Statiunea Turistica Ranca
STAȚIUNEA TURISTICĂ RÂNCA
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I TURISMUL FENOMEN ECONOMIC
1.1. Concepte și definiții
1.2. Turismul în Romînia
1.3. Valorificarea potențialului turistic al României
1.4. Valorificarea potențialului turistic montan
CAPITOLUL II DIMNSIUNEA ECONOMICĂ ȘI ECOLOGICĂ A TURISMULUI ÎN GORJ
2.1. Cadrul turstic natural, social – eoconmic și cultural al județului Gorj
2.2. Arealele de concentrare a valorilor turistice și principalele locații cu potențial turistic din Gorj
2.3. Turismul montan în județul Gorj. Evoluția turismului montan: schiul, alpinismul și drumețiile
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ STAȚIUNEA TURISTICĂ RÂNCA.
3.1. Prezentarea stațiuni Rânca și a arealului din care face parte
3.2. Dezvoltarea durabila a turismului în zona Rânca
3.3. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei
Concluzii și propuneri
Bibliografie
INTRODUCERE
Etimologic, vorbind cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour" (călătorie), sau „to tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa – în general și în Franța – în special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Termenul francez are rădăcini și mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos" și, respectiv, din cel latin „turnus" și înseamnă tot călătorie în circuit. Din termenul „turism" a derivat și cel de „turist", adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie
În ansamblul unei economii naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora. De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice și indirect în stimularea producției ramurilor participante la: construirea și realizarea de noi mijloace de transport, instalații de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de producție
Lucrarea de față pune în discuție conceptul de turism și valorificare a acestuia ca și sistem cu toate conexiunile ce decurg din elementele și formele sale.
Astfel spus prin tematica ei dorește să prezinte o viziune a arealelor turistice din Romănia și județul Gorj și în mod special asupra dezvoltării stațiunii montane Rînca, a investițiilor efectuate în această zonă în vederea valorificării potențialului turistic montan. În cuprinsul lucrării sunt analizate fenomenele geografice, de integrare teritorială, de selectare de corelare într-un spațiu nominalizat, cu interferențe ecologice.
Lucrarea este structurată pe trei capitole structurate distinct însă strîns corelate între ele.
CAPITOLUL I
TURISMUL FENOMEN ECONOMIC
1.1 Concepte și definiții
Conform studiilor de specializare turismul este o activitate cu caracter recreativ sau sportiv, ce constă din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor locuri pitorești și interesante dintr-un anumit punct de vedere. Activitatea turistică este considerată una din cele mai vechi ocupații ale omului încă din cele mai vechi timpuri, de cănd nomadismul era modul de viață al grupărilor umane..
Activitatea turistică se numără printre cele cîteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a secolului nostru și în special a celei de a doua jumătăți a acestuia.
Activitățile turistice au un mod specific de realizare în vederea satisfacerii nevoilor umane. Modalitățile de funcționare a turismului și a componentelor sale constituie mecanismul turistic care este un ansamblu de principii, corelații, forme, instrumente, pîrghii economice, juridice, sociale, științifice pe baza cărora unii (turiștii) își realizează și își perfecționează propria activitate.
Mai multe studii, care au urmărit depistarea tendințelor dezvoltării tehnico – economice, efectuate cu ani din urmă au scos în evidență, extrordinara gamă a transformărilor tehnice economice și sociale din perspective anilor ce vin.
Ca orice activitate în plină evoluție și afirmare turismul a fost obiect de cercetare pentru numeroși specialiști care odată cu semnalarea lui ca fenomen au încercat să-I stabilească dimensiunile în timp și spațiu connținut.
Dicționarul encyclopedic romîn (1996, vol.IV) propune ir5mătoarea definiție și anume: ” Activitate cu character recreativ sau sportive, constînd în parcurgerea, pe joss au cu diferite mijloace de transport, a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor cilturale, economice, antoropice și istorice.
Cu alte cuvinte prin turism înțelegem ansmablul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștiințele generale, pentru a se distra, pentru odihnă și tratament, însă totodată putem zice și de o industrie creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor și serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație, la unb nivel calitativ, și în condițiile conservării resurselor turistice, a mediului înconjurător.
Turismul rerprezintă un fenomen economic – social specific civilizației moderne puternic ancorat în viața sociatății și ca atare influențat de evoluția ei. Astfel putem spune că Romînia dispune de un vasr și valoros potențial touristic natural și antropic, ca și de o bogată tradiție în domeniul călătoriilor, cee ce argumentează pentru viitor înscrierea turismului între ramurile de bază ale economiei.
Circulația turistică este elementul sintetic care reflectă cel mai fidel modul și nivelul de valorificare al potențialului turistic. În același timp, circulația turistică este și un fenomen geodemografic complex, de mare amploare, constând în deplasări temporare de populație aparținând la diferite grupe de vârstă, categorii sociale și care, cantitativ, este comparabil cu cel al deplasărilor pentru muncă.
O strînsă legătură cu economia turismului este o altă discipliă numită mediul înconjurător care studiază fenomenul touristic în organizarea lui mondială și națională, piața turistică și manifestările componentelor sale, industria turismului în ansamblu și în componența întreprinderilor hoteliere și de alimentare, a celor de agrement, tratament balnear, aîntreprinderilor prestatoare de servicii turistice către populație precum și promovarea și realizarea produselorturistice în condițiile protecției și conservării mediului înconjurător.
1.2. Turismul în Romînia
România, cu o vastă experiență în activitățile turistice, actualmente își perfecționează formele de practicare a turismului, precum și infrastructura turismului aflându-se în fața adoptării unei strategii a activităților turistice, prin luarea în considerare a experienței țărilor dezvoltate. România are posibilități universale, specifice ei, având o unicitate în dezvoltarea turismului. România nu poate să ia un model deja elaborat care a fost folosit și în alte țăr ale lumii. România are și își prezintă propriul său potențial științific și care practic trebuie să fundamenteze strategia proprie, originală, pe care să o aplice prin metode, întrutotul specifice.
O asemenea orientare nu poate fi explicată doar prin experiența istorică sau prin originalitatea condițiilor geografice, climaterice, tradițiilor, obiceiurilor, artei, culturii etc. Activitățile turistice din România se bazează pe un șir de criterii: încadrarea în cerințele revoluției tehnico-științifice actuale, valorificarea experiențelor pozitive a țării din toate perioadele; preluarea și implementarea doar a acelor experiențe ale altor țări și popoare care se potrivesc specificului turismului din România. Astfel dezvoltarea turismului nu trebuie neapărat imitat pe cineva oricât de original și de bun ar fi. Activitățile turistice din România au caracter național ele purtând pecetea proprie a românilor motiv pentru care se pot înscrie în contextul experiențelor mondiale, cu o vie contribuție la dezvoltarea turismului internațional.
Doar printr-un efort concentrat al tuturor structurilor oficiale și neoficiale, al teoreticienilor, practicienilor, investigațiilor științifice cu caracter economic, social, național România poate să-și mențină originalitatea sa. Activitățile turistice sunt componente ale acțiunilor economice, sociale, culturale, fiind în același timp procese complexe, rezultate din ansamblul comportamentelor oamenilor, al relațiilor și deciziilor; care se rezumă la asigurarea și satisfacerea trebuinților umane prin atragerea, combinarea, susținerea și folosirea efectivă a resurselor naturale.
Numărul locuitorilor din România, care sunt dispuși să accepte turismul, este determinat de un ansamblu de condiții existente: de nivelul prețurilor din țară sau nivelul veniturilor, nivelul prețurilor celorlalate servicii și mărfuri, preferințele populației, cantitatea și structura serviciilor turistice. După intrarea României în UE atât numărul turiștilor străini cât și a celor autohtoni se va modifica fie în creștere sau în descreștere în funcție de nivelul de viață al populației, de prețurile interne și de cele externe la produsele socilitate de turiști.
Circulația turistică internațională contribuie, de asemenea, la creșterea fluxurilor economice interțări, la schimburile de bunuri materiale și spirituale care au loc între agenții economici din diferitele state ale lumii. Acest indicator include exporturile (turismul emitator) și importurile (turismul receptor) și el contribuie atât la emigrațiile, cât și la imigrațiile internaționale; stimulând în același timp factorii interni de creștere economică prin contribuțiile la mărirea cererii.
Evoluția altor activ ități din domeniul turismului s-a desfășurat sub influiența unor factori. Îmbunătățirea situației actuale se face prin eforturi nu numai la nivelul intențiilor ci și prin unele acțiuni mondiale concrete realizate în ultimii ani. În viziunea Organizației Mondiale a Turismului – (OMT), aprecierile vizând evoluția unor asemenea factori în România, în ultimii ani au contribuit la dezvoltarea unor servicii turistice. Cu efect pozitiv a avut loc construirea unor noi hoteluri în București și ameliorarea unora dintre cele vechi, în majoritate aceste unități fiind private sau în cooperare internațională, realizarea unor noi amenajări pentru agroturism, dezvoltarea Asociației Naționale pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) și a formelor de cazare pentru tineret. Referindu-ne la dezvoltarea rețelei de transport aerian, putem nominaliza, că la acest capitol cu efect pozitiv s-a efectuat inaugurarea unor linii aeriene, continuarea modernizării parcului aeronautic, creșterea numărului companiilor aeriene străine care deservesc Bucureștiul, îmbunătățirea dotărilor în unele puncte de trecere a frontierei și unele ameliorări ale transportului feroviar. Unul din factorii promotori ai turismului a devenit dezvoltarea acțiunilor de marketing și promovare, creșterea numărului de organizatori privați în turism, realizarea unor noi materiale de promovare turistică, prezența României la un număr sporit de manifestări turistice internaționale, sprijinirea Ministerului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale de către Programul PHARE în activitatea de marketing. Unul din factorii principali, care a influențat diminuarea serviciilor de cazare o constituie inflația, care, în corelație cu declinul activității investiționale inclusiv în dotările factoriale din turism, au provocat un raport preț-calitate necorespunzător pentru activitatea produsului turistic pe piața internă și externă.
Un loc aparte pentru România, cât și pentru alte meliorări ale transportului feroviar. Unul din factorii promotori ai turismului a devenit dezvoltarea acțiunilor de marketing și promovare, creșterea numărului de organizatori privați în turism, realizarea unor noi materiale de promovare turistică, prezența României la un număr sporit de manifestări turistice internaționale, sprijinirea Ministerului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale de către Programul PHARE în activitatea de marketing. Unul din factorii principali, care a influențat diminuarea serviciilor de cazare o constituie inflația, care, în corelație cu declinul activității investiționale inclusiv în dotările factoriale din turism, au provocat un raport preț-calitate necorespunzător pentru activitatea produsului turistic pe piața internă și externă.
Un loc aparte pentru România, cât și pentru alte țări, îl formează tendințele de dezvoltare a turismului rural, care se realiză în pensiuni turistice și agroturistice prin reintroducerea sau extinderea a multor facilități astfel: scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani din momentul clasificării pensiunii turistice sau agroturistice; reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru obținerea și prelungirea certificatelor de clasificare a pensiunilor turistice și agroturistice; punerea la dispoziție de către autoritățile locale, din terenurile disponibile, în condițiile prevăzute de lege, a unor suprafețe necesare construirii, dezvoltării și exploatării de pensiuni turistice și agroturistice; includerea în programele instituțiilor de învățământ cu profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice și agroturistice.
