Statutul Morfologic al Anglicismelor In Limba Romana. Substantivul

Litere

Statutul Morfologic al Anglicismelor In Limba Romana. Substantivul

Byadmin ianuarie 1, 2024

Statutul morfologic al anglicismelor in limba romana. Substantivul

CUPRINS

Abrevieri

Introducere

Capitolul I : Anglicismele în limba română actuală

1.1 Importanța în limba română

1.2 Definirea anglicismelor

1.3 Clasificarea anglicismelor

1.4 Domenii de utilizare a anglicismelor

Capitolul II : Statutul morfologic al anglicismelor în limba română

2.1 Substantivele anglicisme în limba română

2.2 Genul substantivelor

2.3 Numărul substativelor

2.4 Cazul și articularea

2.5 Abordarea anglicismelor din perspectiva normei lingvistice

Capitolul III: Anglicisme în uz

Concluzii

Bibliografie

Abrevieri

DCR2= Florica Dimitrescu, „Dicționar de cuvinte recente" , ediția a II a

DEX = Dicționarul explicativ al limbii române

DN3 = Dicționar de neologisme, ediția a III a

DOOM = Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române

DOOM2= Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția aII a

MDN= Florian Marcu, „Marele dicționar de neologisme"

J= Jurnalul de Chișinău

S= Săptămâna

Stil= Stiloutte

T= Timpul

U= Unica

Vip Mag= Vip Magazin

Z= Ziua

INTRODUCERE

Împrumutul de cuvinte noi și adaptarea acestora la sistemele limbii au avut o contribuție însemnată la îmbogățirea și nuanțarea vocabularului.

Limba noastră a primit diverse influențe ( slavonă, turcă, rusă, franceză și nu în ultimul rând engleza) manifestate într-o măsură mai mică sau mai mare și primite fie cu entuziasm, fie cu reticiență.

Tema acestei lucrări nu reprezintă însă o premieră. Ea a mai constituit obiectul de studiu al unor alte cercetări- individuale sau colective- întreprinse de angliciști și româniști, și care au vizat aspecte legate de influența limbii engleze asupra limbii române.

Foarte interesante în acest sens sunt studiile întocmite de valoroșii noștri cercetători Mioara Avram, Adriana Stoichițoiu Ichim, Theodor Hristea și alții.

Personal, am ales această temă deoarece am considerat ca este un fenomen de actualitate dat fiind numărul mare al anglicismelor pătrunse în limba română după 1989, număr aflat și astăzi într-o permanentă creștere. Influența engleză asupra limbii noastre nu este totuși o noutate a perioadei actuale. Ea are o vechime de peste un secol și jumătate și a fost exercitată la început mai mult prin intermediul altor limbi.

Influența engleză, de asemenea nu s-a manifestat doar asupra limbii engleze, ci și în majoritatea limbilor europene făcând din acestea un fenomen internațional sau cel puțin european.

În România, ca și în celelalte țări au existat diferite voci care au condamnat și criticat împrumutul de cuvinte englezești motivând că ar putea deveni un adevărat pericol pentru integritatea limbii.

Prin lucrarea de față nu îmi propun o condamnare a influenței engleze din româna actuală.

Acest fenomen nu este în sine unul negativ și nu există motive întemeiate pentru a-l numi un pericol pentru limba română. Știm faptul că una din principalele funcții ale limbii este aceea de comunicare și nu ne putem imagina o comunicare fără cuvinte sau cu prea puține cuvinte. Principalul nostru țel fiind un vocabular cât mai bogat și mai variat.

La fel de adevărată este și existența unei categorii de oameni care exagerează folosirea anglicismelor ajungând chiar la abuzuri. Un rol deosebit în dezvoltarea fenomenului îl ocupă mass-media.

Cantitatea foarte mare a anglicismelor folosite chiar și atunci când nu este cazul întâlnită în programul principalelor posturi de televiziune dar mai ales în revistele pentru tineri care duc de foarte multe ori la erori de limbă și abuzuri ar trebui totuși să ne îngrijoreze fără a exagera însă.

Îmi propun în această lucrare o abordare a anglicismelor dintr-o perspectivă normativă având în vedere principalele aspecte ale influenței engleze asupra românei, dar și una descriptivă care se oprește asupra principalelor domenii în care se manifestă acestea.

Exemplele identificate și comentate în lucrare au fost preluate din publicații aparținând unor domenii variate precum : economie, sport, viața mondenă și altele.

Lucrarea de față se înscrie în tendințele actuale de cercetare lingvistică a dinamicii limbii, propunând o prezentare teoretică a modului în care poate fi analizat și evaluat limbajul contemporan al tinerilor și nu numai.

Actualitatea acestui fenomen lingvistic reprezintă principalul motiv al alegerii acestei teme, limbajul actual fiind parametru al variației limbii sub aspectele socio-culturale. El fiind variat, convertibil, orientat către media și mai ales supus puternicei influențe a anglicizării.

Actualitatea temei rezidă în nevoia de a înțelege limbajul actual, pentru că a înțelege o limbă nu înseamnă doar a o înțelege din punct de vedere sistemic, ci implică și adaptarea comportamentului lingvistic la schimbările vremurilor, în zilele noastre la neologismele aferente, necesare unei comunicări interculturale și globale.

1.Anglicismele în limba română actuală

Importanța în limba română

Uneori pare că uităm ori poate nu conștientizăm ceea ce marele Emil Cioran afirma : „ Nu locuiești într-o țară, locuiești într-o limbă.”

Vocabularul, luat în totalitate poate fi considerat un ansamblu pe care îl împart membrii unui grup social și care servește la descrierea, clasarea sau actualizarea anumitor aspecte ale lumii exterioare.

Ferdinand de Saussure în doctrina sa asemăna limba unui organism mereu în schimbare, dar care își restabilește neîncetat echilibrul său intern.

De aici deducem că și lexicul unei limbi este un ansamblu cu mutații permanente, principalele surse de îmbogățire ale vocabularului fiind una interna și alta externă. Sursa externă fiind reprezentată de împrumuturi.

Începând din 1989, deschiderea spre Occident a făcut ca vocabularul limbii române să primească un val de cuvinte noi aparținând unor domenii foarte variate. Astfel, în domeniul economiei, agriculturii, administrației, finanțelor, comerțului, dar mai ales al informaticii, numărul termenilor împrumutați recent este din ce în ce mai mare. În majoritatea lor, aceștia nu au echivalente în limba română, fiind împrumutați o dată cu realitățile pe care le denumesc; există însă și cazuri în care termenul împrumutat este un dublet al unui termen existent. Majoritatea termenilor recent intrați în limbă sunt împrumuturi mai ales din engleză și franceză, dar și din germană, italiană ș.a.

Fiecare epocă a avut neologismele sale: slavonisme (cuvinte intrate în limba în special prin traducerile de cărți bisericești), grecisme, turcisme (în perioada fanariotă), ungurisme (mai ales în perioada stăpânirii austro-ungare în Transilvania), franțuzisme (mai ales în epoca moderna), anglicisme mai recent.

Influența limbii engleze este un fenomen internațional nu doar unul european, ci și mondial.

Invazia anglicismelor a luat amploare odată cu progresul anumitor domenii ale tehnicii, a răspândirii industriei cinematografice.

Invazia anglicismelor nu este doar o trăsătură a unei perioade de tranziție, ci reprezintă manifestarea unui fenomen lingvistic internațional.

Mioara Avram menționa: „Influența engleză nu este un fenomen în sine negativ, nu are de ce să fie mai periculoasă decât alte influențe stăine”, afirmând în continuare: „Cunoscută fiind marea ospitalitate a limbii române, dublată de capacitatea ei de asimilare/integrare a împrumuturilor […], este de presupus că anglicizarea va fi depășită, așa cum au fost depășite în timp slavizarea, grecizarea, rusificarea, italienizarea sau francizarea” (Avram (1997): 9).

Inovațiile lexicale încadrate în sistemul lingvistic românesc devin veritabile unități structurale și funcționale , însă multe anglicisme rămân neadaptate fonetic și morfologic la structura limbii române unele din ele lipsind chiar din lucrările lexicografice: boarder, boyband, blog cover, college-shirt, challange, fresh, roll on, review, modeling, office, hair-style, maxi-single, track, nick-name, outfit, fulltime, partytime, songwriter, laptop, target, t-shirt, shaping, stick, up-grade, writing, online, offline.

Părerile lingviștilor în privința acceptării sau respingerii anglicismelor sunt împărțite. Cei mai mulți (Mioara Avram, Ștefania Isaac, Georgeta Ciobanu, Adriana Stoichițoiu-Ichim ș.a.) au manifestat mai curând permisivitate în recomandările lor normative, însă optează pentru impunerea unor tipare stricte de adaptare morfologică a acestor cuvinte. O opinie contrară este cea a regretatului senator și lingvist George Pruteanu care afirmă că „Ceea ce pretind, e ca noile cuvinte – repet: binevenite! – să fie scrise românește. Nu putem scrie nici franțuzește, nici ungurește, nici englezește limba română. Atâta timp cât va exista, limba română trebuie scrisă românește. În toate cazurile în care e posibil fără pierderi semnificative, orice cuvânt nou-preluat trebuie integrat sistemului, asimilat, autohtonizat, conform regulilor de scriere și de pronunție ale limbii române. În era globalizării, pe care o trăim acum, acest lucru trebuie să se petreacă mult mai prompt, mai rapid, și un rol serios îl joacă, pe de o parte, presa, pe de alta, lucrările normative, dicționarele. Dacă ele încă propun, din inerție sau timiditate, să scriem, în romgleză, lookul sau site-ul, ele fac un deserviciu limbii române. O limbă nu se îmbogățește cu xenisme, cu cuvinte care rămân străine. Nu se poate ca zone ample din limba română să fie, grafic, «colonii»”. G.Pruteanu reproșează ediției noi a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic – „că legitimează oficial romgleza, că recomandă scrierea englezește a unor cuvinte simțite ca românești, astfel, consideră el, fără frâna lucrărilor normative și a cunoscătorilor limbii engleze, anglicismele recente s-ar adapta la limba română ușor…”.

