Statiunile Turistice Rasnov Si Ocna Sogotov

Introducere

Cu toatecămajoritateaspecialiștilor consider turismul un fenomen specific perioadeicontemporane, acesta s-a conturat la sfârșitulsecolului al XIX lea. Dezvoltarearapidă a acestuidomeniu s-a datoratrealizăriloroferite de revoluțiatehnico-științificăcontemporanăce au constatîndezvoltareașimodernizareamijloacelor de transport, a unităților de cazareși de alimentație.

Analizându-i evoluția, turismul se contureazăcaunfenomendinamic, aflatîntr-o continuăexpansiune, detașându-se printrăsăturile sale ca o ramurădistinctă aeconomieinaționaleceaparținesectoruluiterțiar. La nivelmondial, înregistreazăcelmai rapidritm de creștere.

În ansamblul mișcării turistice din România, județul Brașov ocupă locul II (după județul Constanța), constituind cea mai importantă și frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebită a activității turistice a fost determinată aici de numeroși factori. Este vorba în primul rând de potențialul turistic natural, de o mare spectaculozitate și diversitate, precum și de patrimoniul cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că județul Brașov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase stațiuni balneo-climaterice (Covasna, Tușnad, Malnaș, etc).

Maramureș, parte a României care se mai supune încă unor legi arhaice, este una din zonele cele mai vizitate din România. Zona Maramureșului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru care nu este disponibil în limitele acesteia este marea. În rest, regiunea acoperătotul, de la excursii pe munte și sporturi extreme la turism cultural și religios.

1. Stațiuneaturistică –nucleulderulăriișidezvoltăriiactivității de turism

1.1Conceptul de stațiune turistică

Privită din punct de vedere al amenajării turistice a teritoriului, stațiunea reprezintă nucleul desfășurării efective a activității de turism. Prin activitatea desfășurată în stațiuni, turismul contribuie la sistematizarea teritoriului și la creșterea economică, într-un cadru economic, juridic, fiscal și urbanistic specific.

Din punct de vedere economic, stațiunea turistică reprezintă un sistem teritorial de producție distribuție de bunuri și servicii turistice, o unitate spațială organizată, cu echipamente care oferă un ansamblu diversificat de prestații, asimilată unei localități sau a unui centru de vânzare de servicii, regrupând diferiți agenti economici.

Privită din punct de vedere social și cultural, stațiunea turistică oferă o gamă de activități, bazate pe valorificarea unor resurse naturale și antropice locale și care permit ca persoane aparținând unor populații diferite, să se întâlnească și să comunice.

O altă definiție a stațiunii turistice, aparținând unor autori români, este cea potrivit căreia, aceasta reprezintă "o localitate, în care turismul reprezintă ramura preponderentăca volum de activitate economică și grad de concentrare a populației active. Dispunând de potențial turistic, stațiunea turistică determină un aflux de populație nerezidențială, ca beneficiară a serviciilor turistice pe care le oferă". Prima parte a enunțului acestei definiții nu se verifică, însă, în practică, în toate situatiile.

În literatura de specialitate se întâlnesc și alte definiții, cu caracter general sauparticular, ale stațiunii turistice. Așa de exemplu, din experiența internațională, am selectat viziunea experților Academiei Internaționale de Turism și ai OrganizațieiMondiale a Turismului, care utilizează următoarele definiții:

Stațiune – Localitate care prezintă, prin așezarea și amenajările sale, un interes turistic deosebit.

Stațiune turistică – Localitate care prezintă un ansamblu de elemente deatracție și care este dotată cu mijloace de cazare și de primire pentru turiști. Poate fi înacelași timp stațiune balneară, climaterică, termală sau cură de struguri, dacă ea oferă în plus caracteristicile specifice acestor stațiuni.

Stațiune balneară – Localitate situată pe țărmul mării sau, în mod excepțional, al unui lac, care dispune de instalații balneare.

1.2 Criterii de atestare a stațiunilor turistice

Fără a fi dată o definiție propriu-zisă, în Hotarârea GuvernuluiRomâniei nr. 867 pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice, se precizează, la articolul 2, că poate atesta ca stațiune turistică, de interes național sau local, după caz, "localitatea ori partea unei localități care dispune de resurse naturale și antropice, evidentiate în Registrul patrimoniului turistic și care îndeplinește cumulativ, pentru una dintre categorii, criteriile prevazute în anexa nr. 1".

Hotarârea Guvernului nr. 867/2006 reglementează, de asemenea, condițiile și procedura de atestare a stațiunilor turistice, în scopul îmbunatatirii cadrului de protejare, conservare și valorificare a resurselor turistice. Astfel, atestarea stațiunilor turistice, în România, se realizeaza de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, prin Autoritatea Naționala pentru Turism, la solicitarea autorităților publice locale și se aprobă prin aceeași hotarâre a Guvernului României a fost aprobată și lista localităților atestate cu stațiuni turistice de interes național, respectiv local (37 stațiuni de interes național și 45 de interes local) din România.

Potrivit unui proiect elaborat de specialistii din cadrul Secretaritului pentru turism privind modificarea criterilor care erau prevăzute în HG nr. 867/2006 au fost modificate criterile privind testarea unei statiuni turistice.

Hotararea stabileste normele si criteriile de atestare a statiunilor turistice, in scopul protejarii, conservarii si valorificarii resurselor turistice. Astfel, pentru atestarea unei statiuni turistice trebuie indeplinite obligatoriu criteriile obligatorii si 75% din punctajul maxim acordat pentru criteriile suplimentare, in cazul statiunilor de interes national si 50% pentru statiunile turistice de interes local.

Atestarea statiunilor turistice se face de catre Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL) la solicitarea autoritatilor administratiei publice locale si se aproba prin Hotarare a Guvernului.

Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa transmita MIMMCTPL o cerere-tip si documentatia pentru atestarea statiunii, care sa cuprinda monografia turistica, documentatiile privind amenajarea teritoriului si urbanismul, avizate si aprobate, fisa statiunii turistice și studii -documente care să argumenteze atestarea statiunii turistice și a specificului ei determinat de resursele turistice de care dispune.

In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului, autoritățile locale care administreaza localitati sau părți de localități atestate deja ca statiuni turistice de interes local, respectiv national, au obligatia de a depune fisa statiunii turistice conform modelului 3 respectiv 4.

Nedepunerea fișei statiunii în termenul de 60 de zile va fi sancționat cu retragerea statutului de statiune turistica a localitatii sau partii de localitate atestata ca statțune turistică.

Conform noii reglementări, atestarea statiunilor este conditionata de mai multi factori printre care:

– amplasarea acestora intr-un cadru natural fara poluanti;

– existenta studiilor si a documentelor care atesta prezenta si valoarea factorilor naturali de cura (ape minerale, namol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat) din punct de vedere calitativ si cantitativ;

– constituirea perimetrelor de protectie ecologica, hidrogeologica si sanitara a factorilor naturali de cura;

– drum rutier modernizat si marcat cu semne de circulatie;

– transport in comun intre statiunea turistica si gara sau autogara care o deserveste;

– asistentă medicală permanentă și mijloc de transport pentru urgențe medicale-național;

– punct de prin ajutor și mijloc de transport pentru urgențe medicale-local;

– punct farmaceutic;

– amenajarea si iluminarea locurilor de promenada;

– apa curenta, canalizare, energie electrica;

– număr minim de 500 locuri in statiuni turistice naționale, 100 in statiuni de interese local, în structuri de primire turistică, din care minim 30% să fie clasificate la categoriile de 3-5 stele, cu execpția campingurilor;

– localitățile sau părțile de localități de pe litoral trebuie să dispună de plajă amenajată, posturile de salvare acvatică-salvamar și posturile de prim ajutor;

– localitățile montane trebuie să dispună de servicii de salvare montană de tip salavamont;

– amenajări și dotări pentru relaxare în are liber și plimbări (drumuri pietonale, locuri de promenandă

– terenuri de joaca pentru copii.

– Semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare și informare, tipărit, pe suport electronic sau web site;

– realizarea de materiale de promovare a stațiunii turistice și a zonei.

Criteriile suplimentare de atestare a statiunilor turistice

1. Trenurile cu regim de rezervare a locurilor, inclusiv vagoanele de dormit, trebuie să oprească în gara care deservește stațiunea turistică 10 p

2. Autobuze de linie care deservesc zilnic autogara 10p

3. Spații comerciale și pentru activități de prestări de servicii: bancă, schimb valutar,

agenție de turism 10 p

4. Săli de spectacole și de conferințe cu o capacitate totala egală cu minim 40% din numărul locurilor existente în stațiune 30 p

5. Asistență medicală balneară, după caz, acreditată conform normelor legale în vigoare 20 p

6. Dotări tehnice pentru exploatarea, protecția și utilizarea resurselor minerale terapeutice 20 p

7. Amenajări și dotări pentru servicii de revigorare în spații construite, săli pentru întreținere (fitness) 10 p

8. Parc amenajat 5 puncte pt. Fiecare maxim 30 puncte

9. Trasee turistice montane omologate, marcate și afișate, dacă este cazul 5 puncte pt. fiecare maxim 30 puncte

10. Bază pentru valorificarea resurselor naturale terapeutice, dacă este cazul 30 p

11. Amenajări și dotări pentru pentru practicarea sporturilor (agrement nautic, tenis, fotbal, etc. ) 15 p

12. Localitățile sau părțile de localități care dispun de condiții pentru practicarea schiului trebuie să aibă amenajate cel puțin o pârtie de schi omologată și mijloacele de transport pe cablu corespunzătoare 10 puncte pt. Fiecare maxim 50 puncte.