Factorii cu impact pozitiv sau negativ asupra dezvoltării durabile a turismului se manifestă la anumite intervale de timp, cu investiții diferite, cu forme de manifestare și durate diferite, atît în aceeași țară cît și de la o țară la alta, în dependență de nivelul de dezvoltare al fiecăruia, de condițiile geografice, istorice, naționale, internaționale. Dezvoltarea turismului poate deveni durabilă prin diminuarea ponderii impactului negativ asupra turismului, prin intermediul mecanismelor economice adecvate și nu poate fi de lungă durată dacă restul ramurilor din economia națională nu au o dezvoltare durabilă.
Turismul își poate asigura o dezvoltare durabilă ptin faptul că potențialul turistic al României, fiind inclus în circuitul economic, poate contribui la creșterea PIB, la soluționarea unui șir de probleme economice, ecologice, sociale, la creșterea calității vieții, la depășirea crizelor economice potențiale etc.
1.3. Valorificarea potențialului turistic al României
Dotată cu diverse și spectaculoase forme de relief, îmbinate armonios pe întreg teritoriul țării, bucurîndu-se de o climă favorabilă practicării turismului în decyrsul anului, înzestrată cu o floră și faună extreme de bogată cu numeroase monumente istorice, de artă, și arhitectură România poare satisface prin resursele sale turistice preferințele diverselor categorii ale cerințelor turistice atât interne cât și internaționale.
Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezintă crearea unui produs turistic național competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România și care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic național.
Resursele turistice cuprind per ansamblu toate atracțiiile turistice natural și antropice care de-a lungul anilor, s-au păstrat, într-o formă sau alta, neatinse de activitățile umane.
Romînia prin cadrul ei natural , bogat și complex cu o structură peisagistică deosebit de armonioasă care prin specificul, conținutul și valoarea lor, resursele turistice naturale reprezintă, pe de o parte, atracții turistice pretabile pentru vizitare, iar pe de altă parte, ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca materie primă, constituind sau intrând în componența diferitelor produse turistice și generând anumite forme de turism (factori naturali de cură în turismul balnear, grosimea, și durata stratului de zăpadă în turismul montan ș.a.).
Valorificarea resurselor turistice și dezvoltarea turismului trebuie să fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizării complexe a teritoriului care asigură o dezvoltare armonioasă a tuturor sectoarelor economice .
Principalele categorii de resurse turistice din România generează și formele de bază ale turismului românesc: turism montan (odihnă, sporturi de iarnă, drumeție, speoturism, alpinism, cunoaștere, științific etc.); turism balnear (cură balneară, climatism, odihnă); turism de litoral (odihnă, balneomedical, agrement, sportiv); turism de vânătoare și pescuit ; turism sportiv și de agrement ; turism cultural (de cunoaștere, educativ-instructiv) de afaceri, științific, de congrese etc.1
Aceste componente naturale de peisaj se impun ca resurse turistice potențiale, și au un rol principal în dezvoltarea turismului. Acestea prezintă o deosebită importanță pentru activitatea de turism prin următoarele elemente:
– valoarea peisagistică, estetică și recreativă, indiferent de locul unde se află (munte, deal, câmpie, litoral); uneori aceasta este determinată ca motivație turistică (peisaj deltaic, peisaj alpin glaciar etc.);
– valoarea balneoclimaterică a unor componente considerate ca factori naturali de cură, inclusiv bioclimatul;
– suport al unor activități turistice generând forme de turism specifice (stratul de zăpadă, oglinzile de apă, resursele cinegetice etc.);
– valoarea cognitivă, în general, dar mai ales în cazul componentelor desemnate ca rezervații științifice și monumente ale naturii etc.
Privind spre relieful României, putem spune că acesta se înscrie drept cel mai variat și mai important potențial turistic,astfel prezentând un mare interes atît prin valoarea sa peisagistică, cât și prin posibilitățile de acces, de desfășurare a activităților turistice și de amenajare pentru turism. România se impune printr-o mare diversitate a peisajelor generate de diferite forme de relief și care constituie atracții turistice de mare valoare, ca: peisajele alpine cu relief glaciar din Munții Făgăraș, Retezat, Parâng, Rodnei etc.; peisajele carstice din munții Aninei, Bihorului, Mehedinți, Valea Cernei etc.; peisajele cu relief structural și petrografic din munții Ceahlăului, Ciucaș, Bucegi; peisajele de dealuri subcarpatice etc. Acestea se completează, de regulă, cu componente ale apelor, vegetației și faunei, sporindu-și complexitatea. Relieful României deține: întinse domenii schiabile (mai ales în Carpații Meridionali, Munții Apuseni și în Munții Rondnei); importante trasee pentru drumeție și alpinism; un domeniu speologic de mare amploare și valoare științifică și estetică, multe dintre peșteri fiind ocrotite de lege, ca monumente ale naturii (Comarnic și Popovăț în Munții Aninei, Cetățile Ponorului și Scărișoara în Munții Bihorului etc. ) sau rezervații speologice (Cloșani din Munții Mehedinți). Se adaugă acestora impresionante chei (ale Bicazului, Oltețului, Turzii etc.) și diferite defilee (ale Dunării, Oltului, Jiului etc.) ce întregesc patrimoniul de frumusețe și atracții naturale ale României.
Una alt element potențial al turismului îl reprezintă fondul hidrografic.
Potențialul la care ne referim are în vedere numeroasele și variatele resurse de ape minerale, ape curgătoare, oglinzi de apă naturale sau artificiale care sunt utilizate ca atare în scopuri turistice, pentru agrement (Snagov, Siutghiol, Ciucaș, Trei Ape, Secu) și balneoturism (Lacul Ursu, Lacul Sărat, Techirghiol) sau se integrează celorlalte peisaje, îmbogățindu-le și mărindu-le activitatea (Vidraru, Sf. Ana, Lacul Roșu, lacurile glaciare din Carpații Meridionali etc.). Tursmul pe litoralul romînesc, Marea Neagră deține un rol important în potențialul turistic hidrografic, prin salinitatea apei și nisipul fin al peisajelor. și este considerat ca primă zonă turistică din țară.
Factorii naturali de cură din Romînia au fost utilixați pentru tratament și folosirea în scopuri terapeutice a apelor minerale de la Băile Herculane, de către daci și romani, iar ulterior dezvoltându-se și alte stațiuni balneare ca de exemplu : Băile Felix, Varea Dornei, Călimănești – Căciulata, care au căpătat faimă internaținală încă din secolele trecute.
O altă categorie de resurse valorificate în turismul romînesc sunt resursele antropice ce sunt reprezentate prin turismul itinerar cu valențe culturale și de cunoaștere.
Patrimoniul cultural antropic românesc cuprinde 22000 monumente, 680 muzee, 474 monumente și ansambluri de arhitectură, 136 monumente și situri arheologice (610 monumente fiind declarate zone protejate).
România este deținătoarea unui tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă, ca și a unui inestimabil patrimoniu care atestă evoluția și continuitatea de muncă și de viață pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii și a artei poporului român. Tot acest fond cultural-istoric formează o parte însemnată a ofertei turistice potențiale (așa-zisa ofertă potențială secundară) și o componentă a imagini turistice a țării noastre pe piața internațională.
Potențialul turistic natural și antropic este izvorul unor variate forme de turism, care, în condițiile țarii noastre, sunt reunite într-o gamă foarte largă.
Ca ansamblu al elementelor naturale și antropice, potențialul turistic se prezintă ca o parte din mediul înconjurător în care se desfășoară activitatea turistică dar și ca materie primă pentru formarea ofetei turistice.
Astfel valorificarea poteanțialului turistic și dezvoltarea teritorială a turismului, respectiv implantarea unor obiective turistice precum și realizarea unor programe și trasee turistice sunt în strânsă inderdependență cu mediul înconjurător în care se dezvoltă activitatea turistică. Toodată amintim de potențialul turistic prezent prin ariile protejate
În condițiile prezente și viitoare ale dezvoltării României, valorificare superioară a resurselor turistice se impune, cu pregnanță, ca orice domeniu economic. Acesta presupune atât o valorificare complexă și eficientă în contextul unui turism intensiv, cât și o protejare și o conservare a valorilor turistice, multe dintre ele epuizabile într-un volum de timp redus.
Valorificarea resurselor turistice și dezvoltarea turismului trebuie să fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizării complexe a teritoriului, care asigură o dezvoltare armonioasă tuturor sectoarelor economice și o îmbinare a criteriilor de eficiență economică cu cele de ordin social
1.4. Valorificarea potențialului turistic montan
Primele începuturi ale turismului montan organizat datează de la sfârșitul secolului 19, când iau ființă diferite asociații de turism: Asociația Transilvăneană Carpatină, la Sibiu (1880); Cercul excursioniștilor la București (1891); primele cabane în Cindrel, Făgăraș, Bucegi; se pun bazele primei stațiuni montane din țară (Păltiniș, la 1450 m.) etc. Ulterior, turismul montan a cunoscut o dezvoltare susținută, pe lângă cabanele inițiale s-au conturat complexe și microstațiuni turistice montane, unele dintre ele devenind stațiuni montane recunoscute, apreciate și peste hotare.
Din analiza gradului de echipare tehnică a masivelor montane (cazare, pârti de schi și mijloace de transport pe cablu, accesibilitate, poteci marcate etc.) precum și a circulației turistice, rezultă următoarele:
– dotarea necorespunzătoare din punct de vedere tehnic: din totalul de 60 de masive analizate, circa 20 dispun de o anumită echipare tehnică, iar numai 13 au dotare mai bună (Postăvarul, Bucegi, Gârbova, Cindrel, Semenic, Ceahlăul, Muntele Mic, Țarcu, Făgăraș, Rodnei etc.); turismul montan în anul 2004 deținea 12,0% din locurile de cazare ale țării; se înregistrează o capacitate a locurilor de cazare montană de 34012 locuri dintre care 10620 locuri reprezentând cazarea în hoteluri;
– neconcordanța între valoarea și complexitatea potențialului turistic montan și gradul de înzestrare tehnică (masivele Postăvarul și Gârbova au cea mai bună amenajare pentru turism în comparație cu Parâng, Rodna, Făgăraș etc. – cu cele mai complexe resurse turistice, dar cu o slabă dotare tehnică );
– echiparea diferențiată, cu mari discrepanțe, a masivelor montane; între acestea , masivele Bucegi, Postăvarul și Gârbova dețineau, în 1993, peste 75% din capacitatea de cazare, peste 70% din mijloacele de transport pe cablu și peste 90% din pârtiile amenajate; mai pregnant apare faptul că peste 80% din spațiile de cazare cu confort superior se concentrează tot aici, restul cabanelor dispunând de cabane și vile de confort redus (excepție Semenic, Ceahlău, Rodna);
– necorelația între capacitatea de cazare și capacitatea pârtiilor de schi, realizându-se valori reduse (de până 5 m loc/cazare) chiar în stațiunile montane din Bușteni și Postăvarul, fața de 6-6,5 m loc/cazare pe plan mondial (și chiar 8-8,5 m loc/cazare în stațiunile cu pondere mare a turismului la sfârșit de săptămână);
– masivele montane sunt, în general, acoperite cu o rețea densă de poteci turistice (peste 11000 km lungime); se impune însă verificarea, completarea, întreținerea și chiar reducerea acestora în unele masive, din necesitatea de a proteja și conserva mediul natural (Retezat, Bucegi, Parâng, Ceahlău etc.).
Analizele realizate mai sus evidențiază că lanțul carpatic românesc dispune de un potențial turistic deosebit de complex și cu reale posibilități de utilizare în turism, dar insuficient valorificat. Concentrarea turismului în munții din bazinul prahovean se datorează apropierii de puternicele centre urbane și turistice (București, Ploiești, Brașov), de existența unei infrastructuri generale, de tradiție și mai puțin de valoarea potențialului turistic (excepție masivul Bucegi).
