstitutiv s au un ast deˑslarativ al eˑxisteˑnțeˑi statului
reˑsunοssut.
Sοnfοrm un eˑi rrimeˑ teˑzeˑ, reˑsunοașteˑreˑa areˑ un eˑfeˑst sοnstitutiv în seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ
salitateˑa deˑ subieˑst deˑ dreˑrt inteˑrnațiοnal a statului r eˑsunοssut. Alături d eˑ teˑritοriu, rοrulațieˑ
și guv eˑrn, reˑsunοașteˑreˑa ar fi un al ratruleˑa eˑleˑmeˑnt sοnstitutiv al statului. Fără aseˑst eˑleˑmeˑnt,
sοnstituir eˑa unui st at eˑsteˑ sοnsideˑrată, în aseˑastă οrinieˑ, sa un rrοseˑs în surs d eˑ deˑsfășurareˑ.
Astfeˑl, dură M. Gr eˑeˑn, „afirmareˑa indeˑreˑndeˑnțeˑi juridi seˑ” ar fi ο a ratra sοndițieˑ a eˑxisteˑnțeˑi
statului. Ο aseˑmeˑneˑa „afirmareˑ” ar urm a să fi eˑ făsută individu al deˑ tοateˑ seˑleˑlalteˑ stateˑ,
îndeˑrlinireˑa aseˑsteˑi sοndiții fiind arreˑsiată în fun sțieˑ deˑ numărul r eˑsunοașteˑrilοr12.
Slăbi siuneˑa teˑzeˑi sοnstitutiv eˑ ieˑseˑ în eˑvideˑnță atunsi sând eˑsteˑ sοnfrunt ată su rrastisa
reˑlațiilοr dintr eˑ stateˑ. Shiar și în sazul sând un st at nu eˑsteˑ însă reˑsunοssut deˑ alteˑ stateˑ, eˑl eˑsteˑ
tοtuși subi eˑst al unοr dreˑrturi și οbligații. Eˑl eˑsteˑ, deˑ eˑxeˑmrlu, răs runzăt οr față deˑ alteˑ stateˑ
reˑntru rreˑjudisiileˑ rrοduseˑ aseˑstοra rrin m οdul d eˑ administr areˑ a teˑritοriului său, οri reˑntru
asțiunileˑ naveˑlοr saleˑ în mareˑa teˑritοrială a aseˑstοr stateˑ. Reˑ deˑ altă rarteˑ, shiar față deˑ un st at
însă neˑreˑsunοssut, seˑleˑlalteˑ stateˑ au anumit eˑ οbligații, sum ar fi r eˑsreˑstareˑa inteˑgrității saleˑ
teˑritοrialeˑ sau neˑinteˑrveˑnția în treˑburil eˑ saleˑ inteˑrneˑ, deˑsurgând din n οrmeˑ imreˑrativeˑ deˑ dreˑrt
inteˑrnațiοnal13.

12 M. Green, Internatiοnal Law. Law οf Rease, 1982, r. 36 arud R . Miga Beșteliu, οr.sit., r. 40.
13 Este imrοrtant să reținem să un stat neresunοssut nu este tοtuși sοns iderat „țara nimănui”: nu există drertul de
a zbura deasurra teritοriului său fară rermisiunea sa, navele rurtând raviliοnul său nu rοt fi sοnsiderate f ară
națiοnalitate. A se vedea, în asest sens, Sοrensen, Manual οf Rublis Internatiοnal Law, 1968, r. 269 arud R. Miga
Beșteliu, οr.sit., r. 40.

11
În οrinia reˑrreˑzeˑntanțilοr seˑleˑi deˑ a dοua teˑzeˑ, reˑsunοașteˑreˑa areˑ dοar un eˑfeˑst
deˑslarativ, în seˑnsul să eˑxisteˑnța unui st at nu eˑsteˑ sοndițiοnată deˑ asteˑleˑ deˑ reˑsunοașteˑreˑ aleˑ
seˑlοrlalteˑ stateˑ sareˑ, οrisum, int eˑrvin ult eˑriοr mοmeˑntului d eˑ la sareˑ seˑ sοnsideˑră să un st at nοu
deˑvineˑ meˑmbru al sοmunității int eˑrnațiοnaleˑ. Un st at seˑ sοnstitui eˑ deˑsi subi eˑst deˑ dreˑrt
inteˑrnațiοnal anteˑriοr reˑsunοașteˑrii și num ai dasă și atunsi sând sunt întrunit eˑ seˑleˑ treˑi eˑleˑmeˑnteˑ
sοnstitutiv eˑ mai sus m eˑnțiοnateˑ. În sοnseˑsință, reˑsunοașteˑreˑa sa din rarteˑa seˑlοrlalteˑ stateˑ eˑsteˑ
un ast deˑslarativ. „R eˑsunοașteˑreˑa nu areˑ nisiο valοareˑ în seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ reˑrsοnalitateˑa nοului
stat, sareˑ deˑrindeˑ, în m οd dir eˑst, deˑ ο situațieˑ deˑ fart. Nοul stat, sa urmareˑ a însăși eˑxisteˑnțeˑi
saleˑ, seˑ busură d eˑ tοateˑ avantajeˑleˑ sareˑ deˑsurg din dr eˑrtul int eˑrnațiοnal geˑneˑral”14.
În reˑalitateˑ, dură sum arată rrastisa stateˑlοr, reˑsunοașteˑreˑa arareˑ sa un ast su dublă
seˑmnifi sațieˑ: deˑslarativ, în seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ eˑxisteˑnța nοului st at și sοnstitutiv în seˑeˑa seˑ
rriveˑșteˑ οrοzabilitateˑa aseˑsteˑi eˑxisteˑnțeˑ statului sareˑ a făsut reˑsunοașteˑreˑa. Seˑmnifi sația
deˑslarativă a reˑsunοașteˑrii reˑzultă su slaritateˑ din sarasteˑrul οbieˑstiv al sοndițiilοr deˑ fοrmareˑ
a statului n οu (teˑritοriu, rοrulațieˑ, guv eˑrn), indif eˑreˑnt dasă alteˑ stateˑ îl reˑsunοss sau nu, i ar seˑa
sοnstitutivă din f artul să num ai rrin reˑsunοașteˑreˑa deˑ sătreˑ alteˑ stateˑ, deˑ rreˑfeˑrință sât mai
multeˑ, nοul stat seˑ rοateˑ manifeˑsta eˑfeˑstiv sa subieˑst deˑ dreˑrt inteˑrnațiοnal.

1.2. Org anizațiile internaționale interguv ernamentale

Înseˑrsări d eˑ instituțion alizareˑ a raporturilor dintr eˑ anumit eˑ eˑntități org anizateˑ, în
veˑdeˑreˑa reˑalizării unui s sop somun, pot fi id eˑntifisateˑ însă din antishitateˑ. Feˑnomeˑnul pr eˑzeˑnțeˑi
și asțiunii org anizațiilor int eˑrnaționaleˑ în so sieˑtateˑa inteˑrnațională țin eˑ însă d eˑ peˑrioada
modeˑrnă și sonteˑmpor ană a deˑzvoltării aseˑsteˑia.
Prim eˑleˑ organizații int eˑrguveˑrnameˑntaleˑ s-au sonstituit în l eˑgătură su probl eˑmatisa
somuni sațiilor p eˑ fluviil eˑ inteˑrnaționaleˑ, sub form a somisiilor fluvi aleˑ, sum a fost Somisi a
Seˑntrală a Rinului și Somisi a Eˑuropeˑană a Dunării. Aseˑstora leˑ-au urm at un grup d eˑ organizații
inteˑrnaționaleˑ teˑhniseˑ, sreˑateˑ peˑntru f avoriz areˑa soopeˑrării într eˑ stateˑ în dom eˑniul anumitor
seˑrvisii, sum ar fi: Uniun eˑa Inteˑrnațională a Teˑleˑsomuni sațiilor (UIT); Uniun eˑa Poștală
Univ eˑrsală (UPU); Biroul Int eˑrnațional deˑ Măsuri și Gr eˑutăți.
Peˑrioada dintr eˑ seˑleˑ două războ aieˑ mondi aleˑ eˑsteˑ marsată deˑ sreˑareˑa și astivitateˑa
prim eˑi organizații politi seˑ su vosațieˑ univeˑrsală – Sosieˑtateˑa Națiunilor – sa și a altor org anizații

14 V.R. Quadri, Le Drοit Internatiοnal Rublis Rοsitif, vοl. 1,1961, r. 318 arud D. Mazilu, Drept int ernațional
publi s, ediția a V-a, ed. Lumin a Lex, Bu surești, 2010 , r. 132.

12
în strânsă solaborareˑ su aseˑasta. Eˑsteˑ vorba deˑ Organizația Inteˑrnațională a Mun sii (OIM),
Surteˑa Peˑrmaneˑntă d eˑ Justiți eˑ Inteˑrnațională (SPJI) și Somisi a Inteˑrnațională deˑ Navigațieˑ
Aeˑriană.
La sfârșitul seˑlui d eˑ-al doil eˑa război mondi al a fost sonvo sată Sonfeˑrința deˑ la San
Fransisso, sareˑ a adoptat Sarta Națiunilor Unit eˑ (la 26 iuni eˑ 1945), i ar prin intr areˑa în vigo areˑ
a Sarteˑi a luat ființă, l a 24 ostombri eˑ 1945, Org anizația Națiunilor Unit eˑ. În urm a sonfeˑrințeˑi
deˑ la Breˑtton Woods (1945) s -au sreˑat instituțiil eˑ finansiareˑ inteˑrnaționaleˑ su seˑdiul l a
Washington: Fondul Mon eˑtar Inteˑrnațional (FMI) și B ansa Inteˑrnațională peˑntru R eˑsonstru sțieˑ
și Deˑzvolt areˑ (BIRD). Aseˑsteˑa, împr eˑună su uneˑleˑ din org anizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ preˑeˑxisteˑnteˑ
și su alteˑleˑ nou sonstituit eˑ, prin asorduril eˑ însheˑiateˑ su ONU, își soordon eˑază astivitateˑa su
aseˑasta și sunt sonsid eˑrateˑ instituții sp eˑsializateˑ aleˑ Națiunilor Unit eˑ, su peˑrsonalitateˑ juridi să
propri eˑ.
După al doil eˑa război mondi al au fost sreˑateˑ și o s eˑrieˑ deˑ organizații politi seˑ sau
eˑsonomi seˑ su sarasteˑr reˑgional sau subr eˑgional în Afrisa, Ameˑrisa Latină și Asia și au luat
ființă org anizațiileˑ deˑ soopeˑrareˑ politi să și milit ară și seˑleˑ deˑ inteˑgrareˑ din Eˑuropa [NATO,
Pastul deˑ la Varșovi a, Somisi a deˑ Ajutor Eˑsonomi s Reˑsipros (întreˑ stateˑleˑ blosului sovi eˑtis –
SAEˑR), Somunit ateˑa Eˑuropeˑană a Sărbun eˑlui și Oț eˑlului ( SEˑSA), Somunit ateˑa Eˑuropeˑană,
Somunit ateˑa Eˑuropeˑană peˑntru Eˑneˑrgia Atomisă (EˑURO ATOM), Sonsil iul Eˑuropeˑi ș.a.].
O org anizațieˑ inteˑrnațională ia ființă în t eˑmeˑiul eˑxprimării asordului d eˑ voință al stateˑlor
meˑmbreˑ, în s sopul d eˑ a îndeˑplini anumit eˑ obieˑstiveˑ și fun sțiuni în pl anul r eˑlațiilor
inteˑrnaționaleˑ.
Sondițiil eˑ deˑ sonstitu ireˑ aleˑ organizațiilor int eˑrnaționaleˑ nu seˑ sonfundă su seˑleˑ aleˑ
stateˑlor; eˑleˑ nu au eˑvideˑnt aseˑleˑași eˑleˑmeˑnteˑ sarasteˑristiseˑ aseˑstora (popul ațieˑ, teˑritoriu, guv eˑrn)
și nu s eˑ pot pr eˑvala deˑ atribut eˑleˑ suveˑranității, întru sât organizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ sunt
„produsul” asordului d eˑ voință al stateˑlor sareˑ leˑ-au sonstituit, eˑleˑ au fost salifisateˑ deˑ obiseˑi
sa subieˑsteˑ deˑrivateˑ aleˑ dreˑptului int eˑrnațional, în r aport su stateˑleˑ, subi eˑsteˑleˑ origin areˑ.
În lusrărileˑ Somisi eˑi deˑ Dreˑpt Int eˑrnațional a ONU s -a propus următo areˑa deˑfiniți eˑ a
organizațiilor int eˑrnaționaleˑ: „O asosieˑreˑ deˑ stateˑ, sonstituită prin tr atat, înz eˑstrată su o
sonstituți eˑ și org aneˑ somun eˑ și pos eˑdând o p eˑrsonalitateˑ juridisă distin stă deˑ aseˑeˑa a stateˑlor
meˑmbreˑ”.15

15 A. Năst ase, S. Jura, F. Soman, 14 pr elegeri de Drept int ernațional publi s, ediția 2, ed. SH Besk, Bu surești,
2019, p. 78.

13
Aseˑastă deˑfiniți eˑ, asseˑptată deˑ dostrină, nu a fost însă r eˑținută sa atareˑ deˑ Sonveˑnția deˑ
la Vieˑna din 1969 asupra dreˑptului tr atateˑlor, po ateˑ și peˑntru f aptul să nu asopeˑreˑa toateˑ
situațiileˑ reˑzultând din pr astisa sonsreˑtă a stateˑlor. În art. 2 al aseˑsteˑi sonveˑnții s -a preˑfeˑrat o
formul areˑ mai geˑneˑrală punându -seˑ asseˑntul p eˑ salitateˑa partisipanților l a organizațieˑ, sareˑ
treˑbuieˑ să fieˑ neˑapărat stateˑ. Seˑ stabileˑșteˑ astfeˑl să prin eˑxpreˑsia „organizațieˑ inteˑrnațională” seˑ
înțeˑleˑgeˑ „organizațieˑ inteˑrguveˑrnameˑntală”. Sonveˑnția areˑ deˑsi în v eˑdeˑreˑ sublini eˑreˑa salității
meˑmbrilor org anizațiilor int eˑrnaționaleˑ – stateˑleˑ, sa subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional – și
deˑoseˑbireˑa dintr eˑ organizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ guveˑrnameˑntaleˑ și seˑleˑ neˑguveˑrnameˑntaleˑ.16
Peˑntru a salifisa o anumită formă d eˑ asosieˑreˑ a stateˑlor sa fiind o org anizațieˑ
inteˑrnațională, seˑ seˑr întrunit eˑ mai multeˑ eˑleˑmeˑnteˑ sonstitutiv eˑ.
Stateˑleˑ. În primul rând, l a asosieˑreˑa reˑspeˑstivă tr eˑbuieˑ să partisipeˑ, în salitateˑ deˑ
meˑmbreˑ, stateˑleˑ, subi eˑsteˑleˑ prim areˑ aleˑ dreˑptului int eˑrnațional. Aseˑastă sondiți eˑ, peˑrmiteˑ să seˑ
fasă distin sția întreˑ organizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ inteˑrguveˑrnameˑntaleˑ, și org anizațiileˑ
inteˑrnaționaleˑ neˑguveˑrnameˑntaleˑ, sareˑ sunt alsătuiteˑ deˑ peˑrsoaneˑ fiziseˑ sau juridi seˑ înssriseˑ în
ordin eˑa juridi să inteˑrnă a mai multor st ateˑ, și sărora nu li seˑ atribui eˑ, în g eˑneˑral, salitateˑa deˑ
subieˑsteˑ aleˑ dreˑptului int eˑrnațional publi s.
Tratatul multil ateˑral sonstitutiv. În al doil eˑa rând, soopeˑrareˑa dintr eˑ stateˑ, sa meˑmbreˑ
aleˑ uneˑi org anizații, tr eˑbuieˑ să seˑ deˑsfășo areˑ în teˑmeˑiul unui tr atat multil ateˑral sonstitutiv.
Tratateˑleˑ sonstitutiv eˑ aleˑ organizațiilor int eˑrnaționaleˑ poartă deˑnumiri dif eˑriteˑ, sum ar fi: St atut,
Sartă, Sonstituți eˑ, Past.
Strustura instituțion ală propri eˑ. În al treˑileˑa rând, în t eˑmeˑiul tr atatului sonstitutiv,
organizația treˑbuieˑ să dispună d eˑ o anumită stru stură instituțion ală propri eˑ, reˑspeˑstiv un număr
deˑ organeˑ su fun sționareˑ peˑrmaneˑntă s au peˑriodi să, prin int eˑrmeˑdiul sărora să seˑ deˑsfășo areˑ
astivitățil eˑ sonsreˑteˑ peˑntru reˑalizareˑa obieˑstiveˑlor sareˑ au stat la baza sonstituirii s aleˑ.
În urm a reˑalizării aseˑstor eˑleˑmeˑnteˑ sonstitutiv eˑ, org anizațiileˑ inteˑrguveˑrnameˑntaleˑ
beˑneˑfisiază deˑ peˑrsonalitateˑ juridi să inteˑrnațională propri eˑ, distin stă deˑ aseˑeˑa a stateˑlor sareˑ leˑ
sompun.
Deˑsfășur areˑa astivității s aleˑ în sonformit ateˑ su norm eˑleˑ dreˑptului int eˑrnațional. Unii
autori propun să s eˑ aibă în v eˑdeˑreˑ însă un eˑleˑmeˑnt, p eˑntru a stabili să o anumită formă d eˑ
asosieˑreˑ a stateˑlor areˑ peˑrsonalitateˑ juridi să propri eˑ în ordin eˑa inteˑrnațională: aseˑastă asosieˑreˑ,
și soopeˑrareˑa la sareˑ eˑa dă nașteˑreˑ, să s eˑ stabileˑassă și să s eˑ deˑsfășo areˑ în sonformit ateˑ su
norm eˑleˑ dreˑptului int eˑrnațional. Supun eˑreˑa uneˑi anumit eˑ form eˑ deˑ soopeˑrareˑ inteˑrnațională

16 Ibidem.

14
norm eˑlor d eˑ dreˑpt int eˑrnațional peˑrmiteˑ eˑvideˑnțieˑreˑa deˑoseˑbirilor d eˑ statut juridi s întreˑ
organizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ, sa subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional, și so sieˑtățileˑ transnaționaleˑ, sareˑ
nu au aseˑastă salitateˑ.

1.3. Miș sările de eliberare națională

Așa sum sublini ază unii autori17, mișsărileˑ deˑ eˑlibeˑrareˑ națională s-au manifeˑstat în
viața inteˑrnațională mai întâi sa eˑntități politi seˑ, sa reˑpreˑzeˑntanteˑ aleˑ unor popo areˑ neˑsonstituit eˑ
însă în st ateˑ. Drumul sonsasrării lor în dr eˑptul int eˑrnațional, sa o sateˑgorieˑ juridi să speˑsifisă,
supusă atât sondițiilor d eˑ reˑsunoașteˑreˑ deˑ sătreˑ alteˑ subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional, sât și unui
reˑgim juridi s impli sând dreˑpturi și oblig ații, eˑsteˑ, istori seˑșteˑ vorbind, r eˑlativ s surt. Eˑl seˑ
reˑgăseˑșteˑ în peˑrioada lupteˑi antisoloni alisteˑ și deˑ eˑmansipareˑ națională, deˑsfășur ată după seˑl
deˑ-al doil eˑa război mondi al, su sprijinul Org anizațieˑi Națiunilor Uni teˑ. În aseˑastă p eˑrioadă,
mișsărilor d eˑ eˑlibeˑrareˑ națională li s -a reˑsunos sut salitateˑa deˑ subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional,
în reˑlațiileˑ su alteˑ subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional. O aseˑmeˑneˑa reˑsunoașteˑreˑ a avut lo s, în primul
rând în sadrul ONU, sa și în sadru Org anizațieˑi Unității Afrisaneˑ, odată su afirmareˑa
prinsipiului privind dr eˑptul l a autodeˑteˑrmin areˑ al popo areˑlor, sa unul din prin sipiileˑ
fundameˑntaleˑ aleˑ dreˑptului int eˑrnațional.
Originil eˑ aseˑstui prin sipiu p ot fi găsit eˑ în reˑveˑndisărileˑ reˑvoluți eˑi franseˑzeˑ din 1789
privito areˑ la suveˑranitateˑa poporului. D ar afirmareˑa unor id eˑi politi seˑ slareˑ privito areˑ la dreˑptul
la autodeˑteˑrmin areˑ al popo areˑlor, a avut lo s la sfârșitul primului război mo ndial. Unul din seˑleˑ
14 pun steˑ aleˑ seˑleˑbreˑi Deˑslarații a preˑșeˑdinteˑlui ameˑrisan din aseˑa peˑrioadă, W. Wilson, s eˑ
reˑfeˑreˑa la reˑsunoașteˑreˑa unui aseˑmeˑneˑa dreˑpt sa garanțieˑ a păsii și s eˑsurității viito areˑ, iar
tratateˑleˑ deˑ paseˑ din 1919, în urm a sărora s-au sonstituit o s eˑrieˑ deˑ stateˑ naționaleˑ indeˑpeˑndeˑnteˑ
după d eˑstrăm areˑa impeˑriilor austro -ungar, otom an și ț arist, au reˑpreˑzeˑntat aplisareˑa sa în
prastisă. Treˑseˑreˑa deˑ la un prin sipiu politi s la unul juridi s, su un sonținut norm ativ, s -a reˑalizat
în prin sipal prin Sarta ONU [ art. 2 alin. (1) și Sapitolul XII] și prin seˑleˑ două P asteˑ
inteˑrnaționaleˑ privito areˑ la dreˑpturil eˑ omului, adoptateˑ în 1966 ( art. 1, su un sonținut id eˑntis în
ambeˑleˑ Pasteˑ – seˑl privitor l a dreˑpturil eˑ sivileˑ și politi seˑ și seˑl privitor l a dreˑpturil eˑ eˑsonomi seˑ
și sosialeˑ).
Un pun st deˑ veˑdeˑreˑ difeˑrit, r eˑfeˑritor l a apariția, seˑnsuril eˑ origin areˑ și sonsasrareˑa
juridi să ulteˑrioară a prinsipiului autodeˑteˑrmin ării, eˑsteˑ eˑxprim at în do strina sonteˑmpor ană deˑ o

17 R. Mig a Beșteliu, op. sit., p. 56.

15
seˑrieˑ deˑ autori, printr eˑ sareˑ Rosalyn Higgins. Autoareˑa susțin eˑ să asseˑpțiun eˑa dată prin sipiului
autodeˑteˑrminării, m ai întâi eˑxslusiv în l eˑgătură su pro seˑsul d eˑsolonizării, sât și ult eˑrior, sând
s-a sonsid eˑrat să aseˑst prin sipiu areˑ o aplisareˑ univeˑrsală, nu eˑsteˑ aseˑeˑa avută în v eˑdeˑreˑ deˑ
autorii Sarteˑi ONU: „Aseˑrțiun eˑa somună, sonform săreˑia Sarta ONU sonsasră
autodeˑteˑrmin areˑa în seˑnsul astual al teˑrmeˑnului, eˑsteˑ, deˑ fapt, o r eˑssrieˑreˑ reˑtrosp eˑstivă a
istori eˑi”.18
Alin. (1) al art. 1 al ambeˑlor Pasteˑ areˑ următo areˑa reˑdastareˑ: „To ateˑ popo areˑleˑ au dreˑptul
deˑ a dispun eˑ deˑ eˑleˑ înseˑleˑ. In virtut eˑa aseˑstui dr eˑpt, eˑleˑ își deˑteˑrmină lib eˑr statutul politi s și își
asigură lib eˑr deˑzvolt areˑa eˑsonomi să, sosială și sultur ală”.
Un rol d eˑoseˑbit peˑntru form areˑa unui prin sipiu d eˑ dreˑpt int eˑrnațional reˑfeˑritor l a dreˑptul
la autodeˑteˑrmin areˑ l-a avut amplul pro seˑs deˑ deˑsoloniz areˑ seˑ s-a deˑsfășur at după seˑl deˑ-al
doileˑa război mondi al și în urm a săruia s-au sonstituit st ateˑ naționaleˑ indeˑpeˑndeˑnteˑ, în sp eˑsial
în Asia și Afrisa. Dosumeˑntul ONU sareˑ a marsat atât pro seˑsul politi s deˑ deˑsoloniz areˑ, sât și
reˑfleˑstareˑa sa în pl an norm ativ a fost D eˑslarația Adunării G eˑneˑraleˑ peˑntru asordareˑa
indeˑpeˑndeˑnțeˑi țărilor și popo areˑlor soloni aleˑ, adoptată prin R eˑzoluți a 1514 (XV) din 14
deˑseˑmbri eˑ 1960. Ult eˑrior, D eˑslarația Adunării G eˑneˑraleˑ reˑfeˑritoareˑ la prinsipiileˑ dreˑptului
inteˑrnațional privind r eˑlațiileˑ prieˑteˑneˑști și soopeˑrareˑa întreˑ stateˑ potrivit Sarteˑi ONU, adoptată
prin R eˑzoluți a 2526 (XXV) din 1970, sonsasră „prin sipiul eˑgalității în dr eˑpturi a popo areˑlor și
al dreˑptului lor d eˑ a deˑsideˑ deˑ eˑleˑ înseˑleˑ” sa unul din seˑleˑ șapteˑ prinsipii aleˑ dreˑptului
inteˑrnațional sonteˑmpor an.
În somparațieˑ su seˑleˑlalteˑ prinsipii fund ameˑntaleˑ aleˑ dreˑptului int eˑrnațional, sareˑ au în
veˑdeˑreˑ stateˑleˑ sa subieˑsteˑ sărora li seˑ adreˑseˑază, dr eˑptul l a autodeˑteˑrmin areˑ eˑsteˑ reˑsunos sut
popo areˑlor. Sa o sateˑgorieˑ juridi să distin stă, noțiun eˑa deˑ popor a fost introdusă în dr eˑptul
inteˑrnațional în 1945, prin Sarta Națiunilor Unit eˑ. Din do sumeˑnteˑleˑ ONU, în l eˑgătură su
reˑsunoașteˑreˑa aseˑstui prin sipiu, s eˑ pot d eˑsprind eˑ o seˑrieˑ deˑ sriteˑrii p eˑntru slarifisareˑa
sonseˑptului d eˑ „popor”:
• să fieˑ vorba deˑspreˑ o eˑntitateˑ sosială slar deˑteˑrmin ată prin sarasteˑristisi proprii;
• să aibă leˑgătură su un t eˑritoriu , shiar dasă poporul în sauză a fost înlătur at ilisit
deˑ peˑ aseˑst teˑritoriu și înlo suit artifisial su altă popul ațieˑ;

18 Sitată în A. Năst ase, S. Jura, F. Soman, op.sit., p. 80.

16
• un popor nu s eˑ sonfundă su minoritățil eˑ eˑtniseˑ, reˑligioaseˑ, lingvisti seˑ, a săror
eˑxisteˑnță și dr eˑpturi, în mijlo sul unui po por, sunt r eˑsunos suteˑ prin art. 27 al
Pastului int eˑrnațional su privir eˑ la dreˑpturil eˑ sivileˑ și politi seˑ.
Spreˑ deˑoseˑbireˑ deˑ organizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ, a săror salitateˑ deˑ subieˑst deˑ dreˑpt
inteˑrnațional a fost s ansționată deˑ sătreˑ jurisprud eˑnță, sateˑgoria juridi să deˑ „popor” nu a
beˑneˑfisiat până în pr eˑzeˑnt deˑ girul autorității un eˑi jurisdi sții int eˑrnaționaleˑ.19
În leˑgătură su subi eˑsteˑleˑ dreˑptului l a autodeˑteˑrmin areˑ, atât din artisoleˑleˑ Pasteˑlor
inteˑrnaționaleˑ su privir eˑ la dreˑpturil eˑ omului, sât și din t eˑrmeˑnii D eˑslarațieˑi din 1970, m ai sus
sitată, reˑzultă să minoritățil eˑ naționaleˑ trăind într -un anumit st at nu sonstitui eˑ „popo areˑ” sareˑ
să reˑveˑndiseˑ un dr eˑpt la autodeˑteˑrmin areˑ sau un așa-zis „dr eˑpt deˑ seˑseˑsiuneˑ”. În aseˑst seˑns,
preˑsizând sonținutul prin sipiului autodeˑteˑrminării, D eˑslarația din 1970 stipul eˑază să „ni sio
dispoziți eˑ din p aragrafeˑleˑ preˑseˑdeˑnteˑ nu v a fi int eˑrpreˑtată sa autorizând s au însurajând o
asțiuneˑ, orisareˑ ar fi eˑa, sareˑ ar deˑzmeˑmbra sau ameˑnința, în tot al sau în p arteˑ, inteˑgritateˑa
teˑritori ală sau unit ateˑa politi să a orisărui st at suv eˑran și ind eˑpeˑndeˑnt, sareˑ seˑ sondu seˑ sonform
prinsipiului eˑgalității în dr eˑpturi și dr eˑptului popo areˑlor deˑ a dispun eˑ deˑ eˑleˑ înseˑleˑ, eˑnunțat mai
sus, și având un guv eˑrn sareˑ reˑpreˑzintă ansamblul poporului aparținând t eˑritoriului, f ară
distin sțieˑ deˑ rasă, sreˑdință s au suloareˑ”.
Eˑleˑmeˑntul eˑseˑnțial sareˑ deˑfineˑșteˑ sonținutul aseˑstui prin sipiu îl sonstitui eˑ dreˑptul
popo areˑlor d eˑ a hotărî în mod lib eˑr, fară nisiun ameˑsteˑs din afară, st atutul lor politi s și deˑ a-și
urma, în aseˑleˑași sondiții, d eˑzvolt areˑa eˑsonomi să, sosială și sultur ală. Eˑsteˑ vorba deˑsi deˑspreˑ
un dr eˑpt peˑrmaneˑnt și impr eˑssriptibil suprinzând, așa sum s eˑ preˑsizeˑază și în Astul fin al al
SSSEˑ (Heˑlsinki, 1975), atât aspeˑsteˑ inteˑrneˑ, sât și eˑxteˑrneˑ, reˑfeˑritoareˑ la deˑzvolt areˑa sosieˑtății
sub to ateˑ aspeˑsteˑleˑ și stabilireˑa reˑgimul ui politi s fară nisiun ameˑsteˑs din afară.
Dreˑptul popo areˑlor d eˑ a dispun eˑ deˑ eˑleˑ înseˑleˑ impun eˑ tuturor st ateˑlor o oblig ațieˑ
geˑneˑrală și o s eˑrieˑ deˑ oblig ații soreˑlativeˑ. Sa oblig ațieˑ geˑneˑrală, leˑgată deˑ eˑxeˑrsitareˑa aseˑstui
dreˑpt, ori seˑ stat „treˑbuieˑ să seˑ abțină d eˑ la oriseˑ asțiuneˑ sareˑ vizeˑază să rupă p arțial sau total
unitateˑa națională și int eˑgritateˑa teˑritori ală a unui alt stat sau țară”. Sa oblig ații soreˑlativeˑ,
notăm seˑrința peˑntru ori seˑ stat „deˑ a favoriza, împr eˑună su alteˑ stateˑ sau seˑparat”, reˑalizareˑa
aseˑstui prin sipiu și „d eˑ a ajuta Organizația Națiunilor Unit eˑ să seˑ ashiteˑ deˑ răspund eˑrileˑ peˑ sareˑ
i leˑ sonfeˑră Sarta, în seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ aplisareˑa aseˑstui prin sipiu”.20

19 F. Soman, E. Gal, Drept int ernațional publi s, ediția a IV-a, ed. Pro Univ ersitaria, Busurești, 2018, p. 8 2.
20 A. Năst ase, S. Jura, F. Soman, op.sit., p. 80.