13. Organizarea de evenimente turistice, culturale, sportive , cu caracter de repetabilitate pe bază de calendar 10 pt. Fiecare maxim 30 puncte

14. Centru national de informare și promovare turistică, cu personal permanent care să deservească exclusiv centrul 30 p

15. Asigurarea legăturii permanente on-line între structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și centrul de informare și promovare turistică 20 p

16. Canalizare centralizata 50 p

Punctajul minim pentru atestarea statiunilor de interes national este de 135 puncte, iar cel pentru statiunile de interes local este de 90 puncte.

Avantajele atestării ca statiune turistică

a) Facilități generale:

– includerea în catalogul anual al stațiunilor turistice editat de Ministerul Turismului si Dezvoltării;

– prezentarea pe site-ul oficial al Ministerul Turismului si Dezvoltării

– includerea în toate materialele de promovare editate de Ministerul Turismului si Dezvoltării;

– includerea în harta stațiunilor turistice editată de Ministerul Turismului si Dezvoltării.

b) Facilități specifice stațiunilor turistice de interes național:

– organizarea de Ministerul Turismului si Dezvoltării de evenimente de promovare și dezvoltare a turismului, cu precădere târguri, burse, manifestări expoziționale, în locațitățile atestate ca stațiuni de interes național;

– organizarea de către Ministerul Turismului si Dezvoltării, de cursuri de formare profesională în domeniul turismului pentru personalul din cadrul structurilor de primire turistice din stațiuni turistice de interes național;

– finanțarea de către Ministerul Turismului si Dezvoltării a programelor de acreditare a sistemului de management a calității pentru administrarea stațiunii turistice de interes național;

– finanțarea de către Ministerul Turismului si Dezvoltării a serviciilor în vederea elaborării planurilor de dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național;

– se acordă prioritate în cadrul programelor speciale de investiții cu finanțare de la bugetul de stat și din fonduri europene pentru stațiunile turistice de interes național.

c) Facilități specifice stațiunilor de interes local:

– organizarea de către Ministerul Turismului si Dezvoltării, de cursuri de formare profesională în domeniul turismului pentru personalul din cadrul structurilor de primire turistice din stațiuni turistice de interes local;

– finanțarea de către Ministerul Turismului si Dezvoltării a programelor de acreditare a sistemului de management a calității pentru administrarea stațiunii turistice de interes local;

– finanțarea de către Ministerul Turismului si Dezvoltării a serviciilor de elaborare a planurilor de dezvoltare a stațiunilor turistice de interes local.

Deasemeni urmează să fie emise de către MIMMCTPL norme metodologice de acreditare a centelor nationale de informare și promovare turistică.

La data intrarii in vigoare a acestei hotarari, se abroga Hotararea Guvernului nr. 867/2006 pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.609/13.07.2006.

1.3 Administrareașiconducereastațiunilorturistice

O stațiuneturisticăpoatesă se identifice cu o localitate, reprezentând o unitateadministrativ-teritoriala distinct sausă fie o parte componentă a acesteia, nefiindexclusăposibilitateaca, maimultestațiunituristicesă se aflepeteritoriulaceleiașilocalități. Indiferent de situație, încadrulstațiunilorturisticeestenecesarăasigurareaunorserviciipentruturiști,alteledecâtceleoferite de cătrefiecareunitate de cazare, alimentație, agrement, tratamentbalnear, etc., existenteîncadrulstațiunii. Asemeneaservicii, indispensabilebuneifuncționăriaactivitățiiînstațiune, suntcele de salubrizare, deiluminat public, de amenajareșiîngrijire a spațiilorverzi etc. Toateacesteservicii pot fi realizateși coordinate într-o manierăunitară, de către o singurăentitatejuridicăsau pot fi asigurate de maimulteentitățidistincte.

Experiențainternaționalăînprivințamanagementuluistațiunilorturisticenearatăcăexistă o mare varietate de soluțiiși de experiențeînacestsens.Astfel, experiențafranceză, preluatășiadoptatăși de altețări, evidențiazăurmatoarelepatrumodalități de gestiune a uneistațiunituristice:

1)Serviciulturistic public, care presupunegestionareaechipamentelorșiserviciilorpublice, considerate bunuricomune, dintr-o stațiune, de cătrecolectivitatealocală, care stabileștemodalitățile concrete de organizareșifuncționare. Un astfel de serviciuturistic public presupuneasigurareaprimiriituristice, a informăriituriștilorși a animației din stațiune, fără a se implicaînactivitateacomercialăpropriu – zisă, realizată de agențiieconomiciceactiveazăînstațiune. Înanumitecazuri, acestserviciu public poate realize comercializareaanumitorserviciipentruturiști, poategestionauneleechipamenteșirealizeazaactivitatea de elaborareșiimplementare a strategiei de dezvoltareturisticăteritorială.

Se cunosc trei modalitati concrete de gestiune prin serviciul turistic public, distincte din punct de vedere juridic, respectiv:

a)      gestiunea publica directa, caz în care exploatarea este asigurata în întregime de structuri ce apartin colectivitatii locale, de tipul regiilor autonome;

b)      gestiunea publica indirecta, în situatia în care colectivitatea locala încheie un contract prin care încredinteaza unei persoane de drept public sau privat (întreprindere, asociatie, cooperativa etc.) administrarea statiunii;

c)      gestiunea indirecta mixta, în cazul în care colectivitatea locala participa, sub forme si în proportii diferite, inclusiv din punct de vedere financiar, la constituirea si functionarea entitatii juridice ce va realiza serviciul turistic public local, si care, de regula, este o asociatie fara scop lucrativ.

2)      Oficiul de turism asociativ, care reprezinta forma cea mai raspândita de gestiune a statiunii turistice, caracterizata prin suplete si adaptabilitate, în special pentru statiunile mici si mijloci.

Oficiul grupeaza persoane din sectorul privat, voluntari, reprezentanti ai conducerii comunitatii locale, etc. si îsi desfasoara activitatea pe baza unor cotizatii percepute membrilor, precum si din încasarile obtinute prin prestarea unor servicii în cadrul statiunii turistice respective. Principalul avantaj al acestui sistem de gestiune este acela ca se realizeaza un parteneriat efectiv între comunitatea locala si operatorii privati.

3)      Oficiul de turism cu statut de "Centru Public Industrial si Comercial", care poate lua forma de regie comunala (de interes local), cu personalitate juridica si autonomie financiara, si care administreaza activitatea industriala si comerciala si coordoneaza dezvoltarea turistica a statiunii. Oficiul de turism respectiv este consultat de catre autoritatile locale si regionale, cu privire la proiectele de echipare turistica de interes colectiv si poate fi abilitat sa realizeze exploatarea instalatiilor turistice de agrement si sportive din statiune, sa organizeze unele manifestari artistice etc. Oficiul poate delega prestarea serviciilor de informare turistica altor organizatii.

Gestiunea serviciului public industrial si comercial se realizeaza în mod similar cu cea a unui serviciu privat, putând sa primeasca si unele subventii din partea colectivitatii locale, dar nu cu scopul echilibrarii ulterioare a unui buget deficitar, ci pentru proiecte concrete. Oficiul obtine venituri din perceperea taxelor de sejur, de la turisti, precum si a unor taxe speciale pentru instalatiile de transport pe cablu etc.

            Managementul acestui serviciu este asigurat de un comitet, condus de un director, care este numit de primar (în unele cazuri, comitetul respectiv fiind condus de catre primarul însusi).

            Se consideraca aceasta formula ar fi cea mai potrivita pentru managementul statiunilor mari, în situatiile în care municipalitatea doreste sa detina controlul asupra functiilor de informare si primire a turistilor, de promovare turistica si de sprijin, din punct de vedere tehnic si comercial, pentru firmele care îsi desfasoara activitatea pe teritoriul statiunii turistice respective.

4)      Societatea locala de economie mixta – care este un parteneriat economic între sectorul public si întreprinderile private, realizat prin constituirea unei societati comerciale pe actiuni, având gestiune privata, desi capitalul majoritar este public. O asemenea societate grupeaza investitorii privati, carora le ofera nu numai posibilitatea de a realiza investitii în statiuni, dar si de a se implica în gestionarea acestora.