În condițiile prezente și viitoare ale dezvoltării României, valorificare superioară a resurselor turistice se impune, cu pregnanță, ca orice domeniu economic. Acesta presupune atât o valorificare complexă și eficientă în contextul unui turism intensiv, cât și o protejare și o conservare a valorilor turistice, multe dintre ele epuizabile într-un volum de timp redus
CAPITOLUL II DIMNSIUNEA ECONOMICĂ ȘI ECOLOGICĂ A TURISMULUI ÎN GORJ
Scurt istoric al județului
Urmele de materiale (vărfurile de sulițe, lamele de silex, răzuitoarele de piei, ciocanele de piatră), fosilele umane, demonstrează prezența omului în spațiul geografic al Jiului de Sus, încă din perioada comunei primitive, secerile, topoarele din perioada dacică, monedele, inscripțiile, ruinele castrului roman de la Bumbești – Jiu, din perioada daco –romană, condițiile de mediu favorabile vieții omului (pădurile, pășunile, vânatul, fructele adăposturi din păduri și peșteri făcute în vremuri de năvăliri barbare, materiale de construcții, depresiunile cu climat de adăpost, solurile fertile, numărul mare de sate atestate documentar din secolul XIV – lea confirmă continuitatea populației în această zonă.
În anul 1385 este atestat documentar județul Jaleș, vechea denumire a județului Gorj, iar în anul 1497, apare prima mențiune documentară despre Gorj, denumire slavonă, care înseamnă ”Jiul de Sus” sau ”Jiul de Munte”
Un important rol, în județul Gorj – Jiul de Sus l-a avut Mănăstirea Tismana care în timp a fost lăcaș de cult și școală, spital,și cetate. După anul 1383 în hrisoavele Mănăstirii Tismana se vorbește de Județul Jales și în care sunt menționate localitățile Pocruia, Topești, Vălari, Padeș, Peștișani și altele.
Zona, se caracterizează printr-o straveche locuire, fapt dovedit de numeroase cercetări arheologice. S-a descoperit o așezare dacică cu două nivele, datând din sec. I. î. Hr. Un nivel al așezării era situat la înălțime pe Platoul Padeșului și al Crucii lui Ursache și funcționa ca o cetate de refugiu. Un alt nivel, jos, în apropiere de ieșirea Oltetului din Chei, în punctul numit Gura Pietrei, nivel ce funcționa ca așezare civilă.
Județul Gorj face parte din teritoriile de locuire umană din cele mai vechi timpuri din țara noastră.
Cadrul turistic natural, social-economic și cultural
Județul Gorj dispune de un potențial turistic diversificat reprezentat printrun cadru natural pitoresc, prin monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică, unele dintre ele de interes internațional, precum și de un valoros patrimoniu folcloric și etnografic.
Această unitate administrativă se găsește situată în partea de sud-vest a țării, în nordul Olteniei, având limite comune cu județele Caraș-Severin, Dolj, Hunedoara, Mehedinți și Vâlcea. Ocupă o suprafață de 5.602 km2 (2,4 % din suprafața țării) fiind un județ de mărime mijlocie, ce se suprapune aproape în întregime bazinului hidrografic al cursului mijlociu al Jiului, care străbate județul de la nord la sud. Din 1998 Județul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia, Cele 8 regiuni de dezvoltare sunt unități teritoriale de tip NUTS II, conform clasificării EUROSTAT (institutul de statistică al UE) și reprezintă nivelul principal de implementare a POR (Programul Operațional Regional) 2013-2020.
Relieful zonei cuprinde masive montane, zona dealurilor submontane și o zonă colinară extinsă în jumătatea sudică a județului. Masivele montane prezente în județ fac parte din grupa Carpaților Meridionali. Existența unor roci foarte rezistente, granite, șisturi cristaline, calcare, în zona montană au creat numeroase văi și culoare extrem de spectaculoase devenite obiective de interes turistic. În zonă există platouri de nivelare ce au favorizat dezvoltarea unor localități în zona montană și pot constitui un avantaj în exploatarea turistică a zonei ca una turistică. Expunerea sudică a zonei creează cadru favorabil dezvoltării turismului, cu perspective pentru turismul montan, de agrement și turismul ecologic în sezonul estival. Pentru sezonul de iarnă expunerea sudică a masivelor montane constituie un impediment în păstrarea unui strat de zăpadă suficient pentru practicarea sporturilor de iarnă, acest lucru fiind posibil, în condiții de rentabilitate a activității, doar la altitudini de peste 1400-1600 m, în funcție de masivRelieful Gorjului este format din trei mari unități fizico – geografice care coboară în trepte de la nord la – sud, astfel: Carpați meridionali la nord, Subcarpații Getici și Podișul Getic.
Între zona montană Parâng – Căpățânei și Depresiunea Polovragi este un triplu contact: geologic, tectonic și morfologic, care se observă clar în teren.
Din punct de vedere geologic, zona montană este alcătuită din formațiunile autohtonului danubian – în Parâng – și cristalinul pânzei getice în munții Căpățânei. Marginea sudică a acestor munți este căptușită cu calcare jurasice care dau un peisaj abrupt, chei și peșteri
Trepetele de relief și altitudinea lor influențează temperatura medie și anuală precum și cantitatea de precipitații, ceea ce determină o răspândire etajată a speciilor de plante și de animale .
Rețeaua hidrografică aparține în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenți (Sadu, Tismana, Jilțu, Motru, Gilort, Amaradia, etc.) de pe o suprafață de peste 10 mii km2 . Excepție fac extremitățile NE și NV ale județului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltețului și Cernei. Rețeaua hidrografică este completată de o serie de lacuri majoritatea antropice.
Nu există lacuri naturale cu importanță economică sau turistică semnificativă. Exista lacuri artificiale rezultate în urma amenajărilor hidroenergetice (Valea lui Iovan/Cerna, Valea Mare, Vâja, Tg.Jiu, Sambotin) sau în urma unor activități de exploatare a cărbunelui (Beterega, Poiana) sau de amenajări ale cursurilor de apă (Moi, Peșteana). Din punct de vedere turistic doar cele rezultate din amenajările hidroenergetice prezintă un oarecare interes turistic, arhitectura barajelor, luciul mare de apă și peisajul montan constituind elemente turistice de atracție .
Vegetația județului Gorj prezintă următoarea etajare pe verticală. Etajul pajiștilor alpine cuprinde marile înălțimi, culmi calcaroase, abrupturile stâncoase și grohotișurile. Aici sunt prezente specii de jnepeni, ienuperi, tufe de afin, coacăz, smârdar și multe alte specii ierboase de tipul gramineelor sau al unor plante cu flori colorate.
Este domeniul drumeției montane prin panoramele pitorești ce se desprind de aici. Etajul pădurilor de conifere se desfășoară între 1400-1700 m, mai ales pe versanții nordici, speciile predominante fiind molidul, bradul. Prezența acestor păduri completează valorile de peisaj și creează o ionizare negativă a aerului, benefică în climatoterapie
Un loc aparte îl ocupă prezența pe pantele calcaroase adăpostite, însorite a castanului comestibil (Castanea vesca) asociat uneori cu alunul turcesc, cu specii mezotermofile, xerotermofile (corn, mojdrean, lemn câinos, dârmox, păducel, scumpie, liliac sălbatic, etc.). Vegetația județului Gorj cuprinde aproximativ 2000 de specii din care 110 specii sunt mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano-dacice ele jucând un rol esențial în diversificarea formelor de turism care pot fi practicate în județ (drumeție, recreere și odihnă, week-end, cunoaștere științifică) concomitent sau în cadrul turismului rural.
Fauna județului este foarte variată și bogată. Culmile alpine și circurile glaciare adăpostesc capra neagră (Parâng-Găuri, Ghereșul, Roșiile, Slăvei, Vâlcan-Oslea). În pădurile de foioase și de amestec specii precum: ursul, mistrețul, lupul, cerbul, căprioara, pisica sălbatică, dihorul, au o mare valoare cinegetică. Apar și unele specii caracteristice faunei mediteraneene: vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat, adevărate curiozități științifice. Pitorescul pădurilor din aria montană și deluroasă este amplificată de un mare număr de păsări și insecte, cu rol cinegetic se remarcă cocoșul de munte, ierunca. Numărul mare de specii cinegetice explică și cabanele de vânătoare prezente îndeosebi în Munții Parâng și Vâlcan (fond cinegetic 467.400 ha). Apele lacurilor de munte, atât cele glaciare cât și cele de baraj sunt bogate în păstrăv și crap. Cursurile superioare și mijlocii ale râurilor Jiu, Jieț, Gilort, Olteț sunt unanim considerate un paradis al pescarilor sportivi prin prezența speciilor de păstrăv, mreană, moioagă, clean, scobar.
La nivelul județului Gorj există frumuseți ale peisajului sau specii floristice și faunistice aflate în regim de ocrotire și care atrag anual numeroși turiști. Numărul arealelor protejate natural este destul de mare (54 zone) dar foarte puține dintre aceste zone protejate prezintă interes turistic și permit desfășurarea activităților de turism. Dintre acestea enumerăm ca importante:
• Cheile Sohodolului – complexă, 20 ha, pe o lungime de 10 km, de interes peisagistic și floristic;
• Cheile Corcoaiei – complexă, 10 ha, pe o lungime de 40 km;
• Cheile Oltețului – floristică, 20 ha. Aceste chei, săpate în calcare au și mici grote adăpostind circa 400 specii de plante, unele cu caracter de unicat;
• Peștera Polovragi – speologică, 1 ha, Este celebră prin grota de intrare;
• Peștera Muierii – speologică, 10 ha, cu 4 niveluri carstice, situată în apropierea Cheilor Galbenului, monument al naturii, amenajat pentru vizitare (electrificat);
• Pădurea de castani Pocruia – Tismana – floristică, 30,4 ha, unde sunt prezentate specii de castani comestibili (Castanea vesca, Castanea sativa). Aceste obiective naturale prin particularitățile lor având mai mult interes științific, unele fiind interzise turismului.
Evoluțiile demografice
Județul Gorj se confruntă cu o diminuare a densității populației, aceasta aflându-se într-o scădere constantă încă din anii 1990, tendință manifestată și pe parcursul ultimilor ani. Mai mult, începând cu anul 2009 județul Gorj a cunoscut și o scădere a populației active, aceasta înregistrând în anul 2010 cea mai scăzută valoare din ultimii 5 ani (147,3 mii persoane). Soldul migrator a rămas relativ constant în ultimii 5 ani, ca urmare a unui trend asemănător urmat atât de plecările cât și de sosirile din mediul urban și rural. Un procent de 52,67 din populația județului Gorj are reședința în mediul rural, procent similar cu media regională. Situația populației pe localități urbane ne indică o repartiție rural-urban situată în normele naționale. Principalele aglomerări urbane din județ corespund polilor de dezvoltare economică (spre exemplu, un sfert din populația județului este concentrată în Municipiul Târgu – Jiu).
Densitatea populației în județul Gorj are o medie de 71 locuitori/km2 . Resedinta se află în municipiul Tg-Jiu, existând alte 8 orașe – Bumbesti-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbunești, Țicleni, Turceni, Tismana și 64 de comune. La nivelul județului Gorj există sate care întrunesc reale condiții de deveni sate turistice: Polovragi, Tismana, Baia de Fier, Runcu ș.a., localități recunoscute pentru frumusețea cadrului natural în care se află și valorile etnoculturale și folclorice pe care le-au păstrat din generație în generație.
2.2. Arealele de concentrare a valorilor turistice și principalele locații cu potențial turistic din Gorj
Din examinarea întregului potențial turistic se detașează câteva concentrări de atracții și obiective turistice majore care vor determina și direcțiile de dezvoltare a turismului în județ: – arealul turistic Vâlcan-Motru; – arealul turistic Parâng-Olteț; – arealul turistic Târgu-Jiu; – arealul turistic Dealurile Getice.