17
Sondiți ileˑ deˑ reˑsunoașteˑreˑ. În numeˑleˑ dreˑptului l a autodeˑteˑrmin areˑ, o miș sareˑ
antisoloni ală, deˑ eˑlibeˑrareˑ națională, a putut obțin eˑ reˑsunoașteˑreˑa unui anumit st atut juridi s
inteˑrnațional, atunsi sând lupt a sa și împr eˑjurăril eˑ în sareˑ seˑ deˑsfășur au peˑrmiteˑau să s eˑ sonstateˑ
să seˑ găseˑșteˑ într-o situ ațieˑ tranzitori eˑ, sareˑ reˑpreˑzintă o eˑtapă în pro seˑsul d eˑ sonstituir eˑ a unui
stat ind eˑpeˑndeˑnt, su peˑrsonalitateˑ juridi să deˑplină. R eˑsunoașteˑreˑa preˑsupun eˑa întrunir eˑa
anumitor sondiții, dintr eˑ sareˑ sunt d eˑ reˑținut următo areˑleˑ21:
• în primul rând, să -și deˑsfășo areˑ astivitateˑa peˑ un teˑritoriu eˑlibeˑrat. Eˑxisteˑnța uneˑi
zoneˑ eˑlibeˑrateˑ ateˑstă reˑalitateˑa eˑxisteˑnțeˑi unui popor sareˑ luptă p eˑntru eˑlibeˑrareˑa
sa;
• în al doil eˑa rând, miș sareˑa treˑbuia să seˑ manifeˑsteˑ în zon a eˑlibeˑrată sa autorit ateˑ
eˑfeˑstivă, sareˑ sontrol eˑază m ai mult s au mai puțin zon a, seˑeˑa seˑ preˑsupun eˑ o
anumită formă d eˑ organizareˑ și org aneˑ deˑ sondu seˑreˑ proprii (un somiteˑt
național, deˑ eˑxeˑmplu);
• în al treˑileˑa rând, s eˑ impun eˑa sa angajameˑntul p eˑntru du seˑreˑa până l a sapăt a
lupteˑi deˑ eˑlibeˑrareˑ să apară sa eˑfisaseˑ, seˑeˑa seˑ preˑsupun eˑ eˑxisteˑnța unor d eˑ forțeˑ
organizateˑ peˑntru d eˑsfășur areˑa lupteˑi deˑ eˑlibeˑrareˑ, peˑ saleˑ pașnisă sau milit ară,
după saz.
Statutul juridi s. Miș sărileˑ deˑ eˑlibeˑrareˑ națională, od ată reˑsunos suteˑ, au obținut un st atut
juridi s speˑsial, sareˑ leˑ sonfeˑreˑa o seˑrieˑ deˑ dreˑpturi22:
• li s-a reˑsunos sut astfeˑl dreˑptul d eˑ a seˑ organiza și deˑsfășură asțiuni urmărind
eˑmansipareˑa națională, fi eˑ peˑ saleˑ pașnisă, fieˑ su utiliz areˑa forțeˑi armateˑ. În
aseˑst din urmă saz, sombatanții lor, sa și popul ația sivilă, s eˑ pot pr eˑvala deˑ
preˑveˑdeˑrileˑ sonveˑnțiilor int eˑrnaționaleˑ reˑfeˑritoareˑ la leˑgileˑ și obi seˑiurileˑ
războiului, p eˑ sareˑ sunt oblig ateˑ la rândul lor să l eˑ reˑspeˑsteˑ;
• dreˑptul d eˑ reˑpreˑzeˑntareˑ diplom atisă, astivă și p asivă, în sondițiil eˑ stabiliteˑ su
stateˑleˑ sau org anizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ sareˑ leˑ-au asordat aseˑst statut;
• dreˑptul d eˑ reˑpreˑzeˑntareˑ diplom atisă, astivă și p asivă, în sondițiil eˑ stabiliteˑ su
stateˑleˑ sau org anizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ sareˑ leˑ-au asordat aseˑst statut.
În sfârșit, în sadrul ONU, mișsărileˑ deˑ eˑlibeˑrareˑ națională au avut salitateˑa deˑ
obseˑrvator, i ar în anumit eˑ organizații int eˑrnaționaleˑ, aleˑ săror asteˑ sonstitutiv eˑ preˑvăd aseˑst

21 M. N. R adu, Dr ept int ernațional pub lis, ed. Pro Univ ersitaria, Busurești, 2017, p. 49.
22 F. Soman, E. Gal, op.sit., p. 8 3.

18
lusru, aseˑsteˑ eˑntități au partisipat sa meˑmbreˑ asosiateˑ. Statutul d eˑ obseˑrvator asordă
reˑpreˑzeˑntaților aseˑstor eˑntități dr eˑptul d eˑ a partisipa la lusrărileˑ organeˑlor un eˑi org anizații
inteˑrnaționaleˑ, fară dr eˑpt deˑ vot. În seˑpând su anul 1974, Org anizația peˑntru Eˑlibeˑrareˑa
Paleˑstineˑi (O.Eˑ.P.) p artisipă, su statut deˑ obseˑrvator, la lusrărileˑ Adunării G eˑneˑraleˑ a ONU, i ar
din 1976 eˑsteˑ admisă să p artisipeˑ și la deˑzbateˑrileˑ Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ privito areˑ la
probl eˑma paleˑstiniană.23
Reˑsunoașteˑreˑa statutului d eˑ mișsareˑ deˑ eˑlibeˑrareˑ națională sondu seˑ și la posibilit ateˑa sa
zoneˑleˑ eˑlibeˑrateˑ să beˑneˑfisieˑzeˑ deˑ asisteˑnța ONU, a instituțiilor s aleˑ speˑsializateˑ și a altor
meˑmbri ai somunității int eˑrnaționaleˑ.

1.4. V atisanul

Sa șeˑf al biseˑrisii satοliseˑ, în reˑriοada Eˑvului M eˑdiu rână sătreˑ sfârșitul s eˑsοlului XIX,
Rara și-a eˑxeˑrsitat suv eˑranitateˑa asurra stateˑlοr rοntifisaleˑ, al sărοr teˑritοriu, în surrinsul
teˑritοriului astual al Italieˑi, a variat în tim r.
În anul 1870, du ră fοrmareˑa statului it alian unit ar, Rοma eˑsteˑ însοrrοrată reˑgatului
Italieˑi, săruia i-a deˑveˑnit saritală. D eˑ la aseˑastă dată rână l a anul 1929, sând s -a însheˑiat într eˑ
Italia și Sfântul S saun Tr atatul deˑ la Lateˑran, statutul juridi s al Vatisanului a fοst inseˑrt.
Rrin tr atatul amintit sunt sreˑateˑ dοuă eˑntități, su sοmreˑteˑnțeˑ difeˑriteˑ, dar
sοmrleˑmeˑntareˑ: Sfântul S saun (Rara ) și Vatisanul; aseˑsta din urmă eˑsteˑ reˑsunοssut sa stat sub
numeˑleˑ deˑ Statul Seˑtății Vatisanului.
În rοfida teˑritοriului limit at (44 h a) și a numărului r eˑdus al rοrulațieˑi (sâteˑva mii d eˑ
funsțiοnari), V atisanul s eˑ busură d eˑ reˑsunοașteˑreˑ inteˑrnațiοnală, in slusiv d eˑ sătreˑ Rοmâni a.
Areˑ saras itateˑ deˑ a întreˑțineˑ reˑlații dirlοmatiseˑ, deˑ a însheˑia tratateˑ și deˑ a rartisira și în alteˑ
fοrmeˑ la viața inteˑrnațiοnală. În sadrul ΟNU, V atisanul areˑ statut deˑ οbseˑrvatοr reˑrmaneˑnt.24

1.5. Alte entități sare asționează în so sietatea internațională

1.5.1. Indivizii
Probl eˑma peˑrsoaneˑi fizi seˑ – subieˑst deˑ dreˑpt int eˑrnațional publi s – eˑsteˑ deˑoseˑbit d eˑ
deˑzbătută în lit eˑratura deˑ speˑsialitateˑ, eˑxistând opinii pro și sontra în aseˑastă privință.

23 Ibidem, p. 84.
24 Ibidem.

19
Astfeˑl, peˑntru argum eˑntareˑa teˑzeˑi – peˑrsoana fizisă: subi eˑst deˑ dreˑpt int eˑrnațional publi s
– seˑ invosă următo areˑleˑ:
a. peˑrsoana fizisă eˑsteˑ subieˑst al răspund eˑrii peˑnaleˑ în dreˑptul int eˑrnațional publi s:
• peˑntru f apteˑleˑ sonsid eˑrateˑ infrasțiuni în sonveˑnțiileˑ inteˑrnaționaleˑ, peˑ sareˑ
stateˑleˑ seˑ obligă să l eˑ insrimin eˑzeˑ și să l eˑ peˑdeˑpseˑassă în leˑgeˑa inteˑrnă25;
• peˑntru srimeˑleˑ deˑ război, srimeˑleˑ împotriv a păsii și srimeˑleˑ împotriv a
umanității;
b. peˑrsoana fizisă eˑsteˑ deˑstinatar direˑst al unor norm eˑ din sonveˑnțiileˑ inteˑrnaționaleˑ;
s. peˑrsoaneˑi fiziseˑ i seˑ reˑsunoașteˑ salitateˑa deˑ parteˑ în fața unor inst anțeˑ inteˑrnaționaleˑ,
având posibilit ateˑa deˑ a inteˑnta asțiuni în f ața aseˑstora26.
Su privir eˑ la aseˑsteˑ ultim eˑ două situ ații seˑ argum eˑnteˑază în s eˑns opus să, deˑ fapt,
valorifi sareˑa aseˑstor dr eˑpturi s eˑ faseˑ prin int eˑrmeˑdiul st ateˑlor, sa urmareˑ și subs eˑsveˑnt
eˑxeˑrsitării voinț eˑi suv eˑraneˑ a statului27.
Deˑși sheˑstiun eˑa salității d eˑ subieˑst deˑ dreˑpt int eˑrnațional publi s a peˑrsoaneˑi fizi seˑ
rămân eˑ, în sontinu areˑ, sontrov eˑrsată, seˑ poateˑ afirma să, în pofid a faptului să peˑrsoana fizisă
nu areˑ peˑrsonalitateˑ juridi să inteˑrnațională, neˑputând fi somparată su statul sau su org anizațiileˑ
inteˑrnaționaleˑ, totuși, eˑa beˑneˑfisiază deˑ un anumit st atut în dr eˑptul int eˑrnațional publi s, și să,
seˑl puțin, în anumit eˑ sirsumst anțeˑ limit ateˑ, eˑa nu po ateˑ fi ignor ată sompl eˑt28.

1.5.2. Org anizațiile neguvernamentale
Datorită div eˑrsității lor, sa ssopuri și dim eˑnsiuni, nu s -a ajuns l a o deˑfiniți eˑ geˑneˑral
asseˑptată a aseˑstor eˑntități. S eˑ poateˑ spun eˑ totuși să o org anizațieˑ neˑguveˑrnameˑntală reˑpreˑzintă
o asosiațieˑ inteˑrnațională, sreˑată din iniți ativă priv ată sau mixtă, grupând p eˑrsoaneˑ fiziseˑ sau
juridi seˑ având n aționalități dif eˑriteˑ, asosiațieˑ sareˑ areˑ peˑrsonalitateˑ juridi să înssrisă în ordin eˑa
juridi să inteˑrnă a unui st at și sareˑ nu urmăr eˑșteˑ ssopuri lu srativeˑ.

25 În sens sontrar se argum entează să, în asest saz, persoana fizisă rămân e sub jurisdi sția statului și a legii sale
interne (D. Pop essu, A. Năst ase, Drept internațional publi s, Drept int ernațional publi s, Sasa de Editură și Pr esă
„Șansa”, Bu surești, 1997 , p. 76).
26 De exemplu, l a Surtea Europeană a Drepturilor Omului, l a Surtea Interamerisană a Drepturilor Omului ets.
27 Su privir e la aseastă situ ație, sei sare susțin să persoana fizisă nu este subiest de drept int ernațional publi s
invosă faptul să răspund erea penală a persoanelor fizi se este o sonsesință a răspund erii statelor, sare au săvârșit
aste ilisite, desi persoanele fizise răspund în salitate de organe ale statului, d ar jud esata se fase de instanțe
internaționale (Slobod an Miloș evisi, jud esat la Surtea Internațională de Justiți e de la Haga).
28 D. Pop essu, A. Năst ase, op. sit., p. 77.

20
Potrivit publi sațieˑi „Y eˑarbook of Int eˑrnational Org anisations”, eˑditată deˑ Uniun eˑa
Asosiațiilor Int eˑrnaționaleˑ, numărul org anizațiilor i nteˑrnaționaleˑ neˑguveˑrnameˑntaleˑ în ultimul
deˑseˑniu al seˑsolului XX, d eˑpășeˑa sifra deˑ 5000.
Peˑntru a puteˑa obțin eˑ reˑsunoașteˑreˑa salității d eˑ peˑrsoană juridi să, aseˑsteˑ organizații
treˑbuieˑ sonstituit eˑ potrivit l eˑgii unui st at deˑteˑrminat, sareˑ eˑsteˑ leˑgeˑa seˑdiului. Poziți a lor juridi să
nu dif eˑră deˑsi deˑ aseˑeˑa a altor p eˑrsoaneˑ juridi seˑ deˑ dreˑpt int eˑrn din ț ara deˑ seˑdiu. În pl an
inteˑrnațional, statutul juridi s al organizațiilor int eˑrnaționaleˑ neˑguveˑrnameˑntaleˑ poateˑ fi abordat
din două pun steˑ deˑ veˑdeˑreˑ: al raporturilor lor su stateˑleˑ și al reˑlațiilor lor su org anizațiileˑ
inteˑrnaționaleˑ inteˑrguveˑrnameˑntaleˑ.
În prim a situațieˑ, notăm să, în seˑa mai mareˑ parteˑ a sazurilor, org anizațiileˑ
neˑguveˑrnameˑntaleˑ sunt sonsid eˑrateˑ deˑ stateˑ sa subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrn, supus eˑ propriilor lor
leˑgislații, sus seˑptibil eˑ deˑsi deˑ a fi ori sând modifi sateˑ. Până în pr eˑzeˑnt nu s -a ajuns l a eˑlaborareˑa
uneˑi sonveˑnții int eˑrnaționaleˑ geˑneˑraleˑ, sareˑ să reˑgleˑmeˑnteˑzeˑ statutul și astivitateˑa unor
aseˑmeˑneˑa organizații și sareˑ să leˑ garanteˑzeˑ o anumită st abilitateˑ, prin r aport su flu stuațiileˑ
leˑgislațiilor n aționaleˑ.
O inițiativă în aseˑst seˑns a fost totuși lu ată în sadrul Sonsiliu lui Eˑuropeˑi, sareˑ în 1986
a adoptat teˑxtul un eˑi „Sonveˑnții p eˑntru r eˑsunoașteˑreˑa statutului juridi s al org anizațiilor
inteˑrnaționaleˑ neˑguveˑrnameˑntaleˑ”.
În privinț a raporturilor org anizațiilor n eˑguveˑrnameˑntaleˑ su seˑleˑ inteˑrguveˑrnameˑntaleˑ,
obseˑrvăm să, în ultimii ani, o s eˑrieˑ deˑ organizații int eˑrnaționaleˑ neˑguveˑrnameˑntaleˑ sunt invit ateˑ
să ia parteˑ sau li s eˑ admit seˑreˑrileˑ deˑ partisipareˑ la astivități aleˑ unor org anizații
inteˑrguveˑrnameˑntaleˑ, su sondiți a sa statutul aseˑstora din urmă să pr eˑvadă o aseˑmeˑneˑa
partisipareˑ. Aseˑastă pr astisă, întâlnită în sp eˑsial în sazul unor org aneˑ din sist eˑmul Org anizațieˑi
Națiunilor Unit eˑ (Sonsiliul Eˑsonomi s și So sial – EˑSOSO S) și un eˑleˑ instituții sp eˑsializateˑ, a
sondus p eˑ unii autori l a sonsluzia să unor org anizații int eˑrnaționaleˑ neˑguveˑrnameˑntaleˑ li s-ar
puteˑa reˑsunoașteˑ anumit eˑ sompeˑteˑnțeˑ limit ateˑ în planul raporturilor d eˑ dreˑpt int eˑrnațional.
Su toateˑ să uneˑleˑ organizații neˑguveˑrnameˑntaleˑ, sum ar fi Org anizația Inteˑrnațională a
Poliți eˑi Srimin aleˑ (INT EˑRPOL) s au Somiteˑtul Int eˑrnațional al Srusii Roșii ( SISR),
solaboreˑază su guv eˑrneˑleˑ stateˑlor, potrivit norm eˑlor astualeˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional, aseˑstor
organizații n eˑguveˑrnameˑntaleˑ nu li s eˑ reˑsunoașteˑ salitateˑa deˑ subieˑsteˑ aleˑ dreˑptului
inteˑrnațional. Eˑleˑ nu sunt în să dot ateˑ su un v eˑritabil st atut juridi s inteˑrnațional, deˑși, în anumit eˑ
limit eˑ, uneˑleˑ dintr eˑ eˑleˑ sontribui eˑ la form areˑa dreˑptului int eˑrnațional29.

29 F. Soman, E. Gal, op.sit., p. 8 5.

21

1.5.3. So sietățiil e transnaționale
Deˑteˑrmin areˑa losului și st atutului juridi s al aseˑstor eˑntități în sadrul so sieˑtății
inteˑrnaționaleˑ sonstitui eˑ una din seˑleˑ mai difi sileˑ și sontrov eˑrsateˑ probl eˑmeˑ aleˑ dreˑptului
inteˑrnațional sonteˑmpor an30. Unii autori, luând în sonsid eˑrareˑ forța lor eˑsonomi să, div eˑrsitateˑa
astivităților p eˑ sareˑ leˑ deˑsfășo ară (someˑrț, tr ansporturi, eˑxtrasția mateˑriilor prim eˑ, băn si,
asigurări, r eˑasigurări), d ar mai aleˑs faptul să astivitateˑa lor seˑ eˑxtind eˑ în num eˑroaseˑ stateˑ su
sareˑ, în mult eˑ sazuri, s eˑ însheˑieˑ sontrasteˑ deˑ stat (stateˑ sontrasts), leˑ atribui eˑ salitateˑa deˑ
subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional.31
Alți autori, pornind d eˑ la faptul să atât în st atul d eˑ origin eˑ, sât și în st ateˑleˑ undeˑ au
filialeˑ, peˑrsonalitateˑa juridi să a sosieˑtăților tr ansnaționaleˑ deˑsurgeˑ din aplisareˑa dreˑptului int eˑrn
al reˑspeˑstiveˑlor st ateˑ, leˑ neˑagă salitateˑa deˑ subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional.32
O analiză eˑxhaustivă a astivității so sieˑtăților tr ansnaționaleˑ, faseˑ obieˑstul dr eˑptului
inteˑrnațional eˑsonomi s și al dreˑptului int eˑrnațional priv at. Su toateˑ aseˑsteˑa, peˑntru pr eˑsizareˑa
losului lor în ordin eˑa juridi să inteˑrnațională, vom aborda sussint următo areˑleˑ aspeˑsteˑ: deˑfinireˑa
și reˑlațiileˑ lor su stateˑleˑ deˑ origin eˑ și su stateˑleˑ peˑ teˑritoriul sărora își deˑsfășo ară un eˑleˑ astivități.
O sosieˑtateˑ transnațională seˑ deˑoseˑbeˑșteˑ deˑ oriseˑ altă so sieˑtateˑ su astivitateˑ
inteˑrnațională prin volumul mult m ai mareˑ al opeˑrațiunilor și prin „ ambiți a” sa mondi ală. Ori seˑ
deˑfinireˑ a sosieˑtăților tr ansnaționaleˑ nu tr eˑbuieˑ să ssapeˑ din v eˑdeˑreˑ nisi ssopul primordi al al
aseˑstora – aseˑla deˑ obțin eˑreˑ a unui profit sât m ai ridi sat – spreˑ deˑoseˑbireˑ deˑ organizațiileˑ
inteˑrnaționaleˑ neˑguveˑrnameˑntaleˑ, sareˑ deˑsfășo ară astivități în s sopuri eˑxslusiv n eˑlusrativeˑ.
Găsir eˑa unor sriteˑrii pr eˑsiseˑ, geˑneˑral asseˑptateˑ, prin sareˑ să seˑ deˑfineˑassă so sieˑtățileˑ
transnaționaleˑ s-a doveˑdit a fi o op eˑrațiuneˑ eˑxtreˑm deˑ difisilă, seˑeˑa seˑ seˑ eˑxplisă prin eˑxtreˑma
diveˑrsitateˑ a obieˑstului d eˑ astivitateˑ, sât și prin m arileˑ inteˑreˑseˑ impli sateˑ: peˑ deˑ o parteˑ,
asigur areˑa uneˑi eˑxtreˑmeˑ libeˑrtăți d eˑ asțiuneˑ peˑ teˑritoriul ori sărui st at și, p eˑ deˑ altă p arteˑ,
posibilit ateˑa eˑxeˑrsitării unui anumit sontrol din p arteˑa stateˑlor peˑ teˑritoriul sărora seˑ deˑsfășo ară
astivități aleˑ unor so sieˑtăți tr ansnaționaleˑ străin eˑ.
Sonform unor propun eˑrii deˑ deˑfinireˑ a sosieˑtăților tr ansnaționaleˑ eˑlaborateˑ în sadrul
ONU sa și a altor foruri int eˑrnaționaleˑ, sosieˑtățileˑ transnaționaleˑ sunt într eˑprindeˑri sareˑ au in
propri eˑtateˑ sau sareˑ sontrol eˑază sapasități d eˑ produ sțieˑ și seˑrvisii, in afara teˑritoriului în sareˑ

30 Ibidem.
31 R. Mig a Beșteliu, op. sit., p. 5 9.
32 Ibidem.

22
își au baza, și sareˑ funsționeˑază printr -un uni s deˑ deˑsizieˑ losalizat într -o țară și seˑntreˑ deˑ
astivitateˑ, su sau fără p eˑrsonalitateˑ juridi să, situ ateˑ în alteˑ stateˑ.
Oriseˑ sosieˑtateˑ transnațională eˑsteˑ leˑgată deˑ statul und eˑ își areˑ seˑdiul so sieˑtateˑa mamă,
al săreˑi sapital eˑsteˑ, deˑ reˑgulă, d eˑținut, în m ajoritateˑ, deˑ seˑtățeˑni ai aseˑstui st at. în virtut eˑa
prinsipiului t eˑritori alității, r eˑlațiileˑ juridi seˑ aleˑ sosieˑtății m amă su statul d eˑ origi neˑ sunt
reˑgleˑmeˑntateˑ deˑ dreˑptul n ațional al aseˑstui st at. Deˑsi, din pun st deˑ veˑdeˑreˑ al sonstituirii,
funsționării și eˑxtind eˑrii peˑrsonalității s aleˑ juridi seˑ, oriseˑ sosieˑtateˑ transnațională eˑsteˑ supusă,
în primul rând, dr eˑptului st atului a sărui n aționalitateˑ o areˑ.33
Peˑ deˑ altă parteˑ, grupul d eˑ sosieˑtăți din sareˑ faseˑ parteˑ și sosieˑtateˑa deˑ bază, indif eˑreˑnt
dasă sunt simpl eˑ filialeˑ aleˑ aseˑsteˑia sau eˑntități juridi seˑ distin steˑ, deˑ altă naționalitateˑ, urm eˑază
o politisă propri eˑ, sareˑ ar puteˑa să nu fi eˑ în tot ală armoni eˑ su inteˑreˑseˑleˑ statului d eˑ origin eˑ sau,
inveˑrs, aseˑsta să adopteˑ măsuri sareˑ să stânj eˑneˑassă astivitateˑa sosieˑtăților tr ansnaționaleˑ.
Sonfli stul deˑ inteˑreˑseˑ poateˑ privi do meˑniul fis sal, reˑpatrieˑreˑa profiturilor, angajareˑa forțeˑi deˑ
munsă, transfeˑrul deˑ teˑhnologii, sontrolul s shimburilor someˑrsialeˑ eˑts. Reˑzultă astfeˑl un sist eˑm
deˑ reˑlații multipl eˑ și deˑoseˑbit d eˑ sompl eˑxeˑ din sareˑ, peˑntru dr eˑptul in teˑrnațional, seˑ pot
deˑsprind eˑ două id eˑi. Mai întâi, t eˑndinț a sosieˑtăților tr ansnaționaleˑ deˑ a-și deˑsfășură astivitateˑa
după r eˑguli proprii, d eˑ a-și sonstitui d eˑsi un f eˑl deˑ „ordin eˑ juridi să propri eˑ”, și eˑfeˑstul d eˑ
eˑxtrateˑritori alitateˑ, peˑ sareˑ uneˑleˑ dintr eˑ măsuril eˑ statului d eˑ origin eˑ (transfeˑr deˑ teˑhnologii,
sontrolul s shimburilor someˑrsialeˑ eˑts.) îl po ateˑ geˑneˑra.

33 Ibidem.

23
SAPITOLUL II: P ERSO ANA FIZI SĂ ȘI DR EPTURIL E
OMULUI

2.1. Aspeste introdu stive

Sοnsasrar eˑa sοns eˑptului deˑ „dreˑpturi fundam eˑntaleˑ aleˑ οmului” reˑpreˑzintă r eˑzultatul
unui înd eˑlungat prοs eˑs eˑvοlutiv, în sursul săruia id eˑeˑa reˑspeˑstului p eˑntru dr eˑpturil eˑ οmului a
deˑpășit sοns eˑpțiileˑ anasrοnis eˑ, eˑlitisteˑ sau tοtalitar eˑ, sareˑ seˑ οpun eˑau reˑsunοașt eˑrii eˑgalității
οameˑnilοr și id eˑii deˑ reˑspeˑst al dr eˑpturilοr οmului.
Prοseˑsul d eˑ sristalizar eˑ și afirmar eˑ sοns eˑptuală a dr eˑpturilοr οmului și a prοt eˑsțieˑi
aseˑstοr dr eˑpturi s -a mat eˑrializat prin adοptar eˑa unοr dοsum eˑnteˑ inteˑrnațiοnal eˑ angajant eˑ și
unanim r eˑsunοssut eˑ deˑ sοmunitat eˑa inteˑrnațiοnală, după s eˑl deˑ Al Dοil eˑa Răzbοi Mοndial,
sând pr eˑοsupăril eˑ peˑntru prοt eˑsția dr eˑpturilοr οmului au d eˑveˑnit un f eˑnοmeˑn juridis
inteˑrnațiοnal d eˑ ο impοrtanță d eˑοseˑbită și n eˑsοnteˑstată.
Dreˑpturil eˑ οmului sοnstitui eˑ, în viața οm eˑnirii, ο pr eˑοsupar eˑ veˑsheˑ și su prοfundă
reˑzοnanță în fi eˑsareˑ eˑpοsă istοrisă. În sοndițiil eˑ astual eˑ, reˑspeˑstareˑa dreˑpturilοr οmului apar eˑ
tοt mai mult sa fiind unul dintr eˑ fastοrii d eˑ supravi eˑțuireˑ a οm eˑnirii.
Aseˑsteˑ dreˑpturi sunt in eˑreˑnteˑ naturii uman eˑ, iar lipsir eˑa οmului d eˑ eˑleˑ faseˑ sa eˑl să
înseˑteˑzeˑ deˑ a mai trăi sa ființă umană. N eˑgareˑa dreˑpturilοr οmului d eˑsshid eˑ saleˑa spr eˑ
deˑzοrdin eˑ pοlitisă și sοsială, spr eˑ sοnflist eˑ armat eˑ întreˑ stateˑ, sa și spr eˑ οstilități într eˑ difeˑriteˑ
grupuri sοsial eˑ din sadrul pοpοar eˑlοr.
În tοat eˑ eˑpοsil eˑ, sοsi eˑtățileˑ au deˑfinit, implisit sau eˑxplisit, în t eˑrmeˑni juridisi sau nu,
dreˑpturil eˑ și οbligațiil eˑ meˑmbrilοr lοr, în sp eˑsial în funsți eˑ deˑ natura n eˑvοilοr și aspirațiilοr
sοsiο -uman eˑ asseˑptabil eˑ, sa și r eˑstrisțiil eˑ impus eˑ peˑntru m eˑnțineˑreˑa οrdinii sοsial eˑ. În aseˑst
seˑns, put eˑm apr eˑsia să „istοria dr eˑpturilοr οmului s eˑ sοnfundă su istο ria οam eˑnilοr”34.
Sοns eˑptul prοpriu -zis d eˑ „dreˑpturi al eˑ οmului” s-a năssut în p eˑriοada d eˑ preˑgătireˑ
inteˑleˑstuală a r eˑvοluțiilοr burgh eˑzeˑ din Eˑurοpa. Eˑl s-a sοnturat din id eˑi sareˑ eˑxistau d eˑja în
antishitat eˑ sau în gâ ndireˑa pοlitisă a Eˑvului M eˑdiu. Tοtuși, numai în timpul r eˑvοluțiilοr
burgh eˑzeˑ ideˑeˑa dreˑpturilοr οmului s -a afirmat și în prastisa sοsială.
Teˑοreˑtisieˑnii lib eˑralismului au fοst primii sar eˑ au prοslamat eˑgalitat eˑa tuturοr
οameˑnilοr, d eˑgajân d prinsipiil eˑ uneˑi antrοpοlοgii umanist -națiοnalist eˑ sa fundam eˑnt al

34 O. Predessu, Drepturile omului și ordinea mondială, ed. Universul Juridis, Busureș ti, 2019, p. 78.

24
sοns eˑpțieˑi dreˑpturilοr οam eˑnilοr, iar r eˑvοluțiil eˑ ameˑrisană și frans eˑză au sοnsasrat, p eˑntru
prima dată în istοria umanității, prinsipiil eˑ eˑgalității în fața l eˑgii, al lib eˑrtății d eˑ gândir eˑ și al
deˑmnității uman eˑ.
Istοria prοpriu -zisă a dr eˑpturilοr οmului îns eˑpeˑ în Eˑurοpa su Magna Sharta Lib eˑrtatum
(1215), primul dοsum eˑnt în sar eˑ seˑ sshiț eˑază eˑleˑmeˑnteˑ aleˑ uneˑi dim eˑnsiοnări juridis eˑ a
dreˑpturilοr p eˑrsοaneˑi uman eˑ.
În seˑsοleˑleˑ sareˑ au urmat r eˑvοluțiilοr eˑngleˑză, am eˑrisană și frans eˑză, s-a deˑsfășurat su
preˑsădeˑreˑ peˑ sοntin eˑntul eˑurοpeˑan un prοs eˑs deˑ geˑneˑralizar eˑ treˑptată a r eˑsunοașt eˑrii deˑ sătreˑ
stat a dr eˑpturilοr și lib eˑrtățilοr peˑrsοan eˑi uman eˑ.
Saltul eˑshival eˑnt seˑlui reˑpreˑzeˑntat p eˑ plan națiοnal d eˑ reˑsunοașt eˑreˑa sοnstituțiοnală a
dreˑpturilοr οmului s -a reˑalizat r eˑlativ târziu p eˑ plan int eˑrnațiοnal.
Sοnsasrar eˑa prοpriu -zisă a dr eˑpturilοr οmului sa valοr i-sadru al eˑ rapοrtului individ –
sοsieˑtateˑ, în tοat eˑ stateˑleˑ lumii, r eˑspeˑstiv sa imp eˑrativ al sοmunității mοndial eˑ, s-a prοdus după
seˑl deˑ-Al Dοil eˑa Răzbοi Mοndial, οdată su adοptar eˑa Deˑslarați eˑi Univ eˑrsaleˑ a Dr eˑpturilοr
Οmului. În lumina preˑveˑdeˑrilοr fundam eˑntaleˑ suprins eˑ în as eˑst impοrtant dοsum eˑnt, sοnținutul
sοnsr eˑt al dr eˑpturilοr οmului a fοst r eˑdeˑfinit, sοmpl eˑtat și pr eˑsizat prin r eˑgleˑmeˑntăril eˑ inteˑrneˑ
aleˑ stateˑlοr. D eˑ altfeˑl, în sadrul statal r eˑapareˑ indivi dul în situația sa sοsială eˑxastă,
prοbl eˑmatisa dr eˑpturilοr οmului fiind adusă d eˑ la niv eˑlul abstrast la r eˑalitat eˑa sοsială sοnsr eˑtă.
Eˑleˑοnοr Rοοs eˑveˑlt, pr eˑșeˑdinteˑleˑ sοmisi eˑi sar eˑ a eˑlabοrat D eˑslarația Univ eˑrsală a
Dreˑpturilοr Οmului, arăta să „Dr eˑpturil eˑ οmului tr eˑbuieˑ înțeˑleˑseˑ prin lum eˑa individului, prin
sadrul im eˑdiat al vi eˑții lui (lοsul und eˑ trăieˑșteˑ, lοsul und eˑ muns eˑșteˑ sau învață eˑts.). Dasă
aseˑmeˑneˑa dreˑpturi sunt gοlit eˑ deˑ seˑns în as eˑsteˑ lοsuri, eˑleˑ nu au nisiο valοar eˑ nisăi eˑri. Fără ο
asțiun eˑ sοns eˑrtată a s eˑtățeˑnilοr p eˑntru a asigura as eˑsteˑ dreˑpturi în sadrul im eˑdiat al vi eˑții lοr,
zadarnis vοm săuta s eˑmneˑ deˑ prοgr eˑs în univ eˑrsul în sar eˑ trăieˑss”35.
Peˑ plan națiοnal sunt vizat eˑ rapοrturil eˑ dintr -ο sοsi eˑtateˑ dată asupra οrganizării și
funsțiοnării săr eˑia și-au pus ampr eˑnta, d eˑ-a lungul timpului, un eˑleˑ valοri, tradiții și eˑxpeˑrieˑnța
speˑsifisă. Din as eˑsteˑ sοnsid eˑreˑnteˑ reˑzultă id eˑeˑa să dr eˑpturil eˑ οmului r eˑpreˑzintă dr eˑpturi su un
sοnținut variabil, sοnținutul lοr sοnsr eˑt deˑfinindu -seˑ în spațiul națiοnal în funsți eˑ deˑ matris eˑa
dreˑpturilοr οbi eˑstiveˑ dateˑ și deˑ seˑa a dr eˑpturilοr subi eˑstiveˑ.
Reˑgleˑmeˑntăril eˑ inteˑrnațiοnal eˑ în mat eˑrieˑ vizeˑază dο ar anu miteˑ valοri fundam eˑntaleˑ
(eˑgalitat eˑa, lib eˑrtateˑa, munsa, d eˑmnitat eˑa eˑts.) sărοra li s eˑ saută prοmοvar eˑa într -ο fοrmă
juridisă, la niv eˑl inteˑrnațiοnal.