Atitudinea de respingere a limbii engleze este și ea un fenomen cel puțin european.În România fiind promulgată Legea 500/2004, lege elaborată chiar de George Pruteanu, care obligă completarea textelor cu caracter publicitar cu traduceri în limba română. Legea însă nu a fost o noutate, existând cazuri similiare și în alte țări precum Polonia, Ungaria și Franța.

În Franța, reacția lingviștilor a fost materializată într-o serie de teze, teze ce susțin o atitudine fermă împotriva influenței engleze, mergându-se până la propuneri legislative menite să protejeze limba franceză. Cea mai reprezentativă lucrare este cea a academicianului R. Etiemble „ Parlez- vous franglais? " lucrare ce reusește să impună termenul franglais pentru acest amestec dintre franceză și engleză.

Remarcăm prezența în dicționarele recente a mai multor anglicisme care păstrează grafia originară și sunt de obicei mai mult sau mai puțin adaptate ca pronunție.

În cazul unor anglicisme nedorite se indică termenul „ nerecomandat " și se oferă echivalentul acestuia.

Un exemplu poate fi considerat „ know how" declarat nerecomandat, același lucru fiind valabil și pentru: cash, discount, sponsor, walkman.

Definirea anglicismelor

Potrivit DEX : anglicismul reprezintă „o expresie specifică limbii engleze, cuvânt de origine engleză împrumutat, fărăn necesitate, de o altă limbă și neintegrat în aceasta” (DEX s. v.). În DN3 apare definit ca :„expresie proprie limbii engleze, cuvânt de origine engleză, împrumutat de o altă limbă, încă neintegrat în aceasta” (DN3 s. v.). Mioara Avram, spune că „anglicismul este un tip de străinism sau xenism, care nu se restrânge la împrumuturile neadaptate și/sau inutile și este definit ca: unitate lingvistică (nu numai cuvânt, ci și formant, expresie frazeologică, sens sau construcție gramaticală) și chiar tip de pronunțare sau/și de scriere (inclusiv de punctuație) de origine engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu doar din cea britanică”. (Avram 1997:11). Adriana Stoichițoiu Ichim, folosește termenul anglicism pentru „împrumuturi recente din engleza britanică și americană, incomplete sau deloc adaptate (ca atare, ele se scriu și se rostesc în română într-un mod foarte apropiat saunu numai cuvânt, ci și formant, expresie frazeologică, sens sau construcție gramaticală) și chiar tip de pronunțare sau/și de scriere (inclusiv de punctuație) de origine engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu doar din cea britanică”. (Avram 1997:11). Adriana Stoichițoiu Ichim, folosește termenul anglicism pentru „împrumuturi recente din engleza britanică și americană, incomplete sau deloc adaptate (ca atare, ele se scriu și se rostesc în română într-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de origine)” (Stoichițoiu Ichim 2001: 83).Tot ea realizează o delimitare precisă între anglicisme (cuvinte în curs de asimilare): supermarket, racket, master etc și xenisme (cuvinte neadaptate, numite și barbarisme): cash, jogging, show, summit, trend etc. Calificarea de anglicism, spune Adriana Stoichițoiu Ichim; ni se pare nepotrivită în cazul unor împrumuturi deja asimilate și frecvent utilizate, inclusiv în limba vorbită, precum: fan, job, hit, star, stres, șort, top”. Carmen Vlad, consideră anglicismele „cele mai recente împrumuturi, care se disting prin slaba adaptare la sistemul morfologic și fonologic al limbii române și care prezintă fluctuații în grafie și pronunție” (Vlad 1974: 34). În majoritatea lor, acești termeni, de origine engleză nu au echivalente în limba română, fiind împrumutați odată cu realitățile pe care le denumesc. În studiul de față vom exemplifica doar o parte din anglicismele care circulă în limba română; numărul lor fiind foarte mare în toate domeniile.

Apariția anglicismelor în limba română a fost determinată de necesitatea de a desemna realități extralingvistice noi.

Termeni precum software, hardware, mouse, computer, chat,e-mail, au pătruns în sfera lingvistică datorită faptului că, în domeniul informaticii, nu s-a produs traducerea lor.

Alte domenii precum sportul și economia, au impus de asemenea, folosirea și adaptarea unor termeni englezești precum: fotbal ,baschet, tenis, supermarket, management, marketing.

Se poate vorbi astfel despre conturarea unui fond de cuvinte comun, care însumează totalitatea cuvintelor din limba engleză și care desemnează realități lingvistice din diferite domenii de activitate,

Există însă pe lângă necesitatea firească de folosire a anglicismelor și unele tendințe ale unor categorii sociale, care utilizează, în mod voit, cuvinte englezești, în ciuda existenței traducerii lor în limba română. ( job pentru slujbă, party pentru petrecere, look pentru înfățișare.)

Invazia anglicismelor este un fenomen existent în toate domeniile de activitate, nu doar în sfera lingvisticii ,având în vedere că se poate vorbi despre “universalitatea limbii engleze”.

Evidența creșterii influenței limbii engleze în limba română a fost consemnată odată cu înregistrarea anglicismelor în dicționarele românești începând din 1970. Aceste dicționare includ lucrări de așa natură ca : „ Dicționarul explicativ al limbii române” ( DEX 1 și DEX 2), dicționare de neologisme (DN3) și înregistrări de noi cuvinte .

Apariția cuvintelor englezești în limba română a fost percepută ca o invazie și o amenințare, printre adepții acestei idei numărându-se de altfel și Geo Dumitrescu, Octavian Paler, Eugen Simion.

Eugen Simion desemnează peiorativ acest fenomen drept „ romengleză” pe care-l descrie ca „ un jargon insuportabil care tinde să se împrăștie ca râia și să prostească, să urâțească limba prin utilizarea unor termini din categoria xenismelor parazitari, izmeniți, demni de o doamnă Chirița reciclată în limba engleză și trimisă în parlament.

O părere similară este împărtășită și de Octavian Paler „ ajunși la Porțile Europei, „miticii” tranziției nu se simt mai bine, se pare, în limba română folosită de „miticii” lui Caragiale, care se duceau, ca niste bieți provinciali, la „restaurant”, la „birt”, „la ospatărie”, la „bodegă” sau la „local”. Moda cere azi să mergem la „fast food”. O firmă ca „ La Popescu” e de negăsit în Bucureștiul anului 2006.

Ea sună prea neaoș. În schimb, „romengleza” ca să folosesc o expresie propusă, se pare, de Eugen Simion, amestec de fandoseală și snobism, e la mare cinste.

Geo Dumitrescu, scria în 1992 : „ limba lui Stalin și așa-zisa cultură sovietică sufocau, în anii '50, zi și noapte, toate lungimile de undă ale radioului român, cu o presiune oarbă, prostească, insuportabilă, determinând din ce în ce mai clar și mai profund efecte cu totul contrarii, celor scontate. Cam așa a început să se întâmple acum – în plus, și la televiziuni- cu engleza degradată și miorlăită și cu subcultura anexă de dincolo de gârla cea mare "

Octavian Paler se întreba în 1997 : „ mai vorbim noi astăzi românește?" și răspundea : „ eu cred că nu, eu cred ca vorbim o limbă în care există niște niște amestecuri foarte bizare, ba de rumeguș al limbii de lemn, ba de jargon anglo-român, ba de prețiozități ridicole prin care diverși semidocți au vrut să-și dea un fel de lustru cultural după decembrie '89."

1.3 Clasificarea anglicismelor

În lingvistică s-au stabilit deja două tipologii mari ale cuvintelor de altă origine într-o limbă: adaptate și neadaptate, sau, după cum tratează acest fenomen cercetătorul Francisc Kiraly, în preluarea unui cuvânt din altă limbă se pot distinge mai multe faze, dintre care menționăm:

a ) împrumuturile propriu-zise, adică cuvintele pătrunse din alte limbi, care s-au adaptat la sistemele fonetic și morfologic, sunt folosite mai des, dau naștere la derivate și nu mai sunt simțite de vorbitori ca fiind de altă origine (lider, miting);

b) cuvintele străine, adică cuvintele care nu satisfac aceste condiții, au foneme străine în corpul lor, nu corespund morfologic, se folosesc ocazional, iar vorbitorul, fără să fie specialist, le poate preciza ușor originea (show, leasing). Deci cuvântul de altă origine, în prima etapă a existenței sale pe teren românesc, este cuvânt străin și devine împrumut doar atunci când se supune specificului limbii în care a ajuns. Împrumutul este punctul final, rezultatul, încheierea procesului. Dacă procesul începe, dar nu parcurge etapele necesare, și din cauze diferite se întrerupe, ne găsim în fața unui cuvânt străin și nu a unui împrumut. Cu alte cuvinte, fiecare împrumut a fost cândva cuvânt străin, dar nu fiecare cuvânt străin utilizat ajunge a fi împrumut.

Potrivit motivației și funcției împrumutului în raport cu specificul unui anumit stil sau registru al limbii, Sextil Pușcariu clasifică anglicismele care apar în presa actuală în: necesare sau de lux.

1. Împrumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unități frazeologice care nu au un corespondent în limba română sau care prezintă unele avantaje în raport cu termenul autohton. În acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al brevilocvenței și nu, în ultimul rând, al circulației internaționale. Ele sunt motivate de noutatea referentului.