Arealul Vâlcan-Motru se găsește situat în partea centrală și de vest a județului și cuprinde o concentrare și diversitate deosebită de obiective turistice, atât în aria deluroasă și depresionară subcarpatică cât și în cea montană dintre Jiu și Motru și ramurile montane Vâlcan, Mehedinți, Godeanu. Se impune prin aspecte peisagistice de o mare diversitate și frumusețe atât în dealurile subcarpatice cât și în munți. Potențialul turistic al zonei este reprezentat de obiective istorice și religioase, manifestări culturale și sărbători tradiționale, trasee turistice montane, zone de practicare a sporturilor montane, vânătoare și pescuit. Versanții sudici ai munților Vâlcan dețin potențial schiabil nevalorificat în partea de nord a văii Șușița la sud de vârful Straja. Prezența reliefului carstic cu numeroase chei și peșteri – Cheile Corcoaia,Cheile Motrului, Cheile Sohodolului, Cheile Sușiței Verzi, peștera Motru Sec, peștera Cloșani, peștera Cioaca cu Brebenei, peștera Gura Plaiului și existența pădurilor de castan comestibil și liliac sălbatic de la Pocruia,Tismana, Peștișani, Lelești conferă acestui sector un specific aparte al peisajelor În regiune există prezența a două tipuri de bioclimat benefice activităților turistice: unul tonic și stimulent în zona montană, celălalt de cruțare, sedativ specific unităților colinare și depresionare. Prezența lacurilor antropice de pe valea Cernei (valea lui Iovan), Motrului (Valea Mare), valea Bistriței (lacul Vâja, Clocotis), cu un fond piscicol important, păstrăvării la Tismana, Arcani și Runcu și important fond cinegetic în aria munților Vâlcan și a Subcarpaților Getici reprezintă alte puncte de atracție ale zonei. Din rândul obiectivelor antropice se remarcă: mânăstirea Tismana, schiturile Cioclovina de Jos și Cioclovina de Sus, Mânăstirea Lainici și schitul
Locurele, mănăstirea Vișina, monumentul Proclamației de la Padeș, casa memorială Constantin Brâncuși și expoziția de sculptură de la Hobița, monumentul lui Mihai Viteazu de la Schela, biserice de lemn și de zid cu valoare de patrimoniu. În zonă mai există mici nuclee în care se practică vechi meșteșuguri ale artei și creației populare: Tismana-țesături, Găleșoaia și Glogova-olărit, Teleștiprelucrarea obiectelor casnice din lemn. La acestea se adaugă prezența unor muzee sau colecții etnografice sătești Lelești, Arcani, Tismana, Dobrița, etc. De asemenea foarte interesante și atractive sunt zonele cu conace de plai, plaiul Tismana, plaiul Mare, plaiul Motrului Sec. Accesul în zonă se desfășoară pe DN 67 și pe alte drumuri județene modernizate. Formele de turism care se pot practica în acest areal sunt: turismul montan, speologie sportivă, alpinism și escaladă, pescuit sportiv și vânătoare, turism cultural (etnografic, științific, ecologic, religios), turism itinerant și de tranzit.
Arealul turistic Parâng-Olteț se circumscrie zonei montane și sectorului subcarpatic de la est de râul Jiu. Se individualizează prin versanții sudici ai munților Parâng și Căpățânii cu peisaje de mare atractivitate și forme de relief dintre cele mai pitorești și interesante sub aspect științific, estetic sau prin practicarea unor forme de turism. Forme carstice spectaculoase: abrupturi calcaroase Cheile Oltețului, Cheile Galbenului și Gilortului), peșteri (Polovragi, Muierilor etc.), se constituie ca o atracție naturală de bază a zonei. Domeniul schiabil este dezvoltat doar în zona Rânca-Corneșu Mare, la peste 1600 m cu mari posibilități de dezvoltare către golul alpin până la circa 2200m. De asemenea domenii schiabile se pot dezvolta și în zona sudică a vârfului Parâng către valea Polatiștea și în zona vârful Molidviș. Alpinismul se poate practica în Cheile Oltețului, Galbenului, unde există peste 50 de trasee de alpinism și escaladă omologate. Prezența apelor minerale au permis dezvoltarea stațiunii balneoclimatice de interes regional și local Săcelu. În acest areal există un bioclimat tonic montan și unul de cruțare, sedativ specific ariei deluroase, amândouă favorabile practicării turismului pe tot parcursul anului;
Existența celor mai importante areale cunoscute și care dețin un fond cinegetic deosebit de valoros în vederea practicării vânătorii sportive completând potențialul turistic natural al zonei. Dintre aceste obiectivele culturale se detașează în mod deosebit mănăstirile Polovragi și Crasna monumente de artă feudală, biserici de lemn și de zid, casa memorială Maria Lătărețu etc. Accesibilitatea, în cadrul acestei zone turistice, se realizează prin DN 66 și DN 67, cu punctul de pornire, din municipiul Târgu Jiu. Formele de turism specifice acestui areal sunt: turism montan pentru drumeție, turism balnear, sporturi de iarnă, turism speologic, alpinism, turism cultural, de tranzit, turism de sfârșit de săptămână.
Arealul turistic Târgu-Jiu Din rândul obiectivelor antropice se remarcă complexul sculptural Constantin Brâncuși din municipiul Târgu Jiu, Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu – Târgu Jiu, un număr important de case și biserici vechi, cu statut de monumente de arhitectură în orașul Târgu Jiu, muzeu județean cu secții diverse, muzeul de arhitectură populară de la Curtișoara.
Formele de turism specifice arealului Târgu-Jiu sunt reprezentate prin turismul de afaceri și în interes de serviciu, turismul cultural (etnografic, științific) și turismul de tranzit.
Arealul turistic Dealurile Getice ocupă dealurile de podiș, la sud de linia Rovinari – Tg. Cărbunești – Albeni, areal deluros, fragmentat de afluenții Jiulu
în platforme suspendate, deasupra văilor, la altitudini de 300 – 500 m. Aici se găsesc peisaje mai puțin atractive, climatul este blând iar suprafețele împădurite sunt reduse în favoarea terenurilor agricole. În schimb, localitățile rurale au arhitectură specifică și dețin interesante obiective cultural-istorice și tradiții etnofolclorice. Se remarcă, printre: peisaje deluroase, atractive cu păduri de stejar sau plantații pomico-viticole, pășuni și fânețe, ape minerale de zăcământ clorurato-sodice și sulfuroase la Țicleni, fond etnocultural în aproape toate localitățile, dar precumpănitor la Borăscu, Aninoasa, Bărbătești unde se află muzee etnografice sătești – Bărbătești, Borăscu, Vladimir, casa memorială la Vladimir (a pandurului Tudor Vladimirescu) și de tip culă la Aninoasa, biserici din secolele XVIII și XIX, multe de lemn, monumente istorice și de arhitectură. Accesibilitatea se bazează pe drumurile județene modernizate ce se racordează la cele naționale și europene. Formele de turism care se pot desfășura în acest areal sunt următoarele: turism de odihnă și recreere, itinerant cu valențe culturale, tranzit și de sfârșit de săptămână.
2.3. Valorificarea potențialului turistic în Gorj
În județul Gorj există cele mai variate forme de turism, de la cel de odihnă la cel balnear, climateric, schi, rural, de afaceri, cultural, istoric, de agreement, etc., dar totuși aici numărul turiștilor care vizitează această zonă este în scădere.
Aspectele peisagistice, relieful și lacurile glaciare constituie atracția turistică de bază și fondul drumeției montane (Munții Parâng); relief glaciar, cu circuri și văi glaciare, crește alpine semețe de mare spectaculozitate și sălbăticie, stâncării, grohotișuri etc.(Parâng); relief carstic bine conturat cu abrupturi spectaculoase, chei și defilee, peșteri, doline, peisaj agro-carstic etc.(Munții Parâng, Vâlcan); impunătoare defilee (Jiu), văi montane (Cerna) și chei (cheile Sohodolului, Gilortului, Oltețului); lacuri glaciare de un pitoresc deosebit (Munții Parâng); lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc atractivitatea munților și constituie destinații certe pentru turism (Valea Cernei și Bistriței); întinse păduri de conifere și foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegetic etc.; peisaje variate și atractive, date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus; domeniu schiabil ce se desfășoară pe mari diferențe altitudinale ceea ce permite persistența stratului de zăpadă (Munții Parâng); domeniu bogat și variat în fond cinegetic – urs, cerb, căprior, mistreț și piscicol – păstrăv, lipan (Munții Parâng, Godeanu); ape minerale iodurate,clorurate, bromurate (Săcelu); un interes aparte în peisajul alpin al regiunii îl reprezintă monumentele naturii, adevărate unicate naționale și europene protejate prin parcuri naționale și rezervații naturale: rezervații naturale de interes național precum Domogled – Valea Cernei; rezervații speologice: peșterile Cloșani (Munții Mehedinți), Muierilor (Munții Parâng); rezervații forestiere (Pădurea de castan de la Tismana la poalele Vâlcanului).
Pentru potențialul turism care acest județ l-ar putea avea numărul unităților de cazare este insuficient, și pe lângă acest lucru, lipsesc unitățile destinate tinerilor, tabere pentru elevi și hoteluri pentru tineret, dar și cabanele turistice, care, dacă ar exista ar putea spori turismul montan în primul rând și nu numai.
Pentru a se valorifica mai bine potențialul turistic este necesară, în primul rând, cunoașterea principalelor puncte turistice din județ, iar unele dintre acestea sunt:
– principalele orașe, Târgu-Jiu, Motru, Rovinari, Bumbești-Jiu
– Munții Parâng-Căpățânii, Munții Godeanu, Munții Vâlcan-Mehedinți
– defileul Jiului , cheile de pe văile Cerna și Motru, peșterile Polovragi, a Muierilor sau Closani, lacul de acumulare Cerna
– ruine ale castrelor și băilor romane (de la Lainici și Bumbești-Jiu)
– elemente de etnografie și folclor, cu arhitectură populară, meșteșuguri, port și folclor tradiționale, manifestări culturale străvechi întâlnite în localitățile din zonele folclorice sub munte
– trecutul istoric (Câmpia Padesului – loc unde, la 23 ianuarie 1821 , Tudor Vladimirescu a citit Proclamația),
– obiective cultural-istorice, între care: ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu(Coloana infinitului, Masa tacerii, Poarta sarutului); monumente de arhitectură de tip “culă”: cula și biserica Cornea Brăiloiu, cula Cornoiu cu paraclis de la Târgu-Jiu și Curtișoara, Cula de la Glogova, muzee de istorie sau de etnografie (Curtișoara – Gorj)
Pentru a putea valorifica cât mai bine turismul în județ este necesară cunoașterea punctelor slabe a principalelor centre turistice.