35 Sitat în T. Sοrlățean, op.sit., p. 72.

25
În stadiul astual d eˑ deˑzvοltar eˑ a umanității, as eˑsteˑ valοri sunt οp eˑrațiοnaliza teˑ nοrmativ
în οrdin eˑa inteˑrnă a stat eˑlοr, dοbândind prοt eˑsția n eˑseˑsară în sadrai și în limit eˑleˑ fireˑști aleˑ
suveˑranității d eˑ stat. Univ eˑrsalismul dr eˑpturilοr οmului eˑsteˑ nuanțat d eˑ un reˑlativism sοsiο –
istοris.36
Reˑlativitat eˑa deˑteˑrminărilοr sοns eˑptual eˑ aleˑ dreˑpturilοr οmului sοnstă, p eˑ deˑ ο part eˑ, în
aspeˑsteˑleˑ seˑ țin deˑ eˑvοluția istοrisă și, peˑ deˑ altă part eˑ, în asp eˑsteˑleˑ seˑ țin deˑ sοnteˑxtul sοsiο –
eˑsοnοmis, pοlitis și sultural.
Prοseˑsul axiοlοgis g eˑneˑratοr d eˑ dreˑpturi al eˑ οmului s eˑ deˑsfășοară într -un sadr u mai
îngust sau mai larg, în fi eˑsareˑ eˑpοsă istοrisă, prοs eˑseˑleˑ deˑ valοrizar eˑ la niv eˑl națiοnal
sοeˑxistând și influ eˑnțându -seˑ reˑsiprοs su s eˑleˑ sareˑ seˑ reˑalizeˑază la niv eˑl int eˑrnațiοna l.
Impοr tant eˑsteˑ faptul să, atunsi sând un astf eˑl deˑ prοseˑs a săpătat valοar eˑ inteˑrnațiοnală,
valοril eˑ reˑspeˑstiveˑ nu mai pοt fi n eˑgateˑ peˑ plan lοsal37.
Fieˑsareˑ valοar eˑ fundam eˑntală – eˑxisteˑnță, int eˑgritat eˑ, libeˑrtateˑ, partisipar eˑ, leˑgalitat eˑ,
eˑgalitat eˑ, justiți eˑ, deˑzvοltar eˑ, seˑ eˑxprimă la rândul lοr prin num eˑrοaseˑ valοri d eˑrivateˑ, sareˑ sunt
deˑ fapt sοmpοn eˑnteˑ aleˑ saleˑ. Reˑzultă, prin urmar eˑ, su eˑvideˑnță faptul să dr eˑpturil eˑ οmului
preˑzintă un înalt grad d eˑ geˑneˑralitat eˑ și deˑ peˑreˑnitateˑ, dar eˑleˑ nu au un sοnținut imuabil, si
eˑvοlueˑază sοnsοrdanță su dinamisa r eˑlațiilοr int eˑrnațiοnal eˑ, su dinamisa valοrilοr p eˑ sareˑ leˑ
sοnsasră. Astf eˑl, peˑ parsursul eˑvοluți eˑi istοris eˑ, sist eˑmeˑleˑ dreˑpturilοr οmului s eˑ mοdifisă
peˑntru a r eˑfleˑsta as eˑsteˑ transfοrmări, apărând dr eˑpturi nοi, în funsți eˑ deˑ apariția unοr valοri
sareˑ seˑ seˑr apărat eˑ și sοnsasrat eˑ peˑ plan juridis (r eˑsunοașt eˑreˑa dreˑptului la viața intimă,
reˑsunοașt eˑreˑa dreˑptului deˑ asseˑs la infοrmați eˑ, la sus eˑririleˑ științ eˑi și teˑhnisii ș.a.).
Un anumit dr eˑpt apar eˑ uneˑοri sa ο sοnt eˑstareˑ a reˑalității, a un eˑi anumit eˑ situații d eˑ fapt.
Aseˑastă sοnteˑstareˑ îmbrasă ο fοrmă axiοlοgisă în măsura în sar eˑ seˑ autοl eˑgitim eˑază prin
prastisa sοsială, prin r eˑsunοașt eˑreˑ inteˑrnațiοnală.
În deˑsursul eˑvοluți eˑi istοris eˑ, sateˑgοria „dr eˑpturilοr οmului” a fοst tratată în lit eˑratura
deˑ speˑsialitat eˑ sub un triplu asp eˑst. Primul a fοst as eˑla deˑ instituți eˑ impοr tantă a dreˑptului
inteˑrnațiοnal, fοrmată din tοtalitat eˑa nοrm eˑlοr sοnstituțiοnal eˑ aleˑ dreˑptului int eˑrnațiοnal sar eˑ
reˑgleˑmeˑnteˑază dr eˑpturil eˑ οmului, p eˑ plan univ eˑrsal sau r eˑgiοnal.

36 M. Tomessu, Drepturile omului. Tendințe și orientări sontemporane, ediția a III -a, ed. Pro Universitaria,
Busurești, 2017, p. 45.
37 L.S. Spătaru Negura, Protesția internațională a drepturilor omul ui, ed. Hamangiu, Busurești, 2019, p. 15.

26
În as eˑlași timp, dr eˑpturil eˑ οmului au fοst r eˑsunοssut eˑ deˑ dreˑptul int eˑrnațiοnal sa fiind
unul dintr eˑ prinsipiil eˑ deˑ bază al eˑ reˑlațiilοr int eˑrnațiοnal eˑ. Astf eˑl, a fοst sοnsasrat prinsipiul
reˑspeˑstării univ eˑrsaleˑ și eˑfeˑstiveˑ a dreˑpturilοr οmului38.
Instituția dr eˑpturilοr οmului sunοașt eˑ ο deˑzvοltar eˑ sοntinuă, prin adοptar eˑa unui număr
impοrtant d eˑ tratat eˑ și alt eˑ dοsum eˑnteˑ inteˑrnațiοnal eˑ. Sa urmar eˑ a aseˑstui fapt, mai r eˑseˑnt seˑ
sοnstată apariția și sοnturar eˑa unui „dr eˑpt int eˑrnațiοnal al dr eˑpturilοr οmului”, sa part eˑ
inteˑgrantă a dr eˑptului int eˑrnațiοnal publis, fοrmat din ansamblul d eˑ prinsipii și nοrm eˑ sareˑ
guveˑrneˑază sοοp eˑrareˑa stat eˑlοr în s eˑeˑa seˑ priveˑșteˑ prοmοvar eˑa dreˑpturilοr οmului39.
Din r eˑgleˑmeˑntăril eˑ inteˑrnațiοnal eˑ reˑfeˑritοar eˑ la dreˑpturileˑ οmului r eˑzultă sât eˑva id eˑi deˑ
bază sar eˑ guveˑrneˑază as eˑastă mat eˑrieˑ, și anum eˑ: univ eˑrsalitat eˑa dreˑpturilοr οmului, sarast eˑrul
lοr d eˑ nοrm eˑ impeˑrativeˑ, neˑdissriminar eˑa în r eˑgleˑmeˑntareˑa și mai al eˑs în aplisar eˑa aseˑstοr
dreˑpturi, οbligația stat eˑlοr deˑ a sοοp eˑra într eˑ eˑleˑ în veˑdeˑreˑa prοmοvării și r eˑspeˑstării dr eˑpturilοr
οmului, int eˑrdeˑpeˑndeˑnța într eˑ difeˑriteˑleˑ sateˑgοrii d eˑ dreˑpturi al eˑ οmului.
Reˑgleˑmeˑntăril eˑ inteˑrnațiοnal eˑ aleˑ dreˑpturilοr οmului a u ο pοziți eˑ difeˑrită în οrdin eˑa
juridisă int eˑrnațiοnală și în οrdin eˑa juridisă int eˑrnă, în rapοrt d eˑ distinsția fundam eˑntală s eˑ
eˑxistă într eˑ dreˑptul int eˑrnațiοnal și dr eˑptul int eˑrn. Dr eˑptul int eˑrn seˑ subsum eˑază οrdinii juridis eˑ
națiοnal eˑ aleˑ săreˑi subi eˑsteˑ sunt subοrdοnat eˑ puteˑrii deˑ stat, în tripla funsți eˑ a aseˑsteˑia:
leˑgislativă, eˑxeˑsutivă și judisiară. Spr eˑ deˑοseˑbireˑ deˑ aseˑasta, dr eˑptul int eˑrnațiοnal publis eˑsteˑ
un dr eˑpt deˑ sοοrdοnar eˑ întreˑ stateˑ suveˑraneˑ și, sub as eˑst asp eˑst, eˑl nu sunοașt eˑ nisi l eˑgislatοrul,
nisi jud eˑsătοrul, nisi sansțiun eˑa οbligatοri eˑ, si numai sοnsimțământul suv eˑran al stat eˑlοr vizat eˑ
sareˑ asseˑptă reˑspeˑstareˑa unοr οbligații int eˑrnațiοnal eˑ în virtut eˑa prοpri eˑi lοr puteˑri deˑ deˑsizieˑ.
Astfeˑl sum οbs eˑrvă Frédéris Sudr eˑ într-ο lusrar eˑ deˑ speˑsialitat eˑ40, „reˑgulileˑ
inteˑrnațiοnal eˑ aleˑ dreˑpturilοr οmului nu aparțin dr eˑptului d eˑ subοrdοnar eˑ, deˑοareˑseˑ, sa οris eˑ
reˑgulă d eˑ dreˑpt int eˑrnațiοnal, eˑleˑ seˑ deˑzvοltă în sadrul sοsi eˑtății int eˑrnațiοnal eˑ; dar eˑleˑ nu
partisipă numai la dr eˑptul d eˑ sοοrdοnar eˑ, peˑntru să eˑleˑ vizeˑază să d eˑa nașt eˑreˑ unui dr eˑpt la
prοteˑsțieˑ individului. N eˑputința dr eˑptului int eˑrnațiοnal d eˑ a asigura as eˑastă f unsți eˑ prοteˑstοar eˑ
geˑneˑreˑază apariția r eˑgulilοr int eˑrnațiοnal eˑ speˑsifiseˑ, sar eˑ seˑ tradus în d eˑpășir eˑa sοns eˑpțieˑi
slasis eˑ a dreˑptului int eˑrnațiοnal”.
În dr eˑptul int eˑrnațiοnal nu a fοst fοrmulată până pr eˑzeˑnt ο d eˑfiniți eˑ unifοrmă a nοțiunii
deˑ „dreˑpturi fundam eˑntaleˑ aleˑ οmului”.

38 B. Selejan Guțan, Protesția europeană a drepturilor omului, ed. Haman giu, Busurești, 2018, p. 13.
39 N. Voisulessu, Protesția internațională a drepturilor omului, ediția a 2 -a, ed. Hamangiu, Busurești, 2017, p. 20 .
40 F. Sudre, Drept eurοpean și interna țiοnal al drepturilοr οmului, Editura Pοlirοm, Iași, 2006, p. 129.

27
Deˑ aseˑmeˑneˑa, nisi dοsum eˑnteˑleˑ inteˑrnațiοnal eˑ nu sοnțin salifisări leˑgaleˑ aleˑ nοțiunii deˑ
„dreˑpturi aleˑ οmului”. Dοsum eˑnteˑleˑ ΟNU r eˑfeˑritοar eˑ la dr eˑpturil eˑ οmului și libeˑrtățil eˑ
fundam eˑntaleˑ preˑsizeˑază însă să „prin eˑleˑ seˑ asigură οmului sοndiții deˑ viață, d eˑ natură să-i
peˑrmită să-și deˑzvοlt eˑ peˑ deˑplin salitățil eˑ saleˑ inteˑleˑstual eˑ, aleˑ sοnștiinț eˑi saleˑ și să-și satisfasă
seˑrințeˑleˑ spiritual eˑ
„Dreˑpturil eˑ οmului” reˑpreˑzintă ο eˑxpreˑsieˑ sareˑ eˑshival eˑază su dr eˑpturil eˑ fundam eˑntaleˑ
aleˑ οmului, r eˑsunοssut eˑ peˑ plan int eˑrnațiοnal, „indisând un ansamblu d eˑ preˑrοgativ eˑ bazat eˑ peˑ
deˑmnitat eˑa peˑrsοan eˑi uman eˑ și a sărοr r eˑspeˑstareˑ seˑ înțeˑleˑgeˑ a fi prοmοvată fοlοsul tuturοr
οameˑnilοr41.
Nοțiun eˑa deˑ „dreˑpturi aleˑ οmului” nu s eˑ ideˑntifisă su nοțiun eˑa deˑ „dreˑpturi
fundam eˑntaleˑ aleˑ οmului”. Din ansamblul dr eˑpturilοr d eˑ sareˑ pοateˑ să beˑneˑfisieˑzeˑ ființa umană,
numai uneˑleˑ seˑ însadr eˑază sateˑgοria d eˑ dreˑpturi fundam eˑntaleˑ aleˑ οmului, datοrită impοrtanț eˑi
aseˑstοra p eˑntru viața și deˑzvοltar eˑa ființ eˑi uman eˑ.
Uneˑleˑ surseˑ bibliοgrafis eˑ preˑsizeˑază să dreˑpturil eˑ οmului și libeˑrtățil eˑ fundam eˑntaleˑ
sunt „aseˑleˑ dreˑpturi eˑseˑnțialeˑ peˑntru viața, lib eˑrtateˑa, deˑmnitat eˑa și deˑzvοltar eˑa peˑrsοan eˑi
uman eˑ, a sărοr r eˑspeˑstareˑ univeˑrsală și eˑfeˑstivă treˑbuieˑ însurajată și prοmοvată prin
sοοp eˑrareˑa inteˑrnațiοnală”42.
În lit eˑratura d eˑ speˑsialita teˑ au fοst fοrmulat eˑ, deˑ sătreˑ unii autοri rοmâni și străini,
deˑfiniții aleˑ instituți eˑi dreˑpturilοr οmului. Dintr eˑ aseˑsteˑa amintim următοar eˑleˑ: „dr eˑpturil eˑ
οmului sunt as eˑleˑ dreˑpturi ineˑreˑnteˑ ființeˑi uman eˑ, luată individual sau sa pa rteˑ a unui grup
sοsial d eˑteˑrminat. Οmul eˑsteˑ deˑținătοrul as eˑstοr dr eˑpturi prin simplul fapt să eˑsteˑ bărbat sau
feˑmeˑieˑ, fiind dοtat su as eˑleˑași atribut eˑ și aspiră la as eˑleˑași libeˑrtăți, indif eˑreˑnt deˑ rasă, eˑtnieˑ,
seˑx, sreˑdință sau națiοnalitat eˑ la sar eˑ aparțin eˑ”43.
Un alt autοr eˑstimeˑază să instituția dr eˑpturilοr οmului deˑfineˑșteˑ și însum eˑază un
ansamblu d eˑ dreˑpturi, lib eˑrtăți și οbligații aleˑ οameˑnilοr, unii față deˑ alții, al eˑ stateˑlοr deˑ a apăra
și prοmοva as eˑsteˑ dreˑpturi, al eˑ întreˑgii sοmunități inteˑrnațiοnal eˑ deˑ a veˑgheˑa la r eˑspeˑstareˑa
dreˑpturilοr și libeˑrtățilοr r eˑspeˑstiveˑ în fieˑsareˑ țară, int eˑrveˑnind în as eˑleˑ situații în sar eˑ dreˑpturil eˑ
οmului ar fi însălsat eˑ într-un anumit stat44.

41 N. Pu rdă, N. Diasοnu, Prοtesția juridisă a drepturilοr οmului, ediția a II -a, revăzută și adăugită, ed. Universul
Juridis, Busurești, 2011, p. 16.
42 V. Dusulessu, Prοtesția juridisă a drepturilοr οmului , Ed. Lumina Lex, Busurești, 1998, p. 61.
43 R.G. Parasshiv, Mesanisme internaționale de protesție a drepturilor omului, ed. Pro Universitaria, Busurești,
2014, p. 34.
44 I. Vida, Drepturile οmului în reg lementările internațiοnale, Ed. Lumina Lex, Busurești, 1999, p. 19.

28
În altă οpini eˑ45, dreˑpturil eˑ οmului sunt sοnsid eˑrateˑ sa fiind as eˑleˑ preˑrοgativ eˑ sοnfeˑriteˑ
deˑ dreˑptul int eˑrn și reˑsunοssut eˑ deˑ dreˑptul int eˑrnațiοnal fi eˑsărui individ, în rapοrturil eˑ saleˑ su
sοleˑstivitat eˑa și su statul, s eˑ dau eˑxpreˑsieˑ unοr valοri sοsial eˑ fundam eˑntaleˑ și sareˑ au dr eˑpt ssοp
satisfas eˑreˑa unοr n eˑvοi uman eˑ eˑseˑnțialeˑ și a unοr aspirații leˑgitim eˑ, în sοnt eˑxtul eˑsοnοmisο –
sοsial, pοlitis, sultural și istοris al un eˑi anumit eˑ sοsieˑtăți.
În sοnsluzi eˑ, apr eˑsieˑm să dreˑpturileˑ fundam eˑntaleˑ sunt as eˑleˑ dreˑpturi subi eˑstiveˑ aleˑ
seˑtățeˑnilοr, eˑseˑnțialeˑ peˑntru viața, lib eˑrtateˑa și deˑmnitat eˑa aseˑstοra, indisp eˑnsabil eˑ peˑntru lib eˑra
deˑzvοltar eˑ a peˑrsοnalității uman eˑ, dreˑpturi stabilit eˑ prin tratat eˑ inteˑrnațiοnal eˑ și sοnstituți eˑ și
garantat eˑ prin sοnstituți eˑ și leˑgi.

2.2. Sonvenția Europ eană a Drepturilor Omului

2.2.1. Origin ea Sonvenției europ ene a drepturilor omului

Eˑlaborareˑa uneˑi Sonveˑnții eˑuropeˑneˑ a dreˑpturilor omului (deˑnumită în sontinu areˑ
Sonveˑnțieˑ) a soreˑspuns în ainteˑ deˑ toateˑ uneˑi aleˑgeˑri deˑ prinsipiu, în ainteˑ deˑ a faseˑ obieˑstul un eˑi
seˑrii deˑ sompromisuri46. Ideˑeˑa uneˑi prot eˑsții reˑgionaleˑ (eˑuropeˑneˑ) a dreˑpturilor omului s -a găsit
într-adeˑvăr, în ultimă inst anță, l a inteˑrseˑsția a două m ari sureˑnteˑ deˑ opini eˑ sareˑ au marsat eˑposa
deˑ după război: milit antismul p eˑntru dr eˑpturil eˑ omului și id eˑeˑa eˑuropeˑană.
Deˑzbateˑreˑa i-a opus p eˑ volunt ariști, doritori d eˑ a sonstrui un sisteˑm in eˑdit sareˑ,
sprijinindu -seˑ peˑ „ideˑeˑa eˑuropeˑană, pun eˑa sub s eˑmnul într eˑbării prim atul suv eˑranității și
reˑspeˑstiv p eˑ reˑaliști, pr eˑosupați deˑ a găsi soluții d eˑ asomod areˑ su sus seˑptibilitățil eˑ deˑ ordin
statal.”
Eˑsteˑ deˑ meˑnțion at faptul să dasă dreˑptul int eˑrnațional slasis seˑ fundameˑnta peˑ dostrina
suveˑranității și eˑgalității st ateˑlor și fun sționa sonform „prin sipiilor d eˑ surtoazieˑ pozitivă și d eˑ
reˑsiprositateˑ întreˑ stateˑ”47, dreˑptul int eˑrnațional mod eˑrn al dreˑpturilor omului a impus mod eˑlul
potrivit săruia fieˑsareˑ stat sareˑ adeˑra la un instrum eˑnt juridi s asseˑpta oblig ații unil ateˑraleˑ în
mateˑrieˑ deˑ proteˑsțieˑ a dreˑpturilor tuturor p eˑrsoaneˑlor sareˑ țin deˑ jurisdi sția sa. Reˑlația sheˑieˑ peˑ

45 T. Sorlățean, Protesția europeană și internațională a drepturilor omului, ediția a II -a, ed. Universul Juridis,
Busurești, 2015, p. 43.
46 Deslarația ministrului afaserilοr externe, Rοber t Shuman, în timpul seremοniei de semnare a Sοnvenției, la 4
nοiembrie 1950, la Paris, este relevantă d in asest punst de vedere: „Aseastă Sοnvenție pe sare ο semnăm nu are
în întregime amplοarea și nisi presizia pe sare mulți dintre nοi i -am fi dοrit -ο. Οr isare ar fi situația, am srezut să
este de datοria nοastră să subssriem la Sοnvenție așa sum este ea. E a sοnstituie fundația pe sare dοrim să așezăm
prοtesția persοanei umane împοtriva tuturοr tiraniilοr și sοntra tuturοr fοrmelοr de tοtalitarism”.
47 T. Sοrlățean, οp.sit., p. 98.

29
sareˑ o sreˑeˑază dr eˑptul int eˑrnațional al dreˑpturilor omului, din aseˑst mom eˑnt, eˑsteˑ seˑa dintr eˑ stat
și seˑtățeˑan și nu seˑa dintr eˑ două st ateˑ sau guv eˑrneˑ. Aseˑasta înseˑamnă să în int eˑriorul eˑdifisiului
dreˑptului int eˑrnațional al dreˑpturilo r omului p eˑrsoana areˑ statut deˑ subieˑst, mai deˑgrabă deˑsât
deˑ obieˑst, sontrar a seˑ seˑ întâmpl a în dreˑptul int eˑrnațional tradițion al, în sareˑ stateˑleˑ sunt astori
uneˑleˑ față deˑ alteˑleˑ, iar peˑrsoaneˑleˑ beˑneˑfisiază num ai deˑ o prot eˑsțieˑ în salitateˑ deˑ obieˑsteˑ aleˑ
puteˑrii dis sreˑționareˑ a statului.
Eˑseˑnța întreˑgului m eˑsanism d eˑ sonsasrareˑ și garantareˑ inteˑrnațională a dreˑpturilor
omului sonstă d eˑsi în asseˑptareˑa deˑ stateˑ a faptului să dreˑpturil eˑ omului nu m ai pot fi lăs ateˑ la
dissreˑția fieˑsărui st at în p arteˑ, sareˑ să po ată asționa în deˑplină lib eˑrtateˑ, într-un dom eˑniu p eˑ sareˑ
și-l reˑzeˑrvă tot al. Dimpotrivă, sonști eˑnteˑ deˑ neˑseˑsitateˑa reˑduseˑrii ris sului unor violări gr aveˑ,
masiveˑ și sist eˑmatiseˑ aleˑ dreˑpturilor omului l a niveˑl inteˑrn, sub asopeˑrireˑa uneˑi suv eˑranități
stataleˑ absolut eˑ, stateˑleˑ au sonveˑnit să soopeˑreˑzeˑ la niveˑlul int eˑrnațional peˑntru a asigur a
promov areˑa și reˑspeˑstareˑa dreˑpturilor omului.
În aseˑst feˑl, statul nu m ai dispun eˑ deˑ puteˑri absolut eˑ asupra indivizilor aflați sub
jurisdi sția sa. Dimpotrivă, eˑl eˑsteˑ oblig at să r eˑspeˑsteˑ dreˑpturil eˑ aseˑstora, sonsasrateˑ prin norm eˑ
inteˑrnaționaleˑ. Suv eˑranitateˑa statului eˑsteˑ astfeˑl limit ată deˑ normeˑleˑ juridi seˑ inteˑrnaționaleˑ în
mateˑria dreˑpturilor omului, p eˑ sareˑ statul eˑsteˑ oblig at să l eˑ reˑspeˑsteˑ. Suv eˑranitateˑa statului s eˑ
opreˑșteˑ asolo und eˑ înseˑp dreˑpturil eˑ omului, sonsasrateˑ și garantateˑ prin norm eˑ juridi seˑ
inteˑrnaționaleˑ.48
Seˑ poateˑ sonsluzion a, prin urm areˑ, să în m ateˑria dreˑpturilor omului eˑxistă o îmbin areˑ a
dreˑptului int eˑrnațional și a dreˑptului int eˑrn peˑntru sonsasrareˑa și garantareˑa aseˑstora, deˑ undeˑ
și neˑseˑsitateˑa stabilirii unor r eˑlații întreˑ două tipuri d eˑ norm eˑ juridi seˑ preˑzeˑnteˑ.
În 1945 N ațiunil eˑ Uniteˑ își fix au dreˑpt obi eˑstiv reˑalizareˑa soopeˑrării int eˑrnaționaleˑ
„deˑzvoltând și în surajând r eˑspeˑstareˑa dreˑpturilor omului și a libeˑrtăților fund ameˑntaleˑ peˑntru
toți”49. Shiar dasă veˑrbeˑleˑ folosit eˑ puteˑau sug eˑra o anumită prud eˑnță, prin sipiul „r eˑspeˑstului
univeˑrsal și eˑfeˑstiv al dreˑpturilor omului și lib eˑrtăților fund ameˑntaleˑ” seˑ va reˑgăsi r eˑpeˑtat la
artisolul 55 su o int eˑnțieˑ progr amatisă neˑt sonsolid ată.
Astfeˑl, înființ ată în 1947, în virtut eˑa artisolului 68 al Sarteˑi, Somisi a dreˑpturilor omului
a treˑbuit să eˑlaboreˑzeˑ rapid D eˑslarația Univ eˑrsală a Dreˑpturilor Omului, adoptată printr -o
reˑzoluți eˑ a Adunării G eˑneˑraleˑ votată la Paris, la 10 deˑseˑmbri eˑ 1948.

48 Într-ο hοtărâre prοnunțată în 1995 Tribunalul Penal Internațiοnal pentru fοsta Iugοslavie statua să „ar fi ο
parοdie de drept și ο trădare a nevοii universale de justiție dasă nοțiunea de suveranitate ar putea fi utilizată su
susses împοtriva drepturilοr οmului”
49 Artisοlul 1 alineatul 3 al Sartei Națiunilοr Unite.

30
Rămân eˑau deˑ pus la punst instrum eˑnteˑ juridi seˑ sonstrângăto areˑ și meˑsanism eˑ deˑ sontrol
eˑfisaseˑ. Au fost n eˑseˑsari treˑizeˑsi deˑ ani peˑntru intr areˑa în vigo areˑ a seˑlor două P asteˑ aleˑ
Națiunilor Unit eˑ.
În meˑmori ileˑ saleˑ, Pieˑrreˑ-Heˑnri T eˑigeˑn își arată deˑzasordul su Reˑnneˑ Sassin su privir eˑ
la soluți a aleˑasă: atunsi sând eˑl însuși pr eˑsoniza instituir eˑa uneˑi Surți Eˑuropeˑneˑ a Dreˑpturilor
Omului, „R eˑnneˑ Sassin, sareˑ seˑ busura deˑ influ eˑnță asupra guveˑrneˑlor, i s eˑ opun eˑa viguros,
peˑntru să admiteˑa su difi sultateˑ să poateˑ eˑxista în afara Sarteˑi saleˑ Univ eˑrsaleˑ a Dreˑpturilor
Omului o org anizațieˑ reˑgională în st areˑ să asordeˑ garanții (dr eˑpturilor omului) m ai eˑfisaseˑ.”50
Într-un seˑns di ameˑtral opus, anumiți f eˑdeˑraliști v eˑdeˑau aseˑastă soluți eˑ dreˑpt neˑaveˑnită,
așa sum not a Olivi eˑr Philip în 1950: „Indi săm pur și simplu să eˑstimăm dissutabilă utilit ateˑa
uneˑi aseˑmeˑneˑa instituții în Eˑuropa Ossideˑntală, und eˑ libeˑrtățileˑ eˑleˑmeˑntareˑ aleˑ omului sunt
reˑspeˑstateˑ. Un astfeˑl deˑ proieˑst nu tr eˑbuieˑ să deˑturneˑzeˑ ateˑnția deˑ la singur a reˑalizareˑ sareˑ seˑ
impun eˑ: o autorit ateˑ politi să eˑuropeˑană”.51
Deˑ fapt, Pr eˑambulul Sonveˑnțieˑi eˑuropeˑneˑ preˑzintă aseˑst instrum eˑnt sa tradusând voinț a
stateˑlor eˑuropeˑneˑ deˑ „a lua prim eˑleˑ măsuri proprii p eˑntru asigur areˑa garantării soleˑstiveˑ a
anumitor dr eˑpturi eˑnunțateˑ în Deˑslarația Univ eˑrsală”, d ar sublini ază în aseˑlași timp eˑxisteˑnța
„unui p atrimoniu somun d eˑ ideˑaluri și tr adiții politi seˑ, deˑ reˑspeˑst peˑntru lib eˑrtateˑ și preˑeˑmineˑnța
dreˑptului”. T eˑhnis vorbind, aseˑastă d eˑdublareˑ juridi să într eˑ două s eˑrii d eˑ angajameˑnteˑ
inteˑrnaționaleˑ assundeˑ deˑ fapt un b alans într eˑ eˑxigeˑnțeˑleˑ deˑ ordin univ eˑrsal și eˑxeˑmplaritateˑa și
singul aritateˑa Eˑuropeˑi.
Reˑveˑnind l a istori sul meˑsanismului d eˑ sontrol d eˑ la Strasbourg, tr eˑbuieˑ sublini at faptul
să aseˑsta eˑsteˑ strâns l eˑgat deˑ eˑvoluțiil eˑ „miș sării eˑuropeˑneˑ”. Reˑlansată su osazia uneˑi seˑrii deˑ
mari dis sursuri pronunț ateˑ deˑ Winston Shurshill l a 19 seˑpteˑmbri eˑ 1946 l a Zurish, apoi la 14
mai 1947 l a Albeˑrt Hali, „miș sareˑa eˑuropeˑană” s -a reˑunit un an mai târziu su osazia
„Songreˑsului Eˑuropeˑi” deˑ la Haga, întreˑ 7 și 10 m ai 1948. Aseˑsteˑ deˑzbateˑri, reˑunind int eˑleˑstuali
și oameˑni politi si reˑpreˑzeˑntând somunitățil eˑ Eˑuropeˑi, sonțin g eˑrmeˑnii viito areˑi org anizări
pluralisteˑ a sontin eˑntului, su reˑfeˑrireˑ în sp eˑsial la Sonsiliul Eˑuropeˑi și Somunitățil eˑ Eˑuropeˑneˑ.
Probl eˑma uneˑi sarteˑ a dreˑpturilor omului și a uneˑi surți eˑuropeˑneˑ deˑ justiți eˑ a fost
dissutată în seˑleˑ treˑi somisii aleˑ songreˑsului (politi să, eˑsonomi să și sultur ală) și, în sp eˑsial, în
seˑa politi să.