Societatea de economie mixta locala poate avea un obiect de activitate diversificat, incluzând, între altele, realizarea de constructii, de amenajari funciare, exploatarea unor echipamente de agrement, a unor parcuri de distractii sau a unor unitati ce ofera conditii pentru practicarea diferitelor sporturi.

Exista statiuni turistice în care astfel de societati realizeaza doar o parte a gestiunii serviciilor turistice, celelalte activitati fiind atribuite unui Oficiu de turism.

2. StațiuneaRâșnov

Râșnovul este a treia stațiune de interes național din județul Brașov, după Predeal și Poiana Brașov. Râșnovul a obținut acest statut important pe baza îndeplinirii unor criterii obligatorii de atestare – amplasarea într-un cadru natural fără poluare, existența utilităților urban-edilitare (asistență medicală permanentă, punct de prim ajutor și mijloc de transport pentru urgențe medicale, amenajarea și iluminarea locurilor de promenadă, rețea de apă curentă, canalizare, un număr minim de 500 locuri în structuri de primire turistice clasificate, serviciu de salvamont, terenuri de joacă pentru copii), existența serviciilor de informare și promovare turistică (semnalizarea obiectivelor turistice, realizarea de materiale de promovare turistică), precum și îndeplinirea unor criterii suplimentare de atestare a stațiunii turistice (existența unei săli de spectacole, cinematograf, parcuri, amenajări pentru practicarea sporturilor, centre de informare turistică, cu personal permanent care să deservească permanent centrul – cetate și sediul primăriei, organizarea de evenimente turistice, culturale și sportive, cu caracter de repetabilitate pe bază de calendar).

Orașul Râșnov a fost atestat Stațiune Turistică de Interes Național printr-o Hotărâre de Guvern emisă la data de 27 noiembrie 2012. Hotărârea de Guvern a fost luată după ce documentația Primăriei Râșnov a fost aprobată de o comisie specială a Ministerului Turismului și Dezvoltării Regionale și a obținut avizele Ministerului de Interne și Ministerului Justiției.

Așezarea sa – la poalele masivului Postăvaru, la mică distanță de Munții Bucegi și Piatra Craiului, aproape de capătul culoarului Rucăr-Bran și de o altă importantă zonă turistică, Bran – favorizează orașul Râșnov din punct de vedere turistic. Pe DN 73, la 15 km de Brașov și la numai 9 km de stațiunea turistică Poiana Brașov, orașul Râșnov este el însuși o stațiune turistică de interes național.

2.1 Localizarea din punct de vedere geografic

Râșnov este un oraș în județul Brașov, situat în sud-vestul Depresiunii Brașov, la 15 km de municipiul Brașov, pe cursul râului Ghimbășel, la 650 m altitudine. Localitatea numără în prezent aproximativ 16.000 locuitori.

Situat în centrul țării, în partea superioară a Țării Bârsei, la poalele masivului Postăvaru, la mică distanță de Munții Bucegi și Piatra Craiului și la capătul Nordic al culoarului (trecătorii) Rucăr, Bran și Cheia Predeal, orașul Râșnov pastrează de peste veacuri același iz istoric al unui burg prosper.

Râșnovul se găsește la o altitudine medie de 676 m deasupra nivelului mării, la intersecția meridianului de 25°27´ longitudine estică cu paralela 45°35´ latitudine nordică. În cadrul județului, orașul are o poziție sud – estică, fiind poziționat de-a lungul drumului național DN 73 aflându-se la circa 15 km de municipiul Brașov, 12 km de orașul Predeal, 9 km de stațiunea turistică Poiana Brașov.

2.2 Scurt istoric al statiunii Râșnov

Specialiștii susțin că începuturile fortăreței de pe această culme împădurită ar fi prin 1211-1225, în timpul stăpânirii teutone în Țara Bârsei. Mai întâi din lemn, apoi reconstruită din piatră, cetatea a apărut ca o necesitate de apărare și refugiu din calea invadatorilor.

Prima atestare documentară a Râșnovului – sub numele de Rosnou – datează din 1331. Într-un document emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, prin care suveranul cerea fiilor lui Solomon de Râșnov, Ioan și Iacob, să îi restituie cetatea Codlea, ocupată multă vreme de greavii sași râșnoveni.Cu toate acestea, istoria așezării este cu mult mai veche. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme ale unei așezări dacice – Cumidava. La numai 4 km de orașul actual, încă se mai pot vedea rămășițe ale castrului pe care romanii l-au construit aici după cucerirea Daciei.

Altă mențiune documentară, în 1335, face referire la o puternică cetate fortificată care a rezistat invaziei tătarilor salvând viețile localnicilor refugiați dincolo de zidurile sale. În sec. XV, în timpul expansiunii otomane, Cetatea Râșnov a înfruntat cu succes și câteva asedii turcești. Obligați de împrejurări să rămână între ziduri perioade mai lungi, localnicii au transformat cetatea într-un adevărat târg fortificat.

În 1388, Râșnovul apare în documente ca Villa Rosarum (Rosendorf) = Satul trandafirilor. În cronicile și documentele vechi, Râșnovul este menționat și în formele „Rasnow”, „Rossenaw”, „Russenau”, „Rosenau”, „Rajnov”. Rădăcina toponi-mului pare a fi cuvântul „roz” care înseamnă „roză”, „trandafir”, atât în limba latină, cât și în limbile slavă și germană. De altfel, încă din Evul Mediu clasic, trandafirul a fost ales emblema așezării. Însemnul heraldic, acordat de suveran sau asumat direct și apoi recunoscut public, demonstrează atât statutul așezării, cât și importanța averii sale.

În secolele următoare, necesitatea de apărare și refugiu dispărând, interesul localnicilor de a întreține târgul fortificat a scăzut. Cutremurul din 1802 a distrus o parte din turnuri și a dus la transformarea cetății părăsite într-o ruină. Așa am găsit-o și eu când am vizitat-o prima oară, prin anii '70.

În sec. XII zona a fost colonizată cu populații germanice provenind de pe malul stâng al Rinului, din Rosenau. Noua colonie s-a numit tot Rosenau (Valea Trandafirilor), pentru sașii zilelor noastre aceasta fiind și acum denumirea orașului Râșnov. Cu timpul localitatea a căpătat importanță comercială, a obținut dreptul de a ține târguri, ajungând al doilea târg ca mărime din Țara Bârsei. Breslele strungarilor în lemn și ale țesătorilor erau cunoscute și apreciate încă de pe atunci. Amplasarea sa pe cea mai frecventată cale comercială, a favorizat înflorirea economică a așezării. Dar, tocmai pentru că se afla pe cea mai importanță cale de legătură transcarpatică medievală, culoarul Rucăr-Bran, Râșnovul a trebuit să facă față multor năvăliri stăine, devastatoare. Este și motivul pentru care localnicii – pentru protejarea vieților lor, dar și a bunurilor agonisite – au înălțat cetatea, obiectiv simbol și cea mai importantă atracție turistică actuală a orașului.

În anul 1906, Nicolae Iorga descrie Râșnovul ca un „sat gospodăresc” în care „aerul sănătos atrage mulți vizitatori care găsesc pensiune la țărani”. Și cum dintodeauna aerul de munte stimulează pofta de mâncare, putem crede ce scrie în 1910 o doamnă venită la Râșnov de peste munți prietenei sale din Buzău: „Eu petrec foarte bine aici, singura grije după cum spui tu, mi-e să nu dau în bulimie. Noroc că sașii au uși mari că altfel nu a-și putea încăpea prin ele”

Fără a avea o faimă internațională mare, trebuie să remarcăm faptul că Stațiunea Climaterică Râșnov începuse să atragă și turiști din străinătate. În 1936, în „Tabloul despre numărul străinilor sosiți în comună ca turiști sau sezoniști”, pe lângă turiștii români, apar și turiști din Austria, Germania, Franța, Italia, Polonia, Grecia și Elveția.

Însă povestea frumoasă a Râșnovului interbelic a fost oprită cu brutalitate de izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial și apoi de instaurarea regimului comunist.

După căderea comunismului, Râșnovul industrial a decăzut, iar cetatea medievală, cel mai important monument istoric al orașului, a fost înstrăinat.

În anul 2004, noua conducere a primăriei Râșnov a trecut la recuperarea cetății și pentru prima oară după o jumătate de secol s-a vorbit despre reamenajarea orașului ca „stațiune climaterică”. Din vara anului 2008, cetatea medievală a devenit, așa cum era normal, polul promovării turismului râșnovean.

În anul 2009, Râșnov a devenit primul oraș turistic din Romania promovat cu fonduri europene.

2.3 Inventarierea patrimoniului turistic

Orașul Râșnov, unde se intersectează mai multe drumuri turistice – drumul pe valea Ghimbavului Mic către Cheile postavarului și Cheile Râșnoavei, drumul spre Predeal, fie prin Cheile Râșnoavei, fie prin șoseaua care trece prin Părăul Rece, folosită cândva de cărăușii localinici care transportau mărfuri spre Țara Românească pe drumul anevoios al văii Prahovei, drumul spre valea Ghimbavului Mare care duce în Bucegi spre cabanele Mălăiești, Trei Brazi, Diham, drumul spre Făgarași care traverseayă Munții Perșani pe la Poaiana Mărului, înregistrează o intense circulație turistică în zonă.