2. Anglicismele de lux sunt împrumuturi inutile, care țin de tendința de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic în acest mod. Asemenea termeni nu fac decât să dubleze cuvinte românești, fără a aduce informații suplimentare.

Deși anglicismele sunt termeni neadaptați sau incomplet adaptați la sistemul limbii, studiile specializate au pus în evidență faptul că, datorită utilizării lor frecvente, pot fi considerate ca având caracter de normă (fonetică, ortografică, morfologică).

Cercetând gradul de adaptare a cuvintelor de origine engleză în limba română conform normelor lingvistice, am observat că tendința generală a limbii literare actuale este de a păstra împrumuturile din engleză într-o formă cât mai apropiată de cea din limba sursă. În același timp, la nivel morfologic, o consecință a pătrunderii masive a cuvintelor din engleză ar putea fi „subminarea” caracterului flexionar al limbii române prin creșterea numărului adjectivelor invariabile și ștergerea granițelor dintre părțile de vorbire. Iar potrivit normei lexico-semantice, definirea sensului împrumuturilor se face, în general, printr-un sinonim sau o expresie echivalentă românească. Anglicismul mai poate fi introdus în text după echivalentul său românesc sau, într-o manieră jurnalistică, prin alternarea termenilor sinonimi în titluri și subtitluri.( http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=467).

În funcție de criteriile de bază, anglicismele pot fi clasificate dupa cum urmează:

După scopul folosirii lor ( necesitate sau modă) anglicismele sunt :

-denotative sau necesare ; acele cuvinte care nu au traducere românească, folosirea lor fiind necesară ( tenis, nailon, sendvici )

-conotative de lux, sunt cuvintele cu traducere românească, ce prezintă o explicație în plus la nivel semantic. Folosirea lor nu este una strict necesară având loc din rațiuni stilistice ( living-room / cameră de zi, talk show/ masă rotundă, weekend / sfârșit de săptămână )

În funcție de cantitatea informațională adusă putem vorbi despre o clasă de anglicisme care prezintă adaosuri semantice din limba engleză.

Există cuvinte care și-au lărgit aria semantică prin dobăndirea unui al doilea sens preluat din limba engleză, de exemplu:

A nominaliza cu semnficația : a indica, a denumi, a specifica ( DEX, ediția a II a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998) este utilizat cu sensul preluat din limba engleză de a desemna pe cineva pentru un anumit scop.

Audiență cu semnificația: întrevedere acordată unui solicitator ( DEX, ediția a II a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998) este utilizat cu sensul: public.

Există și anglicisme „crude” , neadaptate care nu-și schimbă forma ( sexy, cool, trendy, bye-bye, beep)

După structura și alcătuirea lor vorbim despre:

-anglicisme frazeologice, alcătuite după modelul topicii englezești, ce conțin elemente de abreviere sau de compunere de sintagme ( CV, Diesel Club)

-anglicisme alcătuire prin derivare cu sufixe/ prefixe ( superstar, megastar,jumboconcert).

1.4 Domenii de utilizare a anglicismelor

Domeniile în care anglicismele sunt utilizate sunt diferite :

1.Terminologie economică, financiară, comercială și a profesiilor:

staff

s. m. pl.

staffuri

„grup de persoane cu o anumită misiune, de conducere sub direcția unui șef; stat major”.

management

s. n. „arta de a conduce; știința organizării întreprinderilor, a valorificării eficiente a resurselor umane, financiare și material ale unei organizații”.

lobby

s. n. „sală de așteptare a clădirii unei bănci, unde se fac operații bancare; tranzacție făcută în această sală”.

discount

s. n. pl.

discounturi

„reducere de preț care se acordă unui anumit client, în anumite condiții de achiziționare a mărfi”.

dumping

s. n. pl.

dumpinguri

„vânzare a mărfurilor pe piața externă la prețuri mai scăzute decât acelea de pe piața internă și de pe piața mondială, practicată de unele țări pentru a elimina concurența”.

brand

s. n. pl.

branduri

„marcă, firmă”.

broker

s. m. pl.

brokeri

„agent care vinde sau cumpără pe comision;intermediar”.

dealer

s. m. pl.

dealeri

„distribuitor”.

manager

s. m. pl.

manageri

„cel care conduce o antrepriză, care generează interesele unui sportiv sau ale unei echipe care se ocupă cu organizarea și cu chestiunile financiare ale competițiilor, impresar”.

2.Terminologie informatică

site

s. n. pl.

site-uri

„spațiu pe internet, spațiu în care sunt situate informații pe rețeaua de internet”.

mouse

s. n. pl.

mouse-uri

, articulat

mouse-ul „dispozitiv la computer, calculator, periferic cu care se poate deplasa cursorul pe ecranul unui computer”.

chat

s. n. „discuție amicală, o discuție care se face prin schimbarea mesajelor electronice”.

desktop

s. n. pl. desktopuri „ecran”.

display

s. n. pl.

display-uri

, articulat

display-ul

„dispozitiv de vizualizare folosit ca periferic la calculatoare”.

hard disk

s. n. „disc magnetic de mare capacitate, pentru stocarea datelor la computer”.

software

s. n. „ansamblu de activități (codificare, organizare, analiză, programare) pentru calculatoarele electronice, soft”.

joystick

s. n. „manetă care controlează mișcarea imaginilor pe un ecran electronic sau la jocurile mecanice”.

e-mail

s. n. pl.

e-mailuri

„scrisoare în format electronic, mesaje”.

on-line/online

loc adj., loc. adv. „echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor conectate direct la calculator”.

off-line/offline

loc adj, loc adv. „echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor neconectat direct la calculator”.

3.Terminologie muzicală

play-back

sn; pl.

play-back-uri

„redare a unei înregistrări pe bandă electromagnetică sau pe disc; tehnică inversă dublajului, prin care înregistrarea sunetului precede pe aceea a imaginii”.

single

s. n. pl.

single-uri

„când se vorbește despre un disc de muzică, având câte o singură melodie pe fiecare față”.

hit

s. n. pl.

hituri

„cântec de succes, șlagăr”.

blues

s. n. pl.

bluesuri

„melodie lentă”.

live

s. n., adj. invar., adv. „despre concerte și spectacole; care este înregistrat pe viu; spectacol radio difuzat sau televizat, transmis în timpul realizării lui – nu ca o înregistrare ulterioară”.

background

s. n. pl.

backgrounduri

„fundal sonor (melodie, armonic, ritmic)care susține și completează partea solistică, instrumental sau vocală”.

4.Terminologie sportivă

bowling

s. n. „joc de popice practicat pe o pistă modernă, cu dispositive automatizate”.

body building

s. n. „culturism”.

badminton

s. n. „joc sportiv asemănător cu tenisul”.

baseball

s. n. „joc sportiv (la americani) între două echipe a câte 9 jucătorii, asemănător cu oina”.

bungee-jumping

s. n. „denumește un sport extrem; săritura cu coarda”.

fitness

s. n. „condiție fizică bună, sănătate”.

jogging

s. n. „alergare ușoară în scopul menținerii sănătății”.

derby

s. n. pl.

derby-uri

, articulat

derby-ul

„întrecere sportivă de mare importanță”.

5.Terminologia produselor alimentare și a băuturilor

hamburger

s. m. pl.

hamburgări

.

hotdog

s. m. pl.

hotdogi

.

fast-food

s. n. pl. fast-fooduri „local în care se servește mâncarea standardizată, preparată și servită rapid”.

cheeseburger

s. m. „sandvici cu brânză”.

chips

s. n. pl.

chipsuri

„cartofi prăjiți (denumire comercială)”.

cornflakes

s. n. „floricele de porumb”.

brandy

s. n. pl.

brandy-uri

, articulat

brandy-ul

„băutură alcoolică, coniac”.

whisky

s. n. pl.

whisky-uri

, articulat

whisky-ul

„băutură alcoolică”.

ketchup

s. n. „sos picant din suc de roșii, oțet și mirodenii”.

6.Terminologia din modă și produselor cosmetice

look

s. n. pl

. lookuri

, articulat

lookul

„înfățișare,aspect”.

lifting

s. n. „operație estetică care constă într-o incizie ce scurtează pielea pentru a face ridurile invizibile”.

make-up

s. n. pl.

make-upuri

, articulat

make-upului

„machiaj”.

fashion

s. n. „modă”.

design

s. n. „creație vestimentară”.

gloss

s. n. „luciu de buze”.

eye-liner

s. n. „tuș”.

office

s. n. „îmbrăcăminte pentru serviciu”.

casual

s. n. „îmbrăcăminte de zi” .Foarte mulți dintre acești termeni sunt înregistrați și în noul DOOM:

staff

/ pl.staffuri; management, lobby / art. loby-ul, high technology, discount / pl.discounturi; dumping / pl. dumpinguri, art. dumpingul; brand / pl. branduri, broker / brokeri, dealer / dealeri, manager / manageri, site / pl. site-uri, art. site-ul,chat / art. chatul, desktop / pl. desktopuri, display / pl. display-uri, art. display-ul,hard disk / pl. hard diskuri, software, on-line / online, off-line / offline, e-mail / pl.e-mailuri, art. e-mailul, play-back / pl. play-backuri, art. play-backul, single / pl.single-uri, art. single-ul, hit / pl. hituri, blues / pl. bluesuri, live, background / pl. backgrounduri, body building, badminton, baseball, windsurfing, jogging, derby / pl. derby-uri, derby-ul, surfing, hotdog / pl. hotdogi, hamburger / pl. hamburgeri,fast-food / pl. fast-fooduri, cheeseburger / pl. cheeseburgeri, chips / pl. chipsuri,cornflakes, icetea / art. ice-tea-ul, ketchup, whisky, look / pl. lookuri, lifting, make-up / pl. makeupuri, make-upul, fashion, design. Alte anglicisme nu sunt încă în noul DOOM: mouse, joystick, bowling, bungee-jumping, fitness, gloss, office, casual .Foarte multe persoane și în special tinerii folosesc frecvent în limbajul de zicu zi cuvinte de origine engleză în locul cuvintelor românești, pentru a fi „la modă”. Este normal ca vocabularul unei limbi să se îmbogățească frecvent cutermeni noi; însă importul masiv de neologisme poate crea dificultăți și poate ducela alterarea limbi noastre. Realitățile actuale impun folosirea unor astfel de cuvinte,care sunt preferate echivalentelor românești, care reprezintă, în multe situații, perifraze. Folosirea abuzivă, fără să ținem seama de context, de interlocutor, de situația în care are loc discuția, poate stârni ridicolul. Avem însă după cum afirma Adriana Stoichițoiu Ichim și împrumuturi necesare„cuvinte sau unități frazeologice care nu au corespondent românesc: manager, broker, snack-bar, hamburger, fan etc.” (Stoichițoiu Ichim 2001: 85).