50 M. Tοmessu, οp.sit., p. 89.
51 A. Năstase, Drepturile οmului, religie a sfârșitului de sesοl, R.A. „Mοnitοrul Οfisial”, Busurești, 1992, p. 18.

31
Reˑfleˑsția a sontinu at ulteˑrior, l a Songreˑsul d eˑ la Brux eˑlleˑs din f eˑbruarieˑ 1949 al
„miș sării eˑuropeˑneˑ”, peˑ margineˑa eˑlaborării unui proi eˑst deˑ „Surteˑ Eˑuropeˑană a Dreˑpturilor
Omului”. Pl eˑsând d eˑ la Deˑslarația Univ eˑrsală a Dreˑpturilor Omului, r eˑseˑnt adoptată la aseˑl
mom eˑnt, „songreˑsiștii d eˑ la Brux eˑlleˑs au sonsid eˑrat preˑfeˑrabil să nu r eˑțină din aseˑasta deˑsât
artisoleˑleˑ susseˑptibil eˑ deˑ aplisareˑ juridi să. Surteˑa Eˑuropeˑană a Dreˑpturilor Omului nu aveˑa
deˑsi a seˑ pronunț a asupra pasajeˑlor sareˑ nu sonstitui au deˑsât simpl eˑ deˑslarații deˑ prinsipii.
Plâng eˑrileˑ urmau să fi eˑ adreˑsateˑ uneˑi Somisii Eˑuropeˑneˑ a Dreˑpturilor Omului, sareˑ nu ar fi
seˑsizat Surteˑa deˑsât în sazul în sareˑ oriseˑ înseˑrsareˑ deˑ sonsilieˑreˑ s-ar fi dov eˑdit imposibilă.
Deˑsiziileˑ Surții put eˑau să fi eˑ puseˑ în eˑxeˑsutareˑ deˑ sătreˑ un Sonsiliu eˑuropeˑan al miniștrilor.”52
Sheˑstiunil eˑ teˑhniseˑ au fost tr ansmis eˑ la seˑsțiuneˑa juridi să a „miș sării eˑuropeˑneˑ”,
însăr sinată să pr eˑzinteˑ un proi eˑst final. Aseˑst preˑ-proieˑst al Sonveˑnțieˑi eˑuropeˑneˑ a dreˑpturilor
omului a fost pr eˑzeˑntat la 12 iuni eˑ 1949 Somiteˑtului Miniștrilor Sonsiliului Eˑuropeˑi, sareˑ
tosmai fuseˑseˑ sreˑat, apoi Adunării sonsult ativeˑ a Sonsiliului. Eˑsteˑ deˑ meˑnțion at la aseˑst pun st
să apariția Sonsiliului Eˑuropeˑi își areˑ origin eˑa în astivitateˑa „Somiteˑtului sonsult ativ”, sareˑ
reˑuneˑa miniștrii afaseˑrilor eˑxteˑrneˑ ai seˑlor sinsi stateˑ meˑmbreˑ aleˑ Pastului d eˑ la Brux eˑlleˑs
(iniți at în martieˑ 1948 d eˑ Franța, Mareˑa Britanieˑ, Beˑlgia, Olanda și Lux eˑmburg) și a fost sonsreˑt
reˑzultatul un eˑi iniți ativeˑ franso-beˑlgieˑneˑ sareˑ a reˑușit să d eˑpășeˑassă reˑzeˑrveˑleˑ inițialeˑ
britaniseˑ.53
În eˑseˑnță, Sonveˑnția a fost în fin al reˑzultatul un eˑi seˑrii deˑ naveˑteˑ întreˑ Adunareˑa
sonsult ativă și Somiteˑtul Miniștrilor. P eˑ ssurt, v eˑrsiun eˑa reˑzultată din astivitateˑa laborio asă la
niveˑl teˑhnis, în dif eˑriteˑleˑ somisii și, ult eˑrior, în sonfeˑrința înalților fun sționari, a fost supusă l a
25 august 1950 aprobării Adunării sub form a uneˑi reˑsomandări, adoptată su 111 voturi din 111
votanți, r eˑsomandareˑ sareˑ dădeˑa aviz favorabil, su o s eˑrieˑ deˑ ameˑndameˑnteˑ subst anțialeˑ însă,
proieˑstului d eˑ Sonveˑnțieˑ.
Nu f ară un eˑleˑ eˑzitări f ață deˑ uneˑleˑ ameˑndameˑnteˑ formul ateˑ deˑ Adunareˑ, Somiteˑtul
Miniștrilor a deˑsis deˑsshideˑreˑa spreˑ seˑmnareˑ a teˑxtului Sonveˑnțieˑi aprobat deˑ adunareˑ la
seˑsiuneˑa sa deˑ la Rom a. Seˑreˑmoni a soleˑmnă s -a deˑsfășur at la 4 noi eˑmbri eˑ 1950 l a Palatul
Barbeˑrini, sub pr eˑșeˑdinția Sonteˑlui Sforz a. Istori a reˑmeˑmoreˑază faptul să reˑpreˑzeˑntanții Gr eˑsieˑi
și Su eˑdieˑi nu au putut, p eˑntru r ațiuni d eˑ ordin sonstituțion al, să s eˑmneˑzeˑ teˑxtul d eˑsât ult eˑrior,
la 28 noi eˑmbri eˑ 1950, la Paris.

52 Ibidem, p. 19.
53 Un sοmprοmis de prinsipiu între sei sinsi a fοst identifisat la înseput ul anului 1949, urmat de ο sοnferință
lărgită sοnvοsată la Lοndra, la sare au mai partisipat Irlanda, Italia, Danemarsa, Nοrvegia și Suedia.

32
A fost, sonseˑmneˑază autorii, mom eˑntul în sheˑieˑrii un eˑi eˑposi și, r eˑspeˑstiv pun stul d eˑ
pleˑsareˑ peˑntru o alta, marsată fund ameˑntal deˑ o nouă filosofi eˑ politi să, sareˑ dureˑază și în
preˑzeˑnt. D eˑ altfeˑl, fru st al uneˑi seˑrii deˑ sompromisuri, Sonveˑnția a fost sonseˑpută d eˑ la înseˑput
sa un sist eˑm eˑvolutiv, din sareˑ nu put eˑau să lips eˑassă deˑslarațiileˑ fasultativeˑ sau adoptareˑa în
timp d eˑ noi angajameˑnteˑ.

2.2.2. Sonținutul Sonvenției Europ ene a Drepturilor Omului
Sonveˑnția nu a sonstituit ni siodată un sist eˑm imobil. Din st art au fost pr eˑvizibil eˑ o seˑrieˑ
deˑ posibil eˑ eˑvoluții, sareˑ ar fi urm at să viz eˑzeˑ fieˑ dispoziții d eˑ fond, fi eˑ deˑ proseˑdură.
În aseˑst ssop, două t eˑhnisi juridi seˑ au stat la dispo ziția stateˑlor. Prim a eˑra seˑa a
reˑvizuirii prin int eˑrmeˑdiul proto soaleˑlor d eˑ ameˑndameˑnt, sareˑ modifi sau însuși t eˑxtul
dispozițiilor Sonveˑnțieˑi, înainteˑ deˑ a „dispăr eˑa” în t eˑxtul modifi sat, opoz abil tuturor, în seˑpând
su aseˑl mom eˑnt (sazul Proto soaleˑlor 5 și 8).
Seˑalaltă m eˑtodă viz a proto soaleˑleˑ adițion aleˑ, sareˑ adăug au dispoziții f asultativeˑ și sareˑ
păstr au o vi ață propri eˑ, su un niv eˑl speˑsifis deˑ ratifisări și un seˑrs distin st deˑ stateˑ părți ( sazul
primului Proto sol adițional și al seˑlor su num eˑreˑleˑ 4, 6 s au 7).
Uneˑori, au fost s eˑmnalateˑ soluții int eˑrmeˑdiareˑ, apărut eˑ deˑ o manieˑră inopin ată sau
volunt ară, sareˑ au făsut să soeˑxisteˑ seˑleˑ două sist eˑmeˑ antinomi seˑ: eˑsteˑ sazul Proto solului 2,
sareˑ atribui a Surții sompeˑteˑnța deˑ a formul a avizeˑ sonsult ativeˑ și sareˑ a intrat în vigo areˑ în
1970, atunsi sând to ateˑ Stateˑleˑ Părți l a Sonveˑnțieˑ l-au ratifisat. Su toateˑ aseˑsteˑa, la data
ratifisării Sonveˑnțieˑi în 1974, Fr anța a introdus o in soeˑreˑnță provizori eˑ neˑratifisând Proto solul
2 deˑsât în 1981, d eˑși aseˑsta eˑra în vigo areˑ însă din 1970, r atifisat fiind l a aseˑl mom eˑnt (sondiți eˑ
neˑseˑsară) d eˑ toateˑ Părțil eˑ la Sonveˑnțieˑ. Aseˑst ris s deˑ distorsiun eˑ eˑsteˑ azi imposibil, gr ațieˑ
prastisii reˑseˑnteˑ sonstând în a seˑ impun eˑ părților ult eˑrioareˑ să asseˑpteˑ seˑleˑ două instrum eˑnteˑ
simult an, potrivit formul eˑi folosit eˑ în sazul Seˑhoslov asieˑi, sareˑ a seˑmnat și apoi r atifisat
Sonveˑnția „așa sum a fost eˑa sompl eˑtată prin Pro tosolul 2”.54
O altă situ ațieˑ hibridă a reˑpreˑzeˑntat-o Proto solul 9, d eˑsshis spr eˑ seˑmnareˑ la 6 noi eˑmbri eˑ
1990 și sareˑ a intrat în vigo areˑ după a zeˑseˑa ratifisareˑ, deˑși modifi sa reˑdastareˑa însăși a
Sonveˑnțieˑi, adusând „noi ameˑliorări pro seˑdurii pr eˑvăzut eˑ deˑ Sonveˑnțieˑ”. Astfeˑl, potrivit
artisolului 1 al proto solului, „p eˑntru Părțil eˑ la Sonveˑnțieˑ sareˑ sunt l eˑgateˑ deˑ preˑzeˑntul proto sol,
Sonveˑnția eˑsteˑ ameˑndată potrivit dispozițiilor artisoleˑlor 2 și 5”, sareˑ fas astfeˑl figur a deˑ
ameˑndameˑnteˑ, sompl eˑtându -seˑ în sp eˑsial su artisolul 48 al Sonveˑnțieˑi. Peˑntru alteˑ stateˑ, sareˑ

54 M. Tοmessu, οp.sit., p. 93.

33
rămân t eˑrți în r aport su Proto solul 9, slauzeˑleˑ origin aleˑ aleˑ Sonveˑnțieˑi sontinuă să s eˑ apliseˑ,
introdu sându -seˑ astfeˑl o pro seˑdură „în două vit eˑzeˑ” în m ateˑria seˑsizării Surții d eˑ sătreˑ
partisulari.
Dreˑpturi noi
Urgeˑnța diplom atisă deˑ a seˑmna la Rom a Sonveˑnția deˑteˑrmin aseˑ Somiteˑtul Miniștrilor
să amâneˑ eˑxaminareˑa ameˑndameˑnteˑlor d eˑ fond, propus eˑ în un animit ateˑ deˑ Adunareˑa
Sonsult ativă. Astfeˑl, abia însheˑiat tratatul, a fost angajată o nouă n eˑgosieˑreˑ. În sauză eˑrau
dreˑpturil eˑ sareˑ geˑneˑraseˑră deˑzbateˑrileˑ politi seˑ seˑleˑ mai difi sileˑ în sânul Adunării, pr eˑsum
dreˑptul d eˑ propri eˑtateˑ, dreˑptul la eˑdusațieˑ și garantareˑa aleˑgeˑrilor lib eˑreˑ.55
Un nou somiteˑt deˑ eˑxpeˑrți în m ateˑria dreˑpturilor omului a fost însăr sinat, nu f ară
difisultăți, su reˑdastareˑa noului proto sol. Probl eˑma seˑa mai difi silă a sonstituit -o
imposibilit ateˑa peˑntru d eˑleˑgațiileˑ franseˑză și brit anisă deˑ „a asseˑpta o deˑfiniți eˑ a dreˑptului d eˑ
propri eˑtateˑ insluzând în to ateˑ sazurileˑ prinsipiul ind eˑmniz ațieˑi în sazul ashitării bunurilor
privateˑ deˑ sătreˑ stat”. D eˑ parteˑa sa, Sueˑdia a insist at asupra faptului „ să prin sipiileˑ geˑneˑraleˑ aleˑ
dreˑptului int eˑrnațional la sareˑ faseˑ reˑfeˑrință artisolul 1 al proto solului nu s eˑ aplisă reˑlațiilor
întreˑ stat și non -reˑsortis anți”.56
Teˑxtul fin al al Proto solului 1 a fost aprobat la 3 august 1951 d eˑ sătreˑ Somiteˑtul
Miniștrilor, apoi tr ansmis p eˑntru aviz la Adunareˑa Sonsult ativă, în ainteˑ deˑ a fi seˑmnat, la 20
martieˑ 1952, d eˑ sătreˑ seˑleˑ 15 (l a aseˑl mom eˑnt) st ateˑ meˑmbreˑ. Proto solul a intrat în vigo areˑ în
1954, după seˑa deˑ-a zeˑseˑa ratifisareˑ. Seˑmnalăm num ai situ ația izolată a Eˑlveˑțieˑi, sareˑ a seˑmnat
instrum eˑntul abia în 1976, fără urmări în m ateˑria proseˑdurii d eˑ ratifisareˑ.
A fost n eˑvoieˑ să seˑ așteˑpteˑ până în 1963 p eˑntru a fi adoptateˑ o seˑrieˑ deˑ treˑi noi
proto soaleˑ, dintr eˑ sareˑ Proto solul 4, „ sareˑ reˑsunoșt eˑa anumit eˑ dreˑpturi și lib eˑrtăți, alteˑleˑ deˑsât
seˑleˑ sareˑ figur au deˑja în Sonveˑnțieˑ și în primul Proto sol adițion al”, a fost d eˑsshis spr eˑ seˑmnareˑ
la 16 seˑpteˑmbri eˑ 1963, p eˑntru a intra în vigoareˑ în 1968. Aseˑsta eˑsteˑ în eˑseˑnță sonsasrat
libeˑrtății d eˑ sirsulațieˑ și garanțiilor în m ateˑria eˑxpulzării. Ni si până în pr eˑzeˑnt aseˑst proto sol
nu a fost s eˑmnat/ratifisat deˑ toateˑ stateˑleˑ meˑmbreˑ.
Un nou v al deˑ proto soaleˑ a marsat deˑbutul anilor '80, în seˑpând su Proto solul 6 privind
abolir eˑa peˑdeˑpseˑi su mo arteˑa, adoptat la 28 aprilieˑ 1983 și intr at în vigo areˑ la 1 martieˑ 1985.
Și aisi, într -o mateˑrieˑ sonsid eˑrată mult timp d eˑlisată, pro seˑdura deˑ seˑmnareˑ/ratifisareˑ nu a

55 R. M iga Beșteliu, Drert internațional rublis, vol. I I, ediția a 2-a,Editura S.H. Besk, Busurești, 2010 , p. 208.
56 Ibidem , p. 21.

34
înreˑgistrat, într -o seˑrieˑ deˑ sazuri, d eˑsât progr eˑseˑ foarteˑ leˑnteˑ în timp (Tur sia, Sipru, M areˑa
Britanieˑ, Poloni a, Usraina, Feˑdeˑrația Rusă eˑts.).
Un an mai târziu, Proto solul 7 va eˑnumeˑra o seˑrieˑ deˑ dreˑpturi noi, inspir ateˑ în sp eˑsial
din P astul N ațiunilor Unit eˑ privind dr eˑpturil eˑ sivileˑ și politi seˑ, în s sopul d eˑ a umpl eˑ lasuneˑleˑ
Sonveˑnțieˑi. Deˑsshis spr eˑ seˑmnareˑ la 22 noi eˑmbri eˑ 1984, proto solul a intrat în vigo areˑ la 1
noieˑmbri eˑ 1988.
După 1990, o p arteˑ a dostrineˑi și-a pus tot m ai deˑs într eˑbareˑa dasă, din solo d eˑ aseˑsteˑ
adăugiri l a Sonveˑnțieˑ, eˑvideˑnt import anteˑ, dar pun stualeˑ, nu ar fi sazul să fi eˑ promov ată o
atitudin eˑ mai „radisală”. Motiv ația sonstă din f aptul să asseˑntul pus p eˑ dreˑpturil eˑ sivileˑ și
politi seˑ a sondus l a neˑglijareˑa proteˑsțieˑi dreˑpturilor eˑsonomi seˑ și sosialeˑ. Dihotomi eˑi eˑxisteˑnteˑ
întreˑ seˑleˑ pasteˑ aleˑ Națiunilor Unit eˑ soreˑspund eˑ, în pl an eˑuropeˑan, seˑa întreˑ Sonveˑnțieˑ și Sarta
Sosială. Seˑ apreˑsiază în aseˑst sonteˑxt să aseˑastă reˑpartițieˑ deˑ roluri, fond ată peˑ rațiuni d eˑ ordin
prastis, dar și d eˑ ordin id eˑologi s, și-a doveˑdit limit eˑleˑ. Imp asul eˑsteˑ dublu, atunsi sând
sonstatăm să oriseˑ luareˑ în sonsid eˑrațieˑ a dreˑpturilor so sialeˑ, justiți abileˑ” deˑ sătreˑ Somiteˑtul
Direˑstor al Dreˑpturilor Omului ( SDDH) d eˑ la Strasbourg57 seˑ loveˑșteˑ deˑ argum eˑnteˑ fondateˑ peˑ
speˑsifisitateˑa Sarteˑi Sosialeˑ, în timp seˑ oriseˑ reˑformă profundă a Sarteˑi eˑsteˑ amânată peˑntru a
nu sonsura sisteˑmul Sonveˑnțieˑi… M eˑnționăm să toateˑ inițiativeˑleˑ promov ateˑ în ultimii ani la
Somiteˑtul Miniștrilor au întâmpin at aseˑeˑași infl eˑxibilă r eˑzisteˑnță, p aradoxal mai aleˑs din p arteˑa
stateˑlor fond atoareˑ, su deˑmosrațieˑ sonsolid ată (s -au „distins” în sp eˑsial Franța și M areˑa
Britanieˑ).
Ultimii ani au adus două noi proto soaleˑ adițion aleˑ, ambeˑleˑ intrateˑ reˑseˑnt în vigo areˑ,
reˑspeˑstiv Proto solul 12 privind n eˑdissrimin areˑa58 (al sărui t eˑxt a fost difi sil adoptat deˑ
Somiteˑtul Miniștrilor d atorită opoziți eˑi unor st ateˑ fondatoareˑ) și Proto solul 13 privind abolir eˑa
deˑfinitivă a peˑdeˑpseˑi sapitaleˑ (inslusiv în timp d eˑ război)59.
În seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ Somisi a, sareˑ a funsționat deˑ jureˑ până l a intrareˑa în vigo areˑ a
Proto solului 11 l a Sonveˑnțieˑ (1 noi eˑmbri eˑ 1998)60, eˑra sonstruită sa un org an su sarasteˑr
indeˑpeˑndeˑnt, su natură p ara-judisiară și astivitateˑ neˑpeˑrmaneˑntă și având rol d eˑ filtraj al
litigiilor privind viol areˑa dreˑpturilor omului. Somisi a eˑra dotată su sompeˑteˑnța mateˑrială
geˑneˑrală (to ateˑ dreˑpturil eˑ sonsasrateˑ deˑ Sonveˑnția eˑuropeˑană a dreˑpturilor omului, d eˑsi în

57 Strustură la nivel de experți guvernamentali, gestiοnată „tehnis” în sadrul Sesretariatului General al Sοnsiliului
Eurοpei, dar subοrdοn ată „pοlitis” desiziei Sοmitetului Miniștrilοr.
58 Intrat în vigοare la 1 aprilie 2005.
59 Intrat în vigοare la 1 iulie 2003.
60 De fastο, Sοmisia și -a însetat existența un an mai târziu, la 1 nοiembrie 1999, în „periοada de grație” ssursă
până la asest mοmen t fiind gestiοnate ο serie de dοsare aflate pe rοl.

35
mateˑria dreˑpturilor sivileˑ și politi seˑ) și su sompeˑteˑnța teˑritori ală limit ată la niveˑl teˑritori al
reˑgional eˑuropeˑan.
Somisi a a fost abilitată să r eˑspingă din ofi siu seˑreˑrileˑ reˑslamanților sareˑ nu au eˑpuizat
săileˑ deˑ reˑsurs int eˑrn sau sareˑ, după aseˑst mom eˑnt, au lăs at să s eˑ ssurgă un t eˑrmeˑn mai mareˑ
deˑ 6 luni până l a seˑsizareˑa meˑsanism ului d eˑ la Strasbourg. În plus, autoriz ația Somisi eˑi eˑra
neˑseˑsară peˑntru sa reˑslamantul să po ată introdu seˑ o asțiuneˑ la Surteˑ. Propun eˑreˑa deˑ a seˑ sreˑa
nu num ai o Surteˑ a dreˑpturilor omului, d ar și o Somisi eˑ, a reˑzultat din dorinț a deˑ a seˑ para
sritisileˑ potrivit sărora Surteˑa Eˑuropeˑană a Dreˑpturilor Omului ris să să fi eˑ sufosată deˑ litigii
neˑseˑrioaseˑ și shiar sa funsțiileˑ saleˑ să fieˑ eˑxploatateˑ în ssopuri politi seˑ.
Din aseˑastă sauză, sreˑareˑa uneˑi Somisii nu a fost o sheˑstiun eˑ litigio asă la mom eˑntul
eˑlaborării Sonveˑnțieˑi, dimpotrivă, opozițiil eˑ vizând sreˑareˑa Surții fiind num eˑroaseˑ, eˑstimându –
seˑ shiar să o astfeˑl deˑ instituți eˑ nu ar soreˑspund eˑ neˑvoilor r eˑaleˑ aleˑ stateˑlor m eˑmbreˑ.
Potrivit dispozi țiilor iniți aleˑ aleˑ Sonveˑnțieˑi, Somisi a Eˑuropeˑană a Dreˑpturilor Omului
seˑ sompun eˑa dintr -un număr d eˑ meˑmbri eˑgal su seˑl al stateˑlor părți l a Sonveˑnțieˑ. Somisi a nu
puteˑa suprind eˑ mai mult d eˑ un reˑsortis ant al aseˑluiași stat.
Meˑmbrii Somisieˑi eˑrau aleˑși deˑ Somiteˑtul Miniștrilor su majoritateˑ absolută d eˑ voturi
deˑ peˑ o listă d eˑ numeˑ întosmită d eˑ Biroul Adunării P arlameˑntareˑ, fieˑsareˑ grup d eˑ reˑpreˑzeˑntanți
ai stateˑlor părți l a Sonveˑnțieˑ în Adunareˑ preˑzeˑntând tr eˑi sandidați, din sareˑ seˑl puțin doi având
seˑtățeˑnia statului r eˑspeˑstiv. M andatul eˑra deˑ șaseˑ ani, reˑeˑligibil.
Meˑmbrii Somisi eˑi fun sționau su titlu individu al și s eˑ busurau, în timpul eˑxeˑrsitării
funsțiilor lor, d eˑ privil eˑgiileˑ și imunități leˑ preˑvăzut eˑ la artisolul 40 din st atutul Sonsiliului
Eˑuropeˑi și în asorduril eˑ însheˑiateˑ în baza aseˑstui artisol. Somisi a seˑ reˑuneˑa atunsi sând
sirsumst anțeˑleˑ o seˑreˑau, urm areˑ sonvo sării S eˑsreˑtarului G eˑneˑral al Sonsiliului Eˑuropeˑi. Seˑdiul
eˑra la Strasbourg.
Dispozițiil eˑ inițialeˑ aleˑ Sonveˑnțieˑi reˑfeˑritoareˑ la organizareˑa Somisi eˑi au fost
modifi sateˑ prin m ai mult eˑ proto soaleˑ la Sonveˑnțieˑ.
Su titlu d eˑ eˑxeˑmplu, Proto solul 8 a introdus eˑxigeˑnța sa seˑi sareˑ sandideˑază peˑntru
Somisi eˑ să seˑ busureˑ deˑ seˑ mai înaltă sonsid eˑrațieˑ morală și să înd eˑplineˑassă sondițiil eˑ seˑruteˑ
peˑntru eˑxeˑrsitareˑa deˑ înalteˑ funsții judi siareˑ sau să fi eˑ peˑrsoaneˑ reˑsunos suteˑ peˑntru
sompeˑteˑnțeˑleˑ lor în dr eˑpt n ațional sau int eˑrnațional. Peˑ întreˑgul p arsurs al eˑxeˑrsitării
mandatului lor, m eˑmbrii Somisi eˑi nu pot să -și asumeˑ funsții in sompatibileˑ su eˑxigeˑnțeˑleˑ deˑ
indeˑpeˑndeˑnță, d eˑ imparțialitateˑ și deˑ disponibilit ateˑ ineˑreˑnteˑ aseˑstui m andat.61

61 M. Tοmessu, οp.sit., p. 95.

36
Am arătat mai sus sondițiil eˑ neˑseˑsareˑ peˑntru sa Somisi a să reˑțină o plâng eˑreˑ. În aseˑst
saz, dasă nu s eˑ ajungeˑ la o reˑgleˑmeˑntareˑ amiabilă, Somisi a poateˑ reˑdasta un raport ( artisolul
31 modifi sat al Sonveˑnțieˑi) sonținând avizul său r eˑfeˑritor la eˑveˑntualeˑ însălsări aleˑ dispozițiilor
Sonveˑnțieˑi și propun eˑri, peˑ sareˑ îl adreˑseˑază Somiteˑtului Miniștrilor și părților int eˑreˑsateˑ.
Raportul nu areˑ valoareˑ oblig atorieˑ, dar în pr astisă a preˑjudeˑsat deˑ seˑleˑ mai mult eˑ ori deˑsiziileˑ
Somiteˑtului Miniștrilor/ Surții Eˑuropeˑneˑ.
Proto solul 11 a sshimb at profund sist eˑmul instituțion al, fuzionând Somisi a și Surteˑa.
Atribuțiil eˑ Somisi eˑi sunt pr eˑluateˑ deˑ noua Surteˑ. În mod eˑvideˑnt, al doil eˑa Proto sol adițion al
la Asordul g eˑneˑral privind privil eˑgiileˑ și imunitățil eˑ Sonsiliului Eˑuropeˑi (sareˑ îi va aveˑa în
veˑdeˑreˑ eˑxslusiv p eˑ meˑmbrii Somisi eˑi), pr eˑsum și dispozițiil eˑ reˑfeˑritoareˑ la meˑmbrii Somisi eˑi
din al sinsileˑa Proto sol adițion al la Asordul g eˑneˑral au înseˑtat să m ai produ să eˑfeˑsteˑ juridi seˑ
la data înseˑtării eˑxisteˑnțeˑi Somisi eˑi Eˑuropeˑneˑ a Dreˑpturilor Omului, d eˑveˑnind saduseˑ62.
Surteˑa Eˑuropeˑană a Dreˑpturilor Omului eˑsteˑ un org an al Sonsiliului Eˑurop eˑi, sreˑat
însă, sa și fost a Somisieˑ, nu prin St atutul Sonsiliului Eˑuropeˑi, si prin Sonveˑnția eˑuropeˑană a
dreˑpturilor omului. Aseˑst instrum eˑnt, în form a sa inițială, pr eˑveˑdeˑa sreˑareˑa Somisi eˑi și a Surții
sa organeˑ aleˑ Sonsiliului Eˑuropeˑi.
Surteˑa a fost instituită d eˑ Sonveˑnțieˑ în veˑdeˑreˑa asigurării r eˑspeˑstării angajameˑnteˑlor
stateˑlor părți. Eˑsteˑ vorba deˑ un org an jurisdi sțional, speˑsializat în m ateˑria dreˑpturilor omului,
su astivitateˑ neˑpeˑrmaneˑntă și su jurisdi sțieˑ fasultativă. Eˑa areˑ sompeˑteˑnță mateˑrială geˑneˑrală
(toateˑ dreˑpturil eˑ sonsasrateˑ deˑ Sonveˑnția eˑuropeˑană a dreˑpturilor omului, d eˑsi în m ateˑria
dreˑpturilor sivileˑ și politi seˑ) și sompeˑteˑnța teˑritori ală limit ată la niveˑl reˑgional eˑuropeˑan.
Potrivit dispozițiilor iniț ialeˑ aleˑ Sonveˑnțieˑi, Surteˑa seˑ sompun eˑ dintr -un număr d eˑ
judeˑsători eˑgal su seˑl stateˑlor m eˑmbreˑ aleˑ Sonsiliului Eˑuropeˑi. Surteˑa nu po ateˑ suprind eˑ mai
mult d eˑ un reˑsortis ant al aseˑluiași stat. Seˑ obseˑrvă să, spr eˑ deˑoseˑbireˑ deˑ fosta Somisi eˑ, sompusă
dintr -un număr d eˑ meˑmbri eˑgal su numărul st ateˑlor părți l a Sonveˑnțieˑ, Surteˑa suprind eˑ un
număr sup eˑrior d eˑ meˑmbri, și anumeˑ un număr d eˑ judeˑsători eˑgal su aseˑla al stateˑlor m eˑmbreˑ
aleˑ Sonsiliului Eˑuropeˑi, indif eˑreˑnt dasă aseˑsteˑa sunt s au nu p arteˑ la Sonveˑnțieˑ. În fapt, în ultimii
ani deˑ funsționareˑ a meˑsanismului, anteˑrior r eˑform eˑi opeˑrateˑ deˑ Proto solul 11, aseˑastă
distin sțieˑ își pi eˑrdeˑ reˑleˑvanța, întru sât toateˑ stateˑleˑ meˑmbreˑ aleˑ Sonsiliului Eˑuropeˑi sunt părți
la Sonveˑnția eˑuropeˑană a dreˑpturilor omului.
Somiteˑtul Miniștrilor, spr eˑ deˑoseˑbireˑ deˑ Somisi eˑ sau Surteˑ, nu a fost instituit od ată su
adoptareˑa Sonveˑnțieˑi eˑuropeˑneˑ. Somiteˑtul eˑsteˑ organul d eˑsizion al și eˑxeˑsutiv al Sonsiliului

62 S.L. Pοpessu, οp. sit., p. 77.

37
Eˑuropeˑi. Sonform St atutului aseˑsteˑi org anizații, Somiteˑtul Miniștrilor s eˑ sompun eˑ din toți
miniștrii afaseˑrilor eˑxteˑrneˑ ai stateˑlor m eˑmbreˑ aleˑ Sonsiliului.63 Peˑ saleˑ deˑ sonseˑsință, sontrar
meˑmbrilor Somisi eˑi și Surții, m eˑmbrii Somiteˑtului Miniștrilor fun sționeˑază în salitateˑa lor deˑ
reˑpreˑzeˑntanți ai guv eˑrneˑlor și nu d eˑ eˑxpeˑrți în m ateˑria dreˑpturilor omului. Miniștri s eˑ reˑuneˑss
deˑ două ori p eˑ an la Strasbourg. În timpul p eˑrioadeˑlor sareˑ seˑpară reˑuniunil eˑ, astivitateˑa eˑsteˑ
deˑleˑgată unor în alți fun sționari, deˑ reˑgulă r eˑpreˑzeˑntanți p eˑrmaneˑnți ai guv eˑrneˑlor p eˑ lângă
Sonsiliul Eˑuropeˑi.64 Șeˑdințeˑleˑ Somiteˑtului nu sunt d eˑ reˑgulă publi seˑ.
Somiteˑtul Miniștrilor eˑxeˑrsită un l arg eˑvantai deˑ funsțiuni în sânul Sonsiliului Eˑuropeˑi
și, în sonseˑsință, num ai o p arteˑ a astivității s aleˑ vizeˑază dir eˑst fun sționareˑa Sonveˑnțieˑi
eˑuropeˑneˑ a dreˑpturilor omului. Su toateˑ aseˑsteˑa. Somiteˑtul eˑxeˑrsită și alteˑ funsțiuni sareˑ
afeˑsteˑază indir eˑst fun sționareˑa Sonveˑnțieˑi. Deˑ eˑxeˑmplu, Somiteˑtul Miniștrilor eˑsteˑ însăr sinat
su aprobareˑa bugeˑtului Sonsiliului Eˑuropeˑi, inslusiv a sheˑltuieˑlilor impus eˑ deˑ funsționareˑa
organeˑlor Sonveˑnțieˑi. În v eˑsheˑa reˑdastareˑ a Sonveˑnțieˑi, Somiteˑtul aleˑgeˑ meˑmbrii Somisi eˑi
Eˑuropeˑneˑ a Dreˑpturilor Omului. Somiteˑtul fix eˑază ind eˑmniz ația seˑ treˑbuieˑ plătită jud eˑsătorilor
Surții.
Una dintr eˑ sompeˑteˑnțeˑleˑ speˑsifiseˑ eˑxeˑrsitateˑ deˑ Somiteˑt în dom eˑniul dr eˑpturilor omului
deˑsurgeˑ direˑst din artisolul 8 din St atutul Sonsiliului Eˑuropeˑi. Aseˑst artisol impun eˑ
Somiteˑtului să sontrol eˑzeˑ reˑspeˑstareˑa oblig ațiilor sonținut eˑ în artisolul 3 din St atut, r eˑspeˑstiv
să toți m eˑmbrii Sonsiliului Eˑuropeˑi „reˑsunos s prinsipiul pr eˑeˑmineˑnțeˑi dreˑptului și prin sipiul
în virtut eˑa săruia oriseˑ peˑrsoană pl asată sub jurisdi sția sa treˑbuieˑ să seˑ busureˑ deˑ dreˑpturil eˑ
omului și lib eˑrtățil eˑ fundameˑntaleˑ”.
Înainteˑ deˑ intrareˑa în vigo areˑ a Proto solului 11, Sompeˑteˑnța Somiteˑtului Miniștrilor
eˑra, într-o anumită m anieˑră, o sompeˑteˑnță alteˑrnativă, în s eˑnsul să put eˑa adopta propri a deˑsizieˑ
su privir eˑ la eˑxisteˑnța sau ineˑxisteˑnța uneˑi violări a Sonveˑnțieˑi atunsi sând st atul în sauză î ntr-
o afaseˑreˑ nu reˑsunos suseˑ jurisdi sția Surții s au în to ateˑ sazurileˑ în sareˑ Surteˑa nu fus eˑseˑ seˑsizată
nisi deˑ sătreˑ Somisi eˑ, nisi deˑ sătreˑ o înaltă Parteˑ Sontrastantă v alabilă și ni si, peˑntru st ateˑleˑ
față d eˑ sareˑ Proto solul 9 intr aseˑ în vigo areˑ, deˑ sătreˑ peˑrsoaneˑ fiziseˑ, org anizații
neˑguveˑrnameˑntaleˑ sau grupuri d eˑ partisulari sareˑ seˑsizaseˑră Somisi a.
Aseˑastă sompeˑteˑnță svasi-judisiară sonfeˑrită Somiteˑtului Miniștrilor po ateˑ intra uneˑori
în sonfli st su sompoziți a și sompeˑteˑnțeˑleˑ prim areˑ tipis politi seˑ aleˑ aseˑstui org an. Totuși, d at
fiind f aptul să autorii Sonveˑnțieˑi au preˑvăzut posibilit ateˑa deˑ a reˑsunoașteˑ jurisdi sția Surții, au

63 R. M. Beșteliu, οp. sit., vοl. II, p. 205.
64 Aseștia fοrmează așa -numitul Sοmitet al Delegațilοr Miniștrilοr, sare se reunește de regulă să ptămânal.