Interesul Râșnovului pentru turism este legitimat de o tradiție de peste 100 de ani. Prezența "vilegiaturiștilor" este documentată în mod minuțios de cărțile poștale ilustrate trimise din Râșnov/ Rosenau încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Atracțiile principale pentru oaspeții comunei Râșnov au fost încă de la început cetatea medievală și munții învecinați. În 1875, când comunitatea a ridicat un hotel, numele ales a fost "La Cetatea Râșnovului". La 23 august 1904, când domnul Julius Bielz din Sibiu era anunțat de un prieten că "tocmai am admirat din Cristian Cetatea Râșnovului. Această ruină este deosebită și oferă o perspectivă minunată."

2.3.1 Obiective turistice

Cetatea Râșnov este fără doar și poate cel mai important obiectiv al orașului. Am urcat la cetate în ultima zi a sejurului nostru acolo deoarece voiam să-i acordăm mai mult timp. Mai fusesem la Cetatea Râșnov acum mai bine de 40 de ani, într-o excursie organizată pentru elevi. Nu păstrez o amintire prea plăcută de atunci. Am văzut doar niște ruine, foarte multe și ni s-a spus o poveste, povestea cetății. După ani și ani, când am aflat că se fac renovări și că obiectivul cu o nouă față va fi redat circuitului turistic, am dorit să revin. Abia acum a fost să fie. Am regăsit Cetatea Râșnov întărită, cu ziduri și turnuri refăcute, dar am revăzut și ruinele din vremea copilăriei mele.

Dacă ajungeți la cetate, nu ratați punctele de belvedere care oferă imagini deosebite asupra orașului și satelor învecinate. În punctul cel mai înalt, lângă steag, un binoclu cu fise vă va ajuta și mai mult în acest sens.

Peștera Valea Cetății despre care sper să pot scrie mai detaliat în viitor, este un alt obiectiv care nu trebuie ratat dacă vă aflați în Râșnov. Pe șoseaua spre Poiana Brașov, chiar de lângă cetate, distanța este de numai 1,5 km.

Pietonal, se străbat ultimii 450 m prin pădure, pe un drum pietruit sau pe scări. Efortul acestui drum în urcuș este pe deplin răsplătit de cele 30 de minute petrecute în peștera descoperită în 1949. Ghidul însoțitor vă va spune întreaga poveste a sedimentelor acumultate, a prăbușirii peretelui de stâncă și a lărgirii intrării inițiale, naturale, foarte îngustă. Săptămânal, sâmbătă, pentru doritori, în peșteră au loc concerte.

Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae a fost înălțată în perioada 1875-1879 și a fost pictată câțiva ani mai târziu de meșterul brașovean Mișu Popp. Biserica Ortodoxă veche Sf. Nicolae se află după colț, pe str. Romulus Cristoloveanu, nr. 14 și a fost atestată documentar în 1384. Este cea mai veche biserică ortodoxă din sus-estul Transilvaniei. Istoria ei este foarte interesantă și sper să v-o pot povesti măcar în parte cu talentul cu care a făcut-o pentru noi administratorul sfântului lăcaș. L-am găsit acolo singur, ascuns sub schele de ploaia care amenința. Biserica veche – monument istoric de importanță națională – se consolidează și se restaurează doar pe exterior, iar lucrările se estimează a fi terminate în octombrie 2015.

Biserica evanghelică este singura biserică a comunității sașilor râșnoveni păstrată până în zilele noastre. A fost construită la începutul sec. XIV, dar înfățișarea actuală datează din 1774-1775 când s-a construit un nou acoperiș, iar zidurile bisericii au fost înălțate. Inițial dedicat cultului catolic, lăcașul împodobit cu pictură murală a suferit ample transformări la reformă, atunci când frescele au fost acoperite cu var. Restaurările ulterioare au scos la iveală în partea de nord a corului porțiuni din pictura originală. Acestea pot fi văzute și în prezent.

Cheile Râșnoavei

Relieful orașului Râșnov este el însuși o atracție turistică. La extremitatea sudică, în Masivul Postăvaru, pe o deviație a drumului către Predeal, se află Cheile Râșnoavei.

Castrul roman Cumidava, așezarea dacică descoperită aici, anterioară cuceririi romane. Pe Dealul Cetății, cele mai vechi urme de locuire datează, conform descoperirilor arheologice din 2010, încă din epoca neolitică.

Dacii au locuit Dealul Cetății între sec. IV î.H. – I d.H. Așezarea dacică, denumită „Cumidava” sau „Comidava”, compusă din locuințe de suprafață și bordeie, era fortificată cu șanțuri de apărare și valuri de pământ. Geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului amintește „Cumidava” între „orașele strălucite ale Daciei”. Între Carpații de Răsărit și Sarmisegetuza, capitala regatului dac, Cumidava pare a fi cea mai însemnată așezare dacică amintită de izvoarele scrise ale antichității.

Se pare că în timpul celui de al doilea război daco-roman (105-106 d.H.), așezarea dacică a fost incendiată și parțial distrusă de cuceritori. În schimb, pentru supravegherea ieșirii din actuala trecătoare a Branului, romanii au ridicat un castru lângă râul Bârsa (drumul antic trecea pe lângă castru). Fortăreața antică se află în punctul „Grădiște” („Cetatea de pământ”, Erdenburg, Eulenburg, Orlenburg), la circa 500 m în dreapta pârâului Bârsa și la 4 km. nord de orașul Râșnov. Castrul a fost abandonat la retragerea armatei și administrației romane ordonată de împăratul Aurelian (270-275 d. Hr.)

Muzeulîn care se pot vedea arme și armuri, tot felul de unelte și mobilier de uz gospodăresc, obiecte de vestimentație, fotocopii ale unor documente de epocă, o mască de tortură, precum și un jug folosit la transportarea în siguranță a prizonierilor, poate constitui un punct de atracție.

Casele medievale din curtea interioară, cândva adăposturi și depozite de provizii în timpul asediilor, astăzi sunt mici magazine cu suveniruri, etalând și în afară tot felul de nimicuri, dar și bijuterii din pietre semiprețioase, obiecte de artizanat și material documentar privind istoria cetății.

2.3.2 Domeniul cultural

In orasul Rasnov isi va deschide portile in acest an noua sala de spectacole. Aceasta este situata in fostul cinematograf al orasului si a fost complet reabilitata din fonduri proprii ale orasului. Locatia a fost transformata in sala de spectacole, dar oricand aici vor putea fi proiectate si filme, fiind pastrata si functionalitatea cinematografului, datorita investitiei facute in sistemul de proiectie si sonorizare.

Locuitorii orasului au acces la o biblioteca oraseneasca traditionala dar si la un Ceantru de Documentare si Informare care a luat nastere prin transformarea vechii biblioteci scolare intr-un centru multimedia modern . Acest centru este situat in incinta Scolii Generale nr. 2 si este prevazut cu sala de lectura cu un fond de carte de 6800 de volume, precum si un numar de 6 calculatoare si un leptop. Aici elevii isi pot pregatii proiectele, pot viziona filme documentare,tematice, pot asculta muzica, sub supravegherea si indrumarea unor cadre specializate. La acest centru sunt bineveniti atat copii care invata la celelalte scoli din oras, cat si cetatenii orasului Rasnov.

Orasul Rasnov are o populatie predominant de religie ortodoxa, insa datorita numarului insemnat de sasi si maghiari, aici se regasesc si alte religii precum catolica si evanghelica. Pe raza orasului sunt construite un numar de 4 biserici ortodoxe, o biserica romano-catolica si una evanghelica.

Agenda Culturală:

Serbările Zăpezii (februarie)

Festivalul de film de scurt metraj (mai)

Sărbătoarea Rozelor (Rusalii)

Zilele Râșnovului (iunie)

Festivalul Ecvestru

Festivalul pentru copii „JOCMANIA” (iunie)

Zilele Cetății Râșnov (4-5 iulie)

Curtea Comedianților (iulie)

Festivalul medieval „Turnirul Cetăților” (iulie)

Festivalul de muzică rock

„OST MOUNTAIN FEST” (iulie)

Festivalul studențesc InSitu (iulie)

Festivalul de Muzică pentru copii și tineret

„Liga Campionilor” (august)

Festivalul Internațional de Film Istoric(august)

Festivalul Internațional Istoric Academic„În numele trandafirului”(august, festival de reconstituire istorică)

Târgul de toamnă (octombrie)

Bucuria Sărbătorilor de iarnă (decembrie)

Festivitatea Bradului de Crăciun

Balul Călușarilor

Balul Zoritorilor

2.3.3 Domeniul social

Datorita statutului de oras industrializat, locuitorii orasului Rasnov sunt in mare parte persoane cu inalta calificare. Cu toate acestea, in urma restrangerii activitatii din domeniul industrial sau inchiderea marilor fabrici care atrageau aceasta forta de munca, nivelul somajului la data de 31.01.2010 atingea cifra de 985 persoane dintre care 491 femei.