(http://www.scribd.com/doc/43330672/Anglicisme)

2. Statutul morfologic al anglicismelor în limba română

2.1 Substantivele anglicisme în limba română

Cel mai bine reprezentat în categoria anglicismelor este substantivul, cele mai multe cuvinte fiind substantive comune, pentru genul masculin avem cuvinte ca : mouse, dealer, staff ), genul feminin este reprezentat de substantive ca : (lady,girl, cover girl), genul neutru : (display, fashion, gloss, make-up).

Adaptarea fonetică și grafică depinde de mai mulți factori: momentul intrării în limbă, conștiința lingvistică a vorbitorilor (cunoașterea sau necunoașterea limbii engleze). Cunoscătorii limbii engleze acționează ca ,,frână” în calea adaptării.

Caracterul internațional al anglicismelor denotative motivează folosirea lor în forma originară (tocmai pentru a fi un ,,instrument” facil de comunicare între specialiști și nu numai).

Ele nu se vor adapta niciodată, tocmai datorită acestui caracter: lobby, hobby,

thriller, brandy, ketchup, western etc

Un alt factor demn de menționat este filiera de pătrundere în limba română. Avem anglicisme pătrunse prin filieră franceză (șalanger din challenger, golaveraj din goal-average) și germană (forme incorecte ortografiate cu ș pentru start, sprint, strand).

O manifestare evidentă de snobism lingvistic este în cazul anglicismelor intrate demult în limbă și care sunt ortografiate conform etimologiei lor, deși acestea sunt adaptate fonetic și grafic: interview (pentru interviu), clown (pentru clovn), leader (pentru lider) ș.a.,

Acele anglicisme care au pătruns în limba vorbită se ortografiază fonetic. Cel mai cunoscut exemplu în acest caz este blugi, care s-a adaptat total.

Dificultăți apar adesea în scrierea compuselor englezești cu sau fără cratimă, precum și în utilizarea cratimei în cazul formelor articulate enclitic, flexionate sau derivate. (http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari/LauraRus.pdf).

2.2 Genul substantivelor

În ceea ce privește genul substantivelor, majoritatea anglicismelor care desemnează inanimate sunt încadrate în categoria neutrului românesc :star- staruri, trening-treninguri, meci-meciuri. Un singur inanimat a trecut la feminin fiind acceptat în varianta literară giacă , prin analogie cu jachetă, ambele provenite din englezescul jacket.

În general, în atribuirea genului gramatical al substantivelor, funcționează trei criterii : etimologic, semantic și formal. În cazul anglicismelor se respectă criteriul etimologic, astfel că genul substantivelor din limba engleză se păstrează la anglicismele din limba română, existând o corespondență între genul natural și cel gramatical.

O situație particulară o prezintă termenul miss care, conform genului natural ar trebui să fie feminin, însă el își formează pluralul în e-uri asemenea substantivelor neutre, apărând deci o discrepanță între genul natural și cel gramatical.

Putem vorbi însă și despre existența unor substantive împrumutate din limba engleză care nu s-au adaptat morfosintactic. Situații aparte apar când vorbitorii românești nu recunosc formele de plural englezești ( desinența –s ) și prin adăugarea desinențelor românești se ajunge la forme cu caracter pleonastic : „ pungile de snacksuri”, „ bestselleruri românești “. ( în aceste cazuri apare așa- numitul pleonasm morfologic)

Dintre substantivele neadaptate sub acest aspect al limbii, vom menționa mass-media.

La acest termen întâlnim doua situații diferite, în acord cu etimologia (media este pluralul termenului latinesc medium „ mijloc “ ) acordul apare la plural :

Mass-media au specificat că…..

Substantivul poate apărea și ca substantiv feminin invariabil , conform criteriul formal, în aceast caz având numai formă de singular. Ca o consecință a acestui fapt vom întâlni enunțuri precum :

Mass-media locală a dat de veste că…

Canalele mass-media..

Substantivele nume de animate sunt de obicei de genul masculin : dandy- filfizon, cowboy – văcar, și de genul feminin : lady- doamnă, miss- domnișoară.

Un caz special îl prezintă substantivul babysitter ( persoană care supraveghează copilul), fiind prin normă atât feminin,cât și masculin.

Valeria Guțu Romalo aprecia că „ selectivitatea flexionară a inanimatelor pentru genul netru s-a manifestat de-a lungul istoriei limbii române prin adaptarea preferențială ca neutre a împrumuturilor aparținând acestei clase semantice,indiferent de limba sursă “

În ceea ce privește genul gramatical, criteriul formal, al desinenței , este preponderent la substantivele din limba română. Radicalul substativelor,în cazul anglicismelor se identifică cu forma de singular, desinența fiind Ø. În acest caz, singularul trebuie opus pluralului.

Mioara Avram referindu-se la criteriul formal, îl identifică cu terminația.

Terminația anglicismelor are aproximativ aceleași caracteristici pentru toate cele trei genuri, astfel că se termină în consoană atât substantive masculine biker ( pron. Baĭcăr), hotdog ( hotdog), feminine miss (miss), neutre : brainstorming ( breĭnstorming), în vocală –substantivele masculine : dandy ( dendi), hippy (hipi), feminine : bazooka ( bazuca), neutre : replay ( ripleĭ). ( Dragoș Vlad Topală, Aspecte morfologice ale anglicismelor din limba română actuală ( Genul și numărul) :427)

2.3 Numărul substantivelor

În ceea ce privește numărul substativelor trebuie specificat că primesc la plural desinența –i, masculinele terminate în consoană : challengeri, driveri, hamburgeri, rolleri “.De exemplu : „ prepararea unui hamburger perfect este o adevărată artă “ ( Gazeta de Sud, 27.09.2011, Un hamburger perfect), „ în parcul Herăstrău se va desfășura un concurs pentru rolleri ( Libertatea, 11.07.2009, Footvolley în Tineretului, rolleri în Herestrău)

Există substantive ce prezintă unele alternanțe fonetice în radical ca mărci secundare ale pluralului, astfel | a/ e | : businessman –businessmeni, supermani- supermeni, | c/ č| : beatnic- beatnici, |d/ z| : bodyguard- bodyguarzi, | g/ ğ| : hotdog- hotdogi, | s/ș| : pampers- pamperși, |t/ț|: byte-byți.

Situații rare de marcare a pluralului prezintă femininele, în timp ce neutrele au marcat pluralul prin două desinențe –e și –uri.

Pluralul în –e :boostere ,computere ,drivere, pagere, postere.

Numeroase neutre au pluralul în –uri, desinența –uri fiind atașată la forma de singular: harduri, laptopuri, marketuri, boarduri.

Neutre precum : autoservice-uri, CD-uri, drive- uri, spary- uri, au desinența de plural legată cu cratimă.

Masculinele terminate în vocală sau în semivocală au aceeași formă atât la singular cât și la plural : penny, hippy, dandy, boy, chow- chow, gay.

Substantive ca boys,old-boys, au pluralul marcat prin desinența –s.

Unele neutre , ale căror sensuri sunt legate de unicitate au numai forme de singular : badminton, brainstorming, catering, fairplay, fitness.

Forme de plural prezintă însă foarte puține substantive : jeans ( masculin), cornflakes- fulgi de porumb.

Criteriul formal de atribuire a unui gen ține cont de opozițiile singular – plural, nearticulat-articulat hotărât enclitic.

Substantivele masculine și feminine, la numele de animate manifestă concurența dintre criteriul semantic și cel formal. În general, inanimatele sunt substantive neutre, dar, alături de acestea se înregistrează și unele masculine dar și feminine.

2.4 Cazul și articularea

În ceea ce privește cazul și articularea substantivelor anglicisme vom face referire la un articol publicat de Dragoș Vlad Topală „ Aspecte Morfologice ale substantivelor anglicisme din limba română actuală “, articol ce tratează problema cazului și a articulării.

Substantivele anglicisme primesc articolul hotărât enclitic la formele cazuale de nominativ- acuzativ și genitiv- dativ, articolul hotărât fiind atașat fără cratimă la împrumuturile care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunțate ca în limba română și cu cratimă la împrumuturile a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare. ( Dragoș Vlad Topală :261)

În articularea cu articol hotărât enclitic masculinele și neutrele au un comportament asemănător.

Pentru singular avem articolul –l pentru nominativ-acuzativ,-lui pentru genitiv-dativ, precedat de vocala tematică –u : brokerul,brokerului, dealerul, dealerului ,rockerul, rockerului, bannerul, bannerului, jazzul, jazzului, rapul, rapului.

De exemplu, în nominativ, subiect : „Rockerul a fost invitat să cânte la deschiderea campionatului de fotbal american.”