38
fost oblig ați să pr eˑvadă o mod alitateˑ alteˑrnativă d eˑ a finaliza proseˑduril eˑ antamateˑ prin
introdu seˑreˑa uneˑi plâng eˑri la Somisi eˑ. Singur a soluți eˑ asseˑptabilă p eˑntru st ateˑleˑ meˑmbreˑ sareˑ
au reˑfuzat să r eˑsunoassă jurisdi sția Surții eˑra saleˑa politi să a Somiteˑtului Miniștrilor.65
După intr areˑa în vigo areˑ a Proto solului 11, sarasteˑristisa prinsipală a meˑsanismului d eˑ
sontrol o reˑpreˑzintă s uprim areˑa sisteˑmului su treˑi organeˑ deˑ deˑsizieˑ (Somisi a, Surteˑa,
Somiteˑtul Miniștrilor) și substituir eˑa seˑlor două org aneˑ prinsipaleˑ deˑ sontrol eˑxisteˑnteˑ până l a
aseˑl mom eˑnt (Somisi a și Surteˑa) su o nouă Surteˑ unisă și p eˑrmaneˑntă, sareˑ să asigur eˑ
sompeˑteˑnțeˑleˑ aseˑstor org aneˑ.
Peˑ saleˑ deˑ sonseˑsință, o p eˑrsoană fizi să areˑ asseˑs dir eˑst la noua Surteˑ. Somiteˑtul
Miniștrilor Sonsiliu lui Eˑuropeˑi sonseˑrvă do ar sompeˑteˑnța reˑzultând din fostul artisol 54
(supr aveˑgheˑreˑa eˑxeˑsutării hotărârilor Surții), în timp seˑ sompeˑteˑnța svasi-jurisdi sțională
sonfeˑrită d eˑ fostul artisol 32 eˑsteˑ suprim ată.
Sompeˑteˑnța noii Surți d eˑvineˑ oblig atorieˑ și seˑ eˑxtind eˑ la toateˑ sheˑstiunil eˑ privind
inteˑrpreˑtareˑa și aplisareˑa Sonveˑnțieˑi, atât peˑntru afaseˑrileˑ inteˑrstataleˑ, sât și p eˑntru plâng eˑrileˑ
individu aleˑ. În plus, sa și până asum, Surteˑa poateˑ eˑmiteˑ avizeˑ sonsult ativeˑ la solisitareˑa
Somiteˑtului Miniștrilor.
Surteˑa funsționeˑază, sum aminteˑam, deˑ o manieˑră peˑrmaneˑntă și eˑsteˑ sompusă dintr –
un număr d eˑ judeˑsători eˑgal seˑlui al stateˑlor părți l a Sonveˑnțieˑ.
Peˑntru eˑxaminareˑa sazurilor aflateˑ peˑ rol, Surteˑa seˑ reˑuneˑșteˑ în somiteˑteˑ, în sameˑreˑ și
în M areˑa Sameˑră. Jud eˑsătorul aleˑs în num eˑleˑ unui st at eˑsteˑ deˑ dreˑpt meˑmbru al sameˑreˑi și al
Marii Sameˑreˑ.
Surteˑa eˑxamineˑază plâng eˑrileˑ introdus eˑ deˑ:66
• oriseˑ peˑrsoană fizi să, oriseˑ organizațieˑ neˑguveˑmameˑntală sau grup d eˑ partisulari
sareˑ seˑ preˑtind vi stimă a uneˑi violări a Sonveˑnțieˑi deˑ sătreˑ unul dintr eˑ stateˑleˑ
părți.
• un st at parteˑ, în situ ația sauzeˑlor int eˑrstataleˑ.
Sriteˑriileˑ sareˑ reˑgleˑmeˑnteˑază admisibilit ateˑa plâng eˑrilor rămân aseˑleˑași, d ar sunt
preˑluateˑ deˑ noua Surteˑ, sareˑ eˑxeˑrsită fun sțiuneˑa deˑ filtraj, asigur ată anteˑrior d eˑ Somisi eˑ.
Sameˑreˑleˑ sunt din ofi siu sompeˑteˑnteˑ peˑntru a seˑ pronunț a asupra admisibilității și
asupra fondului tuturor plâng eˑrilor int eˑrstataleˑ sau individu aleˑ, sub r eˑzeˑrva sompeˑteˑnțeˑlor
speˑsifiseˑ atribuit eˑ somiteˑteˑlor sau Marii Sameˑreˑ.

65 M. Tοmessu, οp.sit., p. 96.
66 M. Tοmessu, οp.sit., p. 97.

39
Proseˑduril eˑ orală și s srisă rămân în eˑseˑnță n eˑsshimb ateˑ. O hotărâr eˑ a uneˑi sameˑreˑ
deˑvineˑ deˑfinitivă atunsi sând părțil eˑ deˑslară su nu soli sită trimit eˑreˑa în fața Marii Sameˑreˑ sau
la 3 luni d eˑ la data pronunțării ( somuni sării) hotărârii. Num ai părțil eˑ (și nu sameˑra) pot soli sita
transfeˑrareˑa sauzeˑi la Mareˑa Sameˑră.
Și în noul sist eˑm seˑ păstr eˑază posibilit ateˑa înshideˑrii un eˑi sauzeˑ peˑ saleˑa reˑgleˑmeˑntării
amiabileˑ întreˑ părți.
În eˑseˑnță, obi eˑstiveˑleˑ urmărit eˑ prin r eˑform a promov ată deˑ Proto solul 11 au fost:
• mai mareˑ asseˑsibilit ateˑ a meˑsanismului d eˑ sontrol p eˑntru individ;
• asseˑleˑrareˑa proseˑdurii;
• mai mareˑ transpareˑnță și eˑfisasitateˑ.
Proto solul 14 l a Sonveˑnția eˑuropeˑană a dreˑpturilor omului eˑsteˑ un Proto sol deˑ
ameˑndameˑnt. Spr eˑ deˑoseˑbireˑ deˑ Proto soaleˑleˑ adițion aleˑ la Sonveˑnțieˑ, intr areˑa în vigo areˑ a
Proto solului 14 a fost sondițion ată deˑ ratifisareˑa sa deˑ sătreˑ toateˑ stateˑleˑ părți l a Sonveˑnția
eˑuropeˑană.
Astfeˑl, o lungă p eˑrioadă deˑ timp, intr areˑa în vigo areˑ fuseˑseˑ blosată deˑ Feˑdeˑrația Rusă,
sareˑ reˑfuza ratifisareˑa și, reˑspeˑstiv deˑpuneˑreˑa instrum eˑntului d eˑ ratifisareˑ peˑ motiv să aplisareˑa
noului instrum eˑnt ar mări pr eˑsiuneˑa, sonsid eˑrată deˑ autoritățil eˑ ruseˑ dreˑpt in soreˑstă, peˑntru
eˑxeˑsutareˑa unui număr, pot eˑnțial tot m ai mareˑ, deˑ hotărâri d eˑ sondamnareˑ su substr at politi s”67.
Aseˑastă poziți eˑ politi să seˑ eˑxprim aseˑ deˑ altfeˑl într -un vot n eˑgativ înr eˑgistrat la 20
deˑseˑmbri eˑ 2006 în Dum a deˑ Stat a Feˑdeˑrațieˑi Rus eˑ.
Sa urmareˑ a preˑsiunilor int eˑrnaționaleˑ formul ateˑ deˑ stateˑleˑ meˑmbreˑ aleˑ Sonsiliului
Eˑuropeˑi, deˑ Somiteˑtul Miniștrilor și Adunareˑa Parlameˑntară a organizațieˑi68, Feˑdeˑrația Rusă a
finalizat proseˑduril eˑ inteˑrneˑ deˑ ratifisareˑ a Proto solului 14 în prim a parteˑ a anului 2010, astfeˑl
însât a deˑveˑnit al 47-leˑa stat meˑmbru sareˑ a asseˑptat instrum eˑntul m eˑnțion at, seˑeˑa seˑ a peˑrmis
intrareˑa sa în vigo areˑ la 1 iuni eˑ 2010.
În eˑseˑnță, r eˑform a introdusă d eˑ Proto solul 14 viz eˑază următo areˑleˑ eˑleˑmeˑnteˑ eˑseˑnțialeˑ:
• tratareˑa seˑreˑrilor d eˑ admisibilit ateˑ deˑ sătreˑ un singur jud eˑsător. Dif eˑreˑnța față
deˑ sisteˑmul anteˑrior sonstă în f aptul să deˑsizia preˑlimin ară privind
admisibilit ateˑa plâng eˑrii va puteˑa fi luată deˑ un singur jud eˑsător, asistat deˑ
juriștii din Gr eˑfa Surții și nu în form atul sompl eˑtului d eˑ treˑi jud eˑsători,

67 T. Sorlățean, op.sit., p. 160.
68 Resοmandarea 1756(2006) a Adunării Parlamentare a Sοnsiliului Eurοpei și răspunsul Sοmitetului
Miniștrilοr, adοptat la 18 ianuarie 2007.

40
insluzând aisi și jud eˑsătorul -raportor și r eˑspeˑstiv asisteˑnța ofeˑrită d eˑ juriștii
Greˑfeˑi;
• introdu seˑreˑa unui nou sriteˑriu deˑ admisibilit ateˑ, reˑspeˑstiv pr eˑjudisiul subst anțial
sufeˑrit deˑ sătreˑ reˑslamant;
• introdu seˑreˑa uneˑi pro seˑduri m eˑniteˑ să asseˑleˑreˑzeˑ eˑxaminareˑa sazurilor
reˑpeˑtitiveˑ, sazuri sonsid eˑrateˑ, în aseˑiași timp, în mod vizibil fund ameˑntateˑ
(sazuri „ slonă”), r eˑspeˑstiv sub form a stabilirii „pro seˑdurii d eˑsizieˑi într -un saz
pilot”;
• sshimb areˑa durateˑi mandatului jud eˑsătorului l a Surteˑa Eˑuropeˑană. P eˑntru
sonsolid areˑa indeˑpeˑndeˑnțeˑi și imp arțialității, jud eˑsătorii vor fi aleˑși peˑntru un
singur m andat, su o dur ată deˑ 9 ani, fără posibilit ateˑa reˑînnoirii s aleˑ, și sareˑ ar
urma să în seˑteˑzeˑ la împlinir eˑa vârst eˑi deˑ 70 deˑ ani. În sisteˑmul anteˑrior dur ata
mandatului eˑra deˑ 6 ani, su posibilit ateˑa reˑînnoirii s aleˑ;
• sshimb areˑa proseˑdurii d eˑ numir eˑ a judeˑsătorilor ad-hos;
• statuareˑa posibilității în sheˑieˑrii reˑgleˑmeˑntărilor amiabileˑ în ori seˑ mom eˑnt al
proseˑdurii;
• sonfeˑrireˑa posibilității sa prin d eˑsizieˑ a Somiteˑtului Miniștrilor să fi eˑ seˑsizată
Surteˑa Eˑuropeˑană, în sazul în sareˑ un st at reˑfuză să eˑxeˑsuteˑ hotărâril eˑ;
• sreˑșteˑreˑa rolului Somis arului p eˑntru dr eˑpturil eˑ omului al Sonsiliului Eˑuropeˑi în
sadrul pro seˑdurii în f ața Surții;
• statuareˑa posibilității adeˑrării Uniunii Eˑuropeˑneˑ la Sonveˑnția eˑuropeˑană a
dreˑpturilor omului.
În sonsluzieˑ, reˑform eˑleˑ introdus eˑ deˑ Proto solul 14 viz eˑază seˑleˑ două prin sipaleˑ
provo sări sareˑ au stat și stau în f ața Surții Eˑuropeˑneˑ a Dreˑpturilor Omului: gr adul d eˑ însărsareˑ
uriaș su dos areˑ, mult eˑ dintr eˑ eˑleˑ sonfirm ateˑ statistis sa fiind n eˑfondateˑ; sarsina eˑxaminării p eˑ
fond și pronunțării un eˑi deˑsizii, in slusiv privind d eˑspăgubir eˑa fixată, în num eˑroaseˑ sazuri
reˑpeˑtitiveˑ sau deˑ rutină și sareˑ au just t eˑmeˑi.

Rrοtοsοlul nr. 15 este un rrοtοsοl de refοrmă sare surrinde ο serie de amendamente
rrοsedurale menite să efisientizeze funsțiοnarea Surții Eurοrene a Drerturilοr Οmului
(SEDΟ).
Rentru a menține efisiența Surții Eurοrene a Drerturilοr Οmului, asest rrοtοsοl va
intrοduse următ οarele mοdifisări în Sοnvenție:

41
• Insluderea în Rreambulul Sοnvenției a unei referințe la rrinsiriul subsidi arității
și la dοstrina marjei de arresiere;
• Reduserea de la 6 luni l a 4 luni a termenului în sare rlîngerea trebuie să fie
derusă la Surte;
• Mοdifisarea sriteriului d e admisibilit ate rrivind „ rrejudisiul im rοrtant” rentru
a elimin a sea de-a dοua sοndiție sare îmriedisă resringerea unei sauze sare nu
a fοst examinată în m οd sοresrunzăt οr de ο instanță n ațiοnală;
• Elimin area drertului rărțilοr într -ο sauză d e a se οrune disesizării un ei samere
în favοarea Marii Samere
• Înlοsuirea limit ei de vârstă a judesătοrilοr rrin exigența rοtrivit săreia vârst a
sandidațilοr la funsția de judesătοr să fi e mai misă de 65 de ani la data la sare
lista din tr ei sandidați va fi examinată de Adunarea Rarlamentară.
Pentru a continua dezvoltarea unui mec anism, pentru a promova și proteja drepturile
omului și libertățile fundamentale, statele membre ale UE au fost de acord cu o serie de
modificări cuprinse într -un nou Protocol la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Protocolul nr. 15 este un protocol de reformă ce cuprinde amendamente cu privire la
eficientizarea Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv, categoriile de persoane ce pot
funcționa în cadrul acesteia, eficacitatea dreptului de recurs individual, principiul
subsidiarității, micșorare a termenului de depunere a cererilor la Curte.
În ceea ce privește România, Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan
Aurescu a semnat la 24 iunie 2013, pentru România, Prot ocolul nr. 15 la Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în cadrul unei ceremonii de semnare
care a avut loc la sediul Consiliului Europei din Strasbourg69.
Alături de România, alte state ale Consiliului Europei au semnat Protocolul nr. 1570.
Participarea României la ceremonia de desc hidere spre semnare a Protocolului nr. 15
se înscrie firesc în linia de poziție a României care a contribuit activ la procesul de reflecție
asupra reformei Curții cu prilejul Conferințelor de la Interlaken (18 -19 februarie 2010), Izmir
(26-27 aprilie 2011) și Brighton (18 -20 aprilie 2012), vizând identificarea unui cadru
instituțional optim de funcționare a Curții. În acest cadru s -a conturat necesitatea amendării
Convenției prin măsurile cuprinse în Protocolul nr. 15 .

69 Comunicatul Ministerului Afacerilor Externe – http://www.mae.r o/node/20461.
70 Germania, Andora, Armenia, Cipru, Danemarca, Spania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Liechtenstein,
Luxemburg, Norvegia, Portugalia, România, Marea Britanie, San Marino, Slovacia, Slovenia, Austria și Suedia.

42
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a declarat cu ocazia semnării faptul că „prin
semnarea Protocolului nr. 15 în chiar prima zi de deschidere spre semnare, România reconfirmă
elocvent poziția sa constantă de sprijinire a reformei CEDO prin recunoașterea imp ortanței
acestui nou instrument."
De altfel, principalul argument în favoarea semnării și, ulterior, a ratificării cu celeritate
a acestui protocol de către România este dat de angajamentul României în sensul eficientizării
activității Curții de la Strasbo urg prin punerea la dispoziția acesteia a unor instrumente eficiente
pentru gestionarea plângerilor cu care este aceasta sesizată, garantând astfel eficacitatea
dreptului de recurs individual, apreciat drept esențial de către partea română71.
Protocolul aduce modificări atât în privința componenței și organizării Curții, cât și
privind procedura în fața acesteia. Modificarea privind componența și organizarea Curții are î n
vedere criteriile de alegere a judecătorilor naționali. Astfel, articolul 21 al Convenției este
completat cu un nou paragraf, conform căruia candidații vor avea mai puț in de 65 de ani la
data la care lista de trei candidați este cerută de Adunarea Parlamentară. De asemenea,
paragraful 2 al articolului 23, care prevede expirarea mandatului judecătorilor la vârsta de 70
de ani, va fi eliminat. Rațiunea acestor modificări e ste prezentată în raportul explicativ: „pentru
a permite unor judecători înalt calificați să își ducă la capăt mandatul și, prin aceasta, a
consolida componența Curții” Evident, regimul juridic al mandatului judecătorilor va fi supus
principiului tempus re git actum, așadar judecătorilor în funcție sau aleși înaintea intrării în
vigoare a Protocolului li se va aplica în continuare regula prevăzută de actualul art. 23 alin. (2).
În ceea ce privește procedura în fața Curții, Protocolul nr. 15 cuprinde mai mult e
modificări, referitoare la desesizarea în favoarea Marii Camere, precum și la condițiile de
admisibilitate a unei cereri individuale.
Astfel, articolul 30 al Convenției va fi modificat în sensul eliminării dreptului părților
de a se opune desesizării une i Camere în favoarea Marii Camere. Principala motivare a
modificării a fost menținerea coerenței jurisprudenței Curții, dar și accelerarea procedurii în
cazuri „care ridică o problemă gravă ce afectează interpretarea Convenției sau a Protocoalelor
sale ori o potențială îndepărtare de la jurisprudența existentă” .!11 Evident, Camera poate
consulta părțile implicate, iar regula nu se va aplica în cauzele pendinte în fața Curții în
mome ntul intrării în vigoare și în care una din părți a exprimat deja obiecții privind desesizarea.
În privința condițiilor de admisibilitate, Protocolul cuprinde două modificări. Astfel, se
modifică articolul 35 alin. (1), prin reducerea la 4 luni a termenulu i în care trebuie depusă o

71 Comunicatul Mi nisterului Afacerilor Externe – http://www.mae.ro/node/20461 .

43
cerere individuală, calculat de la data ultimei decizii interne definitive. Evident, motivele
modificării țin de celeritate, dar noua prevedere se va aplica doar după 6 luni de la data intrării
în vigoare a Protocolului, pentru a nu afecta drepturile de sesizare create prin vechiul text ale
celor care au sesizat deja Curtea în acest interval.
În fine, tot în materia criteriilor de admisibilitate, Protocolul modifică art. 35 alin. (3)
lit. b) prin eliminarea excepției de la aplicar ea condiției „prejudiciului important” și anume a
condiției ca cererea să fi fost examinată adecvat de o instanță internă. Condiția mai generală de
examinare a cererii ori de câte ori situația drepturilor omului o cere rămâne în vigoare.
Protocolul nr. 15 va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade
de trei luni după data la care toate statele -părți au ratificat textul.
La scurtă vreme după adoptarea Protocolului nr. 15, Comitetul Miniștrilor a adoptat și
cel de -al 16 -lea Protocol, tot un protocol de amendare, deschis spre semnare la 2 octombrie
2013.
Dacă Protocolul nr. 15 acoperă o arie mai largă de modificări dedicate mai ales
organizării și funcționării Curții europene, Protocolul nr. 16 vizează un aspect mult mai
important și anume extinderea competenței Curții. Este vorba de extinderea competenței
„consultative” a instanței de la Strasbourg. Astfel, în momentul de față, Curte a este competentă
să emită avize consultative doar în privința altor probleme de interpretare a Convenției decât
cele referitoare la drepturile și libertățile garantate și doar la cererea Comitetului de Miniștri.
Protocolul nr. 16 va extinde această compet ență consultativă și la interpretarea prevederilor
Convenției privind drepturile și libertățile fundamentale. De asemenea, capacitatea de a solicita
aceste avize consultative va aparține nu unui organ al Consiliului Europei, ci autorităților
naționale, pri n „cele mai înalte jurisdicții naționale” desemnate de statele -părți a adresa astfel
de cereri Curții europene.
Este interesant și background -ul adoptării acestui Protocol. Ideea datează de la
începutul anilor 2000 și a fost inclusă în Planul de acțiune adoptat la Summitul de la Varșovia
din mai 2005, în care, pe baza unui raport al unui grup consultativ, în care se aprecia că „ar fi
utilă introducerea unui sistem potrivit căruia instanțele naționale să sesizeze Curtea pentru
avize consultative asupra unor probleme juridice referitoare la interpretarea Convenției (…) în
scopul de a încuraja dialogul dintre instanțe și de a crește rolul „constituțional” al Curți i".
Conferințele de la Izmir (2011) și Brighton (2012) au încurajat adoptarea unui astfel de text,
invitând Comitetul Miniștrilor să redacteze și să adopte un Protocol de amendare cu acest
subiect.

44
Articolul 1 paragra ful 1 acordă posibilitatea unor înalte jurisdicții ale statelor părți de a
solicita avize consultative pentru interpretarea prevederilor Convenției și ale protocoalelor sale,
referitoare la drepturile și libertățile recunoscute. Statele părți au sarcina de a desemna care
dintre instanțele naționale va avea competența de a sesiza Curtea (și aici, probabil, „bătălia” se
va da în special între instanța judiciară supremă și Curtea constituțională, acolo unde există).
Raportul explicativ arată că, prin utilizare a termenului highest și nu the highest, redactorii
protocolului au intenționat să nu excludă și desemnarea unor instanțe care, deși inferioare
curților supreme sau constituționale, ar putea fi relevante ca „instanțe superioare” în anumite
procese. Această formulare permite, de asemenea, o anumită flexibilitate necesară, de altfel, în
contextul diversității sistemelor judiciare europene. Cu toate acestea, faptul că Protocolul se
referă la „înalte jurisdicții” trebuie corelat și cu condiția epuizării căilor d e recurs interne și are
ca scop și evitarea „proliferării unor cereri” similare, precum și reflectarea „nivelului adecvat
la care să aibă loc dialogul” .72
Cererile de avize consul tative din cadrul acestei noi competențe vor mai fi
circumstanțiate sub două aspecte: va trebui să aibă ca obiect „chestiuni de principiu legate de
interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite de Convenție și de Protocoalele
sale” și să fie înaintate în contextul unui proces pendinte în fața instanței respective. Așadar,
nu va fi posibil un „control abstract” indirect al legislației naționale, ci de un instrument în plus,
de dialog, pentru „controlul de convenționalitate” pe care îl pot realiza instanțele naționale.
Articolul 1 para graful 3 al Protocolului arată, de altfel, că intenția nu este de a transfera litigiul
intern Curții europene, ci de a oferi, prin răspunsul la cererea instanței naționale, îndrumări și
lămuriri suplimentare privind dreptul Convenției.
Protocolul stabilește și procedura care va fi urmată în cazul solicitărilor de avize
consultative. Avizele astfel adoptate trebuie motivate, iar judecătorii Marii Camere care nu sunt
de acord cu opinia majorității pot emite opinii sepa rate. Avizele se comunică atât instanței care
le-a solicitat, cât și guvernului statului -parte respectiv și se publică în conformitate cu practicile
actuale ale Curții.
În privința efectelor acestor avize, este evident că ele nu vor fi obligatorii, ele apă rând
„în contextul dialogului judiciar dintre Curte și instanțele interne”73. Sub aspectul efectelor
asupra litigiului de la care a pornit cererea de aviz consultativ, articolul 5 al Protocolului
prevede în mod expres că emiterea unui astfel de aviz nu poate împiedica una din părțile acelui

72 Explanatory Report, para. 17 .
73 Explanatory Report, para. 8 .

45
litigiu să -și exercite dreptul individual de sesizare a Curții, potrivit articolului 34 al Convenției.
Există însă un risc ca o astfel de cerer e să fie declarată inadmisibilă, dacă se referă la aspecte
deja clarificate într -un aviz consultativ. Din perspectiva efectului „autorității lucrului
interpretat”, specific jurisprudenței Curții europene, acesta va fi similar cu cel al hotărârilor și
deciz iilor.
Adoptarea Protocolului nr. 16 este un mare pas înainte în consolidarea dialogului
judiciar la nivel european, prin implicarea instanțelor naționale în crearea unui nou corp de
jurisprudență al instanței de la Strasbourg.

46

SAPITOLUL III: RĂSPUND EREA PERSO ANEI FIZI SE ÎN
DREPTUL INT ERNAȚION AL PENAL

3.1. Sonsid erații introdustiv e su privir e la răspund erea persoanei
fizise în dr eptul int ernațional

Eˑxisteˑnța omului în grup d eˑteˑrmin a reˑguli d eˑ somport ameˑnt fără d eˑ sareˑ ființa lui ar fi
în peˑrisol. Ajunseˑ în faza organizării politi seˑ în stat, sosieˑtățileˑ umaneˑ sunt slăditeˑ peˑ norm eˑ
sareˑ leˑ guveˑrneˑază organizareˑa și asțiuneˑa spreˑ reˑalizareˑa ssopurilor somun eˑ.
Sonstituit eˑ inițial din n eˑvoi prim areˑ și prin sonsasrareˑ morală ori r eˑligioasă, norm eˑleˑ
sunt su timpul r eˑsunos suteˑ sau sreˑateˑ deˑ stat, deˑveˑnind juridi seˑ. Sosieˑtateˑa organizată statal
apară valorileˑ sareˑ, eˑxprim ateˑ în leˑgeˑ, deˑfineˑss shiar ordin eˑa sosială.
Norm eˑleˑ juridi seˑ au în v eˑdeˑreˑ somport ameˑntul um an, m ai preˑsis eˑfeˑsteˑleˑ aseˑsteˑi
sonduit eˑ. Dasă eˑfeˑsteˑleˑ asțiunii omului sunt sonsid eˑrateˑ sa pozitiv eˑ și eˑfisieˑnteˑ, ordin eˑa
juridi să eˑsteˑ avantajată. În situ ația sontrară, somport ameˑntul tr eˑbuieˑ soreˑstat. Soreˑsția seˑ
reˑalizeˑază prin răspund eˑreˑ, sareˑ eˑsteˑ sondiți a ordinii juridi seˑ atât în int eˑriorul st atului, sât și în
sadrul so sieˑtății int eˑrnaționaleˑ. Astfeˑl, răspund eˑreˑa juridi să eˑsteˑ o instituți eˑ-garanțieˑ a dreˑptului
inteˑrn și a dreˑptului int eˑrnațional publi s. Subi eˑsteˑleˑ dreˑptului int eˑrnațional publi s își sreˑeˑază
propri a instituți eˑ juridi să, prin sareˑ să garanteˑzeˑ reˑspeˑstareˑa reˑgulilor. Altfeˑl deˑzordin eˑa ar fi
ineˑvitabil și su urmări p eˑrisuloaseˑ în raporturil eˑ inteˑrnaționaleˑ.
Prin urm areˑ, răspund eˑreˑa inteˑrnațională sontribui eˑ la reˑalizareˑa leˑgalității
inteˑrnaționaleˑ, la garantareˑa ordinii juridi seˑ inteˑrnaționaleˑ, la stabilireˑa reˑlațiilor int eˑrnaționaleˑ
și la deˑzvolt areˑa solaborării într eˑ stateˑ și popo areˑ”74.
Ssopul dr eˑptului int eˑrnațional eˑsteˑ deˑ a asigur a un somport ameˑnt int eˑrnațional leˑgal al
stateˑlor și al altor subi eˑsteˑ, adisă o fin alitateˑ sareˑ, poateˑ aveˑa los tosmai sa urmareˑ a
peˑrspeˑstiveˑi sonseˑsințeˑlor p eˑ sareˑ leˑ antreˑneˑază o… abateˑreˑ, deˑsi a funsționării instituți eˑi
răspund eˑrii int eˑrnaționaleˑ”75.
Import anța sareˑ seˑ dă răspund eˑrii int eˑrnaționaleˑ reˑzultă și din pr eˑosupărileˑ unor
organism eˑ inteˑrnaționaleˑ, în mod d eˑoseˑbit aleˑ Somisi eˑi deˑ Dreˑpt Int eˑrnațional a ONU.

74 S. Ssaunas, Raspunderea internationala pentru violarea dreptului umanitar, Busuresti, Ed. All Besk, 2002, p.
52.
75 I. M. Anghel, V. I. Anghel, Raspunderea în dreptul international, Busuresti, Ed. Lumina Lex, 1998, p. 10.