Prin dezvoltarea in ultimii ani a domeniului turistic, locuitorii au fost obligati sa se reorienteze spre meserii legate de acest domeniu si datorita infintari a numeroase structuri de cazare de tip pensiuni. Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca au avut posibilitatea sa urmeze cursuri de recalificare pentru diverse meserii, cursuri organizate atat de Agentia de Somaj, cat si de o societate privata de formare profesionala din oras.

Incepand cu anul 2004 au fost incheiate conventii cu AJOFM Brasov conform Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, angajandu-se in fiecare an in medie 100 de persoane din randul somerilor pentru posturi de muncitori necalificati. Aceste persoane presteaza diverse activitati si lucrari in folosul comunitatii. Mentionam ca cererea pentru aceste posturi este mult mai mare decat numarul de locuri oferite.

In ceea ce priveste aplicarea Legii 416/2001privind venitul minim garantat, avem inregistrate un numar de 230 de dosare, acestea reprezentand aproximativ 1000 de beneficiari de ajutor social, care in cadrul aceleasi legi au primit si ajutoare de incalzire pe toata perioada sezonului rece noiembrie 2009-martie 2010. Pentru a putea beneficia de sumele acordate conform legii, persoanele apte de munca trebuie sa efectueze un numar de ore de munca in folosul comunitatii, in functie de veniturile pe care le inregistreaza si de numarul de membrii din dosarul de venit minim garantat

2.4 . Prezentarea bazei tehnico-materiale a statiunii Râșnov

2.4.1 Unitati de cazare

Râșnov oferă nenumărate posibilități de cazare, de la hoteluri de 3 și 4* la pensiuni de 1-2-3-4*. Peste tot în oraș veți vedea stâlpi cu săgeți indicatoare pentru pensiuni. Când cauți străzi sau obiective turistice, mai întâi vezi indicatoare pentru pensiuni. Deși aveam problema cazării rezolvată, la magazin am primit o carte de vizită cu ofertă în acest sens, iar la Biserica Ortodoxă veche, chiar nefiind interesați, administratorul ne-a recomandat două pensiuni. La Râșnov toată lumea face turism. Tarifele practicate pentru cazarea la pensiuni nu sunt foarte mari, dar trebuie să apreciem singuri dacă ceea ce ni se oferă corespunde standardelor noastre

Orasul Rasnov a cunoscut in ultimii ani o puternica dezvoltare a turismului,atat datorita asezarii sale geografice cat si investitiilor realizate in acest domeniu. O mare parte din proiectele derulate de Primaria orasului Rasnov au avut la baza lucrari menite sa atraga un numar cat mai mare de turisti : imbunatatirea infrastructurii orasului, organizarea de concursuri de talie internationala, promovarea Cetatii Taranesti , precum si mediatizarea unor evenimente si manifestari locale traditionale.

Pe raza orasului functioneaza urmatoarele unitati de turism:

– 5 complexe turistice, cu un numar de 182 locuri de cazare;

– 51 de pensiuni, cu un numar de 923 locuri de cazare;

– 9 cabane, cu un numar de 415 locuri de cazare;

– 14 vile, cu un numar de 163 locuri de cazare.

2.4.2 Dotări pentru agrement

Datorita asezarii sale geografice in zona muntoasa, Rasnovul are o indelungata activitate in domeniul schiului, acest sport practicandu-se atat la nivel de performanta cat si de agrement.

Clubul Sportiv Scolar din oras a asigurat an de an componenti la loturile nationale de schi fond, biatlon si sarituri, sportivii obtinand numeroase medalii atat pe plan european cat si mondial in aceste sporturi. Pentru realizarea obiectivelor de performanta, sportivii beneficiaza de o baza sportiva care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pista de schi role, trasee de schi fond si biatlon.

La baza Cetatii Rasnov este amenajat un teren de fotbal unde au loc antrenamente si meciuri ale echipei locale de fotbal FC Rasnov. In acest an a fost finalizata constructia unei sali de sport amplasata in vecinatatea stadionului, care va permite o buna pregatire a sportivilor si pe timpul iernii.

Ca posibilitate de petrecere a timpului liber , in localitate functioneaza si un teren de fotbal acoperit privat care satisface nevoia de miscare benefica sanatatii.

În anul 2013 orasul Rasnov a fost una dintre locatiile in care s-a desfășurat Jocurile Olimpice de Iarna pentru Tineret. Pentru acest eveniment, in zona Valea Carbunarii s-au făcut lucrarile la Baza Olimpica, care va cuprinde Baza de Biatlon si cele trei trambuline ( K15, K35, K65) pentru sarituri cu schiurile.

Tot in zona Valea Carbunarii va fi si locatia primei partii de schi alpin din Rasnov destinata amatorilor, precum si o pista pentru sanii.

La poalele Cetatii Taranesti Rasnov se va amenaja un parc tematic “Parcul cu dinozauri”, care va oferi atat activitati recreative cat si educative. Tot aici va fi amenajata prin parteneriat public privat o pista de sanii-masinute practicabila atat iarna cat si vara.

Datorita unor investitori privati, in zona Valea Cetatii a fost amenajat un patinoar si 3 terenuri de tenis, oferind astfel locuitorilor orasului posibilitati pentru timpul liber.

O alta zona preferata pentru activitati sportive este si Cheile Rasnoavei. Aici se pot practica sporturi precum bungee-jumping, catarari si paint-ball. Deasemenea sunt oferite de catre investitori particulari servicii de practicare a echitatiei.

2.4.3Infrastructura

Accesul la reteaua de cai ferate se face prin intermediul garii situate in localitate, precum si halta Romacril.De aici se poate face transportul de persoane prin intermediul cursei de persoane spre orasul Zarnesti sau municipiul Brasov.

Orasul Rasnov este un important nod rutier, aici intersectandu-se drumurile care fac legatura Ardealului cu Tara Romaneasca, orasul fiind asezat pe vechiul drum comercial care lega Brasovul de Campulung Muscel, astazi DN 73. Din Rasnov se poate face accesul spre statiunea turistica Poiana Brasov situata la 9 km pe DN1E, spre Bran pe DN73A la 15 km, spre Predeal pe DN73A..

Transportul de persoane se poate face si cu autobuze ale firmelor de transport spre localitatile invecinate , sau apeland la serviciile de transport persoane in regim de taxi oferite in oras de catre 4 societati comerciale.

Drumuri

Orasul Rasnov este situat chiar pe traseul DN 73, de la intrarea in Rasnov dinspre Brasov pe o lungime de 7,1 km spre comuna Bran. Acesta se intersecteaza cu DN 73A spre orasul Zarnesti avand pe teritoriul orasului Rasnov o lungime de 4,7 km, iar spre Paraul Rece 15,5 km.

Rasnovul este legat de statiunea turistica Poiana Brasov prin intermediul DN1E cu o lungime de 6,5 km pana la Poaiana Cristianului.

Drumurile nationale si judetene de pe teritoriul orasului sunt in stare buna fiind asfaltate in totalitate, iar strazile din oras sunt asfaltate in proportie de 90%, in ultimii ani avand loc lucrari intense de asfaltare, precum si realizarea de noi drumuri in zonele in care s-au construit cartiere rezidentiale.

In anul 2009 a fost finalizata construirea drumului forestier Provita , cu o lungime de 7 km, intre Valea Glajeriei si Cabana Diham, lucrare realizata cu fonduri de la Uniunea Europeana.

Reteaua de alimentare cu apa:

Captarea apei potabile pentru orasul Rasnov se face din zona numita Cheia din izvoare subterane, iar calitatea apei este in parametrii de potabilitate, conform buletinelor de analize bacteo-chimice. Pentru eficientizarea distributiei apei la toti utilizatorii orasului s-au accesat fonduri de la Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in vederea realizarii unei noi conducte de aductiune a apei, amenajarea unui nou rezervor de stocare a apei, realizarea unei noi statii de clorinare precum si inlocuirea retelei cu o retea moderna realizata din polietilena.

Numar de locuinte legate la retea: 2646

Retele de alimentare cu apa potabile: L=56,53 km

Reteaua de canalizare: Numarul de locuinte legate la reteaua de canalizare: 1629

Retele de canalizare: L=33,22 km

Reteaua de comunicatii

Serviciile de telefonie sunt asigurate prin intermediul firmelor Romtelecom, RCS&RDS precum si prin retelele de telefonie mobila.

Serviciile de internet sunt oferite de firma locala YUL PRO, precum si prin retelele care asigura si telefonia. Majoritatea locuintelor beneficiaza de racordarea la cablu tv oferit de firmele RDS&RCS, iar in zonele mai greu accesibile prin antenele parabolice montate de diferite firme.