2.3. Turismul montan în județul Gorj. Evoluția turismului montan: schiul, alpinismul și drumețiile
Zona montana Gorj cuprinde cinci lanțuri muntoase dintre care trei principale: lanțul Munților Parâng cu cel mai înalt vârf din Oltenia – Parângu Mare (2519 m.); acest lanț totalizează 14 vârfuri cu înălțimi peste 2000 metri și o minunata salbă de lacuri glaciare (aflate dincolo de limitele județului Gorj); Munții Godeanu cu cel mai înalt vârf – Vârful Gugu (2291 m.); lanțul Munților Vâlcan cu cel mai înalt vârf Oslea (1946 m.). În județul Gorj există mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv doua rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practica alpinismul si escalada (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier și Cheile Oltețului – Polovragi), cinci zone speologice ce reprezintă cel mai mare potențial speologic din România având peste 2.000 de peșteri, o stațiune de schi (Rânca) precum și zone pentru vânătoare și pescuit, toate reprezentând atracții pentru un mare număr de turiști în fiecare an. Aceste localități sunt cuprinse în oferta turistică a unor tur-operatori din țară, dar capacitățile de cazare și serviciile sunt încă limitate. Zonele Cerna-Valea Mare, Baia de Fier, Lainici, au de asemenea potențial turistic, dar infrastructura este slab dezvoltată pentru moment. A. Turismul montan sportiv și de aventură Alături de acestea se găsesc și zone pentru zbor cu parapanta și deltaplanul, cicloturism și mountain-bike, canioning, rafting, 4 x 4, pescuit sportiv si vânătoare, toate atrăgând un număr mare de turiști în fiecare an. Turismul pentru vânătoare și pescuit reprezintă o posibilitate de valorificare a resurselor regiunii. Vânătoarea se poate practica în pădurile județului Gorj cu aprobare din partea Direcției Silvice, în perioadele permise prin lege și în pădurile ce nu fac parte din zonele protejate prin lege.
Programul Gorj Aventura este cel mai complet și complex program de aventura si turism montan din România, cuprinzând: Alpinism și escaladă; Speologie, peșteri amenajate sau neamenajate, avene de minus 20 – 150m; Orientare turistică și drumeție montană; Canioning pe cascade și în canioane; Cicloturism și mountainbike; Rafting cu caiace și bărci pneumatice; Raliuri și drumeție cu mașini de teren; Rapel, funicular, tiroliană, balustrada. Principalele zone de practicare a raftingului sunt pe râurile: Cerna, Tismana,Jiu și Gilort. Alpinismul poate fi realizat în: Cheile Sohodolului, Cheile Galbenului și Cheile Oltețului. Canioningul se pretează în zonele: Cheile Corcoaiei, Valea GropuluiRuncu, Cheile Sohodolului, Cheile Galbenului și Cheile Oltețului. Pentru sporturile aeriene (deltaplan, parapantă) zonele favorabile sunt: Godeanu-Stârminosul, Pocruia, Cloșani, Runcu-Platoul Pleșa, Runcu-Dealul Tufoaia, Lainici, Parângul Mare-Valea lui Sân, Rânca, Vârful Păpușa-Parâng și Vârful Cerbul-Parâng. Cicloturismul poate fi practicat în zona Văii Cernei, Valea Motrului, valea Tismana, Valea Bistriței, Valea Sohodol, Pasul Vâlcan, Valea Jiului, Valea Gilortului și Valea Oltețului pentru zona montană și în toate zonele de deal și depresiuni.
B. Turismul montan pentru drumeție și agrement Zona montană beneficiază de numeroase trasee turistice ce întregesc potențialul de dezvoltare al turismului montan în județul Gorj, în special în munții de la vest de Jiu ( Godeanu și Vâlcan) dar și în munții Parâng dar cu dificultate mai mare, nefiind indicate pentru marea masă a turiștilor. Munții Vâlcan, Godeanu și Mehedinți sunt puternic penetrați de căi de acces rutiere, din categoria celor forestiere, multe dintre ele fiind folosite încă din perioada daco-romană. Din aceste căi se desprind poteci de culme ce pot constitui trasee atractive.
C. Turismul montan pentru schi Singura zonă cu potențial pentru turismul de iarnă și schi ce deține amenajări turistice este zona Novaci –Baia de Fier cu versanți pe zonă de pajiști montane, expuși spre sud-vest în calea unor mase de aer mai umede cu precipitații bogate sub formă de zăpadă și temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400-1600, optime pentru o stațiune de acest tip. Celelalte zone fie nu beneficiază de expunere asemănătoare, fie sunt zone acoperite cu vegetație forestieră, prezintă abrupturi sau pante prea accentuate, sau lipsesc zonele de platou. Situată pe unul dintre platourile Munților Parâng (1600 m. altitudine), la 18 kilometri de orașul Novaci și 63 kilometri depărtare de Targu-Jiu, localitatea Rânca a cunoscut o dezvoltare rapidă. După ce în urmă cu șase ani a fost montată o instalație de teleschi, din anul 2004 una dintre cele două pârtii deține și nocturnă. La Rânca există deja trei hoteluri de trei stele. Prin vilele și casele de odihnă construite în ultimii ani, Rânca a fost transformată într-un adevărat oraș-stațiune. În portofoliul de proiecte Phare 2005-2006 pe linie de dezvoltare/modernizare a infrastructurii turistice s-a aflat și proiectul Consiliului Local Novaci privind dezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil și a sistemului de colectare-epurare a apelor uzate menajere în zona turistică precum și amenajarea unei rețele de transport pe cablu, investiție estimată la circa 4,6 milioane de euro. Pentru a fi exploatată în condiții de eficiență, sunt necesare investiții în infrastructură și construirea de noi pârtii de schi și sisteme de transport pe cablu. Investițiile pot fi realizate prin parteneriat public-privat în condițiile în care terenurile pentru noi facilități sunt în proprietate privată. Dezvoltarea turismului montan este în mare parte frânată și de situația proprietății terenurilor, o proprietate fragmentată sau de multe ori comună (a obștilor sătești). Modernizarea stațiunii Rânca va fi posibilă doar odată cu o deschidere mai mare a comunităților locale către dezvoltarea montană. Acest lucru este posibil prin campanii de convingere a deținătorilor de terenuri pentru a investi în turism sau a vinde aceste terenuri către investitori.
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ STAȚIUNEA TURISTICĂ RÂNCA.
3.1. Prezentarea stațiuni Rânca și a arealului din care face parte
Ranca face parte din arealul masivului Parang, fiind situata pe Muntele Cornesul Mare, la o altitudine de circa 1.600 m, la numai 62 km nord-est de municipiul Targu Jiu si 18 km de orasul Novaci, pe drumul national 67C, cea mai inalta sosea din Romania, avand punctul cel mai inalt in Pasul Urdele (la 2.145 m).
Muntii Parang fac parte din Carpatii Meridionali ce ocupa o suprafata de circa 1000 km². Limitele Muntilor Parang sunt formate in principal de apele raurilor Jiu, Lotru, Strei si Olt. Este unul dintre principalele lanturi muntoase din judetul Gorj, cu cel mai inalt varf din Oltenia – Parangu Mare 2519 metri, urmat de Varful Papusa 2.508 m, Varful Gemanarea de 2426 metri si Varful Stoinita de 2241.
Fauna munților Parang, este complexă și foarte diversificată cuprinzând o varietate de animale carnivore: urs, lup, ras, vulpe, vidra, jder, bursuc, pisica salbatica, dar si capriori, cerbi, capre negre, porci salbatici, pasari rapitoare: acvila de munte, uliul porumbar, uliul, sorecarul comun, vanturelul rosu, vanturelul de seara, soimul randunelelor, soimul calator, huhurezul mic, huhurezul mare.
Stațiunea turistică Rânca face parte din arealul regiunii Novaci din cadrul comunei Baia de Fier, județul Gorj, fiind situată la o altitudine de 1.600 m, la poalele vârfului Păpușa din Masivul Parâng. Statiunea Rânca este o destinație pentru iubitorii de aventură, dar si pentru cei care vor sa se bucure de liniște.
Ranca prinde viata in anul 1930, cand se pune in practica proiectul lui Dumitru Brezulescu de a construi o zona turistica in Ranca. Pentru inceput se incep lucrarile la 6 cabane cu cate 5 camere fiecare. In 1937 este inaugurate cabana centrala din Ranca.
Cadrul natural al complexului turistic Rânca se înscrie în tabloul potențialului turistic cu o mare complexitate, diversitate și atractivitate peisagistică, aceasta reflectîndu-se în structura și valoarea acestuia: structura geologică manifestată prin formele de relief montan și submontan, diferite ca înfățișare, rețeaua hidrografică (vai înguste, versanți abrupți) și învelișul forestier care ocupă cea mai mare parte din suprafață.
Poziția geografică avantajează stațiunea Rânca în atragerea clienților din minim 6 județe ale țârii, Gorj, Mehedinți, Dolj, Olt, Vâlcea, Argeș și din București, clienți care evită parcurgerea de distanțe suplimentare de 70–100 km pe Defileul Jiului către stațiunile Rusu-Petroșani și Straja–Lupeni, 140 km pe Defileul Oltului către stațiunea Păltiniș sau 100–130 km pe aglomeratul DN1 către stațiunile din Valea Prahovei.
Munții Parâng ocupă o suprafață de circa 1100 kmp în vastul spațiu al munților dintre Jiu, Strei și Olt. În familia munților Căpățânii, Lotrului, Cindrelului, Șureanului, Parângul este amplasat în partea de sud-vest, într-un poligon cu axa nord-sud lungă de circa 33 km și cu axa est-vest lungă de 32 km. Din punct de vedere administrativ, munții Parâng aparțin județelor Gorj, Hunedoara și Vâlcea. Limitele munților Parâng sunt formate în principal de apele râurilor Jiu, Jiul de Est, Lotru, Latorița, Olteț.
Din pasul Tărtărau (1665 m alt.), situat pe DN 67 C ( soseaua Transalpina), unde munții Parâng se învecinează cu munții Cindrel și Șureanu, putem urmări limita nordică pe culmea principală spre Poiana Muierii (șa la 1665 m alt.), apoi pe pârâul Sterminosul până la gura văii Voievodul (820 m alt.). De aici, spre vest, limita se întinde de-a lungul Jiului de Est, râu care atinge localitățile Cimpa, Lonea si Petrila. Imediat la vest de Petrila hotarul Parângului pornește spre sud.
Jiul de Est trece prin Petroșani și prin Livezeni,la Iscroni (556 m alt.) se unește cu Jiul de Vest și formează Jiul. Imediat după intrarea în gâtlejul defileului, Jiul străbate un prim sector sălbatic: Strâmbuța-Surduc. La jumătatea defileului, el atinge punctul Lainici (420 m alt.), iar la ieșirea din defileu (300 m alt.) trece pe lângă Bumbești, părăsind zona montană. De la Bumbești, limita sudică a Parângului se desfășoară pe o direcție aproximativă vest-est, puțin la nord de localitățile Stâncești, Crasna, Cărpiniș, Radoși, Novaci, Cernădia, Baia de Fier, Polovragi. Din valea Oltețului, hotarul estic se întinde spre nord, până la Curmătura Oltețului (1615 m alt.), situată pe creasta principală. Limita continuă spre nord pe pârâul Curmăturii spre lacul de baraj Petrimanu, în valea Latoriței (1130 m alt.). Limita turistică de nord a munților Parâng se întinde pe râul Latorița, pe la lacul Galbenul (1304 m alt.), apoi pe la Cascada Dracului (1450 m alt.). După ce atinge izvorul Latoriței (1820 m alt.), iese în șaua Ștefanu (1910 m alt.), pe creastă, în zona de legătură cu munții Latoriței. Zăpada persistă uneori , in munți , până în luna august ,iar primele ninsori pot să apară chiar din luma septembrie.
Stațiunea Rânca beneficiază de un climat tonic, cu veri răcoroase (în luna iulie temperatura medie este in jur de 14°C), ierni friguroase (în luna ianuarie temperatura medie se menține sub -4°C) și cu zăpadă abundentă. Temperatura medie anuală din stațiunea montană Rânca este de circa 5°C, iar precipitațiile depașesc 1.000 mm anual.