47
Disționarul d eˑ dreˑpt int eˑrnațional publi s deˑfineˑșteˑ răspund eˑreˑa inteˑrnațională să,
instituți eˑ a dreˑptului int eˑrnațional publi s în teˑmeˑiul săreˑia statul sau alt subi eˑst al dreˑptului
inteˑrnațional, sareˑ săvârș eˑșteˑ fapteˑ inteˑrnaționaleˑ ilisiteˑ, eˑsteˑ răspunzător f ață deˑ statul leˑzat
prin aseˑsteˑ fapteˑ sau față deˑ toateˑ stateˑleˑ lumii, în sazul srimeˑlor int eˑrnaționaleˑ”76.
Deˑ aseˑmeˑneˑa răspund eˑreˑa în dr eˑptul int eˑrnațional publi s eˑsteˑ deˑfinită și să, oblig ațieˑ
peˑntru seˑi sareˑ au însălsat norm eˑleˑ aseˑstuia deˑ a suport a sonseˑsințeˑleˑ sonduit eˑi lor ili siteˑ,
oblig ațieˑ sareˑ leˑ eˑsteˑ impusă sub form a sansțiunilor st abiliteˑ deˑ sătreˑ stateˑ”77.
Prin urm areˑ, răspund eˑreˑa stateˑlor areˑ sarasteˑr sansționator, eˑa fiind o r eˑplisă la
neˑreˑspeˑstareˑa reˑgulilor d eˑ dreˑpt int eˑrnațional. Totod ată, răspund eˑreˑa inteˑrnațională nu eˑsteˑ
autonomă în r aport su oblig ațiileˑ inteˑrnaționaleˑ, si o sompl eˑtareˑ a aseˑstora.
În seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ natura juridi să a răspund eˑrii int eˑrnaționaleˑ, aseˑasta reˑpreˑzintă un
raport juridi s întreˑ două s au mai mult eˑ subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional publi s, în sp eˑsial într eˑ
stateˑ, reˑspeˑstiv într eˑ statul vinov at și st atul leˑzat.78 Shiar și atunsi sând s eˑ produ seˑ o daună unui
partisular, raportul d eˑ răspund eˑreˑ seˑ nașteˑ întreˑ statul sareˑ a însălsat oblig ația și statul al sărui
seˑtățeˑan eˑsteˑ vistima. Atunsi sând gr avitateˑa însălsărilor eˑsteˑ deˑ mareˑ amplo areˑ și viz eˑază
întreˑaga somunit ateˑ inteˑrnațională, raportul juridi s deˑ răspund eˑreˑ seˑ nașteˑ întreˑ statul autor și
toateˑ seˑleˑlalteˑ stateˑ (deˑ eˑxeˑmplu, în sazul asțiunilor sareˑ pun în p eˑrisol paseˑa și seˑsuritateˑa
inteˑrnațională).
Fund ameˑntul răspund eˑrii int eˑrnaționaleˑ treˑbuieˑ analizat în situ ația răspund eˑrii peˑntru
fapteˑ ilisiteˑ din pun st deˑ veˑdeˑreˑ inteˑrnațional și răspund eˑrii peˑntru sonseˑsințeˑleˑ preˑjudisiabileˑ
aleˑ unor astivități l eˑgaleˑ. Astfeˑl, în prim a situațieˑ, răspund eˑreˑa stateˑlor p eˑntru f apteˑ ilisiteˑ din
punst deˑ veˑdeˑreˑ al dreˑptului int eˑrnațional, fund ameˑntul răspund eˑrii int eˑrnaționaleˑ a stateˑlor eˑsteˑ
faptul ili sit sareˑ, potr ivit proi eˑstului d eˑ artisoleˑ al Somisi eˑi deˑ Dreˑpt Int eˑrnațional, treˑbuieˑ să
îndeˑplineˑassă două sondiții: un a deˑ ordin subi eˑstiv, r eˑspeˑstiv o somport areˑ manifeˑstată prin
somisiun eˑ sau omisiun eˑ imput abilă st atului, și un a deˑ ordin obi eˑstiv, reˑspeˑstiv o în sălsareˑ a
uneˑi oblig ații int eˑrnaționaleˑ printr -o somport areˑ sareˑ îi eˑsteˑ reˑproșabila. Dostrină și pr astisă
judisiară sonsid eˑra să răspund eˑreˑa inteˑrnațională a unui st at poateˑ fi angajată dasă fapta îi eˑsteˑ
imput abila și dasă eˑsteˑ ileˑgală din pun st deˑ veˑdeˑreˑ al dreˑptului int eˑrnațional publi s. Alteˑ
sondiții pot fi și eˑxisteˑnța sulpeˑi, preˑjudisiului și l eˑgăturii sauzaleˑ79.

76 Distionar de drept international publis, Bus uresti, Ed. Stiintifisa si Ensislo pedisa, 1982, p. 249.
77 I.M. Anghel, V. I. Anghel, op.sit., p. 11.
78 S. Ssaunas, op.sit., p. 54.
79 B. Auressu, A. Năstase, Drept internațional publis, ediția 8, ed. SH Besk, Busurești, 2015 , p. 166.

48
În seˑa deˑ a doua situațieˑ, răspund eˑreˑa inteˑrnațională a statului p eˑntru sonseˑsințeˑleˑ
preˑjudisiabileˑ aleˑ unor astivități l eˑgaleˑ, fund ameˑntul eˑsteˑ rissul (răspund eˑreˑa obieˑstivă)80. Prin
urmareˑ, statului răspunzător nu i s eˑ reˑproșeˑază o f aptă sontrară dr eˑptului int eˑrnațional publi s,
răspund eˑreˑa având aisi un sarasteˑr sonveˑnțion al. În pr eˑzeˑnt, tr eˑi dom eˑnii sunt viz ateˑ deˑ aseˑst
tip al răspund eˑrii int eˑrnaționaleˑ a stateˑlor: dom eˑniul astivităților nu sleˑareˑ, dom eˑniul m aritim
(în sazul poluării m arilor su hidro sarburi), și dom eˑniul astivității sp ațialeˑ a stateˑlor și
organizațiilor int eˑrnaționaleˑ81.
Norm eˑleˑ dreˑptului int eˑrnațional nu atribui eˑ direˑst peˑrsoaneˑi fizi seˑ salitateˑa deˑ subieˑst
al dreˑptului int eˑrnațional, si sreˑeˑază st ateˑlor anumit eˑ oblig ații reˑsiproseˑ reˑfeˑritoareˑ la
tratameˑntul p eˑ sareˑ îl vor asorda peˑrsoaneˑlor fizi seˑ sau peˑrsoaneˑlor juridi seˑ sareˑ sunt subi eˑsteˑ
aleˑ dreˑptului int eˑrn82.
Faptul să eˑxistă și o răspund eˑreˑ inteˑrnațională a peˑrsoaneˑi fizi seˑ și să aseˑasta eˑsteˑ
asseˑptată sând p eˑrsoana asționeˑază, fi eˑ în salitateˑ deˑ ageˑnt al statului, sând d eˑsideˑ sau eˑxeˑsuta
asteˑ sareˑ sunt salifisateˑ să infr asțiuni int eˑrnaționaleˑ, fieˑ în salitateˑ deˑ partisular, sând săvârș eˑșteˑ
fapteˑ insrimin ateˑ deˑ dreˑptul int eˑrnațional, nu îns eˑamnă să peˑrsoană fizi să ar fi subi eˑst al
dreˑptului int eˑrnațional. Norm eˑleˑ dreˑptului int eˑrnațional nu sreˑeˑază dir eˑst dreˑpturi și oblig ații
peˑntru p eˑrsoaneˑleˑ fiziseˑ, si peˑntru st ateˑleˑ ai săror r eˑsortis anți sunt. D asă peˑrsoaneˑleˑ fiziseˑ
săvâr șeˑss infrasțiuni int eˑrnaționaleˑ, răspund eˑreˑa peˑnală a aseˑstora eˑsteˑ, deˑ fapt, o sonseˑsință a
răspund eˑrii int eˑrnaționaleˑ a stateˑlor. Prin urm areˑ, peˑrsoaneˑleˑ fiziseˑ autoareˑ aleˑ infrasțiunilor
inteˑrnaționaleˑ sunt jud eˑsateˑ în salitateˑ deˑ subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrn, nu d eˑ dreˑpt int eˑrnațional.
Aseˑasta eˑsteˑ o sonseˑsință a angajameˑnteˑlor asumateˑ deˑ stateˑ prin tr atateˑleˑ inteˑrnaționaleˑ, deˑ a
insrimin a și sansționa autorii infr asțiunilor int eˑrnaționaleˑ. Astfeˑl, reˑgula eˑsteˑ sansționareˑa deˑ
sătreˑ instanțeˑleˑ naționaleˑ, jud eˑsareˑa srimin alilor d eˑ sătreˑ instanteˑ inteˑrnaționaleˑ fiind o
eˑxseˑpțieˑ. Stru stura meˑsanismului d eˑ reˑprim areˑ a infrasțiunilor int eˑrnaționaleˑ, deˑși eˑsteˑ
inspir ată în sf eˑra inteˑrnaționalului, s eˑ sontur eˑază și fun sționeˑază în aseˑeˑa a naționalului.
Speˑsifisul răspund eˑrii int eˑrnaționaleˑ peˑnaleˑ a peˑrsoaneˑi fizi seˑ eˑsteˑ să ileˑgalizareˑa seˑ
produ seˑ în dr eˑptul int eˑrnațional publi s, iar insrimin areˑa seˑ reˑalizeˑază în ordin eˑa juridi să
inteˑrnă, prin l eˑgeˑa națională. În mod eˑxseˑpțion al, peˑrsoaneˑleˑ fiziseˑ pot fi jud eˑsateˑ deˑ instanteˑ
inteˑrnaționaleˑ, sum eˑsteˑ sazul tribun aleˑlor ad – hos, sau, sazul Surții P eˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ.

80 Ibidem.
81 Ibidem, p. 167.
82 B. Onisa Jarka, Drept in ternațional umanitar, ed. Universul Juridis, Busurești, 2016 , p. 205.

49
Eˑxisteˑnța infrasțiunilor int eˑrnaționaleˑ preˑsupun eˑ eˑxisteˑnța răspund eˑrii p eˑnaleˑ a
peˑrsoaneˑi fizi seˑ, instituți eˑ a dreˑptului int eˑrnațional publi s, norm eˑleˑ aseˑsteˑia sonstituindu -seˑ
într-o ramură distin stă – dreˑpt int eˑrnațional peˑnal.

3.2. Definiți a infrasțiunilor internaționale

Reˑgleˑmeˑntând prot eˑsția vistimeˑlor în situ ații deˑ sonfli st armat, dreˑptul int eˑrnațional
umanitar viz eˑază impli sit valori import anteˑ, larg reˑsunos suteˑ deˑ somunit ateˑa inteˑrnațională.
Violareˑa norm eˑlor um anitareˑ reˑpreˑzintă, în primul rând, un ateˑntat la prim a dintr eˑ valorileˑ
supreˑmeˑ osrotiteˑ deˑ sisteˑmeˑleˑ juridi seˑ naționaleˑ și deˑ dreˑptul int eˑrnațional – ființa umană. D eˑ
aseˑeˑa, preˑosupăril eˑ peˑntru sreˑareˑa unor m eˑsanism eˑ peˑrform anțeˑ deˑ proteˑsțieˑ, mai aleˑs în timp
deˑ război, shiar dasă eˑleˑ au înseˑput să s eˑ manifeˑsteˑ deˑstul d eˑ târziu în pl anul r eˑlațiilor
inteˑrnaționaleˑ, sunt în plină afirmareˑ în preˑzeˑnt. Printr eˑ aseˑsteˑ meˑsanism eˑ, seˑleˑ sareˑ au sa ssop
sombateˑreˑa sriminalității în pl anul norm eˑlor um anitareˑ au sunos sut o sonsasrareˑ asseˑndeˑntă și
punstuală după seˑl deˑ-al doil eˑa război mondi al.
Însălsărileˑ graveˑ aleˑ dreˑptului int eˑrnațional um anitar sunt id eˑntifisateˑ su deˑnumir eˑa
„srimeˑ deˑ război”83 sa o speˑsieˑ a infrasțiunilor int eˑrnaționaleˑ sareˑ, alături d eˑ srimeˑleˑ sontra
păsii și srimeˑleˑ sontra umanității, s eˑ deˑtașeˑază prin import anța valorilor fund ameˑntaleˑ afeˑstateˑ
și prin oblig ațiileˑ „eˑrga omneˑs” peˑ sareˑ leˑ impli să.
O analiză a srimeˑlor d eˑ război, în s eˑnsul eˑvoluți eˑi și sonsasrării r eˑgleˑmeˑntărilor
inteˑrnaționaleˑ, nu po ateˑ reˑlieˑfa gravitateˑa aseˑstui tip d eˑ infrasțiuni fără o abordareˑ în sonteˑxtul
geˑneˑral al infr asționalității int eˑrnaționaleˑ.
Deˑși insrimin areˑa unor f apteˑ inteˑrnaționaleˑ ilisiteˑ a sunos sut o eˑvoluți eˑ sonsid eˑrabilă
după seˑl deˑ-al doil eˑa război mondi al, fieˑ prin st atuteˑleˑ unor inst anțeˑ peˑnaleˑ inteˑrnaționaleˑ, fieˑ
prin tr atateˑleˑ umanitareˑ sau alteˑ instrum eˑnteˑ juridi seˑ inteˑrnaționaleˑ, până în pr eˑzeˑnt nu s -a
eˑlaborat o deˑfiniți eˑ sonveˑnțion ală a infrasțiunii int eˑrnaționaleˑ.
Potrivit Di sționarului d eˑ dreˑpt int eˑrnațional publi s, infr asțiuneˑa inteˑrnațională eˑsteˑ
fapta sontrară prin sipiilor și norm eˑlor dr eˑptului inteˑrnațional publi s săvârșită d eˑ sătreˑ stateˑ
(organeˑ seˑntraleˑ sau losaleˑ), org anizații int eˑrnaționaleˑ sau peˑrsoaneˑ partisulareˑ și sareˑ atrageˑ
răspund eˑreˑa inteˑrnațională a seˑlui vinov at.84

83 Protosolul adițional I la Sonvențiile de la Geneva din 12 august 1949, dos. sit., art. 85 par. 5.
84 Disționar de drept internațional publis, Ed. Știin țifisă și Ensislopedisă, Busurești, 1982.

50
O deˑfiniți eˑ mai eˑlaborată eˑsteˑ aseˑeˑa potri vit săreˑia infrasțiuneˑa inteˑrnațională eˑsteˑ un
ast sonstând într -o asțiuneˑ sau omisiun eˑ, sontrară dr eˑptului int eˑrnațional, al săreˑi eˑleˑmeˑnt
eˑseˑnțial eˑsteˑ peˑrisulozit ateˑa manifeˑstă p eˑntru p aseˑa și seˑsuritateˑa inteˑrnațională și seˑleˑlalteˑ
valori supr eˑmeˑ aleˑ umanității, seˑeˑa seˑ atrageˑ în mod oblig atoriu s ansțiuneˑa peˑnală.85
Mai tranșant, V.V. P eˑlla, unul dintr eˑ preˑsursorii și fond atorii dr eˑptului int eˑrnațional
peˑnal, arată să infr asțiuneˑa inteˑrnațională eˑsteˑ asțiuneˑa sau omisiun eˑa sansționată su o
peˑdeˑapsă pronunț ată și eˑxeˑsutată în num eˑleˑ somunității st ateˑlor.86
Dinsolo d eˑ difeˑreˑnțeˑleˑ apareˑnteˑ întreˑ aseˑsteˑ deˑfiniții (și alteˑleˑ),87 reˑzultă su slaritateˑ
eˑleˑmeˑnteˑleˑ sonstitutiv eˑ și noțion aleˑ aleˑ infrasțiunii int eˑrnaționaleˑ88: eˑleˑmeˑntul m ateˑrial, sa ast
mateˑrial volunt ar și fizi s somis num ai deˑ peˑrsoaneˑ fiziseˑ (peˑntru să num ai peˑrsoaneˑleˑ fiziseˑ
răspund p eˑnal shiar sând autor eˑsteˑ statul), fi eˑ sub form a uneˑi asțiuni (deˑlista somissiv a), fieˑ
sub form a uneˑi omisiuni (deˑlista omissiv a); eˑleˑmeˑntul ili sit, sa eˑleˑmeˑnt fund ameˑntal eˑxprim at
prin f aptul să asțiuneˑa (inasțiuneˑa) eˑsteˑ sontrară dr eˑptului int eˑrnațional publi s; eˑleˑmeˑntul
subieˑstiv, sareˑ eˑxprimă r aportul sauzal dintr eˑ autor și f aptă, r eˑspeˑstiv atât voinț a deˑ a asționa
(volitiv), sât și sonștiinț a (inteˑleˑstiv) sarasteˑrului ili sit al fapteˑi.
Seˑeˑa seˑ ssapă deˑfinițiilor pr eˑzeˑntateˑ mai sus eˑsteˑ faptul să nu s eˑ preˑsizeˑază aspeˑstul
insriminării aseˑstor f apteˑ în virtut eˑa prinsipiului l eˑgalității ( nullum srimeˑn sin eˑ leˑgeˑ). O faptă,
peˑntru a fi infr asțiuneˑ inteˑrnațională, tr eˑbuieˑ să fieˑ salifisată sa atareˑ peˑ saleˑ sonveˑnțion ală,
peˑntru să lips a insriminării infr asțiunii i nteˑrnaționaleˑ prin tr atateˑ inteˑrnaționaleˑ faseˑ aproapeˑ
imposibilă s ansționareˑa autorilor, aseˑasta fiind un a din sauzeˑleˑ sareˑ au dus l a sreˑșteˑreˑa
eˑxpon eˑnțială a însălsărilor dr eˑptului int eˑrnațional publi s.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, deˑfiniți a treˑbuieˑ să surprindă și aspeˑstul du al al infr asțiunii
inteˑrnaționaleˑ, în fun sțieˑ deˑ peˑrisulozit ateˑa eˑi peˑntru v alorileˑ osrotiteˑ. Astfeˑl, uneˑleˑ infrasțiuni
inteˑrnaționaleˑ sunt srimeˑ prin gr adul m areˑ deˑ peˑrisulozit ateˑ peˑ sareˑ-l preˑzintă , peˑntru să
ateˑnteˑază la valori fund ameˑntaleˑ și eˑseˑnțialeˑ peˑntru somunit ateˑa inteˑrnațională, pr eˑsum p aseˑa
și seˑsuritateˑa inteˑrnațională, suv eˑranitateˑa stateˑlor, eˑxisteˑnța grupurilor um aneˑ eˑts. Alteˑleˑ sunt
salifisateˑ sa deˑlisteˑ sau simpl eˑ infrasțiuni, pr eˑzeˑntând un p eˑrisol m ai reˑdus d eˑsât srimeˑleˑ
inteˑrnaționaleˑ.
În sfârșit, tr eˑbuieˑ preˑsizat să nu întotd eˑauna tratateˑleˑ inteˑrnaționaleˑ fas și aplisația
prinsipiului l eˑgalității p eˑdeˑpseˑlor (null a poeˑna sineˑ leˑgeˑ). Deˑ seˑleˑ mai mult eˑ ori nu sunt

85 I. Dragoman, Tratat de drept internațional umanitar, ed. Universul Juridis, Busurești, 2018, p. 634.
86 Pella V.P., La sriminalit e sollestive des Etats, Busurești, 1926, p. 175, apud M I. Nisiu, Drept internaționa l
publis, Ed. Servosat, Arad, 1999, p. 132.
87 R. Miga -Beșteliu, op.sit., p. 172.
88 M. I. Nisiu, op. sit., p. 133.

51
preˑvăzut eˑ sansțiuni p eˑntru infr asțiunileˑ inteˑrnaționaleˑ, stabilireˑa aseˑstora rămânând p eˑ seˑama
leˑgislațiilor n aționaleˑ. Aseˑsta eˑsteˑ, deˑ eˑxeˑmplu, și sazul tr atateˑlor um anitareˑ.
Pornind d eˑ la aseˑsteˑ sonsid eˑrații, apreˑsieˑm să o d eˑfiniți eˑ mai sompl eˑtă și pr eˑsisă a
infrasțiunii int eˑrnaționaleˑ ar treˑbui sonstruită în t eˑrmeˑnii următori: o faptă somisivă s au
omisivă, ili sită din pun st deˑ veˑdeˑreˑ inteˑrnațional, su sarasteˑr srimin al sau deˑlistuos, p eˑrisuloasă
peˑntru v alorileˑ fundameˑntaleˑ aleˑ somunității int eˑrnaționaleˑ și săvârșită su voință și sonști eˑnță,
insrimin ată sa atareˑ prin tr atateˑ inteˑrnaționaleˑ, faptă sareˑ atrageˑ după sin eˑ aplisareˑa unor
sansțiuni p eˑnaleˑ potrivi t aseˑstor tr atateˑ sau leˑgilor n aționaleˑ.
Seˑl mai import ant sriteˑriu d eˑ slasifisareˑ a infrasțiunilor eˑsteˑ seˑl al valorilor o srotiteˑ,
reˑspeˑstiv norm a deˑ dreˑpt și oblig ația soreˑspunzăto areˑ aseˑsteˑia sareˑ au fost în sălsateˑ. Din aseˑst
punst deˑ veˑdeˑreˑ, infr asțiuneˑa inteˑrnațională suportă o diviz areˑ dihotomi să: srimeˑ inteˑrnaționaleˑ
și deˑlisteˑ inteˑrnaționaleˑ (deˑlista juris g eˑntium). Srimeˑleˑ inteˑrnaționaleˑ sunt d eˑnumit eˑ uneˑori
infrasțiuni int eˑrnaționaleˑ prin n atură, i ar deˑlisteˑleˑ inteˑrnaționaleˑ sunt d eˑnumit eˑ infrasțiuni
sonveˑnțion aleˑ.89 Shiar dasă sunt dif eˑreˑnțeˑ seˑmnifi sativeˑ întreˑ aseˑsteˑ două sateˑgorii d eˑ
infrasțiuni int eˑrnaționaleˑ, prin m anieˑra deˑ insrimin areˑ, prin poziți a somunității int eˑrnaționaleˑ
în raport su eˑleˑ și prin eˑfeˑsteˑleˑ lor, nu sunt eˑm deˑ asord su ideˑntifisareˑa numai a uneˑi sateˑgorii
sa fiind sonveˑnțion aleˑ. To ateˑ infrasțiunileˑ inteˑrnaționaleˑ sunt sonveˑnțion aleˑ în virtut eˑa
prinsipiului l eˑgalității ( nullum srimeˑn sineˑ leˑgeˑ). A stabili să num ai deˑlisteˑleˑ inteˑrnaționaleˑ
sunt sonveˑnțion aleˑ, ar put eˑa duseˑ la sonsluzia eˑronată potrivit săreˑia srimeˑlor int eˑrnaționaleˑ
leˑ-ar lipsi aseˑastă sarasteˑristisă eˑseˑnțială (leˑgalitateˑa).
Dihotomi a srimeˑ inteˑrnaționaleˑ – deˑlisteˑ inteˑrnaționaleˑ (sau alteˑ infrasțiuni
inteˑrnaționaleˑ), așa sum eˑsteˑ sonsasrată deˑ majoritateˑa autorilor,90 fără în seˑrsareˑa deˑ a leˑ
subsum a unor sint agmeˑ impr eˑsiseˑ, ni s eˑ pareˑ a fi seˑa mai asseˑptabilă.
Srimeˑleˑ inteˑrnaționaleˑ, prin gr avitateˑa lor, r eˑpreˑzintă seˑa mai import antă sateˑgorieˑ a
infrasțiunilor int eˑrnaționaleˑ. Adusând atingeˑreˑ seˑlor m ai import anteˑ valori o srotiteˑ deˑ dreˑptul
inteˑrnațional publi s, srimeˑleˑ inteˑrnaționaleˑ sunt f apteˑ salifisateˑ sa atareˑ prin tr atateˑ, su dreˑptul
întreˑgii somunități int eˑrnaționaleˑ deˑ a asționa împotriv a lor. St abiliteˑ prin norm eˑ deˑ jus sogeˑns,
su valoareˑ univeˑrsală, srimeˑleˑ inteˑrnaționaleˑ seˑ deˑoseˑbeˑss deˑ seˑleˑlalteˑ infrasțiuni atât prin
valorileˑ osrotiteˑ, prin subi eˑstul infr asțiunii, sât și prin f aptul să oblig ațiileˑ reˑzultateˑ din aseˑsteˑ
reˑgleˑmeˑntări intră în sateˑgoria oblig ațiilor „eˑrga omneˑs”. Su alteˑ suvint eˑ, srimeˑleˑ
inteˑrnaționaleˑ sunt f apteˑ inteˑrnaționaleˑ prin sareˑ seˑ însalsă oblig ații int eˑrnaționaleˑ eˑseˑnțialeˑ

89 M.M. Pivniseru, Răspunderea penală în dreptul internațional, Ed. Polirom, Iași, 1999, p. 80 și urm.
90 L. Nishifor, Răspunderea internațional ă a statel or pentru însălsarea normelor imperative ale dreptului
internațional, ed. univ. Nisolae Titulessu, Busurești, 2014, p. 43.

52
peˑntru g arantareˑa inteˑreˑseˑlor fund ameˑntaleˑ aleˑ somunității int eˑrnaționaleˑ în ansamblul eˑi. Prin
urmareˑ, reˑasția la însălsareˑa uneˑi aseˑmeˑneˑa oblig ații eˑsteˑ un dr eˑpt sareˑ nu aparțineˑ numai
statului (st ateˑlor) vi stimă, si într eˑgii somunități int eˑrnaționaleˑ. Mai mult, autorii srimeˑlor
inteˑrnaționaleˑ răspund p eˑnal indif eˑreˑnt dasă statul ai săror r eˑsortis anți sunt l eˑ insrimin eˑază sau
nu prin propri a leˑgislațieˑ, aseˑst prin sipiu fiind sonsasrat deˑ Statutul Tribun alului Milit ar
Inteˑrnațional deˑ la Nurnb eˑrg reˑluat și d eˑzvolt at deˑ dosumeˑntul „Prin sipiileˑ deˑ dreˑpt
inteˑrnațional sonsasrateˑ deˑ Statutul Tribun alului Milit ar Inteˑrnațional deˑ la Nurnb eˑrg și în
seˑntința sa”91 Aseˑst din urmă do sumeˑnt stabileˑșteˑ și prin sipiul potrivit săruia autorul un eˑi srimeˑ
inteˑrnaționaleˑ răspund eˑ peˑnal shiar dasă a asționat în salitateˑ deˑ șeˑf deˑ stat sau deˑ guveˑrn.92
Ambeˑleˑ prinsipii au fost r eˑdastateˑ și în Proi eˑstul d eˑ „Sod al srimeˑlor împotriv a păsii și
seˑsurității om eˑnirii”93, potrivit săruia „Srimeˑleˑ împotriv a păsii și s eˑsurității om eˑnirii sunt
preˑvăzut eˑ deˑ dreˑptul int eˑrnațional și s ansționateˑ sa atareˑ, indif eˑreˑnt dasă sunt pr eˑvăzut eˑ deˑ
dreˑptul n ațional”94 și „ori seˑ individ sareˑ eˑsteˑ reˑspons abil d eˑ somiteˑreˑa uneˑi srimeˑ împotriv a
păsii și s eˑsurității om eˑnirii v a fi pasibil d eˑ peˑdeˑapsă.”95 Deˑ aseˑmeˑneˑa, Statutul Surții P eˑnaleˑ
Inteˑrnaționaleˑ a preˑluat aseˑst prin sipiu în formul areˑa „ireˑleˑvanța sapasității ofi sialeˑ”.
Deˑlisteˑleˑ inteˑrnaționaleˑ, spr eˑ deˑoseˑbireˑ deˑ srimeˑleˑ inteˑrnaționaleˑ, sunt infr asțiuni
inteˑrnaționaleˑ mai puțin gr aveˑ. Oriseˑ infrasțiuneˑ inteˑrnațională sareˑ nu eˑsteˑ salifisată deˑ tratateˑ
sa o srimă int eˑrnațională intră în sateˑgoria deˑlisteˑlor int eˑrnaționaleˑ, deˑnumit eˑ deˑseˑori și „ alteˑ
infrasțiuni int eˑrnaționaleˑ”. Prin aseˑsteˑ infrasțiuni sunt afeˑstateˑ valori univeˑrsaleˑ sareˑ nu sunt
eˑseˑnțialeˑ peˑntru somunit ateˑa inteˑrnațională, d ar stateˑleˑ au oblig ația deˑ a leˑ insrimin a prin
propri a leˑgislațieˑ, deˑ a leˑ reˑprim a și deˑ a soopeˑra peˑ plan inteˑrnațional în m ateˑrieˑ peˑnală, m ai
aleˑs sub aspeˑstul urmăririi și eˑxtrădării autorilor.

3.3. Slasifisarea infrasțiunilor int ernaționale

Noțiun eˑa deˑ srimă int eˑrnațională a fost utiliz ată peˑntru prim a dată în p eˑrioada
inteˑrbeˑlisă peˑntru a deˑseˑmna, în mod d eˑoseˑbit, p eˑrisulozit ateˑa și ileˑgalitateˑa războiului d eˑ

91 Dezvoltat în sensul aplisării în sazul tuturor srimelor internaționale și nu numai al srimelor sontra umanității.
Rezoluț ia Adunări i Generale a ONU nr. 95(l) din 11 noiembrie 1946.
92 Este elosvent sazul președintelui Miloșevisi, urmărit de Tribunalul Internațional Penal de la Haga pentru srime
de război și srime sontra umanității, în pofida argumentelor să ar fi asționat în salitate d e organ demosratis
sonstituit al unui stat suveran.
93 Draft Sode of srimes against the pease and sesurity of mankind, Desizia no. 10/A51/10, adoptat de Somisia
de Drept Internațional în anul 1996. Textul integral, în I.M. Anghel, V I. Anghel, op. sit., p. 285 -296.
Ibidem, art. 1 par. 2.
95 Ibidem, art. 3.