2.4.4 Starea mediului

Pentru reducerea zgomotului in ambientul orasului Rasnov au fost identificate sursele de poluare fonica si anume: circulatia rutiera pe DN73 pe o lungime de 2,3 km intravilan, unde a fost luata masura limitarii vitezei de deplasare. Pentru celelalte zone s-a luat masura asfaltarii drumurilor, montarea in anumite zone a limitatoarelor de viteza sau organizarea circulatiei pe sens unic.

În urma evaluarii calitatii aerului s-a constatat ca valorile concentratiilor in aerul inconjurator pentru un poluant sau mai multi sunt cu mult scazute fata de valorile limita, aceasta si datorita faptului ca agentii economici majori din zona care poluau aerul nu mai functioneaza.

Pe teritoriul administrativ al orasului Rasnov nu exista poluatori care sa deverseze in cursurile de apa, deoarece societatile Romacril Rasnov si Celohart Zarnesti au fost inchise.

Colectarea deseurilor se realizeaza de catre firma SC Goscom Cetate Rasnov SA. Aceasta realizeaza colectarea gunoiului menajer si transportul acestuia la statia de transfer infiintata in orasul Rasnov. Deoarece depozitul de deseuri de la Rasnov a trebuit inchis in anul 2008 ca urmare a normelor de mediu impuse de Uniunea Europeana, dupa cantarire si compactare gunoiul este transportat de la statia de transfer la groapa ecologica de la Sacele.

În urma unui plan local de gestionare a deseurilor menajere se realizeaza colectarea selectiva de la sursa (domiciliul) in paralel cu actiuni de constientizare in scoli si in randul populatiei.

Primaria orasului Rășnov împreuna cu operatorul de salubrizare urmaresc promovarea unor proiecte in vederea modernizarii sistemului de colectare, reciclare, transport, stocare deseuri precum si sistemul de curatenie stradala.

2.4.5 Proiecte si programe de dezvoltare

a. Investitii si surse de finantare

Investitii in derulare:

Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa a orasului – fonduri MMDD;

Promovarea potentialului turistic al orasului Rasnov – fonduri Ministerul Turismului;

Eficientizarea activitatilor interne ale Primariei Rasnov si furnizarea de servicii publice online in urma interoperabilitatii sistemelor electronice – fonduri MCSI;

Investitii in faza de proiect:

Extindere corp de cladire Scoala Generala nr 2 Rasnov – fonduri europene (POR)

Reactualizarea strategiei de dezvoltare durabila a localitatii – fonduri europene

Reabilitarea parcurilor si amenajarea de agrement in cartiere ale orasului Rasnov – fonduri MMDd

b. Oportunitati oferite investitorilor

Datorita existentei in trecut pe teritoriul orasului Rasnov a doua mari intreprinderi , respectiv Fabrica de Scule si Uzina Chimica, investitorii care prefera aceasta zona pot gasi aici forta de munca calificata in diverse meserii, in special din domeniul industrial.

3. Ocna Șugatag

3.1. Introducere

“Sub aspect turistic, prin valorificarea resurselor naturale a apelor cloro-sodice și beneficiind de factori climaterici specifici și a efectelor acestora, comuna Ocna Șugatag se bucură de o afluență turistică impresionantă, fiind cea mai căutată zonă din acest colț de țară, renumită pentru tratamentul afecțiunilor reumatismale, a asteniei și surmenajului cât și pentru combaterea proceselor inflamatorii cronice.” (http://www.primariaocnasugatag.ro)

3.2. Localizare

“Ocna Șugatag se află în Depresiunea Maramureșului. Aceasta este o adevărată țară între munți, fiind străjuită de lanțul vulcanic spre apus. În plaiurile domoale ale depresiunii, cu spinările colinelor printre ele, străbătute de atâtea ape de munte, se află un grup întreg de stațiuni balneoclimaterice, printre care Bixad, Ocna Șugatag, Crăciunești, Costiui, Breb și Băile Borșa. Apele minerale din aceste stațiuni au o compoziție strâns legată de formele complexe de relief ale depresiunii și munților înconjurători, tipurile morfogenetice fiind caracterizate prin: masivul Oaș-Gutâi-Țibleș (munți vulcanici joși, intens erodați, cu mici poduri de lavă și martori eruptivi mezozoici și neogeni (neckuri și dykuri), Carpații Păduroși Maramureșeni (munți înalți, cristalini, cu petice sedimentare mezozoice și paleogene, fragmentați în culmi înguste, cu slabe urme glaciare și slabe fenomene carstice); partea sud-vestică a depresiunii (muscele de depozite de fliș și miocene intens cutate); partea nord-estică (muscele și dealuri cu reliefuri de creste și cu văi prin care curg ape repezi). Pe toate aceste plaiuri- străbătute de o rețea densă de drumuri- stau așezate încântătoarele localități maramureșene, parcă prelungindu-se unele în celelalte. În aceste condiții naturale și în mijlocul acestor așezări se găsesc stațiunile balneclimaterice din cel mai nordic ținut al țării.” ( Costin Ștefănescu, Stațiuni balneare și climaterice din România, editura Meridiane, București 1967)

“Localitatea Ocna Șugatag este situată în Depresiunea Maramureș, la poalele munților Țibleș și Gutin (munți tineri vulcanici), pe DN 18 Baia Mare – Ocna Șugatag, la o distanță de de municipiul Sighet și la o altitudine de .
Prin poziția ei geografică, OCNA ȘUGATAG este polarizantă pentru localitățile din jur făcând legătura între cele două mari municipii ale județului , Baia Mare și Sighetu Marmației.Comuna Ocna Șugatag se învecinează la sud cu comuna Budești la est și nord- est cu comuna Călinești, la nord cu comuna Giulești, la vest cu comuna Desești.” (http://www.primariaocnasugatag.ro)

3.3. Clima

Climat specific zonei de depresiune intramontană  cu veri răcoroase, ierni reci.

Aer curat și odihnitor. Zona este influențată de masele de aer de nuanță oceanică, ceea ce contribuie la atenuarea contrastelor de temperatură (valori între -4º C și -6º C iarna, 14-16º C vara și medii multianuale de 5º la 7º C) și la precipitații abundente de 800-.

Luând ca etalon înregistrările meteorologice ale anului 1965 observăm următoarele: “în timp ce la Ocna Șugatag diferența dintre mediile lunare cele mai scăzute și mediile cele mai ridicate a fost de maximum 23º C, la Câmpulung Moldovenesc a ajuns la 35º C, la Bistrița Năsăud la 34º C și la Joseni la 38º C, deci aici contraste termice mult mai puțin accentuate. Același lucru îl observăm și în ceea ce privește precipitațiile, înregistrându-se la Ocna Șugatag, la Cîmpulung Moldovenesc, la Joseni.” (Alexandru Roșu, Geografia fizică a României, editura Didactică și Pedagogică, București )

3.4. Istoric

„Localitatea Ocna Șugatag este atestată documentar din anul 1355. Descoperirile arheologice (ciocane de piatră, dălți, alte unelte) atestă că populația acestei zone exploata sarea încă din epoca de piatră.
Un alt document istoric atestă existența în minei Paul Silvestru, a grupului de mine Ana – Iuliana și Elisabeta care erau domeniu regal.
Între anii 1711 – 1720, în timpul stăpânirii austro – ungare curtea de la Viena dădea atenție deosebită exploatării zăcămintelor de sare, fapt pentru care această ocupație a luat amploare, iar localitatea Ocna Șugatag se dezvoltă și sistematizează.
Documentele atestă funcționarea între anii 1799 – minei Bogdan, între anii 1802 – minei Mihai, unde sarea era mai albă, iar în 1921 se deschide mina Dragoș.
Sarea de la Ocna Șugatag, datorită calității de excepție se exploata în plăci și bulgări, fiind exportată în Ungaria, Rusia, Cehoslovacia, Austria, dar și-n Africa.
În anul 1950, datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, minele au fost închise, iar în anii următori luând naștere lacurile sărate pe vechile amplasamente ale minelor de sare, constituindu-se în resurse naturale balneo-climaterice, dezvoltându-se apoi stațiunea din localitate.” (http://www.primariaocnasugatag.ro)

3.5. Cultură

„Civilizația populară a Maramureșului, bisericile din lemn, porțile și vâltorile, costumele populare și tradițiile seculare au adus zonei celebritatea în lumea întreagă. Satul maramureșean tradițional este bine reprezentat de localitățile componente ale comunei Ocna Șugatag. 

Porțile masive din lemn, meșteșugit lucrate, vechi sau mai noi, se găsesc în toate cele patru localităti ale comunei. Poarta din lemn reprezintă cel mai important element de arhitectură tradițională a țăranului din Maramureș. Este construită din trei stâlpi mari din stejar care sunt legați între ei printr-un fruntar, acoperișul este în patru ape ca și la case. Are o portiță pentru trecerea persoanelor și poarta mare pentru atelaje și animale. Poarta reprezintă un indicator al prestigiului social și economic al familiei respective. Motive ornamentale: funia, însemnele solare, dintele de lup și ghinul, vasul cu flori, flori stilizate, pomul vieții în diferite variante, motive romboidale mari sau mai mărunte etc.