(http://revistapresei.businesslive.ro/steven-ce-s-a-intamplat-cu-vocea-ta-cum-a-reusit-rockerul-sa-macelareasca-imnul-american), pentru acuzativ, atribut: „Intrepreții Vlad Popescu și Cristian Soleanu vor susține o serie de recitaluri prin care vor reda istoria jazzului” ( Gazeta de Olt, 21.04.08 , Istoria jazzului…)., etc.

Articolele –i pentru masculin, -le pentru neutru la nominativ-acuzativ, -lor la genitiv-dativ, la plural, sunt aglutinate la desinențe : hackerii, hackerilor, hamburgerii, hamburgerilor, joburile, joburilor, shopurile, shopurilor.

Articolul se leagă cu cratimă la substantivele masculine terminate în vocală sau în semivocală si la unele substantive neutre, toate având finala cu deosebiri între scriere si pronuntare. La singular, pentru nominativ-acuzativ, respectiv genitiv-dativ au forme precum: boy-ul, boy-ului; dandy-ul, dandy-ului; disc-jockey-ul, disc-jockey-ului; old-boy-ul, old-boy-ului; playboy-ul, playboy-ului (masculine); boogie-ul, boogie-ului; box-office-ul, box-office-ului; country-ul, country-ului; dance-ul, dance-ului; duty-free-ul, duty-free-ului; fair-play-ul, fair-play-ului; high-life-ul, high-life-ului; know-how-ul, know-how-ului; LP-ul, LP-ului; service-ul, service-ului; show-ul, show-ului, whisky-ul, whisky-ului (neutre). De exemplu, în nominativ, subiect: „boy-ul îi uda grădina“ (Z, 15.02.1999, Drumul spre a treia culoare), „Show-ul va face parte din turneul de promovare“ (Z, 6.12.2005, Depeche Mode va concerta…); acuzativ, atribut: „mecanicii de la service-ul auto“ (Z, 6.01.2005, UNITA, pregătită…), „autograful de pe LP-ul său“ (Z, 7.10.2004, Asasinul lui Lennon…); complement direct: „Nu vrem să punem la îndoială fair-play-ul membrilor“ (Z, 22.11.2005, Se înmoaie greva), „acționând mouse-ul si tastatura“ (Z, 31.03.2003, Un nou turn Babel), complement circumstantial de loc: „a ocupat primul loc în box-office-ul american“ (Z, 24.08.2004, Exorcistul domină box-office-ul …), „a ajuns la duty-free-ul firmei“ (GS, 21.10.2005, Doi vamesi doljeni…); genitiv, atribut: „Părintele boogie-ului a murit în timp ce dormea“ (Z, 23.06.2001, Legendarul cântăret…), „favoritii din zona dance-ului“ (Z, 14.05.2002, Peste 300000 de tineri…); dativ, complement indirect: „hip-hop-ul democrat va face loc country-ului republican“ (Z, 12.12.1999, Umbra lui Boris…), „oferă whisky-ului un gust“(Z, 30.09.2002, Posirca IPCO…). La plural, pentru nominativ-acuzativ, respectiv pentru genitiv-dativ, au forme precum: cowboy-i, cowboy-ilor; dandy-i, dandy-ilor; old-boy-i, old-boy-ilor; playboy-i, playboy-ilor (masculine); box-office-urile, box-office-urilor; brandy-urile, brandy-urilor; CV-urile, CV-urilor; mouse-urile, mouse-urilor; play-back-urile, play-back-urilor; rating-urile, rating-urilor; single-urile, single-urilor; talk-show-urile, talk-show-urilor; whisky-urile, whisky-urilor (neutre). De exemplu, în nominativ, subiect: „brandy-urile marca Alexandrion fiind în momentul de fată cunoscute“ (Z, 18.03.2005, Pentru că nu tine seama de nevoile…), „CV-urile parlamentarilor liberali…să contină si aspecte“ (Z, 9.11.2005, Lustratie 2005…); acuzativ, atribut: „cliseele despre homosexualitate, cât si cele despre cowboy-i macho“ (Z, 12.12.2005, Festivalul de la Venetia…), „unul dintre single-urile sale“(Z, 19.05.2005, Elvis din nou …); complement direct: „al cărui film a condus box-office-urile din toată lumea“ (Z, 3.05.2004, Boadicea – varianta feminină…), „jocuri de artificii care pot să ridice rating-urile televiziunilor“ (Z, 15.02.2005, Structurile Kaghebiste…); complement circumstantial de loc: „Sistemul de securitate se poate utiliza atât la mouse-urile mecanice, cât si la cele optice“. (Z, 2.09. 2003, Mouse-ul va înlocui stiloul), „mesajele de solidaritate …trimise în talk-show-urile TV“ (Z, 2.07.2005, Ignoranta ca spiritualitate); genitiv, atribut: „nu a vrut să rezolve problema play-back-urilor“ (Z, 16.01.2001, Formatia Sing Sing BB s-a destrămat), „toate cu trimitere la spatiul scotian – whisky-urilor“ (Z, 30.09.2002, Posirca IPCO). ( Dragoș Vlad Topală, Aspecte morfologice ale substantivelor anglicisme din limba română actuală : 262,263).

În uz, există puține substantive în a căror grafie este eliminată cratima : flashul, playboyul, sprayul, showului :” Sprayul sau sticluța cu picături trebuie folosite individual.. „ ( Jurnalul Național, 10.01.2012, Decongestivele nazale..).

Femininele, precum : bazooka, call girl, cover –girl,lady, miss sunt mai puțin supuse flexiunii cazuale și articulării.

Articolul hotărât enlictic ( singular și plural) se leagă cu cratimă numai în cazul împrumuturilor neadaptate :

a căror finală prezintă diferențe între scriere și pronunțare: bleu-ul ( blŏul)

care au finale grafice neobișnuite cuvintelor vechi din limba română : dandy-ul,dandy-i , gay-ul, gay-i, hippy-ul, hipy-i, party-ul, story-ul,story-uri.

În cazul împrumuturilor chiar neadaptate sub alte aspecte, care se ternină în litere din alfabetul limbii române, pronunțate ca în limba română, este recomandată atașarea fără cratimă : itemul (itemul), weekendul (uĭkendul), inclusiv în cazul unor anglicisme mai vechi ,care sunt scrise și conform DOOM 1 fără cratimă : westernuri.

2.5 Abordarea anglicismelor din perspectiva normei lingvistice

Deși prin definiție anglicismele apar drept termeni neadaptați sau incomplet adaptați sistemului limbii române, putem observa o serie aspecte cu un caracter repetabil, ce pot fi considerate ca având caracter de normă.

În ceea ce privește abordarea din perspectiva normei lingvistice putem afirma că aceasta dezvăluie numeroase fluctuații, ce pot fi explicate prin caracterul recent al împrumuturilor, circulația limitată, anumite dificultăți de asimilare cauzate de diferențele ce apar între sistemele lingvistice românești și cele englezești, și de asemenea cauze subiective cum ar fi: gradul de stăpânire a limbii engleze, comoditatea, mimetismul, și snobismul lingvistic.

În continuare, vom aborda problema normelor ortografice și ortoepice, și nu putem face acest lucru fără a preciza mai întâi că printre tendințele generale ale limbii literale actuale se regăsește și aceea de a păstra împrumuturile din engleză într-o formă cât mai apropiată de limba sursă, procesul adaptării fiind stopat prin acțiunea unor factori de natură psiholingvistică ( conștiința lingvistică a vorbitorului cunoscător de enleză ) și de natură sociolingvistică.

Un fapt evident din limbajul presei și al tinerilor este că anglicismele din categoria împrumuturilor „stilistice” își mențin aspectul din limba de proveniență ca o condiție a forței lor de sugestie și de evocare.

Anglicismele care au pătruns în limba vorbită , conform unei pronunțări aproximative, se ortografiază fonetic : blugi,bișniță, brifing, ful, sprei.

În anumite cazuri putem întâlni alterarea alterarea grafiei etimologice cu cea fonetică :offside și ofsaid, staff și staf.

Sub aspect morfologic, dificultățile de adaptare a anglicismelor la sistemul flexionar românesc, poate fi explicat prin apartenența românei și englezei la familii de limbi distincte.

Sub aspectul genului, din cele trei criterii implicate în atribuirea genului gramatical ( etimologic, semantic, formal), se observă că cea mai mare pondere revine criteriului formal, criteriul desinenței.

De aceea, o mare parte a anglicismelor care desemnează inanimate, pot fi încadrate în categoria neutrului românesc, cu pluralul în –uri,un briefing, briefingul.

În ceea ce privește animatele, genul gramatical este stabilit prin acțiunea conjugată a criteriului formal asupra celui semantic : body-guardul, designerul, outsideri.

Pluralul anglicismelor se formează ,în funcție de genul substantivelor, conform regulilor limbii române : bodiguard- bodiguarzi.

Avalanșa de împrumuturi poate avea drept urmare slăbirea caracterului flexionar al limbii, mișcare ce poate fi realizată prin:

creșterea semnificativă a adjectivelor invariabile : sexy, single,horror.

ștergerea granițelor dintre părțile de vorbire –există numeroase împrumuturi ce funcționează în limba romănă, după un model englezesc, cu un dublu statut morfologic : substantiv și adjectiv invariabil : un hippie, mișcarea hippie.

3.Anglicisme în uz

În zilele noaste, întâlnim în presa scrisă cât și în publicitate ori tabloide pe lăngă mult cunoscutele cuvinte simple și compuse ( club, impact, interviu, poster, șampon, volei, cec) și locuțiuni , sintagme sau expresii frazeologice de genul : all right, the show must go on, there is always a but, ok, best seller, glamour girl.

Împrumuturile din limba engleză au invadat limba română în ultimele decenii atât la nivelul vorbirii, rostirii dar și al scrierii.