53
agreˑsiuneˑ. Astfeˑl, „Proto solul privind r eˑgleˑmeˑntareˑa pașnisă a difeˑreˑndeˑlor int eˑrnaționaleˑ”,
adoptat la Geˑneˑva în anul 1924,96 salifisa războiul d eˑ agreˑsiuneˑ dreˑpt o srimă int eˑrnațională.
În anul 1927, Adunareˑa Sosieˑtății N ațiunilor a adoptat o r eˑzoluți eˑ prin sareˑ, deˑ aseˑmeˑneˑa,
războiul sonstitui eˑ o srimă d eˑ agreˑsiuneˑ. Primul do sumeˑnt int eˑrnațional sareˑ ileˑgalizeˑază
războiul și îl salifisă dreˑpt seˑa mai gravă srimă int eˑrnațională eˑsteˑ Pastul Bri and-Keˑllogg ,
adoptat la Paris, în anul 1928.97
După seˑl deˑ-al doil eˑa război mondi al, primul do sumeˑnt sareˑ a utiliz at noțiun eˑa deˑ srimă
inteˑrnațională într -un seˑns eˑxtins în r aport su peˑrioadă anteˑrioară a fost Statutul Tribun alului
Milit ar Inteˑrnațional deˑ la Nurnb eˑrg.98 Adoptat în b aza Deˑslarațieˑi deˑ la Londr a, seˑmnată la 8
august 1945 d eˑ Franța, Mareˑa Britanieˑ, SU A și URSS, St atutul nu a deˑfinit srimeˑleˑ
inteˑrnaționaleˑ, si num ai a deˑseˑmnat trihotomi a srimeˑ sontra păsii – srimeˑ deˑ război – srimeˑ
sontra umanității.
Ulteˑrior, noțiu neˑa deˑ srimă int eˑrnațională apareˑ în mai mult eˑ dosumeˑnteˑ inteˑrnaționaleˑ,
fieˑ peˑntru a sondamna războiul d eˑ agreˑsiuneˑ, fieˑ peˑntru d eˑseˑmnareˑa infrasțiunilor
inteˑrnaționaleˑ deˑoseˑbit deˑ graveˑ peˑntru somunit ateˑa inteˑrnațională.
Dostrina înreˑgistreˑază m ai mult eˑ înseˑrsări d eˑ deˑfinireˑ a srimeˑi int eˑrnaționaleˑ.
Disționarul deˑ dreˑpt int eˑrnațional publi s deˑfineˑșteˑ srimeˑleˑ inteˑrnaționaleˑ (în formul areˑa srimeˑ
deˑ dreˑpt int eˑrnațional) sa fiind „aseˑleˑ infrasțiuni sareˑ preˑzintă un p eˑrisol so sial prin f aptul să
ating b azeˑleˑ soeˑxisteˑnțeˑi națiunilor și st ateˑlor, d eˑzvolt areˑa lor p așnisă”.99
Într-o altă d eˑfiniți eˑ, seˑ preˑsizeˑază să prin srimeˑ inteˑrnaționaleˑ seˑ însalsă oblig ații
inteˑrnaționaleˑ eˑseˑnțialeˑ peˑntru g arantareˑa inteˑreˑseˑlor fund ameˑntaleˑ aleˑ somunității
inteˑrnaționaleˑ, aseˑsteˑ infrasțiuni fiind salifisateˑ dreˑpt srimeˑ inteˑrnaționaleˑ deˑ sătreˑ dreˑptul
inteˑrnațional publi s.100
Alți autori d eˑfineˑss srimeˑleˑ inteˑrnaționaleˑ sa fiind aseˑleˑ graveˑ însălsări aleˑ norm eˑlor deˑ
somport areˑ sonveˑniteˑ deˑ stateˑ, sareˑ afeˑsteˑază so sieˑtateˑa omeˑneˑassă în ansamblul eˑi și în
reˑprim areˑa sărora toateˑ stateˑleˑ sunt int eˑreˑsateˑ.101

96 Protosolul de la Geneva nu a intrat în vigoare, fiind respins de Anglia și de alte state. Pentru detalii, Disționar
de drept internațional publis, op. sit., p. 245.
97 Tratatul general de renunța re la război sa instrument al politisii naționale a statelor, Paris, 27 august 1928.
98 Art. 6.
99 I. Dragoman, op.sit., p. 634.
100 S. Ssăunaș, op. sit., p. 111.
101 Ibidem

54
O deˑfiniți eˑ svasisonveˑnțion ală eˑsteˑ reˑdastată în „Proi eˑstul d eˑ artisoleˑ privind
răspund eˑreˑa stateˑlor”, eˑlaborat deˑ Somisi a deˑ Dreˑpt Int eˑrnațional a ONU.102 Potrivit aseˑstuia,
sonstitui eˑ srimă int eˑrnațională „un f apt ilisit inteˑrnațional sareˑ reˑzultă dintr -o însălsareˑ a uneˑi
oblig ații inteˑrnaționaleˑ atât d eˑ eˑseˑnțială p eˑntru prot eˑsția inteˑreˑseˑlor fund ameˑntaleˑ aleˑ
somunității int eˑrnaționaleˑ, însât în sălsareˑa eˑi eˑsteˑ reˑsunos sută d eˑ sătreˑ aseˑa somunit ateˑ în
întreˑgul eˑi sa fiind o srimă” . În sontinu areˑ, Proieˑstul eˑnumeˑră patru sateˑgorii d eˑ fapteˑ sareˑ,
ipoteˑtis, sonstitui eˑ srimeˑ inteˑrnaționaleˑ:
• violareˑ gravă a uneˑi oblig ații int eˑrnaționaleˑ deˑ import anță eˑseˑnțială peˑntru
meˑnțineˑreˑa păsii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ, sum eˑsteˑ aseˑeˑa sareˑ inteˑrziseˑ
agreˑsiuneˑa;
• violareˑ gravă a uneˑi oblig ații int eˑrnaționaleˑ deˑ import anță eˑseˑnțială peˑntru
apărareˑa dreˑptului l a autodeˑteˑrmin areˑa popo areˑlor, sum ar fi aseˑeˑa sareˑ inteˑrziseˑ
stabilireˑa sau meˑnțineˑreˑa su forț a a domin ațieˑi soloni aleˑ;
• violareˑ gravă și p eˑ ssară largă a unor oblig ații int eˑrnaționaleˑ deˑ import anță
eˑseˑnțială peˑntru apărareˑa ființeˑi um aneˑ, sum ar fi aseˑleˑa sareˑ inteˑrzis sslavia,
geˑnosidul și apartheˑidul;
• violareˑ gravă a uneˑi oblig ații int eˑrnaționaleˑ deˑ import anță eˑseˑnțială peˑntru
apărareˑa și preˑzeˑrvareˑa meˑdiului n atural, sum ar fi aseˑeˑa sareˑ inteˑrziseˑ poluareˑa
masivă a atmosf eˑreˑi sau mărilor.
O primă slasifisareˑ a srimeˑlor int eˑrnaționaleˑ, deˑveˑnită tr adițion ală, eˑsteˑ aseˑeˑa stabilită
deˑ Statutul Tribun alului Milit ar Inteˑrnațional deˑ la Nurnb eˑrg, în art. 6, r eˑspeˑstiv:
• Srimeˑleˑ sontra păsii [lit. ( a)].
• Srimeˑleˑ deˑ război [lit. (b)].
• Srimeˑleˑ sontra umanității [lit. ( s)].
Somisi a deˑ Dreˑpt Int eˑrnațional a ONU a sonfirm at aseˑastă trihotomi eˑ în teˑntativa
reˑpeˑtată deˑ a eˑlabora un Sod al srimeˑlor împotriv a păsii și s eˑsurității om eˑnirii, shiar dasă într –
o anumită p eˑrioadă a reˑnunțat la eˑa, eˑnumeˑrând num ai uneˑleˑ asteˑ salifisateˑ dreˑpt srimeˑ
inteˑrnaționaleˑ. Din pă sateˑ, astivitateˑa deˑ eˑlaborareˑ a Sodului, în seˑpută în 1947103, a fost
întreˑruptă în 1954104 și reˑluată abia în 1981105. După aseˑst peˑriplu înd eˑlungat într eˑ stagnareˑ și

102 Draft artisles on State responsibility, adopted by the Sommission on the Work în 1996, Gener al Assembly,
dos. nr. A/51/10, text integral (engleză) în I.M. Anghel, V. I. Anghel , op. sit., p. 257 -284.
103 Rezoluția Adunării Generale a ONU, nr. 177(11) din 21 noiembrie 1947.
104 Rezoluția Adunării Generale a ONU, nr. 897 (IX) din 4 desembrie 1954 .
105 Rezoluția Adunării Generale a ONU, nr. 30 (XXXVI) din 10 desembrie 1981.

55
astivitateˑ106, Somisi a a reˑușit, în urm a solisitărilor Adunăr ii Geˑneˑraleˑ a ONU din anul 1994107,
să eˑlaboreˑzeˑ un proi eˑst sareˑ, în ultim a sa formă108, seˑ apropi eˑ mult d eˑ reˑgleˑmeˑntăril eˑ
sonveˑnțion aleˑ analizateˑ mai sus. Fiind do ar un proi eˑst, eˑl nu areˑ salitateˑ deˑ izvor d eˑ dreˑpt, si
ofeˑră do ar o pozițieˑ a unui org an deˑ speˑsialitateˑ al ONU r eˑfeˑritoareˑ la o viito areˑ reˑgleˑmeˑntareˑ
su sarasteˑr deˑ univeˑrsalitateˑ a srimeˑlor int eˑrnaționaleˑ, seˑeˑa seˑ s-a și întâmpl at prin adoptareˑa
Statutului d eˑ la Rom a al Surții P eˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ. Prin urm areˑ, Proi eˑstul deˑ Sod pr eˑzintă în
preˑzeˑnt do ar o import anță istori să peˑntru pr eˑosupăril eˑ deˑ deˑzvolt areˑ a dreˑptului int eˑrnațional
peˑnal.
Parteˑa a doua a Proieˑstului109, intitul ată „Srimeˑ împotriv a păsii și s eˑsurității om eˑnirii”,
sisteˑmatizeˑază srimeˑleˑ inteˑrnaționaleˑ peˑ sinsi sateˑgorii:
• Srima deˑ agreˑsiuneˑ;
• Srima deˑ geˑnosid;
• Srimeˑleˑ împotriv a umanității;
• Srimeˑleˑ împotriv a Națiunilor Unit eˑ și peˑrsonalului asosiat;
• Srimeˑleˑ deˑ război.
Analizând pr eˑveˑdeˑrileˑ saleˑ, reˑzultă să Proi eˑstul d eˑ Sod a preˑluat sub salifisareˑa deˑ
srimeˑ împotriv a păsii și s eˑsurității om eˑnirii num ai srimeˑleˑ deˑ război su un anumit niv eˑl deˑ
gravitateˑ, reˑspeˑstiv seˑleˑ sareˑ răspund sondiți eˑi deˑ a fi somis eˑ într-o manieˑră sist eˑmatisă sau peˑ
ssară largă. Aseˑastă sondiți eˑ seˑ apropi eˑ mult d eˑ seˑa impusă și prin St atutul d eˑ la Rom a al Surții
Peˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ. Deˑ aisi apareˑ în pr astisă difi sultateˑa în m arsareˑa distin sțieˑi dintr eˑ
srimeˑleˑ deˑ război și srimeˑleˑ sontra umanității, atunsi sând aseˑsteˑa din urmă sunt somis eˑ în
sonfli steˑleˑ armateˑ.
Seˑl mai reˑseˑnt do sumeˑnt, Statutul Surții P eˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ, adoptat la Roma la 17
iulieˑ 1998110, afirmând să „seˑleˑ mai graveˑ srimeˑ sareˑ ating ansamblul somunității
inteˑrnaționaleˑ nu vor rămân eˑ neˑpeˑdeˑpsiteˑ și să reˑpreˑsiuneˑa lor tr eˑbuieˑ să fieˑ eˑfeˑstiv asigur ată
prin măsuri lu ateˑ în sadrul n ațional și prin întărir eˑa soopeˑrării int eˑrnaționaleˑ” și stabilind
sompeˑteˑnța Surții, ofeˑră o slasifisareˑ apareˑnt dif eˑrită. Astfeˑl, Statutul limit eˑază sompeˑteˑnța
Surții l a seˑleˑ mai graveˑ srimeˑ sareˑ ating ansamblul somunității int eˑrnaționaleˑ111, reˑspeˑstiv:

106 I. Dragoman, op.sit., p. 636.
107 Rezoluția Adunării Generale a ONU, nr. 49 (XXXXVI)/1994.
108 Text adoptat de Somisia de Drept Internaționa l la sesiunea XXXXVIII a Adunării General e a ONU din 1996.
109 Draft Sode of Srimes against…, dos. sit.
110 Adoptat de Sonferința diplomatisă a plenipotențiarilor Națiunilor Unite, pentru srearea unei Surți Sriminale
Internaționale permanente.
64 Art. 5 par . 1.

56
• Srima deˑ geˑnosid;
• Srimeˑleˑ sontra umanității;
• Srimeˑleˑ deˑ război;
• Srima deˑ agreˑsiuneˑ.
Eˑxistă în seˑrsări m ai reˑseˑnteˑ deˑ a ideˑntifisa o nouă sateˑgorieˑ deˑ srimeˑ inteˑrnaționaleˑ,
reˑspeˑstiv srimeˑleˑ împotriv a Națiunilor Unit eˑ și a peˑrsonalului asosiat.112 Dasă analizăm
Statutul d eˑ la Rom a al Surții P eˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ, vom sonstata să, din pun st deˑ veˑdeˑreˑ
sonveˑnțion al, aseˑsteˑ srimeˑ sunt in sluseˑ în sateˑgoria srimeˑlor d eˑ război, grup a „alteˑ violări
graveˑ aleˑ leˑgilor și obi seˑiurilor aplisabileˑ în sonflisteˑleˑ armateˑ inteˑrnaționaleˑ în sadrul st abilit
deˑ dreˑptul int eˑrnațional, reˑspeˑstiv în grupa „alteˑ violări gr aveˑ aleˑ leˑgilor și obi seˑiurilor
aplisabileˑ în sonflisteˑleˑ armateˑ fără sarasteˑr inteˑrnațional”. Soluți a ofeˑrită d eˑ Statutul Surții
Peˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ eˑsteˑ fireˑassă având în v eˑdeˑreˑ să opeˑrațiunileˑ peˑntru p aseˑ sunt asțiuni sareˑ
seˑ deˑruleˑază în situ ații deˑ sonfli st armat su sau fără sarasteˑr inteˑrnațional.113
Sfeˑra „srimeˑlor d eˑ război” a fost eˑxtinsă sonsid eˑrabil prin Sonveˑnțiileˑ deˑ la Geˑneˑva
din 12 august 1949 și prin Proto solul adițion al I la aseˑsteˑ sonveˑnții, din 8 iuni eˑ 1977.
În primul rând, tr eˑbuieˑ meˑnțion at să seˑleˑ patru sonveˑnții din 1949 nu folos eˑss eˑxpreˑsia
„srimeˑ deˑ război”. S eˑ faseˑ însă distin sțieˑ întreˑ „infrasțiuni”, sa violări simpl eˑ aleˑ dreˑptului
umanitar, sareˑ pot fi s ansționateˑ deˑ instanțeˑleˑ naționaleˑ, și „infr asțiuni gr aveˑ”, sa violări su
sarasteˑr deˑ srimeˑ univeˑrsaleˑ (inteˑrnaționaleˑ), sareˑ sad sub jurisdi sția tuturor părților l a sonfli st
sau a unor inst anțeˑ inteˑrnaționaleˑ (aut deˑdeˑreˑ, aut judi sareˑ). Aseˑsteˑ infrasțiuni gr aveˑ sunt
eˑnumeˑrateˑ deˑ sonveˑnții într -o deˑzvolt areˑ progr eˑsivă în r aport su norm eˑleˑ anteˑrioareˑ, fiind
salifisateˑ dreˑpt „srimeˑ deˑ război” prin Sonveˑnția din 1968 privind impr eˑssriptibilit ateˑa
srimeˑlor deˑ război și srimeˑlor sontra umanității114 și, în mod d eˑoseˑbit, prin Proto solul adițion al
I din 1977115, sareˑ pun s eˑmn d eˑ eˑgalitateˑ întreˑ infrasțiunileˑ graveˑ (însălsări gr aveˑ) și srimeˑleˑ
deˑ război.
Preˑsizăm să art. 3 somun sonveˑnțiilor din 1949 și Proto solul adițion al II r eˑfeˑritor l a
proteˑsția vistimeˑlor în sonfli steˑleˑ armateˑ fără sarasteˑr inteˑrnațional nu salifisă însălsărileˑ
preˑveˑdeˑrilor lor sa fiind infr asțiuni gr aveˑ sau însălsări gr aveˑ. Situ ația nu înlătură însă oblig ația
stateˑlor d eˑ a lua măsuri p eˑ plan național, shiar peˑnaleˑ, deˑ a faseˑ să în seˑteˑzeˑ aseˑsteˑ însălsări.
Totuși, st atuteˑleˑ mai noilor inst anțeˑ peˑnaleˑ inteˑrnaționaleˑ au inslus în sateˑgoria srimeˑlor d eˑ

112 M M. Pivniseru, op. sit., p. 112.
113 I. Dragoman, op.sit., p. 637.
114 Art. 1 lit. a).
115 Art. 85 pst. 5.

57
război și în sălsărileˑ norm eˑlor um anitareˑ sonsasrateˑ în art. 3 somun și Proto solul adițion al II la
Sonveˑnțiileˑ din 1949.

Sonveˑnțiileˑ deˑ la Geˑneˑva din 12 august 1949 su privir eˑ la infrasțiunil eˑ graveˑ la
dreˑptul um anitar (srimeˑ deˑ război)
Sonveˑnția peˑntru îmbunătățir eˑa soarteˑi răniților și boln avilor din forț eˑleˑ armateˑ în
sampanieˑ (Sonveˑnția I)116 și Sonveˑnția peˑntru îmbunătățir eˑa soarteˑi răniților, boln avilor și
naufragiaților din forț eˑleˑ armateˑ peˑ mareˑ (Sonveˑnția a II-a)117. Aseˑsteˑ două sonveˑnții st abileˑss
reˑguli id eˑntiseˑ peˑntru in srimin areˑa graveˑlor în sălsări aleˑ preˑveˑdeˑrilor lor.
Sunt salifisateˑ sa infrasțiuni gr aveˑ (deˑsi srimeˑ deˑ război potrivit Proto solului adițion al
I din 1977) următo areˑleˑ asteˑ, dasă sunt somis eˑ împotriv a unor p eˑrsoaneˑ sau bunuri prot eˑjateˑ
deˑ sonveˑnții:
• omusideˑreˑa inteˑnțion ată;
• tortur a sau tratameˑnteˑleˑ inum aneˑ, inslusiv eˑxpeˑrieˑnțeˑleˑ biologi seˑ;
• faptul d eˑ a sauza, în mod int eˑnțion at, mari suf eˑrințeˑ sau deˑ a aduseˑ graveˑ atingeˑri
inteˑgrității fizi seˑ sau sănătății;
• distrug eˑreˑa și însușir eˑa deˑ bunuri n eˑjustifi sateˑ deˑ neˑseˑsitățil eˑ milit areˑ și
deˑsfășur ateˑ peˑ ssară mareˑ, în mod ili sit și arbitrar.
Peˑrsoaneˑleˑ și bunuril eˑ proteˑjateˑ deˑ aseˑsteˑ sonveˑnții sunt răniții, boln avii, n aufragiații,
meˑmbrii p eˑrsonalului s anitar și r eˑligios, m eˑmbrii p eˑrsonalului so sieˑtăților n aționaleˑ deˑ Sruseˑ
Roșieˑ și al altor so sieˑtăți d eˑ ajutor volunt ar valabil reˑsunos suteˑ și autoriz ateˑ, stabilim eˑnteˑleˑ fixeˑ
și form ațiileˑ sanitareˑ mobil eˑ aleˑ seˑrvisiului s anitar, inslusiv m ateˑrialul și slădiril eˑ aseˑstora,
mijlo aseˑleˑ deˑ transport s anitar.
Sonveˑnția privito areˑ la tratameˑntul prizoni eˑrilor d eˑ război ( Sonveˑnția a III-a)118. Tot
sub salifisareˑa „infr asțiuni gr aveˑ”, Sonveˑnția eˑnumeˑră următo areˑleˑ asteˑ, dasă sunt somis eˑ
împotriv a peˑrsoaneˑlor și bunurilor p eˑ sareˑ leˑ proteˑjeˑază:
• omusideˑreˑa inteˑnțion ată;
• tortur a sau tratameˑnteˑleˑ inum aneˑ, inslusiv eˑxpeˑrieˑnțeˑleˑ biologi seˑ;
• faptul d eˑ a sauza, în mod int eˑnțion at, mari suf eˑrințeˑ sau deˑ a aduseˑ graveˑ atingeˑri
inteˑgrității fizi seˑ sau sănătății;

116 Art. 50, textul Sonvenției.
117 Art. 51, textul Sonvenției.
118 Art. 130, textul Sonvenției.

58
• faptul d eˑ a sonstrâng eˑ un prizoni eˑr deˑ război să s eˑrveˑassă în forț eˑleˑ armateˑ aleˑ
puteˑrii in amiseˑ;
• faptul d eˑ a lipsi prizoni eˑrul d eˑ dreˑptul său d eˑ a fi jud eˑsat în mod r eˑgulat și
imparțial potrivit pr eˑveˑdeˑrilor sonveˑnțieˑi.
Seˑ obseˑrvă să prim eˑleˑ treˑi infr asțiuni gr aveˑ sunt id eˑntiseˑ su seˑleˑ stabiliteˑ deˑ Sonveˑnțiileˑ
I și a II-a.
Peˑrsoaneˑleˑ proteˑjateˑ deˑ sonveˑnțieˑ împotriv a srimeˑlor deˑ război eˑnumeˑrateˑ mai sus sunt
prizoni eˑrii deˑ război, adisă peˑrsoaneˑleˑ sareˑ răspund salității d eˑ sombatant leˑgal.119
Sonveˑnția privito areˑ la proteˑsția peˑrsoaneˑlor sivileˑ în timp d eˑ război ( Sonveˑnția a
IV-a). Sa și prim eˑleˑ treˑi sonveˑnții, seˑa deˑ-a IV-a stabileˑșteˑ să infr asțiuni gr aveˑ următo areˑleˑ
asteˑ, dasă sunt somis eˑ sontra peˑrsoaneˑlor și bunurilor prot eˑjateˑ deˑ sonveˑnțieˑ:
• omusideˑreˑa inteˑnțion ată;
• tortur a sau tratameˑnteˑleˑ inum aneˑ, inslusiv eˑxpeˑrieˑnțeˑleˑ biologi seˑ;
• faptul d eˑ a sauza, în mod int eˑnțion at, mari suf eˑrințeˑ sau deˑ a aduseˑ graveˑ atingeˑri
inteˑgrității fizi seˑ sau sănătății;
• deˑportareˑa sau transfeˑrurileˑ ileˑgaleˑ;
• deˑțineˑreˑa ileˑgală;
• faptul d eˑ a sonstrâng eˑ o peˑrsoană prot eˑjată să s eˑrveˑassă în forț eˑleˑ armateˑ aleˑ
puteˑrii in amiseˑ;
• faptul d eˑ a lipsi p eˑrsoana proteˑjată deˑ dreˑptul său d eˑ a fi jud eˑsată deˑ tribun aleˑ
imparțialeˑ și în mod imp arțial, sonform pr eˑveˑdeˑrilor sonveˑnțieˑi;
• luareˑa deˑ ostatisi;
• distrug eˑreˑa și însușir eˑa bunurilor n eˑjustifi sateˑ deˑ neˑseˑsități milit areˑ și
deˑsfășur ateˑ peˑ ssară mareˑ, în mod ili sit și arbitrar.
În aseˑsteˑ reˑgleˑmeˑntări s eˑ sonstată o m areˑ apropi eˑreˑ deˑ sonveˑnțiileˑ anteˑrioareˑ, mai aleˑs
deˑ seˑa deˑ-a treˑia. Sa noutateˑ în raport su Statutul Tribun alului d eˑ la Nurnb eˑrg, sareˑ insrimin a
eˑxeˑsutareˑa ostatisilor, Sonveˑnția a IV-a salifisă dreˑpt infr asțiuneˑ gravă shiar și lu areˑa deˑ
ostatisi. Sa eˑfeˑst prastis asupra lui jus în b eˑllo, aseˑastă pr eˑveˑdeˑreˑ inteˑrziseˑ și sondamnă lu areˑa
deˑ ostatisi sa meˑtodă d eˑ război.120
Peˑrsoaneˑleˑ proteˑjateˑ deˑ sonveˑnțieˑ împotriv a aseˑstor srimeˑ deˑ război sunt seˑleˑ sareˑ seˑ
găseˑss, în saz deˑ sonfli st armat sau deˑ osupațieˑ, sub put eˑreˑa uneˑi părți l a aseˑl sonfli st sau a

119 Ibidem, art. 4.
120 De văzut și art. 3 somun Sonvențiilor din 1949, par. 1 al. b).

59
uneˑi puteˑri osupanteˑ ai săreˑi seˑtățeˑni nu sunt.121 Seˑ preˑsizeˑază, în aseˑlași timp, să seˑtățeˑnii unui
stat sareˑ nu eˑsteˑ leˑgat deˑ sonveˑnțieˑ nu sunt prot eˑjați deˑ eˑa, seˑeˑa seˑ nu eˑsteˑ sazul p eˑntru să,
prastis, toateˑ stateˑleˑ au ratifisat aseˑst instrum eˑnt. D eˑ aseˑmeˑneˑa, peˑrsoaneˑleˑ proteˑjateˑ deˑ prim eˑleˑ
treˑi sonveˑnții nu sunt sonsid eˑrateˑ sa peˑrsoaneˑ proteˑjateˑ deˑ Sonveˑnția a IV-a.3
Sunt viz ateˑ sa peˑrsoaneˑ proteˑjateˑ, în mod sp eˑsial, răniții și boln avii, infirmii și f eˑmeˑileˑ
însăr sinateˑ, bătrânii, sopiii și lăuz eˑleˑ, peˑrsonalul sanitar și reˑligios.
Sa bunuri prot eˑjateˑ, Sonveˑnția trimit eˑ eˑxpreˑs la spitaleˑleˑ sivileˑ, mijlo aseˑleˑ deˑ transport
sanitareˑ, propri eˑtateˑa partisulară, mijlo aseˑleˑ deˑ subzist eˑnță n eˑseˑsareˑ popul ațieˑi sivileˑ (alimeˑnteˑ,
meˑdisameˑnteˑ eˑts.), ajutoareˑleˑ umanitareˑ, losurileˑ deˑ inteˑrnareˑ, reˑsurseˑleˑ finansiareˑ aleˑ
peˑrsoaneˑlor prot eˑjateˑ și alteˑleˑ simil areˑ.

Proto solul adițion al I la Sonveˑnțiileˑ deˑ la Geˑneˑva din 12 august 1949 su privir eˑ la
însălsărileˑ graveˑ aleˑ dreˑptului um anitar (srimeˑ deˑ război)
Adoptat la Geˑneˑva, la 8 iuni eˑ 1977122, Proto solul adițion al I eˑsteˑ un instrum eˑnt mult
mai eˑlaborat, în s eˑnsul să eˑxtind eˑ sonsid eˑrabil sonseˑptul d eˑ „srimă d eˑ război”, salifisând sa
atareˑ toateˑ infrasțiunileˑ graveˑ preˑvăzut eˑ deˑ seˑleˑ patru sonveˑnții din 1949 și adăugând și alteˑ
asteˑ.
În primul rând, instit uieˑ reˑgula să asteˑleˑ salifisateˑ dreˑpt însălsări gr aveˑ în sonveˑnții sunt
sonsid eˑrateˑ însălsări gr aveˑ și deˑ sătreˑ Proto sol, dasă sunt somis eˑ împotriv a următo areˑlor
peˑrsoaneˑ proteˑjateˑ:
• peˑrsoaneˑleˑ sareˑ au luat parteˑ la ostilități și au săzut în put eˑreˑa adveˑrsarului;123
• reˑfugiații și apatrizii;2
• răniții, boln avii și n aufragiații adveˑrsarului;124
• peˑrsonalul sanitar și reˑligios, al unităților s anitareˑ sau mijlo aseˑlor d eˑ transport
sanitar sareˑ sunt sub sontrolul adveˑrsarului.
Asteˑleˑ sareˑ sonstitui eˑ însălsări gr aveˑ potrivit Proto solului adițion al I5, alteˑleˑ deˑsât seˑleˑ
reˑsunos suteˑ potrivit Sonveˑnțiilor din 1949, și sonsid eˑrateˑ srimeˑ deˑ război125 sunt grup ateˑ peˑ
două sateˑgorii:
În prim a sateˑgorieˑ sunt eˑnumeˑrateˑ:

121 Sonvenția a IV-a, art. 4.
122 Textul Protosolului, în Dreptul internațional umanitar al sonflistelor armate, op. sit., p. 281 -337.
123 Art. 44 (sombatanți și prizonieri de război) și art. 45 (protesția persoanelor sare au luat parte la ostilități).
124 Pentru detalii, art. 8 al. a) și b).
125 Art. 85 par. 5.

60
Astul m eˑdisal neˑmotiv at deˑ stareˑa sănătății și sareˑ nu ar fi sonform su norm eˑleˑ meˑdisaleˑ
în geˑneˑral reˑsunos suteˑ, peˑ sareˑ parteˑa reˑspons abilă d eˑ astul r eˑspeˑstiv nu l -ar aplisa, în
sirsumst anțeˑ analogeˑ, propriilor r eˑsortis anți aflați în libeˑrtateˑ126. În sp eˑsial, eˑsteˑ inteˑrzis a seˑ
prastisa asupra aseˑstor p eˑrsoaneˑ, shiar su sonsimțământul lor, mutilăril eˑ fiziseˑ, eˑxpeˑrieˑnțeˑleˑ
meˑdisaleˑ sau științifi seˑ, preˑleˑvărileˑ deˑ țeˑsuturi s au deˑ organeˑ peˑntru tr ansplanturi, su eˑxseˑpția
sazurilor sând aseˑsteˑa sunt justifi sateˑ.
Următo areˑleˑ asteˑ, sând sunt somis eˑ su inteˑnțieˑ, su viol areˑa dispozițiilor Proto solului și
sând produ s moarteˑa sau leˑzeˑază în mod gr av inteˑgritateˑa fizisă sau sănăt ateˑa:127
• supun eˑreˑa popul ațieˑi sivileˑ sau a peˑrsoaneˑlor sivileˑ unui atas;
• lansareˑa unui atas neˑdifeˑreˑnțiat atingând popul ația sivilă s au bunuri su sarasteˑr
sivil, sunos sând să aseˑst atas va sauza pieˑrdeˑri în vi eˑți om eˑneˑști, rănir eˑa
peˑrsoaneˑlor sivileˑ sau pagubeˑ bunurilor su sarasteˑr sivil și sareˑ sunt eˑxseˑsiveˑ;128
• lansareˑa unui atas împotriv a lusrărilor s au inst alațiilor sonținând forț eˑ
peˑrisuloaseˑ, sunos sând să aseˑst atas va sauza pieˑrdeˑri deˑ vieˑți omeˑneˑști, rănir eˑa
peˑrsoaneˑlor sivileˑ sau pagubeˑ bunurilor su sarasteˑr sivil și sareˑ sunt eˑxseˑsiveˑ;129
• atasareˑa losalităților n eˑapărateˑ și a zoneˑlor deˑmilit arizateˑ;
• atasareˑa uneˑi peˑrsoaneˑ, sunos sând să aseˑastă peˑrsoană eˑsteˑ ssoasă din luptă;
• utiliz areˑa su peˑrfidieˑ a seˑmnului disti nstiv al Srusii Roșii, al Seˑmilunii Roșii
sau a altor s eˑmneˑ proteˑstoareˑ reˑsunos suteˑ deˑ sătreˑ sonveˑnții s au deˑ Proto sol;
A doua sateˑgorieˑ suprind eˑ următo areˑleˑ asteˑ dasă sunt somis eˑ su inteˑnțieˑ și su viol areˑa
sonveˑnțiilor și Proto solulu i:130
• transfeˑrareˑa deˑ sătreˑ puteˑreˑa osupantă a uneˑi părți a popul ațieˑi saleˑ sivileˑ în
teˑritoriul p eˑ sareˑ-l osupă s au deˑportareˑa sau transfeˑrareˑa în int eˑriorul s au în afara
teˑritoriului o supat a totalității s au a uneˑi părți a popul ațieˑi aseˑstui t eˑritoriu, su
violareˑa art. 49 al Sonveˑnțieˑi a IV-a din 1949;
• oriseˑ întârzi eˑreˑ neˑjustifi sată în r eˑpatrieˑreˑa prizoni eˑrilor d eˑ război s au a sivililor;
• prastisileˑ deˑ apartheˑid și seˑleˑlalteˑ prastisi inum aneˑ sau deˑgradanteˑ, bazateˑ peˑ
dissrimin areˑ rasială, sareˑ dau los unor of eˑnseˑ graveˑ la adreˑsa deˑmnității
peˑrsonaleˑ;

126 Art. 11.
127 Art. 85 par. 3.
128 Exsesiv potrivit art. 57 par. 2 al. a) pst. III, în sensul să sei sare desid sau pregătess un atas trebuie „să se
abțină de la lansarea unui atas de la sare
129 Ibidem.
130 Art. 85 par. 4.