În Sat Sugatag pot fi vizitate o veche moară pe apă, construită în 1869, două vâltori si o pălincie.

Tot în ceea ce privește cultura, în localitatea Ocna Șugatag, își are atelierul de creație ELENA TAMAS, o vestită pictoriță de icoane religioase pe lemn si sticlă, pe stil vechi, rit ortodox si catolicși nu numai, recunoscută în țară și peste hotare.

Școala și grădinița Ocna Șugatag au o preocupare continuă pentru activitățile culturale dovadă fiind formațiile de dansuri populare a copiilor și tinerilor.

În comuna Ocna Șugatag s-au desfășurat următoarele competiții și activități sportive:

 • crosul „Frunze ruginii” cu peste 80 de participanți;

 • campionatul de sah pe echipe (4+1) cu 35 de participanți;

 • întrecerea de tenis de masă, 20 de participanți;

 • campionatul de Handbal școlar 10 echipe.

În data de 12.05.2007 a ieșit de sub tipar pliantul "Sănătate.Tradiție. Natură – Ocna Sugatag" editat de Primăria Ocna Șugatag, deocamdată doar în limba română.” (http://www.primariaocnasugatag.ro)

3.6. Infrastructura tehnică a teritoriului

„Infrastructura tehnică a teritoriului oferă o imagine de ansamblu asupra stării de fapt și a funcționalității regiunii, în condițiile în care nu se mai poate imagina dezvoltare în lipsa dotărilor elementare.” (Gabriela Ilieș, Țara Maramureșului Studii de Geografie Regională, Presa Universitară Clujană)

3.6.1. Căile de acces

-dinspre Sighetu Marmației pe DN 18, apoi DJ 182A,
-dinspre Baia Mare peste Munții Gutin (DN 18),
-dinspre Baia Mare pe la Cavnic (DJ ). (http://cesavezi.ro/obiective-turistice/14-statiuni/796-sta%C5%A3iunea-ocna-%C5%9Eugatag)

3.6.2. Alimentarea cu energie electrică, apă, gaze

„În Țara Maramureșului, unde se află și Ocna Șugatag, conform datelor statisitce și locale, toate localitățile dispun de rețea funcțională de alimentare cu energie electrică în sistemul energetic național.

Alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat este prezentă în 27 de comune și 3 orașe, însumând . S-au finalizat deja rețelele pentru Botiza, Coștiui, Moisei, Ocna Șugatag. În condițiile actuale rețeaua de canalizare a Țării Maramureșului este subdimensionată. Dispun de o astfel de rețea doar orașele, localitățile de rang supracomunal, stațiunea balneoclimaterică Ocna Șugatag.” (Gabriela Ilieș, Țara Maramureșului Studii de Geografie Regională, Presa Universitară Clujană)

3.6.3 Unități de cazare

-Pensiuni turistice: 12

-Hoteluri: 3

-Popas turistic: 1

-Vila: 6

-Căsuțe tip camping: 1

-Pensiune agroturistică: 1

-Cabană turistică: 1

3.6.4. Alimentație publică

-Cofetărie: 2

-Bar de zi: 5

-Disco bar: 1

-Berărie: 1

-Restaurant clasic: 6

-Bufet bar: 1

-Restaurant pensiune: 3 (http://www.mdrap.ro)

3.7. Cadrul socio-economic

„Profilul economic dominant al comunei OCNA ȘUGATAG este turistic, fapt ilustrat de prepoderența agenților economici cu acest profil de pe raza comunei.
Datorită eliberării rapide a autorizațiilor de funcționare a agenților economci,numărul lor a luat o amploare deosebită, fiind în continuă creștere. Întrucât comuna este vizitată de foarte mulți străini unii au dorit să înființeze diferite firme. Primăria s-a implicat în eliberarea actelor necesare cu condiția ca viitorii angajați să fie preponderenți din Ocna Șugatag, în acest fel numărul locurilor de muncă nou create a crescut cu aproximativ 10%, număr care este în continuă creștere.

Gradul de colectare a veniturilor proprii este de 90 %.
Primăria împreună cu agenția MTM , beneficiara unor fonduri SAPARD a inițiat un proiect de calificare a cetățenilor pentru desfășurarea de activități agroturistice și totodată de clasificare a unor noi pensiuni, pentru a atrage noi resurse financiare la buget.

Numar total de agenți economici existenți în localitate etse de 120:
-agricultură:3
-industrie:10
-comerț:60
-turism:30
– prestări servicii: 17 (http://www.primariaocnasugatag.ro)

3.8. Principalii factori terapeutici

Principalii factori terapeutici ai stațiunii balneoclimaterice Ocna Șugatag sunt apele minerale cloruro-sodice concentrate ale lacului format pe gura unei vechi saline. Ocna Șugatag are o îndelungată expunere la soare (aproape în tot parcursul zilei). Stațiunea funcționează între 1 iunie-1 septembrie.

3.8.1. Servicii și oportunități

„În stațiune se găsesc instalații pentru băi calde cu apă minerală, bazin (800 mp) pentru băi reci și ștrand pentru helioaeroterapie. (Costin Ștefănescu- Stațiuni balneare și climaterice din România)

Baza de tratament a stațiunii oferă două bazine și trei vane cu ape minerale încălzite, instalații pentru fizioterapie, electroterapie și termoterapie, sală de masaj și gimnastică, instalații cu aerosoli, două bazine mari și unul mic cu apă rece pentru băi și aerohelioterapie. În zonă există o foarte bogată și diversificată pentru toate gusturile, pretențiile și buzunarele.” ( www.tratamentbalnear.ro)

„Complementar tratamentului din stațiune, Centrul Terapeutic TIBULEAC PLANT oferă tratamente de medicină naturistă precum fitoterapie, reflexoterapie, presopunctură și masaje speciale. Această zonă din Maramureș este cunoscută pentru inițiativele locale ce valorifică resurse naturale precum plantele medicinale sau fructele de pădure. Remediile naturale produse din plantele și fructele de pădure recoltate din această regiune ecologic pură sunt vestite pentru creșterea forței vitale și pentru tratarea diverselor afecțiuni.” (http://www.primariaocnasugatag.ro)

3.9. Indicații terapeutice

Stațiunea este indicată pentru tratarea următoarelor afecțiuni:

-afecțiuni reumatismale degenerative si abarticulare;

-afecțiuni neurologice periferice (pareze, sechele după polineuropatii);

-afecțiuni ginecologice (insuficiență ovariană, cervicite);

-afecțiuni post-traumatice

-artroze, poliartroze ( www.tratamentbalnear.ro)

3.10. Patrimoniu turistic

„Comuna Ocna Șugatag beneficiază de un potențial turistic valoros insuficient valorificat. Stațiunea Ocna Șugatag primește 25.000 de turiști anual. În ceea ce privește punctele de interes turistic putem menționa: împrejurimile localității. bisericile maramureșene și stațiunile balneoclimaterice: Breb, Crăciunești și Costiui.” (Costin Ștefănescu, Stațiuni balneare și climaterice din România, editura Meridiane, București 1967)

3.10.1. Împrejurimile localității și bisericile maramureșene

„Împrejurimile localității Ocna Șugatag (păduri și valea Iedului) oferă numeroase posibilități pentru plimbări. În localitate și în împrejurimi se vizitează casele construite în stil arhitectonic specific maramureșan și, îndeosebi, bisericile de lemn, cu acoperiș și turn înalt în patru ape, acoperite cu șindrilă. Printre acestea sunt bisericile din Breb (contruită în anul 1531), Sârbi (1532), Budești (1643), Călinești (1663) și Giulești (1695)

Din Ocna Șugatag, pe un drum regional () se străbate masivul Gutâi, prin exploatarea minieră Cavnic, până la Baia Sprie.” (Costin Ștefănescu, Stațiuni balneare și climaterice din România, editura Meridiane, București 1967)

3.10.2. Stațiunile balneolimaterice: Breb, Crăciunești și Costiui

„La de Ocna Șugatag se află stațiunea balneoclimaterică Breb ( altitudine, la de localitatea Breb), în apropierea șoselei regionale Baia Sprie-Capnicul de Sus-Sighetul Marmației. În stațiune se găsesc trei izvoare cu apă sulfuroasă, carbogazoasă, bicarbonatată, cloruro-sodică, cu minelarizare totală de 6,22 gr la litru (izvorul pentru cură internă, a cărei apă se îmbuteliază). Climatul subalpin al stațiunii se caracterizează prin veri răcoroase și ierni reci: stațiunea funcționează între 1 iunie-1 septembrie și este indicată pentru afecțiuni ale tubului digestiv și glandelor anexe, precum și în afecțiuni ale aparatului locomotor și sistemului nervos periferic.