Elementele de climă din această zonă sunt favorabile practicării sporturilor de iarna (grosimea stratului de zapada și durata menținerii lui – în funcție de altitudine), a drumeției montane și a altor forme de turism, practicabile în toate anotimpurile. Există un climat montan și submontan plăcut, cu parametri meteorologici ce oferă posibilitatea practicării turismului pe tot timpul anului. Mediile lunare, anuale și multianuale ale precipitațiilor nu afectează activitatea turistică.
Formele de relief din zona Rânca și imprejurimi sunt spectaculoase, specifice zonei montane, de mare atracție peisagistică, reprezentate prin vârfuri de mare altitudine, creste, elemente de relief glaciar (căldari glaciare, grohotișuri de panta, creste).
În funcție de altitudine, se găsesc păduri de foioase, păduri de molid, jnepeniș și pajiști alpine, cimbrișor roșcat de munte etc. În masivul forestier al Muntelui Rânca, din Munții Parâng (în bazinul superior al Gilortului), este ocrotită o specie de brad alb (Abies alba) în varsta de circa 550 ani, cu 1,28m diametru și 50,3m înalțime. Dintre plantele endemice din flora României, la Novaci, sub muntele Rânca, se gaseste Galium bailloni.
Trasee turistice atractive, potecile turistice din Rânca duc spre zone de o frumusețe deosebită, spre puncte de belvedere cum ar fi Vârful Mohor, Vârful Setea Mare, Vârful Păpușa și tot de aici se ajunge spre Obârșia Lotrului – intersecția de drumuri care trec din Oltenia în Ardeal (la nord – pe Valea Frumoasei, spre Sebeș, la vest – spre defileul Jiului) și către Lacul Vidra și Valea Lotrului. Construit de aproape 70 de ani, Transalpina rivalizează ca frumusețe și spectaculozitate cu Transfăgărășanul.
Stațiune montană pentru tot anul Fiind cea mai renumită stațiune de schi din Carpații Olteniei, Rânca are un potențial de iarnă excelent. Zona deține un domeniu schiabil imens situat între altitudinile de 1600 m și până la 2100 m. Stratul de zăpadă este corespunzator practicarii sporturilor de iarna de minim 120 zile/an, cu maxime de până la 150-160 zile/an. Pe lângă sporturile de iarna, poți practica și trasee montane, ski de tura, plimbări cu atv-ul, parapanta, off road, moto, cicloturism, canyoning, rafting, pescuit sportiv și vânatoare, water walking ball, summer tubing. Stațiunea Rânca beneficiază de asistența permanentă Salvamont și de o modernă
Bază de salvare și intervenție în cazul accidentelor montane. Rânca a fost declarată ca avînd cel mai mare potențial turistic de iarnă nevalorificat din România, fiind singura zonă de practicare a sporturilor de iarna (schi alpin) din partea de Sud a țării între Valea Prahovei și partea de Vest a țării-Muntele Mic-Caransebeș.
Odată cu dezvoltările ulterioare ale Domeniului Schiabil Transalpina ( viitoare stațiune Vidra care a devenit activă prin inaugurarea primei pârtii de schi în 2013 ) , planurile sunt de a crea un și mai mare domeniu schiabil în viitori ani prin stabilirea unor linii de legatură și pârtii între cele două , prin Munții Căpățâni.~
Amplasată la o altitudine de 1600 m deasupra nivelului mării, stațiunea montană Rânca este extensia teritorială și administrativă a orașului Novaci. În lipsa unei strategii și a unor resurse care să creeze un pol de atracție pentru resursele etnoculturale ale Novaciului, Rânca a devenit în ultimii ani un adevărat motor al dezvoltării.
Pentru a ajunge la Rânca trebuie sâ străbați șoseaua care duce de la Târgu-Jiu la Novaci, plus 18 km din capătul de nord al Novacilor. Stațiunea este situată pe versantul sudic al Munților Parâng. Climatul ozonat, tonifiant îndeamnă la odihnă și recreare, la drumeții montane și practicarea sporturilor de iarnă. Numeroasele variante de trasee fac din Rânca un adevărat centru al drumețiilor montane. Iarna este o zonă ideală pentru schi. Zăpada cade din septembrie și se menține până în mai. În momentul de față există două pârtii de schi amenajate cu instalații de teleschi, una dintre ele fiind dotată și cu instalație de nocturnă. Mai dispune și de un telescaun care deservește două pârtii poziționate la baza Vârfului Păpușa
3.2. Dezvoltarea durabila a turismului în zona Rânca
Evoluția tehnologică în domeniul transporturilor și al mijloacelor de urcat pe cablu si al constructiilor au favorizat apariția și dezvoltarea modei sporturilor de iarnă în secolul XX. Schiul a câștigă cu incetul majoritatea masivelor muntoase îimbrăcate în zapadă și capabile să primeasca mii de adepți ai unei activități atât sportive cât și turistice.
În elaborarea unei strategii de amenajare și dezvoltare turistică trebuie să se țtina seama,in primul rand,de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora.
Literatura de specialitate mondială prezintp trei categorii de forme ale statiunilor montane:
localizare perifericăa, respectiv la periferia orașelor, în apropiere de masive montane cu condiții prielnice practicării sporturilor de iarnăa;
localizare liniara,care urmeaza culoarele naturale de penetratie in munte;
localizare terminala, care se dezvolta in zonele alpine.
Din cercetările domeniul valorificarii potentialului turistic montan si dezvoltarii sporturilor de iarna, s-au desprins cateva aspecte:
s-a constata că unele țări europene depun mari eforturi pentru dezvoltarea sporturilor montane, pornind de la amenajarea turistica a muntelui pornind de la o conceptie proprie, menită să pună în valoare resursele naturale, tradiția, în scopul atragerii clientelei de pe piața internațională a sporturilor de iarnă și creșterii rentabilitătți.
preocuparea dorganizatorilor de turism de a asigura o activitate non-stop, în toate anotimpurile în statiunile montane prin:
prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se mentine prin folosirea tunurilor de fabricatie a zapezii artificiale;
dotarea statiunilor cu partii din material plastic;
extinderea schiului pe iarba;
initirea unor actiuni-cursuri de alpinism-care să atragă turiștii în orice lună a anului;
asigurarea unei oferte de vara, sau chiar de extrasezon variata inlesnita de prezenta in apropierea statiunilor,a satelor de munte,a lacurilor sau parcurilor nationale, fapt ce a permis extinderea vacantelor la ferma sau agroturism.
in fiecare tara europeana au fost create sute de statiuni de capacitati diferite;ele au luat nastere prin amenajare,pentru sporturi de iarna,a unor vechi statiuni climatice sau balneo-climaterice,prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism,ori ca statiuni moderne,nou construite.
cele mai solicitate statiuni sunt cele cu profil complex (tratament balnear,cura de aer,turism munte-vara,sporturi de iarna) care ofera turismului posibilitatea integrarii in viata localitatii si corespunde tendintei de socializare a sporturilor de iarna,prin asigurarea e conditii optime tuturor genurilor de schiori,de la incepatori ,la campioni europeni sau mondiali.
cazarea turistilor se face in cele mai variate forme,de la hoteluri de lux la hanuri,case de vacanta sau campinguri cu instalatii de incalzire.
reteaua unitatilor de alimentatie publica este foarte diversificata,de mare popularitate bucurandu-se restaurantele cu specific,dar mai ales cele care ofera gastronomie locala.
au fost depuse eforturi deosebite pentru a asigura turistilor posibilitatea de a servi masa chiar in zonele domeniului schiabil;in acest sens,multe cabane de pe crestele montane au bufete sau restaurante in care schiorii pot servi masa in sistemul „a la carte”,fara sa mai fie nevoiti sa mai coboare in statiune.
nici o statiune nu este conceputa si amenajata decat dupa construirea instalatiilor mecanice de urcat.In statiunile din Alpi sunt foarte multe instalatii mecanice de urcat,de cele mai multe tipuri,legate intre ele,ceea ce face ca turistii sa nu astepte la utilizarea instalatiilor nici macar la sfarsitul saptamanii cand,de regula,se inregistreza un aflux mare de vizitatori.Tendinta generala este,mai ales in Alpi,de a unii instalatiile mecanice de urcat din toate statiunile alpine,in scopul asigurarii accesului turistilor la variate domenii schiabile si dotari de agrement.
in privinta agrementului se apreciaza ca gama oferita trebuie sa fie atat de bogata si de diversificata astfel incat sa satisfaca exigentele celor ce nu vin sa practice schiul;in acest sens,o atentie deosebita se acorda intretinerii,in bune conditii,a potecilor pentru drumetii.
Fiecare statiune ofera un bogat si atractiv program de manifestari cultural-artistice (spectacole,concursuri,cinema,opera) si sportive (campionate nationale, europene sau etape din Cupa Mondiala la schi,bob,hochei).
majoritatea statiunilor au posturi de radio proprii,care transmit buletinul zapezii,starea vremii,stiri diverse si multa muzica.
reteaua comerciala este bogata si diversificata,de la magazine alimentare,de artizanat,de arta, de antichitati,bijuterii,la cele de echipament sportiv.
atentie deosebita se acorda si turismului montan de vara prin:amenajarea de partii artificiale,practicarea schiului pe iarba,marcarea unor poteci si trasee pentru drumetie montana,numeroase posibilitati de practicarea a celor mai variate sporturi nautice,a alpinismului,a vanatorii si pescuitului sportiv. Turismul in parcuri nationale este bine dezvoltat;vizitarea acestora se face organizat,in circuite obligatorii pe alei special amenajate.
In anul 1934 Ranca este vizitată de 1052 de turiști. Acest succes a dus la decizia Ministrului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale nr. 54 222 din 24 august 1935, prin care comuna Novaci ,,se recunoaște ca localitate climatică cu toate drepturile și îndatoririle prevăzute în legi și regulamente privitoare la instituțiile hidrominerale și climatice’’, decizie publicată în Monitorul Oficial nr. 216 din 20 septembrie 1935.
In anii comunismului Rânca a beneficiat de investiții masive în ceea ce privește infrastructura și serviciile turistice. La 22 iulie 1980 Consiliul Popular al orașului Novaci se adresează Întreprinderii de Transport Auto Gorj ,,întrucât în această perioadă există o mare afluență de turiști atât din județul Gorj, cât și din întreaga țară spre stațiunea climaterică Rânca și neexistând un mijloc de transport din Novaci la Rânca vă rugăm să puneți la dispoziție cât mai urgent un mijloc de transport în comun cu program zilnic până la data de 15 septembrie”.