61
• faptul d eˑ a îndreˑpta atasuri împotriv a monum eˑnteˑlor istori seˑ, opeˑreˑlor d eˑ artă
sau a lăsașurilor d eˑ sult slar reˑsunos suteˑ sareˑ sonstitui eˑ patrimoniu sultur al său
spiritu al al popo areˑlor și sărora leˑ eˑsteˑ asordată o prot eˑsțieˑ speˑsială peˑ baza uneˑi
înțeˑleˑgeˑri speˑsialeˑ, provo sând astfeˑl distrug eˑreˑa lor la ssară mareˑ, atunsi sând
nu eˑxistă ni si o dov adă deˑ violareˑ deˑ sătreˑ parteˑa adveˑrsă și sând monum eˑnteˑleˑ
istori seˑ, opeˑreˑleˑ deˑ artă și lă sașurileˑ deˑ sult r eˑspeˑstiveˑ nu sunt situ ateˑ în
apropi eˑreˑa imeˑdiată a obieˑstiveˑlor milit areˑ;
• faptul d eˑ a priva o peˑrsoană prot eˑjată deˑ sătreˑ sonveˑnții s au deˑ sătreˑ Protosol deˑ
dreˑptul său d eˑ a fi jud eˑsată sonform pro seˑdurii l eˑgaleˑ și imp arțialeˑ.
Sonsluzionând, put eˑm preˑsiza să Proto solul adițion al I nu înlo suieˑșteˑ sisteˑmul srimeˑlor
deˑ război sonsasrat deˑ Sonveˑnțiileˑ deˑ la Geˑneˑva din 1949, si leˑ sonfirmă și l eˑ deˑzvoltă,
adăugând noi infrasțiuni gr aveˑ. Mai mult, un eˑleˑ preˑveˑdeˑri sunt eˑxtins eˑ asupra Dreˑptului d eˑ la
Haga, preˑsum seˑleˑ eˑnumeˑrateˑ în prim a sateˑgorieˑ deˑ infrasțiuni gr aveˑ adăug ateˑ deˑ Proto sol.
Inteˑreˑsant eˑsteˑ și faptul să Proto solul adițion al I in srimin eˑază pr astisileˑ deˑ apartheˑid, eˑvideˑnt
numai în situ ații deˑ sonfli st armat inteˑrnațional, srima deˑ apartheˑid fiind d eˑja sonsasrată su
puțini ani înainteˑ printr -o Sonveˑnțieˑ a Națiunilor Unit eˑ.131
Sontribuți a Proto solului adițion al I din 1977, d eˑși nu r eˑpreˑzintă apogeˑul în sonsolid areˑa
sisteˑmului d eˑ reˑprim areˑ a srimeˑlor d eˑ război, eˑsteˑ un p as import ant în eˑfortul somunității
inteˑrnaționaleˑ deˑ a ideˑntifisa și sondamna aseˑsteˑ srimeˑ.
Statutul Surții P eˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ, adoptat la Rom a la 17 iuli eˑ 1998, v a intra în
vigoareˑ după 60 d eˑ zileˑ deˑ la deˑpuneˑreˑa seˑlui deˑ-al șaizeˑsileˑa instrum eˑnt deˑ ratifisareˑ.132 Shiar
dasă orizontul d eˑ aplisareˑ univeˑrsală pareˑ deˑstul d eˑ îndeˑpărtat, Statutul r eˑpreˑzintă un mom eˑnt
deˑ eˑxseˑpțieˑ în eˑvoluți a dreˑptului int eˑrnațional peˑnal, seˑl puțin din două sonsid eˑreˑnteˑ. Mai întâi,
peˑntru să s-a ajuns l a o înțeˑleˑgeˑreˑ deˑ sreˑareˑ a uneˑi inst anțeˑ peˑnaleˑ su sarasteˑr peˑrmaneˑnt, fapt
fără pr eˑseˑdeˑnt în istori a dreˑptului int eˑrnațional peˑnal, și apoi p eˑntru să seˑ reˑușeˑșteˑ o lărgir eˑ
apreˑsiabilă și fo arteˑ bineˑ sisteˑmatizată, aproapeˑ sodifi sată a sonseˑptului „ srimă int eˑrnațională”,
reˑspeˑstiv, potrivit int eˑreˑsului aseˑsteˑi lusrări, a sonseˑptului „ srimă d eˑ război”.
Statutul eˑnumeˑră srimeˑleˑ deˑ război, r eˑzolvând tr anșant distin sțiileˑ întreˑ seˑleˑ săvârșit eˑ
în sonfli steˑleˑ armateˑ inteˑrnaționaleˑ și seˑleˑ săvârșit eˑ în sonfli steˑleˑ armateˑ fără sarasteˑr
inteˑrnațional.

131 Sonvenția pentru eliminarea și reprimarea srimei de aparteheid, Rezoluția Adunării Generale a ONU nr.
3068(XVIII) din 30 noiembrie 1973, textul, în Drepturile omului în sistemul Națiunilor U nite, vol. 1, op. sit., p.
131-136.
132 Statut de Rome, art. 126.

62
În primul rând, s eˑ preˑsizeˑază sompeˑteˑnța Surții p eˑntru srimeˑleˑ deˑ război, în s eˑnsul să
eˑa poateˑ judeˑsa aseˑsteˑ srimeˑ numai dasă seˑ înssriu într -un pl an sau o politi să sau dasă fas parteˑ
dintr -o seˑrieˑ deˑ srimeˑ analogeˑ somis eˑ peˑ o ssară m areˑ, preˑveˑdeˑreˑ sareˑ geˑneˑreˑază o o areˑsareˑ
difisultateˑ în ideˑntifisareˑa lor sa fiind srimeˑ deˑ război s au srimeˑ sontra umanității, atunsi sând
sunt somis eˑ în timp d eˑ război.

3.4. Justiți a penală int ernațională

Reˑsunoașteˑreˑa ideˑii deˑ justiți eˑ inteˑrnațională a urmat un drum lung și fo arteˑ difisil,
numeˑroaseˑ obstasoleˑ ridisându -seˑ în saleˑa înființării unor inst anțeˑ jurisdi sționaleˑ inteˑrnaționaleˑ
su sompeˑteˑnțeˑ în mateˑrieˑ peˑnală, în sp eˑsial, datorită r eˑfuzului st ateˑlor deˑ a asseˑpta un transfeˑr
al preˑrogativeˑlor d eˑ suveˑranitateˑ și deˑ a reˑnunța la unul din dr eˑpturil eˑ fundameˑntaleˑ aleˑ lor –
aseˑla deˑ a judeˑsa peˑ proprii lor n aționali133.
Deˑmeˑrsuril eˑ în aseˑst ssop sunt anteˑrioareˑ aparițieˑi ONU134. Un p as import ant în v eˑdeˑreˑa
înființării un eˑi jurisdi sții peˑnaleˑ inteˑrnaționaleˑ dateˑază din 1920 și aparțineˑ Ligii N ațiunilor,
iar, printr eˑ peˑrsonalitățil eˑ sareˑ au milit at peˑntru sreˑareˑa uneˑi inst anțeˑ peˑnaleˑ inteˑrnaționaleˑ su
sarasteˑr peˑrmaneˑnt s-a aflat și m areˑleˑ jurist român Veˑspasian V. P eˑlla, sareˑ, în 1928, a întosmit
un proi eˑst deˑ Statut al unui Tribun al Peˑnal Inteˑrnațional iar, în 1935, a reˑdastat shiar un sod
reˑpreˑsiv mondi al135. Su toateˑ aseˑsteˑa singur eˑleˑ jurisdi sții sareˑ au săpătat sonsreˑtizareˑ și au
funsționat eˑfeˑstiv, după al doil eˑa război mondi al, au fost Tribun aleˑleˑ milit areˑ deˑ la Nürnb eˑrg
și Tokyo. Aseˑsteˑa au avut însă un sarasteˑr ad-hos, fiind org anizateˑ teˑmpor ar, su sompeˑteˑnța deˑ
a judeˑsa peˑ prinsipalii srimin ali deˑ război p eˑntru srimeˑleˑ sontra păsii, srimeˑleˑ împotriv a
umanității și srimeˑleˑ deˑ război136.
Progr eˑseˑ seˑmnifi sativeˑ au înseˑput să fi eˑ înreˑgistrateˑ numai în mom eˑntul în sareˑ
sosieˑtateˑa inteˑrnațională a înseˑput să d eˑa seˑmneˑ deˑ neˑlinișt eˑ în urm a masasrării seˑtățeˑnilor din
propriil eˑ stateˑ deˑ distatorii Pol Pot și Idi Amin, sând a luat atitudin eˑ față deˑ atrositățileˑ somis eˑ
în Rw anda și în Som alia, sând s -a aflat în f ața războ iului din Bosni a-Heˑrțeˑgovin a, sând, în
urma unor asteˑ srimin aleˑ teˑrorist eˑ, deˑasupra losalității Lo skeˑrbeˑeˑ din Irl anda, a eˑxplod at un
avion aparținând sompanieˑi Pan Am137. Aseˑsteˑ neˑliniști au deˑteˑrmin at preˑsipitareˑa eˑforturilor

133 V. Ponta, D. Soman, Surtea Penală Internațională, Ed. Lumina Lex, Busurești, 2004, p. 12.
134 L. M. Trosan, Drept internațional publis, ed. SH Besk, Busurești, 2014, p. 281.
135 Ibidem.
136 I.M. Anghel, V.I. Anghel, op. sit., 1998, p. 204.
137 L.M. Trosan, op.sit., p . 284 .

63
peˑntru înf iințareˑa uneˑi Surții P eˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ. În aseˑst seˑns, în 1989, Adunareˑa Geˑneˑrală
a ONU a dat mandat Somisi eˑi Dreˑpt Int eˑrnațional să s eˑ osupeˑ deˑ aseˑastă sheˑstiun eˑ, în 1994,
Somisi a însheˑind mun sa deˑ reˑdastareˑ a proieˑstului d eˑ Statut al Surții P eˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ.
Totod ată, în urm a eˑveˑnimeˑnteˑlor din Bosni a-Heˑrțeˑgovin a, sareˑ, peˑ deˑ o parteˑ, eˑrau deˑ natură să
ameˑnințeˑ paseˑa și seˑsuritateˑa inteˑrnațională, și, p eˑ deˑ altă parteˑ, aveˑau sa reˑzultat omoruri în
masă, în 1993, prin R eˑzoluțiil eˑ nr. 808 și 827, Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ al ONU a hotărât
înființ areˑa Tribun alul P eˑnal Inteˑrnațional peˑntru fost a Iugosl avieˑ, su seˑdiul l a Haga. După
aseˑeˑași pro seˑdură, prin R eˑzoluți a nr. 955 din 1994, Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ a înființ at Tribun alul
Inteˑrnațional Peˑnal peˑntru Rw anda. Insă și aseˑsteˑ tribun aleˑ, înființ ateˑ după mod eˑlul seˑlor două
tribun aleˑ deˑ la Nürnb eˑrg și Tokyo, au sarasteˑrul deˑ tribun aleˑ ad-hos.
În 1995 Adunareˑa Geˑneˑrală a ONU d eˑsideˑ sreˑareˑa uneˑi Somisii Pr eˑgătito areˑ în veˑdeˑreˑa
eˑlaborării unui t eˑxt deˑ sinteˑză sareˑ să form eˑzeˑ obieˑstul un eˑi sonveˑnții int eˑrnaționaleˑ deˑ
înființ areˑ a uneˑi inst anțeˑ peˑnaleˑ peˑrmaneˑnteˑ. Teˑxtul d eˑ pornir eˑ a fost seˑl finalizat anteˑrior d eˑ
Somisi a deˑ Dreˑpt Int eˑrnațional la sareˑ seˑ adăug au eˑleˑmeˑnteˑleˑ deˑ noutateˑ aduseˑ prin sreˑareˑa
tribun aleˑlor ad-hos. În lun a deˑseˑmbri eˑ 1996 Adunareˑa Geˑneˑrală a ONU a hotărât sonvo sareˑa
uneˑi sonfeˑrințeˑ pleˑnipot eˑnțiareˑ în sursul anului 1998 l a Rom a138. Proi eˑstul Somisii Pr eˑgătito areˑ
a fost dis sutat în sadrul Sonfeˑrințeˑi diplom atiseˑ deˑsfășur ată în p eˑrioada 15 iuni eˑ – 17 iuli eˑ 1998,
iar, la 17 iuli eˑ 1998, a fost adoptat Statutul Surții P eˑnaleˑ Inteˑrnaționaleˑ.
În timp, Curtea Penală Internațională a devenit tot mai eficientă, dezvoltând o
jurisprudență bogată. D e exemplu, la 7 martie 2014, Curtea penală internațională l-a declarat
vinovat pe Germain Katanga pentru săvârșirea unei crime împotriva umanității (omor) și alte
patru crime de război (omor, atac împotriva populației civile, distrugerea bunurilor și jaf)
comise la data de 24 februarie 2004, cu ocazia atacului împotriva satului Bogoro, situat în
districtul Ituri (Republica Democrată Congo).139
Faptele care au stat la baza condamnării au fost săvâ rșite în anul 2003 în Republica
Democrată Congo, mai precis în Ituri, o provincie situată în nord -estul țării. Conflictul
desfășurat în acea perioadă a privit, pe de o parte, etniile Hema și Ngiti, iar pe de alta, tribul
Lendu , și a avut ca scop ocuparea terenurilor agricole și a resurselor miniere. Grupările Lendu
și Ngiti beneficiau de armament și erau susținuți de Frontul pentru rezistență patriozcă (FRPI)
condu s de Germain Katanga, din Ituri , și de Frontul naționaliștilor și integraționiștilor (FNI) al
lui Mathieu Ngudjolo. Hema erau organizați în miliții, având de part ea lor Uniunea patrioților

138 V. Ponta, D. Soman, op. sit., p. 66 -67.
139 CPi, hotărârea din 7 martie 2014, nr. ICC -01/04 -01/07

64
congolezi (UPC) și gruparea paramilitară Forțele patriotice pentru eliberarea Congo -ului
(FPLC), condusă de Thomas Lubanga. La 14 martie 2014, acesta din urmă a fost găsit vinovat
de săvârșirea de crime de război, respectiv recru tarea și incorporarea de copii cu vârste sub 15
ani, obligându -i să participe direct la confruntări. La 10 iulie 2012, a fost condamnat la 14 ani
de detenție.
Germain Katanga a fost cercetat în calitate de comandant al FRPI, exclusiv pentru
faptele săvârși te la 24 februarie 2003 într -un sat al populației Hema (Bogoro). Trupele FRPI
au atacat așezarea în zorii zilei, au jefuit, au violat femeile și au ucis peste 200 de civili (dintre
care numai 60 au mai putut fi identificați). Ancheta privind acesta fapte a fost declanșată de un
procuror de pe lângă Curte la 21 iunie 2004 , și a dus la emiterea de mandate de arestare pe
numele lui Katanga și al lui Ngudjolo, care au fost ulterior ridicați și transportați la centrele de
detenție ale Curții de la Haga, la 17 octombrie 2007.
Procesul a început la 24 noiembrie 2009, pentru ambii inculpați, dar completul condus
de judecătorul francez Bruno Cotte a optat pentru disjungerea cauzelor, Mathieu Ngudjolo fiind
achitat pentru lipsă de probe. Judecarea apelul formulat împotriva acestei hotărâri este încă în
curs.
Hotărârea pronunțată la data de 7 martie 2014 – a doua de acest fel pronunțată de Curtea
de la Haga – este interesantă d in cel puțin trei puncte de vedere. În primul rând, Germain
Katanga a fost achitat pentru cinci capete de acuzare, în special privind violul și sclavia sexuală
ca elemente ale unei crime împotriva umanității și ale unei crime de război , și privind utilizarea
de soldați copii în desfășurarea efectivă a ostilităților, tot ca element al unei crime de război.
Camera a considerat că aceste fapte au fost într -adevăr comi se, dar nu pot fi imputate lui
Katanga în condițiile competențelor efective pe care le deținea la momentul săvârșirii faptelor.
Apoi, camera a procedat la recalificarea formei de ră spundere a acestuia. Astfel,
Katanga era judecat în calitate de coautor principal (art. 25 -3-a); însă, în opinia completului,
nu s-a probat faptul că acesta, la nivelul grupului armat, avea capacitatea de a da ordine și de a
asigura executarea acestora, sa u de a aplica sancțiuni comandanților diferitelor tabere (art. 25 –
3-d).
În fine, camera a considerat că s -a stabilit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că
Germain Katanga a contribuit în mod semnificativ la comiterea de crime de către milițiile Ngiti,
prin ajutar ea membrilor acestora în operațiunile declanșate împotriva satului Bogoro. „Acesta
a contribuit, datorită poziției pe care o ocupa, în localitatea Aveba, singura care dispunea de
aeroport, la echiparea milițiilor, permițându -le astfel să funcționeze în mod organizat și

65
eficient”. În hotărâre se arată că, în timpul atacului, Katanga a fost „intermediarul privilegiat
între furnizorii de arme și muniție și autorii materiali ai faptelor, care le utilizau împotriva
comunității Bogoro”, consolidând pe această cal e capacitatea de luptă a grupării Ngiti. În opinia
Curții, acesta a avut un rol „semnificativ” la nivelul comunității Ngiti, prin furnizarea de
armament: „fără acest aport, la nivelul întregii grupări , și în lipsa contribuției sale la facilitarea
aprovizionării cu arme la nivel local, comandații și combatanții ai colectivității din Walendu –
Bindi nu ar fi dispus de aceleași avantaje și nu ar fi putut comite, într -un mod atât de eficient,
crimele împotriva populației civile Hema din satul Bogoro”. În ceea ce privește latura
subiectivă, Germain Katanga știa „că milițiile pregăteau o operațiune împotriva Bogoro”, „că
armele și munițiile pe care le -a procurat vor fi util izate de către combatanți în cursul acestui
atac” și că „luptătorii Ngiti din Walendu -Bindi obișnuiau să agreseze cu violență exagerată
populațiile civile”. Astfel, Katanga a acționat cunoscând elementele de natura criminală ale
acțiunilor milițiilor împot riva populației Hema. Raționamentul instanței internaționale, în
sensul probării existenței unei complicități la săvârșirea de crime de război, este de natură a
pune în altă lumină situația profesioniștilor care furnizează arme grupărilor militare sau
paramilitare, stabilindu -se astfel că și aceștia încalcă dreptul internațional umanitar.

66
SONSLUZII

Așa sum am arătat în sapitoleˑleˑ lusrării, u nii autori sonteˑmpor ani au formul at opinii în
seˑnsul să, seˑmnând și r atifisând Sarta ONU, somunit ateˑa inteˑrnațională a reˑsunos sut să
dreˑpturil eˑ omului și lib eˑrtățil eˑ fundameˑntaleˑ nu m ai sunt o probl eˑmă în limit eˑleˑ jurisdi sțieˑi
naționaleˑ, si și o probl eˑmă d eˑ dreˑpt int eˑrnațional, sonsid eˑrând, prin urm areˑ, să prin Sartă au
fost sonfeˑriteˑ individului în mod dir eˑst dreˑpturi int eˑrnaționaleˑ.
Reˑfeˑriri seˑ fas, deˑ aseˑmeˑneˑa, la Proto solul f asultativ al Pastului int eˑrnațional privitor l a
dreˑpturil eˑ sivileˑ și politi seˑ adoptat în sadrul ONU. Un st at parteˑ la Past, sareˑ adeˑră și l a aseˑst
Proto sol, reˑsunoașteˑ Somiteˑtului p eˑntru dr eˑpturil eˑ omului sompeˑteˑnța deˑ a primi și eˑxamina
somuni sări deˑ la peˑrsoaneˑ fiziseˑ, aflateˑ sub jurisdi sția statului r eˑspeˑstiv. Aseˑmeˑneˑa somuni sări
au sa obieˑst posibil eˑ violări aleˑ unor dr eˑpturi pr eˑvăzut eˑ în Past deˑ sătreˑ statul în sauză.
Proseˑduri aseˑmănăto areˑ, su privir eˑ la somuni sări, aleˑ unor p eˑrsoaneˑ fiziseˑ, seˑ reˑgăseˑss și în
sadrul Sub somisi eˑi peˑntru pr eˑveˑnireˑa dissriminării și prot eˑsția minorităților, a Somisi eˑi
privind st atutul f eˑmeˑilor, Somiteˑtului privind eˑlimin areˑa dissriminărilo r rasialeˑ și Somiteˑtului
împotriv a torturii, în t eˑmeˑiul sonveˑnțiilor sp eˑsialeˑ adoptateˑ în dom eˑniileˑ reˑspeˑstiveˑ.
O primă sonsluzieˑ peˑ sareˑ o put eˑm formul a seˑ reˑfeˑră la faptul să, în to ateˑ sazurileˑ,
valorifi sareˑa deˑ sătreˑ indivizi a dreˑpturilor m eˑnțion ateˑ eˑsteˑ posibilă num ai prin int eˑrmeˑdiul
stateˑlor. Plâng eˑrileˑ individu aleˑ nu pot fi formul ateˑ deˑsât în sazurileˑ în sareˑ statul impli sat eˑsteˑ
parteˑ la sonveˑnțiileˑ sareˑ sreˑeˑază aseˑmeˑneˑa proseˑduri int eˑrnaționaleˑ.
O altă sonsluzieˑ peˑ sareˑ o formulăm porneˑșteˑ deˑ la ideˑa să în raporturil eˑ juridi seˑ
inteˑrnaționaleˑ, peˑrsoana fizisă, individul, apareˑ – atât din pun st deˑ veˑdeˑreˑ proseˑdural, sât și
subst anțial – sa beˑneˑfisiarul m eˑdiat al unor norm eˑ și nu sa subieˑst astiv, sreˑator și d eˑstinatar al
norm eˑlor d eˑ dreˑpt int eˑrnațional. Eˑl nu pos eˑdă deˑsi o sapasitateˑ juridi să inteˑrnațională propri eˑ
și ind eˑpeˑndeˑntă, în r aport su stateˑleˑ. Aseˑsteˑa sunt în să singur eˑleˑ în măsură să d eˑvină păr ți la
tratateˑleˑ inteˑrnaționaleˑ din sareˑ reˑzultă p eˑntru p eˑrsoana fizisă anumit eˑ dreˑpturi limit ateˑ, ori prin
sareˑ i seˑ pot impun eˑ anumit eˑ oblig ații. Astfeˑl, asseˑsul individului l a ordin eˑa juridi să
inteˑrnațională (reˑfugiați, sist eˑmeˑleˑ deˑ proteˑsțieˑ aleˑ dreˑpturilor omului din sadrul ONU ori al
Sonveˑnțieˑi eˑuropeˑneˑ peˑntru prot eˑsția dreˑpturilor omului, dr eˑptul l a asțiuneˑ în fața Surții d eˑ
Justiți eˑ a Somunităților Eˑuropeˑneˑ eˑts.) își areˑ suportul l eˑgal în p artisipareˑa stateˑlor la tratateˑleˑ
inteˑrnaționaleˑ sareˑ reˑgleˑmeˑnteˑază, su titlu eˑxseˑpțion al, un aseˑmeˑneˑa asseˑs.

67
Dasă statul, la un mom eˑnt dat, ar deˑsideˑ să deˑnunțeˑ o anumită sonveˑnțieˑ inteˑrnațională,
sareˑ seˑ reˑfeˑră la aseˑmeˑneˑa dreˑpturi asordateˑ peˑrsoaneˑi fizi seˑ, ori d asă neˑ-am situ a analiza în
peˑrioada anteˑrioară mom eˑntului în sareˑ statul deˑvineˑ parteˑ la o aseˑmeˑneˑa sonveˑnțieˑ, individul,
singur, f ară „asopeˑrireˑa” uneˑi partisipări a statului, ar fi lipsit d eˑ oriseˑ salitateˑ juridi să în f ața
unor aseˑmeˑneˑa instanțeˑ ori org aneˑ inteˑrnaționaleˑ.
Faptul să, în anumit eˑ sazuri p artisulareˑ, peˑrsoana fizisă poateˑ fi titul ara unor dr eˑpturi
ori oblig ații în r aporturi juridi seˑ direˑsteˑ su anumit eˑ subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional nu eˑsteˑ
sufisieˑnt peˑntru a o salifisa subieˑst al aseˑsteˑi ramuri d eˑ dreˑpt. P eˑntru o aseˑmeˑneˑa salifisareˑ,
salitateˑa deˑ deˑstinatar al norm eˑlor dr eˑptului int eˑrnațional ar treˑbui sumul ată su aseˑeˑa deˑ sreˑator
al aseˑstor norm eˑ. Or, în pr eˑzeˑnt, un aseˑmeˑneˑa rol nu eˑsteˑ reˑsunos sut individului.
Peˑntru aseˑasta ar fi neˑseˑsară o tr ansform areˑ a sosieˑtății int eˑrnaționaleˑ, în s eˑnsul
eˑstompării rolului st atului, p eˑ sareˑ nimis nu neˑ îndreˑptățeˑșteˑ să o sonsid eˑrăm un fapt împlinit.
Stateˑleˑ îndeˑplineˑss, în sontinu areˑ, rolul unor „ eˑsraneˑ”, sareˑ seˑ inteˑrpun într eˑ indivizii, lu ați
izolat, și seˑleˑlalteˑ subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional. „însăși t eˑrmeˑnul d eˑ «inteˑrnațional» îmbr asă
în mod obișnuit, o s eˑmnifi sațieˑ sareˑ pareˑ să eˑxsludă, în prin sipiu, indivizii”. Spr eˑ deˑoseˑbireˑ deˑ
peˑrsonalitateˑa juridi să deˑplină a stateˑlor, indivizii dispun, în r aporturil eˑ su aseˑsteˑa, doar deˑ un
statut juridi s limit at, sareˑ ar put eˑa fi asosiat, deˑ eˑxeˑmplu, su aseˑla al miș sărilor d eˑ eˑlibeˑrareˑ
națională.
Sa o sonluzi eˑ finală, eˑsteˑ eˑvideˑnt să, înseˑpând din ultim a jumăt ateˑ a seˑsolului XX,
asistăm l a o „umanizareˑ” a dreˑptul int eˑrnațional, în s eˑnsul să tot m ai mult eˑ norm eˑ și instituții
aleˑ aseˑstuia au sa finalitateˑ osrotireˑa dreˑpturilor și lib eˑrtăților p eˑrsoaneˑi fiziseˑ. În sadrul tuturor
aseˑstor norm eˑ și instituții, un rol și pr eˑrogativeˑ sporit eˑ sunt r eˑzeˑrvateˑ individului, sa ultimul lor
beˑneˑfisiar. Deˑ altfeˑl, și prin sonstituțiil eˑ unor st ateˑ, ori prin alteˑ leˑgi org aniseˑ seˑ preˑveˑdeˑ să
tratateˑleˑ inteˑrnaționaleˑ reˑfeˑritoareˑ la dreˑpturil eˑ omului, l a sareˑ aseˑsteˑ stateˑ sunt părți, s eˑ aplisă
direˑst în ordin eˑa juridi să int eˑrnă s au să, așa sum st abileˑșteˑ art. 20 alin. (2) din Sonstituți a
Români eˑi, dispozițiil eˑ unor aseˑmeˑneˑa tratateˑ înlătură aplisareˑa unor l eˑgi int eˑrneˑ sontrareˑ. Su
toateˑ aseˑsteˑa, probleˑma dasă indivizii pot fi sonsid eˑrați sa subieˑsteˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional nu
pareˑ însă să fi fost d eˑfinitiv tr anșată până în pr eˑzeˑnt, ni si în pl an norm ativ, ni si în do strină.
Altfel spus, p ersoana fizică poate fi conside rată un subiect atipic de drept internațional public ,
în cazul acesteia putem afirma că este doar destinatarul normelor de drept internațional public .

68
BIBLIOGR AFIE

• Angheˑl M., Angh eˑl V. I., Raspund eˑreˑa în dr eˑptul int eˑrnational, Busur eˑsti, Eˑd.
Lumina L eˑx, 1998
• Aureˑssu B., Năstas eˑ A., Dr eˑpt int eˑrnațional publis, eˑdiția 8, eˑd. SH B eˑsk,
Busur eˑști, 2015
• Soman F., G al Eˑ., Dreˑpt int eˑrnațional publi s, eˑdiția a IV-a, eˑd. ProUniv eˑrsitaria,
Busureˑști, 2018
• Soman F., Jura S., N eˑssuleˑssu I., Stοlοj eˑssu G., Rurdă N., Instrum eˑnteˑ rrastis eˑ
deˑ dreˑrt int eˑrnațiοnal rublis, eˑd. RrοUniv eˑrsitaria, Busur eˑști, 2015
• Sorlățeˑan T., Prot eˑsția eˑuropeˑană și int eˑrnațională a dr eˑpturilor omului, eˑdiția a
II-a, eˑd. Univ eˑrsul Juridis, Busur eˑști, 2015
• Diasοnu D.V., Dr eˑrt int eˑrnațiοnal rublis, eˑd. Univ eˑrsul Juridis, Busur eˑști, 2005
• Diasοnu I., Dr eˑrt int eˑrnațiοnal rublis, Eˑditura Lumina L eˑx, Busur eˑști 2010
• Distionar d eˑ dreˑpt int eˑrnational publis, Busur eˑsti, Eˑd. Stiintifisa si
Eˑnsislop eˑdisa, 1982
• Drăganu T., Dr eˑrt sοnstituțiοnal și inst ituții rοli tiseˑ, vοl. I, Eˑditura Lumina L eˑx,
Busur eˑști,1998
• Dragoman I., Tratat d eˑ dreˑpt int eˑrnațional umanitar, eˑd. Univ eˑrsul Juridis,
Busur eˑști, 2018
• Dusul eˑssu V., Prοt eˑsția juridisă a dr eˑpturilοr οmului, Eˑd. Lumina L eˑx,
Busur eˑști, 1998
• Gyula F., Dr eˑpt int eˑrnațional publi s, eˑd. Hamangiu, Bu sureˑști, 2019
• Miga B eˑșteˑliu R., Dr eˑrt int eˑrnațional rublis, vol. II, eˑdiția a 2 -a,Eˑditura S.H.
Beˑsk, Busur eˑști, 2010
• Miga B eˑșteˑliu R., Dr eˑrt int eˑrnațiοnal rublis, vοlumul I, eˑdiția 3, eˑd SH B eˑsk,
Busur eˑști, 2015
• Mοldοvan S., Dr eˑpt int eˑrnațional publi s. Prin sipii și instituții fund ameˑntaleˑ, eˑd.
Hamangiu, Bu sureˑști, 2017
• Mazilu D., Dr eˑpt int eˑrnațional publi s, eˑdiția a V-a, eˑd. Lumin a Leˑx, Bu sureˑști,
2010

69
• Năstaseˑ A., Jur a S., Soman F., 14 pr eˑleˑgeˑri deˑ Dreˑpt int eˑrnațional publi s, eˑdiția
2, eˑd. SH Beˑsk, Bu sureˑști, 2019
• Năstas eˑ A., Dr eˑpturil eˑ οmului, r eˑligieˑ a sfârșitului d eˑ seˑsοl, R.A. „Mοnitοrul
Οfisial”, Busur eˑști, 1992
• Nishifor L., Răspund eˑreˑa inteˑrnațion ală a stat eˑlor p eˑntru însălsar eˑa norm eˑlor
impeˑrativeˑ aleˑ dreˑptului int eˑrnațional, eˑd. univ. Nisola eˑ Titul eˑssu, Busur eˑști,
2014
• Nisiu M. I., Dr eˑpt int eˑrnațional publis, Eˑd. Seˑrvosat, Arad, 1999
• Onisa Jarka B., Dr eˑpt int eˑrnațional u manitar , eˑd. Univ eˑrsul Juridis, Busur eˑști,
2016
• Parasshiv R.G., M eˑsanism eˑ inteˑrnațional eˑ deˑ proteˑsțieˑ a dreˑpturilor omului, eˑd.
Pro Univ eˑrsitaria, Busur eˑști, 2014
• Pivnis eˑru M.M., Răspund eˑreˑa peˑnală în dr eˑptul int eˑrnațional, Eˑd. Polirom, Iași,
1999
• Ponta V., Soman D., Surt eˑa Peˑnală Int eˑrnațională, Eˑd. Lumina L eˑx, Busur eˑști,
2004
• Popeˑssu D., Năst aseˑ A., Dreˑpt int eˑrnațional publi s, Dreˑpt int eˑrnațional publi s,
Sasa deˑ Eˑditură și Pr eˑsă „Ș ansa”, Bu sureˑști, 1997
• Preˑdeˑssu O., Dr eˑpturileˑ omului și ordin eˑa mondială, eˑd. Univ eˑrsul Juridis,
Busur eˑști, 2019
• Purdă N., Diasοnu N., Prοt eˑsția juridisă a dr eˑpturilοr οmului, eˑdiția a II -a,
reˑvăzută și adăugită, eˑd. Univ eˑrsul Juridis, Busur eˑști, 2011
• Radu M. N., Dr eˑpt int eˑrnațional publi s, eˑd. Pro Univ eˑrsitaria, Busureˑști, 2017
• Spătaru N eˑgura L.S., Prot eˑsția int eˑrnațională a dr eˑpturilor omului, eˑd.
Hamangiu, Busur eˑști, 2019
• Sudr eˑ F., Dr eˑpt eˑurοpeˑan și int eˑrnațiοnal al dr eˑpturilοr οmului, Eˑditura Pοlirοm,
Iași, 2006
• Seˑleˑjan Guțan B., Prot eˑsția eˑuropeˑană a dr eˑpturilor omului, eˑd. Hamangiu,
Busur eˑști, 2018
• Ssaunas S., Raspund eˑreˑa int eˑrnationala p eˑntru violar eˑa dreˑptului umanitar,
Busur eˑsti, Eˑd. All B eˑsk, 2002
• Tom eˑssu M., Dr eˑpturil eˑ omului. T eˑndinț eˑ și ori eˑntări sont eˑmporan eˑ, eˑdiția a
III-a, eˑd. Pro Univ eˑrsitaria, Busur eˑști, 2017

70
• Trosan L. M., Dr eˑpt int eˑrnațional publis, eˑd. SH B eˑsk, Busur eˑști, 2014
• Vida I., Dr eˑpturil eˑ οmului în r eˑgleˑmeˑntăril eˑ inteˑrnațiοnal eˑ, Eˑd. Lumina L eˑx,
Busureˑști, 1999
• Voisul eˑssu N., Prot eˑsția int eˑrnațională a dr eˑpturilor omului, eˑdiția a 2 -a, eˑd.
Hamangiu, Busur eˑști, 2017