Pornind din Ocna Șugatag prin Sighetul Marmației la de Câmpulung la Tisa, într-o regiune de culmi împădurite, pe calea Tisei, se află o altă stațiune baleoclimaterică: Crăciunești. Această stațiune de interes local ( alt.) are trei izvoare cu ape minerale sulfuroase slab concentrate, indicate în cură externă pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic și ginecologie.

Localitatea oferă posibilități de excursii pe drumurile forestiere spre parchetele de exploatare din împrejurimile localității Câmpulung la Tisa.

La Costiui ( de Sighetul Marmației) se ajunge din Ocna Șugatah pe șoseaua regională până la Sighetul Marmației și, de aici, pe calea ferată. La Costiui (altitudine 450 m: climat de dealuri și coline împădurite) se află un lac, pe gura unei vechi saline, care are apă clorurosodică concentrată (și nămol sapropelic) folosită în cură externă și având aceleași indicații terapeutice cu stațiunea Ocna Șugatag.” (Costin Ștefănescu, Stațiuni balneare și climaterice din România, editura Meridiane, București 1967)

3.11. Puncte tari ale comunei Ocna Șugatag

– Stațiunea balneoclimaterică Ocna Șugatag
– Teren disponibil proprietate a Statului Român , administrat de Primărie
– Lacuri naturale cu ape sărate
– Dezvoltare economica pe un traiect relativ ascendent
– Existența unui număr mare de hoteluri , pensiuni și unități de alimentație publică
– Mediul natural curat
– Tradiții culturale
– Siguranța cetațeanului
– Rețele de alimentare cu apă, electricitate, telefonie, cablu TV, internet
– Forța de muncă calificată
– Puncte cu potențial de dezvoltare a turismului
– Există dorința de a întocmi și aplica proiecte destinate dezvoltării locale
– Potențial pentru dezvoltarea turismului și agroturismului
– Cea mai mare parte a comunei este racordată la rețeaua de apă potabilă
– Atracție deosebită pentru dezvoltarea de cartiere rezidențiale
– Experiența în derularea unor fonduri europene
– TÂNJAUA DE PE MARA – Hoteni – una din cele mai mari si spectaculoase manifestări populare din Maramures
– BISERICILE DIN LEMN – sunt nota distinctivă a Maramureșului, demonstrând un mare nivel de maturitate artistică și meștesugărească. În comuna Ocna Șugatag se găsesc trei biserici vechi (Breb, Hoteni, Sat Șugatag) și una nouă (Ocna Șugatag) 
– MEȘTEȘUGURI ȘI ARTIZANAT – descoperiți vechile meșteșuguri ale Maramureșului, arta țesutului, cojocăritului sau a cioplitului în lemn
– COSTUME POPULARE ȘI OBICEIURI – portul popular, cu elementele specifice tradiționale, se menține în uz în zilele de sărbătoare, dar mai rar și în zilele de lucru
– BUCĂTĂRIA – masa maramureșeanului este întotdeauna plină cu bucate delicioase, stropite din plin cu binecunoscuta pălincă
– HORA DIN ȘOPRU (Jocul Satului) – Hoteni
– proiect de revigorare a jocului popular autentic
– FESTIVALUL GULAȘULUI – Ocna Șugatag, întrecerea bucătarilor în prepararea gulașului
– Resurse naturale: materiale de construcție, lemn, ape minerale carbogazoase pentru consum și cu proprietăți terapeutice
– Disponibilitatea administrației locale de a concesiona terenuri.(http://www.primariaocnasugatag.ro)

3.12. Proiecte și programe de dezvoltare

Centru de informare turistică

Beneficiar: comuna Ocna Șugatag

Proiect finanțat prin FEADR, selectat în cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, 3.1.3 Încurajarea activităților turistice.

„Proiectul are ca scop înființarea unui Centru de Informare Turistică în comuna Ocna Șugatag care va deservi și localitățile Budești, Desești și Giulești. Activitatea de promovare turistică este la această dată subdimensionată, iar materialele promoționale care există sunt insuficiente cantitativ și calitativ. De asemenea la nivel regional și național nu există o strategie de realizare a unor rețele de Centre Județene și Birouri Locale de informare și promovare turistică și în final brenduri pe diferite zone turistice. Un astfel de centru are menirea de a promova turismul în zona de nord-est a județului Maramureș, de a amplifica interesul posibililor turiști pentru a face turism de factură rurală. Acesta poate merge de la băi balneare la festivaluri folclorice, biserici, mănăstiri la plimbări de relaxare pe rute de o frumusețe deosebită. O realitate constatată și de localnici și de vizitatori arată că activitatea de informare, educare și implicare a diverselor categorii de public și promovare turistică este în prezent subdimensionată, iar materialele promoționale sunt insuficiente din punct de vedere calitativ și cantitativ. Astfel construirea acestui Centru de Informare Turistică ar promova mai amplu zona prin activități complexe de informare și promovare: realizarea de pagini web cu imagini deosebite pentru a stârni interesul și dorința de a face turism, accesibile tuturor oamenilor din întreaga lume, panouri cu hărți în fiecare centru de comună sau sat pentru a-i dirija pe vizitatori în punctele de interes turistic și  pliante bilingve în care să se promoveze atracțiile turistice, meșterii populari, pensiunile turistice și evenimentele locale cele mai importante. Prin acest centru se vor crea două posturi de lucru în care se vor angaja persoane care să fie certificate ca ghizi turistici. Construcția va avea două încăperi, din care una va fi destinată primirii și informării turiștilor, iar cealaltă promovării și vânzării produselor tradiționale meșteșugărești.” (http://cerc-consultanta.ro/?p=50)

Concluzii

Situată într-o pitorească regiune a Depresiunii Maramureșului, la poalele versanților masivi ai Munților Gutâi și Țibles, Sțatiunea Ocna Șugatag se numară printre cele mai importante atracții cu care au fost înzestrate aceste meleaguri.

Sub aspect turistic, prin valorificarea resurselor naturale a apelor cloro-sodice și beneficiind de factori climaterici specifici și a efectelor acestora, Ocna Șugatag se bucură de o afluență turistică impresionantă, fiind cea mai cautată zonă din acest colț de țară, renumită pentru tratamentul afecțiunilor reumatismale, a asteniei și surmenajului căt și pentru combaterea proceselor inflamatorii cronice.

Frumusețea peisagistică a locurilor, aerul pur montan, plasarea stațiunii balneo-climaterice lângă o rezervație naturală, obiceiurile și tradițiile populare, măreția și splendoarea altor obiceiuri locale, arhitectura construcțiilor în stil local, existența unor izvoare naturale constitue un loc ideal de odihnă și recreere în concedii și sfârșit de saptămână.

Râșnovul este a treia stațiune de interes național din județul Brașov, după Predeal și Poiana Brașov.Turiștii care vin aici, trebuie să știe că obiectivele Râșnovului sunt atât de multe și de variate încât pot necesita câteva zile de ședere în oraș.

Cel mai important și cunoscut obiectiv turistic al Râșnovului rămâne Cetatea Râșnov, vizitată anual de peste 200.000 de turiști plătitori de bilete, și alte câteva mii care participă la manifestările culturale organizate în cetate, unde intrarea este liberă. În anul 2004, noua conducere a primăriei a trecut la recuperarea cetății, după ce în perioada 2000-2008 asupra acestui monument s-a desfășurat cea mai amplă și agresivă succesiune de intervenții neautorizate de către un cetățean străin, noul stăpân al Cetății Râșnov.

Bibliografie

 Busuioc, M., F., (2009) Sisteme de turism. Curs, București, disponibil pe http://www.scribd.com/doc/78833544/SISTEME-de-Turism-1#scribd, accesat în 04.01.2015

Iancu., M., (1971) Județul Brașov, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971

Rășnov – Ghid turistic, 2011, disponibil pe http://www.inovativ.ro/site/upload/files/ghidul-turistic-rasnov-494.pdf, accesat în 06.01.2015

Ștefănescu, C., (1967) Stațiuni balneare și climaterice din România, editura Meridiane, București

http://www.scritub.com/geografie/turism/STATIUNEA-TURISTICA83455.php, accesat în 04.01.2015

http://www.juristnet.ro/data/news19.php, accesat în 04.01.2015

http://www.bizbrasov.ro/2012/11/27/rasnovul-a-treia-statiune-turistica-de-interes-national-din-judetul-brasov/, accesat în 05.01.2015

http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/rasnov,98,1158/cetatea-rasnov-s-alte-locuri-musai-de-vazut-in-zona,3588/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta_51892.htm,accesat în 05.01.2015

http://www.rasnov-turism.ro/orasul-rasnov/staiune-turistic-de-interes-naional, accesat în 30.01.2015

http://cerc-consultanta.ro/?p=50

Comuna Ocna Șugatag

www.tratamentbalnear.ro

http://www.mdrap.ro

http://cesavezi.ro/obiective-turistice/14-statiuni/796-sta%C5%A3iunea-ocna-%C5%9Eugatag

Raport de mediu plan urbanistic general Municipiul Brasov, Iulie 2010

Hotarârea Guvernului nr. 867/2006