Necesitatea realizării unui proiect care să cuprindă cele componentele de bază Optimizarea domeniului schiabil și sisteme de canalizare și epurare este impusă de mai mulți factori: a Stațiunii Rânca sunt:
Zona Rânca dispune de un potențial turistic ridicat evaluat și demonstrat prin studii de specialitate, dar care nu a fost pus încă în valoare
Numărul permanent crescând de turiști și solicitările acestora de diversificare a ofertei impune extinderea și optimizarea domeniului schiabil;
Realizarea infrastructurii de transport pe cablu pe versantul nordic al munților Corneșul Mare deschide posibilitatea extinderii ulterioare realizării acestui proiect a domeniului schiabil din zonă cu încă două piste de dificultate medie, iar într-un viitor nu prea îndepărtat poate fi extins spre creastă;
Zona Rânca este considerată ca având posibilități reale de dezvoltare pentru turism montan pe durata întregului an dac se au în vedere indicii caracteristici ai ofertei de cazare, de schi și diferite sporturi de iarnă și de vară
Existența sistemului de alimentație cu apă impune realizarea sistemului de colectare și epurare a apelor uzate rezultate, în concordanță cu legislația în vigoare;
Stoparea deteriorării calității mediului datorată deversării necontrolate a apelor uzare;
Crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea industriei serviciilor și turismului;
Prin dezvoltarea domeniului schiabil și realizarea unei infrastructuri de protecția mediului adecvate, stațiunea Rânca poate atinge standarde europene;
Punerea în valoare a domeniului schiabil din zona Rânca, constituie un element cheie al dezvoltării socio – economice a județului Gorj;
Prin realizarea lucrărilor prezentate se speră rezolvarea și altor probleme importante ale zonei Rânca – Novaci – Baia de fier:
Dezvoltarea atât a turismului de iarnă cât și de vară ;
Cresterea numărului de turiști în zonă (50÷300 % în funcție de sezon), cu impact favorabil asupra dezvoltării economice generale a regiunii;
Creșterea potențialului de atragere de noi investiții private (din țară și străinătate) în industria și de agrement atât în zona țintă (Rânca) cât și în imediata vecinătate (Novaci, Baia de Fier și alte localități din acest areal)
Revitalizarea industriilor de tip artizanat și tradiționale
Dezvoltarea turismului rural (creșterea de 4-5 ori a numărului de locuri în pensiunile agroturistice)
Crearea de noi locuri de muncă
Creșterea veniturilor atât pentru administrația publică cât și pentru afacerile locale
Sporirea gradului de confort al locuințelor prin realizarea rețelei de canalizare care va asigura preluarea totală a apelor uzate în sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate
Eliminarea poluării solului , a pânzei freatice și a apelor de suprafață, împreună cu efectele pozitive asupra calității mediului înconjurător prin preluarea totală a apelor uzate în sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate
Condițiile de mediu și ecologice se vor îmbunătăți substanțial față de situația actuală, în principal prin evacuarea controlată a apelor uzate menajere în emisarii naturali din zonă.
Domeniul schiabil care se întinde în timp aproximativ 5-6 luni/ani, calitatea excepțională a factorilor de mediu (apă – aer) precum și calitatea factorului uman din zonă va face ca prin realizarea acestor proiecte propuse stațiunea Rânca să devină una dintre cele mai căutate localității pentru practicarea sporturilor de iarnă din Europa.
Prin constructia celor două infrastructuri complementare (turistică și edilitară) se poate spune că se completează întreaga infrastructură necesară funcționării în bune condiții a unei stațiuni montane care să o facă atractivă pentru turiștii români și străini, dar și pe investitorii din domeniu.
Efectele complementare a dezvoltrii și modernizării stațiunii Rânca sunt exponențiale pentru localitățile: Horezu – Polovraci – Baia de Fier – Novaci – Săcele – Obârșia Lotrului – Voineasa – Ciunget – Malaia – Brezoi , prin dezvoltarea domeniului serviciilor și activităților sociale.
Dezvoltarea componentei de agroturism și de turism ecologic va duce la diminuarea șomajului din zonă și la ridicarea nivelului de trai.
Asemenea investiții vor răspunde obiectivului privind stimularea dezvoltării economice echilibrate a județului Gorj și creșterea numărului de turisti în zona de N-E a județului prin:
Dezvoltarea domeniului schiabil în zona Rânca – Novaci – Baia de Fier astfel încât aceasta să devină o stațiune montană cheie (un pol de atracție) pentru promovarea turismului în zona montană a județului
Protecția mediului în zonele naturale vulnerabile și cu potențial turistic
Investițiile vor putea duce la răspunderea următoarelor priorități pe plan național:
Dezvoltarea sectorului productiv și a serviciilor conexe, inclusiv turism
Dezvoltarea zonelor rurale și montane
Protecția mediului
Începând cu anul 2000 zona turistică Rînca s-a dezvoltat din ce in ce mai mult, și s-au ridicat mai multe cabane, s-au amenajat partii de schi. Aceasta dispune de cinci partii de schi, dintre care patru pe Muntele Corneșu și o pârtie pe Muntele Păpușa. Cele patru partii sunt dotate cu teleski: M1 (dotata cu nocturna) si M3 cu dificultate scazuta, M2 si M4 cu dificultate medie. Pârtia de pe Muntele Păpușa dispune de telescaun. În curând se vor începe amenajările unei pârtii noi, în zona muntelui Păpușa
Rânca este recomandata pentru practicarea sporturilor de iarna, ski, snowboard, patinaj, săniuș, snowmobil, dar și vara pentru peisajele montane minunate și pentru sporturile cu motor, bicicletă, atv și parapantă.
Prezența pensiunilor agro-turistice și a cabanelor face ca in Rânca sa se practice un turism de recreere sau, cum se mai spune, un turism „verde”. In timpul petrecut in Rânca se pot desfășura activități precum echitația, ciclismul, pescuitul, drumețiile montane sau va puteți relaxa privind natura in adevărata ei splendoare.
3.3. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei
In zona turistica Ranca s-a construit foarte mult in ultimii ani, dar structurile realizate nu sunt in concordanta cu cerintele unei statiuni moderne, de talie europeana, nu au fost proiectate in baza unui Plan de Urbanism Zonal, nu respecta reglementarile privind gradul de ocupare al terenului, nu au utilitatile necesare (canalizare, statie de epurare, punct de transfer deseuri menajere, ceea ce a condus la afectarea grava a mediului inconjurator. Structurile turistice clasificatesunt singurele care se iau in calcul in analiza circulatiei turistice. In ansamblu, orasul Novaci dispune de o capacitate de cazare ce depaseste cu putin 200 de locuri, dar numai 186 sunt clasificate de ANT. Unitatile de cazare sunt putin diversificate din punct de vedere al tipologiei, precum si din punct de vedere al categoriei de confort.
Impactul estimativ al investițiilor
Autoritățile județene au în plan realizarea unui centru multifuncțional în stațiunea Rânca, unde să funcționeze: spații de conferințe internaționale, spații expoziționale, spații de alimentație publică și cazare (pentru participanții la evenimentele organizate în incintă). „Centrului Multifuncțional Transalpina – Rânca“ va avea și funcția de punct de informare turistică. De asemenea, agenții economici din zonă vor avea oportunitatea de a-și promova serviciile oferite. „Unul dintre obiectivele de dezvoltare ale județului Gorj pentru perioada 2014-2020, conform Strategiei de dezvoltare durabilă, îl reprezintă dezvoltarea turismului, în scopul creșterii atractivității zonei ca destinație turistică. Factorul-cheie în procesul de relansare pe termen mediu și lung a economiei gorjene este turismul, prin prisma potențialului pe care îl are județul, ce permite practicarea unei game largi de tipuri de turism. Construirea Centrului Multifuncțional Transalpina – Rânca reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea și promovarea turismului în zonă, precum și asigurarea condițiilor optime de creștere și diversificare a serviciilor oferite turiștilor, mediului de afaceri și administrației publice“, a precizat președintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu. Prin acest proiect se propune, astfel, realizarea unui centru modern socio-cultural, comercial și de afaceri
La Rânca se va investi în infrastructura pentru apă și canalizare, instalația de transport pe cablu, serviciul de salubritate, rețeaua de apă potabilă și apă uzată. Se vor moderniza și asfalta drumurile, prin programul național al dezvoltării locale, iar domeniul schiabil se va moderniza de asemenea, în ideea ca Rânca sa aibă mai multa șanse sa fie declarata stațiune turistică.
În stațiunea Rânca sunt amenajate șase pârtii de diferite dificultăți, cea mai lungă fiind cea de pe Vârful Păpușa, care are 900 de metri.
Turiștii vor putea schia în acest sezon pe șase pârtii, patru fiind concentrate în mijlocul stațiunii, pârtia cu telescaun de pe Vârful Păpușa și o pârtie la intrarea în stațiune, pregătită special pentru copii, pentru inițiere în schi. Pârtiile au o dificultate de la ușoară până la medie spre dificilă, practic acoperă toate gradele de dificultate, astfel încât să corespundă cerințele tuturor schiorilor, în funcție de nivelul de pregătire",
Impactul social și de mediu al investițiilot
Din pinct de vedere social investițiile vor avea un impact pozitiv în ceea ce privește situația ocuprii în zonă concretizată prin ratele de șomaj peste media la nivel național în localitățile țintă de realizare a proiectului. Rata șomajului în zonele țintă ale investițiilor, Novaci (cu o rată a șomajului de 10,4 %) și Baia de Fier (9,9 %) care sunt mai mici ca media județului Gorj (11,7 %). Prin aplicarea acestor investiții se vor crea 200 de locuri de muncă temporare/an/pe durata celor doi ani de execuție. Investițiile vor avea un efect benefic pentru zona montană deoarece va îmbuntății protecția mediului și peisajului natural ca rezultat al realizării sistemului de canalizare și epurare a apelor uzate.
Iar din punctual dew vedere privin impactul asupra mrdiului Investițiile vor avea un efect benefic pentru zona montană deoarece va îmbuntății protecția mediului și peisajului natural ca rezultat al realizării sistemului de canalizare și epurare a apelor uzate.
Gradul de atractivitate turistică
Gradul de atractivitate turistică ridicată a zonei Rânca este apreciat ținând cont de urmatoarele aspecte:
Zona alpină Rânca cu atitudinea între 1600 m – 2000 m a fost identificată ca deținătoarea celui mai mare potențial turistic montan de iarnădin România nevalorificat și singura capabilă să asigure atragerea turiștilor din regiune și a celor din regiuni alăturate, cât și din Bulgaria. Potențialul turistic puternic de care dispune zona Rânca a fost evaluat și demonstrat prin studiul comandat de către Ministerul Turismului, în anul 1994 și realizat de către binecunoscutele firme în domeniu, “France Neige International, EuroQualite (Bureau Conseil en Formation et Qualite)” și “Sectra Infrastructures – Amenagement” din Franța . Acestea au identificat un domeniu schiabil imens pe care se pot amenaja 15 – 20 de pârtii de diferite dificultăți, pornind de la agrement mediu până la avansați, precum și concursuri de nivel mondial.
De menționat că această locație este singura din toată partea montană de sud a României, pornind de la Valea Prahovei și până în vestul țării, unde se poate dezvolta o stațiune de schi.
Capacitatea de cazare a zonei ( stațiunea Rânca și localitățile Novaci și Baia de Fier ) este semnificativă : aproximativ 2350 locuri cazare , luând în calcul doar pe cele oferite de hotelurile, vilele și pensiunile cu cu activitatea turisticădeclarată, la care se pot adăuga și locurile oferite de persoanele fizice autorizate pentru această activitate.Acest fapt oferă posibilitatea ca în sezonul de iarnă, stațiunea Rânca să poată primi și schiori din alte colțuri ale țării, dornici să descopere noile pârtii de schi situate în Munții Parâng. Atractivitatea turistică a zonei a făcut ca în ultimii 15 ani să se construiască aici un număr de 685 cabane, vile, hoteluri și case de vacanță și o pârtie de schi ( cu o lungime 0,57 km și o capacitate optimă de persoane/oră 900 ) și un teleschi care o deservește.
Pe lângă domeniul schiabil, Rânca este o localitate ideală pentru activități turistice în timpul verii ca: turism pedestru pe 25 de trasee turistice omologate între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7 ), trei zone de alpinism și escaladă (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de fier, Cheile Oltețului – Polovragi), cincizone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, zbor cu parapanta, mountain bike, concursuri 4×4
Pentru ca statiunea Rânca să fie recunoscută pe plan intern și internațional ca o destinație turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă este necesară demarării unor proiecte sustenabile privind:
Îmbunătățirea infrastructurii generale
Îmbunătățirea ofertei pentru sporturile de iarnă;
Refacerea și dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan ( amenajarea de noi pârtii de schi cu instalațiile de transport pe cablu aferente, instalații și echipamente de producere a zăpezii artificiale și de întreținere a pârtiilor);
Având în vedere că zona Rânca, (datorită precipitațiilor bogate din zonă) este tot mai des căutată de iubitorii sporturiilor hibernale din județele Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj, dar și din marile orașe din toată țara, se impune diversificarea ofertei turistice prin extinderea domeniului schiabil.