În continuare, voi analiza categoriile de împrumuturi „necesare “ și de „ lux” , respectiv conativ sau denotativ pe care le voi extrage din diferite publicații cum ar fi presa sportivă, economică, tabloide și reviste pentru femei.

Un lucru este cert, în funcție de temă abordată și de cititorii țintă, majoritatea publicațiilor abundă în anglicisme, reviste pentru adolescenți, bărbați sau femei: Bravo Girl, Cool Girl, The One, Unica,Glamour, Joy, Elle, Men's Health, revistele pentru amenajarea spațiului de locuit: Căminul, Deco Style, Casa Mea, sau, deopotrivă, areori anglicismele apar, și atunci doar cele absolut necesare în presa sportivă, economică, financiară, revistele IT- Pc World, Bancherul, Gazeta Sporturilor, Business Adviser.

Împrumuturile necesare prezintă anumite avantaje în ceea ce privește raportul cu termenul autohton, deoarece ele nu prezintă un corespondent în limba română,astfel că fiind motivate de noutate, putem considera anglicismele ca având un anumit avantaj al preciziei.

Pentru a exemplifica, vom lua drept model , presa economică, sportivă și domeniul tehnic.

În presa economică vom întâlni termeni precum duty-free ( mărfuri cumpărate pe aeroporturi, nave,avion, la prețuri mici, fiind scutite de taxe), voucher ( card de plată), leasing : Piața românească de leasing a crescut anul trecut…( Ziarul Financiar, 4.04.2012, Piața de leasing din România), management : Management defectuos și proceduri învechite ( Ziarul Financiar, 18.04.2012, Ungureanu îi face..),

marketing :Violeta Luca va continua să coordoneze departamentul de marketing…( Ziarul Financiar, 28.03.2012, Flanco își caută..), brokeraj: Aon România,una din cele mai mari companii din piața de brokeraj ( Ziarul Financiar, 28.03.2012, Brokerul de asigurări..), discount: Magazinele de discount Red Market (http://www.money.ro/toate-magazinele-red-market-au-devenit-mega-image_1132681.html), Performera celor două zile a fost emisiunea Sinteza Zilei din data de de 27 ianuarie, obținut un rating mediu de 460.000 de telespectatori și un share de 11.6% (Antena 3, lider de audiență în nișa de știri în zilele de 26-27 ianuarie, Ziarul Financiar,28.01.2011), România ar putea înregistra un boom economic în anul 2012 (http://www.wall-street.ro/articol/Economie/100676/Mini-boom-economic-in-anul-electoral-2012-VEZI-ce-spun-economistii.html )Reducerea tarifelor de interconectare și de acces la bucla locală este permisă pentru noi oferte generoase, fie aparținând segmentului prepay ( Financiarul, 28.01.2011, Numărul minutelor..)

Toate aceste anglicisme sunt așa-numitele anglicisme " necesare ", întrucât nu s-a găsit încă un echivalent în limba română, sau pentru simplu motiv că unele sunt cuvinte intraductibile, neavând echivalente compatibile în limba română cu domeniile respective.

Întâlnim însă și anglicisme adaptate, neflexibile, precum ok : Medicii care au operat-o pe Teo: Pacienta este OK.( Libertatea, 24.02.2011, Medicii care…)

Numărul din septembrie 2008 al revistei „ Campaign" oferă o abundență de anglicisme , astfel că în articolul interviu intitulat Ce așteptări aveți de la AdMarket? persoana intervievată afirmă : „ suntem o agenție mică, nu ne prea băgăm la pitch-uri. Asta ne exclude din topurile de genul: awarness al agenției, usage. Cred totuși că lucruri semnate de noi vor ajunge la most liked advertising campaign. Ne dorim ca AdMarket să reflecte realitatea din industrie cu lucruri concrete și nu o măsurare de awarness a agențiilor de publicitate. Nu e corect ca o agenție despre care se vorbește mult (…) să scoreze pe teme de publicitate.

Putem considera exemplele anterioare ca fiind anglicisme conotative de " lux" ,ele nu fac altceva decât să dubleze obiectul.

Revistele de IT&C, din domeniul tehnic abundă de anglicisme ca: hard, soft , high-def, wireless, view, review,inkjet, PC gaming, site.

„ Leader global în furnizarea serviciilor de informare și testare din industria imaginilor digitale, dezvoltatorii de software-uri pot integra cu aceste echipamente soluțiile proprii de management al documentelor sau de monitorizare a costurilor prin intermediul bizhub Extended Solution Techonology " ( Pc World, 24 ianuarie 2011, Minolta a câștigat).

„ NVIDIA a lansat vara trecută unitatea de procesare visuală NVIDIA GeForce GTX; 460, un potențial de overclocking mult mai mare și un raport performanță per watt impresionant, cu un preț de e-tail ( PC World, 25.01.2011, NVIDIA lansează).

„ sacadări în timpul playback-ului și în final dacă avem probleme cu erori atât de imagine cât și de program .. pe partea de hardware avem un notebook de generație nouă, pe care este instalat Windows 7 Professional. Nu există niciun codec instalat întrucât căutăm un software..( PC World, 9.12.2010, Top 10..)

Utilizarea anglicismelor din exemplele anterioare o putem considera pe deplin justificată,deoarece ele nu prezintă niciun echivalent în limba română.

Există însă și numeroși termeni pentru care se optează folosirea în limba engleză cu toate că acești termeni prezintă și un corespondent în limba română, cuvinte de genul brand sau brief publicitar ar putea fi echivalați în limba română cu marcă de produs, și respectiv rezumat sau sumar publicitar.

Un alt tip de anglicism pe care doresc să-l supun discuției, extras din ediția online a cotidianului „ Jurnalul Național " din 20.01.2011 este „Spionii KGB-ului și no man's land-ul românesc ". Într-un articol de interes general, un jurnalist nu ar trebui să recurgă la acest tip de expresii anglofone, indiferent de efectul stilistic care ar putea fi produs asupra segmentului de public cunoscător al înțelesului acestei expresii englezești.

Cu toate că limba română oferă variate posibilități de exprimare, există numeroși jurnaliști care pun accent pe o preluare mimetică, dintr-o dorință de manifestare a deschiderii țării noastre spre internaționalizare și implicit spre adoptarea masivă a cuvintelor cu rezonațe englezești sau americane. Deși prezentă în marea majoritate a țărilor europene, această tendință actuală de globalizare, nu ar trebui să fie echivalentă cu renunțarea la expresiile și cuvintele specifice limbii române.

Întâlnim în presa sportivă anglicisme adaptate precum : fotbal, tenis, rugby, tenis. Un anglicism care îmbogățeste vocabularul este întâlnit în Prosport , „ Pugilistul Ionuț Gheorghe a fost învins…" ( Prosport, 20.04.2012, Ionuț Gheorghe a ratat..)

„ Zi nefastă pentru tenismenii români" ( Gazeta Sporturilor, 21.04.2012, Zi nefastă), în Prosport din 19.04.2012 : „ bă, a înjurat o femeie, cum să ia trofeul fair-play?".

Anglicismele de lux, pe cealăltă parte țin cont de tendința de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic.

Aceste împrumuturi inutile, sau altele considerate de „ lux" precum advertising ( publicitate) , band ( orchestră) , fashion ( modă), apar tot mai des în tabloide, în reviste pentru adolescenți, reviste pentru bărbați, femei.

În „ Libertatea pentru femei"( revista pentru femei, ediția I, București, numerele 5, 12, 19, 29 – luna noiembrie 2011) , paginile 7-9 sunt dedicate rubricii „ Fashion", aici vom întâlni anglicisme ca : look, bolero, casual, shopping.

În cotidianul „ Adevărul " ( din 14 noiembrie 2010, paginile 30-31) , rubricile poartă denumirile : „ Advertising& media", „ Life", „ Love& Sex".

Aceste anglicisme au o traducere în română : publicitate, sănătătate, dragoste și sex, deci , folosirea lor este conotativă „ de lux".

Majoritatea revistelor sau ziarelor apelează la aceste anglicisme, fără a schița nici cea mai mică încercare de înlocuire a acestor împrumuturi cu echivalente românești, deoarece se vrea captarea atenției publicului tânăr sau pentru a crea impresia de modernitate.

În funcție de scopul utilizării lor, de cantitatea de informație adusă, sau dupa formă deținută ,exemplele sunt relevante în acest sens.

Revistele pentru femei, bărbați și adolescenți abundă în anglicisme de genul :

„ outfit"- anglicism folosit în funcție de scop- conotativ de lux, cu rol stilistic, poate fi ușor înlocuit cu termenul autohton ținută. Acest termen este des folosit în revistele de modă dar și cele pentru adolescenți fiind preluat în consecință și de cititorii acestui fel de revistă. ( Revista „ Cool Girl", ediția noiembrie 2010, pagina 20).

„ sexy"- termen preluat și folosit în funcție de forma sa, fiind denumit un anglicism „ crud ", în prezent este unul din cei mai cunoscuți termeni, nu doar din presa scrisă, cât și televiziune , sau viața de zi cu zi, definind un obiect sau o persoană care emană senzualitate și atrage privirile prin apariția sa.( Revista „ Glamour" ediția Decembrie 2011, pagina 63).

„ shopping" cuvânt utilizat adesea pentru a înlocui termenul românesc „ cumpărături". Shopping are un rol stilistic, conotativ, dar în același timp se încadrează și în categoria anglicismelor frazeologice, fiind format prin derularea sufixului „ ing ". ( Revista „ Cosmopolitan ", Noiembrie 2010, pagina 132).

Domeniul vieții mondene înregistrează cele mai multe anglicisme apărute recent în limba noastră și care sunt neatestate în DOOM2, DCR2 sau MDN: cool, glamour, college-shirt, fresh, gloss, must have, peeling, roll on, scrub, skinny, smokey eyes, stick, hair-styling, outfit, t-shirt, tank-shirt, fresh, shopingul,body tuning, blush, casual, pe lângă „mai vechii”: cover-girl, casting, beauty, fashion. Majoritatea se înscriu în categoria anglicismelor de lux, existând un termen echivalent în limba română actuală:

beauty „frumusețe, splendoare” ca în sintagma „salon beauty” (Stil, nr. 4, 2009); fashion pentru „modă”: „în continuare, vă prezentăm trei fashion iconuri și stilurile lor care nu vor muri niciodată” (S., 27.03.09, p. 25); casual pentru „ținută neoficială”: „stilul coafurilor e casual” (Stil, nr. 4, 2011); glamour „farmec, atracție”: „în acest sezon se poartă stilul glamour cu accente moderne” (T., 28.03.09, p. 5); gloss pentru „strălucire, luciu” și determinativul glossy: „«Unica» este revista glossy pentru femeile dornice să se realizeze în viața personală și profesională” (U., martie, 2009); „Dacă ai buzele asimetrice, evită nuanțele prea închise și folosește nuanțele bej sau glossurile roz-pal” (S., 29.02.10); blush substantivizat, cu semnificația inițială de „a înroși”: „aplică blush pe diagonală” (S., 29.02.11); brand cu sensul de „marcă”: „Un nou brand italian la Chișinău” (Vip M, 01.02.08), îl întâlnim și în alt context, mai puțin obișnuit: „Tanti Ludmila, un brand puternic” (J, 03.04.2009); outfit „echipament”: „În acest an se promovează outfiturile masculine care arată supersexy și sunt și comode” (S., 29.02.11); peeling „peelingul – un proces ce se realizează după curățarea pielii” (Stil, nr. 4, 2009); „Pentru ștergerea cicatricelor vei avea nevoie de o intervenție estetică mai complexă, cum este peeling-ul chimic sau phytopeeling-ul, care se executa numai sub supraveghere medicală și în saloanele de specialitate” (S., 4.01.08); skinny „slab, osos”, despre pantaloni „drepți, ajustați”: „Păstrezi pantalonii skinny, trenciurile cu croială clasică și puloverele asemănătoare ponchourilor” (S., 29.02.08); „poți combina cu omniprezenții pantaloni skinny sau cu o «fustă balon»… Must have-ul ținutei stă în top” (S., 29.02.08); scrub „pe lângă crema de față, trebuie să mergi la farmacie și să-ți cumperi un peeling sau scrub (nu costă scump)” (S., 4.01.08); stick „baton, lipicios” „un fard cremos sub formă de stick” (S., 29.02.08); smokey eyes care se referă la „culoarea fumului”: „Se poartă nuanțe de maro-verde și «smokey eyes»” (Stil, 01.10.2008).

Remarcăm aici ortografia neunitară a anglicismelor în cazul articulării lor: glossurile, outfiturile, dar și peeling-ul, must have-ul.

Anglicisme precum coktail, make-up, party, pub, trend și compusul super-trendy, modelling, brand, designer, fitness, flash, lifting, look, sex-appeal, shopping atestate în DOOM2 au pătruns în limbajul curent prin larga popularizare oferită de revistele cu subiecte din viața mondenă:

casting „selectare a actorilor pentru anumite roluri” și modelling „curs pentru manechine”, dar și „modelare”, datorită caracterului lor internațional și preciziei exprimate sunt utilizate cu mare frecvență în publicațiile analizate: „aici a nimerit exact în perioada cu casting-ul pentru Akcent; „Modelingul, la braț cu frumusețea, este o modalitate de a cunoaște celebritatea fără a face politică, afaceri, sport sau muzică” (Stil, 01.10.2008); designer cu sensul de „proiectant” „Sunt designer vestimentar la «House of Art», însă în particular pregătesc o nouă colecție prèt-a-porter” (Vip M., 01.11.07); fitness „condiție fizică bună”: „Apucă-te de fitness” (S., 29.02.08); flash care este înregistrat în MDN cu sensul de „informație scurtă transmisă cu prioritate”, iar mai recent el este folosit cu semnificația exactă din limba engleză „rază, licărire”: „La conferința de presă am găsit-o așezată în unul din ultimele rânduri ale sălii – o deranjează, aproape bolnăvicios, tot ce înseamnă public, monden, flash și camere de filmat” (Vip M., 01.11.07); fresh „proaspăt, curat”, deși nu este înregistrat în DOOM2, îl aflăm în MDN cu această semnificație: „cum reușesc femeile cu joburi de succes, dar și cu puțin timp liber, să arate fresh la orice oră” (S., 29.02.08); make-up „machiaj al feței”: „Află ce mai poartă starurile în materie de make-up” (Stil, 01.10.2008); lifting „operație de chirurgie estetică pentru reîntinerirea pielii”: „lifting al sânilor și al întregului corp” (Stil, nr. 4, 2008); look „aspect, înfățișare”: „până și cel mai cuminte look are nevoie de multă atenție, pentru a fi desăvârșit” (S., 29.02.08); trend „tendință, evoluție”: „să alegi ceea ce te avantajează, chiar dacă nu ești exact în trendul zilei” (S., 29.02.08); cocktail „Acest item este cu succes regăsit și-ntr-o ținută office, și într-una de cocktail” (S., 29.02.08); shopping „cumpărături”: „Ai și spectacol și film, shopping cât încape” (S., 29.02.08); sex-appeal „farmec, atracție”, înregistrat în DOOM2 și ortografiat ca în engleză, în presă însă este întâlnit sub diferite forme grafice, ceea ce demonstrează o încercare de adaptare a cuvântului la ortografia românească: „Ar mai fi nevoie de ceva sexapil pentru a fi un top model de nota «10»” (Vip M., 01.02.08). (http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=467)

La secțiunea Boysworld din revista Bravo Girl! din iunie 2009, vom întâlni în articolul " Ți se pare big deal să-ți începi viața sexuală " anglicisme crude, cu echivalentele lumea bărbaților respectiv mare lucru.

Revista Cool Girl din ianuarie 2011 are pe copertă următoarele titluri: Beauty tips pentru buze delicios de sexy, Emma Watson: singură și happy de Valentine's sau Cele mai urâte moduri de break-up, Seduce him –trucuri utile.

Observăm din nou, folosirea anglicismelor " expirate " precum beauty- frumusețe, tips- ponturi sau sfaturi, happy cu echivalentul fericită, Valentine's – Sfântul Valentin, break-up- despărțire.

Publicația online Unica din 18 ianuarie 2011 prezintă : Cosmeticele hand made, pasiune, afacere și mod de viață.

Revista Elle din iunie 2009, aduce în prim plan anglicisme cu rol stilistic legate de modă ca: botine animal- print- fără îndoială, animal print-ul este cel mai hot trend al acestui sezon.

Aceași revistă la secțiunea Lifestyle prezintă un interviu în ceea ce privește reinventarea jeanșilor : " Oricum se pare că nu suntem singurele care am rămas addicted jeanșilor. Dacă ești în tabăra Moss , atunci optează pentru jeanși slim, deschiși la culoare, pe care să-i combini cu un T-shirt alb XXL, un cardigan gri sau negru ,botine și o geantă supradimensionată. "

Binecunoscuta revistă Joy, este după părerea mea cea mai " anglicizată" și abundă în anglicisme de la prima până la ultima pagină : party shoes, little black dress, pocket friendly, hair repair,must have, catwalk, eyecatching.

Dacă părăsim lumea femeilor și intrăm în lumea bărbaților vom observă că nici această lume nu este mai prejos.

Ediția din ianuarie 2011 a revistei Men's Health, revistă dedicată bărbaților abundă în anglicisme ca: hot guys, sau titluri de articole intitulate sugestiv Show me the money!, making off, pictorial, shooting-urile outdoor, hobby, unveiled, body-building, junk-food.

Folosirea unor anglicisme necesare sau denotative se află în opoziție cu anglicismele conotative predominante în articolele menționate anterior. Astfel că piese must have, boss, pantaloni army, boss, stil grundge, showbiz,trend, flash, second hand, au și corespondente în limba română, însă se pare că atât jurnaliștii cât și publicul preferă varianta englezească.

Majoritatea termenilor sunt folosiți în mod corect, însă dupa părerea mea într-un mod excesiv. În zilele actuale, aproape toate titlurile de pagină, numele rubricilor și titlurile articolelor sunt scrise în limba engleză ceea ce determină o senzație de sufocare a cititorilor: Andreea s-a bucurat de un week-end de vis, Cele mai hot costume pentru ski, Shiny ladies, It's snow time, Diamonds are girl's best friend, Desuuri sexy.

Deși folosirea lor în text nu este neapărat imperioasă ,ele apar având rolul creării unui univers lingvistic modern, care-l introduce pe cititor în atmosfera " vieții europene ".

Nu mai întâlnim pagină în care să nu fi întâlnit cel puțin un termen englezesc simplu, anglicismele " sufocând" pur și simplu cititorul : hot party,movie, cool, fresh, enjoy, new, style.

Nici în revistele care se ocupă cu amenajarea casei nu scăpăm de prezența anglicismelor.

Pentru exemplificare am ales revistele Căminul și Deco style. În revista Căminul, edițiile aprilie și iunie 2010 întâlnim anglicisme de lux și conotative precum: office,home, refrigeration, free standing,high-tech,holding,classic, pavement, poster, spoilerul, buy-back, sustenabilitate,stand, your life, your style.

În ceea ce privește revista Deco style, vom observa că nu abundă în termeni ca și Căminul. Vom întâlni din când în când anglicisme ca : fresh waters, gresie cu inserturi,country, casual, însă principala tendință este aceea de găsire a unui corespondent în limba română, pentru a ajuta la împrospătarea limbii.