Prin realizarea unei stații de epurare a canalizării precum și dezvoltarea domeniului schiabil se creează astfel toate premisele și toate condițiile cerute de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Ministerul Mediului pentru a dezvolta în zona Rânca o stațiune la nivelul cerințelor europene.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Activitățile turistice au un mod specific de realizare în vederea satisfacerii nevoilor umane. Modalitățile de funcționare a turismului și a componentelor sale constituie mecanismul turistic care este un ansamblu de principii, corelații, forme, instrumente, pîrghii economice, juridice, sociale, științifice pe baza cărora unii (turiștii) își realizează și își perfecționează propria activitate
Zona turistică Rânca de pe muntele Corneșul Mare ce s-a dezvoltat în jurul unei vechi cabane numită Rânca
Zona dispune însă de un potențial turistic deosebit , care nu a fost pus înca în valoare . Din examinarea întregului potențial turistic al județului Gorj s-a apreciat că o inportanța deosebită o are arealul turistic Parâng – Novaci. În acest areal se remarca zona Rânca ca fiind singura zonă din întreaga Oltenie care oferă condiții excelente pentru turismul montan și practicarea sporturilor de iarna.
Creearea unei alternative de dezvoltare economică a județului și a regiunii prin dezvoltarea turismului în județul Gorj, reprezintă o necesitate deoarece acesta se confruntă cu probleme multiple legate de starea socială grea, urmare a masivelor disponibilizări făcute în sectoarele de extracție și industrială a județului.
Pe scara atractivițatii turistice a statiunilor montane românesti, Rânca are un scor de 2,43 , fiind astfel încadrată din punct de vedere turistic în categoria stațiunilor de interes local sau al “nucleelor turistice “ . Dacă se au în vedere indicii caracteristici ai ofertei de cazare , de schi și diferite sporturi de iană și de vară , Rânca este considerată ca având posibilitați reale de dezvoltare pentru turismul montan pe durata întregului an.
Prin dezvoltarea domeniului schiabil și realizarea unei infrastructure de protecția mediului adecvate , statiunea Rânca poate atinge standarde europene.
Pentru punerea în valoare a potențialului turistic al zonei Rânca – Novaci – Baia de Fier , au fost indentificate atât necesităti cat și oportunitați pentru asigurarea unui impact regional puternic.
Propuneri
Se va urmări optimizarea domeniului schiabil în concordanță cu numărul permanent crescând de turiști și solicitările acestora de diversificare a ofertei domeniului schiabil.
Se propune amenajarea mai multor pârtii de schi de categorie ușoară, pârtii ce vor fi accesibile pentru turiștii amatori, păstrându-și totodată atractivitatea și pentru schiorii avansați.
Realizarea sistemului de canalizare și epurare a apelor uzate din zona Rânca
Pentru a susține dezvoltarea durabilă a turismului în zona montană Rânca este necesar a se face mai mulți pași care să pregătească condițile pentru ca aceasta să acceadă spre statutul de stațiune turistică bivalentă, între care menționăm :
îmbunătățirea accesului rutier – lărgirea, modernizarea, asigurarea securității circulației; menținerea în circulație a DN 67C și în perioada de iarnă, pentru a permite accesul permanent al turiștilor, este esențială în evoluția și desfășurarea activității turistice;
realizarea a două dintre utilitățile de bază: canalizarea apelor menajere și realizarea unei stații de epurare; foarte puțini investitori vor dori să înceapă o activitate cu profil economic într-o zonă fără infrastructura și utilitățile de bază;
amenajarea unui punct de transfer al deșeurilor menajere, în conformitate cu politica de mediu din acest domeniu – este obligatorie în perspectiva dezvoltării
durabile a zonei;
diversificarea și creșterea numărului de structuri turistice în detrimentul caselor de vacanță, al căror număr trebuie redus foarte mult deoarece nu dezvoltă o activitate turistică cu impact semnificativ asupra creșterii circulației truristice în zonă;
iversificarea ofertei de agrement de tip arès-schi, inclusiv agrement de interior, prin amenajarea unor terenuri de sport multifuncționale, cluburi de agrement, amenajarea unui patinoar în aer liber – cu posibilitatea transformării lui, în extrasezon, în teren de sport;
amenajarea unui punct de informare turistică, pe un amplasament central, de preferință situat pe DN 67C;
BIBLIOGRAFIE
Archer B. H.,1972, The Primary and Secondary Beneficiaries of Tourist Spending, Tourist Rev., 27, p. 42-45
Ardelean V., 1996, Județul Timiș. -București: Ed. Academiei Române, , p. 78
4. Badea , L. , (1977) , Particularitatile reliefului din sud-vestul Olteniei si posibilitati de imbunatatire a valorificarii lui , Ed. Universitatea Babes Bolyai
5. Berbecaru , I. , (1978) , Oglinzile viitorului in turism , Ed. Sport Turism
6. Bold , O , Stuparu , C , (2007) , Peisagistică naturală și antropică, Ed. Universitas, Petroșani
Burcea A. 2005, Agenția de turism. Noi concepte în dezvoltarea turismului românesc. Teza dr., -București: ASEB,
7. Cianga , N. , (2002) , Romania.Geografia turismului,Presa Universitara Clujeana
Chamber J.C., Mullick B. K., Smith D. D.,1971, How to Choose the Right Forecasting Technique, Harvard Bus. Rev. 57-86, July-August, p. 84
Cândea M. și al., 2003, Potențialul turistic al României în amenajarea turistică a spațiului. -București: Ed. Universitară, p. 254
Erdeli G., Istrate I.,1995, Potențialul turistic al României, Editura Universității din București, p. 67
Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simion, 1998, Economia turismului și mediului înconjurător, Eitura Economică, București
8. Falnita , E. , Babaita , C , (2003) , Amenajari Turistice , Ed. Mirton
9. Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala , Evaluarea potențialului de dezvoltare economică locală. Novaci – Rânca, aprilie, (2004)
10. Firoiu , D. , (2003) , Economia turismului si amenajarea turistica a teritoriului ,Ed. Sylvi , Bucuresti
11. Glavan , V. , (1995) , Geografia turismului in Romania , Fundatia Romania de maine , Bucuresti
Glavan Vasile 2000, "Turismul In Romania" – Editura Economica
12. Marin , L. , (2003) , Geografia Romaniei , Ed. Mondan , Bucuresti
13. Mincu , D. , (2005) , Amenajarea teritoriului , Ed. Bucuresti
14. Minciu , R. , (2001) , Economia turismului , Ed. Uranus , Bucuresti
Neacșu, N. 2000„Turismul și dezvoltarea durabilă”, Editura Expert, 2000, p. 54-55
Snak, O., Baron, P., Neacșu. N., 2001, “Economia turismului”, Editura Expert, p. 35
Tamara , S. , (2003) , Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului , Ed. Bucuresti
Rada Teodoru, Mănăstirea Tismana, editura Meridiane, București, p.23
Țigu Gabriela, 2003, Turism montan, Editura Ueanus, București,
Voicu-Vedea, V, 2001. “Geografia turismului”, Ed. Alma Mater, Sibiu, p. 42
http://www.cjgorj.ro/, Studiu Pentru Valorificarea Potențialului Turistic Al Județului Gorj accesta 19.04.2015, p.5
Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada 2011 – 2020, p.32
16. www.parang-ranca.ro
17. www.statiunearanca.ro
18. www.skiresorts.ro
19. www.tour-romania.info
20. www.drumuridevacanta.ro
Fig 2 Rânca asezare în județ
Sursa: www.besttourism.com
Petroșani – Rânca 92 km
Râmnicu-Vâlcea – Rânca 97 km
Pitești – Rânca 157 km
Hunedoara – Rânca 162 km
Deva – Rânca 181 km
Sibiu – Rânca 200 km
Carasebeș – Rânca 208 km
Brașov – Rânca 270 km
Figura 1 Harta Stațiunii Rînca
București – Rânca 272 km
Timișoara – Rânca 311 km
Cluj-Napoca – Rânca 328 km
Arad – Rânca 333 km
Târgu-Mureș – Rânca 348 km
Oradea – Rânca 380 km
Constanța – Rânca 506 km
Galați – Rânca 521 km
BIBLIOGRAFIE
Archer B. H.,1972, The Primary and Secondary Beneficiaries of Tourist Spending, Tourist Rev., 27, p. 42-45
Ardelean V., 1996, Județul Timiș. -București: Ed. Academiei Române, , p. 78
4. Badea , L. , (1977) , Particularitatile reliefului din sud-vestul Olteniei si posibilitati de imbunatatire a valorificarii lui , Ed. Universitatea Babes Bolyai
5. Berbecaru , I. , (1978) , Oglinzile viitorului in turism , Ed. Sport Turism
6. Bold , O , Stuparu , C , (2007) , Peisagistică naturală și antropică, Ed. Universitas, Petroșani
Burcea A. 2005, Agenția de turism. Noi concepte în dezvoltarea turismului românesc. Teza dr., -București: ASEB,
7. Cianga , N. , (2002) , Romania.Geografia turismului,Presa Universitara Clujeana
Chamber J.C., Mullick B. K., Smith D. D.,1971, How to Choose the Right Forecasting Technique, Harvard Bus. Rev. 57-86, July-August, p. 84
Cândea M. și al., 2003, Potențialul turistic al României în amenajarea turistică a spațiului. -București: Ed. Universitară, p. 254
Erdeli G., Istrate I.,1995, Potențialul turistic al României, Editura Universității din București, p. 67
Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simion, 1998, Economia turismului și mediului înconjurător, Eitura Economică, București
8. Falnita , E. , Babaita , C , (2003) , Amenajari Turistice , Ed. Mirton
9. Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala , Evaluarea potențialului de dezvoltare economică locală. Novaci – Rânca, aprilie, (2004)
10. Firoiu , D. , (2003) , Economia turismului si amenajarea turistica a teritoriului ,Ed. Sylvi , Bucuresti
11. Glavan , V. , (1995) , Geografia turismului in Romania , Fundatia Romania de maine , Bucuresti
Glavan Vasile 2000, "Turismul In Romania" – Editura Economica
12. Marin , L. , (2003) , Geografia Romaniei , Ed. Mondan , Bucuresti
13. Mincu , D. , (2005) , Amenajarea teritoriului , Ed. Bucuresti
14. Minciu , R. , (2001) , Economia turismului , Ed. Uranus , Bucuresti
Neacșu, N. 2000„Turismul și dezvoltarea durabilă”, Editura Expert, 2000, p. 54-55
Snak, O., Baron, P., Neacșu. N., 2001, “Economia turismului”, Editura Expert, p. 35
Tamara , S. , (2003) , Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului , Ed. Bucuresti
Rada Teodoru, Mănăstirea Tismana, editura Meridiane, București, p.23
Țigu Gabriela, 2003, Turism montan, Editura Ueanus, București,
Voicu-Vedea, V, 2001. “Geografia turismului”, Ed. Alma Mater, Sibiu, p. 42
http://www.cjgorj.ro/, Studiu Pentru Valorificarea Potențialului Turistic Al Județului Gorj accesta 19.04.2015, p.5
Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada 2011 – 2020, p.32
16. www.parang-ranca.ro
17. www.statiunearanca.ro
18. www.skiresorts.ro
19. www.tour-romania.info
20. www.drumuridevacanta.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Statiunea Turistica Ranca (ID: 146942)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.