În limbajul tinerilor, a devenit familiară folosirea unor termeni precum : challenge – provare, nobody- nimeni, wicked- ciudat.

După cum se poate observa din materialul prezentat, motivația folosirii anglicismelor, diferă de la caz la caz.

Anumiți termeni sunt folosiți din comoditate sau pentru a se evita sintagmele : single ( disc ce conține câte o singură piesă pe fiecare față).

Se observă o preferință pentru compusele prin contopire ( majoritatea substantivelor compuse înregistrează contopirea cuvintelor) : comeback, outsider, partytime, snowboard, skateboard, teleplay, showroom.

Există o anumită tendință de formare a unor familii lexicale : de la shirt se formează t-shirt, tank-shirt iar de la trendy, super trendy.

Trebuie să precizez că în ceea ce privește utilizarea anglicismelor în articolele publicate în paginile revistelor prezentate în această lucrare, am avut în vedere doar acei termeni utilizați frecvent.

Numărul domeniilor în anglicismele sunt utilizate este mult mai mare,decât cele expuse aici, dar intenția mea nu a fost de a epuiza exemplele, ci de a sublinia diversitatea domeniilor și mai exact faptul că tinerii au asimilat rapid multe din aceste anglicisme.

Există numeroase cuvinte englezești intraductibile în limba română, sau dacă se încearcă o traducere parțială, se pierd din sensurile care fac un cuvânt complet : manager.

Pe de altă parte, conștientizez devenirea unui obicei de înlocuire a cuvintelor românești cu echivalentul englezesc, în special în lumea online-ului, unde sunt folosite cuvinte precum: download ( descărcare), sign in( înscriere), sau cel mai relevant exemplu, prezența acestor termeni în vocabularul prietenilor sau al colegilor.

Cei mai des întâlniți termeni folosiți în mijlocul termenilor rămân : ok, full, trendy,party, feeling, speech.

Concluzii

Ajunși la finalul acestei lucrări, trebuie să precizăm că anglicismele reprezintă o realitate, iar atitudinea vorbitorilor și a specialiștilor trebuie să fie una rațională care să cuprindă atât avantajele, cât și dezavantajele.

Trebuie specificat că acestea din urmă nu sunt numeroase, dar totuși există. Menționăm dintre acestea : nesiguranță de adaptare, crearea de forme inculte ( ciungă, plovăr), sau forme hipercorecte ( clovn pronunțat ca în limba engleză, cu toate că el intră în categoria cuvintelor adaptate total), riscul pleonasmelor.

Pe de altă parte, vorbim însă și de multe avantaje. Anglicismele nu au produs o alterare a limbii române, ci, dimpotrivă, au contribuit la o permanentă înnoire și reconstrucție, la o nuanțare semantică și stilistică, și mai ales la modernizarea lexicului.

Nu trebuie să considerăm influența limbii engleze ca fiind un fenomen negativ, nefiind cu nimic mai periculos decât alte influențe străine care s-au manifestat de-a lungul timpului în limba noastră, idee tratată în capitolul I al lucrării prezente.

Adoptarea în vorbire a acestori termeni corespunde unor necesități de expresie atât culturale, cât și sociale ( apariția unor realități extralingvistice noi, realitate determinată de fapte ce aparțin progresului umanității), dar și funcționale ( existența în limbă a unor termeni, ce desemnează aceste realități noi din viața oamenilor).

În capitolul I am încercat o abordare a anglicismelor prin prisma importanței acestora în limba română, în care să fie inclusă și o definire a acestora, precum și părerile diverșilor lingviști despre fenomenul în sine de anglicism, și nu în ultimul rând o scurta clasificare a domeniilor în care acestea au pătruns.

În cel de al doilea capitol al lucrării am tratat problema anglicismelor din punct de vedere morfologic, unde am observat diferitele modificări produse în cazul substantivelor anglicisme prin categoriile genului, numărului, cazului și articularea acestora.

O altă problemă ridicată în cadrul acestei lucrări a fost aceea de abordare a anglicismelor din perspectiva normei lingvistice de unde putem afirma că aceasta dezvăluie numeroase fluctuații, explicate prin caracterul recent al împrumuturilor, circulația limitată, anumite dificultăți de asimilare cauzate de diferențele ce apar între sistemele lingvistice românești și cele englezești, și de asemenea cauze subiective cum ar fi: gradul de stăpânire a limbii engleze, comoditatea, mimetismul, și snobismul lingvistic.

Ultimul, dar nu cel din urmă capitol ca importanță al acestei lucrări, , propune o abordare diferită a anglicismelor în uz, în care exemplificarea a fost principalul procedeu folosit, exemplele fiind folosite din mai toate domeniile în care anglicismele au pătruns, publicațiile jurnalistice fiind principala sursă de exemplificare, diferite cotidiene cu felurite arii de interes au constituit o sursă de inspirație.

Am încercat să demonstrez importanța anglicismelor în limba română și popularitatea de care acestea se bucură în zilele noastre.

Trebuie remarcat că mass-media devine principala sursă de prezentare și dezvoltare a anglicismelor, ele fiind prezente în tot ce ține de viața de zi cu zi.

Pe zi ce trece vom observa în limbajul tinerilor tendința de înlocuire a cuvintelor românești cu echivalentul englezesc, doar pentru a părea mai cool, mai trendy, tot mai mulți încercând să devină cât mai fashionable prin folosirea anglicismelor.

În acest sens aș dori să amintesc observația foarte bună a lui Stoichițoiu- Ichim ( 2001: 133) conform căreia „ argoul elevilor și studenților , în general, se caracterizează printr-un pitoresc aparte, în care funcția criptologică este pusă în umbră de creativitatea lingvistică, fantezia și umorul prin care se exprimă spiritul de frondă propriu vârstei."

În încheiere aș dori să precizez că dat fiind faptul că esența limbii este aceea de a se reînnoi în permanență, împrumuturile din alte limbi reprezintă un aspect al creativității lingvistice, prin care limba se schimbă , îmbogățindu-se neîncetat pentru a corespunde unor realități în permanență noi.

BIBLIOGRAFIE

Avram, Mioara, Anglicismele în limba română, în ciclul „Conferintele Academiei Române“, Bucuresti, EAR, 1997

Avram, Mioara, Genul substantivelor străine întrebuintate ca atare în limba română, în Omul si limbajul său. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, în AUI XXX Dicționarul explicativ al limbii române, București, editura Academiei, 1975VII-XXXVIII, 1991-1992

Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, editura Univers Enciclopedic, 2005

Dicționarul Ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția II-a, București, 2005

Dimitrescu, Florica, Dicționar de cuvinte recente, ediția a II a, București, 1997

Dimitrescu, Florica, Dicționar de cuvinte recente, ediția a III a, București, 2013

Greavu, Arina, Aspects of english Borrowing in Romanian, Nr 1-2 (49) /2010

Gutu Romalo, Valeria, Substantivul românesc între analitic si sintetic, în SCL XLV, nr. 1-2/1994, p. 33-37

Gutu Romalo, Valeria, „Despre «acord»: reguli și abateri”, în volumul Aspecte ale dinamicii limbii române actuale (coord. Gabriela Pană Dindelegan), București, Editura Universității din București

Lyutakova, R.. Adaptarea ortografica a anglicismelor in limbile română și bulgară. Orthographical Adaptation of Anglicisms in Romanian and Bulgarian

Romanoslavica. București: Editura Universității, 2004

Marcu, Florian , Maneca Constant, Dicționar de neologisme, ediția a III a, București, Editura Academiei, 1978

Marcu, Florian, Marele dicționar de neologisme , București, 2002.

Mureșan, Mihaela, Tendințe lingvistice în presa scrisă contemporană, anul III, nr 4, 2008

Nevaci, Manuela, Anglicisme în publicatii adresate tinerilor, în Aspecte…I, p. 389-394

Rus, Maria Laura, Un fapt lingvistic de actualitate: influența engleză asupra limbii

române, Integrarea europeană între tradiție si modernitate ,Tg Mureș, 2005

Simion, Eugen, Tot despre „ romengleză", Curentul 06.06.01

Smăntână, Diana, Problema anglicismelor în limba română actuală, Revista Limba Română, nr 5-6, anul XVIII, 2008

Stoichițoiu-Ichim, Adriana: Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate. București: Editura All, 2001

Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Asimilarea împrumuturilor englezesti: aspecte actuale ale dinamicii sensurilor, în Aspecte…I , p. 249-262

Topală, Dragoș Vlad, Aspecte morfologice ale anglicismelor din limba română actuală ( cazul și articularea) în Annales Universitatis Apulensis, Series Philologica, 7/2006

Topală, Dragoș Vlad, Aspecte morfologice ale anglicismelor din limba română actuală (genul și numărul), în Studii de gramatică și de formare a cuvintelor în

memoria Mioarei Avram (coord. acad. Marius Sala), București, Editura Academiei Române.

Varga, Andreea, The orthographic adaptation of english borrowings in romanian, Journal of linguistic studies, 2010

Vlad, Carmen, Limba română contemporană. Lexicologie (curs), Cluj, Universitatea Babeș-Bolyai, 1974

SURSE

http://ebooks.unibuc.ro/filologie/dindelegan/7.pdf

http://www.stefamedia.ro/anglicisme-englezisme-articulate-cu-sau-fara-cratima/

http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Iulie/COJOCARU%20ANDRONACHE%20LILIANA%20-%20Asimilarea%20anglicismelor%20in%20presa%20scrisa%20romaneasca%20si%20italiana.%20Studiu%20contrastiv/Andronache%20Liliana%20-%20rezumat%20teza.pdf

http://www.usab-tm.ro/downloads/Journal%20of%20Linguistic%20Studies%202%20(2010).pdf#page=29